Şedinţa Camerei Deputaţilor din 12 februarie 2007

			Şedinţa a început la ora 16,25. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Ioan Munteanu, secretari.
			Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor cu tradiţionala informare privind prezenţa. Din cei 330 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 202 deputaţi, 121 de deputaţi sunt absenţi, din care 54 participă la alte acţiuni parlamentare. Daţi-mi voie, înainte de a intra în dezbaterea legilor înscrise pe ordinea de zi de azi, ca în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul nostru, să vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor, în casetele acestora, următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 12, şi marţi, 13 februarie; programul de lucru pentru perioada 12-17 februarie. Fac menţiunea că aceste programe din cele două intervale pot cunoaşte o modificare în raport cu răspunsul pe care ni-l va da preşedintele României la scrisoarea pe care i-au trimis-o astăzi Birourile permanente ale celor două Camere. Sunt depuse, de asemenea, în casetele dumneavoastră, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, lista rapoartelor depuse în perioada 6-12 februarie 2007 în comisiile permanente sesizate în fond şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.
			Şi acum să-mi permiteţi să intrăm în ordinea de zi. La primul punct avem o cerere a Comisiei de anchetă parlamentară pentru analiza activităţii Ministerului Economiei şi Comerţului privind prelungirea cu 60 de zile a termenului de depunere a raportului. Îl rog pe domnul deputat Iulian Iancu, preşedintele comisiei, să facă unele precizări suplimentare cu privire la această cerere, după care vom pune la vot cererea comisiei. Vă rog, domnule preşedinte.
			Domnul Iulian Iancu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, S-a făcut această solicitare expresă întrucât comisia avea termen 60 de zile, perioadă care s-a suprapus întocmai peste perioada de vacanţă. Aceasta este adevărata motivaţie pentru care am solicitat cu exact acelaşi număr de zile prelungirea termenului. Mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. V-aş propune să votăm deschis, după care o să vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru restul propunerilor care există înscrise pe ordinea de zi. Cine este pentru prelungirea termenului fixat pentru comisia de anchetă? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri, dacă sunt. Cu unanimitate de voturi, cererea de prelungirea termenului cu 60 de zile a fost aprobat.
			Stimaţi colegi, la pct.3 al ordinii de zi de astăzi se află Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Lege respinsă de către Senat. Dau cuvântul întâi iniţiatorului şi rog Comisia juridică să se prezinte pentru a-şi prelua locurile în banca destinată comisiei. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am plecat de la o realitate cu care ne-am confruntat în teritoriu, şi anume aceea că există la nivelul organizării teritorial-administrative a ţării mai multe situaţii în care sate sau comune au fost desfiinţate abuziv de către regimul comunist şi incluse în altele în vederea egalizării veniturilor pe ansamblul unităţii nou înfiinţate şi susţinerii satelor sărace care au fost transformate în sate reşedinţă. În prezent, dacă facem aplicarea dispoziţiilor art.13 alin.(3) din Legea nr.3/2000 ar însemna să se organizeze un referendum al tuturor locuitorilor comunei pentru a se stabili dorinţa numai a unei părţi de a se separa administrativ. Prin proiectul nostru de lege, noi propunem introducerea unui nou alineat, alin.(4), în sensul desfăşurării referendumului pentru crearea de noi unităţi administrative, repet, e vorba numai despre cele desfiinţate abuziv, numai în limitele teritoriale istorice ale fostelor unităţi administrativ-teritoriale desfiinţate abuziv. Sper ca prin votul dumneavoastră să oferiţi şansa reparării unor nedreptăţi istorice, lucru cu care, sunt sigur, în fiecare din judeţele pe care le reprezentaţi, v-aţi confruntat şi dumneavoastră. Mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnule vicepreşedinte, doriţi şi dumneavoastră să interveniţi? Vă rog, dacă doriţi şi dumneavoastră să adăugaţi ceva pentru alegătorii dumneavoastră, vă rog s-o faceţi.
			Domnul Viorel Oancea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu, împreună cu ceilalţi colegi care am făcut acest amendament la legea referendumului, am încercat să îndreptăm unele abuzuri ale regimului comunist, şi mă refer aici la Legea 2/1968, în care au comasat unităţi administrative, neţinând cont de importanţa istorică, importanţa culturală şi chiar şi economică a acelor unităţi administrative, punând laolaltă tocmai în scopul centralizării acestora şi conducerii centralizate a acestui regim. După cum vedeţi, noi ne-am referit în această iniţiativă legislativă numai în cazul unităţilor administrativ-teritoriale desfiinţate abuziv de regimul comunist. Şi cred că merită acele unităţi administrative să-şi recapete statutul iniţial avut pentru că, dacă observaţi, după forma actuală, unităţile administrative în care se includ şi acestea, nu vor da drumul să iasă de sub tutela lor, mai ales financiar, pentru că vor pierde bani şi din cauza aceasta trebuie să le dăm voie să se dezvolte şi acele unităţile care au o reprezentare istorică, care au un trecut istoric, o reprezentare culturală pe plan local şi trebuie să-i ajutăm. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Rog pe domnul vicepreşedinte Florin Iordache să prezinte raportul Comisiei juridice.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iată, constatăm încă o dată că Legea referendumului, Legea nr.3/2000, în momentul în care a fost adoptată de Parlament nu a ales cea mai bună formă, acest proiect de lege vine să confirme că într-adevăr Legea referendumului trebuie modificată şi pusă în concordanţă şi cu prevederile constituţionale şi cu realităţile de astăzi ale României. Vizavi de acest proiect de lege cu care Camera este sesizată, Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. În urma dezbaterilor şi exprimării punctelor de vedere de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative de modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu amendamentele admise prezentate în prezenta anexă. În raport cu conţinutul şi obiectul său, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Se află în sală şi reprezentantul ministerului de resort. V-aş ruga să-i permiteţi să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
			Domnul Mircea Nicu Toader (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Bună ziua. Mulţumesc, domnule preşedinte. Punctul de vedere al Guvernului este de respingere a acestei iniţiative legislative, cu regretul că a fost discutat şi în comisie şi am să vă spun de ce. Deci, practic, propunerea legislativă prevedea îndreptarea unor abuzuri ale regimului comunist, iar printr-un amendament, această prevedere a fost extinsă la orice sat din România care doreşte să schimbe unitatea administrativ-teritorială printr-un singur referendum, să se producă o astfel de modificare. Nu putem fi de acord, pe de o parte, fiindcă o asemenea extindere nu înseamnă o îndreptare a unor abuzuri, ci o modificare a întregii structuri a unităţii administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, spunea un domn deputat iniţiator că o asemenea prevedere duce la nefolosirea utilităţilor într-un sat în care au fost realizate asemenea utilităţi, trebuie să ţinem cont că atunci când se hotărăşte o dezvoltare a unor unităţi administrativ-teritoriale, contează şi pe fondurile alocate la nivelul unităţii respective şi mi se pare incorect să presupunem că un sat care a primit la nivelul unităţii o anumită dezvoltare sau un anumit serviciu îl punem să se ducă la altcineva care-i oferă asemenea servicii mai utile. Deci nu suntem de acord cu asemenea prevedere, fiindcă va fi o extindere foarte periculoasă, mai ales că noi trebuie să ne gândim şi cred că o să-mi spun punctul de vedere la amenajarea teritorială, trebuie să ne gândim la un mod de concentrare a unităţilor administrativ-teritoriale, la o cât mai mare alipire a unor astfel de sate şi comunităţi, prin concentrarea unităţii respective, decât prin desprinderea lor. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc, domnule ministru. Din păcate nu pot să supun votului dumneavoastră propunerea de respingere pentru că n-am avut un asemenea amendament, însă domnii deputaţi vor aprecia asupra punctului dumneavoastră de vedere la votul final. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină. Poftiţi! Domnul deputat Moisoiu, din partea Grupului P.R.M.
			Domnul Adrian Moisoiu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Poate că este una din rarele ocazii când de la bun început vă declar că voi susţine punctul de vedere al Guvernului. Avizul care s-a dat în clipa de faţă de către Comisia juridică este un aviz deosebit de periculos. Nu este bun şi am să vă explic punctul meu de vedere, adică de ce spun eu că nu este cazul ca să fie dată această adoptare, ci, din contră, să se susţină punctul de vedere al Senatului, respectiv punctul de vedere al Guvernului. Ne găsim într-o perioadă în care în clipa de faţă, de exemplu, se discută despre referendumul privind Ţinutul Secuiesc. O să-mi spuneţi ce are una cu alta. Şi o să răspund că are, în măsura în care totul se poate extinde. Adică, de exemplu, judeţul pe care îl reprezint eu, judeţul Mureş, care parţial ar putea să fie introdus în Ţinutul Secuiesc, şi parţial ar putea să nu fie introdus în Ţinutul Secuiesc, deja, dintr-o dată, să nu se ia în consideraţie poziţia oraşelor, comunelor din zona românească a judeţului. Şi cu asta cred că, undeva, am fost foarte, foarte explicit. Exemplul meu care este, sau exemplul acesta pe care vi l-am dat, care este deosebit de important, de la nivelul pe reprezentare judeţeană, poate foarte uşor să fie luat şi în consideraţie la nivelul local. Dumneavoastră nu consideraţi aci că este numai pe nivel local. Vă propun să vă gândiţi cu atenţie la un asemenea vot, pentru că prin acest vot dăm liber la ceea ce am spus adineauri, deschidem o "cutie a pandorei". Eu sper şi am încredere în înţelepciunea dumneavoastră. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc, domnule deputat. Dacă din partea celorlalte grupuri mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea textelor propunerii legislative şi vom începe cu titlul acesteia. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei. La pct.1, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei, care reprezintă forma titlului pe care îl propune comisia. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate. La pct.2, comisia propune eliminarea acelui preambul. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.3, comisia vă propune o formulare pentru preambulul articolului unic, care defineşte reglementarea intervenţiei de modificare. Dacă aveţi obiecţiuni la pct.3. Nu. Votat în unanimitate. La pct.4, urmăriţi vă rog felul cum propune comisia să fie amendat alin.(4). Vă rog frumos să vă hotărâţi care dintre dumneavoastră interveniţi. Poftiţi. Iniţiatorul. Deci doriţi să interveniţi la alin.(4)?
			Domnul Viorel Oancea: Da. La alin.(4). Domnule preşedinte, aş dori să rectificăm un singur cuvânt, şi anume: "pentru localităţile componente ale unităţilor administrativ-teritoriale în care cetăţenii cer să se desprindă din cadrul acestora..." "sau" în loc de "şi", pentru că "şi" este o condiţionare, or "sau" este o alternativă. Deci: "...sau doresc să se alipească la altă unitate administrativ-teritorială, în condiţiile legii..." şi aşa mai departe, curge până mai jos, unde iarăşi să înlocuim un "şi", "...consiliul local sau judeţean al unităţii administrativ-teritoriale din raza căreia se desprinde sau, respectiv, se alipeşte localitatea, se organizează referendumul în termen de 60 de zile." Să se înlocuiască "şi" cu "sau".
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Mircea Duşa.
			Domnul Mircea Duşa: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu, sigur că, referitor la ceea ce spunea domnul secretar de stat, îi împărtăşesc ideea şi ceea ce spunea colegul de la Mureş. V-aş ruga ca acest pct.4 să-l retrimiteţi la comisie, să-l reformulaţi, aşa cum a fost în proiectul de lege al iniţiatorului, să se refere doar la localităţile abuziv desfiinţate. Aşa o să organizăm într-o veselie referendumuri, să reorganizăm localităţile. O să vedeţi că pe ordinea de zi urmează modificări la Legea 351. Noi, la comisie, am încercat să înăsprim criteriile pe care trebuie să le îndeplinească o localitate pentru a deveni comună, municipiu sau oraş şi chiar este în contradicţie cu ceea ce am reglementat noi în Legea 351. V-aş ruga ca acest pct.4 să-l retrimiteţi la comisie.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Arpad doreşte să intervină. După aceste intervenţii o să supun la vot şi propunerea domnului deputat Duşa, nu înainte de a da cuvântul şi altor colegi care văd că doresc să intervină.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Teoretic, eu cred că ar fi bine să avem o formulare prin care să fie destul de clar că este vorba despre reînfiinţarea unor comune, dar nu cred că această terminologie, "abuziv-desfiinţată", este bună, pentru că ele s-au realizat prin lege şi atunci toate care au fost transformate prin lege aceeaşi modalitate li se aplică, deci tot acolo veţi ajunge cu această formulare unde ajunge textul actual. Credeţi-mă.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Bivolaru doreşte să intervină. Şi v-aş ruga pe toţi cei care interveniţi să vă referiţi şi la propunerea domnului deputat Duşa, de restituire la comisie.
			Domnul Ioan Bivolaru: În primul rând, domnule preşedinte, sunt de acord cu propunerea colegului Duşa. Ar fi necesară o aplecare mai atentă pe acest alineat 4, dar, până atunci, aş vrea să ţină cont onorata comisie că în partea finală există o teză care efectiv e destul de încâlcit exprimată şi am vrea ca să fie mai clară. Şi anume, dacă se propune ca acest consiliu local sau judeţean al unităţii administrativ-teritoriale din raza căreia se desprinde localitatea respectivă să organizeze un referendum, atunci şi consiliul local sau judeţean al localităţii la care se alipeşte să organizeze. Deci, problema e să se introducă acolo "...respectiv la care se alipeşte localitatea.", pentru că, altfel, o să facem referendumuri în altă parte.
			Domnul Valer Dorneanu: Poftiţi, domnule deputat.
			Domnul Alexandru Mocanu: Domnule preşedinte, Şi noi susţinem propunerea colegului Duşa, în sensul ca să se facă o precizare expresă în cuprinsul acestui alineat la comisie, astfel încât să nu ne trezim cu o sumedenie, cu o avalanşă de iniţiative legislative de dezlipiri şi alipiri de diverse sate şi aceasta să aibă în vedere, aşa cum spunea colegul Duşa, pe de o parte, comunele care au fost abuziv desfiinţate, dar nu numai, şi să aibă în vedere şi satele care au fost în mod abuziv dezlipite de la comuna mamă şi alipite pentru diverse interese subiective ale vreunui mahăr din fostul partid comunist la o altă comună care era eventual comuna sa natală şi prin aceasta ar dori să-i crească gradul comunei respective şi aşa mai departe. Mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Petru Călian, din partea Partidului Conservator.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În două luni de zile s-a schimbat regula jocului cel puţin de trei ori, în sensul că s-a modificat legea referendumului. Într-adevăr, se confirmă faptul că ea nu este completă, ba, chiar mai mult, este deja depăşită din foarte multe puncte de vedere. Avem şansa ca, în scurt timp, să mai avem parte şi de alte modificări şi cred că nu este un lucru benefic, fapt pentru care cerem Guvernului să vină cu un nou proiect de lege care să vizeze referendumul, proiect în care să fie cuprinse toate modificările care au fost supuse discuţiei în ultima perioadă de timp. Legat de retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, Grupul parlamentar al P.C. este de acord. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Uioreanu.
			Domnul Horea Dorin Uioreanu: Da. Susţin propunerea făcută de Partidul Conservator. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal cere întoarcerea la comisie. Mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Iniţiatorii doresc să se pronunţe cu privire la această cerere. Şi apoi reprezentantul Guvernului şi în final domnul vicepreşedinte al comisiei sesizate în fond, domnul Florin Iordache.
			Domnul Viorel Oancea: Domnule preşedinte, Nu avem nimic împotrivă să se întoarcă la comisie şi să se ţină cont că noi ne refeream, în intenţia noastră, numai la acele care au fost abuziv desfiinţate. Domnul deputat Árpád spunea că abuziv nu este dacă este dată lege. vă reamintesc că legea de naţionalizare din 1950 a fost tot lege şi a fost interpretată ca abuzivă şi s-au retrocedat aceste bunuri înapoi oamenilor.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul secretar de stat, vă rog.
			Domnul Mircea Nicu Toader: Din punctul de vedere al Guvernului am spus că nu susţinem deloc această iniţiativă. Mai mult decât atât, modificarea prin amendament, trecerea tuturor localităţilor n-o putem accepta şi trebuie să mai arăt o inadvertenţă. La art.13 alin.(3) prevede în mod expres că orice modificare se face după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă. Deci, chiar dacă am trece asta ne întoarce la alin.(3) şi nu putem să trecem peste acest alin.(3). Sigur că dacă este un punct de vedere de reîntoarcere în comisie, noi suntem de acord şi vom veni şi vom rediscuta.
			Domnul Valer Dorneanu: Poftiţi, domnule deputat.
			Domnul Relu Fenechiu: Domnule preşedinte, Cred că dintr-o eroare, această lege nu a fost trimisă spre analiză şi la Comisia de administraţie publică, motiv pentru care vă cer să găsim posibilitatea pentru retrimiterea la Comisia juridică, pentru că aşa ne cere Regulamentul Camerei, dar în Biroul permanent s-a hotărât să existe un raport comun cu Comisia de administraţie pentru a rezolva totuşi această problemă, pentru că în forma actuală legea sub nici o formă nu poate să primească un vot favorabil de la Cameră. Mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnule vicepreşedinte Florin Iordache, vă rog să vă pronunţaţi şi cu privire la cererea Comisiei de administraţie.
			Domnul Florin Iordache: Comisia juridică este de acord să o discutăm împreună cu colegii din Comisia de administraţie. De aceea, şi eu propun colegilor să fie de acord cu retrimiterea la comisie şi discutarea împreună cu colegii din Comisia de administraţie să venim în două săptămâni în faţa plenului cu un raport comun. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Vă rog să vă pregătiţi cartelele, stimaţi colegi. Aveţi de făcut vreo intervenţie? (Se referă la doamna Aurelia Vasile care a ridicat mâna)
			Doamna Aurelia Vasile (din bancă): Nu, am arătat grupului parlamentar cum să voteze.
			Domnul Valer Dorneanu: Nu, nu, am zis că vă rog să vă pregătiţi cartelele. Prima problemă care v-o supun votului este aceea dacă sunteţi de acord cu retrimiterea la Comisia juridică. Vom vedea pe urmă la votul doi cererea de a fi trimise şi Comisiei pentru administraţie. Cine este pentru? Din 143 de voturi, 129 sunt pentru retrimiterea la comisie, 12 voturi împotrivă şi o abţinere. S-a încheiat operaţiunea de vot. Supun votului dumneavoastră cererea Comisiei de administraţie ca raportul suplimentar să fie făcut împreună de cele două comisii. Cine este pentru? Vă rog să vă manifestaţi prin vot. S-a încheiat operaţiunea de vot. Cu 121 de voturi pentru, 27 împotrivă şi nici o abţinere, s-a aprobat cererea, astfel încât rog cele două comisii ca în termenul propus de Comisia juridică, două săptămâni, să formulaţi un raport suplimentar în care să vă pronunţaţi şi asupra problemelor de fond ridicate şi asupra celor relevate de iniţiator cu privire la "şi"/"sau", care de fapt şi aici este o problemă de fond. Vă mulţumesc.
			Trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi, respectiv, Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii oraşului Oţelul Roşu în Ohaba-Ferdinand, judeţul Caraş-Severin. Lege organică. Vă informez că termenul constituţional pentru dezbaterea şi adoptarea ei a fost depăşit, astfel încât propunerea se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie.
			Trecem la pct.5, Propunerea legislativă pentru modificarea art.154 alin.(5) din Legea învăţământului. Lege organică.
			Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.154 alin.(5) din Legea învăţământului, în sensul introducerii unei noi dispoziţii privind exceptarea personalului didactic de la obligaţia de a susţine testul de cunoaştere a limbii în care urmează să predea cu ocazia concursului pentru ocuparea unui post didactic. Face parte din categoria legilor organice. Suntem primă Cameră sesizată şi, în urma dezbaterii, Comisia, cu 9 voturi pentru respingere, 5 voturi împotriva respingerii şi o abţinere, propune plenului respingerea Propunerii legislative deoarece terminologia de specialitate se asimilează în facultate mai puţin în liceu. Deci, examenul de bacalaureat în limba străină la nivel de cunoştinţe de liceu nu este relevant.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Dacă autorul sau altcineva dintre dumneavoastră doresc să intervină. Autorul propunerii. Poftiţi!
			Domnul Kiraly Andrei Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate doamne, Stimaţi domni deputaţi, Se ştie bine că art.154 al Legii învăţământului prevede că, în învăţământul de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs. Condiţiile de prezentare la concurs pentru obţinerea unui post în învăţământul preuniversitar fiind prevăzute de Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic. Alin.5 al art.154 prevede: "candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare în altă limbă decât cea în care şi-a făcut studiile superioare, susţine în faţa unei comisii de specialitate un test de cunoaştere a limbii în care urmează să facă predarea". Această prevedere are menirea de a asigura accesul acelor cadre didactice în unităţile de învăţământ care-şi desfăşoară activitatea în limbile minorităţilor naţionale, care sunt nu numai cunoscători ai limbii respective, dar posedă limbajul specific necesar unei discipline de învăţământ. Considerăm, însă, că măsura prevăzută de lege este de prisos pentru acei candidaţi care au terminat liceul şi au susţinut examenul de bacalaureat în acea limbă în care urmează să facă predarea. Din aceste motive, propunem introducerea unui nou alineat, 6, prin care să eliminăm testul de cunoaştere a limbii pentru acei candidaţi care au terminat liceul şi au susţinut examenul de bacalaureat în limba în care urmează să fie testaţi.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Dacă doreşte altcineva să intervină? Doamna deputat Ecaterina Andronescu.
			Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vin în faţa dumneavoastră cu rugămintea să nu acceptăm această iniţiativă legislativă, şi aduc în favoarea acestei rugăminţi două argumente: 1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării pregăteşte în această perioadă un proiect de lege care vizează întreaga complexitate a problematicii învăţământului preuniversitar şi nu ar fi normal să mai modificăm acum Legea învăţământului cu un asemenea articol. 2. Iar în al doilea rând, ocuparea unui post prin concurs trebuie să asigure şanse egale de participare pentru toţi candidaţii pentru acel post. Ca urmare, mi se pare că este firesc să nu acceptăm această iniţiativă legislativă, pentru că oricum vom avea dezbateri pe tema problemelor din învăţământul preuniversitar, atunci când vom discuta viitorul proiect al Legii învăţământului preuniversitar. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Din partea Partidului Naţional Liberal şi-a manifestat dorinţa să intervină. Poftiţi, domnule coleg.
			Domnul Mircea Valer Puşcă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform modului în care s-a exprimat şi în comisie, susţine iniţiativa legislativă şi nu este de acord cu punctul de vedere al comisiei, respectiv de respingere a iniţiativei legislative. Noi considerăm că adoptarea iniţiativei legislative în fond va conduce doar la economie de fonduri, care în momentul de faţă se cheltuie inutil, pentru a verifica dacă cei care urmează să dea un concurs în limba respectivă cunosc sau nu limba. Cunoaşterea limbii, inclusiv a termenilor de specialitate în limba respectivă va fi sau nu confirmată la concursul propriu-zis, pe care candidatul urmează să-l dea.
			Domnul Valer Dorneanu: Poftiţi! Doreşte să intervină şi al doilea iniţiator.
			Domnul Asztalos Ferenc: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al U.D.M.R. susţine această iniţiativă legislativă şi sincer vorbind şi cu toată convingerea vă spun că am fi susţinut şi atunci dacă iniţiatorii n-ar fi colegii noştri din Grupul parlamentar al U.D.M.R. fiindcă a nega necesitatea acestei iniţiative, făcând trimitere la faptul că în curând ministerul va elabora un proiect de lege a învăţământului preuniversitar, asta în mod logic ar însemna că din acest moment să nu discutăm şi să nu dezbatem nici o iniţiativă legislativă privind modificarea sau completarea Legii învăţământului actual, fiindcă vezi Doamne, mâine-poimâine se va trezi ministerul şi va veni cu un proiect de lege prin care va rezolva foarte bine toate aceste probleme. Al doilea contraargument care a fost ridicat aici era că prin această iniţiativă se elimină concursul. Nu! Nu se elimină niciun concurs, ci vine în ajutorul acelor tineri care au dat bacalaureatul în acea limbă în care vor să exerseze profesia didactică. Şi dacă noi nu acceptăm această idee, zic eu că vom pune tinerii noştri români într-o situaţie foarte ciudată, fiindcă sunt mulţi studenţi care termină studiile superioare în străinătate într-o altă limbă decât limba maghiară şi, întorcându-se acasă, noi punem sub semnul întrebării dacă ei cunosc sau oare, pe parcursul celor patru ani petrecuţi în Germania sau în Anglia, au uitat limba lor maternă, limba română? Nicidecum. În momentul când un tânăr dă bacalaureatul într-o limbă înseamnă că nu a studiat doar acea limbă, ca obiect de materie, ci toate materiile au fost studiate în acea limbă. De aceea, eu cred că, într-adevăr, aşa cum a spus domnul coleg Puşcă, este absolut inutilă introducerea unui asemenea examen, nemaivorbind de faptul că acel text la care ne referim noi acum nu vorbeşte de un examen al limbii de specialitate. Pur şi simplu este un examen de rutină, prin care respectivul cadru didactic trebuie să demonstreze că vorbeşte coerent în acea limbă în care doreşte să predea un obiect de studiu. De aceea, noi considerăm că ar fi bine dacă aţi vota dumneavoastră această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Domnul deputat Popa, din partea Partidului Conservator. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Nicolae Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor, Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu va susţine acest proiect de lege, deoarece art.13 din Constituţie spune foarte clar: "În România, limba oficială este limba română". Eu am urmărit nişte sondaje de opinie şi am constatat, cu nemulţumire, că foarte mulţi etnici maghiari, în urma acestui sondaj, nu cunoşteau limba română. De ce să le răpim noi acest drept, să înveţe şi să cunoască limba română? De aceea, noi rămânem pe poziţie: nu vom susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Gvozdenovici.
			Domnul Slavomir Gvozdenovici: Grupul parlamentar al minorităţilor va susţine această lege. Avem şi noi argumentele noastre, şi eu consider că argumentul doamnei Ecaterina Andronescu este argumentul în favoarea noastră. Dacă va fi votată această lege, atunci vom avea şanse egale.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Moisoiu.
			Domnul Adrian Moisoiu: Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să reiterez nişte lucruri care sunt deosebit de importante. În urmă cu ceva timp, am votat împreună o lege a calităţii: Legea calităţii învăţământului. legea calităţii în învăţământ înseamnă în acelaşi timp şi calitatea limbii pe care o foloseşte cadrul didactic respectiv. V-aş ruga frumos să vă închipuiţi, şi i-aş ruga şi pe colegii de la minorităţi să se gândească că, de fapt, la şcolile rurale există deseori profesori care predau la ambele secţii, pentru că este normal, fiind un număr mic de ore trebuie să predea şi în limba română, şi în limba minorităţii respective. Cine sunt cei care predau în limba minorităţii respective? Exact nişte cetăţeni români de naţionalitatea respectivă şi care, bineînţeles, şi-au însuşit pe traseu limba română, aşa cum aceasta trebuie să fie ştiută. În condiţiile în care se acceptă această iniţiativă legislativă, de la bun început se face abstracţie de cunoaşterea limbii. Este un lucru foarte important, şi motivaţii de genul că testul ar presupune o cheltuială în plus sunt efectiv nişte motivaţii derizorii. Scopul nostru este să avem profesori de calitate, profesori care să vorbească fluent limba oficială a statului. Nu avem, şi nu cred că dumneavoastră sunteţi de acord că avem nevoie de profesori cu bacalaureat de nota 5, care un 5 l-au luat aşa cum l-au luat, şi, să mă iertaţi, dar aici este şi reprezentantul ministerului şi vă poate confirma modul în care - şi dumneavoastră cunoaşteţi din presă - modul în care s-au acordat notele la limba şi literatura română la bacalaureatul din vara anului 2006, unde un număr foarte mare de absolvenţi ai secţiei minorităţilor din judeţele Harghita şi Covasna au primit note cu 3 - 4 puncte în plus. Cred că vă daţi seama că o notă cu patru puncte în plus înseamnă 1 plus 4 = 5 şi promovabilitate. Deci, ce cunoştinţe de limba română poate să aibă un absolvent cu nota 5 la limba română, luată în asemenea condiţii. Şi, la urma urmei, să vă mai aduc un argument: cui îi este teamă de limba română? De ce să ne fie teamă de limba oficială a statului?! Fac apel la dumneavoastră că veţi susţine punctul de vedere de a respinge această iniţiativă parlamentară. Partidul România Mare va vota categoric împotrivă. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Andea. Şi mi se pare că din partea grupului P.N.L. şi-a manifestat cineva dorinţa de a lua cuvântul. Imediat. După domnul Andea, v-aş ruga să poftiţi la pupitru. Şi v-aş ruga pe toţi care mai urmaţi să aveţi în vedere că termenul constituţional pentru această lege, prelungit deja de la 45 la 60 de zile, se apropie şi n-aş vrea să prindem momentul adoptării tacite, vorbind pe aceeaşi temă. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Petru Andea: Mulţumesc. Stimaţi colegi, După cum puteţi constata, problematica din învăţământ, nu neapărat este izvorâtă din mari interese, cât mai ales din mari pasiuni. Aş vrea să spun că de fapt noi discutăm aici despre ceea ce s-ar numi o excepţie. Deci, sunt prevederi valabile pentru toată lumea şi discutăm dacă facem sau nu excepţie pentru o anumită categorie. Aş vrea să spun de la început că nu este vorba de limba română, pentru că noi discutăm aici dacă dăm sau nu dăm un examen în limba străină de limba română, în care urmează să se facă predarea, fie că este maghiară, engleză, germană ş.a.m.d. Deci, care ar fi subiectul de la care trebuie să pornim? Ce valoare are pregătirea confirmată printr-o diplomă? Toţi care se prezintă la concurs trebuie să posede o diplomă de specialitate în postul în care urmează să predea într-o limbă străină. Sigur că această diplomă de specialitate nu este suficientă. Ei trebuie să dea un concurs, pentru a se face o anumită ierarhizare. În această ierarhizare, fără îndoială că o pondere însemnată o are modul în care ştiu să se exprime în limba respectivă. Întrebarea este: mai este necesar acest test? Legea, actualmente, spune că da. Testăm dacă are cunoştinţe generale în limba respectivă. În zadar are cunoştinţe generale, obţinute printr-un examen de bacalaureat, dacă nu are cunoştinţele de specialitate. Or, cunoştinţele de specialitate, este limpede că nu se dobândesc în liceu, ci se dobândesc în facultate. Este, aşadar, de aşteptat că trebuie să fie şi calificaţi în ceea ce înseamnă stăpânirea terminologiei de facultate. Ar fi un argument pentru ca să nu sprijinim această iniţiativă legislativă. dar dacă ţinem cont că examenul se desfăşoară în limba străină respectivă, examenul de specialitate, atunci am putea să considerăm că nimeni n-ar mai trebui să dea examenul de limbă. Deci excepţia ar trebui să devină regulă şi să se aplice pentru toată lumea, pentru toţi cei care candidează. Între aceste două extreme, între prevederea actuală, care obligă pe toţi cei care doresc să ocupe un post să dea testul de limbă, şi prevederea logică, că dacă acel examen îl dau în limba străină respectivă n-ar mai fi nevoie şi de acest test prealabil, noi ne aflăm undeva la mijloc, şi acesta este motivul pentru care colegii de la P.S.D. nu au susţinut această măsură pe jumătate, ca unii să-l dea, şi alţii să nu-l dea, când de fapt toată lumea trebuie să cunoască limbajul de specialitate. Eu subscriu, încă o dată, la ideea că am încredere în Guvernul reprezentat aici de domnul Matei, şi că vor veni în luna martie, aşa cum au promis, cu Legea învăţământului preuniversitar, în care ne vor propune o rezolvare, fie pe textul actualei legi, fie pe măsura cealaltă, pe care noi am susţine-o, ca nimeni să nu mai dea acest test. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Stimaţi colegi, V-aş propune ca, după intervenţia distinsului coleg de la Partidul Naţional Liberal, să sistăm discuţiile şi să dăm cuvântul cu privire la restituire, preşedintei comisiei.
			Domnul Mircea Ciopraga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După părerea mea, mulţi dintre cei care au vorbit anterior nu cunosc exact propunerea legislativă, propunere legislativă care se referă în egală măsură la toţi cetăţenii din România, inclusiv deci la cetăţenii de etnie română. Imaginaţi-vă că un român studiază în România, dă bacul în limba română la un liceu oarecare din România, şi face facultatea la Paris în limba franceză. Acesta se reîntoarce în România şi este obligat, după actuala lege, să dea test de limba română. Nu cred că este bine. Este inutil să dea test de limba română, când el ştie româneşte, e limba maternă a lui, şi la asta se referă propunere legislativă făcută. Deci, Partidul Naţional Liberal susţine această propunere legislativă făcută de iniţiatori. Sau, dacă vreţi, propunem respingerea respingerii, în cazul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Stimaţi colegi, Sunt nevoit să retractez ceea ce am spus cu privire la faptul că s-ar fi propus restituirea la comisie. Nu s-a propus. Pentru ultima intervenţie dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Matei.
			Domnul Dumitru Matei (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării): Deci, punctul de vedere al Guvernului este acela că susţine iniţiativa legislativă. Argumentul este clar: orice post din învăţământul preuniversitar se ocupă prin concurs. La concurs, sigur, scrie: în limba în care urmează să susţină acest concurs. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Pentru ultima intervenţie, doamna preşedintă a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Poftiţi!
			Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Mai mult o chestiune de procedură, domnule preşedinte. Vreau să se ia act de faptul că este a nu ştiu câta oară când Ministerul Educaţiei Naţionale îşi schimbă punctul de vedere în sală. Ni se trimite un document oficial la comisie, discutăm pe baza acestui document, după care, în sală, ne vine o altă poziţie a Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Deci, nu este prima oară şi aş vrea să se ştie acest lucru, că noi îl condamnăm cu toată tăria. Iar vizavi de acest proiect de lege, vreau să vă spun că, poate, şi pe mine m-ar fi convins colegii mei. De altfel, într-o primă etapă, era aproape să treacă în unanimitate acest proiect de lege. După care, domnul Anghel Stanciu, care nu este aici să confirme, dar sunt colegii, şi îşi aduc aminte, l-a întrebat pe domnul Kiraly cum se spune "cui cotit" în limba maghiară. Dumnealui, care este maghiar şi care a terminat un liceu maghiar, n-a ştiut să spună. Atunci, am ajuns cu toţii la concluzia că trebuie să ai o facultate de specialitate ca să poţi să predai în limba respectivă. Acestea sunt argumentele noastre. Dacă dumneavoastră consideraţi altfel, sigur că puteţi să votaţi pentru această iniţiativă legislativă. Eu, cel puţin, v-am spus care au fost motivele mele. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Stimaţi colegi, S-au încheiat dezbaterile. Vă rog să nu uitaţi ce s-a spus aici până mâine, când legea va fi supusă votului final.
			Trecem la următorul punct înscris pe ordinea de zi, tot o propunere legislativă, tot la Legea învăţământului se referă, tot propunere de respingere din partea comisiei. (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.354/2004 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995) Îi dau cuvântul doamnei preşedinte să prezinte raportul la pct. 6. Prezentaţi dumneavoastră, că-i vorba de o propunere de respingere, şi pe urmă o să se refere iniţiatorii şi la conţinutul şi motivaţia propunerii dumneavoastră.
			Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii învăţământului, în sensul instituirii unui mecanism de finanţare a unităţilor de învăţământ din sistemul de învăţământ obligatoriu de stat şi particular, prin acordarea anuală a unui vaucer care este depus de către elev în momentul înscrierii la şcoala pe care acesta doreşte să o frecventeze. Face parte din categoria legilor organice. Suntem primă Cameră sesizată. În urma dezbaterii comisia, cu 16 voturi pentru respingere şi o abţinere propune plenului respingerea propunerii legislative, din următoarele motive. În perioada 01.09.2006-31.12.2007, Ministerul Educaţiei şi Cercetării derulează un proces de pilotare a 50 de unităţi şcolare în trei judeţe, respectiv Dolj, Iaşi şi Harghita, scopul fiind experimentarea unei formule de finanţare per elev, concluziile urmând a fi baza unei metodologii de calcul pentru finanţarea per elev aplicabilă la nivel naţional. Aplicarea mecanismului de finanţare propus de iniţiativa legislativă prin titlul nominal şi la purtător, inclusiv în învăţământul preuniversitar privat, ar implica finanţarea învăţământului preşcolar şi preuniversitar privat de la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.
			Domnul Valer Dorneanu: Din partea iniţiatorilor, domnul Varujan Pambuccian doreşte să intervină. Poftiţi!
			Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Când am făcut această propunere legislativă, şi este bine să spun aici că ideea a fost a colegului meu, a domnului Ibram, adică este o propunere armeano-turcă, ceea ce este inedit în sine, am avut în vedere câteva chestiuni. În primul rând, faptul că în România învăţământul preuniversitar este obligatoriu şi este gratuit; este finanţat de la bugetul de stat. În aceste condiţii, finanţarea poate fi gândită pe elev şi poate să fie dusă pe un mecanism de competiţie, printr-un vaucer la purtător, către şcolile care doresc şi pot să pregătească mai bine elevii. Este un lucru benefic şi ne scuteşte de imobilizarea elevului, prin arondarea lui la o anumită şcoală. Mecanismul acesta îl lasă pe elev şi pe părinte să opteze pentru varianta pe care doreşte să o urmeze în viitor elevul respectiv, în funcţie de oferta care există. Şi sunt convins că dacă această iniţiativă va fi adoptată, vom vedea încetul cu încetul o diversificare a ofertei existente din partea şcolilor. În acelaşi timp, ea nu mai este o iniţiativă exotică, nici măcar în peisajul european. Doresc să amintesc aici faptul că pentru prima dată, în Germania, acum s-a ajuns la o formulă de finanţare complet diferită în sistemul universitar, şi probabil că lucrul acesta va fi dus mai departe şi în sistemul preuniversitar. Credem că prin adoptarea unei asemenea iniţiative reuşim, pe de o parte, să le dăm elevilor şi părinţilor libertatea de opţiune, posibilitatea urmării unui anumit tip de carieră încă de la început, şi, în acelaşi timp, reuşim să creăm o competiţie reală între şcoli, acolo unde lucrurile în momentul de faţă, ştim foarte bine că sunt într-o degradare continuă. Cu speranţa că plenul va revizui punctul de vedere al comisiei, vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. La dezbateri generale s-a înscris domnul profesor Andea, din partea Partidului Social Democrat. V-aş ruga să vă manifestaţi din timp şi ceilalţi colegi dorinţa de a participa la dezbaterile generale. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Petru Andea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, După cum constataţi, suntem puşi în faţa unei iniţiative a doi colegi care doresc să modifice ceva în finanţarea în preuniversitar. Comisia, după cum a spus doamna preşedintă Olguţa Vasilescu, a respins această propunere. Aş vrea să adaug câteva consideraţii la motivaţia comisiei. Acest sistem de finanţare nu este o noutate în România. El funcţionează în învăţământul superior de aproape un deceniu. Vreau să spun că nu s-a ajuns ca să funcţioneze pe bază de vaucere, şi funcţionează foarte bine. De îndată ce un student s-a înscris la o facultate fără taxă, automat banii vin la acea universitate, prin alt mecanism decât cel al vaucerelor. Nu discut faptul că experimentul este în curs de derulare, de aproape doi ani şi, în câteva judeţe ale ţării, şi că încă ministerul nu a putut să prezinte concluzii vizavi de oportunitatea acestui sistem de finanţare. De ce sunt discuţii? Pentru că şi în învăţământul superior, dincolo de avantaje şi de efecte pozitive, au apărut şi efecte negative: mă refer la goana după banii pe care-i poartă fiecare student. Dar să ne gândim puţin la chestiunea birocratică pe care o incumbă această metodă. În primul rând, vor trebui tipărite, anual, câteva milioane de vaucere. Vom avea aceeaşi problemă ca şi cu tichetele de masă: ce firme le vor tipări, cât vor costa aceste vaucere, cum vor fi distribuite? Nu îndrăznesc să mă întreb: ce se întâmplă dacă un elev îşi pierde vaucerul? Mai poate sau nu să urmeze cursurile? Pentru că, dacă le dăm la purtător, la copii, este foarte posibil ca o bună parte din aceste vaucere să se piardă ş.a.m.d. Noi credem că acest principiu al finanţării per elev, în care banii urmează elevul, este în principiu bun. Aşteptăm rezultatele experimentului pe care ministerul îl derulează, dar recunosc că avem serioase dubii dacă vaucerul la purtător este soluţia, sau repartizarea directă la şcoli, pe baza elevilor înscrişi. Nu înscrişi cu forţa elevii; fiecare se înscrie unde doreşte, pentru că ceea ce doreşte domnul Pambuccian este să eliminăm arondarea, ceea ce nu ţine de vaucer neapărat. Se înscrie fiecare unde doreşte, şi dacă a ajuns la aceeaşi şcoală, pe altă filieră îi vine vaucerul virtual, care poartă suma respectivă cu care statul finanţează elevul. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Dacă mai doreşte cineva să intervină? Doamna deputat Ecaterina Andronescu.
			Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Evident că ideea finanţării pe elev este una care trebuie salutată şi trebuie susţinută probabil şi în viitorul proiect legislativ. Mai este însă un aspect care ne-a determinat să dăm votul de respingere în comisie în acest moment, şi anume că odată cu introducerea acestui mecanism este necesar să modificăm şi alte componente ale Legii învăţământului. În speţă, modul în care se realizează titularizarea, modul în care intră profesorii în şcoală, flexibilitatea pe care trebuie s-o dăm acestui sistem, modul în care vor trece de la o şcoală la alta spaţiile de învăţământ. Deci, eu cred că acest mecanism trebuie gândit în ansamblul său şi că viitorul proiect al Legii învăţământului preuniversitar trebuie să aibă în vedere inclusiv acest aspect, dar într-un context mai extins şi cu toată problematica de rigoare. De aceea, şi eu vă adresez rugămintea să nu votăm această iniţiativă acum, cu angajamentul comisiei că vom discuta atunci când Legea învăţământului preuniversitar va ajunge pe masa comisiei noastre. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnul deputat Dumitriu.
			Domnul Mihai Dumitriu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ideea este extraordinară; într-adevăr, ideea a luat-o înaintea vremurilor. Trebuie reţinut acest lucru! Este un lucru foarte bun. Ceea ce a spus doamna ministru am vrut să accentuez şi eu. Este vorba de locaţie, este vorba de cadre didactice, e vorba de cazare, este vorba de masă, este vorba de spaţii, de distanţa de acasă până la şcoală şi aşa mai departe. Dar, eu cred că această ideea ne-ar ajuta să dezvoltăm şcolile particulare privind învăţământul obligatoriu. Aici trebuie să o avem în vedere şi pentru aceasta am venit aici. Ministerul educaţiei şi cu noi toţi trebuie să avem în vedere pentru viitor să cuprindem în lege acesst lucru, adică elevii care urmează şcolil particulare în învăţământul obligatoriu, să meargă cu acea parte de finanţare obligatorie de la stat, adică să urmeze elevul. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Îl rog pe domnul deputat Anghel Stanciu să ia cuvântul şi să se refere şi la textul din regulament cu privire la dezbaterile generale.
			Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Domnilor miniştri, Domnule Nicolăescu, Există o vorbă: "Dacă nu e putirinţă, degeaba chichirez gâlceavă!". Eu vreau să-i felicit pe iniţiatori, pe care-i cunosc şi-i respect, dar, aşa cum am spus şi în plenul comisiei, degeaba facem noi gâlceavă aici, pentru că problema este practic rezolvată în actualul text al Legii învăţământului, unde s-a introdus, prin similitudine cu finanţarea per capita a învăţământului universitar şi finanţarea per capita în învăţământul preuniversitar. Este un alineat în care se spune că suma aferentă unui elev va fi transferată acolo unde se înscrie elevul. Deci, este clar, în momentul în care am stabilit care este partea din finanţarea de bază care revine unui elev, dacă el se duce şi se înscrie la o şcoală, suma va fi dirijată spre acea şcoală. În momentul de faţă există un pilotaj într-un număr de şcoli şi judeţe, deoarece este greu de stabilit, deci noi am indicat în lege, la vremea respectivă, criteriile şi standardele, datorită eterogenităţii sistemului nostru de învăţământ şi al şcolilor. Ca atare, ideea există, urmează, însă, să vedem cum se va putea materializa în urma concluziilor rezultate în urma pilotajului şi să nu uităm un lucru, că există o vorbă, sper că domnul preşedinte al Comisiei pentru drepturilor omului şi minorităţi nu este aici şi, chiar dacă nu este, nu se supără, există o anumită vorbă românească care spune că: "Teoria ca teoria, dar practica ne omoară". Nu uitaţi că este vorba de cel puţin trei milioane şi ceva de elevi care, prin absurd, se duc toţi la Liceul "Negruzzi" din Iaşi, că este cel mai bun din ţară, cu suma respectivă. Deci, nu are sens să insistăm, pentru că este, pe undeva, o anumită utopie. Ea se va implementa practic, văzând care sunt neajunsurile şi avantajele sistemului. De aceea, aşa cum au spus colegii noştri, o vom respinge, chiar dacă, să spunem, este un ideal la care nu se ştie când vom ajunge. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Valer Dorneanu: Din partea iniţiatorilor, şi apoi aş vrea să ascult şi cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Matei.
			Domnul Asztalos Ferenc: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu sunt iniţiator, sunt doar vicepreşedintele comisiei pentru învăţământ. Sincer vorbind, nu aveam intenţia să iau cuvântul la această dezbatere, dar ceea ce mă face, totuşi, să-mi exprim punctul meu de vedere este acea originalitate prin care noi interpretăm texte legislative, interpretăm şi facem trimitere la texte existente în actuala Legea a învăţământului. Stimatul meu coleg, domnul Stanciu, spunea: "Domnilor, ideea e bună, dar de ce trebuie să facem noi o treabă care deja este rezolvată în Legea învăţământului"? Fiindcă acolo este un capitol separat, prin care se descrie foarte frumos ce înseamnă această finanţare per elev. Dar, domnilor, diferenţa între acest text la care face trimitere domnul Stanciu şi colegii mei antevorbitori şi intenţia colegilor noştri iniţiatori este una esenţială. Fiindcă acea finanţare care se experimentează în momentul de faţă în trei judeţe şi deocamdată, într-adevăr, nu putem spune "este bună sau nu este bună, funcţională sau nefuncţională", se referă doar la acei elevi care învaţă în instituţii de stat. Or, iniţiatorii acestui proiect vorbesc despre toţi copiii din România, indiferent dacă părintele a optat pentru învăţământ particular sau a optat pentru un învăţământ de stat. Iată diferenţa! Iar dacă noi dorim să nu facem discriminări, şi nu doresc să vin cu trimiteri concrete la textul Constituţiei, atunci, zic eu, am putea accepta această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Poftiţi, domnule deputat. Vă rog să mai aşteptaţi, să ascultaţi şi opinia colegului nostru de la P.N.L.
			Domnul Cristian Silviu Buşoi: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, O să fiu foarte scurt. Eu, personal, şi o parte dintre colegii mei liberali, deoarece nu este neapărat punctul de vedere al întregului grup, credem că aceasta este o idee foarte generoasă, foarte bună. Cred că prin acest demers avem o şansă ca învăţământul privat din România să aibă condiţii egale de dezvoltare cu învăţământul de stat, pentru că dacă fiecare elev, indiferent dacă optează către o şcoală privată sau de stat, primeşte o sumă de bani, atunci vom reuşi să creăm un climat competiţional care va duce la creşterea calităţii în învăţământul preuniversitar. Este, însă, foarte adevărat că învăţământul românesc s-ar putea să nu fie încă pregătit pentru o astfel de idee revoluţionară, care a pornit din Statele Unite ale Americii. Este, de fapt, ideea lui Millton Friedman, care este părintele libertalianismului în Statele Unite ale Americii, şi care, după ştiinţa mea, pentru că am scris şi un articol la momentul respectiv, acum câţiva ani, nu se aplică deocamdată decât în Danemarca, Suedia şi în Canada. Prin urmare, cred cu tărie că acesta este viitorul spre care trebuie să se îndrepte învăţământul preuniversitar în România. Aceasta este metoda prin care se poate introduce competiţie în şcoala românească, care se află încă cuprinsă şi stăpânită de imobilism, dar poate că momentul este puţin cam devreme. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc, domnule deputat Buşoi. Dacă doriţi să difuzaţi acel material, ca probă a ceea ce susţineţi, aveţi posibilitatea să o faceţi, în casetele colegilor dumneavoastră. Domnule ministru, vă rog să vă spuneţi punctul de vedere al ministerului şi al Guvernului.
			Domnul Dumitru Matei: Procesul de finanţare este un proces complex în învăţământul preuniversitar. În concluzie, nu susţinem această iniţiativă legislativă în forma în care a fost prezentată. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnule Pambuccian, procedură, ce aveţi? Ultimul cuvânt al iniţiatorului.
			Domnul Varujan Pambuccian: O remarcă. Mulţumesc, domnule preşedinte. Tocmai aceasta este şi ideea. Este complex şi vrem să-l facem simplu, este, într-adevăr, debalansat între învăţământul de stat şi cel privat şi vrem să înlăturăm o discriminare, este făcut în aşa fel încât elevii să fie legaţi de glie şi vrem să facem pasul acesta, să scoatem legătura aceasta de glie, şi este făcut în aşa fel încât competiţia între şcoli nu există, şi noi chiar credem în competiţie. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Doamna Olguţa Vasilescu, preşedinta comisiei, doreşte să se refere la toate intervenţiile care s-au făcut în cadrul dezbaterilor în plen. Vă rog.
			Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Stimaţi colegi, Nu vroiam să mai intervin, dar provin dintr-un judeţ, Doljul, care este un judeţ-pilot pe descentralizare. Şi la acest lucru se referă şi unul dintre aspectele descentralizării, aşa cum a fost prevăzut el de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Vreau să vă spun că de un de zile, de când se aplică acest proiect pilot, am stat de vorbă cu foarte mulţi directori care reclamă toţi acelaşi lucru. Şi o să vă spun cât se poate de simplu, ca să înţelegeţi foarte exact despre ce este vorba. În momentul în care se primeşte finanţarea pe cap de elev, atunci şcoala respectivă doreşte să aibă cât mai mulţi elevi, pentru a avea, bineînţeles, o finanţare cât mai mare, şi nu vrea să piardă nici unul dintre elevi. Or, aici s-a ajuns deja, în judeţul Dolj, cel puţin, în cazurile pe care le cunosc eu, la situaţii în care sunt elevi care ar trebui exmatriculaţi, chiar ajung la bătăi în cadrul şcolilor, le vedeţi şi dumneavoastră la televizor, nu mai trebuie să vă spun, iar directorii la interzic profesorilor să-i exmatriculeze, tocmai pentru că se aplică asemenea proceduri. Sigur că este bine să ajungem într-un final la ceea ce au urmărit iniţiatorii, la scopul nobil pe care l-au urmărit iniţiatorii. Dar, pe de altă parte, stimaţi colegi, vă rog să vă gândiţi la un singur lucru: s-a experimentat timp de 16 ani în şcoala românească şi s-a ajuns la tot felul de rezultate. Haideţi să nu mai experimentăm! Acum nu este momentul, trebuie întâi să vedem concluziile care se extrag din aceste trei judeţe-pilot, să vedem cum funcţionează acolo descentralizarea, urmând ca după aceea să luăm o măsură referitoare la aest lucru. Pentru că dacă bulversăm din nou sistemul de învăţământ, nu ştiu unde ajungem până la urmă. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Vă rog să constataţi, stimaţi colegi, o dată cu mine, că s-au epuizat dezbaterile generale la propunerea Comisiei pentru învăţământ, de respingere a acestui proiect de lege.
			Se pare că astăzi este ziua învăţământului, pentru că la punctul 7 mai urmează un proiect, tot din acest domeniu de activitate. De această dată, comisia are un raport favorabil, dar o să dau cuvântul la acest proiect întâi iniţiatorului. (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei) Domnule secretar de stat Matei, nu vă recunoaşteţi ca iniţiator la proiectul de lege de la punctul 7? Dacă vă recunoaşteţi ca iniţiator, vă rog să vă exercitaţi dreptul de a prezenta acest proiect.
			Domnul Dumitru Matei: Este vorba de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75 privind asigurarea calităţii în educaţie. Aici s-au propus modificări la această ordonanţă de urgenţă, în legătură cu ARACIS-ul. Mă refer la faptul că fondurile necesare să fie din taxele propuse, nu de la bugetul de stat.
			Domnul Valer Dorneanu: Vă rog. Doamna preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul şi, pentru că suntem în procedură de urgenţă, vă rog să propuneţi şi timpii de dezbatere.
			Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Două minute pentru dezbateri generale şi două minute pentru articole, având în vedere că nu sunt decât nişte termene care sunt modificate. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea termenelor de aplicare experimentală a actelor normative specifice activităţii de asigurare a calităţii educaţiei, pentru evitarea apariţiei unui blocaj major în activitatea internă şi internaţională a ARACIS şi ARACIP. Face parte din categoria legilor organice. Suntem primă Cameră sesizată şi comisia propune plenului să fie adoptată această ordonanţă de urgenţă, cu câteva amendamente care se află în anexă. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu propunerile timpilor de dezbatere, pe articole şi în total? Cine este pentru? Votaţi cu mâna ridicată. Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea proiectului. Începem cu dezbateri generale. S-a înscris doamna Ecaterina Andronescu. Vă rog, distinsă doamnă deputat. Apoi domnul Puşcă, de la P.N.L.
			Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Actuala ordonanţă de urgenţă vine să modifice legea prin care s-a aprobat Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii în învăţământul din România. Evident că, promovând această reglementare printr-o ordonanţă de urgenţă, am fost obligaţi să aprobăm prin lege, într-un ritm extrem de accelerat şi, ca urmare, două aspecte au scăpat din vederea precedentei legi. Unul se leagă de modul în care se finanţează Agenţia pentru Asigurarea Calităţii din Învăţământul Superior, care, în conformitate cu procedurile europene, trebuie să fie independentă. Ca urmare, prin actuala ordonanţă, se introduce finanţarea acestei agenţii, din venituri proprii. Precedenta stabilea "din buget şi din venituri proprii". Or, finanţarea din buget îi crea o dependenţă de Ministerul Educaţiei şi îi slăbea capacitatea de a fi independentă şi autonomă în funcţionare. Iar a doua idee cu care vine această ordonanţă de urgenţă se leagă de caracterul experimental pe care procedurile elaborate de Agenţia pentru Asigurarea Calităţii Învăţământului Superior şi respectiv pentru Asigurarea Calităţii Învăţământului Preuniversitar se aplică în acest an în manieră experimentală, în aşa fel încât rezultatele obţinute să poată produce amendarea metodologiilor respective şi introducerea ei în funcţionare cu mai multe şanse de succes. De aceea, discuţiile şi corecturile pe care noi le-am adus acestei ordonanţe în comisie, vă adresez rugămintea să le luaţi în considerare şi să le aprobaţi prin votul dumneavoastră. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Domnule deputat Puşcă, aveţi cuvântul.
			Domnul Mircea Valer Puşcă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine această propunere legislativă, consideră că cele cuprinse în Ordonanţa Guvernului aduc îmbunătăţiri esenţiale în sistemul calităţii, făcând funcţională această procedură de analiză şi de confirmare a calităţii în învăţământul superior. Şi eu, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, solicit plenului votul pozitiv, conform propunerii comisiei. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Trecem la dezbaterea textelor. La titlul legii, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, preambul. Vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţii? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei. Dacă aveţi obiecţii? Comisia nu a propus nici o modificare. Aprobat titlul ordonanţei, astfel cum a fost formulat de Guvern. Articolul unic al ordonanţei. Urmăriţi-l la punctul 4. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La punctul 5, cu privire la art. 21, urmăriţi, vă rog, la pagina 4 raportul. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat textul Guvernului. La pct. 6, urmăriţi, vă rog, amendamentul cu privire la pct. 2 al art. 36. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat amendamentul comisiei în unanimitate. Vă rog să urmăriţi şi alin. 2 al art. 36, care se află pe pagina 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei? Alineatul 2 la art. 36. Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Urmăriţi, de asemenea, alin. 3 de la acest articol, ultimul din raport. Comisia propune abrogarea. Dacă aveţi obiecţiuni la abrogarea alin. 3? Nu. Votat amendamentul comisiei în unanimitate. Vom supune proiectul de lege votului final în cursul zilei de mâine. Mulţumim Comisiei pentru învăţământ, care astăzi a avut o activitate foarte încărcată.
			Trecem la pct. 8, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării poliţieneşti internaţionale. Lege ordinară. Comisia pentru apărare a făcut raport pozitiv. Rog iniţiatorul să-l prezinte. Domnul secretar de stat Toader. Comisia să se pregătească să prezinte raportul şi propunerile pentru procedură de urgenţă. Timpii de dezbatere. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
			Domnul Mircea Nicu Toader: Mulţumesc, domnule preşedinte. Adoptarea actului normativ supus dezbaterii de astăzi răspunde unor imperative fundamentale care guvernează ordinea juridică şi potrivit căreia piaţa internă trebuie să corespundă unui spaţiu fără frontiere. Potrivit prevederilor Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157, dispoziţiile acquis-ului Schengen, care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene, prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a comunităţii europene şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acesteia, precum şi orice acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii, se aplică şi în România la data aderării. În aceste condiţii, această ordonanţă armonizează legislaţia internă cu cea europeană şi constituie cadrul juridic unitar, necesar completării legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere. Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm, domnilor deputaţi, să adoptaţi proiectul de act normativ, în forma prezentată de Guvern.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Domnul preşedinte Stănişoară, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
			Domnul Mihai Stănişoară: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Obiectul de reglementare al proiectului de lege a fost prezentat. Menţionăm că a fost avizat favorabil acest proiect de către Consiliul Legislativ. De asemenea, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege, la fel ca şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin.(3) lit. h) din Constituţia României, republicată. La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai comisiei. raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi. În urma dezbaterii, în şedinţa din 30 ianuarie 2007, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.
			Domnul Valer Dorneanu: Timpii? Timpii de dezbatere?
			Domnul Mihai Stănişoară: Un minut pentru intervenţie, cinci minute dezbateri.
			Domnul Valer Dorneanu: Dacă sunteţi de acord cu această propunere de organizare a dezbaterilor? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă rog să reţineţi precizarea domnului preşedinte al comisiei, care este inversă decât cea înscrisă în proiectul ordinii de zi şi în raport. Legea face parte din categoria legilor organice. A fost din eroare trecută pe ordinea de zi şi în raport. Cine doreşte să intervină la dezbateri? Nu doreşte nimeni. Trecem atunci la dezbaterea textelor comisiei. La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Textul articolului unic, care cuprinde dispoziţia de aprobare a Ordonanţei nr. 103. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Titlul ordonanţei de urgenţă? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La preambul dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 1. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. La articolele 2, 3, dacă sunt obiecţiuni la vreunul dintre ele? Nu. Votate în unanimitate. Titlul Capitolului II. Nu există vreo obiecţiune. Votat în unanimitate. Articolele 4, 5 şi 6, din cuprinsul Capitolului II. Dacă la vreunul dintre aceste texte aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în unanimitate. Titlul Capitolului III. Votat în unanimitate. Articolele 7 şi 8 le găsiţi în textul acestui capitol. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, după cum ştiţi. Nu sunt. Articolele 9, 10, 11 şi 12. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolele 13, 14, 15 şi 16. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Titlul Capitolului V. Votat în unanimitate, nefiind obiecţiuni. Articolele 17, 18, 19, 20, 21. Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. Titlul Capitolului VI. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolele 22 şi 23 din acest capitol. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului VII. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolele 24, 25, 26 şi 27. Nu sunt obiecţiuni. Votate toate în unanimitate. Am parcurs textele acestei legi, lege organică, cum aţi reţinut. Vom supune proiectul votului final la şedinţa de vot final de mâine.
			La pct. 9 de pe ordinea de zi de astăzi avem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi. Lege organică. Ne ameninţă şi termenul constituţional, aşa încât v-aş ruga să-l parcurgem până la sfârşitul programului acestei zile. Dau cuvântul iniţiatorului. Tot domnul secretar de stat Dobre, care astăzi este ministrul de serviciu din partea Ministerului administraţiei şi internelor.
			Domnul Mircea Nicu Toader: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor....
			Domnul Valer Dorneanu: Daţi-mi voie să fac o rectificare. Dintr-o eroare am spus că este vorba de domnul ministru Dobre. De fapt domnul "..
			Domnul Mircea Nicu Toader: Da, semănăm. Suntem din Galaţi amândoi, dar restul nu.
			Domnul Valer Dorneanu: .... fostul nostru coleg.
			Domnul Mircea Nicu Toader: Vă mulţumesc. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea, modificarea şi completarea Legii nr. 351 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi. În esenţă, a fost necesară această modificare, deoarece actuala lege permite o fărâmiţare permanentă a localităţilor, prin iniţiative legislative prin care mai multe comune s-au divizat, au devenit comune mai mici, şi pot să vă spun că din anul 1990 până în prezent aproape 300 de localităţi au devenit comune noi, cu problemele pe care le au. Sigur, iniţiativa locală înseamnă foarte mult, dar, în ideea viitoare, prin care accesarea fondurilor structurale se referă, de regulă, la comunităţi mai bine închegate, am modificat această lege, în sensul ridicării unor standarde privind localităţile care se divizează, în special pentru crearea unor condiţii de a asigura o administrare corectă. Mă refer la asigurarea obligatorie a unui număr privind populaţia, sediului primăriei, a sediului de poliţie, în aşa fel încât să nu fim nevoiţi ca prin apariţia acestor noi unităţi teritoriale să repartizăm noi fonduri de echilibrare. În aceste condiţii, vă rog să analizaţi propunerea noastră şi să fiţi de acord cu adoptarea proiectului propus de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Domnule preşedinte Relu Fenechiu, vă rog să prezentaţi tot atât de sintetic şi raportul dumneavoastră.
			Domnul Relu Fenechiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul acestei legi se încadrează în categoria legilor organice. Prevederile proiectului de act normativ au ca scop, pe de o parte, aşa cum am mai spus, stoparea procesului de fragmentare nejustificată a comunelor sau de acordare formală a statutului de oraşe şi municipii şi, pe de altă parte, instituirea unui sistem care să favorizeze preponderent zonele în care s-au produs depopulări masive. Comisia a examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţele din 13 decembrie 2006 şi 6 februarie 2007 şi a hotărât, cu 26 de voturi pentru şi o abţinere, să supună plenului Camerei Deputaţilor dezbaterea şi adoptarea acestuia, cu modificările prevăzute în raport. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: La dezbateri dacă se înscrie cineva? Dacă nu, trecem la dezbaterea legii. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei. Pct. 1, 2, 3 şi 4. Comisia nu intervine la textele menţionate aici. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Adoptate toate în unanimitate. Deci, la primele 4 puncte nu au fost obiecţiuni. La pct. 5, cu privire la art. 4, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei de la pag. 4 şi 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamendul 5? Nu aveţi. Votat în unanimitate textul în formularea comisiei. La pct. 6, comisia nu are obiecţiuni cu privire la introducerea alin. 2 şi 3. Dacă aveţi dumneavoastră? Votat textul în unanimitate. Pct. 7, abrogarea art. 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat textul, aşa cum l-a propus iniţiatorul. La pct. 8, urmăriţi, vă rog, amendamentele propuse de comisie, de la pag. 6 până la pag. 7. De fapt, nu are nicio intervenţie comisia. La pct. 8, dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni cu privire la anexa II pct. 1? Nu. Votat în unanimitate. La pct. 9, vă rog să urmăriţi anexa IV pct. 4.0. Nu sunt obiecţiuni. Votat pct. 9 al comisiei. La pct. 10 şi 11 nu sunt modificări. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate textele în unanimitate. La anexa I de la pct. 12 vă rog să urmăriţi textul comisiei, pe care îl găsiţi de la pag. 9 până la pag. 12. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. Anexa III. Urmăriţi, vă rog, anexa III la pct. 14 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votată în unanimitate. Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, care este Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Corneşti, judeţul Gorj. Dacă iniţiatorul este aici? Nu este aici. Amânăm textul pentru când va fi iniţiatorul.
			La pct. 11, Propunerea legislativă pentru aprobarea suspendării aplicării Ordonanţei de urgenţă nr. 131/2006. Dau cuvântul Comisiei juridice. De la Comisia juridică nu este nimeni? Domnule Florin Iordache, vă rog frumos, la pct. 11 - suspendarea Ordonanţei de urgenţă nr. 131/2006, vă rog să luaţi cuvântul.
			Domnul Florin Iordache: Domnule preşedinte, Credeam că daţi cuvântul iniţiatorului, că iniţiatorul acestui proiect de lege este colegul nostru, domnul Bolcaş. Voi prezenta pe scurt raportul Comisiei juridice. Ţinând cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Camera Deputaţilor este Cameră decizională, Comisia juridică, constatând o serie de prevederi neconstituţionale din ordonanţă şi modul în care Ministerul Justiţiei tratează Parlamentul, noi, în Comisia juridică, am propus, cu majoritate de voturi, adoptarea Propunerii legislative privind suspendarea aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131. Ţinând cont de caracterul şi obiectul său, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Valer Dorneanu: Propuneţi, vă rog, timpii de dezbatere, că suntem în procedură de urgenţă.
			Domnul Florin Iordache: Vă propun timp total de dezbatere 5 minute.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Iniţiatorul îşi menţine propunerea. Mai doriţi să adăugaţi ceva?
			Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Sunt prezent în faţa dumneavoastră pentru a susţine această propunere. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Dacă sunteţi de acord cu timpii propuşi de vicepreşedintele comisiei? Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect. Vă rog să urmăriţi raportul comisiei. La pct. 1, urmăriţi titlul propus de comisie.
			Domnul Augustin Zegrean (din sală): Dezbateri generale nu facem?
			Domnul Valer Dorneanu: Poftiţi. Am întrebat şi nu am sesizat că doreşte cineva.
			Domnul Augustin Zegrean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Grupul nostru parlamentar nu va vota această propunere legislativă, pentru că apreciem că este neconstituţională din cel puţin două puncte de vedere. În primul rând, art. 2 din propunerea legislativă are caracter retroactiv, deci, face propuneri cu privire la actele care s-au întocmit înainte de suspendare, începând cu data intrării în vigoare, ceea ce este incorect, este neconstituţional. În al doilea rând, se propune astăzi o procedură absolut specială, care nu s-a mai practicat, din câte ştiu eu, adică suspendarea aplicării unei ordonanţe de urgenţă. Potrivit art. 115 din Constituţie, Parlamentul poate să adopte sau să respingă ordonanţele de urgenţă prin lege, dar în niciun caz să dispună suspendarea aplicării lor. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Doamna Jipa. V-aş sugera, distinse coleg, să mai vedeţi la Constituţia revizuită. Vă rog, doamnă Jipa.
			Doamna Florina Ruxandra Jipa: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Ce aş vrea să vă spun eu, în două cuvinte, este că, de fapt, suspendarea este foarte bine venită, pentru că exact aceeaşi ordonanţă care a trecut, fără voia noastră, bineînţeles, şi va ajunge să fie discutată, această Ordonanţă nr. 131 din 29 decembrie (şi zic eu că şi data vă poate spune foarte mult) este rău-venită, nu are niciun rost să facem aşa ceva şi v-aş ruga din tot sufletul, deşi nu pot să vă explic în foarte multe cuvinte acum, v-aş ruga din tot sufletul să fiţi pentru suspendare. Şi atunci când se va ajunge să discutăm ordonanţa o să vedeţi că am avut foarte multă dreptate în acest sens. Vă mulţumesc.
			Domnul Valer Dorneanu: Mulţumesc. Trecem la dezbaterea textelor propunerii de lege. La titlul, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 1, vă rog să urmăriţi amendamentul 2 al Comisiei juridice. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 2, urmăriţi, vă rog, amendamentul 3, îl găsiţi la pag. 2 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul nr. 2, modificat art. 2. La pct. 4, cu privire la art. 3, vă rog să urmăriţi amendamentul comisiei. Nu sunt obiecţiuni, adoptat amendamentul. Am parcurs textele propunerii legislative, urmează să o supunem votului final în cursul zilei de mâine, la sesiunea dedicată acestui scop. Vă rog să observaţi că s-a încheiat timpul afectat dezbaterilor proiectelor de lege şi urmează o altă procedură de pe ordinea de zi de astăzi, cea destinată întrebărilor şi interpelărilor.
			(În continuare, şedinţa fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)
			Doamna Daniela Popa: Bună seara, stimaţi colegi. Deschidem şedinţa consacrată interpelărilor prezentate pe scurt. Conform programului aprobat, programul dedicat interpelărilor este până la ora 18,30.
			Domnule deputat Alecsandru Ştiucă, aveţi două interpelări?
			Domnul Alecsandru Ştiucă (din sală): Una depusă şi una o prezint.
			Doamna Daniela Popa: Foarte pe scurt, că sunt 63 de colegi înscrişi cu interpelări. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Alecsandru Ştiucă: Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Este o interpelare adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, şi se referă la diferenţa semnificativă de populaţie, între datele deţinute de către Institutul Naţional de Statistică şi Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor. Vreau să aduc în atenţia domnului ministru că la nivelul judeţului Ialomiţa există o diferenţă, la 300.000 de locuitori, de 17.000 de cetăţeni. Această situaţie se găseşte şi în alte judeţe şi având în vedere confruntările electorale care urmează şi implicaţiile pe care le are stabilirea exactă a numărului de locuitori, îl întrebăm pe domnul ministru care este baza de date reală privind populaţia unităţilor administrativ-teritoriale, a judeţelor şi a ţării din variantele prezentate, adică, cele de la statistică sau cele de la evidenţa locală şi ce demersuri intenţionează să facă domnul ministru pentru a clarifica această situaţie. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Doamna deputat Manuela Mitrea, trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Dan Mihalache, o singură interpelare depusă scris.
			Doamna deputat Mirela Adomnicăi şi domnul deputat Ioan Stan au două interpelări. Le prezentaţi? Vă rog, doamnă deputat, nu le daţi citire, le prezentaţi pe scurt, vă rog.
			Doamna Mirela Elena Adomnicăi (din sală): Sigur că da.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, aveţi cuvântul.
			Doamna Mirela Elena Adomnicăi: Mulţumesc şi eu, doamnă preşedintă. Prima interpelare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, iar subiectul acestei interpelări are în vedere exodul medicilor, obiectul reprezentându-l strategia pe care ministerul trebuie să o aibă vizavi de acest fenomen, mai exact, faţă de prevenirea acestui fenomen. Iar a doua interpelare este adresată domnului ministru al educaţiei, domnului Mihail Hărdău, referitor la aceeaşi temă, exodul dascălilor români, determinat de salariile foarte mici, în comparaţie cu veniturile pe care le pot obţine după aderarea la Uniunea Europeană, care este strategia ministerului în acest sens. Mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, doamnă deputat.
			O interpelare depusă în scris, semnată de domnii deputaţi Alexandru Mazăre, Corneliu Dida, Eduard Martin. Ioan Munteanu, patru interpelări depuse în scris. Domnul deputat Aurel Vlădoiu, patru interpelări depuse în scris. Domnul deputat Viorel Pupeză, două interpelări depuse în scris. Doamna deputat Monalisa Găleteanu, o interpelare, de asemenea, depusă în scris. Doamna deputat Daciana Sârbu, şapte interpelări depuse în scris. Domnul deputat Marin Constantin, o singură interpelare depusă în scris. Domnul deputat Victor Ponta, cinci interpelări depuse în scris. Domnul deputat Emil Radu Moldovan, patru interpelări depuse în scris. Domnul deputat Ioan Stan, trei interpelări depuse în scris. Doamna deputat Gabriela Nedelcu, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Eugen Bejinariu, nu mai puţin de douăsprezece interpelări depuse în scris. Domnul deputat Ioan Buda, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Titus Corlăţean, două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Constantin Amarie, cinci interpelări depuse în scris. Domnul deputat Cătălin Buhăianu Obuf, o singură interpelare depusă în scris. Domnul deputat Vladimir Mănăstireanu, două interpelări, de asemenea, depuse în scris. Domnul deputat Ioan Cindrea, trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Mihai Apostolache, şase interpelări depuse în scris. Domnul deputat Costică Macaleţi, o interpelare depusă în scris.
			Doamnă deputat Doina Dreţcanu, aveţi două interpelări? Vă rog, doamnă deputat, le prezentaţi pe scurt. Aveţi cuvântul.
			Doamna Doina Micşunica Dreţcanu: Mulţumesc, doamnă preşedintă. Prima interpelare este adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării şi se referă la strategia pe care consideră dumnealui că o poate adopta în ceea ce priveşte dezvoltarea învăţământului rural, având în vedere decizia de ultimă oră a ministerului privind desfiinţarea şcolilor cu un număr mic de elevi din acest mediu. A doua interpelare este adresată domnului ministru al sănătăţii şi se referă la modalităţile de dezvoltare a campaniei de prevenire a cancerului de sân şi de col uterin, în condiţiile în care cabinetele de specialitate, de obstetrică ginecologie, s-au desfiinţat din cadrul spitalelor. Mă referitor aici la Spitalul judeţean Botoşani. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, doamnă deputat.
			Domnul deputat Ioan Bivolaru, o singură interpelare depusă în scris. Domnul deputat Florin Iordache, două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Gheorghe Chiper, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Cristian Dumitrescu, absent. Domnul deputat Răzvan Bobeanu, două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Ion Călin, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Gabriel Sandu, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Adrian Miuţescu, două interpelări, de asemenea, depuse în scris.
			Domnul deputat Andrian Mihei. Aveţi o singură interpelare, domnule deputat?
			Domnul Andrian Sirojea Mihei: Trei interpelări.
			Doamna Daniela Popa: Le prezentaţi pe scurt, vă rog. Aveţi cuvântul.
			Domnul Andrian Sirojea Mihei: Interpelare adresată Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu. Obiectul interpelării: starea deplorabilă a şoselei de intrare în Bucureşti dinspre Constanţa. A doua interpelare, adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Obiectul interpelării: încheierea de convenţii bilaterale referitoare la posibilitatea plăţii contribuţiilor sociale şi în ţara de naţionalitate a navigatorilor membri UE. Iar a treia interpelare este adresată domnului Berceanu, ministrul construcţiilor, transporturilor şi turismului, referitoare la starea pilotajului din porturile maritime. Mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Urmează domnul deputat Bogdan Cantaragiu, o singură interpelare, depusă în scris. Domnul deputat Cezar Preda, trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Horia Văsioiu, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Laurenţiu Mironescu, trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Traian Constantin Igaş, trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Daniel Buda? Absent.
			Domnul deputat Ştefan Baban. Aveţi două interpelări? Da, vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Ştefan Baban: Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Am să vă cer îngăduinţa ca una să o prezint pe scurt, iar una să o citesc. Deci, una este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi se referă la practicarea a două tipuri de salarii minime pe economie. Şi nu voi da citire ei. În schimb, doresc să-mi acordaţi un minut jumate, să vă citesc această interpelare, adresată doamnei Georgeta Elisabeta Ionescu, secretar general al Camerei Deputaţilor. Loc de pelerinaj sau de îngropat banii? Vacanţa parlamentară a dat posibilitatea românilor de a vizita Palatul Parlamentului şi de a vedea în realitate care sunt condiţiile, dar şi, ghilimelele de rigoare, "luxul exorbitant în care se lăfăie aleşii ţării, pe sudoarea poporului", am încheiat ghilimelele. Nu am nimic împotriva acestor vizite, numai că rezultatul lor este dezastruos din punct de vedere financiar. Şi aceasta, în condiţiile în care, peste tot, începând de la mass-media şi terminând cu omul de rând, se percepe Parlamentul ţării, în speţă, Camera Deputaţilor, ca un sac fără fund în ceea ce priveşte finanţările şi în special dotările. Punctual, doamnă secretar general al Camerei Deputaţilor, problemele la care doresc să primesc răspuns în legătură cu această situaţie sunt următoarele: Cine a permis accesul vizitatorilor în sălile de la Palatul Parlamentului, ştiut fiind că aprobarea trebuia solicitată plenului Camerei Deputaţilor? Iar eu nu ştiu să-mi fi fost solicitat votul în legătură cu această problemă. Cunoaşteţi şi alte Parlamente europene care practică acest gen de vizite, mai ales în sala de plen, şi v-aţi inspirat de la ele? Ni le puteţi enumera şi nouă? Ca să nu mai fim în necunoştinţă de cauză. De ce grupurile de vizitatori nu au fost însoţite corespunzător? Avându-se în vedere că sunt instituţii specializate în asigurarea pazei şi ordinii la Palatul Parlamentului. Cine va suporta pagubele produse de gradul de incultură şi lipsa de civilizaţie a celor care au vizitat clădirea? Având în vedere că acestea au fost estimate la peste 40.000 de RON. Care au fost pagubele? Le-a văzut o ţară întreagă, pentru că mass-media nu a pierdut ocazia de a arăta naţiunii ce a rămas după invazia mulţimii. A doua problemă la care doresc să primesc un răspuns clar şi corect ţine de parcarea la Camera Deputaţilor. Nemulţumirile care ţin de această situaţie au la bază două motivaţii: fie nu ştiţi exact dimensiunea parcului auto, fie nu ştiţi problemele grave cu care se confruntă cei care încearcă, după ce ajung la locul de muncă, să-şi lase în siguranţă propriile autoturisme. Ar fi cazul ca începând cu actuala sesiune parlamentară să încercaţi să vă îndepliniţi atribuţiile cu care aţi fost învestită şi în ceea ce priveşte asigurarea unei parcări moderne şi civilizate pentru maşinile deputaţilor. Vă reamintesc că toate instituţiile publice au spaţii de parcare în care prioritate au demnitarii şi angajaţii acestora şi nu văd de ce la noi ar fi altfel. Doar pentru că daţi dumneavoastră dovadă de indiferenţă şi nepăsare? Ultima problemă pe care v-o aduc la cunoştinţă şi la care, desigur, doresc să primesc răspuns o reprezintă cantina Camerei Deputaţilor, care este văzută de toţi cetăţenii obişnuiţi ca un adevărat rai, atât din punct de vedere al meniurilor servite, cât şi al preţurilor practicate. Ceea ce nu ştiu mulţi şi probabil nu ştiţi şi dumneavoastră este debandada şi proasta servire practicată de angajaţii de acolo, calitatea mâncării, cât şi preţurile practicate. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Vă mulţumesc, domnule deputat, dar aş vrea să lămurim un pic lucrurile, primim, dar, hai să spunem, întrebarea dumneavoastră, nu interpelarea, dacă este adresată doamnei secretar general, interpelările se adresează numai membrilor Executivului. O păstrăm ca întrebare, ca dânsa să poată să vă dea un răspuns.
			Domnul Ştefan Baban: Da, doamnă preşedintă.
			Doamna Daniela Popa: Domnul deputat Adrian Moisoiu, cinci interpelări depuse în scris.
			Domnul deputat Paul Magheru. Aveţi o singură interpelare, domnule deputat? N-am înţeles, mă scuzaţi.
			Domnul Paul Magheru: Am două interpelări. Prima este adresată ministrului educaţiei şi cercetării. Obiectul interpelării: necesitatea emiterii unei hotărâri de Guvern privind organizarea şi desfăşurarea raţională a ciclului al doilea de masterat din învăţământul superior. A doua interpelare este adresată primului ministru, este, de altfel, o revenire, suntem complet nemulţumiţi de răspunsul pe care Autoritatea pentru Retrocedarea Proprietăţilor ni l-a dat şi cerem cu ocazia aceasta deplasarea la faţa locului a unui membru din Comisia de control din Cancelaria Primului Ministru pentru a verifica cu documentele în faţă sesizarea făcută de noi. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul deputat Ioan Aurel Rus are două interpelări, pe care le-a depus în scris. Domnul deputat Dumitru Avram? Absent. Domnul deputat Marius Iriza? Absent. Domnul deputat Costache Mircea. Câte interpelări aveţi? Nu sunteţi trecut pe tabelul meu, câte interpelări aveţi? E în regulă, deci, cinci interpelări depuse în scris. Domnul deputat Petre Popeangă, o interpelare depusă în scris. Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Dragoş Dumitriu, cinci interpelări depuse în scris. Domnul deputat Kelemen Hunor nu apare în listă cu nicio interpelare, absent. Domnul deputat Petru Călian, patru interpelări depuse în scris. Domnul deputat Constantin Faina, două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Eduard Hellvig, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Nicolae Popa, o singură interpelare depusă în scris. Domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Ioan Ţundrea, două interpelări depuse în scris.
			Doamnă deputat Cornelia Ardelean, aveţi cuvântul. Una o prezentaţi şi câte depuse? Şi trei depuse în scris. Aveţi cuvântul, doamnă deputat.
			Doamna Cornelia Ardelean: Doamnă preşedintă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Obiectul interpelării este vidul informaţional al populaţiei după integrarea României în Uniunea Europeană. O să prezint foarte pe scurt. Aş vrea să spun că nu este niciun secret faptul că integrarea României în Uniunea Europeană, pe lângă efectele pozitive pe termen lung pe care le aşteptăm, ne-a prins total nepregătiţi din punct de vedere informaţional. În ultima perioadă am primit numeroase semnale, atât din partea populaţiei, a oamenilor de rând, în special cei din mediul rural, dar şi a reprezentanţilor instituţiilor statului şi a sindicatului, care reclamă faptul că nu ştiu exact ceea ce trebuie să facă pentru a respecta legislaţia armonizată cu cea din Uniunea Europeană. Nu ştiu ce să facă, pentru că ei nu cunosc, practic, legislaţia. Legislaţia nu este publicată integral pe site-uri, şi aş da un exemplu elocvent, Strategia naţională pentru implementarea Anului european al egalităţii de şanse pentru toţi, anul 2007, a cărei variantă agreată de Comisia Europeană este publicată în limba engleză pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse. Or, nu cred că toată lumea trebuie să cunoască limba engleză. În acest sens, concluzionez, solicit domnului prim-ministru să dispună publicarea pe site-ul Guvernului, ale ministerelor, celorlalte instituţii ale statului a tuturor modificărilor efectuate odată cu aderarea la Uniunea Europeană, precum şi capitolele negociate. Şi să se identifice şi o altă formulă pentru rezolvarea acestui vid informaţional, eventual, printr-o campanie naţională de informare pe diferite domenii. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, doamnă deputat. Daniela Popa, două interpelări depuse în scris.
			Domnul deputat Aledin Amet, trei interpelări. Vă rog, aveţi cuvântul.
			Domnul Aledin Amet: Vă mulţumesc. Prima interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor. În judeţul Constanţa îşi desfăşoară activitatea un important grup de oameni de afaceri din Turcia, din păcate, nu există o linie aeriană directă între oraşul reşedinţă de judeţ şi o localitate din Turcia. Existenţa unei astfel de curse ar fi foarte benefică. Ce posibilitate există, de exemplu, pentru a fi înfiinţată linia aeriană Constanţa-Istanbul? Cea de a doua interpelare este adresată domnului ministru Dan Motreanu. Domnul Omer Erol, inginer agronom, doreşte să clarifice o problemă de specialitate, în acest scop a întocmit un amplu referat, pe care, la rândul meu, îl anexez prezentei interpelări. Care este soluţia pentru a putea fi rezolvată această situaţie? Şi ultima interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii. În judeţul Constanţa există reprezentanţi ai mai multor comunităţi etnice, înfiinţarea unui centru cultural care să valorifice tradiţiile fiecărei etnii ar fi benefică, oraşul Constanţa este locul unde ar putea să existe un astfel de centru cultural. În acest sens, care este punctul de vedere al Ministerului Culturii? Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Domnul deputat Marius Iriza. Aveţi patru interpelări, am înţeles că una vreţi să o prezentaţi pe scurt, aveţi cuvântul.
			Domnul Marius Iriza: Vă mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă. Este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu şi este, de fapt, o revenire. În data de 25 octombrie 2006, solicitam domnului prim-ministru, într-o interpelare, un răspuns legat de tezaurul României. Au trecut mai mult de trei luni de zile de când aştept un răspuns, se pare că domnia sa este mult prea ocupat cu alte probleme. Revin la aceeaşi interpelare şi încă mai aştept răspuns. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Nati Meir, o interpelare depusă în scris.
			Şi domnul deputat Mircia Giurgiu, opt interpelări. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Mircia Giurgiu: Mulţumesc, doamnă preşedintă. Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă cei peste 3.200 de salariaţi de la RAPPS. A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă sindicatul din Întreprinderea "Oltenia" Craiova, având în vedere faptul că conducerea refuză să respecte coeficienţii minimi de ierarhizare stabiliţi prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional. O altă interpelare este adresată domnului Radu Stroe, ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Obiectul interpelării îl reprezintă cele peste 80 de contracte încheiate, ca şi chirie, de către Compania Naţională a Imprimeriilor Coresi S.A., cu trusturile de presă şi care pornesc de la 0,1 euro dolari/m.p., mergând până la valori mult mai mari. Responsabili de această situaţie sunt: fostul director general, demis, dar locul lui a fost luat de directorul economic care a semnat împreună cu dânsul toate acele contracte. O altă interpelare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor. Obiectul interpelării îl reprezintă achiziţionarea unui teren cu zeci de mii de euro de la o companie aflată în subordinea sa. De asemenea, se solicită clarificări şi cu privire la alte terenuri pe care acea companie le-a dat la Primăria Capitalei, precum şi cel referitor la construirea Orăşelului Artiştilor, care nu s-a realizat nici până azi. Următoarea interpelare este adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării. Obiectul interpelării îl reprezintă încercarea de desfiinţare a Şcolii generale din satul Dealul Negru, comuna Călăţele, judeţul Cluj, şi unde sunt copii din patru sate şi este situat la peste 1.000 m altitudine. De obicei, acolo, zăpada este de peste 1 m în fiecare iarnă. Iarna asta a fost mai blândă. Un alt memoriu este adresat domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice. Obiectul interpelării îl reprezintă memoriul Societăţii Române de Genetică Medicală, prin care se contestă desfiinţarea acestei specialităţi, în baza unui ordin, prin care s-au desfiinţat 9 specialităţi, ordin dat de ministrul sănătăţii. Două interpelări sunt adresate domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Prima se referă la proprietarii de cai bolnavi de anemie infecţioasă, care nu şi-au primit nici până acum despăgubirile. Ba, mai mult, cei care au refuzat să predea animalele au fost amendaţi de către medicii veterinari cu peste 30 milioane lei vechi. Ultima interpelare, adresată tot ministrului agriculturii, este cea referitoare la problemele cu care se confruntă Asociaţia pentru protecţia animalelor din judeţul Cluj. Obiectul interpelării îl reprezintă Centrul de ecarisaj din municipiul Cluj-Napoca. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Vă mulţumesc, domnule deputat. Cu aceasta, închidem şedinţa de astăzi consacrată interpelărilor prezentate pe scurt. O seară bună, tuturor!
			Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.