Şedinţa Senatului din 18 septembrie 2007

		Şedinţa a început la ora 15.20. Şedinţa a fost condusă de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu şi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Doamnelor şi domnilor senatori, vă invit în sală. Rog liderii grupurilor parlamentare să prezinte lista cu colegii care au intervenţii la declaraţii politice. Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să-mi permiteţi să deschid şedinţa Senatului de astăzi, 18 septembrie 2007. Şedinţa este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu şi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului. De la lucrările Senatului absentează motivat 27 de senatori: 5 colegi sunt membri ai Guvernului, 12 colegi sunt europarlamentari, 6 colegi sunt plecaţi în delegaţii, 3 colegi sunt în concediu medical. Cvorumul de şedinţă este de 69 de senatori. În ordinea de zi avem înscrise declaraţii politice, vot final pe iniţiativele legislative care au caracter de lege organică, întrebări, interpelări şi răspunsuri de la ora 18.10. Invit colegii senatori să-şi ocupe locurile.
		Îl invit pe primul coleg din Grupul parlamentar PSD să vină la tribuna Senatului - domnul senator Chelaru - pentru a prezenta declaraţia politică. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ioan Chelaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Conştiinţa vinovată a unora şi sofismul". Ditirambii raţionali ai teoriei lui Aristotel au cunoscut o fundătură: morala şi politica. În privinţa acestor două domenii orice aşezare logică, imbatabilă părea a fi sortită eşecului. Pentru că nici un raţionament corect, cu premise logice, nu conducea la concluzii la fel de corecte. Aristotel a denumit sofism acest tip de jonglerie. Ca atare, sofismul este construit perfectamente logic, după reguli corecte, dar având concluzii eronate. Eronate, dar convingătoare! Sofismul este minciuna logică prin care auditorul este convins de adevărul minciunii. De câte ori, oare, nu am vorbit mult pentru că trebuia să înlocuim adevărul simplu cu vorbe? De câte ori nu am minţit sfruntat absurd şi oare de câte ori nu am sfârşit în a crede noi înşine în propriul hăţiş al minciunii? În politică este la fel ca în viaţă. Nu putem fi blocaţi în alb şi negru. Trăim în contiguitatea nuanţelor şi în criza inefabilă şi mereu justificată a conştiinţei. Preferăm mereu frugalitatea replicii, savoarea argumentării, sclipirea argumentului. Cel mai adesea uităm că avem datoria de a asculta şi cealaltă parte. Aceeaşi antici, logicienii care au construit după Aristotel, erau de părere că singură audierea celeilalte părţi poate separa eroarea de adevăr. Nicicum, spun eu. În politica românească, purtăm un dialog al surzilor: nu se dă replica pe tema în discuţie, fiecare vine cu tema scrisă de acasă, nu ne repliem pe acelaşi subiect, trecem unii pe lângă alţii precum pietonii, nu ne concentrăm toţi odată asupra aceluiaşi subiect. Fiecare încearcă să-i convingă pe toţi de miezul ascuns şi îndărătnic al propriului adevăr. Domnul Voiculescu demisionează deliberat pe motive de etică, credem că este convins el însuşi că lucrurile stau, într-adevăr, aşa. Preşedintele Băsescu se operează de tiroidă, suntem unii marcaţi de semne de întrebare şi, în convingerea sa, naţiunea întreagă are disfuncţii tiroidiene. Domnul Boc bălăcăreşte în populisme democratice, culisează lângă proiecte curajoase ale altora şi stă la degetul mic al preşedintelui operat, dar foarte convins în conştiinţa sa că deţine un rol esenţial în politica românească. De fapt, Emil Boc, ca tot PD-ul, este un fel de mână care execută. Dar creierul execuţiei se află mereu în altă parte. Ar fi curios de analizat care au fost iniţiativele legislative, iniţiative de factură populară ale PD, după ce aceştia au părăsit guvernarea. Cred că şi opinia publică devine din ce în ce mai interesată să afle care sunt iniţiativele şi proiectele de viitor ale acestui partid. Recent am auzit termenul de strategii. S-a pus problema modificării Constituţiei după referendumul privind suspendarea preşedintelui. A fost un moment în care toate forţele politice au înţeles că acest act fundamental trebuie să sufere anumite corecturi. PD, în schimb, a sărit la gâtul opiniei publice cu teza că modificarea Constituţiei trebuie să aibă ca obiect lărgirea atribuţiilor şi puterilor preşedintelui şi, nici mai mult, nici mai puţin, până la posibilitatea de a dizolva Parlamentul şi Guvernul. La începutul acestei sesiuni parlamentare, PSD a anunţat iniţierea de moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Tăriceanu. În proximul moment, PD a venit cu propria sa moţiune de cenzură, eventual cu o alternativă de rezervă. Doi adversari pentru un singur Guvern, ambii aflaţi în opoziţie, nu vi se par cam mult? În definitiv, PSD are cel puţin interes legitim şi aproape natural să promoveze o asemenea moţiune şi să o supună la vot. Dar în ce ape se scaldă PD care abia a picat de la ciolanul puterii? Se pare că anumite forţe parlamentare nu au în acţiunile lor nici cea mai mică exigenţă de seriozitate şi cerinţă logică. Sunt, în schimb, foarte bine ancoraţi în sofism, bine intenţionaţi, poate fascinaţi în mod paradoxal de formulări convingătoare, dar profund patologice. Oamenii care votează şi care susţin idei improprii, lipsite de ideologie şi convingere şi care, strânşi cu uşa, ar părăsi fără remuşcări tabăra infirmând: "Eu nu am spus asta". Decerebraţi, dar virtuoşi. Sunt în stare să pariez că dacă mâine sau diseară PSD ar anunţa public că nu mai intenţionează să pună în discuţie moţiunea de cenzură împotriva Guvernului, deşi confirm că se va întâmpla acest lucru, PD ar trece peste acest episod ca peste un eşec lamentabil al PSD. Nu şi-ar asuma nici cea mai mică răspundere declarativă. Dacă, în schimb, moţiunea ar trece, meritul ar fi al PD. Curat murdar, domnilor! Nu numai noi ne-am săturat, s-au săturat şi oamenii. Pe site-ul oficial al PD, pe pagina de debut, apare domnul Băsescu cu braţele larg deschise. Are a face domnul preşedinte cu PD-ul? Cine ar îndrăzni să afirme? De aceea, din păcate pentru noi, cel mai bine ar fi să ne întoarcem la Aristotel. Măcar cei vechi au aura prestigiului pe care îl merită. Filozoful, dezamăgit de încâlcelile minţii la care l-au supus politica şi morala, a sfârşit cu dureroasă convingere: adevărul este cea mai bună minciună. Dacă afirm acum că PD este un partid de politicieni jucători, beneficiari ai susţinerii populare a preşedintelui, profitori de greşelile altora, mint? Cu siguranţă, pentru că adevărul este cea mai bună minciună. Să nu uităm însă că folosim aceeaşi metodă şi pentru adevăr, şi pentru minciună. În cazul nostru, opinia publică va fi judecătorul. Pentru că este foarte uşor să o convingi când nu faci nimic, dar este colosal de greu să contezi atunci când faci ceva. Diferenţa este aceeaşi ca de la vorbă la faptă. Iar pentru toate acestea, aveam, aşa cum spuneam, un judecător infailibil: electoratul. Măcar pentru acest rang de ultimă şi definitivă instanţă, electoratul trebuie să fie tratat cu toată consideraţia ce i se cuvine. Ar fi cazul ca anumite partide să înţeleagă că viaţa politică nu este un teatru al vorbelor, o reprezentaţie dată de dragul spectacolului. Este cazul, cred, să suspendăm sofismul şi toată forţa sa de seducţie pentru folosul substanţei şi pentru un corect echilibru între faptă şi declaraţie. Pentru că am debutat în această intervenţie, invocând o moştenire culturală esenţială pentru matricea europeană a gândirii politice, îmi doresc să închei în acelaşi metru discursiv: era, într-adevăr, fundamentală pentru viaţa politică retorica şi studiul vorbirii convingătoare. Trebuia şi trebuie studiat sofismul ca metodă, dar totodată este vitală substanţa, garanta adevărului. Substanţa rezidă în program şi proiect. Dacă cineva stă bine în sondaje, dar nu are program şi proiect, să-i fie de bine, pentru că se culcă neurastenic pe o ureche. Eu cred în buna deducţie a oamenilor pe care îi văd săptămânal în teritoriu. Aceştia vor alege în viitor pe aceia care vor veni cu o viziune geometrică şi cu programe pragmatice elaborate şi clare, productive şi de viitor, fie de stânga, fie de dreapta. Dar eu sper să fie de stânga. Vă mulţumesc. (aplauze)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar PRM, preşedintele partidului. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
		Domnul Corneliu Vadim Tudor: Doamnelor şi domnilor senatori, în legătură cu raportul Departamentului de Stat la SUA privind Legea cultelor şi ritmul retrocedărilor, menţionez că acesta este o minciună ridicolă, de la un capăt la altul, care arată că politica mccarthistă americană, a "vânătorii de vrăjitoare", din anii imediat următori celui de-al doilea război mondial, este încă în vigoare. În acest Raport singurul nume de politician din România este numele meu, fireşte. E semn bun, fiindcă înmulţirea atacurilor de peste Ocean împotriva mea şi a PRM înseamnă că am crescut puternic în sondajele de opinie reale. Şi mă refer şi la un alt Raport, fabricat de un aşa-zis Institut de Politici Publice, în care se minte că eu aş fi chiulangiul nr.1 (?!) al Parlamentului, când, în realitate, am fost prezent la peste 80% din şedinţele Camerei superioare şi la toate, deci 100%, şedinţele Biroului permanent al acesteia, cele 9 absenţe ale mele de la şedinţele Biroului permanent fiind motivate obiectiv: eram în deplasare fie în ţară, fie peste hotare. Aveam să vă lămuresc despre ce este vorba, văzând cine ce află în spatele marionetelor de la Institutul de Politici Publice: Fundaţia Sörös, Freedom House German, Marshal Fund of USA, Open Society Institute (din Budapesta), deci tot Sörös, şi USAID, adică firme, sub acoperire, ale C.I.A., fiindcă România este o ţară sub ocupaţie, din păcate. Trebuie să ne aşteptăm la ce e mai rău de la cei care ne calcă în picioare zi de zi. În ceea ce priveşte documentul Departamentului de Stat ar fi fost de aşteptat ca acesta să mă elogieze, fiindcă am fost singurul om politic din România care a criticat Legea cultelor, eu primind mai multe mesaje scrise, de mulţumire şi de felicitare, de la diferiţi congresmeni americani. Amintesc, în acest sens, scrisoarea congresmanului de Arizona Trent Franks, datată 28 iunie 2007, din care citez: "Domnului Corneliu Vadim Tudor, vicepreşedinte al Senatului României, Excelenţa-Voastră, Vă scriu în calitate de membru al Congresului American pentru a-mi manifesta aprecierea faţă de activitatea pe care o desfăşuraţi în cadrul PRM pentru apărarea libertăţii religioase în România. Recent, am avut onoarea de a-l întâlni pe misionarul evanghelic dr. ing. Ioan Miclea, de la care am aflat mai multe lucruri referitoare la această chestiune. Dr. Miclea m-a informat că PRM a fost singurul care a susţinut amendamentele pe care colegul meu, congresmanul Frank Wolf, le-a recomandat pentru elaborarea unei noi şi disputate Legi a religiilor. Înţeleg că legea a fost ratificată foarte rapid de Parlament şi că a fost votată fără aceste amendamente. Voi continua să urmăresc modul în care legea este implementată, deoarece aceasta a fost promulgată la sfârşitul anului trecut de către preşedinte şi vă voi sprijini în eforturile dumneavoastră de amendare a acestei legi. Al dumneavoastră sincer, Trent Franks". Ce-mi reproşează, atunci, raportul respectiv? Ţineţi-vă bine de strapontine, dragi lucrători din fabrici şi uzine! Citez: "Într-un discurs din 23 mai 2007, Vadim Tudor a negat că în ţară ar fi avut loc holocaust". Este o afirmaţie "după ureche", amatoristică, fiindcă la 23 mai 2007 eu nu am ţinut niciun discurs nicăieri. Am ţinut o conferinţă de presă, ce-i drept, dar nu la 23 mai, ci la 25 mai, prilej cu care am pus lucrurile cu totul altfel decât simplifică, grosolan, autorii raportului. "Am primit de la Traian Băsescu invitaţia de a participa la nişte consultări aiuritoare la Palatul Cotroceni. Fireşte că PRM nu va participa la mascarada asta, menită să arate lumii cum munceşte Băsescu de dă în brânci. Acest personaj s-a întors la Cotroceni prin fraudă şi el va fi izolat". Chiar aşa: ce consultări să avem cu un asemenea individ care şi-a clădit întreaga viaţă pe minciună, furt, imoralitate? Întâi să facă el bine să consulte un medic, care să-i spună adevărul, şi pe urmă să emită pretenţii să-l bage cineva în seamă. Situaţia actuală e atât de jenantă din punct de vedere moral, politic şi istoric, încât îmi e ruşine mie de ruşinea americanilor, care ţin cu forţa un astfel de specimen grobian în fruntea României. De ce îl ţin? Foarte simplu: fiindcă el permite, slugarnic, amplasarea bazelor americane pe teritoriul României, inclusiv cu armament nuclear, şi pentru că a semnat, cu amândouă mâinile, un acord cu Israelul, în virtutea căruia România va plăti 4,3 miliarde euro despăgubiri pentru un imaginar holocaust petrecut pe teritoriul ţării noastre. Spun toate astea, ca să ştie românii ce-i aşteaptă". Am încheiat citatul. Din iunie, repet. Eu îl trimiteam la un consult medical pe Băsescu, încă din iunie, pentru că ştiam ce afecţiuni grave are. Îi dorim sănătate. Prin urmare, era vorba despre Băsescu, un agent păgubos al americanilor, care, pentru a fi păstrat în funcţie, s-a angajat să plătească Israelului suma colosală de 4,3 miliarde euro! De unde are ţara atâta bănet şi pentru ce să mai dăm?! O să dăm şi sufletul din noi, şi haina de pe noi, şi laptele copiilor? Chiar le-a luat Dumnezeu minţile? Formularea "pentru un imaginar holocaust petrecut pe teritoriul ţării noastre" am făcut-o în calitatea mea de doctor în istorie, adică de cunoscător al adevărului, care nu serveşte "conservele" şi "prefabricatele" unor profitori neruşinaţi. Dar, dacă ţine Departamentul de Stat, cu orice preţ, să o spun şi mai limpede, am s-o spun: în România nu a fost nici un holocaust! Pentru cei slabi de ochi şi fuduli de urechi, o mai spun încă o dată: în România n-a fost niciun holocaust. Dimpotrivă, românii i-au apărat şi i-au salvat pe evrei. Eu resping, cu indignare, încercările unor lichele de a demoniza poporul român şi de a-l prezenta ca pe un neam de ucigaşi! Dacă în România nu a fost holocaust, au fost, în schimb, închisori ale C.I.A. Îi cred şi eu pe americani că ar fi fost fericiţi să spun invers, dar eu n-am să fac aşa ceva, fiindcă mă bate Dumnezeu. Ce-or să-mi facă teroriştii ăştia, care călăresc şi compromit nobila naţiune americană, faţă de care am tot respectul? Mă vor bombarda? Atunci mă vor transforma într-un erou! Aştept şi reacţia altor istorici români, precum şi a Bisericii Ortodoxe, la avalanşa de minciuni din acest raport antiromânesc şi anticreştin, care face un foarte periculos lobby pentru retrocedări necinstite şi în favoarea unor secte de-a dreptul sataniste. Vor americanii sau evreii să le dăm sute de mii de hectare de păduri unor aşa-zise culte sau unor secte religioase, atunci, să ne ajute să luăm Basarabia şi Bucovina înapoi, care sunt pământuri româneşti, şi, după aceea, mai discutăm. Deocamdată, nu ne ajută cu nimic. Nu ştiu decât să cerşească. Personal, tratez cu umor noua ieşire la rampă a Departamentului de Stat al S.U.A., care mă onorează cu o duşmănie răsunătoare. Este evident că un meci Vadim Tudor - Departamentul de Stat, pe arena internaţională, valorează pentru mine mai mult decât un Premiu Nobel. Mulţumesc Condoleezza Rice! Am să te trec în memoriile mele, deocamdată, la Capitolul "Erată", dar ai toate şansele să evoluezi, dacă vei ieşi de sub influenţa malefică a lui George W. Bush. Doamne, apără şi fereşte! Vă mulţumesc. (Aplauze)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Invit la tribuna senatului pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Aveţi cuvântul, stimate coleg.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea are titlul: "Argumente pentru descentralizare în învăţământ". Despre transferul unui număr mult mai mare de responsabilităţi către autorităţile locale, consilii judeţene, primării, alte instituţii, se vorbeşte de foarte mulţi ani, bineînţeles, după anul 1989. Faptul că această cedare cu care, formal, cu toţii suntem de acord, de la şeful statului, primul-ministru şi până la cei aleşi să elaboreze şi să aprobe legi, întârzie să se producă nu face decât să genereze suspiciuni, să amâne nepermis aplicarea actelor normative, multe dintre ele emise în regim de urgenţă, a deciziilor şi hotărârilor, să întreţină birocraţia şi, foarte important pentru bunul mers al unei economii ce se doreşte a fi performantă, să frâneze competiţia între autorităţile administrative locale, fiindcă - nu e aşa? - dacă un consiliu judeţean sau o primărie se mişcă mai repede în accesarea de fonduri de la buget, prin elaborarea de proiecte eligibile, prin atragerea de investitori din afară, prin susţinerea iniţiativelor locale etc., dezvoltarea economică va fi benefică nu doar pentru judeţul sau localitatea în cauză, ci îi va stimula şi pe alţii să accepte provocările. Cele spuse pot fi ilustrate şi prin marile diferenţe înregistrate în toamna acestui an, în ceea ce priveşte cheltuirea banilor alocaţi de la buget pentru reabilitarea spaţiilor destinate învăţământului. Din presă, am aflat că Inspectoratul Judeţean Şcolar Mehedinţi nu a cheltuit banii alocaţi pentru construcţiile de şcoli şi lucrările de reparaţii din acest an. Nu aş putea spune că, din acest punct de vedere, judeţul Timiş, cu cei circa 60-70% bani cheltuiţi în acelaşi scop, poate fi declarat campion, dar faptul că mai bine de jumătate din şcolile din ciclul preuniversitar sunt autorizate sanitar, iar alte câteva procente reprezintă şcolile care şi-au depus documentaţia şi aşteaptă un aviz favorabil spune destul de mult. Pentru a nu mă mai întoarce la acest aspect ilustrativ pentru ce poate să însemne o centralizare excesivă şi pierderile materiale şi de credibilitate faţă de autorităţi, mă rezum la o întrebare, pe care o adresez, în mod special, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. De ce, pentru reabilitarea unei şcoli, căreia i-au fost alocate fonduri încă de la sfârşitul anului şcolar încheiat în vară, este nevoie ca licitaţia de adjudecare a lucrărilor să fie organizată la Bucureşti? Un exemplu concret îl dau chiar din judeţul meu: pentru şcoala din Clişova, judeţul Timiş, au fost organizate două astfel de licitaţii. Şi lucrurile nu se opresc aici, pentru că nicio firmă nu s-a arătat interesată. În afara faptului că este vorba de lucrări de amploare mică, totuşi, o altă cauză este că numărul constructorilor se împuţinează de la o zi la alta, prin migrarea spre alte ţări, unde se câştigă mai bine. Nu este de omis, însă, nici faptul că înscrierea la licitaţie presupune achiziţia caietului de sarcini, care costă şi el, apoi bani pentru deplasare la Bucureşti, timp pierdut etc. Altfel spus, nu prin centralizarea excesivă vom schimba un sistem de învăţământ depăşit în comparaţie cu cel european, ci printr-o descentralizare reală se pot rezolva toate aceste probleme, care, în final, vor duce la o îmbunătăţire a calităţii educaţiei şi în ţara noastră. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Corina Creţu. Aveţi cuvântul, Grupul parlamentar PSD.
		Doamna Corina Creţu: Mulţumesc. Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Doresc să supun atenţiei dumneavoastră câteva probleme care privesc modul în care România se pregăteşte pentru alegerile europene sau, mai degrabă, aş spune că nu prea se pregăteşte, având în vedere faptul că imediat după anunţarea oficială a datei la care vor avea loc aceste alegeri, ţinând cont de importanţa lor şi de felul în care s-au petrecut lucrurile în alte ţări, mă aşteptam la o amplă dezbatere publică pe teme europene, inclusiv la nivelul Parlamentului României, mai ales că există teme sensibile, fie numai dacă ne gândim la faptul că se pregăteşte un nou tratat constituţional, ale cărui prevederi ne interesează în mod direct. Este, de fapt, pentru prima oară când ni se oferă ocazia de a participa la o dezbatere de asemenea importanţă şi la structurarea unor decizii care privesc viitorul Uniunii Europene. Este o discuţie extrem de concretă, iar cetăţenii ţării au dreptul să ştie cum va arăta lumea în care vor trăi de aici înainte, care vor fi valorile şi principiile care o structurează şi o conduc. Din păcate, este evident că se construieşte un surprinzător consens în jurul ideii că pentru alegerile din 25 noiembrie nu temele europene contează, ci cele cu miză internă. Dar ce este mai important: să fim parteneri de încredere în Uniunea Europeană sau să câştigăm micile noastre bătălii interne? După cum se cunoaşte, în ultimul deceniu, aderarea la Uniunea Europeană a fost principalul nostru obiectiv strategic. De acum încolo, orice decizie la nivel naţional trebuie trecută prin filtrul a ceea ce numim "acquis comunitar". Problemele noastre devin problemele tuturor membrilor, problemele altor membri devin şi problemele noastre. Mai mult, orice element care ţine de interesul naţional trebuie negociat şi armonizat cu alţii, trebuie judecat în contextul Uniunii Europene. Aceste lucruri trebuie să le spunem cetăţenilor României în campania electorală care va urma. România este o ţară importantă în Uniunea Europeană. Asta ne obligă să ne definim foarte clar obiectivele şi nevoile pe termen lung, să le discutăm şi să le negociem cu instituţiile comunitare şi să construim o majoritate în Parlamentul de la Bruxelles, care să fie capabilă să le apropie. România trebuie să devină un membru responsabil, credibil şi previzibil. Aş vrea să spun că există foarte multe probleme legate de priorităţile privind dezvoltarea durabilă, dezvoltarea infrastructurilor, refacerea sectorului agricol, egalitatea de şanse, integrarea socială a unor categorii defavorizate, combaterea sărăciei şi, evident, gestionarea consecinţelor economice şi sociale ale schimbărilor climaterice. Acestea sunt teme care îngrijorează Bruxelles şi la care aşteaptă răspuns. Subliniez încă o dată situaţia din agricultura românească, faţă de care răspunsul Guvernului se lasă aşteptat. Acest răspuns ar trebui prezentat atât Parlamentului României, cât şi Parlamentului Europei. În acest context, aş vrea să propun, dacă nu ar fi util şi necesar să avem, aşa cum avem un ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, un demnitar guvernamental însărcinat cu Relaţia cu Parlamentul Europei şi cu membrii acestui organism european. Experienţa noastră în interiorul Uniunii Europene este scurtă, de doar câteva luni, dar o constatare se impune. A venit vremea unei revizii de fond a sistemului instituţional românesc, pentru simplificarea procedurilor şi pentru a face mai uşor accesul colectivităţilor şi actorilor economici români la fondurile comunitare, pe care în fiecare zi, le pierdem. Aderarea la Uniunea Europeană oferă României o serie de oportunităţi şi mijloace pentru a le fructifica. De aceea, campania electorală ar trebui să se concentreze, în special, asupra modului în care vom putea fructifica aceste oportunităţi. Pentru asta, este de dorit ca forţele politice să dea dovadă de responsabilitate şi să nu inventeze sau să nu resusciteze teme parazite. Cum vom face acest lucru, în condiţiile în care prea puţini români cunosc ce înseamnă, cu adevărat, integrarea europeană? Cel mai la îndemână instrument este comunicarea publică. Problema este, însă, ce vrei să comunici şi, mai ales, cum vrei să comunici. Partidele care s-au aflat la putere, în ultimii doi ani, au ratat ocazia de a comunica pe teme europene cu cetăţenii României. O pot face acum, în ultimul ceas, printr-o campanie de comunicare publică, pusă de acord cu toate forţele politice parlamentare şi cu acele organizaţii neguvernamentale care au preocupări de lungă durată în domeniu. Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna senator.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Ovidiu Teodor Creţu. Am înţeles că are o intervenţie foarte scurtă. Aveţi cuvântul, domnule senator, Grupul PSD.
		Domnul Ovidiu Teodor Creţu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, În declaraţia politică mă refer la începerea anului şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud. Septembrie 2005. Anul şcolar începe sub auspiciile schimbării conducerii şcolilor din judeţ. După schimbarea de la Inspectoratul şcolar, bazată pe cumetrie şi înregimentare politică, a urmat schimbarea directorilor unităţilor de învăţământ cu oameni a căror singură calitate era apartenenţa politică la partidele din coaliţia de guvernare, în mare parte, fruntaşi lipitori de afişe. Nu au avut nicio relevanţă competenţa profesională sau managerială a celor înlocuiţi, rezultatele obţinute de elevii şcolilor pe care le-au condus. Tot ceea ce preocupa, la acea dată, era satisfacerea clientelei politice a celor aflaţi la guvernare. Septembrie 2006. În loc să fie un prilej de bucurie, încredere şi speranţă, atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, începutul anului şcolar 2006 - 2007 găseşte şcoala românească într-o stare critică, marcată de revendicările justificate ale profesorilor şi de situaţia dezastruoasă a localurilor de învăţământ. Septembrie 2007. Schimbările în ceea ce priveşte starea localurilor de învăţământ nu se văd. În continuare, învăţământul preuniversitar suferă din cauza faptului că se desfăşoară, în bună parte, în localuri neigienizate, unele chiar insalubre, cu dotare necorespunzătoare şi insuficientă. Statistic, în judeţul Bistriţa-Năsăud, din totalul de 290 de şcoli, au fost avizate de către Inspecţia Sanitară de Stat Judeţeană numai 154, adică 53%, dar, şi din acestea, 69 au fost avizate cu plan de conformare, deci, practic, doar 30% din şcolile judeţului corespund din punct de vedere al normelor igienico-sanitare. Nu vreau să enumăr şcolile care sunt în cauză - pentru că sunt foarte multe - dar subliniez faptul că şi Colegiul Naţional "George Coşbuc" din Năsăud, fostul liceu grăniceresc, fondat în 1863, nu a primit avizul de funcţionare. Odată, un far al învăţământului românesc, astăzi, un lămpaş cu sticla afumată. Pe acest fond, şi mă bucur că este domnul senator Puiu Haşotti în sală, noul inspector general şcolar al judeţului Bistriţa-Năsăud, profesorul Mihai Mureşan, numit în funcţie în iunie 2007, nu are altceva mai bun de făcut decât să-l schimbe pe directorul Colegiului Naţional "Liviu Rebreanu" din Bistriţa, profesorul Rus Constantin, fără niciun fel de argumentare. Sigur, un director de la un liceu din Bistriţa nu spune mare lucru. Totuşi, acest fost director este membru în Comisia Naţională de Fizică, este coautor la toate programele de fizică pentru învăţământul preuniversitar din România, este coautor al manualelor de fizică pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, participant în programul de reformă a învăţământului preuniversitar, membru în comisia centrală a olimpiadelor naţionale de fizică. Mai mult, în anul şcolar 2006-2007, obţine, la gala directorilor, diplomă de management performant oferită de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Pe perioada mandatului său, Colegiul Naţional "Liviu Rebreanu" obţine rezultate deosebite, plasându-se, an de an, de departe, pe primul loc în judeţ şi printre cele mai prestigioase şcoli din ţară. Stimaţi colegi, este aberant comportamentul acelui inspector general şcolar. El a ajuns în funcţie datorită votului PSD acordat guvernului liberal, iar, apoi, singurul director schimbat este unul care este membru PSD. Protestez împotriva acestui comportament al inspectorului general şcolar şi protestez şi împotriva atitudinii ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului, care a fost informat de intenţiile inspectorului şi nu a fost capabil sau nu a vrut să intervină cu autoritatea funcţiei pentru a dezamorsa situaţia. Protestul meu se va concretiza în votarea tuturor moţiunilor simple sau de cenzură iniţiate de oricine şi, în plus, prin votul personal împotriva tuturor iniţiativelor legislative ale Guvernului, până la readucerea situaţiei la statu-quoul antebelic. Vă mulţumesc. (replică neinteligibilă din sală)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sunt convins, cu înţelepciunea pe care o aveţi, că aţi notat problema şi veţi transmite celor din Guvern că, în Senat, s-a rostit fraza celebră - "Să nu uiţi, Darie".
		Îl invit la tribună pentru a prezenta o declaraţie politică - (replică neinteligibilă din sală)... - vă ofer cuvântul la sfârşit - pe domnul senator Dan Gabriel Popa, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Aveţi cuvântul.
		Domnul Dan Gabriel Popa: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Vă prezint declaraţia politică intitulată "Banii din Programul de evaluare a sănătăţii - bani aruncaţi pe fereastră". Programul naţional de evaluare a stării de sănătate a debutat în urmă cu aproape trei luni. S-au făcut deja primele plăţi către medicii de familie şi către laboratoare. Sume importante au fost cheltuite pentru tipărirea taloanelor pentru trimiterea lor la nişte adrese mai mult sau mai puţin reale, pentru realizarea şi implementarea unor softuri de o calitate absolut mediocră. Acest program naţional va costa, din spusele ministrului sănătăţii, circa 300 milioane de euro. Este o sumă mare şi nu cred că e suficientă explicaţia că sănătatea oamenilor cere aceste cheltuieli, atâta timp cât programul în sine s-a dovedit discutabil. Ministerul Sănătăţii Publice a pornit de la ideea că, pentru a avea politici de sănătate eficientă, care să justifice alocarea de fonduri bugetare, trebuie cunoscută cât mai exact starea de sănătate a populaţiei. Actualele statistici se pare că nu l-au mulţumit pe ministru, astfel încât a luat decizia să creeze o altă statistică - pentru că asta va aduce nou programul de evaluare a stării de sănătate. Această nouă statistică va fi, însă, una cu multe date false şi sunt convins că specialiştii în sănătate publică, pe care nu i-am auzit încă vorbind despre program, vor avea de comentat şi de demonstrat că suntem pe o cale greşită care poate genera politici greşite de sănătate a căror aplicare nu va duce nicăieri, în afara cheltuirii altor bani publici, în interes mai mult politic decât public. De ani de zile, există în contractul dintre medicii de familie şi casele de asigurări obligativitatea efectuării unui examen de bilanţ pentru fiecare pacient, deci, o examinare clinică însoţită de investigaţiile de laborator adaptate pentru un diagnostic corect. Investigaţii care puteau fi mai numeroase decât cele din actualul program. Este adevărat, însă, că oamenii nu prea se prezentau pentru acest consult, însă, cred că promovarea intensă a acestui drept al asiguraţilor ar fi costat mult mai puţin decât programul de evaluare şi rezultatele ar fi fost mult mai apropiate de realitate. Este, oricum, binecunoscut faptul că în România morbiditatea este dominată de bolile cardiovasculare, cancere genitale, mamare şi pulmonare, tuberculoză, boli cu transmitere sexuală, osteoporoză şi afecţiuni digestive. Ministerul Sănătăţii Publice are bani pentru a îmbunătăţi programele de sănătate axate pe astfel de boli sau pentru a demara altele noi cu scop curativ, pentru că bolnavii nu sunt o statistică, ci oameni care, din păcate, nu se fac bine pentru că se schimbă miniştrii. Se vorbeşte, dintotdeauna, de insuficienţa fondurilor alocate sănătăţii, dar, iată, atunci când avem nişte bani, Ministerul Sănătăţii Publice cheltuieşte fără să ţină cont de nevoile acute ale sistemului şi ale pacienţilor. Reabilitarea spitalelor, sistemul de urgenţă medicală, dotarea cu aparatură şi ambulanţe sunt priorităţi enunţate, ca atare, şi în programul de guvernare. Finanţarea pe aceste sectoare ar fi putut proveni din taxa pe viciu. De altfel, sistemul de asigurări sociale de sănătate din România a beneficiat în ultimii trei ani de mulţi bani, bani cheltuiţi strict în sistemul sanitar. Cu toate acestea, nemulţumirile pacienţilor au rămas, pe bună dreptate, identice. Dacă tot a trimis milioane de scrisori, ministrul sănătăţii publice ar fi putut, cu această ocazie, să-i şi întrebe pe români ce-i nemulţumeşte, atunci când au nevoie de îngrijiri medicale sau de medicamente, şi apoi să ţină cont de părerile lor, pentru că oricare dintre oamenii care au apelat vreodată la medic are, oricum, mult mai multă legătură cu sistemul sanitar decât ministrul Nicolăescu. Ar fi fost de aşteptat ca şi conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să-l consilieze ceva mai bine pe ministru, dar, se pare că, adevăraţii specialişti au fost îndepărtaţi sau marginalizaţi, întrucât acolo pare a fi mai importantă obedienţa politică decât autonomia instituţiei. Partidul Democrat consideră că fondurile colectate din taxa de viciu ar trebui să fie parte a bugetului de stat, iar destinaţia lor să fie fixată prin lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Apostol Neculai, senator independent. Aveţi cuvântul.
		Domnul Neculai Apostol: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Recent, la Iaşi, în organizarea Asociaţiei "Pro Democraţia", cu sprijinul Fundaţiei "Hans Seidel", sub genericul "Reformă constituţională, necesitate sau constrângere", s-a desfăşurat o audiere publică la care au fost invitaţi membri responsabili ai societăţii civile, dar şi cei din partidele politice ca să-şi exprime deschis părerea despre necesitatea de a revizui Constituţia României şi despre direcţiile în care această revizuire ar trebui să se îndrepte. Consider util şi necesar să vă prezint, Domniilor Voastre, depoziţia pe care am susţinut-o în cadrul acestei dezbateri publice, într-o formă sumară, cu o serie de observaţii de fond care ar justifica necesitatea demarării unei reforme constituţionale. Depoziţie publică: "Permanentizarea explicită a situaţiei de criză instituţională din ultimii doi-trei ani, deşi contextul controversat s-a manifestat mai voalat şi anterior, reclamă o clarificare constituţională mult mai riguroasă a raportului de autoritate dintre diferitele puteri ale statului - Parlament, Preşedinţie, Guvern şi, de ce nu, societatea civilă. Datorită unor ambiguităţi procedurale ori unor prevederi interpretabile s-a ajuns într-o situaţie paradoxală în care o serie de instituţii sunt practic blocate în funcţionarea lor fie având un exces de autorităţi decizionale la nivel superior, fie fiind victima unui vid de autoritate. Tema de optat tranşant pentru un tip de anume republică în care separaţia puterilor în stat să funcţioneze riguros pentru evitarea riscurilor de derapare către autoritarism şi întronarea unui echilibru instituţional în care fiecare îşi cunoaşte şi recunoaşte competenţele decizionale, raportul ierarhic şi procedural a generat acest blocaj în care apar atât imixtiuni şi interferenţe între Parlament, Preşedinţie şi Guvern, cu consecinţe păguboase pentru agenda cetăţeanului, cât şi irosirea unor resurse importante în lupte politice sterile, motivate mai mult de orgolii decât de grija de a genera şi consolida prosperitatea reală a populaţiei. Reforma constituţională ar trebui să plece de la tranşarea chipului de republică pe care îl agreează populaţie, clarificare urmată de o limpezire mult mai desluşită a raporturilor politice, ideologice şi doctrinare pe care le recunoaşte fiecare formaţiune politică, proces care ar trebui să genereze apoi terenul pe care să poată fi abordată lucrativ, tehnic, simplu şi neinterpretabil textul unor amendamente menite a defini o constituţie funcţională, clară şi inechivocă, acordată realităţilor şi standardelor europene, cu o perspectivă deschisă spre orizontul deceniilor viitoare. Altfel, tot operând modificări politice, de conjunctură, asociate, oarecum, ciclurilor electorale, Legea fundamentală nu mai este suportul necesar pentru asigurarea stabilităţii societăţii româneşti, ci chiar terenul nesigur pe care, pe cale de consecinţă, şi celelalte acte şi demersuri legislative devin dubitabile, incoerente sau chiar caduce. Cel mai la îndemână exemplu al necesităţii clarificării constituţionale a raporturilor interinstituţionale este resimţit în plan local, la nivel de judeţ, acolo unde nu sunt clarificate riguros competenţele şi responsabilităţile aferente dintre prefectură, consiliul judeţean şi primăriile locale, confuzie din care rezultă o serie de disfuncţionalităţi în detrimentul cetăţenilor". Am considerat util să aduc la cunoştinţa Domniilor Voastre această dezbatere care preocupă societatea românească în ansamblul ei, deoarece tema este foarte importantă atât pentru viitorul nostru, cât şi pentru generaţiile viitoare. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică se intitulează "Pe frontul din şcoli, nimic nou". Ca în fiecare an, data de 15 septembrie este un prilej de a ne întoarce privirile către sistemul de învăţământ, către şcoli, dascăli şi, bineînţeles, elevi. Din păcate, sub semnul mandatului defunctei Alianţe D.A., asistăm la confiscarea partizană a ceea ce ar trebui să fie pentru cei enumeraţi mai sus un motiv de bucurie, emoţii şi aşteptări. 15 septembrie a devenit un moment marcat de mizerie şi griji. Din nefericire, primii afectaţi sunt părinţii care, la fiecare început de an şcolar, se văd nevoiţi să scoată din buzunarele lor, şi aşa paupere, sume considerabile pentru a asigura minimul necesar de rechizite, haine şi materiale şcolare copiilor lor. Articolele apărute în presa ultimelor zile arată fără putinţă de tăgadă că acest prim efort este cuantificat la circa 600 lei noi, în condiţiile în care veniturile celor mai mulţi abia ajung la acest cuantum. Şi astfel, în mod legitim, trebuie să mă întreb şi trebuie să ne întrebăm cu toţii cum anume o scoate la capăt, de exemplu, o familie cu doi sau trei copii. Un calcul simplu arată că ar trebui să scoată din buzunare două sau poate chiar trei salarii doar pentru a-şi putea duce copiii la şcoală. Şi este doar începutul. De cele mai multe ori, încă din prima săptămână de şcoală, părintele este informat de obligaţia de a contribui cu diverse sume de bani la fondul clasei, al şcolii şi cine mai ştie al cui fond. Despre dascăli, numai de bine, în perspectiva sacrificiilor uriaşe făcute de părinţi, doar pentru a-şi vedea, mai apoi, copilul educat şi meditat de o serie de suplinitori mai mult sau mai puţin pregătiţi şi a căror performanţă, indiferent de bunăvoinţa lor, este discutabilă. Realitatea, domnilor colegi, domnilor miniştri şi domnule preşedinte, arată că sistemul de învăţământ este părăsit chiar de dascăli, este abandonat de această categorie socială vitregită şi batjocorită de minciunea portocalie a reformei educaţiei. Ultimele statistici oficiale ne arată că circa 30% din posturile existente în învăţământ sunt neocupate. Sătui de salarii şi de condiţii mizere, dascălii noştri preferă să părăsească sistemul în favoarea unor altor ocupaţii mult sub demnitatea şi pregătirea lor, dar care măcar le oferă şansa unui trai relativ decent. În vreme ce marea majoritate a factorilor de decizie de la minister până la Preşedinţie discută aprins despre o bucată de gresie sau despre o toaletă, ceea ce ar trebui să fie în centrul sistemului de învăţământ românesc, şi anume, trioul "părinte-elev-dascăl" este lăsat de izbelişte. Preocuparea pentru dascăl, pentru perfecţionarea acestuia este cvasiinexistentă, la fel ca şi cea pentru programă, pentru dezvoltarea sau deschiderea faţă de nevoile unei societăţi aflate în primul an postaderare europeană. Despre elevi, nimic nou. Agresaţi de o curriculă dogmatică, lipsită total de realism şi pragmatism, pornesc în noul an şcolar deja obosiţi şi resemnaţi, cu gândul unei noi etape de acumulări haotice şi inutile. Cantonaţi în autosuficienţa Alianţei D.A., rămânem tributari cutumei conform căreia sistemul de învăţământ românesc este unul recunoscut ca fiind performant, dovadă stând în olimpicii merituoşi cu care ne mândrim în orice împrejurare, fără însă a conştientiza faptul că nu toţi copiii sunt olimpici şi nici măcar nu trebuie să fie aşa. Cu aceştia din urmă ce facem, lor ce le oferim? Şi totuşi, cel mai greu, ca parlamentar, îmi este să răspund dascălilor, părinţilor şi elevilor ce a adus nou în viaţa lor începutul noului an şcolar 2007-2008. Răspunsul, doamnelor şi domnilor colegi, este "pe frontul din şcoli, nimic nou".
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De la această înaltă tribună, de foarte multe ori, colegii au venit şi au arătat abuzurile care s-au făcut, după opinia Domniilor Lor, în înlocuirea unor reprezentanţi ai diferitelor partide din instituţiile deconcentrate. Trebuie să recunosc din capul locului că, de multe ori, s-au spus nişte adevăruri. Cum de altfel şi domnul senator Roibu, astăzi, nu am nici un motiv să cred că a exagerat în vreun fel. Numai că "să nu uiţi Darie" aşa cum a arătat domnul preşedinte de şedinţă, astăzi, că s-ar fi rostit în Parlament, din păcate, se rosteşte, cu şi fără temei, la începutul fiecărei legislaturi. Pentru că, stimaţi colegi, nu pot să cred şi nu am argumente să cred că, începând din 2005, s-au făcut înlocuiri justificate sau mai puţin justificate, mai mult decât s-ar fi făcut în anul 2001. Se exagerează şi "să nu uiţi Darie" este valabil pentru orice guvernare din România. Din păcate, şi de multe ori, şi nu este acum pentru prima dată, s-a întâmplat şi în guvernarea PSD, s-au înlocuit oameni capabili cu oameni incapabili. Sigur, domnule senator, acesta nu este un motiv pentru a vota orice fel de moţiune. Poate găsiţi motive mai temeinice. Şi pentru a veni în întărirea a ceea ce spun, daţi-mi voie să vă relatez foarte pe scurt ceea ce s-a întâmplat, un singur eveniment care s-a întâmplat, în anul 2001, în circumscripţia mea electorală, în Constanţa. Cum bine ştiţi, judeţul Constanţa, din punct de vedere al patrimoniului cultural, înseamnă peste 90% patrimoniu arheologic. În anul 2001, şi-l iau martor pe domnul senator, pe domnul academician Răzvan Theodorescu, care atunci a fost ministrul culturii, un excelent ministru al culturii, trebuie s-o spun şi am mai spus-o de la tribuna Camerei Deputaţilor, voi face şi referire asupra unui eveniment pe care Domnia Sa, în mod foarte corect, l-a arătat. Domnilor, în 2001 a fost înlocuit un doctor în ştiinţe arheologice, doctor în arheologie la Constanţa, cu o soprană. A fost bine ce aţi făcut? Nu. Deci, recunosc. Să recunoaştem cu toţii că s-au făcut greşeli, că s-au făcut abuzuri când s-au înlocuit oamenii deconcentrat. Nu este pentru prima dată şi cred că, din păcate, nici pentru ultima dată. Vorbeam de domnul academician Răzvan Theodorescu. A fost sesizat că se întâmplă un masacru arheologic lângă Cetatea Histria. A venit, pe atunci, domnul ministru al culturii, a văzut acel masacru, l-a constatat, a sesizat Parchetul şi nu s-a întâmplat nimic. S-au întâmplat şi atunci abuzuri? S-au întâmplat. Şi de ce nu s-a rezolvat nimic? Pentru că acea doamnă, care nu avea nici un fel de legătură cu arheologia, nu a ştiut ce să facă sau poate şi de asta. Prin urmare, haideţi să stăm strâmb, să judecăm drept şi să recunoaştem că "să nu uiţi Darie", vă spun încă o dată, din păcate, se spune, de fiecare dată când cineva preia puterea. Şi nu este bine.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumim, domnule senator.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Domnul senator Nicolae Neagu este prezent în sală? Nu este. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În orice ţară, un Guvern, chiar dispunând de o majoritate confortabilă în Parlament, încearcă să obţină cât mai multe voturi pentru acţiunile pe care le întreprinde. Aceasta pentru că are cu totul altă legitimitate un demers care primeşte votul unanim al Parlamentului faţă de unul care trece cu greu. Astfel, primul se va regăsi mult mai uşor în activitatea de zi cu zi şi se va bucura de sprijinul tuturor forţelor politice, faţă de cel de-al doilea, care va fi permanent contestat şi contestabil. Ei, bine, acest mod de gândire a acţiunii politice şi a răspunderii guvernamentale, într-o democraţie, nu se regăseşte şi la Guvernul României. Este adevărat că şi el este atipic, este original ca multe alte lucruri de pe la noi. Este un Guvern care se bucură de o susţinere parlamentară stabilă de 20%. Ar trebui, deci, cu atât mai mult, ca discuţiile cu grupurile parlamentare şi cu şefii de partide, cu parlamentarii din comisii să fie permanente, astfel încât membrii Guvernului să ne convingă despre legitimitatea demersului lor legislativ, despre faptul că măsurile pe care le ia Guvernul, aşa ultra minoritar cum este el, sunt benefice pentru ţară şi pentru parcursul ei european. Şi unele chiar sunt, dar altele nu, sau cel puţin aşa consideră o parte importantă a partidelor politice şi a parlamentarilor. Astfel, anul şcolar a început într-o atmosferă tensionată, în multe localităţi şi şcoli, din cauza nefinalizării lucrărilor de reparaţii, reabilitări, igienizări etc. sau din cauza lipsei de profesori calificaţi sau din cauza mutării unor şcoli în sediul altora. Şi acuzele se duc către autorităţile locale, în timp ce Guvernul a alocat haotic, fără măcar să întrebe autorităţile locale, sume importante de bani, care, iată, nu se regăsesc acum în realitatea şcolii româneşti la început de septembrie. Şi totuşi, Guvernul nu are ce discuta cu niciunul dintre partidele parlamentare, care nu fac decât să critice situaţia de fapt în accepţiunea domnului ministru. Pe de altă parte, continuăm să spunem, de peste şase luni de zile, că dacă vom cheltui 10% din sumele alocate României în acest prim an de către Uniunea Europeană, va fi chiar bine, după modul în care se gestionează programele operaţionale. Suntem aproape de începutul ultimului trimestru al anului 2007 şi realitatea ne arată că nu greşim. Şi totuşi, Guvernul nu discută cu nimeni aceste probleme şi toţi cei care spun că sunt măsuri necesare, măsuri ferme pentru a mări ceea ce se mai poate mări din acest procent ridicol, sunt consideraţi duşmanii aceluiaşi Guvern. S-a mai vorbit şi despre capacitatea Guvernului de a interveni în situaţii de urgenţă sau despre modul în care gestionează acest început de an agricol şi multe, multe altele. Ideea că singurul care gândeşte bine este cel care este la putere credeam că a apus de mai multă vreme. Se pare că nu este aşa. Sau Guvernul doreşte să găsească o posibilitate de a se ascunde de răspundere printr-o formulă de răspundere de genul "toţi s-au unit împotriva noastră şi nu suntem lăsaţi să ne facem treaba". Dar atunci, poate, mai simplu ar fi să se gândească la proverbul românesc "când doi îţi spun... dar când mai mulţi îţi spun acest lucru..." mai cinstit, mai bărbăteşte ar fi să-ţi recunoşti limitele, să discuţi cu toţi, încercând să găseşti soluţii rezonabile pentru ţară sau să pleci. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator. Îl consult pe domnul senator Nicolae Neagu dacă doreşte să intervină, l-am văzut că a venit mai târziu. Nu.
		Atunci, domnule senator Gheorghe Constantin, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, aveţi cuvântul, rugămintea este să vă încadraţi în maximum 4 minute. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, voi încerca să mă încadrez în timp. Stimaţi colegi, Sigur, în aceste momente, suntem dominaţi de anumite frământări politice la nivel naţional, sigur că avem o preocupare deosebită faţă de evenimentul care, ieri, a marcat începerea noului an şcolar, sigur că sunt probleme în curs de rezolvare în faţa cărora ne aplecăm, dar totodată, trebuie să spunem că izvorul preocupărilor noastre trebuie să fie problemele în teritoriu. În weekendul acesta, trecând prin câteva localităţi din judeţul Suceava, am constatat că sunt multe lucruri în neregulă, lucruri care contribuie la imaginea României peste hotare. Şi mă refer la faptul că anumite fonduri nu pot fi cheltuite, nu pot fi utilizate în concordanţă cu angajamentele noastre luate. După ce am făcut o analiză a celor întâmplate într-o comună suceveană, pot să spun că îmi intitulez această declaraţie politică, cu multă convingere "Descentralizarea, deocamdată, o utopie". Despre ce este vorba? Într-o localitate - în care nu pot fi acuzat nici măcar de faptul că fac partizanat politic pentru că primarul este de altă culoare politică decât mine, viceprimarul de asemenea, deci nu am niciun fel de legătură politică - oamenii vor să facă din comuna lor o comună la standarde moderne şi au iniţiat un program de alimentare cu apă. Ştiţi că problemele noastre sunt alimentarea cu apă, energia electrică, drumurile. Ori, în concordanţă cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 34/2006, au purces la toate etapele pentru a putea să realizeze acest program, finanţat în bună parte de către Guvern. Problema este că această ordonanţă de guvern nu face decât să blocheze iniţiativele, deoarece prevede un Consiliu Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Problemele sunt atât de greu de rezolvat la nivelul unei comune, încât oamenii nu mai ştiu încotro s-o ia şi respectă legea până când nimic nu mai depinde de ei. Au respectat întru-totul legea, au făcut un caiet de sarcini, au stabilit nişte criterii, absolut totul în conformitate cu legea, iar o firmă, care nici măcar nu a avut bunăvoinţa să respecte acele criterii, nici măcar să depună un certificat fiscal în original, cum prevede legea, a găsit o cale simplă de a bloca realizarea acestui program-proiect la nivel local, făcând o contestaţie. Aceste contestaţii sunt un rău care vor greva foarte multe iniţiative, foarte multe puneri în operă a unor lucrări din fonduri structurale. În Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţii publice, la art. 200, secţiunea IV - stabilirea ofertei, se spune foarte clar "autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili oferta câştigătoare pe baza criteriului de atribuire precizat în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, în condiţiile în care ofertantul respectiv îndeplineşte criteriile de selecţie şi calificare impuse". Anunţurile au fost făcute conform legii, nu a fost nicio fisură din partea celui care a contractat. În aceste condiţii, acea firmă, care nu a avut foarte multă tragere de inimă să se înscrie în criteriile stabilite, a făcut o contestaţie, pe care a trimis-o Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care, conform legii, la art. 276 spune "Consiliul va soluţiona contestaţia în termen de 10 zile lucrătoare". Vă anunţ că au trecut trei luni. Primăria comunei Boroaia din judeţul Suceava nu a primit niciun răspuns la acea contestaţie, stă cu fondurile blocate, stă cu dorinţa ca cetăţenii să aibă apă şi nu poate face nimic, este cu mâinile legate. De aceea, domnilor colegi, vreau de la această înaltă tribună să vă consult care ar fi calea mai lesne de urmat? Să iniţiem o modificare a ordonanţei sau Guvernul să ne audă şi să ia o măsură imediată? Cred că, la nivel local, prefecturile ar putea soluţiona cu celeritate anumite situaţii de acest gen, cred că situaţiile în cauză, contestaţiile, sunt mult mai puţin numeroase decât la nivel naţional. Consiliul Naţional de Soluţionare fiind format numai din 21 de membri, mi se pare foarte puţin pentru multitudinea de contestaţii a diferitelor societăţi care participă la licitaţii doar ca să se afle în treabă şi apoi depun contestaţii. De aceea, consider că acest Consiliu Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor susţine, favorizează centralizarea, şi nu descentralizarea. Este momentul ca Guvernul să înţeleagă că degeaba le cerem, la nivel de prefecturi şi consilii judeţene, oamenilor din comunele noastre să realizeze anumite programe-proiecte şi să utilizeze fonduri, atâta timp cât, din punct de vedere legal, sunt legaţi de mâini şi de picioare, când aceste "contestaţii" ajung la acest consiliu care nu face altceva decât să contribuie la o stare veche de lucruri, inerţială, nesoluţionând în nici un fel problemele locale.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Daţi-mi voie să vă mulţumesc stimate coleg, deja sunt opt minute.
		Domnul Constantin Gheorghe: Daţi-mi voie să închei, aceasta este una din multitudinea de probleme care rămân nerezolvate la nivel local. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD şi, în final, domnul senator Nicolae Vlad - Popa, o intervenţie pe parcursul a două minute.
		Domnul Adrian Păunescu: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori. Ieri, la o televiziune, un cetăţean a declarat despre noi că suntem "322 de hahalere". Acest cetăţean este şi cel care a fost audiat de Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă ale Parlamentului pentru un loc la Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române, audiat şi votat negativ. Aş vrea să rog conducerea Senatului să întreprindă tot ceea ce depinde de ea şi de noi, pentru a chema în justiţie pe acest cetăţean, să explice de ce fiecare dintre cei 322 este hahaleră. Înţelesul cuvântului "hahaleră" este unul limpede şi eu nu văd de ce am tăcea când suntem călcaţi în picioare în acest fel. Vă atrag atenţia că, şi dacă nu au eficienţă imediată, cuvintele rele acţionează în timp şi se creează, în unele conştiinţe, impresia că Parlamentul este o instituţie de "322 de hahalere". Am început, cred, să ne obişnuim cu otrava luată în doze mici, primim în fiecare zi otravă şi nu ştim să ne apărăm. E timpul să reacţionăm. Ceea ce mi se pare foarte urgent este să descifrăm un înţeles, în felul în care decurg lucrurile în România anilor noştri, în care s- au pierdut drepturi fundamentale şi s-au câştigat privilegii neimportante. Este, fără îndoială, important că noi senatorii ne batem pentru cauza fiecărui judeţ în care am fost aleşi, dar aceste bătălii sunt oarecum ridicole, pentru că noi nu avem eficienţă în ceea ce facem, pentru că şi Executivul, care are el însuşi limitările sale, acţionează timorat şi pentru că nu există o strategie naţională de renaştere a economiei româneşti, a societăţii româneşti. Am să vă vorbesc despre situaţia absolut dramatică în care se găsesc oamenii din Valea Jiului. Oamenii din Valea Jiului trec printr-o nouă perioadă în care îşi pregătesc iarna fără căldură. Mulţi dintre ei, şi la Petroşani, şi la Petrila, şi la Uricani, şi la Vulcan, şi la Aninoasa, şi la Lupeni, au datorii la întreţinere, datorii la întreţinere pe care nu le-au făcut că au vrut, ci pentru că li s-au luat locurile de muncă, pentru că li s-au luat posibilităţile de a câştiga bani cinstiţi prin munca lor, tocmai într-o perioadă în care problema energetică este atât de importantă, e atât de presantă şi ei nu mai ajung, cu mila înlăuntrul căreia trăiesc, să-şi poată plăti aceste datorii la întreţinere. Oamenii din această zonă riscă să fie evacuaţi din cauza datoriilor la întreţinere, minerii şi pensionarii mineri nu-şi mai permit măcar raţiile de cărbune. Cuvintele sunt obosite, trăim într-o epocă în care s-au produs - probabil că asta a fost cea mai dezvoltată industrie -cele mai multe cuvinte, dar eu vă rog să căutaţi, dincolo de cuvinte, un sens, şi anume, să încercăm să descoperim suferinţa atroce a acestor oameni care nu au bani de mâncare, nu au bani de întreţinere şi nu au bani să-şi crească şi să-şi educe copii şi nu au soluţii. Ne-au ales pe noi, în alte părţi au fost aleşi alţii, iar noi şi alţii nu putem face nimic. Mă sună oameni din Valea Jiului, mă văd cu oameni din Valea Jiului şi îmi spun simplu, rezolut: "Domnule senator, vorbiţi cu primul-ministru". Iar eu nu am reuşit niciodată să vorbesc cu domnul prim-ministru, măcar să-mi dea şi mie un autograf, că tot o să-i dau eu unul când nu va mai fi premier. Am făcut, în anii trecuţi, cu ajutorul unui coleg senator care era ministru de interne, câteva lucruri pentru oamenii din Brad şi Valea Jiului, e vorba de domnul senator Blaga. I-am rămas recunoscător, şi pentru perioada următoare, în care ne-au despărţit politici, asupra cărora nu ne-am clarificat până la capăt opiniile. Dar nu se poate trăi din mila publică, nu se poate trăi din mici privilegii, pe care le obţine un senator sau altul, un deputat sau altul, pentru un judeţ, când oamenii s-au revoltat în 1977 împotriva nedreptăţii, care era mai mică decât cea de azi şi au creat o stare tensionată, aproape revoluţionară, într-o Românie care avea mai multă grijă de ei, decât are România oficială de astăzi. Pur şi simplu, vorbim degeaba, pur şi simplu, lucrurile nu rămân nici măcar aşa cum au fost, ci se înrăutăţesc pe zi ce trece. Vreau să fiu clar, nu sunt mulţumit nici de politica guvernului partidului din care fac parte, în această privinţă. Acest guvern a încercat, însă, măcar să tempereze dezastrul, măcar să-l limiteze. Au fost guverne anterioare, unul dintre miniştrii industriei este coleg cu noi de Senat, care au adâncit şi grăbit dezastrul, dar ceea ce se întâmplă azi iarăşi vine în concurenţă cu cele mai urâte imagini ale indiferenţei politice, ale neputinţei politice, ale cinismului. Eu vă spun că aceşti oameni izbucnesc, din când în când, după ce mocnesc ani şi ani. Se creează impresia că s-a rezolvat problema pentru că este arestat unul sau altul dintre capii revoltei, dar cauzele revoltei nu sunt arestate, cauzele revoltei nu sunt discutate şi nu sunt luate în seamă. De aceea, ridic încă o dată cuvântul meu în favoarea acestor oameni care nu au soluţie. Strategia naţională de care vorbeam ar fi trebuit să unească toate forţele politice în jurul câtorva idei clare cu privire la ceea ce trebuie făcut în Valea Jiului şi în toate zonele din care au fost luate industriile. Ce să facă, pur şi simplu, aceşti oameni? Să iasă la drumul mare? Dar drumul mare este şi acela prost! A început scandalul cu Traian Băsescu, pentru drumul către Herculane. Deşi există o poziţie oficială a unei anumite zone a eşichierului politic, din care fac şi eu parte, eu am altă opinie. Ne-a apucat grija de natură, foarte bine, dar nu se poate face nimic, în materie de civilizaţie, fără mici sacrificii. Sigur e de dorit să fie cât mai puţine sacrificii, dar luăm o şansă de a se munci, de a se crea drumuri. De ce? Pentru că mă înjură pe mine deputata iţi, dispar-iţii, apar-iţii, şi alte asemenea sonorităţi? Asta e treaba ei, că mă înjură. Întâi să existe, şi după aia o pot înjura şi eu. Eu nu am problema asta. Problema mea este că oamenii nu au nici ce munci nici ce mânca şi este inadmisibil. Eu m-am dus şi am întins mâna după votul lor. Şi noi toţi facem asta. Oare să fie atâta iresponsabilitate, în noi, încât să nu ne dăm seama că au trecut anii şi trebuie să şi raportăm ce am făcut? Se poate aşa ceva? Am ajuns într-o situaţie absolut deplorabilă, ne întrunim la vârf, aici sau în Cameră, ne batem între noi, dar problema centrală este că în România nu se dezvoltă nici o speranţă. Doamnelor şi domnilor colegi, întreb doar atât: asta au dorit românii în 1989? Domnule preşedinte Iliescu, dumneavoastră aţi fost în capul trebii. Către asta trebuia să ne îndreptăm noi? Către dezindustrializare, către deculturalizare, către deznaţionalizare, către indiferenţa asta nenorocită faţă de marile probleme? E ceva absolut îngrozitor. Şi vă reamintesc o parabolă, am spus-o de vreo patru ori, dar e teribilă. Parabola lui Dimitrie Cantemir din "Descriptio Moldaviae", cu păsările surde, care pot fi împuşcate foarte uşor pentru că sunt surde şi vecina e împuşcată şi pasărea care rămâne vie n-are impresia că va fi vorba şi despre ea. Suntem păsări surde. (Aplauze). Iar chestiunea aceasta cu Valea Jiului e valabilă şi în zona Munţilor Apuseni. Acum, există ideea de a se lua "Muzeul Aurului" de la Brad şi de a se aduce în Bucureşti. Dar e posibil aşa ceva? Păi, vrem să luăm şi "Coloana Infinitului", s-o luăm de acolo, pentru că e într-un oraş de provincie şi s-o aducem în Bucureşti? S-o luăm şi să ne stea direct în fund. Este inadmisibil ce se întâmplă. Vasăzică, vrem democratizare, vrem descentralizare şi confiscăm averile şi valorile locale? E posibil? E drept? E moral? Să luăm "Masa Tăcerii" şi să o punem aici, la noi. Să ştim să lăcrimăm şi să ne însângerăm deasupra ei, s-avem unde ne mânca între noi. Da, Ilie Păducel, un om din conducerea oraşului Petrila, ne atrage atenţia că nu se vor aduna bonurile pentru cărbune, deoarece, acum, numai gratuite nu mai sunt acestea. S-a terminat cu orice fel de speranţă. Iarna în Valea Jiului va fi frig, cu tot cărbunele subsolului. Amânăm, de ani şi ani, rezolvarea de fond a situaţiei. Mergem pe măsuri momentane şi parţiale. Să ridicăm capul şi să vedem că, sub ochii noştri, are loc o nouă crucificare şi această crucificare nu este a unuia dintre noi, ci a unui popor amărât şi lăsat în sapă de lemn, însă şi pe sapa de lemn el trebuie să plătească impozit. Doamnelor şi domnilor senatori, Mai întreb ceva aspru: trăiesc oamenii aceştia mai bine decât în 1977, când s-au revoltat? Ce folos le-a adus lor 1989? Se negociază de către şefi, cu diverşi lideri, unii sindicali, starea zonelor, părăsite de industrie şi de nivelul de viaţă, dar asta nu rezolvă decât, eventual, nivelul de viaţă al unor lideri. Iar noi, cei aleşi de aceşti oameni să-i reprezinte, ce putem face? Mă întreabă cei mai disperaţi dintre ei: până când? Şi asta întreb, şi eu, chiar în declaraţia politică şi, încă o dată, vă cer să ne gândim la ecoul declaraţiilor noastre politice. A treia problemă, scurt, este problema vizelor românilor din Basarabia. Ne batem joc de aceşti oameni, ne batem joc, suntem complici la bătaia de joc a preşedintelui Voronin. Mi se adresează oameni din Basarabia şi îmi spun: "Dumneata ai pus problema Basarabiei când nu era voie să se pună. Acum e voie să se pună şi eşti laş?" Este intolerabil ce se întâmplă. Sunt mii de oameni care aşteaptă. Voronin nu vrea să deschidă acele consulate româneşti necesare. La noi, la consulat, sunt 30 de funcţionari care lucrează zi şi noapte, nu pot fi acuzaţi că nu muncesc, dar nu ne dăm seama de proporţiile situaţiei? Nu ne dăm seama că studenţii români din Basarabia au de întâmpinat greutăţi în plus pe care nu le merită? Aş vrea să vă spun trei cifre: la Consulatul României din Chişinău, pentru 100 de locuri scoase la concurs, au fost depuse doar 20 de dosare. S-au plictisit, s-au săturat de birocraţia noastră. Pentru 850 de burse, oferite de statul român, tinerilor basarabeni s-au depus 522 de dosare, faţă de 2500 anul trecut. Nu e ruşinos? Avem acest drept? Vrem unitatea tuturor românilor şi o batjocorim prin felul în care organizăm deschiderea către aceşti oameni pătimiţi, pe care îi ameninţăm cu toată situaţia tensionată din România şi credem că ei sunt de vină că nu le place să vină în România. Ce să le placă? Scandalul nostru permanent? Lipsa noastră de atitudine faţă de marile probleme ale Basarabiei? Acolo se dezvoltă o închisoare, sub ochii noştri, şi nu există, văd, autorităţi europene în măsură să intervină, şi nu există autorităţi române în măsură să ridice această problemă şi să ceară rezolvarea ei. Nu ştiu cum simţiţi dumneavoastră toate acestea. Eu, personal, cred că trebuie, hai să le zic, dacă nu mai multora, să ne fie ruşine. Aşa ceva nu se mai poate, nici situaţia internă, aceea a zecilor de mii, a sutelor de mii de oameni părăsiţi, părăsiţi de nivelul de trai, de dreptul la muncă şi de dreptul la demnitate, şi a miilor de români din Basarabia, care, de această dată, nu au de îndurat doar graniţele fostului imperiu, ci au de îndurat şi graniţele mai noi ale Europei, care îi refuză, şi ale României, care e complice cuminţică la acest refuz. Pentru acestea toate, vă mărturisesc, îmi este ruşine! (Aplauze)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator.
		Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa, senator independent. (discuţii în sală)
		Domnul Nicolae-Vlad Popa: Stimate colege şi stimaţi colegi, Tot de o situaţie ruşinoasă este vorba, într-un alt domeniu intern, pentru că de la delimitarea Ţinutului Secuiesc de Ţara Bârsei prin acel panou, populaţia a rămas cu o informaţie, şi anume, că 7 metri în dreapta şi 7 metri în stânga drumurilor sunt în grija ministerelor transporturilor. Sigur că nu s-au demontat mii de panouri, alte panouri care sunt puse ilegal şi care obstrucţionează, micşorează vizibilitatea şoferilor, dar asta este o altă problemă. Ce mă îngrijorează este mizeria, murdăria de care nimeni nu răspunde, ca şi când locul acela nu ar aparţine nimănui, ci aparţine acestui minister, care trebuie să se îngrijească de resturile menajere sau molozul care zac la marginea drumurilor. Este o situaţie similară în gări, în CFR, pe marginea căii ferate. Dacă mergeţi de la Bucureşti la Braşov cu un intercity elegant şi vă uitaţi, aveţi curajul să vă uitaţi pe geam în dreapta, în stânga, vă veţi cutremura. Pe lângă Chitila sunt hectare întregi de traverse, ai impresia că e un loc de după un bombardament. Sunt zone în care, deşi nu e groapă de deşeuri, aşa arată, lucruri care nu pot fi permise. Dar chiar în gări, între linii, există o neîngrijire şi o murdărie îngrozitoare. Între Braşov şi Sibiu - care, ştiţi foarte bine, este capitala culturală a Europei - există un drum care, de ani, de o perioadă lungă de timp, are peste 41 de semafoare, acest lucru făcându-l impracticabil. Nu ştiu de ce nu se gândeşte cineva la cheltuielile pe care cetăţenii, şoferii, firmele, societăţile comerciale le fac, dublând, pur şi simplu, timpul de transport şi mărind considerabil consumul de carburant. Este un lucru care nu poate fi acceptat. Sigur că motivaţie există, nu mai sunt bani, firmele care au licitat la preţuri reduse şi care au sperat că vor face contracte în continuare, nu au obţinut acest lucru şi atunci au încetat munca, dar ministerul trebuie să reacţioneze şi să organizeze o nouă licitaţie, să continue lucrările. Este ruşinos ca două oraşe, cum sunt Braşovul şi Sibiul, în acest an deosebit, să fie pur şi simplu izolate. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Stimate colege şi stimaţi colegi, practic, toţi colegii care s-au înscris la declaraţii politice au reuşit să le prezinte, până în acest moment, în plenul Senatului.
		La deschiderea şedinţei de astăzi precizăm atât programul de lucru, respectiv, lucrări în plen până la ora 19.30, cât şi ordinea de zi. Cu această primă parte, adică, declaraţii politice prezentate de senatori în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare; vot final pe o serie de iniţiative legislative cu caracter de lege organică, iar în partea finală întrebări, interpelări şi răspunsuri din partea Executivului. Dacă în legătură cu programul de lucru aveţi observaţii? Invit colegii senatori în sală! Doamnelor şi domnilor senatori, vă invit în sală! (discuţii la prezidiu) Dacă nu sunt observaţii legate de programul de lucru, îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Invit colegii senatori să-şi ocupe locurile! Invit reprezentanţii Executivului să-şi ocupe locurile rezervate! Programul de lucru este aprobat, în unanimitate, cu 56 de voturi. Readresez rugămintea colegilor senatori prezenţi în sală să participe la dezbateri, dar şi la vot. Sunt prezenţi, în acest moment, 74 de senatori. Vă consult dacă aveţi observaţii legate de ordinea de zi? Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Astăzi, în Biroul permanent al Senatului, s-a făcut o propunere înţeleaptă de către domnul senator Adrian Păunescu şi a fost adusă pe locul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Am rugămintea - domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori - să acceptaţi, şi aceasta este propunerea din partea Grupului parlamentar al PRM, ca să fie adus de pe locul 6 un alt proiect legislativ. Este vorba de Propunerea legislativă, de la numărul 23 pe ordinea de zi, de modificare şi completare a Legii nr.128 din 1997 privind statutul personalului didactic. Este vorba numai de votul final la ambele propuneri legislative. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă sunt interveniţi? Dacă nu sunt, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra propunerii formulate de domnul senator Gheorghe Funar, în sensul ca iniţiativa legislativă de la poziţia 23 să fie trecută pe poziţia 7 în ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori prezenţi în sală să voteze! Resupun votului dumneavoastră solicitarea trecerii Propunerii legislative, de la poziţia 23, privind modificarea şi completarea Legii nr.128 pe poziţia 7. Vă rog să votaţi. (discuţii la prezidiu) Deci, propunerea de modificare a ordinii de zi a fost respinsă de plen, întrunind 32 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 5 abţineri. Nu sunt foarte multe legi şi, oricum, cred că va fi dezbătută astăzi. Stimate colege şi stimaţi colegi, dacă nu sunt alte observaţii, supun votului dumneavoastră ordinea de zi, aşa cum v-a fost distribuită. Vă rog să votaţi. Ordinea de zi este aprobată de plen cu vot de lege organică, 71 de voturi pentru şi 2 abţineri. Punctul 1 din ordinea de zi a fost epuizat.
		La punctul 2 avem solicitarea, venită din partea Guvernului, de a dezbate cu procedură de urgenţă următoarele 4 iniţiative legislative: Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară şi a Ordonanţei Guvernului nr. 75/2000 privind autorizarea experţilor criminalişti, care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice; Proiect de lege privind asigurarea obligatorie a locuinţelor; Propunere legislativă pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului; Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Dacă din partea Executivului doreşte cineva să-şi motiveze urgenţa pentru care solicită dezbaterea? Vă rog, doamna secretar de stat Cristina Pocora, aveţi cuvântul, microfonul 9.
		Doamna Cristina Pocora - secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În ceea ce priveşte cele două proiecte de lege, primul proiect de lege urmăreşte racordarea cadrului legislativ existent la exigenţele comunitare. Astfel, modificările aduse celor două acte normative constau, în principal, în eliminarea oricărei forme de tratament discriminatoriu în raport de cetăţenie. Cel de-al doilea act normativ instituie un set de mecanisme menite să asigure aplicarea în România a sistemului de asigurări obligatorii în caz de calamitate. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Consult colegii senatori dacă au de formulat întrebări reprezentanţilor Executivului? Domnul senator Mihail Popescu, vă rog!
		Domnul Mihail Popescu:
		Aş vrea să întreb, totuşi, la punctul 4, cu Academia Oamenilor de Ştiinţă, de ce trebuie discutat în regim de urgenţă? Eu ştiu că sunt nişte discuţii acolo, sunt şi eu membru al acestei Academii a Oamenilor de Ştiinţă şi nu ştiu de ce trebuie regim de urgenţă cu privire la aceste discuţii? Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur, este cea de - a patra propunere legislativă.
		Doamna Cristina Pocora: Propunerea legislativă trebuie să o susţină iniţiatorul, nu este un proiect de lege al Guvernului. Deci, Guvernul susţine procedura de urgenţă pentru primele două proiecte de lege, urmând ca domnii parlamentari să susţină procedura de urgenţă pentru cele două iniţiative legislative.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi să ne exprimăm prin vot în legătură cu această solicitare. Vă rog să votaţi. Vă rog sunteţi în timpul votului! Solicitarea a fost aprobată cu 38 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 18 abţineri. A fost aprobată solicitarea din partea Guvernului pentru că a fost o sesizare făcută corect de către doamna secretar de stat. Celelalte sunt propuneri legislative. Dacă nu solicită nimeni şi nu le motivează, vom vedea cum se pronunţă plenul. Vă rog domnule senator Basgan. Aveţi cuvântul.
		Domnul Ion Basgan: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Propunerea legislativă are în vedere modificarea Legii nr.31/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. E vorba de un singur articol, s-a strecurat o greşeală din punct de vedere al organizării, prin faptul că s-a precizat că organigrama şi statul de funcţiuni se aprobă de către Guvern. Din această cauză, Academia nu poate funcţiona şi noi am cerut ca de urgenţă să fie adoptată această modificare.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi aţi făcut-o şi pe iniţiativă legislativă.
		Domnul Ion Basgan: Da. Exact.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Aţi aflat motivarea. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră acceptarea de către plenul Senatului a procedurii de urgenţă şi pentru dezbaterea acestei propuneri legislative, care vizează modificarea Legii nr. 31/2007. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 55 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 12 abţineri. Deci cele două legi vor fi dezbătute în procedură de urgenţă.
		La punctul 3 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Îl invit pe domnul senator Ion Aron Popa pe locul rezervat preşedintelui comisiei sesizate în fond. Vă rog să prezentaţi raportul suplimentar. Aveţi cuvântul.
		Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a fost sesizată pentru a întocmi un raport la o propunere legislativă, ca urmare a unei decizii luate în plenul Senatului. Comisia a luat în dezbatere şi a reanalizat această propunere şi a hotărât să adopte un raport de respingere. Motivele respingerii sunt legate de necesitatea ca Guvernul, în perioada următoare, să facă demersuri pe lângă Comisia Europeană, astfel încât regimul accizelor să fie modificat prin deschiderea unui capitol de negociere sau, dacă nu, acest proiect de lege nu poate fi susţinut, pentru că se încalcă prevederile legate de acordul cu Uniunea Europeană. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. La dezbateri din partea Executivului participă domnul secretar de stat Bogdan Huţucă. Microfonul 10.Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Bogdan Huţucă - secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori. Ministerul Economiei şi Finanţelor nu susţine adoptarea propunerii legislative, întrucât modificarea regimului accizelor în sensul celor propuse, propune potrivit reglementărilor europene şi a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, iniţierea în prealabil a unei proceduri la nivelul unei Comisii Europene pentru renegocierea derogărilor deja acordate. În cazul României, în cadrul negocierilor de la capitolul 10, "Impozitarea", s-a obţinut o derogare de la aceste prevederi obligatorii, în sensul că ţuica şi rachiurile de fructe pot fi realizate în gospodăriile individuale pentru consumul propriu, acordându-se maximum admis de directiva comunitară faţă de cota standard. În sensul celor prezentate, Guvernul României nu susţine adoptarea propunerii legislative. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Vă consult dacă mai sunt intervenţii. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, raport negativ,cu precizarea faptului că Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului negativ întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Plenul Senatului aprobă raportul negativ întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital cu 41 voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi 4 abţineri. Pe cale de consecinţă, respinge propunerea legislativă. Stimaţi colegi, vă adresez rugămintea să participaţi la vot, întrucât în acest moment sunt prezenţi în sală 83 de senatori. Invit colegii senatori în sală.
		La punctul 4 din ordinea de zi aven înscrisă Propunerea legislativă privind statutul profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii. Raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Iniţiatori, colegi senatori. Cine doreşte din partea iniţiatorilor? Doamna senator Norica Nicolai. Aveţi cuvântul, doamna preşedinte, pentru a face prezentarea în faţa plenului Senatului. Microfonul 10.
		Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, această Propunere legislativă vizează reglementarea statutului profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii. Propunerea legislativă a celor peste 21 de iniţiatori a fost amendată substanţial de cele două comisii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din Senat şi cred că în momentul de faţă este un efort de creaţie colectivă şi un proiect juridic care a fost adjudecat de grupurile politice. Aş putea spune că a fost un exemplu de colaborare parlamentară şi de responsabilitate politică, pentru că acest proiect de lege va avea un rol esenţial în funcţionarea şi în conduita serviciilor de informaţii. Statutul reglementează categoriile de informaţii, accesul în profesie, care răspunde la criteriul de competenţă şi moralitate publică, la regimul dobândirii calităţii de ofiţer de informaţii şi la pierderea acestui regim, la obligaţiile şi drepturile funcţionarilor care sunt în structurile informative, de asemenea, vizează regimul recompenselor şi sancţiunilor, dar nu în ultimul rând o serie de prevederi se adresează protecţiei ofiţerilor de informaţii. Noi credem că este o lege care este esenţială pentru un nou statut al informaţiilor, al oamenilor care lucrează acolo. Este o lege care va fi benefică şi va duce la o mai mare responsabilizare, la o mai mare eficienţă în activitatea de informaţii, esenţială în asigurarea securităţii naţionale având în vedere multiplicarea riscurilor, mai ales a celor de tip asimetric, riscuri care sunt mult mai nuanţate, aş putea pune ghilimele, sunt de tip intelectual şi la care este nevoie de mai multă performanţă profesională. Acest statut, în opinia noastră, a iniţiatorilor, aduce un plus de performanţă şi responsabilitate publică pentru un serviciu aflat în slujba cetăţeanului, dar şi a interesului naţional. Vă solicit să vă aplecaţi cu foarte mare atenţie asupra acestui proiect de lege şi să daţi votul dumneavoastră pentru un proiect esenţial pentru conduita oamenilor care lucrează într-un domeniu de mare responsabilitate publică.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Cristian Diaconescu să prezinte raportul celor două comisii.
		Domnul Cristian Diaconescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, într-adevăr, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională precum şi Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au fost sesizate pentru analiză şi întocmirea unui raport comun la propunerea legislativă privind statutul profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii. Prin această propunere se reglementează statutul profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii, spunem noi, creându-se un cadru legal şi modern privind drepturile şi obligaţiile acestor categorii profesionale, care, în esenţă, şi trebuie subliniat acest lucru, pe baza acestui statut, intră în categoria funcţionarilor cu regim special, deci are loc şi o demilitarizare a sistemului în ceea ce priveşte dreptul de reglementare a drepturilor şi obligaţiilor acestui personal. În baza dezbaterilor şi a concluziilor, inclusiv ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cele două comisii, prin raport comun, s-au pronunţat pentru admiterea cu amendamente a acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl consult pe domnul senator Gavrilă Vasilescu dacă din partea Comisiei juridice de numiri disciplină imunităţi şi validări doreşte să argumenteze suplimentar.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Nu, domnule preşedinte. S-au spus destul de multe lucruri aici, doar un singur lucru aş dori să spun, anume că s-a muncit foarte mult pe această iniţiativă legislativă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avut un rol foarte important, Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a pieptănat ceea ce trebuia din punct de vedere juridic, îndemnul meu către dumneavoastră, stimaţi colegi, este să votăm acest proiect de lege.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, la dezbateri în Senat participă şi domnul Teodor Meleşcanu, ministrul apărării, căruia îi ofer cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog domnule ministru.
		Domnul Teodor Meleşcanu - ministrul apărării: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Această propunere legislativă reglementează cariera profesională precum şi drepturile şi obligaţiile specialiştilor de informaţii, contrainformaţii şi securitate, asigurând totodată protecţia lor faţă de pericolele la care sunt expuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. Demersul legislativ, în opinia mea, are marele merit de a conferi şi de a garanta un statut socio-profesional al ofiţerilor de informaţii stabilind în acelaşi timp răspunderile speciale care le revin. Vreau să subliniez faptul că prevederile cuprinse în statut, aşa cum au fost incluse de iniţiatori, au fost elaborate pe baza unei experienţe acumulate până în prezent de specialiştii din serviciile de informaţii, a cunoaşterii riscurilor şi situaţiilor deosebite cu care se confruntă securitatea naţională în prezent. Aş vrea, de asemenea, să subliniez cu foarte multă seriozitate faptul că în cadrul dezbaterilor care au avut loc în cadrul celor două comisii de specialitate care au fost sesizate în fond au fost formulate şi aprobate o serie de amendamente, pe baza consultărilor cu reprezentanţii structurilor de informaţii şi cu luarea în considerare a punctului de vedere transmis de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Având în vedere că iniţiativa legislativă şi-a însuşit toate observaţiile prezentate în punctul de vedere al Guvernului, Guvernul României susţine adoptarea acestei propuneri legislative în forma în care a fost prezentată prin rapoartele celor două comisii. Considerăm că există argumente suficiente în sprijinul adoptării iniţiativei legislative, care a fost prezentată de un număr semnificativ de senatori şi deputaţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule ministru. Înţelegem că sunteţi de acord cu toate amendamentele care se găsesc în Anexa nr.1. Mulţumesc. Stimaţi colegi, vă consult dacă doriţi să interveniţi în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu în susţinerea acestei iniţiative legislative. Vă rog, domnul senator Popescu, microfonul 3, Grupul parlamentar al PSD.
		Domnul Mihail Popescu: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, este o lege la care am lucrat practic toată vara, adică în iunie, iulie, august, septembrie. Aşa s-a ajuns ca la 89 de articole ale legii să fie 31 de amendamente şi îmi pare bine că domnul ministru Meleşcanu, până la urmă, a fost de acord cu acestea. Vreau să amintesc că această iniţiativă legislativă a fost discutată şi în Consiliul Superior de Apărare a Ţării, am avut şi de acolo o serie întreagă de propuneri şi este pentru prima dată când în România se reglementează, în mod unitar, pentru toate structurile de securitate şi toate structurile de informaţii din ţară, obligaţiile, drepturile, îndatoririle tuturor ofiţerilor de informaţii. Solicit un vot pozitiv din partea tuturor colegilor. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt intervenţii. Vă rog, doamna senator Norica Nicolai. În numele Grupului parlamentar al PNL, da? Microfonul central.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu aş fi vrut să nu marchez şi în numele grupului meu politic această lege care, din punctul meu de vedere, are o dublă semnificaţie. O semnificaţie care vizează ruptura de prejudecăţi şi de trecut, pentru că avem pentru prima oară un statut unitar în întregul sistem de securitate al ofiţerilor de informaţii. Acesta este un statut modern, este un statut care răspunde standardelor, nu numai în contextul în care România este ţară membră NATO, dar şi într-un context în care aceasta conlucrează activ la prevenirea riscurilor globale. Este un statut care, într-un fel, rupe serviciile de informaţii de politică. Mă bucur că în Parlamentul României am reuşit să trecem peste orgoliile mărunte, peste prejudecăţile partinice şi am legiferat în spiritul interesului naţional. Eu cred că atunci când va funcţiona această lege şi va fi pusă în practică va da un mai mare confort intelectual celor care lucrează în sistem, o mai mare independenţă. Primul lucru pe care ar trebui să-l înţeleagă ofiţerii de informaţii este că nu trebuie să-şi irosească timpul în politică. Nu trebuie să mai servească interesele partizane pentru că, dincolo de partidele politice care conduc România, care vin şi pleacă, există un numitor comun pentru toţi şi acesta se numeşte România. Cineva spunea că înainte de a fi istorie marile decizii se iau în laboratoare. Aş vrea să nu luaţi marile decizii în laboratoarele serviciilor de informaţii şi să fundamentaţi concret decizia politică. Este o normă firească într-o democraţie decentă, într-o democraţie pe care am convingerea că o dorim cu toţii. Grupul parlamentar al PNL susţine acest proiect de lege şi mulţumesc colegilor care vor da un vot pozitiv pentru o muncă de creaţie intelectuală colectivă care aparţine, practic, tuturor grupurilor politice prezente în Parlament.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al PRM. Microfonul 1.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din care fac parte şi eu ca senator al PRM, am dezbătut acest proiect de lege împreună cu colegii şi informăm plenul că şi Grupul parlamentar al PRM va vota pentru acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt, stimaţi colegi, vă amintesc că Senatul este primă Cameră sesizată, iar termenul de adoptare tacită a acestei legi ar fi 20 septembrie. Legea are caracter de lege organică şi, potrivit prevederilor Constituţiei şi Regulamentului Senatului, raportul cu amendamente trebuie aprobat cu acelaşi cvorum pe care trebuie să-l îndeplinească orice lege organică, prevăzut de art.76 alin.1. Este o lege la care s-a muncit şi sunt multe amendamente. Vă rog ca acestea să nu fie respinse. Invit colegii senatori să-şi ocupe locurile. Vă rog, stimaţi colegi, să votaţi. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu amendamente susţinut în plen de cei doi colegi din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog să votaţi. Raportul cu amendamente este adoptat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru şi 4 abţineri. Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind statutul profesional şi de carieră al ofiţerilor de informaţii. Legea are caracter de lege organică. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să vă ocupaţi locurile. Vă rog să votaţi. Cu 85 de voturi pentru şi 3 abţineri, se adoptă propunerea legislativă dezbătută în Senat.
		La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2006 pentru modificarea alin.2 al art.23 din Legea nr.191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, proiect de lege adoptat de Camera Deputaţilor. Legea are caracter de lege organică. Suntem în continuarea dezbaterilor asupra amendamentului existent în anexa nr.1. Vă consult dacă mai sunt intervenţii. Din partea iniţiatorului există intervenţii la acest amendament la raport? Nu doriţi să interveniţi. Din partea preşedintelui Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională există intervenţii? Nu. Consult colegii senatori dacă doresc să intervină pe amendamentul existent în anexa 1 la raport. Nu sunt intervenţii. Declar închise dezbaterile generale. Precizez că legea are caracter de lege organică. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, raport cu un amendament. Amendamentele respinse, existente în anexa 2 nu au fost susţinute. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului favorabil cu un amendament admis. Vă rog să votaţi. Cu 65 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 9 abţineri, raportul cu un amendament este respins de plenul Senatului, deşi în plen sunt peste 85 de senatori. (rumoare, discuţii)
		Domnul Radu Stroe: (din sală) Reluaţi votul.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Pot relua votul atunci când colegii senatori participă la dezbateri. Dacă participă la poveşti, noi putem vota până mâine. Deci, înţeleg că domnul senator Stroe a solicitat în numele Grupului parlamentar al PNL reluarea votului pentru că sunt senatori prezenţi în sală care nu au votat. (discuţii)
		Domnul Valentin Dinescu: (din sală) Nu au înţeles.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cum să nu înţeleagă când am spus că supun la vot? În primul rând îi invit pe colegii senatori să-şi ocupe locurile, că altfel, sigur nu pot vota. Domnule senator Vraciu, vă rog să mergeţi la loc. (discuţii) Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, raportul favorabil cu un amendament admis de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Vă rog să votaţi. La solicitarea Grupului parlamentar al PNL reluăm votul. Cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 5 abţineri, raportul favorabil cu un amendament este adoptat de plenul Senatului. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi. Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2006. Senatul este Cameră decizională, iar legea trebuie adoptată în conformitate cu prevederile art.76 alin.1. din Constituţie. Cu 70 de voturi pentru şi 6 abţineri, proiectul de lege este adoptat de Senat.
		La punctul 6 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Dezbaterile au fost în şedinţa precedentă. Avem de dat vot pe raport şi vot final. Raportul este favorabil şi au fost acceptate două amendamente de Comisia pentru sănătate publică. Mai sunt intervenţii înainte de votul final pe raport şi lege? Domnule senator Adrian Păunescu, aveţi cuvântul.
		Domnul Adrian Păunescu: Îi rog pe colegii senatori să aibă în vedere realitatea de sub aceste cuvinte. Este vorba de nişte oameni pătimiţi, de mai multe ori pătimiţi în viaţă. M-a surprins votul defavorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, dar mulţumesc colegilor de la celelalte comisii şi Ministerului Sănătăţii, care au sprijinit acest raport. De asemenea, nu ştiu cum se face că ministerul a fost de acord, iar Guvernul nu. Cred că este o problemă delicată, a noastră, a tuturor felul cum ne purtăm cu cei dezmoşteniţi şi nedreptăţiţi de istorie. Nu e vorba de cine ştie ce câştiguri. E vorba de a nu li se considera drept averi acele minime câştiguri pe care le au şi de a nu fi puşi în situaţia de a-şi pierde dreptul la medicamente.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dezbaterile erau încheiate. Daţi-mi voie să-l întreb şi pe reprezentantul Executivului dacă doreşte să intervină. Domnule ministru?
		Domnul Mihai Alexandru Voicu - ministru la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: (din sală) Nu.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu doriţi. Stimaţi colegi, daţi-mi voie să precizez că Senatul este primă Cameră sesizată. Termenul de adoptare tacită este 24 octombrie. Legea are caracter de lege organică trebuie adoptată în condiţiile art.76 alin.1 din Constituţie. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu amendamente. Vă rog să votaţi. Raportul cu amendamente este adoptat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, unul împotrivă şi 4 abţineri. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vot final pe lege. Vă rog să votaţi. Vă rog să rămâneţi pe locurile dumneavoastră, stimaţi colegi, şi să votaţi. Propunerea legislativă este adoptată de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri.
		Domnul Adrian Păunescu: (din sală) Listă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Listă pentru grupurile parlamentare.
		La punctul 7 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului era de respingere. Aveţi raport suplimentar. Vă rog să prezentaţi raportul suplimentar de continuare a dezbaterilor.
		Domnul Dan Cârlan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege a fost dezbătut în plenul Senatului într-o primă lectură în 13 iulie 2007, atunci când au fost puse în evidenţă o serie întreagă de inadvertenţe şi disfuncţionalităţi. Plenul a decis retrimiterea ordonanţei la comisie, ca, în termen de o săptămână, Comisia economică, industrie şi servicii împreună cu Guvernul să vină cu propunerile care să remedieze acele inadvertenţe pentru a face proiectul apt să fie adoptat în plen. La finele nu numai a primei săptămâni, dar şi a celei de-a doua săptămâni nu am primit niciun fel de soluţie din partea Guvernului pentru a se remedia aspectele semnalate în plen. Având în vedere caracterul de procedură de urgenţă al acestui proiect, având în vedere mandatul implicit acordat de plenul Senatului pentru a corecta inadvertenţele, la propunerea Comisiei economice, industrie şi servicii şi a Guvernului, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului - constatând că nu s-au produs acele îmbunătăţiri - a decis, prin votul majorităţii membrilor, adoptarea unui raport suplimentar de respingere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte Dan Cârlan. Din partea Guvernului doreşte să intervină domnul ministru prezent? Aveţi cuvântul, domnule ministru Voicu. Microfonul 8.
		Domnul Mihai Alexandru Voicu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, ordonanţa de urgenţă a Guvernului care se află în dezbaterea dumneavoastră astăzi nu este decât o transpunere într-un act normativ cu putere de lege a hotărârii Parlamentului de învestire, ca urmare a unei proceduri de remaniere cu schimbarea componenţei politice a Guvernului. Este vorba de Hotărârea Parlamentului nr.19/2007. Lista ministerelor, comasarea şi divizarea lor, aşa cum sunt ele precizate în această ordonanţă de urgenţă, a fost aprobată, în urma scrisorii primului-ministru, de plenul Camerelor reunite ale Parlamentului. Aşadar, din punctul de vedere al Guvernului această ordonanţă este, după cum am mai spus, transpunerea hotărârii Parlamentului prin care s-a aprobat această procedură. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Consult colegii senatori dacă doresc să mai intervină. Reamintesc că dezbaterile au avut loc pe data de 13 iunie. Nu mai sunt alte intervenţii. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, daţi-mi voie să precizez că Senatul se va pronunţa asupra acestui proiect de lege şi asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 în calitate de Cameră decizională, legea având caracter de lege organică. Raportul întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este negativ, de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă rog să votaţi. Precizez că acest raport trebuie să fie adoptat de plenul Senatului în condiţiile art.76 alin. 1 din Constituţie şi ale art. 115 alin.5. Raportul negativ, întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, a întrunit doar 59 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 3 abţineri şi, pe cale de consecinţă, a fost respins. Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. Vă rog să votaţi. Precizez că acest proiect de lege are în vedere aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2007 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului. Plenul Senatului, cu 12 voturi pentru, 62 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, respinge Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2007 şi, pe cale de consecinţă, respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2007. Din sală: Liste, vă rugăm!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Liste pentru Grupurile parlamentare.
		Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor, iar Senatul urmează să se pronunţe în calitate de Cameră decizională. Legea are caracter de lege organică. Vă consult dacă doriţi să mai interveniţi pe raport sau pe lege. Nu doreşte nimeni. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Am înţeles că domnul senator Gheorghe Funar renunţă la amendamentele din Anexa 2 şi îi mulţumesc. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Vă rog să votaţi. Precizez, legea are caracter de lege organică. Raportul cu amendamente a întrunit în plenul Senatului doar 27 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2007. Vă reamintesc, stimaţi colegi, că, în condiţiile în care veţi vota împotriva proiectului de lege, veţi vota şi împotriva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, care îşi va înceta efectele. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra legii şi asupra ordonanţei. În favoarea ordonanţei şi a proiectului de lege s-au pronunţat doar 17 senatori, 58 de senatori au fost împotrivă, iar 3 s-au abţinut. Pe cale de consecinţă, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, precum şi Ordonanţa de urgenţă de urgenţă a Guvernului nr.25/2007 sunt respinse definitiv în plenul Senatului. Din sală: Liste, vă rugăm!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Liste pentru grupurile parlamentare. Consult colegii din grupurile parlamentare dacă vor să-şi justifice votul dat. Nu. Mergem mai departe, la punctul 9 din ordinea de zi. Deci, au fost respinse nu numai cele două proiecte de lege, ci şi ordonanţele care au fost emise de către Guvern, nr. 24 şi 25.
		La punctul 9 din ordinea de zi avem înscris Proiectul legii serviciului de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale. Legea este organică. Vă consult dacă mai sunt intervenţii. Nu mai sunt. Avem de dat vot pe raport şi vot final pe lege. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să vă ocupaţi locurile şi să votaţi. (Discuţii în sală.) Stimaţi colegi, dacă vorbim la telefon... În favoarea raportului cu amendamente la Proiectul legii serviciului de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale s-au pronunţat doar 60 de colegi senatori, 6 colegi au fost împotrivă, 3 colegi s-au abţinut. Pe cale de consecinţă, raportul favorabil, cu amendamente, este respins. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege organică. Senatul este Cameră decizională. (Discuţii în sală.) Stimaţi colegi, vă adresez rugămintea ca, fiind prezenţi în sală, să votaţi. Suntem nevoiţi să resupunem votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. În favoarea proiectului de lege s-au pronunţat doar 42 de senatori, insuficient, având în vedere prevederile art.76 alin.1 din Constituţie. Pe cale de consecinţă, proiectul de lege este respins. În favoarea legii s-au pronunţat 42 de senatori, 9 colegi au fost împotrivă, 19 colegi s-au abţinut, iar ceilalţi colegi prezenţi nu au votat în niciun fel. Suntem în cvorum de lucru pentru legi organice. Liste pentru grupurile parlamentare, vă rog!
		La punctul 10 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect. Avem de dat vot pe raport şi vot final, legea având caracter de lege organică. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente. Vă rog să votaţi. Reamintesc că este, totuşi, o propunere legislativă. Raportul favorabil nu este adoptat, întrucât a întrunit doar 27 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi 10 abţineri. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă, Senatul pronunţându-se în calitate de primă Cameră sesizată.
		La punctul 11 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea alin.2 al art.17 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Avem de dat vot pe raport şi vot final pe lege. Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu un amendament, la proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să-şi ocupe locurile şi să voteze. Raportul favorabil, cu un amendament, este respins, întrunind 61 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 5 abţineri. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al art.17 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, adoptat de Camera Deputaţilor, este respins definitiv în Senat, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 63 de senatori. 2 senatori au fost împotrivă, 6 senatori s-au abţinut. Legea trebuia să fie adoptată cu cvorum de lege organică.
		La punctul 12 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru abrogarea alin.3 al art.84 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Este iniţiativă legislativă a colegului nostru, domnul senator Marius Marinescu, legea este organică, este adoptată de Camera Deputaţilor şi urmează ca noi să dăm vot final pe raportul favorabil, fără amendamente, deci, vot final pe raport şi pe lege. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente. Votând raportul, veţi vota şi legea. Vă rog să votaţi. Legea are caracter de lege organică, motiv pentru care, votul dat în plenul Senatului, respectiv, doar 58 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 6 abţineri, determină ca legea să fie respinsă definitiv de către Senat.
		La punctul 13 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind obligaţia Guvernului de a prezenta semestrial rapoarte în faţa Parlamentului privind îndeplinirea Programului de guvernare. Avem de dat vot pe raport şi vot pe lege. Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor. Raportul este favorabil, cu un amendament admis. Supun votului dumneavoastră raportul cu un amendament. Precizez, Senatul este Cameră decizională, iar legea este organică. În favoarea raportului şi a legii trebuie să se pronunţe minimum 69 de senatori. (Pe tabela de vot este înscris: 23 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 6 abţineri.) Rog colegii senatori prezenţi în sală să voteze într-un sens sau altul. Resupun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu un amendament. Vă rog să votaţi. Raportul favorabil, cu un amendament, este respins de plenul Senatului, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 38 de senatori, iar în conformitate cu prevederile art.76 alin.1 din Constituţie trebuie să se pronunţe 69 de senatori. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi. Precizez, Senatul este Cameră decizională, legea este organică. Proiectul de lege este respins, întrucât în favoarea sa au votat 43 de senatori, 12 senatori au fost împotrivă, iar 16 senatori s-au abţinut. Listă pentru grupurile parlamentare de pe toate voturile date, de respingere a proiectelor de lege.
		La punctul 14 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001. Legea este organică, propunerea legislativă este respinsă de Camera Deputaţilor. Raportul întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este favorabil, cu amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente. Vă rog să votaţi. Deşi raportul este favorabil, cu amendamente, este respins de plenul Senatului, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 49 de senatori, iar cvorumul legal, constituţional, este de 69 de senatori. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, Senatul urmând să se pronunţe în calitate de Cameră decizională. Senatul respinge definitiv această propunere legislativă, întrucât a întrunit doar 45 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 13 abţineri.
		La punctul 15 din ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital este de respingere. Nu sunt amendamente. În situaţia în care veţi aproba acest raport, vom respinge propunerea legislativă. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării în calitate de lege organică, 69 de voturi, motiv pentru care este respins. Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Vă rog să votaţi. Dacă veţi vota "da", 1-4, veţi vota în favoarea propunerii, 1-2, veţi vota împotriva acesteia. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 37 de senatori, din cvorumul necesar prevăzut de Constituţie de 69 de colegi, 24 de colegi au fost împotrivă, 10 colegi s-au abţinut.
		La punctul 16 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea unor tichete de masă familiilor sau persoanelor singure care au un venit mediu lunar pe membru de familie sub 500 lei. Raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul negativ. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să-şi ocupe locurile şi să voteze. Raportul negativ întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital este respins, întrunind doar 24 de voturi pentru, 32 de colegi s-au pronunţat împotrivă, iar 13 s-au abţinut. Pe cale de consecinţă, supun votului dumneavoastră propunerea legislativă pentru acordarea unor tichete de masă. Vă rog să votaţi. Precizez, legea are caracter de lege organică. Propunerea legislativă nu este adoptată. Este respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 47 de senatori, iar cvorumul legal este 69. 14 colegi au fost împotrivă, iar 13 colegi s-au abţinut.
		La punctul 17 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale. Avem de dat vot pe raport şi vot final. Raportul este de respingere, fără amendamente. Vă rog să votaţi. Legea are caracter de lege organică. Senatul este primă Cameră sesizată, termenul de adoptare tacită fiind 1 octombrie 2007. Raportul de respingere nu este adoptat de plenul Senatului, având nevoie de 69 de voturi pentru. În favoarea sa s-au pronunţat 34 de colegi, 15 au fost împotrivă, 16 s-au abţinut. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Precizez că raportul era negativ şi nu este adoptat de plen. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 33 de senatori, 17 au fost împotrivă şi 20 de colegi s-au abţinut.
		La punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice. Avem de dat vot pe raport şi vot final pe lege. Legea are caracter de lege organică. Raportul este favorabil din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, cu 11 amendamente. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului favorabil, cu amendamente, legea având caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul favorabil cu amendamente este respins de plenul Senatului, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 48 de senatori. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege organică, care trebuie să fie adoptată potrivit art.76 alin.1 din Constituţie. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat 41 de senatori, 9 au fost împotrivă şi 5 s-au abţinut.
		La punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 266 din 2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante. Raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală este negativ. Raport fără amendamente. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Raportul negativ întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări nu este însuşit de plen, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 57 de senatori, 5 au fost împotrivă şi 10 s-au abţinut, motiv pentru care supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă este respinsă, în favoarea sa s-au pronunţat 24 de colegi, 29 au fost împotrivă şi 14 s-au abţinut.
		La punctul 20 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 72 alin. (4) din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială este negativ. Avem de dat vot pe raport şi vot final pe lege, Senatul fiind prima Cameră sesizată, legea este organică. Vă rog să votaţi raportul negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să votaţi. Raportul negativ este respins, legea fiind organică, întrucât a întrunit doar 42 de voturi pentru. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 17 colegi, 29 au fost împotrivă şi 15 s-au abţinut.
		La punctul 21 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 44 (r1) din 01.07.1994. Raportul este de respingere, legea este organică. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să votaţi. Senatul este prima Cameră sesizată. Stimaţi colegi, resupun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, întrucât nu s-au pronunţat într-un sens sau altul cel puţin jumătate plus unu din senatori. Vă rog să votaţi raportul de respingere întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. (Pe tabela electronică sunt afişate 34 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 9 abţineri) De asemenea, nu s-au pronunţat colegii. Pentru a treia oară resupun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Insuficient. (Pe tabela electronică sunt afişate 40 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi 7 abţineri) În favoarea raportului s-au pronunţat doar 40 de colegi senatori. Legea are caracter de lege organică. Pentru ca raportul de respingere să fie adoptat ar fi trebuit ca în favoarea sa să se pronunţe 69 de senatori. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, precizând faptul că Senatul este prima Cameră sesizată şi legea este organică. Dezbaterea s-a făcut în conformitate cu art.76 alin.1 din Constituţie. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă este respinsă. În favoarea sa s-au pronunţat 22 de colegi, 23 de colegi au fost împotrivă şi 22 de colegi s-au abţinut. Listă pentru grupurile parlamentare.
		La punctul 22 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială este negativ, deci, de respingere, Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea este organică. Din sală: S-a votat...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu avea cum. Asupra a ceea ce v-aţi pronunţat atunci era mutarea, de la poziţia 22, la poziţia 6. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să votaţi. Raport respins, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 44 de colegi, legea având caracter de lege organică. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Dacă votaţi "da", votaţi în favoarea propunerii legislative. Dacă votaţi "nu", votaţi împotriva acesteia. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 22 de colegi, 25 au fost împotrivă şi 17 s-au abţinut.
		La punctul 23 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, respinsă de Camera Deputaţilor, iar Senatul urmează să se pronunţe în calitate de Cameră decizională. Vă rog, domnul senator Gheorghe Funar, aveţi cuvântul, microfonul central.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Sper să fiu la fel de convingător ca şi domnul senator Adrian Păunescu la propunerea pe care a susţinut-o şi pe care aţi votat-o. După ce şapte categorii de cetăţeni, în raport de profesiile lor, au beneficiat şi beneficiază de pensii de serviciu, inclusiv astăzi s-a votat - şi bine că s-a votat - a opta categorie, ofiţerii de securitate să aibă pensii de serviciu, vă propun şi am rugămintea, doamnelor şi domnilor senatori, să votaţi să beneficieze şi a noua categorie, cadrele didactice, cei care ne-au învăţat pe toţi carte. La început de an şcolar să facem o bucurie cadrelor didactice din toată ţara. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Eu speram că dumneavoastră solicitaţi, având în vedere ziua bună a Executivului de astăzi şi a grupului majoritar, o amânare a dezbaterilor, pentru că cele 22 de proiecte de lege au avut o decizie firească de respingere. Nu aţi vrea mai bine să o amânaţi, să mai discutaţi cu iniţiatorii, cu ministerul?!... Pentru că pare a fi o zi de 13... Da, vă rog, domnul senator Gheorghe Funar.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, aţi făcut o propunere înţeleaptă, ţinând seama şi de faptul că...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu nu pot să propun. Eu m-am gândit că acest lucru îl doreaţi dumneavoastră.
		Domnul Gheorghe Funar: Este adevărat, domnule preşedinte, gândim la fel şi, ţinând seama de faptul că mulţi dintre colegi sunt puşi pe gânduri, după ce două ordonanţe referitoare la activitatea Guvernului nu au trecut prin Parlament, cred că este bine şi, permiteţi, doamnelor şi domnilor senatori, să fac un apel, să acceptaţi ca votul să se dea lunea viitoare, când sperăm să fim cu toţii în mână şi bucuria să o amânăm până lunea viitoare. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră această solicitare venită din partea Grupului parlamentar PRM... Bănuiesc că nu în nume propriu, că nu puteaţi să o faceţi... Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi amânarea supunerii la vot, pentru a da posibilitatea colegilor să dea declaraţii de presă, pentru că, altfel, rămânem doar unii în sală. Solicitarea a fost aprobată cu vot de lege ordinară, aşa cum este corect. 52 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă. Pauză până la orele 18.10, când vom intra în ultima parte a şedinţei noastre, întrebări - interpelări şi sperăm şi răspunsuri din partea Guvernului. Succes la declaraţiile de presă, pentru că nu m-aţi crezut în urmă cu două zile că se va întâmpla aşa. - Pauză -
		- După pauză -
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, Intrăm în ultimul punct al ordinii de zi.
		Întrebări, interpelări şi răspunsuri. O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul Parlamentar al Partidului Social Democrat.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, Decebal-Traian Remeş. Domnule ministru, Foarte mulţi agricultori interesaţi de primirea sumelor acordate de Uniunea Europeană pentru anul 2007 solicită informaţii privind sumele ce se vor acorda pentru plăţi directe pe hectar, atât de la Uniunea Europeană, cât şi de la bugetul de stat. Considerând că aceasta este o problemă de maxim interes, în această perioadă, vă rog, domnule ministru, să ne comunicaţi care sunt motivele întârzierii aprobării hotărârii de guvern privind stabilirea pentru anul 2007 a cuantumului plăţilor directe unice pe suprafaţă şi al plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal, elaborată în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 125/2006 şi publicată pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. De asemenea, vă rog, domnule ministru, să ne comunicaţi modalităţile de calcul a sumelor cuvenite pe hectar în anul 2007 pentru plăţile naţionale directe complementare în sectorul vegetal. Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna senator.
		O invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Microfonul 2, vă rog.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare adresată ministrului culturii şi cultelor şi ea vizează faptul că în 1995, în Bihor, a început construirea Catedralei Episcopale "Învierea Mântuitorului", care urmează să fie cel mai mare lăcaş de cult din Crişana. Până la această oră nu s-a reuşit decât să se ridice până la roşu, pentru că banii alocaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de autorităţile locale au fost insuficienţi. Rog ministrul culturii şi cultelor să acorde sprijinul necesar pentru ca acest măreţ obiectiv să fie finalizat. Şi o altă întrebare este adresată Ministerului Transporturilor. Autorităţile judeţene din Bihor au luat decizia de a construi un nou aeroport, în condiţiile în care, în judeţ, există deja un aeroport, care ar putea fi modernizat la un preţ mult mai mic decât cel pe care l-ar presupune construirea unui nou aeroport. Îl rog pe domnul ministru al transporturilor să analizeze această situaţie şi să aleagă soluţia care, cu adevărat, răspunde unor necesităţi şi unor costuri care pot fi acoperite. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru a adresa întrebarea şi interpelarea.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Îngăduiţi-mi să încep cu interpelarea, care este adresată ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale Decebal-Traian Remeş. Cu ocazia audierii dumneavoastră, în comisiile de specialitate din Parlament, în calitate de candidat pentru funcţia de ministru, v-am adresat între altele şi întrebarea: dacă veţi purcede la modificarea organigramei Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale? Răspunsul la această întrebare l-aţi considerat ca fiind prematur. V-am înţeles şi v-am acordat votul de investitură. Acum, când ministerul are o altă organigramă, iar diagrama de atribuţiuni şi responsabilităţi este operaţională, vă solicit, domnule ministru, să-mi precizaţi care au fost principiile care au stat la baza întocmirii acesteia şi prin ce mijloace reuşiţi să puneţi în funcţiune mecanismul pe care l-aţi conceput, cum se operaţionalizează relaţia demnitar-funcţionar public în minister şi structurile subordonate? Vă mulţumesc. Aştept răspuns scris şi oral. În continuare, cu respectul cuvenit, adresez o întrebare aceluiaşi ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale: care sunt prevederile programului campaniei agricole de toamnă, măsurile întreprinse şi stadiul îndeplinirii acestora? Vă mulţumesc. Aştept răspuns scris şi oral.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Alexandru Pereş, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.
		Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare şi o interpelare. Întrebarea este adresată Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, domnului ministru Attila Korodi. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi cuantumul sumelor încasate şi aflate la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, în anii 2005, 2006 şi 2007, precum şi modul cum s-au folosit aceste venituri, în concordanţă cu art. 13 alin. (2), (3), (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005. Solicit răspuns scris şi verbal. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Domnule prim-ministru, Vă rog să luaţi măsuri urgente pentru a elimina întârzierea cu care Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, înfiinţat conform art. 257 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 dă curs solicitărilor venite spre soluţionare. Spre exemplificare, vă aduc la cunoştinţă lipsa de reacţie deja alarmantă, cu privire la soluţionarea contestaţiilor la Programul "Cornul şi laptele" din judeţul Alba. Anul şcolar a început, iar Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, deşi sesizat din data de 31 iulie 2007, nu a dat răspuns nici contestatarului, nici autorităţii locale răspunzătoare de program. Termenele de rezolvare fixate prin lege sunt depăşite, iar întârzierea provoacă reacţii de nemulţumire atât din partea părinţilor, a şcolarilor, cât şi reacţii critice din mass-media locală. Faţă de situaţia semnalată mai sus, vă rog să luaţi măsuri pentru atenţionare şi corectare a acestei situaţii care, din cunoştinţele mele, afectează bunul mers al actului de educaţie şi în alte judeţe. Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Ioan Codruţ Sereş, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Ioan Codruţ Sereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am de adresat o interpelare domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Obiectul interpelării este modul în care au fost utilizate fondurile alocate în acest an Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru dotarea şcolilor cu mijloace de transport (microbuze sau autobuze). Domnule ministru, Pentru foarte mulţi elevi din România, începutul anului şcolar reprezintă reluarea unui calvar care continuă de ani buni. Elevii vor trebui să străbată şi anul acesta între 3 şi 7 km zilnic, ca să aibă acces la educaţie într-o şcoală din localitatea cea mai apropiată de domiciliul lor. Printre localităţile din judeţul Maramureş care au solicitat microbuze şcolare se numără şi Vima Mică, Ocna Şugatag şi Tăuţii Măgherăuş. De exemplu, în Vima Mică, elevii erau nevoiţi să parcurgă peste 10 km zilnic până la şcoală. Cei din Dealul Corbului mergeau pe jos până la şcoala din Preluca Veche, iar cei din Aspra la şcoala din Preluca Nouă, acestea aparţinând de comuna Copalnic Mănăştur. Microbuzul folosit pentru a transporta copiii din Vima Mare, Peteritea, Sălniţa şi Jugăstreni (sate aparţinând comunei Vima Mică) este foarte vechi, punând în pericol siguranţa elevilor. În Ocna Şugatag, există aproximativ 200 de elevi care fac naveta din satele aparţinătoare cu un microbuz ARO, de asemenea, foarte vechi şi care necesită reparaţii costisitoare. Acestea sunt doar câteva exemple. În Maramureş au fost solicitate suplimentar 27 de microbuze şcolare care să transporte elevii din mediul rural la unităţile de învăţământ. Până în prezent nu a fost distribuit nici măcar unul din aceste microbuze solicitate. Motivaţia invocată a fost neorganizarea licitaţiei pentru aceste microbuze. Având în vedere cele expuse mai sus, vă solicităm să ne comunicaţi modul în care s-au cheltuit fondurile alocate în acest an Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru dotarea şcolilor cu mijloace de transport (microbuze sau autobuze), defalcat pe judeţe. Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima întrebare este adresată domnului ministru Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Examenul de titularizare a personalului didactic din anul acesta a creat surprize, de altfel, previzibile la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în sensul că un număr foarte mare de posturi vacante din învăţământul preuniversitar au rămas neocupate. Domnule ministru, Cum veţi asigura în aceste condiţii creşterea nivelului calitativ al învăţământului românesc, având în vedere cerinţele pe care le impune noul statut de ţară membră a Uniunii Europene? Solicit răspuns scris şi oral. A doua întrebare este adresată domnului Decebal-Traian Remeş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Judeţul Tulcea este cunoscut ca un judeţ cu probleme speciale, deoarece poziţia sa geografică permite doar dezvoltarea anumitor ramuri ale industriei. Unul dintre domeniile care contribuiau la creşterea economică a judeţului, cel agrozootehnic a avut de suferit în ultimii ani, fiind afectat de caniculă, inundaţii şi gripa aviară. Având în vedere faptul că prognozele meteo nu sunt îmbucurătoare, nici pentru următoarea perioadă, există în acest moment la nivelul ministerului un program de reabilitare şi repunere în funcţiune, din timp, a sistemului de irigaţii? Interpelarea este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. În prezent, la nivelul judeţului Tulcea, instituţiile de învăţământ preşcolar se confruntă cu o diminuare dramatică a numărului locurilor la creşe şi grădiniţe. Vă rog, domnule ministru, să-mi prezentaţi punctul de vedere al ministerului cu privire la soluţionarea acestei situaţii care, în ultimii ani, a creat serioase probleme familiilor tinere. Solicit răspuns oral şi scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, domnului Cristian David. De la tribuna Senatului am intervenit prin întrebări şi interpelări cu privire la situaţia creată în localitatea Turcineşti, judeţul Gorj, unde nu mai există apă potabilă din cauza lucrărilor efectuate de HIDROCONSTRUCŢIA la barajul de pe Jiu, care au afectat pânza freatică din zonă. Vă solicit să mă informaţi când cetăţenii din această localitate vor beneficia de apă potabilă în regim continuu. Solicit răspuns scris şi oral, senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu. Interpelarea este adresată Ministerului Economiei şi Finanţelor, domnului ministru Varujan Vosganian. Domnule ministru, Înaintea vacanţei parlamentare, la biroul dumneavoastră, am avut întâlnire cu domnul secretar de stat Palaşcă Viorel şi domnul consilier Turdeceanu, la întâlnire participând şi domnul senator PRM Valentin Dinescu, preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senatul României. În discuţiile purtate, am abordat problema minei Ploştina, în sensul ca pe anul 2008, pentru aceasta să fie prevăzută în program o cantitate de cărbune de 420.000 tone pe an. Având în vedere Strategia energetică a României, vă rog să mă informaţi dacă unitatea Ploştina din cadrul EMS Motru are în perspectivă pe anul 2008 derularea acestui program. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi oral. Senator PRM de Gorj, inginer minier Ilie Petrescu.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator.
		Stimaţi colegi, Înainte de a continua cu prezentarea întrebărilor şi interpelărilor, vă rog să-mi permiteţi să prezint pentru stenogramă, dar şi pentru cei prezenţi, faptul că parte din reprezentanţii Executivului, fie miniştri, fie secretari de stat au prezentat răspunsuri la întrebările şi interpelările formulate de colegii senatori şi le mulţumim. Deci, în acest sens, domnul ministru Teodor Meleşcanu a răspuns domnului senator Petru Stan. Domnul secretar de stat Marin Pătuleanu este prezent, îl rog să rămână pentru a prezenta răspuns, întrucât este prezent domnul senator Ilie Petrescu. Domnul secretar de stat Istvan Toke a răspuns domnului senator Petru Stan. Domnul secretar de stat Cătălin Doică a răspuns domnilor senatori Valentin Dinescu, Nicolae Iorga, Viorel Dumitrescu şi de asemenea, unei interpelări adresată de domnul senator Viorel Dumitrescu. Mai are de dat răspuns domnului senator Ilie Petrescu, care este prezent. Domnul Mihnea Iuoraş, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor a răspuns domnului senator Sever Şter. Doamna secretar de stat Zvetlana Preoteasa a răspuns doamnei senator Doina Silistru, mai are de răspuns domnului senator Ilie Petrescu. Doamna secretar de stat Denisa Ioana Pătraşcu a răspuns doamnei senator Irina Loghin, iar domnul secretar de stat Ervin Zoltan Sekely a răspuns domnului senator Ioan Chelaru. Daţi-ne voie să continuăm, pentru domnul senator Vasile Dan Ungureanu care este prezent, să rămână domnul secretar de stat Constantin Teodorescu.
		Deci, continuăm cu întrebările, îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe David. Aveţi cuvântul din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, la microfonul 2, vă rog.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte, Întrebarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale, Decebal-Traian Remeş. Ţinând cont de faptul că, în luna octombrie, se vor depune proiectele derulate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, iar în luna decembrie vor începe plăţile directe prin schema unică de plată pe suprafaţă, doresc să vă adresez următoarea întrebare: când credeţi că vor fi acreditate Agenţiile de Plăţi astfel încât să existe garanţia că nu se vor pierde fondurile alocate prin politica agricolă comună? Solicit urgent răspuns scris. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Aurel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3, pentru a adresa întrebarea şi interpelarea.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: O întrebare, domnule preşedinte, adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor. Domnule ministru, Dorim să aflăm dacă este adevărat că pentru investiţiile "Extinderea sistemului de canalizare pentru cartierele Chercea şi Radu Negru din municipiul Brăila" şi "Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei staţii de epurare a apelor reziduale în municipiul Brăila", proiecte cu finanţare europeană, au fost acordate prelungiri de termene, şi dacă da, care sunt acestea şi în ce condiţii s-au acordat derogările respective? Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am două întrebări şi o interpelare. Le pot prezenta pe toate?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, da.
		Domnul Gheorghe Funar: Prima întrebare este adresată domnului ministru al economiei şi finanţelor, domnul Varujan Vosganian. În perioada 2005 - 2007, a crescut foarte mult datoria internă şi externă. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi cât a fost datoria publică locală, la 31 decembrie 2004, 2005, 2006 şi la 30 iunie 2007, a Consiliilor locale din municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Oradea, Târgu-Mureş, Alba - Iulia, Constanţa, Timişoara şi Iaşi. Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban. Clujenii sunt mulţumiţi pentru că se lucrează, în sfârşit, la autostrada Transilvania, în zona comunei Săvădisla. Nu sunt însă mulţumiţi ci, dimpotrivă, sunt extrem de nemulţumiţi de distrugerea bunurilor şi au fost nevoiţi chiar să iasă în stradă şi să blocheze porţiuni din drumurile judeţene. Mulţi cetăţeni sunt din comunele Băişoara, Iara şi Săvădisla. Drumurile de pe raza acestor comune au fost distruse, ca urmare a utilizării lor de către autobasculantele grele, şi foarte grele, care transportă materiale de construcţii pentru autostradă. Cei care lucrează la autostrada Transilvania distrug, în continuare, ce a mai rămas din drumurile judeţene, iar Consiliul Judeţean Cluj s-a dovedit a fi neputincios în faţa acestui dezastru. Vă solicit, domnule ministru, să acţionaţi conform prevederilor legale şi într-un timp foarte scurt şi să-i obligaţi pe cei care construiesc autostrada Transilvania şi pe cei din cadrul Consiliul Judeţean Cluj să repare, până la venirea iernii, drumurile judeţene de pe raza comunelor Băişoara, Iara şi Săvădisla. Interpelarea este adresată primului-ministru, domnului Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu: Peste mai bine de două luni, la 25 noiembrie a.c., vor avea loc alegeri în România, pentru desemnarea europarlamentarilor. La aceste alegeri, deocamdată, se permite participarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi în care dintre ţările membre ale Uniunii Europene au dreptul să participe la alegerea europarlamentarilor, cu candidaţi proprii, la fel ca şi partidele politice, organizaţiile minorităţilor naţionale. Dacă există asemenea situaţii, vă solicit să-mi comunicaţi care sunt acele organizaţii şi dacă reprezentanţii acestora în Parlamentul European sunt loiali sau nu statelor respective. Vă mulţumesc. Solicit răspunsuri în scris şi verbal.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Invit la microfonul 3 pe domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima întrebare este adresată domnului ministru Atilla Korodi. Explozia lucrărilor în domeniul construcţiilor şi infrastructurii rutiere face ca gestionarea deşeurilor inerte, provenite din demolări, excavări sau decapări, să devină o problemă naţională. Din datele pe care le deţinem, în majoritatea localităţilor în care există gropi de gunoi autorizate, preponderenţa compoziţiilor o constituie astfel de deşeuri. Una dintre soluţii ar fi recuperarea acestor materiale, în vederea refolosirii lor pentru realizarea infrastructurii unor drumuri de pământ de la sate, acolo unde cerinţele nu sunt ridicate, iar banii sunt foarte puţini. Domnule ministru, vă întreb dacă ministerul pe care îl conduceţi are în vedere o strategie în acest sens şi cum credeţi că va impune administraţiilor locale şi judeţene gestionarea şi implementarea acestei strategii? Doresc răspuns scris şi oral. A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu: Stimate domnule prim-ministru, potrivit datelor pe care le deţin, în majoritatea localităţilor din judeţul Arad, comerţul cu animale provenite din gospodăriile private se desfăşoară fie în pieţe neautorizate, fie la colţ de stradă. Autorităţile specializate pentru supraveghere şi control cunosc această situaţie, dar intervin numai pe baza criteriilor politice, lovind astfel în primarii care nu sunt agreaţi de putere şi, implicit, în locuitorii acestor aşezări. Vă întreb, domnule prim-ministru, dacă aveţi cunoştinţe despre aceste aspecte de care se loveşte micul crescător de animale, discriminare la care sunt supuşi unii faţă de alţii, precum şi dacă aveţi în vedere o strategie în vederea eliminării acestor inegalităţi şi ilegalităţi. De asemenea, vă întreb: ce alternative viabile sunt pentru micii crescători de animale, pentru ca aceştia să-şi poată vinde animalele, în mod legal şi sigur din punct de vedere sanitar-veterinar. Doresc răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator.
		Stimaţi colegi prezenţi în Senat la această oră, daţi-mi voie să ofer cuvântul doamnei secretar de stat Zvetlana Preoteasa, pentru a prezenta răspuns colegilor senatori prezenţi. Aveţi cuvântul, microfonul 10, vă rog. Fiind vorba de învăţământ, nota 10 este cea mai bună.
		Doamna Gabriella Pasztor - secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului: Da, într-adevăr. Domnule preşedinte, Sunt secretar de stat Gabriella Pasztor. A intervenit această schimbare şi am onoarea să prezint răspunsul domnului senator Ilie Petrescu. Stimate domnule senator, urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrată la Senat şi înaintată Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului prin adresa Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul nr.5747/7 septembrie 2007, vă comunicăm următoarele: în sprijinul autorităţilor locale s-au alocat fonduri de la bugetul de stat, pe bază de hotărâri de guvern, pentru lucrări de natura investiţiilor. Astfel, în anul 2007, au fost adoptate succesiv cinci hotărâri de guvern prin care s-au alocat fonduri însemnate pentru unităţile şcolare din cele 41 de judeţe şi pentru municipiul Bucureşti. Aceste hotărâri de guvern sunt următoarele: Prin Hotărârea de Guvern. nr.300/28 martie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru finanţarea în anul 2007 a unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, s-a alocat pentru obiective de investiţii, consolidări, reabilitări şi reparaţii capitale, suma de 543626 mii lei, pentru 2186 şcoli şi suma de 180.165 mii lei, pentru 613 grădiniţe. Prin Hotărârea de Guvern nr.454/16 mai 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru finanţarea în anul 2007 a unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, s-au alocat fonduri pentru asigurarea utilităţilor, pentru 1233 de unităţi şcolare - suma de 129.239 mii lei, pentru construirea a 84 de campusuri şcolare - suma de 151206 mii lei, pentru înfiinţarea şi modernizarea a 94 de şcoli de arte şi meserii - suma de 157.162 mii lei. Prin Hotărârea de Guvern nr.575/13 iunie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru finanţarea în anul 2007 a unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preşcolar de stat din municipiul Bucureşti, s-au finanţat lucrări de natura investiţiilor pentru grădiniţe din municipiul Bucureşti, respectiv 18 grădiniţe, în sumă de 26.031 mii lei. Prin Hotărârea de Guvern nr.617/20 iunie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru finanţarea în anul 2007 a unor cheltuieli de capital ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative, s-au alocat fonduri pentru obiective de investiţii, consolidări, reabilitări, reparaţii capitale şi utilităţi, pentru 426 unităţi de învăţământ preuniversitar, respectiv suma de 58.361 mii lei.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Vă rog să oferiţi răspunsul în detaliu colegului pentru că este greu de urmărit pe cifre. Vă rog, domnul senator Ilie Petrescu, aveţi cuvântul.
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Doamna ministru, Cu părere de rău, vreau să vă spun că Inspectoratul Şcolar din Gorj este în stare "medicală", inspectorul este în medical din luna iunie, când dumneavoastră aţi trimis un Corp de Control în judeţ - şi adjunctul Mitescu a "intrat şi el în boală" - iar întreaga activitate a inspectoratului este un haos, vreau să vă spun, în ceea ce îi priveşte pe profesorii care au fost repartizaţi, pe localităţi, în judeţ. Eu am cerut în interpelare să mi se comunice câte şcoli au fost modernizate, pe localităţi şi care a fost contribuţia celor din Inspectoratul Şcolar Gorj, aflaţi în "medical", la rezolvarea problemelor. Vreau să vă spun că sunt şcoli, la ora actuală, în judeţul Gorj... şi vă dau exemplu clar - că am participat şi am bătut tot judeţul cu piciorul - în localitatea Căpreni nici acum nu sunt finalizate lucrările, în localitatea Bolboci şcoala are ţigla spartă şi, când vor începe precipitaţiile, va curge apa în şcoală.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator...
		Domnul Ilie Petrescu: Am înţeles, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să discutaţi cu doamna secretar de stat, pentru că dânsa vă va oferi şi răspunsuri.
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule preşedinte, Cer o comisie de la minister şi pe problemele legate de starea şcolilor, dar şi pe situaţia creată în Inspectoratul Şcolar Gorj, asupra neregulilor care sunt în acest inspectorat. Solicit, de la tribuna Senatului, această chestiune. Foarte mulţi dascăli sunt lăsaţi pe drumuri din cauza incompetenţei şi din cauza acestor oameni care sunt "bolnavi" şi conduc Inspectoratul Şcolar Gorj. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Eu mi-am permis să o întrerup pe doamna secretar de stat Gabriella Pasztor pentru că, în răspunsul oferit, erau date despre alte zone decât cea a circumscripţiei electorale la dumneavoastră aţi făcut referire, la Gorj. Erau lucrări, pentru că în, alte zone, s-au reparat şcoli, şi nu puţine. Rugămintea este, doamna secretar de stat, să luaţi legătura cu domnul senator, în concret, pentru a vedea ce chestiuni sunt în neregulă, să spun aşa, la Gorj pentru a putea găsi soluţii de rezolvare. Mai aveţi vreun răspuns de oferit? Microfonul 10, vă rog.
		Doamna Gabriela Pasztor: Domnule preşedinte, Dacă-mi daţi voie, a doua întrebare a domnului senator se referea la starea de aprovizionare cu combustibil şi mai aveam de spus că ministerul a cerut ca autorităţile locale să se implice în pregătirea şcolilor şi grădiniţelor pentru timpul friguros, prin aprovizionarea cu combustibil şi prin revizuirea centralelor termice, a coşurilor şi instalaţiilor aferente. În legătură cu cererea domnului senator, voi comunica doamnei Zvetlana Preoteasa şi vom lua măsurile de rigoare.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi domnul senator, dacă doreşte nişte verificări acolo, trebuie să dea date concrete, să se adreseze ministerului, sigur că da. Vă rog, referitor la răspunsul privind încălzirea.
		Domnul Ilie Petrescu: Domnule ministru, Cu respectul cuvenit ministerului, rog să vină o comisie de control, pentru că toţi sunt în medical acolo. Nu se poate, sunt copii din zona de munte şi nici acum nu este rezolvată problema referitoare la aprovizionarea cu lemn şi stăm într-un judeţ cu lemn şi cărbune. Pentru că nu are cine să rezolve, sunt oamenii în medical, îşi fac concediile pe la Rânca. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Îl invit să prezinte răspunsul pe domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi răspunde domnului senator Ilie Petrescu. Stimate domnule senator, În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Senat, în data de 6.09.2007, prin care solicitaţi informaţii referitoare la situaţia punerii în posesie a suprafeţei de pădure, nominal, pentru fiecare familie în parte, precum şi la măsurile ce se vor lua pentru finalizarea acestui proces de punere în posesie, pe fiecare localitate, din judeţul Gorj, vă comunicăm următoarele: prefectul judeţului Gorj a comunicat instituţiei noastre faptul că informaţiile solicitate pot fi puse la dispoziţie, potrivit competenţei, doar de către comisiile locale pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor. Potrivit legii, punerea în posesie, prin delimitarea în teren, completarea fişelor de punere în posesie şi înmânarea titlurilor de proprietate persoanelor îndreptăţite sunt atribuţii exclusive ale Comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. La nivelul acestor comisii se regăseşte, de altfel, întreaga documentaţie aferentă, în baza căreia aceste structuri pot furniza persoanelor interesate informaţii concrete, actualizate, cu privire la stadiul măsurilor realizate în legătură cu domeniul specific de activitate. Astfel că, vă putem transmite doar o situaţie statistică, referitoare la eliberarea titlurilor la nivelul judeţului Gorj, actualizată până la data de 31 august 2007. De asemenea, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative nu are abilitarea legală să impună decizii sau să controleze activitatea Comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Pentru a asigura existenţa unor premise optime, în vederea exercitării de către prefectul judeţului Gorj a atribuţiilor specifice de control ce-i revin cu privire la materia în discuţie, aspectele supuse atenţiei de către dumneavoastră au fost transmise instituţiei prefectului care va monitoriza, în următorul interval, situaţia concretă existentă în acest judeţ, în legătură cu domeniul de referinţă şi va dispune măsurile ce se impun. Cu deosebită stimă, semnează ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Invit pe domnul senator Ilie Petrescu să-şi exprime punctul de vedere.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Eu am făcut o interpelare pe o chestiune clară, precisă, referitoare la un sat dintr-o localitate. De fiecare dată când am făcut, către dumneavoastră, o întrebare sau o interpelare, onor prefect, şi, nu ştiu cu ce se mai ocupă un prefect, ce reprezintă el ca instituţie în judeţul Gorj, tot timpul mi s-au dat răspunsuri de literatură, ce nu au făcut obiectul concret al problemei în speţă, de care discutăm. Vreau să vă spun că în această localitate a fost ucis un om cu drujba, tăiat din cauza acestor titluri de proprietate. Dacă un prefect de judeţ, reprezentantul autorităţii şi al legii în judeţ, nu-şi asumă şi dânsul, ca prefect al judeţului Gorj, omorârea acestui om, eu solicit schimbarea prefectului de Gorj. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule secretar de stat, mai aveţi şi alte răspunsuri?
		Domnul Marin Pătuleanu: Nu mai am, domnule preşedinte, dar voiam să vă informez că eu am discutat cu domnul senator şi i-am furnizat mai multe informaţii cu măsurile pe care ministerul - pe care îl reprezint - are de gând să le întreprindă în judeţul Gorj. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Foarte bine. Mulţumesc.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru datele pe care mi le-aţi dat, trebuie să le materializăm, pentru binele judeţului şi al cetăţenilor care m-au trimis în acest Parlament, instituţie demnă pe care vreau să o reprezint.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Invit la răspuns pe domnul secretar de stat Andras Istvan Demeter, pentru a oferi răspuns domnului senator Gheorghe Funar. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Andras Istvan Demeter - secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule senator, ca urmare a interpelării dumneavoastră transmisă Ministerului Culturii şi Cultelor, prin adresa Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, nr.5747 DRP, din 7 septembrie 2007, privind plăcile de plumb de la Sinaia, aflate în depozitele Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan", vă comunicăm următoarele: conform Hotărârii de Guvern nr.78/2005, Anexa nr.2, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" nu se află printre unităţile care funcţionează în subordinea, sub autoritatea Ministerului Culturii şi Cultelor sau în coordonarea ministrului culturii şi cultelor. Prin urmare, soluţionarea problemelor semnalate în legătură cu plăcile de plumb de la Sinaia nu se află în competenţa Ministerului Culturii şi Cultelor. În concluzie, apreciem că întrebările dumneavoastră vor obţine răspunsuri concrete, dacă vor fi adresate Academiei Române, în subordinea căreia funcţionează Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan". Cu consideraţie, semnează Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl consult pe domnul senator dacă este mulţumit de răspuns.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte de şedinţă, Onorat Senat, stimate şi stimaţi invitaţi, nu pot fi mulţumit de răspuns şi regret că se continuă aceeaşi politică, de zeci, dacă nu sute, de ani, în legătură cu aceste plăci. Strămoşii noştri daci ne-au lăsat plăcile nu de plumb, ni le-au lăsat de aur şi am avut un rege al României care le-a topit şi se pare că a furat aurul respectiv, cum a mai furat copilul lui, după aceea, tablouri, că a avut de unde învăţa. Ne-au rămas, însă, aceste copii de plumb. Eu credeam că este interesul deosebit al Ministerului Culturii şi Cultelor să afle de ele, să le inventarieze. Eu am rămas surprins, încă nu le-am văzut, îmi voi face timp să ajung să le şi văd, încă nu sunt inventariate, fug de aceste plăci, ca "dracu de tămâie", scuzaţi-mi expresia în Senatul României, marea majoritate a istoricilor şi înţelepţilor acestei ţări. Am aflat, din alte surse, că parţial au fost traduse şi nu se doreşte cunoaşterea adevărului referitor la strămoşii noştri daci. Rugămintea mea este de a nu mă pasa la Academia Română. Eu, prin Regulamentul Senatului, nu am voie să-l interpelez pe preşedintele Academiei Române, pe care îl stimez în mod deosebit şi am avut cinstea să-i acord Titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca, dar Regulamentul mă obligă să adresez interpelări Guvernului. De aceea, vă rog pe dumneavoastră, din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, să faceţi aceste demersuri şi la Academia Română care are în subordine Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" şi împreună să rezolvaţi aceste probleme. Eu am abordat, pentru că timpul nu a permis, decât o mică parte din problematica extrem de complicată a acestor plăci. Dar, generaţia noastră, avem şansa să facem un pic de ordine şi să aflăm adevărul, adevărul trebuie scos la iveală. Cei care se află la putere au candidat sub lozinca "Dreptate şi Adevăr". Haideţi să aflăm adevărul şi, după aceea, ne batem să facem dreptate. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă mai aveţi de completat, domnule secretar de stat?
		Domnul Andras Istvan Demeter: Doar un cuvânt, domnule senator. Chiar dacă pe cale administrativă, aşa cum v-am comunicat, nu avem soluţii directe, sunt convins că profesioniştii atât cei ai Ministerului Culturii şi Cultelor, cât şi cei de la Academia Română, vom reuşi, împreună, să găsim răspunsul adecvat la întrebarea dumneavoastră. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Afirmaţia făcută de domnul senator Gheorghe Funar, în sensul că nu poate interpela o altă instituţie decât Guvernul, derivă din Constituţie, de aceea se adresează ministerului.
		Domnul Mihai Ungheanu (aflat la prezidiu): Există Direcţia de Patrimoniu.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur. Ministerul are Direcţia de Patrimoniu, găsiţi mijloacele necesare să oferiţi răspunsuri corecte şi competente. Mulţumesc.
		Invit să răspundă pe domnul secretar de stat Constantin Teodorescu, pentru a oferi răspunsuri întrebărilor adresate de domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu.
		Domnul Constantin Teodorescu - secretar se stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule senator, urmare întrebării dumneavoastră, înregistrată la Senat, referitoare la reclamaţii privind activitatea Companiei RCS & RDS vă comunicăm următoarele: Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei nu are în atribuţiile sale monitorizarea şi controlul firmelor private din domeniul comunicaţiilor, tehnologiei informaţiei sau a firmelor de cablu. Acestea intră în atribuţiile Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, instituţie guvernamentală aflată sub controlul primului-ministru, înfiinţată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.134/2006. Referitor la întrebarea dumneavoastră însă, putem preciza faptul că personalul de control al A.N.R.C.T.I. a contactat firma de cablu RCS&RDS, filiala Arad, care ne-a precizat că, la începutul lunii august, în localitatea Sântana a fost deschisă o casierie. Programul cu publicul, la sediul acestei casierii, este asigurat în zilele de marţi şi joi. Apreciem că demersul societăţii de a-şi deschide o casierie în localitatea Sântana, poate fi considerat ca o manifestare a voinţei acestui furnizor, de a-şi extinde serviciile în zonă. Pentru mai multe precizări cu privire la activitatea desfăşurată de firma de cablu, vă rugăm să vă adresaţi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. Cu deosebită consideraţie, ministru Iuliu Winkler.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Consult pe domnul senator dacă este mulţumit de răspuns.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Singura mea remarcă este că mă aşteptam la o mai bună conlucrare între minister şi A.N.R.C.T.I. Sigur, am ales calea ierarhică. Sunt surprins că nu ştiţi ce face A.N.R.C.T.I. Din păcate, noi discutăm cu cetăţenii, cetăţenii ne aduc aceste probleme, ei nu au această pregătire de a vedea că autorităţile nu se înţeleg. Asta este deocamdată. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai avem alţi combatanţi pe fondul întrebărilor şi interpelărilor, daţi-mi voie să declar închisă şedinţa Senatului de astăzi. Mâine avem lucrări în comisii, joi, lucrări în plen. Mulţumesc.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 18,55.