Şedinţa Senatului din 5 octombrie 2006

	Şedinţa începe la ora 9,30. Lucrările sunt conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu şi Ilie Sârbu, secretari ai Senatului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Invit colegii în sală pentru a începe lucrările, deoarece la şedinţa de astăzi lipsesc motivat un număr de 26 de colegi senatori. Unii sunt euroobservatori, unii sunt membri ai Guvernului, 18 dintre colegii noştri sunt plecaţi în delegaţii. Vă adresez, deci, rugămintea, fiind foarte puţini, să rămânem cât mai mult timp în sală ca să ne putem desfăşura procedurile. În primul rând, întrucât nu şi-au înregistrat prezenţa decât 59 de colegi, o să începem prin apelul nominal. Rog pe domnul Vasilescu să procedeze la apelul nominal. Microfonul central, vă rog.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Doamnelor şi domnilor senatori, Bună dimineaţa. - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - absent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - prezent - Basgan Ion - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Blaga Vasile - Guvern - Bobeş Marin - prezent - Cazacu Cornelia - delegaţie - Câmpeanu Radu-Anton - prezent - Cârlan Dan - absent - Chelaru Ioan - absent - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - euroobservator - Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - prezent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Creţu Corina - euroobservator - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - absent - Daea Petre - absent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - euroobservator - Duca Viorel Senior - euroobservator - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - absent - Flutur Gheorghe - Guvern - Frunda György - delegaţie - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - delegaţie - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - absent - Gheorghe Constantin - absent - Haşotti Puiu - prezent - Ilaşcu Ilie - delegaţie - Iliescu Ion - prezent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - absent - Iorga Nicolae - absent - Iorgovan Antonie - concediu medical - Ioţcu Petru Nicolae - absent - Ivănescu Paula Maria - delegaţie - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - prezent - Lupoi Mihail - prezent - Maior George Cristian - prezent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - prezent - Markó Bela - Guvern - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - euroobservator - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - euroobservator - Neagoe Otilian - absent - Neagu Nicolae - prezent - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - prezent - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - prezent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - prezent - Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - euroobservator - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae-Vlad - euroobservator - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - prezent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Puskas Valentin Zoltan - delegaţie - Rădoi Ion - absent - Rădoi Ovidiu - prezent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - delegaţie - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - delegaţie - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sogor Csaba - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - absent - Stănoiu Mihaela Rodica - delegaţie - Stoica Ilie - prezent - Strătilă Şerban-Cezar - prezent - Stroe Radu - Guvern - Szabó Karoly Ferenc - prezent - Şerbănescu Verginia - prezent - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - Guvern - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Claudiu - absent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Theodorescu Răzvan Emil - prezent - Terinte Radu - prezent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - prezent - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - euroobservator - Ţîrle Radu - prezent - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - delegaţie - Vărgău Ion - prezent - Vedinaş Verginia - prezent - Verestóy Attila - prezent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent - Vraciu Jan - prezent Au mai venit domnii senatori - Ioţcu Petru Nicolae - prezent; - Cutaş Sabin George - prezent - Dan Cârlan - prezent
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Gavrilă Vasilescu. Bună dimineaţa stimaţi colegi. Declar deschisă şedinţa Senatului din 5 octombrie 2006, care trebuia să înceapă la ora 9,00. Lucrările vor fi conduse de subsemnatul, în calitate de preşedinte de şedinţă, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu şi Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului. Aş vrea să începem prin aprobarea ordinii de zi. Aveţi în mapele dumneavoastră ordinea de zi pentru astăzi. Ea cuprinde 24 de puncte şi v-aş ruga, dacă sunt observaţii, propuneri faţă de ordinea de zi să vi le expuneţi. Nu par să fie. În consecinţă, voi supune la vot ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi, cu rugămintea pentru toţi colegii să-şi exercite dreptul de vot. Deci, vă invit să votaţi ordinea de zi. Cu 57 de voturi pentru şi o abţinere, ordinea de zi a fost aprobată. Vă supun la vot şi programul de lucru al şedinţei de astăzi. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, programul de lucru a fost aprobat.
	La primul punct de pe ordinea de zi figurează probleme organizatorice. Aş vrea să vă întreb dacă la probleme organizatorice aveţi ceva? Domnul senator George Cristian Maior ar dori să facă o intervenţie. Microfonul central, vă rog. Ultima intervenţie în legislatura asta. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul George Cristian Maior: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Având în vedere votul de ieri al Parlamentului, pentru care vă mulţumesc încă o dată tuturor, cu nostalgie şi regret anunţ demisia mea din Senatul României. Fac acest lucru cu nostalgie şi regret, pentru că am avut în dumneavoastră colegi foarte buni, cu care am lucrat bine pe proiecte de interes naţional şi cu care am dezbătut aspecte foarte importante, inclusiv cele legate de importanţa controlului parlamentar asupra serviciilor secrete. Aşa cum am afirmat şi ieri, dacă vorbim de transformarea acestui domeniu sensibil, nu se poate face fără dumneavoastră, fără o comunicare foarte bună, fără o implicare foarte bună. De asemenea, ţin să afirm, cu toată tăria, şi în Senatul României, credinţa mea sinceră că există o compatibilitate fundamentală între ideea şi conceptul de securitate naţională şi principiile de drepturile omului. De fapt, în lumea euro-atlantică în care am intrat, în lumea Uniunii Europene în care intrăm, însăşi conceptul de securitate naţională conţine, organic, ideea şi principiile de drepturile omului încorporate, inclusiv, la nivele constituţionale normative dar şi morale. Vreau să fac acest lucru şi să-l precizez încă o dată - cred foarte mult în ideea de neutralitate politică, dincolo de aspectul fundamental, constituţional care face din acest concept un lucru fundamental pentru o asemenea funcţie importantă în stat, cea de director al serviciilor de informaţii, ţin să afirm angajamentul meu, personal, pentru a garanta acest aspect care este esenţial în derularea unui mandat, într-adevăr, onest şi constructiv în această poziţie. Cu ajutorul dumneavoastră voi reuşi, cu siguranţă, şi acest lucru. Încă o dată, regret această despărţire. Sunt foarte mulţi colegi cu care am lucrat şi personal extraordinar de bine. Vă mulţumesc tuturor pentru sprijinul şi moral, şi politic pe care mi l-aţi acordat, şi pentru cuvintele critice pe care le-am auzit care, de fapt, îmi conturează un mandat cât se poate de important şi, sper eu, bun la conducerea acestor servicii. Vă mulţumesc foarte mult şi ţin la dumneavoastră foarte mult.(aplauze în sală)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului George Maior, fost senator al României, pentru intervenţia ţinută astăzi şi aş vrea să-l asigur, dacă-mi permiteţi, în numele tuturor, şi al celor care l-au votat şi al celor care nu l-au votat, că va putea conta pe sprijinul nostru şi, mai ales, să-i dorim mult succes într-o misiune care este importantă nu numai pentru dânsul sau pentru Serviciul Român de Informaţii, ci şi pentru democraţia din România, în care suntem şi noi o părticică. Mulţumesc. Succes în continuare. Dumnezeu să vă aibă în pază! (Aplauze în sală)
	Stimaţi colegi, vă propun să trecem la următoarea problemă organizatorică, respectiv adoptarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 9 - 14 octombrie 2006. Aveţi în mapele dumneavoastră documentul respectiv, care conţine programul de lucru. Dacă-mi permiteţi, aş vrea să vă atrag atenţia asupra unui singur punct. Şi anume, vă rog să notaţi că luni, 9 octombrie, pentru a avea o perioadă mai îndelungată de timp pentru procesul legislativ din Senat, - suntem destul de în urmă cu o serie de legi care se află în proces de adoptare - am revenit la ora 15,30 cu deschiderea lucrărilor plenului Senatului, rămânând, însă, pe aceeaşi structură - cu declaraţii politice, dezbaterea proiectelor de lege, întrebări şi interpelări, pe ideea, însă, să avem o oră, dacă s-ar putea măcar, pentru procesul legislativ, în fiecare luni. (Discuţii la tribună) Dacă sunt observaţii faţă de programul de lucru? Dacă nu, o să vă supun la vot programul de lucru pentru săptămâna viitoare şi o să vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru al Senatului pentru perioada 9 - 14 octombrie 2006 a fost aprobat.
	Trecem la punctul doi de pe ordinea de zi, care se referă la validarea propunerilor nominale din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru doi membri ai acestuia. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări o să-l rog pe domnul preşedinte Peter Eckstein Kovacs să prezinte raportul referitor la validarea propunerilor. Înainte de a trece, însă, la acest al doilea punct, încheind problemele organizatorice, aş vrea să atrag atenţia că în urma demisiei prezentate de domnul senator George Maior, şi vă rog să se consemneze acest lucru, devine vacant postul de senator în judeţul Alba, pe listele PSD. Sperăm să avem cât mai repede plăcerea să avem un coleg în plus, în Senat. O colegă, pardon, vă rog să mă scuzaţi, domnule senator Sârbu. Domnul Peter Eckstein Kovacs, microfonul 7.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc. Biroul permanent al Senatului a învestit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în conformitate cu art.19 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, să constate dacă au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea doamnei procuror Graţiana Daniela Petronela Isac, ca reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a doamnei judecător Ana Cristina Lăpuş, ca reprezentant al tribunalelor, pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în temeiul art.18 din Legea nr.317/2004 propune plenului Senatului să valideze alegerea doamnei procuror Graţiana Daniela Petronela Isac, ca reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a doamnei judecător Ana Cristina Lăpuş, ca reprezentant al tribunalelor, pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Am verificat procedurile. Suntem mandataţi, potrivit Constituţiei şi Legii nr.317/2004 să verificăm dacă au fost respectate condiţiile legale în cadrul procesului de alegere a acestor reprezentanţi. Am verificat cu mare atenţie. Au fost aleşi cu respectarea tuturor formelor legale, aşa că solicit plenului Senatului să aibă încredere în capacitatea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări de a verifica legalitatea şi să dea un vot celor două reprezentante.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului preşedinte. Stimaţi colegi, este vorba de validare. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări ne propune, plenului Senatului, să validăm alegerea doamnei procuror Graţiana Daniela Petronela Isac şi a doamnei judecător Ana Cristina Lăpuş. Dacă nu sunt observaţii, o să vă supun ... Da, domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul central, vă rog.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Eu, de fapt, vreau să fac un apel. Suntem aproape la limită în sală. Trebuie 69 de voturi, conform legii ...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Vasilescu, vă rog, nu ne confuzionaţi! Nu trebuie 69 de voturi. Trebuie să fie în prezenţa majorităţii membrilor săi, validarea. Dar nu cere o limită, doar să fie ... Deci, stimaţi colegi, potrivit prevederilor legale, pentru a proceda la această validare, trebuie ca în sală să fie majoritatea membrilor Senatului. În urma strigării catalogului, este evident că avem majoritatea membrilor Senatului şi vă rog să vă pronunţaţi acum, prin vot, în legătură cu validarea celor două candidaturi. Vă rog, respectuos, să votaţi. Întrerupem procedura de vot. Domnul senator Creţu.
	Domnul Ovidiu Teodor Creţu: Domnule preşedinte, eu vreau să vă întreb dacă cele două persoane care aşteaptă să fie nominalizate, au fost invitate şi sunt prezente?
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, au fost invitate. Una dintre doamne este prezentă, iar cealaltă a întârziat puţin, fiind pe drum. Domnul preşedinte Eckstein, microfonul 7.
	Domnul Eckstein Kovacs Peter: Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte! Una dintre candidate este prezentă, cealaltă, din motive obiective, nu este prezentă. Rolul Senatului, potrivit legii, este de a constata dacă au fost respectate procedurile. Există o separaţie a puterilor în stat şi este decizia magistraţilor, a procurorilor şi a judecătorilor de a-şi alege reprezentanţii. Am procedat şi data trecută, ca să nu îi aducem pe oameni, pentru că nu este o discuţie cu privire la persoane, este vorba de validarea unei alegeri făcute de către magistraţi. Acesta este situaţia, aşa că propun să continuăm procedura de vot, domnule preşedinte!
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi ... (Discuţii în sală) Nu, haideţi să ne înţelegem foarte clar! Domnule senator Nicolae Şerban, noi nu alegem pe nimeni. Încă o dată repet, dacă nu a fost suficient de clar ce a spus domnul Eckstein, vă precizez foarte clar că noi nu alegem pe nimeni. Alegerile s-au făcut de către Consiliul Superior al Magistraturii. Vă rog, domnule senator Şerban.
	Domnul Şerban Nicolae: Pentru distinşii colegi. Un vot împotrivă sau o abţinere, ar însemna o contestare a alegerilor. Noi am făcut verificările şi asta a subliniat domnul preşedinte Eckstein cu "vă rog să aveţi încredere în demersurile Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări". Nu există nici un fel de dubiu, nici un fel de contestaţii, nici un fel de semn de întrebare în legătură cu alegerile desfăşurate atât pentru postul vacant de judecător, cât şi pentru postul de procuror. De aceea, fac apel la colegi să voteze pentru ca să nu existe confuzie că un vot contra sau o abţinere ar fi o invalidare a persoanelor. Este vorba de o validare, practic, a alegerilor pe care o fac corpurile profesionale ale magistraţilor. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu mulţumesc domnului senator Şerban şi nu pot decât să subliniez, încă o dată, faptul că, într-adevăr, este vorba de o validare a modului în care s-a desfăşurat votul şi alegerea într-un organism care este, complet, independent de noi. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Ovidiu Teodor Creţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu voiam să întreb dacă putem să vedem şi persoanele pe care le validăm printr-un vot. Dar dacă lucrul acesta nu trebuie făcut, probabil că şi votul nostru putea să meargă prin corespondenţă. Adică, o invitaţie în Parlamentul României, nu mi se pare că este o chestie jignitoare şi nu mi se pare nici faptul că determinăm o pierdere de timp a persoanelor respective, iar participarea aici mi se pare chiar o chestie firească. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, încă o dată precizez, noi avem foarte clar mandatul de a valida modul în care s-au desfăşurat alegerile în Consiliul Superior al Magistraturii. Punct! Nu alegem pe nimeni, nu audiem pe nimeni, nu purtăm o dezbatere în legătură cu persoanele respective sau cu activitatea lor. Deci, vă rog respectuos, să trecem la votul de validare ... (Discuţii la tribună) Nu contează, suntem 69, votează câţi vor. Deci, vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 54 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 4 abţineri, au fost validate alegerile din Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza raportului prezentat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev, la 22 mai 2003. A fost adoptat de Camera Deputaţilor, procedură de urgenţă. Raport din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, lege ordinară, participă doamna secretar de stat Ana Lucia Varga, microfonul 9, din partea iniţiatorilor. Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 9. Nu 8, 9.
	Doamna Ana Lucia Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul acestui act normativ este ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor. Obiectivul general al convenţiei îl reprezintă cooperarea pentru păstrarea şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiilor locale şi a conservării valorilor naturale şi culturale. Ratificarea Convenţiei-cadru oferă României posibilitatea de a-şi asuma rolul de lider în regiunea carpatică şi de a avansa propunerea de găzduire a secretariatului permanent. Având în vedere cele menţionate, vă rog să aprobaţi această lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, doamna secretar de stat Ana Lucia Varga. Invit din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului pe domnul preşedinte Dan Cârlan să ne prezinte raportul. Aveţi cuvântul. Microfonul 7.
	Domnul Dan Cârlan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a adoptat în unanimitate un raport favorabil pentru admiterea proiectului de lege în forma iniţiatorului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte să ia cineva cuvântul? Nu. În aceste condiţii, dacă nu există dorinţa de a interveni, Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru ratificarea convenţiei, în care este inclusă şi o declaraţie pe care urmează să o facă România. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului şi a legii, nefiind amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, o abţinere şi nici un vot împotrivă, a fost adoptat raportul şi proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei-cadru de la Kiev.
	Trecem la pct.4 de pe ordinea de zi. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2006 privind obligaţia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri. Iniţiator, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Deja binecunoscutul secretar de stat Alexandru Mircea, care participă mai des aici decât unii colegi de-ai noştri la şedinţe. Practic sunteţi un coleg de-al nostru. Microfonul 8.
	Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii se propune aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/2006 privind obligaţia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri. Prin Ordonanţa Guvernului supusă aprobării s-a realizat transpunerea Directivei nr.84/2004 a consiliului cu privire la obligaţia transportatorilor de a comunica date despre pasageri. Raţiunea pentru care a fost adoptată această directivă pe care o transpunem în legislaţia românească prin Ordonanţa Guvernului nr.34/2006 este aceea de a asigura o mai bună conlucrare între state pentru combaterea migraţiei ilegale, a terorismului şi a altor forme de crimă organizată. În concret, prin actul normativ pe care îl supunem aprobării se instituie obligaţia pentru transportatori ca, înainte de a încheia formalităţile de înregistrare a pasagerilor pe care îi vor transporta către un punct de trecere a frontierei de stat române să transmită - la cererea autorităţilor competente, pentru verificarea persoanelor, la trecerea frontierei - date referitoare la pasageri. Aceste date urmează a fi folosite pentru pregătirea controlului la frontieră, în principal în scopul combaterii acelor infracţiuni despre care am vorbit. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat Alexandru Mircea. Raport comun Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Domnul preşedinte Cârlan, microfonul 7.
	Domnul Dan Cârlan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul celor două comisii sesizate în fond este un raport de admitere care cuprinde două amendamente admise şi două respinse.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Să vă mulţumesc deja?
	Domnul Dan Cârlan: Da.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule Cârlan. Dezbateri generale sau întrebări pentru iniţiatori sunt? Nu par să fie. Vă rog, domnul senator Szabo, microfonul 1.
	Domnul Szabo Karoly Ferenc: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, mi-am permis să vă reţin atenţia la acest proiect legislativ datorită temei care depăşeşte prin importanţa ei cadrul prezentat aici şi care ar fi putut sau ar trebuit să facă obiectul vreunui aviz din partea altor comisii, dar şi a unor alte organisme. De ce? Uniunea Europeană este pe cale de a adopta mai precis după ce o dată Curtea Europeană a respins o astfel de directivă în legătură cu, hai să zicem, o aşa-zisă obligaţie din partea transportatorilor europeni, mai precis a guvernelor, că aici ne vom conecta şi noi odată cu aderarea la Uniunea Europeană, de a transmite autorităţilor americane ceea ce se numeşte Passenger Name Record, adică datele despre pasageri. Nu este suficient de clar, nici din ordonanţă nu rezultă cam ce fel de date şi în cât de mare adâncime se referă ele la persoanele care fac obiectul acestui demers. Vreau să vă spun că este un conflict deschis între Uniunea Europeană, ca organizaţie, şi SUA care pretind, din ce în ce mai mult, informaţii despre care nu se mai cunoaşte dacă vor fi folosite exclusiv în scopul declarat: lupta împotriva terorismului, a migraţiei ilegale, a crimei organizate şi aşa mai departe. Prin urmare, fără a contesta utilitatea, oportunitatea acestui demers legislativ, vreau să atrag atenţia că aici avem de-a face cu o lucrare deosebit de importantă în care ar trebui Parlamentul, ca reprezentant suprem al cetăţenilor, să îşi desăvârşească luarea de poziţie în acest demers pentru că nu este suficient de bine reglementată limitarea naturii informaţiilor şi, de asemenea, limitarea utilizării lor. Respectiv, unde vor mai fi transmise mai departe aceste informaţii? Pentru că aici ne vom cupla noi, după bunul nostru obicei, la celelalte demersuri şi vom ocoli sau vom putea ocoli un demers care este pe cale de a-l adopta Uniunea Europeană în acest contencios cu SUA. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Îi mulţumesc domnului senator Szabo pentru intervenţia pe care a avut-o. Domnule preşedinte Dan Cârlan, vă rog, microfonul central.
	Domnul Dan Cârlan: Aş dori să înlătur din start temerile exprimate de distinsul nostru coleg. Categoria informaţiilor care fac obiectul acestei ordonanţe şi care trebuie transmise de companiile aeriene este strict limitată la un număr de "i" situaţii, ca să zic aşa. Şi anume: seria, numărul şi tipul documentului de călătorie, cetăţenia, numele şi prenumele. Nu le înşir pe toate, dar sunt informaţii irelevante, aş putea spune, pentru viaţa personală a cetăţeanului respectiv. Iar autoritatea competentă, singura a primi aceste informaţii de acest gen este poliţia de frontieră română.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte Dan Cârlan. Înţeleg că domnul senator Szabo doreşte încă o intervenţie. Dar aş vrea să vă rog să limităm la o intervenţie pe grup la dezbateri generale.
	Domnul Szabo Karoly Ferenc: Problema are un fond mult mai puternic decât chestiunea de a risipi nişte temeri. Eu nu am temeri. Temerile nu fac obiectul unor probleme legislative. Unde e lege, acolo sunt temeri. Mai există încă o chestiune pe care nu o reglementează în schimb ordonanţa; punerea în aplicare a acestui demers, ca obligaţie a companiilor aeriene, nu are dreptul, nu are voie să producă la daune cauzate pasagerilor, întârzieri sau alte chestiuni care ştim că se petrec. Cu alte cuvinte, datorită acestui lucru, pasagerii vor trebuie cu 3 ore înainte să meargă la aeroport, nu cu o oră şi jumătate, cum este până acum. Aceasta este una dintre chestiunile pe care am vrut să le ridic. Vă mulţumesc pentru atenţie.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. mai sunt alte intervenţii de ordin general? Nu. Stimaţi colegi, eu cred că din dezbaterea generală care a avut loc, este clar că ne aflăm în faţa unei teme, care, în mod evident, reprezintă, pe de o parte o cerinţă a eforturilor pe care le întreprinde şi România pentru prevenirea şi combaterea terorismului şi, în acelaşi timp reprezintă o măsură care afectează în mod evident drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului prin limitarea unor asemenea drepturi. Evident că până la urmă decizia noastră trebuie să fie bazată pe crearea unui just echilibru între necesitatea dispunerii de informaţii, posibilitatea adoptării unor măsuri efective de luptă împotriva terorismului şi, în acelaşi timp, preocuparea de a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv dreptul la intimitate, protejarea datelor personale şi alte asemenea drepturi. Am înţeles din prezentarea făcută de domnul ministru Alexandru Mircea că se resimte nevoia unei asemenea reglementări care este adoptată şi la nivel european şi în acelaşi timp există şi o preocupare de a limita la câteva categorii de date generale aceste obligaţii de raportare. În consecinţă, eu v-aş propune, dacă sunteţi de acord, având în minte aceste lucruri care au reieşit şi din intervenţia domnului senator Szabo, şi din intervenţia colegului nostru Cârlan, să trecem la examinarea raportului, care are două anexe: una cu amendamente admise, anexa 1, şi o anexă cu amendamente respinse, anexa 2. Voi începe cu anexa 2, amendamentul respins la art.3 alin.1. întreb pe autorii lui, domnii senatori Tărăcilă şi Nicolae... dacă îşi... Nu sunt în sală. Îmi pare rău. Amendamentul a căzut. Mai există un amendament la art.11 alin.1. Este acelaşi tip de amendament; abrogarea unei sintagme la cererea autorităţilor competente. Din păcate, aceiaşi autori nu sunt aici pentru a-şi apăra amendamentul. În consecinţă, amendamentele respinse, aşa cum figurează în anexa 2 au fost respinse şi de plen. Nu s-au mai pus în discuţia plenului. Trecem la anexa 1. Este vorba de amendamentele admise. Vă rog să urmăriţi primul amendament, la art.2 din textul iniţial. Motivarea este o corelare cu Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian. E în raportul comisiei. Iniţiator doamna senator Norica Nicolai. Nu este aici, nu este nici o problemă. Mai avem un al doilea amendament, tot al doamnei Norica Nicolai. Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, sunt acceptate amendamentele? După aceea comisia.
	Domnul Alexandru Mircea: V-aş ruga să fiţi de acord totuşi, dacă-mi permiteţi, cu punctul de vedere al comisiei. Pentru că va fi o intervenţie...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Punctul de vedere al comisiei, domnule Cârlan.
	Domnul Dan Cârlan: Punctul de vedere al comisiei, cu acordul Guvernului exprimat în plenul comisiei, este, fireşte, de admitere a amendamentelor. Aş dori să semnalez, pentru stenogramă, o eroare materială la amendamentul 2. Este vorba de "transportatorul aerian" nu de "transportul aerian". Aş dori să se reţină. Formularea corectă este "transportatorul aerian nu este exonerat de răspundere" şi aşa mai departe. În rest, solicităm admiterea amendamentelor, aşa cum au fost acceptate şi de comisie.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, vă rog să confirmaţi că este corect ce a spus.
	Domnul Alexandru Mircea: De acord cu amendamentele admise. Au fost discutate în comisie şi sunt corecte.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă nu sunt alte intervenţii, o să vă supun la vot amendamentele admise, împreună cu raportul, deci raportul la proiectul de lege cu cele două amendamente admise de către comisie în Anexa nr.1. Rog toţi colegii, inclusiv pe domnul Szabo, să-şi manifeste hotărârea şi prin vot. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 52 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptat raportul comun al celor două comisii. O să vă supun la vot, stimaţi colegi, aprobarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/2006 privind obligaţia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Îl rog şi pe domnul senator Lupoi să voteze. Nu pentru domnul Arion, pentru dumneavoastră aş vrea să vă rog... Aveţi loc acolo? Vă rog să luaţi loc, atunci. Vă rog respectuos să votaţi. Îmi pare rău, dar trebuie să reluăm votul, pentru că tocmai a intrat în sală doamna senator Norica Nicolai şi doresc să-i oferim posibilitatea să voteze în favoarea celor două amendamente care au făcut din lege un instrument mult mai bun. Deci, vă rog, reluarea votului. Vot asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2006 privind obligaţia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri. Încă o dată, vă rog, stimaţi colegi, să votaţi. Domnule senator Ionuţ Popescu, vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.34/2006 privind obligaţia transportatorilor aerieni de a comunica date despre pasageri.
	Trecem la pct.5, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Doamna secretar de stat Lucia Varga, microfonul nr.9, în numele iniţiatorilor. Raportul este întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă rog, microfonul nr.9.
	Doamna Lucia Ana Varga - secretar de stat la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: Mulţumesc. În România, responsabilitatea privind gestionarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase revine mai multor ministere - Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului Economiei şi Comerţului şi Ministerului Sănătăţii. Comisia Europeană a constatat, în cadrul misiunilor de evaluare peer review că există mai multe autorităţi implicate în gestionarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, ceea ce ar putea duce la paralelism, la scăderea eficienţei acţiunilor de implementare şi la creşterea costurilor. Prin urmare, prezentul act normativ propune trecerea Agenţiei pentru Substanţe şi Preparate Chimice periculoase din subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului în subordinea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc doamnei ministru. Din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, îl rog pe domnul senator Cârlan să ne prezinte raportul.
	Domnul Dan Cârlan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a adoptat un raport favorabil, cu un amendament admis şi un amendament respins. Vă rog să-mi permiteţi să nu citesc tot raportul.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Cârlan. Dezbateri generale. Dacă sunt intervenţii la dezbaterile generale sau întrebări? Se pare că nu sunt. În consecinţă, stimaţi colegi, vă propun să trecem la discutarea amendamentului respins. Domnul senator Funar. Nu-l mai întreb dacă îl susţine, pentru că, evident, îl susţine. Microfonul nr.2, vă rog, domnule Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onorat Senat, Evident că îl susţin, aşa cum aţi bănuit şi dumneavoastră, şi doresc să ajut iniţiatorul să nu persiste în greşeala pe care a făcut-o. Noi, cei din Grupul parlamentar PRM, suntem de acord, în principiu, cu modificarea propusă la art.23 alin.1, dar suntem de părere că nu este cazul să se copieze şi atribuţiile şi răspunderile principale, care sunt cunoscute, sunt legiferate deja. Ca atare, am propus, la rt.23 alin.1, să rămână în forma finală a legii numai prima parte a articolului, fără a menţiona atribuţiile şi răspunderile principale. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Doamna ministru Varga, dacă vreţi să daţi o explicaţie pentru textul care figurează şi poziţia faţă de amendament. Microfonul 9, vă rog!
	Doamna Lucia Ana Varga: În principiu, da, să rămână propunerea făcută în cadrul comisiei în acest sens, privind textul de la litera "h".
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnul senator Cârlan, microfonul 7.
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, comisia a dezbătut amendamentul propus de domnul senator Funar şi, prin vot, s-a decis a fi păstrată forma iniţiatorului, considerându-se că este bine ca atribuţiile şi răspunderile agenţiei să fie păstrate în textul legii. Deci, solicităm respingerea amendamentului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, stimaţi colegi. În aceste condiţii, va trebui să tranşăm prin vot. Voi supune la vot amendamentul propus de domnul senator Funar, care figurează în Anexa 2 a raportului. Vă rog să vă pronunţaţi, dacă sprijiniţi acest amendament, prin "da", iar dacă nu, să votaţi împotrivă. Vă rog să votaţi. Amendamentul domnului Funar a fost respins, întrucât nu a întrunit decât 18 voturi pentru. Vă propun acum să trecem la Anexa 1, discutarea amendamentului admis. Este un amendament care a fost propus de iniţiator. Dacă puteţi, doamna ministru Varga, în două cuvinte, să ne daţi câteva explicaţii.
	Doamna Lucia Ana Varga: La recomandarea Misiunii Române pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles, am introdus prevederea ca această agenţie să fie şi cea care înregistrează, evaluează şi autorizează substanţele chimice în România, pentru a nu crea din nou paralelisme.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, vă supun aprobării dumneavoastră raportul la proiectul de lege, astfel cum a fost prezentat de domnul preşedinte Cârlan, din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, raport cu un amendament admis. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptat raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, cu amendamentul admis. Vă rog să votaţi. Cu 60 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi nici o abţinere, a fost adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.53/2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. Vă mulţumesc.
	Trecem la pct.6 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează identificarea şi înregistrarea ecvinelor şi constituirea unei baze de date pentru acestea. Raportul este întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Din partea Guvernului, este prezent domnul secretar de stat Istvan Töke. O să-l rog, pentru început, pe domnul Istvan Töke, în numele iniţiatorului, să ne prezinte proiectul de lege. Microfonul nr.10. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Istvan Töke - secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Ca urmare a recomandărilor Uniunii Europene, înregistrarea şi identificarea tuturor cabalinelor şi a celorlalte ecvine din ţara noastră trebuie să se finalizeze până la data aderării. Deoarece numărul de cabaline care urmează a fi supuse acestei acţiuni este foarte mare, Autoritatea Hipică Naţională, nu are capacitatea organizatorică şi administrativă, respectiv, resursele umane şi dotările necesare, astfel încât această cerinţă a Uniunii Europene să fie îndeplinită în termen. În aceste condiţii, numai Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnice "Prof. GK Constantinescu" dispune de capacitatea umană şi materială în măsură să coordoneze şi să organizeze identificarea şi înregistrarea ecvinelor şi constituirea bazei de date pentru acestea, iar realizarea acţiunilor pentru identificare se poate face de către unităţile de ameliorare şi reproducţie în zootehnie. În concluzie, Guvernul solicită adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează identificarea şi înregistrarea ecvinelor şi constituirea unei baze de date pentru acestea.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului secretar de stat Istvan Töke. Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, domnul senator Corneliu Pascu. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Corneliu Pascu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere cele prezentate şi de domnul secretar de stat, aşa cum s-a arătat, se instituie această normă legislativă, întrucât Autoritatea Hipică Naţională nu are structurile necesare, la nivel central şi teritorial, pentru efectuarea acestor acţiuni de înregistrare a cabalinelor. Ca urmare, comisia noastră a hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil, în forma prezentată de Guvern. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, dezbateri generale. Domnul senator Gheorghe Funar. Urmează domnul senator Sârbu. Microfonul nr.2, pentru domnul senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Onprat Senat, Am doar două întrebări pentru reprezentantul Guvernului. Prima întrebare: de ce aţi sfidat din nou Parlamentul şi aţi venit cu o ordonanţă de urgenţă în această problemă, şi nu cu un proiect de lege? A doua întrebare: de ce Guvernul nu s-a preocupat să creeze structurile necesare, la nivel central şi teritorial, pentru Autoritatea Hipică Naţională, din moment ce autoritatea există? Şi dacă-mi permiteţi şi a treia întrebare, deşi am promis numai două. Care este adevăratul substrat al acestei ordonanţe? Ce aţi urmărit? Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Domnul senator Sârbu. Microfonul central, vă rog.
	Domnul Ilie Sârbu: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Sigur că sunt justificate şi întrebările domnului senator Funar, dar nu asta e problema, fiindcă există un răspuns. Am văzut din raportul de ţară, e unul din subcapitolele la care noi am avut un steguleţ roşu, acum cred că s-a îngălbenit, dar problema nu a fost rezolvată. Sigur că, ea a fost întârziată datorită acestui joc. Prima dată am dorit să avem Autoritatea Naţională Hipică. Din start şi la vremea respectivă, noi am spus că nu va putea să îndeplinească şi nici să se substituie Agenţiei Naţionale care avea specialişti, avea oameni, avea fonduri, dar, mă rog, nu s-a putut vota altfel, fiindcă noi aveam voturi mai puţine şi în comisie, şi în plen. A doua observaţie pe care doresc să o fac e faptul că la comisie am fost de acord să votăm, - şi rezultă din raport că s-a votat în unanimitate -, tocmai datorită faptului că există această problemă vizavi de integrare, dar nu e corect să se facă jocuri pe interese de grup care să pună în pericol şi integrarea, şi să creeze şi probleme la nivelul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. O întrebare am şi eu, pe lângă cele ale domnului Funar. La comisie, am solicit să ni se explice de ce apare această diferenţă de 2060 de capete, prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.139/2002 la 1.951. Felul în care au fost casate aceste cabaline şi cum au fost valorificate. Nu am primit răspuns până la momentul aducerii în plen a acestei ordonanţe. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai sunt alte intervenţii sau întrebări adresate iniţiatorilor. Vă rog, domnul Funar, aţi promis două, aţi ţinut trei şi acum puneţi pe a patra? Microfonul 2, vă rog. Întrebare sau intervenţie la dezbaterile generale?
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Conduceţi rar lucrările şi din acest motiv vorbiţi până ajung la microfon, îmi daţi şi sugestii şi eu vă mulţumesc pentru ele. Intervin acum, domnule preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi, la dezbateri generale. Am pus doar trei întrebări.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Scuzaţi-mă, nu aţi vrea să ascultăm mai întâi răspunsul, ca să puteţi face după aceea cu adevărat o intervenţie informată, o dezbatere, dacă sunteţi de acord. Dacă nu, puteţi continua, sigur, cu intervenţia generală. Mă gândeam să dăm o şansă reprezentantului Guvernului să vă răspundă la întrebări, ca să puteţi, eventual, reveni... Sunt convins că nu veţi fi mulţumit de răspunsurile pe care le veţi primi. Cum doriţi, domnul Funar? Mergeţi înainte?
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Ţin seama de sugestia dumneavoastră, dar constat că aveţi unităţi de măsură diferite. Atunci când am pus vreo câteva întrebări în legătură cu jefuirea Băncii Comerciale Române, nu a răspuns nimeni la acele întrebări şi s-a votat. Acum, aştept cu plăcere răspunsul la cele trei întrebări şi după aceea revin la dezbateri generale. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Cum doriţi. Vă mulţumesc foarte mult pentru cooperare. Domnul secretar de stat Istvan Toke vă rog să răspundeţi şi la întrebarea domnului Sârbu, referitoare la casare.
	Domnul Istvan Toke: Guvernul consideră că a fost o urgenţă evidentă legată de apariţia acestei ordonanţe pentru că, într-adevăr, aşa cum a spus şi domnul senator Sârbu, am avut un steguleţ roşu din partea Uniunii Europene, referitor la această problemă. S-a întârziat foarte mult această activitate prin apariţia târzie a Autorităţii Hipice Române şi din această cauză nu s-a putut face mult mai devreme. Ca răspuns la întrebarea domnului ministru Sârbu, vizavi de situaţia cailor clasaţi, aceştia au fost vânduţi şi valorificaţi în acest fel,.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mai aveţi ceva de adăugat? Domnul senator Funar, la dezbateri generale, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. V-am ascultat, dar nu am aflat răspunsul la întrebări. Trec acum la dezbateri generale şi constat că ceva e putred în Danemarca în legătură cu această ordonanţă. Practic, Guvernul nu a respectat legea. Este vorba de Legea calului, nr.389/2005, care stabileşte că atribuţiile privind înregistrarea şi identificarea tuturor cabalinelor revine Autorităţii Hipice Naţionale. Ca atare, Guvernul trebuia să aplice legea, să găsească soluţiile potrivite pentru crearea şi a structurilor necesare, atât pentru angajarea personalului, cât şi îndeplinirea prevederilor din această lege. Se aduc drept argumente pentru susţinerea acestei ordonanţe de urgenţă câteva care nu rezistă, respectiv se susţine că s-au înregistrat întârzieri datorită existenţei pe rolul instanţelor judecătoreşti a unor litigii. Din acestea au fost şi sunt la toate instituţiile. Nu se spune câte sunt, alte detalii şi aşa mai departe. De asemenea, nu suntem informaţi şi nici nu am primit răspuns la întrebare, de ce nu au fost create aceste structuri, nu s-au angajat oamenii necesari ca să se aplice legea. Practic, se urmăreşte cu totul altceva şi-mi pare rău că domnul secretar de stat, deşi a promis că spune adevărul altora, de data asta nu ne informează corect care este substratul acestei ordonanţe care nu cred că va face bine cailor de rasă din România. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu este cazul. Stimaţi colegi, vă informez că din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, aşa cum aţi avut ocazia să luaţi cunoştinţă, s-a întocmit un raport favorabil de admitere şi, subliniez, cu unanimitate voturilor celor care au participat la dezbatere. În consecinţă, neexistând nici amendamente respinse, nici admise, voi supune aprobării dumneavoastră, prin vot, raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi totodată proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează identificarea şi înregistrarea ecvinelor şi constituirea unei baze de date pentru acestea. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Cu 47 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat proiectul de lege.
	Vă propun să trecem la punctul 7 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Avem raport din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Este o iniţiativă a unui grup de senatori din partea Partidului România Mare. Dacă dintre autori, doamna senator Vedinaş, doreşte să prezinte proiectul legislativ. Partea vizată este Ministerul Administraţiei şi Internelor. Domnul secretar de stat Mircea Alexandru să fie pregătit. Vă rog, doamna senator. Microfonul 8, vă rog.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege îşi propune să modifice Ordonanţa de Guvern nr.2/2001 care reprezintă reglementarea-cadru în materia contravenţiilor şi nu vă ascund dintr-un început faptul că, de fapt, se valorifică şi foarte multe dintre propunerile, din dezbaterile care au avut loc în doctrină şi propunerile care s-au formulat în acest sens, referitoare la regimul juridic al contravenţiilor. Nu vă ascund, de asemenea, că am fost oarecum dezamăgită să constat că, în toate punctele de vedere care s-au formulat, s-a constatat că, din păcate, nu s-a înţeles subtilitatea propunerilor pe care le-am făcut şi faptul că, în acest fel, se revine, abia, prin intermediul lor, la starea de legalitate şi de constituţionalitate. Am să încep cu una care este ceea mai importantă în opinia mea şi care vizează competenţa de soluţionare a contravenţiilor. Domnilor colegi, în prezent, potrivit Ordonanţei de Guvern nr.2/2001 se creează o soluţie procedurală care reprezintă în mod categoric o struţo-cămilă, adică plângerea în fond se judecă de instanţa de drept comun, adică de judecătorie, iar recursul se judecă de către instanţa de contencios-administrativ. Deci, fondul la judecătorie, instanţa la contencios administrativ. În contextul în care nu poate contesta nimeni că procesul-verbal contravenţional este un act de natură administrativă, el se încheie de autorităţi administrative, iar natura lui juridică este în mod indubitabil administrativă. (gălăgie în sală) Soluţia nu mai poate să fie menţinută, în contextul în care la sfârşitul anului 2004 s-a adoptat Legea contenciosului administrativ, în vigoare în prezent, Legea nr.554/2004, îmi pare rău că trebuie să ţin puţin o lecţie de drept, dar este necesar ca să înţelegeţi şi sper că în ciuda zarvei, care este în sală, se va înţelege ceea ce vreau să vă spun. Deci, Legea contenciosului administrativ prevede în art.5 că se poate deroga de la dispoziţiile ei şi acte administrative pot fi soluţionate, litigiile privind actele administrative, şi de alte instanţe decât de contenciosul administrativ, în ce condiţii? În condiţiile în care, prin lege organică specială, se prevede o altă procedură judiciară. Nu se îndoieşte nimeni că Ordonanţa de Guvern nr.2/2001, fiind o ordonanţă obişnuită, adoptată cu Lege de abilitare, este o lege ordinară, nu organică. Deci, suntem în situaţia anticonstituţională, pentru că se încalcă şi principiul simetriei juridice în care, de la o lege organică, respectiv Legea nr.554/2004, se derogă printr-o lege ordinară sau printr-un act normativ cu valoare de lege ordinară, care este Ordonanţa de Guvern nr.2/2001. De aceea, în opinia mea, dacă vrem să respectăm ce înseamnă un stat de drept, în sensul adevărat al cuvântului, trebuie să promovăm soluţia ca fondul plângerilor să se judece la tribunale, deci la instanţele de contencios administrativ, urmând ca recursul să se judece de instanţa ierarhic superioară, dar tot de contencios administrativ. Deci, aceasta este o modificare de substanţă care nu poate să fie înfrântă de nici unul din argumentele care s-au adus în toate punctele de vedere exprimate. Şi de Guvern, şi de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Consiliul Legislativ, pe considerentul că s-ar îngreuna activitatea nu ştiu cui, că să fie mai aproape de justiţiabil, nici unul din argumentele invocate nu susţin, nu legitimează menţinerea soluţiei actuale care este o soluţie anticonstituţională. Deci, aceasta este prima modificare de substanţă, ca să nu spun că în punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii se invocă nişte decizii ale Curţii Constituţionale care au fost toate adoptate, nu s-a făcut nici efortul să se verifice înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.554/2004, deci, după intrarea în vigoare a acestei legi, nu mai pot fi considerate ca un reper, ca o motivaţie pentru ca să se menţină soluţia actuală. O altă modificare pe care o propune vizează ceea ce noi numim în doctrină sistemul ablaţiunii, adică posibilitatea de a ataca pe loc sau în 48 de ore jumătate din minimul amenzii prevăzut în lege, în actul normativ contravenţional. Vechea lege, nr.32/1968, prevede că această posibilitate este recunoscută tuturor contravenienţilor şi era justă soluţia pentru că, atâta vreme cât posibilitatea este un beneficiu recunoscut contravenientului, nu are nici o relevanţă dacă fapta este, nu ştiu, din domeniul nuclear sau din domeniul agricol, sau din domeniul circulaţiei pe drumurile publice sau, mă rog, PSI-ului. Important este că ne aflăm în prezenţa aceleaşi categorii de fapte...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Doamna senator, un moment, vă rog! Fac un apel la colegii senatori să păstreze liniştea în sală pentru că este foarte greu de urmărit, în condiţiile în care vorbiţi între dumneavoastră şi sunt argumente care, zic eu, merită să le ascultăm. Îmi cer scuze, vă rog, doamna Vedinaş.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, pentru apreciere, domnule preşedinte. În contextul în care este vorba de aceeaşi faptă, contravenţia, nimic nu justifică soluţia ca pentru unele contravenţii să se recunoască această posibilitate, iar pentru altele nu. În felul acesta nu ar avea de pierdut nici statul pentru că dacă îi recunoşti contravenientului posibilitatea să achite pe loc jumătate din minim, majoritatea vor prefera această soluţie, pentru că decât să se ducă la instanţă, să treacă nu ştiu cât timp până se judecă şi până la urmă tot să plătească, în mod firesc, un beneficiu al lor ar trebui să le fie recunoscut şi să se întâmple acest lucru pentru toate categoriile de contravenienţi. Deci, acestea sunt, în principiu, cele două modificări mari, restul modificărilor vizează punerea de acord a unor prevederi, cu corelarea principiului simetriei juridice, corectarea unor erori care există în lege în forma actuală şi sunt convinsă că dumneavoastră aţi avut posibilitatea să le vedeţi studiind documentaţia pe care aţi avut-o în mapă. Pentru aceste considerente, vă rog, nu ca şi coleg de Senat, ci ca şi profesor de drept, dacă vreţi, să fiţi de acord cu propunerile pe care le-am formulat, să înţelegeţi că în acest fel intrăm în normalitate în materia răspunderii contravenţionale şi să aprobaţi aceste propuneri prin votul dumneavoastră, mulţumindu-vă şi anticipat şi după ce veţi vota. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, doamnei senator Vedinaş. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări o să-l invit pe domnul Eckstein Kovács Péter să ia cuvântul.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul este de admitere, fără amendamente, adoptat cu majoritate de voturi, 4 la 3. Această iniţiativă legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru doreşte să ia cuvântul. Microfonul 10, vă rog.
	Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Domnule preşedinte, După cum aţi observat şi din punctul de vedere scris al Guvernului, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Cred că era şi de aşteptat acest lucru având în vedere că se fac o serie de intervenţii care sunt discutabile sub aspectul interesului general în afara legii. Se propune, de exemplu să se elimine dreptul Consiliului General al Municipiului Bucureşti de a stabili contravenţii sau domenii în care sectoarele pot să stabilească contravenţii pentru anumite domenii de activitate. Sigur că legea, niciodată nu poate cuprinde toate domeniile, ne orientăm către o anumită descentralizare. Sunt domenii care la nivelul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi nu numai, chiar la nivelul unor municipii se ridică în mod acut, ca fiind necesare să fie rezolvate, inclusiv prin posibilitatea de a fi sancţionate contravenţional. De asemenea, se elimină din conţinutul actual al Ordonanţei nr. 2 /2001 abilitarea poliţiştilor ofiţerilor şi subofiţerilor din Ministerul Administraţiei şi Internelor de a aplica sancţiuni contravenţionale la reglementări prevăzute în hotărâri ale Guvernului. Această chestiune ar crea o mare problemă. În lege, în momentul actual şi în propunerea legislativă se păstrează dreptul de a aplica contravenţii la Regimul circulaţiei rutiere, la Regimul ordinii publice şi altora, câteva, care sunt reglementate. În rest, iniţiatorul propunerii legislative susţine că agenţii de poliţie şi ofiţerii de poliţie, practic, pot să aplice sancţiuni numai în acele domenii care sunt ulterior reglementate prin lege. Or, de exemplu "Regimul armelor şi muniţiilor", "Regimul explozivilor", aceste pocnitori care urmează să înceapă acum de sărbători şi aşa mai departe sunt reglementate prin hotărâri ale Guvernului. A elimina această posibilitate, creează, până la urmă, o incapacitate administrativă de a aplica legea pe fond. Din aceste motive şi din celelalte care sunt expuse pe larg în punctul de vedere al Guvernului, Guvernul nu susţine această propunere legislativă. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Eckstein Kovács Péter, aveţi cuvântul. Microfonul central, vă rog.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul este favorabil, desigur, dar este un proiect de lege care este de-a dreptul periculos şi care ar avea, dacă ar fi adoptat, darul de a arunca în aer tot sistemul contravenţional prevăzut de legislaţia românească. O să exemplific numai cu un singur lucru: iniţiatorii propun ca procesele - verbale de contravenţie să fie atacate în prima instanţă de către tribunale. Cu toţi ştim că contravenţia este o atingere adusă legii şi legalităţii, dar care este de o importanţă mai mică decât o infracţiune. Săvârşim contravenţie când conducem nu cu 70 cât este permis, ci conducem cu 90 şi vine poliţistul şi ne amendează - eu nu conduc, dar cei care conduc... A da competenţă în primă instanţă tribunalelor, cu posibilitatea de a face recurs la Curtea de Apel, ar însemna ca să încărcăm, nu cu mii, ci cu zeci de mii de procese instanţele judecătoreşti de grad superior. Nu poate să fie primită această practică. O altă prevedere, practic, spune că amenda se poate plăti în 48 ore la jumătatea ei, fără a lăsa la latitudinea iniţiatorului de a oferi această facultate, posibilitate, înlesnire sau nu. Cum să spun? Dacă ar fi de ordin general această prevedere, atunci pur şi simplu ar trebui să reducem limitele amenzilor contravenţionale. Trebuie să lăsăm legiuitorul ca să ofere această facultate la unele tipuri de contravenţie, dar nu putem să-i răpim legiuitorului posibilitatea de a nu da această facultate, în cazul unei contravenţii mai serioase. Această iniţiativă legislativă, de altfel, a fost supusă avizului Consiliului Superior al Magistraturii care ne-a trimis un aviz destul de consistent de cinci pagini din care citez numai unele observaţii. Una dintre modificări comportă asupra alin.1 al art.9 şi Consiliul Superior al Magistraturii spune: "această prevedere este în acord cu Dispoziţiile art.42 alin.2 lit.c din Constituţie, republicată, având următoarea prevedere care vizează competenţele". Şi, iarăşi, Consiliul Superior al Magistraturii spune: "critica de neconstituţionalitate a Dispoziţiilor privind competenţa şi procedura de soluţionare a plângerilor împotriva proceselor verbale de constatare a contravenţiilor este neîntemeiată, fapt confirmat de numeroase decizii ale Curţii Constituţionale". Deci, Consiliul Superior al Magistraturii emite un aviz în care spune că aceste critici, unele fiind de domeniul neconstituţionalităţii, nu sunt întemeiate şi se citează decizii ale Curţii Constituţionale... Eu cred că unii dintre noi, specialişti de primă mână, cum este doamna Verginia Vedinaş, dacă consideră că unele prevederi la care se fac referiri prin această iniţiativă legislativă sunt neconstituţionale, au posibilitatea ca, în condiţiile legii, să se adreseze Curţii Constituţionale, eventual, Curtea Constituţională să-şi schimbe practica, dar repet, acest proiect de ar fi votat, în ciuda raportului favorabil, spun eu, conjunctural, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări ar da peste cap funcţionarea unor instituţii, zic eu, importante ale statului. În consecinţă, Grupul parlamentar al UDMR vă propune să votaţi împotriva raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi împotriva iniţiativei legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenţii? Domnul senator Funar, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Onorat Senat, Distinsa noastră colegă şi profesor universitar în domeniul dreptului şi cu o bogată experienţă practică, Verginia Vedinaş, ne-a subliniat o anomalie care există în momentul de faţă şi care trebuie soluţionată - şi noi aveam această şansă în Senat şi apoi în Camera Deputaţilor - dar constat acum o altă anomalie la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. S-a dat un vot, un raport favorabil şi preşedintele comisiei, şeful comisiei susţine că a fost un vot de conjunctură.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul Funar, vă rog să fim corecţi! Ştiu că e greu, dar hai să încercăm măcar de suprafaţă să fim corecţi. Domnul preşedinte Eckstein Kovács Péter a prezentat raportul comisiei de o manieră extrem de obiectivă şi corectă, după care însă, senatorul Eckstein Kovács Péter nu de la locul de preşedinte, ci de la microfonul central a prezentat un punct de vedere la care are şi dânsul dreptul. Deci, vă rog să nu încercăm să creăm o problemă care chiar că nu există. S-a prezentat raportul, raportul este foarte clar prezentat de domnul preşedinte de la locul dânsului, când iei cuvântul în nume propriu ca senator... eu cred că oricare, nu numai dumneavoastră, oricare dintre noi are dreptul să emită opinii proprii, chiar dacă nu plac poate altora. Vă mulţumesc mult şi v-aş ruga să vă concentraţi pe argumentele dumneavoastră în favoarea acestei propuneri legislative a doamnei Verginia Vedinaş. Vă mulţumesc.
	Domnul Gheorghe Funar: Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru sfaturile de dădacă pe care mi le daţi. V-aş ruga altă dată, dacă aveţi opinii personale să le exprimaţi de la un alt microfon şi să respectaţi Regulamentul şi să nu mă mai întrerupeţi.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Deci, vă rog, respectuos să mă respectaţi aşa cum vă respect şi eu pe dumneavoastră. Eu nu am opinii personale, în calitate de preşedinte de şedinţă trebuie să asigur buna desfăşurare a lucrărilor. Când am păreri personale, le exprim de la microfon, vă rog să fiţi sigur. Vă rog să nu vă consideraţi singurul om inteligent, patriot, profesionist din acest Senat, că nu e corect. Vă rog frumos!
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu înţeleg de ce m-aţi întrerupt. Voi medita ulterior intervenţiei la microfon. Încerc să-mi adun gândurile şi să subliniez din nou faptul că ne revine nouă, legislativului, sarcina de a rezolva această problemă. Distinsul nostru coleg domnul Eckstein Kovács Péter, care are sarcina şi şansa dedublării, ne trimite la Curtea Constituţională, să pierdem vremea, problema trebuie soluţionată prin lege şi eu fac apel la doamnele şi domnii senatori să ţină seama de toate argumentele prezentate de doamna senator Vedinaş şi să votăm această propunere legislativă, ajutând şi Guvernul şi, mai ales, ajutându-i pe poliţişti să nu scrie chiar aşa multe procese-verbale. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale mai doreşte să intervină cineva? Dacă nu, o să o rog poate pe doamna Vedinaş, în calitate de iniţiatoare să tragă concluziile.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ultimul cuvânt, da. Domnule preşedinte, Voi încerca să răspund la problemele care s-au ridicat aici. Domnul ministru Mircea Alexandru a spus că se elimină dreptul Consiliului general de a stabili contravenţii. Nu este adevărat! Legea în forma actuală, face următorul lucru: prevede care contravenţii pot fi stabilite prin hotărâri ale Consiliului general şi care prin hotărâri ale consiliului local şi după aceea vine cu o dispoziţie şi spune că prin hotărârea consiliului general se pot adăuga şi alte domenii decât cele prevăzute de lege. Ce este aceasta decât o completare prin hotărâre, deci prin act juridic cu forţă inferioară legii, foarte - foarte mult, să se completeze o lege, respectiv o ordonanţă de Guvern, nr. 2/2001. Deci eu nu am eliminat competenţa Consiliului general de a stabili contravenţii, ci competenţa Consiliului general de a modifica o lege, indiferent că e ordinară sau organică. În al doilea rând, vă mărturisesc, ascultându-l pe domnul Eckstein, mă consideram un soi de terorist, aşa că pun în pericol, arunc în aer nu ştiu ce sistem şi invoca, în susţinerile domniei sale, faptul că, într-un punct de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii s-au invocat nişte decizii ale Curţii Constituţionale. Am spus-o şi eu înainte. În primul rând, nu arunc nimic în aer. Acele decizii ale Curţii Constituţionale au fost pronunţate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.554/2004. Legea 554/2004 în forma actuală, în art.5 spune că se poate deroga de la ea numai printr-o lege organică. Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 este o lege, un act normativ cu forţa juridică a unei legi ordinare, deci nu putem menţine în circuitul juridic din România soluţia ca o lege ordinară să modifice o lege organică. Aceasta este toată chestiunea. Cât priveşte aglomerările şi alte aspecte, nu cred că acestea sunt argumente care permit, care justifică menţinerea unei soluţii care nu poate fi menţinută datorită motivelor pe care vi le-am invocat înainte. Pentru aceste considerente, vă rog să aveţi în vedere că am cumpănit cu suficientă seriozitate atunci când am formulat această ordonanţă şi sunt, poate, ultimul om care aş vrea să arunc în aer ceva, cu atât mai mult un sistem juridic. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, cu răspunsul doamnei senator Verginia Vedinaş, am încheiat practic dezbaterile generale şi v-aş propune să trecem la discutarea raportului. Avem raport de admitere fără amendamente. Aţi auzit şi punctele de vedere în favoarea adoptării şi punctele de vedere împotriva... Întrucât nu există nici amendamente admise, nici respinse, o să supun la vot acest raport de admitere fără amendamente al comisiei. Vă rog să votaţi.
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): Împreună cu legea.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Poftim ?
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): Împreună cu legea, nefiind amendamente.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Sigur, sigur. Împreună cu legea. Deci votând da...
	Domnul Valentin Dinescu (din sală): Să se reia votul şi să precizaţi, ca să ştie colegii că votează şi legea.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: O să vă rog să reluăm votul. Deci o să reluăm votul. Stimaţi colegi, vă supun aprobării şi votului raportul de admitere care, fiind fără amendamente, este, în acelaşi timp, şi un vot asupra propunerii legislative prezentată de doamna Vedinaş pentru modificarea ordonanţei de Guvern. Cei care sunteţi în favoarea raportului şi deci implicit a iniţiativei legislative, votaţi "pentru", cei care sunteţi împotriva raportului şi împotriva propunerii legislative a doamnei Vedinaş votaţi "NU". Vă rog frumos să votaţi şi să vă exercitaţi dreptul la vot. Stimaţi colegi, raportul şi iniţiativa legislativă au fost respinse, întrucât n-au întrunit decât 21 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi o abţinere. Din partea Grupului parlamentar PRM, domnul senator Funar solicită listă. Liste pentru preşedinţii de grup parlamentar. Vă mulţumesc.
	Stimaţi colegi, trecem la punctul următor, 8, din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, probabil efectelor nocive, că la cele bune nu v-aţi gândit să le combateţi. Nu ? Este iniţiativă guvernamentală, Ministerul Sănătăţii. Domnule secretar de stat Ervin Szekely. Vă rog să prezentaţi iniţiativa în numele Guvernului. Raportul din partea Comisiei pentru sănătate publică. Rog unul dintre colegii din cadrul comisiei să poftească la pupitru. Vă mulţumesc. Domnule Szekely, aveţi cuvântul!
	Domnul Ervin-Zoltan Szekely - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere că prevederile art.5 şi 9 din Directiva 2001/37C a Parlamentului European şi a Consiliului Europei nu au fost complet transpuse în legislaţia română, se impune modificarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Art.5 al Directivei menţionate conţine normele privind inscripţionarea pachetelor de ţigări cu avertismente despre consecinţele nefaste ale consumului de tutun, precum şi norme privind sistemul de marcare, iar art.9 al Directivei conţine prevederi legate de necesitatea adaptării normelor prevăzute în directivă la progresul ştiinţific şi tehnic. România, ca viitor stat membru, va trebui să adapteze propria legislaţie la modificările ce vor apărea în legislaţia europeană. Acestea sunt modificările aduse actului normativ, pe care vă rugăm să le aprobaţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Raportul Comisiei pentru sănătate publică. Microfonul nr.7, vă rog !
	Domnul Dan Gabriel Popa: Mulţumesc. Comisia pentru sănătate publică a fost sesizată în fond cu proiectul de lege mai sus menţionat. În urma dezbaterilor din şedinţa din 19 septembrie a.c., în prezenţa reprezentantului Ministerului Sănătăţii, membri comisiei au hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere fără amendamente. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumim domnului senator Popa Dan pentru prezentarea raportului comisiei. Vă propun să trecem acum la dezbateri generale. Dacă există intervenţii, vă rog ? Nu pare să fie cazul. În această situaţie, vă supun aprobării raportul de admitere fără amendamente, care a fost întocmit de Comisia pentru sănătate publică, împreună cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului şi a proiectului de lege. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 49 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi o abţinere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
	Vă propun, stimaţi colegi, să trecem la punctul 9 pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2006 privind măsuri pentru finanţarea reconstruirii/reparării unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamităţi naturale în anul 2006. Iniţiator este Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Participă domnul Ioan Andreica, secretar de stat. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, domnul senator Ştefan Viorel. Microfonul nr.9, vă rog !
	Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Prin prezenta ordonanţă, se modifică un articol din Legea nr.10/2006 pentru a permite Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului să finanţeze, ca un sprijin suplimentar, pe lângă fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, să finanţeze anumite acţiuni de reconstrucţie a caselor, reconstrucţia şi consolidarea caselor în urma inundaţiilor din 2006. Este important să subliniez că prin această ordonanţă se permite finanţarea, iar sumele exacte, localităţile unde se finanţează se aprobă prin hotărâre de Guvern. Este important acest lucru pentru că legislaţia în vigoare nu permite ca sumele rezultate din venituri proprii să fie folosite pentru case de locuit, ci pentru diferite lucrări publice, consolidări de clădiri publice sau drumuri sau altele. Prin acest act normativ creăm o permisiune suplimentară, creăm un cadru legal să sprijinim acţiunea de reconstrucţie. Concret, este vorba de 150 miliarde lei vechi, faţă de 960 miliarde cât a fost total sumă destinată activităţii de reconstrucţie a caselor. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, domnul senator Ştefan Viorel. Aveţi cuvântul ! Microfonul nr.7.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Comisia noastră, în baza avizului favorabil primit din partea Comisiei economice, industrii şi servicii, a adoptat raport favorabil, respingând un amendament formulat de domnul senator Funar, amendament pe care-l regăsim în anexa la raportul nostru. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Nu pare să fie cazul. În aceste condiţii, vă propun, stimaţi colegi, să trecem la discutarea raportului. Avem un singur amendament respins, al domnului senator Funar. Dacă se susţine amendamentul ? Domnul senator Funar. Microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Susţin acest amendament. Am două modificări de fond, practic, pe care le-am propus la art.1. În loc de sintagma "pot finanţa", am trecut la imperativ "finanţează", pentru că este vorba de reconstruirea sau repararea caselor de locuit în zonele în care s-au produs calamităţi naturale şi să nu lăsăm această opţiune Guvernului, dacă poate sau nu. S-ar putea să fie un Guvern care nu poate şi atunci am făcut textul degeaba. Şi al doilea amendament propus în cadrul acestui articol vizează finalul lui. În loc de "atenuarea efectelor inundaţiilor şi/sau alunecărilor de teren", am propus "eliminarea efectelor inundaţiilor şi/sau alunecărilor de teren". Pentru o mai uşoară înţelegere dau un singur exemplu.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Funar, am dezbătut amplu amendamentele dumneavoastră la ultima şedinţă a plenului şi am fost rugaţi de către colegul nostru, distinsul preşedinte de şedinţă Doru Ioan Tărăcilă, un singur lucru: să reflectăm asupra celor două amendamente. Deci vă rog să ne spuneţi dacă aţi reflectat şi aţi ajuns la o altă concluzie decât cea pe care o aveţi. Nu are rost să mai reluăm. A fost o dezbatere de un înalt nivel, cu domnul senator Păunescu, cu domnul senator Vosganian, deci chiar am dezbătut-o pe larg. Vă rog eu frumos, dacă aţi reflectat şi vă menţineţi amendamentul... ca să putem trece la procedură.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, mărturisesc cu sinceritate că am reflectat. Voiam să dau un singur exemplu, ca să nu mai discutăm pe această temă, pentru o mai uşoară înţelegere. La o inundaţie a fost luată de ape o parte din calea ferată, un kilometru şi dacă lăsăm textul "atenuarea" Guvernul vine şi reface calea ferată pe 500 metri, 500 metri lipsesc în continuare. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Este extrem de convingător argumentul dumneavoastră. Dacă mai aveam vreun dubiu în legătură cu iniţiativa, nu mai am nici unul acum. Deci, stimaţi colegi, avem un raport de admitere cu un amendament care conţine două propuneri la art.1. Amendamentul a fost propus de domnul senator Funar Gheorghe şi susţinut în şedinţă. Înţeleg că domnul Dinescu doreşte să ia cuvântul. Aveţi cuvântul! Microfonul nr.1, vă rog.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, eu nu pot decât să vă felicit pentru abilitatea cu care folosiţi pluralul şi singularul în funcţie de conjunctură. L-aţi citat pe domnul senator Tărăcilă, spunând că am fost rugaţi să mai reflectăm şi l-aţi întrebat pe domnul senator Funar dacă a reflectat. E interesant ca punct de vedere. Interesant ca punct de vedere, dar chestiunea rămâne, domnule preşedinte şi haideţi să nu o tratăm... Eu fac un apel la colegi: nu modifică cu nimic, ba, dimpotrivă întăreşte sensul acestei legi şi chiar scopul ei, care este, la urma-urmei, unul nobil. Haideţi, să fim de acord că lăsând o normă dispozitivă... Atunci la ce mai cerem suplimentare de fonduri, dacă pot sau nu pot, pe de o parte. Am discutat data trecută, - ca să vedeţi că-mi însuşesc şi punctul dumneavoastră de vedere - şi am reflectat că atâta vreme cât termenul consacrat este "înlăturarea" şi nu-l putem folosi în lege, pentru că ar însemna amendament în plen. Haideţi, să fim de acord că termenul "eliminare" este mult mai corect, mult mai în spiritul legii decât diminuarea. În fond, nu diminuăm o durere, aici eliminăm nişte efecte.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Am avut, aşa cum vă spuneam, ocazia amplă de a dezbate şi din punct de vedere moral, şi semantic, şi politic aceste aspecte. Domnul senator, distinsul nostru preşedinte de şedinţă, domnul senator Doru Ioan Tărăcilă ne-a rugat pe toţi să mai reflectăm asupra amendamentelor. Sunt convins că toţi am făcut acest exerciţiu. Sunt convins că unii în mintea noastră, alţii ne-am prezentat şi concluziile, cum a fost domnul senator Funar, eu v-aş propune să trecem acum la votul asupra amendamentului respins. Vă aduc aminte încă o dată e vorba de două modificări la art. 1. Vă rog să vă exprimaţi prin vot cine sprijină amendamentul domnului Funar sau cine nu este de acord cu amendamentul domnului Funar, prin da sau nu. Vă rog să votaţi. Din păcate, amendamentul domnului Funar nu a fost adoptat. El nu a întrunit decât 12 voturi pentru, 34 împotrivă şi o abţinere. O să vă supun acum la vot raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital cu măsurile pentru finanţarea, reconstruirii, reparării unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamităţi naturale în anul 2006. Deci, vă rog să votaţi cu privire la adoptarea raportului propus de comisie şi asupra proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2006. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 59 de voturi pentru, 3 împotrivă şi o abţinere, au fost adoptate raportul şi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2006 privind măsurile pentru finanţarea, reconstruirii sau reparării unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamităţi naturale în anul 2006. Vă propun să trecem acum la punctul următor de pe ordinea de zi. Este vorba de o propunere legislativă... De la prezidiu: Să dăm votul final la lege.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: De ce? Am dat şi la lege. A fost raportul cu legea, domnişoară. Am anunţat că votul este atât la raport, cât şi pentru proiectul de lege (discuţii, rumoare). Ştiu, domnul Dinescu, dacă sunteţi şi dumneavoastră de acord, nefiind amendamente admise, după ce am respins singurul amendament am votat raportul şi proiectul de lege şi v-aş ruga să verificaţi în stenogramă. Dacă n-am zis aşa, aşa să scrieţi c-am zis.
	Propunerea legislativă privind acordarea de sprijin pentru sinistraţi - punctul 10 din ordinea de zi. Este vorba de o propunere care a primit aviz negativ. Părţi vizate: Ministerul Administraţiei şi Internelor. Punct de vedere negativ. Domnul Cătălin Doica participă din partea Guvernului? Nu. (discuţii) Oricum, avem din partea iniţiatorilor pe domnul senator Simionescu. Microfonul 8. O să-l rog să prezinte ...
	Domnul Gabriel Aurel Simionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa pe care o prezentăm este legată de o situaţie existentă în ţară după inundaţiile din acest an, dar şi după cele de anul trecut şi, dacă vreţi, vine şi puţin în continuarea ordonanţei care a fost votată puţin mai înainte. Constatăm că un număr mare de oameni au rămas fără locuinţă şi sunt în continuare fără locuinţă, fără o serie întreagă de bunuri care le sunt absolut necesare şi dincolo de toate eforturile care au fost făcute şi care vor fi făcute, problemele rămân. Avem oameni care stau în corturi, avem locuinţe nefinalizate. Vine iarna şi aşa mai departe. Sigur, aşa cum am spus, s-au alocat o serie întreagă de sume în legătură cu soluţionarea acestor probleme. Atunci când s-a dat un aviz negativ iniţiativei noastre s-a spus că mai sunt astfel de iniţiative, că sunt o serie întreagă de hotărâri ale Guvernului, că sunt o serie de ordonanţe date în acest spirit. Problema este că noi judecăm de poziţia celor care nu sunt în situaţia oamenilor acelora. Cred că orice am face pentru ei nu este suficient, mai ales în condiţiile în care unii sunt în situaţia de a parcurge a doua iarna în poziţia aceasta de provizorat. În principiu, iniţiativa noastră vorbeşte despre acordarea a 5 milioane lei pe lună fiecărei familii sinistrate până la data în care autorităţile publice vor reface locuinţele şi ei vor sta într-o locuinţă normală, un sprijin financiar de 10 milioane lei pentru a-şi achiziţiona o serie de bunuri necesare şi, de asemenea, o serie de prevederi în legătură cu servicii minimale pe care trebuie să le aibă acolo unde stau, în locuinţele provizorii, în corturi, în taberele de tip militar în care stau, respectiv: apă potabilă, energie electrică, ordine şi siguranţă, precum şi transportul elevilor către cele mai apropiate unităţi şcolare. După cum vedeţi, nu am intrat într-o zonă în care apar iniţiativele guvernamentale, am intrat în zona oamenilor care se vor afla şi în această perioadă într-o situaţie de provizorat care s-a prelungit şi se prelungeşte. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator. Din partea Guvernului, domnul secretar Ioan Andreica. Vă rog să ne prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Ioan Andreica: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Prima observaţie pe care vă rog să-mi permiteţi s-o fac este aceea că iniţiatorii n-au indicat sursa de unde trebuie să alocăm aceste sume pentru ajutor financiar şi pentru diferite materiale de primă urgenţă şi, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nici o cheltuială nu se poate aloca fără a avea sursa indicată. În ceea ce priveşte oportunitatea, vreau să vă informez că la această oră sunt luate toate măsurile privind asigurarea cu materiale de construcţie, asigurarea cazării în 1000 de locuinţe modulare cumpărate de Guvernul României în acest an, asigurarea cazărilor în diferite clădiri-rezervă locale: în şcoli, în foste cazărmi militare, în alte spaţii de locuit. De asemenea, pe parcursul evoluţiei evenimentului s-a asigurat în continuu hrană şi materiale de primă necesitate, inclusiv cazarmament. În al doilea rând, legislaţia în vigoare prevede că aceste sarcini sunt înainte de toate ale autorităţilor publice locale, ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, respectiv, ale comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, care sunt conduse de prefecţii judeţelor, iar Guvernul României vine şi sprijină prin materiale, bani sau alte acţiuni, inclusiv acţiuni de pază, aşa cum domnul senator prevedea, acolo unde nu se găsesc resurse şi posibilităţi locale. Deci, nu putem printr-un act normativ să ne suprapunem şi să eliminăm anumite atribuţii ale autorităţilor locale care sunt prevăzute în alte acte normative. În ceea ce priveşte alocarea de resurse pentru sprijin, situaţia este mult mai complexă. Se fac anchete sociale. Sursele de care au nevoie sunt diferite, în raport de numărul de membri de familie sau de gravitatea situaţiilor sau de durata în care o familie stă în afara locuinţei. De aceea, Guvernul nu susţine acest act normativ şi consideră că este normal ca, punctual, în funcţie de situaţie, autorităţile locale împreună cu Guvernul să asigure resurse şi alte măsuri funcţie de condiţiile specifice. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Aş dori punctul de vedere al comisiei. Domnul senator Viorel Ştefan. Microfonul nr. 7.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Iniţiativa a primit aviz negativ din partea Comisiilor juridică şi a celei pentru administraţie publică, avize pe baza cărora au avut loc dezbateri în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe, dezbateri care s-au terminat cu adoptarea unui raport de respingere votat cu o majoritate, ce-i drept, fragilă. Deci, comisia noastră vă propune un raport de respingere, alăturând raportului nostru amendamentele formulate de domnul senator Funar care nu au fost dezbătute în comisie, apreciindu-se că fiind raport de respingere nu-şi aveau locul. Ca urmare, supunem spre dezbaterea dumneavoastră raportul de respingere şi amendamentele domnului senator Funar.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă cer scuze! În locul domnului senator şi ministru Codruţ Şereş este o persoană care, cu tot respectul, nu corespunde imaginii pe care o aveam despre Codruţ Şereş. Dacă nu vă supăraţi, v-aş ruga frumos să vă ridicaţi, mai ales că e şi o superbă cartelă în aparatul respectiv. Vă mulţumesc foarte mult. Domnul senator Şerban Nicolae.
	Domnul Şerban Nicolae: Vreau să fac doar precizarea că este colegul nostru, domnul deputat Petru Gogea. Nu este nici nepoata cuiva, nici secretara altcuiva. Este un coleg deputat care n-a ştiut că la noi a fost o problemă care n-a fost generată de Grupul PSD. Ne cerem scuze. Va lua loc la locurile pentru invitaţi. N-a avut nicicum intenţia de a proceda la o fraudare şi nici de a mistifica votul unui coleg. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Sunt convins că acesta este adevărul. În momentul, însă, în care secretarii de şedinţă îşi exercită obligaţia şi îndatorirea de a veghea la buna respectare a disciplinei şi a procedurii de vot, este obligaţia mea să ridic problemele respective. Domnule senator Nicolale, păcat că nu m-aţi ascultat era un răspuns extrem de amabil şi de inteligent, în acelaşi timp. Vă mulţumesc foarte mult. Din partea iniţiatorilor dacă mai doreşte cineva la dezbateri generale? Pe procedură, domnul senator Dinescu. După aceea, la dezbateri generale domnul Funar. Vă rog, domnule senator Dinescu.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Eu sincer nu înţeleg şi e prima oară când aud o asemenea motivaţie, că, întrucât raportul este de respingere nu s-au luat în discuţie amendamentele domnului Funar. Or, practica, şi să nu mai vorbim de Regulament, care specifică în mod expres că amendamentele respinse fac parte din Anexa nr. 2. Păi, dacă nu s-au luat în discuţie şi nu s-a dat o motivare respingerii, considerându-se că raportul fiind respins sunt respinse şi amendamentele, atunci stau să mă întreb: domnul Funar cum să se mai apere?
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, domnul senator Ştefan Viorel dacă vreţi să răspundeţi problemei ridicate de domnul Dinescu. Microfonul 7, vă rog. Da, într-adevăr, pare a fi o situaţie inedită, însă, iniţiativa în sine fiind respinsă, dezbaterea amendamentelor s-ar fi putut solda şi cu admiterea amendamentelor şi ajungeam la o situaţie pe care n-am ştiut s-o apreciem. Cum ar fi sunat nişte amendamente admise la o iniţiativă respinsă? Acesta este motivul pentru care s-a prezentat raport de respingere şi amendamentele domnului senator, fără nici o precizare că ele au fost admise sau respinse.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Ştefan Viorel, şi-l invit la microfon tot pe problema în discuţie, procedurală, pe domnul senator Doru Ioan Tărăcilă la microfonul nr. 3, vă rog.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Există două chestiuni extrem de importante în legătură cu această propunere legislativă. Pe de o parte, situaţia, de fapt, existentă în cel puţin 12 judeţe ale ţării, care au fost grav afectate de calamităţi şi a doua chestiune, luarea în dezbatere a situaţiei, de fapt, conduce la o analiză serioasă şi la soluţii serioase, motiv pentru care nu cred că trebuie şi putem să tratăm cu uşurinţă solicitările venite din partea colegilor din diverse judeţe, indiferent de culoarea politică, indiferent de faptul că sunt parlamentari sau reprezentanţi ai autorităţilor locale. A doua chestiune importantă. Mi s-a părut, domnule preşedinte, că cele două iniţiative legislative, cea anterioară, discutată, respectiv proiectul de lege care aproba o ordonanţă de urgenţă dată de Guvern şi această propunere legislativă, sunt complementare. Guvernul s-a gândit, exclusiv, la refacerea caselor. Parlamentarii din Grupul parlamentar al PSD s-au gândit să adauge, prin această propunere legislativă, şi repararea unor suferinţe, prin sprijin financiar dat celor care au fost sinistraţi. În acest context, un coleg, indiferent de la ce grup parlamentar, a făcut o serie de amendamente. Mă îndoiesc că la nivelul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital întâi s-a luat decizia de a se respinge o propunere legislativă şi, apoi, eventual, se luau în dezbatere amendamentele. Atunci când discutăm, este logic că discutăm pe articole, discutăm pe alineate, le aprobăm sau le respingem şi mergem mai departe. Votul final pe o propunere legislativă sau pe un proiect de lege se dă după dezbaterea tuturor observaţiilor făcute de un parlamentar sau de un grup parlamentar, pe proiectul de lege. Motiv pentru care vă solicităm şi în numele Grupului parlamentar al PSD retrimiterea acestei propuneri legislative la comisii, cu rugămintea pentru Guvern şi pentru reprezentantul Executivului prezent, astăzi, la dezbateri, domnul secretar de stat, să lase cinismul, eventual la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atunci când spune că nu am precizat, potrivit Constituţiei, de unde ar trebui să fie luate aceste fonduri şi să observe că în însuşi punctul de vedere prezentat de Guvern, - şi o să-mi permit să citez, pentru că noi nu am spus niciodată că Guvernul nu a sprijinit refacerea locuinţelor, - au fost acordate dintr-un sac, care era la dispoziţia Guvernului, prin Hotărârea de Guvern nr.360/2006, doar 10 mii de RON, prin Hotărârea de Guvern nr.373/2006, doar 15 mii de RON, prin Hotărârea de Guvern nr.539/2006, doar 35 de mii de RON şi printr-un alt proiect de hotărâre, care vizează judeţele Călăraşi şi Dolj, 17.500 RON. Deci, a ne întreba pe noi dacă există bani în rezerva Guvernului, îi răspundem cu actele emise de Guvern, că da! Deci, Guvernul, cred că trebuie să se aplece, cu seriozitate, asupra acestei propuneri legislative, în dezbaterile din Comisia pentru buget pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi să găsească o soluţie de sprijin, pentru că, în prezent, deja suntem în luna octombrie, că peste puţin timp vor veni ploile şi că în zonele sinistrate, încă nu a început refacerea locuinţelor.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Doru Ioan Tărăcilă. La dezbateri generale, şi domnul senator Funar. Dacă interveniţi la dezbaterile generale, să vă referiţi, eventual, şi la propunerea care a fost făcută de domnul senator Tărăcilă pe probleme, să spunem, de procedură, în legătură cu retrimiterea la comisie a proiectului de iniţiativă legislativă. Deci, domnul senator Funar, doriţi la dezbateri generale. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Sunt onorat dar, în acelaşi timp, şocat de faptul că mă supuneţi unei discriminări pozitive. Numai mie îmi daţi indicaţii, numai mie îmi faceţi sugestii, de parcă aş fi începător în Senatul României. Vă rog să nu mă mai supuneţi la asemenea discriminări, domnule preşedinte!
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog să mă scuzaţi, cred că aveţi o problemă şi ştiu eu care, dar nu pot s-o spun, pentru că nu ar fi elegant din partea mea. Deci, eu am rugat pe toţi cei care intervin la dezbateri generale că ar fi bine să ne referim şi la propunerea domnului senator Tărăcilă, care era o propunere de retrimitere la comisie. Nu vă supun la nimic. Alţii, probabil, v-au supus şi de consecinţe nu sunt eu responsabil. Mulţumesc. Vă rog, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Eu vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Nu doresc să comentez aluzia dumneavoastră, care nu vă face cinste!
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mult mai bine, pentru că o să vă răspund la fiecare comentariu care este în afara procedurii noastre legislative. Vă rog frumos, la dezbateri generale pe propunerea privind acordarea de sprijin pentru sinistraţi. Riscăm să fim pur şi simplu, după părerea mea, jenanţi, dacă nu ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut. Vă rog frumos, domnule senator.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Propunerea legislativă, aflată în dezbaterea noastră, este bine venită. Păcat că nu a avut Guvernul această idee, şi printr-o ordonanţă de urgenţă cu un text, cel puţin similar, să rezolve această problemă. Constat, din ceea ce ne-a relatat domnul secretar de stat, astăzi, din punctul de vedere al Guvernului şi din cel scris, că Guvernul dă dovadă de un cinism de nedescris faţă de sinistraţi. Mă mir că nu aveţi curajul să puneţi şi nişte panouri în zona comunei Rast şi în altele, pe care să scrie pe fond portocaliu, cu litere negre "Să trăiţi bine!" Fonduri există. Există fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, din care distinsul nostru coleg, domnul senator Tărăcilă, v-a prezentat, din punctul de vedere al Guvernului, doar câteva sume derizorii alocate până acum. Bani există. Acest fond a fost majorat, substanţial, la rectificările de buget, făcute în cursul acestui an şi problema trebuie rezolvată. Este foarte bine venită această propunere legislativă. Grupul parlamentar al PRM o susţine. Suntem de acord cu retrimiterea la comisie. Este pentru prima dată când am aflat că amendamentele mele nu s-au discutat, dar au fost respinse. Mă mir că nu au fost admise în bloc. (Discuţii în sală)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, este vorba, totuşi, de o problemă de procedură. Dacă-mi permiteţi, eu aş supune la vot, pur şi simplu, propunerea domnului senator Doru Ioan Tărăcilă, de retrimitere la comisie a raportului, inclusiv cu rugămintea de a fi discutate şi tranşate amendamentele care au fost prezentate. Domnul senator Ion Iliescu, vă rog.
	Domnul Ion Iliescu: Eu susţin ideea trimiterii la comisie, dar aş dori ca să şi precizăm ceva: Guvernul să fie sensibil la această chestiune, pentru că iniţiativa a fost determinată de faptul că din judeţe au venit solicitări foarte multe. Am primit adrese oficiale de la consiliile judeţene, parlamentarii noştri semnalează situaţiile existente într-un judeţ sau altul, drumuri care nu se repară şi nu au fonduri la nivel local, de la Guvern nu primesc pentru comunele calamitate sumele necesare. Deci, aş sugera, săptămâna viitoare sau când anume se reuneşte comisia pentru a relua discuţia, Guvernul să vină cu o situaţie concretă, cu documentaţia la zi a situaţiei acestor calamităţi, pe judeţe, măsurile luate, ce se mai poate întreprinde şi cu ce se poate concretiza prin acest act normativ. Că el se va concretiza printr-o ordonanţă de Guvern sau prin alte măsuri, dar să fie şi o soluţie preconizată, nu o simplă trimitere la comisie pentru a amâna rezolvarea unei probleme.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Înainte de a supune la vot, invit reprezentantul Guvernului, domnul de secretar de stat.
	Domnul Ioan Andreica: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să-mi permiteţi să mai fac câteva precizări foarte scurte. Pentru o bună informare a dumneavoastră şi dacă se consideră, într-un termen foarte scurt, prezentăm o informare globală, dar dau un singur exemplu, localitatea Rast - cea mai afectată localitate din ţară, din care trebuie mutate 831 de familii, deci se reconstruiesc 831 de case. Pentru toate, - o parte le face ANL, cealaltă parte o fac autorităţile locale, împreună cu cetăţenii. S-au asigurat materiale şi bani de manoperă. S-au asigurat resurse şi a început lucrarea de alimentare cu apă - nu au avut apă până acum. S-au alocat 30 de miliarde de lei, se face reţea de alimentare cu apă. S-au alocat 42 de miliarde de lei, se face o reţea de drumuri, nouă, pe tot noul Rast, plus reconstrucţia de locuinţe. De asemenea, sunt 500 de locuinţe modulare în Rast, încât toţi cei care au mai stat în corturi şi nu au avut alte locuinţe în clădiri sunt în aceste module. Deci, Guvernul n-am putea spune că nu a fost sensibil. Pe parcursul anului, eşalonat, etapizat a luat toate măsurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, temporare, şi sunt pregătite materiale şi bani pentru intrarea în toamnă. Cred că ordonanţa era foarte bine venită la început. Acum este tardivă. De aceea, vă rugăm să nu o trimiteţi înapoi la comisie, pentru că nu cred că poate îmbunătăţi la această oră ceva, faţă de situaţia avansată în care ne găsim în Rast. Repet, dacă consideraţi necesar, vom face o informare în Senat, în detaliu, cu toate zonele sinistrate. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Pe procedură, domnul senator Vasilescu şi urmează domnul senator Tărăcilă. Domnul senator Vasilescu, microfonul central, vă rog.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, nu am să mă refer decât la problema de procedură. Un lucru este clar. Au fost nişte amendamente asupra cărora raportul nu s-a referit. Greşesc, domnule preşedinte? Nu greşesc. În această situaţie, când suntem pe procedură, nu discutăm probleme de fond. Nu intrăm pe fond. Trebuie să reparăm acest viciu procedural. Deci, comisia trebuie să se refere şi în raportul respectiv să-şi treacă punctul de vedere referitor la această problemă. Este Regulamentul nostru şi trebuie să-l respectăm. Nu putem, aşa, absolut orice. Şi rămâne să se vadă. Se poate amâna. A fost o propunere care s-a făcut din partea domnului senator Ion Iliescu, s-a dat un răspuns. Vă puteţi pronunţa. Este altă problemă, dar asupra problemei de procedură nu putem să facem rabat. Într-o asemenea situaţie poate fi atacat însuşi actul normativ, că nu au fost respectate regulile procedurale din Senat. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă. Înainte, domnul senator Viorel Ştefan ar vrea să răspundă, pentru că a fost ... Domnule senator Tărăcilă, dacă nu vă supăraţi! Atunci, după domnul senator Tărăcilă. Microfonul 3, vă rog.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doar un minut. Regret că nu am fost înţeles sau am fost înţeles greşit de către domnul secretar de stat, pentru că eu nu am criticat, ci am lăudat Guvernul. Am arătat 4 hotărâri de Guvern, prin care au fost atribuite sume de bani pe diverse zone. Exemplu concret dat, însă, de domnul secretar de stat, este greşit. Noi nu discutăm despre inundaţiile care au afectat localitatea Rast, acolo unde s-au luat măsuri, ci discutăm despre sinistraţii din 12 judeţe. Şi dacă l-aş ruga pe domnul secretar de stat să prezinte, în Senat, ce s-a întâmplat cu cele peste 480 de case care au căzut în judeţul Călăraşi, nu ar putea să dea un răspuns favorabil, aşa cum l-a dat la Rast. De aceea, fără a intra pe fond, cred că noi discutăm o chestiune de principiu, o excepţie legată de dezbaterile parlamentare, iar în cadrul discuţiilor în comisii, sunt convins că vor veni şi vor preciza sprijinul ce poate fi acordat, în continuare, celor care au fost sinistraţi. Doar o singură frază să-mi mai permiteţi, domnule preşedinte. Am fost la Comisia economică, industrii şi servicii pe un proiect de lege asemănător. Colegi care nu proveneau din judeţele care sunt în Lunca Dunării spuneau următorul lucru, şi au dreptate: de ce discutăm doar de sinistraţii din Lunca Dunării şi nu discutăm şi de sinistraţii care au fost loviţi de alunecările de teren din judeţele din centrul sau din nordul ţării. Vă rog să observaţi că această propunere legislativă, făcută de noi, cu excepţia expunerii de motive, se calează pe toate situaţiile de fapt care pot apărea şi care pot genera traume pentru cetăţeni.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Doru Ioan Tărăcilă. Domnul Viorel Ştefan, tot pe problemă de procedură.
	Domnul Viorel Ştefan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Foarte pe scurt, aş vrea să spun că, personal, apreciez că soluţia dată de comisie în legătură cu prezentarea amendamentelor nu este cea regulamentară şi, într-adevăr, s-ar justifica reluarea la comisie. Dar mai am un argument care justifică retrimiterea la comisie. La dezbaterile din plenul comisiei a participat reprezentantul MAI, iar în plen vine reprezentantul Ministerului Transporturilor, Lucrărilor Publice şi Locuinţei. Mai mult decât atât, reprezentantul de la MAI a promis comisiei că va veni în plen cu o situaţie detaliată, amplă, în legătură cu măsurile pe care le-a luat Guvernul în legătură cu înlăturarea efectelor inundaţiilor. Ne aflăm într-o situaţie în care, într-adevăr, cred că ar trebui să fim consecvenţi şi cel care prezintă situaţia la comisie, să vină în plen, să fie o continuitate între cele două dezbateri. De aceea, eu v-aş ruga să fiţi de acord cu retrimiterea la comisie. Mai mult decât atât, cred că ar fi necesar să fie sesizate cele două comisii: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, ca să fie o dezbatere pertinentă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, avem, în esenţă, o propunere care este de retrimitere la comisie a raportului pentru iniţiativa legislativă privind acordarea de sprijin pentru sinistraţi. Eu mă simt obligat, înainte de a continua procesul legislativ, să supun votului propunerea de retrimitere la comisie a raportului, urmând ca, în funcţie de rezultatul votului, să hotărâm cum procedăm. Stimaţi colegi, cine sprijină propunerea domnului senator Tărăcilă pentru retrimiterea la comisie, votează da. Cine este împotrivă, votează nu. Vă rog să votaţi. Cu 34 de voturi pentru, 29 împotrivă şi o abţinere... Liste doriţi, domnule Haşotti? Vă rog, liste pentru liderii de grupuri. (discuţii) Aia nu hotărâm noi, ci Biroul permanent al Senatului. Deci, pe baza propunerii domnului Tărăcilă şi a votului adoptat... (rumoare, discuţii) Mă rog, nu e singura care nu a avut 35. (rumoare, discuţii) Haideţi, domnule Tărăcilă, că a trecut. A fost un incident de parcurs. Vă mulţumesc foarte mult. Propunerea legislativă privind acordarea de sprijin pentru sinistraţi a fost retrimisă la comisie.
	Vă propun să trecem la pct.11 din ordinea de zi. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2006 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora. Avem o iniţiativă guvernamentală. Doamna Cristina Pocora din partea Guvernului. Raport Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. O invit pe doamna Pocora, din partea iniţiatorilor, să ne prezinte iniţiativa. Microfonul 10.
	Doamna Cristina Pocora - secretar de stat în Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora, în sensul creării bazei legale pentru cuprinderea în bugetul ordonatorilor de credite a sumelor necesare achitării către bugetul Comunităţii Europene a debitelor stabilite de serviciile Comisiei Europene, ca urmare a corecţiilor financiare până la recuperarea acestora de la contractori. Faţă de cele prezentate mai sus, vă propunem şi susţinem adoptarea actului normativ, în forma prezentată de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, domnul senator Viorel Ştefan, microfonul 7.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, comisia noastră a adoptat cu unanimitate de voturi raportul de admitere, fără amendamente. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Nu pare să fie cazul. Supun atunci spre aprobare raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi, întrucât este un raport de admitere, fără amendamente, odată cu raportul, vă supun spre aprobare şi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2006. Deci vot pe raport, fără amendamente, şi pe proiectul de lege. Stimaţi colegi, vă rog să votaţi. Cu 51 de voturi pentru, nici unul împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2006 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora.
	Trecem la pct.12 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a salariaţilor. Vă informez respectuos, stimaţi colegi, că este una din priorităţile de integrare şi este cu steguleţ galben. Din partea iniţiatorului este domnul Cătălin Ionel Dănilă. Raportul este întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Din partea iniţiatorului, domnul ministru Cătălin Ionel Dănilă, microfonul 10.
	Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prezentul proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general de informare şi consultare a salariaţilor, cu aplicarea pentru întreprinderile care angajează cel puţin 20 de salariaţi şi sunt stabilite modalităţile de informare şi consultare, în conformitate cu principiile aplicate în mod unitar în statele membre ale Uniunii Europene. Aceste reglementări urmăresc transpunerea în legislaţia românească a Directivei Parlamentului European şi a Consiliului nr.2002/14 privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a salariaţilor în Uniunea Europeană. De asemenea, în conformitate cu cerinţele Parlamentului European şi al Consiliului, privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare sunt prevăzute măsuri pentru protecţia reprezentanţilor salariaţilor şi asigurarea drepturilor părţilor în cazul procedurilor de informare şi consultare, drept pentru care vă supunem aprobării acest proiect de lege.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul preşedinte Ioan-Aron Popa. Microfonul 7. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Ioan-Aron Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a luat în dezbatere acest proiectul de lege. În urma avizelor favorabile pe care le-au transmis colegii noştri de la Comisia economică, industrie şi servicii şi de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, noi am adoptat un raport favorabil, un raport care cuprinde două anexe. Anexa 1 cu amendamente admise şi anexa 2 amendamente respinse de comisie. Fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Doreşte cineva să intervină? Domnul senator Strătilă, microfonul 2.
	Domnul Şerban Cezar Strătilă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să precizez că nu este punctul de vedere al Grupului parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr - PNL-PD, ci este al meu, personal. Din punctul meu de vedere asistăm din nou la o preluare excesivă a prevederilor Directivelor europene, în sensul că directiva permitea să se aplice legea de la întreprinderi care au 50 de salariaţi, nu 20 cum a propus Guvernul. Trebuie să menţionez că deşi este necesară o astfel de prevedere, ea nu va face decât să accentueze dezechilibrele care există în acest moment pe relaţia dintre angajatori şi angajaţi. De la 1 ianuarie 2007, în special întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să se confrunte cu probleme legate de competitivitate, şi nu de birocratizare şi de liber arbitru în ceea ce priveşte - eu ştiu? - sancţionarea lor de un funcţionar de stat. Vreau să vă dau doar două exemple. Conform acestui proiectul de lege, un angajator poate fi sancţionat cu amendă de la 2500 la 25.000 lei dacă consultarea nu are loc într-un anumit moment, într-un mod şi cu un conţinut corespunzător. Foarte vagă formularea şi este la latitudinea funcţionarului care face controlul. De asemenea, un angajator poate fi sancţionat, de asemenea, cu sume consistente, dacă nu informează şi consultă salariaţii privind evoluţia recentă şi probabilă a activităţii situaţiei economice a întreprinderii. Dacă ar fi Mafalda, poate ar putea să o facă. În concluzie, ce pot să spun?! Vom susţine Guvernul pentru că ne aflăm într-un moment şi sub presiunea timpului şi, într-adevăr, este o prioritate de integrare dar, poate că până la Camera Deputaţilor sau la Camera Deputaţilor, reprezentanţii Guvernului se vor gândi să aducă nişte precizări, clarificări pe aceste probleme, lucrurile să fie mai clar precizate, astfel încât să fie un echilibru în relaţia dintre angajat-angajator. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. L-aş ruga pe domnul ministru Dănilă să reţină aceste observaţii care, mie personal, nu pentru că sunt vecin, ci sincer mi se par de bun-simţ. Având în vedere că suntem prima Cameră, vă rog respectuos să ţineţi seama de ele în procesul legislativ care urmează să continue la Camera Deputaţilor. Stimaţi colegi, la dezbateri generale... domnul senator Dan Mircea Popescu. Microfonul 3.
	Domnul Dan Mircea Popescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu aş fi intervenit dacă nu era comentariul dumneavoastră. Consider că Guvernul, respectiv ministerul de resort a procedat corect. Vreau să vă spun că dialogul social este unul din valorile fundamentale europene, una din valorile fundamentale ale modelului social-european. Din acest punct de vedere, ceea ce facem astăzi, aici, este perfect egal şi în interesul salariaţilor, angajaţilor. Deci din punctul de vedere al partidului pe care îl reprezint, chestiunile sunt clare. Guvernul a procedat corect şi legal. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Bineînţeles că nu avem de gând să pun în dubiu nici legalitatea, nici corectitudinea deciziei Guvernului. Recunosc sincer că mi-a plăcut abordarea liberală a colegului Strătilă, dar nu asta face obiectul dezbaterii noastre. Dacă nu mai sunt intervenţii generale, vă propun să intrăm în procedură. Avem o anexă 2 cu mai multe amendamente respinse. Vă consult dacă se susţin. Primul amendament la art.2 alin.1, domnul senator Gheorghe Funar. Vă mai susţineţi amendamentul? Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am să vă surprind plăcut; renunţ la acesta. (discuţii)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul Gheorghe Funar, continuaţi aşa, pentru că următorul amendament este tot al dumneavoastră, la art.3 lit.a).
	Domnul Gheorghe Funar: Aş fi continuat cu plăcere, domnule preşedinte de şedinţă, dar nu pot fi de acord cu inepţia scrisă de iniţiator, care, la art.3 lit.a), defineşte întreprinderea "o formă de organizare a unei activităţi economice în domeniul public sau privat care urmăreşte sau nu obţinerea unui profit". Deci se înfiinţează o întreprindere ca să producă pierderi. Nu ştiu cine este tâmpitul acela care, în România, se gândeşte să înfiinţeze o întreprindere să producă pierderi. De aceea am venit cu o îmbunătăţire a textului propus de Alianţa Dreptate şi Adevăr - PNL-PD, dar aici au scris nu, respectiv eliminarea cuvântului "nu". "Întreprinderea este orice formă de organizare a unei activităţi economice în domeniul public sau privat care urmăreşte obţinerea unui profit." Acesta este amendamentul, domnule preşedinte. Sper să fie acceptat. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă în legătură cu amendamentul propus de domnul senator Funar există observaţii din partea Guvernului? Domnule ministru Dănilă, vă rog, microfonul nr.10.
	Domnul Cătălin Ionel Dănilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş dori să fac o precizare. Directiva care este transpusă se referă la întreprindere şi, când se referă la întreprindere, se referă la întreprindere în sensul respectivei directive şi, în textul propus, la art. 3, scrie acest lucru: "În sensul prevederilor prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii..." Aş vrea să vă spun că această extindere, nu la pierderi, ci la non-profit, se referă la procedura de informare şi consultare care trebuie să aibă loc, indiferent dacă scopul acestei activităţi pentru care este înfiinţată organizaţia este sau nu obţinerea de profit. Poate fi cazul ONG-urilor, poate fi cazul unităţilor medicale, poate fi chiar cazul ministerului. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Deci, dacă-mi permiteţi, domnule ministru, ca să mă lămuresc şi eu, termenul de "întreprindere", pe care dumneavoastră îl folosiţi aici, este definit în sensul că poate să se refere şi la organizaţii non-profit, neguvernamentale şi aşa mai departe, şi de aceea aveţi această formulare. Vă mulţumesc. Domnul senator Ştefan Viorel. Microfonul nr.3, vă rog.
	Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aproape că, după răspunsul domnului secretar de stat, nu mai înţeleg nimic. Eu ştiu că o organizaţie non-profit nu poate să ia fiinţă decât dacă răspunde unui scop nepatrimonial. Or, dânsul ne spune aici, în faţa plenului Senatului, că o asociaţie se poate înfiinţa în scopul derulării de activităţi economice. Îmi pare rău, dar aşa ceva nu există. Deci, prima condiţie de a constitui o asociaţie, o fundaţie, este ca ea să se subordoneze unui scop nepatrimonial. Scrie în Ordonanţa Guvernului nr.26 sau cum se cheamă cea în temeiul căreia se înfiinţează. Şi atunci, ca să ne lămurim, l-aş ruga pe domnul secretar de stat să ne dea exemplu de o întreprindere care se constituie în scopul derulării de activităţi economice şi care nu-şi propune să realizeze profit, pentru că în toată teoria managementului, singurul scop pentru care se înfiinţează o întreprindere care derulează activităţi economice este profitul.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule ministru Dănilă, vă rog să daţi răspuns.
	Domnul Cătălin Ionel Dănilă: Am dat exemplul instituţiilor publice, care nu au ca obiect de activitate sau ca finalitate obţinerea de profit. Am dat exemplul... (intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Viorel Ştefan) Am spus că o formă de organizare a activităţii poate să fie economică, poate să fie în domeniul public, poate să fie în domeniul privat... (intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Viorel Ştefan)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Ştefan Viorel, am o rugăminte. Lăsaţi-l să vă prezinte punctul de vedere, nu-l mai întrerupeţi şi reveniţi după aceea, în cazul în care nu sunteţi mulţumit de răspuns. Deci, domnul ministru Dănilă. Vă rog eu, dar încercaţi să fiţi şi convingător.
	Domnul Cătălin Ionel Dănilă: Încerc să fiu cât se poate de convingător. Am spus că este orice formă de organizare a unei activităţi - dacă "economic" e o problemă, atunci, cu "economic" putem să discutăm - în domeniul public sau privat, care urmăreşte sau nu obţinerea unui profit. Despre ce amendament este vorba? Este vorba despre eliminarea acelor activităţi organizate care nu urmăresc obţinerea profitului. Principiul pentru care se face consultarea este că, indiferent dacă se urmăreşte obţinerea unui profit sau nu, procesul de consultare trebuie să existe.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule ministru, Stimate domnule senator, Recunosc că este o dificultate care este legată de faptul că în proiectul de lege se vorbeşte de orice formă de organizare a unei activităţi economice şi trebuie să recunosc sincer că prezenţa acestei sintagme - "activitate economică" - ne creează unele dificultăţi în a extinde aria şi la structuri sociale care nu urmăresc obţinerea unui profit. Dacă cineva face o societate ca să nu obţină profit, trebuie să fie doar un filantrop, de genul celor pe care-i văd aici, în sală, în faţa mea, dar, altfel, toată lumea face o societate ca să obţină profit, nu să piardă bani. Mi se pare un lucru foarte normal. Pe de altă parte, din punct de vedere procedural, avem o problemă că ar însemna, de fapt, să re-amendăm în plen, lucru care nu este posibil, potrivit procedurilor noastre, pentru că propunerea domnului Funar era să scoatem "urmăreşte sau nu obţinerea unui profit". Eu înţeleg că argumentul fundamental este tocmai să permitem ca procesul de consultare între salariaţi şi management să aibă loc în toate structurile, inclusiv acelea care nu urmăresc obţinerea unui profit, iar propunerea domnului senator Ştefan Viorel era să scoatem referirea la definirea activităţii la fiind economică. Vă rog, domnule Ştefan Viorel.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, eu cred că nu putem rupe noţiunea de "întreprindere" de cea de "activitate economică". Deci, nici această soluţie nu este cea corectă. La fel cum nu putem să punem alături noţiunea de "întreprindere" cu noţiunea de "ONG". ONG-ul nu poate să fie întreprindere. Instituţia publică nu poate să fie întreprindere. Mie mi se pare că este pentru a "n" oară când din directivele care sunt scrise în alte limbi, nu în limba română, se preiau papagaliceşte nişte termeni. Eu cred că se impune o reexaminare la comisie, cu directiva în faţă, cu traducere, în sensul directivei, şi nu mot à mot, pentru că ajungem să creăm nişte monstruozităţi în legislaţia românească.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Dinescu. Urmează domnul senator Funar şi apoi domnul senator Vasilescu. Îmi permit, însă, să atrag atenţia asupra faptului că în ultima parte a intervenţiei sale, domnul Ştefan Viorel a propus retrimiterea la comisie, dacă am înţeles corect sugestia dânsului. Domnul senator Dinescu, microfonul nr.1.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, în principiu, susţinem ideea retrimiterii la comisie. Îmi cer iertare, nu am fost eu atent, dar eu cred că, dacă nu se acceptă retrimiterea la comisie, prin voinţă politică, putem să fim de acord să scoatem cuvântul "economic". Nu intrăm în contradicţie cu sensul etimologic al cuvântului "a întreprinde", pentru că, potrivit dicţionarului, înseamnă "a face", nu "a face ceva în domeniul economic", ci pur şi simplu "a face" şi, eliminând termenul "economic", dăm satisfacţie şi unei tabere, şi celeilalte. Totuşi, pentru rigurozitatea activităţii parlamentare, pledez pentru retrimiterea la comisie.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Funar, microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Lucrurile sunt foarte simple şi probabil că nu aţi reuşit să sesizaţi, domnule preşedinte de şedinţă, fondul problemei. Avem de-a face cu două lucruri diferite, doamnelor şi domnilor senatori. La art.3 litera "a" este vorba de definirea întreprinderii. Nu putem să mergem cu un text de lege, cu o inepţie, că întreprinderea este o formă de organizare a activităţii economice unde obţinem pierderi. Ne facem de minune. Acceptaţi amendamentul acesta. Nu are rost să vă cramponaţi şi să fiţi împotriva lui, că este logic şi normal. Renunţăm aici la "nu", întreprinderea obţine profit şi, mai departe, în cadrul întreprinderii există cadrul general de informare şi consultare a salariaţilor. Nu înţeleg de ce există această încăpăţânare de a accepta un amendament al meu, pe care, dacă nu vreţi să-l acceptăm astăzi, îl acceptăm data viitoare, dar e păcat să pierdem timpul, că am înţeles că avem un steguleţ galben pe problema aceasta.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Vasilescu, microfonul central, vă rog.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu sunt foarte surprins că se vorbeşte de "întreprindere" şi de "activităţi economice" şi se spune "să realizeze sau nu profit". Domnule, schimbăm noţiunile termenilor în Senat? Eu aş ruga Guvernul să se gândească foarte bine, dacă prin "întreprindere" vrea să înţeleagă şi asociaţiile, şi fundaţiile, atunci să folosească termenii care sunt consacraţi. Nu am avut un minister al IMM-urilor, deci Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, în care erau şi fundaţii, erau şi asociaţii, şi toate celelalte! Nu? Am avut acest minister. Avem o agenţie care organizează. În cadrul acestei agenţii - îl rog pe domnul senator Gheorghe Copos să ne explice, poate nu înţeleg eu, n-am ştiut şi aflu în momentul acesta - sunt asociaţii şi fundaţii? (intervenţie neinteligibilă din sală) Deci, este vorba de activităţi economice. Părerea mea este că se doreşte schimbarea a altceva acolo, folosind termenul...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Copos, vă rog să încetaţi să faceţi publicitate pentru o echipă de fotbal şi un club.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Domnule preşedinte, vă rog frumos, că vreau să mă clarific!
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Poftiţi, domnule senator!
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Deci, există o propunere de trimitere la comisie, puteţi trimite la comisie, dacă vreţi, dar, în primul rând, să se trimită şi la Guvern, să se uite puţin în dicţionare şi să vadă termenii respectivi. Cum? Întreprindere cu IMM-uri, întreprindere cu ONG-uri? Ori sunt societăţi comerciale şi definiţi-le ca atare, ori definiţi-le în partea cealaltă, dar nu folosiţi termenul de întreprindere şi le puneţi pe toate la grămadă, că nu facem ghiveci!
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumim domnului senator Gavrilă Vasilescu. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, o să-l rog pe preşedintele comisiei... Dar înţeleg că doreşte să ia cuvântul şi în nume personal. Atunci, vă rog să veniţi la microfonul central. Domnul senator Aron Ioan Popa.
	Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Intervenţia mea este în sensul că prin "întreprindere", în textul ordonanţei nu este definită întreprinderea socialistă. Trebuie să reţineţi că orice societate şi orice ONG poate desfăşura activităţi economice, inclusiv Legea partidelor politice dă voie ca partidele să realizeze activităţi şi să obţină venituri. Sensul în care este definită întreprinderea aici este sensul larg, este o întreprindere care poate să obţină un profit sau activităţile economice sunt dirijate spre finanţarea unor activităţi privind calitatea vieţii sau alte activităţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Deci, înţeleg, din intervenţia domnului senator Aron Ioan Popa, că sprijină, de fapt, păstrarea textului iniţial al iniţiatorului şi respingerea amendamentului propus de domnul Funar. Da? Am înţeles bine?
	Domnul Aron Ioan Popa: Suntem împotriva retrimiterii la comisie a acestui proiect.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi este şi împotriva retrimiterii la comisie. Mai doreşte să intervină cineva pe această temă procedurală? Eu voi fi obligat să supun întâi la vot amendamentul domnului Funar, după care să supun la vot propunerea domnului senator Viorel Ştefan privind retrimiterea la comisie. (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.) Domnul senator Funar, microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prima dată trebuie să supuneţi la vot retrimiterea la comisie, pentru că, altfel, trece amendamentul şi rămâneţi fără obiect la a doua tentativă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mă scuzaţi, nu am înţeles argumentul... sunt ardelean. Deci, dacă vreţi să repetaţi. De ce nu putem adopta amendamentul dumneavoastră înainte de a retrimite la comisie? Vă rog frumos!
	Domnul Gheorghe Funar: Pentru că ideea colegilor era, domnule preşedinte, de a se retrimite la comisie şi de a se găsi, împreună cu Guvernul, formularea potrivită. În ipoteza în care trece amendamentul meu, nu mai are Guvernul de lucru şi e păcat.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă cer scuze, domnule Funar, dar vreau să vă spun că sunteţi foarte contradictoriu, La fiecare minut vă schimbaţi poziţia. Deci, acum cinci minute, dumneavoastră aţi venit la microfon, la acelaşi microfon, şi aţi insistat, aţi făcut un apel pe lângă domnul ministru să accepte amendamentul dumneavoastră de a elimina negaţia, care, în opinia dumneavoastră, acum cinci minute, ar fi rezolvat toate problemele acestui articol. De aceea am crezut că este corect să supun votului întâi amendamentul dumneavoastră. Dacă în concepţia dumneavoastră, asta rezolvă toate problemele, era firesc s-o supun întâi la vot. Înţeleg, însă, că, în realitate, dumneavoastră, lăsând la o parte micile scamatorii, de fapt, preferaţi sau vă asociaţi propunerii de retrimitere la comisie a acestui raport. Ca să vă înţeleg corect. Vă rog, domnule senator. Microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, vă dau un răspuns concis: da.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, în aceste condiţii, există o propunere a domnului senator Ştefan Viorel, susţinută de domnul senator Funar şi de domnul senator Dinescu, de retrimitere la comisie, există, din partea domnului senator Aron Ioan Popa, dar nu în calitate de preşedinte al comisiei, o opoziţie faţă de această idee, pentru argumentele pe care le-a prezentat. În consecinţă, vă rog să fiţi atenţi şi să votaţi. Dacă sunteţi de acord cu retrimiterea la comisie, votaţi "pentru", dacă nu sunteţi de acord cu retrimiterea la comisie, votaţi "împotrivă". Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 18 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, a fost respinsă propunerea de retrimitere la comisie. În consecinţă, sunt obligat să revin la amendamentul domnului Funar, pe care domnia-sa l-a susţinut. Supun la vot amendamentul domnului Funar. E vorba de al doilea amendament respins. Vă rog să votaţi. Din păcate, amendamentul domnului Funar a fost respins. Nu a întrunit decât 17 voturi pentru, 35 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. La solicitarea domnului senator Funar, vă rog, liste pentru liderii de grup. Trecem la al treilea amendament respins. Domnul senator Serban Cezar Strătilă renunţă. Vă mulţumesc. Poziţia 4 din anexă, domnul senator Gheorghe Funar, amendament la art.9, vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onorat Senat, susţin amendamentul respins la art.9. Eu am propus, în cadrul modificărilor la acest articol, să se reducă substanţial limita maximă a amenzii. Aceste limite maxime, care sunt propuse de către iniţiator, pot fi plătite doar de către unii mafioţi. Pe cei care lucrează cinstit, asemenea limite maxime ale amenzilor riscă să-i scoată nu numai de pe piaţă, poate şi din viaţă. Am corelat aceste limite maxime cu puterea financiară a românilor. Respectiv, cred că interesul este, pe de o parte, de a-i determina să nu încalce legea, iar, pe de altă parte, dacă au încălcat legea, să poată să plătească amenda. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Amendamentul care figurează la punctul 4, modificarea art.9, inclusiv cuantumul de amenzi, este susţinut de către domnul senator Funar. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dănilă, vă rog, microfonul 10.
	Domnul Cătălin Ionel Dănilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ce s-a dorit şi ce îşi doreşte şi Directiva este ca aceste amenzi să fie suficient de eficiente, să spunem aşa, disuasive, în sensul în care ne-am gândit la o plajă mai largă între care să poată fi aplicate, - vă dau un exemplu, de la 1.000 la 20.000 RON. Să spunem aşa, propunerea domnului Funar este o reducere drastică şi chiar o reducere a intervalului. Deci, ce s-a dorit? A fost ca această acţiune de penalizare să fie eficientă şi disuasivă pentru a permite aplicarea acestora proporţional cu dimensiunea întreprinderii vizate, pe de o parte, şi, pe de altă parte, cu sancţiune. Cu ceea ce anume a încălcat. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, vă rog, domnul Aron Popa. Microfonul 7.
	Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a respins acest amendament şi îşi menţine poziţia exprimată în raport.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, vă propun, în consecinţă, să trecem la votarea amendamentului domnului senator Funar, amendament pe care dânsul l-a susţinut, dar a fost respins de Guvern şi de comisie. Vă rog să votaţi. Amendamentul a căzut, întrunind numai 13 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi 2 abţineri. Ultimul amendament respins. Domnul senator Şerban Cezar Strătilă renunţă la susţinerea lui. Trecem la Anexa 1, amendamente admise. Avem trei amendamente admise. Dacă sunt observaţii? Domnul senator Funar, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Pe procedură, aş vrea să vă fac cunoscut că mai există, pe verso, la pagina dumneavoastră, eu văd bine de aici, sunt înalt ca şi dumneavoastră, mai aveţi numărul curent 6 şi 7, la amendamente respinse. Şi, dacă îmi permiteţi să-mi susţin amendamentul de la numărul 6.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă cer scuze, vă rog frumos, amendamentul care figurează la numărul curent 6, amendament la art.10. Vă cer scuze.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mă bucură dialogul diplomatic dintre cei doi senatori aflaţi la microfoane. Am propus aici, la art.10, eliminarea ambiguităţii din textul iniţiatorului de la finalul art.10. Am învăţat din legislaţia existentă că nu este bine să se înscrie astfel în textele de lege sau de către alte organe care, potrivit legii, au dreptul să efectueze controlul. Suntem la o lege, reglementăm un domeniu, s-au precizat persoanele împuternicite de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, dacă erau şi de la alte ministere sau alte organe, trebuie înscrise în lege. Nu le putem lăsa astfel pentru că, atunci, s-ar putea chiar şi poliţiştii să scrie procese-verbale. De aceea, am propus eliminarea de la final şi rămân persoanele împuternicite de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, ţinând seama şi de titlul acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dănilă.
	Domnul Cătălin Ionel Dănilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ce s-a avut în vedere este tendinţa de descentralizare a structurilor care poate să conducă la apariţia unor structuri specializare ce pot fi constituite în scopul controlului. De asemenea, odată cu aderarea există instanţe europene care pot constata contravenţii în acest domeniu. Sigur, când am spus organe care potrivit legii au dreptul să efectueze controlul, ne-am gândit că nu poate oricine să efectueze un control dacă, potrivit legii de organizare şi funcţionare, nu este prevăzut acest lucru. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, domnul Funar şi-a susţinut amendamentul la art.10, reprezentantul Guvernului şi-a menţinut poziţia împotriva acestui amendament, acum vă supun la vot amendamentul domnului Funar. Vă rog să votaţi. Amendamentul a căzut, neîntrunind decât 11 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi nici o abţinere. Ultimul amendament la art.13, amendament comun, înţeleg, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Dacă doreşte să-l susţină cineva? Din păcate, nefiind prezenţi de la Camera Deputaţilor, amendamentul nu se susţine. Trecem la Anexa 1, amendamente admise. Dacă există observaţii, faţă de amendamentele admise? Nu este cazul. În aceste condiţii, vă supun la vot adoptarea raportului Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, cu amendamentele admise. Vă rog să vă exprimaţi votul asupra raportului, cu amendamente. Cu 50 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă supun acum la vot, stimaţi colegi, proiectul de Lege privind stabilirea cadrului general de informare şi consultare a salariaţilor. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege a fost adoptat cu 53 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, în forma amendată prin raportul comisiei.
	Vă propun să trecem la punctul 13 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.48/2006 pentru modificarea Legii nr.217/2005 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comitetului european de întreprindere. Este o lege legată de cea pe care am adoptat-o, tot prioritate de integrare. Rog, din partea iniţiatorului, pe domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă, să ne prezinte foarte pe scurt proiectul de lege.
	Domnul Cătălin Ionel Dănilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Au fost semnalate în raportul de monitorizare prezentat de către Comisia europeană, în mai 2006, anumite aspecte care nu corespundeau în transpunerea legislaţiei comunitare. Proiectul de lege vizează, în principal, definiţia termenului de întreprindere. Din nefericire, vorbim de acelaşi lucru, necesitatea extinderii câmpului de aplicare a legii române şi la companiile controlate, din România, care au conducerea centrală în afara României, respectiv completarea definiţiei termenului de reprezentanţi ai salariaţilor pentru includerea şi a reprezentanţilor care vin din alte state, atunci când conducerea centrală este în România şi a căror desemnare poate fi făcută conform legii, respectiv conform practicii naţionale. Vă propunem adoptarea acestui act normativ. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul preşedinte Popa.
	Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum a prezentat şi reprezentantul Guvernului, acest proiect de lege vine tocmai să definească foarte clar termenul de întreprindere în legislaţia românească, începând cu 1 ianuarie 2007. Noi am dat un vot favorabil, în unanimitate, şi vă prezentăm spre adoptare un raport de admitere. Fac precizarea că legea este ordinară. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină. Domnul Ştefan Viorel, vă rog, microfonul 3. O întrebare.
	Domnul Viorel Ştefan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să-l întreb pe reprezentantul Guvernului, în legătură cu definiţia care se dă întreprinderii, de această dată, şi care defineşte întreprinderea ca fiind o întreprindere, prima chestiune. Întreprinderea este o întreprindere, ca să nu mai fie dubii, publică sau privată, care desfăşoară o activitate economică, cu scop lucrativ sau nu. Întrebarea mea este următoarea: cum poate fi derulată o activitate economică fără scop lucrativ? Aştept răspunsul cu interes.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc,domnul Ştefan Viorel. Domnul secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Cătălin Ionel Dănilă: Domnule preşedinte, Termenul pe care noi l-am folosit, şi anume, întreprindere - formă de organizare a activităţii economice, în sensul obţinerii de profit, în condiţii de concurenţă, care a fost iniţial utilizat - a fost considerat restrictiv. Mi-e greu să vă spun altceva, decât că, în urma consultărilor, s-a găsit această formulă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Funar, microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că din perioada 1996-2000 au rămas specialişti în Guvern şi, ca atare, am două întrebări. Prima, legată de definirea întreprinderii. O întreprindere este o întreprindere. A doua, reprezentanţii salariaţilor sunt reprezentanţii organizaţiilor sindicale. Mai simplu, întrebarea: de ce definiţi o noţiune prin ea însăşi şi unde vreţi să ajungeţi? Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog să mă scuzaţi, domnule senator. La prima întrebare s-a răspuns deja, că a fost pusă şi de domnul Ştefan Viorel. La cea de-a doua, respectuos, v-aş spune că nu e acelaşi lucru. Reprezentanţii salariaţilor, în sensul legilor europene, sunt reprezentanţii sindicatului. Deci, nu neapărat al tuturor salariaţilor, ci reprezentanţii sindicali, asta este formula care a fost reţinută în Europa, ca salariaţii să fie reprezentaţi de sindicatul lor şi nu neapărat să existe alte forme... (replică neinteligibilă din sală...) sau invers. Vă mulţumesc foarte mult. Domnul Dănilă, dacă doriţi să faceţi precizarea.
	Domnul Cătălin Ionel Dănilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În situaţia în care nu există organizaţii sindicale în anumite întreprinderi, pot exista reprezentanţi ai salariaţilor care sunt mandataţi, după lege sau după practica naţională. Fie sunt aleşi, fie sunt mandataţi printr-o altă formulă. Ideea e că trebuie să existe salariaţi prin reprezentanţi, să fie participanţi la această formă de dialog care se numeşte comitetul european de întreprindere. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc frumos. Dacă mai sunt alte întrebări? Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule preşedinte, Eu chiar vroiam să mergem mai departe, dar nu vreau să ne facem de minune. Dacă acum 5 minute am votat şi am votat pentru că aţi făcut o precizare extrem de importantă, este o lege necesară procesului de integrare şi am votat "DA" împotriva convingerilor proprii, respectiv la definiţia dată la art.3 lit.a. Dar, nu înţeleg ca peste 5 minute, tot dumneavoastră, la solicitarea Guvernului, să ne cereţi să ne dezicem de ce am votat şi de data aceasta să definim întreprinderea altfel. Cel puţin, domnule preşedinte, haideţi să păstrăm textul care a fost votat în urmă cu 5 minute, deşi traducerea este greşită pentru că la acel text am vrut să intervin dar nu era făcut amendament. Întreprinderea trebuia să fie definită ca o formă de organizare în domeniul public sau privat a unei activităţi economice, care urmăreşte şi textul "cu scop lucrativ sau nu" pentru că este din punctul de vedere dat de Consiliul Legislativ. Ca să ieşim din impas şi să nu spună cineva că facem, ştiu eu, amendamente în plen, rugămintea ar fi ca, de această dată, efectiv această lege să fie întoarsă la comisie şi să fie puse de acord cele două legi. Ele sunt necesare dar când le va citi cineva, se va distra. Două legi, în acelaşi domeniu care definesc diferit întreprinderile.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator. Domnul Aron Ioan Popa, preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, aveţi cuvântul.
	Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Fac precizarea că în cadrul comisiilor am invitat toţi reprezentanţii ministerelor implicate, am luat de bun textul ordonanţei. Definirea întreprinderii la modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 217/2005 reglementează, să spunem, noţiunea de întreprindere, iar la proiectul de Lege pentru stabilirea cadrului general de informare este o definiţie dată, corectă şi care face referire exact la textul sau proiectul de lege. Eu cred că nu este necesară retransmiterea la comisie şi solicit să votăm împotriva acestei propuneri. Deci, două legi diferite cu două definiţii care au acelaşi scop şi converg ca şi idee în acelaşi sens.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Bun, converg ele către acelaşi sens ca liniile paralele care nu se prea întâlnesc. Domnul senator Dinescu, aveţi cuvântul. Microfonul 1, vă rog.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Eu deja am sentimentul că aici sunt ambiţii personale pentru că nu se poate, eu nu cred că un coleg de-al nostru nu sesizează că două definiţii distincte, deşi pretind că definesc acelaşi lucru sunt cel puţin diferite, fundamental diferite, dacă nu opozabile. Haideţi să nu... pentru că vin o mulţime de legi organice şi dacă cineva vrea neapărat să fie contra, haideţi că putem fi şi noi. În fond, s-a propus foarte decent aici, o trimitem - mai sunt 40 zile, da? - o trimitem la comisie, se mai adună o dată oamenii şi pun... Nu putem spune că apa este în Suceava cu o definiţie şi hidrogenul creşte în Maramureş.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Ba, poate, că e de două ori mai mult hidrogen, decât oxigen în apă, domnule Dinescu. Domnul senator Dan Mircea Popescu, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
	Domnul Dan Mircea Popescu: Domnule preşedinte, Susţin ce spun colegii, aici, din Grupurile parlamentare PSD şi PRM, dincolo de aceasta, domnule preşedinte, este, totuşi, lamentabil, nu reuşim în România anului 2006, institute centrale, ministere de resort, Academie, Senat, Consiliu Legislativ să definim ce înţelegem prin "întreprindere". Este absolut jenant! Atâtea instituţii create în România nu reuşesc să dea o definiţie pentru această noţiune. Haideţi, totuşi, să ţinem la ştaiful Senatului, să retrimitem la comisie şi să ne facem cu toţii treaba.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Dacă nu mai există intervenţii pe această temă, domnul preşedinte Aron Ioan Popa, aveţi cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
	Domnul Aron Ioan Popa: Domnule preşedinte, Nici pe departe nu este o încăpăţânare. Cele două definiţii nu se contrapun, ele exprimă acelaşi lucru. Dacă studiem cu atenţie definiţia dată la primul proiect de lege şi la proiectul de lege pe care-l discutăm, într-o formă sau alta spun acelaşi lucru. Acum, ca să nu demonstrăm o facilitate şi un refuz total, prin semne m-am înţeles cu reprezentatul Guvernului şi suntem de acord să-l retransmitem la comisie şi în prima săptămână o să vă transmitem un raport suplimentar.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Având în vedere că am adoptat legea precedentă care era prioritate, într-adevăr, de integrare, eu cred că ne putem permite, având în vedere faptul înţelept al domnului Aron Ioan Popa, venerabilul preşedinte al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, propunerea făcută de mai mulţi colegi, acordul "tacit" al reprezentantului Guvernului, vă supun spre aprobare propunerea de retrimitere la comisie şi de tratare cu urgenţă a acestei teme, fiind prioritare de integrare, şi săptămâna viitoare să se revină în plen cu un raport suplimentar care să rezolve această temă. Vă rog, stimaţi colegi, să votaţi propunerea de retrimitere la comisie. Vă mulţumesc. Cu o remarcabilă unitate în cuget şi simţiri, cu 45 voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere, am hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de Lege privind aprobarea ordonanţei Guvernului pentru modificarea unor legi.
	Vă propun să trecem la punctul 14 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România. Şi aceasta este prioritate de integrare. Un articol unic. Iniţiator este Ministerul Administraţiei şi Internelor. Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, o să vă rog să prezentaţi proiectul.
	Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ordonanţa Guvernului nr.41/2006 vine şi completează Ordonanţa Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România. Problema care a determinat adoptarea acestui act normativ este una de aliniere la acquis-ul comunitar şi, pe de altă parte, o măsură cu caracter operativ care vizează, într-adevăr, o chestiune umanitară şi anume integrarea socială nu numai a celor care au dobândit o formă de protecţie în România, era vorba de refugiaţi, conform Ordonanţei Guvernului nr.44/2004, ci şi a celor străini care dobândesc drept de şedere legală în România. În actul normativ s-a propus recunoaşterea pentru străinii care au obţinut o formă de protecţie în România a posibilităţii de a se caza la cerere în locuinţele puse la dispoziţie de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, în limita numărului celor existente disponibile şi instituirea în sarcină a autorităţilor administraţiei publice locale, a obligaţiei de a asigura în limita resurselor disponibile locuinţe sociale persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România şi care urmează să se mute în comunitatea respectivă, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, chiar dacă nu au stabilit domiciliul sau reşedinţa în localitatea respectivă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Din partea comisiei, domnul preşedinte Aron Ioan Popa, aveţi cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
	Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere avizele favorabile trimise de comisiile care au fost sesizate pentru aviz şi în urma examinării în plenul comisiei, am hotărât să adoptăm un raport de admitere, pe care vi-l supunem dezbaterii plenului şi, totodată, avem în anexă amendamentele pe care comisia le-a respins. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Domnul senator Dinescu, după aceea domnul senator Funar. Microfonul nr.1, vă rog.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Vă mulţumesc. S-ar putea să nu fi înţeles eu bine ce înseamnă a obţinut o formă şi vor fi cazaţi doar în limita spaţiilor de cazare? Dacă această limită nu este satisfăcută?
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am văzut la televizor cu studenţii. Dar, poate ne răspunde domnul ministru Mircea Alexandru. Microfonul 8, vă rog.
	Domnul Mircea Alexandru: Pot să vă spun că în România, în momentul de faţă sunt circa 600 persoane care au dobândit o formă de protecţie în România, estre vorba de refugiaţi. De gestionarea situaţiei acestora se ocupă Guvernul României prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. Există aproximativ, sunt 33 locuri de cazare în momentul de faţă în România pentru aceste categorii care sunt gestionate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, restul, celelalte categorii de persoane şi-au găsit posibilitatea de a se integra în comunităţile locale. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Domnul senator Funar, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am o singură întrebare pentru reprezentantul Guvernului: De ce ne propune ca prin Parlament să instituim o discriminare pozitivă în favoarea refugiaţilor în detrimentul românilor? Pentru că în acest proiect de lege se prevede că autorităţile locale au obligaţia să asigure locuinţe în limita celor disponibile pentru refugiaţi, dar nu există nici o lege românească care să oblige autorităţile locale să asigure locuinţe pentru români. Pentru mine e mai aproape cămaşa decât blana care o promit unii dintre refugiaţi. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
	Domnul Mircea Alexandru: Din câte ştiu, este şi un amendament propus, de fapt, de domnul senator, în legătură cu această chestiune. Avem un răspuns pregătit, aş spune, intuind că va face obiectul unei întrebări suplimentare. Am instituit obligaţia pentru autorităţile administraţiei publice locale de a asigura în limita resurselor disponibile, deci nu necondiţionat, locuinţe sociale "persoanele care au dobândit o formă de protecţie în România" tocmai în ideea de a proteja pe de-o parte statul român, comunitatea românească în ansamblu şi comunităţile locale în special, de marginalizare şi puteţi să înţelegeţi că enclavizarea cetăţenilor străini, care se află pe teritoriul României la un moment dat şi care dacă nu ar beneficia de această formă de integrare socială şi economică, până la urmă, ar putea să creeze probleme de natura celor care s-au creat într-un timp foarte recent pe teritoriul altor state. Este, dacă doriţi şi spun asta şi sper să mă înţelegeţi foarte bine, statul român are interesul să îi integreze în comunităţi şi oarecum dispersat, tocmai pentru a nu concentra şi a crea probleme sociale deosebite. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai sunt alte întrebări? Nu mai sunt. Dezbateri generale? Vă rog, domnule Funar, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onorat Senat, Apreciez grija deosebită a Guvernului faţă de străini, cei care s-au refugiat în România, dar nu înţeleg de ce nu are aceeaşi grijă faţă de români. În timp ce sunt sute de mii de români care nu au case, nu au unde locui, sunt alţii care au rămas fără case în urma inundaţiilor şi Guvernul se chinuie să construiască, dar mulţi din ei, zeci de mii, şi în iarna care vine sunt fără case, Guvernul este preocupat acum de soarta a circa 500 de refugiaţi străini în România şi în expunerea de motive, distinsul secretar de stat ne spunea că ne obligă acquis-ul european. În nici o ţară europeană nu există o asemenea prevedere, respectiv, autorităţile germane sau franceze sau elveţiene sau altele să pună în discuţie să acorde întâi locuinţe pentru refugiaţii străini şi apoi pentru cetăţenii lor. Această discriminare n-o înţeleg. Umanitar, aş susţine această iniţiativă, dar întâi trebuie să rezolvăm locuinţele pentru români şi să instituim obligaţia autorităţilor locale să asigure locuinţe pentru români, şi nu pentru circa 500 de cetăţeni care, din diverse motive, şi-au părăsit ţările lor. Românii care au plecat, au fost nevoiţi cu milioanele să-şi ia lumea în cap, nicăieri nu se bucură de asemenea facilităţi. Mulţumesc.
	Domnul Mircea Alexandru: Mulţumesc încă o dată pentru posibilitatea de a mai argumenta, deşi cred că prea multe argumente mă duc în derizoriu pe mine. Aţi dat chiar exemplul Franţei. Ştiţi bine că Franţa are o experienţă în momentul de faţă tocmai în legătură cu modul în care a soluţionat problema imigranţilor, incendierea câtorva mii sau zeci de mii de autoturisme tocmai pentru faptul că aceste comunităţi de străini, care au o formă legală de şedere pe teritoriul statului, la un moment dat, sunt enclavizaţi. Guvernul are această preocupare ca autorităţile locale... să oblige autorităţile locale - aşa spune textul legii, aveţi dreptate - ca "în limita disponibilităţilor" - repet, scrie în textul legii - ca, în limita resurselor disponibile, nu altfel, "să asigure locuinţe sociale persoanelor care au dobândit o formă de cetăţenie şi care urmează să se mute în localităţile respective" şi acum continui - dacă-mi permiteţi - pentru că în raport este un amendament admis, se elimină chiar dacă nu au stabilit domiciliul sau reşedinţa în localitatea respectivă. Eu vă rog să reveniţi şi cu privire la acest amendament, să rămână textul Guvernului, pentru că aceasta este ideea, se stabileşte într-o localitate, primeşte locuinţă şi după aceea îşi face mutaţia, nu se poate altfel. Mulţumesc. Vă rog să fiţi de acord cu proiectul de lege.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi vă rog să fiţi de acord să considerăm că este şi exprimarea poziţiei la discutarea concretă a amendamentului. Dacă nu mai sunt intervenţii cu caracter general, trecem la amendamentele respinse. Nu există amendamente admise. Amendamentele respinse. Primul amendament, al domnului senator Funar. Eu cred că l-aţi susţinut foarte convingător, domnule Funar, în intervenţie. Doriţi să-l susţineţi ? Da. Domnul senator Funar. Microfonul nr.2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu mi-am susţinut amendamentul, mi-am exprimat opiniile generale asupra proiectului de act normativ. Am prevăzut în amendamentul art.29 alin.1) înlăturarea obligaţiei autorităţilor locale de a asigura locuinţe sociale pentru cei care au dobândit o formă de protecţie în România, cu următorul text: "pot să asigure", autorităţile locale pot să asigure şi, de asemenea, am intervenit în a doua parte şi ultima a textului iniţiatorului care a prevăzut obligaţia "să asigure locuinţe sociale persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România şi care urmează să se mute..." - nu ştiu de unde ştie iniţiatorul că urmează să se mute - şi chiar dacă "nu au stabilit domiciliul sau reşedinţa în localitatea respectivă". Deci parcă ne-am afla într-o lume ideală unde Guvernul are la dispoziţie locuinţe şi aşteaptă să vină străinii şi apoi să le ocupe. Pentru a economisi timpul, am propus modificarea şi finalul textului în sensul că "persoanele respective se mută în comunitatea respectivă în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români", punct, fără această completare inutilă, în opinia mea, a iniţiatorului, "chiar dacă nu au stabilit domiciliul sau reşedinţa în acea localitate". Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Deci amendamentul de la punctul 1 se susţine de către iniţiator. Guvernul s-a pronunţat deja împotrivă. Cere menţinerea textului aşa cum a fost. Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat şi susţinut de domnul senator Funar, amendament împotriva căruia este iniţiatorul, Guvernul. Vă rog să votaţi. Amendamentul nu a întrunit decât 10 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 2 abţineri şi, în consecinţă, a fost respins.
	Domnul Gheorghe Funar (din sală): Listă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Listă pentru preşedinţii grupurilor parlamentare. Trecem la cel de-al doilea amendament. Este un amendament la alin.1 al art.29. este un amendament propus de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, un amendament colectiv. Este cineva care doreşte să-l susţină ?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală): N-au cum să-l susţină...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Deci nu se susţine. Amendamentul a fost respins. În aceste condiţii, stimaţi colegi, vă supun votului adoptarea raportului comisiei şi a proiectului de lege, având în vedere că cele două amendamente au fost respinse. Deci votul este pe raport şi pe proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei. Vă rog să votaţi. Cu 47 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptat proiectul de lege. Stimaţi colegi, începând cu acest punct, avem legi organice. Judecând după gradul de ocupare a locurilor din sala de şedinţă şi având în vedere ora, nu cred că vor mai veni colegi, ci vor pleca, vă propun să ne oprim aici, dacă nu aud proteste vehemente din sală. Vă mulţumesc pentru participare. Se închid lucrările plenului.
	Şedinţa se încheie la ora 12,55.