Plen
Ședința Senatului din 12 februarie 2007
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.7/22-02-2007

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2022
05-12-2022 (comună)
05-12-2022
28-11-2022 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2007 > 12-02-2007 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 februarie 2007

  1. Declarații politice prezentate de senatori:

 

Domnul Alexandru Pereș:

  ................................................
 

La primul punct în ordinea de zi avem declarații politice. Sunt înscriși un număr de 13 colegi senatori.

 
Constantin Dumitru (PNL-PD) - Criza clasei politice românești; Îl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD, domnul senator Constantin Dumitru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Dumitru Constantin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Evenimentele din ultima vreme evidențiază o criză a mentalității clasei politice românești, chiar a societății noastre în ansamblu.

Nu pot să spun că ceea ce se întâmplă la nivelul vieții politice actuale este rezultatul luptei "oligarhiilor", așa cum le place anumitor actori politici să denumească cu această formulă "țapii ispășitori" ai greșelilor proprii.

Interesant este cum, în toate aceste evenimente petrecute între perioada anterioară și imediat după aderarea la Uniunea Europeană, un rol important îl constituie apariția unor actori sociali, care ar fi trebuit să reprezinte vocea rațiunii publice. Acești factori sociali, reprezentați de o parte a societății civile și de o serie de intelectuali, care ar fi trebuit să fie dizidenți sistemului existent până acum, cultivă un nou mecanism propagandistic al cultului personalității-martir, cult ridicat în jurul unui om politic care nu este decât un actor aflat într-o împrejurare favorabilă ambițiilor și intereselor personale.

A crea un astfel de cult propagandistic este identic cu acțiunea de a cere un referendum pentru suspendarea președintelui României. Ambele variante sunt doar efectul unor presiuni și jocuri de culise, menite să capteze atenția electoratului pentru a-l îndepărta de la problemele sale cotidiene.

Cred că este mai ușor să te folosești prin vorbe de naivitatea oamenilor decât să faci ceva pentru ei și pentru reconstrucția acestei țări.

Stimați colegi, nu încerc, prin această declarație politică, să inițiez o polemică privind cele două acțiuni vehiculate mai sus. Eu doresc să evidențiez aici faptul că am devenit țară membră a Uniunii Europene și ne comportăm, în schimb, ca într-un stat socialist, unde domină populismul și mai puțin munca decizională.

Personal, cred că este cazul să ne unim forțele pentru a sprijini Guvernul Tăriceanu până la sfârșitul mandatului său pentru atingerea obiectivelor necesare, nu nouă, liberalilor, ci poporului român, obiective care ar trebui să armonizeze societatea și economia națională la nivelul celei europene.

Apariția unor subiecte de genul controversatelor bilete-platforme revoluționar-liberale, moțiuni de suspendare a președintelui, atac de vedetism politic țin de cancanuri politice, de gândire tipică unor oameni care, din lipsă de activitate sau lipsă de capacitate de a se adapta nevoilor reale cetățenilor acestei țări, vând iluzii politice în scopul de a proteja propriile interese și de a-și continua, la infinit, mandatele politice date de popor.

Doamnelor și domnilor, evoluția din ultimele 4 luni ale vieții politice evidențiază faptul că discursurile pline de entuziasm demagogic și caracter revoluționar privind lupta împotriva oligarhiilor, a sistemului ticăloșit împotriva alianței portocalii sunt stereotipuri și brașoave depășite. Este cazul să ne maturizăm, iar disputele politice să le axăm pe obiective, strategii care vizează interesul general al alegătorilor, și nu orgoliilor noastre personale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Ion Moraru (PSD) - creșterea indemnizațiilor pentru demnitarii din administrația publică;

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Ion Moraru. Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Ion Moraru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, doresc să vă prezint astăzi una dintre măsurile reformiste promovate în ultima vreme de actuala putere: creșterea indemnizațiilor pentru demnitarii din administrația publică.

Prin două ordonanțe adoptate recent, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/22 decembrie 2006 și Ordonanța Guvernului nr. 10/31 ianuarie 2007 au fost majorate semnificativ indemnizațiile pentru demnitari, altfel, așa cum se apreciază uneori, o "categorie defavorizată" în zilele noastre.

Astfel, de exemplu, dacă în februarie 2006 un secretar de stat avea o indemnizație de 4813 lei, aceasta a crescut, în ianuarie 2007 la 5358 lei, iar pentru primarul general al capitalei, de la 5500 lei la 6122 lei, în aceeași perioadă.

Dar poate nu aceste creșteri sunt importante, ci încălcarea dispozițiilor legale potrivit căreia această indemnizație este unica formă de remunerare a activității demnitarilor.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/2006 s-a instituit un spor de dificultate de 50% pentru demnitarii implicați în aplicarea Legii nr.10/2001 și a legilor fondului funciar, spor care se adaugă la indemnizațiile menționate anterior.

O primă întrebare ar fi de ce spor pentru demnitari? Treaba administrației este să aplice legile adoptate de Parlament. Toate legile, nu doar unele! Iată că puterea a decis că merită un spor la salariu ca să-și facă treaba.

O altă întrebare este de ce spor de dificultate pentru demnitari?

Dacă administrația consideră că nu poate aplica o lege pentru că este dificilă, atunci să schimbăm legea care este proastă sau să schimbăm administrația centrală care nu poate.

În loc de spor de dificultate, ar putea fi, de asemenea, "spor de penibilitate" pentru numeroasele nemulțumiri create de aplicarea acestor legi, atât foștilor proprietari, cât și chiriașilor, reflectate zilnic în presă sau "spor de risc penal" pentru că unele scandaluri din presă intră în atenția procurorilor.

De asemenea, ne punem și întrebarea: de ce pentru demnitarii implicați în aplicarea proprietății?

Sigur că problema proprietății este una de actualitate. Zilnic presa ne relatează cazuri strigătoare la cer în care, pentru a se repara o nedreptate de acum 50 de ani, se face injustiție în zilele noastre.

Iată că, pe lângă procesele câștigate la CEDO de foștii proprietari, au început să câștige și chiriașii: Cazul Raicu. Dar aproape întotdeauna statul pierde și plătim cu toții. Problema proprietății nu este singura importantă. Văd că nu s-a pus încă problema unui "spor de succes" pentru funcționarii cu merite remarcabile în aderarea României la Uniunea Europeană.

La fel, puterea ne poate propune un spor de dificultate pentru rezolvarea multiplelor probleme sociale. Nu există sporuri pentru "creșterea nivelului de trai", pentru "creșterea calității actului de educație" sau pentru "construcția de locuințe sociale".

O altă întrebare. De unde bani pentru sporuri?

Parlamentarilor li se cer așa-zisele fișe fiscale în care trebuie să găsească surse de finanțare pentru propunerile legislative, iar Guvernul respinge pe bandă rulantă inițiative parlamentare, printre altele și pentru că ne declară că nu sunt fonduri.

Executivul, în schimb, expediază finanțarea măsurilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/2006 printr-o singură frază: "Sumele aferente acestor drepturi de natură salarială nu constituie un efort suplimentar pe seama bugetului de stat".

Nu ni se spune nici câte sute de demnitari din administrația centrală ar beneficia de sporuri de dificultate și cât ne costă aceste sporuri.

Nu în ultimul rând, nu ni se prezintă cazul excepțional, situația de urgență care impunea puterii să adopte în luna decembrie o astfel de reglementare prin ordonanță de urgență.

Chiar Consiliul Legislativ a semnalat acest fapt în avizul dat actului normativ. De-a dreptul ilar este faptul că fundamentarea prezentată pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 136/2006 este cvasiidentică cu cea a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 209/22 decembrie 2005.

Din lipsă de motive reale, ni se prezintă, la distanță de un an, aceleași pretexte privind angajamentele internaționale ce revin Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților a căror nerespectare ar pune în pericol aderarea la Uniunea Europeană.

Or, dacă în decembrie 2005 o asemenea explicație mai putea fi acceptată, un an mai târziu aderarea la Uniunea Europeană era o certitudine, dar nu și pentru Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

În sfârșit, cu riscul de a mă repeta, în concluzie nu avem decât o dilemă: să schimbăm legea care e proastă sau să schimbăm administrația care nu poate.

Vă mulțumesc. (aplauze la Grupul PSD)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gheorghe Funar (PRM) - acțiunile UDMR care vizează obținerea autonomiei teritoriale din ținuturile secuiești;

Invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Gheorghe Funar.

 

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, mă voi referi astăzi la acțiunile UDMR și ale Ungariei vizând obținerea autonomiei teritoriale a așa-zisului Ținut Secuiesc, acțiuni care trebuie oprite.

În statutul și programul politic al UDMR-ului este înscris ca obiectiv principal obținerea autonomiei teritoriale a Transilvaniei. De peste 88 de ani, pentru realizarea acestui vis al maghiarimii se acționează de către Ungaria, împreună cu numeroasele și diversele organizații etnice ungurești, legale și ilegale din România.

Programul de refacere al Ungariei Mari este continuat de către extremiștii maghiari și după aderarea României la Uniunea Europeană, fiind sfidată legislația românească și cea europeană. În vederea declarării autonomiei pe criterii etnice a așa-zisului Ținut Secuiesc s-a organizat de către UDMR, Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, Consiliul Național Secuiesc și Uniunea Civică Maghiară referendumuri locale ilegale, cu încălcarea Constituției României.

Prima etapă a referendumurilor legale ilegale s-a desfășurat în luna decembrie 2006 în mai multe localități din zonele Odorheiul Secuiesc și Baraolt.

Constatând că nu a fost nici o reacție din partea autorităților statului român, începând din 10 februarie, până în 14 martie 2007 sunt programate alte etape ale referendumurilor locale ilegale în localități din județele Covasna, Harghita, Mureș și Brașov, iar în ziua de 15 martie s-a stabilit de către Ungaria și UDMR că va fi proclamată autonomia teritorială pe criterii etnice a așa-zisului Ținut Secuiesc.

Apoi va fi internaționalizată această problemă, prin solicitarea sprijinului Consiliului Europei, Parlamentului European și a căștilor albastre.

Referendumurile declanșate în 10 februarie urmează să se desfășoare în 43 de localități din zona Sf. Gheorghe. Organizatorii acțiunilor antiromânești și antieuropene sunt: UDMR, prin primari, consilieri județeni și consilieri locali, CNS, UCM și consiliile bisericești, în frunte cu preoții maghiari.

Se știe că organizațiile teroriste CNMT, CNS și UCM nu sunt înregistrate legal în România, dar sunt acceptate, tacit inclusiv la dialog, de către Președintele României și de către Guvernul de la București.

Presa de limbă maghiară finanțată din bani publici, din bugetul României, susține acțiunile separatiste ale UDMR și ale Ungariei. Aceleași acțiuni sunt mediatizate și susținute de posturile locale de radio și televiziune în limba maghiară, iar Consiliul Național al Audiovizualului nu le sancționează.

Prefectul județului Covasna, Gyorgy Ervin, consideră că nu este cazul să respecte Constituția și legile statului român deoarece apreciază că referendumul nu are consecințe juridice, deși pe buletinele de vot scrie, în limba maghiară și în limba română, citez: "Doriți ca Ținutul Secuiesc să primească statut autonom?"

UCM îl contrazice pe prefect și susține că organizează acțiuni de importanță istorică, iar între maghiari există o alianță exemplară în vederea obținerii autonomiei teritoriale.

Referendumurile ilegale din localitățile județului Covasna se desfășoară sub coordonarea și supravegherea deputaților Ekes Iosef și Gruber Attila din Parlamentul de la Budapesta, membri ai Comisiei pentru politică externă.

Președintele Ungariei se află în zilele de 12 și 13 februarie în România și va avea întâlniri cu liderii UDMR la București, în județele Covasna și Harghita, apoi la Târgu-Mureș și Cluj-Napoca, în cadrul cărora va fi analizat stadiul acțiunilor vizând obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului Ținut Secuiesc.

De mai bine de doi ani, de când au adus UDMR la guvernare, Președintele României și președinții PNL și PD au luat poziția struțului față de acțiunile neconstituționale, antiromânești și antieuropene ale iredentiștilor unguri.

Repetatele apeluri ale Forumului Civic al Românilor din județele Covasna și Harghita nu au avut nici un ecou la autoritățile statului român. Cei peste 400.000 de români din județele Covasna, Harghita și Mureș constată că au fost abandonați de către Președintele României, primul-ministru, ministrul justiției și ministrul administrației și internelor.

Pentru sutele de mii de români nu s-a înființat nici măcar o celulă de criză la Palatul Cotroceni pentru a se veghea la respectarea și apărarea drepturilor și libertăților românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, precum și la aplicarea Legii siguranței naționale.

Având în vedere pericolul uriaș la adresa integrității teritoriale a României, Partidul România Mare solicită următoarele:

  1. Președintele României să ceară public Președintelui Ungariei, domnul Solyom Laszlo, ca țara sa să nu mai sprijine acțiunile UDMR, C.N.M.T., C.N.S. și U.C.M. vizând obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului "ținut secuiesc".
  2. Președintele României să prezinte în Parlament, în cel mult 10 zile, un mesaj privind acțiunile ce vizează autonomia așa-zisului "ținut secuiesc".
  3. Președintele României, domnul Traian Băsescu, și primul-ministru, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, să elimine UDMR-ul din Guvernul României.
  4. Guvernul, prin ordonanță de urgență, să interzică toate referendum-urile locale ilegale vizând statutul autonom al așa-zisului "ținut secuiesc".
    Chiar și vicepremierul Marko Bela a recunoscut, în 10 februarie, că legile statului român nu permit organizarea unor astfel de referendum-uri.
  5. Primul-ministru să-l demită de urgență pe prefectul județului Covasna, fost membru al UDMR.
  6. Procurorul general al României să acționeze pentru respectarea Legii siguranței naționale și cercetarea penală a celor care acționează pentru dezmembrarea teritorială a României, stat membru al Uniunii Europene.
  7. Președintele Partidului Democrat, domnul Emil Boc, să facă publică susținerea acțiunilor neconstituționale ale UDMR îndreptate împotriva statului național unitar român.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Puiu Hașotti (PNL-PD) - acțiunile UDMR și ale Consiliului Național Secuiesc privind Ținutul secuiesc;

Dau cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică are aceeași temă ca precedenta și vreau să spun din capul locului că, cel puțin după știința mea, și președintele, și primul-ministru au luat atitudine în legătură cu acest așa-numit referendum, pentru că nu a fost un referendum, a fost un sondaj de opinie, mai degrabă.

Acțiunea, cum spuneam, la care vreau să mă refer, nu mă sfiesc a o cataloga ca fiind de inspirație iredentistă sau, dacă preferați, gândindu-mă la anii '50, chiar de inspirație stalinistă, acțiune care, cum bine s-a spus, se plasează, evident, la o îngrijorătoare limită a legalității.

Să ne înțelegem. Nimeni nu contestă dreptul absolut firesc și perfect legitim al cetățenilor români de origine secuiască de a-și perpetua și apăra tradițiile specifice în cele trei județe ale țării, unde etnia este fie bine reprezentată numeric, cazul județului Mureș, fie majoritară, cazul județelor Covasna și Harghita, numai că, la fel de limpede trebuie spus, drepturile acestei comunități, ca, de altfel, ale oricărei alte comunități minoritare din cadrul statului român, nu pot fi afirmate în disprețul afișat, asumat și proclamat al Constituției României, nici măcar sub forma unui sondaj de opinie fără consecințe juridice, așa cum se străduiește să-și minimalizeze demersul, de ochii lumii, Consiliul Național Secuiesc.

La fel de neconvingătoare este, în context, invocarea de către același C.N.S. a prevederilor Recomandării 1201 a Consiliului Europei, ca temei pentru organizarea așa-numitului referendum, întrucât, cum bine se știe, s-a observat că Recomandarea, în ciuda faptului că a fost adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, nu a fost însușită, ca atare, de Consiliul de Miniștri, așa că ea nu are un caracter obligatoriu pentru statele membre.

Și apropo de Uniunea Europeană, doresc să reliefez încă o informație, conform căreia comisarul european pentru extindere, Ollie Rehn, a precizat că referendumul nu va fi recunoscut, nefiind autorizat de statul român.

Atunci, deloc retoric, întrebăm: la ce bun un asemenea "referendum" și, mai ales, cui va folosi acesta?

În opinia Partidului Național Liberal - și am suficiente temeiuri să cred că și alte forțe politice majore, aflate la putere sau în opoziție, împărtășesc această viziune - mult prea riscantul referendum-sondaj de opinie, dincolo de faptul că este anticonstituțional, nu poate avea decât consecințe negative asupra raporturilor dintre majoritatea românească și minoritatea etnică, împinsă acum, îndrăznesc să spun, printr-o condamnabilă inconștiență, la o acțiune care, dacă s-ar finaliza, așa cum visează inițiatorii ei, ar prejudicia-o, în primul rând, pe ea însăși.

Față de toate acestea și în conformitate cu poziția oficială a Partidului Național Liberal în chestiunea care constituie subiectul prezentei declarații politice, se impune, cu calm și luciditate, a respinge categoric orice demers vizând obținerea autonomiei teritoriale pe temei etnic.

Valorile fundamentale ale națiunii române și ale statului român, așa cum sunt acestea concretizate în Constituția României, nu sunt și nu vor fi niciodată subiect de tranzacție, nici pe plan intern, nici pe plan extern.

Iată de ce, date fiind urmările incalculabile, pe care le poate avea un asemenea așa-zis referendum, credem că instituțiile statului abilitate în materie, în primul rând, Ministerul Administrației și Internelor, au obligația legală să se autosesizeze și, cu tact și cu măsură, să treacă la demersuri constituționale ce se impun.

Îmi mai permit să atrag atenția asupra unei declarații mai mult decât edificatoare a liderului Uniunii Civice Maghiare, organizație care și-a manifestat deschis sprijinul pentru demersul C.N.S., declarație din care citez: "O să promovăm ideea autonomiei, ca rețetă pentru toată țara, ca un model de descentralizare pentru regiunile istorice din România."

În final, repet apelul la calm, luciditate și discernământ, atitudini pe care îmi doresc a le vedea atât din partea organizatorilor și susținătorilor așa-zisului referendum, cât și din partea instituțiilor majore ale statului și, nu în ultimul rând, țin să remarc atitudinea notabilă a UDMR, care, prin vocea liderului său, domnul senator și viceprim-ministru Marko Bela, a spus următoarele - citez -: "Milităm pentru autonomie teritorială, dar acest lucru trebuie realizat printr-un dialog, prin colaborare cu reprezentanții majorității, prin vot în Parlament, prin modificarea legilor, deci prin căi parlamentare și prin instrumente politice, ceea ce nu este ușor."

Am încheiat citatul.

Nu ne rămâne decât să sperăm că mesajul liderului UDMR va fi perceput așa cum se cuvine de către întreaga comunitate secuiască, inclusiv de către liderii săi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Petre Daea (PSD) - Agricultura sub semnul întrebării;

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Petre Dea.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Petre Daea:

Domnule președinte,

Domnilor secretari,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează "Agricultura sub semnul întrebării."

Este de prisos să prezint, aici și acum, importanța agriculturii, ca parte componentă a sistemului economic, în general, și ca factor determinant în viața socială și chiar politică a țării. Evenimentele istorice ne stau pavăză, din acest punct de vedere.

Asistăm, din nefericire, în ultima perioadă, mai mult ca oricând, la o interpretare pe partituri a fenomenului agricol, punându-se un accent sporit pe nuanța politică a interpretării, nu ca o consecință a cunoașterii, ci ca o dorință de a fi cunoscut.

În spațiul de interpretare și acțiune, îmi permit, prin prisma cunoașterii parțiale a domeniului, să atrag atenția asupra unor probleme de fond, având în vedere conexiunile științifice care imprimă obligația celor ce au contigențe cu domeniul să intervină când entropia în sistem devine o stare de fapt.

Este cunoscută influența factorilor climatici asupra agriculturii. Unii dintre aceștia nu sunt cunoscuți cu exactitate și nici nu pot fi, dar se pot defini tendințe și eventuale evaluări, care, introduse în spațiul cunoașterii, determină decizia și acțiunea.

Sunt consternat de ce văd și ascult. Văd diverse persoane care doresc să fie pe sticla opacă a televizoarelor, încercând, prin prezență și abordare, să descopere ceea ce se cunoaște, dar să se uite ceea ce se știe foarte bine. Sunt auzite, oricând și oriunde, preocupări ale tuturor pentru accesarea fondurilor europene, care este o activitate eminamente administrativă și care nu trebuie să cuprindă întreaga agendă a acelora care se ocupă de destinele agriculturii.

Sunt auzite, zi de zi, din ce în ce mai agasant, exprimări atipice, dar moderne, pentru cei ce se simt moderni, preocupându-se exclusiv de impactul integrării. Nișa de piață a devenit o definiție seacă, într-un limbaj crispat și gripat în sfera dialogului legat de soluția momentului, și nu de perspectiva domeniului.

În agricultură este loc pentru multe, inclusiv pentru cuvinte și definiții noi, dar nu trebuie uitat, și nici măcar atins ceea ce s-a consacrat și s-a validat de-a lungul timpului. Nu trebuie să încremenim în cunoaștere, dar, în nici un caz, nu trebuie să demonetizăm ceea ce s-a descoperit și este bun și util pentru țară.

În agricultură nu este vorba de putere și opoziție, este vorba de puterea de a înțelege, proiecta și acționa în folosul tuturor și în sarcina fiecăruia. Întrebarea care se pune este: cine s-o facă, când, cu cine și cu ce? Răspunsul este simplu: Guvernul, tot timpul, cu noi toți, cei ce putem să răspundem la întrebările domeniului, nu prin definiția termenilor, ci prin acțiunea concretă în fiecare zi, noi toți, în timpul avut la dispoziție, cu instrumentele specifice în actul cunoașterii și responsabilității, cu ceea ce am dobândit și descoperim prin interes și muncă. Noi, alături de ceilalți, care au construit sub cupola interesului politic pentru viitorul țării, când președintele Iliescu a așezat la masa de lucru instituții administrative, de cercetare, instituții de învățământ superior, specialiști din practica agricolă și nu numai, în timpul guvernării Năstase, construind "Strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii și alimentației din România", care s-a dorit a fi dincolo de ciclurile electorale și politice, un document al stabilității în gândire și acțiune, cu posibilele și necesarele ajustări, care să aducă în agricultura României progres și dezvoltare, în condițiile specifice, legate numai de modificările structurale, urmare integrării, dar și celor climatice, precum și marile încercări ale omenirii de a găsi soluții la problemele de mediu, a relației hrană și combustibil, în competiție pentru pământ.

Stimați colegi, pentru împrospătarea memoriei, am adus "Strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii și alimentației din România". Are ca dată iulie 2004. Are, ca număr de pagini, 160. Ea trebuie citită, interpretată și folosită.

Din nefericire, necunoașterea, orgoliile de tot felul, i-au îndepărtat pe cei ce administrează domeniul, în ultimii ani, de la problemele de fond și ne-au introdus în zona improvizațiilor, a soluțiilor de moment, care s-au dovedit, dacă mai era nevoie, că sunt păguboase pentru țară. Realitatea ne-o demonstrează cu prisosință: terenuri nelucrate, terenuri erodate, țărani împovărați de nevoi, agenți economici în faliment, păduri chelite de intervenții nesăbuite, canale de desecare și irigații distruse, imagini apocaliptice în multe zone ale țării, din nefericire.

Cercetarea științifică, cea care trebuie să definească direcțiile de acțiune, în condițiile nou-create și în perspectiva modificărilor climatice, este fie nefolosită, fie izolată prin măsuri de organizare și reorganizare, fie lipsită de instrumentele necesare, mutilându-se, astfel, vârful de cunoaștere în domeniul atât de complex și complicat al agriculturii.

Acestea, precum și multe altele, au adus agricultura țării într-o situație dificilă, punându-se sub semnul întrebării viitorul acesteia, motiv pentru care conștiința profesională m-a determinat să intervin în Senatul României cu această declarație, invitând Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Guvernul României să ia act de starea de fapt și să acționeze în consecință, realizând și punând în dezbatere strategia națională, la care să fie conectate în tiparul cunoașterii și al muncii de până acum toate instituțiile și persoanele care au responsabilități și contingență cu domeniul, folosindu-se ceea ce am realizat atât în domeniul cunoașterii, cât și al acțiunii concrete și stabilind obiectivele și căile de acțiune pentru perioada următoare, fără conotație politică și interes partinic.

Solicit Ministerului Agriculturii să prezinte de urgență în Parlamentul României Legea cercetării științifice în agricultură, dovedind, prin aceasta, nu numai dorința de a face, ci și semnalul de respect dat celor care au gândit pentru viitorul agriculturii și care pot să dea răspuns la problemele pe care le ridică viitorul.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Verginia Vedinaș (PRM) - Declarația comună a Birourilor permanente ale celor două Camere privind afirmațiile făcute de Președintele României cu prilejul ședinței de bilanț a Direcției Naționale Anticorupție din 6 februarie a. c. ;

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PRM, doamna senator Verginia Vedinaș.

Aveți cuvântul, doamna senator și se pregătește domnul senator Puskaș Valentin - Zoltan, din partea Grupului parlamentar UDMR.

 

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Am să vă vorbesc astăzi despre două din faptele politice care au marcat ultimele zile din viața noastră publică: mai întâi declarația comună a Birourilor permanente ale Camerelor prin care s-a solicitat șefului statului să revină asupra declarațiilor jignitoare făcute la adresa Parlamentului.

Personal, am interpretat această declarație ca primul pas spre normalitate petrecut în ultimii doi ani de când asistăm la un balamuc instituțional pe care, cu toți anii de trudă la catedră, alături de profesori iluștri, mi-e greu să-i dau uneori o explicație rezonabilă. Ca răspuns la această declarație, președintele trimite o scrisoare celor două Camere pe care le anunță că intenționează să adreseze Parlamentului un mesaj, marți, 13 februarie ora 14.30.

Dacă în ceea ce privește decizia de a prezenta un mesaj organului legiuitor nu este nici o problemă, este perfect constituțională, nu același lucru putem spune despre faptul că președintele a fixat și ziua și ora când intenționează să fac acest lucru, ceea ce este, nu doar contrar cadrului în care trebuie să se deruleze relațiile dintre cele două autorități, dar denotă aroganța comportamentului celui care exercită funcția de președinte, în raport cu toate celelalte autorități ale statului.

Timp de doi ani am asistat la acest tip de comportament în raporturile cu Guvernul, la ședințele căruia participa nu atunci când se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și la cererea primului-ministru, ci pur și simplu când a avut domnia - sa chef.

Acum repetă același tratament față de Parlament căruia îi face program, ca și când forul legiuitor ar fi la "cheremul președintelui". Un asemenea mod de comportament nu poate fi acceptat, independent de ce vor decide Birourile permanente ale Camerelor și, din fericire au luat o decizie care respectă logica instituțiilor, nu ilogica persoanelor, nu este permis șefului de stat să trateze astfel pe cel pe care Constituția îl denumește organul reprezentativ suprem al poporului.

Dacă ne gândim că și Președintele și Parlamentul sunt organe reprezentative, dar numai Parlamentul este calificat de Constituție reprezentativ suprem, atunci ajungem la concluzia că Președintele, într-un limbaj vaporean, "a cam sărit calul", cum spunea cu umor o colegă pe un post de televiziune "mai avea puțin și ne spunea cum să ne îmbrăcăm, să ne așezăm în bănci, disciplinați, ca niște școlari muștruluiți de diriginte, eventual să ne tăiem și unghiile".

Cu toată buna-credință a celui care dorește ca lucrurile și instituțiile statului de drept să se așeze în matca lor firească, independent de cine exercită la un moment dat o anumită funcție, atragem atenția asupra faptului că un asemenea comportament nu poate fi tolerat, că el face rău celor care ocupă vremelnic anumite funcții în stat și ne face rău, nouă, tuturor.

Am putut constata cum s-au denaturat relațiile dintre Președinte și premier în ultimii doi ani, cum Președintele a ajuns să se exprime despre primul-ministru ca despre cel mai neînsemnat personaj care minte atât de mult, încât nu trebuie crezut. Asta dorim să se întâmple și în ceea ce privește relațiile cu Parlamentul?

V-o imaginați pe Regina Angliei exprimându-se astfel despre primul-ministru sau pe oricare alt șef de stat? Eu cred că răspunsul ar trebui să fie "nu!", indiferent de ce parlamentar dă acest răspuns.

Apărând demnitatea instituțiilor milităm pentru o democrație autentică și pentru ca să dispară pentru totdeauna stigmatul de "politică dâmbovițeană" sau alte formulări peiorative la adresa realităților românești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
Puskas Valentin Zoltan (UDMR) - noul Cod rutier și aplicarea lui în zonele rurale;

Are cuvântul domnul Pușkaș Valentin Zoltan și se pregătește domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

 

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

În noaptea revelionului am organizat festivități grandioase, bucurându-ne că am fost primiți ca membru în Uniunea Europeană.

A trecut sărbătoarea și au început să vină problemele, ceea ce ne demonstrează, în mod elocvent, că pentru integrarea în Uniunea Europeană avem foarte multe de făcut.

Fiind acasă în luna ianuarie, ca și dumneavoastră, cu toții, am încercat să am cât mai multe întâlniri și discuții cu oamenii și am reușit să depistez foarte, foarte multe probleme, la care, în viitor, trebuie să ne gândim și trebuie să le și rezolvăm.

Dacă televiziunile, la un moment dat au dat foarte multe știri legate de vânzarea produselor lactate sau alte probleme din agricultură, ne-am confruntat cu o problemă care, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod rutier afectează în mod deosebit pe cei de la sate.

În art. 65 al noului Cod rutier spune foarte clar că "sunt interzise accesul și deplasarea vehiculelor cu tracțiune animală pe drumurile naționale." Este un lucru excelent, circulația este mare, sunt multe mașini, e greu să circuli pe drumuri naționale cu căruțe, cu animale și așa mai departe și nici o țară europeană nu are o asemenea practică, dar în mai toate țările europene - acum și noi suntem o țară europeană - și de aceea revin, mai în toate țările europene, drumurile naționale nu trec prin localități, iar drumurile noastre naționale trec prin localitățile noastre, prin satele noastre, unde țăranul nu poate ieși cu căruța din curte pentru că poarta este la drumul național și chiar dacă există un drum lateral mai încolo, la capătul satului, nu poate să ajungă acolo pentru că nu are voie să circule.

La noi în județ, în luna ianuarie, până în 20 ianuarie, s-au dat 72 amenzi pentru căruțe pentru că țăranul se deplasa la câmp.

Încep lucrările agricole de primăvară, suntem o țară în care agricultura este preponderentă în activitatea oamenilor. Știm foarte bine că peste 50% din cetățenii noștri lucrează în agricultură și trebuie să găsim o cale de ieșire pentru perioada până când se vor realiza și la noi acele drumuri naționale care nu trec prin sate, prin localități. În acest an, ce facem cu țăranii care vor să lucreze, vor să meargă la câmp cu animale, cu atelaje și așa mai departe?

Trebuie să găsim o modalitate și noi ne gândim la așa ceva și rugăm pe colegii noștri din toate grupurile parlamentare să găsim o ieșire, temporară, vremelnică, prin care să asigurăm posibilitate țăranului să iasă din curte, să se deplaseze într-o anumită perioadă, să spunem de la 7.00 până la ora 9.00 sau seara la orice oră.

Trebuie să găsim, încă nu am găsit-o, soluția, ca să se deplaseze, pentru că trebuie să-și lucreze pământul, altfel punem milioane de oameni în situația de a nu avea din ce trăi și, bineînțeles, trebuie să ne gândim și la programe prin care drumurile naționale să treacă în afara localităților, să nu mai străbată aceste localități.

Am ținut să vă aduc la cunoștință această preocupare a noastră, noi încercăm să pregătim un proiect de lege pentru modificarea Codului rutier și vă rog, pe toți cei care sunteți prezenți și cei care nu sunteți prezenți să ne sprijiniți pentru că în acest sens trebuie să dăm un ajutor oamenilor de la sate, alegătorilor care, dacă numărăm, sunt peste trei-patru milioane de oameni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Nicolae-Vlad Popa (independent) - solicitare pentru înființarea unui Grup parlamentar al senatorilor independenți;

Are cuvântul domnul senator Nicolae-Vlad Popa, se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum știți, un număr de 8 senatori, în ordine alfabetică, Arion Viorel, Cinteză Mircea, Flutur Gheorghe, Popa Nicolae - Vlad, Popescu Ionuț, Rădoi Ovidiu, Țâbuleac Mihai și Sabău Dan au demisionat din Partidul Național Liberal solicitând Biroului permanent al Senatului să ia act de constituirea unui grup parlamentar din senatori independenți.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, la cererea președintelui, a dat în 5 februarie un aviz favorabil acestei cereri, în sensul că acest grup se poate constitui legal. Nemulțumit de aviz, Biroul permanent, în 6 februarie - marți, a retrimis documentația la comisie care, sub presiunea unei majorități PSD-PNL, și-a modificat opinia, respingând această cerere.

Doresc să fac precizarea că acest demers este bazat, atât pe Constituție și Regulamentul Senatului, cât și pe trei Decizii ale Curții Constituționale care permit constituirea de grupuri parlamentare formate din senatori independenți, respectându-se astfel, atât dreptul de asociere, cât și opțiunea acestora, așa cum pe larg este motivat în Deciziile Curții Constituționale.

De aceea am fost șocat să constat cum senatorii PSD, domnul Doru Ioan Tărăcilă, domnul Antonie Iorgovan și Șerban Nicolae cu zâmbetul pe buze au călcat în picioare, spun eu, acest drept fundamental prevăzut în art.64 alin.3 din Constituție, tocmai în plin proces de așa-zisă apărare a Constituției.

La acest demers s-au raliat și doi senatori PNL, doamna Norica Nicolai care în 2004 a semnat, alături de mine, cererea adresată Curții Constituționale pentru reînființarea Grupului parlamentar PD, în Senatul României, exact cu această motivație juridică și domnul Teodor Viorel Meleșcanu care s-a folosit de această motivație juridică pentru a susține formarea, la vremea sa, a Grupului de senatori APR în Senatul României.

Prin prestația lor, acești senatori - e părerea mea - s-au descalificat, în primul rând ca juriști, iar această comisie, și îmi pare rău că spun acest lucru, dar nu pot să nu o afirm, în curând se va putea transforma într-o comisie ajuridică, dacă va reacționa în funcție de "cum bate vântul politic".

Sper ca Biroul permanent, în ședința de mâine, să soluționeze favorabil cererea pentru a nu fi obligați să ne adresăm din nou Curții Constituționale, pentru a patra oară, informând, totodată, Parlamentul European despre abuzurile comisiei, într-o țară proaspăt membră, România.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Mario-Ovidiu Oprea (PNL-PD) - Puterea limbajului;

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr, domnul senator Mario Ovidiu Oprea, se pregătește domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor secretari,

Distinși colegi,

În declarația mea politică de astăzi îmi îngădui să zăbovesc o clipă asupra a ceea ce am putea numi puterea limbajului.

S-a vorbit mult, foarte mult despre puterea cuvintelor. Așa cum se știe, limbajul creează puterea, o exprimă și este implicat oriunde există o luptă pentru putere. Limbajul poate fi folosit pentru a submina sau a schimba distribuția de putere pe termen lung sau scurt, iar modul în care un om își arată puterea constă și în felul în care se exprimă față de ceilalți, altfel spus în felul în care își folosește puterea cuvintelor.

Drept urmare, cuvintele pot fi cosmetizate, având uneori un aer nobil, chiar snob, alteori, dimpotrivă, avem de-a face cu un limbaj vulgar ce se înscrie într-un fel de sfidare față de cei din jur, cu alte cuvinte față de cei care nu dețin puterea.

După decembrie 1989, am răsuflat cu toții ușurați fiindcă redobândisem în sfârșit dreptul de a ne exprima liber. Rând pe rând, guvernele care s-au succedat la putere din 1990 până astăzi au adus în prim planul politicii românești lideri aparținând diferitelor curente politice, fie de stânga, fie de dreapta. Constatăm însă, cu mâhnire, că indiferent de curentul căruia îi aparțin, unii dintre colegii noștri, combatanți pe câmpul politicii, ne-au demonstrat și, din păcate continuă să o facă și astăzi, când - iată! - suntem deja parte a Uniunii Europene, că ignoră regulile elementare ale unui limbaj politicos. Fie că se adresează unor gazetari, unor colegi de partid sau de Parlament, unii politicieni post-decembriști rămân insensibili față de regulile bunei cuviințe. Mărturisesc că nu înțeleg nici acum de ce, pentru a fi convingători sau din dorința de a părea mai fermi în ceea ce susținem, trebuie să-i jignim pe cei cu care ne aflăm la un moment dat în polemică.

Dacă am încerca să facem un inventar al vorbelor de duh rostite cu năduf în diverse împrejurări, am putea umple pagini întregi, de la "măi, animalule", "măgar de presă", "vipere", "găozari", "jigodii politice", "frustrați puși pe cotcodăceală politică", "lichele", "muscă beată", "papagal", până la huiduieli sau chiar îmbrânceli. Iată, vor spune unii, ce ne-a adus democrația. Iată, constată cu amărăciune cei mai mulți dintre conaționalii noștri, cum vorbesc și se comportă cei pe care i-am ales să ne reprezinte și care ar trebui să constituie repere ale unei conduite civilizate. Și trebuie să recunoaștem că ignorarea alegătorilor noștri este justificată, fiindcă, până la urmă, violența de limbaj - mai ales când vine dinspre noi, politicienii - pe lângă faptul că scoate la iveală carențe grave de educație, denotă o lipsă totală de considerație față de cei din jur. Adică tocmai față de cei care ar trebui respectați pentru că ne-au încredințat, prin votul lor, deplina încredere, punându-și speranțe în seriozitate și capacitatea noastră de a construi în beneficiul țării.

Pentru a rămâne în același registru, subliniez că este inacceptabilă și mai ales nejustificabilă afirmația potrivit căreia noi, parlamentarii, ne aflăm aici pentru a face legi destinate infractorilor.

Onorată asistență, sunteți cu toții de acord cu mine că, de-acum, când integrarea a devenit realitate pentru România, se impune o selecție și mai atentă a celor pe care partidele îi propun pentru cursa politică.

Vreau să închei, amintindu-vă cuvintele cunoscutului autor al "Comediei umane", Honoré de Balzac, care spunea: "Politețea constă în a părea că uiți de tine pentru ceilalți".

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Ovidiu Teodor Crețu (PSD) - necesitatea restructurării Guvernului;

Invit la tribună pe domnul senator Ovidiu Teodor Crețu, din partea Grupului parlamentar PSD. Se pregătește domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Ovidiu Teodor Crețu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Atât în mediile politice, cât și în societatea civilă se discută tot mai mult, în ultima vreme, despre o problemă destul de veche de altminteri și anume necesitatea restructurării Guvernului.

Încă de la preluarea puterii, pardon, de la luarea cu japca a puterii în decembrie 2004, Alianța D.A. a aclamat faptul că nu va merge în continuare pe structura guvernamentală a PSD, că va reduce, că va simplifica, că va eficientiza. Numai că una e vorba și alta e fapta.

În cei doi ani de guvernare, Cabinetul Tăriceanu nu a avut curajul să treacă la fapte, a menținut structura guvernamentală existentă în 2004 și a înțesat-o cu clientela politică portocalie.

La nivel județean, însă, da, Guvernul Tăriceanu a modificat, într-adevăr, structurile serviciilor deconcentrate, nu în sensul de a le reduce, ci prin extinderea și înrămurirea lor. Am folosit acest termen din jargonul țăranului ardelean pentru că este vorba, în special, de direcțiile agricole, cu exemplificare cea din județul Bistrița-Năsăud, care, la aproximativ 50 de angajați, are nu mai puțin de 5 directori, plus alți 6 directori la diverse agenții și oficii.

Una dintre acestea - Agenția de plăți și intervenții în agricultură - a angajat peste 100 de oameni de diferite profesii și specializări, cele mai multe fără tangențe cu agricultura, oameni care ar fi trebuit să asigure acordarea subvențiilor comunitare pentru suprafețele, producțiile și cotele negociate cu Uniunea Europeană, dar care, din păcate, încă nu și-au intrat în atribuții.

Majoritatea posturilor au fost ocupate pe bază de cumetrii de către agitatorii și lipitorii de afișe ai Alianței D.A. și pentru că într-o campanie se lipsesc mii de afișe, pe lângă posturile de director, au fost create și posturi de diverși șefi de serviciu, de birou, de tarla, de staul și așa mai departe. Astfel Alianța D.A. și-a onorat promisiunile portocalii.

În frecventele întâlniri pe care le am cu locuitorii satelor bistrițene, sunt evocate de aceștia numeroase nemulțumiri în legătură cu sistemul de subvenții în general și, mai ales, cu greutățile pe care oamenii le întâmpină până să ajungă la sumele care li se cuvin.

Întrebarea pe care o adresează firesc țăranul este de ce se perpetuează această stare de lucruri în condițiile în care au fost create numeroase și stufoase structuri la nivelul județelor, care au ca atribuții tocmai rezolvarea acestor probleme.

Am convingerea că nerezolvarea problemelor așa cum cer normele europene, pe care ne-am angajat să le implementăm și să le respectăm, se datorează în bună măsură faptului că acele scaune de funcționar au fost transformate în fotolii de director și sunt ocupate de persoane incompetente, de oameni care au pierdut de multă vreme contactul cu cerințele agriculturii și cu necazurile amărâtului de țăran român, purtat pe drumuri de cei care ar trebui să fie la dispoziția lui, pentru că, în definitiv, salariile lor provin din munca producătorului agricol.

Oare de câți ani mai are nevoie Guvernul Tăriceanu pentru a definitiva o structură viabilă și eficientă în agricultură, în care rolul specialistului să fie bine definit, iar acesta să fie protejat de amestecul și influența nocivă a politicului ?

Ce poate face țăranul din Bistrița-Năsăud în condițiile unei agriculturi de subzistență, cu structuri ineficiente, cu programe și strategii în permanentă stare de proiect și experiment? Se gândește cineva cu responsabilitate, pricepere și bună credință la viitorul lui?

În loc să se preocupe de astfel de probleme, guvernanții se îmbrâncesc la instituirea și instalarea a câți mai mulți șefi care să le fie loiali, făcând abstracție de competența lor, pregătind astfel o armată de lipitori de afișe pentru campaniile ce urmează.

Cu asemenea oameni nu vom reuși să integrăm satul românesc în Europa, dar, cu siguranță, în campania electorală, gardurile vor fi frumos tapetate cu afișe orange.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Aurel Ardelean (PRM) - Autostrada Nădlac-Arad-Timișoara;

Invit la tribună pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar PRM și se pregătește domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar al Alianței D.A. PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Constat cu regret că, an de an, se menține o anumită viziune la nivelul implementării și finalizării deja a celebrelor coridoare pan-europene de transport rutier în România.

Autostrada pe tronsonul Nădlac - Arad - Timișoara, problema pe care doresc să o abordez, este importantă din mai multe considerente, care pornesc de la rațiuni economice, poziționare geografică, protecția mediului înconjurător și dezvoltarea turismului.

De la Guvern la Guvern și de la ministru la ministru, termenul de realizare a autostrăzii de pe coridorul 4 se tot modifică în sens negativ.

Ultimele estimări, emise de actuala conducere a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, ne arată faptul că definitivarea completă a Coridorului 4 de transport rutier pan-european, pe direcția Constanța - București - Sibiu - Lugoj, apoi, prin Timișoara și Arad, spre Nădlac, nu va avea loc mai devreme de 2012, mai probabil 2014-2015.

O analiză a calendarelor prezentate de cei 3 miniștri din 2004 până acum, pe toate fazele de construire a unei autostrăzi, respectiv studii de fezabilitate, obținere a finanțării, proiectare, consultanță, reconstruire ne arată clar faptul că în România se scurg nu mai puțin de 10 ani între prima și ultima fază a proiectului.

Actuala conducere a ministerului a renunțat însă la finanțările derulate anterior și aceasta este doar una din explicațiile întârzierilor din prezent. Astfel, s-a renunțat la finanțarea oferită de Banca japoneză NEXIA pentru Lugoj - Deva, la parteneriatul public - privat pentru Orăștie - Sibiu. Ne întrebăm: oare de ce ?

Orice schimbare a finanțatorului presupune reluarea procedurilor, prin urmare întârzieri. Dacă se mai schimbă și proiectul - cazul variantei de ocolire a Municipiului Sibiu - iar constructorul nu se mobilizează, întârzierile sunt sigure.

Ca unul dintre reprezentanții Aradului în Parlamentul României, am ajuns la concluzia tristă că, după toate disputele, analizele și para-analizele, promisiunile și angajamentele, suntem din nou la coadă în privința construcției de autostrăzi.

Propunerea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului situează Aradul din nou pe ultimul loc. Tronsonul este ultimul care va fi finalizat, deși logic era să se înceapă cu acesta. Acest lucru a fost recunoscut și de domnul ministru Berceanu și aceasta dintr-un motiv simplu - pentru a se putea prelua traficul mare de intrare și ieșire din țară. Și, totuși, cu toate că a recunoscut că este aberant să nu înceapă construcția dintre Nădlac și Arad spre Timișoara, nu au fost luate măsuri de demarare.

Nu înțelegem de ce avem atâtea dificultăți în a demara aceste proiecte. Importanța lor este evidentă. Nu facem altceva decât să pierdem bani și oportunități economico-financiare benefice pentru România.

Bulgaria a trecut deja în fața noastră, urmând a finaliza lucrările din partea ce-i revine din Coridorul 4 Pan-European.

Doamnelor și domnilor,

Poate că ar fi bine dacă am reglementa legislativ acest sector, transformându-l într-un sector distinct, cu control parlamentar strict a lucrărilor efectuate și fără posibilitatea de a mai schimba finanțarea, proiectul sau a efectua modificări. Iar dacă cineva nu respectă termenii de negociere, prevederile legale privind licitațiile și semnarea contractelor, să răspundă conform legii.

Consider că în acest moment Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nu este capabil să ofere o soluție, fiind necesară intervenția Parlamentului.

Suntem pe ultimul loc în Europa la nivelul infrastructurii rutiere pe segmentul autostrăzi, cu maxim 7 km de autostradă pe an. Faceți un calcul simplu și vom constata că, dacă nu se schimbă optica, vor trece zeci de ani până vom reuși să realizăm o singură autostradă. Nu este doar inacceptabil, ci este tragic.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

 
Mihail Lupoi (PNL-PD) - distrugerea cimitirului soldaților români și germani din zona orașului Tighina; protest împotriva înființării unui sat pe Insula Șerpilor, de către autoritățile ucrainiene;

Are cuvântul domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar al Alianței D.A. PNL-PD. Se pregătește domnul senator Corneliu Vadim Tudor, pentru un minut.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Mihail Lupoi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că tot este neclar cine se ocupă cu politica externă a țării, în afară de Președinte, se ocupă și Senatul.

Declarația mea politică se va referi succint la două evenimente, care au marcat scena politică din zona noastră europeană și care au fost tratate cu neglijență și de-abia amintite de presă sau au fost mediatizate prea târziu.

Mă refer, în primul rând, la distrugerea cimitirului soldaților români și germani din al doilea război mondial, aflat în Transnistria, în special în zona orașului Tighina.

Această atitudine a autorităților bolșevice ale așa-numitei Republici Transnistrene este un atac la memoria istoriei poporului român și o palmă dată politicii statului român. Faptul că până în momentul de față nu am auzit ca vreun parlamentar român să fi luat o atitudine oficială față de acest act mă obligă să propun Senatului României inițierea unei declarații de protest față de gestul făcut de autoritățile separatiste din Basarabia de a distruge cu buldozerul un loc sacru, istoric, sfânt și care ar trebui respectat de către toți cei care se consideră creștini, mă refer aici, mai ales, la autoritățile pro-ruse care se declară mari ortodocși.

Stimați colegi, adresez acest apel către dumneavoastră, să lăsăm de-o parte orgoliile noastre politice și să propunem prezentarea unui protest în fața celor două Camere reunite ale Parlamentului, față de încălcarea drepturilor omului și a valorilor unui popor de către autoritățile de la Tiraspol, sprijinite tacit de către actorii politici de la Moscova.

Vă sugerez să facem acest demers și în memoria celor care au murit pe frontul de Est, în al doilea război mondial, în încercarea de a lupta împotriva bolșevismului, care, în cele din urmă, s-a impus în țara noastră pentru mai bine de 45 de ani, cu consecințele pe care le cunoaștem.

Al doilea eveniment, pentru care fac același apel de a se prezenta un protest atât în plenul Senatului, cât și în ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, privește atitudinea autorităților ucrainene de a înființa un sat pe Insula Șerpilor, pentru a justifica juridic funcționalitatea acestui teritoriu în avantajul economic și politic al acestei țări. Aroganța dovedită de politicienii ucraineni, cu toate eforturile noastre diplomatice și de reconciliere, a atins, în ultimii 5 ani, limita rațiunii din partea unui stat ce se dorește a fi democratic și european. Nu vreau să fac o incursiune istorică asupra acestui subiect, dar folosința vechiului teritoriu românesc al Insulei Șerpilor, fără acordul autorităților române, așa cum a fost preluată de Stalin, în 1948, cu acceptul primului ministru al Republicii Populare Române, dr.Petru Groza, ca trofeu de război și dată, ulterior, Ucrainei, dovedește gradul de respect pe care l-a arătat Ucraina României. După ce România a semnat un tratat controversat de bună vecinătate cu Ucraina, negociat prost, după părerea mea, de ministrul afacerilor externe de atunci, în care statul român a realizat un compromis, cedând fostele sale teritorii, aș include, spre amintire, Bucovina de Nord, Herța și Buceagul de Sud, politicienii ucraineni ne tratează în continuare ca pe o țară bananieră, sub nivelul lor politic și diplomatic. Ca să fie bine înțeles la ce se referă compromisul, era amenințarea că - vezi, Doamne! - nu mai intrăm în NATO dacă nu semnăm acest tratat, lucru care s-a dovedit fals. Să nu uităm că, după incidentul cu Canalul Bîstroe, cu toate protestele de atunci, ca și de acum, ale Ministerului Afacerilor Externe, proteste destul de firave și tardive, liderii politici ucraineni continuă să ne trateze cu aroganță, încălcând, în acest sens, normele europene și internaționale în vigoare, impunând politica faptului împlinit.

Nu știu ce negociază domnul președinte Traian Băsescu cu domnul Iușcenko, dar observ că, în continuare, ucrainenii nu au făcut nici un efort de reconciliere cu privire la divergențele pe care le are cu România.

În acest sens, domnule președinte de ședință, stimate colege și stimați colegi, vă fac propunerea să luăm atitudine - întregul Parlament, oficial - față de potențiala agresiune economică și diplomatică la care ne supun autoritățile ucrainene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Corneliu Vadim Tudor (PRM) - lipsa curățeniei din capitală;

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar al PRM.

Se pregătește domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru înțelegere.

Nu cred că voi vorbi mai mult de două minute.

Fac un apel colegial la senatorii din Partidul Democrat, inclusiv la doamna Paula Ivănescu și la distinșii colegi ai domniei-sale. Pentru că PD conduce Primăria Generală a Capitalei, primarul general, domnul Adriean Videanu, și primarul general-adjunct, domnul Răzvan Murgeanu, conduc cea mai importantă urbe a României. Dumneavoastră conduceți, de asemenea, Ministerul Mediului, prin doamna - dacă aș fi polemist, aș zice Sulfamida Barbu, dar pentru că sunt un om temperat îi zic pe numele ei frumos de floare - Sulfina Barbu.

Domnul președinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu, în urmă cu circa o oră, mi s-a plâns de mirosul pestilențial care domnea în sala de întâlnire, de dialog cu președintele Ungariei. Indiferent ce relații am avea noi cu politicienii de la Budapesta, totuși, să respectăm normele protocolare și să recunoaștem faptul că este un șef de stat, membru al Uniunii Europene, ca și România, dar în tot Parlamentul mirosul este la fel de pestilențial. În toată Capitala este la fel. Nu înțelegem ce se poate întâmpla.

Rog pe colegii de la PD, acum să arate cât sunt de gospodari!

Când eram la Liceul "Sfântul Sava", aveam o lecție specială la limba latină cu o întâmplare din antichitate, "Hic Rhodos, hic salta!" Aici este Rhodos, aici arată vitejia ta! Uite, Răzvan Theodorescu, care este un om de cultură și odihnă, dar numai după ce scrie tomuri fundamentale se odihnește, îmi confirmă, așa este! Arătați că sunteți gospodari, că nu se poate continua în felul acesta. Dacă în prima instituție a unei țări, care este Parlamentul, nu poți bea apă de la chiuvetă, dacă atunci când te duci acasă și mai ai și copii mici nu poți de mirosul acesta imposibil de suportat și inexplicabil înseamnă că este grav.

Vă rog să vă gândiți la sănătatea populației și la faptul că vin căldurile. Cât mai este din iarna asta? Deja este o primăvară, peste două săptămâni o să vină Mărțișorul. Păi, vă dați seama ce se va întâmpla, cum intră în putrefacție toate mizeriile astea? Ce face Apa Nova? Am dat-o unor străini, ca să facă ce? Să taxeze pe români cu niște biruri nepercepute nicăieri în Europa civilizată?

Am să închei spunându-vă că, oricât de frumoasă ar fi o priveliște sau o clădire, dacă emană cel mai mic și mai neplăcut miros, devine respingătoare. Spuneți domnilor Videanu și Murgeanu că îi rugăm să nu ne facem de râsul lumii, pentru că vin oaspeți străini din ce în ce mai importanți, vin șefi de state și se va spune: "Ce să caute ăștia în Europa dacă nu se pot gospodări la ei acasă? Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am luat act de rugămintea dumneavoastră și vom transmite mai departe, sigur, domnului primar general, doleanța dumneavoastră care este perfect adevărată și valabilă.

 
Ion Vărgău (PSD) - situația grea, economică și socială, a județului Tulcea;

Invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Se pregătește domnul senator David Gheorghe, ultimul vorbitor, din partea Grupului parlamentar al Alianței Dreptate și Adevăr, P.N.L.-P.D.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori.

Ne amintim cu toții de momentul 1 ianuarie 2007, care a reprezentat pentru toți românii un moment de bucurie și împliniri. Se realiza un vis al tuturor, acela de a face parte din marea familie europeană, acela de a ne recăpăta demnitatea în fața tuturor statelor Uniunii Europene și credința că suntem considerați egali cu toți membrii acestei familii. A fost un moment de maximă satisfacție, mai ales că venea pe fondul spiritului sărbătorilor de iarnă și spun a fost, pentru că, după acest moment de bucurie, românii s-au trezit iar înconjurați de grijile cotidiene, de preocupările curente care le dezvăluiau faptul că în viața personală nimic nu s-a schimbat. Putem călători liberi în Europa, dar se întreabă: cu ce? Când salariile abia le ajung să-și ducă traiul de zi cu zi, când cozile de la farmacii sunt din ce în ce mai mari, când facturile la întreținere le răpesc mare parte din venituri, când țăranii nu-și pot permite să-și asigure măcar hrana zilnică, prin închiderea unor unități industriale unde unii dintre ei și-au dedicat marea parte din viață și acum se văd nevoiți să trăiască din mila altora. Aceasta este realitatea, pe care majoritatea românilor o trăiește și pentru ei, din acest punct de vedere, nu s-a schimbat nimic.

Perioada vacanței parlamentare am petrecut-o în mijlocul tulcenilor, al celor care mi-au acordat sau nu votul lor, dorind să cunosc mai bine problemele de care se lovesc. Am străbătut județul de la un capăt la altul, m-am întâlnit cu pensionari, agricultori, cadre didactice din mediul rural, dar și cu autoritățile locale și am constatat că tulcenii o duc, într-adevăr, din ce în ce mai greu.

Județul Tulcea a fost supus multor încercări, la care cu greu a făcut față și amintesc aici inundațiile din anul trecut, care au distrus suprafețe întinse din culturile agricole și gospodării, gripa aviară, care a lăsat pe majoritatea locuitorilor din zonă fără principala sursă de hrană și care, practic, a distrus turismul în Delta Dunării. Iar dacă toate acestea nu au fost suficiente, seceta din vara asta le-a spulberat oamenilor orice speranță pentru un trai decent.

Nici în municipiul Tulcea lucrurile nu stau mai bine, în sensul că două mari unități industriale, "Seral" și "Alum", care asigurau locuri de muncă la aproximativ 3000 de oameni, își vor închide porțile, lăsându-i pe aceștia și familiile lor fără nici o alternativă.

Indiferent de mediul din care provin, rural sau urban, problemele cetățenilor sunt mereu aceleași, pensii și venituri mici, lipsa locurilor de muncă, facturi la utilități, taxe și impozite împovărătoare, medicamente compensate insuficiente, toate raportate la produse și servicii cu prețuri europene. Aceasta este realitatea în care trăiesc oamenii de rând, iar percepția lor privind integrarea în Uniunea Europeană este că nu le va oferi prea mari satisfacții.

Doresc, cu acest prilej, să fac un apel la întreaga clasă politică și, în special, la rațiune și competența guvernanților, de a înceta disputele politice și de a renunța la orgoliile personale, care durează de mai bine de doi ani de zile. Pentru că această instabilitate are repercusiuni în toată sfera economico-socială. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gheorghe David (PNL-PD) - participarea unei delegații din Senat la Micul dejun cu rugăciune pentru națiune, Washington DC, 1 februarie 2007;

Înainte de a da cuvântul ultimului vorbitor la secțiunea declarații politice de astăzi, rog liderii de grupuri să solicite prezența colegilor în sală, pentru a putea să intrăm la dezbateri legislative în condiții de cvorum.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să fac o scurtă informare cu privire la participarea la "Micul dejun cu rugăciune pentru națiune" a unei delegații senatoriale.

Pe data de 1 februarie anul curent, Hotelul Hilton din Washington DC a fost gazda "Micului dejun cu rugăciune pentru națiune". Ca și până acum, ediția din acest an, a 55-a, a fost organizată de membrii Congresului și președintele SUA, împreună cu alți oficiali guvernamentali, comunitatea diplomatică, lideri de pe întregul teritoriu al Statelor Unite și prieteni din peste 160 de țări. Logo-ul întrunirii a fost "Prin rugăciune și recunoștință". Întrunirea a reprezentat un prilej de a lăsa de o parte diferențele și de a căuta construirea și întărirea relațiilor de prietenie prin dragoste față de Dumnezeu și preocupare față de alții.

La acest eveniment, din partea Senatului României a fost invitată o delegație, formată din trei senatori, respectiv, Nicolae Neagu, Radu Țîrle și Gheorghe David. Pe lângă participarea la acest eveniment, fiecare dintre noi a avut întâlniri oficiale cu numeroase personalități, prilej cu care s-au abordat diferite probleme ale țării noastre, cât și alte probleme de interes comun. Personal, am avut întâlniri cu mai mulți membri ai Congresului American, unde am abordat problema vizelor pentru români care doresc să emigreze în SUA, o cerință expresă a mai multor români atât din Statele Unite, cât și din România, mai ales pentru reîntregirea familiilor. Apoi, o altă problemă privind adopțiile internaționale, libertatea religioasă în noul context existent, probleme privind educația, aspecte sociale și aspecte economice.

Aș mai vrea să fac precizarea, în încheiere, că, pe toată durata prezenței noastre la Washington, am beneficiat de sprijinul Ambasadei României. Mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Vă mulțumesc și dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi.

Am reușit să ne încadrăm în timpul rezervat declarațiilor politice.

Rog liderii grupurilor parlamentare să încerce să convoace pe colegii senatori în sală, pentru a putea să intrăm la secțiunea a doua de astăzi a ședinței noastre, la secțiunea de dezbateri legislative. (discuții la prezidiu)

Din păcate, în sală sunt doar 57 de colegi senatori.

Am să-l rog pe domnul secretar Ilie Sârbu să facă prezența, poate reușim, într-adevăr, să facem cvorumul și să intrăm în a doua parte a ședinței de astăzi, în dezbateri legislative.

Aveți cuvântul, domnule secretar.

 
 

Domnul Ilie Sârbu:

- Antonie Ștefan Mihail - delegație
- Apostol Neculai - absent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - absent
- Athanasiu Alexandru - europarlamentar
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Guvern
- Blaga Vasile - Guvern
- Bobeș Marin - absent
- Cazacu Cornelia - delegație
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - europarlamentar
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Crețu Corina - europarlamentar
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - delegație
- Cutaș George Sabin - absent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - delegație
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - delegație
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - absent
- Frunda György - delegație
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - prezent
- Georgescu Radu Cristian - absent
- Gheorghe Constantin - învoire
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - absent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - prezent
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - Guvern
- Meleșcanu Teodor Viorel - absent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - europarlamentar
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - absent
- Păcuraru Nicolae Paul Anton - absent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - delegație
- Petre Maria - europarlamentar
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - absent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - absent
- Stoica Ilie - delegație
- Strătilă Șerban-Cezar - absent
- Stroe Radu - Guvern
- Szabó Karoly Ferenc - europarlamentar
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar
- Șereș Ioan Codruț - absent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Theodorescu Răzvan Emil - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Tîlvăr Angel - delegație
- Toma Ion - prezent
- Tomoiagă Liliana Lucia - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezent
- Țîrle Radu - europarlamentar
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - absent
- Voiculescu Dan - absent
- Vosganian Varujan - Guvern
- Vraciu Jan - prezent

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar.

 
Viorel Arcaș (PSD) - fantoma sistemului sanitar.

Până verifică domnul secretar dacă suntem, într-adevăr, în cvorum, dați-mi voie să fac o corectură, o vină a mea, o declarație politică a domnului senator de Sibiu, Viorel Arcaș - Grupul parlamentar al PSD - nu am reușit să o prezentăm în plen. Rog să fie adăugată în stenogramă, pentru a fi consemnat.

Domnule senator, o să-l dau mai departe.

 

(Declarația politică a domnului senator Viorel Arcaș, necitită în plen).

"Stimați colegi,

Stau și mă gândesc ce înseamnă, în opinia domnului ministru Eugen Nicolăescu, reforma în sănătate. Înseamnă cumva obligarea tuturor cetățenilor să apeleze la cabinetele și spitalele private? Înseamnă cumva distrugerea definitivă a ceea ce a mai rămas din sistemul sanitar, și mă refer aici la segmentul tot mai subțire al medicilor de vocație și nu de carieră, precum și la unitățile spitalicești încă funcționale?

Domnul ministru, contabil fiind, vorbește permanent de nevoia de profitabilitate a sistemului sanitar românesc și, în această idee, a început să scoată la vânzare secții întregi din spitalele românești. Nu ne îndoim că cei care le vor cumpăra îi vor aduce bani domnului ministru, dar aceștia, la rândul lor, vor și încerca să-și recupereze, în timpul cel mai scurt posibil, investiția. Aceasta va însemna servicii medicale foarte scumpe, pe care și le vor permite un număr foarte redus de români.

Oricum, credeți-mă, cei care își permit să plătească serviciile medicale, cei care își permit tratamente cu totul speciale, nu se tratează la spitalul județean. Aceștia se tratează și la ora actuală în spitalele private din România și din străinătate. Dar cât la sută din populație are acces la servicii medicale scumpe?

Ce face atunci cu restul populației, care a ajuns să nu-și permită luxul de a fi bolnav? Pentru că în România, stimați colegi, la ora actuală, să fii bolnav este un adevărat lux. Dacă nu ai bani să te tratezi în sistemul privat, atunci ești condamnat definitiv. De ce spun acest lucru? Nu numai pentru că medicamentele sunt foarte scumpe, ci din mult mai multe alte motive.

Spitalele de stat, stimați colegi, au ajuns fantome a ceea ce au fost în urmă cu câțiva ani. Din lipsa personalului medical, sute de paturi sunt excluse din schemă, sute de bolnavi nu mai pot fi internați pentru că nu mai sunt locuri, iar aceasta se întâmplă în spitale foarte mari, cum este Spitalul Municipal București, de exemplu.

De ce ne confruntăm cu împuținarea personalului medical? Pentru că medicii și asistentele competente iau drumul Occidentului. Au făcut-o și până acum, este adevărat, dar din cauza sistemului de vize și a absenței liberei circulații a persoanei, impactul plecărilor nu a fost unul prea mare.

Acum, însă, impactul devine unul crucial. La sfârșitul lunii ianuarie, erau mai bine de o sută de cereri formulate de medici români, care voiau să plece să lucreze în străinătate.

Integrarea în Uniunea Europeană ne va lăsa, stimați colegi, și fără bruma de medici pe care o avem. Apoi, știți, la fel de bine ca și mine, că vremurile în care concurența la facultățile de medicină era terifiantă, 20-30 de persoane pe un loc, sunt demult apuse, de ani buni, numărul locurilor la studiile de profil fiind mai mare decât cel al tinerilor care vor să învețe această meserie. Ceea ce înseamnă că în câțiva ani vom avea și mai puțini medici.

Dar cel mai important aspect, stimați colegi, este lipsa preocupării autorităților pentru asigurarea unei dotări minime a spitalelor românești. Să dai posibilitatea sistemului medical să funcționeze, în condiții de avarie, dar măcar să funcționeze, ar trebui să fie principala preocupare a ministrului Nicolăescu. Mor oameni, stimați colegi, pentru că spitalele românești nu au dotări minime. Și sunt oameni mulți care au o singură vină, aceea de a nu avea suficienți bani încât să-și permită să se trateze la Viena sau la Paris. Sunt oameni care au muncit cinstit. Toată viața au contribuit corect la sistemul de asigurări de sănătate, iar acum sunt condamnați la moarte. Pentru că în majoritatea spitalelor, din lipsa dotărilor necesare, nu se mai pot face nici cele mai banale analize, ca să nu mai vorbim de investigații complexe, RMN, tomografii computerizate etc.

La Spitalul Județean Sibiu funcționa un singur tomograf. Mai mult, acest unic tomograf deservea toată populația județului, pentru că nici un alt spital din județ, de la Mediaș, de exemplu, de la Dumbrăveni etc., nu avea în dotare un astfel de aparat. Tomograful de la spitalul județean avea și el o vechime, așa că, în urmă cu câteva săptămâni, s-a stricat. Nu există bani să se cumpere un alt tomograf, deși investigațiile de acest tip sunt extrem de importante în toată medicina internă.

Ce au de făcut locuitorii județului Sibiu? Fie să se ducă la preot să se roage să-i țină Dumnezeu sănătoși, pentru că medicii nu mai pot să o facă, fie să se deplaseze în alte județe pentru a-și face această analiză. Dar câți dintre ei își permit să plece în altă parte să se trateze?

Sunt convins că situația cu tomograful de la Spitalul Județean Sibiu nu este singulară în țară. Sunt zeci de spitale care nu au seringi, fașe, sunt zeci de spitale în care, dacă vrei să fii tratat, trebuie să-ți aduci de acasă totul, de la medicamente până la ace de seringă. Bolnavii din Sibiu trebuie să-și aducă de acasă și tomograful?

Stimați colegi, asta se cheamă reformă în sănătate? Asta se cheamă genocid. Și o spun cu toată sinceritatea și responsabilitatea.

Vă mulțumesc."

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 8 decembrie 2022, 3:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro