Şedinţa Senatului din 17 decembrie 2007

		Şedinţa a început la ora 15.50. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu şi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Vă propun să începem declaraţiile politice, după care vom intra în ordinea de zi. Domnul senator Chelaru este prezent? Dau cuvântul domnului... (Domnul senator Marin Bobeş solicită cuvântul.) Nu... O să vă dau cuvântul după ce terminăm declaraţiile politice, să mai vină senatori în sală. Haideţi să-l ascultăm pe domnul Bobeş Marin. Domnule senator, vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 3.
		Domnul Marin Bobeş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Începând de joi, 13 decembrie 2007, nu mai sunt membru al Partidului Democrat, urmând ca activitatea de senator s-o desfăşor în Grupul parlamentar al PSD, al cărui membru sunt de astăzi. Vă mulţumesc. (Aplauze)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc, domnule senator Bobeş.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru. Domnule senator, vă rog, tribuna vă aşteaptă. Nu trebuie să puneţi mâna pe Biblie, puteţi vorbi fără...
		Domnul Ioan Chelaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "România perplexă sau pantele deziluziei". Ceea ce mă determină să intervin din nou, de la această tribună, este aproape întotdeauna un gest al puterii sau un şiretlic al acesteia, sau un abuz, sau o expresie a nonsensului. Nu le pot lăsa să treacă nebăgate în seamă, nu-mi pot permite să cad în miopie şi să trec cu vederea. Ca reprezentant al opoziţiei, răfuiala metodică vizavi de puterea activă este firească, dar recunosc că nu asta mă motivează mereu. Mi-a fost dat să aud, în ultima vreme, atâtea inepţii, încât am tendinţa de a abandona orice dispută, de a mă instala în perplexitatea meditativă şi neinteresantă, ca aproape toată ţara, de altfel. Oamenii au renunţat să manifeste interes politic, pentru că sunt epuizaţi, excedaţi, dezamăgiţi peste măsură şi dau impresia că aşa înţeleg să sancţioneze toată clasa politică. Şi tocmai acum, pe acest fond, s-a ridicat la orizont o formaţiune politică de centru-dreapta, care îşi alimentează - de unde, oare?! - iluzia că va forma singură Guvernul după alegerile de anul ce vine. Mă rog, este posibil ca lucrurile să stea tocmai astfel, pentru că amnezia şi lehamitea electoratului pot lăsa necenzurate adevăratele intenţii ale acestei formaţiuni politice, şi veche, şi nouă. Ieri dimineaţă lecturam un consistent material relativ la aranjamentele care au dus către constituirea prin comasare, fuziune, absorbţie sau ce-o mai fi fost, a PD-L-ului. La capitolul proiecte pragmatice am citit şi acum citez: "PD-L susţine modificarea Constituţiei şi militează pentru o naţiune civică, al cărui liant afectiv este patriotismul constituţional". Am încheiat citatul. Presa, printr-un cotidian central, recunoscut ca fiind de dreapta, transferă cititorului textul de mai sus, dar nu dezvăluie autorul. Rămâne să ne imaginăm că este o eminenţă pedelistă, de factură supra kantiană, atât de deştept, încât plutesc ideile prin eter şi sunt imposibil de decriptat. Recunosc că am citit de mai multe ori şi mă aflu şi acum în perplexitate. Aş dori să mă ajute cineva dintre colegii de la PD-L. Salvaţi-mă, vă rog, de ignoranţă, pentru că nu ştiu, n-am orizontul necesar, nici viziunea hermeneutică pentru a-mi reprezenta corect sintagme de genul: "naţiune civică", "liant afectiv" şi "patriotism constituţional". Acum câteva luni, distinşii reprezentanţi ai PD doreau schimbare de regim, din republică parlamentară, în republică prezidenţială. Este foarte posibil ca, din această comasare, fuziune, absorbţie, să fi rezultat un nou tip de înţelepciune politică, mai avansată, avangardistă, originală. Ce pot şti eu? Un alt punct programatic dezvăluit este intenţia viitoare de a desfiinţa judeţele, ca entităţi administrative, şi de a crea zone mai vaste, cu o autonomie lărgită. Nu comentăm, nu avem dileme, dar exprimarea este destul de voalată pentru a da naştere la dispute de pe acum. Şi, în sfârşit, se doreşte - citez: "o economie fără baroni, monopolişti sau oligarhi". Pentru debutul sub o altă siglă sună foarte bine această intenţie, dar care va fi, oare, soarta celebrilor, de pe acum, şacaleţi proprii, pedeliştii, unii nou-născuţi, cu stagiu de numai trei ani în ale capitalismului clientelar? Iată întrebarea! În sfârşit, aşteptăm noi şi noi dezvăluiri de proiecte pentru reforma justiţiei, pentru reformarea clasei politice, pentru dinamizarea şi eficientizarea economiei, alte şi alte bazaconii rostite în vânt, pe care oamenii nu le mai ascultă şi nici nu le mai digeră. Pentru modificarea Constituţiei am şi eu o sugestie - mă rog, cel puţin una - pe care o propun colegilor de la PD-L: ar fi ideal ca preşedintele să poată cumula şi funcţia de premier, prim-ministru sau cum s-o numi, nu mai contează, important este ca toată puterea să fie la preşedinte, ca măcar aceasta să fie un lucru la vedere şi să nu mai existe dubii. Distinşi senatori, chiar dacă nu ne place, este evident că spre asta ne îndreptăm cu paşi repezi. Stimaţi colegi, Ne aflăm în aşteptarea ultimului an din mandatul pe care l-am primit în anul 2004. Nu va fi pentru noi un an mai uşor decât ultimii trei, petrecuţi în această formulă. Parlamentul va continua să fie ţinta de atac susţinut. Aţi văzut, deja, calendare şi fluturaşi cu domnul Băsescu, care are în mâini o mătură şi pe ea este inscripţionat fatidicul şi neplăcutul, pentru Domnia Sa, 322. Să ne consolăm că, deocamdată, cel puţin, nu ţine pe braţe un AG, dar, oricum, tot la zid vom fi puşi cu toţii. O să măture pe jos cu noi, o să se găsească ţepe, o să dea cu noi de pământ. Cunoaştem şi recunoaştem stilul. Aşa înţeleg unii reforma clasei politice. Tot răul s-a strâns în Parlament. Noi suntem cinici, nereprezentativi, somnolenţi, infractori. La noi se strânge cuibul de vipere, noi suntem plaga şi cancerul democraţiei, adversarul binelui ţării. Nu uitaţi însă, nu va trece mult timp şi însăşi societatea civilă, prin reprezentanţii săi, mai mult sau mai puţin consacraţi, va fi pusă la zid. În rău, în îndărătnicie, Parlamentul are acum - nu ne convine să recunoaştem - soarta pe care a avut-o PSD imediat după alegeri. Febrilitatea de a cuceri cât mai multe din atributele puterii conduce la indistincţie între adversari. "Tot ce mi se opune, se aseamănă" - rezultă din subtextul spus, aproape zilnic, de domnul "Băzeus". Oare, după 17 ani de democraţie, este posibil să existe, în România, o experienţă politică atât de puţin coaptă, încât cineva să-şi dorească dinadins să boicoteze disputa şi dialogul democratic între puterile statului? Este posibil ca, după integrarea în Uniunea Europeană, ca stat membru cu drepturi depline, să fim în blocaj instituţional şi în colaps de imagine internaţională? Este posibil! Şi asta ne umple de amărăciune. Parcă nu se mai termină odată tranziţia. Parcă acum 17 ani am pornit, aidoma unui Columb, către o destinaţie imprecisă, himerică. Mereu aflăm altceva decât şi-au dorit copiii şi tinerii aceia care au căzut pentru libertate în decembrie 1989. După atâta timp, reluăm, febril şi agonizant, discuţia despre necesitatea perfecţionării şi modernizării Constituţiei. Actul fundamental poate fi modificat prin dialog politic, aspect asupra căruia trebuie să existe concurs din partea tuturor şi, nu în ultimul rând, asentimentul electoratului, nicidecum prin acţiuni în forţă ale unor factori de putere şi decizie care se manifestă la un moment dat. Mă întreb: mai are puterea de astăzi vreun dram de luciditate? Sinceritate deplină n-a avut niciodată, fie şi numai pentru faptul că s-a desolidarizat, neglijându-i pe simpatizanţii proprii, pe care, în campania din 2004, reuşea să-i strângă cu miile prin pieţe. Oamenii s-au lăsat vrăjiţi de sloganuri, dar s-a văzut cât de repede a abandonat puterea interesul naţional general pentru folosul propriu. Nu cred că se află departe un derapaj electoral care să-i taie aripile pentru guvernarea viitoare, chiar dacă o parte din ea îşi creează acest camuflaj sub altă denumire. În afara faptului că românii nu trăiesc mai bine, se simte în teritoriu o atmosferă de insecuritate şi abandon. De trei ani, nimic nu s-a făcut pentru oameni şi pentru ţară. Oamenii, cetăţenii acestei ţări europene, cel puţin în scripte, cu tratate recent şi orgolios semnate, se uită perplex la micile ecrane, pentru a afla, cotidian, ce se mai poate ivi din cutia Pandorei deschisă la Cotroceni. Ceva îmi spune, însă, că anul 2008 va fi un an al surprizelor. Vom trăi şi vom vedea. Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez sărbători fericite tuturor! Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.
		Dau cuvântul domnului senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Aurel Ardelean.
		Domnul Mario-Ovidiu Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Miercuri 12 decembrie 2007, domnul Băsescu a lansat, a câta oară nu mai ştie nimeni, o serie de atacuri violente la adresa premierului Călin Popescu-Tăriceanu, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu şi a domnului Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro-Democraţia, printr-o declaraţie de presă. Astfel, uitând că subiectul principal al declaraţiei sale de presă era votul uninominal, mai precis decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea unor articole din Legea privind alegerile parlamentare, domnul Băsescu nemulţumit, probabil, de faptul că Asociaţia Pro-Democraţia, autoarea proiectului iniţial, a susţinut varianta de uninominal promovată de Guvern şi nu cea promovată de Domnia Sa, a simţit nevoia să treacă la atacuri personale la adresa preşedintelui onorabilei instituţii. Urmând nefasta deviză care s-a mai spus şi de către cel care a vorbit înainte mea, senatorul Chelaru, "Cine nu-i cu mine este împotriva mea", domnul Băsescu a implicat-o în răfuiala politică pe soţia domnului Pârvulescu, criticând faptul că lucrează la Guvern, ceea ce înseamnă pentru Domnia Sa că domnul Pârvulescu nu este credibil. Să înţeleg că în viziunea Preşedintelui României toţi cei care lucrează la Guvern pentru acest simplu motiv sunt imorali? Că toţi aceştia sunt lipsiţi de credibilitate numai pentru faptul că-şi desfăşoară activitatea în Palatul Victoria? Să înţeleg că domnul Băsescu extinde acum războiul dintre palate şi la nivelul simplilor funcţionari? Este trist şi îngrijorător pentru societatea românească în ansamblul ei, nu mai puţin pentru toată scena noastră politică. Aş mai avea ceva de adăugat în legătură cu declaraţia de presă a domnului preşedinte. Cu tot respectul, ţin să-l anunţ pe domnul Băsescu că 22 minus 16 este egal 6, pentru că domnul Traian Băsescu afirma "am primit 22 de scrisori în care domnul Bogdan Olteanu îmi cerea să promulg legea. Acestea sunt scrisorile, acestea sunt plicurile intacte, în număr de 16, după ce am văzut minciunile pe care le scria în primele cinci". Să mă scuze domnul preşedinte, dar din această, dacă o putem numi aşa, aritmetică cotrocenistă, lipseşte un plic. Poate că primul stătător în stat se visează regizor şi vrea să pună într-o nouă montare capodopera lui Caragiale "O scrisoare pierdută". Nu este un atac personal, domnule Băsescu, este doar o mare dezamăgire. Probabil şi flota dispare în ceaţă atunci când nu ştii să numeri vasele. Închei, trimiţând la morala ce se degajă dintr-o altă operă de excepţie, scrisă de albanezul Ismail Kadare, scriitor încununat cu Nobel-ul pentru literatură, intitulată "Palatul viselor". Scrierea lui Kadare este o teribilă caricatură a totalitarismului în descompunere. Opera lui Kadare descrie cum liderul unui regim totalitar îngrădeşte libertatea supuşilor, controlându-le până şi visele prin intermediul unei instituţii numită "Palatul viselor". Menirea acestei instituţii este să adune visele tuturor supuşilor pentru a le analiza ulterior şi a decide dacă vreunul dintre ele, anunţă un complot la adresa liderului sau a regimului. Eu nu aş vrea să ajungem în situaţia în care să fiu nevoit să-i povestesc domnului Băsescu ce visez eu noaptea. Vreau să-l liniştesc însă, spunându-i că visez un Preşedinte al României care să respecte cetăţenii, pe toţi cetăţenii, instituţiile şi Constituţia. Chiar dacă vă voi dezamăgi, domnule preşedinte, nu vă visez pe dumneavoastră, cel mult îmi bântuiţi din când în când coşmarurile. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.
		Dau cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM. Se pregăteşte domnul senator Ivan Cismaru.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Subiectul declaraţiei politice de astăzi este situaţia actuală a Fundaţiei Emanuil Gojdu, din Budapesta. Patrimoniul Fundaţiei Emanuil Gojdu a avut ca scop clar, definit prin testamentul lăsat de Emanuil Gojdu, finanţarea învăţământului românesc prin acordarea de burse pentru tinerii ce urmau a fi şcoliţi în licee şi universităţi. Cu toate acestea, se pare că destinaţia patrimoniului Fundaţiei este folosită în prezent în alte scopuri. Recent, clădirile lui Emanuil Gojdu din Budapesta au fost renovate şi închiriate pentru activităţi comerciale şi de business. Fundaţia Gojdu ar trebui, dacă ar fi respectat dreptul internaţional, să administreze aproape 9 miliarde de dolari şi repusă în posesia bunurilor din Ungaria, lucru care nu s-a realizat nici până în prezent. O parte din clădirile din centrul Budapestei, care au aparţinut celebrului avocat român Emanuil Gojdu, pe care acesta le-a lăsat prin testament Fundaţiei Gojdu, entitate românească cu sediul la Sibiu, administrată de Mitropolia Ardealului, au fost transformate de către o companie de dezvoltare imobiliară maghiară în sedii de birouri, complex comercial şi parcare subterană. Investiţia este promovată pe piaţa budapestană, uzându-se de notorietatea avocatului Gojdu. "Gojdu Court" este numele unui complex comercial, dezvoltat în capitala Ungariei, Budapesta, prin modernizarea şi refacerea clădirilor istorice din zona centrală a capitalei, care au aparţinut celebrului avocat român. Proiectul cuprinde o amenajare de 60.000 metri pătraţi, din care 12.000 de metri pătraţi sunt ocupaţi de zona comercială, de galerii şi magazine. Restul de spaţii este destinat birourilor sau hotelurilor şi a fost inaugurat în toamna acestui an, cu toate că încă nu este complet reamenajat. Clădirile lui Gojdu sunt amplasate, după cum se cunoaşte, în zona considerată de maghiari "km 0" din punct de vedere al potenţialului de business şi turism, iar dezvoltatorii imobiliari estimează mii de vizitatori pe zi. Potrivit investitorului care îşi promovează proiectul prin mediile economice maghiare, curţile renovate ale proprietăţii Gojdu oferă aceeaşi atmosferă ca şi Vaci Utca, echivalentul Champs-...lysées din Paris şi este nu numai un monument arhitectonic de neegalat, dar şi o sursă de venituri culturale a oraşului, oferind constant evenimente în lanţ. Ansamblul are 249 de apartamente de lux, constituite, atât în fostele curţii ale Gojdu, cât şi în două clădiri vecine, incluse în proiect. "Gojdu Court" este alcătuit din 11 imobile sub care investitorul a amplasat o parcare pe mai multe niveluri, cu peste 250 de locuri pentru maşini. Se pare că pentru statul maghiar, legile internaţionale nu mai au nici o relevanţă. În acest caz fiind clar faptul că asistăm la o încălcare a dreptului la proprietate într-o ţară membră a Uniunii Europene. Dreptul Fundaţiei Gojdu asupra proprietăţilor imobiliare din centrul Budapestei este dovedit oficial, fără existenţa unor inadvertenţe sau dubiu. Emanuil Gojdu a semnat testamentul în prezenţa mai multor avocaţi, notari şi chiar reprezentanţi ai Guvernului maghiar de-atunci, iar detalii ale administrării bunurilor au fost extinse pe o perioadă de 200 de ani. Chiar dacă au fost realizate investiţii, după reintrarea în posesie de către Fundaţia Gojdu a acestor imobile pentru scurt timp, investiţiile realizate deja nu pot fi desfiinţate, ci există posibilitatea de a acorda plata unor redevenţe din profituri. Emanuil Gojdu, prin testamentul său, a avut grijă să le lase tuturor urmaşilor săi bunuri din care să se poată trăi fără grijă, iar cea mai mare parte a averii sale, care între timp a crescut valoric, a fost lăsată în administraţia fundaţiei care-i poartă numele pentru a fi folosită în sprijinul educării tinerilor români. Doamnelor şi domnilor, Este de datoria noastră, faţă de dorinţa testamentară a ilustrului înaintaş Emanuil Gojdu să respectăm dorinţele sale şi această fundaţie să funcţioneze în mod corespunzător, conform legilor europene. De aceste clădiri pot beneficia reprezentanţii minorităţilor românilor din Ungaria, recent am propus chiar Episcopiei din Gyula să-şi mute sediul în aceste clădiri, sediul care actualmente se află în orăşelul Gyula " România, ca şi Ungaria, este ţară membră a Uniunii Europene. Dacă nu vom fi în măsură să soluţionăm această situaţie, prin relaţii interstatale, atunci trebuie să ne adresăm organismelor europene, Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Consider că situaţia patrimoniului Fundaţiei Emanuil Gojdu, pentru a fi rezolvată, necesită implicarea energică a tuturor factorilor de decizie din ţara noastră, inclusiv a Parlamentului României. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.
		Invit la microfon pe domnul senator Ivan Cismaru, din partea Grupului parlamentar PD, se pregăteşte domnul senator Ştefan Mihail Antonie.
		Domnul Ivan Cismaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru început aş vrea să-mi exprim regretul personal pentru plecarea colegului nostru Marin Bobeş, este o decizie personală, trăim într-un stat democratic şi fiecare decide asupra vieţii lui politice. Domnilor colegi de la Partidul Social Democrat, vreau să vă spun că aţi primit un politician de acţiune, un bun coleg şi un om de echipă .(Aplauze) Doamnelor şi domnilor senatori ai României, Mi-am intitulat intervenţia mea de astăzi "Pe voi ce vă interesează?". Noi am fost atenţionaţi de foarte mult timp, şi chiar ameninţaţi de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului că vom fi năpădiţi de pachetul de legi pe care le va lansa. S-au lansat, odată, pe undeva, prin teritoriu, şi acum urmează să fie lansate. De fapt, au fost lansate în Capitala ţării şi noi nu prea ştim, noi fiind Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului. În faţa cui se lansează acest pachet de legi şi ce legi sunt cuprinse în el? Oare Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu al său ministru şi cu ai săi secretari de stat, cu ai săi directori etc. nu ştiu cu ce se ocupă Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului? Dacă nu ştiu, e grav! Dacă nu vor să ştie, este şi mai grav! Trebuie să spun că la nivelul comisiei, în această legislatură, colaborarea a fost şi văd că se doreşte să rămână foarte slabă. Noi ne-am arătat toată disponibilitatea, dar acest lucru nu este suficient. Este foarte important de analizat momentul în care se lansează pachetul de legi sau mai bine zis coletul de legi. Aproximativ la mijlocul lunii decembrie, cu o lună perioadă de dezbatere publică. Cine va face dezbaterea publică? Oricum, noi, parlamentarii fiind în vacanţă şi nedoriţi a ne implica vom putea participa doar dacă vom fi invitaţi şi nu vom putea organiza şi monitoriza noi această dezbatere. Deci, dezbaterile se vor desfăşura în sistem închis între două mese şi două şpriţuri, în mod sigur vor fi încununate de succes, aşa încât acest colet cu legi va fi trimis Parlamentului spre dezbateri şi, probabil, în regim de urgenţă în sesiunea următoare. Noi, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului, vă promitem dumneavoastră, doamnelor şi domnilor colegi, şi promitem întregului sistem de învăţământ că vom analiza cu seriozitatea care ne caracterizează aceste legi, aşa încât ele să cuprindă toate măsurile ce le-am aprobat până în prezent în cadrul acestui for legislativ, precum şi ideile care să reprezinte cu adevărat restructurarea sistemului. Pe noi, chiar ne interesează aceste legi şi am fi dorit ca ele să fie rezultatul unor discuţii şi al unei colaborări între membrii celor două comisii parlamentare, ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, şi specialiştii şi conducerea ministerului. Am fost trataţi cu titlul intervenţiei mele, "Pe voi ce vă interesează?". Considerăm că experienţa didactică şi profesională pe care o avem în sector ne-ar fi permis o abordare deschisă şi mult mai eficientă, cu reprezentanţi ai unităţilor de învăţământ, atât din zona preuniversitară, cât şi din cea universitară, dar cum zarurile au fost aruncate urmează să declanşăm lupta. Cine va câştiga şi cine va pierde din acest mod de abordare a colaborării, rămâne de văzut. Ce pachet de legi novatoare vor fi lansate de managerii necunoscători ai sistemului, rămâne de văzut. Cum pe noi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului ne preocupă tot învăţământul din România şi soarta lui, nu numai pe durata unei legislaturi, vă asigurăm că vom rămâne la fel de minuţioşi şi foarte bine intenţionaţi. Rămâne de văzut!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Invit la microfon pe domnul senator Ştefan Mihail Antonie, senator independent şi se pregăteşte domnul senator Vasile Dîncu.
		Domnul Ştefan Mihail Antonie: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tema declaraţiei mele politice este "Tratatul de la Lisabona", un nou tratat pentru Europa şi România. Doamnelor şi domnilor senatori, unul din evenimentele majore care au marcat săptămâna trecută a fost, cu siguranţă, semnarea tratatului de la Lisabona, pe 13 decembrie 2007, deoarece prin acesta se pune capăt dificultăţilor cu care s-a confruntat Uniunea Europeană, începând cu anul 2005 şi care, indirect, s-au răsfrânt şi asupra ţării noastre. Şefii de stat şi de Guvern ai Uniunii Europene au semnat la Lisabona Tratatul de reformă a instituţiilor europene care înlocuieşte îndelung criticata Constituţie, blocată de Franţa şi Olanda în 2005. Consider că semnarea Tratatului de la Lisabona are o însemnătate extrem de importantă şi o mare semnificaţie pentru Europa, dar şi pentru ţara noastră. Tratatul acordă Uniunii Europene un cadru instituţional stabil menit să facă faţă noilor provocări cum ar fi schimbările climatice, globalizarea, lupta împotriva terorismului, extinderea spaţiului Schengen sau migraţia dinspre Africa. Europa a trebuit să răspundă provocărilor globalizării şi migraţiei care au un impact direct asupra evoluţiei dezvoltării economice. Dezvoltarea economică a ajutat la scoaterea din sărăcie a milioane de oameni din întreaga lume. Cu câţiva ani în urmă ar fi fost imposibil ca lideri europeni să ajungă la un acord asupra unei declaraţii privind globalizarea, pe care acum o sprijină. Astfel, este foarte clar că obiectivele Uniunii Europene nu sunt doar interne, ci şi globale. Una alt aspect care vizează, în mod deosebit ţara noastră se referă la faptul că tratatul oferă caracterul coercitiv al Chartei Europene al Drepturilor Fundamentale care înglobează un număr considerabil de drepturi ale lucrătorilor. Din acest punct de vedere împărtăşesc opinia liderului Grupului PPD din Parlamentul European privind extinderea cooperării poliţieneşti şi judiciare ca o metodă de luptă împotriva traficului cu fiinţe umane şi a emigrării ilegale, dar nicidecum împotriva muncitorilor români cinstiţi care aleg calea Europei în speranţa unui trai mai bun. În concluzie, cred că trebuie să ne promovăm interesele şi valorile în Europa. În România avem resurse umane impresionante, tradiţii extraordinare, capacitatea de a ne adapta şi avantajul de a deţine cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice sofisticate, în special în domeniul informaticii. Mai mult, avem organizaţii libere constituite conform Statutului de drept, iar acest lucru ne dă un mare avantaj. Cu o agendă politică corectă, putem să ne confruntăm cu problemele şi situaţiile care ne-au marcat negativ în ultimele săptămâni. Globalizarea aduce multe provocări, una dintre ele fiind migraţia în masă, un nou fenomen în Europa, cel puţin având în vedere dimensiunea pe care a căpătat-o recent. Aş dori să închei declaraţia mea politică de astăzi prin cuvintele ministrului portughez pentru afaceri europene privind migraţia şi globalizarea despre care a declarat că ar trebui "să fie o sursă de oportunitate şi nu o ameninţare". Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.
		Invit, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Vasile Dîncu, urmează domnul Adrian Păunescu.
		Domnul Vasile Dîncu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Bugetul pe anul 2008 - între logica mijloacelor şi cultura performanţei". Pare abstract acest titlu, dar o să vedeţi, stimaţi colegi, că încerc să mă refer la o problemă care este una foarte actuală. În general, sfârşitul de an ne găseşte în discuţii, dispute, negocieri legate de Bugetul de stat al României. În mod normal, ar trebui să fie o perioadă importantă pentru planificare atât în politică, cât şi în administraţie. În realitate, chiar şi această perioadă, este una care nu iese din trista anormalitate a vieţii politice. Activitatea Guvernului este luată în discuţie de pe poziţii emoţionale legate de interese înguste, câteodată, sau doar din punctul de vedere al unor partizanate politice. Observăm, în discuţiile de la buget, că unii apreciază Guvernul pentru că le acordă protecţie, alţii, pentru că primesc bani direct pe localităţi sau spre judeţele lor pentru drumuri, poduri sau altceva. Unii susţin Guvernul din perspectiva unei spaime privind dictatura prezidenţială, astfel că, în conformitate cu teoria răului cel mic, ne trezim cu susţinători puternici pentru PNL şi Guvernul Tăriceanu, care sacrifică ideologii politice doar pentru un echilibru politic, câteodată gândit cu bună-credinţă. La fel stăm şi cu criticile. Primul-ministru este criticat de foarte mulţi, pentru că i-a eliminat pe alţii de la guvernare din cauza intereselor private care le-au fost afectate. Unii îl critică pentru poziţia ideologică, pentru că este de dreapta, pentru că a impus o măsură sau alta, sau pentru că a făcut sau n-a făcut cine ştie ce proiect drag lor. Stimaţi colegi, nici susţinerile şi nici criticile nu au valoare dacă nu se întemeiază pe o evaluare cât se poate de obiectivă. Atât timp cât vom discuta partinic despre administraţie, ţara va rămâne într-o zonă de subdezvoltare şi politica va fi mai mult un zgomot, iar noi, parlamentarii, ne vom păstra o imagine care nu este justă, dar este o imagine de mutanţi somnolenţi, ce se trezesc doar pentru a vota privilegii. În evaluarea activităţii guvernamentale, folosim foarte rar indicatori care să măsoare performanţa şi calitatea guvernării, iar, în puţine cazuri când se calculează aceşti indicatori, aceştia sunt foarte greu de obţinut dacă eşti parlamentar din opoziţie. De aceea, dragi colegi, daţi-mi voie să fac o scurtă pledoarie pentru folosirea indicatorilor în toate activităţile noastre, inclusiv în activitatea de planificare bugetară. Din nefericire, la noi folosirea indicatorilor de performanţă este doar o vorbă şi mai degrabă un mimetism absolut şi de multe ori folosit inconştient. În anul 2007, ca membri ai Uniunii Europene, ar fi trebuit să facem proiectul de buget al României dintr-o logică schimbată. Să trecem de la o logică a mijloacelor, la o logică a rezultatelor, adică ar fi trebuit să elaborăm proiectul de buget, introducând demersul performanţei pentru a analiza eficacitatea politicilor publice. Din păcate, an de an, vorbim doar despre volumul de mijloace necesare pentru un sector sau pentru un proiect, dar nu punem deloc în discuţie rezultatele concrete obţinute şi nici cele vizate, adică eficacitatea cheltuielilor pe fiecare obiectiv în parte. În ţările europene, când Guvernul vine în Parlament cu proiectul de buget, deputaţii şi senatorii, unde este cazul, trebuie să se pronunţe asupra unui triplu aspect. În primul rând, sunt obligaţi să reflecteze şi să hotărască asupra direcţiilor strategice de organizare a bugetului. În al doilea rând, să evalueze obiectivele de performanţă, dar şi să aprobe sistemul indicatorilor de performanţă. Fiecărui program guvernamental i se asociază obiective care sunt traduse în obiective operaţionale. Pentru fiecare obiectiv operaţional se caută indicatori concreţi, pertinenţi şi fiabili, nu indicatori de cheltuire, ci indicatori de impact pe termen lung, mediu sau scurt, indicatori măsurabili. În plus, indicatorii sunt însoţiţi de valori ţintă, prin care responsabilii de program şi ordonatorii de credite se obligă să realizeze creşterea eficienţei de cheltuire, nu ca la noi unde ministrul educaţiei umblă prin ţară şi critică sau ameninţă primarii că nu pot să cheltuie banii, că nu au cheltuit banii. Nu am auzit încă vreun ministru din vreun Guvern al României care să critice subalternii pentru că au cheltuit ineficient bugetul. Din păcate, lipsa indicatorilor şi puţinătatea lor dovedesc că nu dorim ca activitatea de luare a deciziilor să devină transparentă. Este una din cauzele pentru care suntem în situaţia noastră, pentru că acest cult al indicatorilor înseamnă cultura performanţei. Nici societatea civilă şi nici mass-media nu participă la naşterea unei culturi a performanţei. Comentariile colorate sunt privilegiate faptelor, iar folosirea indicatorilor este prea greoaie şi mai puţin interesantă ca un epitet. Astăzi, Partidul Social-Democrat a făcut un exerciţiu public, cred, de o mare importanţă pentru această cultură a performanţei. Astăzi, Partidul Social-Democrat a lansat un pachet de indicatori care definesc activitatea performanţei guvernamentale pentru ultimii trei ani. Bănuiesc că acest pachet de indicatori nu va fi foarte interesant nici pentru mass-media, nici pentru opinia publică, deşi sunt indicatori obiectivi. Aş putea să spicuiesc doi-trei indicatori de aici, pentru că restul indicatorilor vor fi cuprinşi în declaraţia scrisă, care va fi înregistrată. De exemplu, cei mai bogaţi 300 de români deţin averi care reprezintă 22% din PIB-ul României, iar 3.000.000 de români trăiesc într-un nivel de sărăcie absolută. În 2007, raportul dintre veniturile băneşti realizate de cei mai bogaţi 10% din români şi cei mai săraci 10% din români este de 1 la 17. În perioada 2004-2007 a guvernării Tăriceanu, câştigul salarial mediu net a crescut cu 58%, iar preţurile au crescut cu 19% la energie electrică, cu 63% la energie termică, cu 100% la gazele naturale, cu 79% la canal-salubritate şi aşa mai departe. Mai dau o singură cifră care vorbeşte despre indicatorii de folosire a banilor: Guvernul a folosit 1,1 milioane de euro pentru scrisori adresate pensionarilor. Puteam plăti pensiile lunare pentru 22.000 de pensionari agricultori, care au 50 de euro pensie medie la asigurări, adică toţi pensionarii agricultori din judeţe precum Argeş sau Prahova sau puteam să majorăm cu 3500 numărul de bilete de odihnă şi tratament pentru pensionarii care acum se luptă în faţa instituţiilor care se ocupă cu acest lucru. Stimaţi colegi, aceste date, probabil, că nu vor fi interesante pentru opinia publică. Nici Institutul Naţional de Statistică nu face publice buletine de indicatori de performanţă a guvernării, căci nici un guvern de până acum nu a fost interesat de un asemenea gest de transparenţă, deşi poate că ar trebui să începem de undeva. Colegii de la Partidul Naţional Liberal sau UDMR pot veni cu indicatori care, eventual, să arate buna activitate a Guvernului. Ar fi şi acesta un punct de pornire şi de discuţie. Toţi indicatorii însă ar trebui să fie stabiliţi încă din proiectarea bugetară. Pentru fiecare leu cheltuit să existe indicatori concreţi de măsurare a efectelor. Altfel, nimic nu se va schimba şi Nicolae Ceauşescu va rămâne să conducă în continuare topul politicienilor. Mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu.
		Domnul Adrian Păunescu: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, A vorbit, aici, pe bună dreptate un coleg senator despre situaţia Fundaţiei Gojdu, despre care eu însumi vorbisem, în mai multe rânduri. Am încercat şi, până într-un punct, am reuşit să mă opun acelei monstruoase înţelegeri dintre cele două Guverne, de la Budapesta şi de la Bucureşti, care făcea pierdută averea Gojdu, în schimbul unui ciubuc de câteva sute de mii de euro, cu care să fie scoşi ochii celor interesaţi. Din păcate, domnule preşedinte Văcăroiu, vă spun cu adresă directă şi dumneavoastră, deşi aţi avut înţelegerea şi curajul de a cere să se rezolve lucrurile, prin ceea ce aţi cerut în Biroul permanent (unde am ridicat din nou problema, la ultima noastră întâlnire) nu s-a făcut nimic. Trebuia să se desfăşoare o şedinţă comună a Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă şi a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Nu s-a putut face şi eu vă propun, domnule preşedinte, să fiţi de acord ca fiecare comisie să-şi facă raportul ei şi să judece plenul, pentru că, între timp, repet, monstruoasa înţelegere dintre Guvernul român şi Guvernul maghiar funcţionează. Ceea ce ne-a spus aici domnul senator este perfect adevărat. Eu am ridicat problema şi acum 3 săptămâni, din nou. Se face comerţ ordinar pe seama sudorii şi demnităţii unui mare român care a fost Gojdu. În aceeaşi vreme, copii supradotaţi ai românilor rămân pe viaţă înaintea gărilor de unde nu-i ia nici un tren pentru că nu au cu ce să se urce în trenuri. Aceasta este o chestiune urgentă şi nu putem lăsa generaţiilor viitoare o moştenire de minusuri, o moştenire de haos. Este o neruşinare fără margini, este un atac la adresa siguranţei naţionale ceea ce se întâmplă cu moştenirea Gojdu, nu numai prin ce face Guvernul de la Budapesta, dar şi prin complicitatea Guvernului de la Bucureşti. Se cunoaşte, sper, că nu sunt un pornit, un damblagiu care să ceară mereu căderea Guvernului. Şi nici acum nu asta vreau eu să spun. Vreau să conştientizez, însă, acest Guvern şi pe noul ministru de externe că aşa ceva este inadmisibil, să existe câteva miliarde de euro într-o fundaţie care n-are nici un motiv să nu funcţioneze şi să le laşi colegilor de la Budapesta că vrei tu şi o parte din muşchii tăi, să le laşi acelui Guvern străin, contra oricărei reglementări europene şi nu numai europene. În ultimul copac din Congo - Kinshassa, nu există acest tratament faţă de moştenirea lăsată de un generos, de un mare generos. Reamintesc faptul că pe fondul acestei existenţe de burse au crescut şi s-au iluminat oameni care au săvârşit, în fruntea maselor, marele act al unităţii naţionale de la 1 Decembrie 1918, iar acest act nu l-au săvârşit în noaptea aceea, că au fost ani de puşcărie, ani de inchiziţii, ani de dificultăţi, ani de sacrificii. Toate însă s-au petrecut pentru că a existat şi această Fundaţie Gojdu. Vreau să conştientizez şi în fiecare dintre dumneavoastră importanţa acestei fundaţii. Sunt obligat de conştiinţa mea să salut gestul corect, normal şi demn pe care l-a făcut conducerea României la Bruxelles, în chestiunea Kosovo. Eu am tot vorbit aici - nu sunt singurul - cu câteva zile înainte de plecarea spre acel moment decisiv de la Bruxelles - domnul preşedinte Văcăroiu îşi aminteşte ca şi ceilalţi membrii ai Biroului permanent - cerusem ca Senatul României să ia poziţie împotriva eventualei complicităţi a României cu ideea unei independenţe unilaterale a provinciei Kosovo, şi pentru că ar fi un afront la adresa dialogului, prin felul unilateral în care s-ar declanşa, dar şi pentru că noi trebuie să ştim că tot ce se face, se face ca precedent, ca precedent pentru regiuni istorice ale ţării noastre. Sprijinul pe care-l dau, parcă dezinteresat, unele forţe politice şi etnicoidale din răsăritul Europei independenţei Kosovo este un sprijin pentru propriile lor interese şi pentru spargerea ţărilor din această parte de lume. De aceea, faptul că preşedintele Băsescu, premierul Tăriceanu şi ministrul de externe Cioroianu au mers în aceeaşi direcţie şi au respectat voinţa acestui popor - e drept că era mai bine să-l şi întrebe înainte - dar au respectat voinţa de fond a acestui popor şi voinţa clasei politice de a nu se recunoaşte eventuala independenţă a acestei provincii, merită salutul nostru. Sunt rare asemenea momente şi, cinstit vorbind, le-a stat bine celor trei vorbind aceeaşi limbă. În fond, noi ne-am săturat de mizeria acestei disoluţii. Am cerut, domnule preşedinte, în ocazii diferite, aici şi în Biroul permanent, discutarea gravului afront pe care l-a adus colegul nostru, senatorul Marko Bela, Constituţiei României şi liniştii din această ţară. Am înaintat un document. Tot întreb de el şi văd că se întâmplă ce se întâmplă, din păcate, de obicei, aici, în Balcania ferice, şi anume toate sunt lăsate să curgă, pentru că, oricum, supărarea va trece. Vreau să declar că supărarea nu-mi trece nici acum şi nu-mi va trece niciodată supărarea pe o acţiune antiromânească vădită şi consecventă. Vreau să discutăm aici şi să luăm o poziţie corectă, nu subiectiv-inflamată, nu congestionat-etnicistă, ci o poziţie corectă, europeană în chestiunea pe care a declarat-o domnul senator Markó Belá, contra României. Vă rog, domnule preşedinte, să nu mai amânăm această discuţie. Poate că eu exagerez, dar, în momentul în care un senator al României regretă, în mod public, patria pierdută de el la 1 Decembrie 1918, eu încep să mă întreb dacă patria câştigată de noi la 1 Decembrie 1918 este România sau Atlantida. Vă rog, domnule preşedinte, să ţineţi seama de această rugăminte a mea. Este o perioadă tensionată, o perioadă în care se caută pentru toate vinovăţii. Am ajuns la situaţia ca, de exemplu, Ion Iliescu să fie, pe de o parte, vinovat că el, ca membru al Partidului Comunist Român, nu a făcut destul pentru dărâmarea regimului, până în decembrie 1989; apoi, de alţii, să fie considerat vinovat că a fost în fruntea celor care au dărâmat regimul; şi al treilea lucru, care încă nu s-a spus, dar probabil că va urma, să se vadă de ce a purtat bască atunci când era copil şi să fie vinovat şi pentru aceasta. Sunt chestiuni absurde. Forţele politice mai degrabă s-ar concentra pe perspectiva la care avem dreptul, decât să tot incrimineze oameni care şi-au trecut viaţa în contul acestei ţări. Putem avea orice părere despre Ion Iliescu, despre oricine, dar intrarea permanentă în zona penală, cu gândul de a-i linişti şi de a-i micşora pe oamenii care au în ei simţul echilibrului şi au dovedit că, atunci când au condus ţara, marile nenorociri de azi ne-au ocolit, deşi, desigur, putem crede că se puteau face încă multe alte lucruri bune, reprezintă, după părerea mea, o nemeritat răsplată negativă, cu atât mai mult cu cât suntem chiar la începutul perioadei decembriste care ne aminteşte de decembrie 1989. Din Basarabia aflăm că domnul Voronin ne consideră cel mai mare inamic al săuşi, tot pe aceeaşi filă de ştiri, aflăm că ministrul afacerilor externe de la Chişinău susţine că Rusia nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate faţă de Republica Moldova şi că nu şi-a retras toate trupele din Moldova. Nici nu mai trebuia spusă a doua ştire, era evident din prima, din ceea ce afirmă domnul Voronin, că trupele Moscovei sunt încă în Moldova. Pentru că este evident că un om, sub talpa unei anumite cizme, eventual, sigur, cizma se poate schimba într-un pantof modern, are această reacţie, vrea să-şi dovedească excesul de zel şi pune între România şi partea ei de răsărit un ocean de ură şi de incompatibilităţi. Protestez împotriva acestei deşănţate politici antiromâneşti a domnului respectiv. Sigur că, între timp, Consiliul Naţional al Audiovizualului a lansat şi un raport cu privire la calitatea limbii române. Este un dezastru felul în care se vorbeşte limba română, mai ales în mass-media. S-a ajuns la situaţia ca fete cu ochi frumoşi şi uneori şi cu sâni frumoşi să vorbească, de exemplu, despre sfârşitul de week-end. Am auzit şi pe unii membri ai Guvernului vorbind despre deontologia profesională. Ar fi, oarecum, exagerat. Poate este prea mult. Deontologia este suficientă, nu este nevoie să fie subliniat caracterul profesional al deontologiei. Expulzarea din Republica Moldova a doi diplomaţi români reprezintă, iarăşi, un afront la adresa noastră şi, mai ales, la adresa moliciunii noastră. Încă o dată, aş vrea să-i amintesc preşedintelui Băsescu că l-a atacat, acum trei ani, pe preşedintele Iliescu, în mod violent, pentru politica faţă de Republica Moldova, şi i-a găsit o mare vină în faptul că relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău nu s-au dezvoltat corespunzător. Şi eu l-am criticat, mereu, pe preşedintele Iliescu pentru o oarecare ezitare în relaţiile cu Moldova, dar iată ce se dovedeşte, azi, că poate fi şi mai rău şi că degeaba preşedintele Băsescu este foarte exigent cu alţii. Să ne arate dumnealui ce paşi înainte s-au făcut în cei trei ani de când conduce dumnealui această ţară în relaţiile cu Republica Moldova. Care sunt progresele? Că se ajunge la situaţia umilitoare de a fi expulzaţi doi diplomaţi români? Voronin este în stare să expulzeze întregul popor român din Moldova, pentru a putea scrie în singurătate elegia polcovnicului roşu. Dar ce am făcut noi şi de ce trebuia, încă o dată, demonizat Ion Iliescu, când se dovedeşte că nu de la el şi nu de aici vine răul cel mare, ci de sub cizma care stă (direct sau prin umbra ei) pe capul polcovnicului roşu. Doamnelor şi domnilor senatori, Ne putem întreba, în acest decembrie 2007: ce s-a făcut din Decembrie 1989 încoace? S-au făcut, desigur, şi lucruri bune. S-au obţinut rezultate remarcabile în unele privinţe. Însă, din păcate, chestiunile de fond, cele pentru care s-a revoltat acest popor, nu s-au rezolvat. Dimpotrivă, unele dintre ele au devenit şi mai grave. Foarte gravă este polarizarea la care s-a ajuns, şi nu pentru că s-ar fi îmbogăţit unii, acesta este un fapt remarcabil şi care poate fi şi salutat, ci pentru că au sărăcit milioane şi milioane. Am mai spus-o, o spun şi acum, "urechile măgarului nu trebuie să crească din scurtarea picioarelor măgarului". Jos e greu şi eu semnalez faptul că e o stare de nelinişte, de nemulţumire, care s-ar putea transforma într-o nouă ridicare a oamenilor pentru drepturile lor. Urmăriţi, vă rog, ce se întâmplă în locurile în care pensionarii sunt umiliţi şi batjocoriţi pentru o bucată de carne sau pentru un bilet la tratament. Aşa ceva nu trebuia să se mai întâmple. De aceea au avut loc schimbările din România, pentru a se crea o altă relaţie între oameni. Polarizarea în domeniul social este catastrofală. Oamenii nu ştiu, în momentul de faţă, către ce să îndrepte protestul lor. Cum prind un ales, cum îl înjură. Nu mai au o singură ţintă, Nicolae Ceauşescu, Au mai multe ţinte şi asta pentru că protestul nu mai e violent, ni se pare nouă un câştig. Este un câştig momentan. Oamenii îşi vor da seama că trebuie să facă neapărat ceva, pentru ca noi, aşa cum spunea bine domnul senator Vasile Dâncu, cu care, în această privinţă, sunt de acord, "să nu devenim nişte mutanţi somnolenţi". Foarte bună formula. "Mutanţi somnolenţi". Dar, în acelaşi timp, nici nu putem, dragă domnule coleg, să transformăm diferenţele ideologice în prăpăstii între noi. Şi, într-adevăr, există o politică a răului mai mic, din care şi eu mă revendic. Nu o criticaţi. Eu cred invers şi anume că trebuie să ducem, noi ca partid, noi ca grup parlamentar, o politică a răului mai mic, în eventualele noastre alianţe. Asta, repet, nu înseamnă că trebuie să privim ca nişte "mutanţi somnolenţi" starea cumplită în care se găsesc milioane de oameni. Această chestiune ne va costa şi începe să ne coste şi la vot. Faptul că oamenii nu mai vin la vot e o dovadă că noi nu am dus la împlinire revendicările de fond ale lui Decembrie 1989.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Poate încheiaţi, domnule senator.
		Domnul Adrian Păunescu: Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru faptul că m-aţi readus în realitate.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Avem multe probleme azi.
		Domnul Adrian Păunescu: Repet, nemulţumirea de astăzi este mai difuză, dar nu e mai mică. Repet, cuceririle sociale s-au prăbuşit. Gratuitatea învăţământului, gratuitatea sănătăţii şi celelalte nu pot fi călcate în picioare, numai că vrea cineva ca toată perioada veche să pară neagră şi niciunul dintre cei care au muncit în acea perioadă să nu aibă justificare pentru faptul că a fost în această bătălie, mulţi dintre ei de partea binelui, cum au fost e drept, unii şi de partea răului. Unde este economia? Unde este ştiinţa românească? Se întâmplă ceea ce trebuia să se întâmple cu cultura naţională? Sărăcia e un ideal? Ce se întâmplă cu starea de spirit din societate? Acestea nu sunt tot în contul nostru? Egoismul abject poate să se opună colectivismului abject? Nu! Mai există şi calea acelei solidarităţi a valorilor şi a valorilor morale şi calea asta am uitat-o. Nu era bună presa de stat, dar e bună presa de violent interes personal în care acţionează, disimulat, mai cu seamă, private costuri economice care nu dau voie, până la capăt, libertăţii de opinie. Este o libertate de opinie dirijată. Acestea toate nu trebuie uitate. Faptul că politica se bagă peste tot este un semn bun? Faptul că stagnăm, faptul că familiile româneşti sunt risipite în Occident, de dorul pâinii iar copiii cresc oricum, acasă, înseamnă neapărat un progres? Poate că, pe moment, este un progres pentru bugetul, şi aşa sărac al României, dar nu cred că aspiraţia poporului român a fost să culeagă căpşuni în Spania şi să ajungă în marginea marilor oraşe italiene.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Poate încheiaţi, domnule senator.
		Domnul Adrian Păunescu: Închei, domnule preşedinte, într-un minut.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rugăm foarte mult.
		Domnul Adrian Păunescu: Ultima chestiune pe care vreau s-o spun, pentru că merită spusă, este că o acţiune, despre care a vorbit aici şi colegul nostru, admirabilul nostru coleg, senatorul Otilian Neagoe, şi anume, Agenţia Naţională a Muntelui şi-a desfăşurat cu bine lucrările, dar a primit vestea proastă că, în bugetul pe 2008, ea nu există, deşi este o agenţie aprobată prin lege. Probabil, dorim să se dărâme munţii pe noi, să se pustiască satele României, din zona de munte, să treacă direct la orfelinate şi totul să fie în contul progresului nostru de natură ideologică. Mai este un aspect. I s-a cerut Serbiei...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator, vă rog mult de tot să înţelegeţi. Avem un program şi mai sunt vorbitori.
		Domnul Adrian Păunescu: Da, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog mult.
		Domnul Adrian Păunescu: Da. I s-a cerut Serbiei să cedeze, în problema Kosovo, pentru că, astfel, va intra în vederile Uniunii Europene. Eu propun mai mult decât atât: conducerea Serbiei să cedeze Belgradul şi, atunci, va ajunge la conducerea Uniunii Europene. Sau Serbia să cedeze Serbia şi, atunci, îi putem organiza un parastas gratuit, la nivel european. Cum acest an aproape că şi trece, la întâi ianuarie mă rog să vină, 1 Decembrie din anul sfânt o mie nouă sute optsprezece. (Aplauze)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Dau cuvântul domnului senator Ion Iliescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
		Domnul Ion Iliescu: Doamnelor şi domnilor, Dragi colegi, săptămâna aceasta are o deosebită încărcătură şi semnificaţie pentru istoria noastră naţională. Se împlinesc 18 ani de la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Această victorie, precum ştim, s-a obţinut cu un greu tribut de sânge, iar ziua de astăzi, 17 decembrie, marchează 18 ani de la începutul acţiunii de reprimare a demonstranţilor de la Timişoara, care a continuat şi în zilele următoare, până pe 20 decembrie, odată cu ieşirea masivă a muncitorimii timişorene şi, apoi, a întregii populaţii pe străzile oraşului, ceea ce a obligat armata să fraternizeze cu populaţia. Acelaşi fenomen s-a repetat şi în Bucureşti. După încercarea de reprimare a tinerilor temerari care au construit baricada de la Intercontinental, din noaptea de 21 decembrie 1989, ieşirea muncitorimii bucureştene de la periferiile oraşului şi îndreptarea unor coloane masive spre centrul oraşului l-au forţat pe Ceauşescu să părăsească clădirea Comitetului Central, să fugă cu elicopterul, imagine care a devenit simbol al victoriei Revoluţiei Române. Sigur că aceşti 18 ani ne impun şi un bilanţ, aşa cum propunea domnul senator Păunescu. Putem constata că, din păcate, perdanţii transformărilor pe care le-a cunoscut România în aceşti 18 ani sunt mai mulţi decât beneficiarii acestor transformări, dar acum nu despre acest bilanţ vreau să mă ocup şi vreau să mă limitez la o propunere pe care o fac Senatului României, membrilor Senatului, să păstrăm un moment de reculegere în memoria celor care s-au sacrificat pentru victoria Revoluţiei Române. (Se păstrează un moment de reculegere) Vă mulţumesc.
		Declaraţie politică neprezentată în plenul Senatului, intitulată "Domeniul educaţiei - un nou eşec al guvernării de dreapta".
		Domnul Ion Vărgău: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Integrarea în Uniunea Europeană a însemnat pentru mulţi o nouă speranţă în domeniul economic şi social, în care au crezut, gândindu-se că le va aduce un trai mai bun şi condiţii de viaţă civilizate. Toţi românii îşi doresc o educaţie şi un viitor mai bun pentru copiii lor, dar, din păcate, învăţământul românesc este încă foarte departe de europenizare. În acest moment, la nivel naţional, sistemul de învăţământ se confruntă cu o criză şi spun criză, deoarece problemele sunt multiple: deficit de cadre didactice calificate, şcoli insalubre şi lipsite de cele mai elementare dotări necesare desfăşurării actului educaţional în condiţii optime, deficit de creşe şi grădiniţe, abandonul şcolar, iar în ultima perioadă, lipsa de încredere în sistemul de evaluare a elevilor clasei a VIII-a, care sunt din ce în ce mai derutaţi, simţind permanent o notă de subiectivitate în procesul de evaluare. Din păcate, statisticile arată că şi în acest an au fost încadraţi mulţi profesori necalificaţi deoarece unii nu au promovat examenul de titularizare, iar foarte mulţi nu s-au prezentat la catedră şi au încercat o reorientare profesională, nefiind motivaţi financiar. La nivelul judeţului Tulcea, şi nu numai, locurile în grădiniţe şi creşe sunt insuficiente, iar acest deficit de locuri se înregistrează de câţiva ani în toată ţara, deşi natalitatea nu a avut o creştere spectaculoasă. Toate aceste aspecte se întâmplă într-o ţară europeană unde învăţământul trebuie promovat şi susţinut, iar calitatea actului educaţional trebuie să fie pentru Guvern şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului prioritatea numărul unu. În cei trei ani au avut loc cele mai ample greve din sistemul de învăţământ. Au protestat atât cadrele didactice, personalul auxiliar, cercetătorii, cât şi studenţii - care au introdus acţiune în instanţă împotriva ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului - şi, cu toate acestea, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a refuzat permanent să promoveze descentralizarea în învăţământ pentru ca funcţionarii din minister şi inspectorate să nu-şi piardă privilegiile. Întreaga ţară se confruntă cu o situaţie dezastruoasă în ceea ce priveşte dotarea unităţilor şcolare, în special în mediul rural: mai mult de 50% dintre unităţile de învăţământ nu au fost avizate medico-sanitar; multe unităţi şcolare nu au sistem de încălzire, surse de iluminat şi grupuri sanitare; abandonul şcolar a crescut de două ori în ultimii trei ani - copiii ai căror părinţi muncesc în ţări europene părăsesc, în mare parte, şcoala; microbuzele şcolare achiziţionate pentru transportul elevilor nu pot fi utilizate din cauza drumurilor impracticabile din mediul rural sau a lipsei de motorină, fapt ce a condus la desfiinţarea a zeci de şcoli din mediul rural. Dureros este faptul că sunt localităţi din mediul rural care nu au şcoli, iar copiii sunt nevoiţi să se deplaseze zeci de kilometri pentru a ajunge la o şcoală din apropiere. Doar 15 - 20% dintre elevii din mediul rural merg la liceu şi doar 2 - 5% urmează studii superioare. Acest lucru este inacceptabil, având în vedere faptul că toţi copiii trebuie să aibă dreptul la educaţie şi nu trebuie să trăiască mereu cu sentimentul că, faţă de alţi colegi de-ai lor, ei sunt privaţi de acest drept dacă nu depun eforturi suplimentare. De curând a avut loc evaluarea elevilor clasei a VIII-a, prin intermediul tezei unice. S-a vehiculat ideea că subiectele s-au ştiut dinainte, fapt ce i-a dezamăgit atât pe elevi, cât şi pe părinţi şi a creat o oarecare lipsă de motivare în acest sens. De-a lungul celor trei ani de guvernare, la nivelul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului au venit şi au plecat mai mulţi miniştri, dar problemele învăţământului românesc au rămas mereu aceleaşi. S-au schimbat foarte multe legi în domeniul educaţiei, însă niciuna nu a fost potrivită pentru sistemul românesc de învăţământ şi ceea ce susţin acum este confirmat de faptul că problemele au rămas aceleaşi, iar cadrele didactice calificate părăsesc în continuare sistemul educaţional, migrând spre alte domenii mai bine plătite. În 2006, peste 9000 de profesori au renunţat la catedră şi s-au îndreptat spre slujbe mai bine plătite, iar în 2007, numărul celor care au părăsit sistemul a crescut peste 10000. Se vorbeşte tot mai mult despre un pachet de legi ale educaţiei, cercetării şi tineretului şi fiecare ministru aflat la cârma ministerului propunea de fiecare dată, cu o notă plină de optimism, o creştere calitativă în domeniul educaţiei, însă nimic din ce s-a propus nu s-a concretizat. În iulie 2007, preşedintele Băsescu propunea o analiză a problemelor din învăţământ cu toţi factorii responsabili din domeniul educaţiei. S-a constituit şi o Comisie prezidenţială pe probleme de educaţie în care se discută mult despre Pactul Naţional pentru Educaţie, însă totul rămâne doar o simplă dezbatere care se doreşte a fi o cosmetizare a imaginii politice a preşedintelui sau a partidelor pe care le păstoreşte: PD, PLD şi PD-L - nici Domnia Sa nu mai ştie care. Cert este că nici profesorii, nici elevii, nici părinţii nu mai înţeleg nimic, ştiu doar că în domeniul educaţiei s-au promis multe şi nu s-a rezolvat nimic. Puterea de dreapta refuză semnarea unui Pact Naţional pentru Educaţie şi Cercetare, prin care să fie depolitizate strategiile pentru acest domeniu, ilustrând incapacitatea de a avea o viziune integrată a reformei în domeniile esenţiale ale vieţii, aşa cum este cel al educaţiei.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Încheiem, stimaţi colegi, declaraţiile politice aici.
		Lucrările şedinţei de astăzi vor fi conduse de mine, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu şi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului. Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi. Sunt obiecţii? Da, domnule senator Funar, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, În Biroul permanent al Senatului, dumneavoastră, domnule preşedinte, aţi stabilit şi membrii Biroului permanent v-au secondat, să se vină până astăzi cu raportul suplimentar al celor două comisii (Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări) la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.183/2005 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu". Distinsul nostru coleg, domnul senator Păunescu, ne-a făcut o propunere. Astăzi este, probabil, ultima luni din acest an când suntem în acest cadru. Am constatat că, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, a existat rea-voinţă, nu avem raportul şi se amână, probabil, până în luna februarie 2008. V-aş ruga, domnule preşedinte, înainte de a vota ordinea de zi, să-l întrebaţi pe preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări de ce a tras din nou de timp. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. O să-l întrebăm imediat. Mai sunt probleme la ordinea de zi? Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată. Rog toată lumea să voteze. Dacă nu, opresc calculatorul. Suntem 70 de senatori prezenţi în sală şi votează 55 de senatori. Dacă se repetă aceeaşi poveste, şi o serie de colegi nu vor să voteze, "pentru", "contra", se abţin sau cum doresc dumnealor, vom trece la votul prin ridicare de mână. Sunt obiecţii la programul de lucru? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Cu 59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, programul de lucru a fost aprobat. Stimaţi colegi, pentru această săptămână, începând de mâine dimineaţă, de la ora 9,00 până la ora 22,00, în fiecare zi, până vineri inclusiv, cu o pauză de două ore, de la ora 13,00 la ora 15,00, vom dezbate bugetul de stat şi bugetul de asigurări sociale, la care se adaugă o serie de probleme urgente care au fost aprobate astăzi de Birourile permanente reunite. Sâmbătă, activităţi în circumscripţii electorale şi, bineînţeles, în cursul zilei de joi vom lua decizia, împreună cu Camera Deputaţilor, în legătură cu programul pentru săptămâna de după Crăciun, 27 - 30.12.2007. De fiecare dată începem cu o oră şi jumătate mai târziu programul nostru.
		Stimaţi colegi, trecem la punctul 2 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 31 mai 2007. Da, vă rog, domnule senator.
		Domnul Petru Nicolae Ioţcu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, vreau să fac un anunţ. Începând de astăzi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat îşi schimbă denumirea în Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Senat. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, acest lucru nu-l faceţi în plenul Senatului, ci veniţi cu o cerere scrisă la Biroul permanent şi, după ce veniţi mâine la Biroul permanent, vom vedea. Vă rog foarte mult. Stimate coleg, v-am înregistrat, mai mult de atât nu am ce să fac. (Rumoare în sală) Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Petru Nicolae Ioţcu: Vă rog să aplicaţi aceeaşi procedură care a fost aplicată şi Partidului Conservator, pentru că am stenograma din care reiese că s-a făcut în acelaşi mod schimbarea numelui, în plen, fără nicio hârtie la Biroul permanent al Senatului.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Eu vă spun care este procedura. Vă adresaţi Biroului permanent, iar Biroul permanent ia act scris de acest lucru. Vom analiza în ce măsură este un partid nou sau nu, un grup nou sau nu. Domnule senator Berceanu, am luat act, ce doriţi mai mult?
		Domnul Radu Mircea Berceanu: Pe procedură, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, nicăieri în Regulament nu este prevăzut faptul că trebuie să depunem o cerere scrisă în acest sens. De altfel, nici nu am avea cui să ne adresăm. O cerere înseamnă să soliciţi ceva. Aici este cazul unui anunţ. Toate grupurile parlamentare au făcut astfel de anunţuri. Există şi acest precedent, există mai demult şi alte precedente. Grupurile parlamentare anunţă în plen anumite lucruri, cum ar fi: titulatura, conducerea grupului, schimbările ş.a.m.d. Nu trebuie să ceară Biroului permanent ceva, pentru că nu este o cerere, ci este un anunţ. Este un drept al grupului parlamentar să se intituleze în felul acesta. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, inclusiv modificările nominale în grupuri, schimbarea denumirilor, ş.a.m.d., toate trec prin Biroul permanent. Nu dezvoltaţi o altă procedură.
		Domnul senator, doriţi să spuneţi că Partidul Liberal Democrat se uneşte cu Partidul Democrat? Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Flutur: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca să fie complet anunţul, vreau să vă informez în plenul Senatului, în calitate de senator independent, eu şi alţi colegi de-ai mei, dar anunţ pentru mine că voi activa în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal începând de astăzi.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Am înţeles. Domnul senator Cinteză.
		Domnul Mircea Cinteză: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În calitate de senator independent, vreau să vă anunţ că, începând de astăzi, doresc şi eu să activez în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal. Vă mulţumesc. (Râsete în sală)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, nu este nimic de râs aici. Vreţi să dăm cuvântul la toţi foştii PD-işti şi PLD-işti, să spună acelaşi lucru? Dacă vreţi o părere personală - o să discutăm - toţi sunteţi senatori independenţi. Vom vedea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, stimate coleg. Din această cauză v-am spus că va trebui să vă adresaţi întâi Biroului permanent.
		Domnul senator Funar.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Permiteţi-mi să le reamintesc colegilor, care se bucură şi au dat năvală la microfon, că noi am depus cu toţii un jurământ, să respectăm legea. În baza legii partidelor politice, PD-L-ul apare după ce este înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti. Până atunci, este un partid prezidenţial, născut la comandă, l-am văzut la televizor, dar legea este lege, trebuie respectată. După ce s-au înregistrat, mai departe se decide în Biroul permanent, cum aţi stabilit corect. Până atunci, aşteptăm să se înregistreze conform legii. Le dorim succes. Mulţumesc.
		Domnul Viorel Arion (din sală): Domnule preşedinte, doresc să iau şi eu cuvântul.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Arion, microfonul 1.
		Domnul Viorel Arion: Mulţumesc. Vreau să anunţ şi eu în plenul Senatului că, de astăzi, încetez activitatea ca senator independent şi voi activa în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vreau să vă spun că puteţi activa, conform Regulamentului, dar tot senator independent sunteţi, ca să fie foarte clar, să nu fie niciun fel de dubiu.
		Domnul senator Eckstein, microfonul 2. Să nu spuneţi acelaşi lucru, pentru că nu vă cred. (Râsete în sală)
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Eu ştiu că vă aşteptaţi să spun că mă înscriu şi eu la PD-L. Nu este cazul. Aici, litera şi spiritul Regulamentului fac ca principiul de organizare a Senatului, al grupurilor parlamentare să fie rezultatul alegerilor în urma cărora am obţinut un mandat de senator. Ca atare, această problemă organizatorică a celor două partide care s-au hotărât să-şi unească destinele, este o problemă juridică în care, fără doar şi poate, Biroul permanent este în măsură să facă o propunere plenului Senatului. Cred că şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări are un punct de vedere de exprimat. Eu cred că trebuie să luăm act de dorinţa unor colegi de a scăpa de statutul de independent, dar care nu este creatoare de drepturi. Este o afirmaţie făcută în public şi nimic mai mult, fără consecinţe juridice.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Berceanu.
		Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule preşedinte, probabil că nu se ştie sau nu se înţelege exact despre ce este vorba. Grupul parlamentar al Partidului Democrat doreşte să-şi facă o modificare de nume. Nu are nicio legătură această chestiune cu existenţa unui partid înregistrat sau neînregistrat. Grupul parlamentar al PD din Senat, acel care a fost, fără alte drepturi, fără drepturi noi, fără alte persoane sau orice altceva, doreşte să-şi schimbe numele din Grupul parlamentar al Partidului Democrat în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, atâta tot. Nu există nici un fel de prevedere în Regulament, care să împiedice aşa ceva. Nu are nicio importanţă dacă acest partid există sau nu există. Sunt aceiaşi senatori care au intrat în Parlament, au drepturile lor, partidul este partid parlamentar şi dacă grupul doreşte să-şi schimbe numele trebuie să aibă acest drept, aşa cum Grupul parlamentar al PUR şi-a schimbat denumirea din Grupul Umanist în Grupul Partidului Conservator. (Rumoare în sală. Discuţii) Nu are nicio legătură. În primul rând, în momentul în care s-a produs această schimbare de nume, când s-a făcut declaraţia, vă rog să vă uitaţi la date, nu era înregistrat partidul. Aţi avut dreptate. Puteaţi să vă schimbaţi numele grupului. Aţi avut congresul sâmbătă şi aţi făcut această declaraţie luni, când nu ere înregistrat partidul, dar aţi avut dreptate, nu are nicio legătură. Un grup parlamentar existent în Senat poate să-şi modifice numele " Este dreptul său să-şi dea un anumit nume. Atâta vreme cât nu încearcă să reprezinte un partid care nu a participat la alegeri, are dreptul să-şi ia ce nume doreşte, iar noi dorim să avem numele Grupul Partidului Democrat Liberal. După aceasta, dacă nişte senatori independenţi doresc să activeze ca independenţi în cadrul grupului, lucru care nu măreşte nici drepturile grupului, nici alte utilităţi ale grupului, au dreptul să o facă. Aşa cum puteau să adere ca independenţi la oricare alt grup, pot adera ca independenţi şi la acest grup. Cred că nu este niciun fel de legătură între ceea ce discutăm noi aici şi probleme juridice ....
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator. Pierdem timpul. Vă rog eu mult.
		Domnul Adrian Păunescu (din sală): Sâmbătă ce a fost?
		Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule preşedinte eu nu cred că dumneavoastră aveţi căderea să stabiliţi când pierdem timpul şi când nu. Dacă dumneavoastră nu făceaţi comentariile pe care le-aţi făcut, aşa cum atunci când un reprezentant al Grupului parlamentar Umanist a venit la microfon şi a spus "de astăzi dorim să ne numim Grupul Partidului Conservator" şi nu a fost niciun fel de problemă, putea şi acum să fie acelaşi lucru, dar dumneavoastră vreţi să interpretaţi sau să vă spuneţi părerile personale, ceea ce nu cred că este în regulă. Noi avem aici nişte drepturi, care sunt consfinţite de Constituţie, de Regulament şi nu puteţi dincolo de aceste drepturi sau sub aceste drepturi să facă oricine tot felul de comentarii.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg am înţeles perfect. Deci exprimarea mea de acum va fi aşa. Are cuvântul domnul Breceanu de la Grupul PD-L aparţinând Partidului Democrat. Am înţeles bine. Da? O să discutăm la Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări toate treburile astea. Domnul senator Tărăcilă.
		Domnul Radu Mircea Berceanu: Cum doriţi dumneavoastră domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vom clarifica prin Comisia juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Domnule Tărăcilă vă rog, microfonul 3.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, sigur că astăzi se pare că este ultima şedinţă de plen a Senatului şi avem extrem de multe legi, pe care vom încerca să le finalizăm, totuşi, ca până la viitoarea şedinţă să încercăm să clarificăm câteva lucruri, îi rog pe colegii din Prtidul Democrat să recitească prevederile art.16 alin.7. "Constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau care să poarte denumirea unui partid, a unei organizaţii a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, a unei alianţe electorale sau alianţe politice ce nu au obţinut mandate de senator în alegeri este interzisă".
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi ...(Discuţii în sală). Vă rog să păstraţi linişte. Deci, domnule Berceanu, putem spune grupul gospodinelor, dar suntem de la Partidul Democrat, până nu se înregistrează. Domnul Gavrilă Vasilescu, vă rog microfonul 3.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc domnule preşedinte. Domnule preşedinte, vreau să dau un răspuns colegilor care fac analogie cu Partidul Conservator şi cu ceea ce se propune aici să acceptăm. Partidul Conservator nu a făcut altceva decât să-şi schimbe denumirea din Partidul Umanist din România în Partidul Conservator. În situaţia care ne este prezentată azi au loc nişte fuziuni, sunt cu totul şi cu totul alte situaţii în care, pe bună dreptate va trebui să se facă o dovadă că justiţia, pe noua denumire şi cu tot ceea ce se constituie între două formaţiuni politice, acceptă şi se dă o hotărâre în acest sens. Deci nu comparaţi cu conservatorii, că nu aveţi aceeaşi situaţie, domnilor. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Gheorghe Constantin.
		Domnul Constantin Gheorghe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, văd că s-au născut anumite polemici, situaţia este identică cu a Partidului Conservator. Forul de conducere al partidului nostru a hotărât schimbarea denumirii, la asta ne referim. Ce va urma după aceea, că vom absorbi verzii, albaştrii, ecologiştii, e cu totul altă problemă. Noi vrem să anunţăm schimbarea denumirii cum au anunţat şi conservatorii. Ulterior şi conservatorii au fuzionat prin absorbţie cu nişte partide mici şi asta nu mai contează. Deci noi am hotărât sâmbătă schimbarea denumirii. Nu constituim un grup nou, doar anunţăm schimbarea denumirii, atât. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Gheorghe Constantin, sunteţi senator independent. În numele cui aţi vorbit? Care noi? În numele cui ca senator independent ? (Rumoare în sală).
		Domnul Constantin Gheorghe: Numai puţin dacă îmi permiteţi. Dacă luaţi stenograma din luna mai, veţi vedea că sunt senator independent afiliat Grupului parlamentar al PD. Acest fapt este consemnat în stenogramă. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Ştiu, dar nu vorbiţi în numele grupului. Domnule senator Pascu, vă rog.
		Domnul Corneliu Pascu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să-i întreb pe colegii de la Partidul Democrat dacă le este ruşine de actul pe care l-au făcut, deoarece în ziare au declarat că s-au unit cu Partidul Liberal Democrat.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Şerban Nicolae, aveţi cuvântul.
		Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc domnule preşedinte. Cu toată deferinţa faţă de ceilalţi colegi, care s-au înscris la cuvânt, vă rog, să supuneţi la vot sistarea dezbaterilor pe această chestiune, având în vedere că nu avem ce să decidem. Am luat act, dânşii oricum pot vota cum doresc, vom discuta aceste chestiuni pe procedura regulamentară, pe care aţi amintit-o, mai întâi la Biroul permanent, după care vom discuta în plen, de aceea vă propun sistarea dezbaterilor pe această chestiune şi să trecem la procedurile legislative. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Doamna senator Rodica Stănoiu, vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 3. Cu domnul Rădoi am înţeles, spune că a hotărât să treacă. Domnule Rădoi felicitări!
		Doamna Mihaela Rodica Stănoiu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, pe mine mă interesează în această situaţie numai argumentele ca atare. A invoca situaţia Partidului Conservator, este foarte bine, dar, atunci nu au fost obiecţii. A-l invoca ca precedent, precedentul nu este obligatoriu. Este o chestiune de curtuazie, de înţelegere, dar nu este obligatorie. Dacă atunci nu a fost cum trebuie, dar nu s-a invocat, a trecut, asta nu înseamnă că ne obligă. Deci, eu spun, Comisia juridică de numiri, disciplină imunităţi şi validări...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule Rădoi, vă rog.
		Domnul Ovidiu Rădoi: Mulţumesc domnule preşedinte. Vreau să anunţ şi eu plenul Senatului că voi activa ca senator independent în Grupul parlamentar al PD-L. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Szabó.
		Domnul Szabó Károly Ferenc: Domnule preşedinte, Onorat senat, de bună seamă, anunţurile care se fac aici trebuie consemnate ca atare şi nimeni nu are nici o oprelişte regulamentară în a face un astfel de anunţ, ba chiar este bine că o face şi noi facem bine dacă luăm act de aceste anunţuri. Ele nu schimbă cu nimic situaţia celor care, părăsind un grup parlamentar, şi-au pierdut dreptul de a-şi forma altul. Nu vreau să intru în fond, dar vreau să spun că există o formaţiune în Parlamentul României, una singură, care nu şi-a schimbat denumirea din 1990 până astăzi şi eu cu mândrie sunt... dar vreau să vă propun respectuos domnule preşedinte ...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Am luat act demult domnule senator...
		Domnul Szabó Károly Ferenc: ... să alocăm o şedinţă, cel puţin una, consacrată anume dezbaterii acestui subiect, după ce Biroul permanent va lua act de anunţurile care s-au făcut aici şi se vor mai face. Vă propun ca acest lucru să se întâmple în luna ianuarie. Nu îndrăznesc să vă propun data. Mulţumesc foarte mult pentru atenţie.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc domnule senator. Vă rog foarte mult. Chiar nu vreţi să discutăm o lege astăzi?
		Domnule senator Ioţcu, aveţi cuvântul. Colegii de la Grupul parlamentar al PD şi PLD dacă doresc să vină la microfon să spună că sunt independenţi şi lucrează în noul partid să o facă.
		Domnul Petru Nicolae Ioţcu: Domnule preşedinte, vreau să mai fac un anunţ dar înainte de aceasta vreau să vă rog să-mi daţi o explicaţie. De ce pe doamna senator Stănoiu nu aţi întrebat-o în numele cărui grup parlamentar vorbeşte, ca să aplicaţi aceeaşi măsură pentru toţi senatorii?
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Dar, dumneavoastră, în numele cărui grup parlamentar vorbiţi?
		Domnul Petru Nicolae Ioţcu: În numele Grupului parlamentar al PD-L din Senat.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Aveţi cuvântul.
		Domnul Petru Nicolae Ioţcu: Vă rog să-mi permiteţi să anunţ conducerea Grupului parlamentar al PD-L. Lider rămâne subsemnatul, vicelideri domnuii senatori Cristache Rădulescu şi Viorel Arion, iar secretar domnul senator Gheorghe Constantin. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Mai sunt intervenţii, declaraţii? Nu sunt? Domnul Ionel Popescu. Nu ne puteţi spune de pe calculator. Vă rog aveţi cuvântul.
		Domnul Ionel Popescu: Domnule preşedinte vreau să anunţ că de astăzi voi activa în Grupul parlamentar al PD-L. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă dorim succes.
		Stimaţi colegi vă propun prelungirea programului legislativ până la ora 19, urmând să anunţaţi la radio, chiar dacă este oră fixată de difuzare, că se prelungeşte programul până la ora 19 program legislativ după care urmează întrebări interpelări. Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votaţi. Propunerea de prelungire a programului s-a aprobat cu 46 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi 7 abţineri.
		Trecem la punctul 2 din ordinea de zi Proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 31 mai 2007. Rog Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital să-şi exprime punctul de vedere. Domnule Aron, vă rog să poftiţi aici. Dau cuvântul doamnei secretar de stat Cristina Pocora. Aveţi cuvântul, microfonul 10.
		Doamna Cristina Pocora - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Mulţumesc domnule preşedinte. Covenţia dintre România şi republica Sudan pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capitală a fost semnată la Bucureşti, la 31 mai 2007 . Textul semnat al convenţiei este în concordanţă cu legislaţia din ţara noastră şi corespunde practicii promovate de România în acest domeniu, fiind în acord şi cu reglementările Uniunii Europene în acest domeniu. De aceea vă rugăm, doamnelor şi domnilor senatori, să votaţi prezentul proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Să ascultăm raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, domnul preşedinte Aron. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ioan-Aron Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. comisia a analizat acest proiect de lege şi a adoptat un raport de admitere cu amendamente. Amendamentele vin să transpună Directiva Uniunii Europene nr.2005/68. Vreau să fac precizarea că, în cuprinsul legii, termenul "autovehicul" se înlocuieşte cu termenul "vehicul", termenul "asigurator" va fi completat şi cu "reasigurator", iar sintagma "broker de asigurare" se înlocuieşte cu sintagma "societate de brokeraj în asigurări". Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Raport favorabil, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Numai o secundă, vă rog. O să reluăm votul. (rumoare, discuţii) Haideţi, domnule Ioţcu, vă rog să fiţi calm. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 66 de voturi pentru, două împotrivă şi 2 abţineri, atât raportul, cât şi proiectul de lege au fost adoptate.
		Trecem la punctul 3 din ordinea de zi. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului la aceasta, semnate la San Marino, la 23 mai 2007. Doamna secretar de stat Cristina Pocora, vă rog, microfonul 10.
		Doamna Cristina Pocora: Vă mulţumesc. Pentru dezvoltarea cooperării economice, intensificarea şi diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-ştiinţifice şi culturale între România şi Republica San Marino, precum şi pentru lărgirea actualului cadru juridic bilateral, s-a convenit ca între autorităţile competente ale celor două state să se încheie Convenţia dintre România şi Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, proiect de lege pe care vi-l supunem astăzi aprobării Senatului. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Rog raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, domnul preşedinte Aron.
		Domnul Ioan-Aron Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia vă supune spre adoptare un raport de admitere, fără amendamente. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 66 de voturi pentru, unul împotrivă şi nici o abţinere, au fost adoptate.
		Trecem la punctul 4 din ordinea de zi. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor. Comisia juridică? Doamna secretar de stat Kibedi Katalin, vă ascultăm. Microfonul 8.
		Doamna Kibedi Katalin - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, actul normativ supus aprobării dumneavoastră înseamnă o transpunere a Directivei nr.2004/80. Ea este menită să asigure procedura şi competenţa detaliată în materia despăgubirii victimelor infracţiunilor transfrontaliere. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Eckstein, vă rog.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Vă mulţumesc. Raportul este de admitere, fără amendamente. E vorba de transpunerea unei directive. Comisiile pentru drepturile omului şi egalitatea de şanse au trimis avize favorabile. Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Raport favorabil, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, atât raportul, cât şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 64 de voturi pentru, unul împotrivă şi două abţineri, au fost adoptate.
		Trecem la punctul 5 din ordinea de zi. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale. Doamna secretar de stat Kibedi, aveţi cuvântul.
		Doamna Kibedi Katalin: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, suntem în situaţia transpunerii Directivei nr.2000/35, care combate întârzierea plăţilor în tranzacţiile comerciale şi unde, la fel, asigurăm o procedură pentru a putea răspunde creanţelor certe lichide exigibile pentru ţările membre ale Uniunii Europene. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Eckstein. Vă rog să prezentaţi raportul.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Raportul este de admitere, fără amendamente, adoptat în unanimitate. Comisia economică, industrie şi servicii a transmis aviz favorabil. Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Domnul senator Ştefan Viorel, microfonul 3.
		Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, nu este prima dată când ne aflăm în situaţia în care printr-un act normativ să se preia o directivă europeană. Dar, în opinia mea, este prima dată când ne aflăm în faţa unei traduceri extraordinar de deficitare din punct de vedere al exprimării în limba română. Vă citesc o frază de la art.1 alin.2 lit.b) unde întâlnim o exprimare de genul: "...şi care se află în cel puţin în una din următoarele situaţii." Păi, se află cel puţin într-una din următoarele situaţii, dar în niciun caz "în cel puţin într-una". Nu prea sună româneşte. După aceea, ne ducem la art.3 alin.1 unde se dă o definiţie implicită creanţei, care nu corespunde cu definiţia creanţei din dreptul comercial român. "Creanţa constând în plata preţului." Poate îmi scapă mie, dar dacă aceasta e definiţia creanţei şi creanţa înseamnă plata preţului, înseamnă că nu am înţeles eu bine despre ce este vorba. Putem merge mai departe, unde se vorbeşte, la art.4 alin.1, despre rata dobânzii ca fiind "un accesoriu al unui contract de vânzare-cumpărare". Eu ştiam că o regăsim într-un contract de credit. Şi probabil, dacă mai citim, mai găsim astfel de chestiuni. Sunt de acord să traducem directive, dar să le traducem corect şi să le armonizăm cu legislaţia românească. Propunerea mea concretă, pentru că riscăm să ne facem de pomină, este să fiţi de acord să retrimitem la comisie. Eventual să fie sesizată şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital pentru că sunt chestiuni care vizează tehnica bancară, legislaţia din domeniul bancar şi să revenim în plen cu un raport care să corecteze aceste scăpări. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Doamna secretar de stat Kibedi, vă rog.
		Doamna Kibedi Katalin: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În sintagma care a fost prima amintită, respectiv "se află în cel puţin în una dintre următoarele situaţii", nu consider că ar fi chiar aşa de nejuridic exprimată. Cea care vizează "creanţa constând în plata preţului", creanţele sunt de mai multe tipuri. Ceea ce se referă la art.3 alin.1 atunci când creanţa constă în plata preţului trebuia să transpunem directiva sub aspectul modului în care se reglementează dobânda şi tocmai aceasta este noutatea: că ea trebuie realizată în cuantum determinat, raportat la cuantumul dobânzii Băncii Centrale Europene. În consecinţă, noi apreciem, şi dat fiind faptul că suntem oricum destul de întârziaţi cu transpunerea acestei directive, că dacă sunt observaţii întemeiate, Senatul este doar prima Cameră şi se pot face amendamente aşa cum, de altfel, se puteau depune şi până acum. Faptul că a fost sesizată Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este explicat prin aceea că în ordonanţa de urgenţă, practic, găsim similitudine în legislaţia internă, procedura somaţiei de plată, şi este de resortul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru că aici se prevede şi competenţa în materie, şi modalitatea în care devine titlu executor şi aşa mai departe. Vă mulţumesc. (rumoare, discuţii)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimată doamnă, lucrurile sunt puţin mai complicate. Nu ne daţi nouă indicaţii cum să facem un proiect de lege, că lăsaţi... ne ducem la cealaltă Cameră! Înţeleg că nu aveţi răspunsuri adecvate la problemele care au fost ridicate aici. Or traducerea directivei este proastă or se întâmplă ceva. De ce? Noi ne dăm votul aici sau nu vă interesează votul Senatului? Poate să fie şi asta o treabă. Lăsaţi că vedem la Camera Deputaţilor. Acolo veţi spune că ne trebuie foarte repede, întrucât directiva trebuie să intre în funcţiune şi când ajunge să fie difuzată la toţi în teritoriu, se uită unul la altul şi spun: "Domn'e, pe ce lume sunt ăştia?" (discuţii) Vreau să vă spun că domnul senator Ştefan Viorel are dreptate. Cum să spui că plata preţului este creanţa? Preţul cui? (rumoare, discuţii) Puneţi-vă întrebări. Eu sper că nu traduce unul pe care îl luaţi proaspăt ieşit din facultate şi îl puneţi să traducă directive tehnice, comerciale, financiare, fiindcă ar fi o tragedie. Înseamnă că nu mai avem încredere în nimic din ceea ce faceţi de acum încolo şi trebuie să luăm la puricat şi să ne facem aici aparat de lucru să vedem dacă traducerea directivei este bună. Domnule preşedinte Eckstein, ce părere aveţi?
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Domnule preşedinte, eu cred, de altfel, că doamna secretar de stat a dat un răspuns concret la două dintre cele trei probleme ridicate de colegul nostru. Dacă termenul de adoptare tacită ne permite, atunci nu ne opunem la o retrimitere şi, într-adevăr, cred că şi până acum trebuia să beneficiem de sprijinul expertizei colegilor noştri de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Nu ne opunem, de principiu, dacă timpul ne permite. Nu cred, de altfel, că legea este una - cum să zic? - amendabilă pe conţinut.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, sigur că, din două rele, vreau să spun - este o părere personală - că preferăm să treacă tacit, decât să dăm un vot pozitiv pe un proiect de lege care, din plecare, ştim că are o serie de lacune. Dar, mă rog. Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PSD de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi. În vacanţa parlamentară lucraţi la ea. Pe data de 5 februarie expiră termenul. În vacanţă Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări pot revedea acest lucru. Vă rog să votaţi retrimiterea la comisie. Cu 52 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 7 abţineri, s-a aprobat retrimiterea la comisie.
		Domnul Ilie Sârbu: Validarea. (rumoare, discuţii)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: O vom face. Domnul Ioţcu a apelat la toată lumea. Ştiu, domnule Ioţcu, vom face şi validarea. Nu fiţi îngrijorat. Să aştepte puţin, că nu se întâmplă nimic cu candidatul dacă aşteaptă puţin.
		Trecem la punctul 6 din ordinea de zi. Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare. Domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Microfonul 10. Vă ascultăm.
		Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Scopul legii este de a crea şi utiliza sistemul propus pentru a asigura, pe de o parte, o calitate superioară a actului de justiţie prin aportul informaţiei genetice cu privire la făptuitor şi, pe de altă parte, de a contribui la prevenirea şi combaterea infracţiunilor cu pericol deosebit prin care se aduce o gravă atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei. Prin elaborarea acestui proiect de act normativ, se asigură contabilitatea internaţională a sistemului naţional de date genetice judiciare cu baze de date similare, existente în Uniunea Europeană. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Eckstein.
		Domnul Eckstein Kovacs Peter: Domnule preşedinte, raportul este de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa 1. Caracterul legii este de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu sunt. Vă consult dacă sunt obiecţiuni la cele şapte amendamente - dacă nu mă înşel - propuse de comisie. Nu sunt. Guvernul, de acord cu amendamentele? Microfonul 10.
		Domnul Marin Pătuleanu: De acord, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 10 amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 65 de voturi pentru, unul împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 67 de voturi pentru, două împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat.
		Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2007 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibili pentru Societatea Comercială "Termoelectrica" - S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Bucureşti S.A., Societatea Comercială "Electrocentrale" Galaţi - S.A., Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO", Societatea Comercială "Complexul Energetic Rovinari" - S.A., Societatea Comercială "Complexul Energetic Turceni"- S.A., Societatea Comercială "Complexul Energetic Craiova" - S.A. şi pentru centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale. Domnule secretar de stat Marin Pătuleanu, vă rog, microfonul 10.
		Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Prin această ordonanţă de urgenţă se aprobă scoaterea din rezerva de stat, sub formă de împrumut, până la 31 octombrie 2008, a unor cantităţi de cărbune energetic şi păcură pentru centralele termice, cât şi pentru cele aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale. Neluarea acestor măsuri pune în pericol funcţionarea sistemului energetic naţional. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnul preşedinte Dinescu Valentin ne prezintă raportul Comisiei economice, industrii şi servicii. Aveţi cuvântul, microfonul 6.
		Domnul Valentin Dinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Faţă de cele prezentate de domnul Pătuleanu, vreau să vă spun că la nivelul Comisiei economice, industrii şi servicii s-a hotărât adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Vă rog, sunt intervenţii? Domnul senator Ştefan Viorel.
		Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Suntem cu toţii conştienţi de importanţa acestei ordonanţe şi, ca să nu aibă emoţii nici Executivul, nici comisia, noi vom vota pentru această ordonanţă, dar totuşi nişte comentarii se impun. Nişte comentarii şi nişte întrebări. Prima întrebare: Când credeţi că aceste companii transferate în administrarea consiliilor judeţene şi locale vor avea capacitatea să funcţioneze fără să ceară, în fiecare an, ajutor de la statul român prin acest împrumut de la rezervele de stat. A doua întrebare: Ce s-a întâmplat cu împrumutul de care au beneficiat pentru iarna 2006 - 2007? A devenit un reflex: cum vine luna decembrie, Guvernul vine cu un astfel de act normativ, noi îl votăm şi viaţa merge înainte, dar nu e deloc în regulă, nu se identifică soluţia corectă, soluţia definitivă. Acestea ar fi întrebările, iar la partea de comentarii vă mărturisesc că nu am văzut până acum, în experienţa mea parlamentară, atâtea lucruri încâlcite în doar trei articole de lege. Cum a putut cel care a scris această ordonanţă să amestece dobânda cu penalitatea, vânzarea cu împrumutul... Iese de la rezerva de stat păcură cu sulf peste 1%, este condiţie să intre păcură cu sulf sub 1%, administraţia rezervelor plăteşte diferenţă de preţ... Pe ce preţ, cum, în ce fel? Suntem într-o piaţă în care preţul la produsele petroliere se schimbă de la zi la zi, de la oră la oră. Noi vorbim aici de preţuri şi diferenţă de preţ, ca şi cum ar fi nişte preţuri fixe, nu se modifică cu nimic şi, dacă nu-mi plăteşte, îi pun penalizare 1% pe lună. La ce preţ? La cel de anul trecut. De unde ştiţi, domnule secretar de stat, că, peste un an, preţul nu va fi cu 50% mai mare la păcură, iar penalizarea de 1% nu mai are absolut nicio relevanţă? Vă mărturisesc că nu avem încotro, trebuie să votăm, dar vă mărturisesc că este cea mai încâlcită soluţie pe care vreun Guvern, vreodată, a dat-o în această materie. Toate Guvernele au venit, la începutul iernii, cu o astfel de ordonanţă, dar e prima dată când se vine cu o asemenea încâlceală. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, o să-l rog pe domnul secretar de stat să vă răspundă, domnule senator. Eu pot să vă spun că practica cu rezervele de stat există în toată lumea, de când e lumea şi Pământul şi va fi atâta timp cât trăim. Pentru asta avem rezervă de stat, dar, mă rog, lucrurile sunt mai complexe. Domnul senator Berceanu.
		Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Întâmplător, suntem aici, în sală, doi senatori care am fost miniştri în zona aceasta şi ne-am consultat... Amândoi credem că, de data aceasta, ar trebui făcută o notificare la Uniunea Europeană. Până acum s-a mers pe sistemul acesta, dar această operaţiune - dincolo de faptul că sunt de acord cu colegul că este în neregulă prezentată - această operaţiune, care s-a făcut din 1990 încoace, în toate Guvernele şi de către toţi miniştrii, de data aceasta, credem că ar trebui notificată şi la Uniunea Europeană pentru că intră, chiar dacă ea se rambursează, intră în categoria operaţiunilor care trebuie notificate pentru că sunt considerate ajutor de stat pe perioada respectivă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: O să ne interesăm, domnule Berceanu. Vreau să vă spun că toate ţările Uniunii Europene practică acest sistem permanent. Problema e ca rezerva de stat să aibă o evidenţă clară, prin contracte încheiate, şi nu prin lege, să-i spun cu ce preţ, când, ce şi cum. El nu trebuie să piardă. Şi atunci îşi ia măsuri asiguratorii. Domnule secretar de stat Pătuleanu, vă rog, microfonul 10!
		Domnul Marin Pătuleanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La prima întrebare cred că a răspuns domnul senator Berceanu, iar în ce priveşte întrebarea a doua vreau să vă informez că toate stocurile au fost restituite.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul Ştefan Viorel, microfonul 3.
		Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, poate nu am fost eu suficient de clar...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mai puneţi întrebarea o dată.
		Domnul Viorel Ştefan: Sigur, este o practică din 1990 încoace, în fiecare an, dar acum nu ştiu câţi ani s-a operat un transfer către administraţia locală şi, în mod excepţional, atunci, s-a spus că vor mai avea nevoie de ajutor doar o iarnă sau două. Era o gândire, era o strategie în materie. Şi atunci, eu revin cu întrebarea. Actuala guvernare are o strategie care să ne ducă undeva sau rămâne situaţia aşa definitiv? Există undeva, se întrevede un moment la care administraţiile locale vor fi capabile să-şi rezolve această problemă fără ajutor de stat sau nu? Şi un răspuns, şi celălalt mă satisfac, dar vreau să aud de la domnul secretar de stat.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule secretar de stat, v-aş ruga să răspundeţi, dar faceţi distincţie, pentru că aici s-a înţeles greşit, şi anume, că ce scot din rezerva de stat e ajutor de stat, ceea ce nu e adevărat. Este un împrumut, cu obligaţia restituirii, şi nu ajutor de stat. Vă rog să daţi răspunsul cuvenit. Microfonul 10.
		Domnul Marin Pătuleanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, acesta nu este un ajutor, ci este un împrumut care se restituie. Când? Există o strategie, adoptată cu consultarea acestor centrale şi, în măsura în care colectarea costurilor va fi mai bună decât acum, atunci se vor redresa şi aceste centrale termice. Până atunci, ele vor apela la împrumuturile de stat, pe care le vor restitui. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mai sunt intervenţii? Domnul senator Berceanu. (Domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul). Domnule Berceanu, te rog eu să mă scuzi. Domnul Funar e de mult cu mâna pe sus... Luaţi loc acolo, lângă microfon. Domnule Funar, aveţi cuvântul. Microfonul 2. Am scăpat din vedere. Îmi cer scuze. Vă rog!
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am şi eu câteva întrebări legate de această ordonanţă. Prima întrebare: Ce strategie a avut Guvernul, în vara acestui an, pentru a asigura stocurile de cărbune şi de păcură? Aşa cum ştim, domnule preşedinte, ni se aplică politica faptului împlinit. Vine Guvernul...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu e adevărat!
		Domnul Gheorghe Funar: ... şi apelează la conştiinţa noastră, în fiecare an, în luna decembrie, şi ne pune în faţa faptului împlinit: nu avem stocuri de cărbune, nu avem stocuri de păcură, ca atare, există riscul să nu se asigure încălzirea populaţiei în marile oraşe, în special. (Intervenţie neinteligibilă din sală). Am înţeles, domnule lider de grup, foarte bine. De aceea pun întrebarea, pentru că anul viitor riscăm să ne întâlnim cu aceeaşi situaţie. Deci, ce strategie a avut Guvernul în această vară? Şi mă limitez la a doua întrebare: Care dintre membrii Guvernului, respectiv, dintre conducătorii de consilii judeţene nu au aplicat strategia pe care aţi stabilit-o? Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, domnule secretar de stat.
		Domnul Marin Pătuleanu: Domnule preşedinte, Doresc să informez onoratul Senat că o strategie există. Stocurile sunt asigurate chiar peste necesar. Măsura pe care o solicităm prin această ordonanţă este o măsură asiguratorie.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Berceanu, microfonul 2.
		Domnul Radu Mircea Berceanu: Domnule preşedinte, Eu am încercat să dau un sfat bun celor de la minister, să verifice acest lucru. Dacă o să vă uitaţi în ordonanţă, se scoate o cantitate şi se restituie cu dobânzi, eventuale penalităţi, deci este ca un credit. Creditul intră la ajutoare de stat. Deci trebuie făcută notificarea. O notificare nu doare. E o chestiune care este mai mult sau mai puţin de rutină. Toate ţările care folosesc sistemul cu rezerve de stat - şi în Uniunea Europeană există şi o obligaţie de o anumită rezervă - fac notificări de fiecare dată când procedează la aşa ceva. Dacă-mi permiteţi, am să mai spun două cuvinte legate de întrebarea domnului Funar. Tocmai faptul că există aceste rezerve de stat arată că totuşi s-au preocupat cei din minerit şi ministerul, în timpul verii, pentru că mecanismul, de fapt, funcţionează aşa: în timpul verii, când producţia e mare, dar consumul e mic, se introduce la rezerva de stat, care rămâne pentru perioade de tipul acesta, iar dumnealor, în general, cer aprobarea de a scoate, pentru că nu ştiu exact cum o să evolueze vremea în următoarele luni şi atunci au un tampon şi, dacă există o problemă legată de consum foarte mare din cauza vremii cu temperaturi foarte scăzute, să aibă aprobarea noastră să poată să scoată de acolo, după care, în timpul verii următoare, pun înapoi.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Sigur, domnule Berceanu, acesta este sistemul. Ştiţi la fel de bine ca şi mine că noi l-am complicat. Din lipsă de surse financiare, am dus în rezerva de stat stocul de cărbune pentru iarnă, vreo 3,5 milioane de tone, şi acum se scoate şi se dă înapoi. Notificarea... sunt convins că o fac, dar trebuie să verifice. Da, domnule Dinescu, vă rog! Microfonul 6.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Probabil că este şi o oarecare confuzie la mijloc, pentru că, de fapt, aici vorbim despre o ordonanţă de urgenţă care nu a produs efecte. Acesta este, dacă vreţi, temeiul legal în baza căruia... (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Exact. Pe de o parte. Iar dacă ne referim, concret, la o strategie, vă spun, strategia a excelat prin faptul că a preluat năravul şi îl va preda.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Neagoe Otilian. Domnule, cred că nu merită atâta discuţie. Vă rog eu foarte mult... Am pierdut o jumătate de oră cu o chestiune care este uzuală, a fost practicată în fiecare an şi se va mai practica 100 de ani de acum încolo. Domnule senator Neagoe, microfonul 3.
		Domnul Otilian Neagoe: Da, dar aici sunt nişte lucruri pe care nu le explicăm până la capăt, că, de fapt, problema este a unor centrale electro-termice care au datorii imense şi care nu au cum să treacă iarna şi, de fapt, ele se împrumută acum de la rezerva de stat şi nu se ştie când vor da înapoi. Concret, CET-ul de la Braşov, care are o rezervă de stat de 800.000 de tone de cărbune, în momentul de faţă are vreo 300.000 de tone în stoc şi, de fapt, statul plăteşte până la 800.000 de tone ca să completeze rezerva. Se consumă de acolo, în condiţiile în care CET-ul de la Braşov are 34 de milioane de euro datorii şi 314 miliarde penalităţi. În rest, în legătură cu ce s-a vorbit aici despre circuit, despre nu ştiu ce, situaţia este alta, iar eu, acum o lună şi jumătate, am adresat Ministerului Internelor şi Reformei Administrative o interpelare prin care doream să aflu ce se va întreprinde pentru a sprijini aceste centrale electrotermice care au datorii şi care nu vor face faţă pentru aprovizionarea populaţiei. Şi atunci mi s-a spus că ministerul nu are nicio obligaţie întrucât există autonomie locală şi că aceste centrale sunt în subordinea consiliilor locale. Iar acum se spune că este o strategie bine pusă la punct...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, sunteţi greşit informat. Rezervele de stat au un statut aparte, beneficiază de o lege aparte, de un tip de contract aparte. Când a venit termenul, opreşte centrala şi îşi ia combustibilul. Lăsaţi, că lucrăm de mult! Şi dumneavoastră lucraţi de mult...
		Domnul Otilian Neagoe: Domnule preşedinte, Nu aşa stau lucrurile. La Braşov, la CET-ul de la Braşov, rezerva de stat e acolo. Deci acolo, este rezerva...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Am înţeles. Haideţi să depăşim momentul. Domnule senator Berceanu, nu putem lămuri toate acestea acum. Supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege. Rog toată lumea să voteze. Vă rog să votaţi. Cu 60 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri, au fost adoptate raportul şi proiectul de lege.
		Stimaţi colegi, am trecut de legile ordinare, continuăm cu cele organice, dar, înainte de aceasta, vom trece la validarea mandatului de senator al domnului Panţuru Tudor, Circumscripţia electorală nr.23 Ialomiţa. Preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul senator Eckstein Kovács Péter. Vă aşteptăm. Dau cuvântul domnului preşedinte Eckstein Kovács Péter pentru a prezenta raportul de validare.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul este favorabil. În urma vacantării postului de senator aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat din România, prin demisia doamnei senator Maria Petre, Organizaţia Judeţeană Ialomiţa confirmă că domnul Panţuru Tudor este membru PD şi susţine candidatura acestuia pentru validarea ca senator. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări vă propune adoptarea unui raport favorabil şi, în temeiul art.14 din Regulamentul Senatului, propune plenului validarea mandatului de senator al domnului Panţuru I. Tudor, Circumscripţia electorală nr.23 Ialomiţa, pentru diferenţa de mandat din legislatura 2004-2008.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Observaţii, întrebări? Nu sunt. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul de validare a mandatului de senator al domnului Panţuru Tudor, Circumscripţia electorală nr.23 Ialomiţa. Suntem cu toţii în sală, vă rog să votăm prin ridicare de mână. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat.
		Declar deschisă şedinţa solemnă consacrată depunerii jurământului. Să ascultăm imnul. (Se intonează imnul) Vă mulţumesc. Invit pe domnul Panţuru Tudor să depună jurământul aici, la tribună.
		Domnul Panţuru Tudor: "Eu, Panţuru Tudor, în calitate de senator, ales în Circumscripţia electorală nr.23 Ialomiţa, jur credinţă patriei mele România, jur să respect Constituţia şi legile ţării, jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (aplauze)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumim. Vă rog să semnaţi. Îi dorim succes domnului senator Panţuru! Sunt convins că vom face treabă bună împreună.
		Stimaţi colegi, continuăm cu legi organice. Invit colegii senatori în sală. La punctul 8 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/2007 pentru modificarea alin.(19) al art.35 din Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Invit Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital la pupitru. Domnule senator Eckstein Kovács Péter, vă rog să rămâneţi pe loc pentru că dumneavoastră veţi intra la punctul următor. Domnule preşedinte Aron, vă rog să vă ocupaţi locul. Doamna preşedinte Angela Toncescu, microfonul 8, aveţi cuvântul.
		Doamna Angela Toncescu - preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Legea nr.32/2000 reglementează activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.117/2007 a fost modificat alin.(19) al art.35 din Legea nr.32/2000, acordându-li-se brokerilor de asigurare posibilitatea să desfăşoare activităţi de marketing al fondului de pensii administrate privat. Având în vedere că legislaţia nu prevede modalitatea de organizare şi funcţionare a societăţilor de asigurare-reasigurare, precum şi obligaţia asumată de ţara noastră de a transpune Directiva nr.2005/68 a Comisiei Europene privind reasigurarea, prezentele modificări vizează, în principal, transpunerea Directivei sus-menţionate, aplicându-se societăţilor de reasigurare aceleaşi principii ca şi în cazul societăţilor de asigurare. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Să-l ascultăm pe domnul preşedinte Aron Popa prezentându-ne raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.
		Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele pe care le-am prins în anexă. Amendamentele transpun Directiva nr.2005/68 a Uniunii Europene.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Stimaţi colegi, suntem în faţa unui raport şi a unui proiect de lege la care s-a muncit mult. Sunt 37 de amendamente. Întreb Guvernul dacă este de acord cu amendamentele. Vă mulţumesc. Guvernul şi le-a însuşit. Sunt observaţii asupra celor 37 de amendamente admise? Nu sunt. Stimaţi colegi, legea are caracter organic. Avem nevoie de votul tuturor. Rog secretarii să-mi comunice prezenţa. Supun votului electronic propunerea de a vota deschis, prin ridicare de mână, ca să nu mai repetăm votul atunci când 5-6 inşi uită să voteze. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra propunerii privind votul deschis. Cu 58 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 2 abţineri, procedura de vot deschis s-a aprobat. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră, prin ridicare de mână, raportul favorabil, cu cele 37 de amendamente admise. Cine este pentru? Rog secretarii să numere. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost adoptat raportul favorabil. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		La punctul 9 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin.(3) al art.36 al Legii nr.35 din 1997, republicată, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. Suntem la vot pe raport şi vot final. Am avut patru amendamente admise. Au fost acceptate. Supun votului dumneavoastră raportul cu cele patru amendamente. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri, a fost adoptat raportul. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Două abţineri. Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată.
		La punctul 10 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind personalul Curţii Constituţionale. Este vorba de un raport suplimentar. Legea are caracter de lege organică. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Domnule senator Eckstein Kovács Péter, vă rog să prezentaţi raportul celor două comisii, raportul suplimentar.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Domnule preşedinte, Raportul suplimentar este de admitere, cu amendamente. Majoritatea amendamentelor sunt adoptate la solicitarea domnului senator Doru Ioan Tărăcilă. Aici este vorba de personalul Curţii Constituţionale, asimilat celui cu funcţii similare din structurile Parlamentului. Necesitatea acestor amendamente a reieşit cu ocazia discuţiilor pe marginea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2007, care a făcut foarte dificil ca funcţionarii noştri să beneficieze de anumite drepturi, în raport cu cei din magistratură. Ca atare am găsit această soluţie cu care cerem să fiţi de acord. Legea are caracter organic, iar Senatul este Cameră decizională, nu?
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, mulţumesc. Doamna Katalin Kibedi, secretar de stat, aveţi cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
		Doamna Kibedi Katalin: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îngăduiţi-mi să nu rămân cu gustul amar că la sfârşitul anului, printr-o formulare, probabil, nefericită, v-aş fi jignit pe dumneavoastră personal sau pe oricare dintre distinşii senatori prezenţi. Vă rog să-mi acceptaţi scuzele, ele sunt sincere.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu s-a pus această problemă. A fost doar o observaţie legată de modul de interpretare. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Doamna Kibedi Katalin: În ceea ce priveşte iniţiativa legislativă, văzând că punctul de vedere comunicat de către Guvern conţinea propuneri şi observaţii care s-au reflectat în amendamentele care fac parte integrantă din raportul comisiei, ne menţinem susţinerea acestui proiect de lege. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. De acord cu amendamentele?
		Doamna Kibedi Katalin: Da, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere raportul cu amendamente a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Proiectul de lege a fost adoptat cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.
		La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe şi/sau metode interzise. De asemenea, este lege organică. Doamna preşedinte Graziela Vâjială, aveţi cuvântul. Microfonul 10, vă rog.
		Doamna Graziela Elena Vâjială - preşedinte al Agenţiei Naţionale Anti-Doping: Mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, Având în vedere faptul că aria de răspândire a substanţelor şi metodelor interzise în sport a devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai extinsă, utilizarea acestora punând în pericol sănătatea, precum şi principiile etice şi educative consacrate la nivel mondial, s-a impus crearea unui cadru legislativ coerent, unitar în domeniul prevenirii şi combaterii traficului ilicit de astfel de substanţe. Acest fapt, de altfel, a fost solicitat şi de către Uniunea Europeană, şi de Agenţia Mondială Anti-Doping tuturor statelor care au ratificat Convenţia internaţională împotriva dopajului în sport, România numărându-se printre ele. Proiectul de act normativ urmăreşte să stabilească un cadru legal de colaborare între Agenţia Naţională Anti-Doping şi celelalte instituţii publice cu atribuţii în domeniul combaterii şi prevenirii diverselor forme de criminalitate organizată. Menţionăm că suntem de acord cu toate amendamentele propuse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Dau cuvântul domnului preşedinte Eckstein Kovács Péter pentru a ne prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cu unanimitate de voturi, s-a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele destul de consistente din Anexa 1, cu care şi reprezentanta ministerului a fost de acord. De asemenea, am primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului şi din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Legea are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Există şi o Anexă 2 cu amendamente respinse.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale, sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu sunt. Stimaţi colegi, Avem şase amendamente admise. Sunt intervenţii asupra lor? Nu sunt. Avem două amendamente respinse din partea unor comisii. Se susţin? Înţeleg că nu. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu cele şase amendamente admise. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul favorabil cu şase amendamente admise a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat. Vă rog, în permanenţă, să număraţi voturile din sală ca să nu avem surprize.
		La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr. 351/2004. Comisia economică, industrii şi servicii a întocmit raportul. Domnule vicepreşedinte Nicolae Opriş, aveţi cuvântul. Vă rog, foarte pe scurt. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Nicolae Opriş - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt vizate patru puncte. În primul rând, modificarea definiţiei Sistemului naţional de transport, astfel încât să se permită implementarea Proiectului Nabucco. O a doua problemă este legată de trecerea în unităţi de energie, faţă de cele volumetrice, în ceea ce priveşte măsurarea gazului. O alta este legată de înăsprirea sancţiunilor şi, nu în ultimul rând, continuarea Sistemului de coş până la egalizarea preţurilor de intern cu cele de export.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Îl rog pe domnul Dinescu Valentin să prezinte raportul Comisiei economice, industrii şi servicii.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Comisia economică, industrii şi servicii a adoptat un raport de admitere, cu amendamentul din anexă, dar, ulterior acestui raport, ne-a parvenit şi avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care, de asemenea, a propus şi ea un amendament pe care vă rog să-l luaţi în calcul.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Am înţeles. Domnule vicepreşedinte, reprezentantul Guvernului, sunteţi de acord cu amendamentul?
		Domnul Nicolae Opriş: De acord.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Dezbateri generale, luări de cuvânt sunt? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul admis. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 3 din Legea gazelor nr. 351/2004. Iniţiatorii sunt? Nu sunt. Au fost anunţaţi, da? Din sală: Da.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Bine. Mulţumesc. Domnule Dinescu, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei economice, industrii şi servicii.
		Domnul Valentin Dinescu: Domnule preşedinte, Propunerea legislativă urmăreşte să elimine aspectele inechitabile conform cărora titularii de utilaje petroliere pot folosi numai gaze din producţia internă, care sunt mai ieftine, în dauna celorlalţi consumatori. Comisia noastră a adoptat un raport de admitere cu amendamentele din anexă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnule vicepreşedinte Opriş, aveţi cuvântul pentru a vă prezenta punctul de vedere. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Nicolae Opriş: Noi nu susţinem această iniţiativă legislativă întrucât problema vizează un cadru mai larg, legat şi de Legea petrolului, şi de concurenţă şi, dacă se doreşte acest lucru, în opinia noastră, trebuie văzut într-un cadru mult mai larg.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, sunt intervenţii, dezbateri generale? Nu sunt. Deci avem, pe de o parte, raport favorabil, cu cele trei amendamente admise, şi avem un punct de vedere negativ din partea Guvernului, motivat de faptul că este în lucru o legislaţie mai largă. Asta am înţeles. Dar poate se preia si acesta şi nu deranjează pe nimeni. Mă rog, nu deranjează prea mult, dar este în lucru o propunere de genul acesta. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu cele trei amendamente admise. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 77 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Deci, cu 70 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 8 abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată.
		La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2007 privind stabilirea orei de începere şi închidere a votării la referendumul naţional din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a întocmit raportul. Stimaţi colegi, este vorba de un singur articol. Raportul este favorabil. Este domnul Simionescu aici. Şi la alegerile europarlamentare şi la referendum au fost aceleaşi ore: 7,00-21,00. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil şi proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, au fost adoptate raportul favorabil şi proiectul de lege. Nu am avut amendamente.
		La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 36 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Suntem în faţa unui raport suplimentar care a fost solicitat. Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Cismaru pentru a ne prezenta acest raport.
		Domnul Ivan Cismaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Am reluat în discuţie această propunere de modificare legislativă pentru că, data trecută, iniţiatorul nu a fost prezent. Venind iniţiatorul şi căzând de acord asupra unor modificări în text, la amendamentul adoptat, credem că prin această nouă formulă reuşim să echivalăm titlul de doctor cu gradul didactic I.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Aşadar, aţi audiat raportul suplimentar. Îl invit pe iniţiator. Doamna deputat Olguţa Vasilescu, aveţi cuvântul. Să auzim părerea dumneavoastră. Microfonul 10, vă rog.
		Doamna Lia Olguţa Vasilescu - deputat: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ceea ce a ieşit acum de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului este exact proiectul meu iniţial de lege. La Camera Deputaţilor se făcuse o oarecare modificare, în sensul că pot beneficia de recunoaşterea gradului I didactic toţi profesorii care au doctoratul. La Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport de la Senat, s-a revenit la textul meu iniţial: "numai cei care au doctoratul în domeniul fundamental". Asta înseamnă - ca să fie foarte clar - că un profesor de limba română poate să-şi ia gradul I dacă îşi dă doctoratul în engleză sau în franceză, deci în domeniul imediat alăturat sau cel de matematică, dacă îşi dă doctoratul în fizică. Pentru că au fost discuţii aici în sală, aş vrea să fie foarte clar: nu se poate ca un profesor de matematică să obţină gradul I dacă şi-a obţinut doctoratul în limba română, de exemplu. Deci aşa ceva nu se poate, sub nicio formă. Cred că varianta care a ieşit de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport este cea mai bună. Vreau să vă spun că nu este vorba de niciun efort bugetar, pentru că în toată ţara sunt maximum 100 de asemenea cazuri, însă credem că este bine să stimulăm profesorii din învăţământul preuniversitar să meargă mai departe, să se formeze continuu, adică să-şi facă masterate şi doctorate, pentru că asta nu este decât în beneficiul elevilor cărora le predau. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale? Domnule senator Ardelean, aveţi cuvântul.
		Domnul Aurel Ardelean: Întrucât are un caracter reparatoriu, pentru că face o extensie la domeniul fundamental, ceea ce se încadrează în legislaţia actuală şi priveşte şi un aspect al legislaţiei europene, susţinem această iniţiativă legislativă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnule senator Tîlvăr, aveţi cuvântul.
		Domnul Angel Tîlvăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să felicit iniţiatorul. Este un proiect legislativ care, din punctul nostru de vedere, are un merit foarte mare, şi anume acela de a încuraja cadrele didactice din învăţământul preuniversitar să-şi dea doctoratul. Totodată, dat fiind faptul că în această perioadă se vorbeşte din ce în ce mai mult de interdisciplinaritate, cred că este un lucru foarte bun ca un profesor care are o anumită pregătire să încerce să-şi aprofundeze studiile într-un domeniu înrudit. Din acest motiv şi ca urmare a cvasiunanimităţii care a fost la comisie, dar şi ca urmare a felului în care social-democraţii văd lucrurile în domeniul educaţiei, noi vom încuraja şi vom vota acest proiect legislativ. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult, domnule Tîlvăr. Dau cuvântul domnului senator Cismaru.
		Domnul Ivan Cismaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. În cadrul comisiei am luat în dezbatere această modificare pe care a prezentat-o şi iniţiatorul şi am găsit de cuviinţă că formula este, într-adevăr, în concordanţă cu conţinutul acestor domenii stabilite de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Acolo sunt stabilite clar disciplinele care intră în fiecare domeniu fundamental şi, ca atare, nu mai există absolut nicio ambiguitate în a acorda corect sau incorect echivalarea între titlul de doctor şi cel de profesor cu gradul didactic I. Apoi, am avut în vedere şi faptul că dorim o creştere, o îmbunătăţire a calităţii învăţământului şi aceasta este o cale prin care putem să susţinem lucrul acesta.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Mai sunt intervenţii? Înţeleg că punctul de vedere al Guvernului a rămas negativ. Stimaţi colegi, aţi auzit aici toate argumentele. Mai mult de-atât, nu se pune problema unor efecte financiare asupra bugetului, dar dumneavoastră hotărâţi. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamentul admis. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 282 din 05/10/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, cu modificările şi completările ulterioare. Vă invit, din partea Comisiei pentru sănătate publică, să luaţi loc. Domnule secretar de stat Szekely Ervin-Zoltan, vă rog să luaţi loc şi să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, aveţi cuvântul.
		Domnul Szekely Ervin-Zoltan - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice: Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului este negativ, având în vedere că promovarea donării de sânge este deja reglementată în legislaţia actuală. În ceea ce priveşte cealaltă modificare, şi anume preconizarea ca donarea de sânge să se realizeze în unităţile mobile, aceasta ar fi o reglementare restrictivă, având în vedere că în prezent nu este limitat locul unde se poate realiza această donare de sânge.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog să ascultăm şi iniţiatorul. Sunt doi iniţiatori, domnii senatori Marius Marinescu şi Sorin Mircea Oprescu. Domnule senator Marius Marinescu, microfonul 8, aveţi cuvântul.
		Domnul Marius Marinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Noi, iniţiatorii, am văzut că în Uniunea Europeană această recoltare de sânge se face numai prin intermediul ambulanţelor care se deplasează la diferite instituţii pentru a putea satisface necesarul de sânge. La ora actuală, necesarul de sânge este satisfăcut în proporţie de 50%. Cea mai bună soluţie este cea cu aceste ambulanţe pentru recoltat sânge. Am discutat şi cu domnul ministru Eugen Nicolăescu care a fost de acord să repartizăm celor opt euroregiuni câte o ambulanţă mobilă, dotată pentru recoltare de sânge. Iniţial, noi am vrut 47 de ambulanţe mobile, pentru fiecare judeţ şi fiecare sector câte una. Dânsul a spus că ar fi mai bine să mergem, deocamdată, pe fiecare regiune. Deci costul acestor ambulanţe pentru recoltat sânge nu depăşeşte 500 de milioane de euro. Mă scuzaţi, 500 de mii de euro. Înseamnă foarte puţin, dar putem rezolva într-o mare parte această necesitate de sânge. Vreau să vă spun - şi o să vă spună domnul senator Sorin Oprescu mult mai multe - că la ora actuală sunt probleme în spitale, în spitalele de urgenţă, din cauza acestei lipse de sânge. Şi eu sunt donator, merg cam din trei în trei luni să donez sânge şi v-aş ruga să votaţi această propunere legislativă pentru că este o necesitate, iar, la urma urmei, banii necesari pentru cumpărarea acestor ambulanţe mobile pentru recoltarea de sânge, cei 500 de mii de euro, sunt prevăzuţi deja în bugetul pe 2008. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Votaţi, pentru că nici nu ştiţi ce pierdeţi.
		Domnul Marius Marinescu: Aşa este.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate publică ne prezintă raportul întocmit de aceasta.
		Domnul Şerban-Cezar Strătilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă şi au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă. Aşa cum a spus şi domnul iniţiator, s-a renunţat la acea propunere cu 38 de unităţi mobile, mergându-se pe soluţia unor unităţi mobile regionale de recoltare de sânge. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Dan Sabău, după care domnul senator Sorin Mircea Oprescu. Aveţi cuvântul, microfonul 2, vă rog.
		Domnul Dan Sabău: Stimaţi colegi, După cum s-a auzit, este vorba de 50% din necesarul de sânge din România, motiv pentru care s-a născut această iniţiativă legislativă care, în varianta - opt ambulanţe în cele opt regiuni sau euroregiuni de dezvoltare, nu ar însemna o cheltuială foarte mare şi o să vă machetez o anumită variantă. Într-un anume sat are loc un accident. Accidentatul este din satul respectiv şi, în momentul acela, câţiva din familia lui ar vrea să doneze sânge, numai că trebuie să-i trimitem în capitala de judeţ pentru recoltare, iar asta îi şi costă. Deci nu numai că dau sânge, dar dau şi bani în situaţia respectivă. Pe când, dacă am trimite o astfel de ambulanţă în zona respectivă, am rezolva o problemă într-un moment în care există intenţia de a dona, dar posibilităţile sunt reduse. Cu permisiunea dumneavoastră, susţin o dată în plus această iniţiativă care nu costă foarte mult şi vine să completeze o zonă care se cheamă transplant de organe, sângele fiind un ţesut. Cu stimă!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Domnule senator Sorin Micea Oprescu, aveţi cuvântul, vă rog.
		Domnul Sorin Mircea Oprescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Intervin tot în susţinerea acestei iniţiative, fiindcă problemele sunt acute în ceea ce priveşte lipsa de sânge. El nu lipseşte de azi, de ieri, el lipseşte de aproape 50 de ani. Astăzi aveţi ocazia să vă confruntaţi cu oameni care "nu au sânge în instalaţie", dar asta este cu totul şi cu totul altceva. Ideea este următoarea, ideea este - şi m-a impresionat poziţia Guvernului, pentru că Guvernul, cred eu, domnule secretar de stat, că habar nu are ce se întâmplă în sistemul sanitar din cauza lipsei de sânge -... Habar nu are când se întâmplă accidente pe şosea, şi vine SMURD-ul, şi vine Arafat, subsecretarul de stat, şi salvează omul, iar B3 nu se găseşte. V-am dat un exemplu. Nu B59, domnule secretar de stat, B3 nu se găseşte decât foarte, foarte rar şi atunci trebuie să improvizăm ca să putem să scăpăm acele persoane care au nevoie de sănătate. Ce preţ să aibă alea? Opt ambulanţe dotate este prea mult pentru Ministerul Sănătăţii Publice care anunţă pe toate posturile de radio şi televiziune că o să cumpere 1.500 de ambulanţe? Este mult, domnule secretar de stat? Vă spun eu că nu este mult, domnilor! Deci, stimaţi colegi, vă rog să aveţi amabilitatea şi să subscrieţi la votul favorabil pentru această propunere legislativă, pentru că, realmente, dacă vorbim de altruism şi educaţie civică - facem parte cu toţii din acelaşi neam - ca românul să fie altruist... el este altruist la locul lui de muncă, unde doreşte să doneze sânge. Ca să-l chemi şi să nu folosească bonurile acelea de masă, de 51,7 RON, dacă nu mă înşel eu prea tare, acela înseamnă şi civism, acela înseamnă şi altruism. Vă mulţumesc respectuos.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Mai sunt intervenţii? Domnule senator Radu Terinte, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Radu Terinte: Domnule preşedinte, Nu înţeleg opoziţia Guvernului având în vedere faptul că, totuşi, în ultimii ani nu s-a făcut nimic în domeniul recoltării sângelui, nu s-a îmbunătăţit cu nimic situaţia, din contră, criza şi lipsa de sânge s-au acutizat, iar o măsură menită să îmbunătăţească clar cantitatea de sânge recoltată de la populaţie şi care nu presupune un cost extraordinar nu are decât un efect benefic. Nu înţeleg opoziţia Guvernului. Există o altă soluţie în afara măsurii legislative de care se vorbea aici? Până la urmă, nu există cointeresare clară şi nu avem o mulţime de oameni care să stea la rând la centrele de recoltare. Pe de altă parte, avem oameni care vor să doneze benevol. Deci este o măsură care, oricum, nu aduce prejudicii în ceea ce priveşte recoltarea sângelui. Grupul parlamentar al PC susţine iniţiativa.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule senator Gheorghe Funar, microfonul 2, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi Grupul parlamentar al PRM susţine această propunere legislativă. Rugămintea este, domnule preşedinte şi doamnelor şi domnilor colegi, de a sista lucrările că să putem să parcurgem şi următoarele două puncte şi să putem prinde şi o parte din transmisia radio.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Imediat. Vă rog. domnule secretar de stat Szekely Ervin-Zoltan, aveţi cuvântul. Microfonul 10, vă rog.
		Domnul Szekely Ervin-Zoltan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Poate că nu am fost suficient de explicit şi îmi cer scuze. În prezent, cadrul legislativ permite asigurarea recoltării de sânge prin intermediul acestor ambulanţe. Ministerul Sănătăţii Publice a achiziţionat 1.100 de ambulanţe. Aceste ambulanţe sunt la dispoziţia sistemului sanitar şi nu este nevoie de o lege pentru a fi folosite pentru donarea de sânge. De aceea am susţinut că nu este necesar un act normativ pentru a realiza acest scop pe care îl are domnul senator şi pe care îl are Ministerul Sănătăţii Publice.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Nu o luăm de la capăt, vă rog foarte mult. Domnul secretar de stat vrea să spună, domnule Lupoi, că avem ambulanţe. Legea se referă la ambulanţe care să aibă această destinaţie strictă, nu la ambulanţe care se duc, iau bolnavul şi pe urmă merg să mai facă o colectare, pentru că e posibil să şi infecteze sângele acela. Cele 10 ambulanţe, câte s-au menţionat acolo, 10, 20, 30 care numai asta fac, circulă prin ţară şi colectează sânge. Nu sunt folosite pentru altceva! Deci propunerea legislativă serveşte pentru a vă obliga ca, din cele 1.100 de ambulanţe de care vorbiţi, să dotaţi nu ştiu câte pentru colectare. Aşa am înţeles eu! Domnule Şerban-Cezar Strătilă,vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Şerban-Cezar Strătilă: Eu voiam să-i ajut pe reprezentanţii Executivului. Domnul secretar de stat a prezentat punctul de vedere negativ. Evident că nu poate fi decât negativ referitor la propunerea iniţială, cu cele 37 de - să le spunem - centre de recoltare mobile, şi nu ambulanţe, dar eu cred că varianta cu 8 centre regionale este mai rezonabilă, se poate realiza, nu este o obligaţie pentru actualul Guvern, neapărat. Pot şi Guvernele ulterioare să contribuie la aceste achiziţii şi, chiar în cursul dezbaterilor din comisie, reprezentanţii Guvernului au achiesat, să spunem, la acest amendament. Deci susţinem raportul comisiei cu amendamentele admise.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Cine este pentru raportul cu cele 4 amendamente admise? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi două abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului propunerea legislativă. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? De asemenea, cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 2 abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată.
		Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Invit, din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, să ne prezinte raportul întocmit. Nu este prezent niciun membru al comisiei aici? Nu se poate! Din sală: Este prezent domnul senator Radu Terinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Radu Terinte, vă rog să luaţi loc. Din partea iniţiatorului, vă rog, aveţi cuvântul. Din sală: Nu este iniţiatorul.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu este prezent. Stimaţi colegi, dau cuvântul domnului Terinte, să prezinte raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Aveţi cuvântul.
		Domnul Radu Terinte: Mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa din 27 noiembrie, membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă şi, pe baza discuţiilor pe care le-am avut şi, în plus, a avizului primit de la Comisia pentru sănătate publică, avem raport de respingere.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Sunt luări de cuvânt? Supun votului dumneavoastră raportul de respingere propus de comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 81 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat raportul de respingere şi, în consecinţă, proiectul de lege a fost respins.
		Trecem la punctul 18 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri în cazul calamităţilor produse de seceta excesivă în agricultură în anul 2007. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, domnul preşedinte Pascu. Iniţiatorul a fost anunţat, da? N-a venit. Vă ascultăm, domnul senator.
		Domnul Corneliu Pascu: Raportul este negativ, de respingere, întrucât propunerea instituie o măsură discriminatorie între producătorii agricoli care şi-au asigurat culturile şi cei care nu le-au asigurat şi de asemenea propune instituirea şi constatarea pagubelor de către un organism, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care nu e menţionat în legislaţia referitoare la acordarea despăgubirilor. Şi, în fapt, nu mai pot fi constate pagubele la această dată.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 81 de voturi pentru, 1 vot împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere s-a adoptat, în consecinţă, proiectul de lege este respins.
		Înainte de a trece la întrebări şi interpelări, stimaţi colegi, vă puteţi adresaCurţii Constituţionale în legătură cu următoarele legi: Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2007 pentru modificarea art.13 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale; Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat"; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal; Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile şi a contribuţiei naţionale în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea şi utilizarea acestora, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană"; Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2007 pentru modificarea art.1 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a autorităţilor publice centrale; Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011; Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.45/1997 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A.; Lege pentru modificarea alin.(2) al art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului; Lege privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial; Lege pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006; Lege privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive. Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative; Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Finlanda asupra cooperării privind Implementarea în Comun şi Comercializarea Internaţională a Emisiilor, în baza Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, semnat la Bruxelles, la 17 decembrie 2006; Lege pentru ratificarea înţelegerii realizate prin schimbul de note efectuat între Ambasada României la Atena şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Elene, semnate la Atena, la 15 decembrie 2006 şi 2 iulie 2007, pentru modificarea şi completarea Convenţiei consulare dintre Republica Socialistă România şi Regatul Greciei, semnate la Atena, la 22 mai 1972; Lege privind înfiinţarea comunei Bucovăţ, prin reorganizarea comunei Remetea Mare, judeţul Timiş; Lege privind înfiinţarea comunei Toboliu, prin reorganizarea comunei Girişu de Criş, judeţul Bihor; Lege privind modificarea Legii învăţământului nr.84/1995, republicată; Lege pentru modificarea şi completarea alin. 3 al art. 36 al Legii nr. 35/1997, republicată, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului; Lege privind personalul Curţii Constituţionale; Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.
		(Domnul senator Sabău solicită cuvântul).
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da, domnule Sabău, vă rog. Microfonul 2. Aveţi cuvântul.
		Domnul Dan Sabău: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cu permisiunea dumneavoastră, doresc să-mi anunţ colegii că, de astăzi, calitatea de independent se transferă Grupului Democrat Liberal din care fac parte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: S-a înţeles, domnule senator. S-a luat act. Sunteţi independent. Activaţi în acest grup, care încă nu e înregistrat, dar vom vedea.
		Trecem la întrebări şi interpelări. Vă consult rapid, punem întâi întrebările. Răspunsul îl vom primi după vacanţă, bineînţeles. Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog. Aveţi de pus o întrebare şi o interpelare. Vă rog, vă ascultăm cu amândouă.
		Domnul Ilie Sârbu: Întrebarea este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Stimate domnule ministru, mă alătur şi eu colegilor mei parlamentari care v-au adresat interpelări legate de aplicarea Legii nr.509/2006 referitoare la acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru şcolari şi elevi. Deşi legea a fost aprobată încă din 2006, în acest an nu a fost prevăzută nici o sumă pentru implementarea ei. Din acest motiv, vă întreb, domnule ministru, ce sumă aţi prevăzut în bugetul ministerului pentru anul 2008 în vederea aplicării prevederilor acestei legi şi care va fi actul normativ pe baza căruia legea va putea fi, în sfârşit, implementată. Solicit răspuns scris şi oral. Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Stimate domnule ministru, aşa cum au constatat experţii Comisiei europene şi cum, de altfel, am sesizat şi eu personal, în nenumărate rânduri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură nu lucrează datorită slabei pregătiri a personalului. Încă de la numirea dumneavoastră în funcţie aţi promis reorganizarea şi regândirea atribuţiilor APIA pentru eliminarea deficienţelor menţionate. Vă rog, domnule ministru, să ne comunicaţi care sunt măsurile dispuse pentru ca APIA să devină în sfârşit funcţională, dar, mai ales, cum intenţionaţi să reformaţi structurile teritoriale pentru ca acestea să ajungă să beneficieze de încrederea agricultorilor. Solicit răspuns scris şi oral.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu. Aveţi două întrebări şi o interpelare. Vă rog, foarte rapid şi pe scurt. Microfonul nr.1.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Am aflat din presă de situaţia creată în cadrul SNLO Târgu Jiu, prin faptul că societatea BNB Consulting SRL Craiova vrea ca o parte din SNLO Târgu Jiu să fie vândută sau recuperată, datorită datoriilor pe care le are în societatea. Vă solicit să mă informaţi asupra următoarelor: Dacă SNLO Târgu Jiu se confruntă cu această situaţie? Când va fi trimisă comisia guvernamentală pentru a analiza şi decide redeschiderea Holdei Ştiucani? Dacă nu se redeschide Holda Ştiucani, Cariera Roşiuţa se află în situaţia de a se închide? În ce perioadă s-a creat această societate BNB Consulting Craiova şi în ce guvernare? Cine se face vinovat pentru situaţia creată cu această societate? Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu. Întrebarea este adresată tot primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu. Anul 2008 este an electoral atât pentru alegerile locale, cât şi pentru alegerile generale. Vă solicit să mă informaţi pentru alegătorii din judeţul Gorj, pe care-i reprezint, următoarele: Câte programe sunt la nivel de judeţ, pe infrastructură, şcoli, spitale, alimentare cu apă? Câte programe sunt pentru construcţii blocuri de locuinţe, săli de sport, cămine culturale? Se pot acorda bani pentru programul de acoperire a blocurilor din Municipiul Motru, deoarece foarte mulţi cetăţeni de la etajul 4 au fost nevoiţi să se mute din cauza inundaţiilor apartamentelor până la etajul 1? Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris şi verbal. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu. Am o întrebare adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative. Drumul care face legătura între municipiul Motru şi satul Miculeşti din judeţul Gorj a fost asfaltat, iar după circa 1 an este degradat în proporţie de 60%. Vă solicit, domnule ministru, să mă informaţi, să trimiteţi în zonă o comisie care să analizeze situaţia şi să dispună măsurile care se impun împotriva firmei care a efectuat asfaltarea, la ce valoare s-a ridicat asfaltarea acestui drum, ce firmă a executat acest proiect, care a fost modul de facturare a proiectului şi să mă informaţi cu măsurile luate împotriva firmei care a exercitat această asfaltare. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Dau cuvântul domnului senator Alexandru Pereş. Cum să spun? De la PD-L? Microfonul nr.2. De la PD, deocamdată, pe urmă mai vedem. Aveţi o întrebare şi o interpelare.
		Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări şi o interpelare. Prima întrebare este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor. Localităţile Arieşeni şi Albac, declarate staţiuni turistice de interes local, prin hotărâre de Guvern, aşezate într-o zonă cu frumuseţi naturale deosebite, nu pot fi puse în valoare datorită căilor de acces, respectiv a drumurilor naţionale aflate într-o degradare totală. Mai menţionez că, în urma stopării în justiţie a proiectului minier de la Roşia Montană, doar turismul şi agroturismul mai pot fi surse aducătoare de venituri populaţiei din această zonă a Munţilor Apuseni. Vă întreb, domnule ministru, când se vor moderniza drumurile DN74 Turda - Câmpeni, DN74 Alba Iulia - Abrud - Brad şi DN74A Abrud - Câmpeni? Solicit răspuns scris şi verbal. A doua întrebare este adresată tot domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor. Municipiul Sebeş, important nod rutier, este traversat zilnic de circa 40.000 maşini, din care câteva mii de mare tonaj, conform datelor Poliţiei Rutiere. Având în vedere disconfortul şi poluarea excesivă creată de această situaţie locuitorilor municipiului Sebeş, remedierea aceasta se poate face prin devierea pe o şosea de centură. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi când este prevăzută realizarea şoselei de centură în municipiul Sebeş şi de unde provin sumele necesare. Solicit răspuns scris şi verbal. Interpelarea este adresată ministrului sănătăţii publice, domnul Eugen Nicolăescu. Domnule ministru, Cu toate că susţineţi cu orice ocazie reforma în domeniul sănătăţii, se pare că acest lucru a rămas doar la nivel de zvon, existând în continuare celebra "mafie a sănătăţii", axată pe obţinerea unui profit material folosit în scopul personal al medicilor şi colectivului medical, decât de a rezolva problemele bolnavilor plătitori de asigurări medicale. În contextul acestei situaţii alarmante, vă rog să analizaţi şi să-mi răspundeţi cum vedeţi rezolvarea următoarei situaţii: când şi cum aveţi de gând să împiedicaţi practica de a mai chema pacienţii la cabinetele particulare sau la clinici private, pe motiv că au nevoie de analize suplimentare şi unde cetăţenii sunt obligaţi să plătească cel puţin consultaţia, al cărui preţ devine câteodată fabulos, când toate acestea ar putea fi făcute cu uşurinţă în spitale, unde pacienţii să beneficieze de ele în mod gratuit? Domnule ministru, cât timp...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Dacă citiţi tot textul acesta, vă opresc că durează minute multe. Ştiţi că aveţi doar 3 minute. Pe urmă, domnul Cismaru ce face? Vă rog să scurtaţi.
		Domnul Alexandru Pereş: Domnule ministru, cât timp veţi mai permite jecmănirea cetăţenilor, aflaţi şi aşa în suferinţă, de către o parte dintre medici care, în fuga după înavuţire, încalcă principiul nobil pentru care au depus jurământul lui Hipocrate? Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc.
		Domnul senator Angel Tîlvăr. Aveţi o întrebare şi o interpelare. Să vă rezumaţi la atât ca să dăm cuvântul tuturor colegilor.
		Domnul Angel Tîlvăr: Sunt foarte scurte, domnule preşedinte, şi vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: O întrebare şi o interpelare, am spus, atât, vă rog mult de tot. Data viitoare, mai puneţi...
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc. Întrebarea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse. Domnule ministru, în ultimele zile, mass-media a semnalat numeroase cazuri în care sute de pensionari s-au călcat efectiv în picioare în faţa caselor judeţene de pensii, încercând să obţină bilete de tratament în staţiuni. Este regretabil faptul că, după ce a fost semnalat un prim eveniment de acest gen, nu a existat o reacţie puternică din partea ministerului pe care-l conduceţi, astfel încât asemenea evenimente să nu mai aibă loc. Având în vedere aceste aspecte, vă întreb de ce s-a ajuns în această situaţie şi care sunt măsurile pe care le veţi lua pentru ca acest lucru să nu se mai repete? Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi să citesc şi interpelarea. Vă mulţumesc. Este adresată domnului Laszlo Borbely, ministrul dezvoltării lucrărilor publice şi locuinţelor. În condiţiile creşterii aproape exponenţiale a facturilor pentru apă caldă şi căldură, reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe poate fi una din soluţiile viabile pentru reducerea costurilor suportate de către populaţie. Având în vedere aspectele prezentate mai sus şi raportându-ne la existenţa unui program guvernamental care priveşte reabilitarea termică a blocurilor şi la faptul că odată cu aderarea României la Uniunea Europeană ţara noastră este obligată să elaboreze şi să implementeze programe referitoare la eficienţa energetică în sectorul construcţiilor, vă întreb câte blocuri au fost reabilitate din punct de vedere termic în cadrul acestui program, până în acest moment şi ce fonduri veţi aloca pentru derularea sa în anul 2008? Vă mulţumesc frumos.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al PRM. Microfonul 1. Aveţi două întrebări, vă ascultăm.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru. Recent, Parlamentul European a început dezbaterile pe tema interzicerii folosirii cianurilor la exploatarea aurului în Europa, urmând să fie adoptată o directivă pe această temă. La noi în ţară, cu încălcarea Constituţiei României, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a închiriat, concesionat şi chiar înstrăinat numeroase resurse naturale, încheind peste 1000 de contracte fără ştiinţa şi aprobarea Parlamentului. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi când v-aţi programat să informaţi Parlamentul şi poporul român în legătură cu aceste contracte, inclusiv cel referitor la Roşia Montană, unde, în loc de 800 tone aur şi 2000 tone argint, s-au înscris în contractul secret încheiat cu Gold Corporation numai 10 tone de aur. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc. A doua întrebare este adresată domnului ministru Attila Korodi, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Se ştie că Roşia Montană Gold Corporation a prevăzut să folosească, în Munţii Apuseni, 200 milioane kilograme cianură pentru extragerea rapidă a peste 800 tone de aur şi peste 2000 tone argint. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă opinia dumneavoastră şi poziţia Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile este identică sau contrară celei exprimate în cadrul Parlamentului European cu privire la folosirea cianurii la exploatarea aurului şi argintului de la Roşia Montană. Solicit răspuns scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult.
		Invit pe domnul senator Ivan Cismaru, Grupul parlamentar al PD, pentru o interpelare către ministrul transporturilor. Vă rog, microfonul 2.
		Domnul Ivan Cismaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Scaunele ministeriale sunt goale. Sperăm, cel puţin, să ne asculte prin radio. Domnule ministru, am informaţii că în municipiul Braşov se află 18 vagoane de călători importate de către firme din România, cu documente vamale dubioase. Ele sunt în Depoul CFR, unde se repară, se revopsesc, se fac "ca noi" pentru a fi vândute Ministerului Transporturilor. Aceste vagoane au sistemul de izolare termică realizat din straturi termoizolante din azbest, material interzis pentru a fi utilizat în acest scop nu numai de către Uniunea Europeană, dar şi de România, prin legile pe care le are în vigoare. Din acest motiv, vă solicit să declanşaţi urgent un control pentru a verifica această informaţie şi pentru a nu pune în pericol viaţa românilor care vor călători cu aceste vagoane. De asemenea, vă atenţionez că eu am declanşat o astfel de acţiune în cadrul municipiului Braşov şi aştept să facem o confruntare a datelor rezultate. Am inclusiv seriile acestor vagoane. Aştept răspunsul scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, vă rog, aveţi o întrebare şi o interpelare.
		Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări şi o interpelare. Prima întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, Ministerul Sănătăţii Publice. În prezent, se află în derulare Programul privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei, program derulat prin intermediul medicilor de familie, pe baza taloanelor emise de Casa Naţională de Sănătate. Sunt însă numeroase cazuri de cetăţeni care şi-au schimbat domiciliul şi nu au intrat în posesia acestor taloane, fiind puşi în situaţia de a nu-şi putea efectua analizele respective. Având în vedere această situaţie, vă întreb, domnule ministru, cum se pot soluţiona aceste stări de fapt, astfel încât toţi cetăţenii să poată beneficia de acest program. De asemenea, care este destinaţia bugetului de practică medicală pe care îl primeşte un medic de familie? Solicit răspuns oral şi în scris. Interpelarea este adresată domnului ministru Attila Korodi, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Inundaţiile din anul 2006 au adus grave prejudicii cetăţenilor din judeţul Tulcea, care mai resimt şi acum, după un an de zile, efectele acestor inundaţii. În dreptul localităţii Pătlăgeanca, de exemplu, malul stâng al Braţului Tulcea, pe o lungime de 500 de metri, ca urmare a viiturilor din perioada 2005-2006, este afectat de eroziuni şi prăbuşiri care avansează rapid şi pun în pericol locuinţele, anexele gospodăreşti şi grădinile din imediata apropiere. Cetăţenii s-au adresat Ministeriului Mediului şi Dezvoltării Durabile, printr-o adresă, solicitând alocarea sumei necesare efectuării lucrărilor de consolidare şi au primit asigurări că va fi promovată o hotărâre de Guvern, în regim de urgenţă, pentru aprobarea sumei respective. Din datele pe care le deţin, investiţia respectivă a rămas doar la stadiu de proiect şi promisiune. În aceste condiţii, vă rog să precizaţi, domnule ministru, când va intra în vigoare o astfel de hotărâre de Guvern şi când vor fi alocate sumele necesare pentru realizarea consolidării malului respectiv, astfel încât cetăţenilor din zonă să nu le mai fie ameninţate locuinţele şi vieţile. Solicit răspuns oral şi scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.
		Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM, aveţi o interpelare.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări şi o interpelare, dar regret că...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu văd cele două întrebări, nu ştiu de unde le aveţi, aici nu sunt...
		Domnul Gheorghe Funar: Sunt, sunt, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi dreptate.
		Domnul Gheorghe Funar: Îmi pare rău că nu se transmite la radio, domnule preşedinte, aveam un cadou special...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Se transmite, stimate coleg, până la ora 19.10. Deci, vă rog eu, toată lumea vă ascultă cu sufletul la gură. Aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc. Am un cadou special pentru Preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Presa a relatat că, în timp ce era ministru şi, apoi, primar-general al Capitalei, domnul Traian Băsescu, care avea un apartament de patru camere în Constanţa, pe Aleea Zmeurei nr.2, pe care l-a cumpărat în 1992, a beneficiat, ilegal, în Bucureşti de o locuinţă în strada Mareşal Constantin Prezan, de o vilă în strada Aviatorilor nr.57 şi de un apartament de numai 370 de metri pătraţi în strada Ştefan Mihăileanu nr.2. Nu ştiu dacă, acum, în preajma sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou, Preşedintele României are sau nu un confort moral. Sigur, are trei case de lux obţinute, ilegal, de la stat. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi ce acţiuni concrete aţi întreprins pentru intrarea în legalitate, în privinţa celor trei imobile dobândite ilegal de către familia Băsescu sau dacă i-aţi sugerat Preşedintelui României să doneze acele locuinţe unor familii care au fost evacuate în stradă sau unor familii cu mulţi copii şi care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă? A doua întrebare este adresată aceluiaşi premier Popescu-Tăriceanu. Se ştie că, în luna august 2008, vor avea loc, la Beijing, Jocurile Olimpice de Vară. Primăria din Capitala Chinei a pus la dispoziţia participanţilor un "Parc al Lumii", unde, pe o suprafaţă de 250 metri pătraţi, să fie reprezentată fiecare ţară. Parlamentarii PRM au făcut o propunere legislativă privind reprezentarea ţării noastre în "Parcul Lumii" de la Beijing, propunere care nu a fost susţinută de către Guvern. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi ce s-a amplasat, reprezentativ, din partea României în "Parcul Lumii" din Capitala Chinei. Şi ultima interpelare este adresată premierului Popescu-Tăriceanu. În baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.128 din 2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare, fără să existe avizul Consiliului Concurenţei şi fără să fie sesizată Comisia Europeană, Guvernul a hotărât să ierte de plata datoriilor la bugetul de stat o serie de societăţi comerciale. Ordonanţa nu precizează care este suma acestor scutiri. Fostul ministru al finanţelor publice, domnul Sebastian Vlădescu, a declarat public că totalul scutirilor este de circa 2 miliarde euro. Actualul ministru al economiei şi finanţelor publice, domnul Varujan Vosganian, a declarat, în Parlament, că totalul scutirilor din acea ordonanţă este de fix 5 miliarde euro. Presa a socotit şi a ajuns la concluzia că totalul este de 8,3 miliarde euro. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi care este suma aprobată în şedinţa de Guvern, respectiv, este vorba de 2 sau 5 sau 8,3 miliarde euro scutiri de obligaţii faţă de bugetul statului român prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.128/2006. Solicit răspunsuri în scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Invit pe domnul senator Ovidiu Teodor Creţu, Grupul parlamentar al PSD, pentru o întrebare, tot către primul-ministru. Aveţi cuvântul, microfonul 3.
		Domnul Ovidiu Teodor Creţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată premierului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Domnule prim-ministru, retrocedarea pădurilor grănicereşti a început odată cu apariţia Legii nr.1 din ianuarie 2000. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102 din iunie 2001 modifică şi completează Legea nr.1/2000 dar nu aduce atingere suprafeţelor care se retrocedează. Legea nr.400 din 17 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 introduce, la art.26, un alineat nou, alin.24, care, practic, înjumătăţeşte suprafaţa de pădure care se retrocedează foştilor proprietari sau urmaşilor acestora, cealaltă jumătate urmând a se "retroceda" comunelor pe raza cărora sunt situate pădurile respective. Legea nr.247 din 19 iulie 2005, prin modificarea art.26, care precizează faptul că "Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate", face dreptate foştilor grăniceri sau urmaşilor acestora. Domnule prim-ministru, vă solicit să dispuneţi Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii întocmirea unei situaţii, la nivel de ţară, cu suprafeţele pădurilor grănicereşti retrocedate pe fiecare beneficiar, cu specificarea teritoriilor cadastrale pe raza cărora se află pădurile retrocedate. Solicit să fie menţionate distinct pădurile care s-au retrocedat în baza Legii nr.400 din 2002, cu precizarea suprafeţelor şi a beneficiarilor retrocedării. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Îl invităm pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PRM. Aveţi două întrebări, vă ascultăm cu mare atenţie, microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Este bine că, în sfârşit, după anul 2000, guvernele României sunt preocupate de construirea mai multor autostrăzi. Românii, pe de o parte, se bucură, dar pe de altă parte sunt de-a dreptul şocaţi de preţurile uriaşe, cele mai mari din lume, pe kilometrul de autostradă. De pildă, pe tronsonul Comarnic-Braşov, prin studiu de fezabilitate, s-a stabilit că un kilometru de autostradă va costa cel puţin 25 de milioane euro. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi pe autostrăzile din România cât s-a realizat, respectiv, cât s-a realizat pentru fiecare kilometru? A doua întrebare este adresată ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor. Presa centrală şi cea locală din aproape toate judeţele au comentat prevederile legale privind fundaţiile construcţiilor. De cele mai multe ori nu se respectă marca betonului şi nu se pune armătură de fier în fundaţie, nerespectându-se proiectul de structură al multor construcţii. Pentru a putea urmări şi controla respectarea prevederilor legale la fundaţiile construcţiilor, se impune, după opinia mea, să propuneţi şi să asiguraţi creşterea numărului de inspectori, în special în municipii. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi, pentru anii 2006 şi 2007, pe judeţe, cazurile de nerespectare a prevederilor legale la fundaţiile construcţiilor, precum şi măsurile şi sancţiunile dispuse. Am şi o interpelare adresată primului-ministru. Viaţa a confirmat poziţia corectă şi fermă a Partidului "România Mare" în privinţa votului uninominal pentru alegerea Parlamentului. La Referendumul naţional din 25 noiembrie 2007, poporul român nu a fost de acord cu votul uninominal pentru alegerea parlamentarilor şi, ca urmare, Curtea Constituţională a invalidat rezultatul acestui referendum, înregistrându-se cel mai mare eşec din viaţa politică a domnului Traian Băsescu. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi cât i-a costat pe contribuabilii români, respectiv, ce sumă s-a cheltuit pentru Referendumul naţional din 25 noiembrie 2007? Solicit răspunsuri scrise şi verbale. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Să-l ascultăm şi pe domnul senator Ion Moraru, Grupul parlamentar al PSD, cu o întrebare către ministrul afacerilor externe, microfonul 3.
		Domnul Ion Moraru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, întrebarea este adresată domnului Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe. În urma problemelor apărute, în ultima vreme, în Italia şi nu numai, Guvernul a adoptat mai multe acte normative pentru dezvoltarea serviciilor consulare. Din această perspectivă, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi lista consulatelor României care funcţionează în statele Uniunii Europene şi numărul celor pe care intenţionaţi să le înfiinţaţi până în vara anului 2008, precum şi numărul personalului consular de specialitate juridică de la fiecare din aceste consulate, cu precizarea vechimii în activitatea juridică. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Trecem, acum, stimaţi colegi, la răspunsuri. Îl invit pe domnul secretar de stat Toke István. Vă rog să luaţi loc. Aveţi la dispoziţie microfonul 8. Aveţi o întrebare adresată de către domnul senator Petre Daea, de la Grupul parlamentar al PSD, legat de culturile de toamnă şi vă rog să răspundeţi la această întrebare. Domnului senator Ilie Petrescu îi trimiteţi răspunsul în scris, pentru că nu mai este aici. De asemenea, aveţi de răspuns interpelării domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, legat de gripa aviară în judeţul Tulcea. Domnului senator Daea Petre, legat de Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, cu contractul de achiziţie a puietului de sturioni. Cam atât, este destul. Vă dau cuvântul, răspundeţi în ordinea în care doriţi dumneavoastră.
		Domnul Töke Istvan - secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: Da, domnului senator Petre Daea. În legătură cu suprafeţele însămânţate în toamna anului 2007, pe culturi, sunt următoarele date: grâu, secară, triticale - 2.120.000 de hectare, 107% faţă de programul prevăzut, de 1.988.000 de hectare; orz - 173.000 de hectare, program realizat: doar 166.000 de hectare - 96%; orzoaică de toamnă - 71.000 de hectare prevăzut, realizat 70.000 de hectare - 99%; rapiţă - 304 hectare, program realizat 449.148 de hectare. Situaţia suprafeţelor însămânţate, pe judeţe, este prezentată în anexe.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Daea, aveţi de pus vreo întrebare suplimentară? Microfonul 3, vă rog. Vă ascultăm.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului. Sigur, sunt date pe care le-a înregistrat ministerul. Pentru mine este un mare semn de întrebare vizavi de veridicitatea acestor date, motiv pentru care aş ruga pe distinsul demnitar să ne spună, cel puţin pentru două judeţe, a căror situaţie o ştiu foarte bine, care este statistica: în Mehedinţi şi în Dolj ce suprafaţă însămânţată există, ca să-mi dau seama cât de mare este diferenţa între realitate şi situaţia scriptică.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Să vedem dacă le are domnul secretar de stat. La Dolj, vă rog.
		Domnul Töke Istvan: De exemplu, la orz de toamnă ...
		Domnul Petre Daea: Nu, la grâu mă interesează.
		Domnul Töke Istvan: La grâu sunt prevăzute în program 55.000 de hectare, la grâu, secară, plus triticale şi s-au realizat 46.000 de hectare. Deci, 85%.
		Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc. Este trist şi va fi extrem de dificil pentru România să contabilizeze, în date statistice, aceste cifre care, din punctul meu de vedere, sunt dincolo de realitate. Nu întâmplător am pus o asemenea întrebare, pentru că România s-a confruntat, în acest an, cu o situaţie fără precedent: nu a avut sămânţă pentru a realiza programul. Ne aflăm acum pe un suport de informaţii, cum că România ar avea peste 2.000.000 hectare de grâu, ceea ce este dincolo de orice situaţie reală în teren. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, continuaţi, domnule secretar de stat, cu interpelările.
		Gripa aviară în judeţul Tulcea sau Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
		Domnul Töke Istvan: Voi răspunde interpelării domnului senator Ion Vărgău, în legătură cu gripa aviară din judeţul Tulcea. Focarele de gripă aviară, diagnosticate în toamna anului 2005, erau primele cazuri semnalate în ţara noastră, după mai mult de 60 de ani de la ultima evoluţie a bolii în România. Acest impact, la care se adaugă contextul epidemiologic internaţional sub raportul gripei aviare, îndeosebi în cazurile de mortalitate înregistrate la om, în mai multe ţări, şi efortul instituţiilor de stat care doreau ca informaţia să ajungă la toţi locuitorii, inclusiv la cei care nu aveau acces la mijloace mass-media, au generat acea stare de panică. În prezent, când gripa aviară continuă să domine situaţia epidemiologică internaţională, iar în ţara noastră s-a confirmat existenţa unui focar în judeţul Tulcea, localitatea Murighiol, măsurile instituite de România sunt aceleaşi cu cele care se aplică în toată Europa. Menţionăm câteva din acestea: activarea Comandamentului antiepizootic central, Comandamentul antiepizootic judeţean Tulcea şi Comandamentul antiepizootic local Murighiol; asigurarea supravegherii populaţiei, în scopul prevenirii transmiterii bolii de la păsări la om; eliminarea păsărilor din focarul confirmat de gripă aviară, monitorizarea activă a statusului de sănătate a păsărilor şi prelevări de probe din localităţile cu risc major de apariţie a influenţei aviare din fiecare judeţ; colaborarea continuă cu Comisia Europeană, autorităţile sanitar-veterinare competente, teritoriale: Societatea Medicilor Veterinari, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România şi Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi vânătoare, gestionarii fondurilor de vânătoare, respectiv, controlul circulaţiei păsărilor şi înăsprirea măsurilor de biosecuritate la nivel teritorial atât în exploataţiile comerciale de păsări, cât şi cele non-comerciale.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Vărgău, vă rog, microfonul 3.
		Domnul Ion Vărgău: Domnule ministru, din cuvântul dumneavoastră nu am înţeles dacă, în 2007, acum, am avut confirmată gripa aviară?
		Domnul Töke Istvan: Da.
		Domnul Ion Vărgău: Pentru că noi nu am primit, de la Tulcea, informaţii că s-a confirmat, dar am o rugăminte la dumneavoastră şi la ministerul pe care-l reprezentanţi, să fim puţin mai atenţi în momentul în care facem declaraţii, pentru că, atunci când nu se confirmă, un asemenea zvon afectează zona şi cred că ultimele resurse ale cetăţenilor le terminăm în câteva zile, inclusiv pe cele ale agenţilor economici, prin turismul care se practică în această perioadă. Este interesant că la cele 15 găini s-a găsit gripa aviară, însă nu s-a mai înregistrat, în dreapta-stânga gospodăriei, nimic. Dar nu contest rezultatelor laboratorului din Anglia. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: În orice caz, este un lucru pozitiv că nu s-a mai făcut atâta agitaţie ca în trecut. Era o întreagă poveste acolo.
		Vă rog să daţi răspunsul în legătură cu interpelarea domnului senator Daea Petre privind Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sau răspunsul referitor la contractul pentru sturioni, pe care îl aveţi la îndemână!
		Domnul Töke Istvan: Ambele. În vederea aprobării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013, Comisia Europeană a stabilit un calendar specific ale cărui termene şi condiţii sunt aplicabile tuturor statelor membre. Acesta prevede un termen de aprobare de şase luni de la data depunerii oficiale a documentului. Astfel, vă informăm că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost înaintat Comisiei Europene în data de 29 iunie 2007. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a primit, în cursul lunii iulie a.c., avizul de admisibilitate pentru programul înaintat, din partea serviciilor Comisiei Europene, fapt ce reprezintă prima etapă a procesului de aprobare. Aceasta confirmă faptul că documentul depus este complet şi respectă prevederile Regulamentelor comunitare din domeniu. În prezent, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală se află în etapa de negociere finală, documentul urmând procedura obţinerii avizului Comitetului pentru Dezvoltare Rurală. Programul va fi aprobat prin decizia Comisiei Europene, având la bază avizul favorabil al Comitetului pentru Dezvoltare Rurală. Totodată, în vederea asigurării transparenţei modului de elaborare a programului, pe site-ul ministerului se află postat calendarul de negocieri cu Comisia Europeană. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Petre Daea, vă rog, microfonul 3. Aveţi ceva la ureche?
		Domnul Petre Daea: Am, domnule preşedinte! Cred că întrebările ...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu se vede de aici, este distanţă mare! Vă ascultăm cu mare atenţie.
		Domnul Petre Daea: ... întrebările acestea şi, uneori, inutilitatea lor. Dar aceasta este numai pentru mine, un reflex al omului care înţelege şi ceea ce se ascunde dincolo de cifre. De aceea, îmi îngădui ca, în Senatul României, în prezenţa a 5 - 6 senatori care au avut şi răbdare, şi interes pentru această parte a şedinţei noastre, să fac o apreciere sau câteva consideraţii vizavi de acest răspuns. Eu am solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să-mi comunice, nu care sunt paşii, pentru că-i ştiam - este un exerciţiu pe care l-am parcurs şi în Programul SAPARD, deci nu era o noutate pentru cel care a pus întrebarea, vezi, Doamne, că începe să înţeleagă şi el paşii pe care trebuie să-i facă un plan naţional de dezvoltare rurală, am solicitat, în întrebarea mea, să ni se spună când se vor accesa fondurile pentru agricultură, pentru români. Dacă aveţi un asemenea răspuns concret, aş socoti că întrebarea mea are şi răspuns pe măsura ei. Dacă nu, v-aş ruga să-l completaţi şi în partea scrisă, pentru că am solicitat răspuns oral şi scris, să-mi comunicaţi şi să-mi daţi răspuns exact la întrebarea pe care am pus-o eu. Dacă îl aveţi acum, v-aş ruga să mi-l comunicaţi, dacă nu, aveţi îngăduinţa mea pentru un răspuns complet la o întrebare pe măsura celor care o primesc, o înregistrează şi formulează un răspuns, având în vedere că răspunsul este şi calificat, şi calificabil. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Eu propun, domnule secretar de stat Istvan Töke, să transmiteţi răspunsul scris. După aceea, domnule senator Daea, dacă este necesar, reveniţi.
		Vă rog să răspundeţi acum domnului senator Ion Vărgău, din partea Grupului parlamentar al PSD, referitor la contractul de achiziţie a puietului de sturioni.
		Domnul Töke Istvan: Potrivit Programului pentru popularea de susţinere cu pui de sturioni a Dunării, program aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi dezvoltării durabile, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a demarat procedura de achiziţie publică pentru atribuirea de contracte de furnizare de puiet de sturioni din speciile parentale: păstrugă, nisetru şi morun, proceduri organizate în condiţiile prevăzute în legislaţia naţională în vigoare, şi anume: licitaţie deschisă. Facem precizarea că ANPA - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură - a demarat proceduri de achiziţie distincte pentru fiecare specie de sturion în parte, prin licitaţie deschisă, organizată în conformitate cu art.18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, pentru fiecare din cele trei proceduri de licitaţie deschisă pe fiecare specie în parte, ANPA a respectat: criteriul de aplicare a procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice, prin intermediul SEAP; regulile de elaborare a documentaţiei de atribuire, conform legislaţiei în materie; regulile de publicare a anunţurilor de participare, în funcţie de pragul valoric al licitaţiei, pe destinaţiile prevăzute de lege; reguli de evitare a conflictului de interese; termenele legale corespunzătoare fiecărei etape a procedurii. Procedura de achiziţie publică, organizată de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pentru furnizarea puietului de sturioni din specia parentală nisetru, s-a finalizat prin încheierea contractului de furnizare cu ofertantul a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare, prin aplicarea criteriului "preţul cel mai scăzut", în conformitate cu prevederile art.200 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2006. Ordinul comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrului mediului şi dezvoltării durabile nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Acesta a avut ca temei art.4 din Ordinul comun al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.262/2006 privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România, care prevede că Autoritatea Publică Centrală pentru Protecţia Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Autoritatea Publică Centrală pentru Agricultură, Păduri şi Dezvoltare Rurală adoptă, la propunerea Autorităţii Ştiinţifice CITES pentru Acipenseriforme şi a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, programe de repopulare, de populare, de susţinere cu puiet de sturioni din speciile prevăzute la art.1, a căror reproducere în mediul natural este deficitară. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Ion Vărgău, microfonul 3.
		Domnul Ion Vărgău: Domnule ministru, apreciez informaţiile pe care le-aţi adus. Am solicitat, de mai multe ori, să se precizeze prin ce metodă faceţi numărarea puietului, pentru că a afla că dăm un milion de euro pe puiet, fără să ştim câte bucăţi, parcă bate la ochi! Ne-a interesat, în mod deosebit, să vedem unde se deversează puietul şi în ce moment al zilei facem lucrul acesta, tocmai pentru a fi mai mulţi oameni, mai mulţi specialişti care asistă la acest lucru. Vedeţi dumneavoastră, puietul nu se produce în judeţul Tulcea - informaţiile sunt clare - şi sunt nişte probleme tehnice (eu sunt piscicultor de meserie), printre care: recoltarea reproducătorilor din mediul natural; transportul reproducătorilor spre zona de reproducere; operaţiunile tehnice care se fac acolo de injectare, de maturare a icrelor. Deci, sunt nişte probleme pe care dumneavoastră nu mi le puteţi explica, cum ar fi dacă firma care lucrează în judeţul Ilfov sau nu ştiu unde, care a câştigat contractul, va deversa un număr suficient de puieţi acolo. Şi vă mai dau un amănunt: tot puietul pe care-l obţineţi dumneavoastră aici, din cauza condiţiilor de mediu, are malformaţii: unul are ciocul într-o parte ... Să vedeţi dacă persoana - nu dau numele - care a câştigat această licitaţie îndeplineşte şi condiţiile de a produce acest puiet. Nu ţin cu firmele din Tulcea, sub nicio formă. Am fost prefect la Tulcea şi mafioţii erau foarte atenţi să pună mâna pe aceste contracte importante, pentru că te faci că dai ceva în apă, nimeni nu numără, nimeni nu vede, Dumnezeu ştie! Am rugămintea la dumneavoastră, în calitate de specialist, să urmăriţi cu mare atenţie dacă banii pe care-i investim merg acolo unde trebuie să meargă şi dacă aţi ales bine şi firma. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: S-a înţeles, domnule secretar de stat. Sigur că trebuie o supraveghere atentă, sunt probleme de specialitate. Eu sunt convins că acolo este vorba despre o comisie de specialişti care se ocupă, numai că trebuie urmărit cu atenţie pentru că, într-adevăr, pot apărea probleme de natura aceasta. Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul Töke Istvan: Şi eu vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Dau cuvântul domnului secretar de stat Szekely Ervin-Zoltan, pentru a răspunde domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, referitor la înfiinţarea unei substaţii de ambulanţă la Sfântu-Gheorghe, judeţul Tulcea. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Szekely Ervin-Zoltan: Mulţumesc domnule preşedinte. Referitor la întrebarea domnului senator Ministerul Sănătăţii Publice răspunde că este de acord cu înfiinţarea unei substaţii de intervenţii a Serviciului de Ambulanţă sau a Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, în localitatea Sfântu-Gheorghe din judeţul Tulcea. Menţionăm că o adresă din partea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Tulcea a fost trimisă Ministerului Sănătăţii Publice, pentru aprobarea înfiinţării a unui număr de 8 substaţii, fără să fie oferite date suplimentare asupra personalului ce urmează a deservi această structură, motiv pentru care ministerul a solicitat Autorităţii de Sănătate Publică a Judeţului Tulcea clarificări în această privinţă, în scopul rezolvării solicitării. Menţionăm că numărul de ambulanţe distribuit judeţului Tulcea, pentru Serviciul Judeţean de Ambulanţă, precum şi pentru SMURD, va permite înfiinţarea mai multor staţii care să acopere nevoile populaţiei, iar ministerul este în curs de a rezolva toate aspectele în vederea înfiinţării acestor puncte de intervenţie. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Ion Vărgău aveţi cuvântul.
		Domnul Ion Vărgău: Mulţumesc domnule preşedinte. Domnule ministru, cred că nu aţi înţeles bine întrebarea mea. Localitatea Sfântu-Gheorghe se află la 104 km de oraşul Tulcea. Transportul se face pe apă. Nu este vorba despre ambulanţe, transport rutier. În perioada 2001-2004, la Sfântu-Gheorghe am avut o navă care asigura urgenţele, pentru că nu este vorba numai de Sfântu-Gheorghe ci şi de localităţile limitrofe, dar folosind Braţul Sfântu-Gheorghe. Eu aştept, de la dumneavoastră, un răspuns documentat, cu altă ocazie, să vedem, pe transportul pe apă, dacă veţi fi şi dumneavoastră - şi cred că sunteţi - interesaţi să aveţi acolo o navă care să fie funcţională 24 din 24 de ore, pentru că sunt 104 km. Faceţi o socoteală, aceşti 104 km, de la Tulcea la Sfântu-Gheorghe, se parcurg în 3-4 ore, deci în cazul unui bolnav care are nevoie de îngrijiri urgente, îl duce direct la morgă.
		Domnul Szekely Ervin-Zoltan: Aş dori să vă informez că Ministerul Sănătăţii Publice a făcut o licitaţie pentru o şalupă medicalizată, însă nu s-a prezentat niciun ofertant. Intenţionăm să repetăm această licitaţie publică în vederea achiziţionării mai multor şalupe, pentru că este nevoie în zonă.
		Domnul Ion Vărgău: În perioada 2001-2004, s-au achiziţionat, în sistem de urgenţă, 4 nave ultra-medicalizate care au reuşit să le înlocuiască pe cele din 1914.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: S-a înţeles. Deci rugămintea este să urmăriţi mai departe această acţiune. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat şi dumneavoastră domnule senator Ion Vărgău. Închidem şedinţa noastră de astăzi. Ne vedem mâine, la şedinţa comună a celor două Camere care va începe de la ora 9,00.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 17,25.