Şedinţa Senatului din 19 februarie 2007

		Şedinţa a început la ora 15.50. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator Constantin Gheorghe şi domnul senator Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Doamnelor şi domnilor senatori, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Senatului. Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Începem cu declaraţiile politice pentru a nu mai pierde din timp. (Discuţii în sală.) La declaraţii politice s-au înscris, din partea Grupului parlamentar al Alianţei PNL-PD domnul senator Mircea Mereuţă, pe care îl văd şi îl salut cu multă prietenie şi domnul Mario Ovidiu Oprea pe care, de asemenea îl salut cu prietenie. Vorbitorii din partea Grupului parlamentar al Alianţei PNL-PD sunt aici, din partea Grupului parlamentar PSD s-au înscris colegii Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, Silvia Adriana Ţicău, Ion Florescu, Ion Vărgău şi Adrian Păunescu. Din partea Grupului parlamentar PRM sunt înscrişi domnii senatori Mihai Ungheanu şi Gheorghe Funar care sunt, de asemenea în sală. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator este înscris domnul senator Gavrilă Vasilescu. Rog şeful Grupului parlamentar UDMR să ne comunice dacă se înscrie cineva la declaraţii politice din partea grupului. Din sală: Din partea UDMR nu este nimeni, iar şeful este plecat în delegaţie.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şeful partidului este plecat în delegaţie. Din partea domnilor senatori independenţi nu este nimeni. Domnul senator, pot să vă întreb oficial dacă aţi terminat şedinţa de grup? Din sală: Da. Din sală: Apelul!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Putem striga catalogul, dar după părerea mea este mult mai simplu dacă îi notăm pe cei care sunt prezenţi în sală, decât să strigăm tot catalogul. (Discuţii în sală.) Vă rog, domnilor colegi să începem declaraţiile politice, având în vedere că aproape toate grupurile sunt reprezentate. Aş vrea să vă informez că, potrivit algoritmului stabilit, pentru declaraţiile politice timpul este repartizat astfel: Grupul parlamentar al Alianţei PNL - PD are 32 minute; Grupul parlamentar PSD are 30 minute; Grupul parlamentar PRM are 14 minute; Grupul parlamentar PC are 7 minute; Grupul parlamentar UDMR, 7 minute şi cei 13 senatori independenţi au 2 minute. Pentru şedinţa noastră de astăzi o să citesc lista completă, aşa cum au sosit înscrierile până în acest moment: din partea Grupului parlamentar al Alianţei PNL - PD domnul senator Mircea Mereuţă şi domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar PSD, domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, doamna senator Silvia Adriana Ţicău şi domnii senatori Ion Florescu, Ion Vărgău şi Adrian Păunescu, urmează doamna senator Liliana Tomoiagă şi închei lista pe locul 8, domnul Angel Tîlvăr. Sunt informat că domnul senator Ion Florescu a renunţat şi domnul senator Adrian Păunescu este cu semnul întrebării, având în vedere starea de sănătate. Stimaţi colegi, o să-l invit, pentru început la microfon pe domnul senator Mircea Mereuţă din partea Grupului parlamentar al Alianţei PNL-PD. Vă rog, microfonul central. Rog toţi colegii să ia loc în bănci, să ascultăm colegii care prezintă declaraţiile politice. Domnul senator Mircea Mereuţă, aveţi cuvântul.
		Domnul Mircea Mereuţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori. Aderarea României la Uniunea Europeană creează dificultăţi în adaptarea la nivel vest-european a politicii dâmboviţene. Acest fapt se vede, atât la actorii politici din opoziţie, cât şi la cei de la putere care preferă crearea de scandaluri şi conflicte politice, decât constructivismul politic. Termenul des folosit în ultimii ani "constructivismul politic" reprezintă pentru mine acea atitudine prin care întreaga clasă politică îşi concentrează eforturile prin a lua deciziile politice necesare atingerii standardelor europene, atât la nivel instituţional, cât şi economic, social şi administrativ. Din păcate, o astfel de definiţie nu poate fi pusă în practică datorită orgoliilor liderilor politici care preferă populismul acţiunilor proprii şi interesele meschine ce urmează a fi atinse, decât interesul societăţii româneşti din care fac parte. De observat este şi faptul că mass-media românească este folosită în acest joc al intereselor personale din culise pentru atingerea unor cote ridicate de audienţă şi pentru a putea influenţa opţiunile electorale ale omului de rând...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, numai un moment, vă rog să întrerupeţi, am o rugăminte pentru colegii din Grupul parlamentar PSD să-şi ocupe locurile în sală în linişte pentru a-l putea asculta pe domnul senator. (Discuţii în sală. Rumoare) Vă rog, domnule senator Mereuţă, să continuaţi.
		Domnul Mircea Mereuţă: ...omului de rând, amărât şi îngrijorat de consecinţele financiare ale aderării la structurile europene ce-i vor afecta şi propriul buzunar. Televiziunile şi presa scrisă aduc în prim planul emisiunilor şi cotidienilor o serie de politicieni ce se pricep să folosească idei teoretice ce plac auzului naiv al românului obişnuit. Un exemplu foarte clar în acest sens este referendumul privind suspendarea Preşedintelui României, precum şi cel lansat la concurenţă de preşedintele Băsescu privind votul uninominal. Abordarea acestor două teme nu este potrivită în acest moment, stabilitatea economică, cea social-politică, precum şi respectarea cerinţelor necesare de proaspăt stat membru al Uniunii Europene, fiind puse în pericol. Se previzionează o potenţială criză ce poate duce şi la activarea clauzelor de salvgardare. În plus, având ca test organizarea alegerilor europarlamentare pe 13 mai 2007 vom putea demonstra Europei că suntem un stat care a marginalizat concepţiile noastre balcano-comuniste şi vom trimite în Parlamentul European politicieni care să reprezinte latura rafinată, diplomatică, profesionistă şi perfecţionistă a partidelor politice româneşti. Din păcate, observ că o mare parte din conducătorii clasei politice nu sunt încă pregătiţi să-şi elimine mentalităţile şi obiceiurile fanariote care au constituit baza carierei lor. În loc să ne ocupăm de probleme care se află pe agenda europeană de genul globalizării, a şomajului, a modificării climatice, a migraţiei transnaţionale, a fiscalităţii europene, securitatea graniţelor Uniunii Europene, găsirea de soluţii pentru a adapta nevoile cetăţenilor români în funcţie de reglementări europene, noi ne pierdem timpul în dezbateri care par desprinse din telenovelele adaptate la plaiul mioritic. Nu cred că problema privind neconstituţionalitatea acţiunilor preşedintelui Băsescu, precum şi tratarea superficială a temei alegerilor uninominale, după o metodă populistă şi autocratică sunt chestiuni urgente, de primă rezolvare, în maximum şase luni ale politicii româneşti. De exemplu, tema alegerilor uninominale a făcut subiectul multor dezbateri în ultimii trei ani, Partidul Naţional Liberal fiind unul dintre promotorii unei variante combinate de alegeri bazate pe votul uninominal şi votul pe liste prin compensare. Noi, naţional - liberalii, am propus întregii clase politice dezbaterea şi adoptarea într-un termen rezonabil a unei variante privind introducerea votului uninominal, fiind de multe ori blocată iniţiativa noastră, chiar de acei care acum, demagogic şi populişti se folosesc de acest concept. Stimaţi colegi, Cred că este timpul să terminăm cu declaraţiile şi abordarea teoretică a unor subiecte care suscită entuziasmul de moment al alegătorilor şi să punem în practică, analizând la rece ceea ce declarăm, cum este cazul votului uninominal, în aşa fel încât să obţinem un echilibru politic şi stabilitate instituţională. Evoluţia naţiunii române ne impune să găsim soluţii prin diversificarea şi eficientizarea activităţii noastre politice, precum şi în abordarea unor teme reale pentru populaţia acestui stat, ce se va confrunta cu direcţiile economice impuse de politica europeană. Consider că noi, parlamentarii, nu trebuie tot timpul să respirăm şi să mâncăm prin televiziune, aşa cum afirma un cotidian central, în aşa fel încât să ne crească cota de notorietate prin vorbele frumoase ce le spunem, ci chiar să sprijinim prin activitatea noastră legislativă pe cei care ne-au trimis aici ca să-i reprezentăm. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnului senator Mereuţă pentru importanta declaraţie.
		Consult Grupul parlamentar PSD dacă domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu este în sală? Din sală: Este prezent.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, vă invit la microfon.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Când am aflat din mass-media că Guvernul României a constituit, prin sarcina de Guvern nr. SGG 3533/21 noiembrie 2006, o comisie interministerială în vederea analizării sub aspectul necesităţii, oportunităţii şi legalităţii propunerilor raportului comisiei de anchetă a Senatului privitoare la imobilul "Cathedral Plaza", aprobat prin Hotărârea Senatului nr.40/9 noiembrie 2006, am crezut că acest lucru este o glumă sinistră. Nu mi-a venit să cred, cum probabil nu vă vine nici dumneavoastră să credeţi, că Guvernul României a putut să-şi imagineze alcătuirea unei comisii guvernamentale, interministeriale, multidisciplinare şi aşa mai departe care să investigheze necesitatea, oportunitatea şi legalitatea unei hotărâri a Senatului. Am ajuns, iată, în situaţia paradoxală, inexplicabilă într-un stat de drept, ca un act al Senatului României să fie suspus datului cu părerea din partea celor care nu ar trebui să facă altceva decât să-l aplice. Dacă acest fenomen, nefiresc în sine, s-ar fi produs în intimitatea unui grup oarecare am fi înţeles, dar să se producă în organizarea şi sub patronajul Guvernului României este de-a dreptul jignitor, atât pentru Senatul României, cât şi pentru statul nostru de drept. Concluziile, de-acum celebrei comisii interministeriale care, domnilor şi doamnelor senatori, a verificat necesitatea, legalitatea şi oportunitatea unei hotărâri, având ca obiect aprobarea concluziilor unei comisii speciale de anchetă a Senatului jignesc Senatul României în integralitatea sa. Maniera de motivare a poziţiei Guvernului de a nu respecta Hotărârea Senatului, fie pe motiv că nu se poate şi ne este foarte greu de înţeles de ce, fie pe motiv să ar exista alte căi, aduce un afront impardonabil Senatului României şi statului de drept. Doamnelor şi domnilor colegi, Ne găsim într-o situaţie de fapt, caracterizată printr-o limpezime de cristal. Lângă Catedrala "Sf.Iosif", monument istoric de arhitectură de prim rang al ţării şi Capitalei noastre se înalţă, samavolnic şi în dispreţ total de lege un colos de oţel, beton şi sticlă care, mai curând sau mai târziu, va face din sfântul locaş de cult catolic un obiect de studiu pentru arheologie. Pentru orice român de bun simţ, este evident faptul că edificarea acestui colos se face cu încălcarea flagrantă a legilor acestei naţii, că în spatele autorizării ilegale a odioasei construcţii şi a ridicării ei se află un grup de interese solidar între cei care finanţează proiectul şi cei care o susţin, sunt mai puternici decât legea, mai puternici decât Senatul României, mai puternici decât opinia publică, mai puternici decât statul român, mai bine spus, controlează instituţiile statului român, controlează autoritatea publică. Dovada, primarul Chiliman, autorizat cu încălcarea legii pentru protecţia monumentelor istorice şi a condiţiilor de autorizare, inclusiv cu edificarea colosului ce ameninţă catedrala. Pentru acesta, primarul Videanu, încălcând şi el flagrant legea, emite un pseudo Plan Urbanistic Zonal şi, în aceeaşi zi, vine cu o concesionare, tot ilegală, de 116 m2 de teren, fapt în urma căruia un foarte bun amic al său devine, peste noapte, antreprenorul general al noii construcţii. Niciun organ al administraţiei publice locale nu a mişcat un deget aşa cum legea le impunea să o facă, cu toate că Inspectoratul de Stat în Construcţii, încă din 10 mai 2006, printr-un amplu raport, scotea în evidenţă grave ilegalităţi din procesul de avizare şi autorizare a acestei construcţii. Cei mai puternici decât legea controlează ministerele luate individual, dovadă, ministrul Iorgulescu, din Ministerul Culturii şi Cultelor, cel care ar trebui, într-un stat de drept, să protejeze atât monumentele istorice, cât şi lăcaşurile de cult, patronează samavolniciile slujbaşilor pe care îi păstoreşte, concretizate în avize prin care legitimează nelegalitatea evidentă, samavolnicii ridicate la rang de politică de stat în domeniul de care ministrul Berceanu, cel care într-o declaraţie, pentru care într-un stat normal ar fi fost obligat să demisioneze imediat, susţine că ar fi mai bine să se ridice câte o astfel de construcţie lângă fiecare locaş de cult. Fostul ministru de externe, Ungureanu, în deja celebra sa notă din 18 august 2006, după ce îl informa pe primul-ministru asupra ilegalităţilor grave semnalate de Inspectoratul de Stat în Construcţii în această chestiune, îşi permitea să propună Guvernului o strategie prin care să se abată atenţia Vaticanului de la gravitatea acestui caz, astfel încât autorităţile să nu fie nevoite să dea curs cererii Arhiepiscopiei Romano - Catolice de sistare a lucrărilor. Controlează justiţia, dovadă, onorabila Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României, după 10 luni trecute de la deschiderea procesului de către Arhiepiscopia Romano - Catolică strămută din nou dosarul prin care această instanţă este chemată să constate nelegalitatea autorizaţiei de construire şi să suspende lucrările. În acest timp, dosarul în care justiţia română până acum nu a făcut nimic se plimbă printre arhivele tribunalelor. Controlează, constatând cu stupefacţie, până şi Guvernul României. Ce altă dovadă ar mai trebui în afara celei oferite chiar de Guvern, care în loc să respecte şi să pună în aplicare Hotărârea Senatului, o anulează ca act de voinţă, printr-o aşa-zisă analiză, ba de legalitate, ba de necesitate, ba de oportunitate. Nu ştim, domnule prim-ministru, structura exactă a grupului de interese care îşi permite să interfereze prin miniştrii Guvernului o Hotărâre a Senatului României, dar ştim, atât de la dumneavoastră, cât şi de la Preşedintele României, că amândoi semnalaţi existenţa unor grupuri de interese, grupuri de interese care, cu complicitatea ori chiar cu participarea anumitor instituţii de stat, calcă în picioare legea română şi activitatea acelor autorităţi ce se străduiesc să o respecte şi să o aplice. În acest caz, este concludentă declaraţia primarului Chiliman publicată în ziarul "Ziua" din 27 aprilie 2006, în care acestea spunea: "Dacă Videanu mai încearcă să arunce responsabilitatea pe mine, o să scot eu la iveală mai multe înregistrări interesante cu el. În această afacere sunt băgate persoane importante din structurile statului, chiar şi un fost primar general. Deocamdată, reţineţi, deocamdată spun doar atât." Afirmaţiile primarului sectorului 1 sunt de-a dreptul uluitoare, acestea situându-l în zona serviciilor speciale. În finalul declaraţiei, domnul Chiliman este şi mai exclusiv. Cititorii urmează să descifreze singuri care ar fi acele persoane importante din structurile statului şi, mai ales, care fost primar general este implicat în afacerea "Cathedral Plaza", întrucât au existat până acum 4 primari generali, cu virtuţile recunoscute de alegători. Rămâne să ghicim noi persoana. Se impune pentru lămurirea acestei situaţii ca SRI să prezinte grabnic un raport Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii acestei instituţii pentru a se elucida veritabilele subsoluri, tot atât de periculoase ca ale clădirii "Cathedral Plaza", ale acestei tenebroase afaceri. Art.109 alin.1 din Constituţia României spune, domnule prim-ministru, textual: "Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia". Ne întrebăm şi vă întrebăm, domnule prim-ministru, dacă pentru sfidarea Senatului României va răspunde acum cineva ? Dacă îi veţi demite pe acei membri ai Guvernului şi înalţi funcţionari din ministere care şi-au permis să emane şi să semneze această absurdă notă sau pe cei care au dispus constituirea aberantei comisii interministeriale pentru analizarea sub aspectul necesităţii, oportunităţii şi legalităţii a propunerilor raportului Comisiei de anchetă a Senatului privitoare la imobilul Cathedral Plaza. Aceştia n-au învăţat în exerciţiul guvernamental că raportul unei comisii speciale de anchetă, aprobată prin hotărârea Senatului, nu reprezintă o simplă propunere, că Senatul nu propune Guvernului, ci dispune. Sau, poate, domnule prim-ministru, dacă această grosolană sfidare a Senatului României s-a petrecut cu ştiinţa dumneavoastră, veţi înainta demisia Guvernului, a unui Guvern care, sfidând voinţa poporului, devine ilegitim şi trebuie să plece cu dumneavoastră în frunte. Mă întreb şi vă întreb: credeţi într-un stat de drept ? Sau credeţi că se poate petrece aşa ceva ? În definitiv, în ce ţară din lume sau din Uniunea Europeană, unde, cu chiu cu vai, am ajuns şi noi, un Guvern îşi permite să ignore şi să batjocorească în acest mod cea mai mare forţă spirituală din lume - Biserica Romano-Catolică - Catedrala "Sfântul Iosif" fiind cel mai sfânt locaş al său din România, unde a îngenuncheat în rugăciune pentru noi, în anul 1999, Sfântul Părinte, Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea. Dacă nu putem gândi, fie noi, fie Ministerul Afacerilor Externe, la ce efect ar putea duce ignorarea Curiei papale, ar fi bine să-i consultăm pe istoricii noştri sau pe cei ce mai au încă vocaţie asupra relaţiilor diplomatice de rang superior. Atenţie, domnilor actuali guvernanţi, şi găsiţi-vă mai repede un ministru de externe pentru a vă topi ceara din urechi şi pâcla de pe ochi până nu va fi prea târziu. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu mulţumesc domnului senator Ungureanu pentru declaraţia prezentată în plen şi invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, pe domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul central pentru domnul senator Funar.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor senatori, Aşa cum ştiţi, noi, românii, suntem bogaţi, inclusiv în proverbe. Unul dintre proverbe spune că "Hoţul strigă: Prindeţi hoţii!" şi am să vă prezint, astăzi, unul dintre aceşti hoţi, care strigă de câţiva ani, pe toate lungimile de undă din România şi minte de îngheaţă apele.Este vorba de primarul municipiului Cluj-Napoca şi preşedintele Partidului Democrat, domnul Emil Boc. Am să vă prezint două fapte extrem de grave, care n-am dori să se repete şi în alte părţi ale României. Aşa cum cunoaşteţi, am fost timp de 12 ani şi jumătate primar al municipiului Cluj-Napoca. Între alte iniţiative, am avut şi pe aceea de a realiza o lucrare monografică de prezentare a municipiului, capitala spirituală a Transilvaniei. Vă prezint ediţia din anul 2001: "Municipiul Cluj-Napoca - un municipiu cu vocaţie europeană", o lucrare la a cărei realizare au contribuit academicieni, profesori universitari şi alte personalităţi ale municipiului. Lucrarea a fost editată în anul 2001, din iniţiativa primarului şi cu sprijinul financiar al Consiliului local. Am lansat această lucrare într-o zi de sărbătoare, de 1 martie 2001, pe scena Teatrului naţional din Cluj-Napoca, în prezenţa multor sute de personalităţi ale municipiului. Au fost invitaţi, au participat şi toţi cei care au deţinut funcţia de primar, consilier local, de la sfârşitul anului 1989 până în 2001, de asemenea cetăţeni de onoare ai municipiului şi mulţi alţi clujeni care au dorit să fie de faţă cu noi la lansarea acestei lucrări. La începutul lucrării apare un Cuvânt înainte, în limbile română şi engleză, semnat, la final, dr.economist Gheorghe Funar - primarul municipiului Cluj-Napoca. Subliniez - am realizat-o în anul 2001. Lucrarea a apărut într-un tiraj de circa 7000 exemplare. Până în vara anului 2004, când i-am predat ştafeta domnului primar Emil Boc, am distribuit circa 2000 de exemplare din această lucrare multor delegaţii, mai ales din străinătate, dar şi din alte părţi ale ţării, care ne-au vizitat la Cluj-Napoca. Acum, apare următoarea surpriză: această lucrare rămasă în stoc, bună de distribuit în continuare de către noul primar, Emil Boc, este falsificată şi la Cuvântul înainte apare autor, în anul 2001, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, ales în 2004. Este un hoţ, este un furt pe care aştept ca primarul municipiului Cluj-Napoca să-l recunoască public, dar s-ar putea, în obişnuinţa lui de a minţi încontinuu, să spună că nu este adevărat. Problema este cunoscută şi de jurnaliştii clujeni care, în aceste zile, fac investigaţii acasă. O a doua problemă, la fel de gravă: primarul municipiului Cluj-Napoca şi preşedintele PD-ului s-a molipsit de la şeful statului, domnul preşedinte Traian Băsescu, şi şi-a găsit şi el o blondă, o domnişoară Ferencz Gabriela Ştefania, care, în lipsa primarului, din iulie 2004 încoace, stă în cabinetul primarului, semnează toate actele primăriei sau aproape toate actele primăriei, falsificând semnătura primarului. Vă prezint aici şi le prezint şi jurnaliştilor - am pe format A4, ca să nu se conteste formatul bileţelului - numai 150 de dispoziţii ale primarului care nu sunt semnate de primarul Emil Boc, semnate de această domnişoară, care a fost avansată pe postul de subprimar. La început, prin iulie, august, septembrie, erau şi alte domnişoare care semnau acolo unde scrie "Primar, Emil Boc". Pentru curiozitatea dumneavoastră, dacă doriţi, doamnelor şi domnilor senatori, vă prezint, să vă minunaţi, cum s-au semnat aceste documente. Sunt dispoziţii ale primarului municipiului Cluj-Napoca. De atunci, această practică continuă şi, în timp ce preşedintele PD-ului este la Bucureşti, 2-3-4-5-6-7 sau 8 zile dintr-o săptămână, sau este plecat în Statele Unite, sau în China, sau în alte părţi ale lumii, la Primăria din Cluj-Napoca se semnează de către alte persoane documentele, falsificându-se semnătura primarului. Primarul Emil Boc cunoaşte şi prima, şi cea de-a doua problemă pe care v-am prezentat-o. De aceea ţine cu dinţii ca să rămână ministru de justiţie doamna Monica Luiza Macovei, pentru că are încredere că Parchetul nu se ocupă de aceste infracţiuni săvârşite la primăria municipiului nostru. Până când Parchetul se autosesizează şi se apucă de lucru, aş vrea să vă informez, doamnelor şi domnilor senatori, că voi solicita, mâine, Biroului permanent al Senatului să aprobe ca, din cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, să se constituie o subcomisie care să se deplaseze la Cluj-Napoca, să constate toate aceste lucruri şi să facă propuneri pentru intrarea în legalitate. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc.
		Mulţumesc domnului Funar pentru declaraţia prezentată şi invit la microfon, din partea Partidului Conservator, pe domnul senator Gavrilă Vasilescu. Microfonul central, vă rog!
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Daţi-mi voie ca în această declaraţie politică să mă refer la o situaţie pentru care Senatul s-a exprimat prin vot, asupra cauzelor care au dus la această situaţie printr-o moţiune, dar, într-un fel, aş putea să spun că lucrurile continuă şi nu sunt stopate. Din declaraţia doamnei Monica Macovei, după adoptarea moţiunii simple intitulată "Minciuna - adevărul justiţiei Macovei" de către Senatul României, dar şi a unor susţinători frecvenţi ai dânşii şi, din păcate, constat că şi de un partid parlamentar - şi mă refer la Partidul Democrat - ar rezulta că oficialii Uniunii Europene susţin pe Monica Macovei şi critică votul dat de Senatul României în favoarea moţiunii. Sunt exemplificate, printre altele, declaraţia doamnei Susanne Kastner, vicepreşedinta Bundestag-ului german, care ar fi condamnat votul de neîncredere acordat de senatori ministrului justiţiei, a domnului comisar Franco Frattini şi altele. Partidul Conservator consideră că, în situaţia în care luările de poziţie din partea unor oficiali europeni, astfel cum au fost ele prezentate de către doamna Macovei şi de către susţinătorii acesteia, sunt reale, acesta ar însemna un amestec în treburile politice interne ale României şi condamnă cu fermitate acest lucru. Pentru ca opinia publică să fie pe deplin lămurită asupra votului de neîncredere pe care Senatul l-a dat ministrului justiţiei - şi am constatat că se discută foarte multe despre moţiunea anti-Macovei şi pentru ca să facem puţină dreptate şi pentru ca să fie corect perceput - n-a fost moţiunea anti-Macovei, ci a fost moţiune pro-justiţie, solicităm ministrului justiţiei, Ministerului Justiţiei, Guvernului să ia o poziţie oficială faţă de declaraţiile care se fac - şi nu reflectă realitatea - în legătură cu poziţia pe care o au oficiali ai Uniunii Europene sau ai statelor membre ale Uniunii Europene. În ceea ce-l priveşte pe domnul comisar Franco Frattini, lucrurile - şi mie, şi cred că şi opiniei publice - sunt clarificate. Dânsul a fost admonestat pentru declaraţia făcută. În ceea ce-o priveşte pe doamna Susanne Kastner, am avut prilejul să-o cunosc, refuz să cred că o persoană cu un simţ foarte dezvoltat a ceea ce înseamnă instituţia parlamentară - este vicepreşedinte al Bundestag-ului german - ar fi făcut o asemenea declaraţie, aşa cum a fost prezentată de către susţinătorii doamnei Macovei. Revin asupra acestei solicitări. Atât instituţia care a dat vot moţiunii pro-justiţie, cât şi opinia publică au dreptul să afle realitatea. Altfel, ceea ce s-a criticat în moţiune - în care minciuna a reprezentat un instrument prin care s-a încercat ca opinia publică să fie indusă în eroare - continuă şi trebuie stopat acest lucru. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului Vasilescu pentru declaraţia prezentată şi invit la microfon, din partea Grupului parlamentar UDMR, pe domnul senator Puskas Valentin Zoltan. Aveţi cuvântul! Microfonul central, vă rog! 4 minute.
		Domnul Puskas Valentin Zoltan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, Declaraţia mea de astăzi se referă la problema pe care am dezbătut-o destul de larg, joi, dar dintr-un alt punct de vedere. Am accentuat şi joi şi accentuez şi acum că noi, cei din UDMR, am susţinut întotdeauna acele legi care se refereau la retrocedări de proprietate. Considerăm că este o dreptate care se pune în mişcare atunci când retrocedăm acele bunuri, care în mod abuziv au fost preluate în regimul comunist. Bineînţeles, că aceste retrocedări n-ar trebui să afecteze şi o altă parte a societăţii, pentru că, dacă în timpul regimului comunist, celor care au avut anumite proprietăţi li s-a confiscat această proprietate şi au fost alungaţi şi lăsaţi fără acoperiş, nu trebuie să cădem în aceeaşi oală. Acum, noi nu trebuie să procedăm la fel cu cei care locuiesc în aceste locuinţe. Prin retrocedarea locuinţelor către foştii proprietari - în mod just, s-a făcut această retrocedare - am creat o disensiune, prin forţa legii, între proprietari şi chiriaşi. Oamenii care au fost repartizaţi în locuinţele respective acum 20, 30, 40 de ani şi au locuit acolo, acum sunt puşi în situaţia de a avea conflicte zilnice cu proprietarii care au reprimit aceste locuinţe, dar nu pot intra în folosinţa acestora, pentru că sunt ocupate de chiriaşi. S-au prelungit şi contractele de închiriere de 2 ori, de 3 ori deja, dar aceasta nu este o rezolvare a problemei. Ce se întâmplă în prezent? Şi la noi, şi la alţii? Proprietarul, devenind proprietar de drept, recurge la anumite artificii, şi anume, merge la electricitate, la gaze, la apă, la canal şi renunţă la contractul de furnizare a utilităţilor, în calitatea sa de proprietar are acest drept, iar chiriaşul rămâne în locuinţă fără aceste utilităţi. Degeaba merge să-şi caută dreptatea pe tărâm administrativ sau judecătoresc, pentru că nu primeşte răspunsuri pozitive şi astfel este pus într-o situaţie în care ori pleacă - şi unde să plece din locuinţă? -, ori rămâne în locuinţă fără utilităţi. Stimaţi colegi, Am retrimis la comisie iniţiativa legislativă. Pe bună dreptate, trebuie să-i aducem nişte modificări şi i le vom aduce. Trebuie să adoptăm această iniţiativă, dar până când această iniţiativă va intra în vigoare ca lege şi va fi aplicată ca lege, este nevoie să reglementăm şi problema utilităţilor din locuinţele retrocedate. Dacă nu obligăm pe actualii proprietari, redeveniţi proprietari, în urma retrocedărilor, să nu afecteze pe chiriaşi în această privinţă, atunci ne vom trezi, la un moment dat că un milion sau două milioane de oameni vor fi în situaţia de a nu avea apă, canal, electricitate şi gaze, pentru că proprietarul renunţă la acestea. Pentru a reglementa această situaţie, noi, UDMR-ul, am depus o iniţiativă legislativă pe care vă rugăm s-o susţineţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnului senator Valentin Zoltan Puskas.
		Din partea Grupului parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD are cuvântul domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Mario Ovidiu Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Distins Senat,. Onorată asistenţă, Declaraţia mea politică porneşte de la o afirmaţie făcută zilele trecute de către un fost demnitar, care propunea să fie întrebaţi cetăţenii României dacă sunt de acord cu suspendarea Parlamentului. Cu alte cuvinte, după ce în decembrie 1989 s-a murit pentru libertate şi democraţie, vine acum cineva, care, în numele aceleiaşi democraţii, se întreabă dacă nu cumva trebuie dizolvat Parlamentul. Ideea este stupefiantă. Admitem cu toţii că este necesară o reformă a Parlamentului, fie şi pentru delimitarea mai clară, dincolo de modificările Constituţiei din 2003, a atribuţiilor celor două Camere. Apare destul de des enunţată şi ideea reducerii numărului parlamentarilor. De acord, dar am convingerea că în curând va reapare ca o soluţie salvatoare pentru ţară, mergând pe o anumită logică, ideea unui Parlament monocameral şi, de ce nu, până la urmă zerocameral. În spatele ideii se află, la un moment dat, autoritarismul. Stimaţi colegi, Aş dori să nu înţelegeţi că mi-am propus o pledoarie pro domo. Sunt întru totul de acord că facem unele greşeli, că legile nu sunt perfecte, că mai sunt multe de făcut în privinţa selectării celor care-i reprezintă în Parlament pe cetăţenii acestei ţări. Nu cred, însă, că pata pusă pe Parlament reprezintă cheia problemei. Ba, aş îndrăzni să afirm că este o atitudine nepotrivită. România are o populaţie de 22 milioane de locuitori care trebuie să fie corect reprezentată. După 17 ani de la revoluţie, mai avem multe lecţii ale democraţiei de învăţat, dar nu putem accepta sugerarea unui soi de agresiuni asupra Parlamentului privit tot mai frecvent de către unii dintre pretinşi oameni politici sau analişti, ca principala sursă de nenorocire a acestei ţări. Admit că trebuie să orientăm activitatea Parlamentului către un mod mai bun de îndeplinire a promisiunilor făcute cetăţenilor în campaniile electorale, către elaborarea unor politici publice şi a unor proiecte politice viabile care să corespundă aşteptărilor celor care şi-au exprimat opţiunea politică prin vot. Eu cred că tocmai acum, România, proaspăt aliniată ţărilor europene, are nevoie de un Parlament naţional consolidat, bazat pe competenţă individuală. Este unul dintre motivele pentru care Partidul Naţional Liberal susţine ideea unei republici parlamentare, în care preşedintele ţării să fie ales de către Parlament. Consider că modernizarea instituţiei parlamentare, adesea victimă a luptelor politice pentru controlul puterii, este absolut necesară, ca o garanţie a bunei funcţionări a democraţiei în România. De aceea, subliniez că restructurarea instituţiei parlamentare, ţinând cont şi de agenda populaţiei, adesea ignorată, ce-i drept, este singura alternativă demnă de luat în consideraţie. Stimaţi colegi, Este adevărat, în România, democraţia este marcată încă de fragilitate. Este necesară nu numai primenirea clasei politice, ci, concomitent, este nevoie de un cetăţean puternic, cu o cultură politică. În felul acesta, gradul de responsabilitate în votarea parlamentarilor ar creşte. Îmi exprim speranţa că nu va trece mult timp până când instituţia Parlamentului îşi va ocupa locul ce i se cuvine, acela de cea mai importantă componentă a democraţiei. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnul senator Mario Ovidiu Oprea.
		Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar PSD pe doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă. Aveţi cuvântul. Microfonul central, vă rog.
		Doamna Liliana Lucia Tomoiagă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Tema declaraţiei mele politice este axată pe problematica socio-umană a localităţilor din zona Munţilor Apuseni, de pe raza Judeţului Alba. Munţii Apuseni reprezintă o zonă centrală a Transilvaniei, cu importante influenţe în procesul formării naţiunii române. O parte reprezentativă pentru localităţile zonei Munţilor Apuseni se află pe teritoriul administrativ al judeţului Alba. Respectiv, patru oraşe şi 33 de comune, populate de aproape 103.000 locuitori. Caracteristică pentru locuitorii acestei zone, dar, mai ales, pentru cei din mediul rural este sărăcia accentuată. Despre sărăcia lucie a moţilor, despre disperarea zilei de mâine, despre primarii corupţi, despre un viitor scufundat în neant s-au scris sute de pagini, dar în calitate de senator de Alba nu pot să asist pasiv la inconştienţa autorităţilor, care riscă să schimonosească localităţile apusene depopulându-le prin jugul sărăciei. Locuitorii zonei Munţilor Apuseni au fost supuşi permanent unor constrângeri considerabile din punct de vedere economic şi social, iar în prezent se confruntă cu anumite condiţii, îndeosebi economice, deosebit de grele, şi cu un continuu declin al nivelului de trai. Unele unităţi economice din acest perimetru şi-au încetat complet activitatea, iar altele s-au restrâns ca urmare a reorganizării economice. Exploatările miniere care ofereau cele mai multe locuri de muncă tradiţionale în zonă au fost nevoite să-şi închidă porţile. Astfel, întreaga zonă, începând de la Abrud spre Câmpeni, Zlatna, Baia de Arieş până la Roşia Montană au ajuns într-o stare de sărăcie fără precedent. Veniturile populaţiei au scăzut dramatic. Nivelul de trai şi calitatea vieţii s-au înrăutăţit. Indicatorii de sănătate şi cei demografici se situează la cote alarmante. Administraţiile locale nu mai au bani de funcţionare, iar şomajul nici măcar nu mai este contabilizat. Spre exemplu, din cei 1600 de mineri care lucrau după 1990 la ArieşMin unii sunt acum pensionari, alţii au devenit şomeri sau emigranţi, iar în oraşul Baia de Arieş, 80% din localnici nu mai au loc de muncă. La Abrud, din cei 6000 de locuitori, 1500, respectiv, un sfert din totalul populaţiei, au depus cereri pentru ajutoare de încălzire. De asemenea, foarte mulţi ortaci sunt afectaţi de boli profesionale, cum este silicoza sau fibroză. În plus, o mare parte din cei mai tineri au plecat, pur şi simplu, să-şi încerce norocul dincolo de graniţele ţării. Localităţile se depopulează treptat, iar procesul de îmbătrânire al populaţiei este avansat. Lipsa serviciilor şi facilităţilor de bază, precum electricitatea, drumurile, comunicaţiile, alături de situaţia economică dificilă a întreprinderilor din zonă, corelată cu absenţa unei alternative de angajare a obligat multe familii să revină la un mod de viaţă bazat pe prelucrarea lemnului şi agricultura de subzistenţă. De când se ştiu moţii au trăit de pe urma codrului din dulgherit, dogărit, construcţii de lemn. Acum, spun moţii, pădurile lor îi îmbogăţesc pe alţii. Ca să-şi câştige pâinea, moţii sunt obligaţi să vândă lemn la preţuri de nimic mafiei de profil. Crescătorii de animale se confruntă, la rândul lor, cu probleme deosebite. Astfel, 20 de primari din Apuseni se plâng că prin închiderea abatorului din Câmpeni, investiţie realizată cu sprijin financiar FIDA, sunt nevoiţi să străbată peste 100 km până la cel mai apropiat abator. Ca urmare, transportul unui animal care necesită o sacrificare urgentă este foarte costisitor pentru proprietarii de animale şi greu de realizat. Mâhnirea moţilor este cu atât mai mare faţă de autorităţile centrale cu cât, spun ei, "nu e nevoie de eforturi mari ca să ne ajute să ieşim puţin din iobăgia aceasta". Pentru aceasta, cadrul natural favorabil trebuie completat cu o infrastructură care în prezent lipseşte, cu hoteluri, cu pensiuni corespunzătoare şi, nu în ultimul rând, cu un personal competent. Drumurile de care se vaită moţii sunt "perforate" cum nu am mai văzut în nici un colţ al ţării. Ei spun că dacă nu li se fac drumuri, nu poţi face nimic, nici turism, nici afaceri, nici lucrări de gospodărie. În pofida gravelor dezechilibre economice regionale înregistrate în zona munţilor Apuseni nu s-au înregistrat preocupări semnificative în vederea ameliorării acestora. După anul 1990, Guvernul României a emis câteva hotărâri din care au fost redate moţilor o parte din drepturile avute în perioada interbelică, însă aceste măsuri nu s-au aplicat, fie datorită nealocării de către Ministerul Finanţelor Publice a fondurilor necesare susţinerii măsurilor respective, fie apariţiei cu mare întârziere a normelor de aplicare. Autorităţile locale nu au prea multe alternative. În prezent dezvoltarea este condiţionată de existenţa resurselor financiare. Din păcate, o zonă săracă dispune de un potenţial investiţional minim. Reconversia profesională este, de asemenea, o provocare fără sorţi de izbândă. Strategiile Companiei "MINVEST" Deva, care coordona activitatea exploatărilor miniere din Apuseni, nu şi-au dovedit eficienţa. Proiectul de la Roşia Montană, iniţiat de o companie privată - "Gabriel Resources" - a fost vândut de companiile de imagine ale acesteia, ca fiind singura speranţă de dezvoltare a zonei. Reprezentanţii companiei canadiene se laudă că dacă vor fi lăsaţi să construiască exploatarea Munţilor Apuseni, aceştia îşi vor reveni din criza socială de acum. Însă, chiar dacă proiectul va fi realizat, el presupune angajarea directă a aproximativ 500 de oameni, în condiţiile în care, în zonă, sunt mii de şomeri calificaţi. Pentru mineritul din Apuseni este însă nevoie de altceva: susţinerea strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane, urmărirea implementării acesteia şi asigurarea resurselor financiare necesare aplicării facilităţilor prevăzute de lege, în vederea stimulării fermei montane, a stabilizării populaţiei în zona montană, introducerea în planul naţional de dezvoltare a unui capitol care să trateze zonele sărace din România, în care să fie cuprinsă şi zona Munţilor Apuseni, sunt doar câteva din măsurile de dezvoltare economică şi de protecţie socială, prin care statul poate să asigure moţilor un trai decent. Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, Domnilor guvernanţi, Ar fi păcat ca o zonă binecuvântată de Dumnezeu cu frumuseţi naturale şi unice să fie lăsată să moară. Poate, mai mult decât oricând, urmaşii lui Horea şi ai lui Avram Iancu au nevoie de sprijinul nostru. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu doamnei senator pentru declaraţia prezentată. (Aplauze în sală)
		Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Partidului România Mare.
		Domnul Mihai Ungheanu: Domnule preşedinte, Domnilor parlamentari, Intervenţia mea este, în egală măsură, tehnică şi politică. Ea se referă la o situaţie vizibilă. Senatul României şi Parlamentul, în general, sunt atacate şi defăimate şi este bine că aici s-au auzit şi cuvinte limpezi, de susţinere a condiţiei necesare a Parlamentului României. Intervenţia mea vrea să reamintească senatorilor şi, în mod special, senatorilor Partidului Democrat - nu ştiu câţi sunt în sală - un articol din Regulamentul Senatului. Art.138 alin.1 "Votul poate fi contestat, în cazul moţiunii simple, numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de către preşedintele Senatului". Iată care este esenţa parlamentară şi regulamentară a şedinţei despre care se vorbeşte atât de mult. Atâta timp cât reprezentanţii Grupului parlamentar al PD nu au acţionat în consecinţă - şi mă refer la lideri şi la vicelideri - toată această paradă, toată această campanie din presă este absolut nedemnă, mai ales că este vorba despre un partid parlamentar. Mergând mai departe, în acelaşi sens, vreau să vă semnalez că s-a lansat un comunicat din partea unui primar, primarul de Bucureşti, care afirmă cu foarte mult patos că, după Regulament, art.41 secţiunea 1 "secretarul Senatului are obligaţia de a urmări prezenţa senatorilor în sală şi de a consemna rezultatul votului". Este o misiune pe care îşi permite să mi-o dea un neparlamentar, pentru că misiunile pe care le are un secretar ţin de Regulamentul Senatului şi ţin, evident, de preşedintele Senatului. Pentru a pune lucrurile la punct şi a arăta modul în care se lucrează în acest caz de către reprezentanţii PD-ului, am să vă citesc art.41 invocat, care este trunchiat şi măsluit. Art.41 - "Secretarii Senatului au următoarele atribuţii curente - subliniez "curente" - în activitatea de legiferare" şi la punctul "f", aşa-zisul citat "consemnează rezultatul votului, atunci când acest lucru se impune". Deci, este vorba de şedinţele curente, de şedinţele de lucru obişnuite, şi nu de moţiuni şi această precizare care lipseşte în comunicatul domnului Videanu, "atunci când acest lucru se impune", înseamnă că "atunci când dispune preşedintele Senatului". În realitate, lucrurile stau altfel şi sunt foarte mirat că senatorii Partidului Democrat, prezenţi, nu au atras atenţia celor care, în numele PD-ului, lansează asemenea atacuri la adresa Senatului, pentru că erau datori să cunoască Regulamentul Senatului, să facă contestarea la timp şi, evident, să-şi împiedice colegii să creeze un curent de opinie întemeiat pe minciuni mass-media. Vă dau citatul. Articolul 135 alin.1, "În cazul votului secret, exprimat prin buletine sau bile, se constituie o comisie de numărare şi validare a voturilor, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar", ceea ce s-a şi făcut. Este vorba nu de un regim de vot obişnuit, ci de un regim de vot prin bile, care îşi are caracteristicile lui, iar constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot, se face prin proces-verbal încheiat de către comisia de numărare şi validare. Comisia se numeşte de numărare şi validare, pentru că nu are doar sarcina de a număra nişte bile, ci şi de a valida un rezultat, care este o acţiune mai complexă. Spun toate aceste lucruri, pentru că toată această campanie care loveşte în Parlament, care loveşte în Senat are un subtext murdar. Eu nu înţeleg de ce aceşti primari de Cluj şi de Bucureşti se preocupă de asemenea lucruri şi ţin să mintă lumea cu neruşinare, în legătură cu posibilităţile juridice. Să fie limpede! Votul este ireversibil dacă nu a fost contestat la timp, iar chestiunea este de prim ordin pentru viaţa parlamentară. Cum gândesc senatorii PD să convieţuiască cu noi ceilalţi, atâta timp cât ei sunt complici la această campanie urâtă, campanie care nu are un fundament profund, dar care se foloseşte de invenţii ca cele pe care vi le-am relevat până acum? Este o problemă foarte importantă pentru noi, pentru că dacă vrem să fim parlamentari, trebuie să ne supunem normelor parlamentare, Constituţiei şi Regulamentului Senatului. Eu ştiu că, de doi ani încoace, partidul cel mai anarhic, mai dezordonat, grupul care a făcut cele mai mari dificultăţi Senatului, este Grupul parlamentar al PD, inclusiv voturi incorecte. Deci, de ce se vine din această direcţie, de ce senatorii Partidului Democrat nu reacţionează faţă de cei care lansează împotriva Senatului asemenea tiruri absolut nejustificate, în cazul activităţii secretarului de resort? Eu ştiu ce am de făcut. Domnul primar Videanu nu-mi poate da misiuni, nu-mi poate trasa sarcini. Am făcut ceea ce trebuie făcut, ceea ce fac de 6 ani de zile în Senat. Or, acest lucru am vrut să-l subliniez în declaraţia mea care este şi tehnică şi politică. Mă voi rezerva în viitor şi pentru alte comentarii, în legătură cu poziţia Grupului parlamentar al Partidului Democrat în Senatul României, făcând un bilanţ al acestei activităţi. Ceea ce vreau să vă spun, însă, înainte de a încheia, este că modul în care s-au purtat membrii acestui grup şi ai Alianţei PNL-PD în legătură cu votul secret, este inadmisibil, pentru că s-au constituit în grup de presiune asupra votanţilor, iarăşi împotriva Constituţiei, iarăşi împotriva relaţiilor normale în Parlament, pentru că, după Constituţie, nu există un mandat imperativ pentru cei aleşi şi nu există nici vot imperativ. Întrebarea finală este dacă este cazul să cerem senatorilor PD să intre în norma parlamentară şi eu pronunţ această formulă aici - trebuie să intre în norma parlamentară - să-şi decomande campania calomnioasă, pentru că este datoria lor de senatori şi de parlamentari români. Altfel, lucrul va avea alte consecinţe neprevăzute în momentul de faţă. Tot ceea ce se întâmplă, însă, ne arată că votul pentru demiterea ministrului justiţiei este întemeiat, ca şi hotărârea partidelor de a trece la suspendarea actualului Preşedinte. Este vorba de o atitudine parlamentară verticală, este vorba ca acest Parlament şi Senatul să se poarte în continuare vertical. Îi felicit pe cei care au făcut acest lucru, începând cu preşedintele Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, cu liderii de grup care l-au susţinut şi închei prin a atrage atenţia că în chiar sânul Parlamentului există factori de negare şi de subminare a Regulamentului şi a Constituţiei. Este inadmisibil să fii în Parlamentul României şi să taci complice atunci când, din afară, Parlamentul este atacat fără motiv. Mă refer la modul în care s-a scris acest comunicat, la răstălmăcirea textului. Era firesc ca reporterii care m-au sunat să mă chestioneze, pentru că ei nu aveau de unde să ştie că este vorba de un comunicat în care se răstălmăcesc articole din Regulamentul Senatului. Am făcut efortul de a răspunde, pe larg, tuturor. Mulţumesc Televiziunii Române şi Rompres-ului, în primul rând, care au făcut relatări corecte, care au clarificat lucrurile, după cum mulţumesc tuturor celor care mi-au dat telefoane cu bună intenţie şi au reţinut lucrurile importante pe care voiau să le reţină din ceea ce am spus. Închei, spunând că suntem abia la începutul unei clarificări, că această chestiune nu poate să rămână aşa, pentru că ne aflăm în faţa unei acţiuni calculate, măsluitoare, de atac împotriva Parlamentului şi a Senatului României. Vinovat este Partidul Democrat. (Aplauze în sală)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Ungheanu pentru declaraţia prezentată şi-l invit la microfon pe domnul senator Angel Tâlvăr, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul central pentru domnul senator Tâlvăr.
		Domnul Angel Tâlvăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Sfârşitul anului 2006 şi începutul anului 2007 au fost marcate, în mod obişnuit, am putea spune, de noi controverse legate de activitatea ministrului educaţiei şi cercetării. Prin activitatea sa şi prin fiecare dintre apariţiile sale publice derulate, mai ales, sub sloganul "am reuşit tot ce ne-am propus", prezent şi în mesajul postat pe site-ul ministerului, domnul ministru ne dovedeşte cât de departe este de realităţile sistemului de învăţământ românesc. Într-adevăr, dacă domnul Hărdău şi-a propus să aibă o relaţie dezastruoasă cu sindicatele din învăţământ, a reuşit! Mărturie stau atât modul în care au fost gestionate problemele sociale din sistemul de învăţământ, permanenta stare de tensiune, existentă în rândul cadrelor didactice, precum şi faptul că ministrul educaţiei nu a chemat la consultări decât în urma protestelor energice ale acestora, sindicatele din învăţământ care aveau dreptul, prin protocol, să-şi exprime punctul de vedere cu privire la un proiect legislativ, fundamental pentru învăţământul românesc, Legea învăţământului preuniversitar. Dacă domnul ministru şi-a propus ca la sfârşitul anului 2006 nici o unitate de învăţământ din mediul rural, foarte multe şi din oraşe, să nu beneficieze de munca extrem de calificată a 100% personal didactic calificat, a reuşit. În acest moment, peste 30% dintre profesorii şi învăţătorii din şcolile româneşti sunt suplinitori, iar majoritatea îşi schimbă, anual, locul de muncă. Numai anul trecut, 9 mii de profesori au renunţat la catedră şi s-au îndreptat spre slujbe mai bine plătite. Dacă ministrul educaţiei şi cercetării şi-a propus ca 70% dintre şcoli să aibă grup sanitar în curte, 47% să fie alimentate cu apă de la fântână, iar 13% să nu aibă nici un fel de sistem de alimentare cu apă, nu putem spune decât că din nou a reuşit. Numai în judeţul Vrancea, în urma unor verificări efectuate de către Inspecţia Sanitară de Stat, în intervalul 15 - 26 ianuarie 2007, s-a constatat că din 173 de unităţi şcolare controlate, numai 65 au asigurată apă potabilă curentă, în timp ce alte 108 sunt deficitare la acest capitol. Nu putem, însă, să nu constatăm că ceea ce-i reuşeşte de minune domnului ministru este iritarea opiniei publice, a părinţilor, a elevilor, rezultat firesc al nesfârşitelor sale gafe şi al lipsei de tact cu care tratează orice persoană, fie ea ziarist, parlamentar sau simplu cetăţean care are îndrăzneala să-l interpeleze cu privire la activitatea sa. Edificatoare, în acest sens, sunt răspunsurile pe care domnul ministru le-a dat într-o conferinţă de presă din ianuarie, când compara cumpărarea de către minister a unei maşini de lux în valoare de 60 mii Euro, cu achiziţia unei mături sau a unui făraş. Că acest membru al Guvernului este capabil să atingă oricând noi performanţe în ceea ce priveşte sfidarea cetăţenilor a devenit evident la sfârşitul săptămânii trecute, când mass-media a semnalat că ministrul educaţiei se plimbă cu două limuzine de lux, una de 60 mii Euro, iar alta de 30 mii Euro. Şi aceasta, în timp ce în România există mult prea multe locuri în care elevii sunt nevoiţi să parcurgă zilnic, pe jos, mulţi kilometri pentru a ajunge la şcoală. Reacţia domnului Hărdău la scandalul manualelor alternative este încă o dovadă elocventă a faptului că domnia-sa ocupă, cu totul întâmplător, funcţia de ministru al educaţiei şi cercetării. Cum este posibil ca ministrul educaţiei să susţină în faţa Comisiei de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor că modul defectuos în care sunt concepute manualele alternative de istorie şi limba română nu reprezintă decât, citez: "o falsă problemă tratată emoţional"?! În condiţiile în care aceste manuale în loc să acorde locul cuvenit unor personalităţi marcante ale culturii şi istoriei noastre naţionale, abordează subiecte care ţin de viaţa actorilor de la Hollywood sau de preamărirea doamnei Macovei, văzută ca o binecuvântare pentru ţară. Această manieră de abordare a problemelor manualelor alternative, ne-a arătat încă o dată că domnul Hărdău dovedeşte o lejeritate greu de imaginat pentru o persoană care ocupă o funcţie de asemenea importanţă. Reacţiile sale întârziate şi firave în cazul scandalurilor legate de achiziţionarea microbuzelor şcolare, a limuzinelor de lux, în ceea ce priveşte manualele alternative şi broşurile cu rezolvări pentru subiecte de bacalaureat, fac din domnul ministru Hărdău campionul absolut al fugii de răspundere. Pentru ca viitorul european a milioane de elevi să nu fie periclitat şi pentru că este inadmisibil ca prestigiul şi imaginea învăţământului românesc să fie afectate de umbrele care planează asupra activităţii cel puţin mediocre a domnului ministru, cred că a venit momentul ca, măcar în ceasul al 12-lea, primul-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu, să-şi asume un gest de normalitate, şi în cazul unei posibile restructurări a Executivului, să facă ceea ce aşteptăm de mult timp de la dânsul, să-l înlocuiască pe domnul ministru Hărdău. Am da, în felul acesta, învăţământului românesc şansa pe care o merită şi am închide un capitol cu care şcoala românească nu are motive să se mândrească. Vă mulţumesc. (Aplauze la Grupul PSD.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Tîlvăr pentru declaraţia prezentată.
		Invit la microfon pe domnul senator Ardelean, din parte Grupului senatorial România Mare, căruia i-a mai rămas un minut din timpul afectat declaraţiilor politice, aşa că o să rog să restrângeţi puţin declaraţia, domnule profesor, Microfonul central.
		Domnul Aurel Ardelean: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, prin declaraţia politică de astăzi doresc să semnalez pericolul falimentului pentru producătorii autohtoni, atât agricoli, cât şi din industria alimentară, în condiţiile în care aceştia nu vor fi sprijiniţi, întrucât, contrar aşteptărilor, aderarea la Uniunea Europeană a creat nelinişti legate, în principal, de implicaţiile noului lor statut. Cele mai multe întrebări vin din partea consumatorilor. Deja se discută în mass-media despre creşterea preţului la pâine şi la produsele din carne. Îngrijorarea este vizibilă în rândul producătorilor, întrucât, în acest moment, nu este clar ce se va întâmpla. Agricultura şi industria alimentară românească au beneficiat de o situaţie extrem de favorabilă până în prezent, de la 1 ianuarie 1995, când a intrat în vigoare Acordul de creare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, au fost puse în practică rezultatele negocierilor multilaterale din cadrul Rundei Uruguay. România a putut astfel să profite de statutul de ţară în curs de dezvoltare, statut care îi permitea să stabilească nivelul protecţiei la frontieră faţă de produsele similare din Uniunea Europeană şi nu numai. Guvernele anterioare datei de 1 ianuarie 2007 au ridicat un adevărat "zid al Berlinului comercial". Pentru unele produse agricole, protecţia la frontieră a depăşit chiar 300%. Explicaţiile oficialilor români erau, teoretic, cât se poate de plauzibile: stimularea investitorilor străini, astfel încât aceştia să producă în ţară pentru a reduce importurile. Astăzi s-a ajuns la situaţia cu totul anormală, ca într-o ţară cu un extraordinar potenţial agricol, produsul românesc să devină necompetitiv pe propria piaţă. Din aceleaşi motive s-au pierdut şi pieţe externe, astfel încât, de ani buni, România importă de 3-4 ori mai mult decât exportă produse agroalimentare şi, în acest moment, nu există premise pentru a o ameliorare. În final, doresc să arăt că a sosit, însă, momentul Zero, momentul adevărului, la 1 ianuarie 2007 când zidul comercial s-a prăbuşit şi s-a produs eliminarea unor bariere tarifare chiar de 40-50% cât a fost până în ultimul moment la produsele agroalimentare. Acest fenomen va avea un impact major asupra preţurilor din import. Consumatorii se vor bucura de produse străine mai ieftine, dar producătorii autohtoni vor trece prin momente foarte grele din cauza politicii falimentare promovate după 1989 în agricultura şi industria alimentară. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule profesor.
		Invit la microfon pe ultimul orator înscris, domnul senator Ioan Vărgău, din partea Grupului senatorial al PSD. Aveţi cuvântul, domnule senator Vărgău. Microfonul central.
		Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Declaraţia politică este legată de nivelul de trai al bătrânilor noştri. Doresc să abordez o problemă care ar trebui să ne intereseze pe toţi, indiferent de vârstă, categorie socială sau sfera politică, putere sau opoziţie, pentru că este o regulă de bun-simţ şi o datorie morală să ne respectăm părinţii şi bunicii. Aşa cum spune un vechi proverb românesc, "cine nu are bătrâni, să-i cumpere". Noi avem, dar trebuie să învăţăm cum să-i preţuim şi să-i respectăm. Cel puţin o dată la 4 ani, părinţii şi bunicii noştri speră - şi îşi doresc! - o viaţă mai bună. Aşa s-a întâmplat şi în toamna anului 2004 când mulţi au votat schimbarea, sperând şi crezând sincer în promisiunile electorale ale Alianţei D.A., aflată acum la guvernare. Realitatea, însă, infirmă toate aceste promisiuni care nu au avut alt scop decât să acumuleze voturi în contul celor care îşi doreau, cu orice preţ, puterea. Promisiunile lor au avut efectul scontat şi, imediat după momentul alegerilor, totul s-a uitat, iar noua putere a început să ofere spectacole interminabile cu actori mediocri şi scene demne de schiţele lui Caragiale. În tot acest timp, pensionarii cărora li s-au promis pensii decente şi un trai mai bun asistau nedumeriţi la scenele de teatru oferite, care nici măcar nu-i mai amuzau, pentru că problemele şi grijile zilnice le-au spulberat până şi simţul umorului. Zilnic, mii de pensionari sunt nevoiţi să îndure birocraţia şi umilinţa la care sunt supuşi, stând în picioare în faţa ghişeelor Caselor de pensii doar pentru a demonstra că încă mai trăiesc. Este inadmisibil să obligi o persoană suferindă să vină lunar la Casa de pensii pentru a semna acel document care le atestă calitatea de pensionari fără de care nu pot beneficia de serviciile medicale gratuite. Domnilor, este inuman să determini un om să conştientizeze lunar că este bătrân şi suferind şi că de la o lună la alta ar putea să nu mai supravieţuiască. Consider acest lucru mai mult decât o armă psihologică. Dumneavoastră, domnilor guvernanţi, nu aveţi părinţi? Nu vă pasă de problemele lor? Vă place să-i vedeţi umiliţi pentru drepturile care li se cuvin după o viaţă de muncă? Şi cum acest tratament inuman nu este suficient, le-a fost restricţionată, la o anumită categorie de pensionari, şi posibilitatea deplasării gratuite pe mijloacele de transport în comun. Pe de altă parte, instituirea unui plafon la farmacii generează o adevărată criză a reţetelor gratuite şi compensate. Şi cine are nevoie mai mult de medicamente decât bătrânii? Tot ei sunt obligaţi să stea la cozi interminabile în faţa farmaciilor şi după ce trec prin acest infern, află că medicamentele s-au terminat. Este inadmisibil! În loc să se bucure de o viaţă liniştită şi un trai decent, sătui de incompetenţa şi lipsa de interes, au ieşit în stradă să-şi ceară drepturile şi, dacă bine vă amintiţi, au fost alungaţi şi bătuţi. Aceasta este recunoştinţa faţă de cei care ne-au crescut şi educat. Intrarea în Uniunea Europeană le-a adus noi speranţe, iar dacă în România pensionarii nu-şi pot găsi dreptatea, liderii acestora s-au hotărât să se adreseze instituţiilor europene şi o vor face. Ar trebui să ne dea de gândit acţiunile lor, pentru că dacă nici măcar bunul lor simţ nu a mai putut să aştepte o rezolvare în ţară, atunci înseamnă că, într-adevăr, problemele lor sunt grave. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze la Grupul PSD.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Vărgău şi colegilor care îl aplaudă pentru această intervenţie.
		Stimaţi colegi, cu aceasta am încheiat punctul referitor la declaraţiile politice. Vă propun să intrăm acum în celelalte puncte de pe ordinea de zi, dar mai întâi aş vrea să vă informez în legătură cu prezenţa noastră la lucrări. Deci din totalul de 134 de senatori, şi-au anunţat prezenţa în sală 82. Absenţi 55, dintre care 22 motivaţi, 6 la guvern, 3 în cadrul unor delegaţii şi 13 ca europarlamentari. Cvorumul nostru de lucru, aşa cum cunoaşteţi, este de 69. Stimaţi colegi, aţi primit ordinea de zi în căsuţele dumneavoastră. Vom începe cu aprobarea ordinii de zi, făcând, mai întâi, o rectificare printr-o adresă din partea ministrului delegat pentru relaţia cu Parlamentul, domnul Mihai Voicu. Se solicită scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 11, care este proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 164/2005 privind diminuarea valorii bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului în vederea recuperării valorii rămase neamortizate, de către Compania naţională de Transport a Energiei Electrice "Transelectrica" S.A. Aş vrea doar să atrag atenţia că era în procedură de urgenţă şi că termenul de adoptare tacită era 18.04.2007, deci Guvernul solicită scoaterea de pe ordinea de zi. În consecinţă, supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi, mai puţin pct.11. Domnul Mihai Ungheanu, microfonul central, în legătură cu ordinea de zi.
		Domnul Mihai Ungheanu: Domnule preşedinte, pe ordinea de zi se află, pe ultimul loc, raportul Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului "Cathedral Plaza", în imediata apropiere a Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Iosif" din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din aunicipiul Bucureşti. Este vorba de un vot, votul final. A mai fost odată în plen şi nu s-a ajuns la vot. Vă propun şi cer, evident, adeziunea sălii, să introducem mai în faţă acest raport, pentru că altfel suntem într-o situaţie delicată faţă de urgenţa cu care trebuie acţionat acolo privind şantierul, privind Catedrala Romano-Catolică. Deci propunerea mea este să mergem mai în faţă cu...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, puteţi să faceţi o propunere concretă? Înaintea cărui punct propuneţi?
		Domnul Mihai Ungheanu: Pct.2 sau primul. Pct.2.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Eu vă propun atunci, dacă-mi daţi voie, să reformulez propunerea dumneavoastră în sensul de a fi primul punct după aprobarea procedurilor de urgenţă şi celelalte. Deci înaintea pct.3 actual, dumneavoastră propuneţi includerea ultimului punct de pe ordinea de zi, pct.13, raportul comisiei de anchetă. Stimaţi colegi, s-a făcut o propunere referitoare la modificarea ordinii de zi, în sensul introducerii pct.13 ca pct.3 de pe agenda noastră. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Dacă votaţi da, înseamnă că sprijiniţi propunerea domnului senator Ungheanu şi se modifică ordinea în care vom lua punctele la ordinea de zi. Dacă votaţi nu, rămâne ordinea de zi cum a fost. Vă rog, mai întâi... Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Mihai Ungheanu privind introducerea în prima parte a raportului Comisiei de anchetă privind construirea imobilului din apropierea Catedralei "Sfântul Iosif". Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Cu 46 voturi pentru, 17 împotrivă şi 2 abţineri, pct.13 a devenit pct.3. Stimaţi colegi, domnul senator Dumitru a contestat votul, având în vedere că au votat numai 65, deci lipsă de cvorum. În sală suntem, la ora actuală, 77. Deci, o să vă rog încă o dată să votaţi, indiferent cum votaţi - pentru, împotrivă sau abţinere - ca să facem 69. Vă rog, stimaţi colegi, să votaţi. Vă rog să voteze toată lumea. Cu 55 de voturi pentru, 16 împotrivă şi o abţinere, a fost aprobată propunerea domnului senator Ungheanu privind o anumită modificare a ordinii în care luăm punctele de pe ordinea de zi. Cu această modificare, o să vă supun la vot aprobarea ordinii de zi. O să vă rog să vă exprimaţi prin vot pentru aprobarea ordinii de zi. Vă rog să votaţi. Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abţineri, a fost aprobată ordinea de zi a şedinţei Senatului. O să vă supun acum la vot programul de lucru. Programul de lucru prevede: între orele 15.30 - 17.00 - declaraţii politice, între orele 17.00 - 18.00 - dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, iar de la ora 18.00 la 19.30 întrebări, interpelări şi răspunsuri. Dacă sunt obiecţii în legătură cu programul de lucru pentru ziua de astăzi? Dacă nu sunt obiecţii, vă supun la vot programul de lucru. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 62 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri... Tot nu avem cvorum. Vă cer scuze, o să vă supun încă o dată la vot... (Domnul senator Valentin Dinescu solicită cuvântul pe procedură.) Vă rog, domnule senator Dinescu. Microfonul nr.1.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Atâta timp cât atât dumneavoastră, cât şi secretarii, care vă sprijină în conducerea acestei şedinţe, aţi constatat că există cvorum, Regulamentul este clar: nu trebuie îndeplinită condiţia de 69 de voturi decât în situaţia legilor organice.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Deci, potrivit practicii noastre, dacă este cvorum în sală, senatorii sunt liberi să voteze sau nu. Fac, însă, un apel la dumneavoastră să votaţi. Programul de lucru a fost adoptat.
		Trecem, în continuare, la abordarea ordinii de zi. Primul lucru, aş vrea să vă informez că, în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.189/2003 privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.92/2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române; Lege pentru abrogarea Decretului Consiliului de Stat nr.388/1976 privind regimul de lucru, nivelul retribuţiei şi unele drepturi pentru personalul care lucrează pe platforme de foraj marin şi pe navele maritime cu care se execută lucrări de prospecţiuni geologice, geofizice şi geotehnice, precum şi alte lucrări sau activităţi speciale necesare forajului marin; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2006 pentru completarea art.10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici; Lege pentru completarea art.27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români; Lege pentru protejarea operatorilor economici care au ca obiect de activitate exploatarea şi prelucrarea lemnului din zonele forestiere afectate de doborâturi de vânt şi de alte calamităţi naturale; Lege pentru completarea art.5 din Legea fondului funciar nr.18/1991; Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii; Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/2006 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2004 privind autorizarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societăţii Comerciale "Melana IV" - S.A. Săvineşti; Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2006 privind comercializarea mărfurilor în regim duty-free şi duty-paid; Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind regimul frontierei de stat româno - bulgare, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră, semnat la Bucureşti, la 28 august 2006. Pentru toate aceste legi, pe care vi le-am prezentat, parlamentarii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.
		În continuare, stimaţi colegi, doresc să vă informez că s-a primit la Biroul permanent al Senatului raportul de activitate al Agenţiei Naţionale Anti-Doping pe anul 2006. Conform prevederilor art.6 litera (t) din Legea privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, este vorba de Legea nr.227/2006, Agenţia Naţională Anti-Doping prezintă anual un raport de activitate Guvernului şi Parlamentului. Biroul permanent al Senatului, în şedinţa sa din 13 februarie 2007, a hotărât transmiterea unui exemplar din raportul de activitate al Agenţiei Naţionale Anti-Doping pe anul 2006 tuturor grupurilor parlamentare, precum şi informarea plenului Senatului, lucru pe care l-am făcut. Toţi colegii care sunt doritori să ia notă de conţinutul raportului pot consulta exemplarul care se află la dispoziţia fiecărui grup politic din Senat.
		În continuare, vă propun să trecem la punctul 2 din ordinea de zi. Este vorba de aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative. Doresc să supun aprobării dumneavoastră, conform prevederilor art.107 din Regulamentul Senatului, dezbaterea şi adoptarea în procedură de urgenţă, conform aprobării Biroului permanent din 13 februarie 2007, a următoarelor iniţiative legislative: Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război; Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit; Propunerea legislativă pentru modificarea literei (b) a art.13 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Stimaţi colegi, dacă nu sunt observaţii sau comentarii, o să vă propun să votăm procedura de urgenţă pentru cele trei legi. Nu văd observaţii, în consecinţă, vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Cu 61 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 7 abţineri, a fost aprobată procedura de urgenţă pentru iniţiativele legislative pe care le-am menţionat.
		Trecem acum la pct.13 de pe ordinea de zi, care a devenit pct.3. Este vorba de raportul Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului "Cathedral Plaza", în imediata apropiere a Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Iosif" din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din Municipiul Bucureşti. Raportul a mai fost prezentat, a făcut obiectul unor discuţii şi acum aş vrea să vă întreb dacă... Din partea comisiei, domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu. Aveţi cuvântul. Microfonul nr.7, vă rog!
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Comisia specială, instituită prin Hotărârea Senatului nr.23/2006, este în măsură să susţină în faţa dumneavoastră, astăzi, partea a doua a raportului ce răspunde celui de-al doilea obiectiv stabilit prin Hotărârea Senatului, şi anume, examinarea proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul Bucureşti. Lucrarea a fost efectuată de către comisie în termenul prevăzut şi a fost depusă la Biroul permanent. Astăzi, la a doua amânare, vă mulţumesc că aţi avut amabilitatea transpunerii de la poziţia 13 la poziţia 3 din ordinea de zi. Atât raportul nostru, cât şi proiectul de Hotărâre a Senatului au fost distribuite la casetă şi le-aţi putut studia. De aceea, dacă domnul preşedinte de şedinţă va dori, eu voi da citire concluziilor şi proiectului de Hotărâre, dar înainte, pentru a nu citi întregul raport, permiteţi-mi să citez un singur lucru din "Istoria Bucureştilor", editată în 1939, de Nicolae Iorga: "Trăim într-un oraş pe care nu îl înţelegem şi de aceea nu-l ştim îngriji şi-l îndreptăm, adesea, pe linii de dezvoltare care ar fi trebuit să rămână totdeauna străine, stricându-i, astfel, prin adaosurile şi prefacerile noastre de acum, acel caracter care, în ciuda multor lipsuri şi neglijenţe, îl făceau, totuşi, simpatic, odinioară, străinilor care ne vizitau. Greşeala noastră în ce priveşte măsurile pe care le luăm astăzi, faţă de dânsul, vine, desigur, şi din trista lipsă de bun-gust care s-a întins aşa de repede în timpurile noastre, distrugând una din marile însuşiri ale acestui popor, care are un instinctiv simţ de ceea ce se potriveşte, se cade şi se cuvine.". În această perspectivă a anului 1939, comisia şi-a desăvârşit lucrarea şi îl rog pe domnul preşedinte de şedinţă să vă consulte şi să dispuneţi dacă mai este nevoie să citim concluziile raportului şi să dăm citire proiectului de Hotărâre a Senatului. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, dacă consideraţi că este nevoie ca preşedintele comisiei de anchetă să dea citire concluziilor? Dacă nu, vă consult dacă există intervenţii cu caracter general. Dacă nu, o să supunem raportul la vot, cu concluziile ...
		Domnul Valentin Dinescu (din sală): Numai proiectul de Hotărâre.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Proiectul de Hotărâre... nu este. (Discuţii la masa prezidiului. Domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu îi înmânează domnului preşedinte de şedinţă proiectul de Hotărâre.) Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, s-a distribuit astăzi, la casete, proiectul de Hotărâre. Dacă îmi daţi voie, o să-l citesc foarte rapid. "În temeiul dispoziţiilor art.64 alin.4 din Constituţia României, republicată, şi ale art.78 din Regulamentul Senatului, Senatul adoptă prezenta Hotărâre: Art.1. Ia act şi aprobă al doilea raport al Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului "Cathedral Plaza", în imediata apropiere a Catedralei Romano-Catolice "Sfântul Iosif" din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul Bucureşti şi sesizează Guvernul României pentru realizarea măsurilor prevăzute în concluziile raportului. Art.2 - Solicită Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor de sector să ocrotească prin hotărâri zonele istorice afectate de proiectele de construire şi sistematizare şi să întreprindă toate măsurile potrivite pentru conservarea patrimoniului arhitectural urbanistic şi istoric al municipiului Bucureşti, împiedicând situaţii similare celei de lângă Catedrala Sf.Iosif. Art.3 - Cere Guvernului ca, împreună cu autorităţile publice locale, să revadă întreaga legislaţie privitoare la protejarea zonelor istorice din municipiul Bucureşti şi să promoveze proiecte de acte normative concrete în acest sens. Evident, în Hotărâre, fraza de încheiere este legată de adoptarea de către Senat în şedinţa de astăzi. Acesta este textul hotărârii pe care-l supun votului dumneavoastră. Vă rog. (replică neinteligibilă din sală) Stimaţi colegi, vă supun la vot, dacă nu sunt alte observaţii, proiectul de hotărâre pe articole. Art.1. Vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 7 abţineri, a fost aprobat art.1. Art.2. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, 14 împotrivă şi 7 abţineri, a fost adoptat. Art.3. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 7 abţineri, art.3 a fost adoptat. Înainte de votul final, îl invit pe domnul senator Mihăescu. Vă rog, domnul senator, microfonul 2.
		Domnul Eugen Mihăescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Onoraţi colegi, Ce am votat noi aici, articolele proiectului de Hotărâre, este o frecţie la un picior de lemn. Este o recomandare pentru nişte oameni care continuă să lucreze şi să distrugă Catedrala, într-un fel. Cei doi miliardari israelieni, care sunt în spatele acestei societăţi "Millenium" şi care trăiesc la New-York, continuă să distrugă această Catedrală în care se închina Mihail Eminescu şi mai târziu Papa. Trebuie să facem ceva, nu numai o recomandare. Să se facă şi să se dreagă. Pamfil Şeicaru spunea că Bucureştiul, în 1937-1938, era un amestec de New-York şi Addis-Abeba. Aşa a rămas şi în ziua de astăzi. A venit New-York-ul şi alături este Catedrala Sf. Iosif. Trebuie făcut ceva. Nu putem recomanda pentru viitor. Asta este părerea mea. Nu ştiu care e a dumneavoastră. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Sigur, e părerea multora dintre noi. Procedural, însă, suntem sesizaţi cu un raport al comisiei de anchetă, care are o serie de concluzii la sfârşit, şi eu sunt obligat să supun aprobării dumneavoastră hotărârea care se referă la aceste concluzii. Întrucât am adoptat cele trei articole ale proiectului de hotărâre, o să vă supun la vot Hotărârea în ansamblul său. Vă rog să votaţi. Cu 62 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi 6 abţineri, a fost adoptat proiectul de Hotărâre a Senatului. Domnul senator Şerban Nicolae, microfonul 3, vă rog.
		Domnul Şerban Nicolae: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicit liste pentru toate voturile exprimate la acest punct 3 de pe ordinea de zi şi, de asemenea, cu permisiunea dumneavoastră, chiar dacă nu suntem la probleme organizatorice, pe care nici nu le avem la ordinea de zi, vreau să fac un anunţ. O modificare de componenţă la comisie. În locul doamnei senator Adriana Ţicău, la Comisia pentru egalitatea de şanse, grupul o propune pe doamna senator Lucia Liliana Tomoiagă, care are şi sprijinul grupului pentru alegerea în funcţia de secretar la comisie, care, potrivit algoritmului, revine Grupului PSD. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Am luat notă deşi nu avem un asemenea punct înscris pe ordinea de zi. Da, domnul senator Dinescu, microfonul 1.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Vă rog din suflet, pentru că s-a creat un debuşeu, să acceptaţi şi propunerea Partidului România Mare ca domnul senator Ilie Petrescu, începând de mâine, să treacă, de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, iar prin vacantarea acestui loc în comisie se creează şi un loc pentru domnul senator Ioan Corodan, care a fost la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, pe vremea când era la Grupul PRM. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, dacă nu mai sunt alte propuneri de natură procedurală, voi supune la vot propunerea domnului senator Şerban Nicolae privind înlocuirea doamnei Adriana Ţicău cu doamna senator Tomoiagă. Vă rog să votaţi. Cu 67 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, a fost aprobată această propunere.
		Am luat, de asemenea, notă în plenul Senatului de faptul că doamna senator Tomoiagă este propusă pentru poziţia de secretar al acestei comisii. Supun acum la vot propunerea domnului senator Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, privind trecerea domnului senator Petrescu Ilie de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Dacă nu sunt obiecţii, vă rog să vă exprimaţi prin vot în legătură cu această propunere. Cu 62 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 4 abţineri, a fost adoptată şi propunerea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.
		Stimaţi colegi, trecem la punctul 3 din ordinea de zi. Este vorba de Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului incluziunea socială, semnat la Bucureşti, la 4 iulie 2006. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Avem raport comun al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Din partea iniţiatorilor, participă domnul secretar de stat Cătălin Doică de la Ministerul Finanţelor Publice şi domnul secretar de stat Matei Dumitru de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Rog, din partea iniţiatorilor, să prezentaţi proiectul. Domnul Doică, microfonul 9.
		Domnul Cătălin Doică - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La data de 4 iulie 2006, a fost semnat la Bucureşti Acordul de împrumut între România şi B.I.R.D., în valoare de 47,2 milioane euro, finanţare destinată Proiectului privind incluziunea socială. Costul total al proiectului este de 59,92 milioane euro şi are următoarele surse de finanţare: împrumutul BIRD, ratificat prin acest Acord, fonduri de la bugetul de stat, în valoare de 12 milioane de euro, precum şi contribuţia comunităţilor locale la finanţarea subproiectelor din cadrul componentei 1, în valoare de 0,725 milioane...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnul Doică. Susţineţi aprobarea? Da. Vă mulţumesc. Dacă domnul secretar de stat Matei Dumitru doreşte să adauge ceva. Microfonul 10, vă rog.
		Domnul Matei Dumitru - secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Susţinem aprobarea acestui proiect.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiilor, raportul comun, domnul preşedinte Prodan. Microfonul 7, vă rog.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cele două comisii, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială au luat în dezbatere Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România şi B.I.R.D. şi au hotărât în unanimitate să adopte un raport de admitere fără amendamente. Menţionez că legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, dezbateri generale. Dacă doreşte cineva să intervină. Nu doreşte nimeni. Stimaţi colegi, avem un raport de admitere, fără amendamente. Iniţiatorii au susţinut în şedinţă publică, astăzi, adoptarea proiectului şi, în consecinţă, voi supune la vot raportul şi, odată cu raportul, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 56 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 6 abţineri, a fost aprobat proiectul de lege. Vă adresez respectuos rugămintea, suntem prezenţi în sală 80 de senatori, vă rog frumos să votăm pentru a nu face apel la practica noastră, aceea de a considera că cei care nu votează ... Fac un apel, mai ales că suntem în sală, văd că ne onorează şi personalităţi deosebite cu această ocazie...
		Vă propun să trecem la punctul 4 din ordinea de zi. E vorba de Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2006 privind aprobarea actului adiţional la contractul de parteneriat public-privat pentru reconversia funcţională a amplasamentului "Centrul Dâmboviţa" şi de finalizare a construcţiilor existente şi mandatarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru semnarea acestuia. Din partea iniţiatorilor participă domnul secretar de stat Ioan Andreica. Microfonul 8. Vă rog, din partea Comisiei economice, industrii şi servicii, vă rog să luaţi loc. Vă rog, domnul secretar de stat Ioan Andreica, aveţi cuvântul.
		Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Contractul de parteneriat public-privat pentru finalizarea clădirii începute şi, respectiv, ocuparea întregului spaţiu în Complexul intitulat "Dâmboviţa Center" a fost semnat în 2003, dar din cauza, probabil, a greutăţilor financiare, o parte din investitori s-au retras, nu au avut putere financiară, aşa încât acest contract a stagnat timp de trei ani de zile. În 2006, Guvernul a mandatat Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului să renegociem contractul, singurul prilej prin care să îmbunătăţim forma iniţială a contractului. Drept urmare, vechii investitori au rămas cu 10% faţă de actul iniţial, s-au adus în completare încă alţi trei investitori noi. De asemenea, am reuşit cu prilejul negocierii să modificăm cota de participare la profit, a statului român, de la 10 la 15%. De asemenea, în completarea profitului, investitorii realizează cu prioritate pentru statul român o clădire de 11.000 metri pătraţi, suprafaţă utilă, respectiv 2.000 metri pătraţi, suprafeţe subterane de parcări, o clădire administrativă pentru autorităţi publice româneşti. De asemenea, am schimbat toate clauzele care prevedeau scutiri de taxe vamale sau facilităţi, deci contractul a fost îmbunătăţit în întregul său. De ce am ajuns la ordonanţă de urgenţă şi spunem aprobării Parlamentului acest contract, şi nu prin hotărâre de Guvern? Deoarece Ordonanţa Guvernului nr.16/2002, care stipula condiţiile de încheiere a contractelor de parteneriat public-privat, nu permitea modificări de contract odată încheiate, decât modificări de cantităţi fizice, soluţii tehnice şi nu lucruri de fond referitor la cote de participare, investitori şi aşa mai departe. Ministerul Justiţiei, având în vedere aceste lucruri, ne-a dat avizul condiţionat de promovare a unei ordonanţe de urgenţă şi nu a unei hotărâri de Guvern. Acestea fiind datele, v-aş ruga să aprobaţi acest act adiţional, întrucât investitorii deja şi-au constituit compania de proiect, lucrează la adaptarea noului proiect tehnic, după noul concept al investitorilor, undeva în luna martie ar trebui să treacă deja la execuţii propriu-zise. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat. Din partea Comisiei economice, industrie şi servicii, domnul preşedinte Claudiu Tănăsescu.
		Domnul Claudiu Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât cu majoritate de voturi să întocmească un raport favorabil, fără amendamente. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, avem un raport favorabil de admitere, fără amendamente, însă avem şi o Anexă cu nouă amendamente respinse ale domnului senator Gheorghe Funar şi o să începem cu amendamentele respinse. Domnul senator Gavrilă Vasilescu, microfonul nr.3, vă rog.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Parcă procedural, întâi grupurile trebuie să ne spunem punctul de vedere asupra acestui proiect de act normativ şi, după aceea, să trecem la amendamente. O să vă rog ca în acest sens să se deruleze acest punct din ordinea de zi în continuare.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă cer scuze. Aveţi perfectă dreptate, dezbateri generale, mai întâi. Cine doreşte să participe la dezbateri generale? Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator Gavrilă Vasilescu, aveţi cuvântul la dezbateri generale.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, La această propunere legislativă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a avut în dezbatere, pentru un aviz, acest proiect de act normativ şi văd în sală foarte mulţi membri ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care au fost prezenţi acolo, chiar la un moment dat am rugat membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să nu se grăbească să dea un vot, să facem o analiză şi am făcut o prezentare în cadrul comisei, referitoare la solicitarea care ni se face. Ce reprezintă ea? Chiar eram la un moment dat de părere că ar fi trebuit dat vot, vot pe fond, de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă spun că datorită încărcăturii comisiei, am mers şi am lăsat ca această propunere să meargă la Comisia economică, industrie şi servicii. Ce se doreşte, de fapt, şi ce ni se solicită? Ni se solicită să fim de acord, printr-o lege, să se schimbe acţionariatul în cadrul unei societăţi comerciale constituite. În acelaşi timp, vreau să înţelegeţi că schimbând aceasta printr-un act adiţional, noi trebuie să votăm, în momentul de faţă, o lege prin care să fim de acord ca un act adiţional să schimbe acţionariatul într-o societate comercială căreia i se transmite un drept de uzufruct pe o perioadă de timp, pe vreo 49 ani, şi unde şi-a propus să facă nişte lucruri foarte bune şi foarte frumoase. În primul rând vă spun, ca jurist şi ca om care lucrez cu aşa ceva, ştiu ce înseamnă constituirea unei societăţi comerciale, ştiu ce înseamnă un act adiţional. Ca să poţi schimba un act adiţional, şi acum, atenţie, noi vrem să schimbăm prin lege, ar trebui să cunoaştem legea, or eu adresez şi o întrebare - dacă cumva greşesc, rog să fiu corectat - această lege nu a fost prezentată şi membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în primul rând, dar cred că şi membrii Comisiei economice, industrie şi servicii, care au dat raportul de fond, nu au văzut o asemenea lege. Noi mai avem o experienţă în legătură cu adoptarea unei legi în care tot ceea ce s-a negociat a trebuit ca după aceea să-i creăm cadrul legal pe ceea ce s-a bătut palma într-o negociere. Eu nu sunt om de afaceri, dar eu ştiu că oamenii de afaceri atunci când negociază şi când bat palma pe ceva, bat palma în cadrul legii, şi nu sub condiţia de a merge în Parlamentul ţării să se schimbe o asemenea lege. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, eu transmit că ar trebui, pentru această lege, în primul rând să vedem actul iniţial, actul de constituire, ca să vedem la ce este actul adiţional, dar în acelaşi timp vreau să vă spun că, în condiţiile în care hotărârea dumneavoastră va fi alta şi ea nu se întoarce la comisie sau nu ar mai fi timp, aşa cum este raportul respectiv, grupul nostru nu va vota în favoarea acestui raport. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Gavrilă Vasilescu. Dacă mai doreşte cineva? Domnul senator Tâbuleac, aveţi cuvântul, microfonul 2.
		Domnul Mihai Tâbuleac: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am susţinut şi în cadrul dezbaterilor de la Comisia economică, industrie şi servicii şi o spun şi aici, în plen, că acest proiect, care se află în dezbaterea noastră, nu prea este în regulă. În baza reglementărilor legale privind achiziţiile publice şi a cadrului legal privind relaţiile de parteneriat public privat, iniţial s-a încheiat un contract privind acest obiectiv. Contractul a fost aprobat prin hotărâre de Guvern din cauză că nu a existat suficientă atenţie sau inspiraţie atunci când acest contract s-a încheiat, lucrurile nu prea au mers bine şi atunci s-a încheiat un act adiţional care, de data aceasta, se vrea a fi aprobat nu prin hotărâre de Guvern, ci prin lege. În mod firesc, eu îmi pun întrebarea: dacă în acest fel nu cumva se vrea să se acopere o nerealizare, un eşec al Executivului printr-o lege pe care noi, senatorii să o aprobăm? Din punctul meu de vedere acest lucru nu prea este în regulă, nu putem să fim de acord cu aşa ceva şi îmi exprim speranţa că nu o să ne facem un obicei din a elabora legi pentru a acoperi erorile Executivului. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale, mai doreşte cineva să intervină? Domnul preşedinte al comisiei, domnul Claudiu Tănăsescu, aveţi cuvântul. La microfonul central sau microfonul 7? Microfonul central, vă rog.
		Domnul Claudiu Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vorbesc în calitate de senator pentru că sunt preşedintele Comisiei economice, industrie şi servicii şi vă spun că prin vot s-a hotărât ca să se dea un aviz favorabil, însă sunt câteva observaţii. Prima ar fi următoarea: contractul iniţial a fost aprobat prin hotărâre...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am două rugăminţi, numai un moment vă rog, domnule Tănăsescu. Am rugămintea pentru domnii senatori să ia loc în sală şi să-l lase pe domnul Copos să se concentreze. Domnule Dumitru, vă rog să-l lăsaţi pe domnul Copos să se concentreze pe problemele importante, la fel şi domnul Cutaş, domnul Basgan, vă rog respectuos să luaţi loc în sală. Rog chiar şi pe domnul senator Şerban Nicolae să ia loc în sală, iar pe dumneavoastră vă rog să vorbiţi mai în microfon pentru că nu se aude. Aveţi cuvântul, vă rog.
		Domnul Claudiu Tănăsescu: Ar trebui puse nişte microfoane ca lumea. Contractul iniţial a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.304/2003, iar modificările contractului se pot face tot prin hotărâre de Guvern, şi nu prin lege, aceasta ar fi prima chestiune care ar fi luată în consideraţie. Punctul 2. Nu s-a ţinut cont de observaţiile Consiliului Concurenţei referitoare la eliminarea posibilităţii instituirii de către Compania de proiecte de garanţie asupra terenurilor şi a clădirilor. Este o chestiune foarte serioasă. 3. Cota de participare a statului român este ridicol de mică, de la 10% ea a fost crescută la 15%, în condiţiile în care partea română cedează dreptul de uzufruct pentru o construcţie cu o suprafaţă desfăşurată pe 114.947 m2 în zona centrală a Bucureştiului, ştiţi dumneavoastră, pe o perioadă de 49 ani. Aşa-zişii investitori sunt nişte societăţi mici, cu capital social ridicol de mic, şi ei îşi propun să facă ce vor să facă. Acolo este un amestec întreg de spaţii de locuit, de spaţii comerciale, de tot felul şi nu înţelegi mimic. În al patrulea rând, în art.4 din ordonanţă, înseamnă un CEC în alb dat Guvernului care va putea aproba orice act adiţional în viitor. De ce nu a făcut modificarea prin hotărâre de Guvern, dacă a prevăzut acest lucru pentru ceea ce va urma? Aşa cum spunea şi colegul meu din Comisia economică, industrie şi servicii, lucrurile sunt destul de încurcate. Sigur că acolo - din motive pe care nu vreau să le comentez aici - s-a votat cum s-a votat, după un fel de interese şi cu un vot în plus s-a ajuns ca să se acorde avizul favorabil, aşa că ar fi bine să ne gândim serios dacă este cazul să aprobăm acest proiect de lege, care, vă repet, nu este destul de clar şi arată că procesul de privatizare urmează să se desfăşoare, în continuare, după ureche. Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea iniţiatorilor, domnul secretar de stat Andreica, aveţi cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Ioan Andreica: Domnule preşedinte, Onoraţi parlamentari, Daţi-mi voie, vă rog frumos, să mai fac câteva completări, pe care le consider strict necesare. Suntem într-un caz atipic, este unicul contract de PPP în România, în derulare la această oră, care poate suferi modificări, deci nu vrem să creăm o practică din a ajunge în Parlament, este o situaţie atipică, cu aceasta intrăm şi cu aceasta terminăm. De ce ajungem în Parlament? Încerc să dau mai în detaliu o explicaţie. Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002, care a prevăzut condiţiile de contractare prin acest tip de parteneriat PPP, a încetat, a fost abrogată, şi-a încetat aplicabilitatea. Actuala legislaţie privind achiziţiile publice, Ordonanţa Guvernului nr. 34/2002, ne obligă ca în cazul în care o procedură a fost demarată în baza altor acte normative mai vechi, ea continuă până la terminare în baza vechiului act normativ, deci, ne-a trimis din nou la Ordonanţa Guvernului nr.16/2002. Ordonanţa Guvernului nr.16/2002 nu permite modificări de contract. Deci, odată ce s-a încheiat printr-o hotărâre de Guvern, aceeaşi Ordonanţă a Guvernului nr. 16/2002 a fost foarte rigidă, este altă explicaţie, nu permite modificări de fond. Dacă nu apelăm la o decizie politică şi nu intrăm în Parlament să ne aprobaţi acest lucru, va trebui să încercăm să reziliem contractul, instanţa desemnată prin vechiul contract este Curtea de arbitraj de la Londra, deci riscul este ca, probabil, să ajungem în procese un an, doi, trei şi să mai ţinem acea clădire în situaţia pe care dumneavoastră o cunoaşteţi. Suntem nevoiţi să ajungem la lege, noi am intrat cu hotărâre de Guvern, Ministerul Justiţiei ne-a întors, nu a fost o lipsă de orientare, ca să spun în acest sens. Deci, dacă nu aprobăm acest act, va trebui să pornim demersurile de reziliere. Revin puţin la cota de participare, aş vrea să luaţi în considerare că ridicarea unei clădiri administrative înseamnă undeva la 15 milioane de euro, pe lângă cota de profit de majorare de la 10 - 15%, deci de 5%, intervine şi această clădire care se predă în primii doi ani, în al doilea an se va preda autorităţii publice româneşti. De asemenea, s-au eliminat toate scutirile de taxe şi facilităţile care au fost prevăzute în actul adiţional anterior. Mai fac o precizare, şi cu aceasta închei, actuala clădire pare frumoasă pe dinafară, în interioare va suferi modificări esenţiale pentru a fi adaptate unui centru de afaceri, cu alte perspective. Ea aduce foarte multe cheltuieli ca să se finalizeze şi aş vrea să-mi permiteţi să mai spun că atât contractul iniţial, cât şi actul adiţional negociat de noi în 2006 a fost publicat în Monitorul Oficial, deci nu este lipsă de transparenţă, acest act adiţional a fost publicat în 29.11.2006. Este accesibil şi poate fi consultat, deci nu avem absolut nici o reţinere. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Stimaţi colegi. Avem un raport favorabil, sigur cu votul majorităţii, s-au exprimat anumite rezerve de către colegii noştri pe care o să vă rog să le aveţi în vedere la votul asupra raportului şi a proiectului de lege. Trecem, acum, în procedura de discutare a amendamentelor respinse şi vă consult dacă primul amendament, la art.1 alin.1, se mai susţine. Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul nr.2, vă rog!
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Ţinând seama de opiniile care au fost exprimate de către alţi colegi, în această după-amiază, şi de opinia exprimată de către preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii, distinsul senator Dan Claudiu Tănăsescu, îmi menţin, domnule preşedinte şi onorat Senat, acest amendament, la art.1 alin.1, în sensul de a schimba textul iniţiatorului care a propus "Se aprobă actul adiţional al contractului de parteneriat public privat pentru reconversia funcţională a amplasamentului "Centrului Dâmboviţa"... şi aşa mai departe, cu amendamentul meu, care este următorul: "Se ia act de contractul de parteneriat public privat pentru reconversia funcţională a amplasamentului "Centrului Dâmboviţa". Aşa cum au menţionat distinşii colegi care au abordat, la dezbateri generale, această problemă, Guvernul, prin hotărâre de guvern, a aprobat, la vremea respectivă, contractul de parteneriat public privat. Este cazul, Guvernul să-şi asume în continuare responsabilitatea şi să aprobe şi actul adiţional. Nu cred că este cazul, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori, să ne asumăm noi responsabilitatea acestui act adiţional şi, probabil, să fim părtaşi la alte acte de mare corupţie în capitala României. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi, domnul senator Funar îşi susţine amendamentul respins, care figurează la nr.crt.1 din Anexa cu amendamentele respinse, şi va trebui să tranşăm prin vot. Cine votează "pentru" sprijină amendamentul domnului Funar, cine votează "împotrivă" este de acord cu raportul comisiei. Vă rog să votaţi. Cu 33 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, amendamentul a fost respins. Din sală: Liste.
		Domnul Valentin Dinescu (din sală): Procedură. Avem nevoie de 35 de voturi minim într-o parte sau în alta. (Discuţii aprinse, proteste în sală.) Din sală: Nu este cvorum.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, avem cvorum şi o să vă rog respectuos să votaţi, indiferent cum votaţi. Domnule senator Cârlan, voiaţi să spuneţi ceva ? Microfonul nr.2 pentru domnul senator Cârlan.
		Domnul Dan Cârlan: Pe procedură, doream să vă rog respectuos să ascultăm înregistrarea de la începutul şedinţei, în care domnul senator ne explica exact ceea ce aţi spus dumneavoastră - avem cvorum, nimeni nu a contestat existenţa cvorumului, amendamentul s-a propus la vot, nu a întrunit numărul de voturi necesare, a fost respins. Din sală: Nu e adevărat.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am luat notă. Domnul senator Eckstein Kovacs Peter. Microfonul nr.1, vă rog!
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Eu o să vă rog să-i daţi cuvântul şi domnului senator Dinescu pentru că probabil are o altă optică. Pentru a fi adoptat un amendament, trebuie majoritatea voturilor senatorilor prezenţi. Or acest lucru nu s-a întâmplat pentru că a întrunit 33 voturi pentru şi 34 împotrivă. Rezultă însăşi din numărătoare că este cvorum. Deci pentru a respinge un amendament, această teză cu 35 de voturi necesare nu îşi are aplicabilitatea. Ca atare, vă rog să constataţi că acest amendament a fost respins. (Discuţii, proteste în sală.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Dinescu. Microfonul nr.1.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, cu tot respectul, este o speculaţie, dar doar atât, pentru că noi am stabilit - şi, de altminteri, Regulamentul este foarte clar - principiul care se aplică în cazul legilor organice, principiul care se aplică în cazul legilor ordinare, precum şi al amendamentelor este că trebuie să-şi exprime votul jumătate plus unul din numărul total al senatorilor, iar la legile ordinare şi, în speţă, la amendamente, jumătate plus unul din numărul total al senatorilor prezenţi, cu condiţia să fim în cvorum. În condiţiile acestea, 35 devine obligatoriu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, nu are rost să ne întindem... Prevederile sunt extrem de clare: pentru ca o propunere să fie aprobată este nevoie, într-adevăr, de jumătate plus unul din numărul de voturi. Întrucât amendamentul nu a întrunit jumătate plus unul din voturi, amendamentul nu a fost adoptat. Am o rugăminte, domnule senator. Puteţi să vorbiţi dumneavoastră, dar să ştiţi că Regulamentul este regulament. Domnul Gavrilă Vasilescu. Microfonul nr.3.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. O problemă de procedură, în cuvântul pe care aţi avut amabilitatea să mi-l acordaţi atunci când m-am referit la probleme de interes general... (Discuţii, proteste în sală.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi... Numai un moment. Stimaţi colegi, am o rugăminte la dumneavoastră - să păstrăm linişte, să putem să ascultăm care sunt părerile colegului nostru. Domnul senator Gavrilă Vasilescu vorbeşte. Vă propun să-l ascultăm.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În cuvântul pe care l-am avut puţin mai devreme, am solicitat şi - am spus un punct de vedere al grupului - ca acest proiect să meargă... să fie văzut şi contractul în baza căruia s-a făcut, deci am făcut această... Era o solicitare. Ar fi trebuit, zic eu, procedural, să consultăm plenul dacă să se întoarcă... să se vadă şi acest contract. Am şi spus că dacă nu vedem nici contractul şi suntem puşi în situaţia de a vota pe un act adiţional şi acest act adiţional trebuie să fie act adiţional la ceva... la ce ? Eu insist puţin. Înainte de a discuta - că văd că aţi început să discutaţi amendamentele respinse - cred că, procedural, ar fi fost bine să supuneţi votului, în primul rând, această solicitare şi, în funcţie de rezultatul acestei solicitări, să... Din sală: Are termen.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Are termen până pe 7 martie. Este timp ca să se vină cu un raport suplimentar, să se vadă şi acest lucru...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: S-a înţeles.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: ... şi tot în cadrul propunerii am spus că ea ar fi de competenţa Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator, am înţeles, am înţeles foarte bine. Vreau să vă spun însă că propunerea dumneavoastră nu se poate realiza. Aţi făcut aceeaşi propunere în comisie. Dacă era locul undeva să se ceară prezentarea documentului, era la comisie, aţi făcut propunerea şi nu a fost adoptată. Nu putem... Domnule senator Vasilescu! Domnule senator Vasilescu! Dacă vreţi să mă ascultaţi, că dumneavoastră vă vorbesc. Dacă dumneavoastră doriţi, într-adevăr, să faceţi o propunere în legătură cu aducerea unor documente suplimentare, trebuie să cereţi altceva. Trebuie să faceţi o propunere formală de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege şi, după aceea, la comisie să solicitaţi din nou să se prezinte ce materiale doriţi dumneavoastră, dar nu putem solicita să se prezinte în plen nişte materiale. Procedura noastră de lucru este legată de activitatea la nivelul comisiilor. La nivel de plen, se discută pe rapoartele comisiilor, amendamente acceptate, amendamente respinse şi se tranşează prin vot. Ştiţi foarte bine că aceasta este procedura parlamentară. Vă rog frumos, dacă aveţi observaţii. Microfonul nr.3.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc foarte mult. Domnule preşedinte, dacă se pare că n-am fost suficient de explicit la prima intervenţie, încerc să corectez acum şi am făcut acest lucru: să se supună votului retrimiterea la comisie. O solicit în orice formă doriţi dumneavoastră...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: ... dar supuneţi votului, pentru că...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles, am înţeles.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: ... pentru că vrem să vedem originalul şi pe urmă...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Vasilescu!
		Domnul Gavrilă Vasilescu: ... să vedem ce modificăm.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Vasilescu, eu sunt ardelean, dacă-mi spuneţi o dată, înţeleg chiar şi eu. Deci, domnul Vasilescu a făcut propunerea oficială de retrimitere la comisie a raportului privind proiectul de lege. Vă consult dacă, în legătură cu propunerea domnului Vasilescu, sunt şi alte puncte de vedere. Domnul senator Cârlan. Microfonul nr.2, vă rog.
		Domnul Dan Cârlan: Doresc doar să subliniez ceea ce a arătat domnul secretar de stat şi anume faptul că atât contractul în forma veche, cât şi forma renegociată sunt afişate, de vreo 2 luni de zile, pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Despre acest lucru s-a vorbit şi în dezbaterile din comisie. Orice senator, ca orice cetăţean interesat de forma celor două contracte, este liber şi poate să le consulte, repet, pe site-ul oficial al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Acest lucru se cunoaşte nu de astăzi, din dezbateri, ci de când a venit proiectul de lege pe procedură.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Funar, îmi cer scuze că nu v-am dat cuvântul, însă intrasem într-o chestiune de procedură. Era propunerea domnului Vasilescu. Vă rog să mă scuzaţi. Domnul senator Funar. Microfonul nr.2. Dacă aţi fi amabil să vă concentraţi pe propunere.
		Domnul Gheorghe Funar: Bineînţeles. Permiteţi-mi, domnule preşedinte de şedinţă, onorat Senat, să vă aduc un argument imbatabil în susţinerea amendamentului meu, care-mi este oferit de către Guvern. La nr.crt.7, la amendamente respinse, respectiv la art.IV din textul iniţiatorului, scrie negru pe alb: "Actele adiţionale ulterioare ale contractului de parteneriat public privat pentru reconversia funcţională a amplasamentului "Centrul Dâmboviţa" şi finalizarea construcţiilor existente se vor aproba prin hotărârea Guvernului", deci orice alte acte ulterioare se aprobă prin hotărârea Guvernului. Doar acum vine Guvernul şi ne pune într-o situaţie jenantă ca noi, Parlamentul, să aprobăm un act adiţional. Celelalte le vor aproba prin hotărâre de Guvern, deci este firesc să acceptaţi şi propunerea făcută de distinsul coleg de la Partidul Conservator, şi acest amendament, pentru că lipseşte logica acestei tentative a Guvernului. Eu o cunosc, este vorba de a acoperi acte de mare corupţie, dar nu e cazul ca Senatul să ocrotească pe cei care au pus la cale această tentativă. Nu mă refer la distinsul secretar de stat Andreica. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, eu cred că lucrurile sunt foarte clare pentru toată lumea, în sensul că actualul contract nu permitea modificarea, cu excepţia unor chestiuni neimportante. Deci este nevoie, în opinia iniţiatorului, de o nouă aprobare prin care îşi ia şi dezlegarea pentru viitor ca eventualele acte adiţionale, spre deosebire de reglementarea veche, să poată fi făcute prin hotărârea Guvernului, dar nu cred că are rost să intrăm într-o dispută. Suntem în faţa unei propuneri, care va trebui s-o tratăm înaintea amendamentului dumneavoastră, propunerea domnului Gavrilă Vasilescu privind retrimiterea la comisie, o propunere care a fost contestată de domnul senator Cârlan. Sunt însă obligat, dacă domnul senator Vasilescu insistă - şi, cum îl cunosc, insistă întotdeauna... Din sală: În numele grupului parlamentar.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: În numele grupului parlamentar este făcută această propunere. Sunt obligat să supun la vot propunerea domnului Vasilescu privind retrimiterea raportului la comisie. Dacă votaţi "DA" - votaţi în favoarea retrimiterii la comisie, dacă votaţi "NU" - votaţi pentru continuarea dezbaterilor pe baza raportului adoptat. Vă rog să votaţi. Cu 38 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, a fost aprobată propunerea prezentată de domnul senator Vasilescu. Din sală: Procedură.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator ... Cine doreşte primul ? Domnul senator Eckstein Kovacs Peter. Microfonul nr.1. Urmat de domnul senator Dan Cârlan. Microfonul nr.2.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, 38 este mai mult decât 36. acesta şi la UDMR aşa este. Însă, Regulamentul Senatului, practica noastră încetăţenită, bazată pe Regulament, este: ca o propunere să fie adoptată trebuie să întrunească majoritatea votului senatorilor prezenţi. Ca atare, din voturile exprimate, 36 au fost împotriva amânării, 4 au fost abţineri. Asta înseamnă 40 de voturi şi au fost numai 38 în favoarea retrimiterii. (Discuţii, proteste în sală.) Ca atare, această propunere a fost respinsă de plenul Senatului. Mulţumesc. (Discuţii aprinse, proteste în sală.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Haideţi să ascultăm toate argumentele şi, după ce o să ne încurcăm, o să-l invit pe domnul senator Antonie Iorgovan... Domnul senator Cârlan, vă rog. Microfonul nr.2.
		Domnul Dan Cârlan: Eu cred că, înainte de a fi o problemă de constituţionalitate, eventual, este o problemă de aritmetică: au fost 38 de voturi pentru dintr-un total de 79 de voturi exprimate. Ce este atât de greu ? 38 din 79 nu poate, în nici un caz, însemna majoritatea voturilor. 38 din 79 înseamnă mai puţin de jumătate din voturile exprimate, deci propunerea este respinsă, clar. (Discuţii, proteste în sală.) Din sală: Corect.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul nr.2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Cred că data aceasta UDMR-ul a avut o greşeală de traducere a Regulamentului Senatului. În ce sens? Aşa cum ştiţi, doamnelor şi domnilor senatori, cel care decide este preşedintele de şedinţă şi nu un reprezentant dintr-un grup parlamentar. Eu apreciez experienţa acumulată în Parlament de către distinsul coleg, domnul senator Eckstein Peter Kovacs, dar trebuie să-i dăm preşedintelui de şedinţă ce-i dă Regulamentul.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Dacă nu, rămâne valabil votul exprimat, se retrimite la comisie raportul. Vă mulţumesc. Trecem la punctul următor. Domnul senator Zoltan Puskas, că rog. Microfonul nr. 2.
		Domnul Puskas Valentin Zoltan: Domnule preşedinte, Contestăm în mod oficial votul care a fost şi rugăm ca Biroul permanent să verifice toate voturile exprimate în acest sens, pentru că nu vrem să schimbăm cutuma în Senat şi este contra Regulamentului. Dorim să verificăm prin Biroul permanent toate voturile care au fost în această situaţie şi să vedeţi că niciodată nu s-a admis votul care nu a întrunit majoritatea voturilor exprimate. Deci, înaintăm contestaţia şi solicităm Biroului permanent să verifice problema. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Stimaţi colegi, rămâne în pronunţare. Vom discuta la Biroul permanent această chestiune. Rog, în acest sens, să se facă o notă pe tema votului.
		Vă propun să încheiem aici procedura legislativă şi să trecem la punctul următor: întrebări, interpelări şi răspunsuri. Stimaţi colegi, O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, pentru o întrebare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Doamna Silistru, întrucât aveţi şi o interpelare cu ajutoarele pentru încălzire în judeţul Vaslui, o să vă rog să prezentaţi şi interpelarea. Vă rog să păstraţi liniştea... Are cuvântul doamna senator Doina Silistru. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar PRM, domnul senator Claudiu Tănăsescu.
		Doamna Doina Silistru: Interpelarea mea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Domnule ministru, Din analiza făcută recent la nivelul judeţului Vaslui, rezultă faptul că un număr de cca. 50.000 de familii cu venituri reduse, din judeţul Vaslui, şi care se încadrează în plafonul stabilit de lege, de 500 lei de fiecare membru de familie, sunt în pericol să nu primească în luna februarie ajutoarele financiare date de stat pentru încălzirea cu lemne, din cauza nedepunerii în termen de către toţi primarii a listelor cu beneficiarii acestui sprijin financiar. Până la data de 5 februarie, doar 37 de primari, din cei 86, din judeţul Vaslui au depus, conform legii...(discuţii; rumoare în sală)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Doamna Silistru, numai un moment, vă rog. O să rog mica şedinţă... Stimaţi colegi, de la Partidul Democrat, domnilor senatori, reprezentanţi distinşi ai Partidului Democrat, vă rog frumos să continuaţi discuţia în hol şi s-o ascultăm pe doamna Silistru. Vă cer scuze, că v-am întrerupt. Vă mulţumesc. Doamna Silistru, vă rog.
		Doamna Doina Silistru: Până la data de 5 februarie, doar 37 de primari, din cei 86, au depus, conform legii, situaţiile centralizate pe fiecare localitate în parte la Direcţia Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicaţi ce măsuri aţi dispus pentru colectarea şi centralizarea tuturor listelor cu beneficiarii acestor ajutoare de către DMSSF, precum şi asigurarea fondurilor necesare, astfel ca toate familiile din judeţul Vaslui, care se încadrează în plafonul stabilit de lege, să-şi primească în această lună ajutoarele financiare pentru încălzirea cu lemne. Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc. Întrebarea este adresată domnului ministru Mihail Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării. Domnule ministru, Recent, numeroşi părinţi şi cadre didactice au sesizat că peste jumătate din cele 850 de unităţi de învăţământ din judeţul Vaslui nu dispun de grupuri sanitare proprii şi apă curentă. Din cele 850 de şcoli şi grădiniţe din judeţ, doar 102 au grupuri sanitare interioare, iar peste 44 le au în curtea unităţilor de învăţământ. În celelalte 404 şcoli, copiii trebuie să găsească diverse variante de soluţionare a nevoilor fiziologice. De altfel, un raport întocmit de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui evidenţiază că zeci de mii de elevi din judeţ sunt privaţi de cele mai elementare norme igienico-sanitare, care pot provoca oricând adevărate epidemii de hepatită sau alte boli transmisibile. În aceste condiţii, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri aţi dispus pentru asigurarea fondurilor necesare, în vederea construirii sau reparării de urgenţă a grupurilor sanitare în şcolile din judeţul Vaslui? Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu.
		Domnul senator Claudiu Tănăsescu. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Claudiu Tănăsescu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Conţinutul interpelării este următorul. În ultimii 17 ani, s-a ajuns ca Parlamentul şi Guvernul să îndrepte o nedreptate cu altă nedreptate, respectiv, cu ocazia restituirii imobililor către foştii proprietari s-a ajuns să fie evacuaţi, în urma unor hotărâri judecătoreşti irevocabile, alţi proprietari pe aceleaşi spaţii de locuit, dobândite în baza Legii nr. 112/1995. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi datele aferente următorilor întrebări: 1. Câte familii au fost evacuate, inclusiv prin scoaterea în stradă, în urma unor hotărâri judecătoreşti irevocabile, în anii 2005-2006? Solicit această situaţie la nivel de ţară şi pe judeţe. 2. Câte locuinţe au fost asigurate de către Guvern şi autorităţile locale în anii 2005-2006 pentru persoanele care au fost evacuate? Solicit această situaţie la nivel de ţară şi pe judeţe. 3. Câte locuinţe vor fi construite în anii 2007-2008 pentru persoanele care au fost evacuate şi care vor fi evacuate, în urma unor hotărâri judecătoreşti irevocabile? Solicit această situaţie la nivel de ţară şi pe judeţ. 4. Cu banii pe care i-au primit drept despăgubiri, cei care au fost evacuaţi din locuinţe, pot sau nu pot, să-şi cumpere o locuinţă similară celei din care au fost evacuaţi? Vă mulţumesc. Doresc răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		La întrebări, domnul senator George Sabin Cutaş, din partea Grupului Partidului Conservator. Microfonul nr. 3, vă rog.
		Domnul George Sabin Cutaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am o întrebare adresată ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, domnul ministru Gheorghe Barbu. Ca urmare a deplasărilor în teritoriu şi a sesizărilor primite, vă aducem la cunoştinţă următoarele fapte de abuzuri şi abateri repetate de la conduita profesională a doamnei Cornelia Corescu, inspector şef în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş. În urma sesizărilor făcute de salariaţii ITM Timiş, la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu privire la faptele grave enumerate mai sus, ministerul decide să trimită o misiune de control la ITM Timiş. În urma controlului efectuat la ITM Timiş, de misiunea de control a ministerului, au fost constatate deficienţe majore în desfăşurarea normală a activităţii ITM Timiş, cât şi abateri grave în conduita profesională a doamnei inspector şef. Totodată, doamna inspector şef are bune legături de amiciţie cu doamna Mariana Basuc, inspector general de stat, Inspecţia Muncii, care a ţinut concluziile din raport secrete pentru a favoriza în continuare pe doamna Cornelia Corescu. Ca urmare a celor enumerate fac următoarele întrebări: De ce nu a fost sancţionată doamna Cornelia Corescu, în urma abaterilor grave constatate de Comisia de control? Dacă doamna Mariana Basuc a fost sancţionată şi cu ce sancţiune? Care sunt criteriile de performanţă după care a fost numită inspector şef, având în vedere că are o imagine de om conflictual, fără experienţă în activitatea pe care o are de coordonat. Solicit răspuns scris. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Vărgău.
		Domnul Ion Vărgău: Domnule preşedinte, microfonul 3.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Microfonul 3, da.
		Domnul Ion Vărgău: Întrebarea este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu. Având în vedere activitatea desfăşurată pe Canalul Bâstroe, opiniile specialiştilor cu privire la protecţia biodiversităţii, precum şi opinia organismelor internaţionale, care este stadiul dialogului dintre partea română şi cea ucraineană, cu privire la sistarea lucrărilor în această zonă. Solicit răspuns oral şi scris. Interpelarea este adresată domnului ministru Radu Berceanu. Politica în domeniul turismului a trebuit să-şi consolideze obiectivele pe integrarea turismului naţional în tendinţele mondiale, din punct de vedere al dinamicii şi diversităţii în structura ofertei turistice. Domnule ministru, Vă rog să precizaţi care este perspectiva europeană a turismului românesc şi, în special, a turismului în Delta Dunării, după aderarea României la Uniunea Europeană, având în vedere că în ultimii doi ani turismul românesc a avut de suferit. Solicit răspuns oral şi scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon pe domnul Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Valentin Dinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată domnului ministru al transporturilor, domnul Radu Berceanu. După cum ştiţi, salariaţii de la metrou au ieşit în stradă, nemulţumiţi fiind de lipsa negocierilor referitoare la revendicările care le-au formulat. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi de ce n-a fost aprobat bugetul societăţii METROREX pe anul 2007, şi să ne informaţi care este cuantumul acestui buget. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon de domnul senator Vasile Dănuţ Ioan Ungureanu de la Grupul parlamentar PSD. Microfonul nr. 3, vă rog.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România impune membrilor săi taxe minime pe care aceştia trebuie să le perceapă de la clienţi, nepermiţând negocierea serviciilor şi a preţurilor, încălcând astfel un principiu elementar al economiei de piaţă. Neavând nici o alternativă, cetăţeanul este obligat să plătească suma cerută de notar sau să renunţe să-şi rezolve problemele de proprietate. Vă întreb, domnule prim-ministru, cunoaşteţi această practică a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi cum veţi interveni în protejarea cetăţeanului prin stoparea creşterii nejustificate a taxelor notariale? A doua întrebare este adresată doamnei ministru Monica Macovei. În toamna anului 2006 a fost organizat, la nivel naţional, un concurs pentru ocuparea unor posturi vacante de directori de penitenciare. La Penitenciarul de maximă siguranţă Arad a fost desemnat câştigător un tânăr de 27 de ani, supraveghetor de secţie la penitenciarul Tulcea, el având, înainte de concurs, cel mai mic grad din corpul agenţilor prevăzut de Statutul funcţionarilor publici din Administraţia naţională a penitenciarelor. Doamna ministru, această situaţie delicată la care s-a ajuns, ca un tânăr fără experienţă, cu cel mai mic grad, proaspăt absolvent al unei facultăţi, să fie numit la conducerea unei instituţii cu personal de peste 500 de lucrători, care au în responsabilitate 1400 de deţinuţi din toate categoriile, inclusiv condamnaţi la detenţie pe viaţă, fără a avea pregătirea necesară, stagiu de vechime cerut de lege şi gradul necesar accesului la asemenea funcţie de responsabilitate, a generat o stare de tensiune ce umbreşte performanţa Penitenciarului de maximă siguranţă din Arad. Aşadar, vă rog să-mi comunicaţi care sunt temeiurile legale şi care sunt măsurile ce le veţi lua pentru a îndrepta modul de ocupare a posturilor vacante de directori de penitenciare. Solicit răspuns scris şi oral la ambele întrebări. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul nr. 1, vă rog.
		Domnul Ilie Petrescu: Am două întrebări şi o interpelare, domnule preşedinte de şedinţă, şi le citesc rapid. Prima este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu. Am solicitat de la tribuna Senatului, prin întrebări şi interpelări, includerea într-un program de amenajare şi regularizare a Pârului Ploştina din subdiviziunile Roşiuţa şi Ploştina, judeţul Gorj. Acest pârâu, la orice ploaie abundentă, se umflă şi inundă terenul arabil şi locuinţele cetăţenilor din zonă. Vă solicit să mă informaţi în ce stadiu se află acest proiect, dacă în anul 2007, când suntem membri de drept ai Uniunii Europene, cetăţenii din această zonă, cetăţeni ai Uniunii Europene, vor putea trăi liniştiţi, fără ameninţarea că vor rămâne fără agoniseala de-o viaţă. Vă mulţumesc. Solicit răspuns şi oral. O a doua întrebare, adresată tot doamnei ministru Sulfina Barbu. Având în vedere promisiunile făcute de dumneavoastră, cu ocazia vizitei de lucru în judeţul Gorj, vă rog să mă informaţi dacă în municipiul Târgu-Jiu sunt rezolvate problemele canalizării şi alimentării cu apă, îndeosebi în zona limitrofă a municipiului. Vă solicit să mă informaţi care sunt măsurile pe care le veţi întreprinde şi de ce fonduri va beneficia municipiul Târgu-Jiu pentru canalizare şi alimentare cu apă. Doamna ministru a fost în judeţ şi a promis 80 de milioane de Euro. Vreau să văd dacă este reală această sumă - declarată în conferinţele de presă - alocată municipiului Târgu-Jiu. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. O altă interpelare, adresată domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu. În urma interpelării pe care v-am adresat-o în data de 9.10.2006, am primit din partea dumneavoastră un răspuns, prin care îmi promiteaţi că, în anul 2007, Serviciul de ambulanţă Gorj va primi un număr de 5 ambulanţe noi, pe care le vom inaugura împreună. În urma răspunsului primit şi a promisiunii făcute de dumneavoastră, am semnalat şi presa locală pentru a fi prezentă la inaugurarea celor 5 ambulanţe, care vor însemna foarte mult pentru Serviciul de ambulanţă Gorj. Vă solicit, domnule ministru, să mă informaţi când vor sosi la Gorj cele 5 ambulanţe şi dacă promisiunea făcută de dumneavoastră va fi respectată. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Din partea Grupului parlamentar al PSD nu mai sunt întrebări. Sunt încă 5 colegi de la Grupul parlamentar al PRM, care a avut în total 5 minute şi a vorbit, deja, 10 minute. Deci, o să vă rog frumos să vă concentraţi întrebările. Domnul senator Gheorghe Funar.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am două întrebări. Prima, adresată domnului ministru al educaţiei şi cercetării, Mihail Hărdău. Cunoaşteţi faptul că manualul de istorie de clasa a XI-a a fost "băgată" cu forţa, doamna Monica Luiza Macovei, fiindu-i consacrate spaţii editoriale mult mai mari decât domnitorilor de seamă din istoria României. După ce Senatul României a decis să fie demisă doamna ministru Macovei, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi când şi cum o veţi scoate din manualul de istorie pe această intrusă, care nu a fost în stare să-şi îndeplinească nici măcar atribuţiile în Guvernul României? Şi cea de-a doua întrebare, adresată ministrului culturii şi cultelor, domnului Adrian Iorgulescu. Ea se referă la faptul că după refaţadizarea superbei clădiri a Teatrului Naţional din municipiul Cluj-Napoca, s-a ajuns ca marea majoritate a clujenilor să-şi pună întrebarea cine şi de ce a făcut din Teatrul Naţional un teatru anonim? Respectiv, cine şi de ce a încălcat legea şi a înlăturat de pe frontispiciul clădirii denumirea de teatru naţional? Vă solicit, domnule ministru, să acţionaţi de urgenţă pentru ca pe faţada clădirii să se înscrie denumirea de teatru naţional, în conformitate cu aprobările date de către comisia locală şi cea naţională a monumentelor istorice. Vă mulţumesc. Solicit la ambele întrebările răspunsuri în scris şi verbal.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc.
		Domnul senator Viorel Dumitrescu are două întrebări adresate primului-ministru. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată primului-ministru Călin Constantin Tăriceanu. După cum bine cunoaşteţi, marţi, 13 februarie 2007, în Senatul României a fost adoptată moţiunea simplă împotriva ministrului justiţiei, Monica Macovei, cu 81 de voturi pentru, din cele 127 voturi exprimate. Vă solicit, domnule prim-ministru, să ne comunicaţi de ce nu s-au pus în aplicare prevederile Constituţiei României şi s-o revocaţi din funcţie pe doamna Macovei. Solicit răspuns scris şi verbal. O a doua întrebare, adresată tot primului-ministru. După cum bine cunoaşteţi, pensionarii reprezintă o categorie defavorizată şi mult încercată a acestei ţări. Vă solicităm, domnule prim-ministru, să ne comunicaţi de câte ori v-aţi întâlnit cu membrii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Pensionarilor din România în cei doi ani de când aţi venit la guvernare. Solicit răspuns scris şi verbal. Îmi permiteţi şi o interpelare?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog!
		Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu: Vă mulţumesc. Interpelarea este adresată tot primului-ministru. În ziua de 14 februarie 2007, încălcând din nou Constituţia României, preşedintele Traian Băsescu a încurcat art.88 cu art.90 din Constituţie, şi fără a exista aprobată ordinea de zi a Parlamentului, în faţa unei săli aproape goale, preşedintele Traian Băsescu i-a anunţat pe câţiva senatori şi deputaţi că, personal, şi, probabil, pe banii dumnealui, vrea să organizeze un referendum naţional pe tema votului uninominal la alegerile parlamentare, procedură neaplicată pe nici un continent. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi cât estimaţi costurile organizării unui astfel de referendum. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Aurel Ardelean, microfonul 1, vă rog.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului prim-ministru al României. În cadrul Programului de guvernare, Capitolul 6 "Politici în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării" se prevede "evaluarea periodică a punctelor tari şi slabe din economie, după modelul avantajului competitiv, pentru a fixa priorităţile în cercetarea fundamentală şi aplicativă". Domnule prim-ministru, conform prevederilor invocate, vă rog să menţionaţi care sunt, în prezent, priorităţile în cercetarea fundamentală şi aplicativă, rezultate din ultima evaluare periodică a punctelor tari şi slabe din economie. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris. Interpelarea este adresată tot domnului prim-ministru. În cadrul Programului de guvernare, "Politica de protecţie a consumatorului" se menţionează faptul că "obiectivul strategic al Guvernului este crearea unui sistem instituţional, de tip european, capabil să asigure creşterea gradului de apărare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor, sprijinirea înfiinţării Institutului Naţional pentru Consum, ca organizaţie neguvernamentală". Domnule prim-ministru, conform acestei prevederi din cadrul Programului de guvernare, vă solicit să-mi comunicaţi dacă acest Institut Naţional pentru Consum a fost creat şi care sunt atribuţiile exacte pe care le are. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Cu aceasta am încheiat lista întrebărilor.
		Trecem la interpelări. Primul înscris este domnul senator Otilian Neagoe, care aşteaptă de mai mult timp. Se pregăteşte domnul senator Gheorghe Funar. Vă rog, microfonul 3, pentru domnul senator Otilian Neagoe.
		Domnul Otilian Neagoe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru al Guvernului. Braşovul se află într-o situaţie de colaps economic şi social. Societăţile comerciale "Tractorul", "Rulmentul" şi "Nitramonia S.A." şi unităţile economice din industria de apărare, care sunt în portofoliul AVAS, întâmpină mari dificultăţi în funcţionarea tehnico-economică şi în procesul de privatizare. Se preconizează reduceri de personal, lichidarea unora dintre aceste societăţi, iar continuarea sau demararea procedurilor de privatizare nu sunt precizate foarte clar. Zona Braşovului a fost afectată, în ultimii 17 ani, de un amplu proces de restructurare, care a condus la reducerea numărului de angajaţi, de la circa 300 de mii în 1990 la 145 de mii în 2007. Peste 4 mii de societăţi mici şi mijlocii se află, în acest an, în pragul falimentului. Costul vieţii la Braşov este unul dintre cele mai ridicate din România. Având în vedere situaţia dramatică în care se află Braşovul, vă rugăm, domnule prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, să ne precizaţi care sunt acţiunile pe care le va întreprinde, în regim de urgenţă, Guvernul României pentru a opri dezastrul şi a determina relansarea economică şi socială a judeţului Braşov. Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2. Se pregăteşte domnul senator Gavrilă Vasilescu.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. După cum cunoaşteţi, Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române vă obligă pe dumneavoastră şi pe subordonaţii dumneavoastră să acţionaţi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor săvârşite cu ocazia referendumurilor locale, ilegale, organizate de către UDMR, cu sateliţii săi, în lunile decembrie 2006 şi februarie 2007, vizând obţinerea autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Prin declaraţii publice, preşedintele României şi primul-ministru, în ziua de 12 februarie, au precizat că s-au încălcat Constituţia României şi legile statului român, cu ocazia referendumurilor locale, ilegale, desfăşurate în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Chiar dumneavoastră, domnule ministru, aţi declarat că au fost săvârşite fapte de natură penală de către organizatorii şi participanţii la acest referendum, iar, pe cale de consecinţă, aţi criticat Parchetul că nu şi-a făcut datoria şi nu a aplicat legea. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi de ce aţi refuzat să ţineţi seama de prevederile legale şi să acţionaţi pentru respectarea Constituţiei şi a legilor statului român, inclusiv a Legii nr.218/2002. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Are cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu, din partea Partidului Conservator, microfonul central. Se pregăteşte domnul senator Petru Stan.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Anton Popescu Tăriceanu. Domnule prim-ministru, la sfârşitul lunii decembrie 2004, Parlamentul României a dat vot de încredere Guvernului pe care dumneavoastră l-aţi propus. Toţi cei 30 de parlamentari ai Partidului Conservator, la vremea respectivă Partidul Umanist, au votat în favoarea învestirii Guvernului propus de dumneavoastră. Problema prioritară a României, la acea dată, aderarea, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană a fost realizată. Pentru realizarea acestui obiectiv prioritar, ţara avea nevoie de stabilitate politică. Acceptarea noastră de a intra în echipa de guvernare, a creat premizele stabilităţii politice de care Guvernul, Parlamentul, toate instituţiile statului, şi nu în ultimul rând opinia publică avea nevoie. În acele momente am ales între interesul ţării şi interesul partinic, iar alegerea a fost fără echivoc. Am ales interesul ţării. Faptul că noi, conservatorii, am reprezentat factorul de stabilitate politică, o dovedeşte tot ce s-a întâmplat după ieşirea noastră de la guvernare. Un lucru trebuie să fie clar atât Guvernului, cât şi fiecărui membru al său, fără sprijin în Parlament, nu se poate guverna. Faptul că nu a existat un precedent politic în ultimii 17 ani, şi anume, ca o moţiune simplă să treacă în Parlament, faptul că nu avem o experienţă de acest gen, asta nu înseamnă că avem dreptul de a încălca un principiu democratic, poate cel mai important, şi anume, minoritatea trebuie să se supună majorităţii ...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Vasilescu, o să vă rog să o formulaţi ca pe o interpelare, nu ca pe o declaraţie politică.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Nu este declaraţie politică, domnule preşedinte. Marţi, 13 februarie 2007, Senatul României i-a retras sprijinul politic ministrului justiţiei. Votul exprimat în Senat depăşeşte cu mult numărul membrilor formaţiunilor politice ce sunt reprezentate în această Cameră a Parlamentului şi care au susţinut depunerea moţiunii. Concluzia este clară - moţiunea simplă împotriva modului în care ministrul justiţiei a administrat justiţia, a fost un demers care a răspuns şi multor senatori din formaţiunile ce formează, în prezent, arcul guvernamental. Numai 46 de senatori mai susţin administrarea justiţiei de actualul ministru. Ceilalţi, până la 137, nu mai sunt de acord cu acest lucru.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, vă rog respectuos să faceţi interpelarea!
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Domnule preşedinte, Ca să fac interpelarea, trebuie să prezint premizele pentru care fac această interpelare şi dacă m-aţi fi lăsat, în momentul acesta aş fi terminat! Nu mai sunt de acord cu acest lucru, pentru motivele prezentate în textul moţiunii. Faţă de această situaţie, vă solicit, domnule prim-ministru, să explicaţi public, în mod oficial, poziţia Guvernului şi a dumneavoastră, în calitate de premier. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc frumos pentru interpelarea făcută.
		Îl invit pe domnul senator Sever Şter, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul Petru Stan. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Sever Şter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, doamnei preşedinte Ingrid Zaarour. Prin adresa nr.699531/15.11.2006, aţi formulat răspuns la interpelarea formulată de mine primului-ministru, din conţinutul căreia am reţinut modalitatea prin care înţelegeţi să asiguraţi despăgubirea doamnei Pop Terezia Rodica, din municipiul Satu Mare, care a fost deposedată abuziv de un apartament şi care datorită birocraţiei create, prin pasarea răspunderilor în această materie, de la un organism la altul, cu toate eforturile depuse, timp de 3 ani, nu a reuşit să intre în posesia titlului de despăgubire. Întrucât familia Pop are o situaţie materială precară, coroborată şi cu un handicap al celui care este "pater familias", solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: Care este stadiul analizării şi verificării acestui dosar, potrivit art.16 din Titlul 7 al Legii nr.247/2005; Care este termenul estimativ până la care cea în cauză va intra în posesia titlului de despăgubire; Dacă Pop Terezia Rodica va putea fi despăgubită în numerar, în baza hotărârii de Guvern, prin care s-a înfiinţat, în subordinea dumneavoastră, Direcţia pentru acordarea despăgubirilor în numerar. Rog a mi se comunica măsurile luate, scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit pe domnul senator Petru Stan, pentru interpelare, microfonul 1.
		Domnul Petru Stan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Ştefan Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Domnule ministru, Conform negocierilor dintre România şi Uniunea Europeană, ţara noastră va beneficia de circa 7,5 miliarde euro pentru perioada 2007 - 2013, ceea ce înseamnă 1,07 miliarde euro pe an. La aceste fonduri se mai adaugă şi contribuţia statului român. Din aceste fonduri, 45%, adică 3,25 miliarde euro se vor folosi pentru creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier, din care: sprijin pentru ferme de semi-subzistenţă (85.000 de ferme mici vor primi 1500 euro pe an.) Întrebarea mea este: cum veţi selecţiona cele 85.000 de ferme care vor primi acest sprijin, din cele peste 5 milioane de gospodării ţărăneşti care toate sunt declarate ferme de subzistenţă şi care este deosebirea între o fermă de subzistenţă şi una de semi-subzistenţă? Nu cumva acest ajutor înseamnă populism, fiindcă nu se poate face nici un plan de modernizare cu 1500 euro pe an, condiţie care se pune pentru a primi aceşti bani. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, am încheiat seria de întrebări şi interpelări.
		Vă rog să-mi permiteţi, în primul rând, să-mi cer scuze faţă de distinşii membri ai Executivului, miniştri şi secretari de stat, care au venit astăzi să răspundă la întrebări. O serie de colegi care au adresat întrebări sau interpelări nu mai sunt în sală, deci nu veţi putea răspunde decât în scris. Vă rog să trimiteţi răspunsurile în scris. Dacă-mi permiteţi o recomandare prietenească: veniţi să răspundeţi când se transmite la radio. Aveţi şanse mult mai mari ca aceia care v-au adresat întrebările sau interpelările să fie în sală şi să stea. Dau cuvântul, pentru început, domnului ministru Hărdău, ministrul educaţiei şi cercetării, pentru a răspunde la întrebările ce i-au fost adresate. Vă rog, microfonul 10.
		Domnul Mihail Hărdău - ministrul educaţiei şi cercetării: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Răspund la prima întrebare transmisă nouă de domnul senator Ilie Petrescu, prin care ne solicită "deplasarea unor copii din satul Olari, comuna Plopşoru, spre unităţile şcolare care îi deservesc". Am făcut, domnule preşedinte, domnule senator, o analiză la nivelul judeţului Gorj. În anul 2006 s-au repartizat 13 microbuze, şi în răspunsul scris veţi regăsi repartizarea acestor microbuze pe unităţile şcolare. De asemenea, am solicitat inspectoratului lista priorităţilor pentru 2007-2008. Dacă ştiţi, anul trecut am achiziţionat 679 microbuze, în raport cu 500, câte ne-am propus iniţial, iar în acest an vom achiziţiona minimum 800, 16 plus 1. De la judeţul Gorj avem o repartizare pe priorităţi la 17 comune, a unui număr de 26 de microbuze, în care nu figurează şcoala la care faceţi dumneavoastră referire, deoarece, prin criteriile care s-au stabilit s-a ajuns ca repartizarea de microbuze să se facă pentru 8 km distanţă de transport. Satul la care faceţi dumneavoastră referire, la care spuneţi că sunt peste 100 de copii care se deplasează pe marginea şoselei circulate, creând un pericol pentru securitatea acestora, are o distanţă de 3 până la 4,5 km de la domiciliu până la şcoală. În această situaţie nu rămâne să găsim o rezervă, pe parcursul anului în curs, în funcţie de modul în care ne gestionăm fondurile, poate vom reuşi, ca şi anul trecut, să suplimentăm numărul acestor microbuze. Din punctul nostru de vedere, dorim ca toate unităţile şcolare să primească mijloace de transport, dar şi acestea sunt limitate de volumul financiar pe care îl avem la dispoziţie. Dacă sunteţi mulţumit, domnule senator.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule ministru. Domnule senator Ilie Petrescu.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule ministru, când ridic o problemă, o ridic din teren, adică din comuna Plopşoru. Cetăţenii şi copiii din zona Plopşoru, o comună cu 6000 de locuitori, şi, mai cu seamă, subdiviziunea comunei, satul Olari, se deplasează pe drumul care face legătura între municipiul Târgu-Jiu-Rovinari-Craiova. Aceşti copii sunt supuşi unui pericol iminent de accident. În acea zonă s-au întâmplat multe fenomene şi multe evenimente, multe accidente au avut loc în judeţul Gorj şi mă refer la zona carierei de la Peşteana, care transportă cărbunele la Complexul energetic Turceni. Am solicitat această chestiune prin faptul că am plecat de la întâlnirea cu oamenii de acolo pe la ora 23.00 şi m-au rugat, cetăţenii din zonă, să intervin la nivel de minister pentru această chestiune. Nu pun problema distanţei, pentru că acest lucru este clar: sunt 4,5-5 km. Problema este că aceşti copii sunt mereu în situaţia de a fi accidentaţi şi este păcat ca un copil să fie pus într-o asemenea situaţie. Mi-am exprimat această rugăminte, deoarece pe drum se transportă cărbuni cu maşini mari, iar copiii merg la şcoală iarna-vara, cu intemperiile care sunt, ceaţă, zăpadă şi aşa mai departe. Rugămintea mea este să rezolvăm problema şi să ajutăm această şcoală de la Olari. Vă rog mult de tot să-i ajutăm pe aceşti copii. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. E în regulă. Domnul ministru Hărdău cred că v-a dat deja un răspuns, anume că va încerca încă în cursul acestui an, în cazul existenţei unor fonduri disponibile, să devanseze programul de dotare. Vă mulţumesc, domnule ministru.
		Domnul Ilie Petrescu (din sală): Voi transmite schiţa de drum pe unde merg copiii, numărul de copii şi distanţa exactă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit pe domnul secretar de stat Alexandru Mircea să răspundă la întrebarea domnului Funar, în legătură cu cetăţenii numiţi "Călin Popescu Tăriceanu". Microfonul 8.
		Domnul Alexandru Mircea - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule senator, în legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi să vi se comunice "dacă există cetăţeni în România având numele şi prenumele Călin Popescu Tăriceanu, cu menţionarea datei naşterii şi a domiciliului", vă aducem la cunoştinţă următoarele: Datele pe care le solicitaţi intră sub incidenţa Legii nr. 677/21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit actului normativ citat, nerespectarea procedurii referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi nesocotirea drepturilor consacrate în acest act normativ, constituie contravenţie dacă fapta nu este săvârşită în astfel de condiţii încât să constituie infracţiune. Prin urmare, nu vă putem transmite datele solicitate. Cu deosebită stimă, ministrul administraţiei şi internelor. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule ministru. Doriţi să reacţionaţi, domnule senator Funar? Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Eu mă bucur că domnul secretar de stat şi Ministerul Administraţiei şi Internelor se străduieşte să respecte, de data aceasta, legea. Când este vorba de referendumurile ilegale ale UDMR-iştilor uită. Dar mă bucură faptul că au identificat unul sau mai mulţi cetăţeni Călin Popescu Tăriceanu. Am să revin cu o întrebarea: care dintre aceştia este primul-ministru al României? Dar o voi face data viitoare. Vă mulţumesc pentru răspuns.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mulţumesc domnului ministru Mircea Alexandru. Ar mai fi nişte întrebări, doamna Kibedi Katalin, am înţeles că tot la domnul Funar. Sau nu? Ministerul Justiţiei. Ilie Petrescu a plecat. Stimaţi colegi, din lipsă de combatanţi, va trebui să încheiem bătălia în seara aceasta. Mulţumesc domnului senator Funar. Mulţumesc domnilor miniştri secretari de stat care au venit. Declar închise lucrările şedinţei în plen a Senatului.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 18.45.