Şedinţa Senatului din 30 octombrie 2006

		Şedinţa începe la ora 15.45. Şedinţa este condusă de domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Puskas Valentin Zoltan şi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.
		Domnul Alexandru Pereş: Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori. Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 29 octombrie 2006. Şedinţa este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu şi Puskas Valentin Zoltan, secretari ai Senatului. De la lucrările Senatului absentează motivat 20 de colegi senatori. Până vor mai sosi în sală domni senatori, începem şedinţa noastră de astăzi cu declaraţiile politice.
		Are cuvântul domnul senator Ioan-Aron Popa, din partea Grupului parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr - PNL-PD. Poftiţi, domnule senator.
		Domnul Ioan-Aron Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, integrarea europeană va reprezenta pentru noi, clasa politică, un bun prilej de a reflecta la perspectivele modernizării societăţii româneşti, cât şi la stabilirea mecanismelor instituţionale necesare apariţiei unei culturi de educaţie politică şi organizaţională. Evoluţiile politice din ultima perioadă mă pun în postura de a mă identifica cu cetăţeanul de rând care nu mai ştie în ce curent politic să se încreadă. Apariţia unui nou program politic care, într-o primă perspectivă, pare să rearanjeze clivajul stânga-dreapta, în realitate bulversează aceste concepte doctrinare, facilitând crearea unui amalgam de curente şi ideologii, un soi de Babilon de populism şi demagogie, care nu serveşte intereselor unor clase sociale, ca potenţial electori, ci dorinţa de a se impune un cosmopolism politic, uşor de coordonat, de către un grup de lideri politici care au tendinţă autoritaristă şi strategii de hegemonie a societăţii civile. Ca liberal şi ca senator în legislativul României, analizând acest gen de acţiune publică, sesizez că prin mişcări de apariţii media, populiste, prin atitudini de manipulare a naivităţii alegătorului, marea majoritate a actorilor politici fie de stânga, fie autointitulaţi de dreapta, prin mesajele utilizate se adresează unei clase paupere, în special sărăcimii din mediul rural şi urban. Această categorie modestă reprezintă cam 60% din populaţia ţării şi datorită speranţei de a avea un trai mai bun, este cea mai uşor de manipulat pentru că ea reprezintă peste 50% din totalul votanţilor pentru alegeri locale şi generale. În schimb, forţa socială care îi pune pe gânduri pe marea majoritate a liderilor politici, datorită dificultăţii de convingere electorală şi care constituie motorul salarial şi economic al unui stat care se vrea european, este reprezentată de clasa mijlocie. Conform unor studii de piaţă realizate de diverse instituţii româneşti, această categorie socială reprezintă cam 20-25% din populaţia actuală, spre deosebire de ţările Uniunii Europene unde ea înseamnă cam 55-65%. Ei sunt caracterizaţi prin studii superioare şi colegiu, rareori şi liceale, au între 25-45 de ani, sunt răspândiţi cu preponderenţă în zona urbană, dar încep să aibă putere şi în anumite zone rurale. Ca profesie sunt antreprenori, liber profesionişti, tehnocraţi, manageri de conducere intermediară în companii multinaţionale, funcţionari în domeniul serviciilor private, dar şi publice, întreprinzători agricoli etc. Ei sunt principalii cotizanţi la bugetul statului. Ei reprezintă electoratul independent care a schimbat Executivul la alegerile din 2004 şi care, cu toate că este critic la adresa noii puteri, reprezintă progresul pe care îl dorim societăţii noastre. Stimaţi colegi, aşa cum spunea şi "părintele marketingului" Philippe Kotler, "o afacere trebuie să se bazeze pe două lucruri: inovaţie şi marketing. Sunt singurele active care produc rezultate. Restul sunt costuri". O democraţie care se vrea puternică trebuie să se bazeze pe două lucruri: echilibru politic şi o clasă de mijloc dezvoltată. Sunt singurele active care produc rezultate. Restul reprezintă costuri. La noi, această clasă de mijloc are o gândire economică şi chiar politică neo-liberală, fapt pentru care a fost îngreunată să se dezvolte prin mijloace fiscale cunoscute şi care stârneşte frică pentru politicienii obişnuiţi cu obţinerea uşoară a puterii. Acum, după 16 ani, se oferă, treptat-treptat, dreptul la consolidarea acestei forţe electorale care nu este pe placul multora şi care mai are de luptat pentru a se impune în societatea românească, rol care se doreşte a fi spulberat prin apariţia anumitor platforme şi curente politice, gândite de anumite minţi luminate, ce urmăresc divizarea forţei acestei clase sociale pentru satisfacerea orgoliilor şi intereselor personale. În spiritul pragmatismului ce caracterizează doctrina liberală, consider că a sosit timpul ca fiecare politician în parte să analizeze importanţa acestei categorii social-economice pentru viitorul nostru şi al acestui neam şi să caute soluţii pentru sprijinirea ei, astfel încât să devină ceea mai importantă parte a ierarhiei societăţii româneşti şi, totodată, să reprezinte un sprijin pentru politicienii cu viziune din această ţară. Vă mulţumesc. (aplauze la Grupul parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr - PNL-PD)
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit cu plăcere la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul Antonie Iorgovan. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Antonie Iorgovan: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Declaraţia mea politică am intitulat-o "Referendumul pentru aşa-zisa Autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc - un atac la Constituţie, la ordinea constituţională şi nepăsarea oficialăl". Perioada pe care o străbatem de la Revoluţie, din păcate, nu este caracterizată numai de manelism şi pornografie în media, dar şi de o sfidare strigătoare la ceruri a noţiunilor care stau la baza edificiului nostru ştiinţific academic. S-a mers până acolo încât ONG-uri se cheamă pompos "academii". S-a mers până acolo încât SRL-uri s-au botezat "universităţi". Acest fenomen, din păcate, nu a ocolit şi reglementările, noţiunile cu care se operează în Constituţie. Este ştiut că legea fundamentală este rezultatul unei înţelegeri politice, dacă se poate, un pact politic. Concretizează o voinţă politică, dar rămâne lege fundamentală a României şi orice noţiune din Constituţie este de presupus că are, înainte de toate, o conotaţie juridică. Şi cu toate acestea, noţiuni cardinale ale Constituţiei au ajuns să fie răstălmăcite, că aproape a devenit firesc să vorbeşti de "nerânduială constituţională", decât despre "ordine constituţională". Legiuitorul constituant român a reglementat în 1991 o anumită soluţie cu privire la puterile publice, puterile statului, cu privire la drepturile fundamentale ale cetăţeanului, cu privire la garantarea acestor drepturi, inclusiv cu privire la limitele exercitării lor. Iar toate aceste reglementări cu privire la puteri, la garanţiile drepturilor, la limitele lor formează ceea ce la şcoală se denumeşte a fi ordinea constituţională a României. Iar toţi demnitarii României şi funcţionarii importanţi ai ţării, de la Vodă de la Cotroceni, până la secretarul de primărie de comună, la investitură, jură că vor respecta Constituţia. Să ne amintim jurământul preşedintelui României. Citez: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea Pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, Să respect Constituţia şi legile ţării, Să apăr democraţia, Drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, Suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României" - şi urmează formula religioasă. Acelaşi jurământ, în acelaşi conţinut, potrivit art.104 din Constituţie, este prevăzut şi pentru membrii Guvernului. Se înţelege că şi pentru primul-ministru al României, care este şi el membru al Guvernului. Mai mult, în art.80 alin.2 din Constituţie s-a consacrat expres pentru preşedintele României sarcina de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, în care scop preşedintelui României - şi numai lui! - îi este recunoscută funcţia de mediere între puterile statului - se înţelege între puterile de sorginte politică - pe de o parte, şi între stat şi structurile societăţii civile, pe de altă parte. Ordinea constituţională, cuprinzând şi drepturile fundamentale, - între care drepturile politice, dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales -, apoi dreptul de asociere, dreptul la opinie şi celelalte drepturi fundamentale, include şi drepturile fundamentale ale jocului politic în societate, în alţi termeni, "principiile democraţiei constituţionale". Şi acum, întrebare cardinală. Sunt reglementate în Constituţia României drepturi absolute, fără limite, care să îngăduie cetăţeanului român, în numele libertăţii de opinie, de pildă, să spună orice, sau reprezentanţilor unor structuri politice ori structuri civice, fie ele şi ale secuilor, să incite şi să iniţieze acţiuni, între care şi un aşa-zis referendum, care în final să conducă la o autonomie teritorială pe criterii etnice? Îngăduie, repet, drepturile fundamentale reglementate de Constituţie aşa ceva? Şi să spunem că suntem în exercitarea acestor drepturi? Răspunsul este categoric nu. Este suficient să ne raportăm la dreptul de asociere. El este reglementat de art.40 din Constituţie. Iar în alin.2 al acestui articol se spune că "sunt considerate în afara Constituţiei" - nu a legii! deci în afara legii fundamentale, de la legea-legilor citire. Cine? "Partidele sau organizaţiile" - deci inclusiv acelea care se cheamă Consiliul Naţional Secuiesc - care prin scopurile ori prin activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României". Ce sunt aceste acţiuni decât în final acţiuni îndreptate împotriva unităţii şi integrităţii României? Este în afară de orice îndoială că organizaţiile civice ale secuilor, intitulate în mod incorect şi tendenţios "consilii naţionale", lăsând să se înţeleagă că în România ar fi mai multe naţiuni şi că noi suntem o naţiune cu structuri la nivel naţional. Ca să nu mai vorbim de acţiunile UDMR-ului, inclusiv prin liderul său care nu este oricine - este omul numărul doi în Guvern, pe linia obţinerii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc - intră sub incidenţa acestui text de Constituţie. Şi dacă intră sub incidenţa acestui text de Constituţie, cineva cred că ar trebui să declanşeze procedura de punere sub semnul întrebării a prezenţei pe scena legislativă a ţării a acestor organizaţii. Nici libertatea de exprimare, reglementată de art.30 din Constituţie, nu îngăduie să se facă propagandă pentru separaţie teritorială. Este edificator alineatul 7 din acest text. Citez: "Sunt interzise de lege defăimarea ţării, a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri". Ce vrem mai mult decât sintagma "incitarea la separatism teritorial"? Ce înseamnă mai mult decât incitarea la separatism teritorial aşa-numita propagandă şi tot felul de acţiuni, inclusiv un referendum pentru aşa-numita "autonomie teritorială". Mai mult, se merge până acolo, pentru a se susţine că - vezi, Doamne - noi nu facem altceva decât să ne susţinem un punct de vedere, că este o discuţie admisibilă şi că ea, de fapt, nu afectează Constituţia, că se poartă atâtea discuţii cu privire la Constituţie şi se discută cu privire la Parlamentul unicameral, dacă trebuie să avem două Camere sau nu, se discută cu privire la regimul politic, dacă trebuie să alegem preşedintele direct sau prin Parlament şi aşa mai departe. Da, se poartă asemenea discuţii, numai că, în ceea ce priveşte caracterul naţional al statului, în ceea ce priveşte unitatea statului, legiuitorul constituant a avut grijă să închidă posibilitatea oricărei discuţii. Legiuitorul constituant, în decembrie 1991, naţiunea, când a votat, a votat Constituţia cu această limită. Şi v-aş ruga să-mi îngăduiţi să citez. Este vorba de art.152: "Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii". Deci, noi nu putem să discutăm, indiferent în ce tabără politică suntem, nici măcar în ideea de lege ferenda, adică în ideea promovării unei iniţiative legislative de revizuire a Constituţiei, pentru că a spus legiuitorul constituant "nu, aceste probleme nu se revizuiesc". Ele s-ar putea revizui, cum s-a întâmplat, domnule Haşotti, în '22 şi cum s-a întâmplat în 1990, când poporul român va fi chemat să aleagă o nouă Adunare Constituantă, dar trebuie să fie anunţat, care Adunare Constituantă poate să hotărască ca ţara să fie şi paşalâc - că tot au vrut turcii să ne facă şi nu au reuşit! Prin urmare, Constituţia interzice schimbarea prin procedura de revizuire prevăzută de art.151 a caracterului unitar al statului. Şi atunci, cum se poate accepta nu discutarea acestei chestiuni, ci organizarea de acţiuni politice, care pun în discuţie caracterul unitar al statului? Atunci, pentru ce mai există această Constituţie? Şi eu pun întrebarea: pentru ce există preşedintele României, care este garantul ei, şi pentru ce există Guvernul şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, autorităţile statului, în primul rând, cei doi şefi ai Executivului, apoi ministerele implicate şi prefecţii, nu numai implicaţi pentru că nu iau atitudine, dar promovează asemenea acţiuni, pun logistica prefecturilor la dispoziţie! Fie că se fac că nu există această problemă, fie că adoptă un ton de împăcare, aşa, ca şi cum ar fi o joacă de copii, ca şi cum, cu elementele cardinale ale statului român, este loc de joacă de copii. Guvernanţii noştri adoptă această poziţie, ca nu cumva să supere pe răsfăţatul şi pe permanentul partener de guvernare. Ne îngăduim, cu tot respectul, să reţinem atenţia domnului preşedinte al României, că fapta de înaltă trădare, care este reglementată de art.96 din Constituţie, nu vizează numai acţiuni, fapte comise, ci şi inacţiuni, neacţiunea într-o situaţie în care este atacată o valoare cardinală naţională. Domnul preşedinte al României este singura persoană publică din ţară care are dreptul să prezideze Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar prima lege care îi reglementează activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este Legea nr.51/1991. Este legea cu privire la siguranţa naţională. În art.3 din această lege se enumeră, matematic, care sunt ameninţările la adresa siguranţei naţionale. Daţi-mi voie să vă reţin atenţia asupra literei (h). Acolo scrie aşa: "iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea, în orice mod, a acţiunilor rasiale, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune în pericol, sub orice formă, unitatea şi integritatea teritorială a României". Art.3 litera (h) din Legea cu privire la siguranţa naţională! Nu se pune în pericol, sub o anumită formă, unitatea teritorială a României? Ce face C.S.A.T.-ul? Pentru că uitaţi ce trebuie să facă. La art.7 din această lege, la litera (b) - că le convine celor care sunt în C.S.A.T., în frunte cu domnul preşedinte, sau nu le convine... Dacă nu le convine, nu au decât să lase locul liber, dar atâta vreme cât sunt la butoanele ţării, aceste atribuţii prevăzute de lege trebuie exercitate, pentru că art.7 litera (b) spune că acest Consiliu Suprem de Apărare a Ţării aprobă măsurile generale obligatorii pentru înlăturarea ameninţărilor prevăzute la art.3. Ori sunt ameninţări, şi atunci eu, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, trebuie să adopt măsurile necesare, ori, atunci apreciază C.S.A.T.-ul că nu sunt ameninţări şi este treaba noastră să le reţinem atenţia că sunt asemenea ameninţări. Nu a auzit nimeni să se convoace o şedinţă pe această chestiune a C.S.A.T.-ului, deşi problema se agită de foarte, foarte multă vreme. De asemenea, Guvernul României, în baza articolului de bază din Constituţie, art.102, ca şi în baza art.1 alin.5 din Legea nr.90/2001, are sarcina de a interveni. Daţi-mi voie să citez această funcţie - exact aşa se cheamă, "funcţia de autoritate de stat a Guvernului" - şi toată lumea se va întreba, în speţă, cum şi-o îndeplineşte Guvernul? E adevărat că este ocupat acum cu delegarea la Europa. "Funcţia de autoritate de stat este funcţia prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul apărării ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi în alte domenii". Şi acum ne întrebăm: îngăduie Legea referendumului, Legea nr.3/2000, Legea administraţiei publice locale, nr.215/2001, Legea prefectului, nr.304/2004, Legea privind organizarea adunărilor publice, nr.60/1991, Legea partidelor politice sau Legea privind asociaţiile şi fundaţiile, nr.246/2005 organizarea de referendum de către structuri civice sau de către organizaţii ale minorităţilor naţionale în afara cadrului statal? Răspunsul este categoric "nu". Reamintim, ca să se ştie, încă o gardă constituţională, apropo de gărzile Constituţiei la unitatea statului. Este vorba de art.118 alin.1, unde se precizează: "Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei, a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale". În concluzie, faţă de mai sus, solicităm preşedintelui României să convoace, de îndată, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar primul-ministru să convoace o şedinţă specială de Guvern, cu invitarea prefecţilor din judeţele vizate, adoptându-se măsurile legale care se impun, pentru a se preîntâmpina organizarea aşa-zisului referendum, care organizare, în opinia noastră, constituie un precedent foarte periculos, un atentat nu numai la ordinea constituţională, ci şi la siguranţa naţională. Ne place să credem că miopia guvernării nu va fi mai puternică decât interesul naţional al României, acela de a apăra unitatea şi integritatea statului român, aşa cum sunt acestea prefigurate de Constituţia României. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Reamintesc că aţi vorbit 20 de minute. Grupul parlamentar PSD are la dispoziţie, conform Regulamentului Senatului, 30 de minute.
		Cu permisiunea reprezentantului Grupului parlamentar PRM înscris la cuvânt, îl invit la tribună pe domnul senator Petru Nicolae Ioţcu, din partea Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Petru Nicolae Ioţcu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am să fac un apel în numele Partidului Democrat, care solicită Biroului permanent al Senatului să ia o decizie de trimitere în plenul Senatului a proiectului de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune fără a mai fi discutat în comisia de specialitate. De ce spun eu acest lucru? Pentru că proiectul respectiv se află în această comisie din 18 aprilie 2006 şi dezbaterea sa se pare că este imposibilă, deoarece trei membri ai comisiei sunt euroobservatori şi bineînţeles că aceste motive sunt şi inacceptabile pentru Parlament, pentru că, în afara celor trei domni euroobservatori, frecvent se lipseşte de la comisie, fiind invocate chiar motive de sănătate a domnului senator Adrian Păunescu. Partidul Democrat a militat încă de la începutul acestei legislaturi pentru depolitizarea celor două instituţii publice de informare în masă. Partidul Democrat a refuzat reprezentarea sa în Consiliile de administraţie atât la Televiziune, cât şi la Radio, având ca obiectiv tocmai adoptarea, cât mai curând posibil, a noii legi de organizare a celor două societăţi publice de radio şi televiziune. Considerăm că Senatul României jigneşte profund cetăţenii României dacă acceptă această situaţie, ca o comisie din structura proprie să nu funcţioneze, dar să beneficieze, bineînţeles, de toate facilităţile oferite de statutul senatorilor. Partidul Democrat cere fie înlocuirea absenţilor din această comisie, fie desfiinţarea unei comisii care, fără să aibă activitate, cheltuieşte banii publici. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Declaraţia politică pe care doresc să o susţin astăzi în faţa dumneavoastră se referă la situaţia românilor din Ucraina, situaţie care constat că preocupă foarte puţin autorităţile române. România şi Ucraina sunt două state care aspiră la un loc în spaţiul european, numai că dincolo de aparenţele oferite Europei, există realităţi neconcordante din partea a cel puţin uneia dintre aceste două ţări. Nu avem semne că România sau interesele sale ar conta câtuşi de puţin în Ucraina. Deşi semnatare ale unui acord bilateral, ce prevede, printre altele, recunoaşterea şi acordarea de drepturi minorităţii româneşti şi, în contrapartidă, celei ucrainene, se pare că aceste prevederi nu sunt respectate. În timp ce România recunoaşte oficial existenţa minorităţii ucrainene, Ucraina omite să recunoască faptul că pe teritoriul ei trăiesc, după statisticile oficiale ale ultimului recensământ din 2001, aproximativ 500.000 de români autohtoni, reprezentând 0,8% din totalul populaţiei, constituind, astfel, a treia etnie, ca importanţă. Din surse neoficiale, se pare că numărul românilor ar fi în jur de un milion, răspândiţi în mai multe zone: Transcarpatia, sudul Basarabiei, regiunea Cernăuţi, regiunea Herson. Ucrainenii au repus în circulaţie teza moldovenismului, din frica că vreodată România va dori să-şi revendice teritoriile, dar nici după semnarea Tratatului de bună vecinătate, din 1997, prin care ţara noastră renunţa, în mod clar, la pretenţiile teritoriale, autorităţile nu au recunoscut comunitatea românească, continuând mult mai hotărât politica de deznaţionalizare a comunităţii româneşti de pe întreg teritoriul ucrainean. România a adaptat politica faţă de minorităţile naţionale după standardele europene, acordând minorităţii ucrainene sprijin financiar din bugetul de stat, adică din banii contribuabilului român. Minoritatea ucraineană, deşi nu foarte numeroasă, în jur de 60.000 de cetăţeni, are reprezentare parlamentară şi este normal să fie aşa. Nu doresc în nici un fel să consideraţi că aceste lucruri ar fi un reproş. Doresc doar să evidenţiez modul diferit în care cele două ţări înţeleg să respecte minorităţile naţionale. Modelul românesc de respectare a drepturilor minorităţilor este recunoscut în plan european. Ucraina, în schimb, care nu recunoaşte comunitatea românească, aduce argumente în faţa oficialilor români de genul nerespectarea drepturilor minorităţii ucrainene şi principiul parităţii. Nu suntem oare capabili să facem faţă unei Europe, unde demnitatea naţională se constituie într-un principiu al relaţiilor de prietenie între state? Este de vină proasta pregătire în plan istoric şi numai a celor care sunt puşi să ne reprezinte interesele, ca stat şi ca naţiune? Actualmente, în nord-estul regiunii Transcarpatia, aproape de Polonia şi la câteva sute de metri de Slovacia, există două comunităţi româneşti, satele Mircea şi Poarascovo. Nu figurează în nici un document istoric. Nici în chiar cele din Ucraina. Cu toate acestea, la vreo 50 de km de Ujgorod, trăiesc, la limita sărăciei, peste 1.000 de români. Regiunea Cernăuţi, care cuprinde nordul Bucovinei, Ţinutul Herţei şi fostul judeţ Hotin, numără 181.800 de români, reprezentând 19% din populaţia zonei. În regiunea Transcarpatia, din raioanele Teacev şi Rahovo, sunt 32.000 de români, adică 2,6% din totalul populaţiei. Deportaţi sau colonizaţi, în regiunea Odessa, raioanele Ismail, Reni, Chilia şi Cetatea Albă, se înregistrează un număr de 123.000 români, adică 5% din populaţie, iar în regiunea Kirovograd se înregistrează, oficial, o populaţie de 8.200 români. Învăţământul românesc se constituie într-unul din principalele obiective ignorate de către autorităţile ucrainene, dar şi române. Problemele cu care se confruntă învăţământul, în România, fac aproape imposibilă implicarea autorităţilor române în sprijinirea comunităţii româneşti din Ucraina. În perioada sovietică, numărul şcolilor româneşti deschise era destul de mare, dar, după 1991, odată cu prăbuşirea comunismului, presiunile asupra şcolilor româneşti sau ale claselor cu predare în limba română au crescut brusc, având ca scop introducerea treptată a limbii ucrainene sau ruse, în loc de cea română. Treptat, clase din regiunea Odessa au fost desfiinţate sub pretextul că nu sunt suficienţele, împotriva voinţei părinţilor şi a copiilor. În localităţile din jurul Cernăuţilor, clasele româneşti au fost eliminate cu motivaţia că nu există interes pentru ele, nefiind solicitate. Doamnelor şi domnilor senatori, România are o datorie morală faţă de aceşti oameni şi trebuie să se implice mai activ pentru apărarea drepturilor elementare ale omului şi ale minorităţii româneşti din această ţară. Acum, dezinteresul autorităţilor româneşti este evident, fiind preferate atitudini care pun, mai presus de interesul românilor, interesele conjuncturale sau economice, servind unor grupuri de interese care nu au nimic de-a face cu interesul statului român şi al neamului românesc. Ne dorim pentru românii din Ucraina şcoli şi educaţie în limba maternă, ne dorim să poată merge la biserică, fără să le fie teamă şi să asculte slujbele în limba maternă şi nu doar atunci când sunt vizitaţi de oficialii români. Să le fie garantată reprezentarea în Parlament şi în organele centrale de stat, reprezentare la nivelul local, unde procentul le permite, încetarea închiderii de şcoli şi clase româneşti, acceptarea donaţiilor de carte din România şi scutirea de plata taxelor vamale aferente acestora, retrocedarea caselor naţionalizate ce au aparţinut comunităţii româneşti, în trecut, permisiunea ridicării unor monumente ale domnitorilor români, precum Ştefan cel Mare. Toate acestea nu constituie o listă cu revendicări, ci doar însuşirea principiilor democratice de către Ucraina. Acestea sunt problemele serioase pe care trebuie să le abordeze pe masa de lucru politicienii români şi străini. România a acordat minorităţilor toate drepturile, acest lucru fiind unanim recunoscut de Comunitatea Europeană. Nu solicităm nici autodeterminare şi nici autoguvernare pentru românii din Ucraina. Acest lucru s-ar constitui într-un atac la adresa suveranităţii acestui stat, suveranitate pe care o recunoaştem şi nu o contestăm. Comunitatea românească din Ucraina trebuie însă sprijinită şi are dreptul să beneficieze de drepturile sale elementare.Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Dan Voiculescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Dan Voiculescu: Voi fi foarte scurt. Doamnelor şi domnilor senatori, Vin în faţa dumneavoastră pentru a ridica o problemă de demnitate şi onoare naţională. La 1 ianuarie 2007, suntem admişi oficial în Uniunea Europeană şi, potrivit tratatelor, beneficiem nu doar de obligaţii, avem şi drepturi. Cel mai important dintre aceste drepturi ar fi dreptul de a fi egal cu ceilalţi membri ai Uniunii Europene, indiferent de mărime, de putere economică sau de alte criterii. Vă reamintesc că, odată intraţi în Uniunea Europeană, suntem pe locul 7, ca putere de influenţare a deciziilor, înaintea unor ţări, cum ar fi Belgia, Olanda, Austria sau Suedia. Constatăm că unele state nu conştientizează încă faptul că suntem egali şi continuă să-i trateze pe români ca pe europeni de mâna a doua. Acest comportament este stimulat de lipsa de fermitate a autorităţilor române faţă de tratamentul umilitor la care, uneori, sunt supuşi românii de către autorităţile din statele membre ale Uniunii Europene. Am să vă dau un exemplu concret. Este vorba de modul jignitor în care sunt trataţi, de regulă, cetăţenii români la ambasadele unor state partenere din Uniunea Europeană şi mă refer, concret, la Ambasada Marii Britanii din Bucureşti. Vă voi relata în câteva cuvinte modul în care a fost tratat recent un distins om de afaceri român, care a dorit viză britanică. După o lungă aşteptare în aer liber, în faţa unei bariere, într-un final, a venit un căprar care a urlat la oameni: "Cine se aude strigat, să se alinieze". Apoi, după aliniere, "în grupuri de câte patru, să vină după mine". Era un prim pas spre un drum lung de umilinţe. Aşteptarea stupidă şi lungă s-a repetat de câteva ori de-a lungul a câtorva ore, existând un dispreţ al reprezentanţilor Ambasadei Marii Britanii, iar pentru dispreţul arătat se solicita o taxă de 2.700.000 lei, cu precizarea obraznică că taxa se va încasa indiferent dacă viza va fi sau nu va fi acordată. Dacă este vorba de un abuz al unor funcţionari de la ambasadă, care îşi manifestă astfel megalomania sau complexele de inferioritate pe spinarea cetăţenilor români, atunci acest abuz trebuie pedepsit, iar dacă ea este rezultatul unei politici deliberate a statului britanic, atunci, această politică trebuie să înceteze. Şi într-un caz, şi în celălalt, soluţia este una singură. Aplicarea unui regim absolut simetric cetăţenilor britanici care solicită vize la Ambasada României din Marea Britanie. Rog, aşadar, Ministerul de Externe şi autorităţile române să ceară ferm părţii britanice încetarea imediată a acestei situaţii şi, dacă nu se întâmplă, să se ia măsuri de perfectă reciprocitate. Cetăţenilor britanici care solicită viză pentru România trebuie să li se explice că regimul care li se aplică lor este cel impus de autorităţile britanice şi preluat prin simetrie de partea română. La urma-urmei, şi România, ca şi Marea Britanie, este membru activ al Coaliţiei antiteroriste, deci, trebuie să fie la fel de vigilentă ca şi Marea Britanie cu privire la cine intră pe teritoriul său, iar autorităţile britanice trebuie să înţeleagă că nu-i pot trata pe români ca pe nişte europeni de categoria a doua. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Valentin Zoltan Puskas. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Puskas Valentin Zoltan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, În ultima perioadă, au fost enunţate diferite păreri despre aşa numitul Status Romano-Catolic al Arhiepiscopiei din Alba Iulia, păreri apărute atât în presă, cât şi în discursuri politice, catalogând Statusul ca o organizaţie care nu a fost niciodată recunoscută ca persoană juridică. Având în vedere că fac parte din Consiliul Arhidiocezei Romano-Catolice din Alba Iulia, organ care este succesorul de drept, prin schimbarea denumirii a Statusului Romano-Catolic, mă simt obligat să relatez câteva date legate de aceste organ de lucru al Diocezei Romano-Catolice din Alba Iulia. Primele documente referitoare la existenţa Status-ului datează din anul 1615. Statusul a fost un organ care, având printre membrii săi şi clerici, şi laici, s-a ocupat de administrarea bunurilor bisericeşti. În timpul regimului habsburgic, legalitatea Statusului a fost recunoscută prin Decretul împăratului Lipot, din 15 octombrie 1690, şi a fost întărită în timpul dualismului austro-ungar, prin Decretul împăratului Francisc Iosif I, la data de 19 august 1867. După unirea Transilvaniei cu România, Statusul a fost recunoscut ca persoană juridică, conform Legii persoanelor juridice din anul 1924, şi această calitate a fost întărită şi prin Legea cultelor religioase din anul 1928. Legea nr.126, din 12 iunie 1929, la art.9 prevede: "Statul recunoaşte Bisericii Catolice, reprezentată prin legitimele ei autorităţi ierarhice, personalitatea juridică conform dreptului comunal ţării". În consecinţă, parohiile, protopopiatele, mânăstirile, abaţiile, episcopiile mitropolite şi celelalte organizaţii canonic şi legal constituite sunt persoane juridice. La fel, Acordul privitor la interpretarea art.9 din Concordat, publicat în Monitorul Oficial, din 3 august 1932, la art.1 precizează: "Instituţia cunoscută sub numele de Status Romano Captivicus Transilvaniensis se transformă prin acest acord într-un organ al Diocezei Catolice de rit latin de Alba Iulia şi va lua denumirea de Consiliu al Diacezei Catolice de rit latin Alba Iulia". Acelaşi acord la art.5 stipulează "toate bunurile ce se găseau la data de 1 ianuarie 1932 în posesiunea şi sub administraţiunea acelui Status Romano - Catolicus Transilvaniensis sunt bunuri cu caracter ecleziastic şi vor fi întrebuinţate conform destinaţiunii lor iniţiale." În acestea condiţii, Consiliul Diocezei Catolice de ritm latin Alba Iulia funcţionează legal şi se ocupă de administrarea bunurilor bisericeşti până în 20 august 1948 când activitatea consiliului a fost suspendată de către Episcopul Marton Arond având în vedere că guvernul comunist a început naţionalizarea averilor bisericeşti. Tocmai pentru a-i proteja de eventualele atrocităţi pe membri laici ai consiliului, domnul episcop a emis un decret prin care a suspendat activitatea până la o hotărâre de reluare a acesteia. În decretul de suspendare, am şi acest decret, se stipulează următoarele: "suspendarea vremelnică a prerogativelor consiliului până când nu se va ordona în scris continuarea activităţii consiliului". Acest ordin de continuare a activităţii consiliului a fost emis după schimbarea regimului statal din ţara noastră la 11 februarie 1991 de către Episcopul Balint Loyas, şi prin acest decret am fost şi eu numit în acest consiliu. În consecinţă, Statusul Romano-Catolic a funcţionat de-a lungul secolelor în mod legal şi funcţionează şi în continuare, prin schimbarea denumirii din anul 1932 sub denumirea de Consiliul Diocezei Romano-Catolice de rit latin Alba-Iulia, ca un organ propriu al Arhiepiscopiei şi corespunde tuturor cerinţelor legale ale ţării, precum şi ale prevederilor codexurilor canonice. Şi, încă un amănunt, au fost chiar procese în acest sens, începând cu anul 1999 şi 2000, iar instanţele s-au pronunţat deja în această privinţă stabilind că acest consiliu este identic prin transformarea denumirii cu Statusul Romano - Catolic din Ardeal. Am dorit să relatez aceste date pentru că în presă au apărut anumite zvonuri că ar fi ceva ilegal activitatea Statusului Romano - Catolic. Dacă doriţi vă pot pune la dispoziţie documentele prin care demonstrăm că acţionăm în conformitate cu legile Românei şi în conformitate cu Codexurile canonice. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa din partea Grupului parlamentar al Alianţei Dreptate şi Adevăr. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sunt unul dintre parlamentarii care am demonstrat, prin poziţii publice, cât şi prin votul dat, o anumită capacitate de înţelegere a problemelor minorităţilor naţionale, exprimându-mă pentru reglementarea drepturilor acestora, chiar pentru instituirea unei discriminări pozitive în favoarea lor. Mă văd obligat să abordez acest subiect acum, întrucât consider necesar o dezbatere publică pe această temă, dată fiind, în opinia mea, o deficienţă de informaţii în ceea ce priveşte istoria, originea şi specificul cultural al fiecărei minorităţi, care se remarcă la toate nivelurile societăţii. Neavând informaţii suficiente în acest domeniu, nu putem să înţelegem nici dacă drepturile pe care minorităţile le cer sunt sau nu îndreptăţite. În această ordine de idei, mi-aş îngădui să sugerez Ministerului Învăţământului instituirea unor ore de curs şi editarea unor manuale care să ducă la cunoaşterea de către majoritate a specificului tuturor minorităţilor care trăiesc pe teritoriul României. În opinia mea, aceasta ar reprezenta un prim pas spre cunoaşterea aprofundată a minorităţilor naţionale din ţara noastră şi ar avea drept consecinţă pozitivă prevenirea unor eventuale tensiuni interetnice. O astfel de situaţie se constată în legătură cu pretinsa independenţă a Ţinutului Secuiesc şi cu organizarea unui Referendum. A trebuit să studiez, ca să aflu, o lucrare apărută la Editura Academiei din Budapesta privind istoria Transilvaniei şi, în această lucrare se vorbeşte despre crearea aşezărilor secuieşti. În această lucrare savanţii maghiari prezintă două variante ale originii secuilor. Prima vorbeşte despre poporul secuilor provenind din neamul hunilor plecaţi după moartea lui Atilla, în estul Transilvaniei, în secolul al VII-lea, iar o a doua variantă ni-i reprezintă pe secui ca provenind dintr-un popor turcic care în anul 1950 a fost maghiarizat de triburile ungare. În Evul Mediu, secuii vorbeau două limbi, iar din totalul de 27 de semne ale alfabetului folosit de ei, 21 sunt turcice. Citesc din lucrare "maghiarizarea acestora a fost făcută la începuturi şi a fost deplină din punct de vedere al limbii, păstrându-se doar modul de organizare tribală în 6 genuri a câte 4 ramuri". Faptul că nu există aceeaşi origine etnică între secui şi maghiari trebui cunoscut pentru a evita eventuale mesaje de tip ultranaţionalist. Acest elemente istorice pot da câştig de cauză celor care susţin naţiunea civică şi nu naţiunea de origini etnice. Din experienţa pe care am acumulat-o în cadrul Parlamentului European, în calitate de euroobservator pe o perioadă de mai mult de un an, am constat că România este atacată din punct de vedere politic de câteva persoane care, în mod constant, propun texte cu caracter antiromânesc. Susţin cu tărie, subliniez, că această poziţie nu este a statului maghiar, nu este a partidelor din Ungaria, nici a UDMR-ului, ci a unor persoane pe care vi le voi nominaliza. Sunt deputaţii Schopflin, Gall, Tabajdi din Grupul parlamentar PPE, doamna Levai din Grupul parlamentar al Partidului Socialist, deputata Mohacsi din Grupul Liberal care, prin rezoluţii, manifestări, seminarii sau în calitate de raportori nu au alt "adversar" decât România. Mă voi referi, în context, la seminarul "Made in Romania" privind ceangăii, precum şi la scrisorile adresate Comisiei Europene în care se susţine că România nu întruneşte condiţiile de acces în Uniunea Europeană pentru că nu respectă drepturile omului, pentru că împotriva populaţiei rrome "se foloseşte violenţă instituţionalizată", citez din aceste documente, existând "reglementări, legi speciale" privind acţiunile poliţiei, care sunt descrise ca "asalturi" împotriva copiilor şi femeilor. Săptămâna viitoare, pe ordinea de zi a Comisiei de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne se află sugestiile ce vor fi trimise către Comisia de afaceri externe a Parlamentului European care pot fi incluse în Raportul Moscovici privind accesul României la Uniunea Europeană. Raportor este doamna Kinga Gal care, în proiectul propus spre dezbatere, susţine, printre altele că: legislativul trebuie să elimine măsurile discriminatorii aflate în Legea electorală actuală; că în materia protecţiei minorităţilor s-a constatat doar un progres limitat, urmând ca România să fie monitorizată de Centrul european pentru rasism şi xenofobie; că există cazuri de violenţă instituţională împotriva populaţiei rrome; că minoritatea maghiară trebuie să fie protejată în acord cu principiul autoguvernării. Mai mult decât atât, doamna Gal solicită în raportul ei ca Parlamentul European să stabilească un mecanism de verificare permanentă nu numai în ce priveşte justiţia şi lupta împotriva corupţiei, dar şi în domeniul protecţiei copiilor şi a minorităţilor. Ca reacţie la aceste poziţii publice, care denaturau imaginea ţării noastre, euroobservatorii liberali români au depus amendamente corectoare. Stimaţi colegi, Am încercat prin declaraţia mea politică de astăzi să atrag atenţia că unii parlamentari europeni, cât şi unii din ţara noastră îşi irosesc energiile cu probleme minore, din punctul meu de vedere, în loc să colaboreze pentru o cât mai rapidă integrare a României în Uniunea Europeană. Vă mulţumesc. (Aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună reprezentanta Grupului parlamentar PSD, doamna senator Corina Creţu. Am rugămintea să încercăm să comprimăm puţin luările de cuvânt ca să poată lua cuvântul toţi colegii. Vă mulţumesc.
		Doamna Corina Creţu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Doresc să supun atenţiei dumneavoastră câteva probleme care s-au născut din modul în care actuala guvernare a înţeles să gestioneze procesul de selecţie şi de numire a viitorului comisar european din partea României. Îmi pare rău că domnul Vosganian, colegul nostru de Senat, devine cunoscut, la nivel european, într-un context negativ şi în mod sincer eu nu cred că merita să i se întâmple ceea ce i s-a întâmplat în ultimele zile. În acelaşi timp, consider că retragerea sa reprezintă o dovadă de înţelepciune, dar, din păcate, se pare că lecţia ultimelor zile nu a fost deloc însuşită de vreme ce s-a făcut o nouă propunere, din nou, fără nici o consultare, ca şi cum Comisia Europeană i-ar fi făcut premierului, personal, cadou acest post de comisar european, iar situaţia în care ne aflăm astăzi, nu face decât să adâncească criza de credibilitate şi de imagine pe care o are acum România la nivel european şi nu numai. Dragii meu colegi liberali, vreau să vă spun că, într-adevăr, ne aflăm într-o criză reală şi umilitoare... (Râsete în sala) Domnule Cioroianu, nu înţeleg ce este de râs, este foarte trist ce se întâmplă, este expresia modului în care partidele din coaliţia de guvernământ înţeleg să facă politică, transformând inclusiv interesul naţional într-un prizonier al jocurilor de putere şi al conflictelor dintre partenerii de alianţă şi de coaliţie. Nu am înţeles,nici măcar acum, în al doisprezecelea ceas, cât este de mare preţul pe care îl plătim pentru satisfacerea orgoliilor mărunte ale unora şi altora din actuala putere. Am pornit, din păcate, cu stângul în procesul de integrare efectivă în mecanismele şi instituţiile comunitare, pentru că ne-am încăpăţânat să ignorăm regulile scrise şi nescrise ale funcţionării instituţiilor şi organismelor europene. La Bruxelles se ajunge extrem de dificil la un echilibru în Comisia Europeană, consensul se construieşte cu mari eforturi, este vorba de 25 membri, iar acum sunt 27, cu interesele lor specifice şi cu viziunile lor particulare. Nu ne putem permite luxul de a încălca regulile europene, încercând să impunem altora regulile şi interesele noastre aşa cum a încercat puterea în ultimele zile. Premierul Călin Popescu Tăriceanu declara că propunerea sa trebuie sprijinită fără condiţii de către toate partidele politice. Câtă vreme preşedintele ţării şi premierul României nu s-au consultat şi nu se consultă cu nimeni, oricum nu cu PSD, câtă vreme procesul de selecţie a fost şi este total netransparent, putem vorbi doar de candidatul PNL. Îmi parte rău că acest partid nu are curajul şi demnitatea să-şi asume responsabilitatea eşecului de la Bruxelles şi caută să găsească vinovaţi oriunde altundeva, numai în propriile sale erori de judecată, nu. În orice caz încercarea de a face din PSD şi din Grupul Socialist din Parlamentul Europei, ţap ispăşitor pentru problemele pe care le ridică candidaturile avansate până acum, este absolut ridicolă. PSD a dovedit, prin gestionarea cu succes a procesului de integrare europeană şi euro-atlantică, faptul că este un partid responsabil, care a servit şi serveşte fără condiţii interesul naţional. Am încheiat negocierile cu Uniunea Europeană, avem oameni care ştiu ce se cere la Bruxelles şi care ar fi ridicat prestigiul ţării în mediile europene, dar puterea a tratat şi continuă să trateze cu indiferenţă experienţa de care ar fi putut, acum, beneficia România. Un comisar vulnerabil, fără susţinere politică clară, fără profil de notorietate, nu va putea să se impună la Bruxelles, iar în 2009, când din 27 de comisari europeni vor rămâne doar 20, nu vom avea nici o şansă să mai avem un reprezentant în structurile executive ale Uniunii Europene. Ne aflăm deci în faţa unui eşec clar, inadmisibil, care ne va afecta pe termen lung, în care interesul naţional este prizonierul jocurilor politice interne. Preşedintele României şi premierul au obligaţia morală să facă un gest de responsabilitate prin convocarea unor consultări, a unor discuţii pe marginea componenţei din Parlamentul Europei şi a şanselor pe care comisarul european din partea României le are în acest for legislativ european. Nu ne putem situa pe poziţii conflictuale cu Comisia şi Parlamentul Europei, nu ne putem permite un nou refuz şi un alt eşec. Atât şeful statului, cât şi primul-ministru trebuie să iasă din tranşeele războiului şi să înceapă un proces de consultări, pe problemele integrării, cu toate partidele politice parlamentare, care să aibă pe agendă atât construirea consensului în privinţa candidatului României, cât şi a sprijinului pentru el. Este inadmisibil ca România să se afle azi pe prima pagină a tuturor ziarelor occidentale, întărindu-se ideea că nu are valori, resurse, oameni pregătiţi pentru Uniunea Europeană. Domnul Voiculescu spunea mai devreme că România trebuie să fie a şaptea putere în Europa. Din păcate, este oaia neagră, cea care va crea probleme şi care sperie pe toată lumea pentru că va crea probleme, pentru că nu este în stare nici măcar să-şi promoveze interesul naţional, dară-mi-te să mai contribuie la dezvoltarea Europei unite. Merită România şi poporul român acest tratament? Actualii guvernanţi poartă responsabilitatea izolării noastre internaţionale. Nu avem prieteni, nu avem aliaţi, nu avem susţinători. Ei poartă responsabilitatea situaţiei penibile în care ne aflăm azi, în Europa, ca să nu mai spun că îşi demonstrează acum măsura valorii sale, atâta vreme cât noul propus este cel care a fost adjunctul negociatorului şef al României, din perioada 2000-2004, adjunctul domnului Vasile Puşcaş. Eu nu am înţeles de ce cei de la PNL şi domnul prim-ministru nu au avut curajul de a apela la cel care l-a format pe domnul Orban, de a apela la domnul Vasile Puşcaş, pentru că preşedintele Bulgariei, domnul Pârvanov, deşi social-democrat, a recunoscut-o pe liberala Kuneva ca cea mai bună în domeniu, după cum premierul Aznar, la vremea sa de dreapta, a numit un comisar socialist, Solana. Acum, doamna Merkel merge mai departe cu Verheugen, social-democrat. Şi ştiţi care e diferenţa între aceşti oameni politici? Preocuparea lor a fost de a pune cel mai bun om pentru ţara lor, nu de a-şi pune oamenii în funcţiile pe care le cred ale lor, personale. Eu am tot respectul pentru domnul Orban ca tehnician şi ca funcţionar, dar câtă influenţă, câte relaţii, câtă susţinere politică va avea dânsul la Bruxelles? Am pierdut şi pierdem în continuare noi, România ca ţară, pe toată linia şi, dacă se merge în acest ritm, va fi din ce în ce mai rău, subminând toate eforturile şi realizările pe care le-a făcut ţara noastră pe linia integrării europene în ultimii 17 ani. Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, doamna senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Nicolae Iorga - mă aude? - din partea Grupului parlamentar PRM. Aveţi cuvântul, domnule senator!
		Domnul Nicolae Iorga: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Daţi-mi voie să salut demiterea din fruntea AVAS-ului a domnului Răzvan "Copilul Minune" Orăşanu, care - dacă am înţeles eu bine - n-a plecat cu mâna goală, ci cu vreo 2000 de documente, motiv pentru care este cercetat de Poliţie. Sper totuşi ca noul şef al AVAS-ului, domnul Teodor Atanasiu, să găsească, chiar dacă e proaspăt numit, timpul necesar pentru a se apleca îndeaproape, şi nu cum a făcut-o antecesorul său, asupra situaţiei de la Societatea "Nitramonia" din Făgăraş şi să o şi rezolve. În altă ordine de idei, vreau să vă spun că, în ultimul timp, în Braşov se vehiculează o idee, aceea a construirii de locuinţe pe Tâmpa. Nu mai avem teren în Braşov, ne luăm de monumentele naturale. Cum zvonul este susţinut de primarul Braşovului, domnul George Scripcaru, îmi permit să-i atrag atenţia de la tribuna Parlamentului, de la tribuna Senatului României, să citească Legea nr.5/2002 şi Anexa "Zone naturale protejate de interes naţional", poz. 2.255 - Muntele Tâmpa. Va avea surprize noi şi interesante. Îmi permit să nu-i spun şi textul. Cert este că, astăzi, am luat legătura pe această temă şi voi întocmi mâine şi un material scris, cu secretarul general al Academiei, domnul academician Otiman. La Academie există o comisie care avizează asemenea lucrări, care nu a primit deocamdată nimic. Ea este condusă de domnul profesor Munteanu de la Cluj, dar am aflat un lucru de care ar trebui să ţină seama şi primarul Braşovului, care ar face bine să cânte după note, nu după ureche. Adică, Cetatea din Deva, care este într-o situaţie similară cu monumentul din Braşov, adică dealul pe care se află Cetatea, acolo, s-a solicitat construirea unui drum de acces pentru a reda Cetatea şi a o încadra în circuitul turistic atât intern, cât şi internaţional, iar comisia Academiei a spus "NU", deşi drumul era benefic, dară-mi-te să construim blocuri pe Tâmpa. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD, domnul senator Adrian Cioroianu. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Adrian Mihai Cioroianu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Permiteţi-mi să încep prin a-i transmite cele mai bune urări colegei noastre, doamna senator Silistru. Am înţeles că este ziua dumneavoastră, doamnă. Să fie un an bun şi tot ce vă doriţi! Evident, am convingerea că toţi colegii mei senatori, cei prezenţi, cei încă neprezenţi în sală mi se alătură. La Mulţi Ani, doamna Silistru! Acum, trec la un subiect mai puţin plăcut, pe care doamna Corina Creţu îl anticipase. Este vorba despre recentele impasuri ale propunerii comisarului român, impasuri care - cred eu - vor fi o lecţie pentru noi toţi - o lecţie pentru politicieni, o lecţie pentru jurnalişti sau o lecţie doar pentru cei care privesc ştirile de seară la Telejurnal. Sunt convins în proporţie de 99% că Varujan Vosganian nu a fost colaborator al Securităţii, şi când spun 99% o fac nu pentru a sugera un rest de dubiu, ci mai curând pentru a sugera imposibilitatea certitudinii absolute. Evident, nu aici se decide colaborarea sau necolaborarea domniei sale. Nici nu sunt sigur că acesta ar fi fost motivul care i-a făcut probleme senatorului de Iaşi. Cred, mai curând, că domnul Vosganian a fost victima unui complex de împrejurări şi aş vrea să vă spun câteva vorbe despre acesta, aşa cum le văd eu. În primul rând, domnul Durao Barosso, preşedintele Comisiei Europene, este de o precauţie extremă în judecarea tuturor candidaţilor. De ce această precauţie? Pentru că, stimaţi colegi, proiectul european traversează momente foarte delicate. Câtă vreme Uniunea Europeană nu capătă o Constituţie, practic, procesul de extindere este puţin probabil să mai continue, or acest proiect de Constituţie - cum bine ştiţi - a fost respins, în anii din urmă, de Franţa şi de Olanda. Noi suntem, deocamdată, prinşi în febra şi în entuziasmul admiterii şi evident că încă ne vine greu să ne gândim că, în diverse colţuri ale Europei şi cam mâine poate şi în România, voci, fie ultraconservatoare, fie ultrarevoluţionare, spun sau vor spune că, de fapt, proiectul Uniunii Europene este mort înainte de a se naşte. Ei bine, din acest motiv este limpede că acei miniştri ai Europei, care sunt comisarii, trebuie să fie mai presus de orice dubiu. Pe scurt, ei trebuie să aducă stabilitate proiectului, şi nu fragilizare. A doua lecţie priveşte faţa europeană a politicii româneşti. De ani de zile, la Bruxelles, se face o sistematică revistă a presei româneşti sau bulgăreşti sau din orice ţară vă puteţi imagina şi, în acest fel, fiecare actor politic apare în această bancă de date. Practic, sunt inventariate acolo faptele, declaraţiile unui politician, dar şi ceea ce se spune sau se crede despre el. Cu atât mai mare trebuie, cred, să fie grija fiecăruia dintre noi pentru ecourile legate de numele său. În fine, mai este un detaliu - în România, bârfa şi zvonul au încă un puternic impact social. Presa noastră nu are monopolul informaţiei interne. Din contră, zvonurile sunt un concurent redutabil iar, deseori, cum se ştie, zvonurile alimentează chiar coloanele consistente ale presei. În cazul Vosganian, este foarte probabil ca euro-parlamentarii socialişti din Parlamentul European să fi fost alimentaţi, dacă mai era nevoie, cu zvonuri şi de unii dintre observatorii socialişti români. Desigur, peste tot în lume presa se îmbină cu zvonul, dar probabil că la o scară mai mică. În fond, ar fi facil să incriminăm presa atâta vreme cât noi toţi, până la urmă, colportăm - şi o facem cu plăcere - zvonuri. Nu pot uita o frază a unui politolog american - Ken Jowep - care, odată, într-un studiu al său, spunea că dacă România şi-ar putea exporta zvonurile, ea ar fi mai bogată decât Germania. Ei bine, cred eu că domnul Varujan Vosganian a fost unul dintre primii care au putut constata cum zvonurile plecate din România pot repede ajunge la urechi europene. Vrem, nu vrem, este şi acesta un semn al apartenenţei noastre la Europa. Vă mulţumesc mult. (aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Adrian Păunescu. Aveţi cuvântul, domnule senator, cu rugămintea, dacă puteţi, să comprimaţi pentru că timpul pentru PSD este destul de limitat, astăzi, la luări de cuvânt. Vă mulţumesc.
		Domnul Adrian Păunescu: Îmi pare rău că un lucru care, într-adevăr, ne interesează şi ne şi doare pe toţi, şi anume reprezentarea ţării, ajunge să fie judecat eronat şi să le fie atribuită socialiştilor şi social-democraţilor vina pentru un fapt mult mai complex, care ţine de raporturile noastre aici, în ţară, şi de felul în care suntem reprezentaţi afară. Da, e urât să te faci sau să fi făcut de râs pe continent. Când am ajuns, în 1993, la Consiliul Europei, presa din Strasbourg şi unele ziare din Paris mă descriseseră deja ca pe un bolşevic, ca pe un trimis al lui Iosif Vissarionovici Stalin, încât a fost de mare interes primul meu discurs la Consiliul Europei, după care am obţinut sufragii aproape unanime şi mirarea că nu sunt chiar acela descris în presa montată din ţarăîmpotriva mea. Nu socialiştii făceau asta. Era şi e mult mai complexă situaţia. Şi prietenii în situaţii din acestea se văd. Nu-mi place să joc pe mormântul nici unui eşec, chiar dacă e al unui partid advers, aşa că voi spune doar că singura care ne poate păstra verticali în lume este concordia pe fond, dintre noi, acasă. Sunt situaţii în care noi nu mai reprezentăm nici partide, nici grupuri de interese, nici familii, ci reprezentăm, într-adevăr, ideea naţională şi de aceea trebuie, întâi, grijă şi în felul cum selectăm reprezentativa ţării şi, apoi, în felul cum îi apărăm pe componenţii ei. Dar asta cred că era o obligaţie a mea, ca membru al Partidului Social Democrat, să sar în apărarea unei orientări a Europei, care este orientarea socialistă. E dreptul oricărei orientări din această Europă să-şi spună punctul de vedere. Problema, în aceste zile, nu este a lor, ci a noastră. Doamnelor şi domnilor, Poate că n-aş insista asupra subiectului, pe care vi-l aduc astăzi în atenţie, dacă el nu s-ar combina, în mod ticălos, cu unele lucruri ce se întâmplă dincolo de graniţele ţării. Clar şi brutal: în Ardeal sunt comunităţi, sunt sate unde copiii nu mai pot învăţa româneşte, de exemplu la Micfalău şi la Malnaş. 16 elevi români, cu vârste între 7 şi 14 ani, din aceste localităţi din Covasna au de ales, fie să renunţe la şcoală, fie să urmeze cursurile şcolilor cu limba de predare maghiară din cele două comune. Această chestiune a fost pusă, cu durere şi cu sentimentul responsabilităţii, de un deputat PD, domnul Petre Străchinaru, care, în acest fel, a înţeles să-şi facă datoria faţă de cei care l-au ales. Personal, îi mulţumesc pentru acest gest, pentru că el vine să ne informeze asupra unui fapt care - repet - nu este nici singular şi nu este nici opus unor fapte de peste graniţă. Iată, copiii aceştia, pentru a urma o şcoală în limba română în România - să nu uităm aspectul - ar trebui să meargă la Sfântu-Gheorghe. Drumul până acolo e lung şi se spune că legea nu dă voie nimănui să cheltuie bani pentru microbuzul care ar trebui să-i ducă pe copii la această distanţă, la Sfântu-Gheorghe. Cheltuiala este peste puterile lor financiare. Primăriile au refuzat categoric să-i ajute, pentru că pe raza localităţilor se poate permite transportul la şcoli, în afara localităţilor nu. Conducerea Colegiului "Mihai Viteazul" din Sfântu-Gheorghe le-a pus la dispoziţie elevilor microbuzul său pentru transport şcolar, cu condiţia să se găsească, totuşi, cineva care să plătească motorina, care costă 150.000.000 de lei vechi pentru întregul an şcolar. Şi încă un gest admirabil al deputatului Petre Străchinaru: el a anunţat că va plăti personal carburantul din propriul buzunar, timp de o lună de zile, până se va putea găsi o altă soluţie, pentru că părinţii copiilor au spus că preferă să nu-i mai dea la şcoală, decât să-i înscrie forţat la o şcoală cu limba de predare maghiară. De fapt, nu e vorba de a li se preda în limba maghiară sau în limba turcă, e vorba de a nu-i obliga pe copiii de români să înveţe împotriva naturii. Mă înscriu, alături de domnul deputat Străchinaru, şi încerc să vă conving şi pe dumneavoastră să facem în aşa fel încât să poată fi plătit transportul acestor copii de la locurile lor de viaţă până la Sfântu-Gheorghe, pentru a putea urma şcoala în limba română. Sunt 16 viitori cetăţeni români. Aş vrea să vă spun un alt aspect din judeţul Mureş: după o întrerupere de 9 ani, şcoala românească din comuna Tirimioara, din satul Tirimioara, comuna Cărciuneşti, judeţul Mureş, şi-a redeschis porţile pentru trei copii, elevi în clasa întâi. Acest fapt a fost posibil în urma strădaniei a trei oameni: deputatul PRM de Mureş, Adrian Moisoiu, consilierul judeţean Maria Diaconescu şi Ionela Szoci, mama unuia dintre copii, care au făcut demersurile necesare către autorităţi şi au contribuit pe cheltuiala lor la repararea şi igienizarea şcolii. Însoţiţi de părinţii lor, cei trei copii: Marius Moldovan, Sergiu Solovăstru şi Alexandru Szoci s-au aşezat în băncile clasei întâi cu predare în limba română. Aşa ne scrie omul de cultură şi de caracter, Ion Drăgan, din Mureş. I-a întâmpinat emoţionată domnişoara Raluca Moldovan, în vârstă de 22 de ani, institutoare suplinitoare şi studentă în ultimul an la Universitatea "Petru Maior" din Târgu-Mureş, fapt profund emoţionant, parcă din cronica altor vremuri. Şi, totuşi, dincolo de aceste aspecte, întrebarea mea este: poate statul român să-şi lase copiii la discreţia sărăciei? (Discuţii în sală) Credeam că vorbiţi cu mine, domnule Haşotti, şi îmi răspundeţi în numele statului! Eu cred că aspectul acesta ar trebui, o dată pentru totdeauna, lămurit: copiii aceştia au dreptul, ca toţi copiii ţării, la şcoala în limba română, limba oficială a acestei ţări. Vreau să spun, pe de altă parte, că se creează, treptat şi discret, un anumit morb al falsei majorităţi apăsătoare. Nu e un lucru uşor ce vă spun eu acum. Sunt provincii undeva, aproape de noi, de exemplu, Kosovo, unde acum mai mulţi ani era o majoritate, iar acum s-a creat altă majoritate. Crearea majorităţilor în mod inteligent, prin lucrare îndelungată, înseamnă acţiune pentru ruperea unor teritorii de ţara din care aceste teritorii fac parte. Să fim atenţi, şi în anumite zone din Ardeal, la acest aspect, pentru că eu vă atrag atenţia şi asupra altui fapt despre care, în treacăt, am mai vorbit. La Budapesta, "Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate", condusă de Laszlo Töroczkai, în prezenţa a 1000 de participanţi, mişcare cu caracter iredentist, a declarat că, peste o lună, doreşte crearea unui nou sistem politic instituţional fundamentat pe ideologia sfintei coroane ungare, aceasta însemnând Ungaria Mare. "Războiul nostru (cităm!) pentru schimbarea puterii nu s-a încheiat. Vom opune noii Ungarii a lui Gyrcsany vechea noastră Ungarie şi toate acestea pe baza ideologiei sfintei coroane". Acelaşi Töroczkai Laszlo este şi liderul acelei organizaţii armate agresive pe care a întemeiat-o şi care se bucură de succes, în scopul dezmembrării statelor cu locuitori de etnie maghiară: România, Serbia, Slovacia. "Etalonul maghiar", o revistă de la Budapesta, a publicat fotografia lui Töroczkai Laszlo îmbrăcat milităreşte şi afirmând, în aceste pagini ale publicaţiei, în articolul "Roagă-te şi ţine uscat praful de puşcă". "În timp ce făceam naveta între Kosovo şi Ţinutul Secuiesc, am descoperit legături şi asemănări zguduitoare în ceea ce priveşte cele două teritorii, adică, în accepţie militară, atât Kosovo cât şi secuimea deţin, pentru războiul de guerilă, zice acelaşi Töroczkai, excelente terenuri, pe care locuitorii lor le cunosc indiscutabil mai bine decât membrii armatei transportate prin teritorii străine". Aceştia sunt termenii discuţiei.
		Domnul Alexandru Pereş: Domnule senator, cu tot respectul, am rugămintea dacă puteţi să finalizaţi! Vă mulţumesc.
		Domnul Adrian Păunescu: Da. Eu finalizez, dar nu termină ei! Domnule conducător de şedinţă, vă rog să faceţi abuzul istoric de a lăsa şi cuvântul meu să se audă în această problemă şi în celelalte două pe care am să le ridic. Aşa dar, e vorba de membrii armatei transportate din teritorii străine. Ei bine, eu cred că tot ce se întâmplă acum şi ne lasă insensibili ar trebui să primească, în fine, replica noastră. Au fost momente în care liderii puterii de la Bucureşti s-au exprimat, după părerea mea, foarte, foarte palid. Aş vrea să vă reamintesc că, printre noi, a existat, în urmă cu ani, un coleg senator, membru al PNŢCD, unul din marii poeţi ai limbii române, Ioan Alexandru. El a murit tânăr, a fost unul dintre cei mai curaţi, mai demni şi mai dăruiţi de Dumnezeu oameni, pe care i-am cunoscut. Mi-a fost coleg şi îl omagiez în moarte, cum am făcut-o şi în timpul vieţii. Primind din partea domnului Victor Negară din Germania un apel către Parlamentul României, în care el cere să i se atribuie senatorului şi poetului Ioan Alexandru calitatea de "Luptător cu merite deosebite pentru victoria Revoluţiei din 1989". Poetul şi senatorul Ioan Alexandru trebuie să fie recunoscut - zice domnul Victor Negară, pe bună dreptate - de neamul românesc, de Parlamentul României, de Guvernul României, de Preşedinţia României, ca unul care a avut o contribuţie deosebită la modul cum s-au desfăşurat evenimentele din 1989 ce au dus la căderea comunismului la noi. Nu mai vorbesc - zice domnul Negară - de faptul că poetului şi senatorului Ioan Alexandru, când a ieşit cu Crucea şi Icoana în mână în faţa armatei române, în seara zilei de 21 decembrie 1989, fapt unic în tot fostul bloc comunist în privinţa mişcărilor de stradă din 1989, nu i-a dat nimeni acest mandat, el şi l-a luat singur, cu tot curajul, şi a fost răsplătit, ulterior, de către Congresul Statelor Unite ale Americii în ziua de 31 august 1993, când s-a arborat steagul american "Old Glory" în cinstea României, prin senatorul Ioan Alexandru. Rugămintea domnului Negară devine şi rugămintea mea şi cred că e momentul să-i sărbătorim cum se cuvine pe toţi cei care, prin opera lor spirituală sau prin curajul lor civic, au făcut ceva pentru eternitatea românească. Ioan Alexandru este un poet de geniu, care nu mai are puterea să se exprime şi trebuie să o facem noi în numele lui. Am cerut, de altfel, ministrului culturii asistenţa pentru a publica opera lui Ioan Alexandru, opera întreagă, publicistica, poezia lui Ioan Alexandru. Din păcate, nu am găsit, deocamdată, înţelegerea cuvenită la acest domn. Şi o ultimă chestiune, pe care vreau să v-o reamintesc. Astăzi, doamnelor şi domnilor senatori, se împlinesc 14 ani de la absurda, de la nedreapta moarte a marilor artişti basarabeni, Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Ei au plecat dintre noi pe neaşteptate, înainte de a-şi termina de rostit mesajul excepţional, care ar fi putut grăbi regăsirea fraţilor de pe ambele maluri ale Prutului. Doina şi Ion Aldea Teodorovici sunt uitaţi, nici o televiziune, nici un post de radio n-au crezut de cuviinţă să amintească faptul că undeva, în România, undeva lângă Urziceni, în România, au murit în octombrie 1992, doi cântăreţi ai unităţii naţionale şi că au lăsat celor ce trăiesc încă, după moartea lor, acest mesaj de continuitate. S-au ridicat în cinstea lor, atunci, cruci, troiţe, monumente. Iată cât de grăbiţi suntem, iată cât de uituci suntem. Ei au reamintit poporului român de pe ambele maluri ale Prutului versurile marelui poet care a fost şi este Grigore Vieru privitoare la unitatea noastră întru Eminescu. Ei au făcut posibilă înţelegerea adâncă a apartenenţei noastre la acelaşi neam, la aceeaşi istorie şi obligaţia de a regăsi în perspectivă toate căile pe care le-am pierdut spre a fi împreună. Am scris puţin împreună cu ei şi numai în 1992. Fusesem, în mai 1992, împreună cu Doina şi Ion Aldea Teodorovici şi cu Grigore Vieru pe frontul transnistrean. Nu ne-a fost frică de inamici! Mai mult decât atât, prin cântecele lor, ei au reuşit să-i apropie pe unii dintre inamici şi am cântat împreună, acolo în Transnistria, dacă se poate închipui aşa ceva: "Treceţi, batalioane române, Carpaţii!" În amintirea lor, pentru că 14 ani înseamnă atât de mult şi la scara istoriei atât de puţin, permiteţi-mi să reamintesc versurile pe care le recitam şi le cântam împreună din cântecul "Maluri de Prut": "Curge Prutul între noi şi plânge, că e greu şi nouă ne e greu/ La un val de apă, trei de sânge/ Bietul Prut uitat de Dumnezeu". Dumnezeu să-i ţină în oastea lui de îngeri (Aplauze)
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Domnilor senatori, mai sunt doi colegi înscrişi la cuvânt. Îi consult dacă sunt de acord ca să amânăm prezentarea declaraţiilor politice pentru săptămâna viitoare. Domnul Mario Ovidiu Oprea şi doamna Liliana Tomoiagă. Îmi pare rău, am depăşit ora fixată pentru declaraţii politice cu un sfert de oră şi trebuie să intrăm în a doua parte a şedinţei, în procesul legislativ. Vă mulţumesc pentru înţelegere. (rumoare, discuţii neinteligibile în sală) Am înţeles, domnule senator, aveţi perfectă dreptate. Am cerut, de fapt, acest lucru şi am amintit că Grupul parlamentar PSD, la prima luare de cuvânt, a avut 20 de minute şi am rugat să se încadreze în cele 30 de minute repartizate prin Regulament. Vă înţeleg supărarea, dar am făcut acest anunţ. Vă mulţumesc pentru înţelegere. Stimaţi colegi, vă consult dacă aveţi observaţii asupra programului de lucru şi a ordinii de zi, program de lucru, sigur, depăşit în prima parte. Am avut declaraţii politice şi am depăşit programul cu un sfert de oră.
		Intrăm în partea a doua - dezbateri legislative şi, în continuare, de la ora 18,10 la întrebări, interpelări şi răspunsuri. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită. Dacă aveţi observaţii la programul de lucru şi la ordinea de zi? Din sală: N-avem cvorum.
		Domnul Alexandru Pereş: Cvorumul îl vom stabili la votul pentru programul de lucru şi ordinea de zi, sigur, prin vot electronic. Dacă nu, voi solicita strigarea catalogului. Nu sunt observaţii la programul de lucru şi la ordinea de zi. Am rugămintea să vă exprimaţi prin vot asupra ordinii de zi şi a programului de lucru. Am rugămintea să votaţi. Din păcate, nu suntem în cvorumul de lucru de 67. Vom repeta votul. Am rugămintea ca toţi colegii senatori să intre în sala de şedinţe. Domnul David, vă rog, faceţi dumneavoastră anunţul pentru cei aflaţi în hol. Vă rog frumos. De data aceasta observatorii sunt prezenţi. Este un lucru bun. Lipsesc colegii care, în general, participă la şedinţele noastre. Rog şi liderii de grup să mă ajute şi să cheme colegii senatori în sală. Se văd în depărtare... Domnul senator Petrescu, vă rog, mai repede. Vă mulţumesc. Supun, din nou, votului dumneavoastră programul de lucru şi ordinea de zi. Am rugămintea să votaţi. Programul de lucru a fost aprobat cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere. Supun votului dumneavoastră acum ordinea de zi care v-a fost distribuită. Am rugămintea să votaţi. Ordinea de zi a fost aprobată cu 70 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi nici o abţinere. Vă mulţumesc.
		La pct. 2 în ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea următoarei iniţiative legislative: proiectul de Lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr. 388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribuţiei şi unele drepturi pentru personalul care lucrează pe platforme de foraj marin şi pe navele maritime cu care se execută lucrări de prospecţiuni geologice, geofizice şi geotehnice, precum şi alte lucrări sau activităţi speciale necesare forajului marin. Dacă din partea iniţiatorului... Nu este vorba de procedura de urgenţă. Dacă sunt observaţii la acest punct? Dacă nu sunt, am rugămintea să votaţi procedura de urgenţă. Vă rog să votaţi, domnilor senatori. Procedura de urgenţă a fost aprobată cu 57 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 4 abţineri. Vă mulţumesc.
		La pct. 3 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar pentru asigurarea interoperabilităţii serviciilor paneuropene de guvernare pentru administraţiile publice, mediul de afaceri şi cetăţeni (IDABC), semnat la Bucureşti, la 20 martie 2006, şi la Bruxelles, la 20 aprilie 2006, şi pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare aferente participării în acest program în anii 2006-2009. Proiect de lege adoptat de Camera Deputaţilor. Este prioritate de integrare. Raport - Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Rog pe domnul preşedinte Vosganian să se prezinte la microfonul comisiei. Caracterul legii este de lege ordinară. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Florin Bejan.
		Domnul Varujan Vosganian (din sală): Preşedinte de comisie...
		Domnul Alexandru Pereş: Mă scuzaţi, preşedinte de comisie. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Florin Bejan. Microfonul 8.
		Domnul Florin Bejan - secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Prezentul proiect de lege se înscrie în logica firească a continuării unor demersuri începute încă din 10 decembrie 2003, prin semnarea la Geneva a unui Memorandum de înţelegere dintre România şi Comunitatea Europeană privind participarea ţării noastre la programul comunitar în domeniul schimbării electronice de date între administraţii. În esenţă se referă la sprijinirea, iniţierea şi furnizarea de servicii paneuropene pentru cetăţeni şi pentru administraţie şi schimbul de informaţii. Participarea la acest program presupune plata unei contribuţii financiare anuale până în anul 2009, care va fi plătită de România la bugetul Uniunii Europene după aderarea României, această sumă fiind inclusă în totalul contribuţiei la bugetul Uniunii. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Din partea comisiei, domnul preşedinte, totuşi, preşedinte Vosganian.
		Domnul Varujan Vosganian: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, în baza argumentaţiei deja prezentată de reprezentantul Executivului.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Domnul senator Funar, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am doar două întrebări pentru reprezentantul Guvernului: cum a fost calculată această contribuţie şi, cea de-a doua, ce avantaje va avea statul român după plata acestei contribuţii?
		Domnul Alexandru Pereş: Domnul secretar de stat, microfonul 8, vă rog.
		Domnul Florin Bejan: Sumele sunt fixe, nu sunt calculate de către noi. Sunt sume care au fost impuse de la nivelul Comisiei Europene, iar în ceea ce priveşte avantajele pe care le avem, putem să vă spunem că dacă statele membre ale Uniunii Europene sunt automat incluse în acest tip de program, avantajul fiind acela că odată cu aderarea vom avea acces pentru administraţiile, inclusiv administraţiile publice locale la reţele de tipul TESA, care sunt reţele care fac legătura între toate administraţiile europene cu un grad de transparentizare şi acces la informaţiile de administrare, atât pentru cetăţenii noştri, cât şi pentru mediul de afaceri din România.
		Domnul Alexandru Pereş: Domnul senator sunteţi mulţumit de răspuns?
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Nu pot fi mulţumit de răspuns, pentru că sumele nu sunt fixe, ele sunt variabile şi sunt nevoit... Probabil că n-a fost atent domnul secretar de stat. Cum să fie fixă, dacă în anul 2006 suma este de 146.232 de euro, iar în 2009 creşte la 193.386 euro. Permiteţi-mi o întrebare suplimentară: de ce sunt variabile?
		Domnul Florin Bejan: Prin fixă mă refeream la faptul că ele au fost fixate pentru fiecare an din perioada de existenţă a programului până în 2009 şi nu că sunt egale în fiecare a. Îmi cer scuze, rectific.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule ministru. Având în vedere că avem un raport de admitere fără amendamente, supun votului plenului Senatului spre aprobare raportul de admitere împreună cu proiectul de lege printr-un singur vot. Am rugămintea să vă exprimaţi prin vot, doamnelor şi domnilor senatori. Raportul şi proiectul de lege au fost adoptate cu 62 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri. Vă mulţumesc.
		La pct. 4 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru acceptarea Protocolului adoptat la Moscova, la 30 noiembrie 1996 şi intrat în vigoare la 4 noiembrie 2002, privind amendamentele la Acordul cu privire la crearea sistemului internaţional şi a Organizaţiei de Telecomunicaţii Spaţiale "Intersputnik", încheiat la Moscova, la 15 noiembrie 1971, ratificat prin Decretul nr. 307/1972. Proiect de lege adoptat de Camera Deputaţilor. Este prioritate legislativă a Guvernului. Pentru raport, Comisia economică, industrii şi servicii. Caracterul legii - lege ordinară. Participă din partea iniţiatorilor domnul secretar de stat Florin Bejan. Microfonul 8, vă rog, domnul secretar de stat.
		Domnul Florin Bejan: Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor senatori, Acest proiect de lege se referă în fapt la acceptarea amendamentelor la Acordul "Intersputnik". România este membru al Consiliului Organizaţiei de Telecomunicaţii Spaţiale "Intersputnik" încă din 1972. Aceste amendamente au apărut, în primul rând, datorită faptului că în ultimii, cel puţin zece ani, în plan internaţional sectorul de telecomunicaţii spaţiale a evoluat rapid spre restructurarea şi liberalizarea pieţei şi de aceea se referă, în special, la separarea activităţilor de exploatare, de cele de reglementare şi politici.În esenţă, se va reconsidera rolul statelor membre în cadrul Organizaţiei de Telecomunicaţii, mai ales în ceea ce priveşte participarea la activităţile tehnico-comerciale asociate. Precizăm că protocolul nu impune noi obligaţii pentru ţara noastră sau noi cursuri şi, ca atare, solicităm respectuos aprobarea lui.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul preşedinte Claudiu Tănăsescu.
		Domnul Dan Claudiu Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acordul acesta este un acord de exploatare internaţional, interdepartamental. În urma dezbaterilor, membrii comisiei noastre au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport favorabil, fără nici un amendament. Prin natura reglementărilor sale, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. La dezbateri generale sau întrebări dacă sunt solicitări. Nu sunt. Vă mulţumesc. Vă propun ca printr-un singur vot să aprobăm raportul favorabil şi proiectul de lege, având în vedere că în comisie nu s-au adus amendamente. Am rugămintea, doamnelor şi domnilor senatori, să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri raportul şi proiectul de lege au fost adoptate. Vă mulţumesc.
		La punctul 5 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului, adoptată la Varşovia, la 16 mai 2005. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Pentru raport, rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Caracterul este ordinar. Iniţiatori sunt Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe. Participă domnul Anton Niculescu, secretar de stat. Domnule secretar de stat, microfonul 9, vă rog!
		Domnul Anton Niculescu - secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, România a semnat Convenţia Europeană privind prevenirea terorismului, la 16 mai 2005. Documentul constituie primul tratat internaţional care include prevederi atât cu privire la prevenirea şi controlul spălării banilor, cât şi la finanţarea terorismului. El stabileşte şi un mecanism care să asigure implementarea corespunzătoare a prevederilor sale de către statele părţi. Convenţia asigură cadrul juridic intern pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, a combaterii terorismului, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. Vă rugăm să aprobaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei sesizată în fond, domnul preşedinte Eckstein, vă rog.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc. Textul Convenţiei este compatibil cu dreptul intern român, nefiind contrar prevederilor Constituţiei României şi legislaţiei în materie. Avem avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care, în schimb, crede că este vorba de un proiect de lege organic. În adevăr, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări vă raportează că suntem în faţa unei propuneri legislative cu caracter ordinar, iar Senatul este Cameră decizională. Raportul este de admitere, în forma adoptată de Camera Deputaţilor.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă sunt solicitări, la dezbateri generale, din partea doamnelor şi domnilor senatori? Nu există solicitări. Vă propun, atunci, ca printr-un singur vot, având în vedere raportul de admitere, fără amendamente, să votăm raportul şi proiectul de lege. Am rugămintea să votaţi. Cu 63 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi nici o abţinere, proiectul de lege şi raportul au fost adoptate. Există o propunere şi v-aş ruga să fiţi de acord, având în vedere că nu sunt iniţiatorii în sală, la punctele 6, 7, 8 şi 9 de pe ordinea de zi, să trecem la punctul 10. Să-l discutăm şi ulterior să revenim pe punctele pe care vi le-am indicat.
		La punctul 10 de pe ordinea de zi, avem înscrisă propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe din România. Are termen de adoptare tacită 9 noiembrie 2006. Pentru raport, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Caracterul legii este ordinar. Participă doamna secretar de stat Gabriella Pasztor, din partea Guvernului. Iniţiatorul, vă rog domnule senator Basgan.
		Domnul Ion Basgan: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe din România, ca for naţional de consacrare ştiinţifică. Acest proiect de lege este avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Academia Română, prin semnătura preşedintelui Academiei, şi de către Guvern, cu ocazia reexaminării. A fost trecut prin comisie. Cu unanimitate de voturi a fost adoptat raport favorabil.
		Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog, domnul preşedinte Irinel Popescu, microfonul 7.
		Domnul Irinel Popescu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Aşa cum s-a spus, de altfel, de către domnul senator Basgan, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa 1. Există un amendament respins, cuprins în Anexa 2. S-au primit avize negative de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, de la Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaţilor.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Scuzaţi-mă, din partea Guvernului, microfonul 9, doamna secretar de stat!
		Doamna Gabriella Pasztor - secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Mulţumesc. Deoarece amendamentele au fost cuprinse în anexă, Guvernul susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. La dezbateri generale dacă sunt doritori? Nu sunt. (proteste din sală) A, scuzaţi-mă, domnul academician, vă rog frumos, microfonul 3.
		Domnul Răzvan Theodorescu: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, poate pentru mulţi este o mirare că o asemenea academie apare. Vreau să vă spun că această academie este veche, din perioada interbelică. Ea continuă şi noi, Academia Română, cum a spus colegul Basgan, suntem de acord cu această formulă. Nu eram de acord cu formula iniţială, dar ea a fost schimbată. Trebuie să se înţeleagă că o asemenea Academie, un asemenea tip de Academie, se numeşte a "Oamenilor de Ştiinţă", este un lucru care apare în toate ţările europene. În academia de consacrare, nu pot, prin forţa lucrurilor, să vină decât foarte puţini oameni, însă cei care binemerită sunt cu mult mai mulţi. Şi atunci, această formulă este o formulă bine găsită. Vreau să spun că este de salutat faptul că s-a pus acum un număr de membri - până acum nu era, erau câţi membri încăpeau, vorba aceea! Acum este un număr fix, de 250, este un lucru pozitiv, este pozitiv că se numeşte "Academia Oamenilor de Ştiinţă", şi aşa trebuie să apară ea pentru presă, nu Academia de Ştiinţe. Această formulă este de salutat şi este de sprijinit şi de votat, cred eu, aşa cum se cade. Este o instituţie veche, o instituţie de continuitate şi o instituţie onorabilă. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule academician. Da, domnule senator Aurel Ardelean.
		Domnul Aurel Ardelean: Înfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă vine în sprijinul cercetării ştiinţifice care se derulează astăzi în România, pentru crearea spaţiului european, a ariei cercetării ştiinţifice. Considerăm că prin ceea ce s-a arătat până în prezent de către iniţiatori şi de către domnul preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, aria cercetării ştiinţifice va cuprinde noi domenii de activitate, iar Grupul parlamentar al Partidului România Mare susţine înfiinţarea acestei academii.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator Aurel Ardelean. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să constataţi că avem în faţă un raport de admitere, cu amendamente, 29 de amendamente admise, cuprinse în Anexa 1, şi un amendament respins, la Anexa 2. Dacă la Anexa 2, la amendamentul respins, iniţiatorul doreşte să-l susţină? Domnul senator Funar, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Voi renunţa la acest amendament. Am o rugăminte la cei care vor acorda, postmortem, titlurile respective, să nu înceapă de la Burebista! Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Dacă la Anexa 1, la amendamentele admise, sunt observaţii? Nu sunt. Vă propun, atunci, să votăm raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în Anexa 1. Am rugămintea, doamnelor şi domnilor senatori, să votaţi. Cu 66 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi nici o abţinere, raportul de admitere, cu amendamentele din Anexa 1, a fost aprobat. Am rugămintea să votăm şi proiectul legislativ cu raportul de admitere. Vă rog să votaţi. Cu 63 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nici o abţinere, proiectul legislativ a fost adoptat. Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor senatori.
		Cu permisiunea dumneavoastră, revenim la punctul 6 din ordinea de zi. A sosit iniţiatorul. La punctul 6 din ordinea de zi, avem propunere legislativă pentru modificarea art.4 al Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri. Raportul este de respingere. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Mihai Şeitan. Comisia, vă rog. Domnul preşedinte Aron, vă rog, microfonul 7.
		Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am cerut cuvântul pentru că avem în faţă un raport suplimentar, pe care l-am întocmit ca urmare a solicitării iniţiatorului, domnul deputat Kerekes, care a motivat faptul că la prima dezbatere, în cadrul comisiei, nu a fost prezent. L-am invitat, am dezbătut încă o dată această propunere legislativă. Argumentele domniei-sale nu au convins comisia să schimbe raportul de respingere. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Şeitan, microfonul 9.
		Domnul Mihai Şeitan - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine propunerea legislativă atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi ca efect financiar. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Dacă sunt luări la cuvânt? Nu sunt. Doamnelor şi domnilor senatori, vă propun să votăm raportul suplimentar de respingere. Am rugămintea să votaţi. Cu 41 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat raportul suplimentar de respingere. Vă rog să ne pronunţăm şi asupra propunerii legislative. Am rugămintea să votaţi. (discuţii în sală) Acum, vă rog. Cu 17 voturi pentru, 35 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, propunerea legislativă a fost respinsă.
		La punctul 7 din ordinea de zi, avem propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială este un raport de respingere. Caracterul legii este ordinar. Participă, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Şeitan. Iniţiatorii nu sunt în sală. Din partea comisiei, domnul preşedinte, vă rog.
		Domnul Ioan Aron Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a hotărât în unanimitate să adopte un raport de respingere, având în vedere atât dezbaterile care au avut loc, o decizie a Curţii Constituţionale şi avizele negative primite de la comisiile care au fost avizate. Vă mulţumesc. Mă scuzaţi. Comisiile cărora li s-a solicitat avizarea. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Şeitan.
		Domnul Mihai Şeitan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine propunerea legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă rog să constataţi că suntem în faţa unei propuneri legislative cu un raport de respingere. Sunt luări de cuvânt din partea doamnelor şi domnilor senatori? Nu sunt. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi raportul de respingere al comisiei. Vă mulţumesc. Cu 46 de voturi pentru, 14 împotrivă şi nici o abţinere, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă. Vă mulţumesc.
		Trecem la pct.8 din ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea art.14 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, pentru susţinerea raportului. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Mihai Şeitan. Vă rog, domnule preşedinte.
		Domnul Ioan-Aron Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Comisia a examinat propunerea legislativă împreună cu reprezentanţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice. Ca urmare a examinării acestei propuneri, am hotărât cu majoritate de voturi să adoptăm un raport negativ. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule secretar de stat Şeitan, din partea Guvernului.
		Domnul Mihai Şeitan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine proiectul legislativ şi din punct de vedere al faptului că există încă 3 astfel de propuneri legislative care ar trebui văzute într-un cuantum egal. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Doamnelor şi domnilor senatori, suntem în faţa unui raport de respingere, unul negativ, fără amendamente. Am rugămintea ca printr-un singur vot să vă exprimaţi asupra raportului şi asupra propunerii legislative. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere a întrunit 46 de voturi pentru, 12 împotrivă şi o abţinere. Vă rog să vă exprimaţi prin vot şi pentru propunerea legislativă. Fiţi atenţi, doamnelor şi domnilor senatori.
		Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală): Nu s-a votat? (rumoare, discuţii) Din sală: Printr-un singur vot...
		Domnul Alexandru Pereş: Suntem într-o situaţie... Am rugămintea să dăm votul pentru propunerea legislativă. Încă o dată vă reamintesc că propunerea legislativă a primit raport de respingere. Am rugămintea să votaţi, doamnelor şi domnilor senatori. Din sală: Asupra propunerii legislative.
		Domnul Alexandru Pereş: Sigur, asupra propunerii legislative. (rumoare, discuţii) Vă mulţumesc. Propunerea legislativă a fost respinsă cu 15 voturi pentru, 43 împotrivă şi 6 abţineri. Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor senatori.
		Trecem la pct.9 din ordinea de zi. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Are termen de adoptare tacită 7 noiembrie 2006. pentru raport, Comisia pentru egalitate de şanse. Caracterul legii este de lege ordinară. Participă din partea Guvernului domnul secretar de stat Mihai Şeitan. Vă rog, domnule secretar de stat.
		Domnul Mihai Şeitan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de un proiect de lege care urmează să ia în consideraţie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului referitoare la egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei, cerinţă imperioasă a raportului de monitorizare, ultimul, care stipulează, printre altele, necesitatea ca mandatul preşedintelui ANES să fie făcut pe o perioadă determinată şi să se asigure un buget util pentru funcţionarea acestei instituţii. Motiv pentru care Guvernul a emis această ordonanţă, deoarece este cerută ca, până la sfârşitul anului, să intre în funcţiune. Solicităm, de aceea, aprobarea proiectului de lege, ca să putem aplica în continuare ordonanţa. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Iorga.
		Domnul Nicolae Marian Iorga: Comisia pentru egalitate de şanse a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport favorabil, cu amendamentele respinse din anexă.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să constataţi că avem în faţă un raport favorabil al comisiei, cu amendamentele respinse, care se află în anexă. Cu privire la amendamentele respinse, domnul senator Funar doreşte să se exprime. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, la art.I pct.4 art.27 alin.11, în ordonanţă s-a menţionat că "mandatul preşedintelui este de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată". Când am citit ordonanţa, mă gândeam ce legătură există între preşedinta acestei agenţii şi şeful statului român? Mandat de 5 ani! După părerea mea, nu este cazul să se precizeze un asemenea mandat de 5 ani. Mi-am pus întrebarea de ce 5 şi nu 50 sau un an. Am reţinut din expunerea de motive a iniţiatorului, a Guvernului, că a avut loc o reuniune tehnică bilaterală cu experţi ai Comisiei Europene, în data de 8 iunie 2006, şi, ca atare, s-au gândit să propună acest lucru. Mă întreb şi îi întreb şi pe reprezentanţii Guvernului dacă mâine-poimâine va avea loc o altă reuniune şi se vine cu altă idee, veţi da iar o ordonanţă de urgenţă? Noi am dezbătut o lege. Parlamentul a adoptat o lege în acest sens. Nu era şi nu este cazul să se precizeze cât este mandatul preşedintelui. Este absurd. El poate mâine să se ducă la cules de căpşuni în Spania. Şi ce facem cum mandatul lui? Poate muri, şi ce facem cu mandatul? Scriem că nu are voie să moară 5 ani? De aceea, aş propune, domnule preşedinte de şedinţă, doamnelor şi domnilor senatori, să acceptaţi amendamentul meu: eliminarea acestei precizări care nu este necesară. Este un funcţionar public şi, după cum îşi îndeplineşte atribuţiile curge şi durata mandatului. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Din partea Guvernului la acest amendament aveţi o reacţie? Microfonul 9.
		Domnul Mihai Şeitan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc pentru amendament. Nu-l susţinem. Absolut toate comisiile, agenţiile sau autorităţile care urmează, la nivel naţional, să administreze un sistem au termen pentru preşedinţii lor. Nu există nici una în România care nu are aşa ceva. Ca atare, şi această comisie trebuie să aibă un termen pentru preşedinte. Nu poate rămâne pe viaţă. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Iorga.
		Domnul Nicolae Marian Iorga: Mai e şi Directiva Comisiei Europene nr.202/73 care ne impune acest lucru, în afară de cele spuse de domnul ministru.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Doamnelor şi domnilor senatori, nici Guvernul şi nici comisia nu susţin amendamentul de la pct.1. Aţi ascultat argumentele. Am rugămintea să ne exprimăm prin vot asupra acestui amendament. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Amendament respins cu 21 de voturi pentru, 42 împotrivă şi o abţinere. La pct.2 în anexă, domnul Gheorghe Funar, vă rog, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Am constatat că iniţiatorul este grijuliu cu preşedintele şi a precizat că mandatul acestuia încetează înainte de termen numai în caz de demisie, incompatibilitate cu funcţii publice sau private ori în caz de deces. Dar în cazul în care pleacă din ţară şi uită să se mai întoarcă? În cazul în care a săvârşit fapte penale şi este condamnat la închisoare - şi în alte cazuri! - rămâne în funcţie? Mai sunt şi alte exemple. Ca atare, eu am propus eliminarea acestei precizări, inutile după părerea mea. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat.
		Domnul Mihai Şeitan: Nu susţinem amendamentul. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul vicepreşedinte Iorga.
		Domnul Nicolae Marian Iorga: Deşi aici am fost de acord cu domnul Funar, în comisie... comisia a zis invers... nu susţine amendamentul. Majoritatea membrilor comisiei şi eu exprimăm aici punctul de vedere al comisiei, nu al meu personal.
		Domnul Alexandru Pereş: Am înţeles, domnule senator. Vă mulţumesc. Aţi auzit argumentele şi din partea Guvernului, şi din partea comisiei pentru care este un amendament respins. Doamnelor şi domnilor senatori, v-aş ruga să ne exprimăm prin vot. Vă rog să votaţi. Cu 16 de voturi pentru, 44 împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul a fost respins. La pct.3 tot un amendament al domnului senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am venit la art.33 alin.1 cu o completare faţă de textul iniţiatorului, care menţionează că "în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează Comisia judeţeană în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, fără să precizeze numărul membrilor acestei comisii. Respectând prevederile din Programul de guvernare şi angajamentul premierului de a nu mări numărul celor ce sunt plătiţi din banii contribuabililor, am venit cu un amendament şi am propus ca această comisie, la nivel judeţean să fie formată din 3 membri. Iniţiatorul nu a precizat numărul membrilor. Pot fi şi 50 angajaţi, pentru că legea permite. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.
		Domnul Mihai Şeitan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Putem fi de acord cu acest amendament, atâta timp cât totalul funcţionarilor aprobat pentru agenţie permite să existe 3 membri la această comisie. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul senator Iorga.
		Domnul Nicolae Marian Iorga: Toate bune şi frumoase, dar numărul membrilor este stabilit prin H.G. nr.1054/2005 care precizează, atât la municipiul Bucureşti, cât şi la nivel de judeţe, un număr de 22 de membri în fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, fără a fi retribuiţi, pentru că în conformitate cu anexa prevăzută de Regulamentul aprobat prin aceeaşi Hotărâre de Guvern din 8.09.2005 fac parte din acest personal: unul de la Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială; unul de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă; unul de la Inspectoratul Teritorial de Muncă; unul de la Inspectoratul Şcolar; unul de la Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică; unul de la Direcţia pentru Cultură; unul de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie; unul de la Direcţia judeţeană de statistică şi aşa mai departe. Deci, numărul membrilor nu a mai fost prevăzut, pentru că era stabilit printr-o hotărâre de Guvern de anul trecut.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnule senator Funar, doriţi să mai interveniţi? Vă rog!
		Domnul Gheorghe Funar: Permiteţi-mi o scurtă intervenţie, domnule preşedinte. Onorat Senat, Hotărârea de Guvern se dă în aplicarea legii. Comisiile acelea, aşa cum a precizat distinsul nostru coleg, domnul senator Iorga, formate din 22 de oameni care nu sunt plătiţi, riscă să fie comisii formale. Eu am propus o comisie din trei membri, care să fie plătiţi. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Doamna senator Vedinaş, doriţi să interveniţi pe amendamentul domnului Funar? Haideţi, poate ne luminaţi, ne clarificaţi.
		Doamna Verginia Vedinaş: Da, domnule preşedinte, dar ştiţi foarte bine, chiar dacă nu conduceţi foarte des şedinţa, că avem dreptul să susţinem şi să aducem argumente în plus faţă de amendamentele colegilor noştri. Şi eu consider, alături de colegul Funar, că faptul că există o hotărâre de Guvern care stabileşte un număr de membri nu înseamnă că noi nu putem, prin lege, să determinăm care este acest număr de membri şi mi s-ar părea normal să facem astfel, pentru că hotărârea de Guvern dată în executarea, în dezvoltarea legii, vine cu reglementări suplimentare, însă cred că ar fi necesar ca în lege să se întâmple acest lucru, iar un număr de 22 sau câţi a spus colegul ar face o comisie nefuncţională. De aceea, vă rog să fiţi de acord cu amendamentul colegului nostru şi vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator. Doamnelor şi domnilor senatori, aţi auzit argumentele pro şi contra. Am rugămintea să tranşăm prin vot. Este vorba de un amendament respins de către comisie. V-aş ruga să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor senatori. Amendamentul este respins, întrunind doar 22 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi 4 abţineri. Având în vedere acest lucru, vă rog să ne exprimăm prin vot asupra raportului favorabil al comisiei sesizate în fond. Am rugămintea, doamnelor şi domnilor senatori, să votaţi. Vă mulţumesc. Raport favorabil, care a întrunit 56 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Vă mulţumesc. Vă rog să ne exprimăm asupra proiectului de lege. Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Proiectul de lege a fost adoptat cu 57 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.
		Punctul 10 din ordinea de zi l-am discutat. La pct.11 din ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2006 privind unele măsuri de sprijin financiar care se acordă producătorilor agricoli pentru înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006. Termenul de adoptare tacită este 14 noiembrie 2006. Pentru raport, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Caracterul legii - ordinară. Din partea Guvernului, participă domnul Istvan Töke, secretar de stat. Domnule secretar de stat, vă rog! Microfonul 10.
		Domnul Töke Istvan - secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Domnule preşedinte, stimat Senat, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.65/2006 prevede acordarea unui sprijin financiar de 150 lei (RON) pe hectar producătorilor agricoli care înfiinţează culturi în toamna anului 2006 pentru achiziţia de seminţe şi/sau îngrăşăminte şi/sau pesticide. Beneficiarii sprijinului financiar sunt producătorii agricoli persoane fizice sau juridice care deţin sau exploatează terenuri arabile, sunt înregistraţi în registrul agricol, în registrul fermelor sau în alte evidenţe funciare şi înfiinţează culturi în toamna anului 2006. Sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli se face prin atribuirea gratuită de bunuri valorice nominale. Suntem de acord cu amendamentele prezentate în comisie şi solicităm adoptarea legii prin votul Senatului. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul preşedinte Vosganian. Vă rog!
		Domnul Varujan Vosganian: Domnule preşedinte, În baza argumentelor prezentate de iniţiator şi dezbătute în cadrul comisiei, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Domnul senator Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar PSD. Microfonul 4, vă rog!
		Domnul Ilie Sârbu: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Aşa cum am făcut-o de fiecare dată, când e vorba de o lege care vine în sprijinul producătorilor agricoli, am votat atât la comisie, cât şi în plen, grupul nostru parlamentar va fi de acord cu promovarea acestei legi. Sigur, regretăm că, faţă de cea pe care am avut-o noi, în urmă cu o lună sau două, când propuneam 450 lei, astăzi suntem puşi în situaţia de a vota doar 150 lei. Dar, dincolo de asta, avem în nota de fundamentare două lucruri pe care aş vrea să ni le clarifice domnul secretar de stat, dacă poate, sau dacă nu, poate ni le clarifică în scris. Vorbiţi, la un moment dat, de sprijinul pe care îl vor primi producătorii agricoli, pe suprafaţă de unitate, începând cu 2007, şi care se va deconta abia în luna octombrie. Am mai auzit, tot din partea dumneavoastră, luna iunie, sfârşitul anului sau decontul după un an, deci în 2008. La fel, să ne spuneţi, dacă sunteţi în posesia acestor informaţii, dacă agenţiile de plăţi şi intervenţii funcţionează în teritoriu şi dacă a ajuns deja la producători acest sprijin financiar, pentru că eu vin din teritoriu şi am aflat că nu au primit nici un fel de subvenţie în această perioadă.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Din partea Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD, domnul senator Dumitru. Microfonul 2, vă rog!
		Domnul Constantin Dumitru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca reprezentant al unui judeţ în care agricultura reprezintă o pondere importantă, sunt întru totul de acord, şi în comisie am susţinut acest lucru, este un lucru firesc, sunt nişte bani veniţi extraordinar pentru agricultură, chiar dacă ei sunt puţini, dar sunt. Grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Din partea Grupului parlamentar PRM, vă rog să decideţi. Domnul senator Stan. (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul.) Unul singur, domnule senator. Am înţeles că vreţi să puneţi o întrebare, da? Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Ce v-aş ruga, domnule preşedinte de şedinţă? Conform Regulamentului, întâi să faceţi apel dacă sunt întrebări, ca să nu se creeze confuzie. Din partea grupului nostru va vorbi şi va prezenta poziţia grupului domnul inginer agronom Petru Stan. Dacă-mi permiteţi câteva întrebări pentru iniţiator? O primă întrebare: de ce atât de târziu a fost adoptată această ordonanţă de urgenţă a Guvernului, abia în 13 septembrie, când, practic, trebuia să se treacă, în unele zone ale ţării, la însămânţări? A doua întrebare: efectul acestei ordonanţe este sigur. În anul acesta s-a înregistrat cea mai mică suprafaţă din istoria României la însămânţări. Aţi urmărit sau nu acest lucru prin această ordonanţă? Efectul este sigur. Vom ajunge, anul viitor, să importăm cel puţin 5 milioane tone de grâu. Şi anul acesta se importă 4 milioane tone. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Domnul Petru Stan, din partea Grupului parlamentar PRM, scurt, dacă sunteţi de acord, pentru că depăşim deja ora de intrare în transmisie radio. Vă rog, microfonul 1.
		Domnul Petru Stan: Grupul parlamentar al Partidului România Mare susţine ordonanţa de urgenţă, susţine şi amendamentele propuse de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Totuşi, trebuie să vă mai reţin un minut. Guvernul trebuie să înţeleagă că această sumă acordată ca subvenţie este minimă. Pentru un hectar de grâu, să-l înfiinţăm în toamna asta, costă 15 milioane lei. Toată lumea ştie treaba asta. Ce reprezintă cei 150 lei? Foarte puţin. Deci, trebuie să ne gândim în continuare, să ajutăm agricultura mult mai serios. Nu mai vorbesc că din producţia obţinută anul acesta, 2 milioane şi jumătate de tone sunt nevândute, deci mai mult de 60% din producţie. Mai pot înfiinţa aceşti producători culturi de toamnă? Este foarte greu de presupus. Deci, totuşi, trebuie să ne gândim să mărim subvenţia. Noi susţinem această ordonanţă de urgenţă. Orice ajutor acordat agricultorului este binevenit. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul 3.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu salut această ordonanţă şi e bine că le dau. Vin dintr-o zonă agricolă, Botoşani este un judeţ agricol, dar nu înţeleg ceva şi v-aş ruga... Este o întrebare către reprezentantul Guvernului. La art.1 - şi permiteţi-mi să vi-l citesc: "Se acordă un sprijin financiar în valoare de 150 lei (RON)/pe hectar producătorilor agricoli" - şi vă rog să mă urmăriţi - "care înfiinţează culturi în toamna anului 2006, pentru achiziţia de seminţe" - asta înţeleg, dar care înfiinţează culturi de toamnă - pentru că citesc textul, reiau, ca să vedem - pentru îngrăşăminte... Explicaţi-mi ce fel de culturi sunt pentru îngrăşăminte, că nu ştiu, efectiv, nu mă pricep, sunt jurist, şi ce fel de culturi de toamnă sunt cele pentru pesticide. Dacă aţi vrut să spuneţi că înfiinţează culturi de toamnă pentru achiziţia de seminţe şi, după aceea, să continuaţi cu cei care sunt cu îngrăşăminte şi achiziţionează sau eu ştiu, dar... cultură pentru îngrăşământ şi cultură pentru pesticid nu înţeleg. Deci, textul, aşa cum este, nu e româneşte.
		Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Nu ştiu unde este neînţelegerea. Oricum, am rugămintea să votăm raportul de admitere. (Din sală, se solicită cuvântul.) Domnule senator, intrăm deja în zona... (discuţii în sală) Am rugămintea... Suntem în faţa unui raport de admitere, cu amendamente admise. Dacă asupra amendamentelor admise sunt obiecţiuni? Nu sunt. Atunci, am rugămintea să votăm raportul de admitere. Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog frumos să votaţi. Vă mulţumesc. Raportul este adoptat cu 58 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi o abţinere. V-aş ruga să vă exprimaţi prin vot şi asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.65/2006. Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să votaţi. Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor senatori. Cu 60 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nici o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vă propun să ne oprim aici, având în vedere că partea a treia a şedinţei noastre este transmisă la radio. Vă mulţumesc şi vă doresc o seară plăcută.
		Doamnelor şi domnilor senatori, începem partea a treia a şedinţei noastre de astăzi cu întrebări adresate Guvernului. Îl invit la microfon pe domnul senator Paul Păcuraru, din partea Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD. Microfonul 2, vă rog!
		Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, Interpelarea mea este adresată domnului Zsolt Nagy, ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. Un rol important în debirocratizarea administraţiei publice centrale şi locale este utilizarea Internetului. În prezent, cetăţenii României se pot adresa instituţiilor publice folosind INTERNETUL, iar aceştia trimit răspunsurile la aceste solicitări folosind mijloacele clasice, prin poştă. O influenţă mare asupra scurtării termenelor de răspuns este folosirea semnăturii electronice în administraţie. Faţă de cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Ministerul pe care-l conduceţi a elaborat o analiză asupra oportunităţii introducerii semnăturii electronice în administraţia publică locală şi centrală din România? Care sunt costurile introducerii semnăturii electronice în administraţia publică locală şi centrală? Care sunt etapele introducerii semnăturii electronice în administraţia publică locală şi centrală? Solicit răspunsul scris şi electronic. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Totuşi, suntem la secţiunea întrebări. Veţi adresa întrebarea la sfârşit.
		Am rugămintea să poftească la microfon domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. La microfonul central.
		Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Permiteţi-mi să adresez întrebarea şi interpelarea.
		Domnul Alexandru Pereş: V-aş ruga, doar întrebarea, domnule senator.
		Domnul Ion Vărgău: Întrebarea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Obiectul întrebării: Începutul toamnei în Delta Dunării debutează şi cu sezonul migraţiei păsărilor, fenomen care, anul trecut, a determinat apariţia gripei aviare. Domnule ministru, Ce măsuri aveţi în vedere, astfel încât să se evite impactul negativ de anul trecut pe care acest fenomen l-a avut în judeţul Tulcea? Solicit răspuns oral şi în scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Nicolae Iorga. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Nicolae Iorga: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Miercurea trecută, când am depus această întrebare, conform Regulamentului, postul de ministru al apărării naţionale era vacant, de aceea, am adresat-o primului-ministru, Călin Popescu Tăriceanu. Îmi permit să o adresez şi ministrului apărării de acum, domnul Sorin Frunzăverde, Regulamentul permiţându-mi acest lucru. Întrebarea este pentru ambii demnitari. Este adevărat că unităţile militare din judeţele Harghita şi Covasna au fost desfiinţate? Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului ministru Vlădescu, de fapt, este o revenire la o întrebare adresată anterior şi pentru care răspunsul a cuprins numai partea de venituri realizate la bugetul de stat. Rugămintea este să ne transmită şi veniturile realizate de către comunităţile locale în anul 2006, până la 1 septembrie, aşa cum le-a avut şi pe celelalte. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Din partea Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD, domnul senator Paul Păcuraru. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Paul Păcuraru: Am două întrebări, domnule preşedinte. Prima întrebare este adresată doamnei Monica Macovei. După cum vă este cunoscut, instanţele judecătoreşti, cu consimţământul contravenientului, pot stabili în cazurile prevăzute de Legea contravenţională, sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii. Întrebările pe care le pun doamnei ministru sunt: Faţă de cele de mai sus, vă rog, doamna ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Câte sancţiuni de prestare a unei activităţi în folosul comunităţii s-au stabilit în anul 2005, cu repartizarea pe judeţe? Care a fost rata de recidivă a persoanelor care au executat această pedeapsă, având în vedere faptul că Ordonanţa Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancţiunilor prestării unei activităţi în folosul comunităţii şi închisorii contravenţionale, se aplică deja de patru ani? Care au fost dificultăţile pe care le-aţi întâmpinat în punerea în aplicare a reglementării menţionate? Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, mai am încă o întrebare. Vă mulţumesc. Este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. În cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei funcţionează Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale, care asigură reprezentarea ministerului în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi la alte reprezentanţe ale României în străinătate. Atribuţiile acestora sunt, în principal, de susţinere şi protejare a intereselor lucrătorilor români în străinătate. Faţă de cele de mai sus, vă rog,domnule ministru, să-mi comunicaţi: Câte consilieri în litigiile de muncă ale cetăţenilor români cu angajatorii străini au realizat ataşaţii sociali de la momentul numirii lor şi până în prezent? Câte informări privind drepturile de muncă şi solidaritate socială au realizat ataşaţii sociali de la momentul numirii lor şi până în prezent? Care sunt măsurile luate pentru promovarea şi respectarea drepturilor lucrătorilor români aflaţi în străinătate. Solicit răspunsul scris şi electronic. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ioan Corodan. Microfonul 1.
		Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onorat Senat, Am o întrebare adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu. În Maramureş, copiii diagnosticaţi cu autism sunt în număr destul de mare, ONG-urile şi instituţiile abilitate nu sunt sprijinite şi interesate în vederea recuperării acestor copii, neasigurându-le spaţii, suport material şi financiar. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi câţi copii diagnosticaţi cu autism sunt în evidenţa dumneavoastră şi ce programe sau măsuri aţi luat sau veţi lua în vederea recuperării şi integrării sociale a acestora. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Din partea Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD, domnul senator Gheorghe David. Microfonul central.
		Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată doamnei secretar de stat Maria Muga, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Vă supun atenţiei o situaţie apărută în cadrul audienţelor organizate la Biroul meu senatorial din Timiş. La noi în ţară există cazuri de cetăţeni străini, rezidenţi, femei cu permis de muncă care sunt căsătorite cu cetăţeni români. De asemenea, persoanele în cauză şi-au depus actele pentru obţinerea cetăţeniei române. Având în vedere aceste considerente, vă pun întrebarea dacă aceste persoane pot beneficia de prevederile Ordonanţei de urgenţă nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul 1.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am două întrebări. Una, adresată domnului prim-ministru al României, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Datorită faptului că, la întrebarea adresată în data de 18 septembrie 2006, nu am primit nici un răspuns, revin, astăzi, în faţa plenului Senatului, cu aceeaşi întrebare la care, de această dată, sper să-mi transmiteţi un răspuns. Prin cererea de finanţare, din data de 24.08.2006, adresată Cancelariei primului-ministru, am solicitat aprobarea proiectului privind sistemul de colectare, epurare şi evacuarea apelor uzate din comuna Dăneşti, judeţul Gorj. Vă rugăm, domnule prim-ministru, să ne transmiteţi dacă acest proiect de finanţare, de altfel, foarte necesar comunei Dăneşti, a fost aprobat sau care este stadiul în care se află, în vederea derulării aprobării acestei finanţări? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu. A doua întrebare este adresată domnului ministru Ioan Codruţ Sereş, Ministerul Economiei şi Comerţului. După secţionarea DN 67 A, care face legătura între Motru şi Tg.Jiu, cauzată de alunecările de teren de la Cariera Roşiuţa, unde s-au luat măsuri parţiale, vă solicit, domnule ministru, să mă informaţi când va avea loc asfaltarea sau betonarea drumului care face legătura Motru - Miculeşti - Turceni, deoarece în cazul în care DN 67 A va fi blocat (închis), cei peste 700.000 locuitori din localităţile de pe traseu nu pot comunica cu reşedinţa de judeţ, Tg.Jiu. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, şi se referă la numeroasele construcţii ilegale care s-au înălţat în toată ţara în cei doi ani de când se află la putere actualul guvern. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi câte construcţii ilegale s-au realizat anul trecut şi în primele nouă luni din acest an, pe total ţară, pe judeţe şi în fiecare capitală de judeţ. Iar pentru municipiul Cluj-Napoca, unde presa locală a semnalat peste 400 de construcţii ilegale, vă solicit să-mi comunicaţi pentru fiecare construcţie ilegală realizată în această perioadă următoarele date: -felul construcţiei, adresa imobilului, numărul şi data autorizaţiei de construire, numărul şi data dovezii de luare în folosinţă. Toate aceste informaţii le puteţi obţine de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, aflat în subordinea Cancelariei dumneavoastră. Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. Solicit răspuns scris şi verbal. Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului culturii şi cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu. Ea face referire la faptul că, la o întrebare precedentă, adresată în şedinţa Senatului, din 16 octombrie, în legătură cu descărcarea de sarcina istorică pentru două terenuri, cel din apropierea municipiului Cluj-Napoca, pe raza comunei Floreşti, denumit Şapca Verde, unde am aflat din răspunsul primit că s-a dat descărcare de sarcină arheologică, fără să se fi executat lucrări de către arheologi, iar pentru cea de-a doua parte a întrebării, în legătură cu descărcarea de sarcină arheologică pentru lucrările executate pe Bulevardul Eroilor din municipiul Cluj-Napoca, nu am primit nici un răspuns. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă s-a respectat legea, respectiv dacă s-a dat sau nu descărcarea de sarcină arheologică pentru lucrările executate pe Bulevardul Eroilor din municipiul Cluj-Napoca, Solicit, de asemenea, răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Adrian Păunescu. Microfonul 4.
		Domnul Adrian Păunescu: Mă adresez primului-ministru. Din cauza datoriilor foarte mari pe care le au faţă de Regia Automată a Apei Valea Jiului - Petroşani, societăţile de termoficare din localităţile din Valea Jiului rămân în perioada următoare nu numai fără apă caldă, ci şi fără apă rece, cea folosită în reţeaua de încălzire. S-a sistat furnizarea apei către toate firmele de termoficare, mai puţin celei din Petroşani, căreia i să dă încă apă rece. Dacă aceste societăţi nu vor plăti datoriile către regia de apă, acestea nu vor mai putea fi rebranşate la reţea, iar în aceste condiţii furnizarea căldurii devine imposibilă, acum, când, tocmai, vine iarna. Care este situaţia de fapt, domnule prim-ministru, şi cum poate Guvernul să se implice în vederea depăşirii acestui blocaj? Fac precizarea că încă o dată se confirmă ideea că devenim un popor nerentabil. O a doua întrebare: Tot mai des primesc semnale din circumscripţia pe care o reprezint, Hunedoara, legată de imposibilitatea oamenilor de a-şi asigura un trai decent din munca lor cinstită. Un caz cu totul aparte este situaţia celor o sută de suflete care locuiesc şi trăiesc de ani buni din ceea ce mai găsesc la groapa de gunoi de la marginea Devei. Cu siguranţă, mulţi dintre ei, acum 15 ani, duceau o viaţă normală. Tranziţia i-a aruncat la marginea societăţii. Fără nici o şansă de scăpare, acum, în pragul integrării europene, cum vedeţi, domnule prim-ministru, rezolvarea acestor probleme care ne apasă, ne umilesc şi care ne situează în marginea continentului. Şi întrebarea pe care doream să o pun: În legătură cu acţiunile de protest ale Ligii sindicatelor miniere din Valea Jiului pentru că rectificarea bugetului Companiei Naţionale a Huilei Petroşani este întârziată: Nu apar nici majorările salariale promise puţinilor mineri care mai există. Ele au fost promise încă în august. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în politica de investiţii a Companiei Naţionale a Huilei Petroşani. Vă rog, domnule prim-ministru, priviţi aceste lucruri cu seriozitate, acum, când nu e prea târziu. Şi o întrebare pe care am mai pus-o, scurtă şi gravă. Domnule prim-ministru, de ce şi până când?
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la microfon pe domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar PRM. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Petru Stan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur. Domnule ministru, Conform datelor furnizate de dumneavoastră, producţia totală de grâu obţinută anul acesta în România a fost de 4,5 milioane tone, din care 2,5 milioane tone se află depozitată la gospodăriile populaţiei şi numai 2 milioane tone se află în depozitele autorizate sau la procesatori. Cele 2,5 milioane tone de grâu raportat ca depozitat la gospodăriile populaţiei fie nu există, fie este impropriu pentru panificaţie sau este depozitat în spaţii neautorizate. Conform Ordonanţei de urgenţă nr.12/2006 este interzisă depozitarea grâului în spaţii neautorizate, aceeaşi ordonanţă prevede amenzi drastice pentru procesatorii care cumpără şi folosesc acest grâu. De altfel, este greu de presupus că un producător poate reţine grâu pe stoc, în condiţiile obţinerii unei producţii de 2.500 kg la hectar, la nivelul ţării. Din cele 2 milioane tone depozitate în siguranţă, circa un milion de tone se va însămânţa, rămânând pentru consum doar un milion tone, consumul ţării pe patru luni. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi: Ce măsuri veţi lua pentru a rezolva problema grâului până la noua recoltă? Vom importa grâu sau vom atrage de la populaţie grâu din depozite neautorizate? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la microfon pe doamna senator Adriana Ţicău. Microfonul 3, vă rog.
		Doamna Silvia Adriana Ţicău: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea este adresată domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Stimate domnule ministru, conform Ordinului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr.1303 /14.07.2006, publicat în Monitorul Oficial 689/08.2006, privind normele metodologice de autorizare a agenţilor economici de desfăşurare a activităţilor de transport naval, art.5 alin.1 lit.d, se introduce condiţia de angajare a cel puţin 30 muncitori portuari, începând cu 14 septembrie 2006. Vă rog a ne comunica numărul microîntreprinderilor afectate şi care este politica ministerului dumneavoastră de sprijinire a microîntreprinderilor mici şi mijlocii. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, doamna senator.
		Invit la microfon pe domnul senator Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar PRM. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Claudiu Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată ministrului finanţelor publice, domnul Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu. Conţinutul întrebării este următorul: Sunt cunoscute din declaraţiile dumneavoastră publice sumele care s-au obţinut la finalul anului 2006 şi care se vor obţine în anul 2007 ca urmare a privatizărilor de la BCR, ELECTRICA, DISTRIGAZ, CEC şi altele. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi ce sume au fost repartizate din cele obţinute ca urmare a privatizărilor pe fiecare ordonator principal de credite şi care este destinaţia acestor sume? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc.
		Invit la microfon pe domnul Ion Toma, din partea Grupului parlamentar PSD. La microfonul central, vă rog.
		Domnul Ion Toma: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Domnule ministru, în perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 salariile profesorilor au fost acordate având ca fundament o bază de calcul eronată, lucru admis şi corectat de Guvern prin Ordonanţa de urgenţă nr.17/2006. Cadrelor didactice au început să le fie restituite diferenţele salariale din luna februarie 2006. Vă aduc la cunoştinţă că pentru profesorii care au lucrat în această perioadă - şi ulterior au ieşit la pensie - nu s-a ţinut cont de această recalculare în momentul în care li s-a stabilit cuantumul pensiilor. Menţionez că în judeţul Olt, numărul profesorilor pensionaţi aflaţi în această situaţie este foarte ridicat. Vă întreb, domnule ministru: Când li se vor acorda acestor oameni drepturile băneşti deja stabilite normativ? Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Trecem la interpelări. Domnul Paul Păcuraru ne-a vorbit, ne-a derutat de la început. Invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, din partea Grupului Parlamentar PSD. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, cu respectul cuvenit, vă adresez următoarea interpelare: Este cunoscută preocuparea tuturor privind modernizarea agriculturii şi aşezarea acesteia într-un firesc loc al acţiunii concrete. În atare condiţii, doresc să ştiu care este situaţia Programului "Fermierul", rugându-vă a-mi prezenta pe total ţară şi judeţe numele beneficiarilor, sumele alocate şi cele folosite până la această dată. Aştept răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la microfon pentru a-şi prezenta interpelarea pe domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar PRM. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am o interpelare adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu. După cum se ştie, Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, la apariţie, a fost considerată o lege intangibilă, dar aplicarea ei în timp, de către Casele de Pensii, a scos în evidenţă faptul că are multe carenţe, lucru demonstrat şi prin foarte multe iniţiative legislative care urmăreau reglementarea deficienţelor semnalate. Multe dintre aceste iniţiative legislative nu au fost acceptate de către Guvern pe motiv că "se lucrează pe lege şi începând cu luna aprilie 2006, această lege va apare, cu modificările cerute de parlamentari". Suntem la sfârşitul lunii octombrie şi această lege modificată nu a apărut. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi când o să apară la Parlament Legea nr.19/2000 modificată, pentru a putea fi supusă dezbaterii publice şi reglementării problemelor care vin să elimine incoerenţele legii. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la microfon reprezentantul Partidului Conservator, domnul Gavrilă Vasilescu. Microfonul 3, vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului ministru al administraţiei şi internelor, Vasile Blaga. După cum bine ştiţi, cazul Complexului Gara de Nord a făcut vâlvă la mijlocul anilor 1980, au fost operate peste 80 de arestări, în acţiuni combinate, miliţie, procuratură, securitate. Cei care au trăit acele momente au fost surprinşi de duritatea anchetatorilor, de metodele folosite specifice poliţiei politice. Unul dintre aceşti anchetatori este domnul Ţigănaşu Arion Jenică sau Arion Ţigănaşu Jenică, pe vremea aceea căpitan de miliţie, iar din informaţiile pe care le deţinem în prezent este chestor în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, fiind şeful Direcţiei Inspecţiei Interne din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Vă rugăm, domnule ministru, să dispuneţi o anchetă internă, iar dacă cele sesizate de noi se confirmă, să-mi comunicaţi măsurile dispuse. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la microfon pe doamna Adriana Ţicău, din partea Grupului parlamentar PSD. Microfonul 3, vă rog.
		Doamna Adriana Ţicău: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului ministru Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului. Stimate domnule ministru, preţul de referinţă al gigacaloriei, aprobat de ANR pentru Judeţul Galaţi, pentru această iarnă, este de 120,97 RON/gcal, ceea ce reprezintă o creştere de 20% faţă de valoarea aprobată în luna octombrie 2005. Având în vedere că iarna se apropie şi că 80% din pensionarii din Municipiul Galaţi au pensii sub 500 lei, vă rugăm a clarifica următoarele aspecte: 1.Dacă în această iarnă se mai modifică preţul de referinţă aprobat de ANR în luna octombrie 2006? 2.Având în vedere că pierderile de căldură din instalaţiile de distribuţie a energiei termice sunt de trei ori mai mari decât în alte ţări, iar pentru înlocuirea conductelor uzate sunt necesare aproximativ 90 milioane euro, care este modalitatea prin care autorităţile locale sunt sprijinite pentru modernizarea instalaţiilor de distribuţie a energiei termice? Stimate domnule ministru, consider că trebuie să vă aplecaţi mai mult asupra mijloacelor necesare pentru asigurarea încălzirii locuinţelor din această iarnă. Ca urmare, vă solicit răspuns scris şi oral cu privire la măsurile întreprinse sau planificate de ministerul dumneavoastră pentru soluţionarea problemelor semnalate anterior. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator.
		Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar PRM. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată ministrului justiţiei, doamnei Monica Luiza Macovei. După cum cunoaşteţi, încă ministrul de stat Marko Bela, încălcând Constituţia României, Legea siguranţei naţionale şi Codul penal a acţionat, mai ales în ultimele două luni, pentru obţinerea autonomiei teritoriale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş. În urma acţiunilor organizate de către UDMR am depus plângeri penale la Procurorul general al României şi la Parchetele de pe lângă Curţile de Apel din Braşov şi Târgu Mureş. Până acum nu am primit nici un răspuns la plângerile penale, deşi pentru unele dintre ele a trecut mai mult de şase luni. Ca urmare, vă solicit, doamna ministru, să-mi comunicaţi câte persoane au fost citate la Parchet şi împotriva căror persoane s-a început urmărirea penală, în baza Legii siguranţei naţionale şi a Codului penal. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu să-şi prezinte interpelarea. Din sală: Am prezentat-o.
		Domnul Alexandru Pereş: Aţi prezentat-o. Mă scuzaţi. Vă mulţumesc.
		Invit atunci la tribună pe domnul senator Ion Vărgău. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Ion Vărgău: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu. Săptămâna trecută, Tulcea a fost gazda Simpozionului cu tema "Săptămâna europeană pentru sănătate şi securitate în muncă", lansat de Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. Având în vedere că în ultima perioadă numărul accidentelor de muncă a crescut, vă rog, domnule ministru, să prezentaţi strategia Ministerului Muncii cu privire la diminuarea riscului producerii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Solicit răspuns oral şi scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul central, vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Domnule prim-ministru, Având în vedere situaţia hidrologică din comuna Turcineşti, judeţul Gorj, creată în urma lucrărilor pe care le realizează Antrepriza de Construcţii Hidrotehnice Curtişoara şi care au condus la secarea fântânilor din satele Turcineşti şi Cartiu, lăsând fără apă aceste localităţi, vă anexăm adrese înaintate de către Primăria comunei Turcineşti, judeţul Gorj, către Consiliul judeţean Gorj şi Prefectura Gorj, cu rugămintea de a ne comunica ce măsuri veţi lua în această problemă. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Ca procedură, domnule preşedinte de şedinţă, vreau să ştiu şi eu când va veni în plenul Senatului domnul prim-ministru al României, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, să ne răspundă şi nouă la această sesiune de întrebări şi interpelări, pentru că avem jumătate din mandat şi nu a participat niciodată în plenul Senatului. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la microfon pe domn ul senator Viorel Arcaş. Microfonul 4, vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului ministru Vasile Blaga. Având în vedere răspunsul incoerent, incomplet şi total lipsit de logică pe care l-aţi dat la interpelarea din 18.09.2006, revin cu solicitarea de a aduce lămuririle cuvenite şi de a răspunde la următoarele întrebări: Dacă Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are nici o autoritate, nici o legitimitate şi nici o obligaţie de a interveni pentru lămurirea unor situaţii de incompatibilitate la nivelul administraţiei locale, aşa cum susţineţi în răspunsul dumneavoastră, care a fost baza legală care a legitimat investigaţiile şi, respectiv, rapoartele Corpului de Control al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, ulterior, ale secretarului de stat Mircea Nicu Toader, cu privire la starea de incompatibilitate în care se află consilierii locali din Dumbrăveni, judeţul Sibiu, Gogota Adrian şi Sasu Ilie. Cum este posibil ca aceeaşi instituţie şi referitor la aceeaşi situaţie să stabilească atât incompatibilitatea şi compatibilitatea celor doi consilieri locali. Cum este posibil ca având acelaşi obiect al investigaţiei şi analizând aceeaşi stare de fapt, Corpul de control al ministrului, pe de-o parte, şi secretarul de stat Mircea Nicu Toader, pe de altă parte, să dispună de informaţii diferite aşa cum susţineţi în răspunsul dumneavoastră? Şi dacă s-a constatat că informaţiile aflate la baza rapoartelor Corpului de control, respectiv ale secretarului de stat Mircea Nicu Toader, sunt diferite unele de altele, de ce nu s-a dispus o nouă investigaţie care să abordeze problematica în detaliu? Consideraţi că o investigaţie privind starea de incompatibilitate a doi consilieri locali necesită o cercetare la faţa locului sau doar o analiză a unor hârtii trimise prin poştă? În baza căror dispoziţii legale funcţia de consilier local este compatibilă cu cea de Director al Serviciului public de gospodărire comunală, respectiv Şef serviciu în cadrul Serviciului public de gospodărire comunală? Aştept răspuns scris. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Domnul Adrian Păunescu (din sală): Domnule preşedinte!
		Domnul Alexandru Pereş: Vă rog, domnule senator. Microfonul...
		Domnul Adrian Păunescu: Aş vrea să vă pun o întrebare, am mai pus-o de două ori. Eu aduc aici în discuţie tot felul de probleme. Ca fiecare dintre colegii mei, pun întrebări, fac interpelări. Niciodată, până acum, Guvernul nu a simţit nevoia să trimită pe cineva să-mi răspundă, aşa cum spun colegii mei, oral. Eu aş zice verbal. Oralul s-a consacrat în altă direcţie. Dar e o problemă. De ce nu mi se răspunde? Pentru că, răspunzându-mi-se în Senat, am putea detalia problema şi am putea să ne exprimăm mulţumirea sau nemulţumirea faţă de răspuns. Aşa că vă rog să faceţi toate diligenţele pentru ca Guvernul să delege pe cei pe care îi interoghez sau pe care îi interpelez să răspundă aici, în faţa acestui glorios plen. Vă rog mult.
		Domnul Alexandru Pereş: Am înţeles, domnule senator.
		Domnul Adrian Păunescu: Este a treia oară când rog lucrul acesta. În scris, mai îmi vin, din "gând în gând", scrisori şi am impresia că vin din Secolul 19. Vă rog mult.
		Domnul Alexandru Pereş: Am înţeles, domnule senator. O să ridicăm problema şi în Biroul permanent pentru a sensibiliza Guvernul să trimită pe cei pe care-i interpelăm pentru a putea să răspundă cât mai concret asupra situaţiilor din ţară. Vă mulţumesc mult.
		Invit ultimul înscris la secţiunea interpelări, domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar PRM. Microfonul nr.2, vă rog.
		Domnul Gheorghe-Viorel Dumitrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnului ministru Vasile Blaga. Atât anul trecut, cât mai ales în acest an, foarte mulţi cetăţeni din numeroase municipii şi oraşe s-au adresat mass-mediei locale şi centrale, inclusiv în cadrul unor emisiuni interactive la studiourile de radio şi televiziune la care au fost invitaţi parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene şi primari, semnalăm faptul că, fie întreaga localitate sau numai în unele cartiere, nu s-a asigurat pe lungi perioade de timp alimentarea cu apă caldă în sistemul centralizat, iar, în numeroase cazuri, nu se asigură nici alimentarea cu apă rece. Vă rog să-mi comunicaţi, cu referire la primele 9 luni din acest an, pe fiecare judeţ în parte, acolo unde este cazul, municipiile, oraşele şi comunele unde nu s-a asigurat zilnic necesarul de apă rece şi apă caldă pentru populaţie. Informaţiile pe această temă sunt stocate la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală. Totodată, vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri veţi lua pentru remedierea acestei situaţii. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Închidem aici secţiunea de interpelări. Trecem la partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi interpelări. Aş vrea să fac doar o mică remarcă - foarte mulţi dintre colegii noştri senatori, probabil, au fost mulţumiţi cu răspunsurile primite în scris şi s-au retras.
		Aşa că, astăzi, îl rog pe domnul ministru Hărdău, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, să răspundă interpelării făcute de domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar PRM. Aveţi microfonul nr.8, domnule ministru.
		Domnul Mihail Hărdău - ministrul educaţiei şi cercetării: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea adresată de către domnul senator Viorel Dumitrescu are trei puncte şi aş vrea să răspund scurt la cele trei puncte. Întrebare: câte locuri noi au fost asigurate în căminele studenţeşti pentru toamna acestui an? Răspuns: 461 locuri, la un total de 103 mii locuri, locuri care sunt finanţate din fonduri de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - 311, restul dintr-o sumă importată din fonduri externe. Ulterior, am să completez acest răspuns. Care este numărul de studenţi pentru care nu s-a putut asigura cazarea în cămine pentru anul universitar în curs? 40.600 solicitări au rămas neonorate. Dintr-un total de 140.007 solicitări au fost rezolvate 99.320, capacitatea de cazare care există în prezent. Care este programul de construire a căminelor studenţeşti pentru perioada 2007-2010 şi câte locuri noi vor fi asigurate în fiecare din aceşti ani? După cum ştiţi, ca minister, am beneficiat de finanţare începând cu luna mai, cu o tranşă relativ redusă, printr-o rectificare de 100 milioane euro, ulterior valorile acestea crescând, din punctul nostru de vedere, mulţumitor, ajungând la 648 milioane de euro, fond de investiţii pentru reabilitări, investiţii noi şi aşa mai departe. Din acestea aş vrea să vă informez că, în 2007... Deci am început construcţia la căminele la care a debutat construcţia din 1998 şi au fost abandonate, în 2007 vom da în folosinţă 11 cămine noi, cu 3943 locuri, iar, în 2008, prin extinderea unor cămine cu noi tronsoane, vom avea încă 3846 de locuri. Acesta este orizontul nostru pe care-l cunoaştem în această etapă. În prezent, împreună cu universităţile, se lucrează la o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea spaţiilor de cămin. Aş vrea să vă dau câteva date care completează informaţiile de care aveţi nevoie. 2287 miliarde au fost investite numai pentru cheltuielile de capital, din total 8000 la învăţământul superior, ceea ce înseamnă că se apropie de 30% total investiţii, care au fost direcţionate spre cămine, spre spaţii de cazare. Din acestea, 35% au fost pentru căminele noi de care vorbeam, 58% pentru reabilitarea căminelor, respectiv 7% pentru consolidări. O să vă dau materialul cu valori în cuantum exact. Aş vrea să vă mai informez că avem următoarea situaţie la cămine: 303 cămine, din care 26 sunt construite înainte de 1950 - am să revin - 134 sunt construite între 1951 şi 1970, 98 sunt construite între anii 1971 - 1981 şi restul de 46 după 1980. Avem ca obiectiv, în 2008, să fie toate căminele reabilitate şi ne vom atinge acest obiectiv. Este un obiectiv strategic. Şi aş vrea să vă spun cum stăm acum: căminele care au fost construite înainte de 1950 sunt toate reabilitate; din 134 de cămine din perioada 1951 - 1970 s-au reabilitat 104, mai avem încă 30; din căminele construite între 1971-1981 din 98 s-au reabilitat 39. celelalte, construite după 1980, sunt relativ noi, vor fi totuşi îmbunătăţite pentru că vrem ca toate căminele să aibă condiţii de locuit - cum zicem noi - la nivel de trei stele şi avem foarte multe cămine în acest sens. Cămine foarte proaste, cu condiţii de locuit inacceptabile nu mai sunt. Dar, de exemplu, la Universitatea Agronomică din Bucureşti, unde au cazat studenţi, la cererea lor, în spaţii de învăţământ, să spunem, în biblioteci, 10-12 locuri, sunt cazuri izolate care au fost la solicitarea studenţilor. Şi trebuie cântărit cum este mai bine, să-i refuzi şi să spui că ai toate condiţiile asigurate corect sau să rezolvi o situaţie de traseu. Dar vă asigur, domnule senator, că investiţiile merg pe direcţie bună, spre spaţiile sociale şi spre cantine.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule ministru. Dacă domnul senator Viorel Dumitrescu doreşte să intervină?
		Domnul Gheorghe-Viorel Dumitrescu: Nu, n-am comentarii.
		Domnul Alexandru Pereş: Nu doriţi să interveniţi. Vă mulţumesc foarte mult.
		Invit la microfon pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi, pentru a prezenta răspuns la interpelarea făcută de domnul senator Ilie Petrescu, din Grupul parlamentar PRM. Microfonul nr.9, vă rog!
		Doamna Katalin Kibedi - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule senator, pentru a răspunde la interpelarea dumneavoastră care viza situaţia înregistrată la Societatea Comercială REUT S.A. Craiova şi care ar datora bugetului statului o sumă peste 116 miliarde lei, în mod firesc, ne-am adresat Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a vedea dacă instrumentează vreo cauză având acest obiect. Din răspunsul primit de la Direcţia Naţională Anticorupţie rezultă că nu au astfel de cauză înregistrată şi, punctual, ar dori, în măsura în care sunt sau aveţi dumneavoastră cunoştinţă şi se vor adresa cu sesizare concretă pentru comiterea vreunei infracţiuni care intră, potrivit legii, mai exact a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aceasta va fi înregistrată şi se vor demara cercetările de rigoare. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna secretar de stat. La microfonul central, domnul senator Petrescu. Vă rog, dacă sunteţi mulţumit de răspuns?
		Domnul Ilie Petrescu: De la tribuna Senatului, doresc să fac plângere faţă de directorul finanţelor publice Dolj, Dumitru, pentru audierea de către DNA, pentru că a prejudiciat statul cu 116 miliarde lei, datorită unor licitaţii care au avut loc pe speţa pe care am menţionat-o în interpelare. Vă mulţumesc. Deci doresc ca DNA să se autosesizeze pe cazul licitaţiei care a avut loc la această societate şi în care nu s-a ţinut cont de procedurile legale. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Doamna secretar de stat, mai aveţi un răspuns, dar nu este domnul senator ...
		Doamna Katalin Kibedi: Raportat la sesizarea concretă a domnului senator, vom proceda de cuviinţă.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc frumos, doamna secretar de stat.
		Doamna Katalin Kibedi: Mai aveam două interpelări. Am înmânat personal domnului senator Vărgău şi a fost mulţumit de conţinutul răspunsului, iar domnului senator Şter i-am comunicat răspunsul de pe data de 25 octombrie. Mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc mult, doamna secretar de stat.
		Rog pe domnul Cristian Preda, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, să dea răspunsul domnului senator Viorel Arcaş, Grupul parlamentar PSD. Microfonul nr.10, vă rog!
		Domnul Cristian Preda - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. Domnilor senatori, am primit o interpelare care vizează două chestiuni, este legată de organizarea sommet-ului francofoniei. Nu aş vrea să răspund la interpelare înainte de a spune că echipa de la Ministerul Afacerilor Externe este recunoscătoare Senatului României şi, daţi-mi voie, şi preşedintelui Senatului pentru ajutorul pe care l-am primit în organizarea acestui important eveniment. Domnul Nicolae Văcăroiu ne-a ajutat de la bun început şi îmi face plăcere să spun public acest lucru, a fost o cooperare excelentă. În privinţa răspunsului la interpelarea domnul senator Viorel Arcaş, am transmis un răspuns scris pe 13 octombrie. Este vorba de următoarele chestiuni - am să le reiau succint, cu îngăduinţa dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă - în primul rând, întrebarea: în condiţiile în care orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, poate contracta direct servicii de cazare la hotelurile din România, de ce a fost nevoie de un intermediar, Societatea "Vacanţa" S.A., care a fost discountul pe care această societate l-a obţinut şi în ce măsura acesta s-a văzut în bugetul dedicat acestui eveniment, care au fost preţurile de închiriere a camerelor pentru fiecare hotel în parte, pentru fiecare categorie de cameră. E o primă serie de întrebări. În privinţa primului punct - de ce a fost nevoie de un intermediar? - a fost nevoie de un intermediar din cel puţin două motive şi anume faptul că hotelierii din Bucureşti au solicitat să lucreze printr-o agenţie de turism, au refuzat oferta pe care Ministerul Afacerilor Externe a făcut-o încă din octombrie anul trecut, de a contracta direct. În al doilea rând, trebuie spus că, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, nu exista un număr suficient de mare de persoane care să gestioneze această chestiune şi trebuie să vă spun că doar problema cazărilor a fost tratată de peste 30 de persoane. În cadrul Comisariatului General pentru Francofonie nu au existat decât 20 de posturi, în condiţiile în care - trebuie să spun acest lucru, l-am spus încă din septembrie, anul trecut, de când am preluat această responsabilitate - reuniuni de acest tip se pregătesc într-un număr mult mai mare. Viitorul Sommet, care va avea loc în 2008, la Québec, este deja pregătit, în acest moment, de o echipă de peste 150 de persoane. Deci, această solicitare a hotelurilor din Bucureşti şi, respectiv, deficitul de personal de specialitate în această privinţă, ne-au condus la acest mod de organizare a cazărilor. Nu a fost vorba de un discaunt, s-a prezentat, este adevărat, la licitaţia organizată o societate care a propus un discaunt, un discaunt propus de societate, numai că preţurile globale oferite de respectiva societate, în raport cu preţul firmei care a câştigat, erau cu peste 100.000 de euro mai mari. Cu alte cuvinte, ei ofereau preţuri cu peste 100.000 de euro mai mari şi o scădere de 1% din aceste preţuri, iar noi am ales varianta, efectiv, cea mai avantajoasă. Am semnalat, însă, pe de altă parte, de la bun început, faptul că preţurile - şi aici ating şi a doua chestiune din interpelarea domnului senator - de cazare sunt mai mari decât în mod obişnuit? Am semnalat această chestiune de la bun început, am considerat din primul moment că, fiind vorba de un interes public major organizarea acestei reuniuni internaţionale, nu a fost ceva care să ţină doar de o instituţie din România sau să angajeze un interes privat. Fiind vorba de un interes public major, ne aşteptam ca mediul hotelier din Bucureşti să fie disponibil şi, aşa cum domnul senator a sugerat, să ofere nişte condiţii interesante, cu atât mai mult cu cât era vorba de bugetul public, era vorba de bani din bugetul public care au acoperit o parte din cheltuieli şi anume, doar cheltuielile pentru rangurile foarte înalte, pentru delegaţiile oficiale compuse din 1 plus 4 persoane, un şef de delegaţie şi 4 membri cu rang înalt, miniştri de externe, miniştri ai culturii. În afară, însă, de aceste cheltuieli sigur că a fost vorba de delegaţii de însoţire, au fost mii de delegaţi în această situaţie şi era în interesul hotelierilor de a câştiga, în acest fel, prin preţuri interesante, cât mai mulţi clienţi. Or, noi ne-am trezit tocmai în situaţia contrară şi iarăşi am semnalat acest lucru public, la timpul potrivit, ne-am trezit în situaţia în care, datorită acestor preţuri foarte ridicate, delegaţii de însoţire ale acestor delegaţii oficiale au fost diminuate, pentru că au considerat că preţurile sunt inaccesibile. Cred că, în aceste condiţii care nu au fost uşoare, trebuie să vă spun foarte sincer, a fost destul de greu să montăm tot acest dispozitiv, care prevedea, pe de o parte, rezervarea şi blocarea unor camere delegaţiilor pentru care plăteam noi şi blocarea unui număr de camere, care putea să se schimbe de la o zi la alta şi care s-a schimbat, de altfel, până în ultimul moment, pentru delegaţiile de însoţire care îşi asumau cheltuielile. A fost un dispozitiv greoi, în condiţiile actuale, şi trebuie să vă spun că am avut, totuşi, până la urmă, ecouri foarte bune de la calificativul public exprimat în conferinţa de presă finală de preşedintele Republicii Franceze, domnul Jacques Chirac, a fost un Sommet impecabil organizat, la evaluarea pe care a făcut-o Organizaţia Internaţională a Francofoniei, care a considerat că e cel mai reuşit Sommet al Francofoniei organizat vreodată. Vă mulţumesc mult. Bineînţeles, rămân la dispoziţia domnului senator, pentru alte detalii.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule ministru. Domnul senator Viorel Arcaş, vă rog, microfonul 4.
		Domnul Viorel Arcaş: Vă mulţumesc, domnule ministru, în primul rând, pentru răspuns. Sincer să vă spun, sunt puţin dezamăgit de răspuns şi, mai ales, de situaţia creată, unde ne dăm seama din răspunsul dat de dumneavoastră că hotelierii au cam dictat totul, şi preţurile, şi mi se pare chiar nejustificat să folosim un intermediar numai la cererea hotelierilor. Aş vrea, dacă se poate, să mă lămuriţi dacă preţurile prezentate, pe care mi le-aţi dat, sunt cele oferite de societatea respectivă, sunt chiar tarifele care s-au aplicat, efectiv, sau sunt numai cele din ofertă?
		Domnul Alexandru Pereş: Domnule ministru, puteţi răspunde?
		Domnul Cristian Preda: Da, sunt preţurile din ofertă şi preţurile... vedeţi că sunt intervale, în funcţie de tipul de cameră şi de tipul de apartament, preţurile plătite sunt în aceste intervale, cum am spus şi mai devreme, indiferent că este vorba de apartamente sau de camere, aceste preţuri au vizat şi plăţile efectuate din bugetul Ministerului Afacerilor Externe şi plăţile pentru camere care au fost plătite de invitaţi, pentru că noi am plătit circa 300.000 de euro pentru camerele pe care ni le-am asumat noi, care au reprezentat circa 350 de camere, restul, până la 2000 şi ceva, au fost plătite de participanţii de rang mai mic.
		Domnul Viorel Arcaş: Nu, eu mă refeream doar la banii publici.
		Domnul Cristian Preda: Da, la banii publici, preţurile pe care le-am plătit noi se situează în aceste intervale. Trebuie să vă spun că şi noi am primit sesizări de la unele din ambasadele din Bucureşti şi am făcut public acest lucru în iunie, anul acesta, preţuri care erau oferite pentru delegaţiile de însoţire, deci pentru aceşti participanţi de rang mai mic, preţurile au scandalizat foarte multă lume, au fost cerute la unele hoteluri care nu sunt menţionate aici, pentru că nu figurau în această ofertă, au fost cerute 500 de euro pe cameră simplă, pe zi, într-un hotel de 4 stele. Ştiţi şi dumneavoastră, cum ştiu şi eu, că este un preţ uriaş. Aceasta a fost, din nefericire, "disponibilitatea", pe care au arătat-o hotelierii, în ciuda insistenţelor noastre şi în ciuda insistenţelor pe care le-a făcut Autoritatea pentru Turism. Noi am solicitat, de la bun început, sprijinul acestei Autorităţi, tocmai pentru că, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, nu existau suficiente competenţe pentru a negocia cu hotelierii. Răspunsul hotelierilor a fost - din păcate, a fost şi răspunsul asumat de Autoritatea pentru Turism - "suntem pe o piaţă liberă, astea sunt preţurile, vă convine, bine, nu vă convine, mergeţi în altă parte". Nenorocirea, dacă vreţi, în această negociere a fost aceea că disponibilul de camere pe această piaţă bucureşteană, camere de 3, 4 şi 5 stele, era foarte apropiat de numărul total de camere, de care aveam nevoie. Şi, repet, noi am avut o dublă obligaţie, care a fost extrem de dificil de asumat, aveam, pe de o parte, obligaţia de a bloca un număr de circa 350 de camere pentru aceste delegaţii oficiale pentru care plăteam noi, dar nu aveam posibilitatea de a avansa nici un leu pentru aceste camere, că aceasta este legea, noi nu putem plăti şi, de fapt, este foarte bine că e aşa, nu putem plăti decât după efectuarea serviciului. Or, hotelierii spuneau: "Nu ne daţi o garanţie, nu vă păstrăm nici măcar aceste 350 de camere. Deci, mergeţi şi cazaţi-vă şefii de stat unde vreţi dumneavoastră". Aceasta este una din raţiunile pentru care aveam nevoie de o agenţie care să poată avansa. Agenţia care a lucrat cu noi, care a fost selectată până la urmă, a fost o agenţie care a avansat aceşti bani pentru cazarea oaspeţilor de rang înalt, preşedinţi şi miniştri. Cealaltă obligaţie, pe care o aveam şi care decurgea din această relaţie cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei, era aceea de a pune la dispoziţia participanţilor, pentru care noi nu plăteam nimic până la urmă, un număr de camere. Ei au evaluat, iniţial, acest număr de camere la circa 2500, dar iarăşi hotelierii au spus: "Dacă vreţi ca aceste 2500 de camere să fie blocate, trebuie să avansaţi bani". Noi nu aveam dreptul, cu atât mai puţin referitor la camere pentru care nu plăteam, şi atunci, din nou, agenţia de turism a trebuit să constituie nişte garanţii financiare pentru a bloca aceste camere, al căror număr nu a putut fi determinat precis decât, vă spun sincer, cu o zi înainte, pentru că aceste delegaţii erau variabile, spuneau că vin 50, ne-anunţau, pe urmă, că vin 47, iar la 5 zile, după aceea, vin 43. Or, noi aveam obligaţia - asta ni se ceruse foarte ferm - să asigurăm acest disponibil de camere, indiferent de număr, indiferent dacă erau 2500 sau 1800 sau 3600. De aici, a intervenit această mică dificultate în asigurarea logisticii. Deci, totalul camerelor de 3, 4 şi 5 stele, care pot fi oferite la hotelurile din Bucureşti, variază în jurul acestor cifre, 2500-3000. Or, bănuiesc că hotelierii au avut, din acest motiv, o poziţie foarte tare, adică asta s-a întâmplat din ceea ce ne spuneau nouă sau acestui agent care a plătit, până la urmă, avansul şi care a blocat aceste camere. Vă spun foarte sincer, şi eu am fost, personal, dezamăgit, ştiu că, în genere, când se organizează asemenea mari reuniuni internaţionale sau mari competiţii sportive, preţurile au tendinţa să crească, asta este o tendinţă generală. În acelaşi timp, vă spun sincer că şi eu am fost şocat să aflu, de pildă, că s-a cerut, pentru o cameră simplă, 500 de euro şi am spus public de atunci, este o bătaie de joc şi nu recomandăm delegaţiilor să intre în contact cu asemenea hotelieri, pentru că nu vrem să le creăm imaginea că vin aici să-i jefuim.
		Domnul Alexandru Pereş: Domnule senator Arcaş, aveţi ceva de spus?
		Domnul Viorel Arcaş: Zilele acestea mă gândeam că discutăm bugetul în Parlament, poate invităm şi pe hotelieri, văd că se descurcă mai bine decât alţii, cu mult. Mulţumesc.
		Domnul Cristian Preda: Şi eu vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Mulţumesc şi domnului ministru. Vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnilor senatori, în număr de 4, care aţi rezistat aproape de mine în această seară. Mulţumesc şi personalului. Vă doresc o seară plăcută. Declar închisă şedinţa Senatului pentru ziua de astăzi.
		Lucrările se încheie la ora 19.12 minute.