Şedinţa Senatului din 3 martie 2008

		Şedinţa a început la ora 15.40. Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Norica Nicolai, vicepreşedinte al Senatului, asistată de domnii Daniel Iluşcă şi Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.
		Doamna Norica Nicolai: Doamnelor şi domnilor senatori, Bună ziua! Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi. La primul punct al ordinii de zi sunt înscrise declaraţiile politice.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Excelenţă, sunteţi invitat la microfon... (Discuţii în sală.) De la ruşi să ştiţi că nu vine doar crivăţul, mai vin şi altele, dar, probabil, o să ne spuneţi dumneavoastră cine, ce şi când mai vine, da?
		Domnul Ioan Chelaru: Stimaţi colegi, În primul rând, aş vrea să urez şi de la această tribună distinsului nostru coleg şi maestrului politicii româneşti, domnul senator Ion Iliescu, "La mulţi ani cu sănătate!" (Aplauze.) Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o Primum vivere, deinde philosophari şi se referă la câteva aspecte ale vieţii noastre de fiecare zi şi, poate, şi la aspecte de politică externă. Dragi colegi, Obişnuiesc uneori, este adevărat, în ultima perioadă din ce mai rar, să privesc micul ecran şi, cu acest prilej, să constat că suntem, pe fiecare canal aproape, prostiţi, în fiecare ceas, încât pe mine, cel puţin, mă ia dorul pribegiei, ca în versurile lui Esenin: "Şi pe mine un tainic gând mă-ndeamnă, /Răsărit aşa de undeva/Ca şi eu, într-un apus de toamnă, /Să-mi împlânt cuţitu-n cineva." Cine mai ştie ruseşte simte savoarea acestor versuri. Dragi colegi, Cu ce ne mai păcăleşte astăzi puterea de dreapta vizavi de Rusia, Putin, alegerile de ieri şi, mai nou, Medvedev, GAZPROM şi preţul gazului metan, pentru România desigur... Mai vine oare cineva de la Moscova la Bucureşti? Să-i fie de bine dacă vine la fel ca Sarkozy! E cam târziu pentru noi să mai bem votcă rusească după ce ne-am îmbătat cu apă chioară. Ivan ne-ar fi dat şi pielea dacă stăteam să vorbim pe limba lui, să-i spunem "frate" şi să-l pupăm pe gură. Trebuia să fim până acum atât de isteţi încât să-l băgăm pe Ivan sub masă, cu votca lui cu tot, să-i luăm şi balalaica şi rubaşca. Dragi colegi, Între timp, ruşii îşi văd de alegeri, cu o participare de invidiat şi cu o victorie zdrobitoare, şi, ca întotdeauna de la Petru I încoace, de interes, iar noi constatăm, printre scandaluri, că avem o casă, de fapt o ţară greu de ţinut. Ne ţipă copiii de foame, de patru ani nu vede nimeni că nu este pâine, sare şi opaiţ? Apropo de opaiţ, nu e cam scump gazul metan de import? Să ne repezim, fraţilor, la cap, nu că ar mai fi de ales între Europa, America şi Rusia. Trebuie să trăim într-un univers cu abordări politice specifice, cum ar spune o voce savantă, de aceea spun primum vivere, deinde philosophari, cu alte cuvinte să ne ocupăm de bunăstarea oamenilor, şi apoi să vedem dacă ne este mai drag Beethoven sau Ceaikovski, Voltaire sau Esenin. Eu unul m-am cam săturat de vorbe şi trucaje prezidenţiale. Îmi exprim speranţa că această ţară va renaşte şi în acest spaţiu dintre răsfăţ şi barbarie sau, cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea, "Salvarea Europei, nu numai religioasă, va veni din Est." (Aplauze.)
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Are cuvântul doamna senator Carmen Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveţi cuvântul, doamna senator.
		Doamna Carmen Felicia Tănăsescu: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Cred că putem fi cu toţii de acord că după 18 ani de tranziţie este necesar ca sistemul de învăţământ să funcţioneze pe o bază nouă în concordanţă cu noul statut al României, de membru al Uniunii Europene. Reamintesc, în acest sens, că atât Consiliul European de la Lisabona din 2000, Consiliul European de la Fereira din 2001, cât şi Consiliul European de la Barcelona din 2002 propuneau Europei pentru intervalul 2001-2010 îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională din Uniunea Europeană. În ceea ce o priveşte, România a stabilit prin Programul de guvernare 2004-2008 direcţiile strategice ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru 2006-2008 şi strategia educaţie şi formare profesională 2006-2013. Acestea reprezintă o serie de obiective ce vizează, în principal, asigurarea accesului egal şi sporit la educaţie, asigurarea calităţii ridicate a educaţiei, reforma educaţiei timpurii, dezvoltarea instituţionalizată a educaţiei permanente, compatibilizarea europeană şi scoaterea învăţământului românesc din izolarea din ultimii ani. Aşa cum bine se cunoaşte, de curând, în România au avut loc dezbateri pe marginea pachetului de legi ale educaţiei, atât la nivelul unităţilor de învăţământ centralizat, în inspectoratele şcolare judeţene în perioada 14 iunie-17 februarie, cât şi în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În calitatea mea de cadru didactic, apreciez că materialele transmise ministerului de resort de către judeţe reprezintă rezultatul centralizării opiniilor cadrelor didactice, elevilor, părinţilor, autorităţilor publice, reprezentanţilor cultelor, mass-media, sindicatelor. Îngăduiţi-mi să insist asupra câtorva aspecte, pe care le consider demne de a fi luate în considerare, în care se regăsesc şi opiniile grupurilor de lucru pe dezbateri legate de proiectul de lege. Apreciez că, după îndelungi discuţii pe tema finanţării per capita, proiectul de lege are în vedere ca finanţarea unităţilor de învăţământ să se facă în funcţie de costul standard per elev, per preşcolar. Atenţionez asupra faptului că acest cost standard va fi diferenţiat pe sistem de învăţământ, pentru învăţământul teoretic şi tehnologic. Am fost întotdeauna adepta încurajării elevilor capabili de performanţă şi salut iniţiativa creării cadrului legal în baza căruia aceşti elevi vor beneficia de susţinere materială din partea autorităţilor centrale şi locale. Să nu uităm că tocmai am votat un proiect de lege în care făceam referire strictă la elevii din mediul rural capabili de performanţă. Pentru judeţe urbanizate, cum este şi cazul Braşovului, acest lucru poate suna discriminatoriu. Sunt de părere că este necesară completarea textului proiectului de lege cu posibilitatea aprobării organizării de unităţi de învăţământ sau de clase constituite din elevi capabili de performanţă prin introducerea unor criterii precise. De asemenea, susţin ideea ministerului de a organiza tabere de creaţie artistică, de asemenea, concursuri artistice, festivaluri, de a acorda burse, dar consider că este imperios necesar să se procedeze la iniţierea de demersuri în vederea identificării de terenuri, imobile, care să intre în administrarea acestor unităţi cu specific de artă. În contextul general al procesului descentralizării din ţara noastră, şi proiectele de lege ale educaţiei sunt creionate pe baza acestui principiu. Astfel, posturile didactice se vor ocupa prin concurs organizat la nivelul unităţii, instituţiei de învăţământ, grupului de unităţi de învăţământ. Se constituie, astfel, o stabilitate la nivelul învăţământului rural. Tot în spiritul descentralizării, sunt de părere că legea ar trebui să prevadă posibilitatea organizării de examene de admitere pentru a accede la liceu. Am constatat, cu bucurie, că în contextul proiectelor de lege sunt introduse articole menite să contribuie la rezolvarea unor aspecte sensibile, cu observaţia că formulările propuse lasă uneori loc interpretărilor contrare spiritului articolului în cauză. Exemplific: prin formularea "interzicerea fraudării examenelor de orice tip contra bani, obiecte sau servicii" se poate conduce la ideea că fraudele nerecompensate sunt permise. Mi se pare mult mai potrivită formularea: "se interzice fraudarea examenelor". În încheiere, aş dori să îmi exprim satisfacţia faţă de faptul că un număr atât de important de cetăţeni ai României au crezut de cuviinţă să-şi aducă contribuţia la un nou proiect fundamental pentru viitorul ţării noastre, acela al educaţiei. Sper ca acest demers democratic să fie luat în seamă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, doamna senator.
		Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, doamna preşedinte. În declaraţia de săptămâna trecută am prezentat câteva argumente cu privire la îmbunătăţirea cadrului legislativ în ceea ce priveşte eficienţa circulaţiei banului public. De această dată am să fac câteva propuneri în acest sens. Cele spuse anterior sunt urmare a constatărilor şi discuţiilor avute cu autorităţile locale sau în cadrul audienţelor acordate cetăţenilor cu prilejul deplasărilor făcute până acum în judeţul Timiş. Pentru o mai bună ilustrare şi susţinere a propunerilor şi sugestiilor pe care doresc să le fac, datele şi informaţiile de referinţă provin din patru comune: Dumbrava, Ghizela, Gavojdia şi Criciova. Precizez că în fruntea acestora se află primari de diferite orientări politice. Mai adaug că este vorba de comune al căror potenţial economic, bazat aproape exclusiv pe agricultură, este relativ modest comparativ cu cel al comunelor situate în vecinătatea celor două municipii şi nouă oraşe ale judeţului, mai mult, ele sunt situate în zona subcolinară a judeţului, deci potenţialul productiv al terenului destinat agriculturii este apreciabil inferior spaţiului rural din şesul timişean. Fără a intra în prea multe detalii, ceea ce mi se pare semnificativ este că primele trei comune, prin eforturi proprii, au izbutit să atragă substanţiale fonduri externe, PHARE, SAPARD, sau de la bugetul de stat, care le-au permis să asfalteze drumurile din intravilan, să introducă alimentarea cu apă în sistem centralizat, să reabiliteze şi să modernizeze spaţiile de învăţământ şi clădirile publice, să construiască o staţie de epurare, cum este cazul la Ghizela, în al cărei perimetru administrativ în primăvara acestui an pe o suprafaţă de 60 de hectare vor începe lucrările de amenajare a deponeului ecologic de interes judeţean, de asemenea, cu finanţare externă. Este important să subliniez că de fondurile accesate beneficiază, prin efect de orizontală, şi comunele şi satele învecinate. Vizate sunt turismul rural, schimburile culturale prin programe transfrontaliere, relansarea meşteşugurilor tradiţionale, stimularea înfiinţării de întreprinderi mici şi mijlocii etc. De un potenţial natural şi uman relativ comparabil beneficiază şi comuna Criciova, unde, în afara lucrării de alimentare cu apă, încă nefinalizată, interesul pentru atragerea de fonduri externe nerambursabile sau de la buget a fost practic inexistent. Explicaţia situaţiilor diferite este că în primul caz s-a lucrat pe bază de proiecte care au izbutit să convingă comisiile de validare pentru a fi declarate eligibile, iar în cel de-al doilea aleşii locali, în frunte cu primarul, şi-au ascuns neputinţa îndărătul unor justificări de genul "nu avem fonduri pentru coparticipare la proiecte", "nu avem oameni pregătiţi să le întocmească", "birocraţia întocmirii lor este prea stufoasă" etc. Ca urmare a aceloraşi deplasări în teren şi a discuţiilor avute, m-am putut convinge că diferenţele în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi edilitar-gospodărească sunt consecinţa diferenţei de mentalităţi, comportamente şi, bineînţeles, de instruire şi pregătire profesională, precumpănitoare în domeniul administraţiei locale. Evident, în centru se află omul şi calităţile sale native şi dobândite. Nu este mai puţin adevărat că pentru fluidizarea circuitului fondurilor disponibile şi punerea lor în operă într-un termen cât mai scurt posibil un rol important îl au corectarea şi îmbunătăţirea mecanismului de accesare a acestora. Iată câteva lucruri pe care noi, Legislativul, şi, în special, Executivul va trebui să le avem în vedere ţinând seamă de realităţile din teritoriu: 1. Sunt aşteptate să intre în ţara noastră fondurile structurale, este de domeniul evidenţei că ele nu pot fi accesate decât pe baza proiectelor întocmite de solicitanţi. La nivel central şi teritorial-administrativ au fost create deja instituţiile abilitate să le gestioneze. Din modul în care au fost derulate până acum programele de finanţare PHARE, ISPA, SAPARD s-a putut vedea că, în afara dificultăţilor generate de lipsa de experienţă şi profesionalism a personalului sau a persoanelor direct implicate şi interesate în derularea lor, o altă cauză a încetinirii a fost generată de neajunsuri ce ţin de imperfecţiunile, de instabilitatea legislaţiei şi, mai ales, a metodologiei de aplicare a acesteia. De exemplu, distanţa de timp dintre lansarea unui program şi data limită de depunere a proiectului de către solicitanţi este nejustificat de mică, între o lună şi maximum 3 luni. Cine parcurge ghidul solicitantului, care însoţeşte fiecare program, va vedea câte acte doveditoare i se cer acestuia pentru a demonstra că poate fi declarat eligibil, de la a dovedi că dispune de suma reprezentând propria contribuţie din valoarea proiectului şi până la obţinerea avizului de mediu, 45 de zile, de pildă, în acest caz, ori a celui sanitar-veterinar. Or, obţinerea acestor documente înseamnă un buget consistent de bani, timp şi energie. Ceea ce trebuie făcut pentru eliminarea acestor dificultăţi mi se pare o chestiune de la sine înţeleasă. 2. O coerenţă sporită între normele metodologice de aplicare a legislaţiei în baza căreia funcţionează fiecare minister, în cazul de faţă Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. 3. Armonizarea circulaţiei informaţiei difuzate de către ministere în vederea concretizării obiectivelor stabilite prin strategiile de dezvoltare, de interes pentru cei doritori să beneficieze de sumele alocate prin diverse programe. Poate că este necesară înfiinţarea unei comisii interministeriale în acest scop, care să se întrunească de fiecare dată când urmează să fie lansat un program de interes naţional. 4. Armonizarea prin negociere cu autorităţile comunitare a reglementărilor privitoare la obligativitatea licitaţiilor pentru execuţia lucrărilor prevăzute în proiect. Nu mi se pare firesc ca pentru aceeaşi lucrare, reabilitarea unei şcoli, de pildă, să fie organizată o licitaţie pentru componenta financiară PHARE şi o alta pentru componenta de la buget. Normal şi cu efecte pozitive asupra cheltuielilor şi asupra timpului de finalizare a proiectului este să fie acceptată o singură licitaţie. 5. O mai pragmatică preocupare pentru pregătirea personalului cu activitate în administraţia publică din mediul rural, cu accent pe instruirea practică. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc. Am o rugăminte către cei 3, 4, 5 colegi, pe care-i simpatizez în mod deosebit... I-aş simpatiza şi mai mult dacă ar vorbi mai încet.
		Are cuvântul domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveţi cuvântul, domnule senator. Aveţi nişte voci foarte puternice, stimaţi colegi.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Prin aderarea României, în septembrie 2005, la "Carta pentru geoturism" ţara noastră a fost declarată a treia destinaţie turistică din lume. Şi, în acest context, valorificarea potenţialului natural de care dispune România în domeniul turistic trebuie să se constituie într-o preocupare de prim ordin a administraţiei centrale şi locale şi, în primul rând, a Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale. Dincolo de amestecul de atribuţii din subordinea acestui minister, apreciem că turismul este un domeniu prin care se pot încuraja şi susţine dezvoltarea durabilă a multor zone, înfiinţarea de noi întreprinderi mici şi mijlocii, în mod deosebit pentru asigurarea de servicii, creşterea comerţului etc. Declaraţia mea politică de astăzi vine să atragă atenţia asupra unei bogăţii deosebite, tratată la un nivel insuficient, care este fluviul Dunărea. Ştim cu toţii că mai mult de jumătate din parcursul Dunării este pe teritoriul României, şi prin aceasta Dunărea reprezintă - sau ar trebui să reprezinte - un potenţial turistic deosebit. Aceasta şi prin prisma activităţii comerciale care, chiar dacă redusă în ultima vreme, continuă să exercite o importantă influenţă asupra schimburilor economice, dar şi a celor umane. Dintotdeauna, de altfel, Dunărea a reprezentat un element de legătură, un drum pe apă urmat de numeroşi oameni ce locuiesc de-a lungul fluviului, şi nu numai. Cu toate acestea, constatăm că preocupările, mai ales cele concrete, în legătură cu maximizarea avantajelor pe care le oferă Dunărea României sunt la un nivel necorespunzător. Dacă pentru Delta Dunării au existat preocupări, proiecte şi dezbateri, chiar dacă unele generate de canalul Bâstroe, pentru restul Dunării nu au fost generate decât verbal proiecte, imagini, gânduri despre ceea ce ar trebui să fie o importantă sursă de venituri, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Într-un răspuns al ministerului de resort se apreciază că România a promovat în ultimii ani constant şi eficient sectorul românesc al Dunării şi, implicit, Delta Dunării, ceea ce a condus atât la creşterea numărului de nave de croazieră care circulă pe Dunăre până în Deltă, cât şi a numărului de acostări şi de pasageri care participă la diferitele programe turistice derulate în interiorul ţării şi în Delta Dunării. Cu toate acestea, o simplă privire aruncată asupra porturilor dunărene din România ne arată că ele sunt departe de a oferi cadrul necesar pentru acostarea navelor de croazieră, în multe locuri nici pontoanele respective nu îndeamnă la oprire. Cu toate că porturile se află, cel puţin deocamdată, în proprietate şi administraţie publică, nimic remarcabil nu s-a întâmplat, din punct de vedere al infrastructurii şi al serviciilor portuare, în niciunul dintre ele. Mai mult, după o încercare timidă în care unele dintre acestea au fost trecute în administrarea autorităţilor locale, după 2005 ele au revenit la administraţia centrală, iar acum se încearcă reîntoarcerea la administraţia locală. Această stare permanent tranzitorie desigur că nu poate face deloc bine şi starea în care se află porturile dunărene dovedeşte acest lucru. De altfel, mi se pare de neînţeles modul în care sunt tratate porturile româneşti la Dunăre, cu atât mai mult cu cât România este membru fondator al asociaţiei "Die Donau" şi vicepreşedinte al acestei asociaţii din 2006, iar Delta Dunării este deja un obiectiv turistic foarte bine cunoscut. Pentru a ajunge din vestul Europei în Deltă unele drumuri duc pe Dunăre şi trec pe lângă ostroave, pe lângă Insula Mică a Brăilei, Munţii Măcinului, marile aglomerări umane ale municipiilor Galaţi, Brăila, Giurgiu, la doar 60 de kilometri de capitala României, şi aşa mai departe. Mai mult, turismul se regăseşte ca domeniu finanţabil din fondurile structurale atât prin Programul operaţional regional, cât şi prin Programul naţional pentru dezvoltare rurală, şi cel puţin deocamdată nu se vede la nivelul administraţiei centrale o preocupare deosebită pentru promovarea de programe în turism, pentru realizarea şi implementarea de proiecte legate de modernizarea porturilor dunărene, în mod deosebit în ceea ce priveşte infrastructura portuară, modernizarea şi standardizarea procedurilor şi facilităţilor de primire de-a lungul Dunării, promovarea în general, pe toate canalele posibile, a turismului dunărean. România are un important potenţial turistic. El trebuie însă să fie valorificat, iar cei responsabili trebuie să furnizeze acea strategie naţională care să dea viaţă resurselor evidenţiate atât în Planul naţional de amenajare a teritoriului, cât şi în Planul pentru dezvoltarea turismului naţional, astfel încât aceste documente să nu rămână doar simple viziuni pe hârtie. Numai aşa vom putea creşte atractivitatea zonelor noastre pentru turiştii străini, numai aşa vom putea valorifica aceste bogăţii cu care natura a înzestrat România. Vă mulţumesc. (Aplauze).
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Eckstein Péter Kovács, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Am fost beneficiarii unui raport pe justiţie din partea Comisiei Europene, un raport interimar, raportul final urmând să fie redactat şi dat publicităţii cel mai sigur la sfârşitul lunii iunie. Acest raport preliminar a fost discutat pe toate feţele în Guvern, într-o discuţie pe care prim-ministrul a avut-o cu persoanele ce conduc instituţiile interesate, mă refer la CSM, Înalta Curte, Procuratura Generală. Cam toţi au fost de acord că ceea ce conţine acest raport preliminar sunt lucruri reale, sunt într-adevăr probleme pentru noi. Aici este o abordare destul de largă. Ce consecinţe poate să aibă dacă nu facem faţă unor exigenţe? Prim-ministrul a spus foarte bine, cred eu, "suntem o ţară membră şi, pe undeva, nu este la locul ei...", nu ne monitorizează, dar ne ajută prin aceste rapoarte, şi este cazul ca în justiţie să terminăm cu această situaţie. Şi are dreptate. Pe de altă parte, foarte recent, un foarte influent deputat german, Krichbaum pe numele său, care se ocupă de România şi este mai mult un prieten al României decât o persoană neutră, a invocat posibilitatea activării clauzei de salvgardare pe justiţie, ceea ce ne-ar aduce deservicii imense, chiar şi din punct de vedere economic, dacă nu se recunosc hotărârile judecătoreşti date în România în care există un element de extraneitate care ţine de o ţară membră a Uniunii Europene. Problemele nu sunt prea multe, sunt doar puţin delicate. Ni se spune să adoptăm cât mai repede Legea ANI şi, în sfârşit, să fie funcţională Agenţia Naţională de Integritate. Ni se cere ca accesul în justiţie să aibă o procedură egală şi transparentă pentru toţi şi, nu în ultimul rând, se solicită modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/2002, recte unele modificări introduse la Camera Deputaţilor. Eu fac un apel către conducerea Senatului să pună cât de urgent pe ordinea de zi aceste acte normative care ni se cer şi solicit votul dumneavoastră favorabil pentru o variantă rezonabilă. În altă ordine de idei, a apărut în presa centrală acum vreo săptămână, 10 zile, un articol intitulat "Senatorii jurişti îi apără pe hoţi". Îmi arăt indignarea faţă de acest mod de a prezenta lucrurile. Sunt membru de peste 10 ani al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului şi pot să afirm cu mâna pe inimă că niciodată nimeni nu a ţinut cu infractorii în această comisie. Ca atare, în calitate de preşedinte al acestei comisii, îmi arăt nedumerirea - că altceva prea mult nu putem face -, dar mă disociez de acest articol. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al PRM. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Mihai Ungheanu: Doamna preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor senatori, Este surprinzător să vezi că oameni ai legii în Parlament abandonează respectul legilor pentru a pleda pentru privilegii. Legalmente, ordonanţa Guvernului prin care imobilul din Calea Victoriei nr. 122 trebuia să treacă de la o fundaţie a tineretului în folosinţa Grupului pentru Dialog Social nu poate fi susţinută. Încercarea Guvernului de a-i dărui acestei organizaţii nonguvernamentale, cu mâna Parlamentului, un imobil este potrivnică legilor existente. Potrivnică adevărului este şi încercarea unor susţinători din Parlament de a stabili un profil extrem de avantajos acestei organizaţii nonguvernamentale. Declaraţia mea politică de astăzi îşi propune să aducă la cunoştinţă celor care au votat împotriva acestei ordonanţe, ca şi celor care i-au dat un vot de susţinere, care este opinia reală despre GDS, venită chiar din rândurile celor care cunosc activitatea acestei organizaţii nonguvernamentale din interior, de la figuri respectate acolo, dar care sunt complet nemulţumite de ceea ce a pretins că face această organizaţie nonguvernamentală şi, mai ales, ceea ce n-a făcut faţă de promisiuni. Un exemplu elocvent ni-l dă Gabriel Tamas, figură proeminentă a disidenţei maghiare din România şi Ungaria, care scrie o "scrisoare către prietenii mei români" tocmai pentru a le atrage atenţia că sunt extrem de inactivi atât în planul teoretic, cât şi în cel practic. Acest prieten, când este vorba de rolul mediator al formaţiilor de societate civilă vizate este şi mai concret. Şi dăm citatul: "A sprijinit vreodată tabăra democraţilor români revendicările salariale ale vreunui, indiferent care, grup de muncitori? S-a solidarizat vreodată cu greviştii? A avut argumente faţă de criticile referitoare la strategia politică practicată de Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, strategie considerată de mulţi absurdă, care a dus la faliment Rusia? A propus vreodată şi altceva decât adaptarea şi modelarea exterioară la Occident?", închidem citatul. Practic, Gabriel Tamas spune aici ceea ce urmau să facă pretenţioasele grupări de societate civilă şi ceea ce n-au făcut. La întrebările lui Tamas adăugăm şi noi una: S-a implicat vreodată GDS în problemele uneia dintre cele mai dezavantajoase categorii profesionale din România în ultimii 17 ani, minerii? La această scrisoare către prietenii săi români GDS-işti Tamas a primit răspunsuri care ocolesc însă tocmai chestiunile vitale. Cei care au introdus în expunerea de motive trimisă la Parlament laudele nemăsurate aduse GDS cunosc astfel de reacţii? Şi mai expresivă este poziţia profesorului francez Claude Karnoouh, care a predat la Universitatea din Cluj multă vreme şi îi cunoaşte bine pe eroii fundaţiilor de societate civilă din România. Reproşurile lui Claude Karnoouh sunt la fel de severe şi vizează insuficienţa doctrinară analitică şi incapacitatea inserării în realităţile nevralgice ale României. Citez: "În România" - spune Claude Karnoouh - "nu a existat nicio iniţiativă intelectuală care să creeze vreo legătură între mişcarea muncitorească şi «intelighenţie», aşa cum a fost, de exemplu, Solidaritatea din Polonia." Mimetismul faţă de vestul Europei şi faţă de SUA caracterizează, după profesorul francez, acest tip de intelectuali declarativi. "Ei se declară disidenţi", zice Claude Karnoouh, "dar am stat mulţi ani în România pe timpul lui Ceauşescu, '71—'82, şi cu excepţia lui Paul Goma nu am auzit, văzut sau cunoscut disidenţi. Şi, dacă ei au existat, s-au manifestat, probabil, atât de discret încât nimeni nu i-a auzit, în afară de revolta minerilor din Valea Jiului din '77, care, la vremea aceea, în Occidentul anticomunist a fost răsfăţată pe toate canalele mediatice." Claude Karnoouh critică şi ploaia de analişti politici improvizaţi produşi de aşa-zisa societate civilă din România, străini de suflul intelectual superior al vieţii moderne din lume şi de realităţile din România. Citez: "România este o ţară fără dezbateri serioase sau, ca în melodramele proaste, totul se termină cu înjurături şi denunţuri". O săgeată nemiloasă este trimisă şi la adresa lui Gabriel Liiceanu, ca filozof. Grav i se pare aceluiaşi susţinător al lui Tamas că nu a existat şi nu există la «intelighenţia» română o reflecţie veritabilă asupra comunismului, după cum niciun examen al propriei ei conduite înainte şi după 1989. Profesorul francez constată că aceşti intelectuali au fost, citez: "grăbiţi, ca şi activiştii fostului aparat de partid, să caute imediat avantaje şi privilegii". Se potriveşte, oare, această conduită oportunistă a "GDS-iştilor" cu aceea a părintelui lor spiritual, cel din care se revendică, Constantin Noica, care denunţa, pe vremuri, şi maşina de calcul, şi banii, mai ales banii? Întrebarea este a lui Claude Karnoouh, iar eu am reformulat-o. Citez: "Totul a fost un simulacru. Grupul pentru Dialog Social este, de fapt, grupul pentru monolog social". Că profesorul francez avea dreptate se vede şi în stăruinţa aşa-zişilor discipoli ai lui Noica de a pune mâna pe un imobil central în Bucureşti, în chip de chilipir, ocolind legea. Iată de ce, zice acelaşi comentator, oamenii din România, tinerii, şi-au pierdut încrederea într-o «intelighenţie» reprezentată de Grupul pentru Dialog Social, interesată de comerţ, de bunuri, şi nu de legalitate şi de justiţie sau slujire a societăţii civile. Incapacitatea de analiză socială a Grupului pentru Dialog Social este marea lui carenţă. El vrea să confişte, din motive de capital politic, de pildă, anticomunismul, în loc să îl analizeze cu adevărat pentru a-i pricepe istoria şi sensul. Iată un citat din acelaşi Claude Karnoouh: "Pentru a sesiza sensul comunismului trebuie părăsit provincialismul dâmboviţean sau someşean şi trebuie gândită, într-adevăr, fiinţa-lume a modernităţii tardive." Simptomatică mi se pare izolarea acestor aşa-zişi disidenţi români de produsele, de contribuţiile, de reflecţiile disidenţei consacrate, la vremea ei, din Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria - asta o spun eu. Nicio încercare de comunicare în scris, oricât de tardivă, cu celebrele mesaje ale disidenţei autentice! Câtă dreptate avea Claude Karnoouh în 2001 ne-a arătat-o în 2006 un aşa-zis raport final de condamnare a comunismului în România, amplu eşec în planul cercetării ştiinţifice, ca şi al capacităţii de reflecţie asupra tragicei experienţe umane dintre anii 1944 şi 1989. Citatele din Gabriel M.Tamas şi Claude Karnoouh provin dintr-o polemică de idei desfăşurată în "Dilema" şi introdusă într-un volumaş cu titlul "Intelectualul român faţă cu inacţiunea", apărut în 2002 la editura "Curtea Veche". După cum vedeţi, este în circulaţie. Volumul ne arată cât de incapabil de analiză a realităţilor româneşti este Grupul pentru Dialog Social, cât de izolată şi neinformată poate fi motivaţia legislativă, guvernamentală şi prezidenţială înaintată Parlamentului. Cine vrea să înnoiască viaţa politică din România n-o poate face încurajând material şi nelegal grupuri ale pretinsei "intelighenţii" româneşti drapate în haina societăţii civile. Căile sunt altele în Europa, deşi în România, vreau să spun, există o viaţă vie a ideilor, a spiritului critic, de care viaţa politică şi parlamentară a României poate profita din plin. Vă mulţumesc. (Aplauze).
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Petru Ioţcu, Grupul parlamentar al PD-L. Doresc să vă anunţ că domnul senator Viorel Arion a depus declaraţia la secretariatul şedinţei. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Petru Nicolae Ioţcu: Mulţumesc. De câteva zile se discută o rectificare bugetară venită la mai puţin de două luni de la începutul anului bugetar, o măsură inedită dacă stăm să luăm în calcul şi faptul că sunt instituţii bugetare care n-au apucat să se bucure de noile bugete. Aşa este şi cazul spitalelor din ţară, care aşteaptă încă semnarea noilor contracte de către ministrul Nicolăescu. Acest Guvern a ajuns să culeagă roadele guvernării ultimei perioade, însă incompetenţa, aroganţa şi indiferenţa cu care miniştrii Guvernului Tăriceanu II au reacţionat la atenţionările specialiştilor, la rezoluţiile moţiunilor simple, la sfaturile chiar prieteneşti venite din diverse părţi au dus la situaţia în care diferenţa negativă de lichidităţi dintre previziunea din decembrie 2007 şi realitatea din februarie 2008 depăşeşte cu mult suma de un miliard de euro. Pentru a-şi asigura un Crăciun fără stres, Guvernul a propus un buget de poveste. Partidul Naţional Liberal, printr-un compromis ascuns cu Partidul Social Democrat, a promovat o lege care, de fapt, încearcă să ascundă dezechilibrele în care se află România după aproape un an de guvernare PNL-UDMR. PNL, disperat că nu va mai reuşi să acopere găurile care apar de la o zi la alta în necesarul public, încearcă să împovăreze, pe de o parte, contribuabilii cu taxe aberante, iar, pe de altă parte, se pretează la a acuza administraţiile publice locale de incapacitatea de a cheltui fondurile primite. Guvernul, prin reprezentanţii săi, declară senin că nu sunt proiecte, că bani ar fi, dar nu ştiu cum să-i acceseze şi, atunci, Guvernul este obligat să-i redistribuie spre alte sectoare. Este, în mod cert, o campanie de dezinformare în condiţiile în care există numeroase proiecte de investiţii, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 7/2006, efectuate încă de anul trecut, care nu au fost finanţate nici acum. Căminele culturale nici până acum n-au primit niciun leu de la bugetul de stat pentru lucrări. Vorbim despre investiţii în derulare, iar unele proiecte de infrastructură şcolară au fost, de asemenea, oprite din lipsa finanţării. Astfel, prin mărirea taxelor şi prin reducerea cu peste un miliard de euro a bugetului public prin rectificare Guvernul încearcă să se apropie de limitele reale. Din moment ce fonduri importante ale Uniunii Europene se îndreaptă tocmai spre dezvoltarea comunităţilor rurale care sunt printre cele mai sărace şi izolate în întreaga comunitate europeană, tu, Guvern, să vii şi să pretinzi că aceste comunităţi au prea mulţi bani la dispoziţie este una dintre cele mai mari aberaţii care s-au emis după 1989. Tocmai de aceea, cerem Guvernului să-şi asume întreaga responsabilitate pentru starea în care a adus ţara, să renunţe la ideile de împovărare a omului simplu, care nu mai are nicio vină pentru situaţia în care a ajuns. Promovând noi impozite, tăind fondurile administraţiilor locale, nu face decât să transforme cetăţeanul român într-o victimă fără vină a incapacităţii unei mâini de oameni cărora le place să se joace de-a administraţia. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Are cuvântul doamna senator Verginia Vedinaş. Mai aveţi patru minute, doamna senator.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Distinşi colegi senatori, Nici nu s-a uscat bine cerneala pe aşa-zisa declaraţie de independenţă a provinciei Kosovo că au şi început acţiunile cu caracter revizionist şi revanşard ale şovinilor maghiari de pe teritoriul statului român, care şi-au reiterat şi intensificat pretenţiile de autonomie teritorială. De altfel, reprezentanţii UDMR au afirmat că proclamarea independenţei provinciei Kosovo reprezintă un precedent care ar trebui urmat de toate statele europene care au pe teritoriul lor minorităţi etnice, această formaţiune fiind singura care a salutat apariţia celui de-al 47-lea stat al Europei, prin proclamarea ilegală a independenţei provinciei sârbe. Adeptă a politicii paşilor mărunţi, această formaţiune a avut ca unică preocupare, de 18 ani încoace, epurarea pe criterii etnice în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, prin alungarea a mii de români din căminele lor, iar acum proclamarea independenţei provinciei Kosovo a aprins imaginaţia bolnavă a iredentiştilor care şi-au amplificat pretenţiile separatiste. De altfel, după cum sunteţi informaţi, domnilor colegi, cu privire la această politică de epurare s-a pronunţat şi Academia Română, şi salut, cu această ocazie, de la tribuna Parlamentului atitudinea celui mai înalt for ştiinţific al României, care s-a autosesizat, ca să vorbesc în termeni juridici, şi a început să scoată în evidenţă ceea ce se întâmplă în judeţele respective. În ultimele două săptămâni au avut loc în Ardeal, la Cluj şi Sfântu Gheorghe, o serie de manifestaţii ilegale prin care elemente ostile statului nostru şi-au exprimat acordul faţă de ruperea provinciei Kosovo din graniţele Serbiei strămoşeşti. Nici oraşul Oradea nu a scăpat elanului revizionist, zeci de afişe cu sloganuri iredentiste contrare adevărului istoric împânzind centrul municipiului de pe Crişuri. Astfel, au fost postate la sediul Partidului România Mare, la avizierul din faţa Prefecturii Bihor, pe soclul statuii "Ostaşului necunoscut", dar şi pe pereţii altor clădiri două tipuri de afişe care aveau reprezentat steagul Ungariei suprapus pe harta Ardealului dezlipit de România şi simboluri, aparţinând Ungariei Mari, pe care scrie în limba maghiară "Ardealul este pământ unguresc şi aşa va rămâne!", precum şi "Ardealul este al ungurilor!". În mod cu totul surprinzător, autorităţile locale nu au reacţionat în niciun fel împotriva acestor manifestări care instigă la ură naţională şi prin care este defăimată naţiunea română. Ne exprimăm profunda indignare faţă de aceste acţiuni antiromâneşti şi atragem atenţia tuturor celor care văd în independenţa provinciei Kosovo un precedent şi urmăresc dezmembrarea teritorială a statului român că România este şi va fi întotdeauna un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil, aşa cum este proclamat prin Constituţie prin chiar primul articol al Legii noastre fundamentale, iar Partidul România Mare se va opune cu toată forţa, aşa cum a făcut-o mereu, oricăror pretenţii de autonomie teritorială pe criterii etnice. Sperăm, de asemenea, că autorităţile statului nostru, ca urmare şi a acestui mesaj pe care îl transmitem astăzi şi a altor mesaje pe care le-am transmis deja în teritoriu, vor da dovadă de responsabilitate şi de consecvenţă în ceea ce priveşte nerecunoaşterea independenţei falsului stat Kosovo şi că, în viitorul apropiat, nu vom asista la o retractare a declaraţiilor iniţiale în funcţie de anumite interese obscure care, pe termen lung, ar face un imens deserviciu atât României, cât şi stabilităţii regionale. Vă mulţumesc, domnilor colegi. (Aplauze).
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator.
		Are cuvântul domnul senator Mihai Ţâbuleac, independent afiliat la Grupul parlamentar al PD-L. Domnule senator, grupul dumneavoastră mai are 5 minute. Mai aveţi un coleg care, probabil, doreşte să intervină.
		Domnul Mihai Ţâbuleac: Doamnelor şi domnilor senatori, Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi "Lupta Guvernului României împotriva Comisiei Europene". De când s-a semnat aderarea la Uniunea Europeană, Guvernul României şi-a mai găsit un adversar, Comisia Europeană. Înverşunarea acumulată contra preşedintelui ţării devenise atât de mare încât a depăşit graniţele ţării. Furia trebuia descărcată în capul cuiva, astfel încât parada umflării muşchilor naţionalismului să fie cât mai captivantă. S-a ajuns într-o situaţie paradoxală în care cel mai mare eurosceptic a devenit chiar Guvernul. Întâi, s-a pornit războiul pentru taxa de primă înmatriculare. Comisia Europeană a acuzat că invenţia fiscală nu este în conformitate cu legislaţia comunitară, iar ai noştri au replicat că se doreşte transformarea României în cimitir de maşini. A urmat un schimb de adrese în care reprezentanţii Uniunii Europene ne cereau una, iar ai noştri le răspundeau alta. În tot acest timp, românii, cetăţeni europeni, au plătit biruri şi au rămas cu dezamăgirea de a nu fi înţeles care este deosebirea dintre vremurile vechi şi cele de după aderare. De curând, aceeaşi Comisie Europeană a cerut României să recupereze 27 de milioane de euro reprezentând ajutor ilegal în cazul privatizării Companiei "Automobile Craiova". Cererea a fost determinată de constatarea că valoarea de piaţă a participaţiei cumpărate de Compania "Ford" - Europa a fost subevaluată şi, prin impunerea unor condiţii de altă natură decât economică în ceea ce priveşte licitaţia, România a renunţat la venituri în valoare de 27 de milioane de euro. Din nou s-a lăsat cu supărare mare, dar nu exprimată la masa negocierilor, ci în faţa naţiunii. Ce vrea Comisia Europeană să facă România?, s-au întrebat retoric guvernanţii noştri. Adică, să înţelegem noi că suntem apăraţi în faţa presiunii occidentalilor care vor să ne ţină în stare de subdezvoltare, adică, ai noştri, de la Guvern, ne-au introdus în Europa ca să aibă de cine să ne apere. Să ne bucurăm că bugetul ţării s-a reîntregit cu o sumă destul de consistentă sau să ne supărăm că oficialii europeni ne sperie investitorii? Oricum, este interesant de observat că în acest caz nu s-a enervat cel care trebuie să plătească banii, ci cel care trebuie să-i primească. De asemenea, mai trebuie precizat că, deşi autorităţile române au informat Comisia Europeană cu privire la faptul că privatizarea Companiei "Automobile Craiova" va fi notificată, oficialii europeni au lăsat să se vadă stupoarea, deoarece au aflat despre privatizare din presă. Rezultă de aici că Guvernul României colaborează şi se consultă cu Comisia Europenă în aceeaşi manieră cum o face şi cu preşedintele ţării, adică deficitar. Susţin această declaraţie pentru că vreau să răspund la întrebarea referitoare la dorinţa Comisiei Europene vizavi de România. Domnule premier şi domnilor miniştri, Această instituţie vă cere doar să respectaţi regulile. Uniunea Europeană are reguli clare în ceea ce priveşte fiscalitatea, concurenţa şi ajutorul de stat. Respectaţi-le, pentru că numai în acest fel vom reuşi integrarea în lumea la care am consimţit să ne alăturăm. Mulţi români au sperat că prin aderarea la civilizaţia europeană vom scăpa de o meteahnă foarte păguboasă: tendinţa de a încălca regulile. Suntem un popor cu un număr imens de legi şi regulamente, dar şi cu un coeficient prea mare de nerespectare a acestora. Trebuie să ieşim din acest blocaj. În fine, ca senator, vă cer să acordaţi atenţia cuvenită procesului de consultare şi colaborare, pentru că de aceea avem reprezentanţi în principalele instituţii europene, să vă aşezaţi la masa negocierilor şi a discuţiilor civilizate şi să renunţaţi la umflarea baloanelor naţionaliste. Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Grupul dumneavoastră parlamentar nu mai are decât un minut.
		Are cuvântul domnul senator Dan Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Dan Mircea Popescu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, După mai bine de trei ani de guvernare de dreapta în România, suntem în măsură să evaluăm pe baza datelor şi cifrelor oficiale ceea ce s-a întâmplat în realitate în ţară, dincolo de vorbe şi programe. Astfel, o primă concluzie se referă la faptul că niciunul dintre cele patru criterii esenţiale de performanţă ale unui regim politic democratic, şi anume: stabilitatea şi eficienţa instituţiilor, creşterea puterii de cumpărare a cetăţenilor, reducerea decalajelor interne şi externe şi limitarea corupţiei, nu a fost îndeplinit. Fundamentarea parţială a acestei concluzii decurge şi din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică în anul 2007 în volumul intitulat "Tendinţe sociale", volum coordonat de domnul Vergil Voineagu, preşedintele acestei instituţii. În ceea ce priveşte sărăcia, datele publicate vorbesc de la sine. Astfel, în anul 2004 rata sărăciei a fost de 17, 9%, în anul 2005 rata sărăciei a fost de 18, 2%, iar în anul 2006 rata sărăciei a fost de 18, 6%. Datele pentru anul 2007 nu sunt încă disponibile. Aşadar, aproape unul din cinci locuitori ai României trăieşte într-o familie ale cărei venituri sunt mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din media veniturilor disponibile. Incidenţa sărăciei este mai înaltă şi în evidentă creştere în rândul copiilor de la 0 la 15 ani, astfel încât în 2006 unul din patru copii se afla în întreţinerea membrilor unei familii ale cărei venituri sunt sub pragul sărăciei. Familiile cu trei şi mai mulţi copii reprezintă tipul de familie care înregistrează cea mai înaltă rată a sărăciei în România - 45, 4% în anul 2006. Persoanele vârstnice singure sunt şi ele mult mai afectate de sărăcie. Una din trei persoane de peste 65 de ani care locuiesc singure nu dispune de venituri suficiente pentru depăşirea pragului sărăciei. În sfârşit, sărăcia este inegal distribuită şi în profil regional. Rata sărăciei este de patru ori mai mare în regiunile de nord-est, sud-est şi sud-vestul Olteniei decât în regiunile Bucureşti, Ilfov. Dacă adăugăm şi regiunea Muntenia de sud, acestea cumulează mai mult de două treimi din populaţia săracă a României. Ceea ce îngrijorează este faptul că în aceste regiuni s-a înregistrat o creştere semnificativă a incidenţei sărăciei în aceşti ultimi trei ani. Creşterea ratei sărăciei, afirmă autorii volumului citat, este determinată de creşterea inegalităţii veniturilor în condiţiile în care veniturile mici au crescut mai puţin decât veniturile mari. Modificarea sistemului de impozitare prin introducerea, începând cu anul 2005, a cotei unice de impozitare constituie unul dintre factorii importanţi ce au determinat creşterea inegalităţii veniturilor. Cota unică de impozitare a adus, stimaţi colegi, avantaje materiale doar pentru 4, 8% din salariaţi, respectiv pentru cei cu un salariu de peste 15 milioane de lei vechi. Aceştia reprezintă doar 183.163 de persoane din cei 3, 8 milioane de salariaţi cu normă întreagă din România. Cota unică de impozitare nu a generat mai multe locuri de muncă decât ar fi generat economia în mod normal, şi nici nu a scos la suprafaţă locuri de muncă din economia subterană. Conform Institutului Naţional de Statistică, dacă în 2004 lucrau în economia subterană 1, 3 milioane de persoane, în 2006 numărul acestora a ajuns la 1, 45 milioane de persoane. În sfârşit, veniturile şi consumul celor mai săraci - 20% din populaţie - au scăzut de la 11, 24% din PIB în 2004 la numai 10, 66% în 2005 şi, respectiv, 10, 11% în 2006, în timp ce veniturile şi consumul celor mai bogaţi - 20% din populaţie - au crescut de la 36, 6% din PIB în 2004 la 38, 03% în 2006. Ca urmare, şi coeficientul Gini, cel ce măsoară inegalitatea veniturilor şi a consumului, a crescut şi el de la 36, 3% în 2004 la 37, 7% în 2006. În ceea ce priveşte decalajele economice şi sociale faţă de ţările Uniunii Europene, acestea cresc şi ele. Şapte din cele opt euroregiuni de dezvoltare din România se află printre cele 15 regiuni cele mai sărace ale Uniunii Europene, iar regiunea de nord-est a României este cea mai săracă dintre regiunile Uniunii Europene. Convergenţa reală cu ţările din Uniunea Europeană este extrem de lentă, doar 50% din localităţile din România având acces la reţele de apă potabilă şi canalizare. Reducerea nivelului de trai s-a repercutat dramatic şi în scăderea cantităţii şi a calităţii consumului de produse agroalimentare pe locuitor. Astfel, consumul de calorii, respectiv media zilnică pe persoană, a scăzut de la 3.350 la 2.435 de calorii; consumul de proteine a scăzut de la 112 grame la 81 de grame; consumul de lipide a scăzut de la 96 de grame la 92 de grame; consumul de glucide a scăzut de la 487 de grame la 315 grame. Toate acestea, stimaţi colegi, sunt consemnate în statistici oficiale, sunt consecinţe ale unei politici de dreapta care produce, în mod evident, sărăcie, inegalitate socială, decalaje de dezvoltare interne şi externe. Toate acestea sunt cunoscute de acum şi sunt catalogate drept excese ale capitalismului, menirea social-democraţiei fiind, după unii, tocmai atenuarea acestor excese. Statul social activ, dezvoltarea sectorului public al economiei, redistribuirea reprezintă răspunsul nostru la elementele esenţiale ale capitalismului: statul, proprietatea privată, piaţa. A ne mărgini doar la atenuarea exceselor capitalismului pare insuficient. Este prea puţin pentru vocaţia social-democraţiei, care este cu totul alta, şi anume: dezvoltarea şi progresul social, aşa că democratizarea capitalismului pare a fi un obiectiv mult mai aproape de ceea ce ne propunem, înţelegând prin democratizarea capitalismului accesul cât mai larg la resursele bunăstării: la sănătate, la educaţie, la cultură, la pregătire profesională continuă, la servicii de calitate. Toate acestea se întâmplă însă în capitalism, aşa cum ştim. El va produce sărăcie, inegalitate, subdezvoltare. Reprezentanţii săi vor cere în continuare pragmatism, flexibilitate de reglementare, tocmai pentru a-şi putea promova propriul model de capitalism, propriile valori, propriile principii neoliberale. Şi aici ating, stimaţi colegi, punctul critic. Frumuseţea acestei lumi este tocmai faptul că nu există un singur model de capitalism bun sau un singur mod bun de a conduce economia. Dimpotrivă, pledoaria mea este pentru un alt fel de capitalism, menit să-şi asume mai multe responsabilităţi sociale şi care să nu mai facă din maximizarea cu orice preţ a profitului principala sa preocupare. Aşadar, un nou model de capitalism este prefigurat în liniile sale principale de programul Partidului Socialiştilor Europeni "O nouă Europă socială". Elementele sale le găsim şi în programul partidului nostru "România socială". Elementul fundamental îl reprezintă promovarea unui model de societate inclusivă în care nimeni nu este lăsat în urmă sau în afară. Solidaritatea, coeziunea socială, dialogul şi parteneriatul social, responsabilitatea, echitatea sunt tot atâtea repere ale acestui model al schimbării politice din România. Până atunci, stimaţi colegi, cele 10 măsuri cerute Guvernului pentru a depăşi situaţia de azi a populaţiei ţării sunt măsuri raţionale şi stăruim asupra lor. Este vorba de cele 10 măsuri din moţiunea simplă votată în această sală de către dumneavoastră săptămâna trecută, moţiune simplă dezbătută şi impusă în Senat, care vă cere şi cere Guvernului, cu necesitate, realizarea imediată a acestor măsuri. Ele sunt obligatorii, reamintesc, intră în sarcina acestui Guvern. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
		Domnul Adrian Păunescu: Domnilor colegi, Nu aş fi insistat să vorbesc astăzi dacă nu ar fi câteva probleme urgente şi grave. Cea mai importantă, cea mai gravă este aceea că noi la Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă nu putem lucra cu actualul ministru al culturii. De mai multă vreme am atras atenţia că Domnia Sa se sustrage oricărui control parlamentar, oricărei întrebări. Am strigat din această sală - când s-a schimbat Guvernul - că ar trebui, în fine, ca şi ministrul culturii să treacă prin Comisiile de cultură. S-a creat un precedent periculos, a fost inclus în Guvern prin semnătura preşedintelui, prima oară, şi când s-a făcut al doilea Guvern Tăriceanu domnul Iorgulescu a intrat în acest Guvern fără să fie ascultat de Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, fără a i se pune întrebările pe care le cerea activitatea sa de până atunci. Am de precizat că în această vreme s-au făcut cercetări şi unele dintre ele duc la concluzia că la Ministerul Culturii şi Cultelor, aşa cum spunea şi deputata Lavinia Şandru, de curând, "este jaf la drumul mare". Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă nu-şi poate asuma răspunderea pentru ceea ce face un ministru care, convocat de mai multe ori la comisie, nu a venit, şi-a trimis secretarul de stat, un om inteligent de altfel, Demeter, care nu poate răspunde în locul ministrului de fapte personale ale ministrului. Aş vrea să vă dau câteva exemple foarte, foarte grave. Dintr-un raport al unei instituţii care se ocupă cu aceasta reiese că la Ministerul Culturii şi Cultelor contabilitatea sintetică a activelor fixe corporale nu se ţine pe categorii, iar cea analitică nu se ţine pe fiecare obiect de evidenţă, nu se respectă principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil. Toate acestea sunt încălcări grave ale legilor în vigoare. Se constată nerespectarea procedurilor de achiziţie publică cu ocazia derulării programelor de diplomaţie culturală. Acestea sunt chestiuni foarte grave. S-au comandat, şi se pare că nu există niciun indiciu că s-au executat, 10.000 de pachete la un preţ de 22 de miliarde de lei pentru diplomaţie culturală, să se trimită respectivele pachete în lume, şi cei care au fost puşi să semneze acolo au cerut sprijin Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă pentru că ei nu au avut niciodată acele obiecte în mână. Sunt lucruri foarte grave, noi nu putem controla faptele de la Ministerul Culturii şi Cultelor, iar la ultima noastră chemare -miercuri i-am transmis scrisoarea - dumnealui ne-a răspuns azi că are alt program. Eu ştiam că Parlamentul este cel care numeşte miniştri, eu ştiam că Parlamentul este cel care controlează activitatea miniştrilor. Faptul că Domnia Sa are alt program ar trebui să-l privească şi să fie eliberat din muncă pentru a se ocupa de alt program. Cer cu hotărâre destituirea acestui om care la toate întrebările privind mizerabilele sale fapte de arme se ocupă de biografia celor care îl întreabă. Acesta este un procedeu foarte simplu. De aceea se fură acolo la domnul Iorgulescu, pentru că am scris eu poezii pentru Nicolae Ceauşescu. Eu ceea ce am scris îmi asum. Să văd dacă domnul Iorgulescu îşi asumă banii pe care nu-i poate justifica şi pe care instituţiile abilitate vin să ne spună că i-a cheltuit aberant. Sunt, de exemplu, situaţii ca aceasta: a înfiinţat o societate comercială împreună cu un cetăţean, după care a părăsit societatea şi-i dă bani de la minister tocmai societăţii respective. Dumnealui crede că suntem lipsiţi de o minimă putere de a face conexiuni. Dar nu este numai părerea noastră. Sunt cererile cineaştilor care nu mai pot lucra. Dumnealui face aşa: are loc concursul, stabileşte o anumită ordine a scenariilor şi domnul ministru Iorgulescu vine şi spune: "Nu! Facem altfel". Dumnealui vorbeşte despre autonomia acelor întreprinderi care se află sub puterea dumnealui, dar numeşte oamenii de la respectivele conduceri. Nu putem discuta cu dânsul, nu putem lămuri nimic, nu vrea să vină şi trimite, în schimb, un captiv al său, un maghiar, repet, inteligent, care chiar el e acuzat că dă cei mai mulţi bani din cultura scrisă, 19, 5%, culturii maghiare din România. Eu nu aş ridica toată această problemă dacă nu mi-aş da seama că se creează acolo un anumit schimb de complicităţi, şi rog Guvernul să ia măsuri împotriva acestei risipe uriaşe, contra acestor fraude, aşa cum se prefigurează ele în momentul de faţă, pentru că nu se mai poate în felul acesta. La o emisiune de televiziune moderatorul Adrian Ursu mă întreabă: "Bine, dar Parlamentul?" şi eu ce să-i spun? Ce să facă Parlamentul? Ce să fac, să-l vânez? Să-mi iau o puşcă şi să merg să-l vânez? Dacă nu vrea să vină! Nu a vrut să vină nici măcar atunci când s-a discutat bugetul pe care nu noi îl ceream de la minister, ci ministerul îl cerea de la noi, Parlamentul. "Domnule ministru, veniţi!". Într-un târziu a venit şi a spus că el când poate vine, când nu... Cum când poate vine? Nu sunt banii Ministerului Culturii şi Cultelor? Îmi pare foarte rău că lucrurile stau aşa. Eu nu vreau să intru în corul celor care atacă Guvernul. Pe cât mi-a fost posibil ceea ce a fost bun am apărat, am apărat chiar în condiţiile în care nici nu s-a ştiut public faptul că am această poziţie în favoarea stabilităţii, dar trebuie făcut ceva, nu poate fi lăsată cultura pe mâinile acestui om lipsit de responsabilitate, care nici măcar să discute despre ticăloşiile ce se fac sub conducerea sa nu vrea. A doua problemă pe care v-o supun este referitoare la un ziar pe care mi l-a adus Ilie Ilaşcu, un ziar care m-a înfiorat. Acesta se numeşte "Moldova Mare", a apărut la Chişinău şi este un ziar care există cu sprijinul forţelor imperialiste, stacojii, cu gândul, fireşte, de a contribui la destabilizarea raporturilor dintre noi şi sora noastră de peste Prut, cu gândul de a sprijini acele forţe oculte care doresc dezastru în această parte de Europă. Ziarul a apărut în limbile moldovenească şi rusă, este plin de atacuri la adresa României. În continuare, este citată şi o frază foarte înţeleaptă a unuia dintre oligofrenii politicii mondiale, Vladimir Voronin: "Moldovenii nu figurează printre etniile permise în România". Iată ce grijă are domnul respectiv! Şi, în acest număr, pe o pagină întreagă, este atacat, într-un moment foarte greu al vieţii lui, după ce a fost atacat în permanenţă de publicaţiile oficiale, marele poet naţional Grigore Vieru. În numele bunului-simţ, în numele solidarităţii intelectuale şi al solidarităţii naţionale, cer protecţie pentru Grigore Vieru din partea autorităţilor europene. Grigore Vieru este înaintea celei de-a doua operaţii pe inimă. Este un atentat împotriva vieţii lui Grigore Vieru, şi eu rog conducerea Senatului să facem tot ce depinde de noi pentru a-l salva pe Grigore Vieru de mârşăvia şi de consecinţele acestor atacuri. A treia problemă pe care voiam să o ridic este una simplă. În vremuri de cumplit dezechilibru reapare printre noi nevoia de oameni de echilibru, în măsură să dea o speranţă şi un sens dinamismului care ar putea să se transforme în isterie şi în fugărirea oamenilor publici între ei. Acum, după ce se poate decoda, la modul direct, dezastrul din câteva ţări central şi est-europene care au intrat în vremea nouă ca ţări şi s-au spart dramatic devenind provincii, acum, cercetând ruinele construcţiei morale din chiar ţara noastră, acum, când suntem mai dezuniţi decât oricând, nu este cazul să idilizăm perioada Iliescu, mai ales că unii dintre noi au criticat-o dur, unii o critică şi azi - revista mea, "Flacăra", a publicat toate punctele de vedere privitoare la domnul Iliescu -, dar în ce mă priveşte susţin că, deşi l-am şi criticat pentru ceea ce eu numeam părăsirea stângii de către cel care este azi clasicul stângii româneşti, e cazul să recunoaştem că ţara a rămas ţară, războiul civil a fost evitat şi viitorul României a devenit accesibil în primul rând datorită felului în care a condus Ion Iliescu lucrurile. Sigur, domnul Iliescu poartă răspunderea a tot ceea ce s-a petrecut în România în aceşti ani. Nu poate să se derobeze de această răspundere, dar, sigur, el nu a avut toate pârghiile necesare, ceea ce până la urmă nici nu interesează pe oameni şi, mai ales, istoria. Faptul este că istoria este istorie şi nu-i putem face cu ochiul, nu putem face schimb de complicităţi cu ea, nu putem tăcea. Binele şi răul au mers şi merg dialectic împreună, dar binele în cazul Iliescu prevalează - după părerea mea - semnificativ. Omenia, pluripartidismul, păstrarea graniţelor, blocarea războiului dintre fraţi, pledoaria convingătoare pentru deschiderea spre Occident şi pentru alianţe dătătoare de siguranţă şi stabilitate, promovarea unor oameni tineri, toate gravitând în jurul ideii de echilibru, reprezintă date obiective ale perioadei Iliescu în istoria ţării. Îl cunosc de mult, puţini au fost ca el în anii '60, '70 şi '80, el lângă Ştefan Andrei - cu care are cele mai proaste raporturi, de altfel -, lângă Cornel Burtică şi lângă alţi oameni ai epocii care încercau altceva. Ion Iliescu a deschis orizonturi, a lucrat cu mult curaj în locuri în care mai nimeni nu îndrăznea să vină, şi aş vrea să vă spun, în câteva vorbe, că în 1968 a participat la şedinţa UTC a "Uniunii scriitorilor", unde s-a cerut dedogmatizarea României, s-au cerut publicaţii, desfiinţarea cenzurii şi s-au spus lucruri extrem de îndrăzneţe. Despre ele a vorbit într-un mod excepţional în "Flacăra" marele istoric şi critic literar, colegul nostru, Mihai Ungheanu. L-am văzut pe Iliescu la Festivalul mondial al tineretului de la Sofia înfruntând violenţa şi KGB-ismul celor ce primeau delegaţiile creştin-democrate şi social-democrate cu duritate, l-am văzut pe Iliescu acolo întrebându-l pe Tiajelnikov, care era liderul Konsomol-ului, dacă vrea ca România să se retragă de la festival şi să stingă curentul electric în Bulgaria. A fost ferm, sigur că a devenit altceva în vremea noastră, a învăţat multe nuanţe, şi-a mai pierdut din radicalitatea de atunci, şi-a recâştigat-o la un recent consiliul naţional al PSD, unde a fost remarcabil, şi sunt bucuros ca la vârsta de 78 de ani, deşi, repet, eu însumi l-am atacat nu de puţine ori, să-i urez în numele meu, şi poate şi în numele unora dintre dumneavoastră, La mulţi ani! şi să fiu bucuros de exemplul său de dinamism, de credinţă şi de echilibru. (Aplauze).
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Gheorghe Constantin, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Fac un apel la liderii de grupuri să mobilizeze colegii în sala de şedinţe, urmând să trecem la voturile finale. Aveţi cuvântul, domnule senator Constantin Gheorghe.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Ascultându-i pe antevorbitorii mei, pe distinsul coleg Dan Mircea Popescu, care făcea referiri la moţiunea simplă şi la cele 10 măsuri cerute Guvernului, şi pe distinsul coleg maestrul Adrian Păunescu, care cerea demisia unui membru al Guvernului, m-am convins încă o dată că aceste consideraţii pe care le fac în declaraţia politică de astăzi sunt justificate. Declaraţia mea politică se poate intitula "Sinceritate marca PSD". Zilele trecute, Mircea Geoană - ştiut şi ca negociator al PSD cu partidul de guvernământ - a susţinut cu fervoare în Senat o moţiune simplă în care, prin discursul său, a adus acuze grave actualului Guvern. A vorbit de incompetenţă, haos, dezastru, incoerenţe şi despre schimbarea actualului Guvern. De altfel, PD-L a susţinut, prin votul său, această moţiune simplă. Se ştie că PD-L pregăteşte o moţiune de cenzură în urma căreia, dacă va fi votată, Guvernul trebuie să plece, cum îi place domnului Mircea Geoană să spună. Şi, totuşi, întrebat de presă dacă PSD ar susţine moţiunea de cenzură a PD-L, a replicat sec: "Nu mă interesează moţiunea de cenzură a PD-L." De ce, domnule Mircea Geoană? Nu doriţi dumneavoastră căderea acestui Guvern incapabil? Nu doriţi dumneavoastră şi PSD binele poporului român? Nu doriţi dumneavoastră ca România să se integreze, în sfârşit, în Europa? Când sunteţi sincer? Când cereţi votul pe o moţiune simplă care nu are niciun efect concret sau când spuneţi că Guvernul nu mai are susţinere parlamentară şi trebuie să plece? PD-L vă oferă ocazia să vă clarificaţi poziţia faţă de propriul electorat şi să demonstraţi dacă doriţi sau nu căderea Guvernului. Moţiunea noastră de cenzură v-ar oferi acel prilej. "Tăriceanu, dă banii înapoi!" este moţiunea care poate provoca chiar configurarea unei noi majorităţi şi, coroborată cu votul uninominal, poate genera şi restructurarea actualei clase politice, restructurare atât de dorită şi de fluturată de reprezentanţii tuturor partidelor. Aşadar, domnule Mircea Geoană, poate renunţaţi la metoda "arătării pisicii" pentru a obţine de la actualul Guvern noi pomeni electorale şi vă veţi apleca asupra unui subiect serios: moţiunea de cenzură a PD-L. Vă aparţine afirmaţia că sub Guvern PNL încă aproape un an starea economico-socială a ţării se va deteriora grav, lucru greu de suportat de populaţie. Sunteţi în opoziţie, alăturaţi-vă acestui demers democratic specific şi daţi dovada sincerităţii dumneavoastră şi a partidului pe care îl conduceţi şi îl reprezentaţi! Este un apel care vă oferă nu numai mijloacele, ci şi ocazia concretă pentru a demonstra că nu există alianţa PNL-PSD care, în fapt, stabileşte destinele României la ora actuală. Aşteptăm cu interes. Vă mulţumesc.
		Domnul Viorel Arion: (declaraţie politică neprezentată în plenul Senatului) Un vechi proverb românesc spune: "Şcoala face omul om şi altoiul pomul pom." Despre cât de importante sunt educaţia şi întreg procesul educaţional nu cred că mai are rost să insist. Aş dori totuşi să remarc faptul că nu întotdeauna ştim să preţuim ceea ce încă avem şi că de multe ori, de dragul unor interese mărunte, sunt sacrificate idealuri, principii, valori. În Programul de guvernare al Guvernului Tăriceanu, în capitolul 5 referitor la "Politica în domeniul educaţiei", se afirmă că unul dintre obiectivele mari ale guvernării este "descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ". Recent, sub sloganul "Exmatriculaţi politica din şcoală!", sindicaliştii din cadrul Federaţiei Educaţiei Naţionale au început o campanie desfăşurată prin propria publicaţie, "Şcoala românească", ce are ca scop eliminarea intereselor politice din unităţile de învăţământ şi scoaterea din sistem a tuturor celor care ajung în funcţii de conducere cu ajutorul unui carnet de partid. Iniţiativa este lăudabilă şi cred că majoritatea cetăţenilor ar fi de acord cu ea. Cum a înţeles Guvernul PNL şi cum au înţeles membrii acestui Guvern să răspundă acestei iniţiative? Am să vă redau o întâmplare petrecută în municipiul Hunedoara. Aflată în vizită, probabil de lucru, secretarul de stat Zvetlana Preoteasa a considerat că este bine să stea de vorbă cu părinţi ai elevilor de la Liceul "Iancu de Hunedoara", drept pentru care a dat ordin să fie adunaţi circa 40 de părinţi ca să le explice dumneaei cum stă treaba cu politica în domeniul învăţământului. Pe când ordinul a fost dus la îndeplinire, surpriză!, doamna Zvetlana Preoteasa s-a prezentat la întâlnire însoţită de candidatul PNL la Primăria Municipiului Hunedoara, transformându-se subit dintr-un reprezentant al Guvernului în agent electoral. A devenit evident pentru toată lumea că întâlnirea solicitată nu era una destinată unui scop nobil şi declarat, şi anume cel de a lua pulsul problemelor din învăţământ, ci aceluia de a polariza - electoral - atenţia asupra candidatului la primărie. Secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar Zvetlana Preoteasa este membru PNL din 1996, fost vicepreşedinte al organizaţiei municipale Râmnicu-Vâlcea, preşedinte al organizaţiei femeilor Vâlcea şi fost consilier judeţean PNL. Evoluţia remarcabilă, din punct de vedere politic, a doamnei Zvetlana Preoteasa nu o scuză pentru faptul de a-şi fi încălcat obligaţia de a menţine echidistanţa şi de a evita politizarea actului de învăţământ. Deoarece, cu bună ştiinţă, doamna Zvetlana Preoteasa a încălcat atât prevederile legii, cât şi unul dintre obiectivele Programului de guvernare, îi solicit, pe această cale, demisia din postul de secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi a şedinţei noastre de astăzi, permiteţi-mi să vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2007 pentru modificarea Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2007 pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2007 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2007 privind aplicarea principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în cadrul schemelor profesionale de securitate socială; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, precum şi a art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2007 pentru modificarea şi completarea art. 157 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Ministerului Economiei şi Finanţelor; Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii; Lege privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor; Lege pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2007 pentru aprobarea redistribuirii unor posturi din cadrul aparatului de lucru al Guvernului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2007 pentru aprobarea redistribuirii unor posturi din cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2007 pentru modificarea şi completarea titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială; Lege pentru completarea Legii nr. 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice; Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere; Lege pentru abrogarea lit. b) a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate; Lege pentru completarea art. 258 din Codul penal; Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat; Lege privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" - SA Constanţa, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanţa; Lege pentru modificarea alineatului 1 al articolului 172 din Codul de procedură penală; Lege privind modificarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice; Lege privind autorizarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului pentru finanţarea cheltuielilor cu asigurarea pazei societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat aflate în proces de lichidare voluntară; Legea Codul silvic; Lege pentru completarea art. 10 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată; Lege pentru modificarea alin. (5) al art. 176 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată; Lege pentru ratificarea Instrumentelor, adoptate la Marrakech la 18 octombrie 2002, de amendare a Constituţiei şi Convenţiei Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992. După cum vedeţi, Senatul a adoptat foarte, foarte multe proiecte legislative.
		Stimaţi colegi, mai fac un ultim apel către liderii de grup pentru a ne mobiliza în sală. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi pe care, bănuiesc, o aveţi în faţa dumneavoastră. Sunt chestiuni de procedură înainte de acest lucru? Domnul senator Eckstein, apoi domnul senator Cutaş. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Miercuri am încheiat discuţiile, în această sală, la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006. Preşedintele de şedinţă, domnul Doru Ioan Tărăcilă, a spus să reluăm discuţiile luni. Nu văd că ar fi proiecte de lege care să aibă termene de adoptare tacită foarte apropiate. Domnul ministru Predoiu în prima lui zi de mandat a spus că legile care vizează reforma justiţiei trebuie să fie soluţionate cu celeritate. Ca atare, solicit să fie inclusă pe ordinea de zi continuarea dezbaterilor privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnule senator Cutaş, vă rog. Microfonul 3.
		Domnul George Sabin Cutaş: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, La poziţia 18 din ordinea de zi este o iniţiativă a colegului nostru, domnul senator Marinescu - o iniţiativă foarte bună care priveşte tinerii olimpici -, şi avem rugămintea să acceptaţi să o aducem pe o poziţie mai în faţă, nu ştiu, 4 sau 5, pentru a o putea dezbate cu prioritate.
		Doamna Norica Nicolai: Vă rog să formulaţi solicitarea precizând pe ce poziţie doriţi să mutaţi această iniţiativă legislativă.
		Domnul George Sabin Cutaş: Pe poziţia 5, v-aş ruga, doamna preşedinte. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Deci pe poziţia 5. Domnul senator Haşotti, din partea grupului liberal. Microfonul 3. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc. Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu solicitarea făcută de domnul senator Cutaş, vă rog să observaţi mai multe chestiuni. În primul rând, propunerea legislativă are un vot de respingere la Camera Deputaţilor. În al doilea rând, noi Senatul suntem Cameră decizională. În al treilea rând, Guvernul are un punct de vedere negativ. Eu cred că este bine să-l lăsăm chiar ultimul, ca să avem timp să mai reflectăm, să mai avem o discuţie cu Guvernul, pentru că este un proiect important. Eventual, ar fi bine să nu-l votăm, deoarece nu este bine să avem o atitudine politică diferită, de vreme ce este o chestiune atât de importantă. Legea este organică şi, pornind de la cele mai bune gânduri, de la premisa că acest proiect este util, trebuie să avem o discuţie şi cu Guvernul, încă una. Eu cred că propunerea domnului Cutaş nu-şi are rostul. În situaţia în care o mutăm în faţă şi nu avem încă o consultare cu Guvernul există toate şansele ca propunerea legislativă să nu fie votată, şi noi nu vrem acest lucru.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator Haşotti. Domnule senator Cutaş, înţeleg că doriţi să interveniţi pe această chestiune.
		Domnul George Sabin Cutaş: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Eu apreciez bunele intenţii ale domnului Haşotti şi, dacă din dezbateri, desigur, se va ajunge la soluţia de retrimitere la comisie, voi fi de acord, dar rugămintea mea către colegii senatori este legată de faptul că, după cum vedeţi, la balcon iniţiatorul a invitat foarte mulţi dintre tinerii care fac obiectul acestei iniţiative, şi cred că, din respect faţă de aceştia, ar fi bine să o discutăm astăzi, ca să nu-i punem pe drumuri toată ziua. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Domnule senator, am înţeles. Solicitarea dumneavoastră este întemeiată. Este însă un proiect la care grupurile parlamentare nu au un punct de vedere comun şi am convingerea că toţi dorim să avem un punct de vedere comun. Eu vă propun să desfăşurăm doar dezbaterile generale astăzi şi, dacă din dezbateri se va contura o soluţie, categoric, un grup parlamentar o va promova. În ceea ce priveşte solicitarea domnului senator Eckstein, verificând stenograma şedinţei, este adevărat, s-a discutat despre continuarea dezbaterilor, însă, din păcate, iniţiativa legislativă nu este înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi, iar colegii senatori nu au în mapele Domniilor Lor materialul pentru a discuta în cunoştinţă de cauză această importantă ordonanţă. Înţeleg că aţi făcut această propunere în numele Grupului parlamentar al UDMR. O voi supune la vot şi, în raport cu decizia plenului, vom hotărî. Domnilor colegi, supun votului dumneavoastră ordinea de zi a şedinţei, după care vă voi supune la vot cele două solicitări. Vă rog să votaţi. (Discuţii.) Din sală (câteva voci): Nu merge votul! Ce se întâmplă? (Rumoare, discuţii.) Încă o dată...
		Doamna Norica Nicolai: Vă rog să votaţi. Acum puteţi vota, stimaţi colegi. Chestiunile tehnice sunt dificile. Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abţineri, ordinea de zi a fost aprobată. Supun votului dumneavoastră propunerea grupului...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă (din sală): Doamna preşedinte, nu vă supăraţi, s-a votat ordinea de zi cu 73 de voturi pentru. (Discuţii în sală.)
		Doamna Norica Nicolai: Aşa este, stimaţi colegi. Deci vom rămâne pe aceeaşi ordine de zi.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Doamna preşedinte, eu am spus că ar fi trebuit să supunem la vot întâi modificările şi, după aceea, ordinea de zi.
		Doamna Norica Nicolai: Da. Aşa este, aveţi dreptate.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Dar dumneavoastră - şi vă rog să verificaţi stenograma - aţi spus în felul următor: "votăm ordinea de zi, după care votăm modificările care s-au propus", iar colegii parlamentari asta au votat, ce aţi spus dumneavoastră. Aprobarea ordinii de zi - asta şi pentru corectitudinea privind ceea ce s-a întâmplat - s-a făcut cu condiţia votului pentru modificările respective. Deci noi am votat în mare ordinea de zi, urmând să votăm modificarea pe care domnul senator Eckstein a propus-o vizavi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 şi să transferăm un punct în altă parte.
		Doamna Norica Nicolai: Da. Este exact ceea ce am spus şi cred că am putea să încheiem această discuţie.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Aş vrea să le reamintim colegilor senatori conţinutul ordonanţei, pentru că eu cred că după numărul ei mulţi nu-l ştiu, şi l-aş fi rugat pe domnul Eckstein să fi făcut astfel propunerea respectivă, pentru că, vă garantez, foarte mulţi dintre cei care sunt prezenţi nu vor şti despre ce este vorba în această ordonanţă indicată cu numărul 60 şi atât.
		Doamna Norica Nicolai: Nu. Nu este vorba de o ordonanţă, domnule coleg, este vorba de o cerere de reexaminare formulată de Preşedintele României. Eu am spus exact aşa cum aţi spus dumneavoastră şi urma să supun votului această solicitare. Domnul senator Solcanu.
		Domnul Ion Solcanu: Constat, doamna preşedinte, că şi dumneavoastră, asemenea colegului dumneavoastră, domnul secretar Gavrilă Vasilescu, aveţi o logică "pidosnică", întoarsă, pentru că ceea ce am votat cu toţii aici în Senat este ordinea de zi. Odată votată ordinea de zi, cum s-o mai supunem modificărilor? Dacă este vorba să ajungem la o ordine de zi finală, trebuia întâi să votăm modificările propuse de distinşii colegi şi în final se dădea un vot pe ordinea de zi. În momentul de faţă, avem o ordine de zi aprobată de plenul Senatului cu 73 de voturi. Ca urmare, trecem la dezbaterea proiectelor aflate pe ordinea de zi.
		Doamna Norica Nicolai: Domnul senator Verestóy. Microfonul 2.
		Domnul Verestóy Attila: Doamna preşedinte, Onorat Senat, Sigur că s-a procedat cumva altfel decât de obicei. De obicei, se propun modificările, se votează şi, după aceea, cu modificările acceptate se votează ordinea de zi. Eu, din punct de vedere al Grupului parlamentar al UDMR, propun, ca să nu existe niciun dubiu privind corectitudinea votului asupra ordinii de zi, să reluaţi votul cu modificările propuse şi, după aceea, votul pentru ordinea de zi. Acesta este cel mai corect lucru posibil.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu voiam acelaşi lucru. O să supun votului dumneavoastră cererea Grupului parlamentar al UDMR de a se înscrie pe ordinea de zi cererea de reexaminare... (Discuţii la masa prezidiului.) În primul rând, voi supune votului solicitarea Grupului parlamentar al UDMR de reluare a votului. (Domnul senator Şerban Nicolae solicită cuvântul). Vă rog. Microfonul 3.
		Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Eu am apreciat, ca să spun aşa, cu politeţe propunerea colegului nostru. N-aş fi vrut însă să-i atrag atenţia asupra faptului că nu ne-a propus unde anume să introducem acest punct pe ordinea de zi, ce anume să facem, dacă vom continua doar dezbaterile şi amânăm votul. Deci este o propunere uşor superficială. Mai mult decât atât, noi am convenit să continuăm dezbaterile, dar suntem la o cerere de reexaminare şi n-aş vrea să tratăm cu superficialitate această cerere de reexaminare sau celelalte proiecte. De aceea, având în vedere că nu este o chestiune de reformă a justiţiei, aşa cum s-a argumentat - acolo e vorba de modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, ceea ce nu face parte, din câte cunosc eu, din reforma justiţiei, sunt alte legi care reglementează ceea ce numim, îndeobşte, reforma justiţiei -, v-aş ruga să fiţi de acord cu faptul că am adoptat ordinea zi o dată, să trecem la dezbaterea proiectelor de lege, pentru că avem suficient de lucru. Dacă va rămâne timp, sunt de acord ca la finalul şedinţei să luăm în discuţie şi această cerere de reexaminare, dar haideţi să vedem cum stăm cu timpul până la ora 18.00. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: N-o să mai stăm deloc bine cu timpul. (Domnul senator Eckstein Kovács Péter solicită cuvântul). Da, domnule senator Eckstein. Este ultima intervenţie. Vă rog.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Doamna preşedinte, Onorat Senat, Această cerere de reexaminare a figurat pe ordinea de zi a Senatului în ziua de miercuri, dar s-a hotărât să se reia discuţiile astăzi. Eu nu ştiu cine este de vină că nu s-a respectat o decizie a Senatului. Faptul că o punem la punctul 4 sau la punctul 7 pentru mine este indiferent şi, ca să răspund distinsului meu coleg Şerban Nicolae, în acest raport preliminar este ridicată problema modificărilor aduse de Camera Deputaţilor Codului de procedură penală. Deci este în acest raport, a fost discutată în plen. Plenul Senatului decide, dar cererea mea este una legală, şi nicidecum una uşor făcută.
		Doamna Norica Nicolai: Domnule senator, Este adevărat ceea ce susţineţi, însă nu trebuie să uităm că astăzi avem câteva proiecte de lege importante pe ordinea de zi. Putem să avem această discuţie. Eu cred că plenul Senatului trebuie să voteze un proiect de lege având în faţă materialele care susţin acest proiect de lege. Să ne amintim că şi dezbaterea din şedinţa trecută s-a făcut spre finalul şedinţei de plen a Senatului. Eu însă vă voi supune votului dumneavoastră solicitarea de reluare a votului, formulată de Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog să votaţi. Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă, întrunind numai 30 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi 7 abţineri.
		La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a Propunerii legislative pentru modificarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată. Supun votului dumneavoastră procedura de urgenţă pentru dezbaterea acestei propuneri legislative. Vă rog să votaţi. Procedura de urgenţă pentru această propunere legislativă a fost aprobată, întrunind 40 de voturi pentru... (Discuţii la masa prezidiului.) Da. A fost respinsă. Câţi suntem în sală, domnule secretar?
		Domnul Gavrilă Vasilescu (de la prezidiu): 85.
		Doamna Norica Nicolai: 85. Da. A fost respinsă, întrunind doar 40 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 17 abţineri.
		Conducerea lucrărilor şedinţei este preluată de domnul vicepreşedinte al Senatului Doru Ioan Tărăcilă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 pentru modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - SA şi "Electrica Oltenia" - SA. Comisia sesizată în fond este Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului. Din partea Guvernului cine participă? Microfonul 9. Vă rog să prezentaţi expunerea de motive.
		Domnul Emil Benţan - vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 277/2005, reglementează în mod diferenţiat dreptul salariaţilor de a achiziţiona acţiuni la cele două societăţi - "Electrica Oltenia" şi "Electrica Moldova" -, respectiv prevede o limitare în timp a exercitării dreptului salariaţilor de a achiziţiona acţiuni, la "Electrica Oltenia" până la 3 ani de la data finalizării tranzacţiei de privatizare, respectiv 30.09.2008, iar pentru "Electrica Moldova" până la 31.12.2007, termen care a fost depăşit. Guvernul consideră că este necesară eliminarea diferenţelor de tratament create între salariaţii acestor două societăţi şi propune ca termenul de achiziţionare pentru "Electrica Moldova" să fie la fel ca cel pentru "Electrica Oltenia", respectiv 30.09.2008. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Ofer cuvântul domnului preşedinte Gheorghe Funar, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru privatizare şi administrarea activelor statului. Microfonul 7. Aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Raportul Comisiei pentru privatizare şi administrarea activelor statului asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 143/2007 se prezintă astfel: Comisia noastră a fost sesizată cu adresa nr. L23/2008, iar acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) şi (4) ale art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - SA şi "Electrica Oltenia" - SA, aprobată cu completări prin Legea nr. 277/2005, în scopul prelungirii termenului până la care salariaţii, membrii consiliului de administraţie şi pensionarii cu ultimul loc de muncă la SC "Electrica Moldova" - SA şi "Electrica Oltenia" - SA pot achiziţiona acţiuni reprezentând un procent de 10% din capitalul social al acestora, întrucât termenul prevăzut în ordonanţă a expirat la data de 31 decembrie 2007. Dispoziţiile prezentului act normativ asigură aplicarea unui tratament egal pentru salariaţii celor două societăţi, care urmează să-şi exercite dreptul privind achiziţionarea unui pachet de 10% din acţiunile celor două societăţi comerciale.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule preşedinte.
		Domnul Gheorghe Funar: Aş vrea să precizez, domnule preşedinte...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Raportul este de admitere, în unanimitate, fără amendamente.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Tocmai de aceea vă spuneam că vă mulţumim înainte de a-l prezenta în totalitate. Vă consult, stimaţi colegi, dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Vă rog. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Ştefan Mihail Antonie: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum ştiţi, a creat un mare interes pentru acţionari cumpărarea pachetului de acţiuni de către salariaţi, membrii consiliului de administraţie şi pensionarii care au avut ultimul loc de muncă în sistemul energetic, atât pentru cei de la PETROM, cât şi pentru cei de la "Distrigaz Nord", "Distrigaz Sud". Acum este rândul celor de la "Electrica". Este vorba de cele două companii, "Electrica Moldova" şi "Electrica Oltenia", cu cele două activităţi: distribuţie şi furnizare. Şi eu sunt de acord şi chiar rugăm colegii să fie de acord cu prelungirea acestui termen, pentru că, aşa cum spuneam, este foarte important ca cei care sunt implicaţi în acest proces de privatizare să poată să primească acele acţiuni care sunt foarte căutate. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator. Alte intervenţii? Dacă nu mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să vă reamintesc trei chestiuni: legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul întocmit de Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului este favorabil, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, cât şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. Plenul Senatului a adoptat, cu 75 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul întocmit de Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului şi proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale. Legea este ordinară. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială este raportoare. Din partea Guvernului este prezentă doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu. Aveţi cuvântul. Vă rog să prezentaţi expunerea de motive. Microfonul 8.
		Doamna Denisa Oana Pătraşcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Supun plenului Senatului Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2007 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecţiei sociale. Obiectul principal al acestui act normativ este prorogarea termenului prin care trusoul pentru nou-născuţi poate fi acordat în bani, în contravaloarea acestuia, până în luna decembrie 2008.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Ofer cuvântul domnului preşedinte Tiberiu Aurelian Prodan, pentru a prezenta raportul încheiat de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Microfonul 7.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, Comisia a adoptat un raport de admitere, fără amendamente.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. La dezbateri generale, dacă doriţi să interveniţi. Domnul senator Constantin Gheorghe.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc. Nu vreau să intru pe fondul problemei. Vreau să fac doar o constatare. Acum aproape doi ani când am discutat această modificare a legii am solicitat, printr-o întrebare, reprezentantului Guvernului să-mi spună cât înseamnă efortul bugetar, în procente, raportat la volumul întreg de cheltuieli pentru acordarea trusoului, ţinând cont că va fi nevoie de proceduri de licitaţie, achiziţie, personal care să urmărească şi aşa mai departe. Mi s-a răspuns că 10%. Legea a trecut în forma de atunci. Guvernul nu s-a sesizat că vor fi dificultăţi în acordarea trusoului prin metoda de licitaţie, achiziţie şi aşa mai departe, aşa încât acum, după doi ani, vin să ne propună o modificare în care se spune că e mai simplu ca autorităţile locale să ofere contravaloarea în lei. Totuşi, am o mare nedumerire. Când a avut dreptate Guvernul? Când nu mi-a dat mie dreptate sau acum vrea să mă convingă că am avut dreptate?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vom afla dându-i posibilitatea reprezentantului Guvernului să clarifice această chestiune, pentru a nu rămâne în continuare în ceaţă. Vă rog. Aveţi cuvântul. Microfonul 8.
		Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Cu permisiunea dumneavoastră, am să vă răspund la următoarea şedinţă, deoarece în fişa financiară nu am dezvoltarea cheltuielilor care presupun...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog să o consideraţi ca o întrebare venită din partea domnului senator la care să oferiţi răspuns săptămâna viitoare sau peste două săptămâni. Mai sunt alte intervenţii? Domnul senator Ştefan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog. Aveţi cuvântul. Microfonul 3.
		Domnul Viorel Ştefan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş vrea să adresez o întrebare reprezentantului Executivului. Dacă această lege nu a putut fi pusă în aplicare din 2006 până în 2008 în forma pe care şi-a dorit-o iniţiatorul, respectiv acordarea în natură a trusoului, şi Guvernul constată că singura formă aplicabilă este aceasta, acordarea echivalentului în bani al acestui trusou, de ce venim cu amânări şi nu tranşăm odată subiectul şi să spunem: fraţilor, nu se poate face licitaţie pentru un trusou de nou-născut, lăsaţi să dăm banii şi să rămână legea în această formă de aplicare! Care este motivul pentru care o tot amânăm? Am amânat-o până la sfârşitul lui 2007, acum o amânăm până la sfârşitul lui 2008. Eu am convingerea că o vom amâna şi în 2009, şi în 2010, şi aşa mai departe, dacă nu se ia o decizie raţională. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Vă rog, Domnule senator Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru - ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Profit de faptul că sunt prezent pentru a încerca să răspund la această întrebare. Din momentul iniţierii legii, a fost o dezbatere şi în comisie, şi în plen în legătură cu acordarea în natură sau în bani. Şi atunci părerile au fost împărţite. Consultarea autorităţilor locale a scos în evidenţă faptul că se preferă acordarea în bani, pentru că se complică cu licitaţie, se complică cu proceduri care dau peste cap, să spunem, firescul şi naturalul acestui subiect. Ca atare, noi, ca minister şi Guvern, am solicitat prorogarea termenului tocmai ca să lăsăm încă un an la dispoziţia autorităţilor locale ca, după alegeri, echipele noi, consiliile noi, administraţiile noi să se manifeste dacă vor în lei sau în natură. În urma consultărilor de până acum ni s-a spus tot timpul că se doreşte în lei.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Să înţelegem, domnule ministru, că dumneavoastră propuneţi plenului Senatului ca în ţară să se voteze schimbarea? Că vorbiţi de administraţii noi, consilii noi...
		Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru: Domnule preşedinte, să prorogăm termenul de aplicare până în 2008...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este altceva, da. Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Vă rog. Domnule senator Şereş, aveţi cuvântul. Microfonul 3.
		Domnul Ioan Codruţ Şereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, a fost o dezbatere lungă a acestei legi, şi nu în ultimul rând în comisie, în momentul în care s-a solicitat avizul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital pe această prorogare de termen. Eu mă bucur că domnul ministru Paul Păcuraru împărtăşeşte ideea colegilor senatori din Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, dar nu pot să fiu de acord cu o amânare, cu o prorogare de termen, când constatăm cu toţii că e mai simplu să acorzi bani decât să organizezi licitaţii care de multe ori, de ce să nu recunoaştem, au diverse semne de întrebare în privinţa celui care îşi adjudecă acea licitaţie. Cred că prima măsură de debirocratizare pe care şi-a propus-o Guvernul, în mod evident de simplificare a modului în care se va aplica această lege, este de a merge pentru trusou pe varianta acordării banilor, şi nu pe prorogarea termenului până se va reuşi ca administraţiile locale să organizeze licitaţii. De aceea, mai degrabă v-aş propune o altă soluţie, aş propune plenului Senatului retrimiterea la comisie pentru a se modifica, cu acordul evident al Guvernului, prevederile acestui act normativ. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PRM, doamna senator Verginia Vedinaş. Microfonul 2.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mărturisesc că îmi face plăcere să constat că şi alţi colegi de-ai mei gândesc într-un mod sensibil apropiat celui în care vreau să vă vorbesc eu acum. De ce? Pentru că mie mi se pare anormal. În primul rând, pentru că există puţine soluţii sau puţine şanse ca până la anul această chestiune să fie reglementată, şi noile echipe în niciun caz nu vor fi de natură, mă rog, să rezolve problema, să organizeze licitaţii, mai ales că procedura de organizare a licitaţiilor este suficient de anevoioasă, după cum ştim foarte bine. Mie mi s-ar fi părut mult mai normal ca în loc să dăm ordonanţe de urgenţă de la an la an, această practică devenită din ce în ce mai incestuoasă pentru democraţia românească, să rupem pisica, cum s-ar spune, şi, într-adevăr, pe soluţia pe care a propus-o colegul Şereş, să o retrimitem la comisie şi să se propună, ca viitoare formulă de legiferare, să se acorde această sumă de bani, pentru că este dificil ca autorităţile să organizeze licitaţii de fiecare dată când se naşte un copil sau mai mulţi. Susţin propunerea colegului Şereş de retrimitere la comisie şi de consacrare a formulei în sensul pe care vi l-am prezentat. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului. Doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu, vă rog, aveţi cuvântul.
		Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Suntem de acord cu retrimiterea la comisie în varianta dezbătută în plen.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea a două grupuri parlamentare de retrimitere la comisie a proiectului de lege înscris la punctul 4 din ordinea de zi. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Cu 71 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi două abţineri, solicitarea de retrimitere la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a fost aprobată de plen.
		Conducerea lucrărilor şedinţei este preluată de doamna Norica Nicolai, vicepreşedinte al Senatului.
		Doamna Norica Nicolai: La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2007 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Guvernul. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.
		Domnul Levente András István - secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2007 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Măsura cuprinsă în această ordonanţă de urgenţă este una reparatorie, având în vedere că reglementarea actuală, în baza căreia indemnizaţia se menţine la nivelul stabilit la data depunerii la casele de pensii a cererilor de către beneficiari, nu ţine seama de creşteri de preţuri şi tarife care au loc pe piaţă, respectiv creează unele inechităţi între pensionarii beneficiari ai acestei indemnizaţii, urmăreşte o reparaţie prin care pensionarii care ies la pensie după aplicarea, de exemplu, a punctului majorat să poată beneficia de aceste majorări. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul preşedinte Prodan - microfonul 7 -, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Onorat Senat, Este o propunere foarte simplă: indemnizaţia să poată fi majorată ori de câte ori are loc creşterea pensiilor. Deci în momentul modificării valorii punctului de pensie să poată fi modificată această indemnizaţie. Comisia a dat un raport de admitere fără amendamente.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenţii pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul favorabil fără amendamente şi legea în ansamblu. Legea are caracter ordinar. Vă rog să votaţi. Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă, raportul şi proiectul de lege au fost adoptate. Da. Domnule senator Funar, vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, În curând vom sărbători Ziua femeii şi, poate, în 9 martie ziua bărbatului. Aş propune să facem o chetă să-i cumpărăm o cravată distinsului secretar de stat, s-o aibă când mai vine în Senatul României. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule senator. Dacă aş fi ştiut care este obiectul intervenţiei dumneavoastră, v-aş fi rugat să o faceţi discret. Am considerat că aveţi o chestiune de procedură...
		La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2005. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, prezentă, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, prezentă. De asemenea, Guvernul este prezent. Am să dau cuvântul domnului preşedinte Eckstein Kovács Péter, pentru a prezenta raportul suplimentar întocmit la acest proiect de lege. Microfonul 7. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. V-aş ruga, dacă coraportorul meu are ceva de adăugat la acest raport comun, să faceţi posibil să intervină. Raportul comun suplimentar este de admitere la forma adoptată de Camera Deputaţilor, în sensul respingerii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2005. Hotărârea a fost adoptată cu majoritate de cele două comisii. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Camera decizională.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte Păunescu. Microfonul 6.
		Domnul Adrian Păunescu: Domnilor colegi, Este, poate, una dintre cele mai tulburătoare clipe de conştiinţă de sine la care mi-a fost dat să ajung şi să trăiesc împreună cu dumneavoastră, pentru că se face, în fine, un început de dreptate pentru marea operă de natură umană, dar şi de natură culturală şi de natură naţională, care este Fundaţia "Gojdu". Respingând soluţia la care ajunseseră cele două guverne, de fapt noi restabilim un adevăr şi oferim Mitropoliei Ardealului, mitropolia al cărei ierarh, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu Streza, este prezent aici, posibilitatea de a se bate pentru drepturile deocamdată tulburi, deocamdată pierdute ale acestei fundaţii care a dat României atâtea valori. Eu cred că este o datorie de conştiinţă să votăm această soluţie, adică să fim de acord cu respingerea soluţiei guvernamentale.
		Doamna Norica Nicolai: Aţi încheiat, domnule preşedinte?
		Domnul Adrian Păunescu: Da, doamnă.
		Doamna Norica Nicolai: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, de-a lungul dezbaterilor care au avut loc pe marginea acestui proiect de lege au fost foarte multe intervenţii şi dezbaterile, practic, s-au încheiat. Grupurile politice mai au comentarii şi intervenţii de făcut pe marginea acestui proiect de lege? Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghiu, din partea Guvernului, pentru a-şi preciza poziţia, poate au mai intervenit schimbări. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.
		Domnul Mihai Gheorghiu -secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe: Doamnelor şi domnilor parlamentari, Problematica Fundaţiei "Gojdu" s-a aflat permanent în atenţia Ministerului Afacerilor Externe. Astfel, această instituţie, împreună cu Fundaţia "Gojdu" de la Sibiu, a ridicat problema patrimoniului fundaţiei faţă de statul ungar. Negocierile au fost demarate de partea română după 1990 şi, în special, după 1998, negocieri la care au participat şi reprezentanţi ai fundaţiei cu care ministerul s-a aflat în permanent contact. În cursul negocierilor pentru reglementarea situaţiei patrimoniului Fundaţiei "Gojdu", rămas pe teritoriul ungar, partea ungară a avut o abordare diferită faţă de partea română, în sensul că acordul din 1937 referitor la predarea patrimoniului fundaţiei nu mai este în vigoare, prin urmare nu mai are niciun fel de obligaţie nici faţă de partea română, nici faţă de fundaţie. România a respins în permanenţă aceste argumente, însă, având în vedere pericolul real al pierderii Curţilor Gojdu, aflate în proces de transformare, a fost finalmente de acord cu încheierea unui acord care să menţină Curţile pentru a fi utilizate în spiritul testamentului marelui Gojdu. Astfel, în urma negocierilor s-a convenit acordul semnat în 2005. Problematica moştenirii Gojdu a reprezentat, reprezintă şi va reprezenta o preocupare de maximă urgenţă şi importanţă pentru Guvernul României. Valorarea simbolică a acestei moşteniri este imensă şi, totodată, imperativă pentru diplomaţia românească. Recunoaşterea acestui imperativ a fundamentat eforturile îndelungi ale Ministerului Afacerilor Externe pentru găsirea unei soluţii satisfăcătoare de compromis diplomatic. Cu această soluţie Guvernul vine astăzi în faţa dumneavoastră. Guvernul României supune voinţei suverane a Parlamentului României aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungaria privind înfiinţarea Fundaţiei publice româno-ungare "Gojdu". Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc. Domnule senator Haşotti, aveţi cuvântul pentru a vă exprima pe marginea acestui proiect de lege. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Puiu Haşotti: Mulţumesc, doamna preşedinte Doamnelor şi domnilor, Majoritatea grupurilor parlamentare s-au pronunţat. Spuneam săptămâna trecută unui distins coleg că lucrurile importante se spun în vorbe puţine. În numele Grupului parlamentar al PNL, vă anunţ că noi, liberalii, vom vota în favoarea raportului de respingere a acestei ordonanţe. Argumentele nu le mai invoc aici. Este o ordonanţă care, în opinia noastră, nu-şi avea locul, şi cu asta închei. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator. Domnule senator Şerban Nicolae, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog. Din sală: Solicit cuvântul!
		Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, după intervenţia domnului senator, vă rog.
		Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc. Aş vrea să fac o primă clarificare. Proiectul de lege cu care am fost sesizaţi este de respingere a ordonanţei. Raportul suplimentar întocmit de cele două Comisii este un raport de admitere a formei proiectului de lege aşa cum a venit de la Camera Deputaţilor, deci este un raport de admitere a unui proiect de lege privind respingerea ordonanţei, numită de noi şi cunoscută sub denumirea de "Ordonanţa Gojdu". Aş vrea să fac un apel către Guvern, ascultând punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, să depăşească faza sfintelor declaraţii. Ordonanţa este din 2005 şi de atunci încoace n-am mai auzit de o altă variantă pentru soluţionarea acestei chestiuni. Încă de acum doi ani, din 2005, Curţile Gojdu au intrat în proprietatea, cel puţin deocamdată, a unui dezvoltator imobiliar din Ungaria care are acolo cu totul alte intenţii decât să prezerve patrimoniul cultural al moştenirii Gojdu şi să dezvolte relaţiile culturale dintre România şi Ungaria. De aceea, aş fi făcut un apel, indiferent care este rezultatul votului de astăzi, grupul nostru va vota pentru forma venită de la Camera Deputaţilor, deci pentru respingerea acestei ordonanţe, Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, eventual şi prin Ministerul Culturii şi Cultelor şi prin orice alţi factori guvernamentali sau neguvernamentali, împreună cu Mitropolia Ardealului, împreună cu Fundaţia "Gojdu" de la Sibiu, să desfăşoare nişte eforturi concrete care să soluţioneze această chestiune, pentru că ea a rămas nesoluţionată în toată această perioadă, şi timpul nu lucrează în favoarea prezervării moştenirii "Gojdu", şi nici a interesului nostru de prezervare a valorilor culturale ale fostului mare mecena român. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc. Da. Domnule Vasilescu, şi dumneavoastră doriţi să interveniţi.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Şi Grupul parlamentar al PC va vota în favoarea proiectului de lege de respingere a ordonanţei venit de la Camera Deputaţilor, deci împotriva ordonanţei, dar vreau să fac o precizare. Suntem la al treilea raport pe care noi îl audiem aici. Grupul nostru şi Grupul parlamentar al PNL, la un moment dat, pe un amendament făcut de noi, am despărţit ceea ce înseamnă acordul Guvernului român cu Guvernul maghiar în care Fundaţia "Gojdu", cea înfiinţată prin testament de Gojdu, era total separată de ceea ce s-a constituit în acord. Şi, în aceste condiţii, am pledat în favoarea a ceea ce două state au făcut. Mai era o fundaţie, se făcea deosebirea între Gojdu, cea constituită de testator, de Gojdu, şi cea făcută de statul român şi de statul maghiar, care erau două lucruri deosebite prin interpretarea pe care o dădeam atunci. De ce spun acest lucru? Pentru că în relaţiile internaţionale, de regulă, la acordurile dintre state, atunci când se încheie şi atunci când există posibilitatea să se dea o anumită interpretare, dacă unul dintre state nu este de acord cu o interpretare, acordul cade. Dacă celălalt stat este de acord cu interpretarea tacit sau expres, atunci, acordul respectiv merge în continuare, şi cele două fundaţii sunt două lucruri total deosebite. Deci această ordonanţă este din anul 2005, s-a spus aici, dar din 2005 şi până în momentul de faţă, din punct de vedere a ceea ce înseamnă fundaţia pe care Gojdu prin testament a făcut-o, nu s-a făcut absolut nimic. Ceea ce trebuie rezolvat, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe să fie foarte atent...
		Doamna Norica Nicolai: Stimate coleg, Cu tot respectul, ne apropiem de finalul dezbaterilor, nu vom reuşi să dăm vot pentru că avem discursuri.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Doamnă, închei imediat. Ceea ce va trebui să faceţi este să mergeţi în Ardeal şi să vedeţi că s-au câştigat castele, s-au câştigat proprietăţi de sute şi mii de hectare de către cetăţeni maghiari, de către cetăţenii altor state, iar noi, România, nu putem obţine ceva ce a aparţinut unui cetăţean român şi care a dispus într-un anume fel de acest bun. Aveţi datoria să rezolvaţi această problemă, pentru că ea trenează, şi să ajutaţi Mitropolia Ardealului să rezolve această problemă, pentru că singură nu va reuşi s-o facă. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Cu toată consideraţia, stimaţi colegi, eu înţeleg declaraţiile politice, dar punem în pericol exercitarea dreptului de vot. Mai avem un sfert de oră până la finalizarea programului de lucru şi rugămintea mea este să concentrăm luările de poziţie. Domnule senator Neagu, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog. Urmează domnul senator Ungheanu, după care voi supune votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege.
		Domnul Nicolae Neagu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Fără a intra în acest subiect, Grupul parlamentar al PD-L va susţine raportul de respingere a ordonanţei, deci proiectul de lege înaintat către noi. Şi tot ca recomandare, nu cred că este târziu, dar este destul de comic să credem că până în acest moment Guvernul nu putea să realizeze că în cadrul instituţiei Bisericii Române, în cadrul BOR-ului sunt suficient de mulţi specialişti, inclusiv în drept internaţional, care trebuiau să fie ajutaţi din 2005 şi până în prezent aşa încât să se rezolve problematica de fond, de drept, asupra moştenirii Gojdu. Suntem pentru ca acest raport, repet, să fie admis şi ordonanţa să fie respinsă. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu, după care vă rog, stimaţi colegi, să vă ocupaţi locurile în sală pentru a ne exercita dreptul de vot.
		Domnul Mihai Ungheanu: Doamna preşedinte de şedinţă, Mie îmi displace că vă grăbiţi. Sunt două chestiuni la mijloc. Noi, Grupul parlamentar al PRM, vom vota, evident, în sensul cel bun, dar nu este singura problemă. Problema este ce se va întâmpla mai departe. Am în mână o monografie extraordinară "Fundaţia Emanuil Gojdu", care prezintă 1.800 de "stipendianzi", de bursieri. Gojdu are o valoare simbolică şi una materială. Noi, când vom vota acum, vom vota, de fapt, împotriva unei politici a Guvernului şi vom vota pentru valoarea simbolică. Ce se întâmplă cu restul? Aceasta este problema pe care trebuie s-o punem în continuare, s-a pus şi aici. Să nu uităm că acţiunea aceasta ţine de o întâlnire dintre guvernele de la Bucureşti şi de la Budapesta. Ea nu este în Programul de guvernare, nu este votată de Parlament această metodă a întâlnirilor, iar rezultatul acestei întâlniri, unul dintre ele, este şi acest acord. Dumneavoastră vreţi să trecem prea uşor peste modul în care s-au încălcat interesul naţional şi interesul public. Vreau să vă dau o informaţie înainte de a încheia. Senatorul Aurel Ardelean a fost acolo, în cursul unei recente vizite pe care a efectuat-o la Budapesta a constatat că statul ungar nu respectă dreptul de proprietate în incinta Curţilor Gojdu, fiind finalizate construcţia unui supermarket şi a unei parcări cu 230 de locuri, care se adaugă celor 299 de apartamente de lux date în folosinţă nu demult. Investiţia este promovată pe piaţa budapestană uzându-se de notorietatea avocatului Gojdu. "Gojdu Court", iată un brand folosit de partea cealaltă, este numele acestui complex comercial dezvoltat în capitala Ungariei. Proiectul presupune 60 de mii de metri pătraţi construiţi, din care 12 mii de metri pătraţi sunt ocupaţi de zona comercială, de galerii, de magazine. Restul spaţiilor este destinat birourilor sau hotelului şi a fost inaugurat cu toate că încă nu este complet ocupat. Clădirile lui Gojdu sunt amplasate în zona considerată de maghiari kilometrul zero. Eu nu vreau să insist asupra acestui lucru, dar în afară de votul pe care-l vom da aici grăbiţi nu trebuie trecut peste metoda Guvernului, care încalcă raportul cu Parlamentul, care inventează întâlniri la Budapesta şi la Bucureşti care nu sunt trecute prin Parlament, şi care în precedentele întâlniri prin ministrul de externe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a prezentat nişte poziţii absolut aberante. Şi astăzi există mijloace care pot duce la rezolvarea problemei juridice, şi ele ţin de anul 1937. Nu voi insista asupra acestei chestiuni, dar vreau să subliniez că, după ce votăm, problema Guvernului, problema Ministerului Afacerilor Externe este să se ocupe într-adevăr de rezolvarea acestei chestiuni. Există şi procese internaţionale, nu se poate ceda cu uşurinţa cu care a cedat Ministerul Afacerilor Externe, pentru că a încălcat interesul naţional, interesul public, şi dumneavoastră voiaţi să pierdem din vedere acest lucru trecând la vot. Îmi pare rău că trebuie să vă spun asta, dar cred că spun adevărul.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Domnule preşedinte Păunescu, doriţi să mai adăugaţi ceva la raport? Da. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte. Microfonul 6, vă rog.
		Domnul Adrian Păunescu: Ştiu cât de grăbiţi suntem. Nu insist, spun doar atât, că, într-adevăr, acesta este doar un început care trebuie să ducă la restabilirea unei dreptăţi istorice şi că, dacă Guvernul nu se va implica în sprijinirea Fundaţiei "Gojdu" în această bătălie pentru a-şi recâştiga nişte drepturi pierdute abuziv, voi încerca să-i conving pe colegii din grupul politic din care fac parte să iniţiem o moţiune prin care să cerem Guvernului implicarea în această bătălie care, într-adevăr, de-abia după votul nostru urmează.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Îi rog pe colegi să-şi ocupe locurile în sală pentru a supune votului dumneavoastră raportul comun suplimentar de admitere în forma adoptată de Camera Deputaţilor, în sensul respingerii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2005. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. (Discuţii în sală.) Am spus, domnule preşedinte, vot "da" este în sensul... Am explicat. (Discuţii în sală.) Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei nr. 183/2005. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri, a fost adoptat Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei nr. 183/2005. Vă rog, listă pentru colegii din grupurile politice. Stimaţi colegi, Aşa cum aţi văzut, în sala plenului Senatului se află Înalt Preasfinţitul Mitropolit al Ardealului Laurenţiu Streza. Cu siguranţă, Excelenţa Voastră, am să vă dau cuvântul, însă procedurile parlamentare, care sunt şi pentru noi regulă, mă obligă să supun votului Senatului această intervenţie a dumneavoastră. Vă rog să le acceptaţi, pentru că o ţară are reguli de bază şi reguli procedurale care fac corp comun, şi vă asigur că Senatul, în totalitatea sa, va accepta solicitarea Domniei Voastre. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 84 voturi pentru, Senatul a acceptat ca Înalt Preasfinţitul să ia cuvântul în plenul Senatului. Aveţi cuvântul, vă rog.
		Înalt Preasfinţitul Laurenţiu Streza - Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Ardealului: Vă mulţumim frumos, doamna preşedinte. Excelenţelor Voastre domnilor senatori, Am trăit aici data trecută câteva emoţii de altă natură, dar am venit cu multă încredere, am venit acum să vă transmitem mulţumirea noastră, binecuvântarea din partea Bisericii, şi mulţumirea o aduc din partea celor 15 episcopi ai Ardealului care fac parte din Fundaţia "Gojdu" de la Sibiu, dar noi suntem, ca şi dumneavoastră, în sesiune, de mâine avem sinod până sâmbătă. Vă transmit şi din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, deci din partea întregii Biserici, consideraţiile noastre deosebite şi preţuirea pe care v-o arătăm, ca aleşi ai credincioşilor noştri, şi ne vom ruga ca Dumnezeu să vă ajute să apăraţi nu numai principiile dreptăţii, dar şi ale moralităţii, ale sfinţeniei şi ale spiritualităţii în care noi ne-am născut şi în care trebuie să creştem. Vă mulţumim din tot sufletul. (Aplauze puternice.)
		Doamna Norica Nicolai: Stimaţi colegi, am să vă propun o modificare, pentru că mai avem cinci minute până la epuizarea ordinii de zi - sunt câteva proiecte de lege importante şi ar însemna doar să le dezbatem fără să le votăm -, dacă sunteţi de acord să sistăm lucrările şi să începem, în continuare, sesiunea de întrebări, interpelări şi răspunsuri. Da. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Vreau să-i asigur pe invitaţii noştri aflaţi în sală, chiar dacă astăzi nu am dezbătut acest proiect de lege, Senatul se va apleca cu foarte multă consideraţie şi încredere în şansa voastră viitoare.
		- pauză -
		- după pauză -
		Doamna Norica Nicolai: Doamnelor şi domnilor senatori, Vă invit în sala de şedinţă a Senatului. Domnule senator Mihail Popescu, vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Mihail Popescu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Am două întrebări.
		Doamna Norica Nicolai: Foarte concentrat, vă rog.
		Domnul Mihail Popescu: Da. Una dintre întrebări este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. De ce personalul Ministerului Apărării nu beneficiază de prime de concediu de odihnă, ca şi ceilalţi bugetari din România? Solicit răspuns în scris, pe care îmi rezerv dreptul să-l public. A doua întrebare este adresată ministrului internelor şi reformei administrative, domnul Cristian David. Prin Legea nr. 16 din 9 ianuarie 2007 s-a înfiinţat Ordinul Geodezilor, organizaţie nonguvernamentală şi nonprofit. Prin interpretarea eronată, exclusivistă şi tendenţioasă a unor articole de lege, mai-marii acestei organizaţii, prin regulament, restrâng dreptul de a exercita această profesie liberală unor oameni, dacă nu sunt reatestaţi de ei, ceea ce constituie un abuz, oameni care, potrivit legislaţiei în vigoare, au acest drept. Ce fel de organizaţie nonprofit este aceasta dacă numai prin atestări şi reatestări câştigă anual peste 1, 5 milioane de euro? Este o enigmă. Problema vă este cunoscută, domnule ministru, şi poate fi rezolvată printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului de completare şi clarificare a textului de lege. Întrebare: Intenţionaţi să emiteţi această ordonanţă de urgenţă a Guvernului până la data de 19 martie anul curent, când intră în funcţiune legea respectivă, sau după această dată, când, practic, această ordonanţă de urgenţă guvernamentală nu mai are niciun efect? Solicit răspuns în scris, pe care îmi rezerv dreptul să-l dau publicităţii. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc. Domnul senator Ilie Sârbu nu este. Stimaţi colegi, Am înţeles că sunt printre dumneavoastră colegi care doresc doar să depună interpelările la secretariatul şedinţei, fără să le mai citească. Domnul senator Gheorghe Flutur doreşte să depună textul întrebării la secretariatul şedinţei. Domnul senator Ilie Sârbu lipseşte.
		Doamna senator Doina Silistru, aveţi o întrebare şi o interpelare, v-aş ruga să le concentraţi. Vă rog să luaţi cuvântul de la tribună, nu are rost să pierdem vremea.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Întrebare adresată ministrului economiei şi finanţelor, domnul Varujan Vosganian. La data de 10.05.2006, Primăria Comunei Lipovăţ, judeţul Vaslui, a depus la Ministerul Economiei şi Finanţelor Dosarul nr. 414/10.05.2006, dosar privind studiul de oportunitate în vederea concesionării distribuţiei de gaze naturale în comuna Lipovăţ. Având în vedere că au trecut aproape doi ani de la depunerea dosarului, vă întreb, domnule ministru, care sunt motivele care au stat la baza acestei întârzieri şi în cât timp consideraţi că va fi soluţionat acest dosar. Sper că nu va fi nevoie de încă doi ani. Solicit răspuns în scris şi oral. Interpelarea este adresată ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Dacian Cioloş. În România, după un an de la aderarea în Uniunea Europeană nu este încă reglementat cadrul legal privind garantarea specialităţilor tradiţionale de produse agricole şi alimentare româneşti, similar celui din statele membre ale Uniunii Europene, stabilit de Regulamentul Consiliului European nr. 509/2006 privind specialităţile tradiţionale garantate din produsele agricole şi produsele alimentare, precum şi de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.216/2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 509/2006. În acest sens, pentru a permite producătorilor din România să înregistreze şi să-şi protejeze caracteristicile tradiţionale ale produselor pe care le realizează la nivel naţional, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi care este strategia ministerului în acest domeniu şi când se va elabora actul normativ care să reglementeze protecţia specialităţilor tradiţionale garantate ale produselor agricole şi alimentare. Solicit răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, doamna senator. Doamna senator Cornelia Cazacu a depus la secretariatul şedinţei întrebarea Domniei Sale.
		Doamna senator Irina Loghin, vă rog. Aveţi cuvântul. Microfonul 1.
		Doamna Irina Loghin: Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Întrebarea mea este adresată ministrului culturii şi cultelor, domnul Adrian Iorgulescu. Cele două troiţe din Giurgiu închinate eroilor din Decembrie 1989, una la Teatrul Valah şi cealaltă situată lângă Biserica Eroilor, se află într-o stare jalnică. Aceste monumente, precum şi altele din oraşul Giurgiu, care sunt în aceeaşi stare, sunt valori care reprezintă istoria noastră şi, cu toate acestea, nimeni nu face nicio investiţie în privinţa renovării şi restaurării acestor amintiri istorice. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi ce măsuri veţi lua pentru a preveni degradarea acestor monumente. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc.
		Are cuvântul domnul senator Arcaş Viorel, pentru a prezenta întrebarea Domniei Sale. Microfonul 4, vă rog.
		Domnul Viorel Arcaş: Întrebarea este adresată ministrului sănătăţii publice, domnul Eugen Nicolăescu. Pentru a evita orice interpretare eronată, vă rugăm să ne precizaţi ce categorii de personal medical sunt vizate de sintagma "personalul încadrat în blocul operator", folosită la punctul 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/2008, care modifică art. 13 alin. 1 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile publice din sectorul sanitar. Aştept răspuns în scris. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, pentru a prezenta întrebarea şi interpelarea Domniei Sale. Microfonul 1. Aveţi cuvântul.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. De la tribuna Senatului am intervenit prin întrebări şi interpelări pentru rezolvarea situaţiei cetăţenilor din municipiul Târgu Jiu, subdiviziunile Făguraş, Motrului, ACH, Lotrului, Polata, Ferma de Nuci din zona Slobozia, care nu au primit titlurile de proprietate, deşi locuiesc în aceste zone de peste 20 de ani. Conform legii, primarul a beneficiat de un spor de 50% din retribuţia lunară pentru rezolvarea situaţiei titlurilor de proprietate. Vă solicit să mă informaţi următoarele: Câte titluri de proprietate au fost acordate după ce am adresat întrebări şi interpelări domnului ministru al internelor şi reformei administrative? Câte persoane din municipiul Târgu Jiu nu au beneficiat încă de titlurile de proprietate? Dacă titlurile de proprietate nu au fost eliberate, consideraţi corectă acordarea acestui spor primarului? Ce măsuri veţi lua prin autoritatea pe care o deţineţi pentru ca, în teritoriu, problema emiterii titlurilor de proprietate să fie rezolvată? Adresez şi cealaltă întrebare, pentru că o să o prezint pe scurt.
		Doamna Norica Nicolai: Da. Vă rog.
		Domnul Ilie Petrescu: Întrebarea este adresată tot domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Din discuţia avută cu cetăţenii municipiului Motru din subdiviziunile Leurda, Lupoiţa, Ploştina, Horăşti, Roniţa, Râpa şi Roşiuţa, care au proprietăţi, a rezultat faptul că nu au beneficiat de titluri de proprietate, conform legii, deşi primarul municipiului Motru a beneficiat de un spor de 50% din indemnizaţia de primar pentru rezolvarea acestei situaţii. Vă solicit să mă informaţi: Câţi bani a primit primarul Municipiului Motru pentru rezolvarea situaţiei titlurilor de proprietate? Câte titluri de proprietate a dat Primăria municipiului Motru în această perioadă cetăţenilor din Râpa, Horăşti, Leurda, Ploştina şi Roşiuţa? Dacă această situaţie nu a fost rezolvată, vi se pare corect ca primarul să beneficieze de acest spor? Ce măsuri consideraţi că trebuie să fie luate de autorităţile competente pentru această situaţie? Mai am o întrebare adresată primului-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. În urma discuţiilor purtate cu cetăţenii din localitatea Săcelu, judeţul Gorj, am intervenit pentru a se controla de către instituţiile abilitate corectitudinea organizării licitaţiei pentru lucrările de alimentare cu apă, licitaţia fiind câştigată de firma SC "Hiral Exim" - SRL. În urma controlului efectuat, primarul din Săcelu, judeţul Gorj, a fost arestat. Vă solicit să mă informaţi următoarele: dacă SC "Hiral Exim" - SRL a mai câştigat licitaţii şi în alte localităţi ale judeţului Gorj; să dispuneţi verificarea modului de organizare a licitaţiilor pentru localităţile respective; ce măsuri se vor lua de către autorităţile abilitate în cazul acestei firme care, de fapt, ar fi trebuit să se autorizeze după arestarea primarului din Săcelu?
		Doamna Norica Nicolai: Domnul senator Viorel Arion a depus la secretariatul şedinţei întrebările şi interpelările.
		Domnule senator Alexandru Pereş, vă rog, aveţi cuvântul pentru a adresa întrebarea.
		Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, doamna preşedinte. Am două întrebări şi o interpelare. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. În campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2004, Alianţa D.A. a acuzat Guvernul Năstase de faptul că a momit presa prin oferirea de publicitate din bugetul public. Acum în anul 2008 AVAS face şi a făcut publicitate de circa 1, 5 milioane euro pentru privatizarea SC "Antibiotice" - SA Iaşi, iar, de curând, a cerut avizul Guvernului pentru suspendarea acestei acţiuni. Vă întreb, domnule prim-ministru, cum justificaţi cheltuirea acestei sume şi dacă la reluarea procesului de privatizare vă gândiţi ca AVAS să mai aloce fonduri suplimentare pentru reluarea publicităţii. Solicit răspuns în scris şi verbal. A doua întrebare este adresată Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, domnului ministru Attila Korodi. Este bine-cunoscut faptul că în procesul de fotosinteză pădurile folosesc dioxidul de carbon şi eliberează oxigenul. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă aveţi de gând să stimulaţi proprietarii de păduri, pentru a gestiona eficient şi a reduce tăierile, cu recompense anuale care să acopere oarecum necesităţile lor financiare şi să stopeze efectele distrugătoare asupra naturii. Solicit răspuns în scris şi verbal. Interpelarea este adresată Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, domnului ministru Paul Păcuraru. În dezbaterile publice şi expunerea de motive la Legea nr. 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, atât domnul ministru Varujan Vosganian, cât şi dumneavoastră, aţi afirmat că se măreşte baza de impozitare a câtorva zeci de mii de salariaţi care au salarii lunare mai mari, salarii ce depăşesc de cinci ori salariul mediu pe economie. Aceste sume, adunate şi cu cele obţinute prin mărirea salariilor, sunt suficiente pentru majorarea pensiilor conform Legii nr. 250/2007. Cu surprindere, constat că nu dispuneţi de suficiente fonduri pentru plata integrală şi la timp a pensiilor, sunteţi nevoit să recurgeţi la noi taxe şi impozite nemaiîntâlnite nici în Imperiul Otoman. Vă rog să-mi comunicaţi dacă sunt suficienţi bani pentru plata integrală şi la timp a pensiilor pentru tot anul 2008, conform legii sus-menţionate, sau Guvernul Tăriceanu are în vedere impunerea de noi biruri. Solicit răspuns în scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Domnule senator Dănuţ Ungureanu, aveţi cuvântul pentru a adresa întrebările dumneavoastră ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului. Microfonul 2.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Am două întrebări adresate aceluiaşi ministru, domnul Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Una dintre marile probleme ale actualei guvernări în domeniul educaţiei a fost reabilitarea unităţilor şcolare, activitate ce ar fi trebuit să fie realizată concomitent cu cea de ridicare de noi unităţi. Doresc să vă prezint situaţia din oraşul Pecica şi din comuna Şeitin, din judeţul Arad. Aici au existat studii şi proiecte pentru ridicarea de clădiri noi, iar lucrările au fost demarate încă de anul trecut. La un moment dat, din lipsa finanţării, aceste lucrări au fost sistate. Deşi temperaturile şi anotimpul permit reînceperea lucrărilor, autorităţile se confruntă mai departe cu lipsa banilor. În ultima perioadă au fost consemnate mai multe demersuri pentru reluarea finanţării, însă nu a venit niciun răspuns din partea dumneavoastră. În condiţiile în care aceleaşi autorităţi din localităţile mai sus menţionate se confruntă nu numai cu lipsa spaţiilor pentru buna desfăşurare a procesului de învăţământ, dar şi cu plata unor chirii exorbitante pentru clădirile unităţilor şcolare ce au fost retrocedate, doresc să vă întreb, domnule ministru, când se vor debloca fondurile necesare pentru construcţia şcolilor noi din Pecica şi Şeitin, judeţul Arad. A doua întrebare. Decontarea abonamentelor pe mijloacele de transport public pentru elevi este o activitate foarte bine reglementată. Din păcate, în ciuda unor reglementări cât se poate de explicite, se întârzie nejustificat momentul plăţii, asta chiar dacă toate şcolile au documentaţiile complete. De exemplu, la Liceul "Aurel Vlaicu" din judeţul Arad nu s-a făcut decontarea abonamentelor din luna noiembrie 2007. De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă aveţi în vedere aceste aspecte şi ce măsuri veţi lua pentru a imprima o ritmicitate acestor decontări. Solicit răspuns în scris şi oral pentru ambele întrebări. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu.
		Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2, pentru a adresa întrebările şi interpelările.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor. După cum ştiţi, se apropie de finalizare procesul de privatizare a SC "Automobile" Craiova - SA. Vă solicit să-mi comunicaţi următoarele: care este componenţa comisiei de privatizare şi pe ce criterii a fost stabilită; care au fost sumele totale - indemnizaţii, premii etc. - încasate de către fiecare membru al comisiei de privatizare de la SC "Automobile" Craiova - SA. Cea de-a doua întrebare este adresată aceluiaşi ministru al economiei şi finanţelor. Se ştie că, în baza Legii nr. 312/2004, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României stabileşte indemnizaţiile şi salariile pentru toţi angajaţii, fără alt temei legal. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi următoarele, cu referire la luna decembrie 2007: care au fost indemnizaţiile şi premiul anual de care au beneficiat fiecare dintre membrii Consiliului de administraţie al BNR; de ce sume a beneficiat consilierul guvernatorului BNR; care au fost câştigurile obţinute de către conducătorii auto ai membrilor Consiliului de administraţie al BNR. Solicit răspunsuri în scris şi verbal. Mai am o interpelare, stimată doamnă preşedinte.
		Doamna Norica Nicolai: Vă rog, domnule senator.
		Domnul Gheorghe Funar: Ea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. După cum ştiţi, Guvernul PDSR-UDMR condus de premierul Adrian Năstase la finalul mandatului său a privatizat SNP "Petrom" - SA. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi pentru ce sumă au fost înstrăinate - pentru totdeauna - rezervele de ţiţei şi gaze naturale ale României către firma OMV din Austria, în care statul austriac deţine 40% din acţiuni. Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris şi verbal.
		Doamna Norica Nicolai: Incompletă întrebarea, domnul senator. Glumind, nu ştiţi pe unde s-a dus suma asta?!
		Domnule senator Ioţcu, vă rog. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Petru Nicolae Ioţcu: Mulţumesc. Am o interpelare şi două întrebări. Interpelarea este adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor. Domnule ministru, Municipiul Arad are mare nevoie de două pasaje pe centura oraşului pentru decongestionarea traficului. Administraţia locală şi regională de drumuri au întocmit de mai mult timp documentaţia pentru cele două pasaje. Avizul Ministerului Transporturilor a fost obţinut şi când aţi devenit ministru nu mai era nevoie decât de avizul comisiei interministeriale pentru probleme de infrastructură, ceea ce nu s-a întâmplat. Fondurile necesare construirii celor două pasaje nu se regăsesc nici în bugetul de stat pe 2008, nici în bugetul Agenţiei Naţionale a Drumurilor. Am verificat şi am aflat că, deşi intra în atribuţiile dumneavoastră, nu aţi depus nici până în prezent documentaţia necesară la comisia interministerială pentru probleme de infrastructură. Acesta este şi motivul pentru care nu există finanţarea necesară realizării celor două pasaje. Pe această cale, doresc să aflu dacă şi când intenţionaţi să depuneţi documentaţia la comisia interministerială pentru probleme de infrastructură în vederea aprobării proiectelor de construire a celor două pasaje, precum şi care este modalitatea în care credeţi că ar putea fi finanţate aceste lucrări în anul 2008, astfel încât ele să se poată realiza. Solicit răspuns în scris. Prima întrebare este adresată domnului Dacian Cioloş, ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale. Domnule ministru, În urma sesizării medicilor veterinari din judeţul Arad, s-a semnalat următoarea problemă: până la această dată medicii veterinari concesionari ai acţiunilor sanitar-veterinare de interes public naţional contractate cu statul nu au primit decontarea acţiunilor facturate, predate şi aprobate de DSV Arad pentru lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2007. În această situaţie sunt peste 150 de cadre medicale veterinare care trebuie să asigure în continuare programul strategic al statului de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile de la animal la om pentru un număr de peste 70 de circumscripţii sanitar-veterinare din judeţul nostru. Deşi medicii veterinari pentru facturile întocmite în trimestrul IV 2007 au plătit statului TVA, impozitele aferente şi redevenţele datorate, aceştia n-au primit decât promisiuni sterile în ceea ce priveşte plata drepturilor băneşti. Având în vedere acest aspect, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru soluţionarea acestui caz. A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Dacian Cioloş. Domnule ministru, Municipiul Arad este traversat de două canale colectoare de suprafaţă: Mureşel, respectiv Ier, care sunt în administrarea Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare. Aceste două canale reprezintă un factor poluant pentru municipiul Arad. S-au întocmit numeroase adrese remise atât Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cât şi Instituţiei Prefectului Arad. În urma numeroaselor sesizări, Primăria Arad a primit un răspuns public din partea Instituţiei Prefectului Arad în care se specifică faptul că în bugetul de stat pe 2008 vor fi alocate sumele necesare amenajării a circa 650 de metri din canalul Mureşel. Domnule ministru, Vă rugăm să specificaţi dacă în bugetul de stat pe 2008 sunt incluse sumele necesare amenajării canalului Mureşel. Dacă aceste sume sunt incluse, să specificaţi capitolul unde apar acestea. Solicit răspuns în scris. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnul senator.
		Domnul senator Mihai Ţâbuleac - microfonul 2 -, se pregăteşte domnul Mihail Antonie.
		Domnul Mihai Ţâbuleac: Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban. Vă adresez această interpelare pentru că, observ, judeţul Botoşani se află nu numai la margine de ţară, ci şi la marginea preocupărilor în ceea ce priveşte lucrările de întreţinere a drumurilor naţionale. S-au cheltuit mulţi bani pentru obiectivul de investiţii "Deviere DN 29D Vânători", dar drumul s-a surpat înainte ca lucrările să fie recepţionate. Totul a fost studiat, proiectat, avizat şi consultat după procedură, însă la această oră constructorul asigură forţat menţinerea circulaţiei pe vechiul traseu, ceea ce înseamnă că totuşi cineva a greşit şi trebuie să răspundă. Tot pe DN 29D, pe tronsoanele de la intrarea şi ieşirea în/din localitatea Stăuceni s-au alocat fonduri imense pentru lucrări de drenare în vederea eliminării apei din terasament. Fără să se ajungă la recepţie totul a revenit la forma iniţială. Se pare că ar fi trebuit, în primă fază, să se consolideze versantul şi terasamentele şi, apoi, să fie luate măsurile de coborâre a nivelului apelor freatice. Pe acelaşi DN 29D, în localitatea Drislea există alunecări de versant şi terasamente şi sunt necesare lucrări urgente de consolidare. Pe acest tronson nu s-au realizat lucrări de reabilitare de foarte mult timp şi consider că o intervenţie care să împiedice surparea, ce ar putea să afecteze şi locuinţele din zonă, este absolut necesară. Chiar la intrarea în judeţul Botoşani, pe DN 28D, de ani de zile artera de circulaţie este degradată şi ştrangulată şi nimeni nu a intervenit pentru refacere. O situaţie cu totul specială există în cazul DN 24C, pe o lungime de 35 kilometri, cuprinsă între Rădăuţi, Prut şi Manoleasa, deoarece avem de-a face cu un drum naţional pentru care nu s-a executat nicio lucrare de modernizare, deşi reprezintă partea frontierei de est a Uniunii Europene. Domnule ministru, Vă rog să dispuneţi efectuarea unei anchete privind starea drumurilor naţionale din judeţul Botoşani, în vederea înlăturării greşelilor făcute până în prezent, identificării pagubelor provocate şi a răspunderilor, precum şi stabilirii unui program de reabilitare reală. Solicit răspuns în scris şi verbal. Întrebarea este adresată tot Ministerului Transporturilor, domnului ministru Ludovic Orban. După Revoluţia din Decembrie 1989 activitatea de transport pe calea ferată în judeţul Botoşani a intrat într-o perioadă nefastă. Fuseseră demarate două investiţii majore în trimestrul IV 1988, respectiv linia de cale ferată Hârlău-Flămânzi şi linia de cale ferată Dângeni-Săveni-Darabani. Pentru ambele obiective stadiul realizărilor fizice s-a blocat la sub 30%. În toată perioada de tranziţie aceste realizări nu s-au putut conserva, pentru că s-au produs inevitabilele degradări şi descompletări. Pe lângă aceasta, nu s-a efectuat niciun demers pentru electrificarea secţiei de circulaţie Vereşti -Botoşani, judeţul nostru neavând niciun kilometru de cale ferată electrificată. Vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, care este strategia ministerului pe care îl conduceţi pentru rezolvarea acestor neajunsuri şi ce perspective are judeţul Botoşani în ceea ce priveşte punerea la punct a unei reţele corespunzătoare de cale ferată. Solicit răspuns în scris şi verbal. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator.
		Domnul senator Ştefan Mihail Antonie, Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Dorel Constantin Onaca, Grupul parlamentar al PD-L.
		Domnul Ştefan Mihail Antonie: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Întrebarea mea este adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. În urma deplasărilor efectuate în teritoriu, în ultima perioadă foarte mulţi producători agricoli mi-au semnalat faptul că, deşi suntem în luna martie, ajutoarele financiare care trebuie acordate pentru acest an nu au ajuns la ei. Oamenii sunt extrem de îngrijoraţi din această cauză, cu atât mai mult cu cât, oricum, se descurcă foarte greu, iar, dacă nu primesc nici puţinul la care au dreptul, asigurarea traiului de zi cu zi le este pus în pericol. În aceste condiţii, este aproape inutil să mai discutăm despre competitivitatea producătorilor agricoli autohtoni în raport cu cei din Uniunea Europeană. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi răspundeţi la următoarea întrebare: Când veţi dispune începerea plăţilor aferente acestor ajutoare financiare în domeniul agricol şi care sunt termenele la care preconizaţi că oamenii îşi vor primi banii? Solicit răspuns în scris şi verbal în plenul Senatului. Interpelarea este adresată tot domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Stimate domnule ministru, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală reprezintă un instrument de finanţare din partea Uniunii Europene menit să sprijine ţările membre şi, în acelaşi timp, contribuie la aplicarea politicii agricole comune prin care să se asigure respectarea liniilor directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene. În urma Regulamentului nr. 1.290/2005 al Consiliului Uniunii Europene, din 21 iunie 2005, privind finanţarea politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură: Fondul European de Garantare Agricolă, pentru finanţarea măsurilor de marketing, şi Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală. Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog să-mi prezentaţi lămuriri cu privire la modul în care aceste fonduri au contribuit la finanţarea investiţiilor în agricultură şi la dezvoltarea rurală din România şi care este stadiul implementării programelor finanţate din aceste fonduri, numărul de programe în derulare, valoarea şi termenul lor. Solicit răspuns în scris şi verbal în plenul Senatului. Mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Domnul ministru Eugen Nicolăescu este prezent în sală, însă, din păcate, colegii noştri senatori lipsesc. Îl rog pe domnul ministru să depună răspunsurile în scris la secretariatul şedinţei.
		Domnule senator Onaca, aveţi cuvântul. Microfonul 3.
		Domnul Dorel Constantin Onaca: Mulţumesc, doamna preşedinte. Întrebare adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor. Domnule ministru, După ani întregi în care au solicitat modernizarea navelor din dotare, dar şi condiţii mai bune de muncă, salariaţii Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare au ajuns la capătul răbdării. Chiar dacă îşi riscă viaţa la fiecare ieşire pe mare pentru a salva navele aflate în pericol, angajaţii singurei instituţii de profil de stat din România au cele mai mici salarii dintre toţi navigatorii. Un exemplu în acest sens este acela că mulţi dintre angajaţii Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare au venituri de doar 500 lei/lună, venituri aflate la limita subzistenţei. În acest context, vă întreb, domnule ministru, când şi dacă aveţi în vedere îmbunătăţirea situaţiei existente. Solicit răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc mult.
		Domnule senator Simionescu, aveţi un răspuns din partea doamnei secretar de stat Zvetlana Preoteasa. Doamna secretar de stat, poftiţi. Microfonul 8. Vă rog să prezentaţi răspunsul pentru domnul senator Simionescu.
		Doamna Zvetlana Preoteasa - secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului: Bună seara! Trebuie să vă spunem că regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar nu a avut niciun fel de modificare, astfel încât copiii pot fi înscrişi la grădiniţă atât în perioada lunilor aprilie—mai, cât şi începând cu 1 iunie pentru cei care vin prima oară la grădiniţă. Aceste perioade de înscriere sau de reînscriere sunt stabilite de către conducerile unităţilor de învăţământ, dar numai după ce au fost consultate, în prealabil, inspectoratele şcolare. Toate unităţile au obligaţia să afişeze într-un loc vizibil absolut tot ce este necesar părintelui pentru a-şi putea înscrie copilul la grădiniţă, precum şi numărul de locuri disponibile în grădiniţă. Fie că este vorba de înscriere sau de reînscriere, aceleaşi vor fi condiţiile şi pentru copiii de 6 ani ai căror părinţi optează pentru înscrierea la grădiniţă numai în grupa pregătitoare, adică este pentru prima oară când merg la grădiniţă. De asemenea, trebuie să vă spunem că în pachetul legislativ la care dumneavoastră aţi făcut referire nu este vorba de niciun nou regulament de învăţământ pentru preşcolari, iar prognoza evoluţiei acestor solicitări pe următorii ani pentru grădiniţă este una dintre priorităţile ministerului. Noi, împreună cu cei de la statistică, am început deja să lucrăm pentru a vedea care este populaţia şcolară şi preşcolară care urmează să vină în următorii ani şi ce locuri avem disponibile în grădiniţe, pentru ca în următorii ani să începem reconstruirea şi construcţia unor noi clădiri cu destinaţia de grădiniţă, astfel încât fiecare copil să beneficieze din partea statului de un loc sigur la grădiniţă. Mulţumesc foarte mult.
		Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, doamna secretar de stat. Domnule senator Simionescu, vă rog, aţi fost singurul care aţi rămas. Microfonul 2.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Am rezistat. De fapt, eu spun şi pentru stenogramă, cred că va trebui, doamna preşedinte, să discutăm şi în plenul Senatului, pentru că mi se pare corect ca atunci când solicităm răspuns oral să fim prezenţi în sală.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu consider că este firesc.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Asta e. De fapt, doamnei secretar de stat îi mulţumesc pentru răspuns. Mi-a răspuns în ultima parte la ceea ce eu am întrebat. Ştim cu toţii că nu sunt locuri în grădiniţe, nu este o noutate chestiunea aceasta şi, odată cu implementarea eventualului pachet de legi referitor la învăţământ, cel care va fi până la urmă, vom avea învăţământul preprimar, acea clasă pregătitoare va fi obligatorie şi, atunci, automat vom avea încă o presiune asupra numărului de locuri în grădiniţe. Deci eu cred că în vara asta, în toamna asta va trebui - pe diverse formule, poate pe proiecte tip, poate pe proiecte naţionale gen săli de sport - luată o astfel de măsură, pentru că lăsând la mâna autorităţilor locale eu nu cred că vom rezolva problema şi vom avea, în continuare, o problemă din acest punct de vedere. Eu vă mulţumesc pentru răspuns.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc.
		Doamna senator Doina Silistru, înţeleg că nu mai doriţi să vă fie prezentate răspunsurile...
		Doamna Doina Silistru (din sală): Da!
		Doamna Norica Nicolai: Vă rog. Aveţi cuvântul. Microfonul 3.
		Doamna Doina Silistru: Doamna preşedinte, între timp eu am discutat cu domnul secretar de stat Gheorghe Albu şi îi mulţumesc pentru răspunsurile pe care mi le-a adus.
		Doamna Norica Nicolai: Şi eu vă mulţumesc. Domnule secretar de stat Horia Irimia, din păcate colegul nostru care v-a interpelat nu mai este prezent în sală. Vă rog să depuneţi răspunsul în scris. Vă mulţumesc. Declar închisă şedinţa Senatului.
		Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 18.40.