|
|
|
|
|
|
Ședința Senatului din 23 octombrie 2006
|
|
Ședința începe la ora 15.45. Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleșcanu,vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Doamnelor și domnilor senatori, O să vă rog să vă ocupați locurile în sală și, conform practicii noastre, până la strângerea cvorumului, o să începem cu declarațiile politice.
|
|
|
|
Invit întâi la microfon, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, pe doamna senator Cornelia Cazacu. Se pregătește domnul Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar PSD. Doamna Cazacu, aveți cuvântul, microfonul central.
|
|
|
|
Doamna Cornelia Cazacu: Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a constatat, cu îngrijorare, recrudescența fenomenului violenței în familie împotriva femeilor, fenomen ce reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului, fenomen care se manifestă în toate statele membre. În numele valorilor apărate și promovate de Consiliul Europei, care, în actuala sa componență, a căpătat o adevărată dimensiune pan-europeană, Adunarea Parlamentară a decis să dezvolte, în cooperare cu parlamentele naționale ale statelor membre, ale statelor cu statut de observator, cu Parlamentul European și Consiliul Nordic, potrivit Rezoluției nr.1512/2006 și a Recomandării nr.1759/2006, campania "Parlamentele unite pentru combaterea violenței în familie împotriva femeilor", campanie care va fi lansată la data de 27 noiembrie 2006, la Madrid, și se va desfășura în perioada 2006 - 2008. Această campanie trebuie să consolideze contribuția parlamentelor naționale, deci și a Parlamentului României, în ce privește prevenirea și combaterea eficientă a violenței în familie împotriva femeilor. Întrucât la nivelul Adunării Parlamentare, Senatul României m-a desemnat să reprezint Parlamentul României, îmi revine misiunea complexă de a fi persoana de legătură cu reprezentanții celorlalți participanți la această campanie. În această calitate, am participat, în perioada 18 - 20 octombrie, la o întrunire de lucru pregătitoare, în vederea demarării campaniei. Parlamentul României este chemat, alături de parlamentele naționale ale tuturor celorlalte state participante, să adopte, cu ocazia lansării campaniei, o declarație solemnă, prin care să se afirme voința Legislativului în ce privește combaterea violenței în familie împotriva femeilor. Pentru reușita acestei misiuni, ce ține nu numai de dimensiunea diplomației parlamentare, am și voi avea nevoie de sprijinul, colaborarea și participarea activă a dumneavoastră, a tuturor colegilor parlamentari, senatori și deputați, indiferent de partidul pe care îl reprezintă sau pe listele căruia au candidat, pentru ca și în România această acțiune, toate programele și proiectele ce se vor desfășura în cadrul campaniei "Parlamentele unite pentru combaterea violenței în familie împotriva femeilor" să se bucure de succes. Vă mulțumesc anticipat. (aplauze)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu îi mulțumesc doamnei Cazacu pentru importanta declarație politică.
|
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului PSD. Se pregătește doamna senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului PRM. Aveți cuvântul, domnule senator.
|
|
|
|
Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulțumesc, domnule președinte. Comunitatea județului Vrancea s-a aflat într-o situație care, din păcate, a durat o lungă perioadă de timp, aceea de imposibilitate de desfășurare a ședințelor ordinare ale consiliului județean, din cauza lipsei consilierilor PNL, PD, PC și PNG. Scopul a fost clar. Dacă nu prin alegeri, atunci, printr-un puci de amatori, Alianța D.A. a încercat să preia președinția consiliului județean. Iată, însă, că săptămânal, prin fiecare nouă absență de la ședințe, consilierii portocalii au dovedit că ei sunt mai întâi politicieni și mai apoi membri ai comunității. Spun asta pentru că numai astfel poate fi explicată încăpățânarea cu care au ales să-i sfideze pe vrânceni, lipsind nejustificat de la ședințele consiliului județean și împingând, încet, dar sigur, întreaga administrație publică spre o stare de blocaj, ale cărei consecințe sunt dintre cele mai grave. Imposibilitatea adoptării hotărârii cu privire la rectificarea bugetului și repartizarea sumelor necesare Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vrancea a făcut ca, în acest moment, 12.682 de suflete, copii instituționalizați și persoane cu handicap din județul Vrancea, să ajungă în situația umilitoare de a suferi de foame și frig, din cauza lipsei de responsabilitate a consilierilor județeni ai puterii, care nu au venit la ședințe. Din același motiv, nici salariile pe luna septembrie nu au putut fi plătite celor 866 de salariați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, dintre care 265 sunt asistenți maternali. Pentru prima dată de când există sistemul vrâncean de protecție și asistență socială, colegiul director a dat publicității un apel adresat Președinției, instituțiilor guvernamentale, asociațiilor și fundațiilor de profil, Avocatului Poporului, prefecturii Vrancea, consiliului județean și consilierilor județeni, în care solicită sprijin pentru a ieși din această situație disperată. Mai mult, din cauza încălcării legii de către cei 22 de consilieri, nu s-au putut adopta hotărârile cu privire la rectificările bugetare. Ca urmare, consiliile locale din județul meu nu vor mai putea plăti facturile pentru hrană, utilități, servicii, lucrări, ceea ce va duce la perceperea unor penalizări de întârziere. În plus, pentru persoanele instituționalizate nu este asigurat necesarul minim de hrană, iar autoritățile locale nu pot asigura salariile și alte cheltuieli curente. De asemenea, prin neadoptarea bugetului rectificat al județului, consiliul județean nu a plătit banii pentru lucrările efectuate la obiectivele afectate de inundațiile din 2005 și reabilitate prin proiecte cofinanțate de Guvernul Statelor Unite. Consiliul județean trebuia să contribuie cu 38,8 mii lei RON pentru investițiile din zece localități. Neasigurarea acestor fonduri îi va face pe constructori să deschidă procese împotriva consiliilor locale, în vederea recuperării restanțelor. O altă consecință negativă, generată de atitudinea consilierilor puterii privește blocarea activității instituțiilor din subordinea consiliului județean, care nu-și mai pot realiza activitățile curente, nu mai pot plăti salariile angajaților și nici nu mai pot să efectueze vreo investiție. Dincolo de preocuparea reprezentanților Alianței de a lipsi de la ședințele consiliului, nu am putut să nu remarc că în ultima perioadă, aceștia au manifestat un apetit din ce în ce mai mare pentru punerea în practică a unui adevărat mecanism de exercitare a presiunilor politice, mediatice sau de altă natură. Am asistat la presiuni foarte mari exercitate mai întâi asupra consilierilor județeni, apoi asupra funcționarilor publici din consiliul județean și, într-o ultimă etapă, asupra judecătorilor vrânceni. Vreau să spun că acest lucru îmi stârnește o reală îngrijorare și mă face să-mi pun numeroase întrebări cu privire la modul în care conducerea Alianței din județ înțelege, acceptă și respectă reguli de bază ale democrației. Nu pot să nu mă întreb cine va urma și dacă este normal să sufere profesorii care nu-și vor mai putea primi salariile sau cetățenii care își vor exprima nemulțumirea când vor vedea că primăriile din localitățile lor nu-și vor mai putea desfășura activitatea. Ieri, ca urmare a unei negocieri, reprezentanții puterii au promis că vor reveni la ședințe. Răul făcut, însă, rămâne, iar datele statistice pe care vi le-am prezentat la începutul declarației mele politice sunt grăitoare. Este în interesul tuturor să vedem cine se face vinovat pentru această stare de lucruri, care nu a avut nimic în comun cu democrația. Răspunsul îl pot da instituțiile statului, respectiv, Poliția Română și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art.221 din Codul de procedură penală, pentru că este inadmisibil ca nimeni să nu răspundă atunci când, datorită unor jocuri politicianiste, sute de mii de cetățeni ai județului au fost umiliți și tratați cu lipsă de respect. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc domnului Angel Tîlvăr pentru declarația politică prezentată și o invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedinaș. Se pregătește domnul academician Răzvan Theodorescu. Aveți cuvântul, doamna Vedinaș.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi, Doresc ca declarația mea politică de astăzi să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile statului asupra situației disperate cu care se confruntă Ardealul, unde aproape toate clădirile din centrul orașelor sunt revendicate de aceeași organizație, denumită "Statusul Romano-Catolic", formată din reprezentanți ai catolicilor maghiari, organizație care nu a fost niciodată recunoscută ca persoană juridică și care se bucură de susținerea UDMR-ului. Această organizație susține cu tărie că centrul marilor orașe ardelene a aparținut bisericii romano-catolice. În unele cazuri, ea se folosește de faptul că statul român nu și-a intabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, iar în altele retrocedarea se face pe baza unor acte care sunt discutabile din punct de vedere al legalității și veridicității lor. În realitate, multe din clădirile din centrul marilor orașe ardelene au fost construite din fostele fonduri care au existat în secolul XIX, respectiv, Fondul de studii, de religie, de burse, fonduri înființate de Maria Tereza, pe care, într-o anumită perioadă, numai le-a administrat Statusul Romano-Catolic, fără a fi vreodată proprietarul lor. În prezent, numai în Cluj există aproape 200 de imobile care sunt revendicate în centrul istoric, între care se află muzee, spitale, biblioteci, nu numai din Cluj, ci și din alte mari orașe din Ardeal, cum ar fi Oradea, Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Sighișoara, Brașov. Statusul Romano-Catolic nu a fost niciodată recunoscut ca proprietar al averilor, clădirilor și terenurilor pe care le revendică și - culmea! - le și primește, acum, în baza discutabilei Legi nr.127/2005 de modificare a Legii nr.10/2001. Astfel, o adresă din 1912, cu nr.30.918, a Ministerului Cultelor din Budapesta precizează că toate aceste averi nu formează proprietate particulară, ci sunt fundațiuni de natură perpetuă, iar corporațiile, între care și Statusul, sunt numai administratori ai acestor averi. Mai mult, chiar, art.45 al Tratatului de la Trianon prevede că Ungaria renunță în favoarea României la toate drepturile și teritoriile fostei monarhii Austro-Ungare, ceea ce înseamnă că toate averile statului maghiar reveneau statului român, inclusiv cele pe care le pretinde acest așa-zis Status Romano-Catolic. Este tragic să vezi cum fărădelegea face legea în România, cum ies de la naftalină și învie din morți tot soiul de urmași, despre care nu a știut nimeni că există, ordine religioase cu nume pompoase, cum ar fi Ordinul Milostiv sau Mizericordial, Statusul Romano-Catolic, care sunt, toate, structuri ale cultului romano-catolic, formate din reprezentanți ai etniei maghiare. Acestea nu se mai satură, emițând pretenții, pe care autoritățile statului, în loc să le verifice cât sunt de legitime, le satisfac fără discernământ. Și cum să nu se întâmple astfel, dacă șef la autoritatea care gestionează problema retrocedării fostelor proprietăți și a aplicării unitare a prevederilor Legii proprietății este reprezentant al UDMR-ului?! Grav este că justiția dă dovadă de o superficialitate condamnabilă și confirmă, prin unele soluții, aceste abuzuri, fără să cerceteze cât de legitime sunt pretențiile, care este adevărul istoric și care vor fi consecințele. Am cedat, prin privatizări rușinoase petrolul, gazele, băncile, apa, telefonia, retrocedăm munți, păduri, castele, tot ce era mai de preț în țară, încât, în curând, vom rămâne numai cu aerul pe care îl respirăm și mă întreb: pe el când îl vom privatiza sau retroceda unor foști proprietari sau urmașilor lor? Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc și eu doamnei Verginia Vedinaș pentru declarația prezentată și îl invit la microfon pe domnul senator Răzvan Theodorescu. Se pregătește domnul senator Gyorgy Frunda.
|
|
|
|
Domnul Emil Răzvan Theodorescu: Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, De fapt, nu e atât o declarație politică, cât declarație politică de media. Suntem, doamnelor și domnilor colegi, în pragul unui moment pe care nu-l prea așteptăm, de care nu prea știm și care se va desfășura imediat după lunile care urmează lui 1 ianuarie 2007. Este vorba de o problemă foarte delicată în care, paradoxal, Parlamentul României, ambele Camere se află până la un punct într-o situație foarte bine și de la punct înainte într-o situație care nu există, ca atare. Acum câteva zile, la Geneva, a avut loc o întâlnire, în ultima zi a lucrărilor Uniunii Interparlamentare, a Uniunii Interparlamentare cu Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și s-a analizat ceea ce se numește în limbajul de radioteleviziune, care este un limbaj anglo-saxon, "The dedicated TV Stations", stațiile dedicate acțiunilor parlamentare, integral, televiziunilor Parlamentelor. Ei bine, cum stăm noi aici?! Această chestiune este în toate Parlamentele Europene și în Parlamentul European, o chestiune rezolvată de câțiva ani buni. Parlamentul European, BBC-ul pentru Anglia, un anumit canal pentru Franța, Publique Senat, se numește, Slovenia, Ucraina, Italia, Luxemburg-ul, care este topul, Grecia, iar dincolo de ocean, nu mai spun, Statele Unite, dar și Chile, în Africa, Nigeria, și harta este foarte diversă, au televiziuni ale Parlamentelor respective. Uneori, chiar două televiziuni, pentru Senat și pentru Camera Deputaților. Discuția de la Geneva era o discuție de la sine înțeles, ele există, era discuția asupra grilelor, asupra timpilor, erau broșuri editate de diversele parlamente. În ce situație suntem noi? Vă informez și, prin dumneavoastră, domnule președinte, aș vrea ca cel puțin la Senat să se ia la nivelul conducerii o anumită atitudine. Noi, prin grija de salutat a succesivelor administrații ale Senatului, din ultimii ani, avem 90% din tehnologie pregătită. Camera Deputaților are sută la sută. O tehnologie ambalată și care stă în ambalaje de multă vreme. Noi trebuie să începem la un moment dat. Nimeni nu ne obligă. Noi suntem un Parlament independent. Putem să nu facem nimic, dar, vă cam dați seama cum ar suna acest lucru când vom fi întrebați câți cabliști ne preiau, pe ce satelit suntem, dacă avem pentru Cameră și pentru televiziune canale separate. Noi suntem total aerieni, din acest punct de vedere. Aici sunt niște chestiuni atât de precise... cum transmiți live, cât transmiți, cum transmiți comisiilor și așa mai departe. Doamnelor și domnilor colegi, Este o singură posibilitate pentru a rezolva acest lucru și declarația mea cheamă la așa ceva. Crearea unui grup urgent de lucru format din deputați și senatori care să stabilească în continuare câteva chestii precise. Cum se va transmite? Independent, cele două Camere împreună, pe ce grilă, sunt o serie întreagă de detalii de specialitate, nu vă plictisesc. Chem, prin această declarație, la crearea urgentă a grupului care să formeze un grup comun sau separat, cele două Camere, care să creeze această televiziune, a cărei tehnologie o avem, dar despre care nimeni nu știe nimic. După câteva luni, după 1 ianuarie 2007, vom fi în situația amuzantă în care Parlamentul European ne va întreba ce preluăm de la ei la noi, cum discutăm legile europene în legislația românească și noi avea în ambalaje tot acest material foarte scump și care îmbătrânește moral și material în fiecare zi. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu mulțumesc domnului Răzvan Theodorescu pentru declarația prezentată.
|
|
|
|
Invit la microfon pe domnul senator Gyorgy Frunda și se pregătește domnul senator Arion Viorel.
|
|
|
|
Domnul Frunda Gyorgy: Doamnelor și domnilor senatori, Revoluția ungară din 1956 a fost, de fapt, o revoltă populară. Populația Ungariei, tineri și bătrâni, femei și bărbați, s-a revoltat împotriva regimului comunist, a ocupației străine și a exagerărilor regimului comunist. În cele 12 zile, cât a durat eroica revoluție ungară, populația Ungariei s-a opus pașnic, dar ferm împotriva ocupației sovietice și a dictaturii comuniste. Au dorit o Ungarie liberă, fără trupe străine sovietice, un regim politic pluripartitist și un stat de drept. Vroiau, de fapt, o viață mai bună. Armatele sovietice au intervenit în forță împotriva demonstranților pașnici. Ungurii au luat arma în mână, dar nu au putut rezista forțelor de ocupare, mult superioare. Trupele de ocupație au înăbușit revoluția, dar nu au putut să înfrângă spiritul și dorința de libertate a ungurilor. Comunitatea internațională a reacționat cu simpatie și a susținut revoluția ungară. Polonezii au donat sânge pentru răniții revoluției, iar atunci când revoluționarii, dar și cetățenii simpli, căutau un refugiu din fața atrocităților și brutalităților armatelor sovietice, Austria și-a deschis granițele în fața refugiaților. Mii de oameni au murit pentru ideea nobilă a revoluției și peste 200.000 de unguri au emigrat din țara lor natală. Toate țările Europei, dar și Statele Unite sau Australia, s-au dovedit gazde ospitaliere celor care au fost obligați să aleagă drumul emigrării. Revoluția din 1956 din Ungaria a fost prima mișcare amplă populară care a produs o breșă în blindajul inuman al imperiului roșu. Ea a fost urmată de mișcări de simpatie anticomuniste în țările vecine. Demonstrații de solidaritate au avut loc nu numai în fosta Cehoslovacie, dar și la noi, în România. La Timișoara și București, la Tg.Mureș și Cluj și în secuime mii de maghiari și de români și-au ridicat glasul împotriva dictaturii comuniste și în favoarea revoluției de la Budapesta. Studenții de la Universitatea Victor Babeș și de la Universitatea Bolyai, ambele din Cluj, la fel ca și cei din Timișoara, au ieșit în stradă. Demonstrațiile pașnice au fost reprimate, studenții exmatriculați și condamnați. Reacția regimului comunist român a fost promptă, disproporțional de dură și inumană. Cei suspectați de simpatie cu revoluția ungară au fost arestați, torturați și condamnați la ani grei de pușcărie, iar unii dintre ei la pedeapsa capitală. Regimul nu a avut curajul unor procese publice. Toți cei acuzați pentru diferite infracțiuni legate de revoluția ungară au fost acuzați de diferite infracțiuni împotriva securității statului și a regimului comunist. Anchetele au fost instrumentate de Securitate și de Miliție, iar hotărârile judecătorești aduse de tribunale militare în ședințe închise. La Tg.Mureș, intelectualii și funcționarii, dar și oamenii simpli au pregătit complotul grupului Faliboga. Români și unguri, dar și nemți și evrei au încercat pe modelul revoluției ungare să se organizeze pentru înlăturarea regimului dictatorial comunist din România. Au fost prea ușor deconspirați, arestați și condamnați. Capii revoluției, rebeliunii au fost condamnați la moarte, iar Faliboga, învățător de limba română, a fost executat. Celorlalți condamnați la moarte, printre care și tatăl meu, pedeapsa cu moartea le-a fost comutată în închisoare pe viață. Au ieșit din gulagurile comuniste în urma amnistiei generale din 1964. Au rămas stigmatizați, până în decembrie 1989. Nici până astăzi, autoritățile, oficialitățile române nu le-au mulțumit pentru ceea ce au făcut în 1956 și nici nu le-au cerut scuze pentru ceea ce au îndurat zeci de ani de-a rândul. O fac eu acum de la înalta tribună a Senatului României. Le mulțumesc că au avut curajul să-și ridice vocea împotriva unui sistem totalitar și inuman, represiv și brutal și le cer scuze, în calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități pentru ceea ce au îndurat în închisorile comuniste și după aceea într-o societate nedreaptă care i-a marginalizat și hărțuit până în decembrie 1989. Doamnelor și domnilor senatori, Regimul comunist din România a ajutat, efectiv, trupele sovietice să înfrângă revoluția ungară, permițându-le să treacă prin țara noastră pentru a ataca Ungaria. După înfrângerea revoluției din Ungaria, arestați și condamnați din 1956 până în 1964, au fost nu mai puțin de 30.000 de oameni, s-au pronunțat 15.000 de sentințe, din care 13 cu hotărâri judecătorești de condamnare la moarte. Închisorile din Gherla și Sighet, celelalte închisori și Delta Dunării au fost umplute cu deținuți politici. Dizidenții maghiari, în primul rând, intelectualii, care au scăpat de închisoare, au fost demiși. Pe moment, regimul comunist a scăpat de proprii ei dușmani de clasă. Gheorghiu-Dej și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Români au salutat reprimarea revoluției ungare și au ajutat noul regim comunist de la Budapesta. Nagy Imre și grupul său au fost ținuți ostatici la Snagov, până când regimul lui Kadar Janos și-a consolidat poziția în Ungaria. Au fost predați doar atunci autorităților de la Budapesta, când erau siguri că vor fi condamnați la moarte și executați. Din nefericire, așa s-a și întâmplat. Revoluția din Ungaria a fost folosită ca pretext de autoritățile române din acea vreme împotriva comunității maghiare din România pentru desființarea unor instituții culturale și de învățământ în limba maghiară. În 1959, Universitatea Bolyai a fost desființată ca instituție de învățământ superior autonomă și a fost comasată cu Universitatea Babeș, iar în liceele cu predare în limba maghiară au fost introduse clase cu predare în limba română, desființându-se astfel învățământul liceal cu predare în limba maghiară din România. Scopul acestei măsuri a fost decapitarea intelectualității maghiare din România și asimilarea forțată a ungurilor din România. Acest lucru nu a reușit și nu putea să reușească pentru că o comunitate națională de aproape două milioane de oameni a avut puterea conservării identității sale. Ceea ce revoluția ungară și-a stabilit ca scop, în 1956, s-a împlinit odată cu revoluțiile anticomuniste din Europa centrală și de est din 1989. Din fericire, nu numai în Ungaria, dar și la noi, în România, comunismul a fost definitiv învins. Astăzi, ambele țări sunt membre ale NATO și ale Uniunii Europene. Revoluția și-a atins scopurile, dar, fără jertfa revoluționarilor unguri și a simpatizanților săi din țările vecine, în primul rând, din România, probabil, comunismul ar fi avut o viață mai lungă. Vă mulțumesc. (aplauze)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc și eu domnului senator Frunda pentru declarația politică.
|
|
|
|
Invit la microfon pe domnul senator Viorel Arion, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD și se pregătește domnul Viorel Arcaș din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
|
|
|
|
Domnul Viorel Arion: Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, În urmă cu o săptămână, tot de la această tribună, un coleg senator a evocat semnificația istorică a revoluției anticomuniste și antisovietice din Ungaria, desfășurată în perioada 23 octombrie - 4 noiembrie 1956. Astăzi, același lucru l-a făcut și onorabilul nostru coleg, senatorul Gyorgy Frunda. Astăzi, când se împlinesc exact 50 de ani de la acel cutremur politic din blocul sovietic, cu ample și durabile reverberații în tot spațiul central și sud-est european intrat, cu de-a sila, după cel de-al doilea război mondial, sub dominația Kremlinului, presa noastră dedică părți semnificative evenimentelor de acum o jumătate de secol din Ungaria. Și bine face, întrucât astfel mai află și marele public de la noi despre o pagină tragică a istoriei postbelice europene caracterizată, dincoace de nefasta Cortină de fier, de atotputernicia sufocantă a regimurilor socialist totalitare de inspirație marxist-leninist-stalinistă. Vecinii noștri maghiari au toată îndreptățirea de a fi mândri pentru curajul de care au dat dovadă în toamna lui 1956, înfruntând tancurile sovietice și denunțând deschis ororile unui sistem politic, economic și social care pretutindeni se află la polul opus al aspirațiilor naționale de libertate, progres organic și prosperitate colectivă și individuală. Se cuvine însă, în context, a rosti un cuvânt de omagiere și acelor, nu puțini și nu mai puțin curajoși, care în România acelei perioade s-au solidarizat pe față cu revoluția maghiară, drept pentru care au avut de suportat represiunea stalinistă a autorităților de la București. Mă refer, în principal, la tinerii din vestul țării, de la Cluj și, mai ales, de la Timișoara, care pe fundalul desfășurării evenimentelor din Ungaria, caracterizată de Moscova și de acoliții ei drept contrarevoluție, au trecut la o altă scară decât la Budapesta, la acțiuni fățișe de protest îndreptate împotriva regimului comunist. Nu doresc să fac nici măcar un rezumat al temeiniciei studiilor istorice întreprinse în ultimii ani, despre protestele anticomuniste înregistrate în octombrie-noiembrie 1956, în orașe importante din România, în schimb, țin să reamintesc cel puțin de acțiunea de protest a studențimii din Timișoara, care numai la o săptămână după începutul revoluției maghiare a îndrăznit să se manifeste, pe față, împotriva regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și care năzuia la angrenarea populației din orașul de pe Bega, la o revoltă generală. Nucleul principal al acțiunii de protest din 30 -31 octombrie 1956 s-a plasat la Institutul Politehnic, mai precis la Facultatea de Mecanică, ai cărei studenți din ultimii an de studii au redactat un memoriu ce sintetiza revendicări de ordin general, nu doar studențesc. Dintre acestea, le reamintesc pe cele mai importante: lichidarea definitivă a cultului personalității; desființarea sistemului de norme și cote în industrie, respectiv în agricultură; creșterea salariilor; retragerea imediată a trupelor sovietice din România; încheierea de convenții comerciale cu toate statele, inclusiv cu cele capitaliste; eliminarea obligativității studierii limbii ruse; libertatea presei și a cuvântului. În ciuda intervenției imediate și în forță a securității, soldată prin arestări începute chiar în seara zilei de 30 octombrie, studenții timișoreni au trecut la un protest de stradă în 31 octombrie, și acesta brutal și rapid, reprimat de forțele securității. Aproape de prisos să reamintesc că partidul unic și poliția lui politică au reacționat fără menajamente împotriva temerarei acțiuni studențești din 30-31 octombrie 1956. De la exmatriculări și până la arestări, condamnări la ani grei de închisoare, dar și la deportări forțate în alte zone ale țării, toate mijloacele represive au fost puse în mișcare de autorități care au perceput cât se poate de limpede, caracterul protestului anticomunist al studențimii timișorene. Celor interesați de a cunoaște această acțiune și consecințele ei, dramatice asupra participanților, le recomand călduros lucrarea Mihaelei Sitariu "Oaza de libertate - Timișoara, 30 octombrie 1956". Lucrarea este apărută la Iași, în anul 2004. Repet, în contextul revoluției maghiare și în alte orașe din România s-au înregistrat, chiar dacă la un alt nivel, acțiuni de protest anticomunist. Mărturie stau nenumăratele fonduri arhivistice din București sau din Târgu-Mureș care vorbesc de amploarea măsurilor represive declanșate de autorități împotriva a mii de români care au intrat în rezonanță cu revolta de dincolo de Tisa și care au sperat, o clipă măcar, că sistemul totalitar comunist poate fi înfrânt. Până la urmă, așa avea să se întâmple, dar asta abia în neuitatul an, 1989, ceea ce nu înseamnă că nu sunt demni de întregul nostru respect, al celor de astăzi, compatrioții ce au ridicat capul și au înfruntat regimul ce-și imagina că a pus definitiv căpăstrul poporului român. Din fericire, Istoria i-a infirmat. Vă mulțumesc. (Aplauze)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Îi mulțumesc și eu domnului Viorel Arion pentru declarația politică prezentată.
|
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul Viorel Arcaș, se pregătește domnul profesor Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM. Vă rog, aveți cuvântul la microfonul central, domnule senator.
|
|
|
|
Domnul Viorel Arcaș: Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Nu știu ce interese are domnul ministru al economiei, Codruț Sereș și nici unde vrea să se angajeze după ce nu va mai deține funcția de ministru, dar cert este că ceea ce vrea să facă la Termoelectrica, miroase a înșelăciune de zile mari și a aranjament politico-economic. Având la bază o motivație superficială, și anume că societatea nu poate face față presiunii unei datorii atât de mari, ministrul Sereș a decis, pur și simplu să șteargă datoriile Termoelectrica, în sumă de 900 milioane euro. Sunt foarte curios să aflu, cum a reușit Termoelectrica să-l convingă pe ministrul Sereș să facă acest gest de caritate. Sunt și mai curios să aflu și, cu siguranță și ministrul Sereș ar trebui să-și manifeste curiozitatea în acest sens, unde s-au evaporat acești bani, dat fiind că dacă contribuabilii, persoane fizice sau firme nu-și plătesc la timp facturile către Termoelectrica, imediat se trezesc cu apa caldă și căldura tăiate. Înainte să verifice sursa acestor datorii și circuitul banilor în cadrul Termoelectrica, ministrul Sereș s-a grăbit să șteargă o datorie care se apropie de un miliard euro. Culmea, face acest lucru cu multă nonșalanță, deși Comisia europeană s-a pronunțat clar împotriva acestui ajutor acordat Termoelectrica, dar ministrului Sereș nu-i pasă de opinia Comisiei Europene și de avertismentele acesteia și, bineînțeles, ministrului Sereș nu-i pasă de populație. Cu ce sunt devină eu, dumneavoastră, locuitorii orașului meu, locuitorii orașelor dumneavoastră, cu ce sunt devină toți cetățenii acestei țări, încât trebuie să suporte din buzunarul propriu, prostul management și salariile colosale ale directorilor din Termoelectrica. Dacă împărțim 900 milioane euro la 20 milioane cetățeni, reiese că fiecare cetățean al României trebuie să suporte din propriul buzunar 45 euro în contul Termoelectrica. Pentru ca asta să se întâmple în realitate, ștergerea datoriilor Termoelectrica înseamnă mai puțini bani la bugetul de stat, respectiv o presiune suplimentară pe averile și salariile cetățenilor. De ce să fie obligat cetățeanul obișnuit, care își plătește la timp factura de apă caldă și căldură, să plătească în plus pentru Termoelectrica? Ce avantaj are el de pe urma acestei afaceri? Va primi căldură mai ieftină? Va fi iertat de plata unor facturi? În nici un caz, el va trebui să-și plătească în continuare facturile la prețul stabilit, nu va beneficia de nici un avantaj, în schimb este obligat să suporte și datoriile companiei. Stimați colegi, Mi e pare sub orice critică ceea ce se întâmplă. După ce că marea majoritate a populației abia "are după ce bea apă", după ce că facturile de întreținere sunt extrem de împovărătoare și, odată cu integrarea vor fi și mai împovărătoare, este total lipsit de moralitate, este o mârșăvie fără seamăn să obligi populația să suporte și datoriile Termoelectrica. Vă mulțumesc. (Aplauze)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc și eu domnule senator Arcaș pentru declarația politică prezentată.
|
|
|
|
Îl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM.
|
|
|
|
Domnul Aurel Ardelean: Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Prin declarația politică de astăzi doresc să prezint câteva aspecte privind Monumentul Marii Uniri care se dorește a fi realizat la Arad, cunoscând fiind faptul că Marea Unire este actul fundamental al întregii noastre istorii. Au trecut deja trei ani de când ne luptăm pentru ca la Arad să ridicăm un moment dedicat celui mai important eveniment istoric din viața poporului român, momentul în care visul de veacuri al înaintașilor noștri a fost concretizat, unirea tuturor teritoriilor românești, într-un stat unitar. Consider că prin construcția acestui monument, la Arad, acolo unde marele patriot, Vasile Goldiș, a elaborat alături de corifeii Marii Uniri, modalitatea prin care românii vor duce la îndeplinire unirea "acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România", vom onora cum se cuvine Istoria Neamului Românesc". A fost un moment istoric de importanță maximă pentru poporul român, tot așa cu realizarea la Arad a Monumentului Marii Uniri de la 1918 are o semnificație deosebită, nu doar pentru arădeni, ci pentru întreaga națiune, acesta fiind un simbol național. Alături de colegii mei, distinse personalități ale Aradului și membrii ai Consiliului Director ai Asociației pentru ridicarea Monumentului Marii Uniri, împreună cu asociațiile "Cultul eroilor și veteranilor de război" și a Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, întrunite recent în ședință comună, am analizat măsurile stabilite de aleșii locali arădeni privind ridicarea Monumentului Marii Uniri la Arad. În urma acestei analize, am constat că planul propus de către autoritățile locale este lipsit atât de logică, cât și de eficiență, privindu-l mai mult ca un proiect care ar îngreuna situația în loc să o soluționeze, deși de la bugetul statului au fost alocate fondurile necesare pentru ridicarea Monumentului Marii Uniri. Prin hotărârea Consiliului local privind sistematizarea Pieței Avram Iancu, deplasarea și mutarea Monumentului Ostașului Român și amplasarea în locul acestuia a Monumentului Marii Uniri în această piață, nu a fost realizat dezideratul propus de Asociația pentru ridicarea Monumentului Marii Uniri la Arad, locația propusă de Consiliul local fiind necorespunzătoare, iar costurile de implementare, mult prea mari. Am convingerea, în acest moment, că nu putem vorbi de interes real din partea reprezentanților administrației locale când vine vorba de Monumentul Marii Uniri de la 1918, lucru care ne preocupă și ne obligă să adresăm o întrebare logică: Monumentele poporului român chiar nu mai sunt importante? Au decăzut atât de tare, încât folosim memoria iluștrilor înaintași doar atunci când avem nevoie? De ce nu onorăm eforturile enorme ale celor care au slujit cu dragoste și frică de Dumnezeu interesele poporului român, îndelung asuprit de cei care azi doresc să ne ofere lecții de democrație? În vreme ce majoritatea românească se zbate să obțină construirea acestui monument la Arad, privim cu înfrigurare cum tot ceea ce a reprezentat odată idealul național este aruncat în coșul indiferenței, uitării, fiind promovate construcții monumentale care nu au nici o legătură cu Aradul. Am acceptat de dragul europenismului, clădirea a așa-zisului "Parc al Reconcilierii" din Arad, construcție amenajată din banii publici ai contribuabilului român. Foarte bine, dar cele două construcții nu au legătură una cu alta și, totuși, fondurile alocate, inițial Monumentului Marii Uniri au fost anulate de fostul primar al Aradului și transferate pentru finalizarea Parcului Reconcilierii. Dezideratul construirii Monumentului Marii Uniri este al locuitorilor Aradului și al românilor de pretutindeni, români care doresc să marcheze corespunzător acest eveniment al istoriei noastre. Solicit public autorităților locale arădene și Guvernului României să identifice, în cel mai scurt timp, soluții concrete care să ofere posibilitatea construcției acestui monument de importanță națională într-un loc de cinste în orașul în care planul Marii Uniri a fost elaborat și realizat de patrioții români. Vă mulțumesc. (Aplauze)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc domnului senator Viorel Ardelean pentru declarația politică prezentată. Din sală: Aurel Ardelean
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Dar cum am spus? Mulțumesc domnului senator Aurel Ardelean pentru importanta declarație politică pe care a prezentat-o.
|
|
|
|
Din păcate, de la celelalte partide mai sunt doi colegi înscriși care nu se găsesc în sală, așa că îmi face o plăcere deosebită să-l invit pe domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar PRM să-și prezinte declarația politică la microfonul central. Aveți cuvântul, alături de mulțumirile noastre pentru modul exemplar în care v-ați ocupat de delegația Estoniei.
|
|
|
|
Domnul Nicolae Iorga: Vă mulțumesc, domnule președinte. Întotdeauna colegii de peste hotare sunt foarte bine primiți, la Brașov, în partea occidentală a României. Stimați colegi, Rosteam de la această tribună și lunea trecută și lunea de dinaintea zilei de lunea trecută, și mă refeream la problemele majore pe care le are Nitramonia din Făgăraș. Probabil că ați văzut și dumneavoastră la televizor, era cât pe ce să facă "Bum!". În ziua de joi, când am plecat spre Brașov, am fost sunat de liderul sindical de la Nitramonia, Lucian Cupu, care era disperat și mi-a spus că nu-i găsește pe mai marii județului, iar Electrica a oprit curentul la Nitramonia în plin proces de fabricație. Acolo se fabrică nitroglicerină, dinamită, pulberi și așa mai departe, iar o duduie foarte senină sau senilă, nu știu cum să o cataloghez, purtătoarea de cuvânt a Regiei electrice, spunea să nu ne facem nici o problemă că s-au consultat ei și cu alți specialiști și poate să stea închis curentul și vreo 20 minute că nu este pericol de explozie. Ba este, și eu vă garantez că dacă se vor repeta asemenea chestiuni, acolo vom avea mari probleme și tare mi-e teamă că vom rade, datorită acestui eveniment, și o parte din județul Sibiu. Așa că revin la domnul Răzvan Orășanu și solicit în regim de urgență să ia măsurile care se impun pentru rezolvarea situației grave în care se află această societate producătoare de material exploziv. Vă mulțumesc pentru atenție.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu îi mulțumesc domnului senator Nicolae Iorga pentru declarația politică prezentată. Stimați colegi, cu această ultimă declarație, am epuizat cererile de declarații politice din partea diverselor grupuri parlamentare, repet, cu două excepții, doi distinși senatori care s-au înscris, dar nu sunt în sală, deci îmi este imposibil să le dau cuvântul. Sper că mă veți scuza pentru această impolitețe, dar nu pot să le dau cuvântul nefiind în sală.
|
|
|
|
Pe fișele noastre de prezență și-au anunțat până acum, prin cartele, prezența un număr de 76 de senatori, 61 fiind absenți, din care: 7 sunt miniștri în cadrul Guvernului, 12 sunt în delegații speciale, 1 în concediu medical. Vă propun să trecem la lucrările noastre și să începem cu aprobarea ordinii de zi. La ordinea de zi, vă propun o singură modificare: punctul 3 din ordinea de zi distribuită, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul concesiunilor de bunuri proprietate publică, întrucât are un foarte mare număr de amendamente, vă propun să îl trecem pe locul 12, după legile organice. Deci, cu această modificare pe care v-o propun, aș dori să supun aprobării dumneavoastră și invit și colegii... Dacă sunt alte observații sau sugestii ? Domnul senator Funar. Microfonul nr.2, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Funar: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Și Grupul nostru parlamentar este de acord cu permutările pe care le-ați propus, dar, în afară de acestea, am vrea să supunem atenției plenului Senatului, cu acordul și sprijinul dumneavoastră, domnule președinte de ședință, și o problemă organizatorică, respectiv legată de programul de lucru pentru această săptămână. Despre ce este vorba - abia joi după-amiază, când marea majoritate a colegilor au plecat deja spre circumscripțiile electorale, au ajuns la grupurile parlamentare proiectele de buget pe anul 2007. În total sunt circa 6200 pagini, pentru vreo 40-50 de ordonatori principali de credite, iar în Biroul permanent al Senatului și în Birourile permanente reunite s-a propus ca timp pentru studierea acestor proiecte de buget și depunerea amendamentelor până luni, săptămâna viitoare, iar, în paralel, în comisiile permanente, să se treacă deja la dezbaterea unora dintre aceste proiecte. Ținând seama de faptul că este foarte scurt timpul necesar pentru studierea acestor proiecte de buget și pentru depunerea amendamentelor, Grupul parlamentar PRM supune atenției, doamnelor și domnilor senatori, propunerea de prelungire cu încă o săptămână a timpului necesar pentru studierea proiectelor de buget și depunerea amendamentelor și dezbaterea în comisiile de specialitate a amendamentelor care se depun la proiect. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc foarte mult, domnul senator. Am luat notă de propunerea dumneavoastră. Din păcate, nu suntem competenți să decidem noi. Programul de lucru în ceea ce privește bugetul a fost decis de Birourile permanente reunite, întrucât e un program care ține cont de faptul că dezbaterile sunt în ședință comună. Propunerea mea, dacă-mi permiteți, și dacă vă lasă domnul senator să ascultați ce vreau să vă spun... (domnul senator se consultă cu un alt domn senator) Din sală: Spuneți!
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Nu, nu, că voiam să-l rog să mă asculte. ... este să ridicăm mâine, în ședința Biroului permanent al Senatului, în cazul în care este aprobată, propunerea de a discuta în cele două Biroul permanente reunite, o modificare a programului.
|
|
|
|
Domnul Puiu Hașotti (din sală): Nu se mai poate.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Dacă nu se mai poate, o să decidă Biroul permanent mâine. În consecință, eu v-aș propune să aprobăm, pentru moment, numai programul lucrărilor în plen de astăzi, care prevede, după declarațiile politice pe care le-ați ascultat... Dar ordinea de zi n-am aprobat-o. Pardon! Deci ne întoarcem la ordinea de zi. Am înțeles punctul dumneavoastră de vedere. O să discutăm la program. Deci vă supun aprobării ordinea de zi, așa cum figurează în documentele distribuite la casetă. Singura propunere fiind mutarea punctului 3 de pe ordinea de zi după legile organice. Vă rog să vă exprimați prin vot dacă sunteți de acord cu ordinea de zi propusă. Vă rog să votați. Cu 47 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat ordinea de zi.
|
|
|
|
Domnul Valentin Dinescu (din sală): Dar în sală câți suntem ?
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Poftiți ?
|
|
|
|
Domnul Valentin Dinescu (din sală): În sală câți suntem ?
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: În sală, suntem... domnule Sârbu... O să-l rog, atunci, pe domnul secretar Sârbu să facă apelul nominal. Vă rog, domnule senator. Domnul senator Sârbu, microfonul central, apelul nominal, vă rog!
|
|
|
|
Domnul Ilie Sârbu: Imediat, să-mi pun ochelarii. - Antonie Ștefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaș Viorel - prezent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - euroobservator - Basgan Ion - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Blaga Vasile - Guvern - Bobeș Marin - absent - Cazacu Cornelia - prezent - Câmpeanu Radu-Anton - prezent - Cârlan Dan - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - euroobservator - Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Crețu Corina - euroobservator - Crețu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaș George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - prezent - Duca Viorel Senior - euroobservator - Dumitrescu Ion Mihai - absent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovacs Peter - prezent - Fekete Szabo Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - prezent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - Guvern - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - prezent - Hașotti Puiu - prezent - Ilașcu Ilie - prezent - Iliescu Ion - prezent - Ilușcă Daniel - prezent - Ion Vasile - prezent - Iorga Nicolae - prezent - Iorgovan Antonie - Concediu medical - Ioțcu Petru Nicolae - prezent - Ivănescu Paula Maria - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - absent - Lupoi Mihail - prezent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - prezent - Markó Bela - prezent - Meleșcanu Teodor Viorel - prezent - Mereuță Mircea - absent - Mihăescu Eugen - euroobservator - Mihăilescu Petru Șerban - absent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absent - Moraru Ion - prezent - Morțun Alexandru Ioan - euroobservator - Neagoe Otilian - prezent - Neagu Nicolae - absent - Nemeth Csaba - prezent - Nicolae Șerban - prezent - Nicolai Norica - prezent - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - prezent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - prezent - Păcuraru Paul - prezent - Păunescu Adrian - absent - Pereș Alexandru - prezent - Pete Ștefan - prezent - Petre Maria - euroobservator - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - absent - Popa Nicolae-Vlad - euroobservator - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - prezent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Puskas Valentin Zoltan - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - prezent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - prezent - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sogor Csaba - absent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - absent - Stănoiu Mihaela Rodica - prezent - Stoica Ilie - absemt - Strătilă Șerban-Cezar - prezent - Stroe Radu - Guvern - Szabó Karoly Ferenc - absent - Șerbănescu Verginia - prezent - Șerbu Gheorghe Vergil - prezent - Șereș Ioan Codruț - Guvern - Ștefan Viorel - prezent - Szabó Karoly Ferenc - delegație - Șerbănescu Verginia - prezentă - Șerbu Gheorghe Vergil - prezent - Șereș Ioan Codruț - Guvern - Ștefan Viorel - prezent - Șter Sever - prezent - Talpeș Ioan - absent - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Theodorescu Răzvan Emil - prezent - Terinte Radu - prezent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - Tomoioagă Liliana - prezent - prezentă - Tudor Corneliu Vadim - absent - Țâbuleac Mihai - prezent - Țicău Silvia Adriana - euroobservator - Țîrle Radu - euroobservator - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - absent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - prezent - Vărgău Ion - prezent - Vedinaș Verginia - prezentă - Verestóy Attila - prezent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent - Vraciu Jan - prezent
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc domnului senator Sârbu și vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea vota ordinea de zi. Deci, este proiectul ordinii de zi, pe care l-ați avut cu amendamentul propus de mine, în ședință, referitor la punctul 3. Deci, o să rog și Grupul parlamentar al UDMR să-și ocupe locurile în bănci, domnul Marko Bela, domnule președinte, respectuos vă rugăm să vă ocupați locul. Chiar și domnul senator Frunda și o să vă supun la vot, acum, ordinea de zi pentru ședința de astăzi. Vă rog, stimați colegi, să votați ordinea de zi. Cu 55 de voturi pentru, - nu este mare diferența față de votul prim - nici un vot împotrivă și o abținere ... O să vă rog, respectuos, încă o dată, să vă ocupați locurile în sală și să votați toată lumea. Câți suntem în sală, la ora actuală, domnule senator Sârbu? Vă informez, respectuos, că suntem în sală 87 de senatori prezenți. O să vă rog încă o dată să votați în legătură cu ordinea de zi, adoptarea ordinii de zi. Rog reprezentanții Guvernului să-și ocupe locurile în banca rezervată pentru înaltele oficialități. Încă o dată vă rog să vă ocupați locurile în sală și să vă exprimați prin vot asupra ordinii de zi. Domnule senator Varujan Vosganian, dacă-mi permiteți respectuos să vă invit la locul dumneavoastră. Vă rog să votați. Domnule senator Hașotti, și dumneavoastră! Votează domnul senator Arion! Vă rog să votați ordinea de zi pentru astăzi. Vă rog să vă exercitați dreptul de vot. Cu 66 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere ... O să vă rog să votăm încă o dată ordinea de zi. Da, doamna senator Silistru, microfonul 3, vă rog.
|
|
|
|
Doamna Doina Silistru: Domnule președinte, dacă s-a constatat votul prin strigat prezența, se consideră că suntem în cvorum. Cine nu vrea să voteze, nu vrea. Deci, nu mai este nevoie să voteze toată lumea.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc, doamna senator Silistru, pentru interpretarea dumneavoastră cu care sunt perfect de acord. A fost aprobată ordinea de zi.
|
|
|
|
Vă propun acum să aprobăm programul de lucru. Suntem în procedură legislativă, am terminat declarațiile politice. Avem dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, între orele 17,00 - 18,10; 18,10 - 19,30, întrebări, interpelări și răspunsuri. Vă supun votului dumneavoastră programul de lucru, în plen, pentru astăzi. Vă rog să votați. Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, programul de lucru a fost aprobat.
|
|
|
|
Dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. S-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: - Lege pentru modificarea alin.(1) al art.4 din Legea nr.469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale;
- Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 septembrie 1940;
- Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive;
- Lege privind modificarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism;
- Lege privind finanțarea asistenței pentru dezvoltare din cadrul politicii naționale de cooperare internațională pentru dezvoltare;
- Lege pentru modificarea și completarea Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România, nr.139/1995;
- Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic;
- Lege pentru completarea art.129 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic;
- Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul tehnico - militar, semnat la Baku, la 14 martie 2006;
- Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federației Ruse și al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, semnat la București, la 8 noiembrie 2005;
- Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptată la Varșovia, la 16 mai 2005;
- Lege pentru ratificarea Convenției între România și Spania în domeniul securității sociale, semnată la Madrid, la 24 ianuarie 2006;
- Lege pentru ratificarea Acordului între România și Republica Bulgaria privind securitatea socială, semnat la Sofia, la 21 octombrie 2005;
- Lege pentru ratificarea Acordului sub formă de Schimb de Scrisori între România și Comunitatea Europeană privind acordarea reciprocă de concesii comerciale preferențiale în domeniul vinurilor, semnat la Bruxelles, la 23 februarie 2006.
Rog să se ia notă și să fie inclusă în stenograma ședinței lista legilor la care parlamentarii își pot exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale.
|
|
|
|
Invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a ne face unele comunicări în legătură cu schimbarea componenței unor comisii. Microfonul 3, vă rog, pentru domnul senator Neagoe.
|
|
|
|
Domnul Otilian Neagoe: Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, la Grupul parlamentar al PSD intervine următoarea modificare: în locul domnului senator Maior George Cristian, demisionat în data de 5 octombrie 2006 vine domnul senator Vărgău Ion. A fost făcută, de asemenea, o modificare în ședința trecută. Cei patru senatori care fac parte din această comisie, reprezentând Grupul parlamentar al PSD, sunt: Georgescu Radu Cristian, Theodorescu Emil Răzvan, Tomoioagă Liliana și Vărgău Ion. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc.
|
|
|
|
Stimați colegi, trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Convenția privind Organizația Hidrografică Internațională, adoptat la Monaco, la 3 mai 1967 și intrată în vigoare la 22 septembrie 1970. Inițiator, Ministerul Apelor. Înțeleg că domnul Cătălin Doică, secretar de stat, va prezenta, din partea Guvernului, proiectul de lege. Aveți cuvântul, microfonul 8.
|
|
|
|
Domnul Cătălin Doică - secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice: Mulțumesc, domnule președinte. În anul 1967 s-a înființat Organizația Hidrografică Internațională, cu sediul la Monaco, cu rol consultativ și de natură tehnică. Prin Memorandumul nr.M2854/2001, Guvernul României a aprobat efectuarea tuturor demersurilor necesare pentru aderarea la Convenția privind Organizația Hidrografică Internațională. Menționăm că toate statele membre utilizează hărți de navigație, bazate pe standardele elaborate de către această organizație. Având în vedere solicitările și demersurile făcute de România, în temeiul art.20 din Convenție, Departamentul de relații externe al Principatului Monaco, în anul 2005, a făcut cunoscut faptul că 2/3 din statele membre au aprobat aderarea României la Convenție. Textul este în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespunde, în integralitate, legislației interne. Având în vedere toate considerentele mai sus expuse, vă rugăm, domnilor deputați, să fiți de acord cu aprobarea proiectului de act normativ.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Domnule Doică, vă rog să mă scuzați, noi suntem senatori, dacă nu vă supărați!
|
|
|
|
Domnul Cătălin Doică: Mă scuzați, domnilor senatori! Mă iertați!
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Așa, e în regulă! Mulțumesc foarte mult. Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Dan Cârlan. Aveți cuvântul!
|
|
|
|
Domnul Dan Cârlan: Mulțumesc, domnule președinte. Cu avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune plenului un raport favorabil pentru admiterea proiectului de lege, în forma inițiată de Guvern.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Dezbateri generale, întrebări? Domnul senator Funar, microfonul 2, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Funar: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am o singură întrebare pentru reprezentantul Guvernului: Cum se explică viteza aceasta, uriașă, de reacție a Guvernului României? După 36 de ani aduce în fața Senatului acest proiect de lege. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte întrebări? Dacă nu, o să-l rog pe domnul secretar de stat Cătălin Doică, dacă poate să ne dea un răspuns. Dacă nu, nu. Microfonul 8.
|
|
|
|
Domnul Cătălin Doică: Domnule președinte, cred că ministrul apărării naționale sau unul dintre demnitarii din cadrul ministerului, dacă domnul senator Funar își dă acordul, îi va răspunde în mod scris, acestuia. Ministrul apărării.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Dacă sunt intervenții? Dacă nu, - o să-l rog pe domnul senator Dumitru să ia loc - o să vă supun aprobării raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Este un raport favorabil, fără amendamente și, în consecință, vă supun aprobării dumneavoastră raportul și proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Convenția privind Organizația Hidrografică Internațională. Vă rog, stimați colegi, să votați. Cu 69 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, a fost aprobat proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului României la Convenția privind Organizația Hidrografică Internațională, adoptat la Monaco, la 3 mai 1967 și intrat în vigoare la 22 septembrie 1970.
|
|
|
|
Stimați colegi, înainte de a trece la punctul următor, mi se atrage atenția că toate propunerile prezentate de domnul Otilian Neagoe, privind schimbarea componenței unei comisii, trebuie supuse aprobării prin vot a plenului. Supun votului dumneavoastră, în consecință, propunerile prezentate de domnul senator Otilian Neagoe cu privire la schimbarea reprezentanților PSD în componența unor comisii permanente. Vă rog să vă exprimați prin vot dacă sunteți de acord, nu, sau vă abțineți. Vă rog să votați. Cu 59 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, a fost aprobată schimbarea componenței comisiilor prezentată de domnul senator Otilian Neagoe.
|
|
|
|
Trecem la pct.4 din ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim de duty-free și duty-paid. Prioritatea legislativă a Guvernului. Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice. Înțeleg că domnul secretar de stat Cătălin Doică va prezenta proiectul de lege. Raport: Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Îl rog pe domnul Vosganian să ne onoreze cu prezența în partea dreaptă. Domnule secretar de stat Cătălin Doică, aveți cuvântul. Microfonul 8.
|
|
|
|
Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice: Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, activitatea de comercializare a mărfurilor în regim duty-free se desfășoară în prezent în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free, aprobată cu modificări prin Legea nr.132/2003 și a actelor normative date în aplicarea acesteia, în baza autorizațiilor emise de Ministerul Finanțelor Publice. În cadrul sesiunilor subcomitetului de asociere România-Uniunea Europeană, pe probleme de vamă au fost luate în discuție de către experții comunitari situația magazinelor duty-free în România, prilej cu care s-a solicitat României să se alinieze la practica comunitară și, totodată, să dea curs favorabil recomandării din iunie 1960 a Consiliului de Cooperare Vamală, potrivit cărora "magazinele duty-free pot funcționa numai în aeroporturi, porturi maritime și/sau la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic internațional de pasageri". Prin planul de acțiune semnat de Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice în martie 2005 au fost demarate acțiuni de limitare a evaziunii fiscale, subliniindu-se necesitatea reanalizării cadrului legal existent în materie de comercializare a mărfurilor în regim duty-free. Ca atare, Guvernul, în cursul anului 2006, prin ordonanța de urgență adusă astăzi în fața dumneavoastră pentru aprobare, a luat o serie de măsuri privind reglementarea activității în magazinele duty-free. Având în vedere raportul cu unele amendamente făcut de comisia de specialitate din cadrul Senatului, vă rugăm, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu aprobarea proiectului de act normativ cu amendamentele admise în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, comisie la care au fost invitați atât reprezentanții Ministerul Finanțelor Publice, cât și cei ai Ministerului de Externe și ai Ministerului Justiției. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc, domnule secretar de stat Cătălin Doică. Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Varujan Vosganian. Microfonul 7. Aveți cuvântul.
|
|
|
|
Domnul Varujan Vosganian: Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. având și avizele favorabile de la celelalte comisii care au avut aviz consultativ, anume Comisia economică, industrie și servicii, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și protecția mediului, având în vedere și acordul Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Afacerilor Externe, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat raport de admitere, cu o serie de amendamente care, repet, au fost agreate de Ministerul Finanțelor Publice și de Ministerul Afacerilor Externe. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Întrebări? Dezbateri generale. Dorește cineva să intervină? Nu pare... Domnul senator Marinescu, vă rog, microfonul 2.
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Domnule președinte, Stimați colegi, Vreau să vă spun următorul lucru. La ora actuală există mai multe magazine duty-free în București. Aceste magazine comercializează mărfuri fără taxe vamale, în special băuturi spirtoase și țigări. Deci nu au taxe vamale, accize, TVA. Am vrut să fac această precizare. Oricine poate să intre în aceste magazine să cumpere un cartuș de țigări, un bax sau chiar un tir, dacă se cunosc mai bine cu vânzătorii de acolo. Vreau să vă spun că la ora actuală, sunt câțiva patroni - vreo 3 - care dețin aceste magazine duty-free și obțin zilnic - rețineți zilnic! - profituri între 50.000-80.000 euro, prin evaziune fiscală, deci vânzând la absolut oricine. Eu am avut o inițiativă legislativă și am anulat toate aceste duty-free-uri terestre. Guvernul a venit cu o inițiativă legislativă și precizează că magazinele în regim duty-free să rămână în București într-un singur loc. Vine acum Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și spune că vrea să legalizeze această evaziune fiscală și să avem în toate magazinele din București duty-free-uri.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Domnule Marinescu!
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: ... domnule președinte, eu vreau să vă spun... O secundă!
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Domnule Marinescu, vă atrag atenția că vă depășiți chiar dreptul dumneavoastră.
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Am înțeles, domnule președinte.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și nu puteți acuza membrii unei comisii că au intenția să fraudeze ceva.
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Domnule, e o greșeală!
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Puteți să vă referiți la amendament?
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Da. La amendament vreau să mă refer.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Să spuneți că nu-l sprijiniți... Dar aici vă rog să punem punct.
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Bine. Era punctul meu de vedere. Deci eu susțin că este o mare greșeală să promovăm amendamentul și art.5 al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital prin care dă voie la toate magazinele duty-free care sunt la ora actuală să rămână pe loc așa cum sunt. Deci legalizăm evaziunea fiscală. Sunt împotriva acestui amendament și consider că putem merge pe varianta Guvernului. Mă bucur că este și domnul Bodu în sală să spună și dânsul punctul de vedere vizavi de aceste amendamente ale Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pe care nu le susțin și doresc ca nici colegii mei să nu le susțină. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc, domnule senator Marinescu. La dezbateri generale mai e cineva? Dacă nu, invit din partea grupului de evazioniști, care formează comisia, dacă vreți să faceți un comentariu. (rumoare, discuții)
|
|
|
|
Domnul Varujan Vosganian: Nu am nici un comentariu de făcut. Vă mărturisesc că sunt uluit de precizia cu care colegul nostru, care am înțeles că vorbește în nume propriu, evaluează profiturile obținute din evaziune fiscală. Vreau un singur lucru să-i sugerez colegului nostru. În urma discuțiilor pe care le-am avut, am fost încredințați de reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe că aceste magazine au camere de luat vederi. Așadar, domnule Marinescu, puteți urmări pe aceste camere de luat vederi înregistrările, am înțeles că doar pe ultimele 30 de zile, pentru a vedea cine a mers acolo și dacă a fost evaziune fiscală. Cunoștințele noastre arată că astfel de evenimente nu s-au petrecut. De altfel, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au fost acolo, astfel încât punctul de vedere al comisiei este acesta și vom vedea la dezbaterile generale.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Domnule Marinescu, vă rog să luați loc. Nu. Să luați loc! V-ați expus punctul de vedere. Vă rog frumos să luați loc. (rumoare, discuții)
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu (din sală): Mi-a pronunțat numele.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Deci vă rog respectuos să luați loc.
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu (din sală): Procedură. (rumoare, discuții)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Când ajungem la amendamente admise vă dau cuvântul să vă spuneți povestea din nou. Nici o problemă. Stimați colegi, suntem în fața... Vă rog să luați loc. Vă rog să ne dați voie să lucrăm și noi. (rumoare, discuții) Deci, stimați colegi, avem un raport de admitere, favorabil, din partea comisiei, care include un număr de amendamente admise, 8. Iar în anexa 2 figurează un amendament respins! Este vorba de un amendament propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Încep cu amendamentul respins și vă întreb dacă se mai susține. Nu se mai susține. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții) Trecem la amendamentele admise și dacă domnul Marinescu vrea să lucreze împreună cu noi, îl întreb dacă în legătură cu amendamentele admise există anumite observații. Microfonul 2, domnul senator Marinescu.
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Numai un moment, domnul președinte Vosganian dorește să facă o precizare. Microfonul 7. (rumoare, discuții)
|
|
|
|
Domnul Varujan Vosganian: Precizarea pe care doresc să o fac socotesc că este foarte importantă! În dezbaterile generale, colegul meu, nu-i rostesc numele - deși consider că este normal, suntem colegi, trebuie să ne respectăm și ne spunem numele din respect, nu ca să așteptăm dreptul la replică - a vorbit despre evaziune fiscală. Vreau să vă informez, invocând anumite declarații făcute de Ministerul Finanțelor Publice, că, potrivit legii, Ministerul Finanțelor Publice, dacă observă evaziune fiscală, retrage autorizația de funcționare. Și atunci, din două, una. Ori acolo e evaziune fiscală și conducerea Ministerului Finanțelor Publice nu a retras autorizația și a fost părtașă, ori nu e evaziune fiscală și atunci cineva îl informează eronat pe domnul coleg. De aceea, domnule coleg, cred că trebuie să fiți foarte atent, fiindcă dacă insistați pe această temă va trebui să cerem socoteală conducerii Finanțelor de ce, știind acest lucru, nu au luat măsuri până acum. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Domnul senator Marinescu, microfonul 2. Aveți cuvântul. (rumoare, discuții)
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Da. Ar fi bine să-i dăm cuvântul și domnului Bodu să ne spună câte amenzi s-au dat...
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Domnule Marinescu, am o rugăminte: nu mă învățați pe mine cum să conduc lucrările.
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Bun. Am vrut să-i răspund domnului... (rumoare, discuții)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Da? Obligația mea este să asigur desfășurarea corectă a lucrărilor, nu să-mi spuneți pe cine să invit la cuvânt.
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Bun. La obiect. (discuții, rumoare, vociferări)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă rog respectuos, dacă în legătură cu amendamentele admise aveți ceva...
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Da. Am. (rumoare, discuții) Am în legătură cu amendamentul acesta.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Microfonul 2. Vă rog să vă rezumați la comentarii. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Da. Vizavi de acest amendament, eu cred că nu este deloc bine să promovăm acest amendament...
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Spuneți-ne.
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Amendamentul 5 art.5 în care se vorbește că aceste duty-free-uri în București pot rămâne oriunde în București cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Păi, vreau să vă spun că, la ora actuală, aceste duty-free-uri funcționează cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, deci au acest aviz și, în plus față de acest lucru, v-am spus că prin aceste magazine în regim duty-free se face multă evaziune fiscală. Vreau să vă spun că și presa a spus anul trecut în toamnă cum a fost surprins de către poliție un TIR cu marfă provenind din magazinele duty-free. Deci și presa a vorbit de acest lucru și nu vreau ca astăzi, prin acest amendament, să statutăm starea de fapt, deci să continuăm cu această evaziune fiscală din magazinele duty-free. Deci să mergem pe varianta Guvernului. Din două rele o admitem pe cea mai puțin rea. (rumoare, discuții) Inițiativa mea legislativă care a fost adoptată de dumneavoastră, elimina toate duty-free-urile din București. Asta era cea mai bună soluție, dar din aceste două variante, din forma Guvernului și din forma propusă de comisie, eu zic să mergem pe forma propusă de Guvern. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Reprezentantul Guvernului, domnule secretar de stat Cătălin Doică, în legătură cu primul amendament din anexa 1 la art.5.
|
|
|
|
Domnul Cătălin Doică: Domnule președinte, aceleași discuții purtate astăzi în plen am constatat că s-au purtat și în cadrul comisiei. Este și motivul pentru care domnul președinte Vosganian a suspendat ședința la momentul respectiv și a invitat Ministerul Afacerilor Externe care, prin convenția de la Viena, este desemnat să-și dea avizul și să coordoneze vânzarea mărfurilor în regim duty-free către reprezentanțele diplomatice care, întâmplător, toate își au sediul în București. Am înțeles din discuțiile ulterior purtate la care au participat reprezentanții Ministerului de Externe că la solicitarea reprezentanțelor diplomatice și a ambasadelor ar fi necesar un număr mai mare de magazine de unde să poată fi cumpărate mărfuri în regim duty-free. Aceasta este sorgintea amendamentului și motivul pentru care el a fost adoptat de către comisie și susținut din partea Guvernului de către Ministerul de Externe.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul senator Vosganian, dacă mai aveți ceva de adăugat.
|
|
|
|
Domnul Varujan Vosganian: Nu mai avem. Ne păstrăm acest punct de vedere, menționând, de asemenea, că luarea unei măsuri contrare ar însemna o procedură îndelungată în care s-ar suspenda autorizațiile, ar trebui făcute licitații pentru noi autorizații... De asemenea, vă învederez faptul că acea clădire indicată de lege este revendicată și Ministerul de Externe ne-a spus că ar pune întreg corpul diplomatic și Ministerul de Externe într-o situație foarte delicată în condițiile, repet, în care nu există argumente care să poată dovedi cele spuse de colegul nostru. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Domnul senator Lupoi, probabil din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr - PNL-PD la dezbateri pe marginea amendamentului. Vă rog, domnule senator.
|
|
|
|
Domnul Mihail Lupoi: Vă mulțumesc, domnule președinte. Dumneavoastră ați fost ministru de externe. Noi am fost cu toții în tot felul de delegații. Aici este o deliberată confuzie între duty-free și magazinele pentru diplomați. Deci dacă duty-free-urile sunt reglementate clar după intrarea în Comunitatea Europeană, magazinele pentru diplomați există în toată lumea. Dacă se dorește cu adevărat o supraveghere a fluxului de mărfuri care trec pe acolo, după cum bine știți, și în Occident, și în America, și unde doriți, există o legitimație de diplomat care se poate înregistra la casă electronic, fie pașaportul respectiv, și se poate supraveghea cine a luat mărfurile. Și poate să fie un magazin, pot să fie 20, nu asta e important, important este să nu se producă evaziunea fiscală. Din momentul în care se înregistrează cumpărăturile, cu numele cumpărătorului și actul de identitate care atestă că e diplomat, nu văd nici o problemă că e un magazin sau că sunt mai multe.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Dacă mai sunt observații pe marginea primului amendament admis? Am cerut de la reprezentantul Guvernului și ne-a spus că e de acord cu amendamentul făcut de comisie, în urma demersului diverselor ambasade la Ministerul Afacerilor Externe. Stimați colegi, suntem în următoarea situație. Avem opt amendamente admise prin raportul comisiei. În legătură cu primul amendament s-au ridicat probleme. În consecință, sunt obligat să vă supun la vot amendamentul propus de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care figurează la pct.1 din Anexa nr.1 la raportul comisiei. Cei care sunteți de acord cu amendamentul admis, astfel cum a fost aprobat de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog să votați pentru. Cei care sunteți împotrivă, deci sprijiniți punctul de vedere al domnului senator Marius Marinescu, vă rog să votați "nu" și ar fi bine să vă abțineți cât mai puțini. Deci, vă rog, stimați colegi, să votați în legătură cu acest amendament. Propunerea domnului Marinescu a întrunit 7 voturi. Amendamentul propus de comisie este admis cu 56 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 4 abțineri. În continuare, o să vă supun la vot raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital cu amendamentele admise, toate cele opt amendamente, astfel cum figurează în Anexa nr.1 la raport. Vă rog, stimați colegi, să vă exprimați prin vot. (Domnul senator Marius Marinescu solicită cuvântul.) Nu, nu, nu... Domnule Marinescu, stați jos, că vă explic eu cum e cu procedura. Deci, în timpul votului nu e procedură. Stați jos, că vă dau imediat cuvântul, după ce se încheie votul. Cu 52 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, a fost aprobat raportul cu amendamentele admise. Pe procedură, domnule Marinescu, doriți să interveniți?
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu (din sală): Da.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Microfonul nr.2, vă rog!
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Domnule președinte, stimați colegi, La art.15 - voiam să spun lucrul acesta - avem un tratament inegal de șanse, datorită faptului că pentru comercianții în regim normal duty-paid avem și o sancțiune care se referă la faptul că li se suspendă activitatea pe timp de trei luni, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, iar aici, legea aceasta...
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă cer scuze, domnule Marinescu, dar am adoptat raportul cu toate amendamentele...
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Trebuia să-mi dați voie să vorbesc înainte, domnule președinte.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Scuzați-mă... Ați avut posibilitatea să vă exprimați atunci când am cerut puncte de vedere în legătură cu toate amendamentele. Deci, îmi cer scuze și vă rog să... Sper, din suflet, să nu-mi purtați ghinion...
|
|
|
|
Domnul Marius Marinescu: Sper că nu e intenționată această trecere rapidă vizavi de punctul meu de vedere.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: V-aș ruga respectuos să luați loc, dar să nu mai stați pe locul meu. Da? Luați-vă locul dumneavoastră. Mulțumesc mult. Stimați colegi, vă supun acum la vot proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free și duty-paid. Este vorba de ordonanță cu cele opt amendamente admise de comisie. Vă rog să votați. Cu 64 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 2 abțineri, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free și duty-paid.
|
|
|
|
Stimați colegi, trecem la pct.5 de pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2006 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale OLTCHIM S.A. Râmnicu-Vâlcea. Din partea inițiatorilor, Ministerul Economiei și Comerțului, A.V.A.S., vă rog, domnul Darius Meșca și domnul Laszlo Gyerkó. Cine dintre dumneavoastră susține? Vă rog, microfonul nr.8. Din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul președinte Carol Dina. Aveți cuvântul, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Darius Meșca - secretar de stat la Ministerul Economiei și Comerțului: Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Acest proiect de lege cuprinde o serie de măsuri care să rezolve situația capitalului social al S.C. OLTCHIM S.A. și să creeze cadrul legal necesar derulării cu succes, în proxima perioadă, a unui proces de privatizare a acestei societăți comerciale, care să-i asigure, în egală măsură, atât recuperarea creanțelor deținute de stat prin A.V.A.S., cât și adjudecarea acțiunilor deținute de Ministerul Economiei și Comerțului la un preț competitiv. Deși anumite măsuri cuprinse în această ordonanță par a fi de atribuit Adunării Generale a Acționarilor, precum aceea prevăzută la art.1 alin.1, includerea într-un act normativ cu o asemenea forță juridică a acestora s-a întemeiat pe faptul că și aprobarea conversiei în acțiuni a creanțelor Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare s-a realizat tot în temeiul legii, conform art.17 din Legea nr.137/2002. În aceeași măsură în care A.V.A.B. a preluat, în vederea valorificării, creanța care, în parte, a fost convertită în acțiuni, în conformitate cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.29/2002 privind instituirea unor măsuri pentru recuperarea creanțelor statului și diminuarea datoriei publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.324/2002, doar prin act normativ cu aceeași forță juridică se poate crea temeiul pentru reînregistrarea acestei creanțe în patrimoniul A.V.A.S., succesoarea A.V.A.B. și A.P.A.P.S. Necesitatea aprobării acestor măsuri rezultă și din următoarele aspecte: Se respectă angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană privind diminuarea implicării statului în economie, deziderat ce poate fi îndeplinit numai prin asigurarea premiselor care să permită posibilitatea declanșării imediate a procesului de privatizare a S.C. OLTCHIM S.A. Industria petrochimică cunoaște, la nivel mondial, o evoluție sinusoidală în timp, iar la acest moment, aceasta se înscrie pe o curbă ascendentă, ceea ce fundamentează faptul că privatizarea societății într-un termen cât mai scurt poate fi realizată cu succes, într-o conjunctură favorabilă. Un argument favorabil pentru privatizarea în regim de urgență a societății îl reprezintă și interesul ridicat al investitorilor strategici pentru cumpărarea pachetului de acțiuni deținute de statul român la această societate și totodată, se creează cadrul legal ce permite o modalitate de recuperare eficientă a creanțelor deținute de AVAS față de societate. Față de cele de mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc și eu. Din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului și a Comisiei economice, industrii și servicii, domnul președinte Carol Dina. Microfonul nr.7, vă rog!
|
|
|
|
Domnul Carol Dina: Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, deoarece dispozițiile proiectului de lege prezentat sunt de competența adunării generale a acționarilor și nu se justifică adoptarea unei legi prin care să se dispună măsurile pe care reprezentanții statului să le voteze în adunarea generală a acționarilor. La elaborarea prezentului raport s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. În conformitate cu natura dispozițiilor, legea are caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc, domnule președinte Carol Dina. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale sau întrebări? Vă rog, domnule senator Crețu, aveți cuvântul. Microfonul nr.3.
|
|
|
|
Domnul Ovidiu Teodor Crețu: Mulțumesc, domnule președinte. Aș dori să-i pun reprezentantului Guvernului trei întrebări. - Cine sunt reprezentanții Ministerului Economiei și Comerțului în A.G.A. la Oltchim?
- De ce este nevoie de o ordonanță de urgență sau de o lege pentru ca aceștia, reprezentanții Guvernului, să voteze în conformitate cu interesele celui care i-a delegat, adică Guvernul, respectiv, ministerul?
- Dacă acesta este un caz special sau dacă această practică de mandatare a reprezentanților Guvernului prin ordonanță sau prin lege se intenționează să se extindă la toți reprezentanții din diversele A.G.A.?
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte întrebări? Doamna senator Verginia Vedinaș. Microfonul nr.2, vă rog!
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Vă mulțumesc, domnule președinte. Mărturisesc că puțin înainte de a pune această întrebare am citit articolul 1 din acest proiect de lege și vreau să-l întreb... Este absolut o... nici nu știu cum să calific un asemenea text... un experiment. Este greu să-i dau o calificare. Dar vreau să-l întreb pe reprezentantul ministerului care este temeiul constituțional în baza căruia noi, puterea legiuitoare a țării, unicul organ reprezentantiv, mandatăm un minister, deci un organ executiv, să voteze în adunarea generală să se renunțe la o cale de atac. Este o procedură, este o competență care ni se consacră nouă, este o atribuție care, din punctul meu de vedere, excede prerogativelor constituționale pe care le are Parlamentul. Dar nu vreau să-l influențez. Îl rog pe onoratul reprezentant al ministerului să mă lumineze. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte întrebări, o să-l invit pe reprezentantul Guvernului să răspundă la întrebările adresate până acum. Microfonul nr.8.
|
|
|
|
Domnul Darius Meșca: Vă mulțumesc, domnule președinte. Am să-l rog pe distinsul coleg senator să-i comunic ulterior, nominal, persoanele reprezentante ale Ministerului Economiei și Comerțului în A.G.A. de la OLTCHIM. Faptul că noi dorim să-i mandatăm printr-un act normativ cu o anumită forță juridică s-a întemeiat pe ideea că și aprobarea conversiei în acțiuni a creanțelor A.V.A.B. s-a realizat tot în temeiul legii, conform art.17 din Legea nr.137/2002 și pe ideea că noi dorim ca AVAS să se transforme din acționar în creditor și să-și crească creanța pe care o are de luat de la OLTCHIM, considerăm că este oportun acest lucru, în sensul că se va recupera la privatizare și, astfel, OLTCHIM devine mai atractivă.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Răspunsul este valabil și pentru doamna Vedinaș.
|
|
|
|
Domnul Darius Meșca: Da.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc foarte mult. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Dacă nu, stimați colegi... Vă rog să mă scuzați! Poftiți, domnule senator Crețu. Microfonul nr.3.
|
|
|
|
Domnul Ovidiu Teodor Crețu: Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Ceea ce credem noi că se întâmplă cu această ordonanță de urgență este lichidarea sau deschiderea ușii pentru procesul de lichidare a S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu-Vâlcea, unitate care funcționează cu circa 4500 - 5000 de angajați, iar Guvernul, care deține 95% din acțiunile acestei unități și ar putea s-o privatizeze așa cum dorește, a ales calea lichidării, așa cum este menționat, de altfel, și prin adresa pe care AVAS a trimis-o Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului. Noi considerăm că, pe de o parte, din punct de vedere formal, prin această ordonanță de urgență se substituie Guvernul, respectiv Parlamentul, reprezentanților AGA și nu ar trebui să luăm în discuție astfel de lucruri, iar pe de altă parte, se încearcă privatizarea, cu o anumită destinație, a unor obiective care funcționează bine, din cadrul unității. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru raportul de respingere. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Domnul senator Funar, din partea Grupului România Mare. Microfonul nr.2, vă rog!
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Funar: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Și în grupul nostru parlamentar a fost analizat acest proiect de lege și am ajuns la concluzia că a fost o tentativă a Guvernului, nereușită, de data aceasta, de a distruge această unitate de vârf a industriei chimice românești. Grupul nostru parlamentar are o atitudine pozitivă. Va vota raportul de respingere. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte intervenții, atunci, o să vă rog să-mi permiteți să vă prezint situația, astfel cum o văd. Avem un raport comun, din partea a două comisii, care este un raport de respingere a ordonanței de urgență. În anexa la acest raport avem un număr de 4 amendamente respinse la raportul de respingere a ordonanței, al căror autor este domnul senator Funar. Vreau să-l întreb dacă susține...
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Funar (din sală): Renunț, domnule președinte.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Nu le susțineți. Vă mulțumesc. (Domnul senator Valentin Dinescu solicită cuvântul pe procedură.) Domnul senator Dinescu, o problemă de procedură. Vă rog!
|
|
|
|
Domnul Valentin Dinescu: Domnule președinte, Iertați-mă, probabil, a fost o scăpare. Potrivit procedurii, în momentul în care există un raport de respingere și o anexă, nr.2, se supune la vot, mai întâi, raportul și, numai în cazul în care nu pică...
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc, domnul Dinescu. Având în vedere că domnul senator Funar a renunțat la amendamentele respinse, ne-a ușurat situația. Stimați colegi, vă rog să mă urmăriți cu atenție, inclusiv doamna Nicolai. Voi supune la vot raportul celor două comisii, care este un raport de respingere a ordonanței Guvernului. Votând "pentru", votați în favoarea respingerii ordonanței. Votând "împotrivă", votați pentru ordonanță. Vă rog să vă exprimați prin vot. (discuții în sală) Deci, încă o dată, votând "pentru", votați pentru raportul de respingere și respingerea ordonanței. Votând "împotrivă", votați pentru ordonanță. Vă rog, stimați colegi. 55 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abținere, a fost aprobat raportul celor două comisii și respinsă, în consecință, ordonanța de urgență a Guvernului.
|
|
|
|
Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Fiind vorba despre o ordonanță...
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă rog... Să supun și ordonanța... Vă mulțumesc foarte mult. S-a aprobat raportul și vă supun acum la vot proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanței de urgență, Vă rog să votați. Cu 3 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și o abținere - ar trebui să ceară cineva listă, ca să vedem cine a votat - proiectul de lege a fost respins. Domnul senator Tărăcilă, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulțumesc, domnule președinte. Nu suntem într-o situație inedită, dar comisiile sesizate în fond aveau obligația, în situația în care au propus respingerea ordonanței de urgență a Guvernului, să prezinte un amendament, amendament care să vizeze titlul legii și articolul unic pentru ordonanță, în sensul adoptării de către Senat a unui proiect de Lege de respingere a ordonanței de urgență. Altfel, votul nostru nu devine eficient, pentru că nu știu ce vom publica în Monitorul Oficial. Deci, lucrarea nefiind finalizată, vă rog să acceptați în plenul Senatului două amendamente: Un amendament cu privire la titlul legii, respectiv Lege de respingere a ordonanței de urgență și articol unic - Se respinge ordonanța de urgență a Guvernului nr...
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Stimați colegi, am mai avut asemenea discuții, din păcate, într-adevăr, aici, practica nu este foarte clară. În primul rând, vreau să vă consult dacă sunteți de acord cu prezentarea în plen a amendamentelor, așa cum a sugerat domnul senator Doru Ioan Tărăcilă și, ca să nu facem două voturi, voi supune direct la vot proiectul de lege amendat, oral, în ședință, în plen, de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă. Proiectul a fost respins. Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă a propus ca să fie amendat, în consecință, să fie proiect de respingere a ordonanței de urgență a Guvernului. Domnul senator Tărăcilă. Microfonul 3.
|
|
|
|
Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule președinte, Sunt convins că toți senatorii cunosc faptul că decizională în această lege este Camera Deputaților, dar aceea este altă problemă. Noi, astăzi, finalizăm procesul legislativ în Senat. În momentul în care s-a admis votul, așa cum l-ați prezentat dumneavoastră de respingere a raportului și de respingere a ordonanței, trebuie ca noi, în momentul în care sesizăm Camera, să sesizăm cu ce? Cu o lege prin care plenul Senatului a decis respingerea ordonanței de urgență. Camera Deputaților nu mai este sesizată de Guvern, fiind a doua Cameră. Este sesizată de Senat, stimați colegi, motiv pentru care, dați-mi voie, să vă citesc exact cum ar trebui să sune legea și articolul unic. Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2006 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Oltchim SA Râmnicu-Vîlcea. Senatul României adoptă prezenta lege. Articol unic - Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr.45/2006 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Oltchim SA Râmnicu - Vâlcea. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Stimați colegi, cu toții înțelegem foarte clar că noi am respins astăzi ordonanța și, în consecință, vă supun la vot acest amendament, pe care-l considerăm, de redactare. Deci, vă supun votului proiectul de lege astfel cum a fost amendat oral de către domnul senator Tărăcilă. Vă rog să votați. Suntem de acord sau nu cu proiectul de lege de respingere a ordonanței. Vă rog. Cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, Senatul a aprobat proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2006 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Oltchim SA Râmnicu Vâlcea.
|
|
|
|
Vă propun să trecem la punctul 6 din ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2006 pentru modificarea art.80 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Este vorba de o lege organică și avem votul pe raport și votul final. Stimați colegi... (discuții în sală, discuții la prezidiu) Încă o dată, vă consult în legătură cu intrarea în procedură, este vorba doar de vot final... E vorba de votul pe raport și votul final... Vă supun votului, stimați colegi, raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, este un raport favorabil, de admitere, cu un singur amendament. Vă rog, în consecință, să votați. Încă o dată, vă rog ... (gălăgie în sală) Rog colegii senatori să-și ocupe locurile în sală, inclusiv domnul profesor doctor docent Dan Sabău și domnul senator Doru Ioan Tărăcilă... Stimați colegi, vă rog să invitați colegii senatori care mai sunt pe culoar să poftească în sală. Este vorba de o lege organică. Deci, vă supun la vot, în acest moment... Domnul senator Dumitru, vă rog să vă ocupați locul, domnul senator Marinescu, de asemenea, vă rog să vă exprimați prin vot. În legătură cu raportul celor două comisii, cu amendamentul admis. Vă rog să votați. (discuții în sală, gălăgie) Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere, a fost adoptat raportul, cu amendamentul admis. Vă rog să luați loc. Domnul senator, vă rog eu să luați loc. Vă supun acum la vot, stimați colegi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46 /2006. Vă rog respectuos să votați. (rumoare, gălăgie, discuții în sală) 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abținere, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2006.
|
|
|
|
Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.47/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor. Este tot o lege organică. Vom continua cu dezbaterea amendamentelor... (discuții la prezidiu) Stimați colegi, suntem în fața unui raport prezentat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, care în anexă are amendamentele pe care le-am respins și voi supune, în consecință, la vot raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Vă atrag atenția că este vorba tot de o lege organică. Vă supun la vot, dacă vă puteți concentra puțin, domnul Hașotti și echipa de conducere, deci, vă supun la vot raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială...
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș (din sală): Domnule președinte, Vă rog să-mi dați cuvântul...
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Rog toată lumea să voteze și vă rog să vă ocupați locurile în sală, nu să plecați... Cred că am greșit eu... Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Doamna senator Vedinaș, microfonul 2.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Vă mulțumesc, domnule președinte. Eu vreau să aduc la cunoștință onoratului Senat că eu sunt autorul acestor amendamente și că nu am avut posibilitatea să le susțin în plenul Senatului, după cum nu am avut posibilitatea nici în comisie. Speram ca, măcar în plenul Senatului, să pot să le pun în discuție și nu știu când a avut loc dezbaterea legii și au fost respinse. Domnule președinte, când a avut loc dezbaterea legii?
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Nu a avut loc dezbaterea. Vă întreb dacă vă susțineți amendamentele.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Da, domnule președinte.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă rog să le susțineți. Puteți să le susțineți pe toate împreună? Sunt legate sau nu?
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Nu sunt legate.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Amendamentul nr.1, atunci.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Domnule președinte, Cele care sunt legate le voi susține legat. Eu am aici un material care începe cu amendamentul nr.2, așa că vreau să vă supun atenției amendamentul de la punctul 2, de la punctul 4, de la punctul 5 și de la punctul 9. Ce prevăd aceste amendamente, motiv pentru care vă solicit un singur vot. Este vorba despre faptul că legea, în forma în care ne este propusă, prevede că dispozițiile ei se dezvoltă prin ordin al ministrului justiției. Într-o reglementare similară, care privește drepturile salariale ale personalului din administrația penitenciarelor, vă amintesc că, acum vreo două săptămâni în urmă, ca și în alte rânduri, de altfel, noi am votat un amendament potrivit căruia prevederile legii se dezvoltă prin Hotărârea Guvernului. Deci, toate cele patru amendamente vizează înlocuirea: Ordin al ministrului justiției cu Hotărâre a Guvernului. Am argumentat și cu alte prilejuri, și o fac și acum, în fața dumneavoastră, că articolul 108 alin.2 din Constituție prevede că hotărârile de Guvern sunt cele care se adoptă pentru organizarea executării legii. Legea nu se pune în executare prin Ordin al ministrului, ci prin Hotărârea Guvernului. Avem nivelul de legislație primară, legislație secundară, am mai discutat această chestiune. Motiv pentru care, consecvenți cu noi înșine, vă propun să votați favorabil amendamentele de la punctele pe care le-am menționat înainte și să consacrăm astfel soluția juridică pe care am consacrat-o și cu alte prilejuri a "hotărârii de Guvern" în locul "ordinului ministrului". Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Doamna Katalin Kibedi, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
|
|
|
|
Doamna Katalin Kibedi: Mulțumesc, domnule președinte. Este pertinentă observația că, într-adevăr, în aplicarea unei legi organice se emit hotărâri de Guvern, numai că aici, deja operează o hotărâre de Guvern care este dată în aplicarea Legii nr.188/1999 care reglementează cariera funcționarilor publici în general și este firesc atunci ca acest cadru să fie cadrul legal. Ceea ce se dorește prin ordin al ministrului justiției sunt condițiile particulare ale sistemului penitenciar pentru care este permisibil de a fi elaborat un ordin al ministrului justiției. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul Aron Ioan Popa, aveți cuvântul.
|
|
|
|
Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia își menține punctul de vedere pe considerentele pe care le-a prezentat doamna secretar de stat. Respingem amendamentele. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Doamna Vedinaș, vă rog să le supunem la vot. Stimați colegi, Domnul Hașotti, domnilor colegi, ați ascultat argumentele doamnei Vedinaș, care propune introducerea expresă a referirii la "hotărâre de Guvern", în loc de "ordin al ministrului justiției" pentru amendamentele care sunt înscrise la punctul 2, 4, 5 și 9. Ați ascultat punctul de vedere al Ministerului Justiției care consideră că această lege există deja și singurul lucru care urmează să se facă este particularizarea la sistemul penitenciar, ați ascultat și punctul de vedere al președintelui comisiei. Eu cred că pot vota cu toții în cunoștință de cauză. Dacă nu sunteți convinsă, mai spuneți-ne un argument. Aveți cuvântul, doamna senator Vedinaș. Microfonul 2, vă rog, dar scurt, dacă se poate.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Scurt. Din tot sufletul vă mulțumesc. Argumentul reprezentantului ministrului nu se susține. Vă rog să observați că la punctul 5, art.29 prevede că "metodologia privind aprobarea etc. se aprobă prin ordin al ministrului justiției". Deci, practic, această lege urmează să se dezvolte prin ordin al ministrului. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc doamnei Vedinaș și, stimați colegi, cred că dispuneți de absolut toate argumentele necesare pentru a vă pronunța în cunoștință de cauză în legătură cu amendamentele doamnei Vedinaș. Este vorba, încă o dată vă subliniez, de amendamentele care figurează la punctul 2, 4, 5 și 9. Vă rog, în consecință, să vă manifestați prin vot, în legătură cu amendamentele doamnei Vedinaș. Dacă sunteți pentru, împotrivă sau vă abțineți, vă rog să votați. Amendamentele nu au trecut, au întrunit numai 20 voturi pentru, 40 voturi împotrivă și nici o abținere. Doamna Vedinaș, celelalte amendamente, cele de la punctul 3, 6, 7, 8. Vă rog, aveți cuvântul, doamna senator. Microfonul 2, vă rog.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Prin amendamentul propus la numărul 3, vă propuneam ca față de soluția care este deja consacrată să se adauge o propoziție nouă, în care să se spună "soluția pronunțată de comisie, poate fi atacată de cel nemulțumit la instanța de Contencios". Acest argument mi-a fost respins de onorata comisie pe considerentul că dreptul de contestare în Contencios este unul general, punct redundant." Un asemenea argument nu poate fi primit, dacă îl primim înseamnă că nu mai trebuie să prevedem în nici o lege care este calea de atac și unde se exercită. Pentru aceste considerente și pentru că dreptul de a sesiza instanța de Contencios administrativ este un drept garanție, un drept fundamental. Vă rog să susțineți amendamentul și vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Din partea inițiatorului, Ministerul Justiției, doamna Katalin Kibedi, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
|
|
|
|
Doamna Katalin Kibedi: Mulțumesc, domnule președinte. Mă voi folosi de argumentul exemplelor similare din alte legi, nu conțin. Avem acum examenul pentru intrare pe post de executor judecătoresc, Legea nr.188/1999 nu a conținut o astfel de dispoziție, nici Ordonanța Guvernului nr.192/2002, totuși s-a uzat de această cale, este dovada firească, modul în care este reglementată Legea Contenciosului administrativ, nu are nici o dispoziție care să nu permită atacarea deciziei comisiei de contestații la instanță. De aceea, noi ne menținem punctul de vedere că este neavenită o astfel de prevedere.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc, doamnei secretar de stat. Din partea comisiei, domnul Aron Ioan Popa.
|
|
|
|
Domnul Aron Ioan Popa: Domnule președinte, Comisia, mai mult decât ceea ce a prezentat doamna secretar de stat, nu are nimic de adăugat. Ne menținem punctul de vedere de respingere a acestui amendament.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc și eu. Vă propun să tranșăm prin vot. Ați ascultat argumentele, este vorba de punctul 3, includerea unei referiri concrete la contestarea la instituția de Contencios administrativ. Vă rog să votați, dacă sunteți pentru amendamentul doamnei Vedinaș, împotrivă sau vă abțineți. Vă rog să votați. Amendamentul a fost respins întrunind numai 22 voturi pentru, 43 voturi împotrivă și o abținere. Trecem la punctul 6, amendamentul de la art.57. Doamna Vedinaș, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Vreau să precizez că trecem la punctul 4 fiindcă amendamentul de la punctul 4 viza mai multe alineate. Ați respins prin vot numai alineatul sau amendamentul care vizează "ordinul ministrului justiției" și nu "hotărârea de Guvern", la alin.3, dacă observați, domnule președinte, mai am un amendament care este foarte important, aș îndrăzni să spun că este dureros de important, în sensul că prin legea care ni se propune, se prevede că un funcționar public cu statut de înalt funcționar public este numit pentru un mandat de patru ani. Eu am propus modificarea acestei reglementări, în sensul de a fi numit pe o perioadă nedeterminată, pe considerentul că Legea nr.188/1999 care creează cadrul general de organizare a funcției publice, consacră regula că funcționarii publici se numesc numai pe o perioadă nedeterminată. Singurele excepții pe care le admite legea, sunt în situația în care este un funcționar public care este suspendat din funcție sau ocupă o funcție publică temporar vacantă, alte situații legea generală nu prevede. Este raportul dintre legea generală și legea specială, dar mă opresc aici pentru că simt, așa, că sunt zadarnice orice alte argumente pe care le-aș aduce. Vă atrag atenția însă că ceea ce creăm noi este foarte periculos pentru regimul funcției publice și sunt niște inovații care vor afecta fundamental statutul juridic al funcționarului. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc, doamnei Vedinaș. Din partea ministerului, microfonul 9, doamna Katalin Kibedi.
|
|
|
|
Doamna Katalin Kibedi: Domnule președinte, Distins Senat, Practic, din ce în ce mai mult se achiesează la ideea care s-a încetățenit în alte legi organice modificate, nu demult, ca funcțiile de conducere să nu fie ocupate pe durată nedeterminată, ci să aibă o durată de mandat care, eventual, să poată fi prelungită încă o dată. Dau exemplu din sistemul funcțiilor de conducere din justiție, unde este un mandat chiar mai redus, este de trei ani, cu posibilitate de prelungire trei ani. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc. Comisia, dacă aveți un punct de vedere? Microfonul 7, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Aron Ioan Popa: Ne menținem punctul de vedere de respingere. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Stimați colegi, O să vă supun votului propunerea de modificare, amendamentul doamnei Vedinaș care se referă la art.28 alin.3, ideea că directorii de unități se numesc în funcție pe durată nedeterminată. Vă rog să votați cine este pentru amendamentul doamnei Vedinaș sau împotrivă, ori se abține. Vă rog să vă exercitați dreptul de vot. Amendamentul a întrunit numai 17 voturi pentru, nu a fost adoptat, 47 voturi împotrivă și 2 abțineri. La amendamentul următor, nr.6, doamna Vedinaș, aveți cuvântul.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: La amendamentul...
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă rog să o ascultăm pe doamna Vedinaș. Domnule Dinescu, vă rog să o ascultăm pe doamna Vedinaș. Vă rog, microfonul 2. Domnule Hașotti, vă rog, să o ascultăm pe doamna senator.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Deși, vă mărturisesc, domnule președinte, că gustul amar pe care îl am îmi face multe dificultăți în a-mi susține în continuare amendamentele, dar mă voi strădui. Prin amendamentul de la punctul 6, propuneam înlocuirea formulei "s-a aplicat sancțiunea eliberării din funcție" cu "sancțiunea disciplinară a destituirii din funcție". Vă aduc la cunoștință, domnilor colegi, că tradițional se vorbește despre cea mai drastică dintre sancțiuni care este "destituirea", eliberarea din funcție este o măsură care poate interveni, în primul rând, pentru motive care le sunt neimputabile funcționarilor publici. În doctrină, eliberarea din funcție nu este tratată ca o sancțiune, ci ca o modalitate de încetare a raportului de serviciu sau, după caz, a raportului de muncă. Pentru aceste considerente, amendamentul meu nevinovat nu dorea decât să pună în acord legea cu elementele constante și valoroase din doctrină. Rămâne ca dumneavoastră să hotărâți cum veți vota.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Deci, se susține amendamentul. Din partea Guvernului, microfonul 9, doamna Kibedi, aveți cuvântul.
|
|
|
|
Doamna Katalin Kibedi: În art.58 este reglementat în mod expres că destituirea din funcție a funcționarilor publici, ca sancțiune disciplinară, este și în cazul condamnării prin hotărâre judecătorească penală definitivă. Considerăm că acest text rezolvă problema.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Președintele comisie, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia a dezbătut, a decis, a respins. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Vă supun la vot amendamentul doamnei Vedinaș, care îl găsiți în tabel la punctul 6. Vă rog să vă exprimați prin vot dacă sunteți pentru, împotrivă sau vă abțineți în legătură cu amendamentul doamnei Vedinaș. Amendamentul nu a întrunit decât 19 voturi pentru, 41 voturi împotrivă și nici o abținere, a fost respins. Din sală: Listă!
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: La punctul 7... La cererea conducerii grupurilor vă rog, lista voturilor. Art.58, punctul 7, doamna Vedinaș?
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș: Domnule președinte, Ultimul punct, punctul 10, nu are rost să le mai susțin pe celelalte, mă gândesc că poate la acest ultim amendament veți avea înțelepciunea să înțelegeți că nu are nimic politic ceea ce eu susțin în fața dumneavoastră și veți susține măcar acest amendament. Art.81 în forma propusă de dumneavoastră spune că "dispozițiile legii se comptează cu legislația muncii". Dragi colegi, Legea pe care o avem de votat reprezintă un statut special aplicabil funcționarilor publici, fiind un statut special, prima reglementare cu care trebuie să se completeze și care reprezintă drept comun în materie este Statutul funcționarilor publici. De aceea, amendamentul meu vizează faptul că dispozițiile legii se completează cu dispozițiile Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și, evident, în subsidiar și cu legislația muncii și cu ce legislație doriți dumneavoastră, dar cea care constituie drept comun în materie, nu este legislația muncii, este Statutul funcționarilor publici. Acest lucru se pare că nu s-a înțeles, dovadă că acest proiect de lege a fost repartizat la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, și nu la Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului cum ar fi fost normal să se întâmple. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc. Din partea inițiatorului, doamna Kibedi, aveți cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
|
|
|
|
Doamna Katalin Kibedi: Mulțumesc, domnule președinte. Modul în care este formulat imperativul Legii nr.188/1999, care reglementează, impune ca ea să fie respectată de toate categoriile care înseamnă funcționari publici. De aceea, noi am considerat că ar fi inutil ca în legea specială să se sublinieze ceva care este prezent în legea generală, doar dacă ar exista o derogare, legea specială ar trebui să conțină această dispoziție.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Comisia, de acord cu această interpretare? Microfonul 7, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Aron Ioan Popa: Mulțumesc. Comisia este de acord cu susținerea făcută de doamna secretar de stat și propune respingerea amendamentului.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Stimați colegi, Voi supune la vot ultimul amendament al doamnei Vedinaș. Ați ascultat argumentele și ale autoarei amendamentului și ale inițiatorilor. Vă rog să vă exprimați prin vot, în legătură cu acest amendament. Amendamentul nu a întrunit decât 23 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și o abținere și, în consecință, nu a fost admis. Stimați colegi, suntem, practic, în situația în care avem un raport al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, un raport fără amendamente, de data aceasta, întrucât amendamentele respinse au fost reconfirmate în plen. Vă supun, în consecință, votului raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, raport favorabil de admitere. Vă informez respectuos că este prioritate de integrare. Vă rog să votați. (replică neinteligibilă din sală)
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș (din sală): Trebuia să mă susțineți, domnule senator, să nu lăsăm monstruozități din astea să fie aprobate. E regretabil.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Deci, stimați colegi, îmi pare foarte rău, ne aflăm în procedură, lucrurile nu mai pot fi întoarse înapoi. Avem un raport. Amendamentele au fost respinse. (discuții, comentarii, proteste în sală) Vă rog foarte mult să vă exprimați mult mai hotărât prin vot și, în consecință, vă supun votului raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Vă rog să votați. Vă cer scuze, stimați colegi, au fost niște probleme la computer. O să repetăm votul. (discuții, comentarii în sală)
|
|
|
|
Domnul Peter Eckstein Kovacs (din sală): Nu e cvorum pentru legi organice.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș (din sală): Trebuie 71 pentru legi organice.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Imediat, imediat. Vă rog, numai un moment, vă rog să nu vă enervați. Încă o dată, vă supun votului raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Vă rog să voteze toată lumea și să dați drumul la mașină. Vă rog, stimați colegi, să votați. (comentarii, nemulțumiri în sală) Numai un moment, raportul nu a întrunit... Din sală Nu e cvorum. (pe monitor sunt afișate 45 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 12 abțineri).
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Raportul nu a fost adoptat. Cvorum total 66. Deci, din păcate, stimați colegi, ne vom opri aici. Trecem la ultima parte a ședinței noastre de astăzi - întrebări, interpelări, răspunsuri. Vă mulțumesc pentru răbdarea de care ați dat dovadă.
|
|
|
|
Doamna Verginia Vedinaș (din sală) : A căzut legea sau ce s-a întâmplat ?
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Rămâne... (consultări la masa prezidiului)
|
|
|
|
Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri. O să vă rog să respectați timpul acordat pentru întrebări și interpelări. Pentru întrebări, Alianța D.A. PNL-PD are în total 10 minute. Prima întrebare - doamna senator Paula Ivănescu. Nu este în sală. Domnul senator Paul Păcuraru! Nu este. Nici pe lista suplimentară nu mai este nimeni de la Alianța D.A. PNL-PD. Deci trecem la întrebări din partea celorlalte grupuri parlamentare. Grupul parlamentar PSD, domnul senator Otilian Neagoe, prima întrebare. Este în sală.
|
|
|
|
Vă rog, domnule senator Neagoe! Se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM. Vă informez respectuos că sunteți 8 înscriși de la Grupul parlamentar PRM pe 5 minute, sunteți chiar 9, deci aveți fiecare dreptul la 20 de secunde. Vă pregătiți numai, domnule senator Ardelean. Domnul senator Otilian Neagoe, microfonul nr.3, vă rog!
|
|
|
|
Domnul Otilian Neagoe: Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea este adresată domnului Codruț Șereș, ministrul economiei și comerțului. Ce măsuri a întreprins ministerul pe care îl conduceți pentru contractarea și aprovizionarea cu combustibili, la un nivel corespunzător nevoilor României, în sezonul de iarnă 2006-2007 și care sunt costurile. Solicit răspuns scris și oral.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Otilian Neagoe: V-aș cere permisiunea, domnule președinte, pentru că am și o interpelare, să prezint pe scurt și textul interpelării.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă rog, domnule senator Neagoe.
|
|
|
|
Domnul Otilian Neagoe: Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Situația economică a societăților comerciale "Tractorul", "Rulmentul" și "Nitramonia" Făgăraș, din județul Brașov, s-a deteriorat foarte grav în ultimii 2 ani. Peste 7500 de locuri de muncă sunt în mare pericol. AVAS a contribuit la această stare de lucruri prin lipsa unei strategii, a unor măsuri și acțiuni coerente. Vă rugăm, domnule prim-ministru, să luați în discuție, în cadrul Guvernului, situația de la cele 3 societăți și să adoptați hotărâri realiste care să contribuie la relansarea lor economică și la salvarea locurilor de muncă. Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul senator Aurel Ardelean. Microfonul nr.1.
|
|
|
|
Domnul Aurel Ardelean: Întrebarea este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Scuzați-mă numai un moment. Se pregătește domnul senator Gavrilă Vasilescu, din partea Partidului Conservator. Vă rog, domnule senator.
|
|
|
|
Domnul Aurel Ardelean: La Roșia Montană, în Munții Apuseni, se pune la cale, în timpul mandatului dumneavoastră, cel mai mare jaf și cel mai mare dezastru ecologic din Europa, la începutul mileniului III. Nefiind respectate prevederile legale și conturându-se un dezastru ecologic durabil, vă solicit, doamnă ministru, să-mi comunicați ce ați întreprins pentru respectarea prevederilor legale la Roșia Montană. Vă mulțumesc. Interpelarea se adresează domnului ministru Mihail Hărdău. Domnule ministru, în cadrul întrevederilor pe care le-am avut cu reprezentanții sindicatelor arădene, au fost exprimate nemulțumiri cu privire la fondurile privind salariile dascălilor din județul Arad. Vă solicit, domnule ministru, un punct de vedere cu privire la acest aspect. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc și eu.
|
|
|
|
Domnul senator Gavrilă Vasilescu. Vă rog! Microfonul nr.3.
|
|
|
|
Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea se adresează domnului ministru delegat pentru relația cu Parlamentul, Mihai Alexandru Voicu. Încă de la 1.06.2005 - subliniez data - s-a înregistrat la Senatul României propunerea legislativă privind controlul provenienței averilor care nu pot fi justificate din venituri legale, propunere al cărei inițiator sunt și eu. Menționez că, până în prezent, punctul de vedere al Guvernului nu a fost exprimat. Întrebare: care sunt motivele care au determinat o întârziere nejustificat de mare pentru ca Guvernul să formuleze un punct de vedere și când se estimează că vom primi opinia Guvernului pentru această propunere legislativă ? Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc domnului senator Gavrilă Vasilescu și îl invit la microfon pe domnul senator Sârbu pe care îl rog frumos să pună întrebarea. Domnul senator Sârbu! Domnul senator Sârbu, vă rog să puneți întrebarea. Este vorba de sala de sport. Vă rog! Microfonul central pentru domnul senator Ilie Sârbu.
|
|
|
|
Domnul Ilie Sârbu: Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată domnului ministru Berceanu. Se referă, într-adevăr, la o sală de sport din comuna Victor Vlad Delamarina. Vă întreb, domnule ministru, când considerați că și copiii din comuna Victor Vlad Delamarina vor putea beneficia de facilitățile unei săli moderne de sport ? Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc și eu.
|
|
|
|
Domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul nr.1, vă rog!
|
|
|
|
Domnul Ilie Petrescu: Am o întrebare adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnului ministru Radu Berceanu. În discuțiile avute cu autoritățile locale din orașul Tismana, județul Gorj, acestea au ridicat mai multe probleme legate de infrastructură. Au fost efectuate mai multe proiecte pentru asfaltarea unor drumuri din subdiviziunile orașului. Vă solicit, domnule ministru, să mă informați dacă pentru orașul Tismana sunt cuprinse, pe anul 2007, proiecte pentru asfaltarea drumurilor. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Domnule Petrescu, dacă tot sunteți în formă, nu vreți să faceți și interpelarea ?
|
|
|
|
Domnul Ilie Petrescu: Cu deosebită stimă. Interpelarea se adresează Ministerului Justiției, doamnei ministru Monica Luiza Macovei. În data de 12.06.2006, am adresat Ministerului Finanțelor Publice o interpelare referitoare la S.C. REUT S.A. Craiova, care este unul dintre cei mai mari datornici ai bugetului statului, având, la data de 25.05.2006, datorii în sumă de 116 miliarde lei. Solicitam în respectiva interpelare să se dispună efectuarea unei anchete față de modul de desfășurare a licitației, care s-a făcut prin înlăturarea societăților doritoare de a participa la licitație, în beneficiul debitorului. Ancheta făcută a fost superficială, fără a se lua măsuri și fără a fi sesizate organele de drept, respectiv DNA, deoarece în astfel de cazuri, când bugetul statului este prejudiciat de rău platnici a sute de miliarde lei, cum este cazul de față, se impune a fi luate toate măsurile legale, iar DNA ar trebui să se autosesizeze din oficiu. Anexez interpelarea din data de 12.05.2006. Vă solicit, doamna ministru, să analizați situația prezentată și să-mi comunicați care sunt măsurile pe care le veți lua în acest caz de fraudă. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu. Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc, domnul senator.
|
|
|
|
Invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău pentru întrebarea adresată Ministerului Justiției, în legătură cu acordarea cetățeniei celor din Republica Moldova. Microfonul nr.3, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Ion Vărgău: Mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea este adresată doamnei ministru Monica Macovei. Există cetățeni din Republica Moldova care și-au efectuat studiile universitare în România și de atunci au rămas aici, și-au întemeiat familii și doresc să obțină cetățenie română pentru a putea beneficia de drepturile cuvenite prin Constituție. Doamnă ministru, care sunt condițiile pe care un cetățean moldovean trebuie să le îndeplinească pentru a putea dobândi cetățenia română? Solicit răspuns scris și oral. Interpelarea este adresată doamnei ministru Anca Boagiu. Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, multe întreprinderi mici și mijlocii vor fi nevoite să-și înceteze activitatea, deoarece nu îndeplinesc condițiile impuse de aderare. Având în vedere faptul că aceste întreprinderi au o contribuție însemnată la bugetul de stat și ocupă o parte importantă a forței de muncă din România, care este strategia Ministerului Integrării Europene în sensul diminuării acestui impact asupra firmelor mici și mijlocii. Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc și eu.
|
|
|
|
Urmează domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul nr.2, vă rog. Se pregătește domnul senator Sever Șter.
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Funar: Domnule președinte de ședință, prima întrebare este adresată prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. În aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.54/2006 privind regimul concesiunilor de bunuri proprietate publică, trebuiau elaborate și publicate mai multe norme metodologice. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care dintre normele metodologice prevăzute în această ordonanță au fost trimise și la ce dată? Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și verbal. Cea de-a doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Tăriceanu. După cum cunoașteți, ministrul de stat Marko Bela a încălcat jurământul depus la învestirea în funcție, a sfidat Constituția României și Legea privind siguranța națională, pronunțându-se în cadrul adunărilor organizate în toamna acestui an, la Miercurea Ciuc, Tîrgu Mureș, Sfântu Gheorghe și Rutița pentru obținerea autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, a Ținutului Secuiesc, chiar și prin încălcarea Legii Referendumului și a Legii administrației publice locale. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați de ce nu ați acționat, conform prevederilor legale, pentru înlăturarea din Guvern a ministrului de stat Marko Bela, liderul unor organizații antiromânești și antieuropene, care a acționat și acționează pentru dezmembrarea teritorială a României. Solicit răspuns scris și verbal. Permiteți să prezint și interpelarea, domnule președinte de ședință. Ea este adresată ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului. Vă informez, domnule ministru, că mai mulți locuitori din județul Cluj, care au în proprietate terenuri pe traseul viitoarei autostrăzi Transilvania, sunt nemulțumiți de prețul care le este oferit cu ocazia exproprierii acelor terenuri pentru utilitate publică. Ei au susținut la biroul meu parlamentar din Cluj Napoca, având în acest sens și documente justificative, că le-a fost oferit un preț cuprins între 4 și 6 Euro/mp, când prețul pe piață este de 50, până la 60 Euro/mp pentru suprafețe din aceeași parcelă, vândută unor persoane fizice sau juridice. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați de ce nu-i sprijiniți pe acești cetățeni să trăiască mai bine, respectiv să fie despăgubiți la justa valoare a terenului expropriat în vederea construirii autostrăzii Transilvania. Solicit răspuns scris și verbal. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul senator Sever Șter. Urmează domnul senator Petru Stan.
|
|
|
|
Domnul Sever Șter: Mulțumesc, domnule președinte. Am o întrebare pentru domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Ce soluție preconizați pentru rezolvarea conflictului apărut între comisiile de fond funciar Pișcolt, județul Satu Mare, - care pe baza evidențelor din cartea funciară a pus în posesie cetățenii din această comună cu circa 600 ha teren predat, prin reforma administrativ-teritorială din anul 1968, în administrația comunei Curtuișeni, județul Bihor - și Comisia județeană de fond funciar Bihor, care a cerut Comisiei județene Satu Mare să nu elibereze titluri de proprietate, cu motivația că terenul în cauză se află în raza administrativă a acestui județ, blocând procesul de aplicare a Legii proprietății. Aștept răspuns scris și oral. Mai am o interpelare, dacă-mi permiteți, tot pentru domnul prim-ministru. Pentru interpelarea adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului Sebastian Vlădescu, l-am întrebat care sunt motivele tergiversării, timp de peste 2 ani, a eliberării titlurilor de valoare la care are dreptul cetățeana Pop Terezia din Municipiul Satu Mare, în condițiile în care aceasta a purtat corespondență telefonică, săptămânal, cu ministerul condus de domnia-sa. Din răspunsul primit rezultă că dosarul acesteia a fost transmis la Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor, aflate în subordinea Cancelariei prim-ministrului, încă din data de 31 august 2005, lucru care nu i s-a adus la cunoștință petentei. Este indiscutabil că atât Ministerul Finanțelor Publice, pe vremea cât avea competențe în materie, cât și Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor, au manifestat o crasă lipsă de răspundere în ce privește soluționarea acestei probleme, și au privat petenta de un drept legal stabilit. Față de acestea, vă rog să-mi comunicați următoarele: 1. Care sunt motivele tergiversării mai mult de doi ani a soluționării cererii doamnei Pop Terezia Rodica? 2. De ce a fost necesară crearea Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor, din moment ce Legea nr.10/2001, special creată pentru acordarea retrocedărilor, stabilește competența de acordarea a despăgubirilor în sarcina Ministerului Finanțelor Publice? 3. Cât timp va mai trebui să treacă până la soluționarea acestei probleme? Vă solicit, domnule prim-ministru, să dispuneți măsurile necesare pentru rezolvarea operativă a cererii doamnei Pop Terezia Rodica. Rog a mi se comunica măsurile luate scris și oral. Cu deosebită stimă, senator Sever Șter.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul senator Claudiu Tănăsescu - sumele de bani cheltuite cu echipa Real Madrid, microfonul 2, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Claudiu Tănăsescu: Vă mulțumesc, domnule președinte. Am o întrebare adresată prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Conținutul întrebării este următorul: Din mass- media, românii și străinii au aflat că în seara zilei de 15 octombrie 2006 au venit galacticii, adică echipa de fotbal Real Madrid, cu unii însoțitori de ambele sexe. Autoritățile statului român s-au făcut preș în fața unor fotbaliști și, ca urmare, au risipit sume uriașe din banii publici în toate acțiunile vizând primirea, însoțirea și paza lor. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care a fost temeiul legal în baza căruia mai multe autorități publice din capitală s-au pus la dispoziția unor fotbaliști ai unui club privat din Madrid și, respectiv, care au fost sumele cheltuite din banii publici și pentru ce anume, în perioada 15 - 18 octombrie a.c.? Solicit răspuns scris și verbal. Vă mulțumesc, domnule președinte.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc.
|
|
|
|
Stimați colegi, Grupul parlamentar al PRM avea 5 minute pentru întrebări și încă 5 minute pentru interpelări. Le-ați epuizat și mai sunteți înscriși încă 4. V-aș ruga, respectuos, să fie întrebări extrem de scurte ca să nu dezavantajez pe nimeni. Ați rămas numai dumneavoastră să conduceți "ostilitățile". Deci, domnul senator Ioan Corodan, vă rog, dar scurt!
|
|
|
|
Domnul Ioan Corodan: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am o întrebare adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Sebastian Vlădescu. Începând cu această lună va fi exclus binecunoscutul credit doar cu buletinul, cel mai solicitat instrument de finanțare a populației cu venituri mici și medii, pentru că a fost singurul credit mai facil, nebirocratic, care le-a permis românilor să-și achiziționeze produse electronice, electrice și IT. Reprezentanții BNR au motivat noile reglementări prin marea grijă față de riscul instituțiilor financiare nebancare, în speță, magazinele, cât și față de supraîncărcarea populației cu datorii. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați ce prejudicii atât de mari aduce acest sistem de creditare, încât trebuie desființat[ și această ultimă șansă de progres tehnic al românului, tot mai sărac. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul senator Viorel Dumitrescu - situația căminelor studențești. Se pregătește domnule senator Carol Dina.
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu: Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea este adresată domnului ministru Mihail Hârdău, ministrul educației și cercetării. În toamna acestui an, zeci de mii de studenți nu au asigurate locuri de cazare în căminele studențești. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați următoarele: Câte locuri au fost asigurate în căminele studențești pentru toamna acestui an? Care este numărul de studenți pentru care nu s-a putut asigura cazarea în cămine pentru anul universitar 2006-2007? Care este programul de construire a căminelor studențești pentru perioada 2007 - 2010? Câte locuri vor fi asigurate în fiecare din acești ani? Vă mulțumesc. Și interpelarea, adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Guvernul PSD-UDMR, condus de premierul Adrian Năstase, s-a angajat la începutul mandatului ca, în spirit de economie și patriotism, miniștrii și secretarii de stat vor folosi numai autoturisme de producție românească. După vorbe au urmat faptele ... Pentru aflarea adevărului, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pentru fiecare dintre membrii Guvernului și pentru fiecare secretar de stat în parte, care sunt mărcile de autoturisme pe care le au la dispoziție. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc și eu.
|
|
|
|
Domnule senator Carol Dina, am făcut o eroare gravă, pentru că dumneavoastră erați la interpelări și v-am dat ... (discuții în sală), și dacă sunteți de acord s-o invităm pe doamna senator Silistru! Vă mulțumesc. Faceți-ne și nouă o plăcere! Măcar atât, o plăcere să am și eu azi! Nu vreți să-mi oferiți nici plăcerea asta! Vă rog, domnule senator Carol Dina.
|
|
|
|
Domnul Carol Dina: Vă mulțumesc, și-mi cer scuze, domnule președinte și doamnă senator. Domnului prim-ministru. Cetățenii din municipiul Galați constată că mediul înconjurător este puternic afectat, aerul devenind de nerespirat din cauza noxelor emise de producătorul siderurgic Mittal Steel. Din analiza unor date, rezultă că cele două instituții publice, Garda Națională de Mediu și Agenția Naționa lă pentru Protecția Mediului, nu impun, cu fermitate, producătorului Mittal Steel, prevederile legale. Vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți verificarea planului de conformare, în domeniul mediului, asumat de Compania Mittal Steel la privatizare. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc.
|
|
|
|
Doamna senator Doina Silistru. (discuții în sală) Nu mai sunt întrebări, s-au terminat. Microfonul central, și nici măcar nu sunteți ultima, pentru că este domnul senator Sârbu!
|
|
|
|
Doamna Doina Silistru: Da, vedeți, domnul senator Sârbu este foarte corect! A pus întrebarea și a așteptat rândul, să vină la interpelare. Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor. Domnule ministru, în județul Vaslui există un număr de 13 școli noi, construite cu fonduri de la Banca Mondială, care nu vor avea căldură în această iarnă, din cauza neracordării la rețeaua națională de electricitate, în condițiile în care centralele termice funcționează doar cu energie electrică. Deși instituțiile de învățământ în cauză au fost inaugurate la 15 septembrie 2006, autoritățile locale din cele 13 comune nu au găsit nici până în acest moment fondurile necesare pentru racordarea la rețeaua de electricitate, astfel încât, pe lângă faptul că, deocamdată, copiii învață pe întuneric, vor fi lipsiți și de căldură acum, în prag de iarnă. Vă rog, domnule ministru, să-mi precizați care sunt măsurile pe care le veți dispune pentru asigurarea fondurilor necesare administrațiilor locale, în vederea remedierii acestei situații. Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc și eu.
|
|
|
|
Domnul senator Sârbu, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Ilie Sârbu: Interpelarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga. Recent, am participat la o întâlnire cu cetățenii din satul Cerneteazu, aparținând comunei timișene Giarmăta. Cetățenii, prezenți în număr mare, aproximativ 500, s-au declarat revoltați de faptul că primarul Gavril Roșiianu nu se implică deloc în rezolvarea problemelor administrative ale satului, din simplul motiv că, la alegerile locale din 2004, nu a obținut foarte multe voturi în localitate. Din multele probleme prezentate de cetățeni, am reținut că drumul de acces către Cerneteazu este impracticabil atunci când plouă, străzile sunt la fel, alimentarea cu apă este posibilă doar atunci când catadicsește primarul. Cerneteazu este defavorizat la împărțirea bugetară, iar tinerii nu primesc teren, conform legii, pentru construirea unor case. Ca urmare, vă adresez, respectuos, următoarea întrebare: Ce măsuri veți lua pentru a stopa atitudinea abuzivă a primarului comunei Giarmăta? Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi, cu aceasta s-a încheiat, practic, partea dedicată întrebărilor și interpelărilor.
|
|
|
|
Trecem acum la răspunsurile la întrebări și interpelări. Înainte de asta aș vrea, însă, să anunț pe colegii care reprezintă diverse instituții guvernamentale că, întrucât au plecat din sală câțiva dintre cei la ale căror întrebări sau interpelări urma să răspundeți, o să vă rog să le trimiteți răspunsul în scris. Deci, se eliberează domnii Darius Meșca, Adrian Ciocănea, Istvan Toke, Cătălin Doică și doamna Lucia Ana Varga. Mai este aici? Nu. Deci, nu mai sunt și o să vă rog să intrăm pe procedura de răspunsuri. Pentru început, ar veni aici, dar sper că nu se vor supăra colegii dacă o să o invit pe doamna Katalin Kibedi să înceapă seria de răspunsuri. Doamna Katalin Kibedi, aveți de dat două răspunsuri domnului senator Funar și domnului senator Ilașcu. Microfonul 10, vă rog.
|
|
|
|
Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiției: Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator, pentru a putea răspunde la întrebarea dumneavoastră, ne-am adresat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de a ne furniza datele necesare pentru a identifica dacă sunt înregistrate cauze având obiectul solicitat de dumneavoastră în întrebare, respectiv, săvârșirea unor infracțiuni de către primarul comunei Florești. Până în prezent, nu ne-a parvenit răspunsul. În momentul în care îl vom primi, vă vom comunica, personal, la cabinetul dumneavoastră, răspunsul integral.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Domnul senator Funar, microfonul 2, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Funar: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sunt doar parțial mulțumit de răspuns, respectiv, de promisiune. Era o chestiune extrem de simplă. Și telefonic se putea obține răspunsul corect la această întrebare, dar am încredere în promisiunea făcută și sper că peste câteva zile voi primi răspunsul corect! Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc și eu. Celălalt răspuns, doamna Kibedi, pentru domnul senator Ilașcu. Nu este aici, pardon! Nu. Nu. E în regulă. Cu asta v-ați încheiat... după modestele meleee... Vă mulțumim frumos pentru participare.
|
|
|
|
Îl invit pe domnul Alexandru Mircea, microfonul 9, să răspundeți întrebării domnului Iorga. Nu este aici. Vă rog să-l trimiteți în scris. Aveți de răspuns în acest caz, domnului senator Ilie Petrescu, bineînțeles. Asfaltarea drumului Miculești-Turceni, județul Gorj. Domnului Ioan Corodan cu tichetele de masă pentru salariații bugetari, domnului Viorel Dumitrescu pentru adunările UDMR de la Miercurea Ciuc și Târgu Mureș. Vă rog, domnule ministru.
|
|
|
|
Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor: Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, domnilor senatori. În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitați o serie de informații referitoare la momentul în care va avea loc asfaltarea drumului care face legătura între localitățile Motru, Miculești și Turceni din județul Gorj, vă comunicăm următoarele. În data de 9 mai a.c. DN 67 Târgu-Jiu-Motru a fost închis datorită alunecărilor de teren între Km 53 + 650, 53+750, în dreptul haldei de steril Valea Rogoazelor. În acest sens, SNLO Târgu-Jiu a comandat proiectarea lucrărilor de deviere și a executat lucrările la varianta ocolitoare până la stadiul de balastare. În prezent, circulația se desfășoară pe această variantă, în condiții normale pe drum balastat pe o lungime de 1,2 km. În următoarea perioadă, SNLO Târgu-Jiu va asfalta această porțiune de drum - varianta ocolitoare de 1,2 km - și în colaborare cu Secția de Drumuri Naționale Târgu-Jiu va stabili traseul variantei definitive a DN 67. În perioada în care DN 67 a fost închis, circulația s-a desfășurat pe rute ocolitoare, după cum urmează: Târgu-Jiu-Glogova-Motru pentru trafic ușor, și Târgu-Jiu-Filiași-Strehaia-Motru pentru traficul greu. Cu privire la drumul la care dumneavoastră faceți referire, DN 573 Ploștina-Miculești-Borăscu-Turceni, menționăm că între localitățile Ploștina și Știucani există porțiuni de drum balastat, iar starea precară a părții carosabile a fost determinată de alunecările de teren ce au avut loc în acest an pe anumite segmente ale drumului respectiv. Totuși, de la Știucani până la Turceni, drumul județean în discuție se prezintă în stare bună, fiind asfaltat. Locuitorii din comuna Slivilești pot circula spre Motru pe varianta largă Băzăvani-Motru, drum județean asfaltat, neexistând pericolul întreruperii comunicației cu municipiul Târgu-Jiu. Porțiunea de drum dintre localitățile Ploștina și Știucani nu a fost cuprinsă de Consiliul județean Gorj în programul de asfaltare pentru acest an datorită lipsei fondurilor necesare. Se impune a fi evidențiat faptul că drumul județean în discuție face parte din proprietatea publică a județului Gorj, administrarea, inclusiv reabilitarea, repararea și întreținerea fiind o sarcină ce revine, în conformitate cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare și, respectiv, cu cele ale Legii administrației publice locale nr.215/2001 cu modificările și completările ulterioare, Consiliului Județean Gorj. Așadar, având în vedere dispoziții referitoare la autonomia locală, precum și atribuțiile stabilite cu privire la domeniul la care faceți referire în sarcina consiliului județean, precizăm că această autoritate a administrației publice locale este singura competentă și responsabilă în ceea ce privește stabilirea priorităților de cheltuieli ale județului. Cu deosebită stimă, ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Pentru domnul Corodan, acordarea tichetelor de masă pentru salariații bugetari.
|
|
|
|
Domnul Alexandru Mircea: Bună seara, domnule senator. În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitați ministrului administrației și internelor informații referitoare la momentul în care vor fi acordate tichete de masă, "pentru toți salariații din sistemul bugetar", vă comunicăm următoarele: Prin Legea nr.142/1998 s-a creat un sistem de protecție socială pentru salariații încadrați cu contract individual de muncă, care permite acordarea de către angajator salariaților proprii din societăți comerciale, regii autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul altor persoane juridice care încadrează personal din această categorie, a unei alocații individuale de hrană gratuite, sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de către angajatori. Așadar, se poate remarca faptul că actul normativ în discuție nu prevede restricții privind categoriile de salariați din sectorul bugetar care ar putea beneficia de tichetele de masă. Singura regulă de natură restrictivă este aceea potrivit căreia, citez: "Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori." În context, menționăm că, de la intrarea în vigoare a actului normativ de referință și până în prezent, legile anuale ale bugetului de stat au stipulat în mod expres faptul că în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, nu se pot aproba sume pentru eliberarea tichetelor de masă, singurele excepții fiind în anii 2000-2001 când acordarea acestui drept s-a făcut în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație. Deciziile referitoare la suspendarea acordării drepturilor în discuție pentru salariații din sectorul bugetar au fost determinate de restricțiile bugetare existente și au fost fundamentate la nivelul Ministerului Finanțelor Publice. Referitor la posibilitatea modificării Legii nr.142/1998 astfel încât să se acorde efectiv tichete de masă pentru toți salariații din sistemul bugetar, precizăm că definitoriu cu privire la acest aspect este punctul de vedere al Ministerului Muncii, Solidarității și Familiei, instituție care a inițiat actul normativ de referință. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Vă rog să răspundeți la întrebarea domnului Viorel Dumitrescu, adunările UDMR de la Miercurea-Ciuc și Tîrgu-Mureș.
|
|
|
|
Domnul Alexandru Mircea: Bună seara, domnii senatori. În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitați ministrului administrației și internelor o serie de informații în legătură cu întrunirile liderilor maghiari din România, desfășurate în data de 23 septembrie 2006, 30 septembrie 2006 și în data de 7 noiembrie 2006, la Miercurea Ciuc, Târgu-Mureș și, respectiv, la Sf. Gheorghe, vă comunicăm următoarele: La data de 23 septembrie 2006, în sala de ședințe a Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc a avut loc întâlnirea primarilor și viceprimarilor, membri ai UDMR, din județele Harghita, Covasna și Mureș, alături de președinții celor 3 consilii județene și alți demnitari și membri ai Guvernului. La data de 30 septembrie 2006, la Târgu-Mureș, UDMR a organizat ședința Consiliului Reprezentanților Unionali și ai Consiliului de Coordonare al Uniunii, care s-a desfășurat în incinta Palatului Culturii. De asemenea, la 7 iunie 2006 la Sf. Gheorghe, județul Covasna, în sala Bibliotecii "Gabor Aron" s-a desfășurat o întrunire a conducerii UDMR cu reprezentanți ai UDMR din administrația publică locală. Cele 3 evenimente s-au desfășurat în clădiri administrative, având caracterul unor întâlniri politice în care persoanele participante și-au exprimat opiniile, context în care nu sunt aplicabile prevederile referitoare la obținerea prealabilă a autorizației de desfășurare. În context, evidențiem faptul că Ministerul Administrației și Internelor nu poate interzice aleșilor locali sau demnitarilor să participe la întruniri politice și nici nu poate aplica acestora sancțiuni pentru astfel de participări. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc.
|
|
|
|
O întrebare a domnului Funar, în legătură cu alimentarea permanentă cu apă. Vă rog, domnule secretar de stat.
|
|
|
|
Domnul Alexandru Mircea: Bună seara, domnii senatori. În legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați să vi se comunice "cu referire la primele 9 luni din acest an, pe fiecare județ în parte, acolo unde este cazul, municipiile, orașele și comunele unde nu s-a asigurat zilnic necesarul de apă rece și caldă pentru populație", vă comunicăm următoarele: Potrivit Legii administrației publice locale nr.215/2001 cu modificările și completările ulterioare, soluționarea problemelor locale este de competența administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale care se organizează și funcționează în principiul decentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. Ministerul Administrației și Internelor nu poate intra în legătură directă cu operatorii sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică și preparare apă caldă de consum. Totuși, Guvernul a sprijinit autoritățile locale, asigurându-le în anul 2006 sume importante pentru reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică și preparare apă caldă de consum și, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale, în vederea menținerii funcționalității sistemelor în discuție. Cu privire la aspectul la care dumneavoastră faceți referire, este relevant faptul că, la nivelul Guvernului, funcționează Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, instituție publică de interes național, căreia îi revine inclusiv sarcina monitorizării și controlului modului în care se realizează serviciile publice de alimentare cu apă. Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală are în subordine 8 agenții teritoriale prin intermediul cărora se asigură un contact direct cu operatorii de servicii publice de gospodărie comunală și cu autoritățile administrației publice locale. De asemenea, evidențiem că această autoritate organizează sistemul informatic național de culegere, prelucrare și sinteză a datelor cu privire la serviciile publice de gospodărie comunală, la infrastructura tehnico-edilitară aferentă acestora, precum și la activitatea operatorilor. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Domnul Funar. Microfonul 2.
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Funar: Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Regret că domnul secretar de stat a refuzat să răspundă la întrebarea pe care am pus-o. Ea urmărea să-mi asigure un suport informațional necesar pentru o propunere legislativă care să ajute guvernul și autoritățile județene și locale în rezolvarea problemei alimentării cu apă rece și cu apă caldă. Am primit foarte multe solicitări, și eu și colegii mei senatori PRM, din partea cetățenilor care ne semnalează faptul că sunt comune, orașe, municipii care nu au avut luni de zile nici măcar apă rece, în cursul acestui an, în primele 9 luni, iar domnul secretar de stat încearcă să vândă castraveți la grădinar. Domnule secretar de stat, noi am mai avut câteva discuții fiind nemulțumit de răspunsurile pe care ați încercat să ni le dați și care nu erau la obiect. Vă înștiințez că s-ar putea să fiți primul. Cer aplicarea Legii nr.115/1999 în cazul dumneavoastră. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc. Însă, domnule Funar, nici cea mai frumoasă fată nu vă poate da decât ceea ce are. Întrebarea dumneavoastră se referea la o temă care nu e în competența Ministerului Administrației și Internelor, ci a comunităților locale. Deci nu cred că este o lipsă de bună-voință, ci dimpotrivă, o încercare de a răspunde în limitele informațiilor de care dispune. Sigur, puteți să vă exercitați orice drept considerați dumneavoastră potrivit, dar nu cred că putem bănui de rea-credință pe domnul ministru Alexandru Mircea, căruia îi și mulțumesc cu această ocazie, că ceilalți combatanți au renunțat. Deci vă opriți aici cu răspunsurile. Vă rog să le trimiteți în scris răspunsurile la toate celelalte întrebări și interpelări.
|
|
|
|
Îl rog pe domnul Galiatatos să-i răspundă domnului Sever Șter, în legătură cu revenirea la starea DN 19 Oradea-Sighetul Marmației. Aveți cuvântul. Microfonul 9.
|
|
|
|
Domnul Alexandros Galiatatos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcției și Turismului: Domnul senator, referitor la interpelarea dumneavoastră ce vizează domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construcției și Turismului, înregistrată la Senat în data de 9.X.2006, vă comunicăm următoarele: Drumul național DN 19 Oradea-Satu-Mare este inclus în programul de reabilitare al drumurilor, etapa a VI-a, cofinanțată de Banca Europeană de Investiții și Guvernul României. Acordul de împrumut este în curs de semnare de către Ministerul Finanțelor Publice, iar procedurile de licitații preliminare se află în curs de desfășurare. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă rog, domnule senator, microfonul 3.
|
|
|
|
Domnul Sever Șter: Sunt nemulțumit de acest răspuns. Am purtat o discuție cu domnul ministru și înainte. Nu am nici o certitudine că acest drum va intra anul viitor în reparații. Acest drum este rușinea drumurilor naționale, nu din Ardeal, ci din toată țara românească și este de cel puțin 5-6 ani aproape impracticabil. Am cerut și pe timpul domnului ministru Dobre, am făcut o interpelare și am cerut să fie prins. Am crezut că acum, cu domnul ministru Berceanu, va fi mai receptiv la această solicitare a mea. Pentru acest lucru am făcut interpelarea. Din păcate, în discuția pe care am purtat-o cu domnul ministru nu am nici o certitudine. Îmi pare rău că nu se tratează cu mai multă seriozitate niște cazuri de acest gen. Pentru că este la granița cu Occidentul. Mulți oameni care pleacă din Oradea în Satu-Mare sau invers pleacă prin Ungaria. Mi-e rușine. Nu mai știu unde să apelez. I-am rugat în toate felurile în care am putut și răspunsul din păcate lasă de dorit și acum. Îmi pare rău.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc, domnule Șter. Domnule Galiațatos.
|
|
|
|
Domnul Alexandros Galiatatos: Domnule senator, Într-adevăr, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Locuinței a depus toate eforturile, dar în lipsa finanțării, nu putem să ne angajăm în reabilitarea acestui drum. De aceea, el a fost scos din etapa a șaptea, introdus în etapa a șasea de reabilitare, acordul de împrumut este în curs de semnare în cursul acestui an, procedurile de licitații preliminare sunt gata, în momentul semnării acordului de împrumut, încep și procedurile de licitație, urmând ca drumul să intre în construcție în 2007 și să fie finalizat în 2009. Costurile sunt destul de ridicate, sunt în jur de 66 milioane euro. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat Galiatatos, pentru prezență.
|
|
|
|
O să-l invit la microfon pe domnul secretar de stat Ervin Szekely Zoltan. Microfonul nr.10. Domnul senator Gheorghe Funar vă întreabă în legătură cu Centrul de Diagnostic și Tratament din Cluj-Napoca.
|
|
|
|
Domnul Szekely Ervin Zoltan - secretar de stat la Ministerul Sănătății Publice: Vă mulțumesc, domnule președinte. Referitor la această întrebare, vă comunicăm următoarele. Autoritatea de Sănătate Publică a județului Cluj a comunicat următoarele: Problemele Centrului Clinic de Diagnostic și Tratament au apărut încă din ultimele luni ale anului 2005, când Centrul de Diagnostic și Tratament Cluj a înaintat Autorității de Sănătate Publică a județului Cluj o adresă privind dificultățile cu care se confruntă în achitarea cheltuielilor privind regia unității și partea furnizorii de reactivi și materiale sanitare, acumulându-se lunar aproximativ 1 miliard lei vechi datorii la furnizori. Autoritatea de Sănătate Publică a județului Cluj a analizat în cadrul unor întâlniri comune cu conducerea Centrului Clinic de Diagnostic și Tratament, Consiliul județean Cluj și sindicatul unității situația prezentată. Concluziile acestei analize au evidențiat următoarele cauze ale situației existente. Fondurile alocate de Casa de Asigurări de Sănătate sunt insuficiente, având în vedere că valoarea punctului este doar 4.500 lei, valoarea unei consultații acordate de medicul specialist este de 45.000 lei vechi, respectiv, 68.000 lei vechi. Punctajul aferent nu acoperă nici măcar consumul materialelor utilizate, în special pentru specialitățile chirurgicale. Dotarea cu aparatură de înaltă performanță este deficitară, în special în ce privește laboratorul de radiologie și imagistică medicală, laboratorul de analize medicale și laboratorul de recuperare, medicină fizică și balneologie. În prezent, nu există un cadru legal care să stabilească regimul juridic privitor la dotarea cu aparatură medicală de înaltă performanță a centrelor de diagnostic și tratament, care sunt unități sanitare fără paturi. Autoritatea de Sănătate Publică a județului Cluj a propus reorganizarea Centrului Clinic de Diagnostic și Tratament Cluj-Napoca în societatea civilă medicală Centrul de Diagnostic și Tratament Cluj-Napoca, însă, datorită faptului că unitatea înregistrează datorii, nu a putut fi reorganizată conform Ordonanței Guvernului nr.124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale. Cu stimă, ministrul Eugen Nicolăescu. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Domnul senator Funar, microfonul nr.2, vă rog!
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Funar: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am ascultat cu mult interes această amplă prezentare a acestei unități de prestigiu și singura din județul Cluj și am aflat cu stupoare că deși Guvernul a dat ordonanțe, și simple, și de urgență, cu duiumul, în acest caz, nu există cadru legal și nu a fost creat cadrul legal. O să fiu nevoit să pun o altă întrebare: de ce nu a fost creat sau deliberat nu s-a creat cadrul legal pentru dotarea cu aparatură medicală și cele necesare pentru funcționarea acestei unități de prestigiu a medicinii clujene? Și mă voi bate pentru ca ea să rămână, să nu intre pe mâna unora care abia așteaptă, chipurile, să se privatizeze, s-o ia ieftin și să vândă spațiile, și bolnavii să rămână fără acest centru. Sper să găsim, domnule secretar de stat, împreună, soluțiile pentru a salva acest centru. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc, domnule senator Funar.
|
|
|
|
Domnul Szekely Ervin Zoltan: Este și interesul Ministerului Sănătății de a salva acest centru. Aș dori să precizez că privatizarea unităților medicale nu este o prioritate a Ministerului Sănătății, dar nici nu exclude această posibilitate, atunci când aceasta va ajuta la ridicarea calității actului medical. Privatizarea sau o eventuală privatizare a cabinetelor medicale sau a centrelor de diagnostic și tratament nu înseamnă, implicit, și majorarea costurilor tratamentelor, pentru că și unitățile private au posibilitatea să intre în relații contractuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Vă mulțumesc și vă mulțumesc pentru participare.
|
|
|
|
Îl invit acum la microfon pe domnul secretar de stat Ioan Onisei, pentru a răspunde la o întrebare a domnului senator Funar, în legătură cu terenul de la "Șapca Verde". Domnul Onisei, microfonul nr.8, vă rog.
|
|
|
|
Domnul Ioan Onisei - secretar de stat la Ministerul Culturii și Cultelor: Bună seara, domnule președinte de ședință! Bună seara, domnule senator! În anul 2006, Ministerul Culturii și Cultelor s-a autosesizat cu privire la demararea unor lucrări de construire pe teritoriul comunei Florești, punctul "Șapca Verde", județul Cluj, și a solicitat realizarea unei anchete prin Direcția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național Cluj. În urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele: S.C. Polus Transilvania S.R.L., proprietara terenului cu vestigii arheologice la care faceți referire a solicitat și a primit din partea Inspectoratului Județean de Cultură Cluj certificatul de descărcare de sarcină arheologică nr.13/8.02.2001, însoțit de o anexă din partea Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, semnată de fostul director general dr. Ioan Piso și de arhitectul Mihai Wittenberger. Respectivul certificat de descărcare de sarcină arheologică a fost eliberat în baza unui - citez - "contract de eliberare a terenului de sarcină istorică nr.614/1999", încheiat între S.C. Polus S.A. și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca și semnat doar din partea muzeului, fără avizul Oficiului juridic. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, prin același fost director general dr. Ioan Piso și același arheolog Mihai Wittenberger, a mai eliberat și un - citez - "aviz de principiu nr.614/1999 pentru amenajarea centrului comercial Polus". În documentația solicitată din arhivă nu se regăsește nicăieri dovada faptului că Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei ar fi executat vreodată cercetări arheologice preventive în această zonă, respectiv, potrivit legii, raportul de cercetare arheologică. Actuala conducere a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca a reușit stoparea lucrărilor începute de S.C. Polus S.A și, în acest moment, pe baza încheierii unui contract de cercetare arheologică preventivă și a unei autorizații de cercetare arheologică preventivă, vor fi realizate cercetări arheologice preventive la acest obiectiv, în vederea salvării patrimoniului arheologic de pe suprafața propusă pentru realizarea investiției. În urma verificărilor pe care noi înșine le-am efectuat, situația de la Florești, punct "Șapca Verde" a fost analizată în cadrul ședinței plenare a Comisiei Naționale de Arheologie din data de 12.10.2006. Comisia Națională de Arheologie a aprobat proiectul de cercetare arheologică etapizat, în funcție de stadiul de realizare a investiției propuse, depus de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca pentru acest obiectiv, precum și solicitarea de autorizație arheologică. Mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc. Domnule Funar, doriți să comentați? Microfonul nr.2, vă rog!
|
|
|
|
Domnul Gheorghe Funar: Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru acest răspuns. Am nevoie și de cel scris și îl voi da mai departe, la cei de la DNA, care studiază cazul acesta. Sunt 1001 de infracțiuni săvârșite, nu de către colaboratorii dumneavoastră, de alții. Este vorba de unul dintre cele mai mari "tunuri imobiliare" care s-au dat în România, în ultimii 17 ani. Acesta este între 50 și 70 milioane euro. Terenul aparține statului român, este domeniu public. Încă nu am întâlnit în răspunsul dumneavoastră, dar probabil că nici nu făcea obiectul întrebării mele, dacă s-au sistat sau nu lucrările de construcții. Aș vrea să-l informez pe președintele de ședință că tot ceea ce ne-ați relatat dumneavoastră se referă la suprafața de 9 ha, ce s-a întâmplat prin 1998, 1999, 2001. Suprafața pe care se execută lucrările este de 35 ha. Nu s-a dat descărcare de sarcină arheologică și acum au intrat acolo cu excavatoare, cu buldozere, cu mașini de 40 de tone și distrug tot. Ce s-a găsit acolo sunt vestigii din perioada predacică, dacică, romană, postromană, unele unicat în Europa, altele... mai sunt două în țară, la Roșia Montană și la Sarmisegetuza. Conform legii, lucrările de construcții trebuie sistate. Aici v-aș ruga, domnule secretar de stat, să vegheați să se respecte legea, să se sisteze lucrările de construcții și, conform a tot ceea ce ne-ați relatat, să continue arheologii, că au ce scoate la suprafață. Eu vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu mulțumesc domnului secretar de stat Onisei.
|
|
|
|
Domnul Ioan Onisei: Mulțumesc și eu. O singură precizare. Pe suprafața aceea și până la descărcarea de sarcină arheologică, lucrările trebuie sistate. Dacă ele se continuă în mod abuziv, este altceva, dar este prima oară când stopăm și încercăm să facem descărcarea de sarcină.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Mulțumesc foarte mult.
|
|
|
|
Îl invit pe domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă să răspundă domnului senator Ilie Petrescu în legătură cu diferențierea calculului pensiilor din sistemul minier. Microfonul nr.8, vă rog!
|
|
|
|
Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei: Mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator, Determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii s-a făcut pe baza datelor, a elementelor și a informațiilor din documentațiile de pensii aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1550/2004 privind efectuarea operațiilor de evaluare, în vederea recalculării pensiilor din sistemul public stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000. Conform Hotărârii Guvernului nr.1550/2004 privind recalcularea pensiilor, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual îl reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie - și aici ne referim, în speță, la prevederile Legii nr.3/1977 și la Hotărârea Guvernului nr.267/1990. Astfel, potrivit prevederilor art.2 din anexa la Hotărârea Guvernului nr.1550/2004, pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condițiile actelor normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzut de aceste acte normative. Pentru persoanele care și-au desfășurat activitatea în industria minieră, Hotărârea Guvernului nr.267/1990 stabilește, începând cu data de 1 februarie 1990, condiții specifice de pensionare, după cum urmează: 20 de ani lucrați în subteran sau 25 de ani lucrați în cariere și instalații de preparare, pentru vârsta de cel puțin 45 de ani, respectiv, 15 ani lucrați în subteran sau 20 de ani lucrați în cariere și instalații de preparare, vârsta de cel puțin 50 de ani. Anterior datei de 1 februarie 1990, pentru această categorie de persoane, reglementările legale în vigoare, respectiv, cele ale Legii nr.3/1977 nu conțineau prevederi distincte referitoare la vechimea integrală în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie, care era de 30 de ani pentru bărbați și de 25 de ani pentru femei. Trebuie precizat că anterior anului 1990, pentru această categorie de persoane se acordă un spor la calculul pensiei, proporțional cu timpul efectiv lucrat în grupa I de muncă. Pentru aceste perioade nu se achitau contribuții de asigurări sociale diferențiate pe categorii de locuri de muncă. Activitatea desfășurată de această categorie de persoane era încadrată în grupa I de muncă, alături de alte categorii, cum ar fi: siderurgie, lucrători în plumb, chimie, metalurgie și așa mai departe. Astfel, bărbații care lucrau timp de 20 de ani în grupa I de muncă se puteau pensiona la vârsta de 50 de ani. Menționăm că cei 30 de ani vechime completă erau realizați prin adăugarea sporului de 6 luni pentru fiecare an lucrat. Aplicarea prevederilor unor legi speciale, prin care se stabilesc alte stagii de cotizare utilizate la stabilirea punctajului mediu realizat și pentru persoanele ale căror drepturi de pensii s-au deschis potrivit unei alte legislații, ar încălca principiul neretroactivității legii. Problema ridicată de dumneavoastră este în continuare supusă unei analize atente din punct de vedere juridic și financiar, în scopul determinării căilor de urmat în procesul de modificare a legislației privind pensiile. Menționăm că Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se află într-un amplu proces de modificare care să asigure acestui act normativ atât condițiile de transpunere a legislației comunitare necesare aderării României la Uniunea Europeană, cât și asigurarea unor prestații corespunzătoare pentru participanții la sistemul public de pensii. Există deja formulate mai multe variante referitoare la problema care face obiectul acestei interpelări. Proiectul de modificare va fi supus dezbaterii publice, astfel încât să se realizeze un cadru legal care să răspundă la toate aspectele referitoare la asigurarea calității prestațiilor privind drepturile de pensii. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc. Domnul senator, vă rog, microfonul 2.
|
|
|
|
Domnul Ilie Petrescu: Cu deosebită stimă, domnule președinte, Cu respectul pe care vi-l port, domnule ministru secretar de stat, sunt pe un teren în care am lucrat, cunosc bine zona pe care o discutăm astăzi în plenul Senatului. Vreau să vă informez, domnule ministru, că un pensionar care a lucrat în industria minieră - și nu este o unitate simplă - deci, care a activat în industria minieră, care a lucrat în subteran până în 1989, având producția care se dădea la vremea respectivă și condițiile de muncă respective, când a ieșit la pensie în 1989, avea 53 de ani. Domnule ministru, un miner care a lucrat în condiții foarte grele, de toxicitate, în condiții neadecvate de muncă a ieșit cu o pensie cu care nu poate trăi... Sunt mulți dintre pensionarii din județul Gorj care mă întreabă, de fiecare dată, la întâlnirile pe care le am cu dânșii, când vor avea și ei pensia celor care ies astăzi la pensie din minerit. Suntem datori și dumneavoastră, și eu, ca trimis al gorjenilor, care am lucrat într-un sector foarte sensibil să rezolvăm această situație și, dacă dumneavoastră nu știți, vă spun eu, acei oameni care au lucrat în industria minieră, când se spunea "țării, mai mult cărbune", lucrau foc continuu, domnule ministru. De aceea, în mod clar, aceste date informaționale pe care mi le dați dumneavoastră, nu mă încălzesc. Acei oameni sunt bolnavi. Unii chiar sunt bolnavi de reumatism, de boli care sunt create de condițiile grele din mină. Nu putem să-i tratăm așa cum spuneți dumneavoastră. O să mai dați termen încă trei ani de zile, terminăm mandatul 2004-2008, și acești oameni nu mai sunt în viață. Sunt oameni care au ieșit la pensie în 1983, 1984, 1985, 1986 și mă uit la ei că nu au bani să-și cumpere nici medicamente. Cer de la această tribună a Senatului, în mod clar, rezolvarea situației pentru acest sector și pentru sectorul greu din România... Vine campania și le promitem iar, celor care ne votează, și unui segment foarte sensibil... În numele lui Dumnezeu, vă rog să faceți ceva în acest sens. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc. Doriți să adăugați ceva?
|
|
|
|
Domnul Cătălin Ionel Dănilă: Aș relua ultima afirmație pe care am făcut-o, și anume că Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale este într-un proces de modificare și că, prin modificarea acestui act normativ, pentru care spuneam că există deja variante care trebuie evaluate din punct de vedere financiar și din punct de vedere juridic, dorim să existe un cadru legal care să răspundă la toate aceste aspecte referitoare la asigurarea calității prestațiilor, la drepturile de pensii ale tuturor cetățenilor din sistemul public de pensii. Vă mulțumesc.
|
|
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleșcanu: Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi, declar închise lucrările ședinței în plen a Senatului, din 23 octombrie 2006, și le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de noi.
|
|
|
|
Ședința se încheie la ora 19.10.
|
|
|
|
|
|
|
|