Domnul Vasile Dîncu: Doamna președinte, Stimați colegi, Declarația mea politică are ca titlu rezoluția Consiliului Național al Partidului Social Democrat și se numește "Reafirmarea și păstrarea demnității și identității naționale într-o Românie europeană". Vreau să sintetizez câteva din aspectele generale ale unei rezoluții pe care partidul nostru le-a adoptat în unanimitate la Consiliul Național al PSD de vineri, pentru că este o temă care nu este interesantă pentru mass-media. Este o temă care, deși am discutat-o acolo și a apărut în mai multe luări de cuvânt, nu a apărut și în coloanele ziarelor, pentru că, de regulă, crimele față de România nu intră la capitolul "omoruri" și atunci, evident că sunt mai puțin popularizate. Am constatat, prin rezoluția amintită, că, în ultima vreme, identitatea și demnitatea românilor din țară sau de peste hotare sunt în suferință. S-a deteriorat imaginea României în lume, de aceea o să vedeți că românii din Spania, foarte des, își schimbă numele, românii din Italia sunt hăituiți de către grupe de extremiști sau, câteodată, chiar de autorități. De asemenea, 250 000 de români de pe Valea Timocului abia anul acesta au fost recunoscuți ca minoritate, au o singură biserică unde se poate face slujbă în limba română, încă nu au școli și nu au nici măcar dreptul la nume. De asemenea, în Harghita și Covasna, apar des știri mai ales, despre afirmarea identității și demnității maghiarilor. Despre români însă uitați în cele mai multe momente de către noi și de către majoritatea românească, se vorbește foarte puțin. De aceea, în aceste zile, probabil, din nou o să discutăm despre Fundația Gojdu și despre crima pe care statul român, prin intermediul Guvernului, o face față de moștenirea pe care românii ardeleni o au de la un mare patriot român, care a încercat să păstreze și să ajute pe tinerii români săraci din Transilvania, să facă școală și să-și păstreze limba și cultura. Având în vedere toate aceste lucruri, Partidul Social Democrat a afirmat câteva principii importante printr-o rezoluție de care aminteam adineauri. În esență, spunem că - și chemăm și celelalte partide să fie alături de noi - este nevoie de o strategie națională post-aderare care să creeze condiții efective pentru ca România să se poată afirma în mod egal alături de celelalte națiuni europene. Credem că statul națiune continuă să ofere cadrul în care funcționează suveranitatea, identitatea și, nu în ultimul rând, democrația. În afara sferei naționale, democrația reprezintă mai degrabă o schemă teoretică, iar politica europeană nu se poate substitui politicilor naționale. Așa cum știți, ea este într-un raport de complementaritate cu acestea. România are nevoie, de asemenea, de o consolidare a coeziunii și justiției sociale, precum și de eliminarea decalajelor de dezvoltare. Coeziunea socială se poate realiza numai în cadrul unui stat social activ, unde este nevoie de un model de dezvoltare specific românesc. Avem diferențe și decalaje mari între urban și rural și avem discrepanțe foarte mari între regiuni. Șapte din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se află printre cele mai sărace 15 regiuni ale Europei. De aceea, noi trebuie ca aici, în interior - sigur, cu sprijin european -, să facem rapid o strategie de a egaliza raporturile de dezvoltare dintre regiunile noastre. Nu putem să fim o Românie cu mai multe viteze. De aceea, cred că ceea ce spunem noi, cei din Transilvania, câteodată poate mai apăsat, legat de descentralizare, nu este o derobare față de datoria pe care și Transilvania, și Banatul, și ceilalți o au față de România săracă. Deci noi suntem de acord că este nevoie de o strategie prin care să reducem decalajele în interiorul țării noastre. De asemenea, trebuie să avem o Românie competitivă pe plan european. Trebuie să ne promovăm brandurile naționale sau regionale pe care le avem. Nu putem să distrugem orice formă de brand național prin această globalizare care vine și înghite orice marcă și orice expresie, până la urmă, a identității noastre. Suntem convinși că intrarea României în Uniunea Europeană îmbogățește proiectul european; îmbogățește acest proiect european, dacă noi vom fi lipsiți de inhibiții și dacă vom încerca să ne promovăm valorile. Avem nevoie de instituții ale admirației noastre, de admirație pentru ceilalți, în toate domeniile, de la cultură la politică, pentru a putea să valorificăm această oportunitate pe care o avem în acest moment. Propunem, de asemenea, ca dezbaterea privind minoritățile să promoveze etica diversității. În general, am discutat foarte mult despre minoritățile din Harghita și Covasna, despre situația minorității majoritare din Harghita și Covasna. Ca cetățeni români deschiși spre o etică a diversității, trebuie să recunoaștem că, deși minoritatea maghiară din România beneficiază de toate instituțiile afirmării identității naționale, a culturii, este nevoie încă de foarte mult, de un drum destul de lung ca să ajungem la o societate multiculturală, în care și minoritatea să fie mulțumită. Însă este nevoie, de asemenea, de principiul reciprocității. Minoritatea română din aceste regiuni are nevoie de un tratament care să fie cel puțin egal cu tratamentul pe care majoritatea națională îl oferă acelei minorități regionale. În fine, considerăm că procesul de integrare europeană trebuie să integreze întreaga națiune română, inclusiv românii care se află în afara granițelor. Am vorbit în preambul despre anumite situații cu care se confruntă românii răspândiți în afara granițelor. Credem însă, după recentele evoluții din Kosovo, că evoluția Europei merge spre integrare și lărgirea concomitentă a spațiului de libertate și expresie identitară, și nu spre fragmentare și separatism etnic sau de altă natură. În fine, PSD afirmă punerea interesului național, întotdeauna, înaintea oricărui interes de partid. Pentru atingerea unor obiective naționale, Partidul Social Democrat se angajează să colaboreze cu toate forțele politice care respectă criteriile democrației în probleme care vizează securitatea, integritatea națională, afirmarea și păstrarea demnității și identității naționale a românilor din România și din afara granițelor. Vă mulțumesc. (Aplauze)
|