Şedinţa Senatului din 25 februarie 2008

		Şedinţa a început la ora 15,25. Lucrările au fost conduse de doamna senator Norica Nicolai, vicepreşedinte al Senatului, asistată de domnul senator Pete Ştefan şi domnul senator Daniel Iluşcă,secretari ai Senatului..
		Doamna Norica Nicolai: Bună ziua! Înainte de a începe, fac un apel către grupurile politice să mobilizeze senatorii în sala de plen.
		Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Alexandru Ioan Morţun: Mulţumesc. Doamna preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor senatori, În anul 1869, Emanuil Gojdu, unul dintre cei mai străluciţi avocaţi ai Imperiului Austro-Ungar, posesor al unei impresionante averi, stabilea prin testament ca cea mai mare parte din aceasta să fie lăsată, citez, "românilor ortodocşi din Ungaria şi Transilvania", lor şi nimănui altcuiva. O altă prevedere testamentară stipula ca această avere să fie administrată de o fundaţie care să-i poarte numele, fundaţie care a şi funcţionat între 1870 - 1917, acordând mii de burse românilor transilvăneni. Dar vremurile, războaiele au făcut ca acest demers patriotic să intre în uitare. În 1952, guvernul comunist maghiar a naţionalizat fundaţiei toate proprietăţile din Budapesta şi nu numai. În 1996, după repetate demersuri, fundaţia se reînfiinţează la Sibiu. În acest moment este condusă de Înalt Preasfinţia Sa Laurenţiu Streza, mitropolit al Ardealului. Şi, dacă iniţial fundaţia se lupta cu legislaţia ungară, care nu avea nicio prevedere legată de bunurile deţinute de fundaţiile private, ceea ce făcea imposibilă orice recuperare, acum, culmea, trebuie să se lupte şi cu unele prevederi ale Tratatului româno-ungar, pentru că, în baza acestuia, s-a iniţiat o ordonanţă de urgenţă care prevede nici mai mult nici mai puţin decât înfiinţarea unei noi fundaţii româno-maghiare, de această dată, care să dispună de moştenirea Gojdu atât în Ungaria cât şi în România. Protestul Înalt Preasfinţiei Sale Laurenţiu Streza, adresat recent Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului şi parlamentarilor, protest făcut în numele Bisericii Ortodoxe Române, Biserica Naţională din Transilvania şi a peste 4,5 milioane de români ortodocşi de aici, contestă acest lucru, dar şi faptul că, din unele articole incluse în ordonanţă, s-a exclus tocmai moştenitorul testamentar prevăzut la articolul 7 din Testament, adică acea parte, citez, " a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania, care ţine de legea răsăritean-ortodoxă". Mai mult, Înalt Preasfinţia Sa acuză că, în prevederile ei, ordonanţa stipulează răscumpărarea pe bani de la buget, repet, de la buget, a proprietăţilor Gojdu, un bun al românilor ortodocşi. Mai grav, prin punerea în aplicare a acestui acord, prin răscumpărarea unor bunuri care aparţin de drept Fundaţiei Gojdu, România ar recunoaşte nici mai mult, nici mai puţin decât naţionalizarea ungară, din 1952, a furtului pe care comuniştii unguri l-au făcut nu din ţărişoara lor, ci din averea a milioane de români ortodocşi transilvăneni. Iată de ce, doamnelor şi domnilor senatori, avem datoria de a susţine demersurile Înalt Preasfinţiei Sale Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, care ţine să reamintească faptul că, din punctul de vedere legal şi moral, de moştenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român, nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci "proprietate privată aparţinând credincioşilor noştri" am încheiat citatul. În ceea ce ne priveşte, solicit Ministerului Afacerilor Externe al României să înceapă de urgenţă şi să definitiveze demersurile, în termenul cel mai scurt pentru ca această importantă avere imobiliară să treacă în posesia proprietarului de drept, Fundaţia Gojdu, condusă de Înalt Preasfinţia Sa mitropolitul Ardealului, pentru că aşa este drept, aşa este corect şi aşa este moral. Ei, credincioşii români şi numai ei, acum şi în viitor, trebuie să fie beneficiari ai acestei imense averi, aşa cum a fost voinţa lui Emanuil Gojdu, iar noi, aleşii lor, trebuie să-i ajutăm să intre cât mai curând în posesia acestei averi. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Sunt în acord total cu dumneavoastră. Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaş din partea Grupului parlamentar al PRM. Aveţi cuvântul, doamna senator.
		Doamna Verginia Vedinaş: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, în perioada 12-16 februarie s-au desfăşurat la Viena lucrările Forumului internaţional cu privire la combaterea traficului de fiinţe umane. Au participat parlamentari din Europa, Asia, Africa, America Latină, Canada, precum şi personalităţi ale artei, vieţii publice în general, care şi-au consacrat viaţa luptei împotriva acestui flagel. Tema este importantă deoarece, din păcate, România este în egală măsură ţară de origine, ţară de tranzit, iar în ultima perioadă, este ţara de destinaţie în această privinţă. Subsemnata am reprezentat Senatul României la această acţiune şi, în intervenţia pe care am avut-o, am scos în evidenţă măsurile de ordin legislativ, politic şi instituţional pe care ţara noastră le-a realizat în acest domeniu. Din punct de vedere legislativ, în 2001, a fost adoptată Legea nr. 678 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, care, în prezent, se află în proces de modificare. În 2002, a fost ratificată Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, a Protocolului privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, iar în 2008 am fost printre primele ţări care au ratificat Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane. În plan instituţional, în 2005, s-a creat Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, care a pus la punct o bază naţională de date şi a elaborat strategia naţională pentru perioada 2006 -2010 şi un plan de acţiune corespunzător. Pentru că fiecare reuniune cu caracter internaţional trebuie să aibă o anumită finalitate, în mod firesc, m-am referit şi la ceea ce trebuie făcut din punctul de vedere al colaborării şi dialogului interparlamentar în materie de prevenire şi luptă împotriva traficului de persoane. Astfel, am apreciat că trebuie să avem în vedere organizarea unor dezbateri în sânul forumurilor parlamentare cu vocaţie internaţională, schimburi parlamentare privitoare la traficul de fiinţe umane şi, mai ales, demersuri parlamentare în plan multilateral. Tema traficului de fiinţe umane să fie permanent inclusă pe agenda relaţiilor parlamentare între ţările de origine, de tranzit şi de destinaţie. Am avut în vedere, în special, dialogul şi cooperarea între grupurile parlamentare de prietenie şi comisiile specializate în forma bi-, tri-, sau plurilaterale, după caz. Intervenţia, în ansamblul ei, şi aceste propuneri au fost apreciate de cei prezenţi şi, mai ales, de organizatori, care le-au şi reţinut în concluziile cu care s-a încheiat manifestarea. Un aspect, pe care aş vrea să-l semnalez şi pe care aş dori să-l aibă în vedere autorităţile române în viitor, este legat de modul în care este receptată şi tratată România în această privinţă. Astfel, am fost informată că, în cazul unei întâlniri care a precedat forumul şi la care au participat reprezentanţi diplomaţi ai ţărilor implicate în organizarea forumului, inclusiv ai României, a fost prezentat un film referitor la un caz de trafic de fiinţe umane, iar, din cele 15 minute cât a durat filmul, 14 minute cuprindeau evenimentele care se petreceau în România şi care arătau problemele grave existente în ţara noastră, ca ţară de origine şi de tranzit de fiinţe umane. Este revoltător că ţara noastră continuă să fie oaia neagră a Europei şi, mai nou, a lumii, ca şi când numai la noi s-ar petrece astfel de lucruri fundamental reprobabile, iar în alte state, nu. Este necesar ca acei ce ne guvernează sau ne reprezintă peste hotare să nu mai tolereze un asemenea comportament şi tratament, dar de ce nu se spune nimic despre faptul că beneficiarele acestui trafic sunt statele dezvoltate ale lumii, că ele îl alimentează şi îl întreţin? De ce se ignoră faptul că problemele economice şi sociale dureroase pe care le-am avut ca ţară au determinat apariţia fenomenului? Statele dezvoltate înfruptându-se din el l-au dezvoltat şi mai mult şi au devenit complici ai lui şi, în acest fel, sunt la fel de vinovate ca statele care furnizează fiinţe umane pentru a fi traficate. Este ca şi în infracţiunile de corupţie unde există nu numai coruptul, ci şi corupătorul. Sper că aceste lucruri să preocupe în mai mare măsură pe mai marii ţării, dar şi ai lumii pentru că numai recunoscând cu obiectivitate şi în profunzime cum stau lucrurile putem să luptăm împotriva lor şi să le facem să dispară în viitor. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator.
		Domnul senator Gheorghe David va depune declaraţia politică la secretariatul şedinţei. Dau cuvântul domnului senator Ivan Cismaru din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ivan Cismaru: Mulţumesc, doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, intervenţia mea de astăzi poartă denumirea "Care taxă ?" La o discuţie televizată, un ministru al actualului Guvern a fost întrebat: - Domnule ministru, care este situaţia taxei de primă înmatriculare în urma trecerii moţiunii prin Parlament? Ministrul a făcut nişte ochi mari şi a răspuns printr-o întrebare: - Care taxă? Eu nu cunosc decât că a fost o taxă de mediu care a fost anulată. În locul ei s-a stabilit o taxă diferenţiată de înmatriculare care este anulată, iar acum lucrăm - că de aceea suntem aici, în Guvern, miniştri - la o nouă taxă care se va numi Taxă pentru protecţia sănătăţii populaţiei la posibilele noxe ce vor rezulta prin arderea incompletă a carburanţilor, în funcţie de vechimea autoturismelor şi gradul lor diferenţiat de uzură - noxe care ar putea afecta în mod serios, chiar foarte periculos, sistemul respirator, sistemul circulator, sistemul nervos şi alte sisteme pe care le deţine fiinţa umană. - Dar, domnule ministru, nu vi se pare că aţi mai scăpat un sistem important al omului? - Care, domnule? Eu credeam că le-am enumerat pe toate în această lege pentru a nu i se da tot felul de interpretări. - Păi, sistemul răbdării, domnule ministru. - Domnule, acest sistem nu este trecut în literatura medicală a sistemelor şi, probabil, că mi-a scăpat, dar, oricum nu contează prea mult în analizele şi deciziile actualului Guvern. - Domnule ministru, nu vi se pare că titlul este prea lung şi oamenii nu vor înţelege despre ce este vorba? - Păi, tocmai asta trebuie la o taxă, să nu fie înţeleasă, pentru a putea fi plătită, şi nu comentată. - Dar, dacă nu va fi aprobată nici această taxă, atunci ce veţi mai face? - Nu vă faceţi probleme. Noi, actualul Guvern, avem o capacitate de a inventa taxe, încât nu are nimeni capacitatea de a le ţine minte. De altfel, în acest an, ne-am mai propus să inventăm: a.) Taxa pentru circulaţia pe dreapta pe drumurile publice, care diferă de circulaţia pe stânga din Anglia, fiindcă trebuie să ne aliniem la tot ce este în UE; b.) Taxa pentru al doilea costum cumpărat, a doua cămaşă, al doilea ..., fiindcă noi vrem să fim primii totdeauna; c.) Taxa pentru recuperarea cheltuielilor de la referendum şi de la alegerile europarlamentare care au constituit cheltuieli extrabugetare şi pe care le-am făcut pentru alţii, nu pentru noi, Guvernul actual; d.) Taxa de schimbare a anotimpurilor, care este foarte importantă avându-se în vedere că, la orice schimbare inclusiv de anotimp, apar multe cheltuieli neprevăzute. Şi acum, vă voi spune taxa cea mai importantă: e.) Taxa de anticipaţie a anticipatelor, care se impune ca o necesitate stringentă având în vedere că schimbarea sistemului electoral, anticipăm noi, va induce cheltuieli importante, neprevăzute prin care să putem susţine şi promova candidaţii care nu vor fi votaţi de oameni. - Deci, domnule dragă, cred că ai constatat că suntem un Guvern serios, cu putere de muncă, cu creativitate şi, implicit, anticipare. - Dar, domnule ministru, ceva venituri, care să crească pentru a nu mai pune taxe, nu sunt? - Domnule dragă, noi nu mizăm pe venituri nesigure. Taxa este sigură şi de bază. - Domnule ministru, nu rămâne decât să vă mulţumesc. - Ce să-mi mulţumeşti, domnule dragă, e de datoria mea, dar uite că mi-ai dat o idee. Voi propune o taxă pentru mulţumire. (Aplauze din sală).
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc mult, domnule senator.
		Are cuvântul doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveţi cuvântul, doamna senator.
		Doamna Liliana Lucia Tomoiagă: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, tema declaraţiei mele politice este,, Educaţia religioasă, mijloc de promovare a drepturilor omului." În sistemul de învăţământ românesc, ora de religie are un scop şi un rol esenţial. Învăţătura, creştină promovează respectul reciproc şi valorizarea semenilor ca principii fundamentale, iar o educaţie religioasă bazată pe aceste principii poate contribui în mod decisiv la formarea unei societăţi pluraliste, a convieţuirii în armonie cu aproapele. Faptul că se pune problema eliminării religiei din învăţământul liceal, în contextul dezbaterilor asupra proiectului Legii învăţământului preuniversitar, conform articolului 10 alineatul 1, nu face decât să confirme criza severă în care ne aflăm, o criză a şcolii căreia am reuşit să-i distrugem orice autoritate şi, direct legată de aceasta, o criză a credinţei a noastră, a celor care ne numim creştini. Fără îndoială, fiecare om se raportează la realitate în mod pragmatic prin voinţă, acţiune, dar şi la nivel spiritual prin credinţă, atitudine. De aceea, niciun sistem educativ nu poate atinge plenitudinea, în condiţiile în care marginalizează sau omite una din componentele ei fundamentale. O educaţie integrală presupune, pe lângă latura intelectuală, morală, estetică, tehnologică, şi o componentă religioasă. Raportul dintre aceste laturi ale educaţiei şi modul în care fiecare dintre acestea contribuie la atingerea idealului şi a finalităţilor educaţionale, într-un anumit sistem social, este precizat prin normative legale aşa cum se doreşte în noua lege privind învăţământul preuniversitar. În mod evident, realizarea idealului educaţional propus de actualul proiect de lege nu este posibilă fără o formare a personalităţii elevilor, care să cunoască valorile învăţăturii creştine, cea care îl conduce pe om spre respectarea conştientă, pe baza unei motivaţii interioare pozitive, a valorilor democraţiei, a diversităţii culturale sau religioase, de sprijinire a semenilor prin atingerea aspiraţiilor individuale şi sociale. Legea îşi propune şi să contribuie la păstrarea identităţii naţionale în contextul valorilor europene. Este bine cunoscut faptul că identitatea naţională şi valorile pe care le respectă şi le promovează, în lume, poporul nostru au izvoare creştine. O educaţie religioasă realizată în liceu nu este doar un demers religios, social şi cultural, ci este şi o cale pentru formarea unor reprezentări corecte şi temeinice privind cultura naţională şi universală, stimularea dialogului intercultural din perspectiva libertăţii şi egalităţii dintre semeni. Educaţia religioasă constituie un mijloc de promovare a drepturilor omului în baza valorilor şi atitudinilor pe care aceasta le propune. Este de mirare că o lege, care îşi propune în partea sa pedagogică un ideal şi finalităţi în concordanţă cu valorile religiei creştine, elimină disciplina religiei în anii marilor întrebări ale vieţii, în anii unei înţelegeri în esenţă a acesteia, la vârsta la care se poate forma o spiritualitate superioară autentică. Stimaţi colegi, părinţii aşteaptă o ofertă educaţională care să includă educaţia religioasă ca factor de apropiere faţă de adevăratele valori şi tradiţii religioase şi culturale, de echilibrul faţă de asaltul nonvalorilor morale din societatea noastră şi faţă de promovarea tot mai agresivă a violenţei şi imoralităţii din mass-media. Deja pentru societate au apărut probleme precum: recrudescenţa cazurilor de suicid la elevi, creşterea toxicomaniei în rândul tinerilor, înmulţirea alarmantă a cazurilor de violenţă în care sunt implicaţi tinerii din şcoală şi din afara acesteia, accelerarea maturizării tinerilor, în special ca urmare a vizionării de programe TV inadecvate vârstei acestora, fără ca ei să înţeleagă adecvat efectele complexe ale sexualităţii asupra întregii lor personalităţi. În aceste condiţii, o educaţie religioasă la liceu poate să ofere tinerilor o înţelegere superioară a vieţii şi a valorii acesteia, precum şi un suport puternic pentru rezolvarea propriilor probleme. Prezenţa religiei în planurile-cadru ale ţărilor din Uniunea Europeană este o realitate, o tradiţie chiar. În faţa noilor provocări ale lumii moderne, în special a terorismului şi extremismului religios, determinat de interferenţele dintre populaţii cu religii şi culturi diferite, sistemele educative europene pregătesc abordări noi cu un rol sporit al religiei care să conducă la realizarea unor raporturi sociale favorabile, inclusiv prin valorificarea potenţialului formativ-educativ al religiei în general şi a celei creştine în special. Stimate colege şi stimaţi colegi, nu sunt de părere că tânărul trebuie obligat să creadă, dar este absolut necesar ca el să cunoască lucrurile esenţiale legate de spiritualitatea şi tradiţia părinţilor săi, să aibă o cultură creştină minimală. Este, poate, momentul unei mărturisiri de credinţă mai puternice. Dumnezeu să ne ajute să păstrăm statutul actual al religiei într-o lume care tot mai puţin vede şi tot mai puţin înţelege prezenţa Lui în lume. Vă mulţumesc. (Aplauze la Grupul parlamentar al PSD)
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, doamna senator.
		Are cuvântul domnul senator George Vergil Şerbu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
		Domnul Gheorghe Vergil Şerbu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, cu îngăduinţa dumneavoastră, vă invit ca, preţ de câteva minute, să lăsăm la o parte stricta noastră actualitate politică, deşi, cum sper că se va înţelege, abandonul este doar aparent şi să ne transpunem împreună într-o realitate istorică românească deloc lipsită de învăţăminte, de acum exact şapte decenii. Îmi iau permisiunea de a vă propune acest exerciţiu de imaginaţie, dar, sper eu, şi de reflecţie, plecând de la străvechiul îndemn ciceronian "Historia magistra vitae", dar şi de la faptul că, în acest februarie 2008, se împlinesc 70 de ani de la ceea ce, pe bună dreptate, în istoria naţională este înregistrat drept "instaurarea primului regim autoritar" şi, pe cale de consecinţă, sfârşitul parlamentarismului în România întregită în 1918.Ce s-a petrecut în acel februarie 1938 la care mă refer? La 20 decembrie 1937, în România regelui Carol al II-lea, au avut loc alegeri parlamentare la care au participat 13 partide politice principale şi 53 de grupări secundare. În scrutin, PNL a obţinut 35,92% din voturi, PNŢ, 20,40%, Partidul Totul pentru Ţară - Legionarii, 15,58%. Netrecând pragul de 40%, cum era legea atunci, PNL nu a căpătat dreptul să formeze un guvern cu majoritate parlamentară absolută. Niciun alt partid dintre concurenţii partidului de guvernământ din acel moment nu s-a aflat în această situaţie, prin urmare, după demisia Cabinetului Gheorghe Tătărăscu, regele, spre stupoarea generală, a încredinţat mandatul formării noului guvern Partidului Naţional Creştin, condus de Octavian Goga şi A.C. Cuza, care obţinuse în alegeri mai puţin de 10% din voturi. Nu era decât tranziţia către instaurarea regimului autoritar al monarhului, fapt care s-a petrecut în februarie 1938, mai întâi prin înlăturarea Guvernului Naţional Creştin şi numirea în frunte a Executivului, cu patriarhul Miron Cristea, apoi prin decretarea unei noi Constituţii, la 20 februarie, supuse unui simulacru de plebiscit şi promulgată la 27 februarie. Caracterul noului regim s-a vădit imediat şi din amplul rechizitoriu la adresa partidelor politice, făcut de proaspăt impusul preşedinte al Consiliului de miniştri. Citez din discursul lui Miron Cristea, rostit la Palatul Regal, cu ocazia promulgării noii Constituţii: "Astăzi s-a distrus hidra cu 29 de capete electorale care ne-a învrăjbit fără nici un folos pe toţi, spre paguba tuturor şi a ţării. Astăzi s-a rupt păienjenişul de pe ochii cetăţenilor României întregite ca să vadă limpede de unde le vine mântuirea: de la eroica hotărâre a Majestăţii Tale, de la înţelegerea rosturilor ţării şi de la înţelegerea adevăratelor ei interese." În ciuda faptului că multe articole ale legii fundamentale erau identice cu cele ale Constituţiei democratice din 1923, de fapt, Constituţia din februarie 1938, în ansamblul ei, oficializa un regim în care regele participa efectiv - altfel spus, de-a dreptul - la actul de guvernare. Mă opresc aici cu rememorarea faptelor istorice prin care, atunci, în România, s-a instituit ceea ce este cunoscut ca "dictatura regală" sau, în acord cu noile concluzii ale istoriografiei, "regimul monarhiei autoritare" şi voi lăsa de-o parte consecinţele pe termen lung ale actului din februarie 1938. Nu pot însă să nu reiau opinia unanimă a cercetării de specialitate că, în acele împrejurări interne şi internaţionale, eşafodajul democraţiei parlamentare româneşti a primit o grea lovitură, amplificată până la a deveni catastrofală în perioada în care a început în septembrie 1940 şi s-a încheiat dramatic cu acapararea totală a puterii de către comunişti, oblăduiţi, după cum se ştie, de ocupantul sovietic. Doamnelor şi domnilor colegi, am evocat toate acestea din dorinţa de a vă reaminti o pagină deloc fericită din istoria democraţiei parlamentare naţionale. Nu cred şi, prin urmare, nu voi merge până într-acolo încât să afirm că episoade oarecum similare s-ar putea repeta, în alte forme şi cu alţi protagonişti în zilele noastre. În schimb, lecţia rămâne, evident, pentru a relua cunoscuta formulă de la sfârşitul unor pelicule cinematografice: "Orice asemănare între faptele şi personajele de atunci şi de acum este pur întâmplătoare". Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Dan Sabău.
		Domnul Dan Sabău: Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, voi ataca sistematic o problemă care, după părerea mea, îşi face din ce în ce mai mult simţită nerezolvarea în România. Este vorba de sănătatea pentru români. Problemă care, rezolvată, ar putea să ne scutească de orice campanie electorală. Vorbesc de sănătatea pentru români şi aş ura românului sănătate, locuri de muncă şi prosperitate. Aş începe cu sănătatea, pentru că, altfel, omul nu poate să muncească, altfel, este în incapacitate temporară de muncă. Filosofia noastră economică pentru această "profesiune neproductivă" - am folosit ghilimele, pentru că aşa era taxată înainte de 1989, iar acum este taxată drept contraproductivă - face ca fuga medicilor din ţară să fie arătată cu indexul, dar să fie profund justificată. Şi o să citez din ceea ce spun rezidenţii, dintr-un ciclu în care voi spune că medicul rezident este sărac şi cinstit. Medicii rezidenţi din România au un forum special de discuţii, intitulat "Cum pleci din ţară... că nu se mai poate!" Asta în timp ce spitalele româneşti sunt în penurie de medici pentru salvări, medici pentru gardă, medici de toate tipurile, asta în timp ce în Europa norma este de 32 de medici la 1000 de locuitori, iar în România avem 15-17 medici la 1000 de locuitori, ceea ce denotă că suntem la jumătate. Dintre aceşti medici, care sunt la jumătate, o parte dintre ei părăsesc ţara (cam jumătate) pentru că nici nu vrem să-i ţinem. Ultima ordonanţă pe această temă emisă de Guvernul Tăriceanu, Ordonanţa Guvernului nr.12/2008, pomeneşte clar despre spitalele în care gradul de acoperire cu personal medical este de sub 50%. Asta este realitatea în care trăim, doamnelor şi domnilor senatori. Să spunem că absolvenţii facultăţilor de medicină, care vor să plece din ţară, sunt ingraţi şi nu se simt responsabili, deşi ar trebui, faţă de investiţiile pe care societatea le-a făcut pentru instruirea lor, dar afirmaţia este lipsită de sens şi imediat am să o motivez. Societatea, recte factorii de decizie - pentru că despre ei este vorba - din statul român au oprit interesul pentru o medicină performantă chiar la nivelul studiilor. Trecem peste amănunte legate de cei 11 - 12, până la 14 ani de pregătire, pe care este obligat studentul şi apoi rezidentul în medicină, cu o etapă de stagiatură obligatorie, de un an, să-i realizeze. Vreau să vă spun că stagiatura este obligatorie pentru ca un medic să funcţioneze în Europa. A fost desfiinţată stagiatura pentru una-două generaţii. Europa face concesii, acum, ca să-i primească pe aceştia, pentru că Europa are nevoie de medici. România nu are nevoie de medici, iar aceşti tineri, care pierd nopţile, în zile de sărbătoare, făcând de gardă, sunt plătiţi sub orice critică. Ba, mai mult, rezidenţii de anul I şi II nu sunt plătiţi deloc. Au absolvit o facultate, sunt doctori, lucrează în spital, pot să facă gardă noaptea, pot să facă gardă în zilele de sărbătoare - şi fac în jur de 5-6 gărzi, care sunt obligatorii pentru ei, au tot interesul să înveţe - dar credeţi-mă că nu primesc bani în anul I şi II pentru acest lucru şi mi se pare absolut anormal, pentru că şi Codul muncii stipulează care sunt condiţiile în care se lucrează noaptea şi de sărbătorile legale. Trecem peste faptul că cei din spitalele aşteaptă ca rezidenţii din anii I şi II să muncească noaptea, făcând voluntariat şi hrănindu-se cu gloria, probabil. Rezidenţii, ajunşi în ţări mai primitoare cu personalul medical românesc, vorbesc însă de lucruri mult mai dureroase din cauza absenţei lor din mediul românesc. Citez de pe forum: "În afară de salariu, medicii rezidenţi pleacă pentru că în spital sunt pe post de mobilier sau de scrib şi nu-i învaţă nimeni nimic, iar apoi, după rezidenţiat, se prevede încă o perioadă de şomaj glorios, pentru că toate posturile scoase la concurs se atribuie pe alte criterii decât competenţa" " Şi aşa este. Alt medic tânăr, doritor să vindece oameni, scrie - nu ştiu... o să-i treacă, probabil, cu timpul -: "Eu prefer să muncesc 70 de ore pe săptămână şi să învăţ toată viaţa - şi un medic învaţă toată viaţa - ca să nu omor oameni, dar să câştig decent, să-mi permit o viaţă confortabilă şi să pot călători şi eu prin lume". Şi mai adaugă acelaşi medic: "Medicii din România nu au această opţiune. Oricât de mult ar munci, dacă sunt cinstiţi, rămân săraci." De partea cealaltă, rubricile ziarelor noastre sunt pline de cazuri de malpraxis, medicii sunt trecuţi în top în ceea ce priveşte corupţia la scară mică, dar nimeni nu se întreabă câte norme face pe zi un medic de la noi, câţi alţi medici înlocuieşte cel puţin un medic, cât de mare este oboseala acestora - asta rezultă din statistici - şi, mai ales, nu se întreabă nimeni cum de sănătatea primeşte de la bugetul de stat, în ultimii ani, mai mulţi bani decât a primit vreodată, dar calitatea actului medical nu suportă nici cea mai mică îmbunătăţire de pe urma infuziei de capital. Ministrul Nicolăescu, educat, ca şi mine, într-o perioadă dinainte de 1989, pleacă de la ideea că nimeni nu e de neînlocuit. Aşa o fi, dar să ai cu cine să-l înlocuieşti. Dar când nu mai ai, domnule ministru? Vă duceţi dumneavoastră, personal, să tăiaţi apendicele sau, poate, să operaţi nişte amigdale, pentru că, oricum, sunt taxate drept cele mai simple operaţii? Din moşi-strămoşi am prins o vorbă pentru cei care au viteza sângelui mai mare decât viteza minţii: "Cine nu are bătrâni să-şi cumpere". Ţările democratice, ţările europene, ţările cu tradiţie democratică în Europa aplică vorba astfel: "Cine nu are medici să-i cumpere". Şi credeţi-mă că se cumpără medici din România. E un trafic intelectual semnificativ şi medicul, inevitabil, va alege zona în care poate să-şi facă profesiunea cum trebuie. România e o pepinieră bună. Oricum, aici nu pare să aibă nimeni nevoie de ei, deşi este o ţară premiantă la mortalitate. Vorbesc de România. Tinerii noştri medici sunt disponibili, muncitori, bine şcoliţi, tot ce le trebuie unor ţări interesate de binele cetăţenilor lor, luaţi individual, dar şi în grup. Una peste alta, dacă stăm să analizăm situaţia medicinii româneşti, este evident că lipseşte strategia. Nu am avut şi nici acum nu există un plan strategic pentru a scoate din faliment primul domeniu esenţial pentru popor: sănătatea cetăţenilor săi, patrimoniul biologic. Banii au plecat, nu prea se vede unde, evoluţie nu se vede nici cât negru sub unghie. Cei care dispun de fonduri se tratează în străinătate, cei care cotizează sârguincios la fondul de sănătate nu contează decât din patru în patru ani, la vot. Poate că ar fi cazul să ne gândim măcar la faptul că n-o să mai aibă cine să ne voteze în ritmul acesta, că ne pleacă nu numai medicii, pleacă şi cetăţenii. Beneficiul este că cetăţenii plecaţi şi care lucrează în străinătate vor fi trataţi în special, de medicii români ajunşi în străinătate, dar credeţi-mă că nu e un mod bun de a gândi. Poate ar fi cazul să ne gândim că noi, politicienii, ar trebui să luăm această problemă de politică de sănătate drept una fundamentală pentru politica noastră, în general, pentru Parlamentul nostru, pentru ambele Camere, pentru tot ceea ce înseamnă Executiv şi decizie în legătură cu medicul, pentru că suntem într-o ţară în care paradoxul îşi face loc. Şase ani de facultate de medicină, după care un an de stagiu, după care, şapte ani de rezidenţiat, în care nu poţi să-ţi faci familie, pentru că eşti tot pe drumuri, în diverse centre în care îţi faci rezidenţiatul, copii nu ai cu cine să faci, în mod normal, dacă nu eşti căsătorit... mă rog, rămânând tributari unei concepţii vechi, cum că familia este fundamentală pentru copii, salariul... De salariu nu putem să vorbim. În situaţia aceasta, se mai adaugă un lucru. În momentul în care ai ieşit pe banii tăi, ai parafa ta, eşti obligat să plăteşti malpraxis, adică riscul de eroare medicală. Nu există nicio altă profesiune care să plătească aşa ceva, nu e nicio altă profesiune care să fie bănuită că poate face o eroare şi că ea trebuie compensată. Prin comparaţie, apropo de sănătatea biologică, pe care o asigură medicii, şi sănătatea socială, pe care o asigură juriştii, juristul, la 24 de ani, nu la 34, ca medicul, devine, eventual, inamovibil, are un salariu corespunzător, iese la pensie la 68 de ani, iar veniturile lui sunt considerate o soluţie anticorupţie. Dar în România, noi nu considerăm că cei din justiţie sunt corupţii României, ci medicii. Şi atunci, nu văd de ce nu le mărim salariile medicilor, ca să nu mai fie corupţi. Vă spun că medicii lucrează şi ziua, lucrează şi noaptea, că vin de acasă şi în afara gărzii... Dacă ai un bolnav, eşti chirurg şi te cheamă la telefon anestezistul sau medicul de gardă, trebuie să iei drumul spitalului, indiferent unde eşti, şi să încerci să dai o mână de ajutor, să salvezi un om. Ţin minte că prin 1998, când s-a înfiinţat Colegiul Medicilor, un alt entuziast, educat comunist, spunea: "Medicul trebuie să salveze cu preţul vieţii un om". Nici măcar posibil... Trebuie! Acest lucru urma să fie înscris în statutul medicilor. Am reuşit să evităm asta, pentru că o primă condiţie, ca să poţi salva azi un om şi mâine altul, este totuşi să nu mori salvând. Dacă ştii să înoţi, să sari după cel care se îneacă, dacă nu ştii să înoţi, să nu sari după unul care se îneacă. Cu toate astea, credeţi-mă că medicii fac acest sacrificiu şi nimeni nu-i decorează pentru asta. În acest moment, dacă nu ne trezim la timp, credeţi-mă, vom pierde medicii din ţară. Aducem medicamente, aducem aparatură, le plătim cel mai scump în Europa, dar plătim medicii cel mai prost. Medicii vor găsi bani acolo unde se dau pentru o muncă prestată cinstit. Vor pleca. Vă mulţumesc, doamna preşedinte.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc.
		Are cuvântul domnul senator Vasile Dîncu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Vasile Dîncu: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică are ca titlu rezoluţia Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat şi se numeşte "Reafirmarea şi păstrarea demnităţii şi identităţii naţionale într-o Românie europeană". Vreau să sintetizez câteva din aspectele generale ale unei rezoluţii pe care partidul nostru le-a adoptat în unanimitate la Consiliul Naţional al PSD de vineri, pentru că este o temă care nu este interesantă pentru mass-media. Este o temă care, deşi am discutat-o acolo şi a apărut în mai multe luări de cuvânt, nu a apărut şi în coloanele ziarelor, pentru că, de regulă, crimele faţă de România nu intră la capitolul "omoruri" şi atunci, evident că sunt mai puţin popularizate. Am constatat, prin rezoluţia amintită, că, în ultima vreme, identitatea şi demnitatea românilor din ţară sau de peste hotare sunt în suferinţă. S-a deteriorat imaginea României în lume, de aceea o să vedeţi că românii din Spania, foarte des, îşi schimbă numele, românii din Italia sunt hăituiţi de către grupe de extremişti sau, câteodată, chiar de autorităţi. De asemenea, 250 000 de români de pe Valea Timocului abia anul acesta au fost recunoscuţi ca minoritate, au o singură biserică unde se poate face slujbă în limba română, încă nu au şcoli şi nu au nici măcar dreptul la nume. De asemenea, în Harghita şi Covasna, apar des ştiri mai ales, despre afirmarea identităţii şi demnităţii maghiarilor. Despre români însă uitaţi în cele mai multe momente de către noi şi de către majoritatea românească, se vorbeşte foarte puţin. De aceea, în aceste zile, probabil, din nou o să discutăm despre Fundaţia Gojdu şi despre crima pe care statul român, prin intermediul Guvernului, o face faţă de moştenirea pe care românii ardeleni o au de la un mare patriot român, care a încercat să păstreze şi să ajute pe tinerii români săraci din Transilvania, să facă şcoală şi să-şi păstreze limba şi cultura. Având în vedere toate aceste lucruri, Partidul Social Democrat a afirmat câteva principii importante printr-o rezoluţie de care aminteam adineauri. În esenţă, spunem că - şi chemăm şi celelalte partide să fie alături de noi - este nevoie de o strategie naţională post-aderare care să creeze condiţii efective pentru ca România să se poată afirma în mod egal alături de celelalte naţiuni europene. Credem că statul naţiune continuă să ofere cadrul în care funcţionează suveranitatea, identitatea şi, nu în ultimul rând, democraţia. În afara sferei naţionale, democraţia reprezintă mai degrabă o schemă teoretică, iar politica europeană nu se poate substitui politicilor naţionale. Aşa cum ştiţi, ea este într-un raport de complementaritate cu acestea. România are nevoie, de asemenea, de o consolidare a coeziunii şi justiţiei sociale, precum şi de eliminarea decalajelor de dezvoltare. Coeziunea socială se poate realiza numai în cadrul unui stat social activ, unde este nevoie de un model de dezvoltare specific românesc. Avem diferenţe şi decalaje mari între urban şi rural şi avem discrepanţe foarte mari între regiuni. Şapte din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se află printre cele mai sărace 15 regiuni ale Europei. De aceea, noi trebuie ca aici, în interior - sigur, cu sprijin european -, să facem rapid o strategie de a egaliza raporturile de dezvoltare dintre regiunile noastre. Nu putem să fim o Românie cu mai multe viteze. De aceea, cred că ceea ce spunem noi, cei din Transilvania, câteodată poate mai apăsat, legat de descentralizare, nu este o derobare faţă de datoria pe care şi Transilvania, şi Banatul, şi ceilalţi o au faţă de România săracă. Deci noi suntem de acord că este nevoie de o strategie prin care să reducem decalajele în interiorul ţării noastre. De asemenea, trebuie să avem o Românie competitivă pe plan european. Trebuie să ne promovăm brandurile naţionale sau regionale pe care le avem. Nu putem să distrugem orice formă de brand naţional prin această globalizare care vine şi înghite orice marcă şi orice expresie, până la urmă, a identităţii noastre. Suntem convinşi că intrarea României în Uniunea Europeană îmbogăţeşte proiectul european; îmbogăţeşte acest proiect european, dacă noi vom fi lipsiţi de inhibiţii şi dacă vom încerca să ne promovăm valorile. Avem nevoie de instituţii ale admiraţiei noastre, de admiraţie pentru ceilalţi, în toate domeniile, de la cultură la politică, pentru a putea să valorificăm această oportunitate pe care o avem în acest moment. Propunem, de asemenea, ca dezbaterea privind minorităţile să promoveze etica diversităţii. În general, am discutat foarte mult despre minorităţile din Harghita şi Covasna, despre situaţia minorităţii majoritare din Harghita şi Covasna. Ca cetăţeni români deschişi spre o etică a diversităţii, trebuie să recunoaştem că, deşi minoritatea maghiară din România beneficiază de toate instituţiile afirmării identităţii naţionale, a culturii, este nevoie încă de foarte mult, de un drum destul de lung ca să ajungem la o societate multiculturală, în care şi minoritatea să fie mulţumită. Însă este nevoie, de asemenea, de principiul reciprocităţii. Minoritatea română din aceste regiuni are nevoie de un tratament care să fie cel puţin egal cu tratamentul pe care majoritatea naţională îl oferă acelei minorităţi regionale. În fine, considerăm că procesul de integrare europeană trebuie să integreze întreaga naţiune română, inclusiv românii care se află în afara graniţelor. Am vorbit în preambul despre anumite situaţii cu care se confruntă românii răspândiţi în afara graniţelor. Credem însă, după recentele evoluţii din Kosovo, că evoluţia Europei merge spre integrare şi lărgirea concomitentă a spaţiului de libertate şi expresie identitară, şi nu spre fragmentare şi separatism etnic sau de altă natură. În fine, PSD afirmă punerea interesului naţional, întotdeauna, înaintea oricărui interes de partid. Pentru atingerea unor obiective naţionale, Partidul Social Democrat se angajează să colaboreze cu toate forţele politice care respectă criteriile democraţiei în probleme care vizează securitatea, integritatea naţională, afirmarea şi păstrarea demnităţii şi identităţii naţionale a românilor din România şi din afara graniţelor. Vă mulţumesc. (Aplauze)
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul preşedinte Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al PRM. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Corneliu Vadim Tudor: Partidul România Mare nu va participa la întâlnirea cu domnul Traian Băsescu programată pentru ziua de miercuri, 27 februarie a.c., din câteva motive bine întemeiate: Este de-a dreptul ridicol ca un personaj ca Traian Băsescu, care, în repetate rânduri, a făcut dovada că este complet lipsit de educaţie, să invite partidele politice parlamentare să dezbată tocmai un Pact naţional pentru educaţie. Nimic nu-i dă dreptul unui om violent, ca acest domn Băsescu, să pretindă că este preocupat de o temă pe cât de importantă, pe atât de delicată. Acest aşa-zis pact este, în realitate, o mizerie incalificabilă, fiind rodul gândirii antiromâneşti a unei aşa-zise comisii prezidenţiale, formată din elitişti, fripturişti pe care un personaj complexat, ca domnul Băsescu, i-a pripăşit la Palatul Cotroceni pe bani publici. Domnul Traian Băsescu a făcut dovada că nu poate fi un partener de dialog pentru niciun om normal din ţara asta, fiindcă el insultă şi jigneşte pe toată lumea într-un mod incalificabil, devenind eticheta pe care i-a pus-o regretatul scriitor Octavian Paler: "un mare mitocan". De pildă, luni, 18 februarie a.c., la câteva ore după ce a luat sfârşit întâlnirea de la Palatul Cotroceni pe tema Kosovo, domnul Traian Băsescu şi-a permis să dea calificative infamante Partidului România Mare, punându-l pe acelaşi plan cu UDMR, cele două formaţiuni, chipurile, ţinându-se în viaţă una pe alta. Aşa se explică şi gluma grosolană pe care Băsescu a făcut-o recent, când, pe un plic cu antetul Preşedinţiei României, a pus să se scrie că senatorul Vadim, adică eu, ar fi preşedintele UDMR. Cacealmale din astea trase de păr se fac la cârciumă între băutorii fruntaşi, nu între şeful statului şi vicepreşedintele Senatului. De asemenea, acelaşi domn Băsescu a acuzat PRM-ul şi PSD-ul de "duplicitarism". Corect se spune "duplicitate", cum la fel se zice "publicitate", nu "publicitarism". Nu e timpul pierdut să mai pună mâna şi pe carte, să mai lase etichetele de whisky şi să mai citească. Să o ia uşor, cu nişte lecturi facile: "Pupăza din tei", "Acul şi barosul", "Ciopârţilă cascador" până la a ajunge la "Opere complete" de Elena Udrea. Cică noi am fi duplicitari pentru că am ţine la putere Guvernul Tăriceanu, domnul Băsescu făcându-se a uita că el este cel care a instalat acest guvern, cu UDMR cu tot. Ce şi cât pricepe domnul Băsescu din ceea ce se întâmplă în Transilvania s-a văzut în aceste zile, când acest diletant a azvârlit aşa, din goana maşinii, peste umăr, nişte panseuri penibile despre autonomia din Ţinutul Secuiesc, care ar trebui să fie la paritate cu autonomia din ţinutul Călăraşi. Ce ruşine! Dacă asta e tot ce pricepe el din problema naţională, stăm pe o bombă, fraţilor. Exemplele pot continua. În aceste condiţii, dacă domnul Băsescu are o părere atât de proastă despre PRM, de ce ne mai invită la consultări? La ce îi foloseşte lui părerea unui partid duplicitar care, nu-i aşa, una spune şi alta face? Şi de ce să pierdem noi vremea cu o astfel de mascaradă, dacă, după câteva minute, gazda face declaraţii defăimătoare la adresa oaspeţilor abia plecaţi? Unde în lume s-a mai pomenit un comportament politic atât de necivilizat? În concluzie, îl sfătuim pe profesorul Traian Băsescu să nu ne mai scrie şi, dacă are chef să stea la bârfă sau la taclale cu cineva, în izolarea din ce în ce mai apăsătoare de la Cotroceni, să-şi invite partenerii de până acum: Omar Hayssam, Mohamad Yassin, László Tökés, Elena Udrea, Vladimir Tismăneanu, Mihai Nicolaiciuc şi alte figuri de aceeaşi teapă. Noi nu avem timp de pierdut cu un personaj care, oricum, şi-a mâncat omenia şi pentru care a venit timpul să-şi facă bagajele. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze)
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Are cuvântul domnul senator Viorel Arion şi se pregăteşte domnul senator Adrian Păunescu.
		Domnul Viorel Arion: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Parcă mai ieri ne arăta condeiul de economist al ministrului Vosganian că ni se calculează o asemenea creştere economică, încât putem, în sfârşit, să avem grijă de părinţii şi bunicii noştri, să ne valorizăm dascălii, să ne interesăm de confortul financiar al medicilor. Brusc, s-ar părea că toată creşterea economică s-a evaporat şi atunci veţi spune: "Totuşi, despre ce este vorba în cazul taxelor suplimentare apărute brusc săptămâna trecută?". În cazul taxei auto avem o paletă largă de opţiuni, majoritatea valabile simultan: favorizarea unor producători în defavoarea altora, bani suplimentari la buget, greu cuantificabili, şi, poate, în campanie, o mână de ajutor de la producătorii care au avut de câştigat de pe urma aplicării taxei. Cum ar arăta lucrurile cu aplicarea taxelor pe toate tipurile de venituri: de la cadouri şi prime până la benzina din rezervor şi impulsurile telefonice? Dacă ne aducem aminte de raţiunea pentru care au fost create cartelele de masă, înţelegem că astfel de impozite nu au nicio noimă pentru un Cabinet care îşi spune liberal. Cabinetul Tăriceanu, atunci când a ajuns la conducerea Guvernului, sub sigla Alianţei DA, a câştigat aceste alegeri cu promisiunea că micşorează în mod semnificativ fiscalitatea, iar taxa unică pe venit a ridicat semnificativ povara fiscală de pe umerii clasei medii. Călin Popescu Tăriceanu se laudă că vrea micşorarea CAS-ului şi că depune eforturi pentru readucerea românilor în ţară. Măsurile fiscale de impozitare a maşinii şi locuinţei de serviciu contrazic orice afirmaţii politice de bună-credinţă. Suntem în an electoral, doamnelor şi domnilor senatori! Credeţi că PNL-iştii doresc să devină impopulari tocmai acum, prin inventarea de taxe aberante? Eu nu cred. Pentru mine e clar că singura explicaţie a unor astfel de măsuri este disperarea. Şi în vocea ministrului Vosganian se citea disperarea săptămâna trecută, când a anunţat rectificarea bugetară, la nici două luni de la începerea anului fiscal. Un eşec de asemenea proporţii nu bucură pe nimeni, pentru că cei care decontează incapacitatea de a fi buni gestionari nu sunt PNL-iştii, UDMR-iştii sau mai ştiu eu cine comandă din spate astfel de politici falimentare, ci populaţia. Populaţia României este cea care ar trebui să primească nişte compensaţii pentru astfel de atitudini. Taxa pe prostia guvernanţilor, dacă am fi aplicat-o, de la mic la mare, din 1990 încoace, cred că ar fi putut să mai crească produsul intern brut cu câteva procente. Ar trebui însă să importăm oameni inteligenţi din altă parte ca să-i gestioneze. Poate găsim, totuşi, o altă soluţie. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Adrian Păunescu: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Nu este prea bună soarta celor care anunţă relele, cu un timp înainte ca ele să se petreacă. De ani şi ani vorbesc aici despre marele pericol de a ne pierde specialiştii din medicină, din învăţământ şi din construcţii, de exemplu, şi nimeni dintre cei responsabili nu a auzit alarma. Acum ne întrebăm cum este posibil să rămânem fără specialişti, într-o ţară care are nevoie tocmai de specialişti. Am semnalat dezastrul că ne pleacă medicii. Mă bucur că un coleg a vorbit atât de aplicat, domnul doctor Sabău a vorbit atât de aplicat despre această problemă, numai că ea vine din amonte. Situaţia, jos în sistemul sanitar, este generată de o politică defectuoasă, de un mod aberant de a vedea sănătatea şi mai ales de a-i privi pe specialişti, în stratosfera politică, unde totul e la îndemâna guvernanţilor. Am tot povestit aici situaţia ciudată, în care ne găsim ca oameni, când ni se îmbolnăvesc nişte apropiaţi şi căutăm disperaţi soluţii în străinătate. Constatasem că străinătatea se compune, în fapt, şi din specialişti ai ţărilor care nu ştiu să-şi preţuiască specialiştii, plecaţi acolo ca să se pricopsească, să se poată împlini profesional, să se pricopsească în sensul bun al cuvântului, nu în sensul mizerabil, de târg, şi să se poată împlini profesional şi uman. La un moment dat, numeam Statele Unite ale Americii ţara tuturor ţărilor care nu-şi înţeleg valorile. Ei, bine, fenomenul acesta de desţărare, de deprofesionalizare, de deznaţionalizare, de deromânizare a României continuă, pentru că specialiştii nu sunt simpli cetăţeni. Ei poartă în ei şi un anumit grad de reprezentativitate. Dădeam exemplul colegului nostru Irinel Popescu, care s-a zbătut luni şi luni de zile pentru a obţine o reglementare privind transplantul. Mă rugase, la un moment dat, marele nostru scriitor Fănuş Neagu, pentru un om din judeţul Brăila, care lui îi este atât de drag şi care se afla în aşteptare la Irinel Popescu, mă rugase să-l rog pe Irinel Popescu să grăbească operaţia pentru că se temea că nu mai are zile acel om. Şi toată perioada cât îl căutam pe Irinel Popescu aflam acelaşi răspuns care era răspunsul real,,nu avem donatori". Nu se poate face nimic dacă fiecare acţionează singur. Probabil că noi existăm ca tip de societate, tocmai din nevoia de a anula efectul morţiu, efectul mediocratizant, să-i spun exact, efectul de inerţie al vechii societăţi care prin centralizare şi prin lipsa de atenţie faţă de individ ducea la rezultate nedorite, în afara lucrurilor bune care existau în epocă. Dar constat cu tristeţe că, astăzi, aproape nimic din ceea ce am sperat nu se rezolvă prin forţa individului. Probabil că va trebui să redescoperim, nu colectivismul, ci solidaritatea. Ei, bine, plecarea specialiştilor ne va pune într-o situaţie îngrozitoare şi în viitor. Încă mai suntem oameni pe picioarele noastre. Închipuiţi-vă că medicul pe care-l căutăm va fi în Spania sau în Coreea de Sud sau în America. Nu oricine poate face orice pozitiv pe pământ. Este adevărat, prin aplicarea regulei vocaţiei negative, aproape oricine poate face orice rău, dar orice bine nu poate face decât cel înzestrat de Dumnezeu cu un har şi cel care s-a educat în această direcţie şi cel cu o anumită rigoare morală. Semnalam faptul că la Craiova, de exemplu, un neurochirurg cum era şi este profesorul Cameniţă a fost scos din muncă, deşi nu există înlocuitor pentru dumnealui. Şi chiar dacă ar exista! Asta este o nebunie. Ce punem în loc? Pe tot parcursul Timişoara-Bucureşti nu există nici un neurochirurg de vârf. Dacă tăticul celui care a luat măsura are nevoie la noapte de această operaţie şi n-are cine să i-o facă, el ce va crede despre propria sa măsură de a băga politica până la brâu într-o treabă care nu are absolut nici un rost în medicină? Poate cineva dintre noi să cadă pe stradă şi când vine altcineva să-l ajute, acela care cade să se scoale din leşin şi să zică,,Domnule, dacă eşti legionar, dacă eşti comunist, dacă eşti social-democrat; dacă eşti aşa, lasă-mă în pace, mai bine mor decât să mă tratezi tu". Sunt chestiuni foarte grave, de viaţă şi de moarte, pe care specialiştii - şi exemplul medicinei este semnificativ şi cuprinzător - le pot rezolva, dar noi nu putem rezolva nimic pentru specialişti. Chestiunea cu constructorii, pe care nu-i păstrăm în sistemul nostru de valori, este iarăşi foarte gravă. Cu cât mai puţin constructori în ţară, cu atât mai scumpe casele în ţară, cu atât mai scăzut nivelul de trai, cu atât mai mică şansa unei vieţi normale în România. Parcă am avea jumătate de mână şi un sfert de picior, nu două mâini, două picioare şi eventual un creier. Le avem pe toate, din păcate, ele nu conlucrează sau, cum ar spune un iubitor de pleonasme,,,nu conlucrează împreună". Sunt foarte multe de spus, dar eu aş sublinia o idee. Ne-a rămas acest nenorocit obicei de a spune altceva decât vedem, decât observăm, decât constatăm. Iată, în chestiunea precedentului Kosovo, problemă în care eu m-am angajat de foarte multă vreme şi pe care am tot subliniat-o, dar asta nu este important acum, important este următorul lucru: diverşi lideri ai României de azi susţin că nu este nicio problemă cu Kosovo, că este Kosovo acolo, dar că nicăieri, de exemplu la noi, nu se va întâmpla nimic. Sigur că forţa statului român, patriotismul oamenilor din această ţară, măsurile de prudenţă elementară pe care probabil că le-am luat, alianţele noastre, poate prieteniile noastre, vor împiedica vreo nenorocire să se petreacă prea curând. Dar nu asta este chestiunea, nu înseamnă că dacă un lucru nu se petrece, autorii lui nu vor să se petreacă. Noi ar trebui de asemenea să lucrăm în amonte, şi nu în aval, nu acolo unde apar consecinţele, luptând în permanenţă ca nişte orbeţi cu fumul. Sunt reglementări, sunt legi, este Constituţia, care trebuie aplicate, şi nu numai de noi, oamenii politici, ci de cei care au capacitatea şi neutralitatea de a aplica legea aşa cum o aplică omul care stă la radar şi vede cu ce viteză trece o maşină. Nu trebuie prea multă inventivitate ca să observăm că sunt călcate în picioare Constituţia, legile ţării. Preşedintele face un lucru bun implicându-se, dar ce folos că dânsul spune,,nu este nicio problemă". Cum nu este nicio problemă? Păi, dumneata chiar de aceea eşti acolo, că este o problemă şi ar fi un merit să recunoşti şi dumneata că este o problemă. De ce trebuie să ne minţim? Eu am vorbit în perioada socialistă, în anii 1980, 1981, 1982, într-o carte care nu a putut apărea atunci - mă gândesc s-o scot de acum încolo -,,Ultima noapte pe Atlantida", despre marea nenorocire pe care o reprezintă faptul de a ignora cu ură realitatea. Iată, apa era până la genunchi, noi spuneam că este secetă. Apa era până la brâu, noi ceream cântece pentru marele nostru continent uscat. A existat şi există şi un asemenea şlagăr, numit chiar,,Imnul înecaţilor din Atlantida". Ei se înecau, dar trebuiau să respecte indicaţia de a spune că sunt foarte, foarte bine, că nu este niciun pic de apă, sâc la râuri, sâc la mare! Aşa suntem şi acum. Situaţia este gravă şi este gravă pentru că se conspiră la adresa Constituţiei, a unităţii statului român, se conspiră, în fond, împotriva românilor şi maghiarilor din România. Această chestiune nu poate fi acoperită. Ne facem noi că nu o vedem, cum făceam eu, de exemplu, când eram copil şi spărgeam un vas, închideam ochii să nu cumva să vadă ceilalţi. (Aplauze) Se pare că nu este suficient să închizi ochii ca un lucru pe care-l faci tu să nu fie observat de ceilalţi. De aceea, eu cred că trebuie să fim serioşi, să fim realişti, nu să provocăm, dar nici să evităm a spune adevărul, a spune dimensiunile faptei. Cum adică, oamenii aceia folosesc referendumurile, aşa cum atrăgeam atenţia de la acest microfon, spuneam atunci, când făceau referendumurile, că,,le vor folosi într-o zi". Ei spun acum că sunt neoficiale. Iată că le folosesc. Ei au făcut benign referendumurile, uită că ziceau că nu le folosesc şi vor să le trimită la Consiliul Europei. Sigur că preşedintele Băsescu are dreptate, poate Consiliul Europei nu le va lua în serios, dar nu le va lua o dată, nu le va lua de două ori. Într-un moment anume, de slăbiciune, de absenţă a noastră de la masa tratativelor, de la masa discuţiilor, le pot lua în serios. Avem nevoie de noi probleme? Ele puteau fi rezolvate, repet, în amonte şi asta printr-o întărire a autorităţii statului român în chestiunile esenţiale. Nu ne mai putem face iluzia şi nu mai putem trăi decepţia că statul român se poate implica în chestiunile economice. A trecut vremea respectivă, dar în chestiunile care privesc însăşi existenţa sa şi liniştea cetăţenilor de toate naţionalităţile ai României, statul român trebuie să se implice. Cer guvernelor şi statului român să se amestece în treburile interne ale României! Dacă aşa ceva putem ajunge să cerem. Căci statul român nu se amestecă în propriile treburi interne. Răspunde preşedintele, iarăşi corect, că Budapesta să-şi vadă de treabă. Bun, dar, acum, face Budapesta acest gest prima oară? Nu vine preşedintele Ungariei toată ziua, bună ziua pe aici, nu vine şeful opoziţiei din Ungaria, cum îl cheamă, Orban şi mai nu ştiu cum, prin Ardeal şi incită? Nu vine doamna Marki şi incită? Cetăţenii români de naţionalitate maghiară sunt nişte oameni adevăraţi, care nu au primit în plin această boală a separatismului, pe care le-o tot împinge în nări această echipă de demolatori. Secuii nu s-au dus să facă sărbătoare la Sfântu Gheorghe, când au fost aşteptaţi cu sutele şi s-au dus 87 de oameni. Este spre cinstea lor, dar cât durează această răbdare? Şi statul român trebuie, într-adevăr, să se implice şi în rezolvarea problemelor economice din zonă. Este nedrept să existe în România, cum spunea corect senatorul Dîncu, să existe în România zone profund defavorizate şi pe care, pentru că sunt defavorizate, parcă dorim să le mai defavorizăm o dată, să nu ne pierdem năravul. Nu este bine. Trebuie să constatăm că oamenii sunt tot mai pragmatici şi că ţara lor este acolo unde le este lor bine. Eu nu sunt de această părere, dar nici nu pot să fiu un crainic împotriva ei. Aşa este construită fiinţa umană. În ceea ce priveşte problema autonomiilor, ele dacă sunt, cum bine s-a spus, dacă sunt bazate pe principii europene sunt sănătoase, dar vine europarlamentarul României Tokes Laszlo şi spune că este o isterie a Guvernului României, să respingă soluţia de independenţă Kosovo. Este posibil aşa ceva, ca un europarlamentar al unei ţări să susţină cu voce tare această aberaţie? Să jignească astfel România?! Colegul Vadim vorbea aici despre un fapt, la care aş fi vrut să ajung pentru că era un joc de cuvinte sănătos. Eu nu am nimic nici cu persoana care ar putea fi cuprinsă în acest joc de cuvinte, dar este un fel de udremerizare pe care o suportăm în perioada aceasta. Sigur, dacă Guvernul român s-ar implica în problemele interne şi ar face dreptate... (Discuţii în sală.) Doamnă preşedinte, Vă rog să-i rugaţi pe domnii care stau în picioare să se aşeze, să nu obosească.
		Doamna Norica Nicolai: Îi rog pe colegii noştri, transmiţându-le rugămintea domnului senator Adrian Păunescu, să nu obosească stând în picioare. Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul.
		Domnul Adrian Păunescu: Staţi jos şi ascultaţi, că poate vă trebuie! Mă deranjează chestiunea asta cu trăncăneala. Eu nu o folosesc împotriva nimănui. Ziceam că Guvernul României are datoria să rezolve problemele interne, cu atât mai mare urgenţă cu cât apăsările exterioare şi apăsările unor forţe dinăuntru sunt mai grave. Nu ne mai putem juca de-a politica, nu ne mai putem ambala în frivolitatea care, din păcate, domină scena noastră politică. Efectul Atlantinda asupra liderilor contemporani ar trebui să înceteze. E un banc cu unul care îşi parca maşina şi altul îi spunea: "Mai la stânga, mai la dreapta, mai... mai..." Şi, după ce acesta a lovit maşina, celălalt de-afară a exclamat: "Dă-te jos şi vezi ce-ai făcut!" Pe noi ne-au ajutat să parcăm maşina unii dintre cei care stăteau afară şi acum, când se loveşte maşina, sigur că ei spun: "Uite ce-aţi făcut!" Trebuie să începem, totuşi şi un turnir al regăsirii noastre, nu ne putem ridica de la pământ dacă vom fi doar la bătaia vânturilor şi ne vom însuşi psihologia de punte. E bun şi acest rol de punte, dar cel mai bun rol ar fi acela de ţară de sine stătătoare, într-o Europă căreia îi aparţine, căreia îi dăruieşte vocaţiile sale şi căreia îi cere sprijinul în toate bătăliile pe care le are de dat. Iată, se invocă iarăşi drepturi colective, se invocă iarăşi nevoia de separare şi, în vremea aceasta, Guvernul de la Bucureşti vine cu această demenţă cu taxele. Să vă reamintesc faptul că în 2003, de la acest microfon am protestat printr-un text - printr-o luare de cuvânt şi printr-un poem - la adresa măsurilor pe care partidul meu le luase în chestiunea impozitului. Fac parte dintr-un partid, însă care este fatalmente, prin doctrina sa, obligat să redistribuie ceea ce ia de la cei care au foarte mult, deci e obligat la taxe şi impozite. Şi, totuşi, am protestat împotriva acelui exces. Vorbeam atunci de impozitul pe impozit şi spuneam că lucrurile stau aşa: "Impozit pe impozit, negreşit / Impozit pe un deget care-arată / Impozit pe o muchie de cuţit / Impozit pe eclipsă şi pe roată / Trăim fără-ndoială timpuri mari, deşi mai nimerim şi epoci laxe / Şi suntem perceptori şi cămătari / Istorici prin impozite şi taxe / Comună primitivă în delir.../ - ziceam, culmea, în 20 februarie 2003 - "Ce-n plus valoare zilnic se preface / Pe amintiri avem să punem bir şi crud impozit pe război şi pac e / Să se-nmulţească taxele mereu / Aşa cum cinic, hotărăsc mai marii, / Să punem taxă şi pe Dumnezeu, / Spre a avea şi demonii salarii". Nu pot să nu protestez împotriva aberaţiei cu "taxele pe toate", spuneam atunci "Impozit pe impozit", dar iată, sugerez Guvernului taxe pe: respiraţie, pe expectoraţie, pe ventilaţie, pe inhalaţie, pe alegaţie şi pe negaţie. Impozite pe: sforăit, pe ecou, pe vâjâit, pe mersul pe jos şi pe lăcrimare. Accize pe noroi, pe strânsul din dinţi, pe creşterea unghiilor, pe clipitul din ochi, pe mărimea gulerului şi pe consumul de lumini din bombeele bocancilor. Biruri pe: distanţa dintre bărbat şi nevastă, pe părul des şi pe cel rar, pe telefonul care sună ocupat, pe uitare şi pe conjugarea verbelor. În genere, nicio activitate nu mai trebuie lăsată netaxată. Dar nu trebuie lăsată neimpozitată, nici lipsa de activitate! Omul trebuie considerat o piesă rară a naturii/ Deci, trebuie tratat ca o acciză." Şi versurile de rigoare: "La luptă împotriva tuturora / Într-un neomenesc război promiscuu,/ Trăiască lanţul ce ne intră-n oase / Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul!" (Aplauze puternice)
		(Declaraţii politice neprezentate în plenul Senatului)
		Domnul Gheorghe David: "Argumente pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ privitor la deficienţa banului public." Înainte de a vă prezenta propunerile de îmbunătăţire a cadrului legislativ privitor la deficienţa circulaţiei banului public - despre care voi vorbi în partea a doua a intervenţiei mele - consider că este nimerit să încep cu argumentele care stau la baza susţinerii lor. Judeţul Timiş - pe care am onoarea să-l reprezint în Senatul României -, ca suprafaţă, se situează pe primul loc în ţară. Aproximativ 70% din populaţie trăieşte în mediul urban, din care numai în Timişoara 44%. Punând cap la cap teritoriul administrativ al celor două municipii şi al celor nouă oraşe, rezultă că respectiva populaţie se află concentrată pe circa 500km2 dintr-un total de aproape 9000km2 cât este suprafaţa judeţului. Din acest punct de vedere, situaţia este relativ identică în toate judeţele a căror dezvoltare economică depăşeşte binişor media pe ţară. De reţinut: urbanizarea este un fenomen în expansiune, inclusiv în ţările puternic industrializate; spre deosebire de acestea din urmă însă la noi ea nu este însoţită de o dezvoltare a infrastructurii în măsură să asigure populaţiei un confort comparabil cu cel impus prin standardele Uniunii Europene. Este vorba despre reţeaua de drumuri şi şosele, de alimentarea cu apă şi canalizare, de ecologizarea apelor uzate şi a deşeurilor menajere şi industriale, de comunicaţii, de asigurarea confortului termic (centralizat sau nu) etc. Dacă la nivelul municipiilor şi oraşelor aceste utilităţi sunt cât de cât rezolvate sau sunt incluse în portofoliul investiţiilor pentru anii imediat următori, în mediul rural, cu mici excepţii, realizarea unei astfel de infrastructuri se află abia la început. Dosarul negocierilor premergătoare dobândirii calităţii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, cuprinde 30 de capitole (plus unu - "Diverse"). Din totalul celor peste 90 000 de pagini, agriculturii şi mediului înconjurător i-au fost consacrate mai bine de două treimi, ceea ce demonstrează recunoaşterea complexităţii deosebite a celor două capitole. Faptul că, pentru punerea în aplicare a acquis-ului comunitar privitor la cele două componente, Comisia Europeană i-a acordat României (e adevărat, nu numai ei, ci şi celorlalte ţări candidate) o perioadă mai îndelungată de timp în comparaţie cu celelalte capitole, nu face decât să învedereze recunoaşterea de către oficialii de la Bruxelles că drumul pe care îl avem de parcurs este lung şi anevoios. În afară de timp şi foarte mulţi bani pentru a duce la bun sfârşit angajamentele asumate, la fel de importante sunt şi eforturile de a agrea un mecanism instituţional capabil să pună în valoare fondurile alocate, creativitatea celor antrenaţi în funcţionarea acestuia şi propriile resurse umane şi materiale. Or, din acest punct de vedere, modul în care au fost accesate şi cheltuite fondurile băneşti puse nouă la dispoziţie, prin Programele PHARE, ISPA şi SAPARD - ca să le amintesc doar pe acestea - demonstrează că el nu funcţionează corespunzător. Întârzierea cu mai bine de doi ani a derulării creditelor alocate prin SAPARD este doar un exemplu. Există încă de pe acum temeri exprimate deja de către oficiali avizaţi ai Comisiei Europene, potrivit cărora există pericolul ca România să nu poată cheltui sumele anual alocate, la termenele stabilite şi în conformitate cu destinaţia lor. Este vorba, în primul rând, de Fondurile structurale. Întrebării "De ce?" i se pot da mai multe răspunsuri, unele dintre ele chiar justificate cu argumente. Oricare ar fi ele, din moment ce sunt cunoscute şi obiective, pe deasupra, înseamnă că pot fi valorificate în elaborarea soluţiilor. Dacă vorbim despre dificultăţi în folosirea banilor, dificultăţi pricinuite de forţa de muncă tot mai limitată în raport cu volumul investiţiilor reale existente - se ştie doar că este vorba de circa 30 de miliarde de euro de care România va beneficia din visteria Uniunii Europene în următorii ani, cărora li se va adăuga propria contribuţie - soluţia nu poate fi alta decât cea a unei pragmatice organizări a disponibilului existent. Dacă vorbim despre lipsa exerciţiului în elaborarea de proiecte - vitale pentru validarea în vederea deschiderii finanţărilor - soluţia este intensificarea preocupărilor pentru adecvarea calificării solicitanţilor de credite la exigenţele stabilite în acest sens de autorităţile comunitare şi agreate de cele româneşti prin semnarea Tratatului de aderare. Nu aş putea spune că în această privinţă nu s-au făcut paşi semnificativi; s-au creat organisme specializate, cu responsabilităţi nemijlocite, de pildă, Agenţia de plăţi; au fost reglementate modalităţile prin care solicitanţii pot apela la serviciile de consultanţă calificată; la nivel local - cel puţin în judeţul Timiş - sunt tot mai multe comune în organigrama cărora a fost inclus promotorul local, a cărui principală atribuţie este să valorifice oferta de fonduri guvernamentale sau venite prin programe externe. Misiunea lor este să le supună atenţiei consiliilor locale în vederea accesării şi, în măsura în care sunt familiarizaţi cu tehnicile de lucru, să întocmească ei înşişi proiecte. Mai amintesc - doar în treacăt - că la punerea pe picioare a acestei funcţii, primăriile din judeţ au fost substanţial sprijinite de Centrul de Asistenţă Rurală, o organizaţie neguvernamentală. Din cele spuse până acum, se poate lesne observa că, în ansamblul său, funcţionarea organismului despre care aminteam la început se bizuie, în primul rând, pe oameni. Elaborarea legilor menite să-i consfinţească statutul juridic este relativ simplă. Le revine oamenilor datoria să-l pună în mişcare, să-i "lubrifieze" - dacă mă pot exprima aşa - angrenajele prin intervenţii concrete de corectare a imperfecţiunilor constatate. Ajuns aici, mă simt dator să amintesc o realitate peste care prea uşor se trece cu vederea. Prin însăşi fiinţa sa, omul este tributar mentalităţilor şi unui comportament care, la rându-le, sunt expresia mediului socio-politic, cultural şi de instruire în care s-a format, nivelului său de pregătire profesională şi, nu în ultimul rând, capacităţii sale native de a selecta elementele de noutate, slujitoare ale dezvoltării şi progresului şi trebuie să renunţe la ceea ce ar putea duce la întârzierea promovării lor. Un singur exemplu, doar: teama de a lua decizii pe propria răspundere şi prea grăbita renunţare în a demonstra că punctul tău de vedere se bizuie pe argumente extrase din realitatea imediată, alta decât cea în care ne-am format modul de gândire şi acţiune. "Aşa a spus şeful!" este o sintagmă pe care am auzit-o şi o auzim adesea. Nu de puţine ori, un astfel de comportament este cauzat de promovarea pe un post de mai mică sau mai mare răspundere a unor persoane care, chiar dacă sunt absolvente ale unei şcoli de nivel mediu sau superior, sunt insuficient familiarizate cu responsabilităţile ce-i revin în conformitate cu fişa postului. Categoria pe care o am în vedere este cea a personalului operativ.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi, Înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi, daţi-mi voie să vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege pentru ratificarea Acordului prin schimb de Note verbale, semnate la Hanoi la 19 iunie 2007 şi, respectiv, la 24 iulie 2007, dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind transporturile maritime, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 1994; Lege pentru ratificarea Acordului privind Transportul Aerian între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Statele Unite ale Americii, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 25 aprilie 2007 şi la Washington la 30 aprilie 2007; Lege pentru ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană şi Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Islanda, Principatul Liechtenstein şi Regatul Norvegiei, pe de o parte, şi Republica Bulgaria şi România, pe de altă parte, privind participarea Republicii Bulgaria şi a României la Spaţiul Economic European şi a Acordului între România şi Regatul Norvegiei privind un program de cooperare norvegian pentru creştere economică şi dezvoltare durabilă în România, semnate la Bruxelles la 25 iulie 2007; Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere privind Dezvoltarea Autostrăzilor Maritime în regiunea Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), semnat la Belgrad la 19 aprilie 2007; Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere pentru Dezvoltarea Coordonată a Automagistralei Inelare a Mării Negre, semnat la Belgrad la 19 aprilie 2007.
		Doamna Norica Nicolai: Stimaţi colegi, Vreau să vă informez că programul acestei săptămâni a început astăzi, cu activitate în plenul Senatului. Mâine, de la ora 10.00, comisiile permanente ale Senatului îşi vor desfăşura activitatea curentă, iar începând cu ora 16.00 urmează să dezbatem Moţiunea simplă cu tema "Stop degradării nivelului de trai! Stop iresponsabilităţii din sectorul energetic! " Miercuri, ordinea de zi a şedinţei noastre de plen, iar joi ne vom desfăşura activitatea în comisiile permanente. Înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi, grupurile parlamentare au chestiuni de ridicat? Da, vă rog, domnule senator Petru Nicolae Ioţcu, aveţi cuvântul. Microfonul central sau, dacă doriţi, microfonul 2, vă rog.
		Domnul Petru Nicolae Ioţcu: Mulţumesc. Avem de anunţat o modificare. Grupul parlamentar al PD-L înlocuieşte, din funcţia de preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea si completarea Regulamentului Senatului, pe domnul senator Ştefan Mihail Antonie cu domnul senator Mihai Ţâbuleac. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Urmează să supun votului această propunere, ca opţiune a partidului dumneavoastră. Îi rog pe colegi să-şi ocupe locurile în sala de şedinţă. Stimaţi colegi, Urmează să votăm şi legi organice, iar rugămintea mea este să vă ocupaţi locurile în sală pentru a vă exercita dreptul de vot. Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PD-L de înlocuire a domnului senator Ştefan Mihail Antonie cu domnul senator Mihai Ţâbuleac. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri, propunerea a fost aprobată. Îi urăm succes domnului senator şi sperăm să avem cât mai curând un Regulament.
		Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră ordinea de zi a şedinţei de astăzi, 25 februarie 2008. Vă rog să votaţi. Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, ordinea de zi a fost aprobată.
		La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a Propunerii legislative pentru completarea articolului 201 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgenţă. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 10 abţineri, a fost aprobată procedura de urgenţă pentru dezbaterea propunerii legislative.
		La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Instrumentelor adoptate la Marrakesh la 18 octombrie 2002, de amendare a Constituţiei şi Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, semnate la Geneva, la 22 decembrie 1992. Comisia economică, industrii şi servicii, vă rog. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege. Microfonul 8, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
		Domnul Constantin Teodorescu - secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei: România este membră a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) din anul 1866 şi, în această calitate, are obligaţia de a semna actele finale ale Conferinţelor Plenipotenţiare, ale conferinţelor pentru radiocomunicaţii sau ale altor conferinţe mondiale organizate de UIT. Conform dispoziţiilor din Convenţia UIT, textele actelor finale aprobate de Conferinţa Plenipotenţiară vor fi remise pentru semnare reprezentanţilor statelor membre acreditaţi conform prevederilor din art.31 al Convenţiei. În perioada 23 septembrie - 18 octombrie 2002 a avut loc la Marrakesh - Maroc cea de-a 16-a Conferinţă a Plenipotenţiarilor UIT. Conferinţa Plenipotenţiară este organul suprem al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor şi se organizează, de regulă, o dată la patru ani, la sediul organizaţiei, în Geneva, sau într-un stat membru, la invitaţia acestuia. Delegaţia României a participat la reuniunile de lucru ale Conferinţei Europene a Administraţiilor de Poştă şi Telecomunicaţii organizate atât anterior, cât şi pe parcursul conferinţei, în scopul negocierii şi armonizării punctelor de vedere şi, în măsura în care acestea au răspuns necesităţilor specifice menţinerii şi dezvoltării sectorului naţional de telecomunicaţii, a susţinut punctele de vedere comune agreate referitoare la agenda sesiunii.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul doamnei preşedinte Silvia Ciornei pentru a prezenta raportul Comisiei economice, industrii şi servicii. Microfonul 7, aveţi cuvântul, doamna senator.
		Doamna Silvia Ciornei: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Comisia economică, industrii şi servicii a dezbătut proiectul de lege în şedinţa sa din 19 februarie 2008, în prezenţa reprezentanţilor Guvernului. Din considerentele prezentate şi astăzi de către Guvern, comisia a hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente. Menţionăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru politică externă. Având în vedere cele prezentate, supunem plenului spre adoptare raportul şi proiectul de lege. Precizăm că proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, doamna preşedinte. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt luări de cuvânt pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente, şi proiectul de lege. Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală şi să procedăm la exercitarea votului. Vă rog să votaţi. Legea are caracter ordinar. Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat. Vă mulţumesc.
		La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 69/2000 privind educaţia fizică şi sportul. Domnule iniţiator, vă aşteptam. Microfonul 8. Aveţi cuvântul, domnule deputat, pentru a vă prezenta iniţiativa legislativă. Vă rog !
		Domnul Adrian Moisoiu - deputat: Mulţumesc, doamna preşedinte, mulţumesc şi domnilor senatori că vor avea pacienţa să mă asculte. În două cuvinte, iniţiativa parlamentară pe care o discutăm astăzi, zic eu, este de o stringenţă deosebită, şi anume se cunosc cazuri, mai ales în ultimul timp, vă dau exemplul formaţiei Steaua, care, mergând să se pregătească pentru campionat în Cipru, deoarece la stadion nu existau mijloacele sanitare, deci o ambulanţă, pentru caz de nevoie, când acel jucător, cumpărat cu bani mulţi, era gata-gata să moară. Situaţii similare s-au întâmplat la noi nu o dată. Nu este vorba de competiţiile de primă ligă, ci de cele din liga a doua sau din campionatele şcolare. De aceea, în ultimul timp, Ministerul Sănătăţii Publice - şi cred că şi acesta a fost unul din motive - a dotat agenţiile judeţene de educaţie fizică şi sport şi spitalele cu ambulanţe de tipul B, ambulanţe care sunt corespunzătoare, având şi defibrilatoare, deci putând să asigure, în orice moment, un ajutor de urgenţă. Întâmplarea a făcut ca o situaţie similară să se petreacă şi la nişte meciuri de baschet şi de handbal din judeţul Mureş, unde sunt deputat, unde lotul de tineret al României se antrena şi, de asemenea, s-au întâmplat fel de fel de accidente. Astfel a debutat această iniţiativă parlamentară. Sper, cu sprijinul dumneavoastră, doamnelor şi domnilor senatori, ca, având în vedere că mijloacele sunt puse la dispoziţie de către Ministerul Sănătăţii Publice, să fiţi de acord cu această modificare a Legii nr.69/2000, aşa fiind asigurată sănătatea tinerilor şi evitarea accidentelor stupide în timpul diverselor competiţii sportive. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Dau cuvântul domnului senator Strătilă pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică. Microfonul 7. Aveţi cuvântul !
		Domnul Şerban-Cezar Strătilă: Vă mulţumesc. Comisia pentru sănătate publică a Senatului a dezbătut această propunere legislativă şi a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport favorabil, cu două amendamente. Menţionăm că avem aviz favorabil de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Guvernul susţine propunerea legislativă. Caracterul legii este ordinar, Senatul este prima Cameră sesizată.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Înţeleg că iniţiatorul este de acord cu amendamentele formulate de comisie. Dau cuvântul domnului secretar de stat Szekely pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
		Domnul Szekely Ervin-Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative pentru motivele arătate de iniţiator.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale pe marginea acestui proiect de lege. Vă rog să vă înscrieţi la cuvânt. Da, domnule senator Gheorghe Constantin. Microfonul 3. Sau trebuia să spun Constantin Gheorghe ?
		Domnul Constantin Gheorghe: V-am spus eu că mai am nevoie de un mandat ca să reglementăm situaţia !
		Doamna Norica Nicolai: Aveţi o şansă mare.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc. Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Modificarea aceasta a legii este foarte interesantă şi chiar necesară, numai că intervin nişte probleme de fond. Domnul deputat Moisoiu a plecat de la un caz recent întâmplat în Cipru. Sigur că legea noastră nu va reglementa probleme care se întâmplă în alte ţări, iar jucătorul Habibu putea să moară pentru că organizatorii antrenamentelor de acolo nu au pus la dispoziţie o ambulanţă. Pe de altă parte, vreau să vă spun că anumite federaţii sau structuri de pe lângă federaţii, cum este Liga profesionistă de fotbal, au obligat, prin regulament, ca toate jocurile din cadrul diviziei naţionale să fie asistate de minim două ambulanţe, dintre care una dotată corespunzător, aşa cum aţi stipulat dumneavoastră în prezenta iniţiativă legislativă. Problema este alta - nivelul competiţiilor este mult mai mare. De exemplu, la nivel judeţean, sunt foarte multe competiţii sportive în week-end, iar serviciile de ambulanţă judeţene nu sunt dotate cu numărul necesar de ambulanţe. Reprezentantul Guvernului spune că Guvernul susţine iniţiativa legislativă, dar Guvernul se angajează ca, până la data republicării în Monitorul Oficial a prezentei legi modificate, să doteze serviciile de ambulanţă judeţene cu minimum 20-30 de ambulanţe de asemenea tip ? Mă îndoiesc. Pentru că, gândiţi-vă, sunt campionate de divizia I, a II-a, a III-a şi campionatele judeţene, care sunt extinse pe o arie mare. În fiecare duminică, într-un judeţ, se joacă minim 20-30 de meciuri de fotbal, volei, baschet, şcolare şi aşa mai departe. Domnule secretar de stat, pot fi dotate serviciile de ambulanţă cu numărul de maşini necesar ? - pentru că dacă dăm o lege, legea trebuie respectată, iar sancţiunile sunt prevăzute în Capitolul "Sancţiuni", care nu a fost exclus din lege. Pe de altă parte, n-aş vrea să cred că şi această modificare de lege, această lege în ansamblul ei, va fi o lege neaplicabilă, cum sunt multe, de altfel. De aceea, mă gândeam ca Guvernul să intervină chiar în cuprinsul acestei legi şi să prevadă un termen când se va aplica legea în întregul ei, în funcţie de dotările cu care veţi veni dumneavoastră. Deci Ministerul Sănătăţii Publice să se angajeze ca serviciile de ambulanţă să fie dotate, pentru ca ele să poată, în primul rând, să respecte legea, apoi organizatorii de competiţii, pentru că cei care organizează competiţii închiriază ambulanţe de la serviciul de ambulanţă. Preţul nu este mic, să ştiţi, este în jur de 50 de dolari. Pentru o echipă şcolară este foarte mult. Dar avem numărul necesar de ambulanţe ? Mă îndoiesc. Vreau un răspuns de la dumneavoastră - dacă v-aţi gândit la dotarea necesară înainte de a spune că susţineţi această iniţiativă. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu. Aţi solicitat cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, şi eu eram interesat să văd dacă există posibilitatea - şi e bine să ne-o spună reprezentantul Guvernului - pentru a se acoperi tot ce înseamnă competiţii oficiale, pentru că acesta este termenul. În acelaşi timp, aş vrea să spun următorul lucru: în situaţia în care nu sunt respectate dispoziţiile din lege, punctul meu de vedere personal - nu-l exprim pe cel al grupului parlamentar - este că amenzile sunt puţin cam mici. "Lasă, domnule, nu prezint nici o ambulanţă, nu prezint nimic, nici personal medical, o să dau 15 milioane sau 1500 în bani noi şi cu asta am rezolvat problema." Să facă rost de banii aceştia este foarte simplu şi foarte uşor. Problema pe care o punem este să nu mai avem situaţii aşa cum s-au întâmplat. Lipsa asistenţei medicale pe un teren de sport a putut să ducă la consecinţe grave. Unu, dacă se pot acoperi toate competiţiile, doi, amenzile sunt puţin cam mici. Dacă trecea prin Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, probabil că le majoram. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Sunt mai mulţi iniţiatori, din toate grupurile parlamentare. Guvernul este de acord. Suntem foarte grijulii în legătură cu respectarea legii. Domnul senator Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM. S-a anunţat înaintea dumneavoastră, doamna senator. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 1.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte. Grupul parlamentar al PRM susţine această iniţiativă. În zilele noastre, competiţiile sportive sunt numeroase, dar au şi un grad ridicat de duritate în unele situaţii. Este cunoscut faptul că, în cazul unor accidente legate de sistemul nervos central, neuronii, după 90 de secunde, nu mai au capacitatea de a realiza sinapse. Iată, deci, un efect imediat. Sunt şi alte exemple care susţin necesitatea acordării imediate a asistenţei medicale. Pentru acest fapt, susţinem, doamna preşedinte, această iniţiativă a domnului deputat Moisoiu.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Ion Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul 3. Sunt iniţiatori şi o serie de colegi de-ai noştri, senatori, aparţinând Grupurilor parlamentare ale PD-L şi PRM. Da, domnule senator, vă rog !
		Domnul Ion Vasile: Mulţumesc, doamna preşedinte. Evident că nevoia prezenţei şi asigurării asistenţei medicale în competiţii sportive este una absolut obligatorie. Întrebarea mea este dacă acest efort despre care se vorbea aici trebuie neapărat susţinut numai de stat ? Pentru că noi înţelegem următorul lucru: dacă unii sunt dispuşi să dea 8-10-15-20 de milioane pentru un jucător, mi-e foarte greu să cred că o amărâtă de autosanitară nu poate fi cumpărată de fiecare club şi poate că acel club ar cumpăra şi pentru competiţiile şcolare, şi pentru alt tip de competiţii. Eu cred că, fără nici un fel de problemă şi luând în calcul valoarea jucătorilor din teren, întâi şi întâi, trebuie să ne gândim la modul în care acoperim nevoile poporului român, populaţiei, cetăţenilor României, care şi aşa duc o lipsă crasă de astfel de autosanitare şi o groază de oameni mor cu zile. Eu cred că ar putea să facă un efort cluburile şi să-şi cumpere aceste autosanitare.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Doresc să vă informez că toţi colegii noştri din Comisia pentru sănătate publică au fost de acord cu dumneavoastră şi au considerat că acest efort trebuie făcut de organizatorii competiţiilor sportive. Domnule secretar de stat, vi s-au adresat câteva întrebări. Vă rog să prezentaţi un răspuns. Microfonul 9.
		Domnul Szekely Ervin-Zoltan: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Ministerul Sănătăţii Publice, în cursul anului trecut, a achiziţionat 1100 autosanitare şi urmează ca, în acest an, încă 500 de astfel de ambulanţe să fie achiziţionate. În consecinţă, considerăm că putem să achiziţionăm aceste autospeciale pentru fiecare competiţie sportivă.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Dacă mai sunt luări de poziţie din partea grupurilor parlamentare? Da, domnule deputat, aveţi cuvântul în calitate de iniţiator. Microfonul 8.
		Domnul Adrian Moisoiu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Aşa cum a spus şi domnul secretar de stat, eu consider că prin aprobarea acestei iniţiative parlamentare putem crea un imbold. Avem o ţintă. Ţinta este de a asigura nişte condiţii deosebite pentru ca tânăra generaţie să poată face sport. Şi aţi văzut că, în ultimul timp, sportul în România este din ce în ce mai puternic pentru că motivaţia este mai mare. Acesta este adevărul. La urma urmei, aşa cum am amintit, în nişte sporturi de echipă, ca fotbalul şi handbalul - îl văd pe domnul senator Antonie în sală - şi mă gândesc că şi voleiul, unde dânsul este un investitor, ar putea să se întâmple un accident, ca şi în celelalte sporturi, tenis de câmp şi altele. Există o necesitate absolută pentru acest lucru, deoarece, de fapt, este vorba de tinerii din ţara noastră şi am încredere în dumneavoastră. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule deputat. Dacă nu mai sunt intervenţii, declar închise dezbaterile generale. Vreau să vă asigur că şi noi avem încredere în iniţiativa dumneavoastră şi a colegilor noştri. Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, inclusiv domnul ministru Vosganian care-l ţine de vorbă pe domnul senator Dan Mircea Popescu. Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Domnule senator Tănăsescu, şi dumneavoastră, şi stimatul nostru coleg... Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu două amendamente. Vă rog să votaţi. Raportul a fost adoptat, întrunind 64 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 6 abţineri. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Îi rog pe colegii mei din partea dreaptă a sălii să-şi ocupe locurile în sală. Propunerea legislativă a fost adoptată, întrunind 70 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 4 abţineri. Îi felicit pe iniţiatori şi pe domnul deputat. Listă pentru Grupul parlamentar al PD-L. Listă, am înţeles, domnule coleg. (discuţii în sală). Da, vă rog, domnul senator Constantin Gheorghe. Microfonul 3.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Voiam doar să atrag atenţia ca, la amendamente, să se corecteze un dezacord gramatical grav.
		Doamna Norica Nicolai: Se va corecta de către staff-ul Senatului.
		La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri privind diminuarea mortalităţii şi morbidităţii infantile. Iniţiatorii, văd, sunt absenţi. Comisia pentru sănătate publică, domnule preşedinte, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul. Vă rog, microfonul 7.
		Domnul Şerban-Cezar Strătilă: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Am sesizat şi noi dezacordul de la propunerea legislativă precedentă şi îl vom corecta. La propunerea legislativă de la punctul 5 din ordinea de zi, Comisia pentru sănătate publică a adoptat un raport de respingere. Menţionez că propunerea legislativă are aviz negativ de la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Punctul de vedere al Guvernului este de a nu susţine această propunere legislativă. Legea are caracter ordinar. Senatul este prima Cameră sesizată.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Domnul secretar de stat Szekely, aveţi cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, vă rog, microfonul 9.
		Domnul Szekely Ervin-Zoltan: Vă mulţumesc. Propunerea legislativă presupune două măsuri. Una, condiţionarea primirii indemnizaţiei lunare pentru susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, de prezentarea gravidelor la medic de cel puţin trei ori în timpul sarcinii, iar a doua, acordarea unui sejur gratuit, de zece zile, pentru cură heliomarină a mamelor cu copii mici pentru prevenirea rahitismului. În ceea ce priveşte prima propunere, nu credem că se poate condiţiona acordarea unui drept universal fără încălcarea Constituţiei, mai precis a articolului 49. Referitor la a doua propunere, sursele financiare pentru această măsură nu sunt identificate şi nici nu sunt necesare în toate cazurile aceste cure, pentru că nu toţi copiii suferă de rahitism. Aşa că nu susţinem această propunere legislativă.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenţii pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere a întrunit 59 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 13 abţineri. Pe cale de consecinţă, legea a fost respinsă. Stimaţi colegi, fac un apel la dumneavoastră pentru a vă ocupa locurile în sală. Urmează să procedăm la exercitarea voturilor pe proiectele de legi organice. Îi rog pe cei care nu sunt membri ai Senatului să părăsească sala. Fac un ultim apel la colegii noştri senatori să-şi ocupe locurile în sală. Domnule senator Stroe, este valabil şi pentru dumneavoastră.
		Stimaţi colegi, la punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea art.10 din Legea învăţământului nr.84/1995. Este vorba despre votul final la o cerere de reexaminare. Da, domnule senator Ivan Cismaru, bănuiesc că doriţi să ne atrageţi atenţia asupra importanţei acestui proiect de lege. Vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 2.
		Domnul Ivan Cismaru: Mulţumesc, doamna preşedinte. Eu voiam să atrag atenţia că a fost discutată şi paradiscutată această propunere de modificare legislativă. Am căzut cu toţii de acord, dar a fost mereu retrimisă la comisie, pentru că noi, la comisie, ne-am păstrat punctul de vedere, şi anume, de respingere a acestei cereri de reexaminare, menţinându-ne punctul de vedere ca din aceste grupe de copii din zona rurală să se înfiinţeze câte 25 la fiecare judeţ, găsind de cuviinţă că este o formulă prin care putem capacita interesul copiilor de la sate pentru studiu şi, în acelaşi timp, pentru performanţă.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Înţeleg că aceeaşi poziţie o au şi alte grupuri parlamentare. Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Domnule senator Stroe, am o rugăminte, vă rog să vă ocupaţi locul în sală, pentru a ne exercita dreptul de vot. Supun votului dumneavoastră legea. (din sală, domnul senator Angel Tîlvăr solicită cuvântul).
		Doamna Norica Nicolai: Procedură? Vă rog, domnule senator.
		Domnul Angel Tîlvăr: Doamna preşedinte, vă rugăm frumos să explicaţi foarte exact ce votăm.
		Doamna Norica Nicolai: Este o propunere de reexaminare a acestui proiect de lege, eu urmând să vă supun dumneavoastră raportul favorabil, este vorba de un raport suplimentar. Acest proiect de lege a fost dezbătut, a fost retrimis o dată la comisie, grupurile parlamentare şi-au exprimat un punct de vedere. Domnul senator Ion Solcanu, membru al Comisiei pentru învăţământ, la data respectivă, a declarat că susţine acest proiect de lege. Deci este o cerere de reexaminare. Avem aici raportul suplimentar la această cerere de reexaminare. "Da" înseamnă că este admisă cererea de reexaminare, "nu" înseamnă că este respinsă. Credeam că ştim acest lucru. (Discuţii în sală) Domnul senator Solcanu, vă rog, microfonul 2.
		Domnul Ion Solcanu: Dacă îmi îngăduiţi, doamna preşedinte de şedinţă.
		Doamna Norica Nicolai: Da, am aici stenograma. Deci se doreşte menţinerea raportului iniţial.
		Domnul Ion Solcanu: Şi atunci, trebuie să ştim exact cum votăm pentru a trece legea sau nu. Aşadar, pentru a trece legea, care este o lege benefică pentru învăţământul românesc, în sensul că se constituie câte o clasă de 25 de elevi din mediul rural, dintre cei mai buni, care n-au posibilităţi materiale. Ce vot trebuie să dăm pentru a trece legea, ce vot dăm în cazul în care legea este respinsă?
		Doamna Norica Nicolai: Este un raport de respingere a cererii de reexaminare şi de menţinere a proiectului de lege. Deci, va trebui să votăm pentru acest raport de respingere, domnule senator.
		Domnul Ion Solcanu: Aşadar, ca să votăm raportul de respingere şi să treacă legea trebuie să votăm "da". A se consemna în stenogramă. Un vot pozitiv înseamnă că se respinge cererea de reexaminare şi rămâne raportul iniţial al comisiei şi votul Senatului, de fapt, care a fost pentru acest proiect de lege.
		Doamna Norica Nicolai: Da. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a cererii de reexaminarea, am precizat de câteva ori, stimaţi colegi. Vă rog să votaţi. Legea are caracter organic. Raportul de respingere a fost adoptat, întrunind 73 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 9 abţineri.
		La punctul 7 din ordinea de zi este Proiectul de lege pentru modificarea art.176 din Legea învăţământului nr.84/1995. Urmează să supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege. Domnul senator Ivan Cismaru, vă rog, microfonul 2.
		Domnul Ivan Cismaru: Mulţumesc, doamna preşedinte. Şi acest proiect de lege a fost dezbătut. Am o singură observaţie la poziţia 1 din amendamente, alineatul 5, a intervenit o greşeală materială din transcriere, pentru că s-a preluat începutul de text din legea veche în care se scria la art.176 alin.5: "elevii şi studenţii etnici români". Greşeala este că trebuie să corectăm cu "elevii şi studenţii cetăţeni români" ca să fie în adevăratul sens al legii.
		Doamna Norica Nicolai: Da, se va consemna în stenogramă că este îndreptarea unei erori materiale. Stimaţi colegi, raportul este de admitere a acestui proiect de lege. Raportul suplimentar menţine primul punct de vedere. Deci, vă supun votului dumneavoastră raportul de admitere a acestui proiect de lege, atrăgându-vă atenţia că este vorba de o lege organică. Vă rog să votaţi. Raportul de admitere a fost adoptat, întrunind 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abţineri. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Domnule senator Mereuţă, vă rog să vă ocupaţi locul în sală şi să vă exercitaţi dreptul la vot. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege a fost adoptat, întrunind 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abţineri.
		La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Legea are caracter organic. Raportul este favorabil, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil şi proiectul de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Este foarte multă agitaţie în sală. Cu 70 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abţineri, şi acest proiect de lege a fost adoptat.
		La punctul 9 din ordinea de zi este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Este o lege organică. Raportul este favorabil cu un amendament admis. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu un amendament admis. Vă rog să votaţi. Îi rog pe toţi colegii să voteze, inclusiv pe cei care stau de vorbă cu doamnele secretar de stat. Raportul favorabil a fost adoptat, întrunind 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 6 abţineri. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Propunerea legislativă a fost adoptată, întrunind 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, zece abţineri.
		La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Domnul senator Gavrilă Vasilescu, vă rog, microfonul 2, dacă sunt chestiuni de procedură înainte de vot.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Dumneavoastră aţi început să explicaţi ceva. Eu vă mulţumesc totuşi că mi-aţi dat cuvântul. Vreau să le reamintesc colegilor că, la dezbatere, majoritatea grupurilor a fost de acord şi le reamintesc că este vorba de compensarea medicamentelor din fondul de 2% din privatizare. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Raportul este un raport de respingere. Legea are caracter organic. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere nu a fost adoptat, întrunind doar 33 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă şi 14 abţineri. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă a fost respinsă cu 45 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 20 de abţineri. Listă pentru toate grupurile parlamentare.
		La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Raportul este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere nu a fost adoptat, întrunind 32 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi 26 de abţineri. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă a fost respinsă cu 42 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 22 de abţineri. Listă pentru grupurile parlamentare.
		La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art.1 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Raportul este de respingere. Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală şi să procedaţi la vot. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere nu a fost adoptat, întrunind 32 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 17 abţineri. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Cu 40 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 22 abţineri, legea a fost respinsă.
		Trecem la punctul 13 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind modificarea art.7 indice 1 din Legea nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar. Este vorba de un raport de admitere, cu cinci amendamente admise. Iniţiator este preşedintele Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu. Este vorba de reprezentarea Senatului României la Bruxelles. Aşa cum şi în Camera Deputaţilor a fost adoptat acest lucru, am dorit să vă readuc în memorie această chestiune. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Subliniez, este vorba de dreptul Senatului României de a-şi trimite un reprezentant la Bruxelles. Vă rog să votaţi. Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată. Vă mulţumesc.
		Trecem la punctul 14 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru completarea art.30 din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Este un raport de admitere, fără amendamente. Legea are caracter organic. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Domnule senator Oprescu, chiar şi dumneavoastră. Sunt cu ochii pe dumneavoastră, aţi constatat! Cu 52 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, proiectul de lege a fost respins.
		La punctul 15 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. Este un proiect de lege respins de Camera Deputaţilor. Raportul este favorabil, cu amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Cu 60 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi 10 abţineri, raportul a fost respins. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 11 abţineri, proiectul de lege a fost respins.
		La punctul 16 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru înfiinţarea comunei Racşa, judeţul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Oraşu Nou. Domnule senator Fekete, aveţi de făcut o solicitare în numele Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Fekete Szabó Andras Levente: În numele Grupului parlamentar al UDMR, solicit ca punctele: 16, 17, 18 şi 19 din ordinea de zi să le discutăm săptămâna viitoare, luni, având în vedere că nu există un consens între partidele politice din Senat, şi sperăm că până lunea viitoare vom avea un consens. Au avut loc referendumuri, sunt foarte multe probleme. Dacă pică astăzi din cauza neînţelegerilor între grupurile parlamentare, atunci înmormântăm aceste proiecte de lege până în legislatura următoare.
		Doamna Norica Nicolai: Stimaţi colegi, doresc şi punctul de vedere al celorlalte grupuri parlamentare. Oricum, va trebui să supun la vot solicitarea Grupului parlamentar al UDMR. Sunt luări de poziţie de la celelalte grupuri parlamentare? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră solicitarea de scoatere din ordinea de zi a proiectelor de lege de la punctele 16, 17, 18 şi 19. Este vorba de trei comune. Vă rog, domnule senator Funar. Vă rog, punctul de vedere al partidului dumneavoastră, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Aşa cum ştiţi, doamnelor şi domnilor senatori, în principiu, Senatul României a acceptat reînfiinţarea comunelor desfiinţate, în mod abuziv, în 1968. Avem de-a face cu o asemenea situaţie şi acum. Nu ştiu dacă UDMR-iştii nu vor să lege această scoatere a acestor puncte din ordinea de zi de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi să şantajeze pe unii şi pe alţii. Eu v-aş propune să rămână pe ordinea de zi, să votăm aceste reînfiinţări de comune. S-au făcut toate procedurile legale, sunt întrunite condiţiile legale şi nu cred că este cazul să dăm apă la moară UDMR-iştilor. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Aveţi dreptate, numai că ele se referă la: Satu Mare, Sălaj, Vaslui şi Iaşi, în niciun caz la alte zone. Domnule Şerban Nicolae, vă rog, punctul de vedere al Grupului parlamentar al PSD în legătură cu această solicitare. Este vorba de patru proiecte de lege care sunt în aceeaşi situaţie. Vă rog, microfonul 3.
		Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Noi vă facem o propunere de compromis, în sensul de a amâna votul pe aceste proiecte de lege, care au iniţiatori de la mai multe grupuri parlamentare ale PSD, PRM, UDMR, PNL mâine, înainte de votul pe moţiune, când se presupune că vom avea o prezenţă care va da un vot semnificativ în plenul Senatului. De aceea, nu amânăm pentru luni, propunem o amânare doar pentru mâine, înainte de moţiune. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Stimate coleg, aşa este. Voi supune votului dumneavoastră amânarea pentru mâine, mai ales că toate iniţiativele legislative sunt susţinute de mai mulţi colegi de la mai multe partide politice. Este vorba de iniţiativele legislative de la punctele 16, 17, 18 şi 19, care vizează chestiuni de reînfiinţare a unor comune. Vă rog să votaţi amânarea. Este un compromis rezonabil. Cu 61 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost aprobată amânarea votului final pentru aceste proiecte de lege.
		La punctul 20 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art.25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.86/2006 privind organizarea profesiei de practician în insolvenţă. Este un raport de respingere, pe care-l supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. (Rumoare în sală) Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Mai sunt câteva proiecte de lege. Cu 30 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 8 abţineri, raportul a fost respins. (Rumoare în sală) Stimaţi colegi, suntem peste 80 de colegi senatori în sală. Mi se pare absolut jenant să nu ne exercităm dreptul la vot, şi este valabil şi pentru colegii mei liberali, care-şi pot rezolva chestiuni ce ţin de Guvern şi în alte condiţii decât aici. Vă rog, domnule senator Cutaş, microfonul 3.
		Domnul George Sabin Cutaş: Mulţumesc, doamnă preşedinte. O chestiune de procedură. De la punctul 20 din ordinea de zi încoace, proiectele de lege nu sunt discutate. Voturi au fost până la punctul 19 din ordinea de zi. Punctul 20 din ordinea de zi trebuie dezbătut. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Îmi cer scuze. Unele au fost discutate. Rugămintea mea este să mi le daţi şi mie, pentru că în mapa mea nu se află toate aceste proiecte de lege. (Discuţii la tribună) Rog staff-ul, în mapă nu aţi pus niciunul din proiectele de lege următoare. Vă rog, proiectul de lege de la punctul 20 din ordinea de zi. Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să prezinte raportul. Domnule senator Vasilescu, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul. Iniţiatorul lipseşte. (Discuţii la tribună) Nu-l văd pe domnul deputat Mircea Grosaru. Vă rog, domnule senator Vasilescu, aveţi cuvântul, microfonul 7.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Ar fi trebuit iniţiatorul, punctul de vedere al Guvernului şi la sfârşit raportul. Dacă doriţi să începem cu raportul, încep eu cu raportul.
		Doamna Norica Nicolai: V-am rugat pe dumneavoastră să prezentaţi raportul.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Doamnelor şi domnilor colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a analizat propunerea legislativă a domnului deputat Mircea Grosaru şi, după dezbateri destul de aprinse şi îndelungate, vă propune un raport de respingere. Faţă de obiectul de activitate pe care-l reglementează, suntem în faţa unei legi organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator. Ministerul Justiţiei, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, doamna secretar de stat Kibedi, microfonul 9.
		Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Mulţumesc, doamna preşedinte. Distins Senat, Punctul de vedere al Guvernului este acela de a nu susţine această propunere legislativă, apreciind că există o restricţionare excesivă a accesului la profesia de practician în insolvenţă, înlăturând categoria inginerilor. Or, în condiţiile în care, mai ales la soluţiile de reorganizare, de redresare a unei societăţi comerciale, inginerii care sunt şefi de secţie, care cunosc mai bine linia de producţie a unei societăţi comerciale ar putea să vină cu soluţii foarte bune, iar în măsura în care solicităm să existe studii superioare duble, şi economice şi juridice, atunci restricţionăm şi mai mult accesul.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, doamna secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt luări de poziţie pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere şi legea în ansamblu. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 13 abţineri, raportul a fost respins. Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu. Vă rog să votaţi. Legea este organică. Cu 24 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 14 abţineri, legea a fost respinsă.
		La punctul 21 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art.5 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, modificată şi completată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi unele măsuri adiacente şi republicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.789/2 sept.2005. Iniţiatori: doamna senator Lucia Tomoiagă, domnul senator Nicolae Popa, domnul senator Pereş. Doamna senator Tomoiagă, vă rog să vă ocupaţi locul lângă comisie, în calitate de iniţiator. Aveţi cuvântul, pentru a prezenta propunerea legislativă, microfonul 6.
		Doamna Liliana Lucia Tomoiagă: Propunerea legislativă se referă la exceptarea de la restituirea în natură persoanelor care, înainte de a părăsi ţara, au făcut cerere de plecare definitivă şi au vândut locuinţele proprietate personală statului român, conform Decretului D223/1974, pentru care au primit despăgubiri. Considerăm că nu este normal ca foştii proprietari să primească despăgubiri de două ori, iar actualii proprietari să fie aruncaţi în stradă, în condiţiile în care dreptul de proprietate este garantat prin Constituţie, inclusiv pentru actualii proprietari. În plus, foştii proprietari pot susţine oricând că locuinţele pe care le-au vândut statului român au fost subevaluate. Stimaţi colegi, o nedreptate nu se repară cu o altă nedreptate. De aceea, vă rog să susţineţi iniţiativa noastră legislativă. Doamna preşedinte, am o rugăminte. Având în vedere că iniţiativa legislativă este a mai multor senatori din diferite partide, să amânăm votul pentru mâine.
		Doamna Norica Nicolai: Doamna senator, nu-mi faceţi dumneavoastră această cerere, în calitate de iniţiator. Are cuvântul domnul senator Vasilescu, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi apoi vom asculta punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamna preşedinte şi domnilor colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, analizând iniţiativa legislativă, a adus un uşor amendament. Consideră că propunerea făcută de către iniţiatori este foarte corectă din punct de vedere nu numai juridic, dar este şi echitabilă şi, cu acel amendament, vă propune un raport de admitere, cu amendamente.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului. Autoritate, microfonul 10, şi după aceea aveţi cuvântul domnule senator.
		Domnul Mihnea Iuoraş - vicepreşedinte la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor: Doamnelor şi domnilor senatori, aş dori să fac câteva precizări.
		Doamna Norica Nicolai: Vă rog să le faceţi pe scurt domnule vicepreşedinte.
		Domnul Mihnea Iuoraş: Ele sunt esenţiale, doamna preşedinte. Articolul 5, în forma actuală, se referă la cu totul altă situaţie, respectiv situaţia juridică conexă pentru cazurile în care România are acorduri internaţionale şi a acordat despăgubiri pentru acele imobile care au aparţinut proprietarilor care au plecat în afara ţării, iar modificarea textului ar lăsa fără regim juridic acele situaţii. A doua precizare este că adoptarea prezentei propuneri legislative ar crea o nouă inechitate, pentru că, în realitate, fostul proprietar era obligat la înstrăinarea,,doar către stat" a imobilului, deci nu putea să aleagă o altă persoană fizică sau juridică căreia să-i vândă acest imobil, iar preţul acordat era cu totul modic, era stabilit în baza Hotărârii Judecătoreşti 456/1958 şi a Decretului Consiliului de stat nr.467/1979. În concluzie, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc mult domnule secretar de stat. Domnul senator Şerban Nicolae, după aceea domnul senator Pereş. Domnule senator Şerban Nicolae aveţi cuvântul, microfonul 2.
		Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc doamna preşedinte, Stimaţi colegi, punctul de vedere al Guvernului este corect în prima parte şi greşit, din punctul meu de vedere, în a doua parte. În ceea ce priveşte ideea iniţiatorilor, era de a adăuga un aliniat nou, 2, la forma iniţială sau forma prezentă a articolului 5, astfel încât să nu fie afectat regimul juridic aferent persoanelor care au fost despăgubite în baza unor acorduri internaţionale bilaterale, încheiate de România, cum este cazul acordului încheiat cu Franţa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Din nefericire, aşa cum a fost făcută propunerea, înlocuieşte acest text. Nu asta a fost intenţia iniţiatorilor şi, aşa cum oricine poate trage concluzia din expunerea de motive, era vorba de faptul că nu sunt îndreptăţiţi la restituirea în natură cei care au primit despăgubiri în baza Decretului nr.223/1974. A doua observaţie a Guvernului este una incorectă faţă de forma modificată a proiectului de lege. Cei care au fost despăgubiţi, plafonat, în condiţiile ştiute, sunt îndreptăţiţi, potrivit variantei adoptate de comisie, dar prin despăgubiri în echivalent, nu sunt îndreptăţiţi la restituirea în natură, ceea ce este absolut firesc având în vedere că au primit măcar o parte din bani, chiar dacă despăgubirea de atunci nu reprezenta preţul corect al imobilului trecut în proprietatea statului. De altfel, nimic nu-i împiedica să vândă înainte de a decide să părăsească ţara, dar aceasta este o altă problemă. De ceea, ce vă propun în numele Grupului parlamentar el PSD este să restituim această propunere legislativă la comisie, să operăm tehnic modificarea necesară, mâine dimineaţă, astfel încât textul propus de iniţiatori, în forma amendată de comisie, să se regăsească sub forma unui aliniat suplimentar a articolului 5, iar mâine să putem intra în plen după-amiază, alături de celelalte propuneri legislative pentru care plenul Senatului şi-a dat acordul, cu votul final pe acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Şi eu consider că aceasta este cea mai corectă soluţie în raport cu conţinutul propunerii legislative şi importanţa ei. Ca să nu mai pierdem vremea, stimaţi colegi, vă propun restituirea acestui proiect de lege la comisie, pentru a se completa în sensul în care a vorbit... Da, somnule senator Pereş. Pe scurt ca să epuizăm toate punctele de pe ordinea de zi.
		Domnul Alexandru Pereş: Pe scurt, doamna preşedinte. Tocmai voiam să întăresc această propunere făcută de domnul Şerban Nicolae şi, dacă este posibil, mâine, înainte de dezbaterea moţiunii...
		Doamna Norica Nicolai: Este o propunere rezonabilă, am avut-o în vedere, am fost "pentru" în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Supun votului dumneavoastră restituirea propunerii legislative la comisie. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă a fost restituită comisiei cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 2 abţineri.
		La punctul 22 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea aliniatului 1 al articolului 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată. Doamna deputat Lia Ardelean este prezentă. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială este prezentă. Guvernul este de asemenea prezent. Doamna deputat, aveţi cuvântul pentru a vă prezenta propunerea legislativă, microfonul 8.
		Doamna Cornelia Ardelean: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, propunerea legislativă are în vedere creşterea la 50 de roni cuantumului alocaţiei de stat pentru copii. Această prevedere are ca argumente faptul că alocaţia pentru copii este mică, ar trebui să fie măcar 10% din salariul minim brut pe economie, condiţie pe care a îndeplinit-o pe parcursul anilor. Vă solicităm sprijinul pentru susţinerea acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu doamna deputat. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul, microfonul 7.
		Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc doamna preşedinte. Ţin să vă informez că în data de 11 decembrie 2007, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, comisia a analizat propunerea legislativă şi a întocmit, cu majoritate de voturi, un raport de admitere. Menţionez că Guvernul şi Consiliul Economic au transmis un aviz negativ, Comisia pentru egalitate de şanse, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au dat tot un aviz negativ. Motivarea acestui raport de admitere s-a bazat pe măsura necesară în actuala conjunctură economică.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc mult domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului. Domnişoara secretar de stat, vă rog prezentaţi punctul de vedere, microfonul 9.
		Doamna Denisa Pătraşcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse: Mulţumesc doamna preşedinte. Guvernul nu susţine această propunere legislativă. Ea presupune majorarea alocaţiei pentru copii de la 32 roni, cât este în prezent în lunile ianuarie şi februarie şi, respectiv, 40 de roni începând cu luna martie, la 50 de roni. Aş dori să menţionez că efortul bugetar suplimentar presupune 475 000 000 roni. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu domnişoară. Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt intervenţii pe marginea propunerii legislative? Domnule senator, aveţi cuvântul, microfonul 3.
		Domnul Radu Terinte: Mulţumesc doamna preşedinte. Stimaţi colegi, este evident că alocaţia pentru copii, la ora actuală, este o sumă modică. Până la urmă, alocaţia este un ajutor acordat copilului, din partea statului, care trebuie să însemne, să se concretizeze în ceva. 32 de roni nu este o sumă care, astăzi, poate duce la achiziţionarea unor lucruri utile copilului. 50 de roni ar fi o creştere care ar putea fi mai aproape de realităţile din zilele noastre. De aceea, noi vom susţine şi vă rugăm şi pe dumneavoastră să susţineţi propunerea noastră.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu domnule senator. Domnul senator Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM. Aveţi cuvântul domnule senator, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Doamna preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor senatori, sunt cutremurat ascultând argumentele Guvernului şi îmi amintesc că Guvernul României pentru un cetăţean care a trecut demult de vârsta copilăriei şi care, din păcate nu are copii, e vorba de Radu Duda, anul trecut i-a dat 7,2 miliarde de lei vechi să-i cheltuiască cum vrea. 600 000 000 lei/ lună, 20 000 000 lei/zi. Aici este vorba de a creşte de la 32 roni la 50 de roni, de la 320 000 lei la 500 000 lei alocaţia pentru copii şi Guvernul este împotrivă. Îmi este ruşine că avem un asemenea Guvern al României.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc domnule senator. Sper să nu rămâneţi în continuare cutremurat. Domnul senator Păcuraru, aveţi cuvântul domnule senator.
		Domnul Paul Păcuraru: Vreau să spun, doar, că în programul de guvernare care a fost aprobat de Parlament, alocaţia pentru copii, în 2008, trebuie să fie, conform programului asumat, de 10 euro, program care este realizat şi depăşit în momentul de faţă. Din păcate, nevoia unei alocaţii mai mari o înţelege toată lumea - şi este firească - inclusiv, Guvernul, cu siguranţă, ar vrea să fie şi dublă, dar trebuie să ai şi suportul financiar. Şi, atunci, suportul financiar este asigurat în bugetul de stat pentru suma de 40 de roni, pentru 400 000 lei. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu domnule ministru. Mai sunt intervenţii din partea grupurilor politice? Dacă nu mai sunt intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de admitere, fără amendamente şi propunerea legislativă. Legea are caracter organic, Camera decizională va fi Camera Deputaţilor. Raportul fără amendamente şi propunerea legislativă nu au întrunit decât 53 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 7 abţineri. Listă pentru grupurile parlamentare. Stimaţi colegi mai avem doar două propuneri legislative.
		La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007. Iniţiatorul este doamna deputat Ardelean. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Doamna deputat, aveţi cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă.
		Doamna Cornelia Ardelean: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, voi prezenta foarte pe scurt Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Propunerea principală este aceea ca indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului să fie în cuantum de 85% din ultimul salariu net obţinut anterior naşterii copilului, dar nu mai puţin de 800 de roni.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc mult doamna deputat. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 6.
		Domnul Ioan Corodan: Ca urmare a examinării propunerii legislative, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a hotărât să adopte cu majoritate de voturi un raport de respingere. Indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă în acelaşi cuantum tuturor categoriilor de beneficiari datorită principiului universalităţii şi a solidarităţii sociale. S-au primit avize negative de la toate comisiile sesizate şi de la Guvern. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu. Punctul de vedere al Guvernului? Domnişoara secretar de stat, microfonul 9.
		Doamna Denisa Pătraşcu: Mulţumesc. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator aveţi cuvântul, microfonul 2.
		Domnul Radu Terinte: Stimaţi colegi, este cunoscut faptul că populaţia României, ca şi populaţia celorlalte ţări, suferă un proces de îmbătrânire accelerată. În România, este chiar mai accelerat prin faptul că ne pleacă foarte mulţi tineri, de aceea, necesitatea creşterii natalităţii este absolută în acest moment. Vreau să vă spun că din estimările Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în 2005 populaţia de peste 60 de ani a României va atinge aproape 70% din populaţia totală. Vă imaginaţi cam ceea ce s-ar putea întâmpla în lipsa unor măsuri care trebuie luate de pe acum pentru a creşte natalitatea? Aici nu discutăm de principiul universalităţii, cum spunea colegul de la comisie, de a se acorda aceeaşi sumă, ci discutăm de mamele care, în ziua de astăzi, doresc să facă carieră şi pentru care a sta acasă cu 8 000 000 lei este o problemă care constituie un handicap pentru a face un copil. De aceea, eu consider că măsura legislativă este o măsură stimulativă pentru tinerele mamele care doresc să facă şi carieră şi, de aceea, este bine-venită astăzi, că după aceea va fi mult prea târziu. De aceea eu vă propun să votăm acest proiect de lege. Doamna Norica Nicolai Vă mulţumesc, domnule senator. Mai doreşte cineva să ia cuvântul pe marginea acestei propuneri legislative? Nu. Declar închise dezbaterile generale. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Menţionez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Cu 24 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 18 abţineri, raportul a fost respins. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Cu 32 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 17 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă Din sală: Listă... listă...
		Doamna Norica Nicolai: Da. Listă pentru propunerea legislativă de la punctul 23.
		La punctul 24 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea articolului 10 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
		Domnul Dan Cârlan: Vă mulţumesc. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a adoptat pentru această propunere legislativă un raport de respingere.
		Doamna Norica Nicolai: Da. Guvernul, punctul de vedere.
		Doamna Lucia Ana Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: Guvernul a susţinut adoptarea acestei propunerii legislative sub rezerva unor amendamente, cum ar fi cele legate de obligativitatea modificării Legii mediului şi a Legii nr.24/2007. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt luări de cuvânt pe marginea propunerii legislative? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 40 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 17 abţineri, raportul a fost respins. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Cu 18 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 25 de abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă. Stimaţi colegi, vă mulţumesc. Am epuizat dezbaterile legislative. La ora 18.10 avem întrebări, interpelări şi răspunsuri - transmisie radio.
		- pauză -
		- după pauză -
		Doamna Norica Nicolai: Stimaţi colegi, declar deschisă sesiunea de întrebări, interpelări şi răspunsuri. Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei senator Doina Silistru. Vă rog să prezentaţi întrebarea.
		Doamna Doina Silistru: Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Întrebarea este adresată domnului Adrian Cioloş, ministrul agriculturii. Domnule ministru, recent, crescătorii de bovine au solicitat procesatorilor preţ dublu pe litrul de lapte şi ameninţă cu proteste pentru pichetarea fabricilor de lapte dacă revendicarea nu va fi soluţionată. De asemenea, Federaţia AGROSTAR a solicitat, recent, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale majorarea subvenţiei la 0,5 lei pe litru, în caz contrar anunţând că, începând din luna martie, vor fi declanşate acţiuni de protest. Vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile dispuse de minister faţă de intenţia Federaţiei AGROSTAR şi de intenţia crescătorilor de bovine? Solicit răspuns scris şi oral. Şi interpelarea, dacă-mi permiteţi, pentru că trebuie să merg la o întâlnire. Interpelarea este adresată tot domnului ministru Dacian Cioloş. Printre obligaţiile pe care şi le-a asumat România în cadrul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană este şi aceea prin care se referă la organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional pentru piaţa produselor agricole şi alimentare, în scopul colectării de informaţii privind piaţa produselor agricole şi alimentare şi a raportării acestora către Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene. Întrucât până în prezent nu s-a elaborat nici un act normativ pentru organizarea acestui sistem şi modalităţile de implementare, vă rog, domnule ministru, să mă informaţi ce măsuri aţi dispus pentru organizarea şi funcţionarea corectă a acestuia, în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare în vigoare. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc.
		Are cuvântul doamna senator Verginia Vedinaş, din partea Grupuiui parlamentar al PRM.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. O întrebare adresată ministrului culturii şi cultelor. Este vorba despre faptul că în Oradea se află Marea Sinagogă Ortodoxă, care este şi o clădire de patrimoniu cultural naţional şi a cărei restaurare a început în anul 2005. Lucrările au fost suportate, într-o primă fază, de Primărie, de Comunitatea Evreiască şi de alte persoane private. Rugăm Ministerul Culturii şi Cultelor să se implice şi să asigure fondurile necesare pentru finalizarea restaurării acesteia. Interpelarea este adresată domnului ministru al internelor şi reformei şi vizează faptul că în municipiul Oradea se desfăşoară o activitate ocultă de persoane neidentificate care au schimbat denumirea celei mai mari părţi a străzilor din acest municipiu cu denumiri în limba maghiară, care sunt imprimate folosindu-se sprayuri grafitti sau şabloane. Ne-am adresat şi autorităţilor locale, care nu au acţionat. Vă rugăm pe dumneavoastră, domnule ministru, să dispuneţi toate diligenţele necesare pentru a se identifica autorii acestei acţiuni şi pentru a se restabili starea de legalitate. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc.
		Are cuvântul domnul senator Gheorghe Copos, din partea Grupului parlamentar al PC, pentru a prezenta interpelarea. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Gheorghe Copos: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian. Regret că nu mai este în sală domnul ministru al economiei şi finanţelor. Stimate domnule ministru, vă supun atenţiei următoarele: Datele de care dispunem arată că investiţiile, cel puţin cele străine, se reduc în mod accentuat. Din surse ale Agenţiei Române de Investiţii Străine reiese faptul că, în anul 2008, investiţiile străine se vor cifra la mai puţin de 7 miliarde de euro, cu 2,1 miliarde de euro mai puţin decât în 2007. Acest fapt creează îngrijorare în mediul de afaceri, întrucât investiţiile asigură surse pentru crearea de locuri de muncă, pentru introducerea de tehnologie modernă, pentru aplicarea de know-how performant. Conform Băncii Naţionale a României, în anul 2007 investiţiile au fost factorul determinant pentru creşterea PIB, pentru prima oară după 1989. În absenţa acestora suntem lipsiţi de o importantă sursă de finanţare a progresului. În anul 2005, Guvernul a iniţiat pregătirea unui proiect de lege a investiţiilor care avea, ca linii de forţă, două idei. Prima era aceea de a crea un cadru legislativ favorabil şi prietenos faţă de investitori - ceea ce, din păcate, nu avem în acest moment - pentru a-i atrage în România şi a-i determina să investească aici şi nu în altă parte. A doua era aceea de a şterge diferenţierile - sau, dacă vreţi, discriminările - care persistă de multă vreme între investitorii din afara României şi cei români, chiar şi atunci când investesc sume importante. Proiectul de lege a investiţiilor a fost redactat pe baza consultării dintre reprezentanţii Guvernul României şi cei ai mediului de afaceri. El a fost discutat şi îmbunătăţit, în repetate rânduri, cu sprijinul şi contribuţia investitorilor, patronatelor, şi a altor structuri specifice mediului de afaceri. Constat cu neplăcere că deşi proiectul de lege avea toate condiţiile pentru a-i fi înaintat Parlamentului spre dezbatere şi aprobare, acest lucru nu s-a întâmplat. Solicit domnului ministru al economiei şi finanţelor să comunice Senatului în ce stadiu se află Proiectul legii investiţiilor şi, respectiv, când estimează că va fi înaintat Parlamentului spre dezbatere şi adoptare. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al P.D.-L, pentru a adresa o interpelare Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
		Domnul Gheorghe David: Şi o întrebare.
		Doamna Norica Nicolai: Şi o întrebare. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Voi prezenta mai întâi interpelarea. Actul normativ prin care se stabileşte nivelul de alocaţie de hrană zilnică este Hotărârea Guvernului nr. 729/2005, dar alocaţia de hrană nu a mai fost majorată deşi puterea de cumpărare - mai ales la alimentele de bază ulei, pâine, conserve de legume şi fructe, lactate şi zahăr - a scăzut dramatic. În septembrie 2007 a fost elaborat un proiect de hotărâre de către Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, care prevedea majorarea alocaţiei de hrană de la 7 lei la 9 lei pe zi de persoană, dar acest proiect s-a pierdut undeva pe traseu. În judeţul Timiş, ca şi în celelalte judeţe ale ţării, direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului sunt într-o situaţie disperată deoarece sumele aprobate de către consiliile judeţene, conform Hotărârii Guvernului nr.729/2005 sunt mult prea mici şi, de asemenea, este momentul demarării licitaţiilor pentru hrana copiilor şi a persoanelor cu handicap din centrele de asistenţă socială. De exemplu, Consiliul judeţean Timiş nu are posibilitatea financiară de a suplimenta aceste cheltuieli deoarece, din bugetul total al judeţului, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului consumă 50 până la 60%. În prezent, alocaţia zilnică de hrană de 7 lei pe zi de persoană este foarte mică şi nu poate fi asigurat nici pe departe nivelul caloric, stabilit tot prin acte normative, în funcţie de vârsta copilului sau a persoanei din instituţiile de asistenţă socială. În acest context, vă întreb, domnule ministru: Care sunt măsurile pe care Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse intenţionează să le întreprindă pentru remedierea acestei situaţii critice? Solicit răspuns scris. O întrebare foarte scurtă adresată Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară - Direcţia de Publicitate Imobiliară. În urma sesizărilor mai multor reprezentanţi ai bisericii din circumscripţia electorală Timiş s-a semnalat o problemă legată de regimul proprietăţilor aflate în posesia acestora. În vederea soluţionării acestui aspect, vă rog să-mi comunicaţi dacă intabularea proprietăţilor aparţinând bisericii este sau nu scutită de taxe notariale şi/sau cadastrale. Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta interpelarea şi întrebarea. Aveţi cuvântul, domnule senator. Interpelarea este adresată Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, iar întrebarea este adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Microfonul 3.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative. Stimate domnule ministru, În anul 2006 Guvernul României a emis Ordonanţa Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural. Ca urmare a solicitărilor venite din teritoriu, au fost elaborate, cu plată din fonduri guvernamentale, peste 1700 de proiecte. Finanţarea a fost posibilă pentru un număr redus de proiecte, în limita sumei iniţiale, de 1 miliard de lei, astfel încât, prin Legea nr.71/2007, suma a fost mărită la 3 miliarde de lei. Astfel, au putut fi acceptate la finanţare 1168 de proiecte. Având în vedere diferenţa de peste 500 de proiecte acceptate ca fiind oportune şi necesitatea îmbunătăţirii infrastructurii în mediul rural, vă solicit, domnule ministru, să analizaţi situaţia şi să-mi transmiteţi care sunt măsurile pe care le veţi lua, astfel încât toate proiectele depuse şi acceptate în cadrul prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr.7/2006 să poată fi realizate. Întrebarea este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Ultimii ani au marcat o importantă creştere a solicitărilor privind locurile în grădiniţe. Acest fenomen se va accentua odată cu intrarea în vigoare a prevederilor legate de învăţământul pre-primar din cadrul pachetului de legi privind învăţământul. Vă întreb, domnule ministru, dacă există o prognoză a evoluţiei acestor solicitări pentru anii următori şi care este strategia ministerului pe care îl conduceţi în privinţa construcţiei de noi grădiniţe, care să asigure necesarul educaţional pentru toţi copiii de vârstă preşcolară. La ambele solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM. Domnule senator, aveţi o întrebare adresată Ministerului Justiţiei.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.
		Am două întrebări adresate aceluiaşi premier al României. Interpelarea este pentru ministrul justiţiei.
		Doamna Norica Nicolai: Da.
		Domnul Gheorghe Funar: Întrebările sunt adresate domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Prima întrebare: După cum ştiţi, în cazul Kosovo, UDMR se situează pe o poziţie opusă celei corecte şi ferme, adoptată de către Parlament, Preşedintele şi Guvernul României. Cu toate acestea, organizaţia antiromânească şi antieuropeană UDMR participă la guvernarea României şi pretinde noi privilegii şi drepturi colective pentru a putea acţiona eficace împotriva statului naţional unitar român şi pentru a obţine autonomie teritorială aşa-zisului "Ţinut Secuiesc". Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi de ce refuzaţi să retrageţi de la Camera Deputaţilor Proiectul de lege privind statutul minorităţilor naţionale iniţiat de către UDMR, proiect menit să contribuie decisiv la dezmembrarea teritorială a României. Cea de-a doua întrebare: După cum cunoaşteţi, la puţin timp după ce aţi ajuns prim-ministru al României, la propunerea Partidului Democrat, prin lege, s-a interzis viceprimarilor şi primarilor, precum şi preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene să beneficieze de sporurile şi premiile prevăzute de lege. Astfel, s-a ajuns ca secretarii de consilii locale şi judeţene, inclusiv directorii din primării şi consilii judeţene să beneficieze de câştiguri lunare mult mai mari decât cele ale primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi de ce aţi acceptat ca numai aleşii locali să nu beneficieze de sporurile şi premiile prevăzute de lege chiar şi după ce, în mandatul 2000-2004, primarii şi preşedinţii de consilii judeţene au beneficiat, pe baza unor hotărâri judecătoreşti, de sporurile şi premiile prevăzute de lege. Solicit răspunsuri în scris şi verbale.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Ilie Stoica, independent.
		Domnul Ilie Stoica: Mulţumesc, doamna preşedinte. Întrebare adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale: Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, având ca instrument Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, România primeşte 8,22 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, la care se adaugă şi contribuţia proprie. Conform calendarului de negocieri între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Comisia Europeană, în luna martie 2008 se va proceda la semnarea de către Comisia Europeană a programului. Pentru autorităţile publice locale, cea mai importantă măsură a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală este măsura 322 - "Renovarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", care face parte din Axa III a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Prin aceasta, se poate accesa o sumă de aproximativ 1,57 miliarde de euro între 2007 - 2013, prin componentele "Dezvoltarea infrastructurii de bază (apă, canalizare) şi servicii publice. Punerea în valoare a moştenirii rurale". Proiectele pot fi între 1 şi 2,5 milioane de euro - proiect comună - sau 3 - 6 milioane de euro - proiect asociaţie de dezvoltare intercomunitară. Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural, definit în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală astfel: "Spaţiul rural cuprinde totalitatea comunelor şi unităţilor administrativ-teritoriale împreună cu satele componente". După cum vedeţi, nu intră aici satele aparţinătoare oraşelor. Această definiţie defavorizează judeţul Sibiu şi nu numai, deoarece 15% din satele judeţului sunt sate aparţinătoare unor oraşe înfiinţate în 2003 - 2004, ca, de exemplu, Sălişte, care are 9 sate aparţinătoare şi nu pot accesa măsura 322, la fel şi alte oraşe din judeţul Sibiu, cum ar fi: Miercurea Sibiului, cu 2 sate, Agnita, cu 2 sate, Cisnădie, cu un sat, Avrig, cu 4 sate etc. O asemenea situaţie de definire a spaţiului rural a fost şi în anul 2004, prin Fondul de Preaderare SAPARD, când, prin ordin al ministrului agriculturii, s-a permis proiectelor SAPARD să fie accesate în zona periurbană a oraşelor şi municipiilor, dacă în această zonă activitatea a fost preponderent agricolă. Soluţii ar fi: un ordin al ministrului asemănător celui care a fost pentru Programul SAPARD sau o definiţie a spaţiului rural conform normelor Uniunii Europene. Întrebare: Cum vedeţi rezolvarea acestei situaţii, domnule ministru? A doua întrebare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative. Prin Legea nr.247/2005 a fost modificat art.11 alin.2 din Legea 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, astfel: "Delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la alin.(1), precum şi limitele intravilane ale localităţilor se vor face de către comisia stabilită în acest scop prin ordin al prefectului; regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de delimitare se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor." Până la această dată, din informaţiile mele, nu a fost emis acest ordin. Întrebare: Când veţi emite acest ordin, pentru ca legea să poată fi aplicabilă? Senator independent de Sibiu, Ilie Stoica. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Ion Solcanu, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta o interpelare adresată primului-ministru. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Ion Solcanu: În temeiul dispoziţiilor art.112 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.162 din Regulamentul Senatului, adresez o interpelare domnului Călin Anton Popescu-Tăriceanu, prim-ministru al României. Privatizările din industria farmaceutică românească au accentuat criza de medicamente în România. Producţia fabricilor de profil din Bucureşti şi din Cluj a cunoscut un declin treptat. În aceste condiţii, S.C. Antibiotice Iaşi a rămas singura unitate din industria farmaceutică a României în proprietatea statului, cu un management performant de la an la an, cu un profit situat între 9 şi 12 milioane de euro, cu un mare potenţial de dezvoltare, cu o piaţă tradiţională şi în continuă extindere pe aproape toate continentele. Pe lângă acestea, dacă mai adăugăm că medicamentul antibiotice constituie un produs strategic, rămâne de neînţeles decizia Guvernului de a privatiza S.C. Antibiotice Iaşi şi mai de neînţeles rămâne atât modul de privatizare - licitaţie cu strigare - cât şi preţul de pornire al acesteia. Sindicaliştii de la S.C. Antibiotice S.A. Iaşi şi opinia publică se întreabă, legitim, de ce s-a iniţiat privatizarea prin procedura licitaţiei prin strigare, lipsind, în consecinţă, un caiet de sarcini care să-l oblige pe cumpărător la păstrarea obiectului de activitate şi a salariaţilor existenţi la ora privatizării. La fel de legitimă este şi întrebarea privind oportunitatea privatizării S.C. Antibiotice Iaşi. Temerea sindicaliştilor şi a opiniei publice este că, odată cu privatizarea S.C. Antibiotice Iaşi, celor câteva sute de mii de metri pătraţi de spaţii de producţie şi linii tehnologice şi celor peste 44 000 de metri pătraţi de teren li se pot schimba destinaţia. La toate acestea, o hotărâre a secţiei de contencios a Curţii de Apel din Iaşi a admis cererea formulată de Sindicatul Liber al Societăţii Comerciale Antibiotice S.A. Iaşi, în contradictoriu cu Guvernul României. Vă solicit, domnule prim-ministru, respectarea hotărârii instanţei de judecată şi lămuriri, în scris, privind aspectele evocate în această interpelare. În numele sindicaliştilor de la "Antibiotice" Iaşi, cu toată stima, senator PSD de Iaşi, Ion Solcanu.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al P.D.-L. Aveţi cuvântul, domnule senator, pentru a adresa o interpelare şi o întrebare.Vă rog!
		Domnul Dan Gabriel Popa: Mulţumesc, doamna preşedinte. Încep cu întrebarea, care îi este adresată domnului ministru al transporturilor, Ludovic Orban. Domnule ministru, Consiliul local al municipiului Piteşti a emis, săptămâna trecută, o hotărâre prin care a avizat preluarea unor sectoare de drumuri naţionale din domeniul public al municipiului Piteşti şi din administrarea Consiliului local Piteşti, în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, pentru realizarea obiectivului de investiţii "Pasaj rutier Podul Viilor". Zona respectivă este deosebit de aglomerată, fiind, de fapt, intrarea în Piteşti din centura ocolitoare recent deschisă. Pentru realizarea acestui obiectiv, municipalitatea a primit asigurări din partea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România că va fi inclus în programul de investiţii al Ministerului Transporturilor în anul 2008, sub rezerva emiterii unei hotărâri de Guvern privind preluarea unor sectoare de drum naţional din DN 65 şi DN 7. În acest context, am rugămintea, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă susţineţi acest proiect şi când estimaţi că va demara investiţia. Solicit urgent răspuns scris. În ceea ce priveşte interpelarea, aceasta este adresată domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a cărui prezenţă în sală o salutăm. Domnule ministru, Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii conţine prevederi privind acreditarea spitalelor, procedură pe care o consider absolut necesară, chiar obligatorie, în cazul în care Guvernul României vrea să respecte, cu adevărat, drepturile pacienţilor. Observăm însă că, în ultimii doi ani, după aprobarea Legii nr.95/2006, pentru care primul Guvern Tăriceanu şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului, Ministerul Sănătăţii Publice nu şi-a îndeplinit obligaţiile atribuite prin lege în ceea ce priveşte, printre altele, acreditarea spitalelor. În luna octombrie 2007, în urma unei întrebări pe care v-am adresat-o, aţi afirmat, domnule ministru, că proiectul de hotărâre referitor la aplicarea procedurii de acreditare a spitalelor se află - citez -: "pe circuitul interministerial de avizare". Revin şi vă cer, domnule ministru, să-mi comunicaţi cât din circuitul de avizare a parcurs acest proiect şi când estimaţi că va fi supus, eventual, dezbaterii publice. Vă mulţumesc. Solicit urgent răspuns scris.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM, pentru a adresa o interpelare primului-ministru. Aveţi cuvântul.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Am o interpelare adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Conţinutul interpelării: Domnule prim-ministru, Anul 2008 este an electoral şi toate partidele politice vin în faţa electoratului, se laudă cu realizări sau promit foarte multe lucruri... Primarii PSD şi alţii... Vă rog să mă informaţi, pentru cele 70 de localităţi (municipii, oraşe, comune) ale judeţului Gorj, următoarele: Câte săli de sport se construiesc în anul 2008, pe fiecare localitate în parte? Câţi kilometri de drumuri (comunale, judeţene, naţionale) se realizează în 2008? Câte construcţii de blocuri sunt aprobate în judeţul Gorj, pe localităţi? În câte localităţi sunt proiecte de alimentare cu apă, canalizare şi schimbări de conducte pentru alimentarea cu apă în judeţul Gorj? Câte cămine culturale se construiesc în anul 2008? Câte programe/proiecte sunt aprobate, pentru reabilitarea de şcoli, pentru anul 2008, pe localităţi? Ce investiţii sunt aduse în judeţul Gorj, pe anul 2008, de Guvernul pe care îl conduceţi? Anul 2008 este an electoral. Când vor avea loc alegerile locale? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Angel Tîlvăr, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru a prezenta interpelarea şi întrebarea. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc frumos, doamna preşedinte. Conform unor declaraţii făcute atât de către reprezentanţii administraţiei publice focşănene, cât şi de către cei ai Inspectoratului Şcolar Vrancea, în toamna acestui an, municipiul Focşani se va confrunta cu o criză de locuri în creşe şi grădiniţe din cauza faptului că numărul locurilor disponibile este mai mic decât cel al cererilor. Având în vedere aspectele prezentate mai sus şi ţinând cont de faptul că municipalitatea focşăneană a întocmit documentaţiile necesare atât pentru extinderea unor grădiniţe deja existente, cât şi pentru construirea altora noi, aşteptând însă fondurile guvernamentale necesare pentru efectuarea lucrărilor, vă întreb: Care sunt fondurile pe care le veţi aloca în anul 2008 pentru extinderea sau pentru construcţia de noi grădiniţe în municipiul Focşani şi când veţi aloca aceste fonduri? Întrebarea a fost adresată domnului ministru Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Mai am o interpelare adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Domnule ministru, din cauză că în ultimii ani nu au fost asigurate fondurile necesare pentru reabilitarea amenajării de irigaţii Bilieşti - Slobozia - Ciorăşti din judeţul Vrancea şi din cauza stării de degradare în care se găseşte în prezent acest obiectiv deosebit de important pentru agricultura vrânceană, fermierii care au încheiat contracte de irigaţii pentru anul agricol 2008 riscă să nu primească niciun strop de apă. Având în vedere aspectul prezentat mai sus, vă întreb: Ce fonduri veţi aloca în anul 2008 pentru efectuarea lucrărilor de reabilitare a amenajării de irigaţii Bilieşti - Slobozia - Ciorăşti. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului parlamentar al P.D.-L, pentru a adresa o interpelare Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Gheorghe Flutur: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi se referă la modul de calcul al pensiilor minerilor, cu un exemplu concret din judeţul Suceava, zona Gura Humorului. În judeţul Suceava funcţionează două mari unităţi miniere: Compania Naţională a Uraniului Crucea şi MinBucovina, fosta Exploatare Minieră Leşu Ursului, astfel încât o parte din actualii pensionari sunt foşti mineri. Întrucât minerii au ieşit la pensie după data de 1 februarie 1990, ei sunt beneficiari ai unor legi speciale, stadiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual fiind de 15 ani pentru cei care au lucrat în Zona I radiaţii, 17 ani pentru cei care au lucrat în Zona II radiaţii; conform Hotărârii Guvernului nr. 407/1990, 20 de ani pentru cei care au lucrat în subteran, 25 de ani pentru cei care au lucrat la suprafaţă, conform Hotărârii Guvernului nr. 267/1990. S-au creat discrepanţe mari între categoria sus-menţionată şi minerii care au ieşti la pensie înainte de această dată. Exemplu: stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru acestea este de 30 de ani. Ca urmare a acestei situaţii, pentru a se remedia această problemă este necesar ca stabilirea punctajului mediu anual la mineri să se facă în acelaşi mod. Să se utilizeze acelaşi stagiu complet de cotizare, indiferent de anul pensionării, pentru a se respecta principiul: la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie. Un exemplu concret: un miner a realizat 51,9 puncte. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004, pentru cei pensionaţi anterior datei de 1 februarie 1990, punctajul mediu anual este de 1,73 puncte - 51,9 împărţit la 30 - şi rezultă o pensie de 1.006 RON. La cei pensionaţi după data de 1 februarie 1990, punctajul mediu anual ar fi de 51,9 împărţit la 20, rezultă 2,59 puncte, cuantumul de pensie fiind de 1.509 RON. Diferenţa dintre cei doi care au lucrat în aceleaşi condiţii este, aşadar, de 503 RON. Dat fiind cele arătate de mai sus, vă rog să-mi răspundeţi în scris cu privire la posibilitatea de reglementare a acestei situaţii, domnule ministru. Cu respect, senator de Suceava, Gheorghe Flutur.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM, pentru a prezenta o interpelare adresată primului-ministru. Vă rog aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Aurel Ardelean: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Întrebarea este adresată domnului prim-ministru. În cadrul Programului de guvernare, Capitolul VII - Politica de protecţie socială - Subcapitolul 1, reforma sistemului public de pensii, se menţionează faptul că, în perioada mandatului, Guvernul României va asigura eliminarea nedreptăţilor existente în sistemul de pensii şi va urmări păstrarea puterii de cumpărare a pensiilor prin protejarea puterii de cumpărare a pensiilor, astfel încât toate pensiile recalculate şi indexate, cu indicele de creştere a preţurilor de consum, să fie acoperite sută la sută de creşterea preţurilor. Vă rog, domnule prim-ministru, să precizaţi care au fost măsurile adoptate de Guvernul României pentru a respecta şi implementa această prevedere a Programului de guvernare. Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris. În ceea ce priveşte interpelarea, este adresată tot domnului prim-ministru. În cadrul Programului de guvernare, Capitolul X - Politici anticorupţie - este prevăzut faptul că, în perioada mandatului, Guvernul României va aplica o strategie naţională de combatere a corupţiei printr-o abordare de tip integrat. La subcapitolul 6 - Mecanisme de combatere a corupţiei - se precizează următoarele aspecte: elaborarea şi aplicarea unui manual standard, aplicabil tuturor autorităţilor publice din administraţia centrală şi locală care să ofere o viziune integrată asupra combaterii corupţiei şi care să cuprindă proceduri de prevenţie, investigare, intervenţie şi monitorizare a faptelor de corupţie, în conformitate cu Manualul Anticorupţie elaborat de Naţiunile Unite în anul 2003. Vă adresez rugămintea, domnule prim-ministru, să precizaţi dacă acest manual a fost elaborat şi care este rezultatul implementării sale de către Guvernul României pentru a respecta această prevedere a Programului de guvernare. Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Solicit răspuns scris.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Dau cuvântul domnului senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentare al PSD, pentru a prezenta o întrebare şi o interpelare. Microfonul 3, aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată domnului ministru Dacian Cioloş, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În prezent, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se află în plin proces de completare şi acordare a permiselor de pescuit comercial către pescarii ce au făcut dovada afilierii la o organizaţie de pescari şi au depus toată documentaţia necesară în acest sens, precum şi pentru persoanele fizice autorizate. În ceea ce priveşte pescuitul sportiv, Legea nr.192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura conţine câteva prevederi însă în acest moment pescarii sportivi nu pot beneficia de permise de pescuit deoarece nu există reglementări în acest sens. Domnule ministru, vă rog să precizaţi când vor putea pescarii sportivi să beneficieze de posibilitatea procurării unui permis de pescuit, astfel încât să poată fi în legalitate atunci când practică acest hobby, având în vedere că sezonul turistic se apropie şi Delta Dunării va fi o destinaţie sigură atât pentru turiştii români, cât şi pentru cei străini. De asemenea, în privinţa plăţii taxei pentru permis, aveţi în vedere o modalitate facilă pentru turişti, astfel încât aceştia să poată achita taxa în cât mai multe puncte de pe raza judeţului Tulcea? Solicit răspuns oral şi în scris. A doua întrebare este adresată domnului ministru Attila Korodi, ministrul mediului şi dezvoltării durabile. În ultimii ani, canalele din Delta Dunării au suferit procese de colmatare cu impact negativ asupra regimului hidrologic şi a potenţialului bioproductiv din deltă şi, de asemenea, colmatarea unor canale a împiedicat accesul turiştilor în această zonă. Anul trecut, unul din obiectivele Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost şi decolmatarea canalelor din Delta Dunării, lucrare ce a necesitat sume importante de bani. Domnule ministru, Care este, în acest moment, stadiul lucrărilor de colmatare din Delta Dunării, ce sume au fost alocate în acest sens şi care sunt concluziile raportului Curţii de Conturi cu privire la modul în care au fost cheltuite aceste sume? Solicit răspuns oral şi în scris. Interpelarea este adresată domnului ministru Cristian Admoniţei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Învăţământul românesc şi, în special, cel tulcean se confruntă cu două probleme importante. Pe de o parte, lipsa cadrelor didactice care, în ultimii ani, preferă domenii de activitate mai bine plătite, iar pe de altă parte lipsa acută de creşe şi grădiniţe, care pentru părinţi ridică an de an adevărate probleme. Se vorbeşte în ultimii ani tot mai mult de creşterea calităţii actului educaţional, dar rămâne doar la nivel declarativ, atât timp cât situaţia din învăţământ este departe de noţiunea de calitate. Desigur, am fost recunoscuţi pe plan internaţional prin rezultatele deosebite în ceea ce priveşte capacităţile intelectuale ale copiilor români însă fără dascăli motivaţi şi calificaţi, fără o bază materială solidă şi fără ca educaţia să înceapă de la vârsta preşcolară dintr-un motiv cel puţin hilar - lipsa unor locaţii - această recunoaştere va fi din ce în ce mai diminuată. Problema lipsei locurilor în creşe şi grădiniţe am mai abordat-o şi anul trecut, iar răspunsul dumneavoastră, domnule ministru, a fost că în judeţul Tulcea au fost onorate toate solicitările părinţilor pentru înscrierea copiilor la grădiniţă. La această dată, numai la o singură creşă din municipiul Tulcea sunt aproximativ 100 de cereri, iar locurile disponibile sunt undeva la 36. Vă întreb, domnule ministru, cum veţi soluţiona această problemă, având în vedere că deja ne aflăm în perioada în care se fac înscrieri pentru anul de învăţământ preşcolar următor. Solicit răspuns oral şi în scris. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Tudor Panţuru, din partea Grupului parlamentar al P.D.-L, pentru a prezenta o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii Publice. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Tudor Panţuru: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Domnule ministru, Pare surprinzătoare modalitatea în care Autoritatea de Sănătate Publică Ialomiţa înţelege să-şi organizeze activitatea de conducere. Cadrele Autorităţii ocupă mai multe funcţii în acelaşi timp, deşi calitatea profesională şi capacitatea de conducere a acestora este îndoielnică. Domnul Vuzet Cornel, de exemplu, ca inspector clasa I, grad superior, treapta 1 de salarizare, este în prezent inspector sanitar şef şi totodată a preluat şi atribuţiile şi responsabilităţile directorului executiv. Doresc să aflu, pe această cale, care au fost considerentele, în afara celor politice, care au făcut ca acest domn să ocupe, simultan, mai multe funcţii de conducere în ASP Ialomiţa. În afara disponibilităţii politice ieşite din comun - PNŢCD, PSD, de curând PNL, domnul Vuzet este un medic de familie dintr-o comună a judeţului Ialomiţa şi a părăsit deja o dată, în urmă cu câţiva ani, în mod mai puţin onorant, postul de director al DSD (era membru PNŢCD în acel moment). Dacă, iniţial, anul trecut, nominalizarea domnului Cornel Vuzet era valabilă doar până în momentul în care acesta ar fi susţinut examenul de verificare a cunoştinţelor, pentru a accede într-o gradaţie superioară, nominalizarea a fost menţinută şi după susţinerea examenului. Cel mai interesant este faptul că domnul Vuzet ocupă în continuare ambele posturi, şi cel de inspector sanitar şef şi cel de director executiv, cu toate că nota la examenul susţinut a fost de 3,3. Doresc răspuns scris şi oral.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Ioan Nasleu, din partea Grupului parlamentar al PRM, pentru a adresa o interpelare Ministerului Transporturilor. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ioan Nasleu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Ludovic Orban. Domnule ministru, Vă fac cunoscut că, la Biroul meu senatorial din Timişoara, s-au prezentat mai mulţi cetăţeni care mi-au adus la cunoştinţă faptul că, pentru stabilirea gradului de poluare a autoturismelor care provin din afara Uniunii Europene, în speţă, SUA şi Asia, de către Registrul Auto Român, sunt nevoiţi să facă o deplasare la Bucureşti, cu programare prealabilă de săptămâni sau chiar luni. Această testare a autoturismelor durează două sau trei zile. Din discuţiile purtate cu aceştia a rezultat că se impune înfiinţarea de centre zonale, dacă nu chiar judeţene, pentru stabilirea gradului de poluare a autoturismelor. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi următoarele: De ce până în prezent nu s-au căutat soluţii pentru rezolvarea acestor probleme în care sunt implicaţi zeci de mii de cetăţeni? Când veţi depune o ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru rezolvarea acestei probleme? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal. Ioan Nasleu, senator PRM de Timiş.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Dan Sabău pentru a adresa o interpelare Ministerului Sănătăţii Publice. Înţeleg că aveţi şi o întrebare, domnule senator, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Dan Sabău: Cu permisiunea dumneavoastră da, doamna preşedinte de şedinţă.
		Întrebarea este, de fapt, adresată atât domnului ministru Cristian Adomniţei, cât şi domnului ministru Eugen Nicolăescu. Este vorba de învăţământul medical pe care Procesul de la Bologna l-a exceptat. Este vorba de învăţământul medical care are o problemă: durează între 12 şi 14 ani, iar masteratul nu prea îşi găseşte locul decât, eventual, în perioada de stagiatură care a fost desfiinţată. Legea nr. 288/2004 stabileşte însă ca, odată cu finalizarea studiilor, pe diplomă să se regăsească şi calitatea de master, dat fiind faptul că durata de studiu a medicilor, a viitorilor medici, este de şase ani. Nu s-a cuantificat şi atunci întrebarea este: calificativul de master, care ţine de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, conform legii, poate fi consfinţit în diploma de licenţă sau într-o diplomă distinctă adiacentă? Vă întreb cum veţi proceda ca toţi absolvenţii de masterat să primească această diplomă distinctă, în timp ce absolvenţii de medicină nu pot primi această diplomă? Vă mai atrag atenţia că rezidenţiatul constituie tipul medical de învăţământ intermediar şi care nu se găseşte cuantificat. Cu permisiunea dumneavoastră întrebarea este: când se va cuantifica, cum se va cuantifica? Solicit răspunsul scris şi oral, din partea celor doi domni miniştri. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru şi domnului ministru Eugen Nicolăescu - Ministerul Sănătăţii Publice. Obiectivul şi motivarea interpelării - lipsa de legalitate a Hotărârii Guvernului nr. 1586/2007. Domnule ministru, Hotărârea de Guvern nr. 1586/2007 a fost emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, precum şi în absenţa semnăturii ministrului de justiţie, aşa cum se prevede în cuprinsul actului normativ sus-menţionat. Nota de fundamentare a respectivei hotărâri de guvern a fost adusă la cunoştinţa publicului prin publicarea sa pe pagina web a CNAS, la data de 10 decembrie 2007, iar Guvernul a aprobat această reglementare pe data de 19 decembrie 2007, la doar 9 zile distanţă faţă de data la care a intrat în dezbatere publică. Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică prevede explicit obligativitatea iniţiatorilor de a oferi publicului un răgaz de 30 de zile, de la momentul postării pe site a proiectului de act normativ şi până la dezbaterea şi aprobarea acestuia în şedinţă de guvern. Asta în ceea ce priveşte procedurile. Sub aspectul conţinutului, hotărârea de guvern, de asemenea, nu poate fi considerată dezirabilă. Prevederile art. 1 pct. 7 şi art. 2 alin. (2) din Hotărârea de Guvern nr. 1586/2007, sunt nelegale, întrucât contravin flagrant prevederilor Legii nr. 95/2006. Prin acest act normativ, emis la sfârşitul lui decembrie 2007, a fost modificată intempestiv natura juridică a contractului de management încheiat între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi preşedinţii directori. Fără nici un acord din partea preşedinţilor directori CNAS, adică a părţilor, contractul lor individual de muncă capătă o natură civilă şi se supune altor reguli, regulilor generale referitoare la mandat, prevăzute de Codul civil. Legislaţia românească este astfel concepută încât să nu permită modificarea contractului între două părţi, în timpul derulării contractului, fără acceptul părţii afectate. Prevederile art. 1 pct. 7 alin. (3) şi (5) coroborate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Hotărârea de Guvern nr. 1586/2007 vin să reglementeze un nou motiv de încetare a mandatului de manager al preşedintelui director general înainte de data încheierii mandatului aflat în desfăşurare, încălcând flagrant principiul neretroactivităţii. Pe această cale, vă cer, domnule prim-ministru, să anulaţi această hotărâre care introduce arbitrariul în conducerea sistemului sanitar românesc. Cu bunăvoinţă apreciez că puteţi interveni să modificaţi criteriile de competenţă din contractele încheiate cu managerii, după ce actualul mandat a expirat. Bunăvoinţa se manifestă în intenţia de a vă atrage atenţia că propunerea drept criteriu de evaluare a unei ştachete ce poate fi mutată discreţionar chiar în timpul săriturii - iertaţi-mă - chiar în timpul exercitării mandatului, face ca întregul mandat să devină discreţionar. Vă atrag atenţia că o asemenea abordare şi reglementare legală doar mimează reforma în sistemul sanitar din România, nu o îmbunătăţeşte, o degradează, o face instabilă şi pare că are unic scop doar înlăturarea unor persoane indezirabile regimului. Aşteptăm cu legitimă curiozitate dezirabilii.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Este aproape o declaraţie politică, mai puţin o interpelare. Înţeleg că doriţi răspuns scris.
		Are cuvântul domnul senator Ion Toma pentru a adresa două întrebări Ministerului Sănătăţii Publice şi Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Microfonul 4, vă rog.
		Domnul Ion Toma: Mulţumesc, doamna preşedinte. Întrebarea este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu. Conform art. 178 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, conducerea spitalelor publice este asigurată de un manager. De asemenea, conform art. 184 alin. (4), la numirea în funcţie, şefii de secţie vor încheia cu spitalul, reprezentat prin manager, un contract de administrare pe o durată de trei ani. Alta este însă situaţia la Spitalul Judeţean Slatina, unde aceste contracte de administrare între medicii şefi de secţie şi spitalul reprezentat de manager nu au fost încheiate nici până astăzi. În aceste condiţii, vă întreb, domnule ministru, din ce motive nu au fost încheiate aceste contracte şi ce măsuri veţi adopta pentru intrarea în legalitate? A doua întrebare este adresată domnului ministru László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor. Prin Hotărârea de Guvern nr. 577/1997 se aprobă Programul privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea satelor la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice. În judeţul Olt a fost aprobat şi demarat, pentru oraşul Piatra-Olt, Proiectul de asfaltare al drumului comunal 13 care leagă satul Bistriţa-Nouă de oraşul Piatra-Olt. Necesitatea acestui proiect a rezultat din faptul că locuitorii acestui sat devin izolaţi pe timp de iarnă, iar, în lipsa unui drum modernizat, accesul lor la serviciile de ambulanţă ori la celelalte servicii publice devine imposibil. În momentul de faţă, asfaltarea primului tronson, de 1,5 km, din totalul de 6,5 km, a fost finalizată încă din luna mai, însă banii pentru achitarea lucrărilor executate întârzie să apară, aceasta conducând la sistarea lucrărilor de către constructori. Astfel, având în vedere situaţia grea a locuitorilor satului Bistriţa-Nouă, vă întreb, domnule ministru, care este motivul nealocării fondurilor pentru investiţia menţionată şi când vor fi primiţi aceşti bani în vederea finalizării lucrărilor precizate mai sus. Aştept răspuns scris şi verbal, Ion Toma, senator de Olt. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Vasile Ioan Ungureanu pentru a adresa două întrebări primului-ministru şi ministrului sănătăţii publice. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Stimate domnule prim-ministru, Potrivit Legii nr. 9/1998 privind compensaţiile cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, cetăţenii români prejudiciaţi au dreptul la anumite compensaţii. În baza legii menţionate, o serie de cetăţeni români au avut deja câştig de cauză şi li s-au soluţionat dosarele, alţii însă încă mai aşteaptă. Aceste persoane au avut de suferit în urma aplicării unor măsuri nedrepte. Acum, li se face o nouă nedreptate şi mulţi sunt puşi în situaţia de a nu întrevede repararea răului produs. De aceea, vă întreb, domnule prim-ministru, când va avea loc a doua tranşă de despăgubiri? Doresc răspuns scris şi oral. A doua întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii, pe care-l salut, fiind prezent aici în sală. Felicitări domnule ministru! La sfârşitul anului trecut, Autoritatea pentru Sănătate Publică Arad a fost zguduită de un scandal provocat chiar de directorul instituţiei doctoriţa Gabriela Ţârle, care şi-a atribuit o primă de peste 30 000 lei în luna decembrie 2007. Nemulţumirile au fost cauzate de declaraţia acesteia, după ce a susţinut că bonusul, premierea este atât legală, cât şi morală. Asta, în timp ce majoritatea angajaţilor au avut prime de câteva sute de lei. După ce prefectul i-a cerut să înapoieze mare parte din primă, iar liderul Sindicatului Sanitas Arad a solicitat redistribuirea banilor către ceilalţi angajaţi, doctoriţa Ţârle s-a conformat şi a reîmpărţit primele mari, dar a susţinut, pe mai departe, că îşi merită banii, ca urmare a implicării în diverse activităţi pe perioada caniculei şi a realizării unor achiziţii şi investiţii în sănătate. De aceea, vă întreb, domnule ministru, cum apreciaţi această autopremiere, ce poate fi declarată de departe ca fiind exagerată, atât faţă de colegii doamnei Ţârle, cât şi faţă de bolnavi, cum consideraţi că ar fi prima, în raport cu calitatea serviciilor medicale prestate în unităţile arădene? Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Viorel Arion pentru a adresa o întrebare şi o interpelare primului-ministru. Microfonul 2, vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Viorel Arion: Mulţumesc, doamna preşedinte. Întrebarea este adresată domnului prim-ministru. În Programul naţional de reforme al României pentru perioada 2007-2010, elaborat de Guvernul Tăriceanu se afirmă că:,,pentru a se diminua discrepanţele din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, în ceea ce priveşte tehnologiile inovative de înaltă productivitate, care pot asigura sustenabilitatea şi trecerea la un mediu de afaceri performant, Guvernul va susţine dezvoltarea, implementarea soluţiilor de e-bussines şi e-commerce, prin Proiectul,,Economia bazată pe cunoaştere", şi va acorda sprijin pentru IMM-uri sau consorţii, pentru adoptarea soluţiilor inovatoare de tip e-bussines, cu scopul de a îmbunătăţi competitivitatea acestora pe pieţele naţionale şi internaţionale". Vă rog să-mi comunicaţi în scris, domnule prim-ministru, care minister sau ministere le-aţi însărcinat cu ducerea la îndeplinire a acestui obiectiv şi în ce stadiu de realizare se află acestea. A doua întrebare este adresată domnului ministru Dacian Cioloş. Domnule ministru, În Programul naţional de reforme al României pentru perioada 2007-2010, elaborat de Guvernul Tăriceanu, se afirmă că:,,România îşi propune crearea primei pieţe electronice de produse agricole ecologice, structurată sub forma unei burse online ce reprezintă în permanenţă cererea şi oferta de produse agricole ecologice. Înfiinţarea acestei burse a fost susţinută printr-un program specific". Vă rog să-mi comunicaţi în scris, domnule ministru, în ce stadiu se află realizarea acestui obiectiv asumat de Guvern prin acest Plan naţional de reforme. Mai am o interpelare adresată domnului prim-ministru Tăriceanu. Domnule prim-ministru, România este campioana Europei la numărul de impozite şi taxe. Banca Mondială a identificat în România aproape 100 de taxe şi impozite pe care le plătesc firmele, mai mult decât dublu faţă de oricare dintre ţările Uniunii Europene. De asemenea, totalul taxelor pe care persoanele fizice şi juridice din România le plătesc sunt, conform aceluiaşi raport al Băncii Mondiale, în număr de 420. În capitolul XII din Programul de guvernare, asumat de cabinetul dumneavoastră, privind politica fiscal-bugetară, două dintre principalele caracteristici ale politicii fiscal-bugetare, în perioada 2005-2008, sunt: relaxarea fiscalităţii asupra muncii, venitului şi capitalului şi scăderea ratelor de contribuţii la asigurările sociale în scopul eliminării dezavantajului de competitivitate fiscală, al reducerii economiei subterane. Vă rog să-mi comunicaţi, domnule prim-ministru, care sunt măsurile pe care le-aţi luat sau pe care le veţi lua în vederea realizării acestor două deziderate şi în ce mod se armonizează ele cu recentele hotărâri de guvern privind extinderea bazei de impozitare, respectiv Ordinul nr. 92 din 8 februarie 2008, corectat ulterior prin Ordinul nr. 122 din 20 februarie 2008. Senator PD-L de Hunedoara, Viorel Arion. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Viorel Arcaş pentru a prezenta întrebarea. Microfonul 4, vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, doamna preşedinte. Întrebarea este adresată domnului ministru al educaţiei, cercetării şi tineretului Cristian Adomniţei. Câte instituţii de învăţământ gimnaziale din ţară sunt dotate cu laboratoare de informatică? Câte instituţii de învăţământ gimnazial din ţară sunt conectate la Internet? Vă rugăm să ne detaliaţi numeric şi procentual cât reprezintă aceste şcoli din totalul de instituţii de învăţământ gimnazial, pe fiecare judeţ în parte. Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Jan Vraciu pentru a adresa o întrebare Ministerului Afacerilor Externe. Microfonul 2, vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Jan Vraciu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Întrebarea mea se adresează domnului Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe. Domnule ministru, Pe fondul unor situaţii obiective, de care am luat cunoştinţă în repetate rânduri, am realizat că există cazuri în care cetăţeni români aflaţi în afara graniţelor ţării se pot găsi în situaţii limită, spre exemplu, accidente, furtul documentelor sau banilor etc. Pentru a-mi fundamenta întrebarea, vă prezint situaţia concretă a doi cetăţeni români, aflaţi la Roma, cărora le-a ars casa, rămânând fără nici un bun material. În pofida faptului că au reuşit să strângă, prin contribuţii ale persoanelor particulare, suma necesară cheltuielilor de transport, în vederea revenirii în ţară, s-au lovit, totuşi, de rigiditatea autorităţilor consulare române. Acestea au solicitat suma de 90 de euro, fiecărei persoane, pentru eliberarea documentelor provizorii În acest sens, aş dori să mă informaţi dacă Ministerul Afacerilor Externe are o procedură aparte pentru astfel de situaţii, având în vedere că reprezentanţele consulare ale României nu acordă nici un rabat de la plata taxelor consulare. Doresc răspuns scris şi verbal. Jan Vraciu, senator PD-L de Vrancea.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Cu această întrebare am epuizat sesiunea de întrebări, interpelări.
		Îi dau cuvântul domnului ministru Eugen Nicolăescu, pentru a prezenta răspunsul la sesizarea domnului senator Otilian Neagoe.
		Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu - ministrul sănătăţii publice: Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Am o interpelare adresată de domnul senator Otilian Neagoe privind constituirea Consiliilor consultative la nivelul spitalelor publice din Judeţul Braşov. Răspunsul nostru este următorul: În prezent, există constituite, conform art.186 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, 250 de consilii consultative. În judeţul Braşov, toate unităţile sanitare publice cu paturi au consilii consultative, constituite conform legii. Precizăm că celelalte unităţi sanitare publice care nu au încă consilii consultative vor avea până la data de 31 martie 2008, deoarece nu şi-au desemnat întreaga componenţă, în special nefiind nominalizaţi reprezentanţii mediului de afaceri. Precizez faptul că aceste consilii se numesc prin ordin al ministrului, ca urmare a faptului că celelalte organisme care trebuie să desemneze reprezentanţi trebuie să o facă în scris. Membrii Consiliului consultativ sunt, potrivit legii: doi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii Publice sau ai Autorităţilor de Sănătate Publică Judeţene; doi reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie (pentru spitalele aflate în subordinea acestora); doi reprezentanţi numiţi de consiliul judeţean sau local, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dintre care un specialist în finanţe publice locale, pentru spitalele aflate în administrarea consiliilor judeţene sau locale; managerul spitalului public; doi reprezentanţi ai Universităţii sau Facultăţii de medicină - pentru spitalele clinice, institutele şi centrele medicale clinice şi doi reprezentanţi ai mediului de afaceri, nominalizaţi de patronatele reprezentative la nivel naţional pentru spitalele din reţeaua sănătăţii publice. Ministerul Sănătăţii Publice, prin Circulara nr. 43260/11.01.2008, a solicitat din nou tuturor Autorităţilor de Sănătate Publică Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti să întreprindă demersurile necesare în vederea transmiterii componenţei consiliului consultativ pentru spitalele care nu au încă constituit acest consiliu, astfel ca, în cel mai scurt timp, am spus noi, cel mai târziu la 1 martie 2008, situaţia să fie reglementată în toată ţara şi am extins acest termen până la 31 martie 2008. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule ministru. Domnule senator, aveţi cuvântul la microfonul 3, pentru a vă preciza poziţia faţă de răspunsul pe care l-aţi primit, vă rog.
		Domnul Otilian Neagoe: Mulţumesc domnule ministru pentru răspunsul care ni l-aţi oferit, dar vreau să vă spun că, dacă, într-adevăr, la Braşov este aşa cum spuneţi dumneavoastră, respectiv în fiecare spital există această structură a consiliului consultativ, cert este că ele nu funcţionează, nu s-au întrunit. Şi atunci apare această problemă: este nevoie ca un control din partea ministerului să verifice modul în care funcţionează aceste consilii consultative. Şi, aş mai veni cu o sugestie, să obligaţi unităţile spitaliceşti să publice în presa locală componenţa consiliilor consultative. Ar fi vorba de transparenţă, în acest caz, şi am şti cu cine trebuie să vorbim. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule ministru, microfonul 8.
		Domnul Eugen-Gheorghe Nicolăescu: Mulţumesc domnului senator pentru cele două recomandări. Vreau să-i comunic că, din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii Publice, componenţa consiliilor consultative, în clipa în care este aprobată, se publică pe site-ul ministerului, dar cred că se poate publica şi pe site-ul spitalelor, astfel încât lucrurile să fie clare şi, în acelaşi timp, cu sprijinul dumneavoastră şi, în general, al autorităţilor publice locale, pentru că nu avem bani de publicitate, să încercăm să publicăm în regim gratuit componenţa acestor consilii, la nivel local. Şi, de asemenea, vom încerca să sesizăm Autorităţile de sănătate publică judeţene să verifice modul în care funcţionează sau nu consiliile consultative. Vă mulţumesc pentru sugestii, am să ţin cont de ele.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru.
		Are cuvântul doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, pentru a prezenta răspunsurile la întrebările şi interpelările adresate de domnul senator Gheorghe Funar. Cred că se poate, domnule senator, să primiţi răspuns la ambele întrebări. Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, doamna preşedinte. Este pentru prima dată, în trei ani şi ceva, când o interpelare pe care am depus-o împreună cu întrebările nu apare, probabil, la dumneavoastră. Vă rog să-mi permiteţi, măcar pentru stenogramă, să o citesc. O să verific ce s-a întâmplat, unde s-a rătăcit. Am o interpelare adresată domnului ministru Teodor Viorel Meleşcanu, ministrul justiţiei.
		Doamna Norica Nicolai: Domnule senator, aş vrea să epuizăm în momentul de faţă...
		Domnul Gheorghe Funar: Nu, ascult răspunsurile la celelalte întrebări. Vă rog, să-mi daţi posibilitatea ca în stenogramă să apară şi interpelarea.
		Doamna Norica Nicolai: În listele care s-au depus nu figuraţi cu această interpelare şi mă miră pentru că m-aţi fi atenţionat când aţi susţinut celelalte două întrebări. Doamna secretar de stat, aveţi cuvântul, microfonul 10, pentru a prezenta răspunsurile.
		Doamna Gabriella Pásztor - secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului: Doamna preşedinte, Săptămâna trecută domnul senator Gheorghe Funar a cerut să revenim cu precizări. În conformitate cu Legea învăţământului, autonomia universitară prevede ca măsurile şi deciziile ce se iau în legătură cu baza materială să se facă pe răspunderea universităţii. Vă comunicăm, domnule senator, faptul că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nu deţine documentele respective. Având în vedere autonomia mai sus-menţionată, toate actele încheiate între U.S.A.M.V. şi firma "S.C. Polus - Transilvania" se regăsesc la sediul instituţiei de învăţământ superior, de la care ministerul a solicitat punctul de vedere referitor la aspectele sesizate de dumneavoastră. Acesta a reprezentat doar primul punct din răspunsul la interpelarea domnului senator. Punctul 2 este răspunsul referitor la terenul agricol de 1.100 ha din comuna Jucu. Pentru exploatarea cu maximă eficienţă a terenului aflat în administrarea unităţii din Jucu, ţinând cont de lipsa totală de fonduri destinată acestui obiectiv, Senatul U.S.A.M.V. a aprobat încheierea unui contract de asociere cu "S.C. Modern Farm S.R.L", clauzele contractuale sunt cele prevăzute în art.86 alin.(2) din Codul fiscal, respectiv asocierea este făcută pe o perioadă de 49 de ani, iar aportul asociatului este de 5 milioane de euro. În primii cinci ani destinaţia terenului rămâne neschimbată, beneficiile anuale ale instituţiei de învăţământ fiind de 25% din profit plus oportunitatea ca studenţii să efectueze practica în ferme zootehnice performante. Punctul 3 se referă la terenul agricol de 1,7 ha, aflat pe Calea Floreşti nr. 56 din Municipiul Cluj - Napoca, U.S.A.M.V. din Cluj - Napoca a publicat un anunţ, în presa locală, prin care s-a dorit identificarea unui potenţial asociat în vederea exploatării unui teren de 1,7 ha care nu aducea nici un beneficiu universităţii, ci, dimpotrivă, crea disensiuni cu locatarii din zonă din cauza înfiinţării unor rampe de gunoi clandestine sau desfăşurării unor activităţi dubioase. În urma parcurgerii acestei proceduri, s-a hotărât, de către Senatul U.S.A.M.V, încheierea contractului de asociere cu "S.C. TOWER S.R.L.", cu respectarea prevederilor legale. Profitul instituţiei de învăţământ superior va fi construirea de către asociatul "S.C. TOWER S.R.L" şi predarea la cheie a unui hotel de patru stele, cu circa 100 camere şi dotările aferente, în cel mult doi ani de la semnarea contractului, aceasta având loc în 2007. Această construcţie va fi o sursă sigură şi constantă de venituri care vor fi dirijate apoi spre procesul educativ la care se adaugă şi posibilitatea universităţii de a caza oaspeţii români şi străini în condiţii civilizate. Valoarea construcţiei şi a dotărilor a fost estimată la 6,5 milioane de euro.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc. Domnule senator, aveţi cuvântul la microfonul 2, vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Doamna preşedinte de şedinţă, Sunt nemulţumit de răspunsul la prima solicitare. Este pentru prima dată când mi se întâmplă aşa ceva: să fiu sfidat de un secretar de stat. Nu am primit o copie după contractul de cooperare dintre U.S.A.M.V. şi firma "S.C. Polus - Transilvania", condusă de Paszkany Arpad Zoltan. Pe mine nu mă interesează dacă este sau nu finanţator al domnului profesor, nu acest aspect mă interesează. Mă interesează respectarea Regulamentului Senatului care îi permite unui senator să solicite documente. Eu nu am solicitat un document secret de stat, ci un contract de cooperare încheiat între U.S.A.M.V. şi firma "S.C. Polus Transilvania", contract care există la U.S.A.M.V., există şi la DNA. DNA-ul cercetează acest dosar, pentru că tunul dat bugetului statului român este de peste 70 milioane de euro. Am mai păsuit-o puţin pe doamna secretar de stat, de săptămâna trecută, până săptămâna aceasta, în limita Regulamentului Senatului - maximum două săptămâni. Doamna preşedinte de şedinţă, eu nu ameninţ pe nimeni, îi mai acord timp, doamnei secretar de stat, până mâine, la ora 17.00. Dacă nu am acest contract, dacă acesta nu ajunge la cabinetul meu de la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, după ora 17.00 redactez o plângere penală împotriva dumneavoastră, pentru abuz în serviciu. Şi e odihnă multă, de la cinci ani în sus. Dacă vreţi să faceţi puşcărie pentru cei care au încălcat legea, nu aveţi decât. Eu nu vă ameninţ, dar nu permit să sfidaţi legea şi să nu îmi puneţi la dispoziţie acest document care nu este secret. Aştept până mâine la ora 17.00. Libertatea dumneavoastră este în pixul dumneavoastră, în telefon şi fax. Vă rog. Doamna preşedinte, mâine am să înştiinţez în scris şi Biroul permanent al Senatului despre acest lucru, pentru că există riscul să se procedeze la fel şi cu alţi colegi de-ai mei. Doamna secretar de stat, prin ceea ce a făcut, caută să acopere acest jaf, această excrocherie de la "Şapca Verde" şi este nedemn pentru un membru al Guvernului să procedeze astfel. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator. Domnule secretar de sat, vă rog să vă informaţi ministrul şi să vă conformaţi solicitării colegului nostru, domnul senator Gheorghe Funar.
		Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu are de primit un răspuns din partea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Aveţi cuvântul domnule secretar de stat Mircea Alexandru, microfonul 8, vă rog. Vă rog să prezentaţi răspunsul pentru domnul senator.
		Domnul Mircea Alexandru - secretar general adjunct în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate domnule senator, vă mulţumesc şi dumneavoastră că aţi avut răbdarea să mă aşteptaţi până acum şi mă onorează răbdarea dumneavoastră, pentru a vă prezenta răspunsul. În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi informaţii cu privire la principalele acţiuni ce sunt avute în vedere, pentru perioada imediat următoare, în domeniul descentralizării, vă comunicăm următoarele: prevederile Programului de guvernare 2005-2008 şi nevoia acută a unui cadru legal bine definit pentru elaborarea şi implementarea iniţiativelor de descentralizare sectorială au impus rescrierea Legii-cadru a descentralizării şi abrogarea cadrului normativ anterior existent. Astfel, a fost elaborată Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006. Noul cadru legislativ reprezintă un progres important în reglementarea descentralizării, scopul legii este acela de a integra eforturile fiecărui minister într-o politică de descentralizare coerentă, sistematică şi eficientă. La data de 6 februarie a.c. a fost adoptată Hotărârea Guvernului prin care se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea Legii-cadru a descentralizării nr.195/2006. Acest act normativ clarifică modul de constituire, funcţionare şi atribuţiile structurilor tehnice implicate în procesul de descentralizare, stabilind totodată criteriile generale pe care ministerele sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale le pot utiliza în vederea evaluării capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale. Pentru a veni în sprijinul ministerelor şi altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, actul normativ de referinţă stabileşte metodologii privind: analiza stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial; structura strategiei sectoriale de descentralizare şi a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate; sistemul de monitorizare şi evaluare a strategiei sectoriale de descentralizare. Cu privire la domeniul în discuţie, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative îşi propune, pentru perioada următoare, să operaţionalizeze Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare şi grupurile de lucru care se vor constitui la nivelul ministerelor, după intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului privind aprobarea normelor metodologice; să acorde asistenţă tehnică grupurilor de lucru în elaborarea, implementarea şi monitorizarea strategiilor sectoriale de descentralizare; să dezvolte sistemul de monitorizare a procesului de descentralizare; să continue coordonarea procesului de elaborare a standardelor de calitate şi de cost pentru serviciile publice din domeniile în care au fost descentralizate competenţe; să ia măsuri pentru creşterea autonomiei locale financiare, prin îmbunătăţirea managementului financiar şi administrarea mai bună a bazei de impozitare; să dezvolte parteneriate între actorii implicaţi în procesul de descentralizare; să identifice şi să promoveze instrumente pentru exercitarea deficitară de către autorităţile administraţiei publice locale a competenţelor descentralizate. Acestea sunt câteva dintre preocupările pe care le avem în acest moment. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc. Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Nu vreau să abuzez de răbdarea dumneavoastră. Aş vrea să amintesc doar că Programul de guvernare vorbeşte despre descentralizare în învăţământ, în educaţie şi în sănătate, prin crearea unor instituţii la nivel judeţean şi suntem în aceeaşi situaţie ca în anul 2004, din acest punct de vedere, de exemplu numirea directorilor de spitale se face de către ministrul sănătăţii. Aş vrea să amintesc şi despre faptul că am discutat despre predictibilitatea bugetelor locale şi continuăm să alocăm sume importante de la nivel central, prin diverse modalităţi. Continuăm să avem programe naţionale în care, de la nivel guvernamental, prin ordonanţă, se hotărăşte dacă un podeţ într-o comună este oportun. Şi aş vrea să mai spun că Guvernul a fost împotriva creării unor comune, negând dreptul a 1500-2000 de oameni, care au votat printr-un referendum, să-şi conducă singuri destinele. Deci, sunt lucruri pe care eu cred că trebuie să le avem în vedere şi care ne conduc la ideea că între vorbă şi faptă mai este ceva distanţă din acest punct de vedere. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Domnule senator Funar, a fost o neînţelegere, eu v-am dat cuvântul şi am crezut că aţi citit şi interpelarea.
		Domnul Gheorghe Funar: Nu, n-am citit-o.
		Doamna Norica Nicolai: Vă rog !
		Domnul Gheorghe Funar: Întrebarea era: dacă s-a înregistrat la dumneavoastră ? Dacă este înregistrată la dumneavoastră, nu e nicio problemă.
		Doamna Norica Nicolai: Da, este înregistrată, este depusă.
		Domnul Gheorghe Funar: Este în regulă.
		Doamna Norica Nicolai: Mai am o chestiune, domnule senator. Mai sunt două răspunsuri pe care vi le datorează Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
		Domnul Gheorghe Funar: Le ascult cu plăcere.
		Doamna Norica Nicolai: Cu privire la domnul conf. univ. dr. Felix Horaţiu Arion şi la prof. univ. dr. Emil Merce. Vă rog, doamna secretar de stat.
		Doamna Gabriella Pásztor - secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului: Doamna preşedinte, urmare a întrebării formulate de domnul senator, furnizăm următoarele date: În legătură cu contractele din cadrul programelor finanţate de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică - Programul Cercetare de excelenţă (CEEX), Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, respectiv, începând cu anul 2006, Programul de granturi, vă informăm că datele referitoare la contractele de cercetare finanţate din fonduri de la bugetul de stat sunt publicate pe paginile de internet ale autorităţilor contractante. Totodată, pentru aceste proiecte există obligaţia contractuală de a realiza pagini web, ale fiecărui proiect, în care să fie prezentate date publicabile privind modul de realizare a proiectului. În răspunsul anexat, s-au trimis - am şi eu la mine - fişele proiectelor menţionate de către domnul senator şi extrase din contracte (în copie) care dovedesc că domnul Horaţiu Arion este membru în echipele de cercetare ale acestor proiecte. Considerăm că, dată fiind problematica dezbătută, şi anume candidatura unei persoane pentru şefia catedrei respective, în şedinţa Catedrei III de la Facultatea de horticultură a U.S.A.M.V. din Cluj-Napoca, prima persoană care ar fi putut avea obligaţia să dea detalii colegilor de catedră privind participarea la contracte este chiar persoana vizată de către dumneavoastră. În acest caz, poate fi sesizată, în primă instanţă, Comisia de etică a universităţii respective. Apreciem, din acest motiv, că demersul dumneavoastră trebuie adresat Senatului U.S.A.M.V. din Cluj-Napoca.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Eu sunt nevoit să dau replică la ceea ce spunea doamna secretar de stat. Dânsa probabil că nu ştie de ce se află aici: nu ca să aprecieze dumneaei ce se întâmplă cu respectarea Regulamentului Senatului. Eu, ca senator al României, m-am adresat Guvernului. Dânsa mă trimite la Comisia de etică a unei universităţi. O rog pe doamna secretar de stat, dacă are la dispoziţie şi poate, să-mi prezinte răspunsul scris acum sau să mi-l expedieze mâine, nu este târziu. De asemenea, să răspundă la solicitările pe care le-am făcut. Dacă consideră că eu am greşit, o rog să-mi comunice, din Regulamentul Senatului, ce articol îmi permite ca eu, în calitate de senator al României, să eludez legea, Regulamentul Senatului, şi să mă adresez unei comisii de etică a unei universităţii. Dacă v-aţi fi interesat, aţi fi aflat că la acea comisie de etică, preşedintele acelei comisii este pensionabil şi, pentru că a dat o soluţie greşită în cazul unui plagiat, cu încălcarea ordinului ministrului dumneavoastră, a fost promovat în Senatul universităţii. Domnul ministru este la curent cu toate aceste detalii şi veţi constata că, respectând legea, va fi nevoit să anuleze toate alegerile de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Nu mă puneţi pe mine în situaţia să mă adresez, prin încălcarea Regulamentului Senatului, unui cetăţean care se află, şi el, în atenţia Parchetului pentru că a facilitat luarea unor bani publici incorect. Rog, doamna preşedinte, să se respecte Regulamentul Senatului şi, dacă doamna secretar de stat nu a avut timp, nu l-a citit sau nu l-a înţeles, rog ca, din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, să fie desemnat un alt secretar de stat cu care să ne înţelegem. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator. Doamna secretar de stat, dacă aveţi răspunsul scris, vă rog să-l puneţi la dispoziţia domnului senator. Vă mulţumesc. Declar închisă şedinţa Senatului.
		Domnul Gheorghe Funar (din sală): Nu mai citesc interpelarea. Este înregistrată, da ?
		Doamna Norica Nicolai: Este înregistrată, domnule senator. Vă mulţumesc.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 19,25.