Şedinţa Senatului din 5 mai 2008

		Şedinţa a început la ora 16.00. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Gavrilă Vasilescu şi Pete Ştefan, secretari ai Senatului.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Vă propun să începem cu declaraţiile politice.
		Îl invit să ia cuvântul pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM, urmează doamna senator Cornelia Cazacu. Domnule senator, aveţi cuvântul.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În cadrul declaraţiei politice de astăzi doresc să abordez unele aspecte privind pregătirea elevilor din cadrul sistemului naţional de învăţământ. Voi începe cu o exemplificare de la Arad. Elevii vor organiza în data de 12 mai un protest în faţa Palatului Administrativ. La miting vor participa elevii din clasele a XI-a şi a XII-a, care doresc, prin acţiunea lor, să tragă un semnal de alarmă în legătură cu starea învăţământului din România. Pornind de la acest fapt, ei vor să-şi exprime nemulţumirea faţă de gradul de dificultate al variantelor de bacalaureat de anul acesta, faţă de data de apariţie a subiectelor la scris şi oral în varianta finală şi faţă de neacordarea alocaţiei pe lunile ianuarie şi februarie elevilor ce au împlinit 18 ani. Doamnelor şi domnilor, În prezent, în ţara noastră nu se respectă prevederile legale privind numărul de ore săptămânal în cadrul învăţământului preuniversitar, în sensul că la vârsta de până la 18 ani elevii au un program de minim şapte ore pe zi la şcoală, la care se adaugă 3-4 ore necesare pregătirii lecţiilor pentru a doua zi. Conform reglementărilor Codului muncii, angajatorii sunt obligaţi ca persoanelor de până la 18 ani să le asigure un program de muncă de până la şase ore pe zi. În concluzie, cele zece ore de pregătire zilnică pentru procesul de învăţământ sunt extenuante pentru elevi, cu repercusiuni asupra stării lor de sănătate, cum vom vedea ulterior. Un studiu psihologic simplu la nivel naţional nuanţează problemele cu care se confruntă elevii în urma acestui program deosebit de încărcat. Pe loturi experimentale, s-a constatat că există tulburări comportamentale, 14% din elevi sunt surmenaţi fizic şi mintal, ceea ce reprezintă 18% din totalul de elevi supuşi experienţei, iar preocupările extraşcolare lipsesc. Programa de învăţământ necesită o restructurare majoră atât în sensul conţinutului, cât şi în privinţa numărului de ore alocat pe disciplină. În altă ordine de idei, elevii claselor a VII-a şi a VIII-a intră curând în focul tezelor unice. Prima probă, la limba şi literatura maternă, va fi susţinută de elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Pe 9 mai doar cei de clasa a VIII-a vor susţine teza cu subiect unic la istorie sau la geografie, pentru ca pe 13 mai, respectiv pe 16 mai, elevii claselor a VII-a şi a VIII-a să susţină teza la limba română şi teza la matematică. Potrivit metodologiei Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, subiectele pentru tezele unice vor avea un nivel mediu de dificultate şi vor permite rezolvarea lor în două ore, iar baremele de corectare şi notare vor fi postate pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru autocontrol şi autoapreciere. Profesorii care predau la clasă au obligaţia de a analiza, împreună cu elevii, tezele şi rezultatele obţinute, iar în urma acestei analize elevii pot depune eventuale contestaţii la comisia din cadrul unităţii de învăţământ. Media de la tezele cu subiect unic şi media de absolvire a claselor V-VIII reprezintă medie de admitere, pe baza căreia absolvenţii claselor a VIII-a din toată ţara se pot înscrie în licee sau şcoli de artă şi meserii. Nu ni se pare modalitatea cea mai justă de apreciere privind reprezentativitatea acestei medii de admitere. Tezele cu subiect unic sunt realizate în conformitate cu programa de învăţământ, ceea ce presupune un efort deosebit din partea elevilor. Înlocuirea unui singur examen de capacitate, cum a existat până în prezent, cu două examene în clasa a VII-a şi două în clasa a VIII-a presupune un efort suplimentar şi un stres real la care numeroşi elevi nu fac faţă. Această situaţie nu este deloc de neglijat, având în vedere, pe de o parte, dificultatea subiectelor şi, pe de altă parte, numărul mare de elevi care abandonează şcoala. Cum va proceda Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului în cazul abandonului şcolar? La ora actuală, coeficientul este de 12%. Riscăm ca o parte dintre absolvenţii de clasa a VIII-a să nu poată fi înscrişi la studiile liceale. În momentul de faţă, este necesar să aplicăm o nouă reformă reală în cadrul acestui sistem, în sensul reducerii numărului de ore şi restructurării materiilor pentru elevi, deoarece sunt extrem de numeroase. Experimentele privind examinarea elevilor trebuie stopate. Este necesar ca pentru obţinerea pe viitor a unor specialişti de calitate care să fie competitivi cu piaţa europeană a muncii să aducem îmbunătăţiri pregătirii elevilor la nivelul cerinţelor europene. Menţinerea elevilor pe băncile şcolii timp de zece ore zilnic nu reprezintă o soluţie modernă şi compatibilă cu restul ţărilor din Uniunea Europeană. Trebuie crescut rolul comitetelor de părinţi, prin implicarea acestora în problemele de educaţie ale elevilor din fiecare unitate de învăţământ. Numai prin această modalitate vom reuşi să realizăm calitatea în învăţământul preuniversitar şi performanţa în învăţământul academic. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc, domnule senator.
		O invit la microfon pe doamna senator Cornelia Cazacu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Apostol Neculai. Aveţi cuvântul, doamna senator.
		Doamna Cornelia Cazacu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Doresc să vă informez că am participat zilele trecute la Reuniunea Comisiei pentru egalitatea de şanse a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi la conferinţa de încheiere a Campaniei pentru stoparea violenţei împotriva femeilor, iniţiată de dimensiunea parlamentară a Consiliului Europei, evenimente ce au avut loc la Viena. Programul conferinţei a inclus dezbateri pe marginea unor teme precum: impactul pe care l-a avut în parlamentele naţionale campania iniţiată de dimensiunea parlamentară a Consiliului Europei privind implicarea bărbaţilor în combaterea violenţei împotriva femeilor. Eu am contribuit la această lăudabilă iniţiativă a Consiliului Europei în calitate de parlamentar de referinţă şi de preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse din Senatul României, însă contribuţia personală nu ar fi avut, vizibil, efecte pozitive fără o colaborare strânsă între instituţia pe care o reprezint şi alte instituţii de la nivel naţional: ministerele - Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului -, agenţiile naţionale care activează în subordinea ministerelor - Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor -, Biroul de Informare al Consiliului Europei de la Bucureşti şi ONG-urile de profil, cum ar fi Coaliţia VIF sau Grupul GRADO. Împreună cu Biroul de Informare al Consiliului Europei şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, am iniţiat şi menţinut pe toată perioada campaniei un parteneriat prin intermediul căruia am şi lansat o serie de acţiuni menite să contribuie la implementarea cât mai eficientă, la nivel naţional, a campaniei Consiliului Europei. Astfel, s-a realizat campania de sensibilizare pentru combaterea violenţei în familie împotriva femeii, campanie ce s-a desfăşurat între 28 noiembrie şi 10 decembrie 2007. Pe plan mondial, violenţa în familie este o problemă politică şi publică cu care se confruntă şi ţările din Europa, unde o cincime dintre femei a fost cel puţin o dată în viaţă subiectul violenţei fizice. Violenţa în cadrul familiei sau căminului există în toate statele membre ale Consiliului Europei, în ciuda progreselor realizate în domeniul legislativ şi în practica judiciară. Violenţa împotriva femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor omului care împiedică femeile să se bucure de libertăţile lor fundamentale. Consecinţele violenţei în familie asupra sănătăţii victimelor, dar şi asupra demnităţii umane aduc prejudicii grave generaţiilor viitoare. Trebuie să conştientizăm faptul că violenţa împotriva femeilor prejudiciază pacea, securitatea şi democraţia naţională, dar şi, în context mai larg, pe cea din Europa. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Dau cuvântul domnului senator Apostol Neculai şi urmează la microfon domnul senator Eugen Mihăescu.
		Domnul Neculai Apostol: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o: "Lipsa de respect a «E.ON Electrica» faţă de clienţii persoane juridice". În ultima perioadă Compania Naţională "E.ON Electrica" înregistrează frecvente întreruperi şi disfuncţii în alimentarea cu energie electrică a clienţilor societăţi comerciale, care, la rândul lor, înregistrează pierderi financiare şi disfuncţii tehnologice importante. Prevalându-se de statutul de monopol, contractele dintre "E.ON Electrica" şi societăţile comerciale sunt unilaterale şi dezechilibrate, astfel încât dacă un client întârzie plata facturii la termen plăteşte, firesc, penalităţi, dar dacă furnizorul de energie electrică nu-şi poate stabiliza sistemul şi nici nu poate asigura continuitate şi constanţă în alimentare nu poate fi obligat la plata unor daune sau despăgubiri. Gândindu-ne doar la dimensiunea pierderilor înregistrate în industriile cu foc continuu, în sistemele informatice care gestionează tehnologii automatizate, cred că este destul pentru a ridica o serie de întrebări asupra comportamentului de piaţă al "E.ON Electrica" şi al manierei în care tratează clienţii acest important operator economic naţional. Nu numai în calitate de parlamentar, dar şi ca simplu cetăţean român pun întrebarea dacă în acest contract de privatizare nu a fost stipulată nicio clauză privind obligativitatea unor investiţii în retehnologizarea şi modernizarea acestei companii naţionale sau, pur şi simplu, noul proprietar doar exploatează. Dacă aceste clauze au fost stipulate, dar nu au fost respectate, poate că statul român ar avea obligaţia de a face recurs la clauzele stabilite prin contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni. Sunt destui agenţi economici care înregistrează pierderi în activitatea de producţie şi pagube financiare importante provocate de deficienţe de funcţionalitate ale "E.ON Electrica", care produc, la rândul lor, distorsiuni în sistemul economic naţional, afectând producţia şi performanţa, implicit suportul economico-financiar, afectând astfel veniturile ce ar trebui realizate de aceste societăţi comerciale. Impozitele şi taxele colectate ar trebui să devină venituri la bugetul de stat. Scuzele de circumstanţă şi trimiterea obsesivă la factorii meteorologici pentru a escamota friabilitatea unui sistem în care nu se investeşte mai nimic, sistem depăşit cantitativ şi calitativ de solicitări, nu pot justifica pierderile economice atât de ample cauzate societăţilor comerciale, pierderi care încep să devină sistematice. Un astfel de comportament alterează încă o dată costurile de producţie în care, oricum, sunt incluse deja monopolurile discreţionare ale furnizorilor de utilităţi, afectând sănătatea economică a pieţei şi libera concurenţă. Sau, poate, chiar deliberat aceşti furnizori de utilităţi urmăresc sabotarea economiei naţionale? Este o întrebare pe care o adresez atât Companiei "E.ON Electrica", cât şi instituţiilor guvernamentale care monitorizează activitatea acestor societăţi naţionale, şi anume Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. Consider că este necesar să tragem un semnal de alarmă capabil să determine iniţierea unui set de măsuri care să ducă la normalizarea situaţiei şi la obligarea "E.ON Electrica" să respecte atât autoritatea statului, cât şi interesele consumatorilor. Nu în ultimul rând, poate că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ar trebui să-şi extindă conceptul de consumator, incluzând şi persoanele juridice, măcar pentru că acestea sunt, de fapt, cele mai importante dintre contribuabilii la bugetul de stat. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc.
		Dau cuvântul domnului senator Eugen Mihăescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.
		Domnul Eugen Mihăescu: Stimaţi colegi, Am răguşit de câte ori am luat cuvântul pentru a atrage atenţia asupra impotenţei Ministerului Afacerilor Externe. Faptele emigranţilor de origine română au ajuns subiect electoral. Turiştii români sunt abandonaţi sau calcinaţi în accidente şi ca să afli despre soarta lor trebuie să te foloseşti de pile. Deţinuţii de origine română mor de foame prin străinătăţi, iar învinuiţilor de crime nu are cine să le asigure apărarea. În timpul acesta, unii ambasadori se zbenguie în jacuzzi, unii consuli nu au timp să se ocupe de cetăţenii ţării care i-a trimis în misiune, iar unii directori de institute culturale plătesc cu mii de euro potenţiali infractori. De pildă, bugetul Institutului Cultural Român, filiala Paris, pentru anul 2008 este de 600.000 de euro. Este inadmisibil ca în plin scandal privind emigranţii de origine română din ţările Europei de Vest Institutul Cultural Român, filiala Paris, să finanţeze cu 10.000 de euro Festivalul român de jazz şi de muzică ţigănească, al unui organizator, domnul Alin Predoi, directorul RoMusic Production, care a fost cercetat în anul 2005 de PAF, Police de l'Air et des Frontičres, pentru sprijinirea imigrării clandestine şi spălare de bani. Ministerul Afacerilor Externe este un minister atât de politizat încât nu are timp să-şi facă treaba. Cine are interesul ca România să se facă de râs? Primul diplomat al ţării, adică şeful statului?! Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc.
		Le consult pe celelalte grupuri parlamentare dacă doresc să vină cu vreo declaraţie politică. Înţeleg că nu mai sunt solicitări. Stimaţi colegi, îl invit pe domnul secretar Vasilescu să facă apelul nominal, pentru a începe programul legislativ.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi! - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - prezent - Basgan Ion - prezent - Blaga Vasile - absent - Bobeş Marin - prezent - Cazacu Cornelia - prezentă - Câmpeanu Radu Anton - prezent - Cârlan Dan - concediu fără plată - Chelaru Ioan - delegaţie - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - absentă - Cioroianu Adrian Mihai - absent - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - prezent - Creţu Ovidiu Teodor - absent - Cucuian Cristian - absent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - prezent - Dîncu Vasile - prezent - Duca Viorel senior - prezent - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovács Péter - prezent - Fekete Szabó Andras Levente - prezent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - absent - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - prezent - Georgescu Radu Cristian - absent - Gheorghe Constantin - absent - Haşotti Puiu - prezent - Ilaşcu Ilie - absent - Iliescu Ion - prezent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - prezent - Iorga Nicolae - absent - Ioţcu Petru Nicolae - prezent - Ivănescu Paula Maria - prezentă - Jurcan Dorel - absent - Loghin Irina - prezentă - Lupoi Mihail - delegaţie - Mardare Radu Cătălin - absent - Marinescu Marius - prezent - Markó Béla - absent - Mărăşescu Niculae - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - Guvern - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - prezent - Nasleu Ioan - absent - Neagoe Otilian - absent - Neagu Nicolae - absent - Németh Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - prezentă - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario Ovidiu - absent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Panţuru Tudor - prezent - Pascu Corneliu - învoire - Păcuraru Paul - Guvern - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - absent - Pete Ştefan - prezent - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - absent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - absent - Rădulescu Cristache - absent - Rebreanu Nora Cecilia - prezentă - Roibu Aristide - prezent - Sabău Dan - prezent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - învoire - Silistru Doina - prezentă - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - învoire - Stoica Ilie - prezent - Strătilă Şerban Cezar - prezent - Stroe Radu - prezent - Szabó Ilona - prezentă - Szabó Károly Ferenc - delegaţie - Şerbănescu Verginia - prezentă - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - absent - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Carmen Felicia - absentă - Tănăsescu Claudiu - absent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - absent - Tîlvăr Angel - absent - Toma Ion - prezent - Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă - Tudor Corneliu Vadim - prezent - Ţâbuleac Mihai - prezent - Ţîrle Radu - absent - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Văcăroiu Nicolae - prezent - Vărgău Ion - absent - Vedinaş Verginia - prezentă - Verestóy Attila - delegaţie - Vosganian Varujan - Guvern - Vraciu Jan - prezent - Zsombori Vilmos - prezent Domnule preşedinte, suntem în cvorum.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Fac un apel la liderii de grup, toţi colegii senatori care lipsesc să trimită în scris în termen de două zile la preşedintele Senatului cauza pentru care absentează. În caz contrar, voi aplica direct legea. Avem o lege în vigoare şi trebuie s-o respectăm.
		Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să deschid şedinţa Senatului. Voi fi ajutat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu şi Pete Ştefan, secretari ai Senatului. Am parcurs declaraţiile politice. V-am spus că, din totalul de 135 de senatori, numai 12 colegi senatori absentează motivat. Legat de ordinea de zi, aveţi obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată. Programul de lucru pentru astăzi este până la ora 19.30. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votaţi. Cu 59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, s-a aprobat şi programul de lucru.
		În continuare, voi prezenta şi voi supune votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru această săptămână. Mâine, 6 mai 2008, între orele 9.00 şi 13.00 şi 15.00-19.00, vom desfăşura lucrări în plenul Senatului. V-am anunţat, avem peste o sută de proiecte de lege cu rapoarte elaborate. Miercuri, 7 mai 2008, şi joi, 8 mai 2008, vor fi activităţi în comisiile permanente. Vineri, 9 mai 2008, şi sâmbătă, 10 mai 2008, se vor desfăşura activităţi în circumscripţiile electorale. Aveţi obiecţii cu privire la programul de lucru pentru această săptămână? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna 5-10 mai 2008. Vă rog să votaţi. Cu 54 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, a fost aprobat programul de lucru pentru această săptămână.
		Pentru săptămâna viitoare, vom avea luni, 12 mai 2008, programul obişnuit: la ora 14.00 lucrări în grupurile parlamentare, la ora 15.30 lucrări în plenul Senatului, vom începe cu declaraţiile politice, în continuare vom da vot pe legi, apoi vor fi întrebări şi interpelări. Marţi, 13 mai 2008, de la 9.00 la 13.00 se vor desfăşura lucrări în plenul Senatului. La ora 13.00 va avea loc şedinţa Biroului permanent al Senatului. Marţi după-amiază, miercuri, 14 mai 2008, toată ziua, şi joi, 15 mai 2008, până la ora 13.00, vor fi lucrări în comisiile permanente. Vineri, 16 mai 2008, şi sâmbătă, 17 mai 2008, se vor desfăşura activităţi în circumscripţiile electorale. Sunt observaţii la acest program? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna 12-17 mai 2008. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, a fost aprobat programul de lucru pentru săptămâna viitoare.
		Stimaţi colegi, Astăzi, preşedintele Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez, domnul Jia Qinglin, va rosti o alocuţiune în faţa plenului Senatului, de la ora 17.00 până la ora 17.20, după care vom continua programul nostru. Deci vom întrerupe programul legislativ la ora 16.58.
		Trecem la punctul următor, punctul 2, aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a unor iniţiative legislative. Data trecută s-a solicitat ca iniţiatorii să justifice urgenţa. Iniţiatorul Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor este prezent? Nu este prezent. Deci nu se justifică urgenţa. Iniţiativa intră pe procedură normală. Iniţiatorul Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor este prezent? Din sală: Este!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi cuvântul, domnule deputat, pentru a justifica urgenţa acestei propuneri legislative. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Lakatos Petru - deputat: Domnule preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni senatori, 1.500 de fermieri şi familiile lor aşteaptă, în ţară, să primească despăgubiri pentru animalele diagnosticate pozitiv şi sacrificate, iar acest lucru trenează de doi ani de zile. Această propunere legislativă a mai trecut o dată prin Parlament, a fost aprobată. Guvernul a spus că varianta prin care se pot acorda aceste despăgubiri mai presupune o modificare. Am modificat. Am iniţiat această propunere, vă rog să fiţi de acord cu procedura de urgenţă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Sunt întrebări? Domnule senator Solcanu, aveţi cuvântul. Microfonul 3. Vă rog.
		Domnul Ion Solcanu: Doamnelor şi domnilor senatori, Distinsul coleg nu a specificat cu ce prilej au fost sacrificate animalele: de Crăciun, din cauza gripei aviare? În ce împrejurări: de Paşte, acum, cu mieii?
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule deputat, vă rog, daţi-i o explicaţie domnului senator.
		Domnul Lakatos Petru: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu am vrut să intru în amănunte. Este vorba despre caii care, având anemie infecţioasă, au fost sacrificaţi şi, dintr-un viciu de procedură, ţăranii nu au putut să se urce pe cai, să meargă până la Alexandria, şi i-au trimis pe baza unor centralizatoare. Am mai discutat acest lucru la dumneavoastră, iar Camera Deputaţilor a fost de acord. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Aţi auzit explicaţiile. Supun votului dumneavoastră procedura de urgenţă pentru această propunere legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi două abţineri, s-a aprobat procedura de urgenţă. De asemenea, avem Propunerea legislativă privind completarea anexei nr. 1 la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatorul este prezent? Nu este. Înseamnă că nu se justifică procedura de urgenţă. Avem, de asemenea, Propunerea legislativă pentru abrogarea Capitolului II indice 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatorul este? Nu este. Nu se justifică procedura de urgenţă. La ultima, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2000 privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului României. Iniţiatorul este prezent? Domnule senator Puiu Haşotti, aveţi cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Puiu Haşotti: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este o propunere semnată de liderii grupurilor parlamentare la sugestia Biroului permanent al Senatului. Este vorba de repartizarea administraţiei clădirii Parlamentului şi a suprafeţei aferente nu numai de către Camera Deputaţilor, ci şi de către Senat, ca să nu complicăm lucrurile.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Sunt întrebări? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră procedura de urgenţă. Aţi auzit motivaţia din partea iniţiatorului. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 50 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 6 abţineri, s-a aprobat procedura de urgenţă şi pentru această propunere legislativă.
		Stimaţi colegi, La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind constituirea Rezervaţiei arheologice şi naturale Roşia Montană. Precizez că sunt două propuneri legislative vizând acest domeniu, dar sunt total diferite: una tratează problemele generale privind rezervaţiile arheologice din România, şi este lege organică, iar cea în cauză se referă numai la Roşia Montană. Suntem în faţa unei legi ordinare, nu am avut amendamente. Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi. Trebuie să facem rost de un clopoţel... Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât şi propunerea legislativă, aceasta având caracter de lege ordinară. Vă rog să votaţi. Cu 44 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 11 abţineri, şi raportul, şi propunerea legislativă au fost adoptate. Stimaţi colegi, Vă rog să fiţi de acord să mergem mai departe, trecând peste legile organice care se află în faza de vot final.
		La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2008 pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor cu venituri reduse care utilizează gaze naturale pentru încălzirea locuinţei. Raportul a fost întocmit de Comisia economică, industrii şi servicii. Din partea Guvernului, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Viorel Palaşcă - secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Această ordonanţă de urgenţă creează cadrul pentru acordarea unui ajutor suplimentar familiilor şi persoanelor cu venituri reduse, în contextul scumpirii gazelor naturale în România. Aşa cum se ştie, preţurile de import ale gazelor naturale au crescut destul de mult şi, în acest sens, a trebuit să existe şi o corelaţie a preţului intern de producţie a gazului natural. La 1 februarie 2008 preţul gazului din producţia internă a crescut de la 470 la 495 de lei şi, în acest context, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă prin care se constituie un fond social privind ajutorarea familiilor aflate în dificultate. Banii din acest fond provin din sponsorizări de la producătorii de gaze naturale. Astfel, s-au încheiat protocoale cu cei doi importanţi producători din România, "Romgaz" şi "Petrom", şi, practic, s-a stabilit să se colecteze de la aceşti doi producători sume a căror valoare să fie de aproximativ 170 de milioane de lei anual. Banii aceştia, practic, ajung pentru a acorda acestor familii acest ajutor suplimentar. Acest ajutor se distribuie familiilor respective de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse urmând o procedură a Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, procedură adoptată deja în contextul altor acte normative. Noi considerăm că acest act normativ trebuie adoptat pentru că această ordonanţă trebuie adoptată prin lege, deoarece, practic, familiile nevoiaşe, cele care aşteaptă acest ajutor suplimentar, deja cunosc acest lucru, sursa acestor finanţări este deja rezolvată şi nu sunt niciun fel de probleme în acest sens.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule vicepreşedinte Cutaş, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei economice, industrii şi servicii.
		Domnul George Sabin Cutaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. În urma dezbaterii din cadrul comisiei s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere, pentru câteva considerente. Unii dintre membrii comisiei au considerat că - şi, până la urmă, au avut câştig de cauză - prin articolul 2 din ordonanţă se prevede că sumele obţinute cu care producătorii şi distribuitorii participă la fond sunt, în general, sume obţinute din majorarea de preţ la gazele naturale în cursul anului 2008, fapt ce pune la îndoială oportunitatea majorării cu 8,5% a preţului, majorare operată în februarie 2008, şi ridică semne de întrebare privind următoarele majorări din acest an. De asemenea, un alt aspect remarcat a fost faptul că proiectul de lege acordă o facilitate fiscală. Deşi în text se menţionează, la acelaşi articol 2 alin. (3), că sumele vor fi date benevol, aceste sume sunt cheltuieli cu deductibilitate integrală. Proiectul de lege nu rezolvă problema scumpirii gazelor naturale sau a suportabilităţii persoanelor cu venituri mici, soluţia propusă fiind o soluţie de moment, pentru perioada februarie-martie 2008, respectiv noiembrie-decembrie 2008. Acestea fiind spuse, aş mai vrea doar să adaug că proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. La dezbateri generale, sunt intervenţii, luări de cuvânt? Nu sunt. Stimaţi colegi, Suntem în faţa unui proiect de lege susţinut de Guvern, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2008. Suntem primă Cameră sesizată. Legea are caracter de lege ordinară. Comisia economică, industrii şi servicii ne-a prezentat un raport de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 41 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 9 abţineri, raportul de respingere a fost adoptat. Întrucât a fost adoptat raportul de respingere, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2008 se transformă în Proiect de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2008. Supun votului Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2008. Vă rog să votaţi. Cu 41 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă, 9 abţineri, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2008 a fost adoptat. Vă rog să-mi comunicaţi prezenţa. Stimaţi colegi, Conform înregistrării electronice, în sală sunt prezenţi 84 de senatori, suntem în cvorum şi numeric. Vom continua foarte operativ, pentru că timpul este foarte scurt. Stimaţi colegi, Nu vom mai utiliza sistemul electronic de vot şi vom vota prin ridicarea mâinii, ţinând cont de cvorumul menţionat. Trecem la votul pentru legile organice.
		Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 43/30.01.2000, versiune consolidată în 15/07/2006, privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Avem raport favorabil cu patru amendamente. Legea are caracter organic. Supun votului dumneavoastră raportul, domnilor colegi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 80 de voturi pentru, propunerea legislativă a fost adoptată.
		Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002. Avem raport suplimentar de respingere. Legea are caracter organic. Supun votului dumneavoastră raportul suplimentar de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 79 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, deci proiectul de lege a fost respins.
		Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 89 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. Este o lege organică. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât şi proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 75 de voturi pentru, raportul şi proiectul de lege au fost adoptate.
		Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2007 privind modificarea alineatului (1) al articolului 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale. După cum ştiţi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2007 nu a fost adoptat. Dacă nu se adoptă nici de data aceasta, ordonanţa este în vigoare, iar în sesiunea următoare votul se va relua. Supun votului dumneavoastră articolul unic de respingere a ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să ridicaţi mâna pentru voturile împotrivă. 14 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Respingerea nu s-a adoptat. Sunt numai 67 de voturi pentru. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului rămâne în vigoare, iar în sesiunea următoare se va resupune votului.
		Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alineatului (3) al articolului 104 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. Este o lege organică, au fost dezbateri generale, avem raport favorabil, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât şi proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Proiectul de lege a fost respins, neîntrunind numărul necesar de voturi.
		Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 8 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor. Este o lege organică. Raportul este favorabil, cu un amendament. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu un amendament. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 8 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 73 de voturi pentru, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Domnule senator Eckstein Kovács Péter, vă rog să nu creaţi agitaţie şi nici propagandă cu privire la vot. Fiecare senator votează cum doreşte. (Discuţii în sală.)
		Domnul Eckstein Kovács Péter (din sală): Fac parte din grupul parlamentar!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu are importanţă, nu sunteţi lider de grup. Vă rog foarte mult. 17 voturi împotrivă. Abţineri? Nicio abţinere. Proiectul de lege a fost respins, întrunind doar 67 de voturi pentru.
		Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Este o lege organică. Stimaţi colegi, Avem în faţă un raport de respingere a propunerii legislative. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi voturile împotrivă. 22 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu 60 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă nu a îndeplinit numărul necesar de voturi, şi anume 68. În consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Legea este organică, raportul este de respingere. Vă rog să votaţi. Cine este pentru raportul de respingere? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 36 de voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 29 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Propunerea legislativă a fost respinsă, neîntrunind 68 de voturi.
		Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind pensiile de supravieţuire. Este o lege organică. De asemenea, raportul este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 15 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. 15 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Neîntrunind numărul de voturi necesar - numărul voturilor pentru este sub 68 de voturi -, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Este o lege organică, raportul este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu 71 de voturi pentru, raportul de respingere a fost adoptat, deci propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată. Este o lege organică. Avem un raport suplimentar de respingere. Înţeleg că aici trebuia să se facă un amendament de comun acord cu Guvernul, dar nu s-a operat. La fel şi la punctul următor. Amândouă se retrimit la comisii. Mâine-dimineaţă le vedeţi şi reveniţi la vot cu acestea.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Nu avem niciun punct de vedere comun cu Guvernul. Raportul rămâne în continuare acela al comisiei. Vă rog să-l supuneţi votului.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Cu propunerea s-a venit data trecută. Domnule senator Marius Marinescu, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
		Domnul Marius Marinescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă-mi permiteţi, data trecută am stabilit de comun acord şi cu reprezentantul Guvernului, adică cu domnul preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, domnul Mircea Oancea, vărul lui Adrian Videanu!, şi ne-am pus de acord să retrimitem la comisie cele două iniţiative legislative pentru a veni cu un amendament comun pus în acord cu Guvernul. Văd că nu s-a întâmplat acest lucru, iar preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială susţine cu totul altceva. Dânsul nu a fost prezent nici data trecută. Vă rog să rămână acelaşi punct de vedere, al dumneavoastră: să retrimitem la comisie aceste iniţiative legislative şi să ne punem de acord cu membrii comisiei şi cu Guvernul.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, Este preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Înţeleg că au discutat şi nu au ajuns la niciun punct de vedere, păstrează raportul de respingere.
		Domnul Marius Marinescu: Domnule preşedinte, Erau trei membri ai Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială şi nu puteau să ia o decizie în acest sens. De aceea, vă rog să rămână retrimisă la comisie, aşa cum s-a stabilit şi data trecută, pentru a veni cu un raport suplimentar, aşa cum este normal.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Tiberiu Aurelian Prodan, care este situaţia? Vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Domnule preşedinte, Eu ştiu că trebuie să respectăm Regulamentul Senatului. Îl rog pe distinsul coleg să respecte acest Regulament al Senatului, îl rog pe distinsul coleg acest lucru. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială îşi menţine punctul de vedere, şi anume acela de respingere. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Marius Marinescu, nu avem ce face. Vă rog foarte mult. Suntem primă Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 38 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Raportul nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 30 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Nu a îndeplinit numărul de 68 de voturi, cel necesar, deci propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50 din 09/06/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Este a doua propunere legislativă pe aceeaşi temă. Are un raport suplimentar de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 35 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Raportul nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 28 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Propunerea legislativă a fost respinsă. Mulţumesc. Stimate colege şi stimaţi colegi, ne oprim aici. (Aplauze). Mulţumesc.
		Doamnelor şi domnilor senatori, Stimate colege şi stimaţi colegi, Vă rog să luaţi loc. Am deosebita plăcere să vă anunţ prezenţa în plenul Senatului a delegaţiei Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez, care este sus, la lojă, condusă de Excelenţa Sa domnul Jia Qinglin, preşedintele Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez. Stimate colege şi stimaţi colegi, Vizita oficială în ţara noastră a domnului preşedinte şi a colegilor săi din cadrul conferinţei, la zece ani de la ultimul eveniment de acest gen, are menirea de a sublinia trainica prietenie tradiţională dintre instituţiile noastre şi angajamentul celor două popoare, român şi chinez, de a continua cooperarea, colaborarea, de a o consolida atât în plan bilateral, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale. Senatul României este onorat de prezenţa domnului Jia Qinglin, lider reprezentativ al Republicii Populare Chineze, reales recent preşedinte al Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez, drept pentru care permiteţi-mi ca în numele dumneavoastră să-i adresăm calde felicitări pentru cel de-al doilea mandat. (Aplauze.) Reconfirmarea de către sesiunea plenară a Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez a mandatului de preşedinte al acestui forum de înaltă reprezentativitate este rezultatul firesc al unei cariere politice şi administrative caracterizate prin excelenţă, responsabilitate, pragmatism în îndeplinirea atribuţiilor deosebit de importante deţinute în cadrul forurilor de conducere ale Partidului Comunist Chinez şi ale instituţiilor administraţiei centrale şi locale ale statului chinez. Astfel, în perioada 1973-1978 domnul Jia Qinglin a funcţionat ca director general al Companiei Naţionale de Import-Export Maşini şi Echipamente, ulterior deţinând funcţia de director şi secretar de partid la Fabrica de maşini grele Taiwan şi, mai apoi, îndeplinind sarcini pe linie de organizare în cadrul conducerii Comitetului Provincial al Partidului Comunist Chinez din provincia Fujian. Ultimii ani ai secolului XX au reprezentat pentru domnul preşedinte Jia Qinglin o perioadă de înaltă responsabilitate, în calitatea sa de primar al municipiului Beijing, secretar al Comitetului Municipal Beijing şi membru al Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. Între anii 2002 şi 2003 domnul Jia Qinglin deţine funcţia de membru al Comitetului permanent al Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez şi de preşedinte al Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez. Dialogul fructuos, deosebit şi constant dintre forurile noastre legislative reprezintă un instrument foarte important pentru adâncirea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi naţiuni. Înţelegerea şi respectul reciproc dintre parlamentari, reprezentanţii legitimi ai poporului român şi chinez, constituie un fundament solid pentru consolidarea şi diversificarea cooperării bilaterale în plan politic, economic, social şi cultural. Marea majoritate dintre dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, aţi fost în diferite delegaţii în China şi cred că aţi apreciat cu toţii progresele deosebite făcute în dezvoltarea economică şi socială în Republica Populară Chineză. Stimate colege şi stimaţi colegi, Reafirm, cu acest prilej, ataşamentul României faţă de principiul recunoaşterii unei singure Chine, al integrităţii sale teritoriale, subliniind faptul că relaţia specială cu Republica Populară Chineză reprezintă unul dintre pilonii de forţă ai politicii externe a ţării noastre. China a fost, este şi va rămâne cel mai important partener al României în întreaga regiune asiatică. Cu convingerea că acest nou moment al dialogului politic la nivel înalt româno-chinez va contribui în mod substanţial la dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor bilaterale şi, indiscutabil, va constitui o formă nouă de dinamizare a relaţiilor pe multiple planuri, vă rog să-mi permiteţi să-l invit pe domnul Jian Qinglin, preşedintele Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez, să se adreseze colegilor senatori români. Stimate domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
		Domnul Jia Qinglin - preşedintele Comitetului Naţional al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez: Aplauze. Domnule Nicolae Văcăroiu, Stimaţi prieteni senatori, Doamnelor, Domnilor prieteni, Sunt extrem de bucuros că în acest anotimp minunat al primăverii armonioase şi priveliştilor luminoase întreprind o vizită oficială în România, cunoscută prin frumoasa metaforă "colţ de rai". Înainte de toate, vă adresez dumneavoastră, celor prezenţi în această sală, şi, prin dumneavoastră, poporului român, animat de o caldă prietenie, sincere salutări, iar prietenilor români din diverse cercuri, care de-a lungul multor ani s-au dedicat dezinteresat cauzei prieteniei dintre China şi România, le adresez un înalt omagiu. România este o ţară cu un relief pitoresc, cu o istorie veche şi o cultură strălucită. Legendarele istorii ale eroilor naţionali Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, care şi-au apărat vetrele şi moşiile strămoşilor, sunt cunoscute în cele patru zări. Creaţiile romantice "Luceafărul" şi altele ale poetului naţional Mihai Eminescu se bucură de laude unanime, melodiile populare ca "Ciocârlia" şi "Hora" sunt larg răspândite. Poporul român, harnic, brav şi înţelept, a contribuit la civilizaţia europeană şi mondială. Prietenia dintre popoarele Chinei şi României curge nestăvilit din vremuri străvechi ca apele Fluviului cel Lung şi ca apele Dunării. Acum 300 de ani, un român, pe nume Spătarul Milescu, a ajuns în China şi a scris o carte cu numele "Descrierea Chinei", prezentând, printre primii, străvechea civilizaţie chineză în Europa Centrală şi de Est şi deschizând albia pârâului de început al contactelor sino-române. Mai apoi, în succesiunea istorică a bătăliilor pentru obţinerea independenţei de stat şi construirea unei ţări înfloritoare, cele două popoare s-au legat printr-o prietenie profundă. Noi nu vom uita faptul că, în urmă cu 69 de ani, David Iancu şi familia Bucur Clejan, trei medici români, au venit din depărtări în China pentru a sprijini lupta de rezistenţă a poporului chinez împotriva agresiunii japoneze şi au dăruit cauzei eliberării poporului chinez tinereţea şi viaţa lor atât de preţioase. Noi nu vom uita că, în urmă cu 59 de ani, la 5 octombrie, atunci când Noua Chină de-abia se proclamase, România a stabilit relaţii diplomatice cu aceasta, fiind al treilea stat care a recunoscut Republica Populară Chineză. Noi nu vom uita că, în urmă cu 37 de ani, România, în calitate de autor de rezoluţie, a sprijinit restabilirea poziţiei legitime a Republicii Populare Chineze în Organizaţia Naţiunilor Unite. Actele nobile, prieteneşti ale poporului român faţă de poporul chinez vor rămâne pentru totdeauna înscrise în cronica relaţiilor dintre cele două ţări. China şi România întreţin relaţii diplomatice de aproape 60 de ani. Cu toate că situaţia internaţională şi stările de lucruri din fiecare dintre cele două ţări au cunoscut transformări foarte mari, totuşi relaţiile dintre cele două ţări s-au dezvoltat în tot acest timp în mod stabil. Cele două ţări s-au sprijinit şi s-au ajutat reciproc atât pe plan internaţional, cât şi în construcţia naţională a fiecăreia dintre ele. Cele două state au întreţinut permanent contacte la nivel înalt. În anii din urmă, conducători ai Chinei, preşedintele Jiang Zemin, preşedintele Hu Jintao şi preşedintele Adunării Naţionale Populare Wu Bangguo, au întreprins, succesiv, vizite în România, iar preşedinţi, prim-miniştri şi preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor din România au vizitat China. De menţionat, în mod special, faptul că, odată cu vizita în România în 2004 a preşedintelui Hu Jintao, relaţiile bilaterale s-au ridicat la nivelul de relaţii de parteneriat amplu, de prietenie şi colaborare. Relaţiile dintre China şi România, relaţii de prietenie, schimburi şi colaborare, au drept caracteristici multitudinea nivelurilor, lărgimea domeniilor şi instituţionalizarea mecanismelor de colaborare. Sunt frecvente contactele dintre guvernele, partidele, asociaţiile civice şi autorităţile locale din cele două ţări. Colaborarea acoperă fiecare dintre domeniile economiei şi comerţului, ştiinţei şi tehnicii, învăţământului, culturii, ocrotirii sănătăţii, protejării mediului, turismului şi se adânceşte neîncetat. În 2007 valoarea comerţului bilateral a atins 2,36 miliarde dolari americani. România a devenit deja al patrulea partener comercial al Chinei în Europa Centrală şi de Est. Oraşele înfrăţite din cele două ţări se ridică la 22 de perechi. China a investit în România 300 de milioane de dolari americani, iar numărul societăţilor cu capital chinez se ridică la 9.000. În prezent, China şi România au devenit buni parteneri ce colaborează în toate planurile şi direcţiile, cele două popoare au devenit prieteni buni pentru orice vreme, iar relaţiile sino-române au devenit un bun exemplu de relaţii între state. Ca urmare a intrării României în Uniunea Europeană şi a aprofundării continue a politicii Chinei de reformă şi deschidere, relaţiile sino-române se află în faţa unor noi oportunităţi de dezvoltare. Sarcina comună ce ne stă în faţă este aceea de a asigura continuitatea dintre ceea ce a fost şi ceea ce va veni, de a continua opera înaintaşilor şi de a deschide calea spre viitor pentru a crea necontenit progrese în evoluţia parteneriatului amplu de prietenie şi colaborare dintre China şi România. Pentru aceasta, propun ca ambele părţi să-şi concentreze eforturile asupra următoarelor patru obiective: 1. Să întărim încrederea politică reciprocă. Cele două părţi să continue să se respecte reciproc, să se trateze de la egal la egal, să nu se amestece în treburile interne ale celeilalte, să fie atente la interesele şi preocupările fiecăreia. Se impune a menţine contactele de stat la nivel înalt, a intensifica schimburile şi colaborarea dintre guverne, foruri legislative şi partide politice, a promova cunoaşterea reciprocă şi a adânci prietenia şi încrederea dintre noi, a întări temeinic baza politică a dezvoltării durabile a relaţiilor bilaterale. 2. Să lărgim colaborarea economică şi comercială. Se impune ca cele două părţi să extindă colaborarea în domeniile comerţului şi investiţiilor, conform principiului avantajului comparativ să beneficiem în mod egal de profituri, să continuăm să punem în valoare rolul de îndrumător macro al mecanismului comisiei economice mixte dintre cele două state, să încurajăm şi să sprijinim cercurile de întreprinzători din cele două ţări, să se intensifice contactele dintre ele, pentru ca împreună să se exploreze noi căi şi modalităţi de extindere a colaborării. Noi sprijinim întreprinderile părţii chineze să investească în România, să participe la construirea infrastructurii în România, după cum dorim ca şi companiile şi întreprinderile româneşti să participe la marea acţiune de valorificare a vestului Chinei şi la revigorarea nord-estului şi a altor vechi baze industriale ale Chinei. Sperăm ca România să caute noi puncte luminoase ale colaborării bilaterale, servindu-se de momentul prielnic al participării la Expoziţia mondială de la Shanghai din 2010. 3. Să adâncim schimburile umane. Să continuăm să adâncim schimburile şi colaborarea dintre cele două ţări în domeniul culturii, ştiinţei şi tehnicii, învăţământului, sportului, ocrotirii sănătăţii şi turismului, să îmbogăţim neîncetat conţinutul relaţiilor bilaterale. Sperăm ca organizaţiile de tineret din cele două ţări să iniţieze diferite activităţi pentru a crea tinerilor din cele două ţări şi mai multe prilejuri de realizare. Să facem un pas înainte în lărgirea schimburilor dintre societăţile civile şi autorităţile locale din cele două ţări. Să consolidăm temelia prieteniei chino-române, să fortificăm vigoarea dezvoltării relaţiilor bilaterale. Dorim ca ambele părţi să pregătească activ şi să sărbătorească solemn a 60-a aniversare a stabilirii relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. 4. Să întărim coordonarea pe arena internaţională. Să continuăm întărirea coordonării şi conlucrării dintre cele două ţări pe plan internaţional. Să ne concentrăm împreună forţele în vederea construirii unui sistem internaţional multilateral, echitabil, drept şi întemeiat pe norme, în care Organizaţia Naţiunilor Unite să joace rolul central. Partea chineză este dispusă să intensifice dialogul şi colaborarea cu partea română în domeniile reformei Organizaţiei Naţiunilor Unite, energiei, protecţiei mediului, schimbărilor climei, combaterii terorismului şi criminalităţii organizate transfrontaliere. Sunt profund convins că, prin eforturile comune ale ambelor părţi, relaţiile dintre China şi România, bazate pe o prietenie tradiţională, vor păşi neapărat în întâmpinarea unei zile de mâine şi mai strălucite. Doamnelor, Domnilor prieteni, În acest an se împlinesc 30 de ani de la lansarea în China a politicii de reformă şi deschidere. De 30 de ani poporul chinez, animat de un spirit întreprinzător fără precedent şi antrenat în valurile tumultoase ale practicilor înnoitoare, promovează sârguincios politica de reformă şi deschidere şi opera de construcţie socialistă, determinând China să realizeze cu succes măreaţa cotitură istorică de la sistemul economiei planificate, puternic centralizat, la sistemul economiei socialiste de piaţă, plin de vitalitate, de la închistare sau semiînchistare, la o deschidere spre toate direcţiile. Înfăţişarea Chinei a înregistrat o transformare istorică. De 30 de ani perseverăm constant în orientarea ce plasează construcţia economică în centrul preocupărilor. Am realizat o remarcabilă creştere a puterii economice: din 1978 până în 2007 valoarea globală a producţiei interne a Chinei a crescut de la 216,5 miliarde dolari SUA la 3.280 miliarde dolari SUA, înregistrând o creştere medie anuală de 9,8%, iar produsul economic global a realizat un salt pe poziţia a patra în lume; valoarea globală a importului şi exportului a crescut de la 20,6 miliarde dolari SUA la 2.170 miliarde dolari SUA, China devenind a treia entitate comercială a lumii; rezervele de valută au crescut de la 167 milioane dolari americani la 1.530 miliarde dolari americani, plasând China pe locul întâi în lume. China, care deţine mai puţin de 10% din suprafaţa arabilă a lumii, a rezolvat cu succes problema hranei a peste 20% din populaţia lumii. Se succed frecvent veştile îmbucurătoare de pe marile şantiere ale Chinei, precum barajul de la Cele Trei Chei, calea ferată Qinghai-Tibet, conducta de gaze vest-est, transportul de electricitate din vest în est, reţeaua de alimentare cu apă din sud spre nord. Au fost realizate cu succes zborurile navelor cosmice chinezeşti cu oameni la bord şi prima lansare a unei sonde de explorare circumlunare. Dezvoltarea Chinei nu este benefică doar pentru poporul chinez, de aici decurg beneficii şi pentru popoarele lumii. De 30 de ani încoace, perseverând constant în mersul pe calea dezvoltării politice proprii socialismului cu specific chinez, am asigurat populaţiei largi exercitarea eficace a drepturilor democratice de a fi stăpân în casa sa. Noi susţinem unitatea organică dintre conducerea de partid, statutul poporului de stăpân în casa sa şi guvernarea în temeiul legilor, susţinem şi perfecţionăm sistemul adunărilor reprezentative ale poporului, sistemul colaborării şi consultării politice dintre mai multe partide politice, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, sistemul autonomiei teritoriale etnice şi sistemul autonomiei locale a maselor, promovăm necontenit autoperfecţionarea şi dezvoltarea sistemului politic al socialismului. Noi ne-am angajat în întărirea sistemului legalităţii socialiste. Sistemul legislativ propriu socialismului cu specific chinez, ce are drept nucleu Constituţia ţării, s-a format deja în structura sa primară. Principalele laturi ale vieţii politice, economice şi sociale dispun, deja, sub aspectele fundamentale, de legi pe care se pot baza. Drepturile cetăţeneşti, drepturile politice şi libertăţile fundamentale ale poporului chinez sunt protejate şi garantate de lege. Situaţia politică, caracterizată prin democraţie şi unitate, vigoare şi dinamism, stabilitate şi armonie, se consolidează şi se dezvoltă pas cu pas. Sistemul politic democratic propriu socialismului chinez pune în evidenţă o mare vitalitate a acestuia. De 30 de ani, perseverând constant în intensificarea construcţiei culturale, am îmbogăţit viaţa spirituală şi culturală a poporului. Concomitent cu întărirea construcţiei civilizaţiei materiale, noi intensificăm construcţia civilizaţiei spirituale, dezvoltăm, prin mari eforturi, activităţile culturale şi instituţiile creatoare de cultură, dând satisfacţie necontenit cerinţelor spirituale şi culturale crescânde ale maselor populare. Noi preluăm strălucita cultură tradiţională a naţiunii chineze, întărim protecţia şi folosirea moştenirii culturale, dăm amploare spiritului naţional ce are drept nucleu patriotismul şi spiritul epocii, reforma şi inovaţia, sporim necontenit forţa de coeziune a naţiunii chineze, intensificăm prin mari eforturi schimburile culturale cu străinătatea, asimilăm şi ne raportăm, în mod activ, la roadele culturale de valoare ale altor ţări, determinând cultura chineză să iasă în lume. Olimpiada tradiţională şi olimpiada sportivilor cu dizabilităţi, ce vor avea loc curând la Beijing, vor arăta lumii străvechea istorie şi strălucita cultură ale naţiunii chineze, Zhonghua, vor arăta profilul spiritual al poporului chinez care aspiră spre înălţimi. De 30 de ani, perseverând constant în asigurarea şi îmbunătăţirea vieţii populaţiei, am ridicat nivelul de trai al poporului chinez. Din 1978 până în 2007 veniturile de care dispunea populaţia urbană au crescut de la 343 de yuani la 13.786 yuani, veniturile medii nete ale ţăranilor au crescut de la 134 yuani la 4.140 de yuani; învăţământul obligatoriu de 9 ani este, în esenţă, generalizat; analfabetismul în rândurile adulţilor este în linii mari eliminat; au fost în întregime exceptaţi de la plata diverselor taxe şi costuri de şcolarizare elevii din mediul rural aflaţi în stadiul învăţământului obligatoriu; numărul global al studenţilor care frecventează cursurile în diverse unităţi de învăţământ superior depăşeşte 27 de milioane; coeficientul de promovare în învăţământul superior a atins 23%; cadrul sistemului asigurărilor sociale se află în faza incipientă de constituire; asistenţa medicală, asigurarea locurilor de muncă şi alte probleme ce ţin de viaţa populaţiei sunt pe cale să-şi găsească treptat rezolvarea. În anii din urmă, în mediul urban au fost angajaţi în câmpul muncii mai mult de 10 milioane de oameni în medie pe an. Populaţia săracă de la sate a scăzut de la 250 milioane în 1978, la aproximativ 15 milioane în 2007. Traiul populaţiei a înregistrat saltul istoric de la lipsa mâncării şi îmbrăcămintei la o viaţă în general decentă. Concomitent cu înregistrarea acestor realizări, noi ne dăm seama, de asemenea, cu luciditate, că Republica Populară Chineză continuă să fie cea mai mare ţară în curs de dezvoltare din lume, având o populaţie numeroasă, o bază de pornire slabă şi o dezvoltare foarte neechilibrată. China trebuie să mai parcurgă un drum lung pentru care este necesar ca generaţie după generaţie, de-a lungul multor ani, să trudească din greu pentru a înfăptui, în linii mari, bunăstarea, pentru a face ca întregul popor chinez să se bucure în comun de prosperitate, astfel ca cele 1.300 de milioane de oameni să ducă o viaţă fericită. Dezvoltarea rapidă a Chinei din ultimii 30 de ani s-a bizuit pe reformă şi deschidere. Dezvoltarea în viitor a Chinei trebuie să se bazeze, de asemenea, pe reformă şi deschidere. Luând drept punct de pornire aniversarea a 30 de ani de la lansarea reformei şi deschiderii, vom transpune în viaţă concepţia despre dezvoltarea ştiinţifică, vom păşi înainte, fără vreo abatere, pe drumul măreţ al reformei şi deschiderii, vom continua să milităm pentru construirea societăţii bunăstării decente şi, apoi, mai departe, pentru realizarea în linii mari a bunăstării. Doamnelor, Domnilor prieteni, Astăzi, lumea se află în procesul unor mari prefaceri, al unor mari reaşezări. Pacea şi dezvoltarea continuă să fie principalele teme ale epocii. Obţinerea păcii, înfăptuirea dezvoltării, promovarea cooperării au devenit curentele majore ale epocii. În situaţia mondială de astăzi, în care drumul lumii spre multipolaritate este ireversibil, globalizarea economiei se dezvoltă în profunzime, revoluţia ştiinţei şi tehnicii avansează rapid, perspectivele şi destinul Chinei sunt legate laolaltă din ce în ce mai strâns cu perspectivele şi destinul lumii. China este un stat care iubeşte cu ardoare pacea. Naţiunea chineză a preţuit dintotdeauna mai mult ca orice pacea, de-a lungul istoriei a considerat ceea ce cei din bătrâni au descris drept "toate ţările s-au bucurat împreună de linişte" şi "pacea domnea deplin sub bolta cerească", acestea fiind tărâmurile ideale cele mai nobile. În epoca modernă poporul chinez a îndurat îndeajuns oprimările şi umilinţele impuse de puterile străine şi, trecând prin îndelungate tulburări şi războaie, îşi dă seama cu atât mai mult cât preţuieşte pacea. Noi vom păşi şi în viitor, fără a şovăi vreodată, pe calea dezvoltării paşnice, vom respecta dreptul popoarelor de a-şi alege ele însele drumul dezvoltării, nu ne vom amesteca în treburile interne ale altor state, nu vom impune altora propria noastră voinţă, ne vom îndrepta eforturile spre rezolvarea paşnică a litigiilor internaţionale, vom promova o politică de apărare defensivă, nu vom practica niciodată hegemonismul, nu vom recurge niciodată la expansiune. China este şi va fi o forţă fermă în apărarea păcii în lume. China este o ţară ce preţuieşte principiile beneficiului reciproc şi avantajelor egale. Noi vom promova cu consecvenţă, fără vreo abatere, strategia proprie politicii de deschidere care presupune avantaje egale şi câştiguri reciproce, vom persevera în extinderea accesului pe pieţe conform normelor general valabile privind comerţul internaţional şi, concomitent cu realizarea dezvoltării ţării noastre, vom avea în vedere interesele legitime ale partenerilor, cu deosebire ale ţărilor în curs de dezvoltare, vom sprijini comunitatea internaţională să ajute ţările în curs de dezvoltare să-şi fortifice capacitatea proprie de dezvoltare, să îmbunătăţească traiul populaţiei, vom sprijini perfecţionarea sistemelor comercial şi financiar internaţionale, promovarea liberalizării comerţului şi investiţiilor, vom sprijini ţările lumii ca împreună să prevenim riscurile financiare şi să protejăm siguranţa energiei, vom persevera în reglementarea corespunzătoare a fricţiunilor economico-comerciale prin consultări şi cooperare, vom determina ţările lumii ca în comun să ne bucurăm de oportunităţile de dezvoltare, ca împreună să facem faţă diferitelor provocări. China este o ţară ce năzuieşte ca omul să trăiască în armonie cu natura. Terra este grădina noastră comună pe care se bizuie însăşi existenţa omenirii. Intensificarea protecţiei mediului ambiant, reacţia la schimbările climatice reprezintă responsabilitatea comună a statelor lumii. Noi vom persevera fără vreo abatere în promovarea civilizaţiei ecologice: plasăm construirea unei comunităţi ce economiseşte resursele, ce este prietenă cu mediul ambiant pe o poziţie de frunte în strategia industrializării şi atingerii bunăstării; intensificăm descoperirea şi extinderea tehnicilor ce economisesc energia, tehnicilor ce protejează mediul ambiant şi tehnicilor ce regenerează energia; reducem emisiile de gaze cu efect de seră, întărind protecţia ecosistemului; încurajăm cooperarea internaţională ce vizează domeniile mediului şi schimbărilor climatice; încurajăm realizarea unei dezvoltări a omenirii care să continue în veci. Doamnelor şi domnilor prieteni, Există o zicală: "Dacă dorim să avem mai multe flori de trandafir, trebuie să plantăm şi mai mulţi butaşi de trandafiri." Aruncând o privire în trecut, butaşii prieteniei sino-române, plantaţi şi îngrijiţi cu migală de conducătorii şi popoarele celor două ţări, şi-au înfipt adânc rădăcinile şi îşi etalează bogatele coronamente, dând roade după roade. Aruncând o privire spre viitor, prietenia şi colaborarea dintre China şi România vor genera neapărat, din nou şi din nou, vitalitate şi vigoare, mergând în întâmpinarea unui orizont şi mai frumos. Haideţi să ne dăm mâinile şi împreună, neobosiţi, să depunem eforturi pentru consolidarea şi întărirea prieteniei tradiţionale dintre China şi România, să adâncim şi să dezvoltăm colaborarea multilaterală sino-română, să promovăm nobila cauză a păcii şi dezvoltării omenirii! Mulţumesc tuturor. (Aplauze îndelungate în sală.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate colege şi stimaţi colegi, Cred că sunteţi de acord că domnul preşedinte Jia Qinglin ne-a prezentat astăzi o sinteză deosebită, în primul rând, a evoluţiei economice, sociale, culturale din China din ultimii 30 de ani, progrese cu adevărat remarcabile care s-au regăsit, în final, într-o viaţă nouă, mai bună, pentru poporul chinez. De asemenea, putem spune, fără să greşim, că relaţiile noastre au un trecut mult mai îndepărtat, pentru că anul viitor vom împlini 60 de ani de relaţii diplomatice. Relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă au fost realizate încă din 1949. Deja avem un program împreună, o serie de manifestări cu totul deosebite, atât în România, cât şi în China. Trebuie să fim de acord cu domnul preşedinte Jia Qinglin că în toată această perioadă s-a reuşit dezvoltarea unor contacte permanente la nivel politic înalt, s-a reuşit o dezvoltare puternică a cooperării, a colaborării nu numai economice, ci şi culturale şi sociale, iar în ultimii 17 ani, prin vizitele frecvente la nivel de şefi de stat, de prim-miniştri, de şefi de departamente, de delegaţii la diferite niveluri, o bună cunoaştere a realităţilor din China, prin participarea noastră, sau din România, prin participarea delegaţiei chineze, dar toate, împreună, au pus câte un pilon la consolidarea acestei prietenii, cu totul de excepţie, dintre poporul român şi poporul chinez. Mă bucură că perspectivele sunt cu totul deosebite. Aş vrea să vă amintesc un episod, mi-aduc aminte cu mare satisfacţie de toamna anului 1992, când România se afla, practic, în incapacitate de plăţi, cu numai 20 de milioane de dolari în vistieria ţării, în prag de iarnă, după Guvernul Stolojan, în timp ce costul unei ierni de patru-cinci luni costă cel puţin un miliard şi jumătate de dolari, şi cu toate apelurile mele şi ale preşedintelui Ion Iliescu, atunci să ştiţi că, în final, un singur stat ne-a ajutat direct, statul chinez, printr-o sursă financiară pe care ne-a pus-o la dispoziţie temporar... (aplauze în sală) ...reuşind să depăşim o perioadă foarte dificilă, grea - şi perioada aceea era teribilă -, dar iată că prin colaborare, prietenie, cum se spune la noi, la români, dar şi la poporul chinez: "Prietenul la nevoie se cunoaşte."... Şi s-a cunoscut, să ştiţi, din plin! Iată, şi acum, la Jocurile Olimpice, vreau să vă spun că din descrieri, cel puţin, satul olimpic al României arată superb. Lotul olimpic a fost invitat cu mult timp înainte pentru a se acomoda, astfel încât să poată face o figură frumoasă la Jocurile Olimpice care vor fi deschise oficial, dacă nu mă înşel, la 8 august anul curent. De asemenea, România a fost invitată la Expoziţia mondială care va avea loc la Shanghai în 2010. Peste toate acestea se înscrie dorinţa celor două popoare, prin instituţiile reprezentative la nivel prezidenţial, la nivel guvernamental, în plan parlamentar, de a continua contactele, de a dezvolta cooperarea, de a reuşi să facem un salt şi mai puternic, în special în plan economic, pentru că atrage după sine toate celelalte. Suntem astăzi la 2,5 miliarde de dolari, dar cu un dezechilibru al balanţei comerciale. Cu prilejul acestei vizite, s-a semnat la nivelul miniştrilor de comerţ o înţelegere care deja înseamnă un pas înainte pentru reechilibrarea balanţei comerciale dintre România şi China. Este numai un început. Senatul României - i-am spus-o astăzi domnului preşedinte Jia Qinglin - doreşte adâncirea cooperării la nivelul celor două instituţii, între Comitetul Naţional al Conferinţei Consultative Politice a Poporului Chinez şi Senatul României, inclusiv cu Adunarea Naţională Populară Chineză, care, la nivelul conducerii preşedintelui, ne-a vizitat pentru prima oară la acest nivel în anul 2006. De asemenea, cred că sunteţi de acord cu mine să-i mulţumim domnului preşedinte pentru sinteza, foarte bine conturată, de date care configurează stadiul actual unde se află China din punct de vedere economic, din punct de vedere social şi cultural. Sigur, o sinteză pe una, două pagini, dar bine redată, şi cred că este impresionant pentru toţi acest mesaj de pace şi prietenie adresat de poporul chinez, de instituţiile statului în perspectiva anilor care urmează. Cu aceste gânduri, daţi-mi voie să-i mulţumesc domnului preşedinte Jia Qinglin, în numele meu şi al dumneavoastră, pentru frumoasa alocuţiune rostită în faţa Senatului României. Mulţumim, domnule preşedinte. (Aplauze îndelungate în sală). Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile. (Rumoare în sală).
		Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind loialitatea cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale faţă de România şi statul naţional unitar român. Este o propunere legislativă. Se susţine? Nu se susţine. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul senator Eckstein, doamna senator Norica Nicolai... Vă rog să vă ocupaţi locurile, stimaţi colegi. Doamna senator Norica Nicolai, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
		Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, luat în dezbatere în 22 aprilie 2008, este un raport de respingere pentru că, în opinia noastră, propunerea legislativă încalcă convenţiile internaţionale la care România este parte şi o serie de prevederi constituţionale, dintre care aş enumera numai una singură, aceea a articolului 4 alin. (2) din Constituţie, care interzice crearea de discriminări pe diverse motivaţii. Pentru aceste motive, vă supunem votului un raport de respingere, cu menţiunea că legea are caracter de lege ordinară.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Sunt luări de cuvânt? Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul. Ce să vă fac, domnule senator Funar, dacă nu doriţi să luaţi cuvântul? Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abţine? Raportul a fost adoptat cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi o abţinere. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2008 pentru schimbarea titularului dreptului de administrare a unor imobile şi pentru luarea unor măsuri de reglementare a situaţiei juridice a acestora. Comisia raportoare este tot Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Din partea Guvernului, domnul secretat de stat Ervin Zoltán Székely. Aveţi cuvântul. Microfonul 9.
		Domnul Székely Ervin Zoltán - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Principala operaţiune juridică dispusă de acest text normativ este transmiterea dreptului de administrare asupra mai multor imobile aflate în domeniul public şi, respectiv, privat al statului, privind Institutul "Ana Aslan", precum şi investiţiile şi dotările aferente acestora, de la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului de Stat RA-APPS la Ministerul Sănătăţii Publice. Motivul este acela de a administra, conform destinaţiei, acest imobil. Având în vedere că este vorba despre o unitate de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii Publice este instituţia abilitată să administreze acest imobil, şi nu RA-APPS. Vă mulţumesc.
		În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Ofer microfonul 7 doamnei senator Norica Nicolai, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog. Aveţi cuvântul.
		Doamna Norica Nicolai: Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport favorabil, cu un amendament cuprins în anexă, parte integrantă din acest raport. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a considerat că această decizie este una oportună, pentru că imobilele care au fost destinate asigurării sănătăţii publice trebuie să fie administrate de un for care are aceeaşi preocupare, ca atare acţiunile de oportunitate au justificat emiterea acestei ordonanţe. Fac precizarea că amendamentul este unul de ordin tehnic, juridic. Vă rog, domnule preşedinte, să îi solicitaţi iniţiatorului un punct de vedere, sper că acesta va fi favorabil.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Sunteţi de acord cu amendamentul?
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Sunt de acord.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Ion Moraru.
		Domnul Ion Moraru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu am o singură întrebare. Vă rog, domnule preşedinte, să îngăduiţi ca reprezentantul Guvernului să ne spună cum sunt administrate în prezent aceste imobile. Dumnealui a spus că dacă vor trece într-un alt loc vor fi administrate conform obiectului de activitate. Acum cum sunt administrate?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog. Microfonul 9.
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Şi în acest moment Institutul "Ana Aslan" este coordonat de Ministerul Sănătăţii Publice. În ceea ce priveşte administrarea imobilelor, cred că un reprezentant al RA-APPS-ului ar putea să dea detalii, dar noi credem că pentru a unifica managementul instituţiei şi managementul bunurilor imobilelor respective este necesară această ordonanţă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt intervenţii. Nu mai sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul, cu un amendament existent în anexă. Cine este pentru? Mulţumesc. Am înţeles că au semnat prezenţa 82 de colegi. Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi. 18 voturi împotrivă. Mulţumesc. Cine se abţine? 5 abţineri. Mulţumesc. Raportul cu amendamente a fost adoptat de plenul Senatului cu majoritate de voturi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Cine este împotrivă? 21 de voturi împotrivă. Mulţumesc. Cine se abţine? 9 abţineri. Mulţumesc. Proiectul de lege a fost adoptat cu 52 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 9 abţineri. Sunt colegi prezenţi în sală care nu au votat încă.
		La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor şi are raport de respingere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ion Mihai Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa din 12 februarie 2008 Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a hotărât cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, adică 6 voturi pentru şi două abţineri, să adopte raport de respingere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Sunt trei proiecte de lege... Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă la proiectul de lege înscris la punctul 20 din ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Cine este împotrivă? Mulţumesc. Niciun vot împotrivă. Cine se abţine? 3 abţineri. Mulţumesc. Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere a fost adoptat, pe cale de consecinţă proiectul de lege a fost respins.
		La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea alineatului (3) al articolului 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Acest proiect de lege are raport de respingere. Domnule vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, vă consult dacă doriţi să adăugaţi ceva suplimentar.
		Domnul Ion Mihai Dumitrescu: Nu, domnule preşedinte de şedinţă. Ceea ce doresc să spun este că avem raport de respingere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nefiind intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Cine este împotrivă? Niciun vot împotrivă. Se abţine cineva? O abţinere. Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă este adoptat de plenul Senatului, pe cale de consecinţă proiectul de lege este respins.
		La punctul 22 din ordinea de zi este Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune nr. 41/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Domnule senator, vă rog.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acest punct a mai fost pe ordinea de zi, dar s-a cerut, atât din partea iniţiatorilor, cât şi din partea celor ce au condus şedinţa plenului Senatului, să fie prezenţi şi reprezentanţii Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Aş dori, cu acordul dumneavoastră, să discutăm acest proiect de lege atunci când vor fi prezenţi în plen, pentru că...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă supăraţi. Este identitate de raţiune. Am respins până acum două proiecte de lege, ultimele două voturi date. Deci era corect să adoptăm aceeaşi soluţie pentru dezbaterea celor trei proiecte de lege. Nu putem adopta altă procedură. Nu este corect.
		Domnul Gheorghe David: Domnule preşedinte, îmi daţi voie?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog.
		Domnul Gheorghe David: Domnule preşedinte, eu fac parte dintre iniţiatori şi cred că pot să mă refer la ceea ce...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: În momentul de faţă, Senatul nu este sesizat de dumneavoastră, ci de către Camera Deputaţilor.
		Domnul Gheorghe David: Senatul este Cameră decizională şi nu avem probleme de aprobare tacită. Este şi stenograma.... a cărei dată nu o ştiu...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Domnul Gheorghe David: ...iar ceea ce dorim în calitate de iniţiatori este ca acest proiect de lege să fie discutat atunci când vor fi prezenţi şi reprezentanţii Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Vă rugăm să aprobaţi acest lucru.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Nu vă supăraţi, suntem în Parlament şi trebuie să adoptăm aceeaşi poziţie faţă de toate legile pe care le dezbatem. Suntem în cvorum. Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. În conformitate cu Regulamentul Senatului, nu puteţi face o astfel de cerere.
		Domnul Ion Mihai Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, a hotărât să adopte un raport de respingere şi să prezinte spre dezbaterea plenului Senatului proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Cine este împotrivă? 7 voturi împotrivă. Mulţumesc. Cine se abţine? 3 abţineri. Cu 72 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 3 abţineri, raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă este adoptat de plenul Senatului, pe cale de consecinţă proiectul de lege este respins.
		Stimaţi colegi, Vă rog să-mi permiteţi să vă aduc la cunoştinţă că, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007; Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, la Tratatul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind asistenţa judiciară în materie penală, semnat la Washington la 26 mai 1999. În situaţia în care apreciaţi că aceste legi conţin prevederi neconstituţionale, aveţi posibilitatea de a sesiza Curtea Constituţională. Vă mulţumesc.
		Trecem la ultima parte a şedinţei plenului Senatului, întrebări, interpelări şi răspunsuri din partea Executivului. Va adresa întrebări domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, de la Grupul parlamentar al PSD, întrebări adresate prim-ministrului şi ministrului agriculturii. Aveţi cuvântul. Microfonul 3.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Consiliile judeţene din Arad au votat la jumătatea lunii aprilie o majorare semnificativă a tarifului la canalizare. Scumpirea tarifului a fost cerută de Compania de Apă Arad, care şi-a motivat solicitarea prin nevoia de acoperire a ratei inflaţiei. Tariful a fost aprobat iniţial de ANRSC. Pentru canalizare, epurare mecanică şi biologică tariful acceptat de ANRSC, şi aprobat de consiliile judeţene, a fost de 2,14 lei, în condiţiile în care cel vechi era de 1,62 lei. Aceasta înseamnă o creştere cu aproximativ 35% mai mult peste rata de inflaţie. Totodată, pentru canalizarea zonei industriale vest din municipiul Arad creşterea a fost de 1 leu, faţă de 0,76 lei cât era iniţial, şi în acest caz creşterea a fost de aproximativ 35%. După cum se poate vedea, creşterea tarifului la canalizare depăşeşte rata inflaţiei. De aceea, vă întreb, domnule prim-ministru, dacă apreciaţi ca justificată acceptarea de către autoritatea naţională a creşterii cu 35% a tarifului pentru această utilitate publică şi dacă nu cumva tocmai această acceptare de către instituţia din subordinea Guvernului este un atentat la buzunarele arădenilor şi ale investitorilor din municipiul Arad. Solicit răspuns în scris şi verbal. A doua întrebare este adresată domnului ministru al agriculturii Dacian Cioloş.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sper că este la fel de scurtă. Aveţi cuvântul.
		Domnul Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu: Mai scurtă. Am primit la cabinetul parlamentar cetăţeni din comuna Păuliş. Oamenii erau nemulţumiţi că nu sunt puşi în posesia suprafeţelor de teren de către comisia locală de fond funciar. L-am contactat pe primarul localităţii, iar acesta mi-a spus că sunt discuţii cu ADS Arad, în speţă cu şeful agenţiei locale care le-a promis restituirea suprafeţei de 169 de hectare, suprafaţă ce ar rezolva nevoile comunei. Nu se cunosc motivele întârzierii punerii în posesie şi nici dacă acest lucru va mai avea loc. De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă şi când se va restitui suprafaţa de 169 hectare, aflată în administrarea ADS Arad, de către comisia locală de fond funciar Păuliş, deoarece există atât hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, cât şi acordul verbal al şefului agenţiei locale. Solicit răspunsul în scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Invit colegii senatori prezenţi în sală să-şi ocupe locurile, deoarece creează sentimentul unei acţiuni de protest stând în picioare.
		Domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM. Aveţi cuvântul. Microfonul 1. Vă rog.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am o întrebare adresată Ministerului Economiei şi Finanţelor, domnului Varujan Vosganian. În baza Hotărârii de Guvern nr. 318/23.04.2004, un număr de 55 de localităţi din judeţul Gorj au beneficiat, la rectificarea bugetară, de sumele alocate judeţului nostru. Vă întreb, domnule ministru, de ce comuna Samarineşti, din judeţul Gorj, nu beneficiază de acelaşi regim ca şi celelalte localităţi, având în vedere situaţia din această comună, şi anume faptul că nu au bani nici pentru salarii. Miercuri se va desfăşura un miting de protest al profesorilor din zonă şi al salariaţilor, pentru că nu-şi pot ridica salariile cuvenite. Vă solicit, domnule ministru, ca localitatea Samarineşti să fie trecută alături de cele 55 de localităţi din judeţul Gorj, să aibă acelaşi regim şi să beneficieze de banii pe care i-aţi repartizat judeţului Gorj.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Domnule ministru, Vă rog să-mi comunicaţi situaţia investiţiilor, în anul 2008, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţul Timiş. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. În judeţul Timiş, oraşul Deta, unităţile de învăţământ nu au primit finanţare pentru proiectele prezentate, având ca obiect, în special, reparaţiile de întreţinere. Printre acestea amintesc Grupul Şcolar "Sfântul Nicolae", atât liceul, cât şi ciclul gimnazial, clasele I-VIII, sala festivă şi atelierul şcolii. În schimb, alte unităţi de învăţământ din judeţul Timiş au primit finanţare pentru toate proiectele prezentate pe anul 2008, spre exemplu oraşul Jimbolia. Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule prim-ministru, dacă şi pentru educaţie finanţarea se acordă tot pe criterii politice şi când se va acorda finanţarea necesară pentru Grupul Şcolar "Sfântul Nicolae" din oraşul Deta? Mulţumesc. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Sever Şter, Grupul parlamentar al PSD, interpelare adresată Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.
		Domnul Sever Şter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea adresată Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, doamnei preşedinte Ingrid Zaarour. Obiectul interpelării: Deşi am intervenit cu alte două interpelări, cazul doamnei Pop Terezia Rodica din Satu Mare nu a fost soluţionat. Evaluatorul susţine că dosarul privind evaluarea imobilului pentru care petenta are dreptul la despăgubiri a fost depus la Comisia centrală pentru acordarea despăgubirilor la data de 28 februarie 2008, însă prin adresa nr. 724.577/4 aprilie 2008, expediată la data de 9 aprilie 2008, adresată doamnei Pop Terezia, susţineţi că evaluatorul nu a depus dosarul. Faţă de acestea, vă rog să-mi comunicaţi dacă aţi primit dosarul de evaluator, când se va emite decizia Curţii centrale, titlul de despăgubire, titlul de plată şi termenul până la care petenta va intra în posesia drepturilor legitime ce i se cuvin. Vă reamintesc că au trecut patru ani de când această persoană încearcă să-şi rezolve această problemă. Aştept răspuns în scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Eugen Mihăescu, Grupul parlamentar al PRM. Aveţi cuvântul.
		Domnul Eugen Mihăescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Interpelarea mea este adresată prim-ministrului Guvernului României, Excelenţa Sa domnul Călin Popescu- Tăriceanu. Având în vedere imaginea dezastruoasă pe care cetăţenii României o au în străinătate, având în vedere bugetul important de care dispune Institutul Cultural Român pentru filialele sale din străinătate - numai la Paris Institutul Cultural Român a beneficiat în anul 2007 de suma de 600 mii de euro pentru cheltuieli administrative şi pentru organizarea de acţiuni -, având în vedere că sumele cheltuite de Institutul Cultural Român, prin încălcarea legii de funcţionare, sunt, în principal, alocate din bugetul de stat, consider că este imperios necesar ca Guvernul să se implice activ în elaborarea unei strategii pentru promovarea României în străinătate prin programe elaborate în cooperare cu Institutul Cultural Român. Institutul Cultural Român are o lege, o autonomie care, iată, se dovedeşte păguboasă, iar acţiunile pe care le finanţează nu ţin cont de demersurile diplomatice ale ţării noastre. Este inadmisibil ca, în plin scandal privind emigranţii de origine română din ţările Europei de Vest, Institutul Cultural Român Paris să finanţeze cu 10.000 de euro Festivalul românesc de jazz şi muzică ţigănească, al cărui organizator, domnul Alin Predoi, directorul RoMusic Production, a fost cercetat în anul 2005 de Police de l'Air et des Frontičres pentru sprijinirea emigrării clandestine şi pentru infracţiunea de spălare de bani. Nu este prima dată când Institutul Cultural Român se implică în activităţi de promovare a minorităţilor din România. Este un demers care îşi are mai degrabă rolul în interiorul ţării şi mai puţin în afară, unde ţara noastră are deja un prost renume - datorat în bună parte tocmai unei anumite minorităţi - şi este mai puţin cunoscută pentru valorile sale. Institutul Cultural Român, sub preşedinţia domnului Horia Roman Patapievici, este mult prea preocupat să promoveze arta românească actuală şi, implicit, anumiţi artişti. Această aşa-zisă politică s-a dovedit prea puţin utilă României şi imaginii sale în străinătate. De aceea, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeţi ce credeţi că va întreprinde Guvernul pentru o mai bună utilizare a banului public, pentru construirea unei imagini corecte şi favorabile, care să permită evitarea impunerii la Bruxelles a unei legislaţii care să dezavantajeze cetăţenii români. Doresc răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator, domnule academician.
		Stimaţi colegi, Înainte de a oferi cuvântul domnului senator Aurel Ardelean, care are de formulat o interpelare adresată domnului prim-ministru - şi îl invit la microfonul 2 -, vă rog să-mi permiteţi, având în vedere că şedinţa Senatului este publică şi am observat că asistă la dezbaterile noastre un grup de tineri studenţi, să spun că, potrivit dreptului de control pe care îl are Parlamentul asupra Executivului, senatorii au dreptul să formuleze întrebări, interpelări şi, de asemenea, să formuleze moţiuni simple sau moţiuni de cenzură împotriva Guvernului. În şedinţa de astăzi sunt prezenţi un număr restrâns de senatori, cei care au formulat întrebări şi interpelări la adresa reprezentanţilor Executivului. Aveţi cuvântul, domnule senator Aurel Ardelean, reprezentant al Grupului parlamentar al PRM.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Domnule prim-ministru, În Programul de guvernare 2005-2008, Capitolul 21 - "Politica privind susţinerea tinerei generaţii", se menţionează următoarele aspecte: "În următorii ani, Guvernul şi autorităţile publice locale vor trebui să facă un efort mai consistent pentru a-şi corela şi armoniza programele, prin aplicarea unor politici publice cu un impact social şi educaţional în rândul tinerilor, pentru a facilita tranziţia acestora într-o societate aflată într-o permanentă schimbare şi în vederea realizării unui echilibru între generaţii." În cadrul subcapitolului "Prevenirea criminalităţii", Programul de guvernare menţionează faptul că, pe fondul creşterii numărului de tineri implicaţi în săvârşirea de infracţiuni, Guvernul României va aplica o strategie care să urmărească cu prioritate: "aplicarea unui plan naţional privind tinerii proveniţi din centre instituţionalizate care au împlinit 18 ani, în scopul reinserţiei lor sociale, formării profesionale, încadrării într-o instituţie de învăţământ preuniversitar sau universitar." Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi, la nivelul judeţului Arad, câţi tineri au beneficiat de aceste prevederi ale Programului de guvernare. Mulţumesc. Solicit răspuns în scris. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfonul central sau la microfonul 2 pe domnul senator Carol Dina, reprezentant al Grupului parlamentar al PRM.
		Domnul Carol Dina: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată prim-ministrului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu. În judeţul Galaţi unele societăţi comerciale sunt alimentate cu energie electrică provenită din import, din Republica Moldova. Am fost sesizat că parametrii calitativi ai energiei electrice nu corespund, existând situaţii când diferenţele faţă de standardele specifice sunt de peste 10%. Această situaţie a creat numeroase opriri ale proceselor tehnologice, compromiterea produselor în curs de execuţie, precum şi deteriorarea aparatelor de măsură şi control. Vă rog, domnule prim-ministru, să dispuneţi analiza acestei situaţii, iar cu privire la măsurile stabilite solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Domnule senator Gheorghe Funar, dacă doriţi să formulaţi întrebări sau interpelări, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am două întrebări. Prima adresată domnului Ludovic Orban, ministrul transporturilor. După cum ştiţi, contractul încheiat de Guvernul Adrian Năstase cu firma "Bechtel" s-a făcut fără licitaţie. De fapt, contractul a fost făcut de americani cu mimarea respectării legislaţiei româneşti, respectiv cu încălcarea inclusiv a Legii nr. 500/2002. Nu a fost stabilit nici măcar costul Autostrăzii "Transilvania". Se pare că s-au plătit ilegal sume uriaşe pentru lucrări neexecutate. Dumneavoastră, domnule ministru, cunoscând aceste lucruri, aţi dispus un control de fond pe această temă. Vă solicit, domnule ministru, rezultatul controlului pe care l-aţi dispus. Cea de-a doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Laboratoarele Uniunii Europene au confirmat că, în anii trecuţi, în loc de vaccinul antipestă s-a folosit apă chioară. Astfel, s-a dat un tun financiar de câteva zeci de milioane de euro, iar ţara noastră a fost eliminată de pe piaţa europeană a cărnii de porc. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi: Cine sunt vinovaţii? Ce măsuri aţi dispus pentru sancţionarea lor? Din prejudiciul produs, ce sume au fost imputate persoanelor vinovate? Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte de şedinţă, să adresez şi o interpelare premierului Călin Popescu-Tăriceanu. Mulţumesc. Am aflat din presă, respectiv cotidianul "Ziua" din 23 aprilie 2008, că aţi păcătuit în Săptămâna Mare şi aţi dat tainul UDMR, respectiv 107.140 de metri pătraţi pe Bulevardul Unirii din Capitala României, pentru numitul Pászkány Árpád Zoltán, finanţatorul campaniilor electorale ale PD-L şi un cunoscut al preşedintelui Traian Băsescu. Acest cadou care miroase a corupţie şi care va face obiectul unui dosar la Parchet a fost făcut printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa Guvernului din data de 21 aprilie anul curent. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Care a fost urgenţa acestui demers legislativ? Cum şi unde l-aţi găsit pe controversatul om de afaceri Pászkány Árpád Zoltán? Când a avut loc licitaţia pentru terenul respectiv şi care au fost firmele participante la licitaţie? Pe baza cărui temei legal aţi ales firma TriGranit Development Romania, cu sediul în Budapesta, pentru un parteneriat public privat în vederea realizării unui ansamblu imobiliar în Bucureşti? Vă mulţumesc. Solicit pentru toate răspunsuri în scris şi verbal.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Din partea Executivului, dacă sunt prezenţi domnii miniştri sau secretari de stat pentru răspunsuri. Doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, da? Am înţeles că aţi înmânat colegilor senatori răspunsuri.
		Doamna Pásztor Gabriella - secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului: Domnule preşedinte, aveam de oferit răspunsuri, dar domnii senatori nu sunt de faţă: domnii senatori Ştefan Mihail Antonie, Alexandru Pereş şi Ilie Petrescu.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cei trei nu sunt prezenţi, dar am văzut că aţi înmânat răspunsul în scris domnului senator Ardelean.
		Doamna Pásztor Gabriella: Da.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Potrivit Regulamentului Senatului, dacă senatorii nu sunt prezenţi, vă rog să le înaintaţi în scris răspunsurile la întrebări şi interpelări.
		Doamna Pásztor Gabriella: Au fost deja trimise prin fax.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. O seară bună! Domnul secretar de stat Székely Ervin Zoltán.
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Am un răspuns pentru domnul senator Ioan Chelaru.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să-l transmiteţi în scris.
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Am transmis în scris.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mai aveaţi câteva răspunsuri - am înţeles că se solicită amânare - pentru domnii senatori Alexandru Pereş, Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, Teodor Creţu, Aurel Gabriel Simionescu, Daniel Iluşcă, Mihai Ţâbuleac.
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Da.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Atunci veţi da răspunsurile într-o şedinţă viitoare, da?
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Da. Data viitoare.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Nu mai este nimeni prezent. Daţi-mi voie, stimaţi colegi, să declar închisă şedinţa Senatului de astăzi. Mâine-dimineaţă reluăm lucrările în plen la ora 9.30.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 18.20.