Sittings of the Senate of June 4, 2007

		Lucrările au fost conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu şi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Doamnelor şi domnilor senatori, vă invit în sală! Stimate colege şi stimaţi colegi, vă invit în sală, pentru a putea începe şedinţa plenului Senatului. Vă rog să-mi permiteţi, stimate colege şi stimaţi colegi, să declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 4 iunie 2007, şedinţa fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori, secretari ai Biroului permanent, Mihai Ungheanu şi Ilie Sârbu. Programul de lucru al şedinţei de plen de astăzi: lucrări în plen până la ora 19.30. Ordinea de zi - cea care v-a fost distribuită şi care cuprinde trei capitole: declaraţii politice, dezbaterea proiectelor de lege şi întrebări, interpelări şi răspunsuri din partea Executivului, după ora 18.10. Cvorumul de şedinţă este de 69 de senatori. Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 20 de colegi: 6 senatori sunt membri ai Guvernului, 12 senatori sunt europarlamentari, un coleg este plecat în delegaţie, domnul senator Mihail Popescu, iar un coleg este în concediu medical, domnul senator Antonie Iorgovan. Aşa cum spuneam, cvorumul de şedinţă este de 69 de senatori. Invit colegii senatori în sală!
		Daţi-mi voie să vă reamintesc că aveţi posibilitatea, în conformitate cu prevederile Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să sesizaţi Curtea, în situaţia în care apreciaţi că există prevederi neconstituţionale în următoarele legi care sunt depuse la secretarul general al Senatului: Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.119/2006 privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente comunitare de la data aderării României la Uniunea Europeană; Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.93/1997 privind declararea ca erou-martir a lui Liviu Cornel Babeş; Lege pentru completarea art.5 din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2007 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare; Lege privind atribuirea unei locuinţe generalului în retragere, Marin Lungu; Lege pentru aderarea României la Protocolul opţional la Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare, referitor la soluţionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena, la 24 aprilie 1963; Lege privind retragerea unor rezerve formulate de România cu prilejul aderării sau ratificării unor convenţii internaţionale. În situaţia în care apreciaţi că aceste legi conţin prevederi neconstituţionale, aveţi posibilitatea, în baza Constituţiei, să sesizaţi Curtea Constituţională.
		Până în acest moment, s-au înscris la declaraţii politice un număr de 7 colegi: din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnii senatori Răzvan Theodorescu, Doina Silistru, Adrian Păunescu; din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnii senatori Tiberiu Prodan şi Mircea Mereuţă, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, doamna senator Verginia Vedinaşşi domnul senator Gheorghe Funar. Invit la tribuna Senatului reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Răzvan Theodorescu.
		Domnul Răzvan Emil Theodorescu: Domnule preşedinte,doamnelor şi domnilor colegi, Face vâlvă, de câtva timp, o iniţiativă ce pare a readuce alături, pentru o clipă, Autoritatea Prezidenţială şi Guvernul. Este vorba de aşa-zisa "desecretizare" a Arhivei fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român. Am pus între ghilimele termenul pentru a indica, de la bun început, caracterul artificial al unui simplu exerciţiu de imagine, care, pentru cunoscători, nu este decât mult zgomot pentru nimic. Trebuie spus răspicat că arhiva respectivă este deja în circuit public şi că numai cineva care nu are nici o idee despre fondul arhivistic naţional poate vorbi, în termeni atât de inadecvaţi, despre această acţiune. Fosta arhivă a Comitetului Central, gestionată de Arhivele Naţionale, o instituţie pe cât de venerabilă, pe atât de competentă, cu cei mai buni specialişti din ţară, este compusă din Arhiva Istorică, care cuprinde 219 fonduri şi colecţii, dintre care 110 deja consultabile la sala de lectură şi microfilmate, şi din Arhiva Administrativă a Secţiilor şi Sectoarelor Comitetului Central, desfăşurată pe aproximativ 3500 de metri liniari. La sala de studiu a Arhivelor Naţionale, deci, demult desecretizate, cu acces liber, se află importante părţi din fondul fostului Comitet Central, provenite de la secţiile cancelariei: organizatorică, propagandă-agitaţie, economică, gospodărie de partid, agrară, relaţii externe, începând cu fondarea Partidului Comunist, din 1921, până în perioade ce variază între 1976, pentru propagandă şi agitaţie, şi 1953, pentru relaţii externe, aşadar, din epoca represiunilor politice şi satelizării moscovite, ce au însemnat miezul nociv al comunismului românesc. Public, arhiva în cauză a fost deja defrişată de Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste, chiar cu documente, care nu împliniseră termenul legal de 30 de ani pentru a fi date în cercetare, ajungându-se cu studierea lor până în anul 1989. Şi, pe bună dreptate, colegul nostru, domnul senator Vasile Blaga, pe atunci ministru de resort, a aprobat, la 22 februarie, un memorandum care îngăduie tuturor cercetătorilor să aibă acces la aceste documente. A vorbi, aşadar, despre desecretizare, înseamnă - iertaţi cuvântul chiar neacademic - o veritabilă cacealma, care îi transformă pe unii banali mercenari în veritabili cruciaţi ai anticomunismului, acolo unde nu există nici o înfruntare şi unde normalitatea a fost introdusă de către colegii noştri arhivişti. Pentru că am ajuns în acest loc, îmi va fi îndeajuns să spun că Legea nr.16/1996 a arhivelor, cu termenele pe care le-a stabilit pentru darea în cercetare, este congruentă cu reglementările din Uniunea Europeană, unde, cu excepţia Olandei, avem pretutindeni acelaşi termen de 30 de ani, orice altă propunere teribilistă riscă să ne situeze în afara regulilor fireşti, ştiinţifice şi internaţionale. Repet, derogările se pot face şi se fac, este normal să se facă şi în prezent, dar sunt derogări. După cum am mai spus, dependenţa arhivelor de Ministerul de Interne este foarte veche, are, la noi, exact 176 de ani, aceeaşi situaţie fiind întâlnită în alte foste state comuniste: Cehia, Slovacia... Propunerea recentă de a trece Arhivele Naţionale la Ministerul Culturii şi Cultelor este de-a dreptul absurdă. Documentele culturale nu sunt decât 5% din fondul arhivistic, restul ţinând, cum ştie toată lumea, de domeniul administraţiei, sunt documente cu caracter public şi acte private, iar nevoile de spaţii pentru depozitare - 17.000 de metri pătraţi, în momentul de faţă, neputând fi satisfăcute nicidecum de un minister ce are cu totul şi cu totul alte rosturi. De altminteri, din fericire, vreau să adaug, chiar actualul Guvern, numit Tăriceanu-2, a omologat, prin ordonanţă de urgenţă, din 9 mai, apartenenţa Arhivelor Naţionale la nou-creatul Minister al Internelor şi Reformei Administrative. Cer, aşadar, autorităţilor competente să nu inducă în eroare opinia publică, să nu creeze confuzii, voit sau nu, cu aşa-zisa desecretizare, din ignoranţă sau din alte motive şi, mai ales, să nu strice ceea ce este deja valabil. Arhivele Naţionale nu sunt un loc al experimentului, ci unul al profesionalismului ce nu trebuie alterat. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, În declaraţia mea, am să mă refer la câteva aspecte ale vieţii politice, care au avut loc săptămâna trecută şi în săptămânile premergătoare acesteia. "Divide et impera" pare să fie unica formulă agreată de preşedintele Băsescu în relaţia cu partidele politice din România. După un intermezzo intitulat "Deschidere către dialog cu partidele politice", preşedintele nostru, energizat de votul de la referendum, s-a prezentat în faţa Parlamentului, arătându-ne pisica şi sugerându-ne, în stilul bine cunoscut, că singura soluţie pentru noi, cei aleşi în acest Parlament, este să ne aruncăm cât mai repede peste balustradă, pentru că - vezi, Doamne! - nu mai corespundem voinţei poporului, adică acelora care au votat pentru rămânerea sa la Cotroceni. Ce ne spune, însă, preşedintele în mesajul său? Pe de o parte, ne atrage atenţia că fiecare parlamentar are responsabilitatea de a găsi o soluţie pentru a ieşi din criză, iar pe de altă parte, că indiferent ce soluţie vom găsi, Domnia Sa va respinge orice variantă rezultată în urma unor înţelegeri de culise. Domnul preşedinte ignoră, astfel, un adevăr arhicunoscut, acela că Parlamentul înseamnă şi negocieri, şi înţelegeri, nu numai o maşină de vot. În opinia Domniei Sale, însă, această situaţie este de neacceptat. Domnul preşedinte invocă rezultatele referendumului, care, chipurile, ar fi invalidat Parlamentul actual. Drept urmare, e nevoie urgentă de alegeri anticipate, e nevoie urgentă de altă clasă politică. În realitate, preşedintele nu doreşte o altă clasă politică, o nouă clasă politică, ci doreşte marginalizarea partidelor politice, cu excepţia Partidului Democrat, fireşte. Acestea ar trebui să devină simple anexe ale unui decor, în mijlocul căruia să troneze Domnia Sa, tătucul iubitor de popor. Ca şi cum nu ar face parte din această clasă politică, ca şi cum nu ar fi fost, ani de zile, şi parlamentar, domnul preşedinte ne vorbeşte de noua elită politică. Care elită? De unde să rezulte această elită politică? Probabil, din laboratoarele Partidului Democrat. În decembrie 2004, la ceremonia de învestire, preşedintele ne asigura că va fi un preşedinte imparţial, care va media, cu bună-credinţă, relaţiile cu Parlamentul. Avem nevoie de un Parlament puternic, ne spunea, atunci, preşedintele. În decembrie 2006, preşedintele s-a adresat celui mai înalt for politic al României, Parlamentului. Dintr-o dată, preşedintele constată că Parlamentul nu-i mai este pe plac, că majoritatea parlamentară nu mai reflectă voinţa populară. Stimate colege şi stimaţi colegi, Autoritatea se câştigă, nu se impune, nici chiar prin referendum. Nu prin dizolvarea partidelor sau a Parlamentului se va înnoi clasa politică românească. Fie că ne place sau nu, clasa politică este expresia societăţii româneşti, cu aspectele ei pozitive, dar şi cu deficienţele ei, pe care trebuie să ni le asumăm -şi nu este vorba că ne cramponăm de putere, fie că acceptăm sau nu - în mod inevitabil, electoratul român îşi va exprima, prin vot, opţiunea pentru unul sau altul dintre partidele politice. Procesul de înnoire a clasei politice are loc, independent de mesajele preşedintelui şi de moţiunile de cenzură. Guvernele vin şi pleacă de la Putere, alegerile aduc în prim - plan partide puternice şi plasează pe locuri secundare sau le exclud pe acelea care vor fi sancţionate prin votul popular. Această dinamică nu poate fi ignorată, dar aş mai sublinia aici un adevăr: jocul politic nu există fără partide. Altfel, intrăm într-o zonă periculoasă, adică aceea dorită de preşedintele Băsescu, un regim prezidenţial cu partide marginalizate. Sper ca România să fie scutită de o astfel de experienţă, în mod cert, păguboasă pentru fragila noastră democraţie, mai ales, pentru cetăţenii acestei ţări. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Verginia Vedinaş, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Distinsă doamnă senator, aveţi cuvântul!
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, Mă voi referi în prezenta declaraţie politică la gestul incalificabil al celui întors la Cotroceni, după o victorie mai mult cumpărată decât câştigată, dacă ne gândim la zecile de milioane de euro înghiţite de campanie, de a se retrage Ordinul "Steaua României" preşedintelui Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, ordin pe care nu el i l-a acordat, ci predecesorul său, fostul Preşedinte al României, domnul Ion Iliescu. Semnalăm, încă de la început, că acest lucru se petrece destul de rar la noi ca şi în orice ţară normală şi stabilă, condusă de oameni politici cu responsabilitate şi discernământ. În România s-a întâmplat o singură dată, într-un caz bine justificat, când fostul preşedinte Constantinescu a retras o decoraţie conferită unui fost comandant torţionar, Vasile Ciolpan, de la Penitenciarul Aiud. A asimila cazul unui fost comandant torţionar cu cel al preşedintelui unui partid politic, care din 1992 este prezent în Parlamentul României şi care îndeplineşte şi funcţia de vicepreşedinte al Senatului, a-i pune pe acelaşi plan, din punctul de vedere al retragerii unei decoraţii, este un gest care îl degradează pe autorul lui şi îl scoate din categoria celor demni să fie şefi de stat. În Europa, cazurile sunt şi mai rare şi explicaţia este simplă. Este un drept sacrosanct al fiecărui şef de stat de a conferi decoraţii şi titluri de onoare, în baza unui drept de apreciere de care dispune, de a evalua meritele cuiva şi de a-şi exprima preţuirea pentru aceste merite. Unde am ajunge dacă unii preşedinţi ar conferi astfel de ordine şi medalii, iar cei care vin după ei le-ar retrage? O societate trebuie să se bucure, în egală măsură, de o stabilitate juridică, dar şi de o stabilitate morală, o stabilitate a recunoaşterii valorilor. Nu este exclus să se întâmple şi erori, fraudări şi atunci legea recunoaşte posibilitatea ca asemenea decoraţii să fie retrase, dar ea reglementează, expres şi limitativ, cazurile în care acest lucru poate să se facă. Este vorba despre condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate sau fapte incompatibile cu statutul de membru al ordinului. În cazul de faţă, este evident că nu ne aflăm în niciuna din aceste situaţii, că preşedintele în exerciţiu a acţionat la comanda unor aşa-zişi intelectuali care, printr-o scrisoare, au invocat tot soiul de inepţii, ca: folosirea unui limbaj suburban şi jignitor; articole publicate în reviste pe care le conduce domnul preşedinte, scrise de diferiţi autori, ca şi când cenzura nu ar fi interzisă, prin Constituţia României, în ţara noastră. Este incredibil cum aşa-zisul limbaj suburban îi determină pe semnatari să propună retragerea decoraţiei domnului preşedinte, dar limbajul folosit de alţii, inclusiv de cel care a dat curs cererii de retragere şi care deţine cea mai importantă demnitate în stat, nu doar vulgar, dar şi rasist, îi face să se extazieze. Ca să nu mai vorbim despre limbajul cu care unul dintre semnatari, numitul Mircea Dinescu, spurcă, efectiv, auzul public la un post de televiziune unde moderează voalat o emisiune, cu un alt semnatar, în ciuda faptului că este membru al unei autorităţi publice care îl obligă la o neutralitate absolută. Domnul preşedinte mai este acuzat de comportament nedemn de un purtător al decoraţiei, care culminează cu cel din şedinţa celor două Camere, din 18 decembrie 2006. După cum se poate constata, cu uşurinţă, solicitanţii au invocat, în principal, fapte petrecute într-o şedinţă comună a celor două Camere. Mai exact, şedinţa în care a fost prezentat aşa-zisul Raport "Tismăneanu" privind condamnarea comunismului. Este vorba, aşadar, despre acte şi fapte săvârşite în exercitarea statutului de parlamentar, de senator şi de preşedinte al unui partid parlamentar, iar astfel de fapte, potrivit Constituţiei şi Legii nr.96/2006, nu atrag răspunderea juridică. În ocrotirea statutului de parlamentar, legiuitorul a garantat libertatea de exprimare, care este specifică oricărui parlament dintr-o ţară democratică, după cum a declarat şi fostul preşedinte al Bulgariei, prezent la şedinţă. Protestul parlamentarilor PRM a fost determinat de faptul că nu li s-a permis să ia cuvântul şi să-şi spună punctul de vedere cu privire la acel document inacceptabil, din punctul de vedere al adevărului istoric, al dreptului şi al moralei, pentru că un regim politic nu poate fi condamnat în integralitatea lui, pot fi condamnate crimele sau abuzurile săvârşite. Într-un asemenea context de îngrădire a libertăţii de exprimare, a trebuit să luăm atitudine, şi acest lucru a fost făcut de domnul preşedinte ca parlamentar, ceea ce elimină orice formă de răspundere juridică. Vă este cunoscut, domnilor colegi, că nu suntem singurii care au luat atitudine împotriva acestui raport. A făcut-o şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi istorici, şi oameni de cultură. Oare tuturor le va retrage domnul Băsescu decoraţiile? Un alt aspect pe care vreau să-l semnalez este că ordinul retras a fost conferit de fostul preşedinte Ion Iliescu, pentru contribuţia meritorie la desfăşurare actului legislativ, la adoptarea unor legi fundamentale, necesare dezvoltării ţării şi la integrarea euroatlantică a României. În calitate de om politic şi de preşedinte al unui partid politic, care este în Parlament din 1992, domnul preşedinte Corneliu Vadim Tudor a fost implicat în tot ce a însemnat, din punctul de vedere legislativ, politic şi diplomatic, îndelungatul şi anevoiosul drum pe care l-a parcurs România în construirea statului de drept, a unui regim democratic şi pentru a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, un loc pe care-l merită prin istorie, cultură şi tradiţie, prin contribuţia adusă la patrimoniul comun de valori ale Bătrânului Continent. Domnia Sa, personal, a redactat şi semnat multe din documentele oficiale întocmite de-a lungul acestui parcurs, iar partidul pe care l-a creat şi-l conduce a susţinut în Parlament toate legile care slujeau acel deziderat, şi care nu afectau interesele patriei şi poporului nostru. De altfel, aceasta este motivaţia care se regăseşte şi în decretul de conferire a ordinului. Cine are legitimitatea juridică şi morală să retragă un ordin acordat pentru aceste merite, asumându-şi, implicit, gestul de a anula fapte şi acte incontestabile şi definitorii pentru destinul României? Un personaj care şi-a făcut un scop în sine din a dezbina poporul român, din a-i răzvrăti pe unii împotriva celorlalţi, împotriva autorităţilor, altele decât cea prezidenţială, împotriva partidelor, altele decât Partidul Democrat, împotriva trecutului, prezentului şi viitorului nu poate avea o asemenea legitimitate. În încheiere, vreau să vă informez, dragi colegi, că nu vom permite un asemenea abuz şi vom ataca în instanţă decretul de revocare, convinşi fiind că, date fiind gravele carenţe de legalitate şi de moralitate pe care acesta le prezintă, justiţia va face dreptate. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi noi vă mulţumim, doamna senator.
		Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Domnule senator, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea se intitulează: "Profesie fără ocupaţie - pledoarie pentru arhitectura peisagistică". În conformitate cu prevederile Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior, prin Hotărârea de Guvern nr.294/1997, privitoare la funcţionarea instituţiilor de învăţământ superior, se înfiinţează secţiile de arhitectură a peisajului şi peisagistică în cadrul facultăţilor de arhitectură. În momentul de faţă, ele fiinţează în Universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară din Bucureşti, Cluj - Napoca, Iaşi şi Timişoara. De la data înfiinţării şi până în acest moment, pe piaţa forţei de muncă au apărut 215 absolvenţi, având ca profesie înscrisă pe diplomă "inginer diplomat cu specializarea în peisagistică". Universităţile de la Bucureşti şi Timişoara, care au înfiinţat secţia amintită, încă din 1998, au contribuit cu 69, respectiv, 146 de absolvenţi. Conform Nomenclatorului, clasificarea ocupaţiilor din România, Grupa de bază 2141 "Arhitecţi în urbanistică şi amenajarea teritoriului", în ţara noastră are următoarea descriere: "Arhitecţii în urbanistică şi amenajarea teritoriului proiectează zonele de locuit, comerciale, industriale şi căi rutiere, elaborează schiţe şi planuri de detaliu pentru construcţii şi restaurări, identifică şi găsesc cele mai bune soluţii privind asigurarea calităţii mediului înconjurător, elaborează planuri de amenajare urbanistică şi peisagistică, urmăresc, în teren, realizarea proiectelor de desfăşurare a activităţilor şi diverselor reglementări în vigoare". Deşi apare în Nomenclatorul ocupaţiilor componente - nouă la număr - Codul 2141 (03), "arhitect urbanist, peisagistică şi amenajarea teritoriului", această funcţie nu poate fi ocupată în România decât de absolvenţii cu studii superioare de arhitectură. Altfel spus, vorbim despre o profesie, dar nu şi de o recunoaştere a ei pe piaţa muncii. Membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, ţara noastră şi-a asumat obligaţia de a respecta, întocmai, legislaţia comunitară, inclusiv aceea de recunoaştere reciprocă a diplomelor, şi, pe cale de consecinţă, posibilitatea fiecărui cetăţean al Europei unite, de a ocupa un post corespunzător pregătirii sale, în oricare altăţară, membră a Uniunii Europene. Ajuns aici, sunt dator să subliniez că în Uniunea Europeană profesia de arhitect peisagist poate fi încredinţată şi absolvenţilor de universităţi cu profil agricol sau artistic, având specializarea "Arhitectura peisajului" sau "Peisagistică". Un alt motiv întemeiat pentru definirea clară a acestei ocupaţii şi introducerea ei în clasificarea ocupaţiilor din România este prezenţa în Codul "Clasificarea activităţilor din economia naţională" - CAEN a activităţii de arhitectură a peisajului, Grupa A, Clasa 0141, activităţi de servicii anexe agriculturii - "Grădinărit peisagistic", "Arhitectură peisagistică". Ba, mai mult, potrivit art.3 alin.1, clasificarea ocupaţiilor din România, se aplică în toate domeniile de activitate economică şi socială, la completarea documentelor oficiale, ori de câte ori se cere precizarea ocupaţiei care face obiectul activităţilor desfăşurate. Utilizarea codurilor clasificării ocupaţiilor din România este obligatorie pentru toate organele administraţiei publice centrale şi locale, unităţile bugetare, agenţi economici, indiferent de forma de proprietate, organizaţiile patronale, sindicale, profesionale şi politice, fundaţiile, asociaţiile, persoanele fizice şi juridice. În acest sens, sunt cunoscute măsurile operabile prin Directivele nr.89/48 şi nr.92/48, nominalizate ca sistemul general de recunoaştere reciprocă a calificării profesionale. Sub incidenţa acestora, intră şi arhitectura peisajului. Aceasta înseamnă că o calificare profesională dintr-o ţară membră UE trebuie recunoscută şi în celelalte ţări, pentru a asigura libera circulaţie a forţei de muncă între ţările comunitare. Drept urmare, şi România trebuie să recunoască ocupaţia de arhitect peisagist, pentru a permite încadrarea în muncă a unor astfel de specialişti în ţările membre. În această direcţie, Federaţiile Europeană şi Internaţională a Arhitecţilor Peisagişti militează pentru întocmirea unei platforme comune de educaţie în domeniul arhitecturii peisagistice. Celor spuse, se cuvine să mai adăugăm faptul că în ţările UE, arhitectul peisagist are un nume recunoscut pe piaţa profesională şi are dreptul de a semna propriile proiecte. În România, această ocupaţie nu se găseşte clar definită în clasificarea ocupaţiilor din România şi în cultura comunităţii. Actele necesare actualizării nomenclatorului clasificării ocupaţiilor din România cu ocupaţia de arhitect peisagist au fost analizate la demersul meu şi al Asociaţiei Peisagiştilor din România, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi înaintate spre studiu Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Până în momentul de faţă, împreună cu Asociaţia Peisagiştilor din România, am făcut aceste demersuri şi am primit un prim răspuns din partea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, dar nu este un răspuns suficient pentru a putea fi recunoscută această ocupaţie. Documentându-ne asupra situaţiei şi, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu celelalte universităţi cu profil agricol amintite mai sus, am considerat necesar să iniţiem demersuri a căror finalitate să fie alinierea profesiei de arhitect peisagist la toate celelalte profesii recunoscute în ţara noastră şi în ţările Uniunii Europene, în aşa fel încât şi absolvenţii de arhitectură peisagistică din cadrul facultăţilor de horticultură ale Universităţilor agricole să se bucure de toate drepturile care decurg din legislaţia muncii. În acest scop, în colaborare cu Asociaţia Peisagiştilor din România, interesată în iniţierea unor largi campanii de informare şi conştientizare a opiniei publice, privitor la existenţa unui număr apreciabil de absolvenţi în această specialitate, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara a organizat, în data de 14 mai 2007, dezbaterea având ca temă "profesii fără ocupaţii". Pe lângă cadrele didactice ale instituţiei, la lucrările ei, au participat şi directorul Direcţiei de urbanism a Municipiului Timişoara, de asemenea, specialişti în amenajări urbane şi arhitectură peisagistică, cu îndelungată activitate practică în domeniu şi, bineînţeles, studenţi. Principala idee care s-a conturat cu acest prilej a fost aceea că profesia de arhitect peisagist reprezintă esenţa unor temeinice cunoştinţe de arhitectură, horticultură, silvicultură şi urbanism. Pentru ca la finalizarea studiilor ele să fie unitar însuşite, propunerea care s-a degajat de pe urma acestei dezbateri a fost aceea că, în conformitate cu acquis-ul comunitar privitor la recunoaşterea diplomelor în spaţiul comunitar şi cu normele elaborate în Programul Bologna, unanim acceptate de ţările membre, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului să elaboreze programa analitică-cadru pentru specialitatea arhitect peisagist, valabilă pentru toate instituţiile de învăţământ superior cu secţii de profil în această specialitate. Pe parcursul dezbaterilor a fost evidenţiat faptul că, la ora actuală, în cele patru universităţi amintite, se operează cu trei concepte diferite în formarea acestei specializări. Ori, tocmai această situaţie impune armonizarea conceptelor cu sublinierea că documentul elaborat să fie corespunzător acquis-ului comunitar. La întocmirea lui, colectivului căruia i s-a încredinţat această responsabilitate îi recomandăm, spre consultare, propunerile făcute de Federaţia Internaţională de Arhitectură Peisagistică, în care sunt nominalizate sarcinile arhitectului peisagist. Studiul odată întocmit, şi avizat de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, va fi transmis spre aprobare Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar PSD. Aveţi cuvântul, doamna senator.
		Doamna Doina Silistru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Mi-am intitulat declaraţia mea politică "1 iunie - o zi a responsabilizării". Stimaţi colegi, săptămâna trecută, întreaga Românie a sărbătorit cu fast sau nu, 1 iunie-ziua internaţională a copiilor. Am vorbit cu toţii, pe cele mai diferite voci, despre responsabilitatea imensă pe care o avem faţă de copii. Am vizitat cămine şi centre de plasament, unii dintre noi am împărţit cadouri, dulciuri şi baloane, i-am mângâiat drăgăstos pe cei mici, stimaţi colegi, dar în realitate, ne face plăcere sau nu să o recunoaştem, 1 iunie este doar o zi din cele 365 ale anului calendaristic. O zi în care repet, unii au cheltuit mai mult. Doar atât. După baloanele şi dulciurile împărţite cu dărnicie se zăresc chipurile multor copii, iar acestea sunt nespus de triste. Vă voi prezenta succint doar câteva date din judeţul pe care îl reprezint ca senator al României, judeţul Vaslui. Aceste statistici sunt de fapt motorul acţiunilor pe care ar trebui să le întreprindem, dar nu pentru că este 1 iunie, ziua internaţională a copiilor, ci pentru că aceasta este responsabilitatea noastră. Statisticile pe care le-am consultat spun că peste jumătate din copiii de până la 5 ani suferă de anemie. Evident, starea lor de sănătate este precară încă de la naştere, ceea ce face ca mortalitatea infantilă în România să fie de trei ori mai mare decât în ţările occidentale. Starea proastă a sănătăţii celor mici îi face să fie din ce în ce mai sensibili. În ultimii ani, s-a înmulţit numărul boli ale aparatului digestiv, de boli infecţioase, tulburări mentale şi probleme respiratorii. Rezultatul? Circa 5000 de copii mor într-un an, chiar şi de 1 iunie, chiar de ziua lor. Iată câteva date din statisticile judeţului Vaslui. Sunt, bineînţeles, cifre statistice, însă, nu greşesc prea mult când spun asta, ele sunt reprezentative pentru întreaga Românie. Înainte de 1989, judeţul Vaslui se remarca printr-o natalitate ridicată, particularitate păstrată şi după revoluţie. Acum, peste 30 000 de copii trăiesc în acest judeţ, dar nu această cifră este neapărat semnificativă. Ea devine importantă, dacă o raportăm la numărul copiilor aflaţi, în acest moment, în centrele de plasament. Este vorba de 200 de copii. Par puţini ? Atunci, la aceşti 200 de copii, să adăugăm încă în jur de 1100 micuţi încredinţaţi asistenţilor maternali profesionişti. Dacă nici această cifră nu are rezonanţă, să mai adunăm încă în jur de 1000 de copii încredinţaţi rudelor sau chiar altor familii. În sfârşit, o ultimă adunare necesară. În judeţul Vaslui, în fiecare an, la Comisia de expertizare complexă, se prezintă peste 1300 de copii pentru încadrarea într-un grad de handicap. Vă reamintesc că toate aceste date statistice sunt de fapt copiii, copiii despre care vorbim cu emoţie la fiecare 1 iunie. Copiii noştri cărora tocmai le-am dat bomboane şi baloane, uitând părţi esenţiale ale unui discurs pe care, dacă l-am rosti cu sinceritate, l-am axa pe fenomene ca: abandonul şcolar, munca la negru, exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă a minorilor infracţionalitatea tot mai ridicată, semnalată în rândurile acestei categorii. Poate este mai simplu să ne prefacem că nimic din toate aceste nu există şi că nu facem decât să exagerăm o problematică mult ameliorată. Până la urmă, cui îi face plăcere să intre în detaliile acestui tablou sumbru tocmai de 1 iunie, când este atât de simplu, să se fotografieze cu un copil frumos şi sănătos în braţe? Desigur, stimaţi colegi, dumneavoastră ştiţi toate aceste lucruri. Eu nu am făcut decât să accentuez coordonatele pe care le-am perceput eu în această zi specială. Dacă vorbele mele v-au schimbat starea de spirit, este că, înainte de a fi colegi, sunt femeie şi mai important, mamă. Din acest motiv, vă propun să vă gândiţi la această zi, nu numai ca la o zi de sărbătoare, ci şi ca la o zi a responsabilizării tuturor factorilor de decizie faţă de generaţia de mâine. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Mircea Mereuţă, Grupul parlamentar PNL. Domnule senator aveţi cuvântul.
		Domnul Mircea Mereuţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În declaraţia mea politică de astăzi voi aborda un subiect larg mediatizat, dar şi criticat. Este vorba de sistemul medical -farmaceutic, respectiv, de cel al producătorilor şi al distribuitorilor de medicamente. Cu toate eforturile depuse de autorităţile Ministerului Sănătăţii pentru a reduce preţul principalelor produse farmaceutice, de a stopa mafia medicamentelor şi a intermediarilor care cresc preţul serviciilor farmaceutice, în realitate nu se întâmplă nimic. De ce ? Mulţi politicieni, societatea civilă, dar şi cetăţeni ar spune că este vina Ministerului Sănătăţii, pentru că nu gestionează eficient problema. În realitate, lucrurile stau diferit. Autorităţile publice centrale au şi ele o parte din vină, dar toate eforturile de reformare privind sistemul şi, în speţă, cel privind sănătatea populaţiei sunt blocate la nivelul furnizorilor, producătorilor şi distribuitorilor de medicamente. Altfel spus, managementul producătorilor este simplu şi perfid. Orice decizie guvernamentală, destinată să diminueze costul antibioticelor sau adjuvanţilor în utilizarea medicamentelor, respectiv pansamente, plasmă medicală, ser fiziologic, se regăseşte în alte costuri, pe care producătorii le trec în preţul produselor asociate medicamentelor principale, produse secundare, dar absolut necesare celor suferinzi şi care nu sunt compensate. Cu alte cuvinte, recuperarea pierderilor odată cu reducerea preţurilor la antibioticele de bază sunt trecute în preţul adjuvanţilor, fiind, prin absurd, suportate tot de bolnavi. Consecinţa acestei situaţii este că oamenii de rând ajung să plătească dublu pentru produsele farmaceutice care sunt asociate şi care, de cele mai multe ori, nu valorează nici jumătate din preţul medicamentelor de bază. Acest fapt, necontrolat de niciun Guvern de până acum, este o mică inginerie financiară, folosită şi în branşa producătorilor de medicamente din ţară, indiferent de lanţul farmaceutic sau de firma producătoare de medicamente, care, pentru a nu-şi reduce costurile de producţie sau profiturile obţinute, introduc tot felul de costuri. Cu alte cuvinte, o nouă formă de taxă pentru o serie de produse derizorii ca, de exemplu, serul fiziologic. Stimaţi colegi, chiar dacă unii dintre dumneavoastră vor considera că cele prezentate sunt banalităţi, eu consider că noi, politicienii, prin acţiunea noastră legislativă, am tratat cu indiferenţă această realitate. Pentru a argumenta, vă voi prezenta un exemplu edificator: foarte mulţi români nu-şi pot permite să dea 42000 sau 45000 lei vechi pe un banal ser fiziologic, în timp ce un flacon de ampicilină de 500 mg costă 17000 lei, un flacon de penicilină de un 1.000.000 milion unităţi costă 15000 de lei, iar un flacon de moldamin de 1.200.000 unităţi costă 16 000 de lei. După cum se poate observa, un produs medical asociat devine de trei-patru ori mai scump decât produsul de bază. Doamnelor şi domnilor senatori, Consider că, în România, vechile deprinderi de a scoate bani din piatră seacă nu dispar şi procesul de adaptare la standardele europene se dovedeşte a fi extrem de dificil. Acest caz la care m-am referit astăzi, privind modul de a face afaceri în domeniul farmaceutic, este doar un pilon dintr-un sistem, format la nivelul conştiinţei mentale, care continuă să sugrume financiar şi psihologic societatea românească şi, în speţă, pe cei suferinzi. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Aveţi cuvântul, domnule senator !
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Declaraţia mea politică se referă la frauda Partidului Democrat la moţiunea de cenzură cu titlul "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece". Această moţiune de cenzură a fost înregistrată astăzi la Senat şi este însoţită numai de 5 semnături, conform adresei nr.16/308 din 4 iunie 2007 a Partidului Democrat. Subliniez - are 5 semnături. La sfârşitul săptămânii trecute, românii cinstiţi din ţară şi străinătate au apreciat vigilenţa, corectitudinea şi responsabilitatea de care au dat dovadă preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor în legătură cu repetatele încercări ale Partidului Democrat de a frauda moţiunea de cenzură cu titlul "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece". În mod incredibil, liderii Partidului Democrat au recurs la infracţiunile de înşelăciune, fals şi uz de fals, pentru a putea prezenta tabelul cu minimum 116 semnături ale senatorilor şi deputaţilor care susţin această moţiune. Prin aceste fapte, liderii PD au căutat să compromită atât preşedinţii celor două Camere, cât şi Birourile permanente reunite, dar, mai ales, Parlamentul României. Liderii PD, prin infracţiunile săvârşite, au cauzat şi mai multe pierderi colaterale, lovind în imaginea publică a unor lideri ai PLD, ai PD şi a unor parlamentari independenţi. Fraudele săvârşite de către liderii PD au constat în: Înscrierea de două ori, pe aceeaşi pagină, a senatorului Gheorghe Flutur şi falsificarea uneia dintre semnăturile sale. Domnul senator Flutur m-a sunat, în dimineaţa zilei de 2 iunie, şi mi-a relatat că a semnat o singură dată tabelul cu susţinătorii moţiunii. Doamna deputat Raluca Turcan a declarat public că una dintre semnăturile domnului senator Flutur a fost scanată. Falsificarea semnăturii senatorului Ioan Talpeş, care, în perioada întocmirii tabelului de către liderii PD, era plecat în străinătate. Falsificarea semnăturii mai multor senatori şi deputaţi, care, în perioada 28 mai - 2 iunie, nu au fost în Bucureşti, unii fiind europarlamentari, aspecte care rezultă atât din documentele lor de călătorie, cât şi din prezenţa în circumscripţiile electorale. Scanarea a 13 semnături ale unor senatori şi deputaţi. Trocul pentru semnături contra unor sume consistente sau prin garantarea unui post de deputat în judeţul Tulcea, pentru independentul Nati Meir, devenit, de astăzi, democrat. Implicarea în răzbunarea politică a PD a unor deputaţi aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, semănând astfel discordie şi între minorităţile naţionale, care nici măcar nu au fost consultate de către deputaţii lor în privinţa moţiunii de cenzură. Asociere în vederea săvârşirii unor infracţiuni de către parlamentari ai PD, cei înscrişi în PLD şi primarii municipiilor Bucureşti şi Cluj Napoca. După cum se ştie, PD s-a specializat în fraude care au fost înregistrate în ultimii trei ani. Dintre acestea reamintim următoarele: Candidatul PD în judeţul Suceava la alegerile parlamentare din noiembrie 2004, numitul Nichiteanu Vasile Brânduşel, a votat în 7 secţii de votare şi ca urmare nu a fost validat ca senator. Vicepreşedintele Senatului României, domnul Radu Mircea Berceanu, cu ocazia dezbaterilor cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului Senatului a votat, în acelaşi timp, la două aparate. Turismul electoral organizat şi finanţat cu prilejul referendumului din 19 mai a.c. pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu. Declaraţii false ale unor lideri PD care au solicitat şi au obţinut acreditarea ca "ziarist de o zi" la referendumul din 19 mai. Având în vedere toate aceste fapte, precum şi încăpăţânarea unor lideri ai PD de a compromite imaginea Parlamentului României prin recurgerea la fapte de natură penală spre a înregistra, cu orice preţ, moţiunea "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece", mi-am îngăduit şi am solicitat astăzi Birourilor permanente reunite ale Parlamentului, următoarele: Să-l înştiinţeze pe Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi să-i solicite să ia atitudine publică faţă de fraudele săvârşite de către lideri ai PD sau să se adreseze cu un mesaj Parlamentului pe tema fraudării referendumului naţional din 19 mai şi al fraudelor de la moţiunea de cenzură. Să-l sesizeze pe procurorul general al României în legătură cu fraudele săvârşite de către PD la referendumul din 19 mai, confirmate prin listele electorale permanente, cele suplimentare şi declaraţiile existente la Autoritatea Electorală Permanentă, precum şi cele existente şi recunoscute parţial, în legătură cu moţiunea de cenzură "Guvernul Tăriceanu trebuie să plece". Să nu se accepte din partea Partidului Democrat nici o moţiune de cenzură până când Parchetul nu a verificat realitatea semnăturilor susţinătorilor. Aşa cum se ştie că penalul ţine în loc civilul, tot aşa Parchetul trebuie săţină în loc P.D-ul. Proba cu detectorul de minciuni este inaplicabilă liderilor P.D., existând riscul să ia foc aparatul. Să solicite Comisiilor pentru abuzuri, combaterea corupţiei şi petiţii să cerceteze, de urgenţă, cele petrecute în legătură cu moţiunile depuse de către P.D. în zilele de 1, 2 şi 4 iunie, care i-au compromis definitiv pe parlamentarii ale căror semnături au fost falsificate şi care au urmărit să discrediteze imaginea Parlamentului României. Să fie publicate pe site-ul Senatului şi Camerei Deputaţilor numele şi prenumele senatorilor şi deputaţilor ale căror semnături au fost falsificate sau scanate, cu ocazia depunerii moţiunii de cenzură în zilele de 1, 2 şi 4 iunie, precum şi ale liderilor P.D. care i-au obligat să încalce legea. Să se accepte, ca regulă, pentru înregistrare şi dezbatere în Parlament, numai acele moţiuni de cenzură la care este înscris olograf, în tabelul susţinătorilor, de către fiecare parlamentar, numele, prenumele şi semnătura. Vă mulţumesc. (Aplauze)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Adrian Păunescu: Înainte de a vorbi despre subiectele pe care le am în vedere şi a exprima poziţia mea faţă de fenomene şi fapte care merită atenţia, aş vrea să-mi rostesc aici protestul, pentru felul mizerabil, în care cetăţeanul care a condus şedinţa de lunea trecută, din poziţia de vicepreşedinte al Senatului şi de preşedinte de şedinţă, a înţeles să se poarte cu un om, pe ale cărui cărţi nu ar fi exclus să înveţe nepoţii acestui individ, poimâine. Această atitudine contrazice spiritul acestui Senat unde, în ciuda dezacordurilor dintre noi, ne-a rămas suficientă cordialitate, ca să ne putem considera, nu duşmani, ci adversari. În ceea ce-l priveşte pe acest semidoct, dar ce zic eu semidoct, acest sfertodoct, am să renunţ la ideea de adversitate şi, în ciuda faptului că nu sunt un om ranchiunos, îi voi păstra o aducere aminte activă. Este intolerabil să existe, la capitolul "declaraţii", 10 minute, în care să se poată exprima un senator, care nu era în acel moment în sală, şi să i se ia acest drept, numai pentru că omul care se află la microfonul principal îşi permite, în ultimul timp, trufii şi fărădelegi. În acelaşi timp, mulţumesc celor doi colegi, senatorul Partidului Conservator, Vasilescu şi senatorul PRM, Dinescu, pentru felul absolut emoţionant, în care au înţeles să apere o cauză care nu era, punctual, a dumnealor. Şi vă mulţumesc dumneavoastră, tuturor, că nu vă amestecaţi în aceste murdării duşmănoase. Ceea ce vreau eu să spun astăzi, în esenţă, este că trăim vremuri din ce în ce mai tulburi şi mai urâte. Nu e vorba de păreri personale, ci este vorba aici despre o anumită atitudine faţă de istorie. Am scris, în anii vechi, o carte: "De la Bârca la Viena şi înapoi", în care făceam socoteala câte monumente am distrus noi, la fiecare ocazie politică, atunci când se schimbau liderii, şi cum a reuşit o ţară ca Ungaria să-şi păstreze monumentele în marile oraşe. Sigur că, între timp, şi nişte nenorociţi din Ungaria au vandalizat mormântul lui Janos Kadar şi al familiei lui, dar, pe fond, Ungaria ne dădea un exemplu. Erau în capitala ei monumentele tuturor timpurilor. Glumind, maliţios, aş spune că erau şi monumente ale unor timpuri care nu au existat. Pe când, la noi, nu a venit un guvern nou, nu a venit o preşedinţie nouă, să nu dărâme - atât cât i-a fost în putere! - ceea ce făcuseră ceilalţi. În această linie politică şi partizană, înscriu şi gestul preşedintelui Traian Băsescu, de a confisca Ordinul "Steaua României", acordat de preşedintele Ion Iliescu lui Corneliu Vadim Tudor. Se ştie că între Iliescu şi Vadim nu au existat raporturi neapărat bune. Preşedintele Iliescu a avut, însă, tăria de a recunoaşte un adevăr, pe care şi eu care, în această clipă chiar, sunt la o distanţă de Corneliu Vadim Tudor, îl recunosc, şi anume că este vorba de o personalitate valabilă a istoriei noastre, a momentului nostru şi nu numai atât. Este un scriitor valoros, este un pamfletar excepţional şi este un politician de importanţă evidentă. Poate că a trebuit să treacă atâta vreme, ca să observăm că şi temele, pentru care a fost condamnat şi considerat extremist, în anii vechi, s-au adeverit. Ei bine, ceea ce i-a oferit Preşedintele Iliescu i-a oferit, nu ca un moft de personalitate către altă personalitate, ci ca o obligaţie a unui preşedinte, al tuturor românilor, al tuturor cetăţenilor români, faţă de o altă personalitate, cu care fusese chiar în luptă pentru scaunul, pentru tronul - cum îi spune? - pentru locul de la Cotroceni. Ei bine, a venit preşedintele Băsescu şi i-a luat acest Ordin! Senzaţia mea este că, şi pentru el, pentru preşedintele Băsescu, şi pentru cei din jurul lui, nu este un lucru pozitiv. Nu a rezolvat nimic, de fapt, cu asta! În fond, a relansat o idee de personalitate nedreptăţită. Nu sunt de aceeaşi părere şi nu am aceleaşi abordări ca şi domnul Corneliu Vadim Tudor în multe privinţe, dar în chestiuni esenţiale, cum este, de exemplu, atitudinea în faţa istoriei şi loialitatea faţă de poporul din care venim, suntem absolut pe aceeaşi poziţie. Eu nu cred, de pildă, că duşmanilor sau inamicilor sau adversarilor trebuie să le spunem cuvinte ultime. Nu cred că dacă te cerţi cu cineva, acela devine neapărat rău, prost şi neinspirat. Cred, însă, că nu se cuvenea să se petreacă faptul acesta şi doamna Vedinaş a discutat dintr-o perspectivă, pe care eu nu-mi îngădui să o folosesc, pentru că nu am atâta pregătire, ca dumneaei, din acest punct de vedere. Ştiu doar că nu e bine! Ştiu că aşa ceva nu se face, într-o societate civilizată! Nu se face ca, atunci când ieşi învingător într-o bătălie momentană, să te repezi să iei unuia dintre adversari decoraţia de pe piept! Nu se face! Asta nu arată măreţie, ci micime! Nu aş vrea ca Traian Băsescu să fie lipsit de fiorul măreţiei, pentru că, între altele, el este Preşedintele României, din care fac şi eu parte. Şi aş vrea ca preşedintele să fie corect, să fie inspirat şi să fie al tuturor. Să nu poarte vendete nici lui Tăriceanu, nici lui Geoană, nici lui Vadim, nici lui Marko Bela. Eu, pe Marko Bela l-am criticat aproape săptămânal aici. Dar pentru altceva. Nu este cazul să ne răzbunăm unii pe alţii. Închipuiţi-vă ce ar fi dacă, în condiţiile României şi în condiţiile temperamentului nostru fugos şi nervos, unul ar avea toată puterea? Ce i-ar face celuilalt sau ce le-ar face celorlalţi? De aceea trebuie reprimate aceste gesturi pri-sosi-toare şi jignitoare şi la adresa celor care le fac! Din punctul meu de vedere, o asemenea decoraţie, care s-a dat pentru ceva anume, pentru contribuţia la intrarea României în instituţiile europene, nu poate fi retrasă, fiindcă respectiva contribuţie există. Nu putem falsifica la nesfârşit trecutul! Eu nu pledez pentru Corneliu Vadim Tudor, ci pledez pentru dreptatea unei lumi în care preşedinţii nu se pot distruge unii pe alţii de îndată ce schimbă locurile. În fine, Dumnezeu să-i ierte pe cei care greşesc! Dar e urât şi faptul că nu mai avem medici, că începem să nu mai avem medici. Iată, 600 de medici români lucrează în Franţa. Sigur că e foarte bine. Ne îmbolnăvim aici şi ne tratăm în Franţa, după exemple cunoscute -în Franţa sau în altă parte -, dar parcă e şi un popor, pe aici, printre clădiri, parcă sunt vreo 20 de milioane, 21 de milioane de oameni, care au nevoie de medici şi care au plătit în socialism, din greu, gratuitatea şcolii medicale româneşti şi a altor şcoli, şi medicale, şi inginereşti. Acolo unde a plătit poporul român cu sudoare şi cu jertfă, cu sânge, uneori, acolo rămân locuri goale, pentru că trebuie culese căpşunile din Spania sau trebuie ajutaţi să se vindece bolnavii din ţările Occidentului. Sigur că, pentru medici, uneori, nu e soluţie şi că trebuie să creăm noi condiţiile, ca să nu mai tot trimitem, pe bani mulţi, bolnavi la marile clinici din străinătate, ci să facem marile clinici în ţară şi e mult mai puţin costisitor să-i plătim bine pe oamenii de valoare, ca Irinel Popescu, de exemplu, decât să lăsăm de izbelişte şi să nu facem nimic semnificativ, pentru ca personalităţile să se poată manifesta. Aceasta este chestiunea pe care o spun mereu, cu îndărătnicie. Nu am nici un fel de pretenţie personală, dar cred că suntem obligaţi să luptăm pentru o altă ierarhie a valorilor, nu pentru tineri sau bătrâni, nu pentru turci sau norvegieni, nu pentru evrei sau germani, ci, fără prejudecăţi, pentru toţi cei care compun România eternă şi pentru toţi cei care au plătit taxa lor de timbru, ca să se înscrie în acest joc, din păcate, pierzător, numit România. Şase sute de medici în Franţa! Asta nu-i puţin. Sigur că ne putem bucura ce europeni suntem, ce valoare are şcoala medicală românească, dar putem să ne putem grave probleme în legătură cu ce va fi cu bolnavii României, lăsaţi de izbelişte. Şi îl întreb pe ministrul sănătăţii, care credeam că e un om raţional: Domnule ministru, cum aţi putut, domnule, să acceptaţi şi să-mi şi răspundeţi în scris, la interpelarea mea, legată de doctorul Cameniţă şi de cei 13 medici valoroşi din Craiova, pe care i-a dat afară o doamnă, care a venit acum, pe linie politică, în funcţia de manager al spitalului, cum aţi acceptat aşa ceva, când, de la Timişoara până la Bucureşti, nu mai este nici un neurochirurg experimentat?! Dacă un copil al dumneavoastră are o problemă nenorocită şi trebuie să se ducă la un spital în Craiova, cine-l tratează? Cum îl aduceţi pe doctorul Cameniţă din uitare? Sigur că justiţia, spre cinstea ei, a venit - am mai spus asta - şi la pus pe doctorul Cameniţă la loc, în ciuda opiniilor ministrului sănătăţii, care spune că un manager are voie să facă orice. Nu are, domnule ministru. Şi nu are nimeni voie să facă tot ce vrea. Aşa cum spune Declaraţia Drepturilor Omului - şi o spun încă o dată - libertatea mea se întinde până acolo unde începe libertatea ta. Libertatea managerului se întinde până acolo unde încep interesele oamenilor. De fapt, libertatea managerului trebuie să fie exprimarea necesităţii acelor oameni care au nevoie de medici. Îi risipim, îi disrugem, îi aruncăm afară din ţară, îi împingem, prin salarizarea nedreaptă, care nu promovează principiul liberal, străvechi, al competiţiei, şi îi dăm afară din spitale, pentru că se face şi în spitale politică ordinară de partid. Este o ruşine! Este o mârşăvie! Politică de partid nu se poate face pe creierul poporului român, nu se poate negocia bisturiul care ar lucra pe creierul poporului român! În acelaşi timp, tot mizerie, această nouă avalanşă de copii negociaţi şi vânduţi în străinătate, încă de la vârste mici. Iată, ne povesteşte tabloidul "The Sunday People" că, prin doi anchetatori ziarişti, a aflat de un cuplu din Buzău, într-un sat de ţigani, unde li s-au oferit doi copii. Erau ţigani neîmpuţiţi, erau ţigani normali, fireşti, cetăţeni români... Din sală: Fraţi de-ai noştri.
		Domnul Adrian Păunescu: Fraţi de-ai noştri, exact. Dar au oferit doi copii la vânzare. Din sărăcie, din mizerie. Şi aceia, din lăcomie şi din cine ştie ce alte interese, i-au acceptat. Unul era nou-născut. Au cerut 15.000 de euro. Şi nenorocirea e că şi scade euro! Celălalt era un băieţel de 2 ani, care putea fi cumpărat cu 3000 de euro. Au tocmit nou-născutul şi l-au arvunit cu 150 de lire, urmând ca restul banilor, până la 15.000 de euro, să fie daţi când vor primi ce au cumpărat. Nu se poate aşa ceva! După ce că ne provoacă la asta, diverşi cetăţeni din lumea largă ne şi dispreţuiesc că facem asta! Tot la mizerie se înscrie ceea ce se întâmplă şi cu copiii. În acelaşi timp, mizeria politică a separatismului acţionează: doamna Barki declară, în Ardeal, că domnul preşedinte Băsescu - acesta este titlul mare din presă - e de acord cu autonomia secuilor. Asta mai lipsea, să fie de acord preşedintele cu autonomia secuilor! Eu nu cred că a putut spune aşa ceva şi, de la această tribună, a Senatului României, îl rog pe preşedintele Băsescu să clarifice acest capitol, legat de autonomia secuilor, aşa cum a declarat doamna Barki, că dumnealui ar fi de acord. Repet, eu nu cred asta, dar trebuie făcute precizări imediat. Asta nu e o glumă. Trenează problema Gojdu. Am făcut, personal, toate eforturile. Din păcate, nu am fost susţinut suficient de toţi cei care se aflau în acele comisii. Guvernul a creat o nenorocire. A lăsat Guvernului de la Budapesta dreptul de a prelua toată Moştenirea Gojdu, în schimb, făcând, printr-o dublă semnătură de la Bucureşti, o fundaţie nouă, cu acelaşi nume - Gojdu. V-am mai spus asta. M-am bătut să nu se aprobe asta. Poate am fost în fruntea acestei bătălii. M-am certat groaznic cu prieteni, cu oameni care spuneau că trebuie să înţeleg că aşa va fi bine şi eu am spus: "Domnule, litera şi spiritul testamentului lui Gojdu trebuie respectate". Nu are nimeni dreptul să-i confişte ceea ce a lăsat poporului român şi, mai ales, să se bazeze pe faptul că, în Ungaria, nu s-au făcut retrocedări. Nu s-au făcut retrocedări? Noi de ce am făcut retrocedări bisericilor maghiare? De ce am făcut retrocedări grofilor? Va să zică, noi am făcut ceea ce nici nu trebuia făcut şi aceia nu au făcut nici ceea ce trebuia făcut. Şi acum spunem: Domnule, nu putem realiza nimic. Miliardele de dolari trebuie să rămână acolo, pentru că aşa a hotărât domnul prim-ministru de la Budapesta. Nu se poate asta! Moştenirea Gojdu e a românilor ortodocşi din Ardeal. Vreau să vă spun, ca o veste bună, că, în această atmosferă, mai există şi oameni care cred în unitate, în lucrul împreună, în egyut. Unul dintre ei este scriitorul Hajdu Gyözo, care a scos acum o carte, numită "Pentru spirit european", un adevărat eveniment, pentru că el, deşi îşi iubeşte, până la adoraţie, naţia din care face parte, deşi îl iubeşte pe Petöfi, este un apărător al unităţii naţionale şi al fraternităţii românomaghiare şi îl iubeşte pe Eminescu. De fapt, iubind pe Petöfi, iubeşte pe Eminescu. Cartea aceasta, numită "Pentru spirit european", merită luată în seamă şi merită, după părerea mea, omagiul nostru, al celor care am asistat, uneori neputincioşi, la felul în care a fost lapidat Hajdu Gyözo şi soţia sa, actriţa valoroasă, Adam Erzsebet, pentru că nu au consimţit la separatism, la segregaţie şi la ură antiromânească. Doamnelor şi domnilor, toate acestea sunt cum sunt, dar mai apar şi veşti bune. O veste bună este libertatea lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov Popa. Mă mândresc cu faptul că, în 1993, am ridicat primul, la Strasbourg, la Consiliul Europei, problema grupului Ilaşcu. E adevărat că, ulterior, şi domnul senator Frunda a pus această problemă şi e adevărat că mulţi oameni de ispravă s-au implicat să rezolve această ticăloasă afacere, a separatiştilor de dincolo de Nistru. Nu am cuvinte să arăt cât de indignat sunt, nu de felul în care se comportă separatiştii nistreni, împreună cu miliţienii şi securiştii lor, faţă de foşti deţinuţi politici pe care îi eliberează după 15 ani sau după 12 ani şi după o condamnare la moarte a lui Ilie Ilaşcu, din care au scăpat aceşti martiri - Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov Popa. Eu altceva vreau să subliniez: cât de ineficientă este, până la urmă, civilizaţia europeană contemporană, cât de slabi suntem în faţa fărădelegii celei mari. Suntem foarte deştepţi când facem observaţii de amănunt unei ţări sau alteia, ameninţăm cu luarea unui drept, creăm situaţii grele pentru acele ţări care deviază, puţin sau mai mult, de la preceptele europene, dar faţă de o fărădelege, la nivel european, cum este aşa-numita Republică Nistreană, nu se întreprinde nimic. Şi asta dintr-un motiv simplu: pentru că Republica Nistreană îl are în spate pe protectorul moscovit, pe conservatorul bolşevic de la Moscova. Nu toată Rusia e aşa, nu toată Moscova e aşa, Doamne fereşte! Am mai spus asta aici. L-am cunoscut pe marele rus, poetul planetar Evgheni Evtuşenko şi am fost fericit să aflu că a scris, la intrarea asasină în Cehoslovacia a Uniunii Sovietice, a Ungariei, a Bulgariei, a Poloniei şi a Republicii Democrate Germane, un poem senzaţional, care se încheie cu protestul lui memorabil: "Aici zace poetul rus Evtuşenko/ În Praga, de tancuri ruseşti sfârtecat". Sunt foarte mulţi oameni extraordinari în toată Rusia, sunt oameni extraordinari în Ucraina, în toată fosta Uniune Sovietică, dar iată, sub ochii noştri, nu s-a putut face nimic împotriva a 15 ani de puşcărie la Tiraspol, la Tighina şi în celelalte locuri. Am trecut personal prin mica Siberie tiraspoliană. Am fost arestat de Smirnov, de miliţia, şi de securitatea lui, când m-am dus ca delegat al Consiliului Europei, şi nu am simţit nici un fel de ajutor din partea ţării, chiar a preşedintelui, pe care îl preţuiesc, Ion Iliescu, chiar a premierului Nicolae Văcăroiu, pe care, de asemenea, îl preţuiesc. Nu s-a putut face nimic. Eram într-o delegaţie oficială a Consiliului Europei şi am fost răpit la graniţă, arestat, băgat într-o dubă. Şi m-au salvat ziariştii români. Este ceva nemaipomenit ce se întâmplă sub ochii noştri! Ca şi cu Bâstroe, ca şi cu celelalte abuzuri şi nenorociri, nu se acţionează împotriva crimei celei mari. Se acţionează împotriva Irakului, pe bază de presupuneri şi petrol, se acţionează împotriva Afganistanului. Nu zic, în această clipă, nici da, nici nu. Întreb doar atât: dar împotriva Tiraspolului şi a mizeriei, şi a crimei, împotriva acestor nemernici, de ce nu acţionează nimeni? E uşor să facem modificări telefonice în guverne, în preşedinţii, e uşor. E mai greu să lupţi cu adevăratul duşman. În interiorul democraţiei, noi toţi suntem, eventual, adversari, duşmani nu suntem, dar bolşevismul, se vede treaba, e foarte puternic. De aceea, salut cu bucurie faptul că i-am văzut liberi pe Andrei Ivanţoc, pe Tudor Petrov Popa şi că-l avem printre noi, acolo unde crede el că trebuie să fie, şi nu cum face presa presupuneri, după mintea ei, pe Ilie Ilaşcu, că-l avem printre noi pe Ilie Ilaşcu, un om mare. Puţini oameni au arătat consecvenţă de ideal ca el şi ca ei. Iar când a ieşit din puşcărie, nu şi-a uitat colegii de suferinţă. Acest om a spus "Vă iubesc popor român", folosind un plural al majestăţii, pentru poporul român, dintre gratii, după momentul în care fusese condamnat la moarte. Acest om a trecut în banal, aici, pe malul Dâmboviţei, întradevăr, aşa cum Ivanţoc şi Popa vor deveni şi ei oameni de toată mâna în ochii şi în ziarele acelora care nu au, în toată viaţa lor, curajul acestora dintr-o singură zi. M-a emoţionat să-l aud pe Ivanţoc spunând ceea ce puţini au înţeles, că el nu pleacă din ţara lui, ţara lui fiind şi aceea. El, care este susţinătorul ideii unităţii naţionale a tuturor teritoriilor româneşti, aşa a spus. L-am întrebat pe Ilie Ilaşcu, care are date recente, de ce a fugit Ivanţoc spre Transnistria, când a fost scos din maşină. Pentru că nu ştia unde e! După 15 ani de coşmar! Cei care l-au băgat în maşină îl bătuseră şi-i distruseseră cu cizmele bisericile pe care le făcea Ivanţoc în puşcărie, ceva nemaipomenit, bisericile pe care făcea Ivanţoc, în puşcărie, din carton, din pâine, din cartofi. Asta făcea, ca să nu înnebunească în 15 ani de singurătate. Şi în momentul în care au vrut să-i pună cătuşele, el a răspuns: de ce să-mi pun cătuşele că eu de astăzi sunt liber? Şi l-au mai bătut o dată. Şi l-au aruncat, din maşină, undeva într-un neant unde nu ştia propriu-zis ce se întâmplă. Vorba lui Ilie Ilaşcu, graniţa aceea nu exista acum 15 ani. Şi l-au aruncat în necunoscut şi el a crezut că aleargă spre libertate. Şi l-au bătut din nou. Şi asta sub ochii întregi lumi civilizate. Aşa ceva, pe de o parte, este intolerabil, dar, pe de altă parte, ne arată cum ar trebui să fim şi noi măcar în momentele de cumpănă: să refuzăm tranzacţionismul de ultimă speţă. Să refuzăm laşitatea care ne bântuie pe toţi. Să nu ne închipuim că eroii nu au ei înşişi momente de frică. Nu lipsa fricii este curajul, ci înfrângerea fricii este curajul. Şi pe Ilie Ilaşcu să-l privim aşa cum se cuvine, şi pe Ivanţoc să-l privim aşa cum se cuvine, şi pe Petrov Popa. Şi să cerem Guvernului să le asigure condiţii normale de viaţă acestor eroi. Ei, în 15 ani, cât au pătimit în puşcării, pentru România, ca Ilie Ilaşcu, puteau să-şi facă şi ei case, puteau să fie bogaţi, puteau să facă tranzacţii. Nu au făcut asta. Au ieşit din puşcărie şi sunt ameninţaţi, cei care sunt aici, să fie daţi afară din case, iar cei care au rămas, deocamdată, la Chişinău, sunt ameninţaţi de indiferenţă şi de necunoscut. Nu putem să ne purtăm egal cu toată lumea. Există o inegalitate fertilă, inegalitatea pe care ne-o dă obligaţia faţă de oamenii mari lângă care trăim. Semidocţii, sfertodocţii, surzii, proştii nu vor fi niciodată capabili de gesturi faţă de valori. Dar noi suntem împreună tocmai pentru a apăra valorile şi tocmai pentru a opri marasmul în care trăim, lansând o primăvară firească a României. Şi legi pentru valori şi pentru eroi! Un mare luptător basarabean pentru unitatea naţională, scriitorul şi istoricul Constantin Stere, spunea o sentinţă, un aforism pe care vi-l citez, şi eu, acum, dumneavoastră. Şi cu asta aş vrea să le răspund lui Ilaşcu, lui Ivanţoc şi Popa...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: V-aş ruga să şi concluzionaţi, domnule senator. Timpul alocat grupului nostru parlamentar s-a epuizat de zece minute, dar era o chestiune prea importantă ca să...
		Domnul Adrian Păunescu: Sunt acele zece minute, pe care mi le-a luat, ilegal şi nedrept, preşedintele de şedinţă de lunea trecută. Dar, mă rog, dacă trebuie să închei, închei. Mă închei şi la nasturi, dacă e cazul. Zicea Constantin Stere un lucru, pe care cred că ni l-am putea însuşi, dându-le celor care au luptat, cu preţul vieţii, pentru unitatea naţională, pentru România adevărată, acest răspuns al istoriei pe care, repet, cred că trebuie să ni-l însuşim. "Nicio picătură de energie morală nu se risipeşte în zadar". (Aplauze îndelungate, în toată sala)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, practic, toţii colegii din grupurile parlamentare, care s-au înscris la declaraţii politice, le-au prezentat în plenul Senatului, nu mai sunt alte intervenţii, şi vă rog să-mi permiteţi să încercăm să rezolvăm câteva chestiuni, în primul rând, organizatorice.
		Reamintesc colegilor, care nu au fost în sală în momentul în care am deschis şedinţa, că Biroul permanent vă propune pentru astăzi lucrări în plen, până la orele 19.30, cu ordinea de zi standard pentru o şedinţă de luni, respectiv declaraţii politice, dezbaterea proiectelor şi propunerilor legislative înscrise în ordinea de zi, întrebări-interpelări şi răspunsuri primite din partea reprezentanţilor Executivului. Vă consult dacă în programul de lucru, respectiv lucrări în plen, până la orele 19.30, şi ordinea de zi, aveţi observaţii. Dacă nu sunt observaţii, vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Aprobat de plenul Senatului cu 56 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă. Vă consult dacă aveţi observaţii asupra ordinii de zi. Nu sunt observaţii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 50 de voturi pentru şi două abţineri.
		La chestiuni organizatorice a solicitat cuvântul domnul senator Sabin Cutaş, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 3. Invit colegii senatori în sală.
		Domnul George Sabin Cutaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Conservator doreşte să facă următoarele modificări în cadrul comisiilor permanente ale Senatului. Prima modificare: doamna senator Stănoiu Mihaela Rodica va merge în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în locul domnului senator Ilie Stoica. A doua modificare: doamna senator Silvia Ciornei va merge în Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, în locul domnului senator Ilie Stoica. Domnul senator Ilie Stoica va merge în locul domnului senator Gheorghe Copos la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului. Domnul senator Gheorghe Constantin va merge în locul doamnei senator Silvia Ciornei la Comisia pentru egalitate de şanse. Ultima modificare, domnul senator Gheorghe Copos va merge în locul domnului senator Gheorghe Constantin la Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă aveţi observaţii în legătură cu cele cinci propuneri. Nu sunt observaţii. Vă reamintesc că, potrivit prevederilor Regulamentului, locurile în comisiile permanente au fost negociate de grupurile parlamentare care au dreptul exclusiv să propună senatorii care să facă parte din aceste grupuri. Important este ca senatorii care sunt înlocuiţi să se regăsească într-o comisie permanentă. De aceea, mi-am şi notat şi am văzut că fiecare dintre cei care au fost nominalizaţi se regăsesc în una sau alta din comisiile permanente ale Senatului. Vă consult dacă aveţi observaţii. Dacă nu sunt observaţii, vă propun să votăm în bloc aceste solicitări venite din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra propunerilor formulate de domnul senator Sabin Cutaş. Vă rog să votaţi. Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, 3 abţineri şi 3 voturi împotrivă.
		La punctul 2 din ordinea de zi, se solicită retragerea Propunerii legislative privind includerea obiectivului situat în localitatea Cobadin, judeţul Constanţa, str.Izvor nr.30, în rândul muzeelor comunale, aflate sub tutela Ministerului Culturii şi Cultelor. Vă consult dacă sunt observaţii. Dacă nu sunt observaţii, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra acestei solicitări de retragere a iniţiativei legislative de către iniţiator. Vă rog să votaţi. Solicitarea a fost aprobată de plen cu 37 de voturi pentru.
		La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul opţional la Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice, referitor la soluţionarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena, la 18 aprilie 1961. Din partea Executivului, participă la dezbateri domnul secretar de stat Anton Niculescu căruia îi şi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive. Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul preşedinte Eckstein Kovacs Peter este prezent. Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. Microfonul 8.
		Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Promovarea acestui proiect de act normativ vizează aderarea la un protocol opţional în temeiul căruia statele părţi recurg la jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie, principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în vederea soluţionării oricărui diferend care poate lua naştere din interpretarea sau aplicarea convenţiei cu privire la relaţiile consulare, adoptată la Viena, la 24 aprilie 1963. Potrivit prevederilor Cartei ONU, părţile, la orice diferend care ar putea pune în primejdie menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, trebuie să îl rezolve prin negocieri, anchetă, mediere, conciliere, arbitraj sau pe cale judiciară, prin recurgerea la mecanismele cvasi judiciare sau parajudiciare ale organizaţiilor internaţionale sau ale acordurilor generale regionale, precum şi prin alte mijloace paşnice, la alegerea lor. Vă rugăm să aprobaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Eckstein Kovacs Peter să prezinte raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Raportul este de admitere, fără amendamente, în forma adoptată de Camera Deputaţilor. A fost adoptat în unanimitate acest raport favorabil, legea are caracter ordinar, iar Senatul este Camera decizională.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este favorabil. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, fără amendamente. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori prezenţi în sală să voteze. Vă rog să votaţi. Domnilor senatori, am supus votului dumneavoastră raportul şi legea. Vă rog să vă ocupaţi locurile şi să participaţi la vot. Cu 50 de voturi pentru şi 9 abţineri, plenul Senatului a adoptat raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi, pe cale de consecinţă, a adoptat Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul opţional la Convenţia de la Viena.
		La punctul 4 din ordinea de zi ...(discuţii la prezidiu)... La următoarele două puncte, 4 şi 5 din ordinea de zi, lipsesc iniţiatorii şi ni se propune să le luăm peste câteva minute... Este vorba de o cerere de reexaminare...să vină cineva din partea Executivului, poate se solicită, ştiu eu, vreun punct de vedere, vreo întrebare...
		Domnul Adrian Păunescu (din sală): Deci, se poate schimba ordinea de zi...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, căci le luăm pe toate...
		Domnul Adrian Păunescu (din sală): Îmi confirmaţi, deci...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu înţelegeam de ce sunteţi supărat pe mine...locul acestea este absolut trecător... Stimaţi colegi, ca să nu creăm precedente periculoase, să luăm în dezbatere punctul 4 din ordinea de zi, Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr.350/2006. Este cerere de reexaminare din partea Preşedintelui României. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a întocmit raportul suplimentar. Domnul preşedinte Ivan Cismaru, aveţi cuvântul, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
		Domnul Ivan Cismaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am luat în discuţie această propunere venită de la Preşedinţie şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport îşi păstrează punctul de vedere, şi anume, acelaşi raport de admitere, având în vedere faptul că ordonanţa, asupra căreia am decis şi am dat acest raport de admitere, are în vedere modificarea unui articol şi extragerea din acel articol a unui imobil. Noi am dat raport de admitere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dacă doriţi să interveniţi fie în legătură cu cererea de reexaminare, fie în legătură cu raportul întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Domnule senator Nicolae-Vlad Popa, la microfonul 2, vă rog.
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Domnule preşedinte, într-adevăr, cererea de reexaminare este pe deplin justificată. Acel imobil a fost în proprietatea Ministerului Culturii şi Cultelor, mă rog, a Muzeului Satului şi a fost transferat în 1981 către Comitetul Central. Este firesc, ca să nu aparţină patrimoniului fostului UTC şi deci, acea ordonanţă este justificată, dreaptă şi noi o susţinem.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mai sunt alte intervenţii? Vă rog, domnule senator Cinteză, aveţi cuvântul la microfonul 2.
		Domnul Mircea Cinteză: Mulţumesc. Mă refer, aici, la oportunitatea trecerii acelui imobil, care este un imobil de patrimoniu în mâna uneia dintre cele două fundaţii pentru tineret, care s-au înfiinţat ad-hoc când au auzit că este posibil să aibă nişte avantaje. Eu am asistat la o discuţie amplă între cele două, la sediul... în imobilul respectiv, care nu poate fi descrisă în cuvinte din punct de vedere al modului de argumentaţie. Una dintre ele a vândut deja unele sedii, care i-au fost atribuite în provincie, cealaltă a început să cheltuiască fondurile şi nu are o evidenţă foarte convingătoare asupra oportunităţii cheltuirii fondurilor. Deci, este vorba de atribuirea unei clădiri de patrimoniu către nişte fundaţii care sunt recent constituite, mă rog, una este de trei-patru ani şi care nu au dovedit deloc oportunitatea de construcţie socială de care ar fi vorba. Păstrarea acestui imobil în proprietatea statului şi darea în administrare ca şi până acum mi se pare extrem de oportună şi de aceea, consider că votul trebuie să fie în consecinţă. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Alte intervenţii? Domnul senator David, vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să fac precizarea că Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota acest raport de admitere, fără amendamente, care a rezultat în urma discuţiilor din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Cu majoritate de voturi a fost întocmit acest raport de admitere, care nu face altceva decât aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Eckstein Kovacs Peter, aveti cuvântul.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al UDMR va vota acest raport de reexaminare şi în consecinţă ordonanţa Guvernului. Eu cred că această problemă nu trebuie să fie o chestiune de dispute între partide. Clădirea găzduieşte un Centru al excelenţei spirituale româneşti, o parte din ea. Cred că destinaţia şi forma juridică care s-a propus de către Guvern, prin ordonanţa de urgenţă, este una lăudabilă şi vom vota în consecinţă. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu.
		Domnul Mihai Ungheanu: Doamnelor şi domnilor senatori, Este vorba despre o reexaminare, despre o lege votată în Senat, votată şi în Camera Deputaţilor, pe care Preşedintele României o trimite înapoi în Parlament. Este vorba, de fapt, despre o clădire care se atribuie unei fundaţii culturale, care este Grupul pentru Dialog Social. Vă aduc aminte că, aici, am avut o dezbatere destul de întinsă în legătură cu această lege privind ordonanţa de urgenţă, că s-au adus argumente de ordin juridic în legătură cu faptul că nu se poate atribui unei fundaţii o asemenea clădire, pentru că sunt extrem de multe fundaţiile care ar merita să aibă un sediu şi că atribuirea nu este justificată, cel puţin din acest punct de vedere. Eu vreau să vă mai atrag atenţia că această trimitere de reexaminare nu aduce niciun argument nou şi noi am votat în cunoştinţă de cauză. Am trimis la Camera Deputaţilor şi Camera Deputaţilor ne-a confirmat. Reexaminarea care vine de la Preşedinţie nu ne aduce nici un argument nou în legătură cu această lege pe care noi am votat-o, după părerea mea, cu toată îndreptăţirea. Argumentul că este vorba de o instituţie simbol al societăţii civile mie mi se pare chiar sfidător, pentru că asistăm în ultimul timp la gestul de societate civilă care se anexează mereu puterii, forţelor politice, în loc săţină distanţa şi să reprezinte majoritatea societăţii. Nu vreau să intru în detalii, vreau să vă citez doar din Claude Karnoot, unul dintre apropiaţii GDS-ului, unul dintre cei scria la "Dilema", care a caracterizat această grupare "drept o grupare a nedialogului social, a indiferenţei faţă de problemele sociale", asta, în 2002, în revistă şi într-o carte care a fost editată în legătură cu inactivitatea, de fapt, a societăţii civile. Pe aceasta am adăugat-o pentru că, aici, şi la preşedinte se vorbeşte despre o instituţie simbol al societăţii civile. Deci, un grup de dialog, cum zice Claude Karnoot, care cunoaşte foarte bine această activitate, a nedialogului social. Nu vreau să insist asupra acestui lucru, vreau să revin asupra chestiunii principale, noi am făcut o dezbatere legislativă, aici, şi am votat în consecinţă, Camera Deputaţilor a făcut la fel, acest document de la Preşedinţie nu ne aduce nici un argument nou, pentru ca noi să ne schimbăm părerea şi să votăm altfel. Or, acest vot poate fi mult mai semnificativ decât cred unii dintre cei care se află acum în sală, este un vot al confirmării poziţiei noastre, al seriozităţii judecăţii noastre în materie de ordonanţe de urgenţă, de legi şi aşa mai departe. Faptul că, acolo a stat mai mult timp această asociaţie nu este un argument, nu este proprietară, nu are drepturi - aşa cum se scrie aici - asupra imobilului, drepturile sunt ale celor în cauză. Iar dacă -şi aduc aminte un argument pe care l-am adus - cineva, adică în speţă Guvernul, care a emis ordonanţa, sau ministerul voia să facă cadou această clădire, acest edificiu, unei fundaţii, trebuia să dea o hotărâre de guvern şi să nu lucreze cu mâna Parlamentului. Deci, Parlamentul nu are nici un motiv să susţină o asemenea cerere de reexaminare, în speţă, cei care au argumentat atunci, cei care vorbesc şi astăzi în acelaşi sens, mie mi se pare că poziţia atunci a fost cea bună, iar Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva cererii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, care şi atunci a făcut un referat de admitere, face şi astăzi. Atunci, Senatul a respins şi eu vă propun să-l respingem şi astăzi, pentru a intra într-un raport normal, mai ales după ultimele evenimente cu realităţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt şi alte intervenţii.
		Domnul Nicolae Vlad Popa (Din sală): Domnule preşedinte, daţi-mi voie să intervin.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: V-am oferit o dată cuvântul, domnule senator. Nu vă supăraţi, nu aveţi voie să cenzuraţi intervenţia unui alt coleg.
		Domnul Nicolae Vlad Popa (Din sală): Domnule preşedinte, voi continua... împotriva evidenţei.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Împotriva evidenţei, vă rog, cu regulamentul în mână, să-mi spuneţi dacă nu v-am oferit cuvântul. Vi l-am oferit, aţi vorbit, nu aveţi dreptul să cenzuraţi intervenţiile altor senatori. Vă rog domnul senator Ivan Cismaru.
		Domnul Ivan Cismaru: Domnule preşedinte, domnilor colegi, Actuala ordonanţă nu transferă acest imobil GDS-ului. Actuala ordonanţă scoate din vechea Lege a tinerilor, pe care noi am votat-o, acest imobil şi-l lasă în continuare la Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru a-l da în administrare la cererea GDS-ului. Deci, nu-l împroprietăreşte pe GDS cu acest lucru, noi revenim asupra legii pe care am votat-o anterior şi extragem dintre toate imobilele pe care le-am dat atunci această clădire, atâta tot facem prin ordonanţă. Mulţumesc. (Discuţii în sală)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, stimaţi colegi, să nu mai vorbiţi din sală. Domnul preşedinte a prezentat raportul comisiei şi argumentele care au fost aduse. Deci, supun votului plenului Senatului raportul favorabil întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Rog colegii senatori să-şi ocupe locurile şi să voteze. Vă rog să votaţi. Raportul întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost respins de plenul Senatului, întrucât a întrunit 23 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi 10 abţineri. Pe cale de consecinţă, cererea de reexaminare este respinsă. Senatul s-a pronunţat ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională. Vă mulţumesc.
		La punctul 5, avem înscrisă Propunerea legislativă privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României. Este prezent domnul secretar de stat Corneliu Dobriţoiu. Iniţiatorii, dacă sunt prezenţi? Iniţiatori sunt mai mulţi colegi deputaţi. Dacă nu sunt prezenţi iniţiatorii, vă ofer cuvântul, domnule secretar de stat pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Dobriţoiu, la microfonul 9.
		Domnul Corneliu Dobriţoiu - secretar de stat în Ministerul Apărării: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În temeiul prevederilor art. 118 alin. (5) din Constituţia României, republicată, trupele străine pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau tranzita teritoriul naţional numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte. În momentul actual, cu excepţia tratatelor bi sau multilaterale care reglementează statutul forţelor armate, aceste aspecte fiind legiferate prin Legea nr. 61/2000 pentru aplicarea Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru pace cu privire la statutul forţelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995, acest act normativ reglementează parţial problematica în cauză doar pentru trupele aparţinând statelor membre NATO şi a celor partenere, precum şi prin Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, care potrivit art. 5 reglementează doar competenţele de aprobare a intrării forţelor armate străine pe teritoriul naţional, considerăm că nu sunt întrunite toate elementele legate de această problematică. Şi având în vedere toate aceste elemente, faţă de cele prezentate, având în vedere şi faptul că demersul legislativ îşi propune să reglementeze din punct de vedere juridic condiţiile minimale care trebuie respectate de membrii forţelor armate străine, care se află la un moment dat pe teritoriul României în scopul îndeplinirii unor misiuni oficiale, iar prevederile acesteia se aplică numai în măsura în care tratatele ratificate de Parlamentul României nu dispun altfel, Ministerul Apărării susţine această propunere legislativă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul senator Jan Vraciu să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Aveţi cuvântul, domnule senator, la microfonul 7.
		Domnul Jan Vraciu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac precizarea că prezenta propunere legislativă reglementează staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate, aparţinând statelor care nu sunt membre ale NATO sau ale Parteneriatului pentru pace, pentru acestea existând tratate separate. Având în vedere importanţa acestei reglementări, propunerea a fost dezbătută în şedinţe separate în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Apărării, ai Ministerului Justiţiei, ai Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, ale căror observaţii şi propuneri s-au materializat. De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului au transmis avize favorabile. Având în vedere aceste lucruri, comisia a hotărât să adopte raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexă. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Îl întreb pe domnul secretar de stat Dobriţoiu dacă Ministerul Apărării, respectiv Guvernul, este de acord cu amendamentele care au fost aprobate în comisie.
		Domnul Corneliu Dobriţoiu: Suntem de acord cu toate.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este favorabil, cu multe amendamente, bănuiesc că este o propunere legislativă lucrată. Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară. Rog colegii senatori să se pronunţe prin vot asupra raportului favorabil, cu amendamente, întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională. Vă rog să votaţi. Raportul favorabil cu amendamente este adoptat de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului cu 46 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Vă mulţumesc.
		La punctul 6 pe ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă - o BIBLIE pentru fiecare familie de români. Dezbaterile au avut loc în şedinţa precedentă. Vă reamintesc că raportul Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă este raport de respingere. Astăzi, trebuie să dăm vot final pe raport şi lege. Conform Regulamentului Senatului, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă. Vă rog să votaţi. (Pe monitor apar 31 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi 17 abţineri.) Rog colegii prezenţi în sală să-şi ocupe locurile şi să participe la vot. Vă rog să vă ocupaţi locurile, stimaţi colegi senatori. Domnilor senatori, vă invit să vă ocupaţi locurile şi să participaţi la vot. Resupun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă. Vă rog să vă ocupaţi locurile şi să votaţi. (Pe monitor apar 29 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 20 abţineri.) Voturile sunt împărţite, în plen. Votul final pe această propunere legislativă se va da într-o şedinţă viitoare. Termenul de adoptare tacită este 18 septembrie 2007.
		La punctul 7 pe ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă privind maximizarea ratei de absorbţie a Fondurilor Externe destinate României. Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este raportoare. Iniţiatorii, dacă sunt prezenţi, îi invit la tribuna Senatului. Nu sunt prezenţi. Ofer cuvântul doamnei senator Vedinaş pentru a prezenta raportul comisiei.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a adoptat un raport de admitere, cu mai multe amendamente, un număr de 7 amendamente care se regăsesc în anexă. Unul dintre aceste amendamente a schimbat chiar denumirea legii, astfel încât este vorba despre Legea privind creşterea ratei de absorbţie a fondurilor externe. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl invit pe domnul secretar de stat Adrian Ciocănea să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Adresez rugămintea celor care participă doar din alte considerente la plenul Senatului să poftească afară dacă au alte preocupări. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
		Domnul Adrian Ciocănea - secretar de stat în Departamentul pentru Afaceri Europene: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu poate susţine acest punct de vedere, respectiv nu poate susţine...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să vă întrerupeţi, domnule secretar de stat. Invit pe toţi cei care sunt în şedinţa de plen a Senatului, indiferent de funcţie, să-şi ocupe locurile. Vă mulţumesc frumos. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
		Domnul Adrian Ciocănea: Mulţumesc. Cum spuneam, Guvernul nu susţine acest proiect de act normativ din cel puţin 3 motive. Primul, pentru că prin Ordonanţa de urgenţă nr.1/2006, deja există unele măsuri care privesc întărirea capacităţii administrative a României pentru integrarea europeană şi se referă la personalul de specialitate din cadrul structurilor având ca obiect de activitate gestionarea asistenţei financiare prin împrumuturi externe contractate sau grevate de stat, rambursabile sau nerambursabile, precum şi altor fonduri sau împrumuturi similare, care beneficiază de o majorare de 75% a salariilor de bază. Un al doilea argument pentru care nu putem fi de acord cu această iniţiativă legislativă se referă la faptul că, în contextul actului consolidat pe care-l avem la dispoziţie, nu sunt o serie de criterii de transparenţă cu privire la fondurile la care se aplică prevederile legii, nu sunt identificate structurile respective sau categoriile de personal şi, în fine, o astfel de neclaritate poate duce chiar la unele abuzuri în cadrul administraţiei publice. Acestea ar fi motivele pentru care noi nu susţinem acest proiect de act normativ.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă au venit iniţiatorii, le ofer cuvântul. Nu sunt prezenţi. Sunt colegi deputaţi. Dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale ? Vă rog, doamna senator Vedinaş. Aveţi cuvântul ! Microfonul central.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am ţinut să iau cuvântul şi să fac câteva aprecieri asupra acestui proiect de lege, încercând să atrag atenţia colegilor mei asupra semnificaţiei lui şi asupra necesităţii de a fi, din punctul nostru de vedere, susţinut. Domnilor colegi, în contextul în care România este criticată, este pusă la zid şi nu numai pentru acest lucru, dar pentru că, efectiv, ne aflăm într-o necesitate acută de a găsi soluţii pentru absorbţia fondurilor comunitare, colegul nostru, deputatul Ghişe, vine cu un proiect de lege pe care noi ne-am străduit să-l îmbogăţim şi să-l îmbunătăţim în multele discuţii pe care le-am avut la Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, un proiect de lege care consacră o soluţie care se regăseşte şi în alte state, şi mă refer la Ungaria, unde această soluţie propusă de a stimula financiar pe cei care fac proiecte eligibile se practică de foarte mulţi ani şi se practică cu succes. Noi considerăm că este nevoie ca această lege să fie adoptată, iar toate acele carenţe pe care domnul secretar de stat le-a sesizat în cuvântul domniei sale, vor fi - să spun - eliminate prin normele de punere în aplicare a legii, care vor dezvolta, vor detalia, vor reglementa, inclusiv din punct de vedere al transparenţei, astfel încât pericolele ca legea să îşi denatureze în practică scopul să fie eliminate. În concluzie, noi susţinem acest proiect de lege şi vă rog şi pe dumneavoastră să o faceţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă mai doriţi să intervenţi ? Vă rog, domnul senator Aurel Simionescu, Grupul parlamentar PSD.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să adaug două lucruri la cele spuse de doamna senator Verginia Vedinaş. Primul, că dorim ca acest proiect de lege să lucreze din 2008, deci este timpul necesar pentru ca, în prevederile bugetare pe 2008, să se identifice şi sursele, şi formulele prin care el să se aplice. Şi al doilea lucru pe care voiam să-l subliniez este faptul că acest proiect de lege este corelat cu încă unul - şi aşa le-am discutat la comisie - cel legat de necesitatea ca, la nivelul consiliilor locale şi judeţene să existe birouri, servicii specializate, cel puţin un om specializat în accesarea de programe cu finanţare externă, pentru că trebuie să luăm această măsură dacă vrem ca, într-un fel sau altul, accesarea fondurilor externe să devină o realitate pentru România. Iar ideea că s-ar putea frauda, că s-ar putea eluda etc. înseamnă drobul de sare şi eu nu cred că de aici trebuie să pornim, ci trebuie să pornim de la principiul că autorităţile locale doresc şi trebuie să fie ajutate în accesarea fondurilor externe. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar închise dezbaterile generale. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente, întocmit de Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Precizez că punctul de vedere al Guvernului a fost negativ. (Pe monitor apar 31 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 11 abţineri.) Rog colegii senatori să voteze. Reamintesc că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente, formulat de Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Punctul de vedere al Guvernului este negativ. (Pe monitor apar 25 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 10 abţineri.) Deci părerile sunt împărţite. Colegii nu doresc să voteze. Termenul de adoptare tacită este 18 septembrie. Să sperăm că, într-o şedinţă viitoare, vom avea mai mult succes. Se amână votul pe raport şi votul final pe lege pentru şedinţa de miercuri.
		La punctul 8 pe ordinea de zi, avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Rog punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10. În sală, sunt prezenţi 74 de colegi senatori, deci avem cvorum chiar şi pentru legi organice. Aveţi cuvântul.
		Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2007, se aprobă ca listele electorale suplimentare, centralizate la nivelul Biroului Electoral Central să fie înaintate Autorităţii Electorale Permanente, care le va verifica în vederea depistării eventualei existenţe a unor voturi multiple, în termen de 60 de zile de la data referendumului. De asemenea, prin adoptarea acestui act normativ, se va asigura înlăturarea deficienţelor constatate în procesul de aplicare a dispoziţiilor Legii nr.3/2000 şi se va permite identificarea şi sancţionarea persoanelor care votează multiplu. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. O invit pe doamna senator Verginia Vedinaş să prezinte raportul Comisiei pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a întocmit un raport de admitere, cu 3 amendamente, care sunt cuprinse în anexă. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. În şedinţa de miercuri, vom da... Iertaţi-mă. Domnul senator Gheorghe Funar. Aţi avut haina închisă la culoare şi n-am observat mâna. Să nu spun că s-a decis mai târzior, pentru că am plecat, cu privirea din stânga spre dreapta. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Grupul parlamentar PRM susţine acest proiect de lege şi este pentru prima dată - aşţine să subliniez acest lucru - când Guvernul României caută să depisteze, în urma aplicării acestei Ordonanţe de urgenţă nr.34/9 mai 2007, persoanele care au votat de două sau de mai multe ori în aşa-zisul turism electoral, pe care l-au prezentat şi l-au documentat ziariştii din toate judeţele ţării. Asemenea exemple de turism electoral au fost prezentate, sesizate şi Biroului Electoral Central la referendumul din 19 mai şi sperăm că Autoritatea Electorală Permanentă îşi va face datoria şi, într-un termen probabil mai scurt, de 45 de zile, comparativ cu cel de 60 de zile cât a propus Guvernul şi este scris în textul ordonanţei, să se reuşească să fie depistate aceste persoane şi înaintate cazurile respective parchetului. Aş vrea să subliniez în încheiere, doamnelor şi domnilor senatori, faptul că nu este suficientă această Ordonanţă de urgenţă nr.34/2007. Aş vrea să vă informez că Biroul Electoral Central a adoptat 3 hotărâri, extrem de alambicate prin textul lor, care dau posibilitatea ca Guvernul pardon, nu Guvernul, ci aceia care au fraudat referendumul din 19 mai să fie interesaţi de topirea acestor documente care au stat la baza referendumului şi care atestă participarea la vot a românilor, la fel cum s-a întâmplat imediat după alegerile de la sfârşitul anului 2004, când, în 3 luni de zile după expirarea acestui termen, toate documentele au fost date la topit. Se impune, în opinia mea, ca Guvernul Tăriceanu 2 să mai vină, în completare, cu o ordonanţă de urgenţă şi să modifice, dacă reţin bine, art.118 din Legea nr.373/2004, în sensul ca aceste documente, listele electorale permanente, listele electorale suplimentare şi declaraţiile anexe acestora să fie păstrate cel puţin 5 ani de zile. Parchetul are mult de lucru în acest an, ca urmare a fraudării rezultatelor de le referendum. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vom da vot final pe raport plus amendamente, vot final pe lege în şedinţa de miercuri.
		La punctul 9 pe ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 15 din 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. De asemenea, raportoare Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Iniţiator - un coleg deputat. Nu ştiu dacă este prezent. Din partea Executivului, participă la dezbateri domnul secretar de stat Horia Irimia. Microfonul nr.9. Aveţi cuvântul. Punctul de vedere al Guvernului să-l prezentaţi în plenul Senatului.
		Domnul Horia Irimia - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor: Doamnelor şi domnilor senatori, În iniţiativa legislativă pe care, astăzi, o supuneţi atenţiei, nu sunt precizate criteriile de atribuire diferenţiată a loturilor între 150 metri până la 300 metri pătraţi. Iniţiatorul nu cunoaşte rezerva funciară de care autoritatea locală dispune şi din care ar trebui să se realizeze aceste parcele mult mărite faţă de textul actual al legii. Diferenţierea rural-urban propusă nu este justificată în condiţiile în care, în zonele metropolitane, periurbane, valoarea terenurilor rurale este foarte ridicată. Noi considerăm că, în situaţia unei lipse de rezerve de teren şi a unei crize a locuinţelor, este de preferat ca terenul să fie cât mai bine utilizat şi, astfel, dintr-o suprafaţă de 500 de metri pătraţi de teren, să fie ajutate trei familii, în loc să fie ajutată una singură. Pe de altă parte, nu putem fi de acord cu modificarea prevederii referitoare la cine are dreptul să solicite şi să primească astfel de terenuri, pentru că iniţiatorul propune să aibă dreptul cei care nu au deţinut, în ultimii 5 ani, în proprietate, o locuinţă sau un teren destinat construirii de locuinţe proprietate personală. Or, noi credem că este echitabil să aibă acest drept tinerii care nu au deţinut niciodată o locuinţă proprietate personală, deci nu doar în ultimii 5 ani. În concluzie, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Doamnelor şi domnilor senatori, Vă rugăm să votaţi respingerea acestei propuneri legislative. De altfel, aşa este şi raportul comisiei de specialitate. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. O invit pe doamna senator Verginia Vedinaş să prezinte raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, raport negativ. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este un proiect de lege organică, un proiect de lege care a fost respins de comisia noastră, cu precizarea că, de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a transmis aviz favorabil cu trei amendamente respinse, amendamente pe care le-am cuprins în raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Vot final pe raport şi pe lege în şedinţa de miercuri.
		Pct.10 în ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Senatul prima Cameră sesizată. Legea are caracter de lege organică. Îl invit pe domnul preşedinte Tiberiu Aurelian Prodan să prezinte raportul comisiei. La dezbateri, din partea Executivului, participă doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a analizat propunerea legislativă a colegului nostru, deputat independent Mircia Giurgiu, şi, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de respingere, întrucât propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.448/2996 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, ceea ce este reglementat prin lege. Mai mult de atât, cu două luni de zile în urmă, noi am constituit acele inspectorate judeţene pentru inspecţia muncii. Deci, domnul deputat nu a ţinut cont de noua modificare a legii. Aşadar, raportul este de respingere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. O invit pe doamna secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 8.
		Doamna Denisa-Oana Pătraşcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori. Guvernul nu susţine această propunere legislativă a domnului deputat Mircia Giurgiu. Motivul este acela că monitorizarea şi respectarea prevederilor legii se fac de către inspecţia muncii, constatarea şi aplicarea amenzilor contravenţionale se fac de către personalul Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap, iar intervenţia unei noi instituţii nu ajută cu nimic. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Vot final pe raport şi lege, lege care are caracter de lege organică, în şedinţa de miercuri.
		Pct.11 în ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială sesizată în fond. De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu, iniţiator. Nu este prezent. Îl rog pe domnul preşedinte Tiberiu Aurelian Prodan să prezinte raportul comisiei.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, Acelaşi iniţiator ne propune majorarea procentului de la 50 la 100, ceea ar face, probabil, inacceptabilă această măsură din partea unităţilor bugetare: şcoli, spitale etc. Şi aşa cheltuielile sunt destul de mari şi trebuie să plătească acel procent de 50. Drept urmare, comisia a analizat şi a hotărât, în unanimitate, un raport de respingere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Denisa Pătraşcu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
		Doamna Denisa-Oana Pătraşcu: Obligaţia agenţilor economici de a plăti o sumă mai mare, pentru locurile de muncă în care nu se încadrează persoane cu handicap, ar duce la o înrăutăţire a situaţiei economice, considerăm noi, motiv pentru care nu susţinem această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Vot final pe raport şi vot final pe lege în şedinţa de miercuri. Legea are caracter de lege organică. (discuţii în sală)
		Pct.12 în ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, a Legii nr.247/2005 privind pensiile magistraţilor, a Legii nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, a Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. Acelaşi coleg iniţiator, deputatul Mircia Giurgiu. Îl invit pe domnul preşedinte Tiberiu Aurelian Prodan să prezinte raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa din 22 mai, în prezenţa iniţiatorului şi a reprezentanţilor Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Economiei şi Finanţelor, comisia a hotărât, în unanimitate, să acorde un raport de respingere, motivat pe următoarele considerente: se încalcă Legea nr.24/2000 şi prevederile ei. Iniţiatorul amestecă prevederile şi directivele Uniunii Europene cu sistemul ocupaţional şi, în plus, creează diferite discriminări între categoriile supuse reglementării. Deci, un raport de respingere în unanimitate.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. O invit pe doamna secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
		Doamna Denisa-Oana Pătraşcu: Cuantumul pensiei de serviciu este garantat fără raportarea la stadiul de cotizare, partea din pensie care depăşeşte nivelul celui din sistemul public se suportă de la bugetul de stat, lucru pe care domnul deputat nu l-a sesizat. Prin propunerea legislativă a Domniei Sale se încalcă şi prevederile Directivei nr.86/378, modificată prin Directiva nr.96/97, motiv pentru care Guvernul nu susţine această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Vot final pe raport şi pe lege în şedinţa de miercuri.
		Pct.13 din ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează identificarea şi înregistrarea ecvinelor şi constituirea unei baze de date pentru acestea. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, domnul preşedinte Corneliu Pascu. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Toke István, da? Vă invit să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului, vă rog, microfonul 9.
		Domnul Toke István - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori. În luna decembrie a anului 2006 a fost încheiat un Protocol de colaborare între Autoritatea Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ) şi Autoritatea Hipică Naţională privind gestionarea bilaterală a bazei de date. Având în vedere că Autoritatea Hipică Naţională este deja implicată, se poate discuta doar despre o predare ulterioară a gestiunii acestui sistem. De asemenea, există o problemă cu licenţele soft, pentru care nu există posibilitatea transferării altor beneficiari, care, conform licenţierii, aparţin Guvernului României şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. În concluzie, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc şi eu. Îl invit pe domnul preşedinte Corneliu Pascu să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
		Domnul Corneliu Pascu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 15 mai şi, în urma dezbaterilor generale şi pe articole, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului de respingere, arătând că se încalcă prevederea art.60 din Legea nr.24/2000, republicată, respectiv, asupra Legii zootehniei nr.72/2002 şi Legii nr.389 din 2005. Referitor la reglementarea privind identificarea şi înregistrarea ecvinelor, precum şi administrarea bazei de date de către Autoritatea Hipică Naţională, în prezent, acest sistem informativ este cuprins întrun contract de licenţă încheiat între Guvernul României şi Microsoft Asarz, prin Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Este beneficiarul contractului şi nu poate transfere licenţele altor beneficiari. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă consult, stimate colege şi stimaţi colegi, dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Vot final pe raport şi lege în şedinţa de miercuri. Legea are caracter de lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Termen de adoptare tacită - 11 septembrie.
		La pct.14 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.18/1991 privind fondul funciar. Iniţiatori: mai mulţi colegi deputaţi independenţi. Domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
		Domnul Corneliu Pascu: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.6 al art.92 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, avându-se în vedere exceptarea de la plata taxelor pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor aflate în proprietatea tinerilor până la 35 de ani, în vederea construirii unei locuinţe. Noua propunere legislativă formulează un amendament, în sensul ca vârsta tinerilor care beneficiază de această prevedere să fie până la 40 de ani. Ni s-a părut că, la 40 de ani, nu mai sunt prea tineri. Ca urmare, comisia noastră a dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 15 mai, iar, în urma dezbaterilor generale şi pe articole, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului de respingere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îl invit pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
		Domnul Toke István - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Domnule preşedinte, noi am propus susţinerea adoptării acestei propuneri legislative, sub rezerva însuşirii propunerilor de la pct.2, care prevedeau armonizarea cu prevederile legii în care era prevăzută vârsta de 40 de ani a celor tineri. Guvernul susţine adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva acestui amendament. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Domnul senator Gavrilă Vasilescu, în numele tinerilor sau se simte tânăr, foarte tânăr. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Zâmbiţi, că vreau să vă spun ceva drăguţ. Toată lumea mă întreabă: "Domnule senator, ce facem, am depus acum zece ani şi aveam vârsta..." de care spuneţi dumneavoastră. Domnilor, o să ajungem să spunem "tinerii de 60 de ani, de 70 de ani...". Nu aceasta este problema, problema, după părerea mea, este momentul în care s-a solicitat şi nimeni nu vrea să se refere la acest moment. Eu sunt de acord şi la 40 de ani. Atâta timp cât nu există posibilitatea reală de a face faţă acestor solicitări, pe care oamenii le fac. Atâta timp cât avem o lege, omul spune: "Da, domnule, legea îmi dă dreptul". Solicită astăzi, 4 iunie 2007, este la vârsta de 25 de ani şi peste 15 ani ajunge la 40 de ani şi o zi, deci nu mai intră în categorie, pentru că în cei 15 ani noi nu vom reuşi să le dăm nimic acestor oameni care au solicitat, să le oferim acest lucru. Părerea mea este că ar trebui umblat puţin, să spunem: "Domnule, dacă în momentul în care a solicitat îndeplinea condiţiile legii şi nu s-a putut, o să-i dau la 70 de ani, pentru că el a avut, atunci când a solicitat, vârsta despre care vorbim. Altfel, vom ajunge, vă spun eu, să trecem în lege şi 50, şi 60, şi 70 de ani, şi tot tineri o să le spunem. Nu ştiu, parcă este ceva, aşa, care nu are nici un fel de raţiune, până la urmă. Să nu spunem chiar că ne batem joc, dorinţa noastră este de a rezolva, dar haideţi să vedem, dacă avem aceste posibilităţi reale, iar dacă nu le avem, atunci în sensul acesta ar trebui rezolvat. Bine că nu suntem Cameră decizională. Poate Camera Deputaţilor, deputaţii vor gândi în acest fel. Îmi pare rău, nu ştiu dacă a fost la noi, la comisie, dar dacă ar fi fost la mine, la comisie, în sensul acesta aş fi modificat-o. Mulţumesc. (discuţii şi vociferări în sală)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog, domnule senator Petru Stan.
		Domnul Petru Stan: Guvernul susţine această iniţiativă legislativă. Eu nu o pot susţine. Ce ar însemna, de exemplu, să scoatem terenurile din circuitul agricol şi să construim case fără niciun fel de taxă? Ar însemna să nu mai putem face exploataţii agricole niciodată. Înţeleg, scoatem terenul din circuitul agricol, construim o fermă zootehnică şi locuinţe pentru cel ce lucrează în fermă sau în alte exploataţii agricole, dar, numai aşa, să împânzim terenurile cu case unde nu există exploataţii agricole, este o mare greşeală. Nu există nicăieri în lume aşa ceva! Oriunde veţi merge în lume, o să vedeţi exploataţie agricolă clară, casa fermierilor şi cu utilităţile pentru deservirea exploataţiei agricole. Cum ar putea păzi, de exemplu, un fermier, o exploataţie agricolă de 200 de hectare pe teritoriul căreia ar exista 20 de case şi fiecare ar avea 7, 15 sau 25 de ari de pământ, numai că cineva cumpără acest pământ să-şi facă o casă? Tânărul care vrea să-şi facă o casă la o anumită distanţă, într-un teren agricol, cu siguranţă are bani să-şi cumpere apartament şi în oraş, dacă nu are de gând să lucreze acest pământ. Eu nu sunt de acord cu susţinerea Guvernului, aşa cum, de fapt, nici Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală nu a fost de acord. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc domnului senator Stan Petru. Declar închise dezbaterile generale. Vot final pe lege şi pe raport în şedinţa de miercuri, legea având caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
		La punctul 15 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, iniţiativa domnului deputat Mircia Giurgiu. Vă ofer cuvântul, domnule preşedinte.
		Domnul Corneliu Pascu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a dezbătut această propunere legislativă şi a întocmit un raport de respingere, având în vedere că s-a considerat echitabilă creşterea cuantumului pentru terenurile arendate, în raport cu cel pentru terenurile vândute, întrucât cei care arendează terenul mai primesc o redevenţă de la arendator. Această propunere are aviz negativ şi de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, şi de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		La punctul 16 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.247 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Această propunere legislativă îl are ca iniţiator tot pe domnul deputat Mircia Giurgiu, şi are acelaşi obiect. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
		Domnul Corneliu Pascu: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a analizat această propunere legislativă. Propunerea legislativă are un aviz negativ al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi, în punctul său de vedere, Guvernul nu susţine această propunere legislativă. Comisia noastră a dezbătut proiectul de act normativ în şedinţa din 22 mai a.c. şi, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât întocmirea raportului de respingere. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul secretar de stat Istvan Toke să expună punctul de vedere al Guvernului în legătură cu cele două iniţiative legislative care vizează modificarea aceleaşi Legi nr.247.
		Domnul Toke Istvan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul susţine raportul de respingere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Stan Petru, microfonul 1, aveţi cuvântul.
		Domnul Petru Stan: Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, aş vrea să spun că expunerea de motive nu corespunde cu iniţiativa legislativă. Deci, iniţiatorul spune în felul următor: "De altfel, primii paşi în această direcţie au fost făcuţi prin instituirea rentei viagere în agricultură. Problema este cuantumul acesta, care este insuficient pentru desfăşurarea lucrărilor agricole". Deci, dumnealui confundă. Cel ce dă pământul în arendă primeşte nişte bani, dar nu primeşte banii pentru lucrările agricole. Deci, efectiv, face o confuzie totală, nu ştie care este sensul noţiunii de rentă viageră, valabilă în ambele iniţiative legislative. Vă rog să constataţi acest lucru. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, declar închise dezbaterile generale. În şedinţa de miercuri vom da vot final atât pe raport, cât şi pe cele două legi, care au caracter organic. Senatul este prima Cameră sesizată, termen de adoptare tacită, 11 septembrie. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Ordinea de zi a fost epuizată. Luăm o pauză până la ora 18,10, când vom intra în ultima parte a programului nostru, care este radiodifuzat.
		- PAUZĂ -
		Şedinţa a reînceput la ora 18,15.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Trecem la punctul 17 din ordinea de zi - Întrebări, interpelări şi răspunsuri. Stimaţi colegi, vă invit să vă ocupaţi locurile. Daţi-mi voie să reamintesc colegilor timpul alocat, pentru întrebări şi interpelări, grupurilor parlamentare: Grupul parlamentar al PSD - 9 minute; Grupul parlamentar al PNL - 6 minute; Grupul parlamentar al PD - 5 minute; Grupul parlamentar al PRM - 5 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 3 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute; independenţi - 2 minute.
		Ofer cuvântul domnului senator Ion Vărgău. Vă rog, microfonul 3.
		Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, iar a doua întrebare este adresată domnului ministru Paul Păcuraru. Întrebarea adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice. Prin Hotărârea nr.1916/22 decembrie 2006, Guvernul a aprobat alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile publice sanitare, în cuantumul sumei de 5,5 lei pe zi. În condiţiile în care alimentele s-au scumpit, pentru a asigura bolnavilor cele trei mese zilnice şi pentru a se încadra, totodată, în această alocaţie, conducerile spitalelor fac eforturi uriaşe, având în vedere faptul că alimentaţia bolnavilor trebuie să fie diversificată şi să acopere necesarul caloric şi nutritiv. Domnule ministru, în aceste condiţii, aveţi în vedere o majorare a acestei alocaţii de hrană, astfel încât bolnavii să nu fie nevoiţi să suporte, pe lângă consecinţele bolii şi pe cele ale alimentaţiei deficitare? Solicit răspuns oral şi în scris. A doua întrebare este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse. În conformitate cu Ordinul nr.50/1990 al ministrului muncii, persoanele care au lucrat în condiţii deosebite de muncă, încadrate în Grupa I şi a II-a, beneficiau de un stagiu în plus la vechime, în funcţie de numărul anilor lucraţi în aceste condiţii, astfel încât, aceşti ani intrau în calcul la stabilirea cuantumului pensiei. În judeţul Tulcea sunt foarte mulţi pensionari care au beneficiat de recalculări ale pensiei. Aceste recalculări s-au aplicat numai perioadei efectiv lucrate, nu şi perioadei de care au beneficiat în plus, datorită condiţiilor deosebite de muncă. Domnule ministru, aveţi în vedere o recalculare a pensiei pentru această categorie de pensionari, astfel încât să fie cuprinsă în calcul şi perioadă obţinută în plus la vechime datorită condiţiilor deosebite de muncă? Solicit răspuns oral şi scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am două întrebări adresate domnului Decebal Traian Remeş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Prima întrebare. Domnule ministru, foarte mulţi agricultori, îndeosebi din judeţele din Moldova, sunt foarte îngrijoraţi de posibilele invazii de dăunători, ca urmare a secetei prelungite din această perioadă. Considerând că aceasta este o problemă de maxim interes în această perioadă, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi care este programul de măsuri pentru combaterea dăunătorilor pe acest an, ce măsuri aţi dispus pentru transpunerea acestuia în practică, având în vedere că există un întreg sistem specializat în subordinea ministerului, pentru aceste acţiuni, ce sume sunt alocate, dacă acestea sunt suficiente sau nu, iar în cazul insuficienţei sumelor alocate, ce fonduri suplimentare sunt necesare şi de unde consideraţi că vor fi alocate? Solicit răspuns scris. A doua întrebare. În bugetul de stat al României, aprobat prin Legea nr.486/2006, este prevăzută finanţarea din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a Programului de cercetare - dezvoltare în sectoarele prioritare ale agriculturii, în sumă de 27,9 milioane lei. Având în vedere situaţia dificilă în care se află cercetarea ştiinţifică din agricultură, vă întreb, domnule ministru, ce unităţi de cercetare - dezvoltare au primit, pe primele patru luni, fonduri pentru temele prioritare de cercetare şi pentru investiţii în modernizarea unităţilor de cercetare, în vederea creşterii competitivităţii lor din acest program prioritar? Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Invit la microfonul 1 pe domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am două întrebări. Una este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor. Am adresat interpelări de la tribuna Senatului, cu privire la situaţia creată în localitatea Turcineşti, judeţul Gorj. În urma lucrărilor efectuate de către "Hidroconstrucţia" S.A., pânza freatică a fost distrusă şi fântânile au secat. În discuţiile avute cu primarul şi cu viceprimarul acestei localităţi, m-au informat că nu s-a întreprins nicio acţiune cu privire la remedierea acestei situaţii. Vă solicit, domnule ministru, să mă informaţi cum se poate rezolva această problemă creată în localitatea Turcineşti, judeţul Gorj, pentru ca cetăţenii să nu rămână fără apă. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu. Întrebarea adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse. De la înalta tribună a Senatului României, prin întrebări şi interpelări, am ridicat problema pensionarilor din industria minieră. Din discuţiile purtate cu pensionarii provenind din sistemul minier din judeţul Gorj, am reţinut nemulţumirile lor generate de diferenţa în calculul pensiilor. La cei care au ieşit la pensie înainte de 1989, punctul de calcul este la 30 de ani, iar la cei care au ieşit după 20 de ani din industria minieră subterană, calculul se face la 20 de ani. În funcţie de perioada în care au ieşit la pensie, cunoscând condiţiile de muncă, deoarece am lucrat în acest sector atât de greu al economiei româneşti, vă solicit, domnule ministru, să mă informaţi când va fi eliminată această diferenţiere după perioada în care au ieşit la pensie şi pensionarii şi beneficieze de un calcul egal la aceleaşi condiţii de muncă şi ani de vechime. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Invit la microfonul 1 pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru al Guvernului României. Domnule prim-ministru, în cadrul Programului de guvernare, Capitolul XIV "Politica în domeniul turismului", se menţionează faptul că "Principalele măsuri, pe care Guvernul României le va promova pentru valorificarea potenţialului turistic naţional, privesc următoarele aspecte: cooperarea organismelor guvernamentale cu sectorul privat, pentru promovarea investiţiilor transfrontaliere, îmbunătăţirea procesului de instruire şi protejarea mediului natural". Vă solicit, domnule prim-ministru, să precizaţi cum a fost aplicată această prevedere din Programul de guvernare de către Guvernul României. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris. A doua întrebare este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, referitor la următoarele: Presa a relatat că pentru anul şcolar 2007 - 2008, în Bucureşti, vor fi aproximativ 10 mii de cereri de înscriere în grădiniţe, care nu pot fi rezolvate. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi ce a făcut sau nu a făcut, până în prezent, prefectul capitalei, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, având ca efect această situaţie gravă şi ce măsuri veţi întreprinde în acest caz. Vă mulţumesc. Aştept răspuns scris şi oral. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Îl invit pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar PD. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări adresate domnului ministru Ludovic Orban, Ministerul Transporturilor. Prima întrebare: care este situaţia în momentul de faţă, a drumului naţional DN6 Timişoara - Lugoj şi a centurii ocolitoare a municipiului Timişoara, segmentul N-E, ca urmare a rezilierii contractului anterior şi a opririi lucrărilor? Dacă s-au făcut demersuri sau nu pentru reluarea şi finalizarea lucrărilor la cele două obiective? Întrebarea a doua: la începutul acestui an, 2007, au avut loc mai multe discuţii referitoare la posibilitatea reintroducerii unei curse aeriene directe între România şi Statele Unite ale Americii, respectiv, pe ruta Bucureşti - New York sau Bucureşti - Washington, cu escală la Timişoara, începând cu luna iunie. Întrebarea: care este situaţia în acest moment, legată de operarea acestor curse aeriene, întrucât, în data de 6 iunie, ar fi trebuit să plece din România spre Statele Unite ale Americii prima cursă aeriană, dar, din cele constatate până azi, 4 iunie, acest lucru nu se poate realiza? Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc,
		Invit la microfonul 3 pe doamna senator Lucia Liliana Tomoiagă. Se pregăteşte domnul senator Otilian Neagoe.
		Doamna Lucia Liliana Tomoiagă: Mulţumesc domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice. Domnule ministru, conform noilor norme de aplicare a Legii nr.339/2005, Legea stupefiantelor şi substanţelor psihotrope, apărută în Monitorul Oficial din data de 11. 01. 2007, noile formulare pentru prescrierea reţetelor trebuiau să apară începând cu data de 1 aprilie 2007. Deoarece s-a constatat o neconcordanţă între norme şi anexe, termenul s-a prelungit. În condiţiile în care, prin lege, s-a stabilit ca, începând cu data de 1 iunie, să se renunţe la vechile formulare, dar noile formulare nu au ajuns în teritoriu, vă întreb, domnule ministru, care din formulare sunt valabile pentru ca medicul şi farmacistul, care prescriu reţetele pentru stupefiante şi psihotrope, să nu încalce legea? Mulţumesc. Aştept răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Invit la tribună, pe domnul senator Otilian Neagoe, se pregăteşte domnul senator Petru Stan.
		Domnul Otilian Neagoe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare adresată domnului Decebal Traian Remeş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Ce măsuri va întreprinde ministerul, pe care îl conduceţi, în semestrul doi 2007 şi în anul 2008 pentru relansarea agriculturii româneşti, având în vedere situaţia dezastruoasă în care se află acest important sector economic? Solicit răspuns scris şi oral. A doua întrebare este adresată domnului Ovidiu Silaghi, ministrul pentru întreprinderi mici şi mijlocii, comerţ, turism şi profesii liberale. Din perspectiva accesării fondurilor europene, ce programe majore are în vedere ministerul dumneavoastră, în domeniul turismului, în perioada 2007- 2009? Solicit răspuns scris şi oral. Am şi o interpelare domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, totuşi, să terminăm cu întrebările.
		Domnul Otilian Neagoe: Da. Da.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl invit la tribună pe domnul senator Petru Stan. Şi ceilalţi colegi mai au, dar nu am dat încă cuvântul.
		Domnul Petru Stan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată ministrului justiţiei, domnului Tudor Chiuariu. Domnule ministru, prin adoptarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, s-a urmărit scăderea numărului de procese în justiţie privind proprietatea. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi numărul de procese înregistrate până la adoptarea acestei legi şi după adoptare, pe ţară, şi, în mod special, în judeţele Sălaj, Cluj, Bihor, Alba şi Satu Mare? Am revenit la această întrebare pusă de mine în şedinţa Senatului în data de 16. 04. 2007, întrucât nu aţi dat răspunsul şi cu privire la procesele înregistrate şi înainte de apariţia Legii 247/2005, pentru a putea face comparaţie între cele două situaţii. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Sălaj, Petru Stan. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Stimaţi invitaţi, prima întrebare este adresată ministrului afacerilor externe, domnului Adrian Cioroianu. Românii au aflat că s-a negociat amplasarea unor baze militare americane în ţara noastră, iar Statele Unite ale Americii au acceptat oferta Guvernului român de a fi scutiţi americanii de plata oricărei chirii. De asemenea, de gratuităţi nu beneficiază Statele Unite ale Americii nicăieri în lume, acolo unde au amplasat deja baze militare. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre români sunt umiliţi la ambasada SUA de la Bucureşti, atunci când solicită obţinerea unor vize de intrare pe teritoriul american. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi, de la ce dată vor fi eliminate vizele pentru cetăţenii români care doresc să ajungă în Statele Unite ale Americii. Cea de a doua întrebare este adresată Ministerului Economiei şi Finanţelor, domnului Varujan Vosganian. În toamna anului 2006, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit să nu fie forţate privatizările în sistemul energetic, până la clarificarea dosarelor penale cu referire la acest domeniu. Fără a se ţine cont de hotărârea CSAT-ului, unii miniştri din cabinetul Tăriceanu 2, manifestă un caracter deosebit pentru vânzarea complexelor energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, care au fost recent retehnologizate pe banii contribuabililor români. Ca urmare, au fost declanşate primele acţiuni greviste ale minerilor din Oltenia. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă în contractele de privatizare în domeniul energetic este prevăzută sau nu libertatea de creştere a tarifelor până la nivelul de suportabilitate al românilor. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Microfonul 4, domnul senator Angel Tîlvăr.
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice. În data de 28 mai 2007, într-o şedinţă a Comisiei persoanelor vârstnice din Judeţul Vrancea, reprezentanţii pensionarilor şi-au exprimat nemulţumirea faţă de modul în care este asigurată asistenţa medicală pentru de persoanele vârstnice care locuiesc în mediul rural. Având în vedere că lipsa cabinetelor medicale ale medicilor de familie în mediul rural, precum şi dotarea total necorespunzătoare a celor existente în acest moment sunt de natură a crea numeroase probleme pentru cetăţenii de vârsta a treia, şi nu numai, care locuiesc în satele vrâncene, vă întreb: care sunt măsurile urgente pe care le veţi lua pentru a soluţiona această problemă? Solicit răspuns scris.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Microfonul 4, domnul senator Viorel Arcaş. Întrebarea adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
		Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. După cum spuneaţi, întrebarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniţei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Domnule ministru, care este numărul şcolilor profesionale şi de meserii finanţate de la bugetul de stat? Care este procentul deţinut de acestea în totalul unităţilor de învăţământ preuniversitare, care este numărul de persoane aflate la şcolarizare în şcolile profesionale şi de meserii şi care este procentul deţinut de acestea în total, număr persoane şcolarizate în învăţământul preuniversitar? Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Invit la microfonul 1 pe domnul senator Valentin Dinescu, Grupul PRM. Întrebarea adresată primului-ministru.
		Domnul Valentin Dinescu: Vă mulţumesc, Domnule preşedinte, cred că este eroare materială. Întrebarea mea este adresată domnului ministru Tudor Chiuariu ministrul justiţiei. Domnule ministru, atât mass-media cât şi repetatele intervenţii ale celor păgubiţi au făcut numeroase referiri la situaţia patrimoniului fostei Cooperative meşteşugăreşti Bănăţeanul din Sânicolaul Mare din Judeţul Timiş, care face obiectul dosarului nr. 65/ 2006, aflat la Direcţia Naţională Anticorupţie Timiş. Vă rog să-mi comunicaţi care este situaţia acestui dosar având în vedere că suntem la mijlocul anului 2007 şi păgubiţii nu au nuciun fel de informaţii despre ce s-a întâmplat. Vă mulţumesc. Senator PRM de Timiş, Valentin Dinescu. Solicit răspuns scris şi verbal.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Microfonul 2, domnul senator Viorel Dumitrescu Grupul PRM. Întrebare adresată primului-ministru.
		Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu: Vă mulţumesc, Domnule preşedinte, sunt două întrebări adresate primului ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu. Conform Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, precum şi a Hotărârilor Biroului Electoral Central din 19 mai, cetăţenii aflaţi în ţară şi în străinătate au putut vota pe listele suplimentare şi au fost obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere că un au mai votat în alte secţii de votare, în aceeaşi zi. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi câte persoane au votat pe listele suplimentare la nivel naţional şi pe fiecare judeţ în parte, din care, câţi cetăţeni au votat de două sau de mai multe ori şi în care secţii de votare. Vă solicit aceste date şi, în special, pentru Judeţul Vâlcea. A doua întrebare. La referendumul naţional din 19 mai 2007, Biroul Electoral Central a stabilit că, imediat după centralizarea rezultatului la nivel naţional, se întocmesc borderourile grupate pe circumscripţii electorale, pe baza cărora BEC a depus la Autoritatea Electorală Permanentă dosarele, legate şi sigilate, ale secţiilor de votare, cuprinzând originalele listelor suplimentare, precum şi declaraţiile anexate acestora. Vă solicit, domnule prim - ministru, să-mi comunicaţi copii după borderourile întocmite de circumscripţiile electorale cu ocazia predării de la BEC, la Autoritatea Electorală Permanentă a dosarelor cu listele suplimentare. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Urmează la cuvânt domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Două întrebări şi două interpelări. Aveţi cuvântul.
		Domnul Adrian Păunescu: Prima problemă pe care vreau să o ridic primului - ministru se referă la cele trei sate din Judeţul Hunedoara, Sârbi, Domneşti şi Lungşoara, care nu au curent electric, zac părăsite pe nişte drumuri de munte, uitate de timp şi de oameni. De existenţa lor, mai ştiu doar rudele celor 80 de suflete care se încăpăţânează să supravieţuiască în condiţiile vitrege ale zonei de munte. În mileniul trei, aceşti oameni încă mai stau la lumina lumânării, li se tot promite de ani buni că vor avea curent, dar promisiunile sunt numai nişte vorbe. Cei câţiva copii din Lungşoara, de exemplu, sunt nevoiţi să meargă zilnic 14 km peste deal până la Vîsca unde este şcoala. Cum este posibil, domnule prim- ministru, ca în mileniul trei să mai existe în România astfel de sate, o astfel de uitare faţă de ele şi locuitorii să nu se bucure nici de cele mai elementare condiţii de civilizaţie? Ce vă gândiţi să întreprindeţi pentru curmarea acestor stări de lucruri? O altă problemă, tot de civilizaţie, dar şi de batjocură, de fapt. Mii de familii din Valea Jiului nu-şi mai pot cunoaşte consumul lunar de energie electrică, după ce o firmă din Caransebeş, nu de capul respectivei firme, ci pentru că aşa merg lucrurile în România, a montat defectuos contoarele. În baza acestui contract încheiat de filiala din Valea Jiului a RENEL Electrica Banat, cu firma Wurp Prest SRL Caransebeş, au fost înlocuite 5000 de contoare de curent, ajunse la termenul scadent în întreg Municipiul Petroşani. Firma prestatoare a primit pentru manopera pe fiecare contor schimbat câte 7 lei, numai că aceste contoare au fost montate atât de prost, încât nu mai permit citirea valorilor cuantumului de Kw consumaţi. În plus, pe tablourile electrice au fost montate şi lacăte, care nu permit abonaţilor citirea consumurilor. Ce părere aveţi, domnule prim - ministru, despre această bătaie de joc şi cum aţi trata personal o asemenea situaţie dacă vi s-ar pune un contor pe care nu-l puteţi nici vedea şi pe care nu-l pot citi cei care se ocupă cu asta? Cât timp se va mai permite ca astfel de firme să-şi desfăşoare nestingherit activităţile nocive şi ce pot face oamenii, cui să se adreseze? Justiţiei?- păi asta ar dura ani de zile. Zilele trecute, ultimii doi deţinuţi politici ai grupului Ilaşcu, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov Popa, de fapt unul dintre ei azi, au fost eliberaţi, după 15 ani de detenţie în închisorile regimului samavolnic de la Tiraspol. Samavolnic e bine folosit aici, e un cuvânt de origine slavă, care înseamnă fără lege, fără voie. Fapt în aceste zile colegul nostru senatorul Ilie Ilaşcu, aşa ca o sărbătoare a libertăţii celorlalţi doi, după suferinţele prin care au trecut, după condamnarea la moarte prin care el a trecut, a fost somat de RAAPPS să elibereze apartamentul pe care la primit cu chirie în 2001, prin grija Guvernului Adrian Năstase. De altfel, şi alte personalităţi ale culturii, ştiinţei, învăţământului sunt ameninţate cu scoaterea din locuinţele pe care le-au primit după ce fuseseră evacuate din alte locuinţe retrocedate şi mutate în acestea. Ceea ce se întâmplă este de domeniul coşmarului. Dan Iordăchescu marele artist român, am mai spus-o, nu mi se răspunde la aceasta, Paul Everac, un mare scriitor român, Tatiana Stepa, o mare cântăreaţă aflată şi într-o situaţie de boală, ca şi ceilalţi, de altfel, foarte gravă, marea poetă Constanţea Buzea, marea actriţă Olga Bucătaru, profesorul universitar Marin Rădoi, care nu a făcut decât bine în viaţă, stau undeva unde va veni mâine un cumpărător şi le va lua casele. Ei bine domnule prim - ministru, cum înţelege statul român să-i trateze pe aceşti intelectuali, dar cu deosebire pe aceşti patrioţi de care vorbim, Ilaşcu, Ivanţoc şi Popa? Vor veni în România cei doi, vor păţi ce a păţit şi Ilaşcu? Nu cumva i se cere lui Ilaşcu să părăsească locuinţa pentru ca să fie cumpărată de unul care a făcut bani în cei 12 ani pe care i-a trăit Ilaşcu în puşcărie apărând cauza naţională şi nefăcând politică de piaţă? Ilaşcu! E posibil aşa ceva? Nu-i o batjocură prea mare? Nu vă puteţi implica în asta, domnule prim - ministru? Nu lăsaţi lucrurile să se deterioreze în acest hal, nu ne putem bate joc de oameni, indiferent cine sunt ei, pentru că sunt mii şi mii de oameni în România în această situaţie. Eu am dat aceste exemple, pentru că ele sunt semnificative, sunt în vitrină, dar sunt mii şi mii de oameni pe care îi fugăreşte o lege aberantă şi, de fapt, îi pune la colţ un moft politic mercantil, ca unii să aibă tot mai mult şi alţii tot mai puţin. Intolerabil şi, cred eu, condamnabil! Şi ultima problemă, de care am mai vorbit. Judeţul Hunedoara se află în fruntea judeţelor cu potenţial istoric şi arheologic din România. Pe teritoriul judeţului se află atât capitala Daciei de la Burebista până la Decebal, cât şi capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana. Ce folos că nu e şi capitala de azi acolo! Monumente medievale, biserici, cetăţi, castele întregesc tabloul unei existenţe istorice frământate şi foarte valoroase. Din păcate, lipseşte acel spirit de întreprinzător care să valorifice din punct de vedere educativ, mai ales lipseşte spiritul financiar corect, acest tezaur. Exemplul cel mai clar - la Ulpia Traiana. Muzeul de acolo a stat ani de zile într-o stare jalnică. Nu ştiu! Are cineva interes să ne pierdem trecutul? Mă gândesc. Homunculii, da, aceia care sunt făcuţi în eprubetă, se pot bucura că românii îşi vor pierde trecutul şi, mai ales, trecutul cel mai îndepărtat. Ei bine, anul trecut au început lucrările de refacere al Ulpiei Traiana dar nu au fost încă finalizate. Este vorba de muzeu. Un monument lăsat în paragină este castelul Săcel. În alte câteva situaţii, intervenţia unor aşa-zise restaurări a dus la deteriorarea dramatică a monumentelor. Este cazul bisericii de la Strei, a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, a Curţii nobiliare din Râu de Mori.... Vizitarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei constituie un act de curaj şi un sacrificiu din partea posesorilor de autovehicule. Nu se poate face nimic? Primesc răspunsuri evazive de la ministrul culturii, pe bună dreptate numit câteodată "sinistrul culturii". Lipsa ghidajului de specialitate, a materialului publicitar, a marcajelor turistice devine o piatră de moară în dezvoltarea unui turism cultural. Domnule prim-ministru, deja este foarte târziu! Vă rog mult, concentraţi-vă asupra unor lucruri de acest fel, în loc să ne chinuim unii pe alţii cu probleme politice minore. Este identitatea naţională în joc. Este, în fond, istoria noastră. Sunt părinţii şi strămoşii noştri pe care îi călcăm în picioare.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Otilian Neagoe, Grupul PSD. Urmează domnul senator Aurel Ardelean.
		Domnul Otilian Neagoe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului Cristian David, ministru internelor şi reformei administrative. În oraşul Râşnov, judeţul Braşov, există o situaţie absolut dramatică în legătură cu aplicarea legilor proprietăţii. Începând cu anul 2004, Asociaţia "SOS Acţiunea 18 Râşnov" şi Fundaţia "Rosenauer Sachsen", din acelaşi oraş, au făcut nenumărate memorii către instituţiile statului privind împărţirea abuzivă a proprietăţilor tabulare râşnovene. Din păcate, până în prezent situaţia petenţilor nu s-a rezolvat. Pentru a soluţiona de urgenţă problemele cetăţenilor râşnoveni cărora nu li s-au restituit proprietăţile, vă rugăm, domnule ministru Cristian David, să detaşaţi la Râşnov, pe o perioadă determinată, specialişti ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi de la Oficiul Naţional de Cadastru, care să verifice dacă eliberarea titlurilor de proprietate înmânate până în prezent s-a făcut cu respectarea legislaţiei şi să se restituie cetăţenilor îndreptăţiţi proprietăţile. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar PRM. Se pregăteşte domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul 1.
		Domnul Aurel Ardelean: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată primului-ministru al Guvernului României, Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Domnule prim-ministru, conform declaraţiilor dumneavoastră, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, România va utiliza fonduri de aproape 10 miliarde euro pentru investiţii în agricultură, în perioada 2007-2013: 8 miliarde din partea Comunităţii Europene, din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Regională, şi 1,95 miliarde coparticipare românească. Fondurile se doresc a fi utilizate pentru modernizarea şi restructurarea exploataţiilor agricole pentru ca fermele care sunt astăzi pe regim de semisubzistenţă să treacă în categoria exploataţiilor agricole adevărate, investiţii în infrastructura de dezvoltare şi adaptare a agriculturii şi silviculturii, îmbunătăţirea procesării primare şi a marketingului produselor agricole. În consecinţă, vă rog să prezentaţi concret modalitatea prin care Guvernul va realiza toate aceste deziderate, expuse de dumneavoastră în declaraţii publice, la nivelul judeţului Arad. Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu. Se pregăteşte domnul senator Angel Tîlvăr.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Conţinutul interpelării: În ultimele apariţii pe posturi de televiziune şi în presa scrisă v-aţi exprimat public că "a venit timpul ca miniştrii şi dumneavoastră să mergeţi în fiecare zonă a ţării (sate, cătune, oraşe şi cartiere) pentru a cunoaşte mai bine problemele cu care se confruntă fiecare cetăţean al ţării". Având în vedere aceste afirmaţii, în calitate de senator PRM de Gorj şi având contact cu cetăţenii în deplasările pe care le efectuez în judeţul Gorj, doresc să vă informez că am avut discuţii cu liderii de sindicat din unitatea EM SADU. Aceştia au ridicat problema subordonării faţă de unitatea din Cugir, care produce subansamble ale industriei de armament. Vă solicit, domnule prim-ministru, să interveniţi pentru ca această unitate EM SADU să fie de sine stătătoare, nu în subordinea unităţii din Cugir. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Microfonul 3. Domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul PSD. Se pregăteşte domnul senator Ion Vărgău.
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte Doru Ioan Tărăcilă şi vă felicit pentru felul în care, de fiecare dată, conduceţi lucrările Senatului. Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Domnule prim-ministru, presa centrală a semnalat un nou caz privind "câştigarea de către o căsuţă poştală din atolul Vanuatu şi o căsuţă poştală din statul Delawere, SUA" a unei licitaţii de peste 12 milioane de euro pentru refacerea a 11 şcoli din Bucureşti. În condiţiile în care cele 11 unităţi de învăţământ nu au fost reabilitate şi există numeroase suspiciuni cu privire la respectarea prevederilor legale în materie, vă întreb: Veţi demara o anchetă pentru clarificarea în regim de urgenţă a modului în care a fost încheiat acest contract între Primăria Municipiului Bucureşti şi cele două firme off-shore? Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribună pe domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD.
		Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi eu vreau să vă felicit pentru modul exemplar în care aţi condus Senatul României timp de un an de zile şi şedinţele pe care dumneavoastră le conduceţi cu atâta dăruire.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cred că mi se va întâmpla ceva în viitorul apropiat dacă mă lăudaţi.
		Domnul Ion Vărgău: Dacă vă laudă colegii, înseamnă că... Interpelarea este adresată domnului ministru Decebal Traian Remeş. În Programul de guvernare 2005-2008, la Capitolul IX - Politică agricolă şi dezvoltare rurală - este menţionat ca obiectiv "sprijinirea valorificării producţiei agricole din România prin măsuri de piaţă", vizând extinderea pieţei de gros. În judeţul Tulcea sunt numeroase zone, cum ar fi: Văcăreni, Zebil, Sarichioi, Ostrov, Beidaud cu producţii agricole foarte bune, care permit dezvoltarea acestui sector de piaţă. În ultima perioadă românii au devenit consumatori de produse agricole din import, produse care de multe ori nu sunt verificate din punct de vedere fitosanitar, cu un conţinut ridicat de substanţe chimice a căror efect asupra organismului uman este greu de determinat. Domnule ministru, având în vedere că România are un mare potenţial agricol încă nevalorificat şi că există fonduri europene în acest sens, vă rog să prezentaţi programul naţional de dezvoltare a pieţelor de gros şi în ce măsură judeţul Tulcea este inclus în acest program. Solicit răspuns verbal şi scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al PRM. Se pregăteşte domnul senator Gheorghe Funar, Grupul PRM. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 1.
		Domnul Petru Stan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată Ministerului Justiţiei, domnului ministru Tudor Chiuariu. Domnule ministru, în şedinţa Senatului din data de 23.04.2007 am depus şi susţinut o interpelare adresată Ministerului Justiţiei, care conţinea 6 întrebări. La întrebările de la pct.2 şi 6 răspunsul nu a fost satisfăcător, în sensul că nu aţi răspuns la întrebările puse de mine. Doamna secretar de stat Kibedi Katalin Barbara mi-a promis că îmi va da răspuns concret şi la aceste întrebări, lucru care nu s-a întâmplat. Din acest motiv, revin cu această interpelare, cu rugămintea de a studia cazul prezentat şi să primesc un răspuns semnat de dumneavoastră numai la întrebările de la pct.2 şi 6, pe care le voi citi în plenul Senatului. Întrebarea de la pct.2. Dacă Ordinul nr.752/26.XII.1974, anexa nr.2, semnat de Nicolae Popovici, adjunct al ministrului, este legal, având în vedere prevederile art.13, coroborate cu prevederile art.7 din Decretul nr.648/26.09.1969. Solicit această precizare pentru că instanţele judecătoreşti din judeţul Sălaj consideră că ordinul sus-menţionat este nelegal, fiindcă este semnat de adjunctul ministrului. Conform reglementărilor Decretului nr.648/26.08.1969, ordinele erau emise de către ministere şi nu erau acte personale ale miniştrilor. Pct.6. Dacă veţi trage concluzia că doamna secretar de stat Kibedi Katalin Barbara a acţionat în folosul unor grupuri de interese când a iniţiat acest proces, ce măsuri veţi lua? Îmi exprim speranţa, domnule ministru, că de această dată voi primi răspuns din partea dumneavoastră la cele două întrebări, aşa cum v-am adresat rugămintea. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal. Senator PRM de Sălaj, Petru Stan.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Aveţi cuvântul, domnule senator Funar. Se pregăteşte doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onorat Senat, Stimaţi invitaţi, Interpelarea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Constituţia României, art.35, recunoaşte dreptul fiecărui cetăţean la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, iar statul român se obligă să asigure cadrul legislativ în vederea realizării acestuia. De asemenea, Uniunea Europeană acordă un rol important menţinerii calităţii mediului, în special prin introducerea unor măsuri preventive. Ca urmare, în Germania, Republica Cehă, Grecia şi Turcia s-a interzis prin lege folosirea cianurii în exploatarea şi prelucrarea minereurilor de aur. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi de ce Guvernul României refuză să se alinieze la legislaţia din Uniunea Europeană în acest domeniu şi este dispus să accepte riscul enorm al folosirii a 200 milioane de kilograme de cianură la exploatarea aurului de la Roşia Montană, de către firma canadiană Gold Corporation. Solicit răspuns scris şi verbal.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Invit la microfonul 3 pe doamna senator Lucia Liliana Tomoiagă, Grupul PSD. Se pregăteşte domnul senator Radu Cătălin Mardare, acelaşi grup.
		Doamna Lucia Liliana Tomoiagă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului ministru Cristian Adomniţei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Domnule ministru, prin Adresa nr.1246/12.03.2007, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba, comunică conducerii şcolii cu clasele I-VIII Bucium-Sat că, începând cu data de 1.09.2007 această şcoală, care în prezent funcţionează cu clasele I-VIII se va transforma în şcoală cu clasele I-IV, urmând a fi arondată şcolii cu clasele I-VIII "Ion Agârbiceanu", Bucium-Şasa. Conducerea şcolii, Comitetul de părinţi şi comunitatea statelor Bucium Sat, Bucium Cerbu, Bucium Muntari, Bucium Izbita, ai căror copii sunt elevi ai şcolii din Bucium Sat, consideră nejustificată această decizie, din mai multe motive: şcoala dispune de un local modern, având dotare didacticomaterială corespunzătoare; pe parcursul anilor 2006 - 2007, în şcoală s-au făcut investiţii de peste 2 miliarde lei vechi; uşile şi geamurile au fost înlocuite cu uşi şi geamuri termopane; în şcoală este introdusă apa potabilă de la reţea; distanţa până la şcolile cele mai apropiate, de la Bucium Şasa sau Abrud, este de 6 km, dar sunt mulţi copii care parcurg, până la drumul judeţean, încă 3-4 km, făcând ca distanţa totală să crească la 9 10 km, ceea ce, pe timp de iarnă, solicită un efort prea mare pentru copiii de vârstă şcolară mijlocie; experienţa altor şcoli din zonă arată că microbuzele şcolare circulă defectuos, mai ales pe timp de iarnă, ceea ce îi obligă pe elevi să aştepte prin staţii, degeraţi de frig; efectivul de elevi din clasele gimnaziale în actualul an şcolar este de 36 de elevi, superior altor şcoli din zonă, el menţinându-se în jurul acestei cifre, cel puţin în viitorii 3 ani. Domnule ministru Cristian Adomniţei, având în vedere cele prezentate mai sus, vă interpelez pentru a afla ce măsuri veţi lua pentru a veni în sprijinul comunităţii din zonă şi a rezolva această situaţie. Mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Invit la microfonul 3 pe domnul senator Radu Cătălin Mardare, Grupul parlamentar PSD. Se pregăteşte domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar PRM.
		Domnul Radu Cătălin Mardare: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului ministru Ludovic Orban. Prin Hotărârea de Guvern nr.1638 din octombrie 2004, s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiţiei "Varianta ocolitoare a oraşului Bacău, pe DN 2 - etapa I". Finanţarea urma să se facă dintr-un împrumut acordat de BIRD şi, în completare, din bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. În Planul de dezvoltare 2004 - 2006, la Capitolul 3 - "Infrastructura", subcapitolul "Transportul rutier", este menţionat şi municipiul Bacău cu obiectivul "Proiect de construcţie varianta ocolitoare cu profil de drum naţional". Comunicatul de presă din 14 mai 2006, cu titlul "Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului are în anul 2006 în pregătire şi execuţie următoarele proiecte de modernizare, reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii rutiere", la punctul IV - "Contracte de lucrări în pregătire şi în execuţie, cu finanţare de la instituţii financiare internaţionale, în anul 2006" prevede obiectivul "Construcţie varianta ocolitoare Bacău (29,94 km) în valoare de 84 milioane euro, precizând că se află în derulare licitaţia pentru angajarea firmei de consultanţă şi că urmează depunerea ofertelor, evaluarea acestora, desemnarea firmei câştigătoare şi semnarea contractului. Pe site-ul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Compania Naţională de Autostrăzi, în "Programul de dezvoltare a infrastructurii rutiere - construcţie de variante ocolitoare, valabil în luna martie 2007", municipiul Bacău nu mai apare nominalizat. Vă rog, domnule ministru, să precizaţi în ce stadiu se află obiectivul menţionat şi care sunt perspectivele şi termenele de realizare. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar PRM. Microfonul 1. Se pregăteşte domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM.
		Domnul Valentin Dinescu: Vă mulţumesc. Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Domnule prim-ministru, Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/11.04.2007, s-au stabilit măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. Ca urmare a unor măsuri de comasare, de divizare, au apărut nouă ministere, respectiv, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi aşa mai departe. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi care au fost cheltuielile suportate de către contribuabilii români ca urmare a schimbării denumirilor la cele nouă ministere. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Microfonul 2, domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM.
		Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi eu vă felicit pentru modul deosebit în care conduceţi şedinţele. Interpelarea este adresată ministrului mediului şi dezvoltării durabile, Attila Korodi. Având în vedere situaţia creată prin ridicarea temporară a autorizaţiei de mediu la ARPECHIM Piteşti, din cauza nerealizării investiţiilor prevăzute în contractul de privatizare, vă rog să-mi comunicaţi lista cu următoarele 100 de societăţi comerciale privatizate, care se află în aceeaşi situaţie. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Stimaţi colegi... (Domnul senator Valentin Dinescu solicită cuvântul.) Vă rog! Domnul senator Dinescu, chestiune de procedură. O precizare doream să fac doar. Peste 20 de răspunsuri scrise au fost înmânate colegilor senatori de către reprezentanţii Executivului. Microfonul 1, domnul senator Valentin Dinescu.
		Domnul Valentin Dinescu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, faptul că eu nu v-am felicitat pentru maniera impecabilă, ce-i drept, în care conduceţi şedinţele, nu trebuie privit ca un act de ostilitate, ci tratat ca un mod singular de a iubi nemărturisit. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Ilie Petrescu (din sală): Procedură, domnule preşedinte!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Procedură? Domnul senator Ilie Petrescu. Eu cred că ar trebui să-i ascultăm pe domnii miniştri, să vedem ce probleme au.
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule preşedinte de şedinţă, este foarte importantă intervenţia mea şi vă apreciez pentru modul...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Aţi primit răspunsul scris?
		Domnul Ilie Petrescu: Nu, nu... Nu am primit răspunsul scris şi vreau să spun, pentru stenogramă, că cer amânarea răspunsului privind situaţia minelor Ploştina şi Lupoaia, din E.M.S. Motru şi E.M.C. Motru. În ce priveşte răspunsul privind punerea în funcţiune a unui perimetru de exploatare a carierei Ploştina, tot aşa, cer amânare şi cer, pentru stenogramă, şi trimiterea către Ministerul Economiei şi Finanţelor, să nu mai vină finanţişti să vorbească de minerit sau directori din Ministerul Economiei şi Finanţelor, că nu ştiu cu ce se mănâncă această zonă foarte importantă a energeticii româneşti. Dacă nu ştiu problema, să nu mai vină aici, în plenul Senatului! Suntem o instituţie deosebită şi trebuie să-i dăm personalitate instituţiei noastre!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: De acord cu dumneavoastră, domnule senator. Totuşi, domnul ministru Attila Korodi este prezent în şedinţa noastră. Să-l ascultăm, dacă doreşte să ofere răspuns colegilor senatori care sunt prezenţi. Deci, potrivit Regulamentului Senatului, răspunsurile orale, în plen, se fac doar pentru senatorii prezenţi. Pentru ceilalţi, vă rog să lăsaţi secretariatului răspunsul scris, pentru a-l înmâna domnilor senatori. Aveţi cuvântul, domnule ministru.
		Domnul Korodi Attila - secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor senatori, Aş dori să răspund domnului senator Ilie Petrescu, referitor la întrebarea...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este prezent domnul senator Petrescu.
		Domnul Korodi Attila: Da. Deci, referitor la întrebarea prin care solicitaţi informaţii cu privire la stadiul lucrărilor de amenajare şi regularizare a pârâului Ploştina, din subdiviziunile Roşiuţa şi Ploştina, judeţul Gorj, vreau să vă comunic următoarele: Zona Roşiuţa, până la confluenţa cu râul Motru a pârâului Ploştina, a fost identificată, ca zonă critică, în urma acţiunii de identificare a punctelor critice de pe cursul de apă, organizată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pe perioada 17 mai - 5 iunie 2006, la nivelul fiecărui judeţ, şi amenajarea şi regularizarea pârâului Ploştina, din subdiviziunile Roşiuţa şi Ploştina, judeţul Gorj, a fost cuprinsă în "Lista plăţi proiecte pe anul 2007" a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, iar în prezent se elaborează studiul de fezabilitate. După finalizare, studiul va fi supus avizării în comisiile tehnicoeconomice ale Direcţiei Ape Jiu, Administraţia Apele Române şi, dacă este necesar, şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, desigur, depinzând de valoarea lucrărilor, şi apoi va fi analizată posibilitatea finanţării lucrărilor de execuţie în regim de urgenţă. Acestea sunt informaţiile pentru întrebarea dumneavoastră.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule ministru. Îl consult pe domnul senator dacă este mulţumit de răspuns.
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule preşedinte, Domnule ministru, Vreau să fac o completare. Este, pentru mine, a patra interpelare pe care am adresat-o pe această chestiune, care este foarte importantă pentru zonă, pentru că este un pârâu care se umflă şi oamenii îşi pierd agoniseala de o viaţă, în această zonă, dar de fiecare dată îmi răspundeţi că suntem în studiu de fezabilitate. Când se finalizează acest studiu? Spuneţi perioada. Eu sunt inginer miner, de profesie, şi ştiu că un studiu trebuie întocmit într-o anumită perioadă. Vreau să ştiu şi eu când se va termina. Adresez interpelări şi întrebări de trei ani de zile, iar dumneavoastră spuneţi că suntem în stadiu de studiu. Asta vreau să ştiu: când se finalizează acest studiu şi când se execută această lucrare, pentru că este foarte importantă pentru municipiul Motru? Deci, asta vreau de la dumneavoastră. Ce îmi daţi dumneavoastră este problemă de filozofie. Am înţeles, filozofia stupului, dar vreau să ştiu, concret, când se va finaliza acest studiu. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dacă puteţi să oferiţi răspuns, domnule ministru.
		Domnul Korodi Attila: Mulţumesc, domnule preşedinte. O să consult direcţia de specialitate tehnică, pentru a ne da răspunsul acesta pe date exacte şi vom comunica în scris, dacă sunteţi de acord.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur că da. Şi dacă interpelarea a fost repetată de patru ori, asta înseamnă că domnul senator va avea activitate şi în mandatul viitor, legat de această chestiune, dacă abia suntem la nivel de studiu. Vă mulţumesc. Vă rog să oferiţi un răspuns scris.
		Îl invit pe domnul secretar de stat Corneliu Dobriţoiu să ofere răspuns domnului senator Gheorghe Funar şi altor senatori, dacă mai are răspunsuri. Vă rog!
		Domnul Corneliu Dobriţoiu - secretar de stat în Ministerul Apărării: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi oferi răspuns la întrebarea formulată de domnul senator Gheorghe Funar, referitoare la achiziţionarea de avioane second hand de la firma Grippen, din Suedia. La nivelul Ministerului Apărării, au fost aprobate documentele privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, din punct de vedere operaţional, avionul multirol. Totodată, au fost avute în vedere şi capabilităţile asumate de către România în cadrul NATO şi al Uniunii Europene. În prezent, domnule senator, instituţiei militare nu i s-a făcut nici un fel de ofertă de avion multirol la mâna a doua, de tip Grippen. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Gheorghe Funar, aveţi cuvântul, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am primit un răspuns parţial, respectiv, nu am primit nicio asigurare că Ministerul numai al Apărării - fără "Naţionale" - nu este preocupat de "modernizarea" armatei române cu tehnică second hand, inclusiv în ceea ce priveşte înlocuirea actualelor avioane din dotare, de tipul MIG, modernizate şi aşa mai departe. Contribuabilii români, românii, în general, îşi doresc ca armata noastră să fie dotată cu avioane moderne, cu avioane noi, şi nu la mâna a doua. Suedezii, aşa cum ştiţi, şi-au găsit câţiva fraieri prin Europa. N-am vrea să fim şi noi în aceeaşi echipă. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule secretar de stat, dacă puteţi să mai argumentaţi.
		Domnul Corneliu Dobriţoiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur, nu cu privire la ultima chestiune.
		Domnul Corneliu Dobriţoiu: La ora actuală, domnule senator Gheorghe Funar, Ministerul Apărării a produs toate documentele necesare pentru organizarea unei licitaţii internaţionale. Urmează, după cumpărarea caietelor de sarcini, să vedem care firmă se va califica, ce companie se va califica pentru avionul multirol, pe care dorim să-l achiziţionăm. Categoric că ar fi bine pentru toată lumea să ne putem permite să achiziţionăm avioane noi-nouţe. Aceasta este, să ştiţi, şi intenţia Ministerului Apărării. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator Gheorghe Funar, sunteţi mulţumit? Da. Mulţumesc. După ce se derulează licitaţia, precis reveniţi cu o ploaie de interpelări.
		Domnul Gheorghe Funar: Sper să nu fie cazul. Suntem prea săraci, ca să ne permitem să achiziţionăm tehnică militară de mâna a doua. Ne ajunge cu fregatele. Şi aici, domnul secretar de stat cunoaşte mai bine realităţile. Mulţumesc.
		Domnul Corneliu Dobriţoiu: Şi eu vă mulţumesc pentru întrebare.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Dacă nu mai aveţi alte răspunsuri, îl invit pe domnul secretar de stat Istvan Töke să răspundă colegilor senatori. Deci, domnul senator Ion Vărgău are trei întrebări.
		Domnul Toke Istvan - secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: Legat de întrebarea cu privire la uneltele de pescuit tradiţionale folosite de pescari, precum şi temperaturile ridicate care produc, de multe ori, moartea peştilor în aceste unelte de pescuit, vreau să vă spun că răspunsul se referă la emiterea unui act normativ care să prevină poluarea mediului acvatic. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va completa Ordinul nr.262/2006 cu prevederi clare privind destinaţia reproducătorilor la care a survenit mortalitatea accidentală în procesul tehnologic. În acest sens, se va proceda la predarea exemplarelor moarte pentru producerea de făină de peşte sau livrarea gratuită pentru consumul colectiv uman pe baza avizului sanitar veterinar.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, microfonul 3, domnul senator.
		Domnul Ion Vărgău: Domnule ministru, apreciez faptul că aţi încercat să îmbunătăţiţi cadrul legislativ. Vreau să fac o precizare. E bine ce vreţi să faceţi. Peştele nu se poate transforma în făină, pentru că avem directive ale Uniunii Europene şi nu avem ce să facem cu făina. Eu am solicitat acolo şi dumneavoastră e bine să vă informaţi de la un inginer piscicol cu vechime, pentru că şi la nivel de ţară, cred, şi la nivel de Delta Dunării şi zona limitrofă, trebuie să trecem la procurarea unor incineratoare ca să distrugem cantităţile de peşte pe care le găsim moarte. Vreau să vă spun că, în perioada imediat următoare, vom avea o mortalitate explozivă nu numai în Delta Dunări, datorită temperaturilor mari, vom avea probleme şi în amenajările piscicole, unde nu putem să asigurăm un debit de apă de primenire. Deci, este bine să îmbunătăţim cadrul legislativ şi să avem nişte incineratoare în zonele unde avem potenţial piscicol. Repet, făina de peşte nu se mai poate folosi pentru producerea de furaje, pentru că intrăm în contradicţie cu directivele Uniunii Europene. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc. Dacă mai aveţi răspunsuri, vă rog.
		Domnul Toke Istvan: Da. Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale are în vedere necesitatea diminuării oricăror surse de poluare şi acţionează în acest sens. Ordinul de prohibiţie pe anul 2007 interzice pescuitul cu setcile şi avele de orice tip în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pe perioada 1 iulie - 31 august, întrucât în aceste unelte se constată mortalităţi pe perioada de vară. În Ordinul comun - nr.263330/2006 - al Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni, la art.10 se prevede, ca metodă, menţinerea în stare vie a reproducătorilor astfel încât aceştia după reproducere să fie redaţi mediului natural din care au fost capturaţi. Pentru a preveni speculaţiile şi practica curentă de pescuit ilegal a acestor specii periclitate se va proceda la completarea Ordinului nr.262/2006 al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale cu prevederi clare privind destinaţia reproducătorilor la care a survenit mortalitatea accidentală în procesul tehnologic, în sensul predării exemplarelor moarte pentru producerea de făină de peşte sau livrarea gratuită pentru consumul colectiv, pe baza avizului sanitar veterinar. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule senator.
		Domnul Ion Vărgău: Pentru că aţi fost atent la sesizarea mea şi încercaţi să îmbunătăţiţi din nou cadrul legislativ, vreau ă vă spun că s-au cheltuit câteva milioane de dolari, de euro, pentru sturionii care, aşa-zis, s-au reprodus în zona Isaccea şi s-au deversat în Dunăre. Dacă veţi avea curiozitatea să verificaţi cum s-a numărat acest puiet, să daţi şi metoda prin care s-au evaluat, eu nu am să vă spun, dumneavoastră cred că o să o găsiţi, deci, s-au luat nişte milioane de euro, fără ca numărul de puieţi evaluaţi să corespundă. Şi trebuie să fim foarte atenţi la modul în care sunt extraşi reproducătorii din mediul natural, pentru că autorizaţiile care se dau se pare că sunt date cu intenţie şi, din nefericire sau din fericire, actuala conducere a ministerului nu prea este implicată. Au fost implicaţi alţii, care acordă astfel de autorizaţii. Se extrag de acolo aceşti sturioni, chiar dacă avem un ordin internaţional de interzicere, ei sunt foarte bine consumaţi de anumite persoane care, repet, nu sunt din zona dumneavoastră, dar trebuie să vedeţi cum se dau aceste autorizaţii şi poate le şi suspendaţi, pentru că directivele Uniunii Europene sunt clare. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, mulţumesc.
		Domnul Toke Istvan: Răspuns la următoarea întrebare a domnului senator Ion Vărgău. În conformitate cu legislaţia în vigoare, punerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii nu s-a putut face decât în zonele în care s-au încheiat contracte multianuale cu organizaţiile utilizatorilor de apă, care au plătit o contribuţie de 20% din cheltuielile de repunere în funcţiune a amenajării sau pe baza contractelor sezoniere la care beneficiarii achită toate cheltuielile de reparaţii. Suprafeţele pentru care s-au încheiat contracte, până la data de 28 mai 2007, sunt de doar 368.000 hectare. Până la 28 mai 2007, s-au irigat terenuri agricole în suprafaţă totală de doar 76.000 hectare. Pentru a răspunde solicitărilor făcute în luna mai a.c. de către utilizatorii de apă, pentru irigaţii au fost identificate suplimentar încă 150.000 de hectare, a căror infrastructură de irigaţii poate fi repusă în funcţiune, pentru care se va propune Guvernului să se aloce fonduri suplimentare. Elaborarea hotărârilor Guvernului privind declararea stării de calamitate se face pe baza informaţiilor primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie privind aria de răspândire şi de intensitate a fenomenului prevăzut pe Legea nr.381/2002 şi de la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene privind suprafeţele afectate de culturi, precum şi gradul de afectare a acestora. În prezent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale centralizează datele transmise de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi monitorizează evoluţia culturilor afectate de secetă. În funcţie de rezultatele acestei acţiuni se analizează oportunitatea iniţierii unei hotărâri a Guvernului pentru declararea stării de calamitate naturală în agricultură, precum şi stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordată ca despăgubire. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Ion Vărgău: Domnule ministru, răspunsul nu ne mulţumeşte pentru că eu v-am cerut pe judeţul Tulcea. În judeţul Tulcea, în 2001, aveam 8.700 hectare. Guvernul Năstase reuşeşte să realizeze 70.000 hectare. În prezent, în judeţul Tulcea, mai sunt doar 5.000 hectare care pot fi irigate. În rest, staţiile s-au distrus şi nu mai avem sistem de irigaţii. E bine că, într-una din săptămânile ce urmează, mergeţi dumneavoastră la Tulcea, să vedeţi cum arată zonele care erau pregătite pentru irigaţii şi să vedeţi, în general, cum arată agricultura judeţului. Deci, avem de-a face cu o secetă pe care nu a cunoscut-o judeţul Tulcea. Nu ştiu ce informaţii aveţi, dar cred că sunt eronate. Probabil, săptămâna viitoare o să vă mai adresez o întrebare bine documentată pentru suprafeţele care sunt în realitate, pe care am să le scot eu de la primării, pentru că se pare că nu sunteţi bine informat. Deci, în judeţul Tulcea, nordul Dobrogei este afectat de secetă -cred că peste 80% -şi cred că este bine să-l declarăm zonă afectată de secetă pentru că situaţia este disperată. Oamenii de acolo îşi taie animalele, culturi nu mai sunt şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ar trebui să se implice. Eu cred, de fapt, în energia domnului ministru şi a dumneavoastră, pentru că nu prea am avut miniştri care să se ocupe de agricultură, cărora le-a plăcut mai mult biroul. Deci, cred că veţi lua informaţii clare şi că o să luaţi şi măsuri pe măsură pentru această zonă care, repet, este afectată şi se poate vedea. Grâul nu se mai poate recolta, orz nici atâta, rapiţa deja şi ea suferă foarte mult. Cred că recoltele vor fi mici şi trebuie să intervenim rapid cu măsuri ca să ajutăm fermierii. Vă mulţumesc.
		Domnul Toke Istvan: Domnule senator, eu îmi cer scuze. Poate, dintr-o greşeală, nu a apărut judeţul Tulcea în întrebarea pe care aţi adresat-o şi data viitoare vom încerca să vă răspundem la întrebare foarte concret. De asemenea, vă promit că, în săptămânile care urmează, voi face, personal, o deplasare în judeţul Tulcea. Oricum, am avut câteva observaţii legate de pescuit în această zonă şi vreau să le dau curs.
		Domnul Ion Vărgău: Dacă o să fiu în zonă o să vă ajut să identificaţi mai uşor.
		Domnul Toke Istvan: Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dacă aţi observat, domnule secretar de stat, aţi primit invitaţia atunci când era vorba de ultima interpelare cu pârjolul din agricultură. Când se discuta despre sturioni şi despre altele... răspunsul de la Bucureşti...
		Răspuns pentru domnul senator Ilie Petrescu.
		Domnul Toke Istvan: Obligaţiile financiare ale beneficiarilor de scoateri definitive temporare din circuitul silvic şi a terenurilor forestiere sunt instituite prin legi organice, astfel Legea fondului funciar nr.18/1991 republicată şi Legea nr.26/2006, Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare. Este o procedură relativ complicată, nu cred că ar trebui să vă prezint acum, este răspunsul scris, dar ceea ce vreau să vă spun este că, în spiritul rezolvării aspectelor financiare legate de obligaţiile unităţilor miniere, în ceea ce priveşte folosirea temporară definitivă a terenurilor forestiere în scopul exploatării zăcămintelor de lignit, Ministerul Economiei şi Comerţului a iniţiat un proiect de lege privind unele măsuri în vederea asigurării terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit care a fost avizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în data de 27 aprilie 2007. Prin acest proiect şi prin conţinutul său se diminuează cheltuielile în discuţie prin aplicarea coeficienţilor NN1 utilizat la calculul contravalorii terenurilor, al chiriei şi al contravalorii pierderilor de creştere, similar celor din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.58/2003, iniţial, deci, fără aplicarea noilor coeficienţi prevăzuţi în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.401/2006, care conducea la valori mult mai mare, ridicate, de altfel, şi de autorul interpelării. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule ministru, Întrebarea, pe care am adresat-o Ministerului Economiei şi Finanţelor şi dumneavoastră, relevă o problemă foarte importantă şi sensibilă, este legată de Ordinul nr.401/2006 cu privire la hectarul de pădure care este foarte mare în comparaţie cu ce se scoate, având în vedere şi exproprierile din zonă. În discuţiile pe care le-am avut cu domnul ministru Şereş, când a fost ministrul economiei şi comerţului, cu fostul ministru, Gheorghe Flutur, care semnează de două ori o moţiune de cenzură, am discutat că această sumă care se dă pe hectarul de pădure este foarte mare în comparaţie cu problemele cu care se confruntă mineritul din zonă. E nevoie de un consens între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, să analizăm cu foarte mare seriozitate, pentru că este o chestiune foarte importantă pentru zona minieră, altfel vom fi puşi în situaţia ca şi carierele să intre cu subvenţii, pentru că nu beneficiază de nicio subvenţie de la statul român. Deci, aici e problema de fond pe care am ridicat-o şi, din acest punct de vedere, solicit de la tribuna Senatului o întâlnire de consens - unităţile miniere din zonă, cu dumneavoastră, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru a rezolva această problemă foarte importantă pentru dezvoltarea industriei miniere pe lignit. Se fac programe de restructurări, se dau oameni afară, dar în zonă nu se mai pune absolut nimic. Acesta este motivul pentru care, în zona minieră, un hectar a ajuns la 18 miliarde lei. Vă daţi seama cu cât trebuie să scoată cărbunele în situaţia în care preţul la cărbune nu a mai crescut deloc. Deci, problemele de fond să le discutăm la faţa locului, din partea dumneavoastră, din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor, din partea unităţilor miniere, să ajungem la o idee unitară. Unde, până unde poate creşte valoarea acestui hectar de pădure. Este o chestiune foarte importantă. Altfel, trebuie să luăm subvenţie pentru partea de lignit din Oltenia.
		Domnul Toke Istvan: Noi am fost de acord cu această abordare, am şi avut discuţii cu fostul secretar de stat de la Ministerul Economiei şi Comerţului şi, în urma acestor discuţii, s-a semnat acel proiect de lege de care am făcut vorbire pe 27 aprilie a.c. În continuare, avem deschidere şi dacă doriţi putem avea discuţii legat de această problemă.
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule preşedinte de şedinţă...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog...
		Domnul Ilie Petrescu: Dacă domnul secretar de stat merge la Tulcea, pentru situaţia din piscicultură, îl invit şi la Gorj, să vadă şi problemele cu care se confruntă zonele miniere şi cu adevărata problemă, viitorul energetic din ţara românească...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Decât să revină minerii în Bucureşti, mai bine merge domnul secretar de stat acolo.
		Domnul Toke Istvan: Corect.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Înainte de a închide şedinţa, daţi-mi voie să formulez două întrebări domnului ministru Toke Istvan. Vă rog să-mi permiteţi, nu le-am formulat în acea perioadă, aşteptând să răspundeţi. Două chestiuni. Ambele s-au mai discutat, parţial, şi vizează judeţul Călăraşi. O primă întrebare este aceea dacă dumneavoastră sau domnul ministru Remeş, pentru că informaţiile mele sunt că domnul ministru Remeş a dispus, în această perioadă secetoasă, ca apa să fie livrată cu precădere către agricultură şi nu către societăţile comerciale care au un obiect de activitate, şi anume piscicultura. Am văzut două semnale de alarmă trase de colegii prezenţi, astăzi, în sală, care spuneau că practic seceta şi încălzirea apei va afecta în egală măsură şi societăţile piscicole şi în special, peştele indiferent de categorie, din aceste ape. Întrebarea este aceea dacă domnul ministru sau conducerea ministerului a dispus ca, în această perioadă, chiar dacă există contracte de furnizare a apei, cu S.N.I.F., să nu fie distribuită apă către societăţile piscicole, situaţie care se întâmplă în judeţul Călăraşi, la Piscicola Călăraşi. O a doua chestiune, în judeţul Călăraşi au rămas nelucrate, după informaţiile mele, mai multe mii de hectare de teren datorită proastei gestionări din partea A.D.S.-ului a două zone foarte importante. Vă rog să-mi răspundeţi câte mii de hectare au rămas nelucrate în Bărăgan, acolo unde este grânarul ţării, din ce motive şi dacă Direcţia Agricolă Călăraşi a fost mandatată să închirieze fără licitaţie publică anumite suprafeţe de teren în plan local.
		Domnul Toke Istvan: D.A.D.R.-ul?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da.
		Domnul Toke Istvan: Domnule preşedinte, Sigur, eu o să vă dau la şedinţa următoare răspunsurile cerute.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Ne aflăm într-o situaţie inedită în Senatul României. Dacă permiteţi, pe procedură, o întrebare ajutătoare pentru domnul secretar de stat, în legătură cu prima dumneavoastră întrebare, cu alimentarea cu apă şi cu peştii. În perioada următoare, peştii mari aflaţi în atenţia Parchetului vor beneficia sau nu de apă? Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Poate vă răspunde domnul secretar de stat că "peştele de la cap se împute, dar să ştiţi că se curăţă de la coadă", pentru cei care sunt pescari. Mulţumesc. Daţi-mi voie să declar închisă şedinţa Senatului de astăzi. Mâine, avem şedinţe pe comisii.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 19,25.