Plen
Sittings of the Senate of October 15, 2007
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.139/25-10-2007

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
06-02-2023
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2007 > 15-10-2007 Printable version

Sittings of the Senate of October 15, 2007

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată:  

Ședința a început la ora 15,43.

Lucrările au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Gavrilă Vasilescu și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 15 octombrie 2007, ședința fiind condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari ai Biroului permanent, Mihai Ungheanu și Gavrilă Vasilescu, pe care îi invit la prezidiu.

Cvorumul de ședință este de 68 de parlamentari.

Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 22 de colegi. 5 colegi sunt membri ai Guvernului, 12 colegi sunt europarlamentari, 4 colegi sunt în delegație, un coleg, domnul senator Aurel Ardelean, este în concediu medical.

De asemenea, vă reamintesc că, în acest moment, sunt două locuri vacante de senator.

Deci cvorumul de ședință este de 68 de parlamentari.

Biroul permanent al Senatului împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun, pentru ziua de astăzi, lucrări în plenul Senatului până la ora 19,30, cu ordinea de zi standard pe care o cunoașteți, respectiv declarații politice, dezbateri legislative și vot final pe inițiativele legislative cu caracter organic, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Înainte de a intra în ordinea de zi, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință posibilitatea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, în situația în care apreciați că legile pe care eu le voi prezenta sau o parte din ele ar conține prevederi neconstituționale.

În acest sens, la secretarul general al Senatului au fost depuse următoarele legi:

  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2007 pentru modificarea art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European și a art. 92 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European;
  • Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2007 privind unele măsuri pentru mai buna organizare și desfășurare a alegerilor;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007;
  • Lege pentru modificarea art. 77 din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar;
  • Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2006 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației;
  • Lege privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2007 privind completarea art.IV din Ordonanța Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2006 privind suspendarea executării silite a creanțelor fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală față de Societatea Națională "Îmbunătățiri Funciare" - S.A.;
  • Lege pentru completarea art. 5 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România;
  • Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu;
  • Lege privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de investiții în securitate;
  • Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2006 pentru modificarea alin. (3) al art. 190 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală;
  • Lege privind instituirea Zilei Învățătorului;
  • Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei;
  • Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

În situația în care constatați că vreuna dintre aceste legi conține prevederi neconstituționale, repet, aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională.

 
Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori: Mario Ovidiu Oprea (P.N.L.) - declarație politică având ca subiect durata procesului de integrare în România și mijloacele de combatere a corupției;

Vă propun să intrăm în primul punct din ordinea de zi, declarații politice.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Mario Oprea, Grupul parlamentar al P.N.L.

   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Stimați colegi, Zilele acestea cineva se întreba retoric: oare cât va dura la români procesul de integrare? Cu alte cuvinte: oare când va fi și în România o atmosferă politică normală, în care nota dominantă să fie calmul, nu tensiunea, iar economia să-și vadă de treabă?

Stimați colegi, În 1873, Titu Maiorescu spunea: "cuvântul, ca și alte mijloace de beție, este, până la un grad oarecare, un stimulent al inteligenței.

Consumat, însă, în cantități prea mari, el devine un mijloc puternic pentru amețirea inteligenței".

Nu am ales întâmplător acest citat, ci pentru că, în opinia mea, el ilustrează cât se poate de semnificativ ceea ce se petrece de câteva săptămâni încoace atât pe scena politică românească, dar și în mass-media scrisă și audio-vizual.

Asistăm cu toții la un soi de heirupism, un fel de întrecere între unele instituții ale statului și media în demascarea inamicului public: corupția.

Nu doresc să fiu greșit înțeles.

Cu toții ne dorim o Românie în care corupția să devină o amintire urâtă.

A induce, însă, în rândul opiniei publice ideea că politica este sinonimă cu corupția este, cel puțin, un punct de vedere periculos, cu consecințe imprevizibile chiar asupra credibilității principalelor instituții ale statului.

Ei bine, se pare că o serie de colegi de-ai noștri din politică, dar și comentatori politici agreează tot mai mult acest tip de abordare.

Nu demascarea unui corupt sau a altuia este o chestiune blamabilă, ci modul în care se înțelege atingerea acestui obiectiv.

Ei bine, sunt de acord că nu poate exista democrație fără libertate de exprimare și nici ascunderea gunoiului sub preș nu înseamnă că s-a făcut curățenie, dar, din păcate, și o spun cu profundă mâhnire și dezamăgire, am ajuns în situația jalnică în care, adesea, mediocritatea ține loc de profesionalism.

Cum altfel aș putea explica exprimări de genul: "Guvernul este sifilitic" sau "Românica devine majoră, dar tot cocotă rămâne"?

Încă o dată, cred că libertatea de exprimare nu înseamnă sfidarea bunului-simț, dar nu cred că se poate face justiție manipulând opinia publică.

Cred că politica nu poate fi eficientă dacă se sprijină pe corupți, însă cred, cu toată convingerea, că instituțiile statului cu responsabilități în actul de justiție trebuie lăsate să-și facă datoria, fără niciun fel de ingerințe politice.

Altfel, vom rămâne încremeniți în mentalități pe care le credeam demult îngropate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Petre Daea (P.S.D.) - declarație politică având ca temă agricultura și ca titlu Refuzul de a crede și de a accepta;

Îl invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Petre Daea.

Microfonul central, vă rog, ca să vă vadă țara.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Am socotit necesar să fac azi, în Senatul României, o declarație politică, pe care aș intitula-o "Refuzul de a crede și de a accepta".

Refuz să cred că într-un domeniu atât de drag, necesar, util, mult privit și discutat, cum este agricultura, nu găsim soluții de a gândi proiecte și de a acționa eficient.

Refuz să cred că incapacitatea unora, diletantismul altora și indiferența celorlalți, toți puși, într-un fel sau altul, în mănunchiul deciziilor politice sau administrative, pot fi lăsate să administreze câmpul indiferenței în agricultură.

Refuz să cred, știind că în acest domeniu au fost și mai sunt încă specialiști și buni români, pentru a nu putea întoarce brazda câmpului în care să se sădească sămânța priceperii și preocupării...

Refuz să cred că aici, unde vasul de pregătit al regulilor așezate în tiparul obligativității poate fi umplut cu balastul gândirii în domeniu sau secat de ineficiența promovării regulilor necesare...

Refuzul de a crede mă determină să refuz a accepta tot ce se întâmplă în domeniul în care m-am consacrat cu modestia găsită în locul zugrăvit de multe ori, din nefericire, de impostori.

De aceea, și acest mesaj se înscrie pe traiectoria colaborării și înțelegerii, pentru a-i putea pune în lanțul preocupărilor pe toți cei ce știu, vor și pot fi puși la treabă.

Se discută de fenomene naturale nedorite, secetă, inundații, geruri și vânturi năprasnice, care au influențat, influențează și vor influența, din nefericire, nivelul și calitatea produselor agricole, dar refuz să accept că sunt numai acestea și îmi permit să enumăr și alte câteva, cum ar fi:

terenuri abandonate de ordinul a milioane de hectare, suprafețe lucrate prost, structuri de culturi întâmplătoare, abandonarea cuceririlor științifice, răstălmăcirea rezultatelor acestora, cum ar fi organismele modificate genetic, la care se pot adăuga construcții administrative greu de înțeles, consilieri pentru a se învăța cum se pupă vițelul în bot și cum se trage cu coasa.

La un asemenea tablou se mai poate adăuga rezultatul lor: găsim în rafturi alimente puține și scumpe, oameni necăjiți, producători agricoli săraci și supărați, sate întregi aflate în întunericul neputinței.

Tabloul neîmplinirilor ne determină la meditație și acțiune.

De aceea, refuz să cred și să accept că, astăzi, nu găsim un mod unitar de acțiune.

Am solicitat în toate intervențiile mele să găsim în variantă guvernamentală acea scânteie care să aprindă nu vreascurile colaborării de moment, ci temeinicia lucrului de durată, dar în zadar - a se vedea stenogramele intervențiilor mele.

Solicit și acum, dar, de această dată, îmi permit să fac apel la întreaga clasă politică, de a introduce în agenda discuțiilor posibilitatea acceptării prin voință politică a unui program de orientare și dezvoltare a agriculturii românești, dincolo de ciclurile electorale, ca fiind o urgență a momentului și o șansă pentru viitorul țării.

Să folosim experiența anului 2004, când specialiști și instituții au găsit resurse pentru a creiona o orientare până în anul 2025!

Naivitatea mea politică este speculată de dorința unui specialist de a înțelege și de a accepta ceea ce biologic s-a consacrat, legile naturii având prioritate directivelor Uniunii Europene și a acelora plămădite în Parlamentul României, unele dintre ele dictate de forța scorului electoral.

Dacă demersul de astăzi va avea măcar darul de a ridica semne de întrebare, atunci conștiința mea profesională este acoperită de liniștea începutului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Funar (P.R.M.) - declarație politică având ca subiect programul de calculator pentru alegerile europarlamentare din 25 noiembrie 2007;

Îl invit la tribuna Senatului pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Gheorghe Funar.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Așa cum știți, mai sunt puține zile până la începerea campaniei electorale pentru alegerea primilor europarlamentari români.

Ne bucură și vizita pe care o face, începând de astăzi, în țara noastră și la Parlamentul României, președintele Parlamentului European și așteptăm cu mult interes să-l ascultăm în cursul zilei de mâine la ședința Camerelor reunite.

Aș vrea să vă aduc la cunoștință, doamnelor și domnilor senatori, faptul că sunt încălcate prevederile legale în ceea ce privește alegerile din 25 noiembrie, respectiv programul de calculator care trebuie să fie utilizat de Biroul Electoral Central pentru a cumula, la nivel național, rezultatul votului românilor din țară și din străinătate.

Acest program de calculator nu a fost achiziționat conform legii, respectiv Legea nr. 373/2004 art. 29 lit. r) precizează următoarele: "Autoritatea Electorală Permanentă organizează licitații în vederea selecționării programelor de calculator care urmează să fie utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării."

Această prevedere din lege nu a fost respectată.

S-a pretextat de către secretarul general al Guvernului, într-un răspuns care a fost dat în cursul săptămânii trecute Biroului Electoral Central, că această Autoritate Electorală Permanentă nu avea capacitatea de funcționare necesară pentru a organiza licitația.

Vă reamintesc, doamnelor și domnilor senatori, că, în 21 martie 2007, printr-o hotărâre a Camerelor reunite ale Parlamentului României, s-a reglementat și problema conducerii Autorității Electorale Permanente.

Deci din martie 2007 până în prezent era timp suficient ca Autoritatea Electorală Permanentă să organizeze licitația.

Nu a făcut-o!

S-a ajuns în situația ca Institutul Național de Statistică, care nu are nicio abilitare legală, să achiziționeze, prin încredințare directă, programul de calculator de la celebra firmă "Net Consulting", firmă acuzată de actualul Președinte al României, domnul Traian Băsescu, că a fraudat rezultatul alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2004.

Aceeași firmă, tot în condiții de ilegalitate, a obținut contractul pentru programul de calculator și la referendumul din 19 mai 2007, deci tot în condiții de ilegalitate.

Acum, ni s-a aplicat politica faptului împlinit și, din nou, fără niciun temei legal, Institutul Național de Statistică a achiziționat programul de la aceeași firmă, dar nu numai programul, ci, la pachet, tot ceea ce trebuie ca modul de fraudare a rezultatului alegerilor să nu mai poată ieși cu ușurință la suprafață.

În răspunsul dat de Secretariatul General al Guvernului și înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. 88/c/BEC/9.X.2007 se precizează următoarele: "Menționăm că programele de calculator vor fi utilizate exclusiv în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, urmând ca pentru celelalte tipuri de scrutin acestea să fie achiziționate de Autoritatea Electorală Permanentă."

Mai pe românește, răspunsul dat de secretarul general al Guvernului sună așa: este ultima oară când mai încălcăm legea și pregătim fraudarea alegerilor, iar de la anul Autoritatea Electorală Permanentă va fi ajutată de Guvern să respecte legea.

Fiind extrem de gravă această pregătire care se face pentru fraudarea rezultatului alegerilor din 25 noiembrie, aș vrea să vă informez că m-am adresat birourilor reunite ale celor două Camere, care, în ședința de astăzi, au dezbătut cu multă seriozitate această problemă.

Constatându-se că nu mai există timpul fizic pentru a se recurge la o licitație de către Autoritatea Electorală Permanentă, birourile reunite ale celor două Camere au adoptat o hotărâre înțeleaptă, deocamdată, care vizează ca mâine dimineață două echipe de senatori și deputați, desemnate astăzi, să se întâlnească cu conducerea Institutului Național de Statistică și a Autorității Electorale Permanente, pentru a găsi soluția în vederea intrării în legalitate.

Sperăm să găsim mâine dimineață aceste soluții și la declarațiile politice de săptămâna viitoare să vă pot informa cu bucurie că s-a intrat în legalitate.

Altfel, dacă se admite ilegalitatea de până acum, nu știu dacă românii din țară sau din străinătate mai are sens să se prezinte la alegeri, pentru că programul de calculator a fost deja fabricat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim. Bine că nu ne anunțați și rezultatele.

 
  Constantin Gheorghe (P.D.) - declarație politică având ca subiect absorbția fondurilor europene și ca titlu Cu îngrijorare, despre absorbția fondurilor europene;

Domnul senator Constantin Gheorghe, Grupul parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul central.

   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi vorbi astăzi, cu îngrijorare, despre absorbția fondurilor europene.

Chiar așa se numește declarația: "Cu îngrijorare, despre absorbția fondurilor europene".

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi, Titlul declarației cu care vin astăzi în fața dumneavoastră constituie un paradox, întrucât voi face referiri la incapacitatea României de a absorbi, în mod eficient, fondurile europene.

Nu acuz, nu nominalizez vinovați, nu blamez incompetența nimănui, pentru că înțeleg contextul fără să-l și aprob însă.

Din 1990 până în prezent, majoritatea reformelor importante, mai ales în economie, s-au făcut sub presiune externă.

F.M.I. ne cerea să ținem cheltuielile bugetare sub control, Banca Mondială ne-a forțat să privatizăm fostele I.A.S.-uri și întreprinderile din industrie.

Pregătirile pentru intrarea în NATO au avut printre efecte și cei mai semnificativi pași făcuți pentru normalizarea relațiilor cu minoritatea maghiară.

Pe fondul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană au fost implementate o serie de reforme ce constituie, până la urmă, un salt calitativ, fără precedent, al întregii economii.

Eficiența a fost, în general, un rezultat, așa cum spuneam, al presiunii externe.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Guvernul a părut cuprins de o relaxare inexplicabilă.

Statutul de membru U.E. este, din păcate, irevocabil.

Presiunea este limitată, iar măsurile punitive nu sunt transpuse în consecințe extrem de grave pentru țara împotriva căreia sunt dictate.

Efectele nu au întârziat să apară.

Imediat după aderare, mediul politic a devenit instabil, instabilitate ilustrată prin asumarea guvernării într-o nouă formulă, formulă în care aproape toate ministeriatele au fost marcate de controverse, incoerențe grave în diplomație, chiar la vârful acesteia, reforma în sănătate încremenită în proiect, eșecul implementării unui mecanism care să asigure absorbția cu succes a fondurilor structurale, măsuri economice cu scop electoral, crearea senzației de amatorism al întregului cabinet.

În paranteză fie spus, probabil aceeași relaxare postaderare își face simțite efectele și asupra domnului ministru Cristian David, care nu a plecat la Roma imediat ce au apărut primele probleme legate de românii aflați în Italia, nici măcar pentru faptul că domnul Franco Frattini, comisarul european pe probleme de justiție, este italian.

Afirmațiile mele nu sunt exagerări polemice.

Orice portal de presă, la o eventuală căutare a articolelor ce se referă la activitatea actualului Guvern, va înșirui, în mod obiectiv și netrucat, o serie de articole în care o majoritate covârșitoare prezintă opinii în defavoarea actualului Guvern, mergându-se, adesea, până la critici extrem de dure.

Raportul prezentat de comisarul european pentru agricultură Mariann Fischer Boel asupra situației sistemului de plăți directe la hectar din România a arătat, imparțial și, evident, apolitic, că sistemul integrat de administrare și control funcționează defectuos, în sensul că aplicațiile software necesare pentru bazele de date și pentru controlul informațiilor legate de terenurile pentru care fermierii solicită plăți nu-și îndeplinesc eficient rolul.

De asemenea, s-a constatat că nici Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură nu este pe deplin funcțională.

Raportul include și avertismentul activării clauzei de salvgardare care implică reducerea cu 25% a fondurilor destinate agriculturii până la remedierea problemelor, iar creșterea economică, adesea invocată de premierul Tăriceanu, are și o latură întunecată, dacă o evaluăm în contextul apartenenței la Uniunea Europeană cu statutul de membru și, mai ales, de contribuabil.

Contribuția negociată pentru 2007 era de 864,4 de milioane de euro, dar din cauza raportării unei creșteri economice fără precedent, de 8,5%, vom plăti în plus aproape 250 de milioane de euro, acest lucru, în condițiile în care nu ne dovedim eficienți în a cheltui banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană, circa 30 de miliarde în perioada 2007-2013.

Pentru a beneficia de acești bani, trebuie să prezentăm programe viabile, ceea ce, până acum, nu s-a întâmplat.

Așadar, se poate spune că în termeni nominali suntem mai bogați, în termeni reali, însă, se pare că mâncăm cozonac numai și numai pentru că nu avem pâine, creșterea economică nefiind susținută și de progrese la fel de sesizabile în domeniile de activitate.

Chiar dacă un lobby eficient din partea Guvernului Tăriceanu ar facilita neactivarea clauzei de salvgardare, problemele rămân.

Nevoit să reiau o idee dezvoltată pe larg săptămâna trecută, constatând cum Guvernul împarte subvenții și promisiuni cu o dezinvoltură care ar umple de invidie un guvern de stânga, trebuie să spun că electoratul liberal este prea puțin sensibil la pomeni, putând deveni reactiv la activarea clauzei de salvgardare pentru agricultură sau, în ianuarie, pentru justiție, ținând cont de faptul că de la Bruxelles nu au venit reacții favorabile în legătură cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2007 ce modifică Legea răspunderii ministeriale, actul normativ blocând un demers atent monitorizat de comisarii europeni.

Nu sunt nici avizat, nici direct interesat de relația P.N.L.-ului cu propriul electorat, dar îmi doresc ca domnul Tăriceanu să fie, pentru că, astfel, și-ar aminti că liberalismul are cea mai mare aplicabilitate și cele mai mari merite în sectorul privat, iar electoratul liberal reacționează în conformitate cu principiile din acest sector, iar sectoarele private se clădesc pe eliminarea imediată a celor ce manifestă lipsă de informație sau de pricepere, căci, altfel, ar fi prompt sancționați de mecanismele economiei de piață.

Și, poate, amintindu-și aceste lucruri în timpul pe care îl mai are, domnul premier Tăriceanu și miniștrii liberali ar putea contribui la impunerea unui mecanism similar și în sectorul politic.

Dar pentru asta ar trebui să le și pese.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Rodica Mihaela Stănoiu (P.C.) - declarație politică având ca subiect derapajele de la normele democrației;

O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Rodica Stănoiu, din partea Grupului parlamentar al P.C.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Rodica Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Cu ceva timp în urmă, am luat hotărârea să nu mai prezint nicio declarație politică până la sfârșitul acestei legislaturi, iar unul dintre motivele acestei decizii îl reprezintă lipsa mea totală de apetit pentru inutil.

Păcat că nu este domnul senator Adrian Păunescu aici, care tot încearcă să facă ceva cu declarațiile politice și nu-l ajutăm.

Azi îmi încalc acest angajament cu mine însămi, ceea ce mi se întâmplă foarte rar, deoarece socotesc că gravitatea evenimentelor ce au loc în România, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană, a atins o limită periculoasă și încerc și eu să spun ceva.

Stimați colegi, Senatorul Funar ne vorbește de mai multă vreme despre balamuc.

Cum nebunia se ia, cum nebunia se propagă, social vorbind, cu mare rapiditate, se pare că este pe cale să se generalizeze.

Spectacolul săptămânii trecute oferă cel mai bun exemplu.

Ecourile continuă, ziariștii se ceartă dacă problemele dintr-un dosar penal și probele importante din acele dosare se pot transforma fără nicio opreliște în telenovelă difuzată la orele de vârf, juriștii despică firul în patru pentru a stabili diferența dintre flagrant și infracțiunea flagrantă, iar parlamentarii, ca întotdeauna, se umflă în pene și propun comisii, audieri și paraaudieri, din care, de obicei, rezultă o mărgică.

În tot acest timp, România se face de rușine, iar statul de drept devine o formă fără fond.

Toți și toate, instituții, indivizi, colectivități, acuzați și acuzatori sunt în pierdere.

Chiar și locatarul vremelnic de la Cotroceni, pe care unii îl văd veșnic învingător, este tot un învins, pentru că nu poți fi generalul învingător al unei armate, al unei oștiri învinse.

Stimați colegi, Ca om politic, ar trebui să mă comport în stilul cunoscut, să acuz și eu, să vorbesc de caltaboși, să cer demisia Guvernului, să vorbesc și eu de moțiune.

Nu am să fac acest lucru, pentru că așa nu rezolvăm nimic.

Și vă invit să medităm mai mult asupra unor lucruri.

Plasându-mă pe această direcție, a meditației, doresc să supun atenției dumneavoastră următoarele.

Examinând prin ochelarii juristului-cercetător tot ce se întâmplă de-o vreme încoace, am ajuns la concluzia că în construcția noastră instituțională am făcut unele greșeli.

Poate, pentru unele, sunt chiar vinovată.

Astfel, cele mai multe derapaje de la normele democrației se înregistrează fie în cadrul acelor structuri care dublează instituții fundamentale ale statului, fie în cadrul acelor structuri care se află, în mod paradoxal, sub controlul Parlamentului.

În cazul primei categorii, observăm că unor structuri paralele, înființate cu un scop util, considerate a răspunde unor cerințe de etapă ale dezvoltării noastre instituționale, nu am reușit să le construim un statut juridic clar, competențe strict delimitate, răspunderi adecvate.

Nu este de mirare că acest tip de structuri a devenit, cu timpul, stat în stat, funcționând după reguli netransparente și scăpând oricărui control.

Ca să mă opresc la un singur exemplu care mi se pare concludent, vi se pare normal, stimați colegi, ca procurorul general al României să fie nevoit să se adreseze C.S.M., solicitând clarificări cu privire la atribuțiile pe care le are sau pe care, mai degrabă, nu le are, în raport cu D.N.A.? Această cerere de clarificare se află pe masa C.S.M.

În cazul celei de-a doua categorii, observăm, de asemenea, disfuncționalități grave.

Astfel, Parlamentul continuă să gireze, sub diferite forme, o serie de structuri care nu au, după opinia mea, suport constituțional, Constituția fiind foarte clară în articolul 65, în acest sens.

Dar chiar și pe acelea care au suport constituțional și se află sub controlul Parlamentului le-am văzut foarte bine cum funcționează.

Formula magică "sub control parlamentar", în realitate, înseamnă "fără niciun control".

Toate derapajele semnalate în cazul serviciilor de informații - și grave, unele -, aspectele grave, unele cu conotații penale, care se petrec la C.N.S.A.S., acum, iată, teleancheta penală de la postul național de televiziune, sunt și rezultatul acestor stări anormale în care ne complacem.

Fiecare comisie și fiecare audiere, așa cum v-am spus, a produs o mărgică.

În aceeași ordine de idei se înscrie, însă, și impotența guvernanților de a ne prezenta unele acte normative de mare importanță.

În loc să recupereze rapid întârzierile datorate Monicăi Macovei și să rânească - iertați-mi cuvântul, dacă aș fi pamfletar, aș spune: "Apărați procurorii de cadoul otrăvit numit «independența procurorilor», pe care l-a dat Monica Macovei", dar nu sunt pamfletar -, ar trebui să vină cu legi care ne interesează.

În realitate, aud că vor să vină cu o nouă variantă a Codului penal, nu mai știu nici eu a câta.

Am așteptat, după plecarea mea de la Ministerul Justiției, ca miniștrii care au urmat să vină cu acel proiect de lege de care avem atâta nevoie și care se numește Codul de procedură penală.

Fără acest cod vom continua să plimbăm dosarele între Poliție și Parchet, între D.N.A. și D.I.I.C.O.T., ne vom întreba, la nesfârșit, cine ne ascultă, cu mandat sau fără mandat, cum se scurg informațiile din dosarele penale, ce se poate face și ce nu se poate face în faza actelor premergătoare, procurorii vor continua să aibă o răspundere extrem de firavă cu privire la eventualele abuzuri.

Nu regretați, domnilor liberali, câți sunteți în sală, acum, decizia de a-i obliga pe colegii dumneavoastră Nicolai și Meleșcanu să-și retragă acele amendamente care tocmai urmau să reglementeze răspunderea procurorilor? Guvernul vine, însă, în schimb, cu idei sinucigașe, precum Ordonanța de urgență privind modificarea Legii răspunderii ministeriale.

Sunt de acord și eu că este o lege proastă.

Dacă erați, însă, de bună-credință, nu era firesc să propuneți modificări atunci când ați schimbat esența acestei legi, în 2005? Sau, fascinați de Monica Macovei, nu vă preocupa atunci decât adoptarea unei căi rapide de a-i lichida cât mai repede pe foștii miniștri?

Revenind la ordonanța în discuție, pe lângă faptul că, după opinia mea, contravine vădit prevederilor constituționale, îmi permit să vă atrag atenția, stimați colegi, acelora care se bucură inconștient, acum, că i s-a luat "jucăria" președintelui, că, peste 30 de zile sau câte au mai rămas, președintele va avea la dispoziție o bombă atomică.

Cinci judecători, care, din varii motive, nu au cum să nu sucombe sub șarmul președintelui, vor conferi deciziei acestuia o greutate imposibil de zdruncinat.

Revenind la Codul de procedură penală, dacă Guvernul nu ne prezintă urgent un proiect de lege, adresez tuturor colegilor juriști din Senat rugămintea să o facem noi, printr-o inițiativă legislativă, pentru că altă soluție nu mai văd.

Pentru a încheia, doresc să vă spun că a pune tot ce se întâmplă în țara aceasta numai pe seama fie a Guvernului, fie a președintelui Băsescu reprezintă, după mine, o atitudine simplistă și periculoasă.

Sigur, majoritatea politicienilor îl consideră responsabil pe președintele Băsescu, dar, atunci, și în aceste condiții, îmi permit - și închei - să adresez o întrebare principalelor partide politice și, mai ales, liderilor principalelor partide politice.

Stimați lideri, Există, cu adevărat, preocuparea responsabilă, lucidă, generoasă de a identifica un contracandidat valabil pentru viitoarele alegeri prezidențiale, altul decât Domniile Lor sau Domniile Voastre?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Ioan Chelaru (P.S.D.) - declarație politică având ca temă diaspora maghiară din Moldova și ca titlu Ce caută strigoii străini în Moldova? sau Din nou despre diaspora maghiară din Moldova;

Îl invit la tribună pe domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, Declarația politică este intitulată "Ce caută strigoii străini în Moldova?" sau "Din nou despre diaspora maghiară din Moldova".

Săptămâna trecută, am ascultat, stupefiat, declarația politică a distinsului nostru coleg, domnul senator Sógor Csaba, pe o temă ce viza așa-zisa solicitare a unor părinți din satul Coman, județul Bacău, pentru ca 43 de copii, citez: "să aibă șansa", subliniez șansa, "să învețe și să scrie în limba maghiară".

Ce spune domnul coleg, după ce, cu regret, a constatat că părinții și-au retras cererile înainte de începerea anului școlar? Citez, din nou: "Ce încercau cei 43 de părinți să obțină? Nimic altceva decât să fie învățați copiii lor, la școală, să citească și să scrie, să întregească vocabularul lor în acea limbă pe care o păstrează vorbind între ei, de secole".

Din păcate, cu mare părere de rău, trebuie să mărturisesc, de la înalta tribună a Senatului, că domnul senator Sógor Csaba face o dezinformare crasă.

Aș putea spune chiar mai mult, că minte cu o dezinvoltură nu știu dacă demnă de o cauză mai bună.

Distinși senatori, Ca membru al unor comunități unde se efectuează asemenea operațiuni diversioniste, mă simt dator să fac pentru dumneavoastră câteva precizări.

În fața nenumăratelor tendințe de a denatura adevărul, tendințe ce definesc, în mod eronat, comunitatea romano-catolicilor din Moldova drept o minoritate etnică, prezentând-o sub denumiri ca, citez: "ceangăi", "ceangăi maghiari", este, din nou, momentul să afirmăm că noi, cei care suntem și reprezentăm această minoritate creștină catolică din Moldova, suntem, în fapt, urmașii unor populații românești maghiarizate, așezate în locurile acestea, în principal în județele Bacău, Neamț și Iași, în secolele XVII-XVIII, și nici nu suntem, dar nici nu ne-am considerat vreodată o minoritate etnică.

Reprezentăm și vom rămâne, probabil, o minoritate religioasă, realitate care este cu totul alta decât cea care se afirmă.

Ceea ce a făcut domnul senator săptămâna trecută constituie un model de abuz, întreținut sistematic prin falsuri și denaturări, în dorința de a susține, împotriva tuturor realităților, că, în România, ar fi încălcate drepturile acestor comunități.

Nu cerem nimic, vrem doar să fim lăsați să trăim așa cum ne-au învățat părinții și bunicii noștri!

Nu pot să nu vă spun - și vă spun cu toată sinceritatea - că eu și toți ai mei am trăit și am simțit întotdeauna românește și nimeni, niciodată, n-o să-mi scoată, indiferent câte încercări se vor face, câte cărți se vor scrie, câte declarații politice se vor prezenta, acest fapt din suflet și din conștiință.

În problema romano-catolicilor din Moldova există o linie de abordare care aparține părții maghiare și care se bazează pe o inovație lingvistică, ceangăii maghiari, pe care au raportat-o la comunitatea romano-catolicilor și au creat, astfel, un fals etnonim.

Această linie de abordare ocolește cu mare grijă și dibăcie posibilitatea apartenenței la poporul român a catolicilor moldoveni, elementele tradiționale care îi înscriu, în mod evident, în această arie culturală fiind considerate ca rezultate ale asimilării exercitate de majoritatea românească.

Procedând astfel, evident partizan, în această manieră, partea maghiară ajunge, invariabil, la următoarea concluzie:

în Moldova ar exista o minoritate etnică de origine maghiară, misterioasă, exotică și fascinantă, ceangăii, care este, însă, amenințată cu dispariția, vinovați de această situație fiind, în primul rând, statul român și Biserica Romano-Catolică română. Și, așa, a fost repusă pe tapet, fiind ținută, cu mare grijă, mereu în actualitate, această falsă problemă a ceangăilor.

Chiar credeți că greutățile vieții din România de astăzi nu ne sunt de ajuns și este necesar să mai adăugați, stimați colegi de la U.D.M.R., o povară pe umerii acestei comunități încercând - pentru a câta oară, oare? - să le schimbați identitatea reală? Eu cred că ar fi fost mult mai bine-venite inițiative care să vizeze susținerea creșterii economice și afirmarea culturală, tradițională a zonelor locuite de catolicii din Moldova, măsuri de care comunitățile au nevoie pentru a primi în liniște și echilibru presiunea constantă din cursurile, cererile, donațiile, declarațiile politice, slujbele și posturile de radio și televiziune în limba maghiară, pe care cei aproape 300.000 de cetățeni romano-catolici din Moldova nu le înțeleg, pentru că nu sunt în limba lor maternă.

Este necesar ca identitatea catolicilor moldoveni să fie apărată și conservată, iar noi trebuie să insistăm mereu și mereu ca deciziile adoptate în acest sens să vizeze prezervarea adevăratei identități a acestor comunități.

Circulația persoanelor între Transilvania și Moldova era un fenomen recunoscut, în virtutea căruia legăturile dintre românii din cele două provincii au fost constante și puternice.

Desigur, din cauza statutului defavorizat al populației românești din Transilvania de până la Unirea din 1918, fluxul a fost, mai degrabă, dinspre această provincie spre Moldova decât în sens contrar.

Atunci când situația românilor transilvăneni devenea insuportabilă la ei acasă, se refugiau în Moldova.

Așa au ajuns aici și românii catolici, așezarea lor în zonă fiind accelerată începând de la sfârșitul secolului al XVII-lea.

Acțiunea de maghiarizare a românilor din Transilvania, în esență, presupunea învățarea la nivel popular a limbii maghiare și, de cele mai multe ori, înlocuirea numelor românești prin traducerea lor în maghiară.

Astfel, se explică portul, arhitectura, folclorul, tradițiile și obiceiurile care au corespondențe și înrudiri ce merg până la identificarea cu spațiul cultural al românilor din Transilvania.

Tot așa se justifică și vorbirea graiului românesc transilvănean, știut fiind faptul că moldovenii catolici nu folosesc graiul moldovenesc din zonă, ceea ce elimină teoriile care susțin românizarea lor prin contactul asimilator cu românii din această provincie.

Elementele de limbă păstrate din Transilvania, ca și caracteristica vorbirii siflante, proprie numai arealului lingvistic românesc încă din perioada de formare a limbii, demonstrează, în mod clar, că strămoșii ceangăilor au vorbit românește pe când se aflau în Transilvania și că aceasta a fost limba lor maternă dintotdeauna.

Vorbirea pe care o întâlnim la unele comunități catolice din Moldova este, de fapt, un grai, grai pe care unii îl numesc "ceangău" sau "al ceangăilor".

Este moștenit din perioada șederii în Transilvania, fiind o limbă maghiară însușită parțial, numai pe cale orală, și păstrând nenumărate și fundamentale elemente specifice limbii române.

Acest grai era menit a reprezenta o cale de comunicare cu vecinii secui sau unguri, acolo și atunci, în Transilvania.

Odată veniți în Moldova, unii catolici, aflați într-un stadiu incipient de maghiarizare sau secuizare, au abandonat, în mod natural, graiul numit ceangău, iar cei mai puternic maghiarizați au păstrat acest grai, care nici astăzi și niciodată nu a avut și o scriere proprie.

Și să vă mai aduc un argument.

Faptul că însuși preotul acela secui Zöld Peter, părintele falsului și nefericitului etnonim "ceangăi maghiari", a consemnat despre catolicii moldoveni că vorbesc stricat ungurește este semnificativ. Și gândiți-vă că afirmația a fost făcută în anul 1781, când catolicii veniți din Transilvania nu avuseseră timp să suporte presupusele presiuni asimilatorii ale autohtonilor ortodocși.

Iată de ce afirmăm că nu avem nevoie și respingem această așa-zisă șansă, conform căreia copiii noștri trebuie să învețe să citească și să scrie în limba maghiară, pentru că limba vorbită de comunitățile catolice, limba ceangăilor, nu este limba maghiară.

Încercați, dragi specialiști în această falsă problemă, să faceți efortul să vă obișnuiți cu acest lucru, pentru că nu aceasta este limba noastră maternă pe care o păstrăm vorbind între noi, de câteva secole, așa cum susțineți.

Stimați colegi, În satele și în orașele catolice de pe valea Siretului, Moldovei, Bistriței sau Trotușului încă mai umblă strigoii.

Emisari ai unor cercuri interesate din Ardeal sau chiar din Ungaria ademenesc copiii de ceangăi, promițându-le burse la Budapesta sau aiurea în schimbul însușirii limbii maghiare.

Ce caută emisarii maghiari în inima Moldovei nu e greu de ghicit.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Viorel Duca Senior (P.N.L.) - declarație politică având ca subiect culturalizarea și interesul tinerei generații față de politica și problemele țării;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Duca Viorel, Grupul Parlamentar al P.N.L. Aveți cuvântul. Vă invit la microfonul central.

   

Domnul Viorel Duca senior:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat, Distinși colegi, Vin în fața dumneavoastră cu o declarație politică despre o problemă care este tratată cu indiferență, aș putea spune, chiar cu superficialitate de marea majoritate a clasei politice, nu numai la noi în țară, dar și în mai toate statele europene din fostul bloc comunist.

Este vorba despre problema culturalizării și integrării tinerei generații.

Nu este exclus să ne trezim în următorii ani cu o scădere a interesului tineretului față de politica țării și față de problemele ei importante în detrimentul globalizării, al pieței bunului de consum și al migrației forței de muncă.

Generațiile tinere sunt din ce în ce mai dezinteresate și plictisite de politicieni și de cei care doresc să fie actori politici principali ai acestei țări.

Mă voi referi mai cu atenție asupra generației 1989, care, anul viitor, ar trebui să se prezinte la vot pentru alegerile locale și parlamentare, dar presimt că interesul acestei generații pentru politică va fi estompat de modul de a face politică în această țară.

Tinerii născuți în 1989 sau chiar în 1988, și de ce nu în 1985, sunt interesați, în primul rând, cum să câștige mai mulți bani, cum să-și clădească o carieră pe competențe profesionale, cum să aibă o casă, mașină și multe altele, și nu cum să facă o carieră politică, cum să se implice în deciziile politice ale acestei țări, ca o responsabilitate cetățenească.

Poate anumiți colegi ar considera că acest fapt este un lucru bun, fiindcă ar fi loc de mai mult nepotism, de clientelism politic și de un monopol al generațiilor mai în vârstă.

La ceea ce afirm, deficiențele acestei situații nu s-ar putea vedea decât, probabil, peste 4-5 ani, când va exista riscul să ne trezim cu o clasă politică neperformantă și net inferioară decizional celei existente acum, cu bunele și relele sale.

Generația 1989, la fel ca și cea de după 1985, care nu au simțit dezastrul social al comunismului, nu au cunoscut sau au simțit prea puțin perioada când alimentele erau raționalizate sau libertatea de opinie nu exista, nu sunt sprijinite de noi, politicienii, în special cei din Europa de Est, în a se afirma pentru a deveni pilonii de bază ai societății actuale și viitoare.

Se poate observa că în rândul generațiilor de la sfârșitul anilor ʼ80 și începutul anilor ʼ90 există o discrepanță privind ideile politice față de restul, în sensul că ei îi tratează ca pe niște nonvalori pe cei care discută despre politică, consideră că politica o fac doar cei cu bani și copiii acestora sau că în politică intră frustrații și tinerii care nu au niciun viitor sau nu vor să-și aleagă o profesie adevărată. Și, parțial, dacă recunoaștem, cam au dreptate.

Vinovații suntem noi, parlamentarii și guvernanții, indiferent de culoarea politică, cei care tratăm această criză a tinerilor doar la nivel teoretic, fiind prea slabi să o vedem și la nivelul practic sau poate chiar dorim să nu-i înțelegem.

Tânăra generație devine din ce în ce mai apatică față de multele probleme ale țării și chiar față de perspectivele de progres și dezvoltare ale acestei națiuni.

Pentru a înțelege mai bine ceea ce vă spun, am să ofer câteva exemple scurte și alarmante pentru toți politicienii, nu numai români, ci și din statele foste comuniste.

Conform unui studiu sociologic, realizat în mai multe state europene, se poate observa că, de exemplu, în Bulgaria, tinerii sunt cei mai puțin interesați de viața politică și de societatea civilă din această țară, doar 7% din ei fiind interesați de participarea cetățenească și de implicarea în politică.

Față de 1996, când tinerii erau vârful de lance al manifestațiilor antiguvernamentale, acum, 25% din junii bulgari nu știu că acțiunile lor pot influența viața politică și nu cunosc prea bine nici cine conduce țara.

În Polonia, cu toate schimbările politice, 33% din tineri doresc să părăsească definitiv țara pentru un loc de muncă mai bine plătit în Occident și mai multă decizie politică în favoarea populației.

În schimb, în Rusia, dacă peste 80% din tineri nu au simpatii politice clare și nu sunt atrași de organizațiile de tineret ale partidelor politice, restul de 20% sunt adepții autoritarismului președintelui Putin, consideră Uniunea Europeană un rival și un dușman politic, Statele Unite ca pe distrugătorul marelui imperiu bolșevic, iar statele foste membre ale blocului comunist ca pe niște trădători.

În rândul tinerilor ruși interesați de politică se manifestă și gruparea radicală "Ai noștri", care este adepta hărțuirii adversarilor politici și care propagă cultul personalității președintelui Putin.

Să sperăm că acest gen de model politic nu va fi extrapolat și în alte țări europene, fiind ele chiar și cele comuniste.

Stimați colegi, Prin această declarație politică încerc să trag un semnal de alarmă referitor la importanța tineretului în societatea românească, respectiv în implicarea privind deciziile politice ale țării.

Dezamăgirea, scandalurile politice, piedicile puse oricărei guvernări pentru a-și îndeplini obiectivele sociale, economice și politice creează disconfort și dezinteres în rândul tinerilor între 25 și 35 de ani, care au învățat din experiența birocrației dâmbovițene cu iz fanariot din ultimii 17 ani, dar mai ales în rândul tinerilor care împlinesc 18 ani anul acesta și anul viitor.

Consider, astfel, că există un risc foarte mare ca tinerii competitivi care pot reprezenta viitorul nostru politic să fie înlocuiți cu adepții unui hibrid între democrația totalitară și totalitarismul democratic sau cu cei care preferă să fie genul lui Dinu Păturică, și nu genul lui Jack Kennedy sau Konrad Adenauer.

Atunci vine întrebarea: ce o să facem pentru a împiedica un astfel de precedent?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ștefan Mihail Antonie (P.D.) - declarație politică având ca subiect țara în care miniștrii sunt deasupra legii și ca titlu România, încotro?;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Antonie Ștefan.

   

Domnul Ștefan Mihail Antonie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Declarația mea politică se intitulează "România, încotro?".

Înregistrarea audio-video cu presupusa mită primită de Decebal Traian Remeș prin intermediul lui Ioan Avram Mureșan, care a ajuns la TVR, a ridicat o serie de semne de întrebare și ne-a pus pe gânduri pe noi toți, cei care pretindem că trăim într-un stat democratic.

Am fost uimit când l-am văzut pe Decebal Traian Remeș, de mai multe ori ministru, om de bază în Guvernul Tăriceanu, fiind înfățișat întregii națiuni primind un plic cu bani de la un alt fost ministru.

Nu a fost pentru mine decât o confirmare tristă a faptului că, din păcate, trăim într-o țară condusă de miniștri fără rușine și fără demnitate, o țară în care miniștrii se ridică deasupra legii, iar justiția este preocupată de modalitatea în care au ajuns imaginile la televiziune, o țară în care oamenii cinstiți mai pot fi aflați doar printre cei fără conturi în străinătate și fără vile, cei care abia se descurcă de la o lună la alta.

Azi, vede toată lumea, din nefericire, rușinea uriașă a acestui Guvern, combinația de aservire și incompetență tolerată de prim-ministrul Tăriceanu, de Cabinetul său.

Într-o țară guvernată cinstit, aș fi relatat acum despre arestarea lui Remeș, despre cea a lui Mureșan, despre anchetarea complicilor din Guvern.

Într-o țară guvernată cinstit, prim-ministrul ar fi demisionat în aceeași secundă cu ministrul prins la furat.

Cum poți să mai stai în fața poporului, să privești în ochi omul care te-a votat, cu un program anticorupție, când o țară întreagă a văzut cu cine stai la masă? Politica înseamnă mai mult decât promisiuni, înseamnă și credibilitate.

Dacă până acum nu am reușit să vedem mari corupți după gratii din cauza unor vicii de procedură, atunci, justiția o vor aplica cetățenii din 4 în 4 ani.

Din aceste considerente, cred că actualul Guvern trebuie înlocuit cu un guvern competent, credibil și solid, un guvern care să nu uite de nevoile oamenilor simpli.

Astăzi, suntem, iarăși, nominalizați între primele două-trei țări din Europa în care corupția este, în continuare, totală, în care justiției i se pun piedici, în care educația este în criză, sănătatea este în criză, iar fondurile europene nu sunt absorbite sau sunt absorbite deficitar.

Suntem, din nou, ca acum doi ani, sub amenințarea clauzei de salvgardare.

Am devenit, iar, după ce părea că ne redresăm puțin, oaia neagră a Europei.

Iată-ne, din nou, de unde am plecat!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu (P.S.D.) - declarație politică având următoarele subiecte: 85 de ani de la reîntregirea României; atitudinea lui Markó Béla care împarte România în 15 regiuni; atitudinea sfidătoare a puterii din Republica Moldova față de cetățenii din România;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian Păunescu, pentru declarația politică, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

După aceea, un coleg independent, domnul senator Apostol Neculai.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Rareori, domnilor colegi, am trăit o perioadă atât de jegoasă, atât de urâtă, atât de înjositoare, ca aceea pe care o trăim.

Nu este simplă teroare, nu este simplu șantaj, nu este simplu stat polițienesc, este jeg ordinar. (Trece prin fața tribunei ministrul Varujan Vosganian.)

Sigur că, astăzi, eu protestez împotriva faptului că Guvernul își trimite mereu ministrul finanțelor și economiei să mă separe de dumneavoastră exact când vorbesc de la microfon. (Râsete.)

Astăzi ar fi putut fi o zi de sărbătoare pentru noi, pentru că sunt 85 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand în Catedrala Reîntregirii din Alba-Iulia.

Nu monarhia română, care, în cazul lui Ferdinand, a avut altitudine europeană, nu orgolii separatiste în raport cu Europa ar trebui neapărat să sărbătorim noi azi, ci ideea de Românie întreagă, ideea de Românie Mare.

Din păcate, ne amintim de România Mare exact în momentul în care România este din ce în ce mai mică, din ce în ce mai fărâmițată.

Printr-un blestem și parcă printr-o proastă traducere, și printr-un lacom egoism, am ajuns să considerăm pluralismul drept fărâmițare. Și suntem fărâmițați.

Trăim parcă sub zodia unei noi echipe: racul, broasca, știuca, râma și elicopterul. Toți trag, toate trag, se trage în toate direcțiile.

Se merge împleticit, și din cauza fărâmițării, din cauza dezunirii dintre noi își permit tot felul de provocatori să ne sfideze.

Ne sfidează puterea bolșevică din Republica Moldova, care oprește la graniță niște cetățeni români care erau invitați oficiali ai primarului liberal de Chișinău, ne batjocorește colegul nostru, domnul Markó Béla, care umblă pe harta României parcă se mișcă prin holul propriei case și face 15 regiuni, că așa vrea dânsul, vrea să udemerizeze România, ne batjocorește propria noastră neglijență, propria noastră indiferență, ne batjocorește propriul nostru tembelism când acceptăm să se semneze un act european cu cele două variante, una U.E., alta în limba moldovenească.

Și toate astea se petrec în interiorul acestei erori, că nu există o forță care să coaguleze energiile pozitive și că ne pândim unii pe alții, și că trăim sub zodia "camerei ascunse", o cameră care nu funcționează în toate direcțiile, de exemplu funcționează pe uscat, la restaurante, în aer, dar pe mare nu!

Camera ascunsă nu vede și flota, camera ascunsă se oprește pe uscat, probabil ca să nu se ude! Această "cameră ascunsă" ne ia grija pe care ar fi trebuit să o avem ca purtători de conștiințe, ca să aflăm noi adevărul.

Ba, mai mult decât atât, eu vin de la audierea pe care a făcut-o plenul Comisiilor de cultură ale Parlamentului, audierile celor de la Televiziunea publică.

Se constată un lucru profund surprinzător, trăim una dintre clipele istorice în care o instituție constată că a fost furată, i s-a luat o casetă din dosar, dar nu reacționează, nu o cere înapoi, știe unde e, că a văzut la televiziune, dar nu o cere înapoi! De ce? Nu cumva instituția respectivă chiar asta a dorit, să i se fure? Nu cumva a deschis larg buzunarul cel drept pentru ca să i se fure, și pe cel stâng, ca, eventual, să primească prețul ei? E

posibil așa ceva? Să se fure o casetă de o asemenea importanță, parte a unei anchete în curs și să nu reacționeze nimeni? Să nu spună: "Nemernicilor, ticăloșilor, hoților, vă prindem!", să se audă tropotind autoritățile prin oraș, ca să recupereze caseta? Ei, nu, asta se pare că dorea o parte a ecuației, "Racul, broasca, știuca și elicopterul", nu spun care!

Hai să nu spunem "elicopterul" să spunem "transatlanticul"

sau "vaporul".

Cine e atât de bogat încât să i se fure o casetă de o asemenea importanță și să nu reacționeze? Sau se dorea nu neapărat proces, ăla, "dă-l dracu', o fi când o fi!", ci se dorea compromiterea unor oameni care au nenorocul să fie la guvernare chiar în clipa în care se fură această casetă...

Din sală: Sau a fost uitată!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Sau a fost uitată! Eu am emis și supoziția că s-ar fi putut să fie procurată de la o cișmea din oraș, unde curg dosare, de pe un deal, de pe o vale.

Dar bine că am recunoscut și limba moldovenească! Să ne fie de bine, este frumos, dacă vom recunoaște și limba oltenească, dacă vom recunoaște și limba ferentărească și celelalte, vom putea fi liniștiți! Suntem mai mulți și mai contrarii? Vom recunoaște și limba belgiană, și limba austriacă.

Așadar, domnul Markó Béla dorește neapărat să facă vreo 15 regiuni din România, nu știu câte dorește să facă, dorește în orice caz să aglutineze Mureșul, Covasna și Harghita.

Așa cum am mai spus de la acest microfon, dorește Regiunea autonomă maghiară.

Foarte frumos! E un sens nobil pe care îl dă dânsul cuvântului atât de rece care este "Europa".

Așa parcă simțim o căldură umană când ne gândim că vom trăi în interiorul unui kürtőskalács.

E frumos, e nobil și este pe linia dezvoltării noastre în lume.

Așa ne trebuie!

Separatism în vremuri de regăsire! Dintr-un abuz s-a mers în alt abuz și se ajunge la generalizarea bolii, se ajunge la crearea de mari probleme acolo unde era doar o bubiță.

Se rezolvaseră niște lucruri, trebuia să redescoperim gustul muncii, să creăm fronturi de lucru, să facem autostrăzi și locuințe, împreună cu maghiarii, cu nemții, cu evreii, cu ucrainenii, cu toți oamenii care locuiesc împreună cu poporul inițial al locurilor, poporul român, aici, pe pământul Daciei latine.

Ei, nu, o luăm de la început, nu sunt bune regiunile existente. Și încă o dată întreb și rog să se audă ce spun: este de acord Guvernul României cu crearea acelei regiuni, așa cum se aude din om în om? Trăim perioade folclorice?

Trebuie să știm adevărul noi, parlamentarii trimiși aici, tocmai ca să promoveze adevărul din folclor, de la telefon? Trebuie camera ascunsă pentru a afla adevărul?

Se mai întâmplă și celelalte lucruri care nici nu mai sunt fărâmițări, ci sunt sfidări! Iată, oamenii vinovați de a-l fi omorât pe maiorul Aurel Agachie, în decembrie 1989, la Târgul Secuiesc, au fost scutiți de vinovăție.

Senatorul, colegul nostru, György Frunda a pledat convingător și ei au fost scutiți de vinovăție.

Mai mult decât atât, statul român mai are să le dea ucigașilor și niște bani, să plătească vinovăția lor.

Sunt timpuri jegoase, din păcate! Ceasul parcă se lipește de corp.

Ceasul de mână parcă intră în corp.

E mizerie în jurul nostru și nu știu, pur și simplu chiar nu mai știu pe unde să o luăm.

Eugen Barbu, marele scriitor care a vegheat debutul unora dintre colegii dumneavoastră, avea, din când în când, întrebarea asta: "Pe unde o luăm?" Și eu întreb: pe unde o luăm? Unde faci pasul, găsești o cameră ascunsă, unde faci pasul, găsești o suspiciune, și, încet-încet, ca oameni publici, vom constata ce greu scoatem capul în lume, pentru că nu doar oamenii sunt destinați compromiterii, ci instituțiile, inclusiv prima instituție a țării, care este Instituția Președintelui.

De fapt, Parlamentul e prima instituție a țării.

Nu am de ce să mă bucur de această compromitere a instituțiilor respective, pentru că Parlamentul și președintele trebuie să joace rolul României în bătăliile pentru echilibru și pentru supraviețuirea Românei.

În plan internațional nu facem nimic.

E o tristă batjocură ceea ce se întâmplă. Și această permanentă stare de suspiciune, acest... nici nămol nu pot să-i spun, că nămolul are noblețea lui și puterea lui vindecătoare, această mocirlă, cum mai spuneam, ne descalifică și ne înfundă pe zi ce trece.

Și mai este și câte o veste bună.

În ciuda faptului că, în România, astronomia nu figurează printre materiile predate în școli, iată, elevii români au obținut la Olimpiada Internațională de Astronomie, în Crimeea, două medalii de argint și trei de bronz.

Asta este chiar culmea, să nu faci în școală astronomie și să te duci, ca elev român, în Crimeea, și să iei două medalii de argint și trei de bronz! Se vede treaba că la vârsta acestor copii, stelele încă se mai văd.

Pentru noi, nu se mai vede, din păcate, decât orizontul mocirlos.

În rest, ce să vă spun?

De-atâta rău să zicem că e bine, Se-ntoarce Evul Mediu înapoi, Hei, frați români, fiți liniștiți, în fine, Căci camera ascunsă lucrează pentru voi. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Cornelia Cazacu (P.D.) - declarație politică având ca temă educația și grija față de minori în mediul rural;

O consult pe doamna senator Cornelia Cazacu dacă dorește să mai intervină.

   

Doamna Cornelia Cazacu (din sală):

Nu mai este timp!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Alta a fost întrebarea.

V-am întrebat dacă doriți să interveniți.

Dacă doriți, poftiți la microfon.

Aveți cuvântul, doamna senator Cornelia Cazacu, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Microfonul central, vă rog.

 
   

Doamna Cornelia Cazacu:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Ne-am indignat cu toții și ne-am declarat oripilați de situația fetiței din Vaslui care se prostituează de la vârsta de 8 ani pentru țigări și băutură.

Revolta noastră nu este, însă, decât de fațadă.

Situația respectivă, în cel mai bun caz, nu arată decât că nu cunoaștem realitățile de la nivelul satului românesc.

Cea mai bună dovadă a faptului că nu au asistat la un caz excepțional este însăși situația din comuna respectivă: 10 îmbolnăviri cu boli venerice, dintre care 4 fete cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani, 4 adolescenți de sex masculin și doi bărbați aflați la vârsta senectuții.

Autoritățile locale fuseseră avertizate încă de acum doi ani asupra modului de viață al minorei care a făcut obiectul expunerii publice.

De ce nu a fost sesizată Protecția copilului? Dintr-un simplu motiv: primarul a spus cu gura lui, la un post de televiziune, că nu se amestecă acolo unde există deja doi părinți, chiar dacă aceștia își fac sau nu își fac datoria de părinte.

Cu alte cuvinte, la nivel rural, în România anului 2007, maturii încă mai cred că un părinte are drept de viață și de moarte asupra copilului pe care l-a conceput și că nu este treaba societății să se amestece în modul în care este crescută și educată generația tânără.

Ba, pentru a pune tânăra generație la treabă, în slujba comunității, mulți dintre bărbați au cerut servicii speciale copilelor care i-au îmbolnăvit, în final, cu sifilis.

De ce ar trebui să considerăm că satul Poieni este o excepție? Mai crede cineva asta? Eu sunt convinsă că nu!

Pe de altă parte, am întâlnit, în comunitățile rurale, cazuri de părinți care-și trimit doar băieții la școală.

Aceștia cred că fetele nu trebuie să știe carte, că nu au nevoie de asta.

Trăim într-o societate de exploatare fizică a femeilor, am putea spune.

Care este urmarea? Un viitor în care capacitatea intelectuală a femeilor este amanetată plăcerilor fizice ale bărbaților și câștigului financiar imediat al părinților acestor fete.

Evoluția societății românești, în aceste condiții, evident, nu există.

Fetele care scapă de exploatare fug să îmbogățească, cu produsul minții lor, societățile occidentale.

Acesta este motivul principal pentru care vom rămâne pe veci o țară săracă.

Suntem săraci în sentimente, în inteligență, în capacitatea de a ne dori nouă binele pe termen lung.

În alte țări europene există instituții abilitate care se ocupă, în mod constant și temeinic, de protecția copilului, cum ar fi instituția Avocatul Copilului.

Este interesat cineva să repare lucrurile la noi în țară?

Poate doar dacă este momit cu 15.000 de euro, un Q7, palincă sau caltaboș.

Am putea începe prin a da șpagă autorităților să se îngrijească și de români, nu doar de contracte.

Se oferă cineva să demareze acest proiect?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Neculai Apostol (independent) - declarație politică cu titlul Cine îi va apăra pe fermierii români în Uniunea Europeană?;

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Neculai Apostol. Aveți cuvântul.

   

Domnul Neculai Apostol:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cine îi va apăra pe fermierii români în Uniunea Europeană?".

Analizând competențele profesionale ale candidaților nominalizați de fiecare partid politic pentru a ne reprezenta în Parlamentul European, am constatat, cu surprindere, că nici măcar unul dintre acești potențiali europarlamentari români nu are preocupări sau cunoștințe legate de activitățile din agricultură, industrie alimentară și mediu, extrem de importante în spațiul comunitar.

Astfel, devine extrem de îngrijorător modul cum vom fi reprezentați și cum vor fi apărate legitim interesele agricultorilor români, în condițiile în care se discută deja despre intenția de a reproiecta o schimbare profundă a politicii agricole comunitare, schimbare bazată, în principal, pe eliminarea subvențiilor de la bugetul Uniunii Europene.

Neavând nici măcar un europarlamentar de specialitate, care să provină din sistemul agricol, care să-i înțeleagă mecanismele și conexiunile pe orizontală și verticală, ne întrebăm cine îi va apăra pe fermierii români, care vin abia acum în piața agricolă comună.

Grație politicii agricole comune bazate pe subvenții, care a funcționat mai bine de o jumătate de secol, fermierii occidentali, care au fost principalii beneficiari ai fondurilor europene, și-au consolidat și dezvoltat fermele și exploatațiile agricole, le-au dotat cu tehnică și tehnologie competitive, performante, au reabilitat și dezvoltat infrastructura agricolă.

După lărgirea în valuri succesive a Uniunii Europene, o eventuală renunțare la subvențiile comunitare, destinate, în principal, agricultorilor din estul continentului, ar genera o competiție inegală, care ar determina bascularea pieței agricole comune, prin care excedentele agricole vestice să-și caute debușee în noile state integrate în contul lipsei de performanță a fermierilor autohtoni. Și, aici, m-aș duce doar la datele statistice care arată că importăm nici mai mult, nici mai puțin de 70-75% din carnea de porc, 40-45% din carnea de pasăre, aproape în totalitate carne de taurină, ca să nu mai vorbim de deficitul balanței comerciale, care este de aproape peste 2 miliarde euro.

Aceste riscuri potențiale trebuie, însă, înțelese la corecta lor dimensiune, ca impact și consecințe pe termen mediu și lung, cu afectarea complexă, de ansamblu, a procesului de dezvoltare rurală durabilă și stabilă, reclamând, astfel, a avea reprezentanți de seamă care să ne reprezinte în Parlamentul European.

Prin această declarație politică doresc să sensibilizez conducătorii partidelor politice din tot spectrul politic, pentru a reflecta, atunci când recrutăm sau nominalizăm persoane pentru candidați în Parlamentul European, și nu numai, chiar și în Parlamentul României, pentru a fi responsabili și competenți, pentru a promova și apăra interesele și valorile românești, chiar în grupurile politice comunitare cărora le vom aparține.

România trebuie să-și susțină și să-și promoveze identitatea în spațiul comunitar, conform principiului "unitate în diversitate", inclusiv în domeniul definirii corecte și echitabile a politicii agricole comune, respectând simultan principiul subsidiarității, în acord cu interesele naționale legitime.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Mihai Ungheanu (P.R.M.) - declarație politică având ca subiect limba română;

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihai Ungheanu, ultimul coleg vorbitor.

De asemenea, adresez rugămintea colegilor senatori care mai sunt înscriși, menționându-i pe domnii senatori Ion Vărgău, Jan Vraciu, dar mai sunt și alți colegi, să depună la secretariat intervențiile politice, întrucât timpul a expirat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor colegi, Intervin, pentru că nu vreau să treacă această zi fără a vorbi despre limba română.

Presa ne aduce la cunoștință un lucru privit cu o anumită detașare, că, într-un document de circulație internațională, România, ca parte, și, alături, Republica Moldova au semnat, în comun, un text în care limba celor dintre Prut și Nistru este intitulată limbă moldovenească.

Acea limbă nu este limbă moldovenească, ci este limba română!

Foarte multă vreme, în cultura română, în universitatea românească s-a lucrat în vederea cultivării acestei limbi.

Numai Stalin, în 1924, inventând o Republică Transnistreană, a ajuns să definească limba română de acolo ca limbă moldovenească, adică altceva decât limba română.

Problema este nu numai politică, ci este și de identitate.

Este limpede că diplomații români trebuiau să fie foarte atenți cu acest lucru, că nu ar fi trebuit să accepte, că trebuiau să negocieze și că documentul în cauză trebuia să cuprindă, ca limbă de cealaltă parte, limba română.

Concesia făcută este mai mult decât o concesie, este o cedare, este un abandon foarte ciudat, creat de unii politicieni români, care, altfel, pozează în figuri savante, oameni de cultură, de orizont european, neglijează lucruri elementare în ceea ce îi privește pe români, România și cultura noastră.

În anii '50, vreau să vă reamintesc, s-a predat în universități o variantă, mai ales prin Alexandru Graur, cum că această limbă vorbită între Prut și Nistru de români este limbă moldovenească.

Alături, a existat academicianul Alexandru Rosetti, care vorbea despre limba dintre Prut și Nistru ca limbă română.

Bătălia a continuat.

Faptul că acolo se vorbește românește ne-o arată literatura care se scrie acolo, ne-o arată cărțile lui Vieru, Dabija.

Acolo a fost o resurecție literară excepțională legată de generația Nichita Stănescu și Adrian Păunescu.

Cum și-au permis diplomații români, Guvernul României, să accepte, într-un document internațional, o asemenea concesie, care, în loc să-i ajute pe românii de acolo să-și păstreze identitatea, îi ajută să și-o piardă, pentru că este o mască nouă pentru niște oameni care erau și se consideră români, care au militat pentru România și a căror limbă este limba română.

Ion Ungureanu, ministrul lor de cultură, un mare regizor de teatru, a militat pentru acest lucru și le-a spus: "Vreau să-mi arătați dicționarul de la limba română la limba moldovenească".

A apărut și această performanță, ca un dicționar de limbă română să aibă opus cuvinte moldovenești.

De fapt, sunt aceleași cuvinte, dar "performanța cea mare" este inadmisibilă și greu de iertat acestui Guvern Tăriceanu, care și în alte chestiuni de politică externă s-a purtat ca și când tradiția românească nu ar exista și cultura românească ar fi zero.

Deci este de neiertat că, în negocierile care au avut loc, s-a putut accepta și s-a semnat un document în care partea românească recunoaște că acolo se vorbește altă limbă decât limba română.

Pare banal, dar lucrul este extrem de grav și am vrut ca el să fie consemnat astăzi, de la tribuna Parlamentului României, pentru că, prea adesea, jucându-se cu noțiuni, cu elemente, cu mize importante ale vieții noastre românești, unii politicieni de azi, care, de altfel, și-au dovedit dezorientarea și dezinteresul pentru cultura națională, se joacă în permanență.

Așadar, nu putem fi de acord cu un asemenea tratament, cu o asemenea negociere, cu o asemenea atitudine diplomatică a unor ambasadori români, a unor diplomați care uită pe cine reprezintă și cum reprezintă.

Politica nu se face fără istorie și fără cultură! (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
   

Adresez rugămintea colegilor senatori care ar fi dorit să aibă intervenții în ședința de astăzi să le prezinte în scris la secretariatul tehnic al ședinței.

 
   

Următoarele declarații politice nu au fost citite în plen și au fost depuse la secretariatul Senatului.

 
  Jan Vraciu (P.D.) - declarație politică având ca temă lupta anticorupție;

Domnul Jan Vraciu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Dacă promisiunea cu care s-au câștigat alegerile din 2004 s-a referit la lupta anticorupție, atunci este limpede ca lumina zilei cât este de importantă pentru poporul român respectarea acestei promisiuni.

Coruptibilitatea stă la baza succesului în România.

Omul de rând știe că este un ingredient de bază în lupta sa pentru supraviețuire.

Fără folosirea șpăgii este imposibil să înaintezi.

Unii dau, alții primesc, se înțelege.

Unii dintre funcționari nu-și pot păstra slujba dacă nu devin și ei o piesă în acest mecanism, care, ca să nu scârțâie din răsputeri, trebuie uns periodic.

Nimic nu este mai bine reglementat, instituționalizat și cunoscut în România ca mecanismul șpăgii.

Tocmai din cauza faptului că se ia și se dă șpagă în acest mod, cei ce sunt prinși afișează figuri de-a dreptul inocente: de ce tocmai noi?

Ca urmare a purtărilor sale evazive și a comportamentului său retractil în plan politic, Emil Constantinescu mi s-a părut întotdeauna un personaj tragic, deoarece distanța dintre înălțimea idealurilor la care visa și putința de a le transforma în realitate este imensă.

În vremurile sale de glorie a încercat și el să trântească la pământ balaurul corupției, deziderat prea mare pentru un personaj politic atât de mic.

Acum este nevoit să apară, din nou, într-o postură care îl dezavantajează prin asocierea P.N.L.-P.N.Ț.-C.D. într-un fantomatic pol de dreapta.

Tocmai când se fotografia fațăprofil în tandem cu Tăriceanu, pentru posteritate, a picat și rușinea cu Mureșan, ca ironia destinului să fie totală.

Suntem un popor vorbăreț.

Prin urmare, s-a vorbit mult, zilele acestea, despre chestiunea Mureșan-Remeș.

În loc să se abordeze problema corupției la nivel înalt, discuția a fost împinsă, în mod deliberat, pentru a i se atenua contururile, spre discutarea chestiunii dacă a fost sau nu deontologic să fie difuzată.

Bombardat literalmente de discuții pretențioase în care se amestecau sintagme precum "dreptul la imagine", "dreptul la viața privată", "încălcarea procedurilor", telespectatorul onest, care este, în același timp, și cetățean onest, nu știe ce să mai creadă.

Lucrurile sunt, de fapt, jenant de simple, iar poporul român, care are simțul dreptății în sânge, a înțeles firul poveștii: doi miniștri fură, în cel mai nesimțit mod cu putință, trădând cu hărnicie idealul luptei anticorupție pe ceva mai mult de 30 de arginți.

Imaginile și filmul narativ prezentat la televiziune asta arăta: doi miniștri mânați de o lăcomie vorace, care a desfigurat pentru totdeauna nu numai propriul lor profil moral, ci și vecinătățile în care mișunau, partidele politice din care fac parte, ministerele pe care le conduc.

Și când te gândești că preacinstitul domn Remeș l-a făcut praf pe predecesorul său Gheorghe Flutur, în cuvinte bine ticluite, pentru ca, vezi bine, să ne rămână întipărit momentul venirii sale pe tronul imperial de la agricultură.

M-aș fi așteptat ca presa, credincioasă adevărului pe care spune că îl servește, să-și facă datoria și să livreze opiniei publice acest decupaj trist din viața noastră reală, pentru ca, prin extirpare și tratare, această infecție să nu mai recidiveze.

În loc de asta, prin intermediul exact al trâmbiței care proclamă despre sine că este trâmbița adevărului, s-au revărsat sute de opinii mai mult sau mai puțin rafinate ale avocaților diavolului, opinii care se vor anestezic pentru minte și tampon pentru dreapta judecată.

De ce ne mai mirăm că tirajele ziarelor scad și că românii vor să vadă, mai degrabă, scene de cruzime, dar reale, decât "rafinamentele juridice" livrate de comentatorii politici hăituiți?

Gheorghe a demonstrat că TVR 1 a avut dreptate să difuzeze filmul, indiferent cum l-a obținut, că Alexandru Sassu nu este decât preșul pe care se șterge ultimul politicastru, că perdeaua de fum a invocării procedurilor este un simplu gest al celor obișnuiți să gândească în funcție de grosimea teancului de euro.

Într-un talmeș-balmeș ce amestecă vicios dreptul la imagine cu dreptul la viața privată, procedurile judiciare cu oportunitatea psihologică, ni s-au livrat lecții de deontologie și etică procedurală.

Ce drept la imagine să pretindă Remeș, acest atlet al râgâiturii demagogice și polisportiv al lăcomiei?

Lucrurile sunt de o simplitate de-a dreptul oligofrenă: un ministru fură și oamenii l-au văzut că fură.

Niciunul dintre cei care au contestat isteric procedura nu a luat în calcul ideea că au asistat la niște secvențe pur și simplu adevărate.

Au preferat să se dea cu capul de bordură la vederea unor scene de o elocvență amețitoare.

O fi dreptul avocaților sistemului să-și slujească clienții în penibile talk-show-uri, dar este datoria presei să arate adevărul, indiferent care sunt consecințele sale.

Trecuți cu arme și bagaje de partea cancerului oligarhic, mult prea mulți devin părtași la frângerea șirei prea încercatei Românii.

Demersul despletit al celor pomeniți are un singur punct forte: ideea că justiția nu trebuie făcută în stradă și la televiziune.

Întrebarea de bun-simț este însă următoarea: dar își face justiția datoria? Și-a făcut măcar într-unul din cazurile care au stârnit revolta în opinia publică? Câți dintre vinovații ultimilor 17 ani au ajuns dincolo de gratii, de la asasinii din decembrie 1989 la polițiștii implicați în accidente de automobil, trafic de droguri, asocieri cu infractori, privatizări frauduloase și mituiri nerușinate? Este vreunul condamnat?

Orbiți de ură că a ieșit la lumină o probă a monstruozității sistemului, zapciii din presă s-au dat de ceasul morții pentru a muta discuția pe implicarea Cotrocenilor.

Firește, Băsescu este de vină pentru toate relele, este vinovat că se străduiește să pună în practică ceea ce a promis în campania electorală și nu adoptă politica struțului, văzându-și, eventual dincolo de zidurile Cotrocenilor, de propriile afaceri.

Este vinovat pentru că pleacă urechea la ceea ce vor proștii de români și chiar încearcă să acționeze după cum simt ei.

Cazul Remeș a devoalat, cu o forță implacabilă, complicitatea dintre politicieni - mă refer și la cei care au uitat că menirea lor este să spună adevărul, și nu să se transforme în avocații din oficiu ai ticăloșiei și nemerniciei.

Pentru politicieni și jurnaliștii-anexă a proceda conform unui mandat popular este ceva odios, respingător, un fel de ucigă-l toaca, pe care trebuie să pui extinctorul cu tămâie.

Democratic este să șpăguim ca la balamuc, să pozăm în adevărați români verzi, nu să ne amintim că alegerile s-au câștigat pe lupta anticorupție.

De ce ne mai mirăm că tirajele ziarelor scad și că românii vor să vadă, mai degrabă, scene de cruzime, dar reale, decât "rafinamentele juridice" supte de comentatorii politicii de sub unghiile patronilor?

În fond, și unele, și altele sunt la fel de atroce, cu nuanța că ticăloșia jurnaliștilor vânduți este mai urât mirositoare decât cea mai sinistră imagine cu viol în grup livrată la domiciliu prin televiziunile-ghenă.

  Ion Vărgău (P.S.D.) - declarație politică având ca temă județul Tulcea - zonă defavorizată

Domnul Ion Vărgău:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Integrarea în Uniunea Europeană a însemnat pentru toți românii un moment de bucurie și împlinire, a reprezentat un nou curent în domeniul economic și social, în care au crezut și au sperat că le va aduce un trai mai bun și condiții de viață civilizate.

În curând se vor împlini 4 ani de când românii au ales schimbarea, sperând într-un viitor mai bun, într-o viață mai ușoară, cu mai puține griji și nevoi, așteptând ca cei cărora le-au acordat încrederea să își îndrepte atenția asupra problemelor reale cu care se confruntă populația zi de zi.

În acești ani, pentru mulți români nu s-a schimbat nimic.

S-au ales doar cu promisiuni și au asistat la numeroase dispute pe scena politică, dispute care nu au făcut altceva decât să descurajeze cetățenii care au devenit dezinteresați de clasa politică.

Aceste sentimente sunt împărtășite și de locuitorii județului Tulcea, un județ clasat printre cele mai sărace din țară, unde, din cauza poziției geografice, se pot dezvolta doar anumite ramuri ale industriei.

Agricultura și turismul sunt două domenii care pot fi exploatate în această zonă și poate singurele care constituie surse importante de venit pentru locuitorii județului Tulcea.

Populația din această zonă a avut de suferit, în ultimii ani, din cauza unor factori naturali greu de controlat, iar în această vară agricultorii și crescătorii de animale au pierdut foarte mult din cauza secetei, care le-a distrus culturile și le-a diminuat efectivele de animale.

Practicarea turismului în Delta Dunării, cea mai mare rezervație de ținuturi umede din Europa, reprezintă o alternativă pentru localnici, deoarece le asigură noi locuri de muncă și venituri suplimentare față de activitățile tradiționale.

Din nefericire, și această ramură a întâmpinat dificultăți în ultimii ani.

Fiind o țară europeană, turiștii care ne vizitează așteaptă servicii și condiții la standarde europene.

Deși uneori accesul în Deltă este dificil din cauza infrastructurii slab dezvoltate, în prezent, și accesul în județ este dificil, deoarece Ministerul Transporturilor a anulat cursele feroviare Tulcea-București, care asigurau confortul necesar deplasării turiștilor către aceste ținuturi.

Acum, fie că sunt simpli cetățeni, turiști sau studenți care au optat pentru o formă de învățământ superior într-un alt județ, sunt nevoiți să suporte cu toții aglomerația și lipsa de confort din microbuze.

Am făcut numeroase sesizări la Ministerul Transporturilor cu privire la reintroducerea trenului inter-city Tulcea-București și retur, dar, din păcate, ne-am ales doar cu promisiuni care nu s-au concretizat până în prezent.

Domnilor guvernanți, Turismul în Delta Dunării reprezintă o sursă importantă de venit pentru județul Tulcea, este o zonă în care s-a investit foarte mult în ultimii ani și rezultatele nu au întârziat să apară.

Indiferent de zona din care provin, nevoile și problemele cetățenilor sunt aceleași: lipsa locurilor de muncă, pensii și salarii mici, medicamente compensate insuficiente, lipsa locuințelor pentru tineri.

Stimați colegi, Aceasta este realitatea în care trăim de câțiva ani și, cu acest prilej, doresc să fac un apel la întreaga clasă politică ca această stare de incertitudine și nesiguranță să înceteze și problemele populației să fie tratate cu mai multă seriozitate și responsabilitate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Aprobarea programului de lucru și a ordinii de zi  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Încheiem acest prim punct înscris în ordinea de zi.

Stimate colege și stimați colegi,

În urmă cu o oră și jumătate prezentam programul de lucru al Senatului, respectiv lucrări în plen până la ora 19,30, și vă reaminteam că ordinea de zi este cea care a fost propusă de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare și care vă este distribuită.

Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru al Senatului.

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Invit colegii senatori în sală, iar pe cei prezenți îi invit să-și ocupe locurile și să participe la vot.

Plenul Senatului, în unanimitate, cu 42 de voturi pentru, a aprobat programul de lucru al Senatului.

Rugămintea ar fi să folosiți un sistem unitar de vot.

Nefiind observații legate de ordinea de zi, o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Cu 48 de voturi pentru și o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Stimate colege și stimați colegi, La începutul ședinței am prezentat o listă cu acte normative dezbătute și adoptate în Parlamentul României, care au fost depuse la secretarul general, iar în situația în care apreciați că aceste acte normative conțin prevederi cu caracter neconstituțional, aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională.

Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 15-20 octombrie 2007  

La punctul 2 în ordinea de zi avem programul de lucru al Senatului în această săptămână. Este o singură modificare importantă.

Mâine, la ora 11,30, avem o ședință comună festivă a Senatului și Camerei Deputaților, avem dezbaterea unor materiale înscrise în ordinea de zi, alocuțiunea domnului Hans-Gert Pöttering, președintele Parlamentului European;

de la ora 13,00, ședința Biroului permanent al Senatului, iar după-amiază, lucrări în comisiile permanente; miercuri, lucrări în plen; joi, lucrări în comisii; vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă nu aveți comentarii în legătură cu programul de lucru al Senatului, vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestuia.

Vă rog să votați.

Programul de lucru al Senatului pentru această săptămână este aprobat de plen cu 54 de voturi pentru și o abținere.

Prezentarea componenței biroului Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului  

Stimate colege și stimați colegi, Vă reamintesc că, în urmă cu aproape o lună, colegii din Grupul parlamentar al P.R.M. l-au propus pe domnul Petru Stan, membru al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, iar ca membru al acestei comisii a fost ales vicepreședinte.

Componența biroului comisiei: președinte - senator Dan Cârlan, Grupul parlamentar al P.D.; vicepreședinte - senator Petru Stan, Grupul parlamentar al P.R.M., secretar - senator Gabriel Aurel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea inițiatorilor, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism  

La punctul 3 din ordinea de zi avem o notă privind aprobarea retragerii unei Propuneri legislative pentru completarea Legii nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Inițiatori, colegii senatori Gheorghe David și Alexandru Pereș.

Dacă nu sunt observații în legătură cu această solicitare, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați.

Renunțare acceptată de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru și o abținere.

Aprobarea prelungirii de la 45 la 60 de zile a termenului de dezbatere a Propunerii legislative privind organizarea activității de expertiză criminalistică judiciară și extrajudiciară  

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere pentru următoarea inițiativă legislativă: Propunerea legislativă privind organizarea activității de expertiză criminalistică judiciară și extrajudiciară.

Este un proiect de lege extrem de greu, motiv pentru care se solicită de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări prelungirea termenului de dezbatere de la 45 de zile la 60 de zile.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 49 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, solicitarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost aprobată de plenul Senatului.

Adoptarea prin împlinirea termenului, la data de 9 octombrie 2007, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului  

La punctul 5 din ordinea de zi avem adoptarea, prin împlinirea termenului, la data de 9 octombrie 2007, a următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

A fost adoptată tacit, urmând să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Termenul de dezbatere s-a împlinit pe data de 9 octombrie 2007.

Adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului adițional, semnat la București la 29 septembrie 2006, la Scrisoarea de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la data de 3 iulie 2001  

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului adițional, semnat la București la 29 septembrie 2006, la Scrisoarea de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la data de 3 iulie 2001.

Raportul este întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

   

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor și Reformei Administrative:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Obiectul de reglementare a prezentului proiect de lege constă în ratificarea Protocolului adițional, semnat la București la 29 septembrie 2006, la Scrisoarea de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la data de 3 iulie 2001, ratificată prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2001 și aprobată, apoi, prin Legea nr. 664/2001.

În baza scrisorii de înțelegere, se încheie, anual, un protocol adițional, prin care acesteia i se aduc modificări, în scopul suplimentării asistenței oferite de Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru Guvernul României.

Prin protocolul adițional supus ratificării, partea americană a propus ca fondurile furnizate să susțină derularea a două noi proiecte, destinate să susțină capacitatea instituțiilor de urmărire judiciară și juridice din România, de a sesiza și/sau instrumenta, în mod eficient, actele de corupție, traficul de 16 ființe umane, crima organizată, terorismul și alte infracțiuni, să dezvolte capacitățile instituțiilor de aplicare a legii, de a combate, în mod eficient, cazurile de criminalitate informatică și infracțiunile privind drogurile atât la nivel național, cât și la nivel local.

În conformitate cu legislația română în domeniu, pentru a intra în vigoare, protocolul adițional trebuie să fie ratificat de Parlament, prin lege.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rugăm să adoptați proiectul de act normativ în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator Jan Vraciu să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Aveți cuvântul. Microfonul 6.

 
   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în ședința din data de 25 septembrie 2007, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Stimați colegi, este prezent și domnul ministru Teodor Meleșcanu, în mod normal, nu excepțional!

Invit colegii senatori în sală.

Stimați colegi, Dacă nu doriți să interveniți la dezbateri generale, vă rog să-mi permiteți să vă reamintesc că Senatul dezbate această lege cu caracter ordinar în calitate de Cameră decizională.

Nefiind amendamente, supun votului dumneavoastră atât raportul favorabil, întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Cu 55 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri, raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului.

 
Respingerea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosință gratuită Ambasadei Franței la București  

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosință gratuită Ambasadei Franței la București.

Raportoare este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat Corneliu Dobrițoiu, pentru a prezenta proiectul de lege. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

   

Domnul Corneliu Dobrițoiu - secretar de stat în Ministerul Apărării:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosință gratuită Ambasadei Franței la București a fost adoptată în considerarea relațiilor de cooperare internațională, stabilite între statul român și cel francez, precum și pentru onorarea angajamentelor asumate prin acord bilateral.

Prin acest demers, s-a răspuns solicitării Ambasadei Franței la București cu privire la punerea la dispoziție a unei părți dintr-un imobil situat în orașul Otopeni, aflat în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Apărării, în scopul realizării unui nou sediu pentru Liceul "Anna de Noailles".

Având în vedere că edificarea acestei instituții este necesară pentru realizarea continuității educării tinerilor, vă adresăm rugămintea de a da acordul dumneavoastră favorabil Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Jan Vraciu să prezinte raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Jan Vraciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a luat în dezbatere solicitarea Ambasadei Franței la București pentru darea în folosință a unui imobil, în vederea realizării unui nou sediu pentru Liceul "Anna de Noailles".

Proiectul de lege a primit aviz negativ de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și a primit aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și-a însușit argumentația din expunerea de motive și a hotărât să adopte raport de admitere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Vă rog, domnul senator Nicolae Iorga.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte și stimați colegi, Domnul ministru ne-a explicat că este vorba despre un acord bilateral.

Cred că acest acord bilateral trebuia mai mult dezvoltat și mai mult pus la dispoziția noastră, pentru că, vă mărturisesc cu mâna pe inimă, nu mă gândesc la altceva decât să nu jignim marea putere europeană, care este Franța, dându-i, așa, de pomană, un imobil.

După știința mea, în acea parte din imobil sau imobilul, nu am înțeles eu prea bine, s-a aflat, înainte, fostul "Muzeu al Aerului", iar suprafața totală depășește un hectar și ceva.

Dați-mi voie să mă gândesc - nu pot să nu mă gândesc, văzând că acolo se preconizează un liceu -, să mă întorc în timp, la Școala franceză, care s-a mutat la "Bordei", care "Bordei" s-a mutat în spatele Guvernului, ca despăgubiri sau la schimb cu Constanda.

Repet, aș vrea mai multe explicații de la dumneavoastră pe această temă, aș vrea să știu dacă ordonanța a intrat în vigoare și dacă deja se folosește de Ambasada Franței acel imobil, și care este taina.

Noi, nimic.

Iar nimic?!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul senator Șerban Mihăilescu.

 
   

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte, Eu am două întrebări, pentru că explicațiile oferite sunt extrem de subțiri.

În primul rând aș dori să întreb de când durează această chestiune.

Din datele pe care mi le mai amintesc, noi trebuia demult să facem un asemenea gest de reciprocitate cu partea franceză, dar, din păcate, metoda folosită de Guvern mi se pare total deficitară.

Dânșii, adică Guvernul, transmit săptămânal, sub formă de hotărâri de guvern, zeci de imobile sau părți de imobile dintr-o parte în alta, din proprietate publică în proprietate privată.

Vin tot felul de năzdrăvănii, dar din ce am citit astăzi, acolo, ar necesita mai multe dezbateri decât un proiect de lege.

Calea Victoriei nr. 218, după amintirile mele, fostul sediu al M.I.C.M.-ului... s-a scos o hotărâre de guvern, el fiind deja ras...

Mă rog, tot felul de minuni.

Întrebare: de ce nu s-a discutat cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, care are nenumărate clădiri pe care le putea pune la dispoziție printr-un simplu protocol? De ce nu s-a discutat cu R.A.A.P.P.S.-ul, care nu are în cap decât să vândă tot felul de chestiuni și au mai și luat niște spații acum, printr-o altă hotărâre de guvern? Să pună R.A.A.P.P.S.-ul la dispoziție!

Toate aceste acte nu necesită acceptul Parlamentului.

Dau și o ordonanță de urgență și, iertați-mă, la acest gen de explicații, șansele de a fi promovată sunt foarte mici, mai ales că are și caracter organic.

Nu este prima dată când mă plâng de lipsa de inspirație a Executivului, dar pentru o parte dintr-un imobil nu trebuie să procedeze în acest fel și dacă vor meditații, pot căpăta, dar este prea mult.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

De asemenea, pentru mai multe întrebări, domnul senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aveți dreptate, am pregătit mai multe întrebări, pornind de la această ordonanță.

Prima întrebare: de ce ordonanță de urgență, și nu un alt act normativ al Guvernului la care făcea referire domnul senator Mihăilescu?

Apoi, o altă întrebare: se aplică principiul reciprocității și în Franța, la Paris? Printr-o lege a Parlamentului francez s-a hotărât să se dea Ambasadei României, respectiv țării noastre, cu titlu gratuit, un imobil similar, cu o suprafață de 1,44 hectare și circa 2.000 de metri pătrați, suprafață construită, pentru a realiza un liceu românesc pentru numeroasa comunitate românească, și nu romă de la Paris?

O altă întrebare: în ipoteza în care și alte ambasade vin cu asemenea solicitări la Guvern, se va proceda la fel și există această posibilitate, această disponibilitate în ceea ce privește satisfacerea unor asemenea cereri?

O altă întrebare: de ce ați acceptat să jigniți marea, puternica și bogata Franță, să-i oferiți cu titlu gratuit acest imobil? Măcar cu chirie să i-l fi dat, ca să nu-i jigniți în felul acesta!

Ultima întrebarea: de ce nu ați oferit acest imobil Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului pentru cămine studențești, și studenții bucureșteni să nu mai fie umiliți și chinuiți să plătească chirii mari?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Întrebări, în prima fază, pentru domnul secretar de stat.

Domnule ministru Teodor Meleșcanu, aveți cuvântul.

Microfonul 2.

 
   

Domnul Teodor Viorel Meleșcanu - ministrul apărării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este pentru o scurtă intervenție de clarificare.

Aș vrea să subliniez, de la bun început, că, potrivit Acordului încheiat între noi și Republica Franceză în legătură cu funcționarea, la București, a liceului francez, s-a convenit ca partea română să ofere localul, iar partea franceză să asigure cheltuielile de funcționare a școlii.

În baza acestui acord, partea franceză a venit cu propunerea de a crea un liceu francez care să corespundă ambițiilor și numărului de elevi români care doreau un liceu francez, care să corespundă ambițiilor și numărului de elevi români care doresc să urmeze cursurile liceului francez, iar transferul în proprietate, o întrebare a domnului senator Funar, este absolut necesar, pentru că, altfel, nu are dreptul nimeni să facă investiția de construire a unui liceu cu toate facilitățile aferente dacă nu sunt proprietari.

Vreau să vă precizez că liceul despre care se vorbește este o bucată de teren, deci nu conține pe el construcții care pot fi închiriate și pot fi folosite.

Sigur că este o întrebare firească legată de principiul reciprocității.

Deocamdată, la Paris nu am avut cereri pentru crearea unui liceu românesc.

Am avut și avem, în continuare, foarte multe cereri ca școlarii din România să urmeze liceul francez, cereri care nu pot fi satisfăcute din motive legate de lipsa imobilelor, lipsa spațiilor necesare.

Aș vrea să subliniez foarte clar că este vorba despre un teren, că este vorba despre o obligație care decurge dintr-un acord pe care noi l-am încheiat și Parlamentul, în înțelepciunea lui, l-a ratificat.

Este o obligație pe care ne-am asumat-o și este o operație în care noi dăm terenul, iar tot ce înseamnă cheltuieli de construcție și de funcționare a școlii rămân, în continuare, în sarcina părții franceze.

Din punctul meu de vedere, domnule președinte, dacă îmi permiteți o sugestie, cred că în cazul în care sunt necesare, și așa cum s-a dovedit din intervențiile domnilor senatori Mihăilescu, Funar, Iorga, în cazul în care este nevoie de clarificări suplimentare, aș vrea să subliniez că suntem la dispoziție și, dacă se consideră că este nevoie de o retrimitere a raportului pentru a avea un supliment de informație, vă asigur că, din punctul meu de vedere ca senator și din punctul de vedere al Ministerului Apărării, reprezentat cu distincție de domnul secretar Dobrițoiu, suntem gata să oferim toate aceste date suplimentare pentru un raport în plus care să dea, dacă vreți, informații mai detaliate în legătură cu obligațiile, cu procedura și cu ceea ce își asumă și partea franceză pentru acest locaș.

Vreau să precizez foarte clar că este vorba despre o școală în care copiii români din București vor avea acces la un liceu de limbă franceză, cu bacalaureat recunoscut în Franța și în toate zonele unde se recunosc diplomele franceze, care oferă unor copii din România o șansă în plus.

Dupa părerea mea, ar trebui să privim cu interes și cu bunăvoință o asemenea cerere, dar, așa cum v-am spus, dacă se doresc informații suplimentare, vă stăm la dispoziție și putem amâna o decizie sau plenul poate să solicite întocmirea unui raport suplimentar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi, Doar o singură precizare, având în vedere datele de identificare existente în raportul prezentat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și anexate ordonanței de urgență.

Nu este vorba doar despre un teren în suprafață de 1,44 de hectare, ci este vorba despre un imobil, terenul de 1,44 hectare, construcție desfășurată, 2.690m2, deci este vorba despre un teren cu construcții.

Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor si domnilor colegi, Am două probleme scurte, pe care vreau să le prezint.

Așa este, și domnul senator Meleșcanu ne-a confirmat, pe cale de reciprocitate între țări se procedează în acest fel și este frumos și elegant.

Este posibil, chiar dacă nu se întâmplă oricând, dacă vom avea nevoie sau oricând se va pune problema, pe cale de reciprocitate, putem să primim și noi.

Vreau să clarific un lucru.

S-a spus așa, pentru a se putea construi.

Trebuie să transmitem proprietatea.

Doamnelor și domnilor senatori, Nu se transmite proprietatea, se transmite folosința pe durata existenței construcției, iar în condițiile în care se va dori să se mai extindă, tot pentru destinația care se dorește, se poate autoriza să mai construiască pe acel teren cel ce are folosința pe durata existenței construcției.

Să știți că din acest punct de vedere lucrurile așa stau, iar în ceea ce privește proiectul de lege la asta se referă, numai și numai la folosință.

În cazul în care partea care primește, partea franceză, nu folosește terenul și imobilul pentru destinația pe care o are imobilul respectiv, îi încetează folosința.

Din punct de vedere al legii este lege ordinară, nu este lege organică.

Art. 73 alin. (3) din Constituție, la litera m), vorbește despre regimul general al proprietății și al moștenirii, ori noi nu ne aflăm în situația de a reglementa un regim general al proprietății, ci noi ne aflăm într-o situație particulară și, în aceste condiții, nu suntem în fața unei legi organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnule senator Mihai Lupoi, doriți să interveniți? Vă rog, microfonul 2. Poftiți.

 
   

Domnul Mihail Lupoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întâmplător sunt și puțin arhitect.

De aceea, vă spun că autorizația de construcție nu i se poate aproba decât proprietarului terenului.

Asta prevede legea în Romania.

Deci proprietarul terenului, cel care îl are în folosință, va trebui să solicite pentru a primi aprobarea.

Pe bază de reciprocitate ar fi nevoie de cămine studențești pentru studenții care studiază în Franța.

Diploma franceză, după ce am aderat la Comunitatea Europeană, este la fel de valabilă ca cea românească.

Cel mai revoltător, din punctul meu de vedere, care am doi copii, este că a urma cursurile la Școala franceză din București costă o grămadă de bani.

Dacă noi dăm acest teren în folosință gratuită, atunci aș vrea ca și cei ce urmează, cetățenii români care urmează cursurile acestei școli să aibă acces gratuit.

Așa mi se pare firesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat să ofere răspuns colegilor senatori.

 
   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suplimentar față de intervenția domnului ministru Meleșcanu, aș vrea să supun atenției dumneavoastră următoarele elemente.

Referitor la disponibilitatea Ministerului Apărării de a pune la dispoziție elemente de infrastructură în exces către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului sau către alte autorități locale, cred că această problemă nu poate fi pusă sub semnul lipsei de înțelegere sau de cooperare din partea Ministerului Apărării atâta timp cât noi am pus la dispoziție toate facilitățile solicitate de instituțiile din arcul guvernamental, cât și de la nivelul autorităților locale.

Referitor la caracterul acestui act normativ, doresc să specific următorul aspect: că prin derogare de la prevederile art. 17 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă darea imobilului, pe care îl avem în discuție, în folosință gratuită Ambasadei Franței la București, în vederea construirii unui nou sediu pentru liceul menționat, pe durata existenței construcției cu această destinație.

Deci, referitor la celelalte aspecte care țin de o informare suplimentară atât a comisiilor, cât și a plenului, mă fac ecoul solicitărilor domnului ministru Meleșcanu, în funcție de dorința dumneavoastră, de a retrimite sau nu acest document în analiza comisiilor de specialitate.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Până în prezent, nu a solicitat nimeni să o restituim la comisie.

Deci dacă nu mai sunt intervenții la dezbateri generale...

Sunt 3 amendamente respinse.

Îl consult pe domnul senator Gheorghe Funar dacă dorește să le susțină.

Microfonul 4

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat, Primul amendament se referă la art. 1 "se aprobă trecerea unei părți dintr-un imobil identificat conform anexei", pe care ați avut amabilitatea să-l citiți, domnule președinte de ședință, și eu mă bucur că l-ați lecturat, ca să afle de la dumneavoastră și domnul ministru Meleșcanu care este realitatea faptică.

În final, am propus să se aprobe trecerea din administrarea Ministerului Apărării în domeniul statului și în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului.

Domnule secretar de stat, care este punctul de vedere în legătură cu acest amendament?

 
   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Deci rămâne la dispoziția plenului să decidă acest aspect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să observați că este o situație diametral opusă cea prezentată de domnul senator Gheorghe Funar, întrucât, în articolul următor, Domnia Sa solicită o chestiune derogatorie și închirierea acestui imobil către Ambasada Franței.

De acord, dar ofeream cuvântul inițiatorului.

Domnul senator Ivan Cismaru.

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Domnule președinte, Domnilor colegi, Eu aș vrea să încep cu o întrebare și, după aceea, voi continua.

Actul didactic de pregătire a acestor copii cine-l plătește, statul român, ei, independenți, sau statul francez?

Părerea mea este că nici nu trebuia să vină aici rezolvarea acestei probleme, ci prin transferul actului de administrare către Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, minister care domină activitatea didactică și de învățământ din România.

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului putea, împreună cu omologul său din Franța, să aibă un acord pentru înființarea acestei școli în România, cu predare în limba franceză.

Nu este prima dată.

Brașovul are un liceu unde funcționează acest sistem, în care copiii își susțin bacalaureatul și în limba română, și în limba franceză și primesc diplome de bacalaureat ale școlii franceze, deci nu este un lucru imposibil, și părerea mea este că nici nu trebuia să se ajungă aici, se putea rezolva prin intermediul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, așa cum a spus domnul Funar, pe formula aceasta.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Chestiunea nu este înființarea unui liceu, ci este legată de transferul proprietății.

Este altceva!

 
   

Domnul Ivan Cismaru:

Exact!

Intenția finală era de înființare a unui liceu, care se putea rezolva prin Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Domnul senator Gheorghe Constantin.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să supun atenției faptul că acest amendament este formulat greșit în fond, pentru că și textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007 este redactat greșit, deoarece aici se face o trimitere, un transfer din domeniul public în domeniul privat, iar în acest amendament de fond în domeniul privat și în administrarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului nu este menționat, drept pentru care, noi dacă votăm, votăm ceva greșit, indiferent de votul pe care îl vom da.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci domnul senator Gheorghe Funar dorește menținerea imobilului respectiv în domeniul public al statului, pentru că este vorba despre Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, și transferul de la Ministerul Apărării la Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, iar, după aceea, pe baza unor relații despre care vorbea domnul profesor Cismaru, sigur, lucrurile se pot regla între Ministerele Învățământului dintre cele două țări.

Domnul academician Răzvan Theodorescu. Microfonul...

 
   

Domnul Emil Răzvan Theodorescu:

Domnule președinte, Stimați colegi, Am impresia că din lipsă de informație plutim într-un anumit vag, deși domnul ministru Meleșcanu a lămurit niște lucruri, dar, din punct de vedere educativ, nu uitați că, în momentul de față, pe strada Christian Tell este o școală franceză care este în sistemul ambasadei, care nu are nimic de-a face cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Este o școală, care funcționează în cadrul ambasadei, unde studiază și elevi români, dar mai ales elevii doritori de limba franceză, copii ai celor din Corpul Diplomatic.

Deci noi avem nevoie de o precizare aici.

Într-adevăr, domnul Funar avea dreptate când vorbea despre Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, dar am sentimentul că nu suntem în acest domeniu, că este o problemă a Ambasadei franceze.

Deci trebuie să ni se dea niște lămuriri, dacă nu, putem discuta mult și bine, dar într-un domeniu pe care nu-l stăpânim.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții îl invit pe domnul secretar de stat Dobrițoiu să ofere răspunsuri și în legătură cu această ultimă intervenție a domnului academician Răzvan Theodorescu.

 
   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține amendamentul domnului senator Funar, iar, conform specificației din text, practic, noi oferim în folosință gratuită Ambasadei Franței acea parte din imobil, pentru scopul menționat în textul proiectului de act normativ.

Acest liceu nu intră în sistemul de învățământ românesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus la art. 1 de domnul senator Gheorghe Funar.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Amendamentul este respins cu 23 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 19 abțineri.

La art. 2 aveți un alt amendament, domnule senator, dar cele două amendamente sunt legate între ele.

Asta este!

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am primit târziu legătura prin microfon cu dumneavoastră.

Vreau să spun că cele două amendamente sunt legate între ele doar în aparență, pentru că al doilea amendament se referă la art. 2, prin derogare de la prevederile din Legea nr. 213/1998.

Mă bucură faptul că unii colegi au acordat mare interes acestui act normativ și au constatat că din punctul de vedere al Consiliului Legislativ se precizează faptul că această problemă putea și trebuia să fie rezolvată prin hotărâre de guvern.

Dar pentru că acum avem acest proiect de lege, am fost nevoit să vin cu un amendament la art. 2 alin. 1: "în loc de derogare de la prevederile legii", pentru că nu se precizează, comparativ cu Legea nr. 213/1998, de ce solicită și la ce se solicită derogarea, eu am propus "se aprobă închirierea", fără derogare, deci "se închiriază imobilul de Ambasada Franței, în vederea construirii unui sediu nou pentru liceu".

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Doriți să interveniți în legătură cu acest amendament?

Vă rog, domnule secretar de stat, punctul de vedere al Guvernului.

 
   

Domnul Corneliu Dobrițoiu:

Guvernul nu susține amendamentul, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dacă nu sunt alte intervenții, vă rog să vă exprimați prin vot.

Amendamentul este respins, întrunind 18 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 25 de abțineri.

La punctul 3 avem eliminarea textului alin. 2.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte, Onorat Senat, renunț la punctul 3.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nemaifiind alte intervenții, supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, raport fără amendamente.

În această situație, dacă vă pronunțați prin vot asupra raportului, vă veți pronunța și asupra proiectului de lege.

Este vorba despre un raport fără amendamente.

Precizez că legea are caracter de lege organică.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

De asemenea, menționez că Senatul o dezbate în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007 este respins în Senat, cu 27 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 21 de abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României  

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este raportoare.

Din partea Executivului? Nu cunosc cine participă, dar...

Domnul ministru?

Domnule secretar de stat Pătuleanu, vă rog să prezentați proiectul de lege.

   

Domnul Marin Pătuleanu:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări, din cadrul Minsterului Internelor și Reformei Administrative, instituie noul cadru instituțional în domeniul migrației și azilului, în urma reorganizării Autorității pentru Străini și a Oficiului Național pentru Refugiați.

În acest context, este necesară realizarea unei restructurări corespunzătoare, care să conducă la asigurarea eficienței activităților din domeniile de competență specifice instituției nou-create.

Între domeniile care necesită o abordare imediată sub acest aspect se află activitățile desfășurate în vederea eliberării permiselor de ședere în scop de muncă, în contextul preluării de Oficiul Român pentru Imigrări a competențelor Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă pe linia eliberării permiselor de muncă.

Evaluarea modului de funcționare a procedurilor de obținere a dreptului de ședere în scop de muncă pe teritoriul României a relevat o serie de probleme, proceduri complicate, circuite lungi și sinuoase ale documentelor, prelungirea termenelor de soluționare a unui demers, precum și solicitarea unor multitudini de formulare solicitate.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56/2007 se urmărește, în principal, eliminarea acestor neajunsuri pe care le-am menționat mai sus.

În considerarea acestora, vă rugăm să adoptați Proiectul legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Tiberiu Prodan să prezinte raportul comisiei.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat, Am luat în dezbatere această ordonanță de urgență care reglementează, în mod deosebit, încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și, în urma dezbaterilor din comisie, am adoptat un raport de admitere pe care îl supunem aprobării plenului Senatului.

Menționăm că legea are un caracter ordinar.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ordinar? Da. Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale.

Nu sunt intervenții.

Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente.

Înțeleg că mai există un raport în afară de acesta ultim.

Raport cu amendamente?

Eu nu am nicio anexă la raport din care să rezulte amendamente, dar în raport se face precizarea că ați hotărât să adoptați raport cu amendamente.

Stați puțin!

Nu cumva să nu fie anexate și să greșim, făcând o lege proastă. (Rumoare, discuții.)

Citez din raport: "Întrunită în ședința din data de 18 septembrie, în prezența reprezentanților... comisia a examinat proiectul de lege și a hotărât, cu unanimitate, să adopte raport de admitere", pe care îl supun votului dumneavoastră.

Precizarea este făcută astăzi.

Legea este ordinară. Senatul este primă Cameră. (Rumoare, discuții.)

Stimați colegi, vă rog să repetăm votul.

Suntem peste 70 de colegi în sală.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente.

Caracterul legii este de lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului cu 40 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Respingerea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială  

La punctul 9 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială.

Din partea Guvernului, domnul ministru Paul Păcuraru sau altcineva?

Vă rog, domnule ministru.

Microfonul 9.

   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru - ministrul muncii, familiei și egalității de șanse:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Una dintre problemele pe care le avem de soluționat, în urma faptului că România este stat membru al Uniunii Europene, este obligația de a transpune în totalitate acquis-ul comunitar.

În conformitate cu Directiva Consiliului 86/378C.E., există obligativitatea introducerii principiului egalității de tratament în ceea ce privește condițiile de pensionare.

Avem două mari categorii de probleme, pe care vă rog să-mi permiteți să le prezint.

Avem un sistem public de pensii, reglementat pe baza Legii nr. 19/2000 și la care vom avea obligația să avem calcul egal, formule egale de calcul al pensiei și stagiu de cotizare egal pentru toți beneficiarii sistemului public.

Nu vom avea, însă, la sistemul public - și este important pentru opinia publică din România - obligativitatea vârstei egale de pensionare.

Avem doar stagiul de cotizare egal și calcul egal.

Actul normativ pe care îl avem în față vizează, însă, nu sistemul public de pensii, ci pensiile ocupaționale sau schemele profesionale de securitate socială, respectiv toate prestațiile pe care aceste scheme le acordă, invaliditate, bătrânețe, pensie anticipată, accidente de muncă, boală profesională sau șomaj, deci toate categoriile de prestații pe care schemele acestea le dezvoltă pentru categoria pensiilor ocupaționale.

În România, în categoria pensiilor ocupaționale avem:

  • Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare;
  • Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind pensionarea membrilor personalului diplomatic și consular;
  • Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat ale polițiștilor;
  • Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor;
  • Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești;
  • Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor;
  • Legea nr. 7/2007 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

La schemele ocupaționale, România are obligația să introducă vârstă egală, stagiu egal, calcul egal la pensie.

Dacă până acum toate actele normative erau construite conform schemelor din Legea nr. 19/2000, noi, prin această ordonanță de urgență, introducem cadrul legal pentru toate cele 8 legi speciale privind pensiile ocupaționale, ca să avem condiții egale în ceea ce privește vârsta, stagiul și formula de calcul al pensiei.

Noi nu avem acum trimitere la una sau alta din legi, ci avem doar legea-cadru care reglementează obligațiile pe care le au angajatorii, de a aplica principiul egalității de tratament și de a se aplica, pentru pensiile ocupaționale, așa cum am spus, calculul, stagiul și vârsta egală.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Îl invit pe domnul președinte Tiberiu Prodan să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O foarte scurtă intervenție procedurală.

Vă rog să-mi permiteți să votez prin ridicarea mâinii, întrucât mi-am uitat cartela în bancă și, pe cale de consecință, dacă veți aproba acest mod de a vota, să se consemneze în stenogramă că la punctul anterior au fost 40 de voturi pentru.

Vă mulțumesc.

Deci Legea nr. 7/2006... al cărei art. 77 a fost luat în discuție de Comisia Europeană, a fost amendat prin această ordonanță și, de asemenea, și art. 9.

Drept urmare, în urma discuției din comisie, vă propunem să aprobați un raport de admitere la această lege, fără amendamente.

Să văd dacă sunt amendamente.

Nu sunt.

Este vorba despre un raport de admitere, fără amendamente.

Caracterul legii este de lege organică.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Există un amendament la art. 9, am înțeles.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Da. Mă scuzați!

Este un amendament la art. 9.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale doriți să interveniți?

Domnul senator Nicolae Marian Iorga, microfonul 2.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte și stimați colegi, Fiind vorba despre eliminarea oricărei discriminări dintre bărbați și femei, având în vedere și faptul că este vorba despre o prioritate legislativă a Guvernului, Grupul parlamentar al P.R.M. din Senat va vota pentru acest proiect de lege.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai doresc să se pronunțe și alte grupuri? Nu doresc.

Declar închise dezbaterile generale.

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamentul de la art. 9.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să voteze.

Vă rog să vă ocupați locurile, stimați colegi.

Raportul a fost respins, întrunind 41 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 13 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, cu precizarea faptului că legea are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Este o lege extrem de importantă, stimați colegi.

De aceea, vă rog s-o tratați cu seriozitate.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială a fost respins și, pe cale de consecință, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 67/2007 a fost respinsă, întrunind 48 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 12 abțineri.

Precizez că Senatul este în cvorum.

Vă rog, liste pentru grupurile parlamentare.

Mai trebuie, însă, ca toți colegii care sunt prezenți în sală să și voteze.

În momentul de față, suntem 69 de colegi senatori în sală.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al P.R.M. contestă votul.

Nu au fost decât 65 de voturi.

Sunt, domnule președinte, și dumneavoastră vedeți bine, mai mult de 69 de colegi în sală.

Trebuie să ne exprimăm votul 69 de senatori.

Așa este regulamentul, domnule președinte, și...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doar dacă-l modificăm din această secundă...

Nu, domnule senator, nu vă supărați! Cutuma este cutumă în Parlament și, dacă am votat admițând sau respingând sute de legi, nu cred că, astăzi, trebuie să procedăm altfel.

Este o cutumă parlamentară.

Bănuiesc că toți colegii au venit în Parlament ca să voteze.

Cei care nu vor să voteze au modul lor de exprimare în legătură cu legea.

Dacă doriți...

Cvorumul de ședință, l-am anunțat la ora 15,00, este de 68 de parlamentari.

Eu sunt dispus să resupunem votului plenului Senatului proiectul de lege, dar nu pentru că nu s-au exprimat.

Nu-i putem forța.

Vă rog, domnule ministru Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Adresez rugămintea colegilor noștri să aibă în vedere că nu este niciun fel de problemă politică, este o lege tehnică care vizează obligația României de acquis comunitar.

Deci nu este temă de dispută sau de neînțelegere, ci este o obligație pe care și-au asumat-o toate forțele politice, toate partidele, toate grupurile parlamentare.

Este o obligație de acquis, pur și simplu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, stați puțin!

După cum anunțam, dezbaterile pe proiectul de lege s-au terminat.

Deci nimeni nu contestă legea, dar fiecare vrea să ne explice ce importantă este.

Bănuiesc că este foarte importantă, pentru că ați votat împotrivă.

Și, cu asta, discuțiile s-au încheiat.

Niciun grup parlamentar nu a solicitat să reluăm votul.

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Toate grupurile au solicitat reluarea votului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Bun! Deci sunteți de acord să reluăm votul?

Da. Bun!

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu această solicitare, menționată de domnul senator Adrian Păunescu. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Nu puteți să votați prin ridicarea mâinii, că nu avem șapte modalități de vot. (Domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan solicită cuvântul.)

Imediat vă ofer cuvântul.

Numai plenul Senatului poate infirma votul dat.

Deci plenul Senatului a hotărât, cu 41 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 10 abțineri, reluarea votului.

Vă rog, domnul senator Prodan.

Aveți cuvântul. (Intervenție neinteligibilă din sală.)

Am supus votului, stimate coleg, reluarea votului, pentru că, altfel, dacă plenul refuza, nu mai avea rost să discutăm.

Plenul a fost de acord să reluăm votul.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac o precizare pentru toți colegii noștri.

Este vorba și despre egalizarea vârstei de pensionare pentru toți parlamentarii, femei și bărbați.

Nu am menționat acest aspect înainte, dar vreau să-l precizez acum.

Noi, de fapt, ar trebui să ne gândim că trebuie să preluăm toate directivele Comisiei Europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Suntem 73 de...

Din sală: Să voteze toată lumea!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu vă supărați... Să voteze toată lumea...

Nu s-a inventat încă forțatul votului.

Vă rog să vă ocupați locurile. (Domnul senator Constantin Gheorghe solicită cuvântul.)

Domnule senator Gheorghe Constantin, solicitați cuvântul la dezbateri generale sau pe procedură?

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe:

Vreau să fiu foarte scurt.

Grupul parlamentar al P.D. a votat și la punctul 8, și la punctul 9 în favoarea legilor.

Deci acea atenționare că am votat împotrivă mi se pare puțin deplasată.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă rog, înainte de a resupune votului plenului, să verificăm listele, pentru că există o contestație din partea domnului senator Gheorghe Constantin. (Discuții la masa prezidiului.)

Stimați colegi, Nici nu are importanță cum s-a votat, atâta timp cât plenul a aprobat să reluăm votul.

În primul rând, vă rog să vă ocupați locurile.

Suntem 73 de colegi senatori în sală.

Resupun votului dumneavoastră, pentru că bănuiesc că votul l-ați dat nu numai pe lege, ci și pe raport, pentru că este un amendament important înscris în raport.

Vă rog să mă ascultați.

Resupun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentul pe care îl cuprinde.

Vă rog să votați.

Raportul, cu un amendament, este respins de plenul Senatului, întrucât legea are caracter de lege organică și a întrunit doar 53 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege este respins de plenul Senatului, odată cu ordonanța, întrucât a întrunit 57 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Vă mulțumesc.

Din sală: Liste, vă rugăm!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Liste pentru grupurile parlamentare.

Declar închise dezbaterile legislative.

Vă mulțumesc pentru participare.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Ion Toma

Trecem la ultimul punct înscris în ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Toma, pentru a adresa o întrebare Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 4.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Domnule ministru, Persoanele care au lucrat în cadrul fostelor C.A.P.-uri au dreptul, conform legii, la pensia de agricultor, calculată pe baza vechimii în muncă, conform unor reguli specifice.

La nivelul județului Olt, populația care a activat în agricultură și care a împlinit vârsta legală de pensionare se confruntă cu problemele generate de dispariția sau distrugerea arhivelor fostelor C.A.P.-uri, fie în timpul revoluției, fie în timpul inundațiilor ce au afectat zona.

Acest lucru a dus la neluarea în calcul a vechimii realizate în cadrul fostelor C.A.P.-uri și, implicit, la pensii mult mai mici față de ceea ce li s-ar cuveni de drept acestor oameni.

În aceste condiții, domnule ministru, vă întreb: ce măsuri veți adopta pentru ca acestor oameni, în momentul calculării pensiei, să li se poată considera vechimea reală efectuată și ce măsuri reparatorii veți adopta pentru a compensa neacordarea acestor drepturi din momentul pensionării și până în prezent?

Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloș, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, Ne aflăm în plin proces de înființare a culturilor de toamnă, iar la nivelul județului Olt fermierii se confruntă cu grave probleme privind achiziționarea grâului pentru însămânțare, atât din punct de vedere al calității necesare, cât și din punct de vedere al prețului de distribuție.

Astfel, dacă, inițial, prețul mediu de livrare al grâului de sămânță se situa între 15.000 de lei și 17.000 de lei pe kilogram, în scurt timp a ajuns la 27.000-30.000 de lei pe kilogram.

Chiar și în aceste condiții, cererea pentru sămânță de grâu certificată depășește cu mult oferta.

Acest lucru va conduce la depășirea perioadei optime de însămânțare, care se încheie la 20 octombrie 2007, compromițând, astfel, recolta anului viitor.

Având în vedere că ministerul pe care-l conduceți centralizează și asigură, la nivel național, necesarul de grâu de sămânță prin inspectoratele teritoriale pentru calitatea semințelor și materialului săditor, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: cine se face vinovat pentru situația aprovizionării cu sămânță de grâu și ce măsuri veți adopta ca fermierii să poată achiziționa cât mai repede această sămânță și la prețuri rezonabile?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu. Întrebarea este adresată Ministerului Transporturilor. Microfonul 3, vă rog.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Drumul pe dig dintre Brăila și Galați, scurtând la o treime distanța dintre cele două mari orașe, a fost trecut din administrarea Consiliului Județean Brăila în cea a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (C.N.A.D.N.R.).

Astăzi, acest drum, DN 22B, este, practic, cel mai circulat din zonă, cu peste 7.000 de autovehicule pe zi.

Având în vedere valorile actuale de trafic și perspectiva creșterii accelerate în următorii ani, vă întreb, domnule ministru: aveți în vedere transformarea acestui drum, Brăila-Galați pe dig, în drum expres pe 4 benzi și, dacă da, când apreciați că se va produce aceasta?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să prezentați și interpelarea formulată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, acum este un alt ministru al agriculturii și interpelarea se adresează dumnealui.

Stimate domnule ministru, Insula Mare a Brăilei, în forma sa actuală, reprezintă o incintă cu o suprafață de 79 de mii de hectare.

În timp, Consiliul Județean Brăila a făcut mai multe demersuri pentru preluarea acestei suprafețe în domeniul public al județului și administrarea sa de consiliul județean.

Dintre argumentele ce au condus la acest demers amintim:

  • poziția geografică a terenului pe teritoriul județului Brăila;
  • situația digului care protejează incinta și localitățile din Insula Mare a Brăilei; din cauza modului de administrare, la dig s-au făcut numai mici reperații ocazionale, iar criza generată de inundațiile din 2005-2006 a reliefat situația precară a digului;
  • situația infrastructurii în Insula Mare a Brăilei, acum, este în mare suferință;
  • posibilitatea consiliului județean de a acționa pentru reabilitarea digului și pentru dirijarea unor sume de bani provenite din redevența aferentă concesionării terenului în aceste direcții.

În funcție de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să ne spuneți care este punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceți în legătură cu posibilitatea ca, în perioada următoare, acest deziderat - trecerea Insulei Mari a Brăilei în proprietatea publică a județului Brăila și administrarea sa de Consiliul Județean Brăila - să se realizeze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Alexandru Pereș

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al P.D.

Întrebarea este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian.

La finele lunii septembrie 2007, rezervele valutare ale României erau de 25,2 de miliarde de euro.

Un studiu realizat de divizia de cercetare "Deutsche Bank" arată că, în ultimii 60 de ani, activitatea de administrare a rezervelor valutare deținute de băncile centrale a adus un randament, în termeni reali, de + 1% pe an, iar, în România, acest randament este, din păcate, negativ, ceea ce arată o depreciere.

Aveți în vedere, domnule ministru, realizarea unui fond suveran, din excedentul rezervei valutare, care să fie folosit în investiții profitabile și absolut necesare în România?

De exemplu, am în vedere investiții în reactorele 3 și 4 de la Cernavodă, autostrăzi și altele, al căror randament să fie superior celor obținute de Banca Națională a României.

Solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Dan Gabriel Popa

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Gabriel Popa, Grupul parlamentar al P.D.

Îl întreb pe domnul senator Jan Vraciu dacă are întrebare sau interpelare, pentru că Domnia Sa oricum nu a apucat să prezinte declarația politică.

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta două întrebări și o interpelare.

Prima întrebare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

În municipiul Pitești, asigurarea apei calde și a căldurii pentru marea majoritate a locuințelor se face prin operatorul local S.C. "Termoficare 2000" - S.A., societatea având drept unic acționar Consiliul Local Pitești.

Cu toate că societatea respectivă a beneficiat în ultimii ani de sume importante, inclusiv de la bugetul de stat, datoriile acesteia au ajuns la suma de circa 80 de milioane de euro, motiv pentru care unul dintre furnizori, S.C. "Distrigaz Sud" - S.A., a procedat la blocarea conturilor pentru o datorie de circa 20 de milioane de euro.

În acest context, care poate genera probleme serioase pentru piteșteni în perioada rece care urmează, vă întreb, domnule ministru, dacă există posibilități de intervenție din partea statului pentru ameliorarea situației financiare a S.C. "Termoficare 2000" - S.A. Pitești.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Domnule ministru, În urmă cu 5 luni, mai precis în data de 8 mai 2007, a avut loc o întâlnire între membrii Comisiei pentru sănătate publică și dumneavoastră, la solicitarea comisiei.

Unul dintre subiectele importante abordate la acea întâlnire a fost cel referitor la construirea de spitale județene de urgență în 20 de județe, printre care și Argeș.

Ați specificat atunci, domnule ministru, diverse termene pentru adoptarea unor hotărâri de guvern necesare demarării procedurilor prin selectarea proiectantului, a constructorilor și elaborarea studiilor de fezabilitate.

Vă întreb, domnule ministru, ce s-a întreprins în aceste 5 luni pentru demararea construirii acestor spitale și dacă viitorul spital din Pitești se află încă pe lista dumneavoastră.

Îmi permiteți, domnule președinte, să dau citire și interpelării?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății publice.

Domnule ministru, Presa centrală a comentat recent o analiză făcută de experți ai Băncii Mondiale și ai Organizației Mondiale a Sănătății care dezvăluie grave deficiențe ale sistemului farmaceutic românesc, inclusiv corupția extinsă.

Pe de altă parte, un raport privind evoluția pieței farmaceutice indică o scădere a consumului de medicamente în spitale de 4,3% și o creștere a consumului în ambulatoriu, prin farmacii, de 27,9%, finanțată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Așadar, domnule ministru, în spitale, acolo unde se regăsesc cazurile grave, a scăzut consumul de medicamente, în condițiile în care este de notorietate faptul că familiile pacienților trebuie să aducă de multe ori medicamente din afara spitalului.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați în scris și verbal dacă s-au analizat aceste aspecte și ce explicații aveți referitor la aceste cifre care indică, repet, scăderea consumului de medicamente în spitalele din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Irina Loghin

O invit la microfon pe doamna senator Irina Loghin.

   

Doamna Irina Loghin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Unii specialiști susțin că plantarea pădurilor este cel mai bun mod de protejare a pământului de căldurile excesive din timpul verii.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care a fost programul de plantări de arbori pentru extinderea pădurilor, pe județe, respectiv ce suprafețe s-au plantat în anii 2005, 2006 și 2007.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

În ultimii 18 ani, un număr din ce în ce mai mare de cetățeni români de etnie maghiară au fost nevoiți să se stabilească definitiv în Ungaria sau alții să meargă la muncă în Ungaria.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele: care este numărul cetățenilor români de etnie maghiară care au părăsit România și s-au stabilit în Ungaria, respectiv în alte țări, și care este numărul cetățenilor români de etnie maghiară care s-au dus la muncă în Ungaria în anii 2005, 2006 și 2007.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Doina Silistru

O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru, cu o întrebare adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

   

Doamna Doina Silistru:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea a fost adresată în scris fostului ministru al agriculturii, Decebal Traian Remeș.

Verbal, acum, o adresez noului ministru al agriculturii Dacian Cioloș.

Sper să nu primesc răspunsul de la un al treilea ministru.

Domnule ministru, Foarte mulți agricultori din județele din Moldova sunt interesați de primirea sprijinului financiar pentru susținerea îmbunătățirii calității producției obținute pe pajiști, prevăzută în anexa nr. 3 lit. c) din Ordonanța de urgență nr. 123/2006, aprobată prin Legea nr. 125/2007.

Deși prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2007 s-au aprobat activitățile pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic pentru anul 2007, această activitate nu se regăsește în actul normativ.

Considerând că aceasta este o problemă de maxim interes pentru agricultorii din această parte a țării, vă întreb, domnule ministru, ce sume sunt prevăzute în anul 2007 ca sprijin financiar, în vederea îmbunătățirii calității producției obținute pe pajiști și când vor fi acordate sumele respective.

Solicit răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Carol Dina

Înainte de a-l invita la microfon pe domnul senator Carol Dina, precizez că domnul senator Ion Vărgău a depus cele două întrebări pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor și Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și interpelarea adresată Ministerului Sănătății Publice în scris.

Aveți cuvântul, domnule senator Carol Dina, Grupul parlamentar al P.R.M.

   

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, Recent, domnul Nagy Levente, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, a declarat că: "Peste 280 de mari poluatori din țară riscă să fie închiși la 30 octombrie dacă nu fac toate demersurile pentru alinierea la standardele europene și pentru obținerea autorizației integrate de mediu".

Desigur, această măsură, menită să asigure un mediu sănătos în țara noastră, generează consecințe majore pentru economia românească.

Pentru a cunoaște amploarea fenomenului, vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneți să mi se comunice lista acestor societăți, principalele probleme de mediu pe care le au și măsurile preconizate pentru îndeplinirea planurilor individuale de conformitate.

În mod deosebit, vă rog, să se detalieze situația existentă la Combinatul Siderurgic ARCELOR MITTAL STEEL din Galați, la care, în cursul acestui an, s-au efectuat mai multe controale de Garda de Mediu, dar fără efecte semnificative.

În continuare, cetățenii din municipiul Galați constată că mediul înconjurător este puternic afectat, aerul devenind de nerespirat din cauza noxelor emise de utilajele Combinatului Siderurgic ARCELOR MITTAL STEEL din Galați.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ion Florescu

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar al P.S.D., cu o interpelare adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

   

Domnul Ion Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a deplasărilor mele atât în județul pe care-l reprezint, cât și în țară, am constatat că suprafețele însămânțate pentru culturile de toamnă, în special cultura grâului, sunt foarte, foarte mici.

Am constatat, de asemenea, că ritmul lucrărilor este de o lentoare fără precedent.

Din câte știu, chiar azi, 15 octombrie, se încheie perioada optimă pentru semănăturile de toamnă.

Vă întreb, domnule ministru:

  1. Care sunt suprafețele însămânțate până azi, 15 octombrie 2007, pe culturi și județe?
  2. Unde ne situăm față de suprafețele optime, considerate a fi optime pentru România, și care sunt, după dumneavoastră, cauzele care au generat această stare a lucrurilor, având în vedere faptul că, oricum, fenomenele meteorologice ne-au fost favorabile în această toamnă? Deci nu se poate invoca acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ilie Petrescu

Îl invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, cu două întrebări adresate prim-ministrului și ministrului internelor și reformei administrative și cu o interpelare.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Conținutul întrebării:

Unii specialiști susțin că plantarea pădurilor este cel mai bun mod de protejare a pământului de căldurile excesive din timpul verii.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care a fost programul de plantări de arbori pentru extinderea pădurilor, pe județe, respectiv ce suprafețe s-au plantat în anii 2005, 2006 și 2007?

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Solicit răspuns scris și verbal.

A doua întrebare este adresată Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

În discuțiile avute cu cetățenii din localitatea Cătunele, din județul Gorj, aceștia au ridicat câteva probleme:

  1. Punerea în posesie a terenurilor pe unde au trecut lucrările miniere.
  2. La ce valoare s-au ridicat despăgubirile pentru casele care au fost afectate de lucrările miniere?
  3. Câte case sunt afectate de lucrările miniere în localitatea Cătunele?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Interpelarea este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, domnului ministru Varujan Vosganian.

Conținutul interpelării:

Domnule ministru, De la tribuna Senatului, am ridicat, prin întrebări, o situație care funcționează ilegal, în baza Hotărârii de Guvern nr. 576 din 1997.

În cadrul Companiei Naționale "Lignitul" Oltenia funcționează unitățile Exploatarea Minieră Mehedinți, cu o unitate de subteran și una de suprafață, mina Zegujani și Cariera Husnicioara.

Exploatarea Minieră Berbești are în subordine unități de subteran, iar, în schimb, la Motru se află două unități, una de suprafață, Exploatarea Minieră de Carieră Motru, și alta de subteran, Exploatarea Minieră de Subteran Motru, deși există această Hotărâre de Guvern nr. 576 din 1997 care prevede ca în Motru să existe o singură unitate minieră.

Vă solicit, domnule ministru, pentru a salva unitățile din subteran, mina Ploștina și mina Lupoaia să fie unități ale unei singure exploatări miniere.

Astfel, se vor diminua cheltuielile cu personalul a două unități, parcul de mașini ce deservește conducerii celor două unități și alte cheltuieli.

Un alt aspect ar fi acela că, astfel, s-ar rezolva scoaterea din circuit a grupurilor și jocurilor de interese care guvernează această zonă a unităților miniere din Motru.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe David

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al P.D., două întrebări adresate ministrului transporturilor și ministrului mediului. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe David:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Ludovic Orban, ministrul transporturilor, și anume: la începutul anului 2007 au fost oprite lucrările pe Drumul Național 6, Timișoara - Lugoj, și pe centura ocolitoare a municipiului Timișoara.

În ultimele luni s-au făcut demersuri care s-au finalizat cu o nouă licitație, însă, lucrările nu au fost preluate.

Vă rog să-mi comunicați care este situația acestor lucrări și când se vor finaliza.

A doua întrebare este adresată domnului ministru al mediului și dezvoltării durabile, Attila Korodi.

Domnule ministru, Vă rog să-mi comunicați numărul de proiecte și valoarea acestora, conform Ordonanței de urgență nr. 196/2005, elaborate în perioada 2005-2007, solicitate și accesate de persoanele juridice și fizice din județul Timiș.

Pentru cele două întrebări solicit răspuns scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, două întrebări adresate prim-ministrului și ministrului culturii și cultelor, precum și o interpelare adresată prim-ministrului.

Aveți cuvântul, vă rog.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Autoritatea Electorală Permanentă a confirmat, în raportul prezentat Parlamentului României, că a fost fraudat referendumul național din 19 mai 2007, în special prin turismul electoral la care au participat circa două milioane de alegători înscriși în listele suplimentare, din totalul de 8 milioane de români prezenți la vot.

Pentru a bloca fraudarea primelor alegeri pentru Parlamentul European, cele din 25 noiembrie 2007, se impune ca, prin ordonanță de urgență, să fie eliminate listele suplimentare și fiecare cetățean să voteze numai în secția de votare de care aparține.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați când veți adopta în Guvern o ordonanță de urgență pentru eliminarea listelor suplimentare.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor.

Recent, în municipiul Cluj-Napoca a avut loc concursul pentru postul de director la Filarmonica Transilvania.

Concursul s-a desfășurat cu încălcarea prevederilor legale, în comisia de concurs nefiind acceptat reprezentantul sindicatului.

Comisia a fost constituită pe criterii etnice, din 3 cetățeni de etnie maghiară și doi români.

La concurs s-au prezentat 4 candidați dintre care un etnic maghiar și 3 români.

În mod firesc, comisia de concurs, constituită din 3 etnici maghiari și doi români, a dat câștig de cauză candidatului de etnie maghiară.

Este vorba despre numitul Marius Tabacu, cunoscut în ultimii 18 ani ca un extremist și șovin ungur.

Acesta și-a propus să maghiarizeze personalul Filarmonicii de Stat Transilvania și să-i alunge pe dirijorii și instrumentiștii români.

Vă solicit, domnule ministru, să dispuneți verificarea celor relatate și anularea concursului desfășurat cu încălcarea prevederilor legale de reprezentanții U.D.M.R.

Domnule președinte de ședință, Stimați domni senatori, Stimați ascultători, Interpelarea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Sunt membru în Biroul Electoral Central, din partea Partidului România Mare, la alegerile din 25 noiembrie 2007

pentru europarlamentarii români.

Am aflat la Biroul Electoral Central un lucru incredibil, respectiv că Guvernul României nu cunoaște care este numărul cetățenilor români plecați la muncă în străinătate și că nu există nicio evidență a românilor răspândiți în țările lumii.

Ca urmare, nu se știe câte buletine de vot trebuie tipărite și expediate în fiecare țară.

Pentru aflarea adevărului și pentru a ajuta Biroul Electoral Central să organizeze și să desfășoare în condiții de legalitate alegerile din 25 noiembrie anul acesta, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați numărul cetățenilor români care s-au aflat la 30 septembrie 2007 în fiecare țară a lumii.

Vă mulțumesc.

Solicit răspunsuri în scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Gheorghe Viorel Dumitrescu

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnia Sa are două întrebări, una este adresată prim-ministrului, cea de-a doua ministrului justiției.

Interpelarea este adresată, de asemenea, prim-ministrului și privește creșterea prețului la gazele naturale.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată, așa cum ați spus, domnului Tudor Chiuariu, ministrul justiției.

Opinia publică este informată în legătură cu strădaniile dumneavoastră vizând cunoașterea și înlăturarea abuzurilor din activitatea unor procurori, în special de la Direcția Națională Anticorupție.

Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați care este finalitatea și care sunt consecințele raportului Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la activitatea procurorilor de la D.N.A.

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Se știe că, după fraudarea referendumului din 19 mai 2007, se pune la cale fraudarea alegerilor din 25 noiembrie 2007 pentru europarlamentarii români.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce ați întreprins pentru intrarea în legalitate, după ce ați primit recent scrisoarea președintelui P.R.M. cu privire la ilegalitățile săvârșite de Institutul Național de Statistică, pentru a achiziționa de la S.C. "Net Consulting" - S.R.L. un program de calculator care să permită fraudarea alegerilor.

Interpelarea este adresată tot domnului prim-ministru Călin Anton Popescu-Tăriceanu.

Pensionarii s-au bucurat aflând despre majorarea pensiilor de la 1 noiembrie anul curent.

În realitate, se pare că Guvernul dă cu o mâna și ia cu două.

Cetățenii României, mai ales pensionarii, sunt îngroziți de anunțatele creșteri cu 50% până la 100% la alimente și tarife.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce pârghii are la dispoziție Guvernul și când le va folosi pentru a nu permite creșterea artificială a prețului plătit de populație pentru gaze naturale și energie.

Solicit răspunsuri scrise și verbale.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean

Îl invit la microfonul 1 pe domnul senator Aurel Ardelean.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Aurel Ardelean:

La Roșia Montană, o firmă străină a trecut la demolarea ilegală a circa 80 de clădiri, monumente istorice sau aflate în zona de protecție a acestora.

Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Alba amână nejustificat să claseze 50 de clădiri ca monumente istorice, împotrivindu-se, astfel, la cererea Asociației Arhitectură, Restaurare, Arheologie (A.R.A.).

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați când veți asigura aplicarea legii în comuna Roșia Montană și ce sancțiune a aplicat ministrul culturii și cultelor pentru subordonații săi care refuză să respecte legea.

Vă mulțumesc.

Cea de-a doua este adresată domnului ministru Cristian Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

Domnule ministru, Se știe că, la sfârșitul anului 1989, în România a fost lichidat analfabetismul.

În ultimii 18 ani, abandonul școlar, în România, a crescut spre 20% și, astfel, țara noastră a ajuns pe locul 4 între țările membre ale Uniunii Europene în acest domeniu.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. De ce s-a ajuns în această situație?
  2. Care vor fi, pe termen mediu și lung, consecințele abandonului școlar pentru un sfert dintre copiii din România?
  3. Care este programul Guvernului pentru eliminarea abandonului școlar?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și verbal.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc, domnule senator.

Ceilalți colegi au formulat întrebările și interpelările în scris, predându-le secretariatului.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri:  

Înainte de a oferi cuvântul doamnei secretar de stat Katalin Kibedi, dați-mi voie să fac câteva precizări.

Prezenți în ședința plenului Senatului, mai mulți reprezentanți ai Executivului, respectiv doamna secretar de stat Lucia Ana Varga a oferit răspunsuri scrise domnilor senatori Petru Stan, Viorel Duca senior, Ion Toma; domnul secretar de stat Marian Pătuleanu a oferit răspuns scris domnului senator Ioan Codruț Șereș; domnul secretar de stat István Tőke a oferit răspunsuri scrise doamnei senator Doina Silistru și domnului senator Ilie Petrescu; domnul secretar de stat Cătălin Doică a oferit 4 răspunsuri scrise colegilor senatori Ilie Petrescu, Nicolae Iorga, Alexandru Pereș și, iarăși, Nicolae Iorga; doamna secretar de stat Zvetlana Preoteasa a oferit răspuns scris domnului senator Ion Vărgău; domnul secretar de stat Horia Irimia a oferit răspuns scris domnului senator Vasile Dănuț Ungureanu și doamnei senator Doina Silistru.

  Gheorghe Funar - de la Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat în Ministerul Justiției;

În continuare, are cuvântul doamna secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 9, pentru a oferi răspuns colegilor senatori prezenți în sală.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Domnule președinte, La întrebarea domnului senator Gheorghe Funar, vă răspundem:

Distinse domn senator, Având în vedere că întrebarea dumneavoastră se referea la motivele tergiversării soluționării Dosarului nr. 48/P/2006, înregistrat la Serviciul Teritorial al D.N.A., am solicitat relațiile necesare de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea formulării răspunsului către dumneavoastră.

Din cele comunicate, a rezultat că în ceea ce-l privește pe Liviu Alexandru Mărghitaș, rector la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj (U.S.A.M.V.), pentru care s-a formulat plângere de către dumneavoastră pentru comiterea a două infracțiuni, respectiv luare de mită și abuz în serviciu, în data de 4 octombrie 2007, prin rezoluția dată în cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru aceste infracțiuni și, aici, aș dori să fac o mențiune.

În măsura în care partea nemulțumită de această soluție înțelege să formuleze plângere, aceasta poate, potrivit prevederilor art. 275 alin. 1 din Codul de procedură penală, are posibilitatea de a se plânge organului ierarhic superior, iar, în continuare, dacă soluția este tot una care nemulțumește, se va putea adresa instanței de judecată și, în continuare, are calea recursului.

În ceea ce privește celelalte 3 persoane vizate, respectiv Fărcaș Alexandru, Naș Sorin Valeriu și Istrătescu Cristian, față de aceștia s-a disjuns cauza, s-a înregistrat un dosar nou, Dosarul nr. 93/P/2007, și, cu data de 11 octombrie 2007, s-a dispus începerea urmării penale pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată.

În condițiile în care dumneavoastră doriți ca, în continuare, să fiți informat despre stadiul cercetărilor, având în vedere că s-a dispus începerea urmăririi penale, vă vom furniza periodic relațiile pe care le veți solicita.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îl consult pe domnul Gheorghe Funar dacă este mulțumit de răspunsul primit.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Onorat Senat, Nu pot fi mulțumit de un asemenea răspuns.

Zilele trecute, românii au fost năuciți la televizoare mai ales cu imagini trucate despre așa-zisa mită cu caltaboș, cu țuică și așa mai departe.

În cazul pe care l-am adus în discuție este vorba despre 35 hectare domeniu public al statului român, în valoare de 70 de milioane euro.

Pe această suprafață, unde s-au aflat câmpurile experimentale ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, un controversat om de afaceri Pászkány Árpád Zoltán, cunoscut și apreciat de Președintele României, că din cauza aceasta s-a dat neînceperea urmăririi penale într-un dosar și sunt convins de acest lucru, acest cetățean a intrat pe 35 hectare ale statului român, a ras în vara anului 2005 toate câmpurile experimentale, a construit un centru comercial "Polus", care s-a inaugurat la sfârșitul săptămânii trecute, pe domeniul public al statului român.

Ce s-ar întâmpla dacă alți cetățeni, pe care nu-i cheamă Pászkány Árpád Zoltán, alte 20 milioane, ar intra pe zeci de hectare sau pe unul-două hectare și ar construi, iar Parchetul dă neînceperea urmăririi penale?

Aș ține să subliniez că față de rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară eu nu am formulat plângere pentru luare de mită.

Am aflat de la ziariștii clujeni că Pászkány Árpád Zoltán s-a înțeles cu rectorul și i-a dat un milion de euro șpagă.

Asta susțin ziariștii clujeni, dar era de datoria Parchetului să verifice acest lucru.

Unde este vorba despre 70 de milioane pagubă adusă statului român, unde este vorba despre dare și despre luare de mită, Parchetul dă neînceperea urmăririi penale.

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris și mă voi adresa și procurorului ierarhic, și Consiliului Superior al Magistraturii, și voi solicita să se analizeze acest evident caz de mare corupție, săvârșit în România, despre care știe și președintele Traian Băsescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnule senator, Ați făcut afirmații extrem de grave în legătură cu faptele denunțate în plenul Senatului.

Sunt convins că aveți probatorii serioase în legătură cu ceea ce ați afirmat.

 
  Ilie Petrescu - de la Kibedi Katalin Barbara, secretar de stat în Ministerul Justiției;

Doamnelor și domnilor secretari de stat, înțeleg că doriți să oferiți răspuns și domnului senator Ilie Petrescu sau dacă mai aveți și alte răspunsuri...

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinse domnule senator, În legătură cu soluția de neînceperea urmăririi penale care s-a dat în cauza pentru care dumneavoastră ați solicitat cercetări și care viza și nemulțumirea Societății Comerciale "Helco" - S.R.L. Craiova, trebuie să vă fac aceleași mențiuni, că, potrivit prevederilor Codului de procedură penală, și anume art. 275 alin. 1, "orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală dacă i s-a adus o vătămare intereselor sale legitime", că termenul de 20 de zile curge de la data de la care se comunică soluția și, în măsura în care nemulțumirea societății este de a nu i se fi comunicat soluția, are posibilitatea să facă o solicitare expresă către conducerea Parchetului în acest sens, și termenul de 20 de zile va curge de la data comunicării poștale.

În continuare, fac aceleași mențiuni în legătură cu căile de atac prevăzute de cod, respectiv plângerea formulată, dacă este respinsă, se poate adresa instanței și, pe urmă, poate ataca soluția instanței de fond pe calea recursului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator Ilie Petrescu.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Cu deosebită onoare, domnule președinte.

Doamna ministru, vreau să intervin și eu, tot pe aceeași linie, ca și domnul senator Gheorghe Funar.

Acest individ Popeci este omul lui Băsescu, acest Băsescu care se ocupă cu D.N.A. și cu frauda în România.

Uitați-vă că, de fapt, ies la iveală niște chestiuni...

A prejudiciat statul român cu 130 de miliarde lei, iar Băsescu acesta se ocupă de oamenii lui din teritoriu.

Asta mă pune pe gânduri, că există relația cu D.N.A. să-i dea neînceperea urmăririi penale acestui Popeci, care, de fapt, acum vrea să vândă tot activul de la S.C. "Reut" - S.A. Craiova.

Deci este o chestiune de care D.N.A. se folosește numai acolo unde sunt probleme, acolo unde sunt persoane care nu au puterea să intre în cercurile lor de afaceri, iar Băsescu susține un individ Popeci, din Craiova, despre care se zice că este omul de casă al lui Traian Băsescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai o secundă!

La care domn Băsescu vă referiți?

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

La Președintele României.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, atunci, să vă adresați în această formulă.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Deci... al domnului Președinte al României, domnul Traian Băsescu.

Doamna ministru Kibedi, vedeți ce se întâmplă, pentru că este o nebunie, prejudiciază statul român cu 130 de miliarde lei și nu se întâmplă nimic?!

Păi este posibil așa ceva, dacă vorbim despre acea sintagmă "dreptate și adevăr" a domnului Traian Băsescu, Președintele României?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă înțeleg starea de nemulțumire, domnule senator.

Vă rog să folosiți mijloacele legale și afirmații care să fie susținute.

 
  Ilie Petrescu - de la Horia Ion Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor

Îl invit pe domnul secretar de stat Horia Irimia să ofere răspunsuri colegilor senatori prezenți în sală, domnului senator Ilie Petrescu și domnului senator Gheorghe Funar.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Horia Ion Irimia - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator,

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor, organizat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 361/2007, are sub autoritatea sa Compania Națională de Investiții (C.N.I.) - S.A.

Potrivit dispozițiilor legale, această instituție, Compania Națională de Investiții, are ca principal obiect de activitate executarea programelor de interes public sau social în domeniul construcțiilor, pe baza programelor de interes public sau social, aprobate de ministerul nostru sau prin programe proprii.

În ceea ce privește Programul "Săli de sport", program derulat prin intermediul companiei, vă informăm, stimate domnule senator, despre faptul că "Lista sinteză a obiectivelor de investiții" din cadrul Programului "Săli de sport", pe anul 2007, cuprinde obiectivul de investiții "Sală de sport Motru", obiectiv care, de altfel, face obiectul întrebării dumneavoastră.

Admiterea acestuia la finanțare se va face în funcție de criteriile și alocațiile bugetare pe acest an.

Dorim să vă comunicăm faptul că, prin bugetul alocat Companiei Naționale de Investiții, se are în vedere, în 2007, finanțarea echilibrată la nivelul întregii țări, cu prioritate, a obiectivelor aflate în curs de execuție, fără a neglija, însă, și promovarea unor noi investiții.

Vă asigurăm, domnule senator, că ministerul nostru acordă o atenție deosebită tuturor partenerilor săi, în vederea implementării cu succes a programelor și proiectelor gestionate de minister.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Ilie Petrescu.

Vă consult dacă sunteți mulțumit de răspunsul oferit de domnul secretar de stat Horia Irimia.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule ministru, Solicit, de la tribuna Senatului, ca acest obiectiv, pe care noi l-am făcut ca proiect, în Motru, să fie susținut, deoarece este foarte necesar și, în condițiile în care sunt atâtea probleme sociale în localitatea Motru, ar fi bine-venită construcția unei săli de sport pentru cetățenii acestui oraș, un oraș cu probleme miniere deosebite.

Vă rog, domnule ministru, ca localitatea Motru să fie în atenția dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către doamnele și domnii senatori: Mihai Ungheanu

Îl invit la microfonul central al Senatului pe domnul senator Mihai Ungheanu, secretar al Biroului permanent, care are de formulat o interpelare către ministrul afacerilor externe, domnul Adrian Cioroianu.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte, Interpelarea mea îl privește pe ministrul de externe Adrian Cioroianu.

Este vorba despre faptul că Ministerul Afacerilor Externe -

alături de Adrian Cioroianu mai sunt și alți reprezentanți ai diplomației române - a acceptat, într-un text oficial, într-un document comun cu Republica Moldova, deci România-Republica Moldova, sintagma "limbă moldovenească" pentru limba pe care o vorbesc cetățenii dintre Prut și Nistru.

După câte știm, această limbă este limba română, iar poziția statului român, a culturii române este aceea de a vorbi despre limba dintre Prut și Nistru ca despre limba română.

Ea este o limbă folosită în literatură, este o limbă literară, cu scriitori foarte importanți.

Întrebarea pe care trebuie să o pun este: de ce a acceptat Ministerul Afacerilor Externe român o asemenea formulare într-un document pe care l-a semnat alături de reprezentanții Republicii Moldova?

Este, de fapt, vorba despre o întoarcere înapoi la anii '50, când, oficial, România, sub presiunea regimului de ocupație, sub presiunea Armatei Roșii și a Moscovei, folosea această terminologie?

Odată cu anii de după '89 am intrat într-un regim de libertate, într-un regim de reconsiderare a valorilor și nu este firesc să ne întoarcem la asemenea formulări care ne aduc aminte de o teribilă perioadă de opresiune.

Este o întrebare pe care ministrul Adrian Cioroianu trebuie să o primească și la care trebuie să răspundă în fața Senatului, cu întreaga rațiune a faptului, pentru că asemenea dări înapoi ca racul sunt periculoase pentru diplomația română, care dovedește, încă o dată, că nu are o strategie și că nu ține seama de tradițiile și mizele superioare ale tradiției noastre diplomatice.

Deci, încă o dată, formulez în final: domnule ministru Cioroianu, cum vă explicați, cum justificați această concesie surprinzătoare care le răpește identitatea românilor dintre Prut și Nistru?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimate colege și stimați colegi, dați-mi voie să declar închisă ședința de astăzi.

Mâine dimineață avem ședințe pe comisii.

Reamintesc: la ora 11,30, ședința comună a celor două Camere.

Mulțumesc, domnule secretar.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 7 february 2023, 7:35
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro