Şedinţa Senatului din 17 octombrie 2007

	Şedinţa a început la ora 9,40. Lucrările au fost conduse de domnul Radu Mircea Berceanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii Pete Ştefan şi Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Bună dimineaţa... Scuzaţi-mă! Bună ziua! Dimineaţă a fost când au venit cei care sunt deja în sală de multă vreme. Rog liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe toţi colegii care sunt pe aici, prin zonă. Am văzut mulţi colegi care sunt în clădirea Senatului şi rugămintea ar fi să vină în sala de şedinţă. Împreună cu domnul senator Gavrilă Vasilescu şi cu domnul senator Pete Ştefan, secretari ai Biroului permanent al Senatului, voi conduce şedinţa de astăzi. După cum ştiţi, din totalul de 135 de senatori, 5 sunt membri ai Guvernului, 8 colegi sunt în delegaţii oficiale ale Senatului, 12 sunt europarlamentari, un coleg este în concediu medical, în total 25 de persoane. Bănuiesc că toţi colegii au ordinea de zi. După cum observaţi, la început sunt aşezate o serie de propuneri legislative, proiecte de legi care au termen de adoptare tacită 18 octombrie sau 22-24 octombrie, deci termene foarte apropiate. Apoi sunt proiectele de legi diverse. Avem o ordine de zi destul de încărcată cu proiecte de legi care au termen de adoptare tacită ceva mai târziu. În legătură cu ordinea de zi, doreşte cineva să ia cuvântul? Eu aş vrea să vă fac o propunere la ordinea de zi. Am observat că, undeva, mai la sfârşit, la punctul 35 este o propunere legislativă cu termen de adoptare tacită 1 noiembrie. Cred că, în mod normal, ar trebui să fie aşezată înaintea celor care au termen de adoptare tacită 22 noiembrie. V-aş propune ca, după punctul 13, să fie aşezată propunerea legislativă de la punctul 35, după aceea punctele 14, 15 şi aşa mai departe, din acest motiv. Sigur, probabil că nu vom ajunge astăzi, dar e bine să fie aşezată la locul ei conform acestui criteriu. Dacă mai doreşte cineva... Domnul senator Dinescu. Microfonul 1.
	Domnul Valentin Dinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În principiu nu avem nimic împotrivă faţă de propunerea pe care aţi avansat-o, chestiunea este să facem un efort să strigăm catalogul, poate mai adunăm nişte colegi, pentru că trebuie să aprobăm şi ordinea de zi, chiar şi cu această propunere. Aţi observat o chestiune: noi ne-am obişnuit să dezbatem legi cu o prezenţă în sală de 20% din totalul senatorilor, iar la vot vin oameni care, realmente, nu au înţeles despre ce este vorba şi legi extrem de importante şi chiar iniţiative legislative importante "iau calea coşului" - să-mi fie iertată expresia! Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Rog încă o dată liderii grupurilor parlamentare să-şi anunţe colegii să coboare în sala de plen. Vom face, oarecum, şi o probă în legătură cu prezenţa, referitoare la votul pentru ordinea de zi. Îi rog pe toţi colegii senatori să vină aici să-şi ia cartelele ca să putem supune la vot şi cu ocazia aceasta vom vedea şi ce prezenţă avem. Sunt şi domnul senator de la P.R.M., şi doamna Calistru. Vă rog să vă luaţi cartelele şi să le introduceţi în dispozitivul de vot ca să putem supune votului dumneavoastră ordinea de zi, apoi programul şi celelalte puncte de pe ordinea de zi. Supun votului dumneavoastră mai întâi propunerea de trecere a punctului 35 după punctul 13. Vă rog să votaţi. (Discuţii.) Din sală: Nu merge.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Merge. Vă rog să votaţi. Cu 43 de voturi pentru, niciunul împotrivă, nicio abţinere, s-a aprobat. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi cu această modificare şi programul de lucru pentru această zi. Vă rog să votaţi. Cu 38 de voturi pentru, niciunul împotrivă, o abţinere, s-a aprobat ordinea de zi. În legătură cu programul, doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Eu ştiu, ca român, că "unde-i lege, nu-i tocmeală". Dumneavoastră aveţi dreptate, în principiu, domnule preşedinte, că a fost adoptată ordinea de zi, că majoritatea celor prezenţi au votat pentru ordinea de zi, dar nu suntem în cvorum, domnule preşedinte de şedinţă, şi Regulamentul Senatului trebuie respectat. Eu v-aş propune să solicitaţi strigarea catalogului şi, în ipoteza în care nu vor fi cel puţin 69 de colegi în sală, să acceptaţi aplicarea regulamentului: încheiem şedinţa! Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: 68, că sunt două posturi vacante. Dar nu cred că din această foarte mică diferenţă poate apărea vreo chestiune. Îl rog pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să facă prezenţa nominală.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Doamnelor şi domnilor senatori, bună ziua! - Antonie Ştefan Mihail - absent - Apostol Neculai - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - concediu medical - Arion Viorel - absent - Athanasiu Alexandru - europarlamentar - Basgan Ion - prezent - Berceanu Radu Mircea - prezent - Blaga Vasile - absent - Bobeş Marin - absent - Cazacu Cornelia - prezentă - Câmpeanu Radu Anton - absent - Cârlan Dan - absent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - absent - Ciornei Silvia - europarlamentar - Cioroianu Adrian Mihai - Guvern - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Corodan Ion - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Creţu Corina - europarlamentar - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - prezent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Dina Carol - prezent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - europarlamentar - Duca Viorel sr - prezent - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovács Péter - delegaţie - Fekete Szabó Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - absent - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Ilaşcu Ilie - delegaţie - Iliescu Ion - prezent - Iluşcă Daniel - absent - Ion Vasile - prezent - Iorga Marian Nicolae - absent - Ioţcu Petru Nicolae - delegaţie - Ivănescu Paula Maria - prezentă - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - prezentă - Lupoi Mihail - prezent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - absent - Markó Béla - absent - Meleşcanu Teodor Viorel - Guvern - Mereuţă Mircea - delegaţie - Mihăescu Eugen - europarlamentar - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - europarlamentar - Neagoe Otilian - prezent - Neagu Nicolae - absent - Németh Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - prezentă - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - prezent - Păcuraru Paul - Guvern - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - europarlamentar - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae Vlad - prezent - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - absent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Rădoi Ion - absent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - prezent - Sârbu Ilie - absent - Silistru Doina - prezentă - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Sógor Csaba - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - absentă - Stoica Ilie - delegaţie - Strătilă Şerban Cezar - prezent - Stroe Radu - prezent - Szabó Ilona - prezentă - Szabó Károly Ferenc - europarlamentar - Şerbănescu Verginia - prezentă - Şerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar - Şereş Ioan Codruţ - prezent - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - absent - Tănăsescu Dan Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - prezent - Tîlvăr Angel - delegaţie - Toma Ion - absent - Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - europarlamentar - Ţîrle Radu - europarlamentar - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - delegaţie - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - cabinet - Vărgău Ion - prezent - Vedinaş Verginia - delegaţie - Verestóy Attila - prezent - Vosganian Varujan - Guvern - Vraciu Jan - prezent
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Avem un cvorum la limită, de 68 de persoane. Am rugămintea să mai faceţi un apel la colegi, pentru că suntem la limită şi avem câteva lucruri care pot fi depăşite.
	În continuare, vă rog să vă uitaţi pe programul de lucru al săptămânii viitoare. Programul de lucru al săptămânii viitoare este cel obişnuit, nu are nicio modificare. Doreşte cineva să se refere la programul de lucru al săptămânii viitoare? Nu doreşte nimeni. Îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere a fost aprobat programul de lucru al săptămânii viitoare.
	La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. Cred că este o chestiune importantă. Se propune procedura de urgenţă. Am să supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. A fost aprobată procedura de urgenţă cu 48 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri.
	La punctul 3 din ordinea de zi avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. Dacă nu doreşte nimeni să se refere la această chestiune - de altfel, este legată de împărţirea sarcinilor între cele două Camere - o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru şi o abţinere, a fost aprobată transmiterea către Camera Deputaţilor a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001.
	La punctul 4 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Pentru raport a fost desemnată Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Domnul senator Şerban Nicolae la microfonul 7. Din partea Guvernului este prezentă doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Vă rog, dacă doriţi să prezentaţi, din partea Guvernului, de la microfonul 8. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Doamna Kibedi Katalin Barbara - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, Aderarea Consiliului Legislativ la prestigioasa Asociaţie a Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme sigur că va însemna şi o serie de obligaţii pe care le va avea această instituţie, dar şi drepturi care decurg, din care aş menţiona şi posibilitatea de a avea acces la acele bănci de date care vor însemna jurisprudenţa în materia dreptului comunitar şi a legislaţiei comunitare, pe care şi România va trebui s-o aplice şi care este un avantaj net. De aceea, având în vedere şi concluziile raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, de adoptare, vă rog să votaţi în acest sens. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Din partea comisiei, microfonul 7.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a adoptat, în unanimitate, un raport de admitere a acestui proiect de lege. Pe lângă cele spuse de doamna secretar de stat, aş adăuga faptul că această interconectare a Consiliului Legislativ permite şi o mai bună funcţionare a instituţiei în România, pentru că modelul pe care noi l-am adoptat, la vremea respectivă, pentru Consiliul Legislativ a fost un model apropiat instituţiilor similare din Uniunea Europeană, ceea ce face ca procedura să fie una simplificată în momentul de faţă. Va exista acea cotizaţie de 1.000 de euro, stabilită în sarcina instituţiei noastre, a Consiliului Legislativ din România. Nu sunt alte probleme deosebite şi este un lucru necesar. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări vă propune aprobarea acestui proiect de lege. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Îi urăm domnului senator Şerban Nicolae însănătoşire grabnică. E puţin cam răcit domnul senator şi mai avem nevoie de serviciile Domniei Sale astăzi. Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare. Raportul este favorabil, fără amendamente. Am să supun proiectul de lege şi raportul votului dumneavoastră, dacă nu doreşte, bineînţeles, să ia cuvântul cineva. Nu doreşte nimeni. Deci am să supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 50 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere, raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.
	La punctul 5 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2007 pentru completarea Legii nr. 260/2002 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind Statutul forţelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington la 30 octombrie 2001. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Pentru raport este tot Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, iar din partea Guvernului este tot doamna Katalin Kibedi. Vă dau cuvântul, microfonul 8.
	Doamna Kibedi Katalin Barbara: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acest acord, de fapt, a fost semnat la Washington în data de 30 octombrie 2001. El a fost ratificat prin Legea nr. 268/2006, ceea ce însă trebuia stabilit, pentru că, întotdeauna, în materie penală, dacă nu se delimitează foarte exact jurisdicţia, respectiv competenţele, întotdeauna se pot ivi probleme în practică... Menirea acestei ordonanţe este de a stabili şi de a suplimenta cu acele prevederi care lămuresc foarte exact jurisdicţiile, în ce condiţii autorităţile române au atribuţii şi câteva derogări cu caracter special, care, repet, s-au ivit în practică şi a fost necesară soluţionarea lor. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Microfonul 7, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Domnul senator Şerban Nicolae.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări vă propune aprobarea acestui proiect de lege. Am întocmit un raport de admitere, în unanimitate, fără amendamente. Doamna secretar de stat a prezentat esenţa acestui proiect de lege, care presupune, în fapt, stabilirea competenţei în sarcina procurorului general de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a reveni asupra renunţării la jurisdicţie şi, de asemenea, pentru Ministerul Justiţiei de a primi notificările prevăzute de articolele 3 şi 4 din acordul din 2001. Vă propunem, în consecinţă, să aprobaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Am să supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. A fost adoptat cu 52 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 5 abţineri.
	La punctul 6 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Maltei privind cooperarea în domeniul combaterii criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori ai acestora, precum şi a altor infracţiuni grave, semnat la Luxemburg la 12 iunie 2007. A fost adoptat de Camera Deputaţilor. Din partea Guvernului, prezintă domnul Marin Pătuleanu, secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Microfonul 8. Aveţi cuvântul, vă rog!
	Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Acest acord creează bazele unei cooperări eficiente şi acordarea asistenţei reciproce pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanţe psihotrope şi precursori ai acestora, precum şi a altor infracţiuni grave. Acordul cuprinde prevederi referitoare la domeniile de cooperare şi la modalitatea de realizare a cooperării, precum şi dispoziţii referitoare la intrarea în vigoare, perioada de valabilitate, suspendarea implementării acordului, modalitatea de modificare sau de completare a prevederilor documentului de cooperare şi denunţarea acestuia. În consecinţă, vă adresăm rugămintea să adoptaţi acest proiect de lege, în forma prezentată, privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Maltei, semnat la Luxemburg la 12 iunie 2007. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul senator Şerban Nicolae. Microfonul 7.
	Domnul Şerban Nicolae: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a adoptat, cu unanimitate de voturi, raport de admitere a acestui proiect de lege. Nu am nimic de adăugat în plus faţă de cele prezentate de domnul secretar de stat, care a făcut o prezentare succintă, dar concludentă, a acestui proiect, care presupune un acord între Guvernul României şi Guvernul Maltei. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Doreşte cineva să ia cuvântul? Nu este cazul. Am să supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Au fost adoptate cu 51 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.
	Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. Este o continuare. Pentru raport a fost desemnată Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Este o lege ordinară. Din partea Guvernului participă domnul Anton Anton, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Am să dau mai întâi cuvântul iniţiatorului, domnul senator Ion Basgan. Microfonul 8. Vă rog să reamintiţi plenului şi ce s-a întâmplat în dezbaterile anterioare din plenul Senatului.
	Domnul Ion Basgan: Propunerea legislativă privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Tehnice reprezintă iniţiativa unui grup de 26 de senatori. Iniţial, această iniţiativă a primit aviz favorabil şi raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost, de asemenea, favorabil. Guvernul nu a fost de acord cu acest proiect de lege în forma în care a fost propus. A mers din nou la comisie, iar în cadrul comisiei au fost făcute amendamente care au ţinut cont de punctul de vedere al Guvernului. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Da, vă rog, domnul senator Puiu Haşotti. Microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Până la un punct este aşa cum a prezentat domnul senator Basgan. În a doua discuţie de la comisie, Guvernul nu şi-a exprimat un punct de vedere şi este o chestiune absolut simplă. Nu schimbă cu absolut nimic fondul acestei propuneri legislative. Iată de ce eu aş propune ca astăzi, când avem comisii, după-amiază, în cinci minute, comisia să ţină cont de acest punct de vedere care se află la punctul 2, să zicem, de o mică corectură pe care Guvernul o propune, dacă, evident, plenul este de acord, şi luni, când este şi termenul de adoptare tacită, să votăm acest proiect.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Anton Anton.
	Domnul Anton Anton - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare: Doamnelor şi domnilor senatori, În urma rediscutării propunerii legislative la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului, Guvernul a luat în discuţie, mă rog, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a luat în discuţie această propunere, a discutat împreună cu Ministerul Economiei şi Finanţelor şi a formulat un punct de vedere care a fost înaintat Guvernului, punct de vedere pe care nu-l avem semnat. Asta voiam să vă spun, că nu avem astăzi un punct de vedere semnat, adoptat de Guvern. Punctul de vedere pe care l-am înaintat noi este un punct de vedere pozitiv. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Da. Eu înţeleg că, datorită modificărilor, punctul de vedere s-a modificat şi el. E favorabil (Replică neinteligibilă din sală.)..., dar putem să o luăm în plen, pentru că noi trebuie să trecem prin plen legea, nu prin comisii. Vrând-nevrând, dacă vrem să nu treacă prin adoptare tacită... ceea ce, atenţie, dacă trece prin adoptare tacită, trece textul iniţial. Deci eu cred că trebuie să o discutăm acum, nu avem altă soluţie. Reprezentantul Guvernului este aici, modificarea respectivă poate fi decisă de plen. Domnul senator Haşotti renunţă la propunerea de retrimitere la comisie. Vă rog, microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Stimaţi colegi, Dacă domnul secretar de stat va opera această mică modificare, acum, în plen, nu am nimic împotrivă să dăm votul astăzi. Eu cred că s-a făcut o muncă destul de laborioasă în Senat şi ar fi păcat acum să trimitem forma iniţială prin adoptare tacită la Cameră.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă rog, domnule senator Cismaru, microfonul 7. Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.
	Domnul Ivan Cismaru: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Situaţia stă cam în felul următor: în data de 4 septembrie s-a decis în plenul Senatului ca această lege să fie retrimisă la comisie, pentru a aştepta un alt punct de vedere al Guvernului. Noi am făcut, în data de 4 septembrie anul curent, adresă către Guvern în care am prezentat absolut toate cele 48 de amendamente pe care comisia le-a adus, în aşa fel încât legea, aşa cum a fost propusă iniţial, nu mai seamănă câtuşi de puţin cu ceea ce a plecat de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului. Nu am primit nici până în acest moment al doilea punct de vedere al Guvernului. Am discutat cu domnul ministru Anton Anton, dânsul mi-a arătat un punct de vedere, dar care nu a venit oficial la comisia noastră. În această situaţie, având în vedere că termenul de adoptare tacită este mâine, în data de 18 octombrie, propunerea comisiei este să discutăm, să dăm drumul prin vot la lege în varianta în care a plecat de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului, urmând ca eventualele modificări, în baza unei eventuale alte variante a Guvernului, să fie rezolvate la Camera Deputaţilor.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Domnul senator David, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că domnul senator Cismaru a clarificat lucrurile. Noi am aşteptat până ieri un răspuns ca să putem veni cu un raport şi nu mai aveam cum..., pentru că mâine este termenul de aprobare tacită. Membrii comisiei, cred, cu toţii sunt de acord ca astăzi să votăm, iar la Camera Deputaţilor să se mai rezolve ceea ce trebuie clarificat, atât din partea Guvernului, a iniţiatorilor şi aşa mai departe. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. De altfel, art. 100 alin. (2) din regulament ne permite ca în cazuri excepţionale - şi cred că datorită termenului de adoptare tacită suntem într-un astfel de caz - să operăm un amendament în plen, deci putem să facem inclusiv acest lucru. Microfonul 8. Domnul senator Basgan.
	Domnul Ion Basgan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu vă propun să intrăm să discutăm proiectul de lege şi, dacă mai sunt modificări, pentru că intervine adoptarea tacită, să se rezolve la Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: De acord. Sunt o serie întreagă de amendamente admise, există şi amendamente respinse... Nu există amendamente respinse. Este un raport de admitere, cu aceste amendamente. Dacă doreşte cineva să se refere la proiectul de lege? Nu doreşte nimeni. Atunci, am să supun votului dumneavoastră raportul comisiei. Vă rog să votaţi raportul cu amendamentele respective. Vă rog să votaţi. Domnule senator Petrescu, sunt sigur că aţi votat. 53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri. Raportul a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, cu amendamentele din raportul admis. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru şi 5 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat. Legea merge la Camera Deputaţilor.
	La punctul 8 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. E vorba de continuarea dezbaterilor. Termenul de adoptare tacită este tot 18 octombrie anul curent. Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Legea are caracter de lege organică. Dau cuvântul doamnei preşedinte Ingrid Zaraour, din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Microfonul 9, vă rog. Aveţi cuvântul.
	Doamna Ingrid Zaaraour - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor: Bună ziua! Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine această propunere legislativă pentru următoarele motive: acordarea de despăgubiri la valoarea de piaţă pentru persoanele ale căror contracte de vânzarecumpărare s-au încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995 şi desfiinţat în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile ar duce la o îmbogăţire fără justă cauză a acestora, dat fiind faptul că au dobândit aceste imobile în condiţiile preferenţiale ale Legii nr. 112/1995 şi nu la valoarea de piaţă. Mai mult, nu mai poate fi vorba şi nu mai poate fi invocată prezumţia bunei-credinţe a dobânditorilor, pentru că persoanelor respective li s-au anulat în instanţă..., instanţa reţinând reaua-credinţă şi anularea acestor contracte. În prezent, modalitatea de despăgubire a chiriaşilor este reglementată de art. 50 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, iar în raportul suplimentar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, propunerea de modificare a venit în sensul acordării de despăgubiri la valoarea actualizată a preţului plătit. Deci se revine la forma prevăzută de Legea nr. 10/2001, cu o mică diferenţă, şi anume că aceste despăgubiri vor trebui plătite de consiliile locale, şi nu de Ministerul Economiei şi Finanţelor, aşa cum prevede art. 50 alin. (3). Pentru toate aceste motive, Guvernul nu susţine această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Iniţiatorul? Microfonul 8. Domnule senator Valentin Dinescu, aveţi cuvântul.
	Domnul Valentin Dinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă spun că acest amendament se detaşează practic de intenţia iniţiatorilor, în sensul că readuce în discuţie o despăgubire, dar de data aceasta pusă în sarcina consiliilor locale, ceea ce ar vicia grav bugetul acestor consilii, pe de-o parte. Pe de altă parte, noi ne-am împotrivit punctului de vedere al Guvernului, de la buna intenţie şi de la bunacredinţă a cumpărătorului, iar faptul că statul nu avea calitatea de proprietar şi, în consecinţă, nici pe cea de vânzător, la vremea respectivă, nu cred că poate fi reţinută în sarcina cumpărătorului. De aceea, noi vă propunem să supuneţi la vot acest amendament care, repet, nu este în spiritul acestei legi, pe de-o parte. Pe de altă parte, suntem de acord cu raportul de admitere, exceptând amendamentul.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul senator Şerban Nicolae. Microfonul 7.
	Domnul Şerban Nicolae: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, În urma reexaminării la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, s-a formulat un amendament care are două părţi. Prima teză este cea enunţată aici de doamna secretar de stat referitoare la acordarea de despăgubiri pentru persoanele care au devenit proprietare ale unor imobile naţionalizate în baza Legii nr. 112/1995 prin actualizarea preţului plătit pentru acestea de autoritatea locală, şi nu de către Ministerul Economiei şi Finanţelor. Noi am considerat, pe de-o parte, că este îndreptăţită susţinerea potrivit căreia actualizarea să se facă la preţul plătit după regulile de drept comun şi nu la o valoare de piaţă a imobilului, pentru că asta nu ţine de încheierea contractului în condiţiile pieţii, ci ţine de o situaţie specială în care preţul de vânzare s-a calculat după regulile sociale aplicabile tuturor imobilelor pe care statul le-a vândut cetăţenilor săi. Pe de altă parte, noi am spus că autoritatea locală este cea care trebuie să asigure despăgubirea, pentru că autoritatea locală a fost cea care a înstrăinat imobilul. Dacă grevează bugetul, atunci va trebui ca Ministerul Economiei şi Finanţelor şi autoritatea locală să găsească împreună resursele bugetare, să asigure această despăgubire. Teza a doua însă este un plus faţă de intenţia iniţiatorilor, dar vine în rezolvarea unei probleme sociale deosebite în care persoanele aflate într-o asemenea situaţie se găsesc, şi anume că s-a impus un drept de retenţie în favoarea persoanelor deţinătoare de imobile până la acordarea de despăgubiri, în condiţiile legii. Am încercat prin această modalitate să prevenim ceea ce se petrece, în prezent, în viaţa reală, şi anume, persoanele care au cumpărat un imobil, cu bună-credinţă şi considerând că sunt îndreptăţite în baza unei legi să cumpere imobilul pe care îl deţineau, se găsesc în situaţia evacuării imediate, odată ce le-a fost anulat titlul de proprietate. Legea de până acum a folosit, în general - şi este şi în textul iniţiatorilor -, termenul de "proprietari", or, în fapt, odată cu anularea titlului de către instanţa de judecată, ei nu mai au nici statut de proprietari, nu mai au nici statut de chiriaşi. Sunt persoane care ocupă fără titlu un imobil şi din această cauză sunt supuse procedurilor de evacuare imediată. Am spus că, în acest caz, statul, prin autoritatea locală, are obligaţia de despăgubire, iar dreptul de retenţie presupune o despăgubire prealabilă procedurilor de evacuare. Nu intru în detalii pentru că nu am dezbătut la comisie chestiunea legată de valabilitatea titlurilor foştilor chiriaşi deveniţi proprietari în baza Legii nr. 112/1995, dar noi am considerat că prin forma prevăzută de amendamentul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări - un amendament propus de comisie şi însuşit cu majoritate de voturi - colegii care nu au votat pentru, s-au abţinut doar pentru că au susţinut punctul de vedere al Guvernului, cu caracter general, de respingere a proiectului de lege. Prin urmare, această propunere creează un temei juridic şi pentru altă situaţie: în prezent, despăgubirea chiriaşilor, prevăzută de Legea nr. 10/2001, este anevoioasă şi nu se soluţionează odată cu procesul de revendicare intentat de foştii proprietari. Persoanele care deţin imobile naţionalizate, cumpărate în baza Legii nr. 112/1995, au încercat întotdeauna să justifice buna-credinţă şi valabilitatea titlului, fără să-şi asume varianta subsidiară a unui titlu invalid şi care poate fi anulat de instanţă, ocazie cu care se solicită şi despăgubiri. De aceea noi am considerat că soluţia pe care o propunem este una corectă, pe de-o parte, din perspectiva despăgubirilor pe care aceste persoane trebuie să le primească şi în interesul deţinătorilor de imobile naţionalizate, prin amendamentul completator făcut. De aceea, noi vă propunem un raport suplimentar de admitere, cu un amendament, pe care vă rugăm să-l aprobaţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Cred că toată lumea s-a lămurit în legătură cu parcursul pe care l-a avut această iniţiativă. Deci la ora actuală ne aflăm în faţa unui raport care înlocuieşte precedentul raport, care este un raport de admitere şi prin care articolul 20 alin. (6) se modifică şi se completează, cuprinsul fiind în raportul suplimentar. Îl citesc pentru ca toată lumea să fie foarte lămurită: "Persoanele care au dobândit locuinţe în baza Legii nr. 112/1995 şi împotriva cărora s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti de evacuare irevocabile sunt despăgubiţi de către autoritatea locală la valoarea actualizată a preţului plătit, în condiţiile legii. Aceste persoane beneficiază de un drept de retenţie asupra imobilului". Vă rog, microfonul 7. Domnul senator doreşte să mai facă o precizare.
	Domnul Şerban Nicolae: O singură precizare tehnică. Nu e vorba de "persoanele care sunt despăgubiţi", ci "persoanele care sunt despăgubite". Este o eroare. Mi-a sărit în ureche, ca să spun aşa, când v-am auzit reluând textul. "Persoanele care au dobândit locuinţe sunt despăgubite", nu "despăgubiţi".
	Domnul Radu Mircea Berceanu: "Sunt despăgubite", sigur că da. Da, da, este o corectură tehnică. Domnule senator Gavrilă Vasilescu, aveţi cuvântul, vă rog.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Legea nr. 112/1995 a dat posibilitatea, cum ştim foarte bine, unor categorii de persoane care îndeplineau anumite condiţii - în primul rând erau chiriaşi, nu aveau locuinţe în proprietate - să poată dobândi locuinţa pe care au avut-o. Legea nr. 10/2001 a creat posibilitatea ca persoanelor care au dobândit locuinţe - şi, atenţie, conform Legii nr. 112/1995, aceste locuinţe erau din fondul de stat - să li se ia înapoi locuinţele şi printr-o hotărâre judecătorească să poată fi aruncate şi în stradă. S-a spus aici, în motivarea Guvernului, că cei care au cumpărat sunt de rea-credinţă. Vreau să spun că în cazul unei vânzări, reaua-credinţă la cumpărător este foarte greu s-o stabileşti. Rea-credinţă în ce sens? Omul are ceva, vede şi vrea să cumpere. Rea-credinţă poate să fie la vânzător. Şi în condiţiile acestea, atunci când am discutat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări - domnule, cine trebuie să plătească această despăgubire, pentru că omul a cumpărat, cu 7-8 ani în urmă, o casă la preţul care era la vremea respectivă, se trezeşte după un număr de ani că i se anulează contractul de vânzarecumpărare, invocându-se că el este de rea-credinţă... Încă o dată vă spun - ca omul care lucrează şi care ştie ce înseamnă acest lucru -, rea-credinţă la cumpărător este foarte greu să stabileşti, dar la vânzător poţi stabili. Or, rea-credinţă este reaua-credinţă a vânzătorului, a celui care a încasat şi un preţ şi acum vrea să facă altceva. Pe omul acela însă îl evacuăm. De fapt, evacuarea înseamnă..., egal aruncat în stradă. Aceasta este o problemă care trebuie rezolvată. Am rezolvat una prin faptul că le-am recunoscut dreptul de proprietate şi că pot să-şi revendice, să-şi ia chiar o casă pe care statul a vândut-o la un moment dat. Mergem pe ideea că este de rea-credinţă cumpărătorul şi cel care a vândut-o nu mai are nicio obligaţie. Ba, îl putem arunca în stradă pe om. Şi mai gândiţi-vă că cel pe care îl aruncaţi în stradă - am mai discutat odată aşa ceva şi eu cunosc asemenea situaţii - are vreo 90 şi ceva de ani şi dumneavoastră spuneţi că este de rea-credinţă şi că nu trebuie să-i dăm dreptul lui. Dar ce trebuie să facem? Cu o soluţie nu aţi venit dumneavoastră, domnilor de la Guvern. Nu aţi venit, iar cel care a încasat un preţ, să facă bine să dea înapoi o sumă corespunzătoare, încât omul să-şi cumpere cel puţin ceea ce a avut în momentul în care şi-a cumpărat locuinţa în care locuia cu chirie. Dacă nu, uitaţi, putea să existe şi o alternativă - şi poate ne gândim aşa -, să i se dea o locuinţă în proprietate egală cu cea din care a fost evacuat, pentru că acel contract pe care l-a avut, l-a avut cu statul, nu l-a avut cu o persoană fizică. Dacă nici statul nu este responsabil de ceea ce vinde, atunci nici nu mai ştiu ce să mai spun. Deci, în aceste condiţii, eu susţin această iniţiativă aşa cum s-a lucrat şi cum s-a muncit în comisie - pentru că la ea, până la urmă, s-a lucrat... iniţiatori au fost colegii noştri de la P.R.M., dar modul în care a fost lucrată în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări consider că a fost temeinic - şi vă invit şi pe dumneavoastră să faceţi la fel. Problema cu aruncatul oamenilor în stradă - că evacuarea este egală cu aruncatul oamenilor în stradă - nu este o problemă care să corespundă cu ceea ce noi dorim să facem şi la ceea ce oamenii aceştia speră, oamenii care ne-au trimis aici, şi trebuie să facem ceva pentru ei. Am rezolvat problema numai pe jumătate. Haideţi să încercăm să rezolvăm şi cealaltă jumătate, astfel încât tot întregul să fie un lucru echilibrat. Mulţumesc. (Discuţii în sală.)
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnul senator Şerban Nicolae doreşte să intervină. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Grupul parlamentar al P.S.D. va susţine acest proiect de lege în forma adoptată prin raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, dar am vrut să fac câteva precizări în legătură cu problema dezbătută. Noi am salutat această iniţiativă pentru că este una şi raţională, şi justificată social, deşi, din păcate, ea este insuficientă faţă de problemele grave pe care Parlamentul, după 1990, le-a creat prin reglementările în materie. Am reuşit contraperformanţa de a încerca să reparăm o nedreptate creând alte nedreptăţi. Această problemă a relei-credinţe impuse cumpărătorilor apartamentelor şi locuinţelor în baza Legii nr. 112/1995 de către instanţele de judecată, motivată de faptul că nu au făcut diligenţele necesare să afle dacă imobilul naţionalizat are sau nu are foşti proprietari în viaţă şi care ar putea să revendice imobilul, este, din păcate, un rezultat al legiferării noastre eronate în materie. Noi am lăsat sute de mii de cetăţeni ai României în situaţia de a fi nedreptăţiţi de două ori: o dată pentru că au fost mutaţi în locuinţe naţionalizate, fără ca ei să fi optat neapărat pentru o astfel de variantă la vremea respectivă, iar pe de altă parte, pentru că le-am vândut aceste imobile, în numele statului, acuzându-i ulterior, prin intermediul instanţelor de judecată, de rea-credinţă. Cine cumpără de la stat are o prezumţie de bună-credinţă, pentru că nu-şi poate închipui că statul, autoritatea locală în speţă - că s-a făcut prin autorităţi locale sau prin interpuşi ai autorităţilor locale -, ar putea să încerce o şmecherie, ar putea să încerce o înşelătorie cu aceşti cetăţeni. Am căzut, din păcate, într-o propagandă găunoasă, dar şi falsă, că în aceste imobile naţionalizate, care ar fi numai nişte vile de lux, ar sta nomenclaturişti ai regimului comunist şi am tratat cetăţenii care locuiesc în imobile naţionalizate drept nişte profitori ordinari, pe seama foştilor proprietari naţionalizaţi. Nu intru în amănunte legate de faptul că aşa-zişii foşti proprietari au fost, în foarte multe situaţii, nişte proprietari inventaţi şi instanţa s-a pronunţat în asemenea situaţii încă insuficient, dar existenţa unor sentinţe care au demonstrat falsul unor documente care au stat la baza unor restituiri de imobile naţionalizate mă îndreptăţeşte să cred că fenomenul există şi că el se manifestă suficient de important. În fapt, la ora actuală - şi asta este problema nerezolvată -, deşi legea spune că imobilele cumpărate cu titlu în baza Legii nr. 122/1995 şi pentru care nu au fost notificări prealabile de către foştii proprietari nu se restituie în natură, se întâmplă în practică că aceste imobile sunt restituite, iar persoanele care le ocupă sunt evacuate fără niciun fel de alte dificultăţi din partea celor care le dobândesc. Cu alte cuvinte, am reparat nedreptatea foştilor proprietari făcută de statul totalitar, dar am creat o nouă categorie de oameni nedreptăţiţi, cărora le facem o nouă nedreptate, de către statul democratic de această dată, pentru că imobilele nu au fost confiscate de către cei care le ocupă, ci au fost confiscate în baza unor legi ale vremii de către statul de atunci. Şi dacă nu am reuşit să găsim soluţii la o problemă socială deosebit de gravă, este totuşi culpa Parlamentului, care a scos legile aflate în vigoare. De aceea, eu susţin acest proiect de lege ca o primă măsură de reparaţie, ca o primă măsură de protecţie faţă de persoanele care au cumpărat cu bună-credinţă nişte imobile pe care le-au locuit timp de 20-30 de ani, uneori chiar mai mulţi ani, fără să ştie că prin asta fac ei înşişi o nedreptate altor persoane. Faptul că dorim să reparăm nişte nedreptăţi trecute nu justifică în niciun caz crearea unor nedreptăţi noi. Ceea ce propunem noi astăzi, prin acordarea unor despăgubiri de către autoritate şi cu drept de retenţie, creează baza juridică pentru a aduce în discuţie şi o altă latură a prejudiciului moral suferit de foştii chiriaşi, deveniţi proprietari în baza Legii nr. 112/1995. Atunci când aceştia au cumpărat locuinţa, nu au plătit doar preţul stabilit prin lege şi prin expertizele care s-au făcut la vremea respectivă, ei au avut şi sentimentul că au o locuinţă. Locuinţa aceasta nu era o afacere. Nu puteai să cumperi decât o singură locuinţă şi aşa cum sute de mii şi milioane, poate, de cetăţeni din România au putut să-şi cumpere locuinţa ştiind că au o locuinţă cumpărată de la stat, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul chiriaşilor. Au fost situaţii în care revendicările de imobile naţionalizate au apărut după 15-17 ani de la Revoluţie. Daţi-mi voie să am dubii în legătură cu buna-credinţă a celor care revendică, nemaivorbind de faptul că sunt oameni care, în multe situaţii, nu au avut niciun fel de legătură cu aceste imobile. Aş vrea să facem, la nivelul Guvernului - şi poate Partidul Naţional Liberal ne ajută din acest punct de vedere -, o statistică foarte concretă şi publică în legătură cu persoanele care ocupă imobile naţionalizate şi cu statutul acestora în societatea românească şi veţi vedea acolo că Palatul Parlamentului, care este construit în zona vechiului cartier Uranus, a dat o serie întreagă de cetăţeni repartizaţi în locuinţe naţionalizate, după ce au fost demolaţi din această zonă. Şi dacă membrii Guvernului sau liderul Grupului parlamentar al P.N.L. consideră că aceştia sunt nişte profitori ordinari care au avut de câştigat de pe urma vătămării intereselor foştilor proprietari, atunci înseamnă că cetăţenii aceştia îşi merită soarta. Din punctul meu de vedere rămâne problema esenţială a asigurării unor locuinţe. Valoarea actualizată permite acordarea de către autoritatea locală şi a unor despăgubiri morale pentru acest prejudiciu rezultat din faptul că statul nu s-a comportat corect în apărarea intereselor persoanelor care au contractat locuinţele. De aceea, noi susţinem acest proiect de lege. Aş vrea să vă spun că se creează posibilitatea ca o persoană care a cumpărat - dau un exemplu, la întâmplare - un apartament într-o vilă, în centrul Bucureştiului, de circa 350 m2, cu circa 19.000 euro, o persoană foarte morală şi care ar vrea ca locuinţele de la stat să se vândă numai prin licitaţie publică, în cazul în care îi este anulat titlul să fie despăgubită la valoarea de 19.000 euro, actualizaţi. Ne preocupăm pentru soarta unui asemenea cetăţean şi sunt convins că dacă această lege va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor, o va promulga cu maximă urgenţă. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Şi eu vă mulţumesc. Aş atrage atenţia că suntem într-o situaţie puţin dificilă dintr-un anumit punct de vedere. La noi, aici, în documentele venite de la comisie scrie că legea este organică. Dacă legea este organică, pe de altă parte, ea are termen de adoptare tacită mâine, 18 octombrie 2007, deci ori ajungem la o formulă şi o votăm - probabil că nu avem cvorum de legi organice şi atunci, oricum, ajunge la Camera Deputaţilor în formula respinsă de Senat -, ori mai discutăm foarte mult şi ajunge prin adoptare tacită tot în formula iniţială. Are cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu, apoi domnul senator Gheorghe Funar şi apoi domnul senator Constantin.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur este o greşeală, s-a făcut o greşeală atunci când s-a calificat că legea face parte din categoria legilor organice. Vreau să reţineţi că de fapt, aici, se referă la primirea unor despăgubiri, iar pentru aşa ceva nu intră în categoria legilor organice. Nu intră în regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii, deci nu este organică. Am mai avut o situaţie, dacă vă aduceţi aminte, când trebuia să dăm Ambasadei Franţei terenul acela, unde legea a fost calificată ca lege organică, şi nu este, pentru că nu se referă la regimul juridic general al proprietăţii sau al moştenirii. (Discuţii în sală.) Nu, domnule, este un caz izolat. Regimul general înseamnă, în momentul în care pentru toată ţara... Domnule senator Haşotti, Vă rog frumos, lăsaţi-mă, este o problemă juridică, nu este o problemă de arheologie sau de orice altceva. Aveţi încredere în ceea ce vă spun. Nu este lege organică.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles. Domnul senator Funar, microfonul 2. Urmează domnul senator Constantin Gheorghe, microfonul 3. Domnule senator Şerban Nicolae, v-aş ruga să nu ne lăsaţi fără reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru că suntem în ceaţă din punctul de vedere al caracterului legii. Domnule senator Ion Iliescu, imediat! Aveţi cuvântul, domnule senator Funar, vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Cei care au reprezentat Parlamentul şi Guvernul României până acum i-au nedreptăţit pe proprietari: şi pe unii, şi pe alţii. Astăzi, Bunul Dumnezeu îi ajută şi va supune aprobării tacite textul iniţiatorilor. Noi... (Discuţii în sală.) Nu vă opuneţi Bunului Dumnezeu, domnule lider al P.N.L., pentru că nu e bine! Doamnelor şi domnilor senatori, Noi, senatori şi deputaţi ai Partidului România Mare, am venit cu această propunere legislativă pentru a găsi o cale de a-i ajuta pe o parte dintre proprietari. S-a ajuns, în România, într-o situaţie ciudată: avem o Constituţie, şi în forma din 1991, şi revizuită, care vorbeşte foarte frumos despre dreptul de proprietate, dar, din diverse motive, Parlamentul României a stabilit în ţara noastră două categorii de proprietari ai aceloraşi locuinţe. Ca să se rezolve problema, Parlamentul şi Guvernul, în loc să fi decis rezolvarea acesteia până acum, au aruncat-o în hăţişurile justiţiei şi astfel a apărut mafia caselor de toate felurile. Acum, avem de rezolvat o parte din această problemă, cu referire la cetăţenii care sunt evacuaţi din locuinţele pe care le-au cumpărat, cu bună-credinţă, în baza Legii nr. 112/1995, şi pentru care Guvernul actual nu a găsit încă o soluţie. Eu i-aş dori domnişoarei secretar de stat să se afle în această situaţie: să fi cumpărat o locuinţă, cu bună-credinţă, în baza Legii nr. 112/1995, să fie dată afară din aceasta printr-o hotărâre judecătorească, să locuiască în stradă şi sunt convins că ar fi avut un alt punct de vedere. Nu sunt de rea-credinţă cetăţenii care şi-au cumpărat locuinţele în baza Legii nr. 112/1995, nici autorităţile locale care au pus în aplicare această lege. Atunci Parlamentul a decis astfel. Acum, cei care au venit cu un amendament la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări solicită autorităţilor locale să-i despăgubească pe cetăţeni la valoarea actualizată a locuinţelor, dar autorităţile locale nu au bani - cele mai multe dintre ele - sau nu au bani cu această destinaţie. În Bucureşti şi în alte municipii conduse de primarii P.D. autorităţile locale au bani de alocat pentru a schimba de două sau de trei ori pe an bordurile, dar pentru a rezolva problema cetăţenilor nu au bani. Guvernul a venit cu Ordonanţa de urgenţă nr. 74/2007 pe care o avem astăzi în ordinea de zi, unde se precizează că: "Dacă sunt mai mult de 10 familii evacuate în baza unor hotărâri judecătoreşti, atunci autorităţile locale să ia în considerare construirea de case pentru aceştia''. Dacă sunt nouă familii, acestea pot să stea sub cerul liber, că tot vine iarna. Acestea nu sunt soluţii normale, în opinia iniţiatorilor acestui proiect de lege. Nu putem accepta nici amendamentul care a fost votat de comisie, pentru că el nu rezolvă problema. Nu este vina cetăţenilor care au cumpărat, cu bună-credinţă, aceste locuinţe şi au ajuns să fie evacuaţi. Guvernul nu a reuşit să construiască locuinţe pentru ei. Logic ar fi fost să fie mutaţi în alte case proprietate personală. Să se facă, practic, un schimb de locuinţe între cele două categorii de proprietari. În această situaţie, pe care o regăsim în multe localităţi ale României, iniţiatorii au venit cu această propunere, în opinia noastră, corectă: să li se ofere, la preţul pieţei, celor care sunt evacuaţi din locuinţe în baza unor hotărâri judecătoreşti valoarea locuinţelor în care au stat, ca ei să-şi poată cumpăra, de îndată, altă locuinţă, să nu stea în stradă. Amendamentul acceptat de comisie nu poate fi acceptat de iniţiatori, pentru că oamenii nu ar primi banii necesari ca să-şi cumpere o altă locuinţă şi ar rămâne tot în stradă. Având în vedere, domnule preşedinte de şedinţă, cutuma din Senat, că dăm votul pe legi organice luni, pe de-o parte, iar pe de altă parte că nu avem cvorum acum pentru a supune la vot o lege organică, îi mulţumim Bunului Dumnezeu că-i ajută pe oamenii evacuaţi prin hotărâri ale instanţelor judecătoreşti. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Are cuvântul domnul senator Gheorghe Constantin.
	Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dacă ar fi fost să continui în sensul fervorii declaraţiilor politice, m-aş fi dus la microfonul central, dar noi, aici, avem de făcut dezbateri pe o iniţiativă legislativă parlamentară şi am observat până acum că dezbaterile au avut şi o componentă serioasă de declaraţii politice. Sigur că şi grupul nostru senatorial este preocupat de această iniţiativă. Noi avem o opinie şi aş vrea să spun că, în punctul de vedere al Guvernului, apar nişte exprimări care ne trimit cu gândul la lucruri extrem de grave, foarte grave. Spune Guvernul: "Practic, ne aflăm în acele situaţii în care, deşi existau cereri ale foştilor proprietari de restituire în natură sau de acordare de despăgubiri, chiriaşii au optat pentru cumpărarea acestor imobile, contractul încheindu-se în frauda adevăratului proprietar, cu complicitatea şi pe riscul cumpărătorului". În această situaţie, noi vrem să-i despăgubim pe aceşti chiriaşi care au fost aruncaţi în stradă, cum a spus distinsul senator Vasilescu, dar, pe de altă parte, trebuie să le întocmim şi un dosar penal pentru că ei, în condiţiile Legii nr. 112/1995 aflate în vigoare la acea dată, au cumpărat locuinţe şi apoi, în condiţiile Legii nr. 10/2001, trebuie să le întocmim un dosar penal şi să-i trimitem în puşcărie. Aşa spune actualul Guvern în punctul de vedere exprimat. Noi, senatorii P.D., susţinem această lege în forma iniţială, dar ne punem întrebarea: ce se întâmplă după ce-i despăgubim? Le facem şi un dosar penal? Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Are cuvântul domnul senator Ion Iliescu.
	Domnul Ion Iliescu: În primul rând, noi am mai discutat această problemă de câteva ori şi ştiu că am adoptat odată o decizie în legătură cu amânarea cu trei ani a evacuărilor din case a unor chiriaşi, foşti chiriaşi deveniţi proprietari şi aşa mai departe. În al doilea rând, Guvernul trebuie să prevadă fonduri pentru construirea de locuinţe sociale în vederea asigurării spaţiilor locative pentru cei evacuaţi. De altfel, în ordinea de zi, la punctul 10, avem, văd, o propunere legislativă, un proiect de lege venit de la Guvern privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi, nu doar chiriaşilor, chiar şi foştilor chiriaşi deveniţi proprietari prin cumpărarea locuinţelor. Trebuie să pornim de la un dat: noi am realizat cea mai mare împroprietărire din istoria României şi de oriunde din lume, când, în anul 1990, am creat chiriaşilor posibilitatea să-şi cumpere apartamentele unde locuiau, la stat. Cred că au fost un milion de familii care şi-au cumpărat apartamentele în blocurile construite de stat, dar tot de la stat au cumpărat şi unii ale căror locuinţe sunt revendicate acum. Nu ei sunt vinovaţi că au ajuns în această situaţie. Situaţia este absolut egală pentru toţi foştii chiriaşi care şi-au cumpărat apartamentele, indiferent că au fost locuinţe nou-construite de către stat sau locuinţe ale statului, preluate prin naţionalizare. Oamenii nu au nicio vină şi, aşa cum spuneam, nu are rost să înlocuim unele abuzuri cu alte abuzuri, să creăm noi nedreptăţi, pe lângă cele create în trecut. De aceea, aş propune să unificăm toate aceste iniţiative legislative prin câteva prevederi. În primul rând, să se interzică evacuarea forţată a oamenilor din locuinţele în care se află, pentru că nu este vina lor, nu ei au ocupat abuziv aceste locuinţe. În al doilea rând, să se prevadă fonduri pentru construirea de locuinţe, în compensare pentru retrocedările către foştii proprietari. Altminteri, inclusiv despăgubirea la valoarea de piaţă tot nu rezolvă problema. Cea mai mare parte a acestor oameni - şi eu primesc în audienţă în fiecare săptămână foarte mulţi oameni - sunt oameni bătrâni, pensionari, nu au unde să se mute şi, din păcate, nici autorităţile locale, nici justiţia nu ţin seama de asemenea situaţii. Instanţele judecătoreşti nu fac anchete sociale când decid să elibereze o locuinţă prin evacuarea oamenilor. Şi unde îi evacuăm? Cetăţenii aceştia ai cui sunt? Statul şi instituţiile sale nu trebuie să aibă grijă de soarta acestor cetăţeni nevoiaşi, care nu au resurse? Nici chiar despăgubirea la preţul pieţei nu rezolvă problema. De unde să cumpere oamenii locuinţe, pentru că nu se construiesc decât locuinţe foarte scumpe? Ceea ce construieşte A.N.L.-ul sau construiesc diversele firme private sunt locuinţe scumpe, pentru cei care au mijloace, circa 20%, poate, din populaţia ţării, dar oamenii aceştia sunt oameni cu venituri foarte modeste. Deci nu se rezolvă problema. Propun să unificăm toate aceste lucruri. Acest proiect de lege, poate, va trece, dar asta nu rezolvă problema. Să realizăm împreună, cele două Comisii juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi un reprezentant al Guvernului, o iniţiativă care să adauge la toate aceste prevederi cele câteva lucruri: interdicţia de evacuare, chiar de către instanţe, a oamenilor. Nimeni să nu fie trimis în stradă din casa în care locuieşte şi, de asemenea, să se prevadă fonduri locative pentru compensare şi pentru a putea evacua locuinţele revendicate prin decizie judecătorească, dar numai după ce i se oferă omului locuinţă. Chestiunea este mult mai complexă, mai gravă, şi să nu o lăsăm cu jumătăţi de măsură, pentru că până acum am venit numai cu cârpeli care nu au rezolvat până la capăt problema. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Toată lumea s-a exprimat. (Discuţii în sală.) Nu, vă rog, vă rog! Numai o secundă, domnule senator Haşotti, vă rog! S-au exprimat iniţiatorii, comisia, grupurile parlamentare şi aşa mai departe. Noi însă trebuie, mai întâi, să lămurim o problemă procedurală, pentru că, astfel, toate aceste dezbateri sunt utile pentru a fi, eventual, transmise, sub formă de adaos, la Camera Deputaţilor. Dacă legea este, aşa cum a stabilit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, o lege organică, are foarte puţine şanse să treacă, în situaţia în care cvorumul este la limită. Mai mult decât atât, noi respectăm o decizie conform căreia votăm legile organice luni. Pe de altă parte, vă rog să vă uitaţi că legea, mâine, se aprobă prin adoptare tacită, pe data de 18 octombrie anul curent. Deci dacă noi nu o supunem votului pentru că ar fi organică, ea merge la Camera Deputaţilor mâine, prin adoptare tacită, şi dacă o supunem votului rezultatul acestuia face ca tot mâine legea să meargă la Camera Deputaţilor. Deci variante de a îmbunătăţi textul şi alte lucruri de acest gen nu pot fi operate decât la Camera Deputaţilor, în situaţia în care ne aflăm noi acum. Aş ruga încă o dată Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să-şi precizeze punctul de vedere în legătură cu caracterul legii, după care, ştiind clar ce punct de vedere are Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, să decidem ce urmează să se petreacă cu legea din acest punct de vedere. După aceea, mai putem discuta pe fondul legii. Vă rog, reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, microfonul 7.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. La nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări o astfel de problemă nu s-a pus şi nu s-a luat în dezbatere. Noi am preluat un text din avizul Consiliului Legislativ care menţiona faptul că o asemenea propunere legislativă modifică o lege cu regim de lege organică. Dacă am fi intrat în amănunt, probabil că am fi observat ceea ce spunea şi domnul senator Vasilescu, şi anume că reglementarea în sine, respectiv modul în care se acordă despăgubiri, la valoarea de piaţă sau la valoarea actualizată, nu poate să intre în categoria legilor organice. Temeiul invocat la atribuirea statutului de lege organică pentru Legea nr. 10/2001 era că intră în dispoziţiile constituţionale referitoare la regimul general al proprietăţii, or stabilirea modului în care se calculează despăgubirile nu intră nici în regimul proprietăţii, nici într-o altă dispoziţie constituţională referitoare la legile organice. De aceea, noi nu avem la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări tranşată această chestiune. În acelaşi timp, este greu să presupunem că vom tranşa astăzi în aşa fel încât să mai putem pune problema în discuţiile plenului Senatului înainte de termenul de mâine, de termenul de adoptare tacită. Dar nici nu pot să prezint un punct de vedere categoric în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, câtă vreme această problemă nu s-a dezbătut şi nu s-a supus la vot în cadrul comisiei. Noi am preluat, poate din neatenţie, prevederea iniţială, conform căreia modificarea unei legi organice ar constitui o propunere legislativă care are acelaşi regim, dar, în fapt, fiind vorba doar de modul în care se stabileşte o despăgubire şi de schimbarea celui care asigură plata despăgubirii, nu se poate considera că acestea intră în regimul general al proprietăţii prevăzut de Constituţie ca fiind de natură organică.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Ridicase mâna domnul senator Frunda. Doriţi să vă referiţi la această chestiune: caracter organic sau alt caracter? Scuzaţi! Domnul senator Puiu Haşotti, microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Eu nu am de gând să vă reţin mult. Până acum toată lumea a plâns de dragul chiriaşilor, eu, ca lider al Grupului parlamentar al P.N.L., plâng de dragul proprietarilor. Dacă s-a spus până acum că statul trebuie să-i mângâie pe creştet pe toţi aceştia, eu vreau să vă spun că totuşi nu este corect ca cineva, în regimul comunist sau după aceea, să fi făcut sacrificii, să-şi fi construit o casă sau să-şi fi cumpărat un apartament şi altcineva să fi stat într-o vilă somptuoasă de la stat, cu o chirie mică. Nu e corect ca aceştia din urmă să aibă nu ştiu ce sentimente de proprietate, cum spunea un amic coleg. Eu vreau să vă spun că dacă dumneavoastră, celelalte grupuri parlamentare - şi vă respect opiniile aşa cum am făcut-o şi până acum -, plângeţi de dragul chiriaşilor, noi suntem de partea proprietarilor. Din raportul comisiei am înţeles că este o lege organică.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles. Acesta a fost punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.N.L.
	Domnul Ion Iliescu (din sală): Cer dreptul la replică.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Nu, nu, staţi puţin! Nu vi s-a pronunţat numele, domnule senator, staţi să ne lămurim. Nu. Nu există drept la replică în probleme de principiu. Ne lămurim imediat. Domnule senator, Vă dau cuvântul şi dacă este vorba de o problemă de principiu. Vă rog. Vă dau cuvântul imediat, dar noi nu trebuie să ne lămurim în legătură cu fondul în momentul acesta. Sunt absolut convins că, pe fond, toate aceste chestiuni sunt reale, trebuie dezbătute şi rezolvate, dar noi avem o problemă de procedură care trebuie rezolvată înaintea problemelor de fond, pentru că, altfel, toată discuţia nu va duce niciunde. De aceea, dacă cineva doreşte să se refere la caracterul legii, îl rog să o facă. Dacă doreşte să se refere la alte probleme, îl rog să aştepte puţin, până lămurim caracterul legii şi, după aceea, am să-i dau cuvântul. Vă rog, iniţiatorul, microfonul 8.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Având în vedere faptul că în acest moment ne găsim într-un soi de ambiguitate vizavi de caracterul organic sau ordinar al acestei legi, cred că trebuie să invocăm o anumită practică parlamentară în virtutea căreia, atunci când există aceste dubii, luăm în discuţie punctul de vedere oficial, şi singurul punct de vedere oficial este cel al Consiliului Legislativ, care o statuează ca fiind organică, iar dacă se contestă acest caracter, cei care o fac nu au decât să se adreseze Curţii Constituţionale.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. În legătură cu caracterul legii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă rog.
	Domnul Şerban Nicolae: Daţi-mi voie să fac o propunere procedurală: în mod evident, aşa cum a rezultat din dezbaterea de până acum pe această chestiune, propunerea legislativă, deşi una redusă în conţinut, are implicaţie deosebită în fondul ei şi, de aceea, vă propun să fiţi de acord să prelungim termenul de adoptare tacită la 60 de zile, întrucât termenul la care se face referire este cel general, de 45 de zile. În aceste condiţii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări va avea răgazul să clarifice, la nivelul său, şi problema caracterului organic sau ordinar al legii. Fac însă o singură precizare, pentru că domnul coleg Haşotti s-a referit la mine, în legătură cu o afirmaţie de-a mea. Eu nu am spus că aceşti chiriaşi au stat în case 50 de ani şi au avut sentimentul proprietăţii, nu. Am spus că au avut sentimentul stabilităţii într-o locuinţă. Aceştia nu ţin neapărat să se îmbogăţească pe seama nedreptăţii făcute altora, dar nici nu putem să considerăm că unii dintre noi am avut dreptul să ne cumpărăm foarte ieftin locuinţe primite de la stat...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule senator, vă rog, să nu intrăm pe fond.
	Domnul Şerban Nicolae: ...iar alţii au fost nedreptăţiţi. Să ştiţi, domnule coleg, că asta era şi ţinta apelului meu, să precizez că nu sunt, marea majoritate a acestor persoane, nişte îmbuibaţi, nişte îmbogăţiţi care stau în vile somptuoase pe chirii de nimic.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule senator, Am rugămintea să nu intrăm în această problemă. Eu v-am dat cuvântul pentru a discuta asupra caracterului organic al legii.
	Domnul Şerban Nicolae: Aş vrea să fie totul clar şi, dacă Guvernul ar fi cinstit, ar prezenta public o statistică privind casele naţionalizate: câte persoane au stat acolo, de unde au provenit şi ce regim au avut şi veţi vedea că cei mai mulţi dintre ei provin din foşti demolaţi, că sunt oameni care au optat pentru o locuinţă construită de stat şi o locuinţă naţionalizată şi au acceptat o situaţie la vremea respectivă. Poate ar fi optat altfel.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule senator, vă mulţumesc. Domnule senator Frunda, în legătură cu caracterul legii. Vă rog să nu discutaţi în felul acesta în sală. Microfonul 2. (Discuţii în sală.)
	Domnul Frunda György: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu, într-adevăr, vreau să iau cuvântul şi pe fondul problemei, dar în ceea ce priveşte procedura, pentru că este o excepţie care are prioritate în rezolvarea problemei, eu cred că Consiliul Legislativ face propunerea dacă o lege este organică sau ordinară. În cazul în care comisia de specialitate sau plenul nu îmbrăţişează punctul de vedere al Consiliului Legislativ...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă rog să păstraţi liniştea în sală. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Frunda György: Nu vreau să-mi deranjez colegii. Dacă avem un alt punct de vedere decât cel al Consiliului Legislativ, regulamentul spune că, în acest caz, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări face o propunere pe care o adoptă plenul. De aceea, eu cred că, fiind vorba despre o problemă foarte sensibilă în care nu pot fi încălcate drepturile proprietarilor, trebuie să acordăm o anumită atenţie laturii sociale. E un motiv temeinic justificat pentru a prelungi nu termenul de adoptare tacită, ci termenul de dezbatere, de la 45 de zile la 60 de zile. Vă propun să retrimitem iniţiativa legislativă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care va trebui să propună caracterul legii - eu cred că este o lege organică - şi să o rediscutăm după ce se rezolvă această problemă. O să vă rog respectuos, domnule preşedinte, dacă discuţiile continuă, să-mi daţi cuvântul şi pe fondul problemei. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: De acord. Domnule senator Funar, în legătură cu această problemă de procedură. Nu pe fond, vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Pentru a găsi o soluţie de rezolvare a acestei probleme, Grupul parlamentar al P.R.M. solicită o pauză pentru refacerea cvorumului. Suntem numai 59 în sală şi, în acest interval de timp, am putea să dialogăm cu liderii de grup, să găsim o soluţie pornind de la propunerile interesante care s-au făcut aici. Dar mă îndoiesc, domnule preşedinte, că mai avem cvorum. Sunt 59 de colegi în sală. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Îmi pare rău, eu am doi secretari care îmi spun că în sală sunt 69 de colegi, dar vom verifica imediat. Doamna senator Norica Nicolai, tot pe problema legată de procedură. Nu pe fond, vă rog.
	Doamna Norica Nicolai: Da, domnule preşedinte, nici nu intenţionam să discut fondul cauzei. Chestiunea este însă una complexă. Avem în faţă avizul Consiliului Legislativ, avem o chestiune care ţine de succesiunea legilor civile în timp, materia aceasta este reglementată parţial în anumite legi, motiv pentru care eu propun plenului Senatului ca astăzi să adoptăm decizia de prelungire a termenului de la 45 de zile la 60 de zile. Propun să avem o dezbatere cu privire la caracterul legii - opinia mea este că intră în regimul legilor organice - şi o dezbatere aşa cum merită subiectul, pentru că este o chestiune care ne interesează pe toţi, o chestiune de reglementare echitabilă şi corectă a regimului proprietăţii şi a unui tip de protecţie a persoanelor care, fără vina lor, subliniez şi eu, sunt puse în această situaţie, din cauza succesiunii în timp a mai multor legi. Cred că putem supune plenului această propunere. Dacă prelungim termenul la 60 de zile, putem retrimite propunerea legislativă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări pentru o analiză mult mai aprofundată şi mult mai detaliată a textului. Fac această propunere în numele Grupului parlamentar al P.N.L.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Da. Urmează domnul Gavrilă Vasilescu, tot pe procedură. Vă rog să fiţi foarte scurt, pentru că trebuie să supun votului această chestiune ca să o lămurim definitiv.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Cât se poate de scurt, domnule preşedinte. S-a făcut o propunere şi la ea vreau să mă refer: aceea de a trece de la 45 la 60 de zile. În cazul în care facem acest lucru, vă rog să aveţi în vedere că mai avem un proiect legislativ la punctul 10. Domnul senator Iliescu a spus: "Haideţi să tratăm această problemă într-o manieră în care chiar să-i găsim rezolvarea şi să nu facem rezolvări parţiale". Având la dispoziţie 45 de zile, poate judecăm în acelaşi fel şi punctul 10 din ordinea de zi. Dacă este cazul, haideţi să predăm şi unei alte comisii toate aceste probleme, inclusiv cea referitoare la caracterul legii. Lucrul cel mai important însă este faptul că - şi vă rog să mă credeţi, eu vin pentru prima oară în Parlament în legislatura aceasta - legile care i-au nedreptăţit pe unii sunt legi pe care dumneavoastră le-aţi adoptat, cei care aţi reprezentat până acum Parlamentul. Fac un apel către dumneavoastră în acest sens, domnilor. Haideţi să îndreptăm şi în partea cealaltă măcar acum, când văd că toată lumea doreşte acest lucru. Doresc să-i spun colegului nostru că şi eu am grijă tot de proprietari, pentru că oamenii pe care îi aruncăm în stradă au fost convinşi că ei sunt proprietari. Au cumpărat de la stat.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule senator, am înţeles. În legătură cu procedura, au fost mai multe propuneri... Doriţi să facem o pauză pentru consultări? În legătură cu prelungirea termenului, nu văd ce consultări se pot solicita... Aceasta este o propunere pe care sunt obligat să o supun votului. Consultările se solicită atunci când sunt chestiuni care depind de grupurile parlamentare. Vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am solicitat o pauză de consultări de maximum 10 minute, ca să ne decidem în aceste chestiuni complicate. Nu sunt deloc simple şi, aşa cum ştiţi, domnule preşedinte, regulamentul vă obligă să ne acordaţi această pauză solicitată. După pauză urmează să supuneţi la vot. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Da. Din păcate, regulamentul prevede această chestiune. Luăm o pauză până la 11,20, când voi supune la vot, după ceasul de acolo, care este singurul ceas oficial. Rog liderii grupurilor parlamentare să se întrunească în aceste 10 minute şi să dezbată ceea ce au de dezbătut.
	PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Doamnelor şi domnilor senatori, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală ca să putem vota. Deoarece mai mulţi colegi au făcut propuneri şi în numele lor şi în numele grupurilor parlamentare, s-a constatat că această lege este o lege cu un caracter complex. Drept urmare, voi supune votului prelungirea termenului de dezbatere în Senat a acestei legi de la 45 de zile la 60 de zile. Înainte de aceasta, voi da cuvântul domnului senator Funar. Microfonul 2, domnule senator. Vă rog să vă ocupaţi locurile. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Pauza scurtă s-a dovedit a fi un sfetnic bun şi toate grupurile parlamentare sunt de acord cu această propunere de prelungire de la 45 la 60 de zile. Vă rog, domnule preşedinte, să o supuneţi votului. Sperăm să fim şi în cvorum.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Suntem în cvorum. Rog toţi colegii să se aşeze în bănci şi să voteze, fiindcă este o problemă. Domnule senator Vasilescu, vă rog să veniţi aici, ca să puteţi vota. (Rumoare, discuţii.)
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Am ceva de discutat acolo.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Atunci introduceţi cartela acolo. Rog toţi colegii să-şi ocupe locurile pentru a putea supune la vot această propunere. Supun votului dumneavoastră prelungirea termenului de la 45 de zile la 60 de zile, considerând această lege cu un caracter complex. Sunt câţiva colegi care au intrat acum. Vă rog să vă aşezaţi. Imediat. Vă rog să aveţi puţină răbdare. Sunt câţiva colegi care trebuie să ajungă la locurile lor. Din moment ce toate grupurile parlamentare au fost de acord cu această propunere de prelungire a termenului, nu cred că există vreo problemă să treacă. Supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, s-a aprobat propunerea de prelungire a termenului de dezbatere. Legea este considerată o lege complexă şi termenul de adoptare tacită nu mai este 18 octombrie, ci este cu 15 zile în plus, probabil că undeva pe 5-6 noiembrie. Mai departe, având în vedere rezolvarea acestei chestiuni, s-a propus retrimiterea la comisie a legii pentru a se face alte modificări. Eventual, vă voi supune la vot retrimiterea şi a punctului 10, pentru a se combina cele două legi. Sigur că ar fi bine să se stabilească clar şi caracterul legii. Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru şi 3 abţineri, propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie.
	Având în vedere că s-au făcut propuneri în acest sens, vom trece la punctul 10 din ordinea de zi. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari. Propunerea a fost să se retrimită şi această lege la comisie pentru a se face, eventual, coroborări între cele două. Doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog, microfonul 9.
	Domnul Horia Ion Irimia - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor: Este corect faptul că şi acest proiect de lege tratează această problemă, dar nu cred că este momentul să-l amânăm, deoarece avem în derulare programul început şi cred că este necesar să luăm o decizie în privinţa acestui proiect de lege. Prin acest proiect de lege începem deja programul de construcţie de noi locuinţe. Au început în ţară, fondurile sunt alocate de Guvern. Nu cred că sunt conjuncte cele două proiecte de lege.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnul secretar de stat ne spune, din partea Guvernului, că la punctul 10 este vorba de un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanţe. După cum ştiţi, ordonanţa este în vigoare, deci lucrurile sunt în desfăşurare din acest punct de vedere. Pe de altă parte, domnul secretar de stat ne spune că este cu totul altă chestiune. Este vorba de un program de construire de locuinţe care o să fie utilizat pentru aşa ceva şi Guvernul, prin vocea dumnealui, consideră că nu este conexă această problemă. (Discuţii.) Îi rog pe cei care au propus conexarea acestor puncte să se exprime şi să vedem dacă mai mergem pe această linie sau nu. Până atunci îi dau cuvântul domnului senator Carol Dina. Microfonul 2. Din sală: Iniţiatorul...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles, dar s-a făcut o propunere. Eu eram obligat să merg pe această propunere. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Carol Dina: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere că primul act normativ este în lucru la comisie, aici se pot aduce toate amendamentele dorite pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ respectiv, astfel încât conexarea celor două nu cred că este necesară şi ar trebui să trecem la punctul 10.
	Domnul Frunda György (din sală): Aşa e.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles. Am înţeles şi punctul de vedere al U.D.M.R. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum am spus şi data trecută când am discutat legea, există o iniţiativă a U.D.M.R. şi o iniţiativă a P.S.D. care vizează acelaşi lucru şi, atunci când am discutat, am acceptat că ordonanţa, împreună cu cele două iniţiative - încercăm să le punem de acord la Camera Deputaţilor - au o serie întreagă de prevederi care vizează punctele de vedere exprimate astăzi aici. Acesta este punctul nostru de vedere şi cred că putem discuta în continuare amendamentul şi să votăm această lege, care este o lege ordinară.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles. S-a renunţat la ideea de a le conexa. Atunci trecem la punctul 9. Vom ajunge şi la punctul 10, dar trecem la punctul 9.
	La punctul 9 din ordinea de zi avem proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Este o prioritate legislativă a Guvernului care are termen de adoptare tacită 22 octombrie 2007. Este vorba de continuarea dezbaterilor. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a întocmit raportul. Caracterul legii este de lege organică. Continuăm discuţiile şi vom încerca să o supunem votului luni. Din partea Guvernului participă doamna Ana Lucia Varga, secretar de stat. Aveţi cuvântul din partea Guvernului.
	Doamna Lucia Ana Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege asigură transpunerea exactă şi completă a definiţiilor cuprinse în Directiva Europeană 79/409CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, Directiva Europeană 92/43CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică şi a altor directive. Au fost, de asemenea, introduse articole noi privind procedurile de evaluare a impactului planurilor şi proiectelor asupra ariilor naturale protejate, proceduri de aplicare a sistemelor de derogare. De asemenea, proiectul de lege stabileşte sistemul de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar şi prevede sancţiunile aplicabile în cazul nerespectărilor prevederilor stipulate în regulamentele Comisiei Europene. Sigur, prevede înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi modul în care se face administrarea acestor arii naturale protejate.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, microfonul 7.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. De fapt, ne aflăm în faţa unui raport suplimentar, ca urmare a Hotărârii Senatului din 4 octombrie. În raportul suplimentar sunt introduse opt amendamente admise şi un amendament respins. Este un raport de admitere şi Senatul este prima Cameră sesizată pe o lege, aşa cum aţi precizat, cu caracter organic.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Dezbaterile generale au avut loc. În legătură cu amendamentul respins doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins. Dacă nu se susţine... L-am văzut pe domnul Dinescu că mergea încolo şi am crezut că se duce să susţină amendamentul. Da. Deci supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu... La amendamentele admise? Vă rog, microfonul 8. Din partea Guvernului, la amendamente admise, doamna secretar de stat Varga.
	Doamna Lucia Ana Varga: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu a susţinut amendamentele de la punctele 3, 4, 5, 6 pentru că, pe de-o parte, acestea ar însemna o amânare a aplicării legii şi a directivelor europene, dar susţinem celelalte amendamente: 1, 2, 7, 8.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Da. Din partea comisiei. Să le luăm pe rând. În legătură cu punctul 3 art. 9 la care s-a propus - şi s-a adoptat! - eliminarea. Vă rog, domnule senator, microfonul 7.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Articolul, în general, ca şi ceea ce a spus doamna secretar de stat, se referă la o serie de amendamente legate de modul în care acceptăm o anumită succesiune în realizarea prevederilor legii. Punctul 3 art. 9 din raportul suplimentar vizează posibilitatea ca prin ordin al ministrului să se poată institui, cu caracter provizoriu, statutul de parc natural, arie naturală protejată, urmând ca, după aceea, să se realizeze o anumită formă de declarare prin lege, motivaţia fiind urgenţa la un moment dat legată de această formă de declarare ca arie protejată. Noi am apreciat că nu se justifică o urgenţă în această măsură, astfel încât să avem nevoie la un moment dat de un ordin, apoi de o lege, ci prin lege, aşa cum s-a acceptat la art. 2 de către doamna secretar de stat, să se facă declararea de arie naturală protejată sau prin hotărâre a guvernului dacă este altă dimensiune a ariei protejate.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Microfonul 8. Reprezentanta Guvernului.
	Doamna Lucia Ana Varga: Aş vrea să fac precizarea că adoptarea prin lege sau prin hotărâre a guvernului a regimului de arie protejată poate dura o perioadă îndelungată, chiar până la un an. În această perioadă, regimul de arie protejată poate chiar să-şi piardă statutul, riscând să fie afectată biodiversitatea din aria protejată respectivă.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles. Comisia a adoptat acest amendament care face ca aria să fie declarată protejată atunci când este cazul, prin lege. Reprezentanta Guvernului ne spune că nu este de acord, deoarece acest procedeu s-ar putea să fie foarte lung, timp în care lucrurile s-ar putea deteriora. Domnul senator Puiu Haşotti, microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sigur că domnul senator Simionescu a precizat punctul de vedere al comisiei, dar noi, aici, în Senat, avem o regulă: autorul amendamentului susţine amendamentul. Or autorul acestor amendamente, cu care Guvernul nu este de acord, nu este prezent.
	Doamna Norica Nicolai (din sală): Nu trebuie să fie prezent... (Rumoare, discuţii.)
	Domnul Puiu Haşotti: Ba da.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Da, numai că, domnule senator, dacă amendamentele au fost admise de comisie, intră în categoria amendamente admise. Numai cel care a făcut amendamentele ce au fost respinse, dacă doreşte, le mai susţine şi în plen. Prin admitere, ele au devenit amendamentele comisiei, pentru că fac parte din raportul adoptat de comisie. Domnul senator Petru Stan, microfonul 1.
	Domnul Petru Stan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Art. 9 prevede instituirea acestor arii cu caracter provizoriu, în baza documentaţiei prevăzute la art. 11. Or la articolul 11 avem un nou amendament, care este adoptat de comisie, prin care se precizează ce trebuie să cuprindă documentaţia. Se spune clar la articolul 11: "Documentaţia necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional trebuie să cuprindă:..." Punctele a) şi b) sunt nemodificate. Punctul d): "Hotărâre de consiliu comunal, orăşenesc, municipal sau judeţean, după caz, de avizare a suprafeţei administrative ce va urma să facă parte din aria naturală protejată". Punctul e): "avizul Academiei Române". Eu vreau să cunoască Senatul că această ordonanţă de urgenţă nu ţine cont, în primul rând, de felul de proprietate. Deci această ordonanţă se referă... ca şi cum tot terenul ar fi proprietatea statului...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule senator, Suntem la punctul 3 din anexa cu amendamentele admise.
	Domnul Petru Stan: Reţineţi treaba aceasta: deci tot terenul, după dumnealor, este proprietatea statului. Or noi trebuie să protejăm...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles, dar nu suntem la această problemă.
	Domnul Petru Stan: ... şi nu se acordă niciun rol consiliilor locale. Nu au niciun rol consiliile locale, ceea ce este inadmisibil. De aceea am modificat art. 11.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles, dar trebuiau făcute amendamente la momentul respectiv.
	Domnul Petru Stan: Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Deci comisia a adoptat această poziţie, de eliminare, Guvernul a explicat şi de ce este împotrivă... (Doamna secretar de stat Lucia Ana Varga solicită cuvântul.) Vă rog, dar să vă referiţi la punctul 3, nu la...
	Doamna Lucia Ana Varga: Da, aş vrea doar să fac o precizare. Guvernul este de acord cu instituirea regimului de arie protejată prin lege sau prin hotărâre de guvern, dar, în acelaşi timp, până când se va aproba prin lege sau hotărâre de guvern, doreşte ca...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Doreşte să aibă o posibilitate mai rapidă.
	Doamna Lucia Ana Varga: ... prin ordin de ministru, să se instituie provizoriu caracterul ariei protejate.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Până la deciderea prin lege.
	Doamna Lucia Ana Varga: Da.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: De acord. Am înţeles. Cred că toată lumea a înţeles. Supun votului dumneavoastră. Cine votează "pentru" este de acord cu punctul de vedere al Guvernului, prin care, provizoriu, se instituie regimul de arie protejată... (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Amendamentul este de eliminare. Deci cine votează pentru acest amendament este pentru eliminare, adică pentru punctul de vedere al comisiei. Cine votează împotrivă, este de acord cu punctul de vedere al Guvernului, şi anume, mai întâi, se instituie un regim provizoriu şi, după aceea, prin lege, regimul definitiv. Vă rog să votaţi. Au fost 16 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, deci art. 9 rămâne în varianta propusă de Guvern. Nu s-a aprobat eliminarea. Referitor la art. 10... Cred că ele erau în succesiune. Drept urmare, cred că nu mai este necesară o dezbatere. Vă rog, microfonul 7.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Vă rog să observaţi că este o lege organică şi atunci amendamentele noastre trebuie să parcurgă traseul de lege organică.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Nu. Numai raportul şi legea. La art. 10, modificările sunt în legătură cu cele de la art. 9. Drept urmare, cred că e clar că dacă Senatul şi-a exprimat o dată părerea... Deci am să supun votului dumneavoastră... Vă rog, microfonul 7.
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Art. 10 vizează introducerea consiliilor locale, care, prin hotărâre, să adopte o anumită decizie în legătură cu zona respectivă. Deci nu numai ce vrea la un moment dat Guvernul, ci şi decizia autorităţilor locale, pentru că acea zonă se află pe teritoriul unor astfel de autorităţi locale.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles. Reprezentantul Guvernului, microfonul 8.
	Doamna Lucia Ana Varga: Aşa cum vă spuneam, aceste arii protejate vor fi instituite prin lege. În acest moment, suprafaţa exactă a ariei protejate nu se cunoaşte, nu este delimitată şi va fi delimitată prin lege. Prin urmare, nu putem, în acest moment, să aprobăm, prin hotărâre de consiliu local, regimul de arie protejată, deoarece nu este stabilit. Acest lucru se va putea stabili în legea de constituire a regimului de arie protejată.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Da, am înţeles. Microfonul 7, comisia. Mai doriţi să luaţi cuvântul?
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Domnule preşedinte, Eu reiau o afirmaţie pe care a făcut-o şi domnul Stan Petru: nu putem să luăm nişte decizii arbitrare, în momentul de faţă. Dacă nu ştie consiliul local, nu ştie nici Guvernul care este aria protejată. Deci trebuie să avem un aviz al autorităţilor locale în legătură cu zona respectivă.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă rog, microfonul 2, domnul senator Puiu Haşotti.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Ştim foarte bine că există arii protejate, care se află pe teritoriul administrativ al mai multor comune. Nu mai discutăm de anumite animozităţi care există. Nu există circumscripţie electorală în care să nu existe astfel de animozităţi între primari, pentru că, sigur, fiecare îşi cunoaşte interesul, să zicem, dar evident că aici trebuie să vină o autoritate centrală care să hotărască zona protejată, zonă care poate să se afle pe teritoriul administrat de două, trei, cinci sau zece comune. Vă dau un singur exemplu de teritoriu care se întinde pe două judeţe: Rezervaţia Delta Dunării. Îşi imaginează cineva că se pot înţelege acolo primarii cum să delimiteze zona protejată? Încă o dată spun: evident că Guvernul trebuie să hotărască acest lucru, indiferent care este acel guvern.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnul senator Pete Ştefan.
	Domnul Pete Ştefan: Stimaţi colegi, Eu vreau să vă fac doar o precizare legată de această problemă, de la art. 10. Art. 10, care este în textul iniţial elaborat de Guvern, spune foarte clar: "comunităţile locale participă în consiliile consultative". Este foarte clar. Nu sunt excluşi, sunt prezenţi la această decizie.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am să supun votului dumneavoastră punctul 4 din anexa cu amendamente admise, deci art. 10. Cine votează pentru... (Domnul senator Viorel Ştefan solicită cuvântul.) Vă rog, microfonul 3.
	Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În opinia mea, comisia a procedat corect. Nu a făcut altceva decât să detalieze o teză pe care o regăsim şi în formularea iniţiatorului, care spune că decizia de constituire a ariei naturale protejate va fi luată ţinând cont de interesele locale. Or comisia spune: pentru a şti care este interesul local, luaţi un aviz de la comunitatea locală. Deci nu e nimic nou, e doar mai clar, mai precis, pentru că, altminteri, se pune întrebarea: cum va şti Guvernul care este interesul local? Cum altfel decât printr-un aviz al autorităţii administraţiei publice locale? Nu este nimic exagerat şi nu schimbă fondul problemei. Cea de-a doua teză dezvoltă ideea participării în acest consiliu consultativ. Nu poate să fie prezent tot consiliul judeţean sau local în consiliul consultativ, dar consiliul local se va exprima prin avizul pe care îl dă. Acesta va sta la baza mandatului pe care îl are reprezentantul comunităţii în consiliul consultativ. Deci nu s-a schimbat nimic pe fond, doar s-a detaliat, într-o manieră tehnică care, în opinia mea, face ca legea să fie aplicată mai bine. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Domnul senator Daea, microfonul 4.
	Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Mă gândeam că doamna secretar de stat mulţumeşte comisiei că a găsit un mod corect de punere în pagină a unui demers legislativ care se vrea a fi util şi necesar pentru toţi, înţelegând prin acest demers interesele locale şi cele naţionale. Dacă vă uitaţi la art. 10, textul este: "Modul de constituire..." Adică ce ar însemna? Ce ai putea să interpretezi prin "modul de constituire"? Felul în care ai face-o. Pe când aici, comisia spune clar: "pentru constituirea şi administrarea". Trimite direct în plan executiv, prin forţa legii, a măsurilor care se impun şi a traseului pe care să-l urmeze un procedeu a cărui finalitate să însemne un răspuns la filozofia legii de a constitui, pur şi simplu, şi nu de a stabili moduri de constituire. Vă mulţumesc. Comisia are o exprimare fericită şi necesară.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Nu chiar. "Se va lua în considerare interesele..." cred că nu e chiar o exprimare fericită. Cred că trebuia spus "se vor lua în considerare interesele", dar asta este o problemă de gramatică. Vă rog, microfonul 8.
	Doamna Lucia Ana Varga: În comisie, Guvernul a fost de acord cu art. 10 punctul 1 şi cu punctul 3 al aceluiaşi articol. Nu am fost de acord cu prevederea de la punctul 2: "Consiliile locale vor aviza prin hotărâri de consiliu suprafaţa administrată de comună, oraş, judeţ ce urmează a fi cuprinsă în parc." Vă rog să vă gândiţi că 7% din suprafaţa României este prevăzută a fi declarată arie protejată. Aceste arii sunt de interes naţional. Trimiterea la aprobarea consiliului local, prin hotărâre de consiliu local, nu face decât să ia în seamă interesele locale, şi nu pe cele naţionale. Prin urmare, considerăm că acele consilii consultative din care fac parte primarii pot foarte bine să-şi exprime punctele de vedere.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles. Domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, microfonul 3. (Domnul senator Vasile Ion solicită cuvântul.) Aveţi cuvântul, domnule senator. După aceea, domnul senator Ion Vasile.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doar 30 de secunde. Pierdem timpul. Avizul este aviz, aprobarea este aprobare. Deci în momentul în care discutăm de principiile Uniunii Europene - şi sunt colegii noştri, care sunt europarlamentari astăzi, şi vorbim de subsidiaritate -, ceea ce trebuie să se realizeze la nivel de comună trebuie să se realizeze la nivel de minister. Vă rog să observaţi că în textul propus de colegii noştri, în mod corect se vorbeşte despre avizul şi responsabilitatea autorităţii locale. În condiţiile în care acest aviz este negativ, cel care aprobă, aţi spus mai devreme, prin ordin este unul singur, este ministrul. În viitorul apropiat, cel care va aproba este Parlamentul, indiferent de interesele şi jocurile locale, dar o astfel de arie înseamnă multe responsabilităţi pentru comunitatea locală. De aceea ea trebuie implicată în mod direct. Deci textul este foarte bun. Să mergem mai departe.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnul senator Ion Vasile. V-aş ruga să încercăm să....
	Domnul Vasile Ion: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca întotdeauna, după anumite reglementări pe care le-am aprobat de-a lungul anilor, trebuie să venim să facem şi reparaţii. Iată că suntem într-o situaţie ca, după nişte legi care privesc fondul funciar, când proprietăţile sunt, în mare majoritate - mă refer la proprietatea funciară... (Gălăgie în sală.) Îmi creaţi şi mie condiţii, domnule preşedinte?
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă rog, faceţi un pic de linişte! Continuaţi, domnule senator!
	Domnul Vasile Ion: Spuneam că după excesul de retrocedare în zona funciară, cum, de altfel, putem vorbi şi despre retrocedările unor clădiri, care sunt monumente istorice şi, în momentul de faţă, nu ştiu dacă cineva are curaj - chiar statul - să atenteze la această proprietate, vine şi această situaţie. Pot fi de acord cu aceste considerente, legate de interesele comunităţii locale, dar până la urmă cred că va trebui să discutăm despre interesele cetăţeanului. Şi aici îl găsesc pe domnul lider Haşotti într-o situaţie paradoxală: mai devreme spunea că este cu proprietarii, iar acum văd că este cu statul. Deci să ne lămurim: cred că, până la urmă, este vorba şi de proprietarii privaţi ai unor terenuri care... Aşa cum scrie, că "se constituie şi se administrează", aş vrea nişte lămuriri de la doamna secretar de stat. În relaţia cu proprietarii de terenuri care vor deveni arii protejate - prin hotărâre de guvern, prin ordin de ministru, cu avizul comunităţii locale - ce se întâmplă în relaţia cu proprietarii de astfel de terenuri? Pentru că aveţi nişte reglementări ulterioare, în care, pur şi simplu, cetăţeanul este lipsit de posibilitatea de a-şi folosi proprietatea.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Nu... Vă rog să nu... Întrebările au fost la început. Au fost dezbateri generale... Întrebările sunt înainte de dezbateri generale. Acum discutăm despre această chestiune concretă, nu despre regimul proprietăţii acestor terenuri. De altfel, dacă citiţi legea în ansamblu, o să vedeţi că sunt prevederi acolo, dar în altă parte. Noi suntem aici la punctul 4 al anexei cu amendamente admise şi vreau să lămurim această chestiune. Vă rog, microfonul 3.
	Domnul Vasile Ion: Este vorba de regimul proprietăţii. Aş putea să vă spun că aici, alături de avizul de la consilii, trebuie să mai luăm şi accepţiunea proprietarului de teren, a cetăţeanului.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Trebuia să faceţi amendament... Nu e făcut...
	Domnul Vasile Ion: Dar lăsaţi-o să răspundă că doar nu răspundeţi dumneavoastră...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Îmi pare rău, la Camera Deputaţilor...
	Domnul Vasile Ion: Domnule preşedinte...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Îmi pare rău, dacă nu aţi făcut un amendament, nu avem ce să mai facem acum... Acesta este regulamentul...
	Domnul Vasile Ion: Cred că mă agresaţi politic. Vă rog, doamna chiar vrea să răspundă.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vrea să răspundă, dar eu nu pot să-i dau cuvântul să vă răspundă la întrebări decât atunci când e prevăzut în regulament, nu oricând.
	Domnul Vasile Ion: Nu, dar să-mi dea o explicaţie, nu să răspundă la întrebări.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: I-aţi pus o întrebare.
	Domnul Vasile Ion: Nu, este o explicaţie pe care o solicit...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Explicaţia în legătură cu proprietarii care deţin aceste terenuri se află în cuprinsul legii, dar trebuie citită toată legea.
	Domnul Vasile Ion: Lăsaţi să vedem în plen cum sună reglementarea aceea, domnule...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Dacă toată lumea vrea să se lămurească în plen, vom sta două zile aici şi avem multe legi.
	Domnul Vasile Ion: Domnule preşedinte, Şi dumneavoastră constat că vă lămuriţi asupra unor aspecte, chiar, procedurale, asupra modului cum conduceţi şedinţa...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Acesta este regulamentul, nu am ce să fac. Deci vă rog să lămuriţi această chestiune.
	Doamna Lucia Ana Varga: Aşa cum aţi precizat şi dumneavoastră, la art. 26 din lege Guvernul a propus că, pentru terenurile din ariile naturale protejate deţinute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii sau concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management al ariei şi este precizat modul în care se solicită. Modul în care se calculează şi se acordă compensaţiile se stabileşte prin hotărâre de guvern.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog să fiţi atenţi. Cine votează "pentru"... (Replică neinteligibilă din sală.) Da, de acord. Deci toate intervenţiile au fost de susţinere a amendamentului, comisia a aprobat acest amendament, reprezentantul Guvernului nu este de acord cu alin. (2), drept urmare supun votului dumneavoastră punctul de vedere al comisiei. Cine votează "pentru" este de acord cu varianta prevăzută în partea dreaptă. Vă rog să votaţi. Cu 42 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi 4 abţineri, punctul 4 rămâne. Mai este punctul 5, referitor la documentaţia necesară. Textul literei a) nemodificat, b) nemodificat şi e) nemodificat. La literele c) şi d) sunt modificări. În legătură cu aceste modificări, poziţia Guvernului, microfonul 8.
	Doamna Lucia Ana Varga: Aşa cum am mai precizat, noi considerăm că este util să se precizeze suprafaţa şi situaţia juridică a terenului în actul de constituire a rezervaţiei, respectiv în legea care va stabili regimul rezervaţiei, al ariei protejate.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Comisia?
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Textul literei c) asta spune: suprafaţa, situaţia juridică a terenurilor, cu precizarea proprietarilor la data înfiinţării ariei, iar textul literei d) este legat de ceea ce am votat puţin mai înainte, deci nu se mai pune în discuţie.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Corect. Supun votului dumneavoastră. Cine votează "pentru" este de acord cu varianta din dreapta a comisiei. Vă rog să votaţi. Cu 41 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 5 abţineri, a fost adoptat. Şi punctul 5 rămâne. S-a stabilit totul în legătură cu raportul comisiei, drept urmare raportul cu amendamente admise şi proiectul de lege vor fi supuse votului dumneavoastră luni, pentru că legea are caracter de lege organică.
	În legătură cu punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, s-a propus, bineînţeles, dezbaterea acestui punct, vă amintiţi. Drept urmare, e vorba de dezbaterea amendamentelor respinse, numărul 2 şi numărul 3, votul pe raport şi votul final. La punctul 10, avem amendamentele respinse, numărul 2 şi numărul 3. Domnul senator Gheorghe Funar. Nu este prezent. Deci nu se susţin aceste amendamente. Vă rog.
	Domnul Aurel Gabriel Siminonescu: Data trecută, amendamentul respins de la punctul 2 a fost dezbătut. Cel care vorbeşte despre "zece cereri" a fost dezbătut şi a rămas să fie doar votat, pentru că nu mai aveam cvorum, iar punctul 3 nu a fost dezbătut, nu s-a făcut niciun demers asupra lui.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: De acord. Iniţiatorul amendamentului respins şi-a susţinut amendamentul numărul 2 data trecută, deci el trebuie numai supus votului. Punctul de vedere al comisiei la amendamentul numărul 2 care este, vă rog?
	Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Comisia a acceptat amendamentul respectiv: "care au înregistrat cereri".
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Nu, în urma dezbaterilor l-a acceptat. El a fost respins în comisie. În plen, domnul senator şi-a susţinut amendamentul. Între timp, comisia e de acord cu el. De acord, am înţeles. Domnul senator Tărăcilă, microfonul 3.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Sunt trei amendamente respinse: primul a fost discutat şi vizează situaţii diametral opuse. Amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar a fost aprobat de plen. Amendamentul numărul 1 este aprobat. Deci "consiliile locale au obligaţia să asigure", nu "au obligaţia să urmărească dacă...". Nu se întâmplă nimic dacă spunem asta. O să urmărească şi, trimestrial sau anual, trebuie să facă un raport. Nu s-a rezolvat situaţia chiriaşilor şi nu se va întâmpla nimic pozitiv. Cel de-al doilea amendament eu apreciez că este necesar întrucât, altfel, legea devine neconstituţională. De ce un cetăţean care se găseşte în această situaţie de chiriaş are anumite drepturi doar dacă la consiliul local respectiv s-au mai înregistrat încă alte nouă cereri, ca şi cum pentru a-ţi putea revendica un drept trebuie ca un număr de cetăţeni să procedeze în mod similar?! Deci această normă care se regăseşte în ordonanţă este discriminatorie, motiv pentru care solicităm acceptarea amendamentului de la punctul 2.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles. Şi comisia, între timp, este de acord. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la punctul 2. Cine votează "da" este de acord cu el, adică cu varianta din partea dreaptă. Vă rog să votaţi. Cu 41 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi 4 abţineri, a fost adoptat amendamentul de la punctul 2. În legătură cu punctul 3, s-a discutat data trecută. De fapt, aici este o chestiune mai mult gramaticală. Într-o parte, în amendament, este prevăzută "cofinanţarea", în punctul de vedere al Guvernului este prevăzută "finanţarea". Până la urmă, finanţările, oricum, pot să...(Discuţii la prezidiu.) Mă scuzaţi, la trei, respins... Vă rog, microfonul 9.
	Domnul Horia Ion Irimia: Ca procedură, am înţeles că dacă nu se mai susţine acest punct, nu s-a susţinut în şedinţa precedentă, dar noi vom analiza anual pentru că anual se elaborează proiectul de buget. Aşa, consiliul local poate să analizeze...
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Procedural nu putem să discutăm pentru că nu este iniţiatorul. Nici unul, nici altul... Deci acest amendament rămâne respins, aşa cum a propus comisia. Legea este o lege cu caracter de lege ordinară. Supun votului dumneavoastră, mai întâi, raportul în care, dintre amendamentele respinse iniţial, amendamentele cu numerele 1 şi 2 au fost admise, amendamentul numărul 3 rămâne respins. Vă rog să votaţi. Cu 42 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 9 abţineri, raportul cu amendamente a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Legea este o lege ordinară. Vă rog să votaţi. Cu 49 de voturi pentru şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.
	În legătură cu punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, vă rog, domnule senator Gheorghe Constantin, microfonul 3. Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Domnul senator renunţă. Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul, microfonul 8.
	Domnul Marin Pătuleanu: Doamnelor şi domnilor senatori, După cum cunoaşteţi, prin dobândirea calităţii de stat membru al Uniunii Europene, România şi-a asumat, de la data de 1 ianuarie 2007, obligaţia de a transpune acquis-ul comunitar, implicit de a asigura respectarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în cadrul schemelor ocupaţionale de securitate socială. În urma consultărilor desfăşurate între experţii Comisiei Europene şi reprezentanţii instituţiilor române care se încadrează în sistemele de pensii ocupaţionale a rezultat caracterul imperativ al modificării legislaţiei incidente, sens în care a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2007 pentru punerea de acord cu Directiva 86/378 CEE, aşa cum a fost modificată prin Directiva 96/67 CE care prevede că orice dispoziţie contrară principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi se abrogă de la data de 30 septembrie 2007. Pe cale de consecinţă, pentru a înlătura impactul social deosebit de grav, a fost necesară adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă care modifică atât Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Am înţeles. Vă mulţumim.
	Domnul Marin Pătuleanu: Prin dispoziţiile acestui act normativ se elimină discriminările între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte condiţiile de vechime minimă în serviciu necesare cadrelor militare pentru a beneficia de pensie de serviciu pentru limită de vârstă, respectiv de pensie de serviciu anticipată. În acest sens, se prevede pentru bărbaţi reducerea vechimii minime de serviciu la 25 de ani, iar pentru a asigura un echilibru, creşterea vechimii efective ca militar la 15 ani pentru femei.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. La microfonul 7 are cuvântul reprezentantul comisiei.
	Domnul Cristian Diaconescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa din 19 septembrie Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pe baza expunerii de motive, a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere. De asemenea, doresc să vă informez în legătură cu avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi al Comisiei pentru egalitatea de şanse şi al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senat. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Legea are caracter organic şi va fi supusă votului dumneavoastră în ziua de luni, 22 octombrie 2007. Dezbaterile s-au încheiat.
	La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a întocmit raport. Legea este tot o lege organică. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Anton Niculescu. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul, la microfonul 9, vă rog.
	Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Vă rog să adoptaţi acest proiect care realizează conformitatea cu directivele europene, pe de o parte. Pe de altă parte, amendamentele propuse elimină discrepanţele dintre formula de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 şi celelalte legi reglementând pensiile de serviciu pentru magistraţi, militari, parlamentari, poliţişti, funcţionari publici parlamentari, personal auxiliar şi al instanţelor şi aşa mai departe. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. La microfonul 7, are cuvântul preşedintele comisiei, pentru a prezenta raportul.
	Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, Această lege care prevede noile reglementări şi modificări la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor Corpului Diplomatic şi Consular trebuie luată în considerare ca un sistem de pensii ocupaţionale. Având în vedere şi Directiva nr. 86, precum şi art. 141 din Tratat, noi am luat în dezbatere propunerea Guvernului. Propunem plenului Senatului un raport de admitere, având la el un număr de opt amendamente, şi rugăm să se ţină cont la votul de luni de prevederile şi reglementările care fac în aşa fel ca şi personalul de la Ministerul Afacerilor Externe să poată beneficia de drepturile pe care le au celelalte sisteme ocupaţionale. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Doamna senator Paula Ivănescu, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
	Doamna Paula Maria Ivănescu: Sigur era o reglementare absolut necesară, mai ales că vorbim destul de mult despre egalitatea de şanse, dar tot în acest sens aş vrea să atrag atenţia domnilor colegi şi doamnelor colege că în această lege se propune ca egalizarea vârstei de pensionare să se facă la vârsta de 60 de ani. Şi la magistraţi este la fel, să nu mai vorbim de cei care lucrează în ceea ce se numeşte regim militarizat. Deci este bine să ţinem cont că sunt legi ocupaţionale, legi speciale şi când vom mai avea şi altele de discutat în acest sens, să ţinem cont că vârsta de egalizare este 60 de ani.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul. Legea este o lege organică. Raportul comisiei, precum şi legea în ansamblu vor fi supuse votului dumneavoastră în ziua de luni, 22 octombrie 2007.
	Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350 din 21 iulie 2006. Este vorba de o procedură de urgenţă. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a întocmit raport. Legea este ordinară. Din partea Guvernului participă domnul Borbély Károly, secretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Tineret. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul pentru prezentare. Microfonul 9, vă rog.
	Domnul Borbély Károly - secretar de stat, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Tineret: Bună ziua! Foarte pe scurt, punctul de vedere al Guvernului este negativ, deoarece principala problemă la care se referă această iniţiativă legislativă este schimbarea unei denumiri. Noi considerăm că propunându-se această schimbare din "Fundaţia Naţională pentru Tineret" în "Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret", noi nu suntem de acord cu acest lucru.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, aveţi cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
	Domnul Ivan Cismaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia are alt punct de vedere, şi anume, prin faptul că s-au înfiinţat la nivelul judeţelor fundaţii pentru tineret şi că există astfel posibilitatea schimbării titlului, spunând Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret, existând această structură nouă, ni s-a părut că este normal să-i dăm acest titlu de "Consiliul Naţional al Fundaţiilor pentru Tineret". Aceasta este toată schimbarea în Legea tinerilor, pe care am adoptat-o anterior.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Doreşte cineva să ia cuvântul? Domnule Şerban Nicolae, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În fapt este o chestiune care ţine de modul de organizare al fundaţiilor. Dacă noi am lăsa această denumire de "Fundaţie Naţională pentru Tineret" ar însemna că încălcăm modul în care se constituie fundaţiile în România, pentru că, în realitate, aceste fundaţii s-au constituit, iniţial, la nivel judeţean, în baza unui decret din 1990, iar consiliul ca atare funcţionează pe principiul reprezentativităţii fundaţiilor judeţene. De aceea, este justificată propunerea legislativă şi vă rog s-o votaţi. Grupul nostru parlamentar o susţine. Mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Dacă nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul, supun votului dumneavoastră mai întâi raportul comisiei. Raportul comisiei este un raport favorabil. Legea este o lege ordinară. Vă rog să votaţi. Cu 37 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Din sală: Cu amendamentele din raport.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Cu amendamentele din raport, bineînţeles, care au fost adoptate. Cu 37 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi o abţinere, a fost adoptată propunerea legislativă de la punctul 13. Urmează punctul 35 din ordinea de zi - aici am făcut o modificare -, luăm în discuţie punctul 35, care avea termen de adoptare tacită mai devreme.
	La punctul 35 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Din partea Guvernului participă domnul Marius Gogescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Comisia sesizată este Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
	Domnul Marius-Cătălin Gogescu - preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice: Mulţumesc, domnule preşedinte. Punctul de vedere al Guvernului este negativ, aşa cum sunt, de altfel, şi concluziile comisiei de specialitate din cadrul Senatului şi suntem de acord cu membrii comisiei că acest proiect de lege încalcă directivele europene.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, domnule Mario Ovidiu Oprea, aveţi cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
	Domnul Mario Ovidiu Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. La această propunere legislativă, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a elaborat un raport de respingere, deoarece legislaţia naţională în materie de achiziţii asigură transpunerea completă şi fidelă a acquis-ului comunitar referitor la acest domeniu. Introducerea unei astfel de excepţii nu este în acord cu textul directivelor Uniunii Europene şi, prin obiectul de reglementare, este o lege ce face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Domnule senator Petru Şerban Mihăilescu, aveţi cuvântul. Microfonul 4, vă rog.
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, noi nu am reuşit niciodată să întoarcem un raport de respingere la comisie, în plen, dată fiind prezenţa, dar vreau să fac două comentarii legate de o altă discuţie, dacă este şi domnul ministru Orban aici, care a venit probabil pentru o altă chestiune, şi anume, prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, pragul de achiziţie directă a crescut de la 5.000 la 10.000, deci bibliotecile vor avea o pondere mai ridicată din punct de vedere legal, iar pentru negocieri a crescut la 75.000 de euro faţă de 40.000 de euro. Deci bibliotecile vor fi, oricum, într-o stare mai bună. Chiar şi fără această propunere legislativă, adresez rugămintea domnului preşedinte de la A.N.R.M.A.P. să dea o notă scrisă celor din domeniul de carte, în care să-i înveţe, aşa cum ne-a lămurit şi pe noi, că pot achiziţiona carte în condiţii foarte bune. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Deci punctul de vedere al comisiei coincide cu punctul de vedere al Guvernului, şi anume de respingere. Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 49 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere a fost adoptată propunerea de respingere a propunerii legislative.
	La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe coridorul IV paneuropean supuse modernizării. Comisia economică, industrii şi servicii a întocmit raportul. Legea este o lege ordinară. Din partea Guvernului participă domnul ministru Ludovic Orban. Domnule ministru, aveţi cuvântul. Microfonul 10, vă rog.
	Domnul Ludovic Orban - ministrul transporturilor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni senatori, Voi încerca să prezint pe scurt obiectul acestui proiect de lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 32/2007. Prin prezentul act normativ se propune, prin excepţie de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, trecerea părţilor din activele ce se dezactivează, aferente acestui sector, din domeniul public al statului în proprietatea Companiei Naţionale C.F.R. - S.A. Astfel, activele care pot fi reutilizate urmează să fie folosite în cadrul activităţilor de reparaţii şi întreţinere ale liniilor de cale ferată, iar cele care nu pot fi reutilizate urmează să fie casate şi valorificate, sumele obţinute din valorificare să fie făcute venit la bugetul administratorului infrastructurii feroviare. Prin hotărârea de guvern se vor nominaliza, punctual, tipurile de active care vor fi scoase din domeniul public al statului şi care vor trece în administrarea Companiei Naţionale C.F.R. - S.A. Ministerul Transporturilor este de acord cu amendamentele propuse de comisie.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Reprezentantul Comisiei economice, industrii şi servicii are cuvântul. Microfonul 6, vă rog.
	Domnul Valentin Dinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a apreciat că modernizarea sectorului de cale ferată trebuie să existe la nivelul ansamblului căilor ferate din România, şi nu numai la nivelul coridorului nr. IV paneuropean, motiv pentru care, prin aceste amendamente, am dat un caracter mai general legii şi, în consecinţă, comisia a adoptat un raport de admitere.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul senator Petru Şerban Mihăilescu, microfonul 4.
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Deci, domnule preşedinte, a rămas o chestiune care nu este în regulă, şi anume, ca urmare a amendamentelor, nu am schimbat şi titlul ordonanţei. Rog Ministerul Transporturilor ca, în procesul legislativ de la Camera Deputaţilor, să elimine pasajul cu coridorul nr. IV, pentru că acum ordonanţa este pentru toate segmentele de cale ferată. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Vă rog, Comisia economică, industrii şi servicii, microfonul 6.
	Domnul Valentin Dinescu: Probabil că este o eroare materială în textul pe care îl are distinsul nostru coleg Mihăilescu, pentru că primul amendament se referă chiar la titlul ordonanţei: "Ordonanţă privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată". Deci considerăm că problema este soluţionată.
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Iertaţi-mă dacă este aşa, dar în textul pe care îl avem noi se păstrează "coridorul".
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule senator Mihăilescu, în textul pe care îl avem noi totdeauna se păstrează ce a venit, la care s-a adăugat şi amendamentul care modifică şi titlul. Nici nu puteau să schimbe. Dacă nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul, am să supun votului dumneavoastră - este vorba de un raport favorabil cu amendamente, legea este o lege ordinară - raportul comisiei cu amendamentele respective. Vă rog să votaţi. Cu 37 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat raportul. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 39 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.
	Trecem la punctul 15, Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora. Pentru raport a fost desemnată Comisia economică, industrii şi servicii. Legea este o lege ordinară. Din partea Guvernului este prezent tot domnul ministru Ludovic Orban. Vă rog, microfonul 10.
	Domnul Ludovic Orban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezentul Proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, în scopul transpunerii parţiale a prevederilor Regulamentului nr. 561/2006 al Consiliului European şi al Parlamentului European privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naţionale. Transpunerea totală a Regulamentului nr. 561/2006 se va realiza prin activitatea de control, prin care se va introduce şi un sistem de evaluare a întreprinderilor şi operatorilor de transport în ceea ce priveşte respectarea regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto, în funcţie de numărul şi de gravitatea contravenţiilor constatate. Se are în vedere, de asemenea, intensificarea controalelor şi sancţiunilor, mai ales pentru legislaţia socială privind transportul rutier şi, în special, mărirea numărului de controale, încurajarea schimbului sistematic de informaţii între statele membre şi coordonarea activităţilor de inspecţie, pentru a se îmbunătăţi formarea agenţilor de control. Este necesar să se asigure aplicarea corespunzătoare şi interpretarea armonizată a normelor sociale cu privire la transportul rutier, prin stabilirea unor cerinţe minime, pentru verificarea uniformă şi eficientă de către statele membre a respectării dispoziţiilor în domeniu. Înlocuirea tahografelor analogice cu cele digitale va permite, treptat, controlarea mai rapidă şi mai exactă a unui volum mai mare de date, astfel încât statele membre să poată efectua mai multe controale asupra condiţiilor de muncă ale conducătorilor de vehicule. Sistemele de control ale statelor membre trebuie să asigure dezvoltarea interoperabilităţii la nivel european. Astfel, pe teritoriul fiecărui stat membru trebuie să existe un singur organism care să asigure legătura intracomunitară cu alte autorităţi competente din domeniul rutier.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei economice, industrii şi servicii, vă rog, microfonul 6.
	Domnul Valentin Dinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere obligativitatea României de a se alinia prevederilor europene, comisia a adoptat un raport de admitere. Au fost formulate amendamente de către domnul senator Gheorghe Funar, respinse de comisie. De asemenea, câteva amendamente, care se regăsesc în anexa nr. 1, au fost adoptate de comisie.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Mulţumesc. Amendamentele respinse nu pot fi susţinute. Domnul senator Gheorghe Funar, iniţiatorul, nu se află în sală. Supun votului dumneavoastră raportul... Domnul senator Mihai Ţâbuleac, vă rog, microfonul 2.
	Domnul Mihai Ţâbuleac: Mulţumesc, domnule preşedinte. Desigur, aşa cum s-a arătat, scopul principal al acestui proiect a fost acela de a îmbunătăţi siguranţa rutieră şi de a reduce numărul de accidente în care sunt implicaţi şoferii profesionişti, cauzate de oboseala la volan. Însă deschideţi dumneavoastră proiectul de lege la art. 7 şi veţi vedea că situaţia capătă şi o altă conotaţie, şi anume, invocând grija faţă de conducătorii auto, din respect faţă de odihna acestora şi faţă de siguranţa circulaţiei rutiere, uneori putem da buzna peste ei, controlând totul, până ajungem la tahograf. Vom ajunge, uneori, la tahograf, după ce le facem o percheziţie totală atât asupra bunurilor, cât şi asupra documentelor. Ce înseamnă asta? Din nou, înseamnă că românul trebuie ţinut cu capul plecat, să nu se smulgă din starea de complex şi umilinţă, adică din nimicnicia lui. Am rezerve că art. 7 din acest proiect de lege este redactat în conformitate cu prevederile constituţionale privind respectarea drepturilor cetăţenilor şi cred că a fost redactat de un poliţist, obişnuit să deschidă uşile cu bocancii. În Comisia economică, industrii şi servicii, unde a avut loc dezbaterea pe fond a proiectului, s-a procedat la o îndulcire a termenilor, înlocuind sintagma "să pătrundă", cu sintagma "să aibă acces", dar consider că problema tot nu este rezolvată. Îmi permit să recomand mai multă atenţie reprezentanţilor Executivului, pentru că riscăm ca din prea multă grijă faţă de om şi invocând respectarea drepturilor omului să ne controlăm excesiv unul pe altul, să ne denunţăm unul pe altul şi, astfel, să ne întoarcem la regimul pe care tocmai l-am pus la zid şi l-am părăsit. Eu regret că nu este de faţă domnul senator Gheorghe Funar, pentru că ar fi putut să susţină o rezolvare operativă a situaţiei, şi anume să facem o rocadă între amendamentele admise de comisie, cu amendamentele respinse, respectiv, cele susţinute de domnul senator Funar.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Stimate coleg, Şi dacă era prezent nu putea să facă rocade, amendamentele admise sunt admise, iar amendamentele respinse sunt respinse.
	Domnul Mihai Ţâbuleac: Da, dar vedeţi că ele se exclud unele pe altele.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Eu am crezut că vă referiţi la ceva concret. Ceea ce aţi spus dumneavoastră este o recomandare generală, iar dacă doreaţi să acţionaţi direct, trebuia să faceţi nişte amendamente. Eventual, la Camera Deputaţilor se mai pot face amendamente, dar în legătură cu pătrunderea şi cu intimitatea, nu-i pătrunde în locuinţă, este un mijloc de transport care trebuie controlat, pentru că, altfel, conduce 12 ore, adoarme la volan şi dă peste dumneavoastră, vă încalcă intimitatea dumneavoastră din maşina personală omorându-vă puţin. Drept urmare, am încheiat această chestiune. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente admise. Stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.) Vă rog, s-a propus reluarea votului, pentru că au fost colegi aici care n-au putut să voteze. Deci raportul are câteva amendamente admise, care rezolvă tocmai această problemă, da? Este un amendament respins, care este legat de altceva, iar în legătură cu controlul la tahograf, peste tot, în Uniunea Europeană este posibil ca cei care controlează să intre în cabină, unde este pus tahograful: nu are decât să-l pună într-un loc uşor accesibil, dar nu se poate permite să conducă cât doresc ei, ca să adoarmă la volan şi să producă nenorocirile pe care deja le înfăptuiesc foarte mulţi. Comisia economică, industrii şi servicii, vă rog, microfonul 6.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, De altminteri, comisia a ţinut cont de sensibilitatea termenului "a pătrunde" şi l-a înlocuit într-un amendament cu "să aibă acces".
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Exact. Deci, vă rog, supunem votului dumneavoastră raportul comisiei. Cine votează "da" votează pentru raport, aşa cum a fost întocmit de comisie. Vă rog să votaţi. Cu 36 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 13 abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 32 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 11 abţineri, proiectul de lege a fost respins. Eu vă atrag atenţia că, oricum, este o ordonanţă care îşi face efectele. Drept urmare, ea a fost respinsă, dar la Camera Deputaţilor trebuie corectate textele în aşa fel încât să fie în regulă, pentru că, altfel, produce efecte, în acest moment, ordonanţa iniţială, unde este "să pătrundă", şi nu "să aibă acces" şi aşa mai departe. Deci legea a fost respinsă. Liste pentru grupurile parlamentare.
	Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu): O problemă de procedură dacă îmi permiteţi.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: O problemă de procedură, domnul senator Gavrilă Vasilescu.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, O să constataţi din liste că, dintre cei care suntem prezenţi, unii nici nu au votat. De exemplu, domnul senator Dumitrescu nici nu a votat. Lipseşte un vot sau lipsesc două. Eu v-aş propune, în numele grupului meu parlamentar, să reluăm votul la această lege. Mulţumesc. (Discuţii şi vociferări în sală.)
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule senator Gheorghe Constantin, vă rog. Nu putem relua votul decât dacă cere un lider de grup parlamentar, domnul senator Haşotti.
	Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc pentru faptul că mi-aţi dat posibilitatea să constat că susţinerea liberală este foarte subţire. Şi încă un lucru: domnul senator Gavrilă Vasilescu vorbeşte în numele unui grup parlamentar format dintr-o persoană. Aşa că trebuie să fie un lider de grup care să ia cuvântul. Vă mulţumesc.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnul senator Attila Verestóy, vă rog, microfonul 2.
	Domnul Verestóy Attila: Doamnelor şi domnilor colegi, Nu cred că este o mare problemă dacă satisfacem această cerere şi acceptăm revotarea.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Nu, vă rog să cereţi revotarea, pentru că nu avem cum să acceptăm, dacă nu a fost cerută.
	Domnul Verestóy Attila: Vă rog să procedaţi regulamentar şi să încercăm, dacă este de acord Senatul cu revotarea.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: De acord.
	Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu): O problemă de procedură, domnule preşedinte.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: O problemă de procedură.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Vreau să vă spun următorul lucru: deci sunt secretarul grupului parlamentar. În condiţiile în care preşedintele şi vicepreşedintele nu sunt, reprezint grupul. Aşa că vă rog să luaţi notă că ceea ce fac eu o fac în numele grupului parlamentar. Mulţumesc. (Discuţii şi vociferări în sală.) Uitaţi-vă în regulament şi veţi vedea că aşa este.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: S-a cerut resupunerea la vot de către un grup parlamentar. Vă rog să fiţi puţin atenţi. Supun votului dumneavoastră, din nou, punctul 15. Vă rog să votaţi. (Discuţii în sală.) Cu 34 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 6 abţineri, punctul 15 a fost adoptat. (Discuţii în sală, discuţii la prezidiu.) Sunt 68, aveţi dreptate. Jumătate este 34 plus 1, 35. Nu a trecut. Dacă îmi permiteţi o referire: probabil că este o manifestare a dragostei faţă de domnul ministru Ludovic Orban, dar să ştiţi că ordonanţa face efecte. Drept urmare, în clipa asta este mai rău decât încercăm noi să adoptăm o modificare care mai îmbunătăţeşte anumite formulări, dar sunteţi suverani. Chestiune de procedură, microfonul central.
	Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Vă rog să observaţi că, pe fragilitatea acestui cvorum, practic, din acest moment, nicio lege nu mai are cum să treacă, motiv pentru care propun încheierea şedinţei.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Nu, îmi pare rău, nu puteţi propune încheierea şedinţei, ci propuneţi să fac apelul nominal, pentru că aprecierea prezenţei nu se poate face altfel. Vă rog, domnule senator Puiu Haşotti. (Discuţii şi vociferări în sală.)
	Domnul Puiu Haşotti: Domnule preşedinte, Stimate colege şi stimaţi colegi, În numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, solicit un apel nominal şi, în situaţia în care vom constata că nu avem cvorum, vă rog să fiţi de acord să suspendaţi şedinţa.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Oricum o s-o suspend, sunt obligat de regulament dacă nu avem cvorum. Vă rog, domnule secretar Gavrilă Vasilescu, să faceţi prezenţa.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Vă rog să fiţi atenţi, doamnelor şi domnilor colegi. - Antonie Ştefan Mihail - absent - Apostol Neculai - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - concediu medical - Arion Viorel - absent - Athanasiu Alexandru - europarlamentar - Basgan Ion - absent - Berceanu Radu Mircea - prezent - Blaga Vasile - absent - Bobeş Marin - absent - Cazacu Cornelia - prezentă - Câmpeanu Radu Anton - absent - Cârlan Dan - absent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - absent - Ciornei Silvia - europarlamentar - Cioroianu Adrian Mihai - Guvern - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Creţu Corina - europarlamentar - Creţu Ovidiu Teodor - prezent - Cucuian Cristian - absent - Cutaş George Sabin - absent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - absent - Dinescu Valentin - prezent - Dîncu Vasile - europarlamentar - Duca Viorel sr - absent - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovács Péter - delegaţie - Fekete Szabó Andras Levente - prezent - Filipescu Teodor - absent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - absent - Frunda György - absent - Funar Gheorghe - absent - Găucan Constantin - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - prezent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Ilaşcu Ilie - delegaţie - Iliescu Ion - prezent - Iluşcă Daniel - absent - Ion Vasile - absent - Iorga Nicolae Marian - absent - Ioţcu Petru Nicolae - delegaţie - Ivănescu Paula Maria - absentă - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - prezentă - Lupoi Mihail - absent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marinescu Marius - absent - Markó Béla - absent - Meleşcanu Teodor Viorel - Guvern - Mereuţă Mircea - delegaţie - Mihăescu Eugen - europarlamentar - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - europarlamentar - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - europarlamentar - Neagoe Otilian - prezent - Neagu Nicolae - absent - Németh Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - prezentă - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Pascu Corneliu - absent - Păcuraru Paul - Guvern - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pete Ştefan - prezent - Petre Maria - europarlamentar - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - absent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popa Nicolae Vlad - prezent - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - absent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - prezent - Roibu Aristide - absent - Sabău Dan - absent - Sârbu Ilie - absent - Silistru Doina - prezentă - Simionescu Aurel Gabriel - absent - Sógor Csaba - prezent - Solcanu Ion - absent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - absentă - Stoica Ilie - delegaţie - Strătilă Şerban Cezar - prezent - Stroe Radu - absent - Szabó Ilona - prezentă - Szabó Károly Ferenc - europarlamentar - Şerbănescu Verginia - absentă - Şerbu Gheorghe Vergil - europarlamentar - Şereş Ioan Codruţ - absent - Ştefan Viorel - absent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - absent - Tănăsescu Claudiu - absent - Tărăcilă Doru Ioan - absent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - prezent - Tîlvăr Angel - delegaţie - Toma Ion - absent - Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţicău Silvia Adriana - europarlamentar - Ţîrle Radu - europarlamentar - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - delegaţie - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - Cabinet - Vărgău Ion - absent - Vedinaş Verginia - delegaţie - Verestóy Attila - prezent - Vosganian Varujan - Guvern - Vraciu Jan - absent Domnilor colegi, Suntem în sală 57 de senatori.
	Domnul Radu Mircea Berceanu: Atunci acest punct va fi reluat la şedinţa următoare: este vorba de punctul 15 din ordinea de zi de astăzi. Suspendăm lucrările Senatului în acest moment. Ele vor fi reluate, în plen, luni, inclusiv punctul 15 din ordinea de zi de astăzi, ultimul vot.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45.