Şedinţa Senatului din 12 mai 2008

		Şedinţa a început la ora 15.40. Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Ilie Sârbu şi Pete Ştefan, secretari ai Senatului.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate colege şi stimaţi colegi, Vă propun să începem, conform cutumei, cu colegii care doresc să facă declaraţii politice.
		Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul doamnei senator Liliana Lucia Tomoiagă, din partea Grupului parlamentar al PSD, se pregăteşte doamna senator Viorica Moisuc.
		Doamna Liliana Lucia Tomoiagă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Titlul declaraţiei mele politice este "160 de ani de la Marea Adunare din 3-15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj". Anul acesta, în luna mai, se împlinesc 160 de ani de când pe Câmpia Libertăţii de la Blaj s-a desfăşurat cea mai grandioasă adunare naţională a poporului român din Transilvania. Din secolul al XVIII-lea Blajul devine, prin şcolile sale, cel mai important centru de cultură şi conştiinţă naţională al românilor din Transilvania. Roadele acestui centru de cultură s-au materializat în apariţia conştiinţei naţionale şi a luptei politice inaugurate de Inochentie Micu Klein şi continuate de corifeii Şcolii Ardelene. Inochentie Micu Klein a formulat pentru prima dată, în faţa stărilor medievale învechite ale Transilvaniei, doleanţele politice, economice, sociale şi culturale ale poporului român din Transilvania. El demonstrează că naţiunea română - termen folosit pentru prima dată în accepţiunea modern㠗, ce cuprindea pe toţi fiii, indiferent de clasa socială şi de pretutindeni, este cea mai veche, cea mai numeroasă, cea care munceşte pământul, suportă obligaţiile publice cele mai mari, deci, în conformitate cu dreptul natural, ar trebui să se bucure de libertate şi să conducă treburile acestei ţări. Corifeii Şcolii Ardelene au preluat ideile lui Inochentie Micu Klein şi au demonstrat, cu argumente istorice, lingvistice şi etnografice, justeţea revendicărilor poporului român din Transilvania. Ei şi-au îndreptat atenţia spre sublinierea romanităţii şi continuităţii românilor. Creşterea conştiinţei naţionale a poporului român a creat o stare de spirit revoluţionară în toată Transilvania, la aceasta contribuind, în mare măsură, generaţiile de intelectuali români instruiţi în vestitele şcoli ale Blajului. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea Blajul a fost teatrul unor importante evenimente sociale, politice şi naţionale legate de lupta pentru libertate şi unitate. La Blaj, pe Câmpia Libertăţii, în zilele de 3-15 mai 1848, în prezenţa celor peste 40.000 de participanţi s-a hotărât desfiinţarea iobăgiei şi recunoaşterea naţiunii române din Transilvania ca fiind cea mai numeroasă şi cea mai veche de pe aceste meleaguri. Respingerea de Dieta din Cluj a doleanţelor poporului român afirmate la Blaj a determinat poporul român să se înarmeze pentru lupta de eliberare socială şi unitate naţională. În speranţa că acestui eveniment i se va acorda atenţia cuvenită, vă invit, aşadar, dragi colegi, domnule ministru al culturii şi cultelor, să vă purtaţi paşii spre locurile atât de semnificative pentru Blaj, pentru toată ţara. Prezenţa noastră, fiţi convinşi, va fi omagiul firesc pe care îl aşteptăm în formele lui cele mai cuvenite. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Dau cuvântul doamnei senator Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al PRM, se pregăteşte doamna senator Cornelia Cazacu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
		Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Mă refer, în câteva minute, la o aniversare interesantă, şi anume aniversarea stabilirii relaţiilor diplomatice dintre România şi URSS. În politica externă a României un obiectiv major şi permanent l-a constituit relaţia cu vecinul de la răsărit, Rusia. Indiferent de regimurile care s-au succedat în această ţară, Rusia era percepută drept factorul cu influenţă de mare întindere, chiar de decizie în Europa Centrală şi Sud-Orientală. După Marea Unire, în condiţiile în care regimul bolşevic a rupt unilateral relaţiile diplomatice cu România, guvernele de diferite orientări de la Bucureşti au avut ca preocupare centrală normalizarea relaţiilor cu Moscova. În pofida multiplelor obstacole, pe primul loc aflându-se pretenţiile teritoriale ruseşti privitoare la jumătatea estică a Moldovei şi refuzul de restituire a tezaurului, diplomaţia română a depus mari eforturi ani de-a rândul pentru a ieşi din impas. Întrerupte în 1924, negocierile româno-sovietice au fost reluate, pe alte coordonate, în perioada 1928-1934. Nicolae Titulescu a definit, cu o luciditate remarcabilă, esenţa politicii României faţă de URSS. Citez: "Vecinătatea unui stat cu o suprafaţă de mai bine de patru ori mai mare ca a Europei, excluzând Rusia, impune necesitatea ca statele vecine să adopte fie o politică ostilă, fie una amicală. O a treia cale este de neimaginat. Îşi poate oare permite România luxul unei politici ostile faţă de marele ei vecin, Rusia? Poate crede cineva, în mod serios, că România ar putea găsi un aliat împotriva Rusiei în Occident numai pentru apărarea intereselor româneşti? Să vorbim deschis! Germania? Niciodată. Eu prevăd" - spunea Titulescu - "o revenire la politica lui Bismarck, adică prietenia ruso-germană. În aceste împrejurări, singura noastră politică posibilă faţă de URSS este cea de prietenie." Urmându-şi doctrina, Titulescu a semnat, la 9 iunie 1934, cu omologul său Maxim Litvinov actul de stabilire a relaţiilor diplomatice normale între cele două ţări, act însoţit de un schimb de scrisori în care se spunea că cele două ţări "îşi garantează în mod reciproc respectarea integrală şi deplină a suveranităţii celeilalte părţi şi ele se vor abţine de la orice amestec, direct sau indirect, în afacerile interne şi în dezvoltarea fiecăreia dintre ţări". Era o importantă realizare a diplomaţiei române. Pasul următor a fost decizia Guvernului român de a-l împuternici pe ministrul de externe să semneze un pact de asistenţă mutuală cu URSS. Despre acesta Titulescu spunea: "România are nevoie de un asemenea pact fie că Germania porneşte un război contra URSS, fie că ajunge la un acord cu ea. Mai mult, pactul cu România trebuie făcut la timpul potrivit, altminteri apropierea ruso-germană va avea loc fără noi şi împotriva noastră. Apropierea ruso-germană trebuie, prin urmare, să ne găsească aliaţi cu URSS." Textul Tratatului de asistenţă mutuală cu URSS s-a parafat la Montreux în vara anului 1936 de Litvinov şi Titulescu, după un adevărat maraton diplomatic al ministrului de externe român. În pofida îndepărtării din Guvern a lui Nicolae Titulescu, poziţia de principiu a Guvernului român în raporturile cu URSS nu a suferit modificări. Un moment semnificativ, din acest punct de vedere, s-a petrecut în vara şi toamna anului 1938, când în plină criză cehoslovacă, asumându-şi riscul unei riposte violente din partea lui Hitler, Guvernul a permis survolarea spaţiului aerian românesc cu sute de avioane sovietice spre Cehoslovacia. Ministrul de externe Nicolae 3 Petrescu-Comnen a colaborat permanent în acea vreme cu Maxim Litvinov în speranţa că Cehoslovacia va fi salvată de la dezastru. Este demn de remarcat faptul că, în contextul în care Pactul sovieto-german din 23 august 1939 adusese România în situaţia de izolare politică totală, iar Guvernul român decisese la 28 mai 1940 să meargă pe calea colaborării cu Germania, factorul URSS a avut o pondere specială în preocupările diplomaţiei române. Ministrul de externe demisionar Grigore Gafencu, om politic de anvergură şi cu aversiune declarată faţă de noua orientare a politicii externe româneşti, a fost numit ministru plenipotenţiar la Moscova chiar în ajunul tragediei naţionale din iunie 1940. În aceste condiţii extraordinare el şi-a definit în termeni foarte lucizi misiunea şi obiectivele. Iată ce scrie în raportul din 9 august 1940 către Ministerul de Externe: "Misiunea de aici va avea scopul să înlăture tot ce pare provizoriu, vremelnic şi tranzitoriu în raporturile ruso-române, tot ce întreţine o atmosferă de nesiguranţă prevestitoare de noi schimbări. Trecând peste zguduirile recente, voi urmări ţeluri realiste, mă voi sili să dau raporturilor diplomatice, politice şi comerciale dintre cele două ţări, în aparenţă cel puţin, un contur de statornicie." Toată activitatea lui Gafencu în URSS, reflectată în voluminoasa corespondenţă cu centrala Ministerului de Externe, dovedeşte clarviziune, curaj şi verticalitate. Gafencu n-a ezitat să-i ceară, de repetate ori, lui Molotov retrocedarea "porţiunii de nord a judeţului Dorohoi, care nu a făcut niciodată parte nici din Bucovina, nici din Basarabia. Guvernul român cere stăruitor ca Guvernul sovietic să cerceteze această problemă într-un spirit de dreptate". Desigur, problema raporturilor româno-sovietice este complexă, controversată, are încă multe necunoscute chiar şi pentru specialişti. Am evocat însă acum aceste fapte nu pentru a ţine o lecţie de istorie în faţa dumneavoastră, ci pentru că ele au o actualitate evidentă. De patru ani încerc să desluşesc strategia politicii externe româneşti în capitolul "Relaţiile cu Rusia". Deşi cei doi miniştri care s-au succedat pe scaunul lui Nicolae Titulescu sunt de profesie istorici, n-au înţeles mare lucru din învăţătura ilustrului lor predecesor, ca să nu mai vorbim de diletantismul Preşedintelui României şi al colaboratorilor săi. Lăsând la o parte lipsa de transparenţă a diplomaţiei române, n-am auzit niciodată în acest Parlament o declaraţie cuprinzătoare a vreunuia dintre cei doi miniştri amintiţi, declaraţie care să ne lumineze asupra strategiei MAE - dacă există vreuna! - în relaţiile cu Rusia. După cum am văzut, preşedintele Putin a fost vioara întâi la marea adunare NATO de la Bucureşti. Rusia continuă să deţină controlul în Transnistria şi influenţează determinant mersul lucrurilor în statul comunist numit Republica Moldova, stat de sorginte stalinistă. Ucraina, stat de istorie foarte recentă, oscilează între Rusia şi Occident, stăpânind însă nealterat teritorii care nu i-au aparţinut niciodată, moştenite de la defuncta URSS. Rusia are la degetul mic aprovizionarea micii Europe cu gaze naturale şi alte materii prime. Colaborarea ruso-germană, niciodată abandonată, se dezvoltă pe coordonate noi. Germania este numărul unu în Uniunea Europeană şi întinde mâna Rusiei. Statele Unite fac baze militare în zonele limitrofe Rusiei de vest. Apare firească întrebarea: unde se găseşte România în toată această încrengătură de interese politice, economice şi strategice convergente sau contradictorii? Ar putea constitui cele de mai sus obiectul unei interpelări adresate ministrului afacerilor externe. N-am de gând s-o fac, pentru că la multele interpelări pe care le-am adresat fostului ministru Ungureanu Ministerul Afacerilor Externe a dovedit incapacitatea de a da răspunsuri concrete şi precise, iar prestaţia titularului său - atunci când s-a produs - a fost penibilă şi jalnică. De patru ani încoace, personal consider că Ministerul Afacerilor Externe serveşte interese care nu sunt ale României. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Dau cuvântul doamnei senator Cornelia Cazacu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Neculai Apostol.
		Doamna Cornelia Cazacu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "15 mai - Ziua Internaţională a Familiei". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, În 1993 Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a hotărât ca ziua de 15 mai a fiecărui an să marcheze Ziua Internaţională a Familiei, în speranţa că umanitatea îşi va cunoaşte mai bine problemele legate de familie şi va ajuta statele să răspundă acestora cu ajutorul politicilor globale. Prin urmare, această zi reprezintă o ocazie importantă pentru sensibilizarea cetăţenilor cu privire la problemele cu care se confruntă familia în societatea prezentă, precum şi pentru a promova iniţiative care vin în sprijinul familiei. Familia constituie un segment important al societăţii, socializează individul în vederea funcţionării adecvate a acestuia în interiorul societăţii. De aceea, familia trebuie protejată şi sprijinită, pentru ca membrii familiei să-şi poată asuma, în totalitate, responsabilităţile în cadrul comunităţii şi să respecte prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, declaraţie cu privire la progresul social şi la dezvoltare, ca şi pe cele ale Convenţiei privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor. Nevoile biologice, emoţionale şi economice reprezintă fundaţia unei familii. Familia joacă un rol important în transmiterea tradiţiilor culturale de la o generaţie la alta. Ea acţionează în calitate de componentă educaţională şi întocmai ca o agenţie socio-culturală. Ziua Internaţională a Familiei constă, de fapt, în recunoaşterea importanţei şi valorii familiei în societatea noastră. Piatră de temelie a fiecărei societăţi, familia joacă un rol crucial în influenţarea vieţii noastre în multe sectoare, inclusiv în ceea ce priveşte sănătatea şi bunăstarea proprii fiecăruia. Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Familiei, proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia nr. 47/20 septembrie 1993, este o expresie ce reflectă importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiei, ca şi interesul acesteia faţă de situaţiile specifice pe care le experimentează familiile din întreaga lume. Stimaţi colegi, Trebuie să existe o implicare politică substanţială, care să ducă la aşezarea familiei în centrul procesului de elaborare a politicilor publice, acordându-se o atenţie deosebită schimbărilor de la nivelul structurii familiei, creşterii migraţiei, pandemiei HIV SIDA. Oportunităţile participative pentru femei încurajează democraţia, eficienţa programelor sociale şi creşterea economică, contribuie la reducerea sărăciei. La fel de importante sunt politicile sociale favorabile familiei, politici ce ajută părinţii să stabilească un echilibru între responsabilităţile de la serviciu şi cele de acasă, să menţină raporturi echitabile în cadrul familiilor. Scopul Zilei Internaţionale a Familiei este să întărească egalitatea, să asigure o împărţire egală a responsabilităţilor domestice şi a oportunităţilor de angajare, să sprijine familia în îndeplinirea funcţiilor acesteia. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze în sală.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumim, doamna senator.
		Îl invit la microfonul central pe domnul senator Apostol Neculai, independent, urmează domnul senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.
		Domnul Neculai Apostol: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Am intitulat declaraţia mea politică de astăzi "Programe de dezvoltare economică complexe, competenţe minuscule". Încă din octombrie 2006 am tras un semnal de alarmă referitor la necesitatea reformării mass-mediei publice, în general, a televiziunii naţionale, în particular, semnalând faptul că aceasta nu promovează eficient programele guvernamentale şi cele europene pentru o corectă şi promptă informare a cetăţenilor, subiect asupra căruia am revenit de câteva ori. Mai nou, inclusiv structurile instituţionale ale Uniunii Europene, după ce au constatat că înregistrează probleme de comunicare cu cetăţenii, dezvoltă noi modalităţi, maniere de informare şi prezentare a politicilor şi strategiilor europene. Acum suntem în situaţia în care putem să absorbim fonduri structurale europene, iar mass-media publică, în general, televiziunea naţională, în particular, nu sunt pregătite să informeze cetăţenii asupra oportunităţilor de finanţare rezultate din programele guvernamentale, în special cele aferente Programului naţional de dezvoltare rurală 2007-2013. Cele două emisiuni cu profil agricol pe săptămână sunt total ineficiente ca demers de promovare a oportunităţilor rezultate din acest Program naţional de dezvoltare rurală, pentru prezentarea corectă a reuşitelor, a succeselor care pot conferi încredere şi altor întreprinzători potenţiali. Televiziunea naţională preferă, în schimb, să prezinte experienţe de succes în agricultură denominalizate, gen "Undeva în România", ca şi cum telespectatorul ar fi martorul unui concurs de surprize în care trebuie să ghicească identitatea unei afaceri de succes. Ca obligaţie de informare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are un site profesionist, elaborat şi întreţinut, cu multe trimiteri şi conexări interinstituţionale, cu structurile şi agenţiile din subordine, prezentarea Programului naţional de dezvoltare rurală, "Ghidul solicitantului", etapele axe Lider. Similar, pe site-ul www.infoeuropa.ro există o publicaţie electronică cu o cadenţă lunară, editată de reprezentanţa Comisiei Europene în România, denumită "Satul românesc, sat european", cu o gamă diversă de informaţii destinate locuitorilor din mediul rural, cu exemple concrete de succes, cu argumentarea necesităţii construirii structurilor asociative şi a grupurilor de acţiune locale, cu explicarea unor determinări legate de calificarea profesională, de conceptul de agricultură ecologică, într-un limbaj simplu, pe înţelesul oamenilor. Problema este că nu fiecare român, şi cu atât mai puţin cei din mediul rural, are acces măcar la un calculator care să mai fie şi conectat la internet şi, atunci, sursa de informare pentru cetăţenii din mediul rural rămâne tot televiziunea publică şi radioul public. Or, volumul, diversitatea şi nivelul de profesionalism cu care Televiziunea publică înţelege să-şi alimenteze telespectatorul rural cu informaţiile menţionate sunt insuficiente şi cu mult departe de datoria unui post public în promovarea proiectelor Guvernului României şi ale Uniunii Europene. TVR nu alocă suficient timp, nu are destule emisiuni şi prezentatori competenţi, specializaţi în acest tip de subiecte, nu promovează informaţii legate de reuşitele, de succesele care dovedesc viabilitatea intenţiei de dezvoltare rurală durabilă, exemplele care pot şi trebuie să fie multiplicate. Guvernul României şi, implicit, instituţiile guvernamentale - ministere, agenţii, autorităţi - poartă o importantă răspundere în această situaţie disfuncţională a TVR, pentru că dincolo de informaţiile postate pe site-urile oficiale nu au uzat de prerogativele lor fireşti pentru a-şi achita obligaţia legală de a informa transparent cetăţenii prin televiziunea publică asupra oportunităţilor rezultate din politicile, strategiile şi programele executive naţionale şi europene. Fiind sub autoritatea Parlamentului, apreciez că cele două Comisii pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senatul României şi Camera Deputaţilor, împreună cu Consiliul Naţional al Audiovizualului şi instituţiile guvernamentale, trebuie să reconsidere grila de programe a Televiziunii publice, pentru că aici, la postul public, nu mai este vorba de rating, de audienţă comercială, este vorba de corecta, prompta şi completa informare a cetăţenilor asupra programelor guvernamentale şi europene, pentru că aceste programe guvernamentale şi europene au o importanţă definitorie în susţinerea creşterii economice şi a dezvoltării durabile, scopul final fiind, de altfel, îmbunătăţirea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor României. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc, domnule senator Apostol.
		Dau cuvântul domnului senator Ioan Chelaru, din partea Grupului parlamentar al PSD, urmează doamna senator Verginia Vedinaş, din partea Grupului parlamentar al PRM.
		Domnul Ioan Chelaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Astăzi va fi un alt fel de declaraţie politică. Ea se intitulează "«Prinţul despuiat de către Hristos" - a trăi în a fi". Stimaţi colegi, Suntem în luna mai. În această lună sărbătorile şi pseudosărbătorile se ţin lanţ: începând cu 1 mai, 2 mai, 9 mai - Ziua Independenţei, Ziua Europei, 10 mai şi parcă mai era şi 8 mai până acum câţiva ani. Pe unele le sărbătorim în stradă, pe bulevarde, în parcuri, pe altele ne facem că nu le observăm. Adevărul este că nu poţi rămâne indiferent când vezi că nebunia din viaţa politică a ieşit pe bulevarde sau la televizor, că trăim departe de esenţa omeniei, într-un limbaj necontrolat, într-un absurd democratic sau din ce în ce mai puţin democratic, într-un zbucium dus până la paroxism în această campanie electorală zice-se "blătuită", ca la fotbal sau poate invers. Peste toate acestea s-a petrecut ceva care mi-a domolit toate neliniştile şi mi-a amorţit indignarea oricum neproductivă. Încerc acum să fiu mai liniştit, asemenea unui ochi de apă, dar şi mai lucid, mai calm. Acel ceva care mi-a schimbat perspectiva asupra prezentului, asupra abordării juste a trecutului recent al României mi-a clătit privirea pentru viitor şi m-a revigorat sufleteşte. Acest ceva de natură miraculoasă a fost reîntâlnirea cu biografia şi cu puţinele scrieri ale monseniorului Vladimir Ghica, pe care astăzi îl preţuieşte toată creştinătatea şi de la a cărui trecere din viaţă se împlinesc în această săptămână 54 de ani - 17 mai 1954. "Născut în leagănul princiar al Bizanţului, a învăţat să meargă desculţ printre gâşte şi îngeri într-un sat românesc." Aşa îşi începe Ion Brad poemul dedicat "prinţului leproşilor", adică monseniorul Vladimir Ghica. "Acest mare vagabond apostolic al secolului al XX-lea, născut în mătasea princiară, dar, prin vocaţie, un adevărat slujitor al lui Dumnezeu şi al oamenilor", avea să fie un erou al acţiunilor caritabile şi un artizan al multor convertiri, precursor şi profet al Conciliului al II-lea de la Vatican, semănător al spiritului evanghelic şi ecumenic, un adevărat maestru al vieţii şi al modului în care aceasta trebuie trăită. Vocabularul unei limbi este mult prea sărac pentru a putea descrie măreţia cu care acest om şi-a trăit viaţa. Pentru că nu înţelegem simplitatea şi autenticitatea monseniorului, îl situăm deasupra firescului şi îl numim sfânt, în felul acesta abstractizându-i viaţa, făcându-l, într-un fel, de neatins şi de neurmat. Uităm deseori că deasupra capetelor există mai mult cer decât există pământ sub picioarele noastre, ne acoperim de ignoranţă şi ne lăsăm pradă vieţii noastre rutinate. Uităm să trăim, deşi asta pare că facem, şi chiar suntem intrigaţi dacă aflăm că nu este chiar aşa, dar putem uita de viaţă, de biserică, de Hristos, de Dumnezeu, pe care realitatea noastră le-a transformat în clişee, iar când exemple concrete şi recente se revelează nouă cum mai putem sta atât de adormiţi? Citez: "A-L ignora pe Dumnezeu înseamnă a cultiva incoerenţa.", spunea monseniorul. Câtă incoerenţă mai putem duce, câtă orbire mai putem avea, cum mai putem da sens vieţii noastre, cum putem fi fii ai lui Dumnezeu dacă adesea acţionăm ca nişte fii care şi-au uitat tatăl? Cât mai putem lăsa sufletul deoparte în favoarea orgoliilor noastre? Monseniorul Ghica a făcut din viaţa sa un exemplu de credinţă, iubire şi rugăciune. A reaprins rugăciunea în suflete şi a adus-o în faţa lui Dumnezeu, pe care-L vedea pretutindeni. A bătut la uşa sufletelor cu o voce blândă şi le-a atras cu o dragoste cerească, reuşind să ferească sufletele de biciul rigorii. Era prietenul şi fratele tuturor, indiferent de hramul purtat, era fericit că nu avea altă mângâiere decât aceea de a-i putea consola pe ceilalţi. Reţinut în noiembrie 1952, judecat de un tribunal al Guvernului comunist român în 1953, a murit în beciurile sordide ale Jilavei din cauza torturilor, frigului şi epuizării la data de 17 mai 1954, în vârstă de 80 de ani. Arestat pentru că trăia după alte legi decât cele lumeşti şi pentru că "îl iubea pe Dumnezeu cu toată puterea lui Dumnezeu", a reuşit şi acolo, în închisoare, să deschidă porţile sufletelor şi să ofere alinare tuturor celor care erau în suferinţă. Mulţi oameni veneau să-i încredinţeze disperarea. Îi primea pe fiecare cu afecţiune şi avea darul de a pătrunde în sufletele lor, după cum el însuşi mărturisea: "Cine ştie să vorbească cu Dumnezeu ştie sigur cum trebuie să vorbească săracului, celui gol de Dumnezeu. A vorbi altuia înseamnă să încerci să-i pătrunzi în suflet, iar la acesta ajungi cu cât ştii mai bine să urmezi căile Domnului. Dumnezeu este destul de subtil, destul de puternic pentru a pătrunde pretutindeni. Cei care sunt cu Dumnezeu intră în străfundul sufletului oricui." Mânat de dorinţa de a-i readuce pe toţi cei rătăciţi pe calea lui Dumnezeu, a exercitat o puternică influenţă în toate mediile frecventate şi s-a străduit să promoveze cunoaşterea şi iubirea până la marginea Pământului. Era plin de îndrăzneală, pentru că nu se baza pe el însuşi, nici pe mijloacele omeneşti, ci numai pe conştiinţa existenţei harului în fiinţa sa. "Ceea ce este greu" - spunea el într-o zi - "nu este să Îl găseşti pe Dumnezeu, ci să Îl pierzi, pentru că El se află pretutindeni." Povestea vieţii lui este fascinantă şi totuşi atât de simplă. Într-o zi a lăsat totul: titlu, avere, situaţie, familie, confesiune, pentru a depune triplul jurământ al sărăciei, al castităţii şi al obedienţei, devenind monah. A fost printre puţinii conştienţi că toate religiile arată spre un singur Dumnezeu, aşa că a început cu părăsirea dogmelor eclesiastice tradiţionale şi a sfârşit în dragoste şi veneraţie, în sfinţenie unanim admisă, fiind privit ca un sfânt de ortodocşi şi de catolici. A fost un îndrumător în dreptate şi în iubire de Dumnezeu pentru ţara lui şi pentru întreaga lume civilizată. Oare câţi dintre noi vom putea afirma la sfârşitul vieţii că am murit cu conştiinţa împăcată măcar pentru faptul că am devenit conştienţi de existenţa noastră, darămite de a fi făcut ceva pentru alţii? Prin suferinţele îndurate în arest şi în momentele anterioare acestuia, monseniorul Ghica şi-a dezlegat în totalitate nodurile fricii şi ale neînţelegerii, care restricţionează întreaga noastră existenţă, şi a devenit cu adevărat un om liber. Puţini sunt cei care ştiu să sufere. A şti să suferi este o artă care, ca orice artă adevărată, nu cunoaşte reţete. Trupul îi era încarcerat, însă fiinţa sa era liberă. El însuşi spunea că "nu există închisoare pentru lumea care îl iubeşte pe Dumnezeu". A devenit un om întreg acceptându-şi destinul, a trăit cu integritate şi a fost capabil să răspundă cu creativitate şi compasiune la divizările religioase şi politice ce au afectat lumea de atunci. A pus temeliile numeroaselor spitale destinate bolnavilor şi săracilor atât în ţară, cât şi în afara ţării. A dăruit totul, inclusiv pe sine, celor ce aveau nevoie. Prin acest pelerinaj în viaţă, monseniorul Ghica a transcens mulţimea obişnuită, grămada adormită de oameni, şi a iubit totul din dragoste de Dumnezeu. În panseurile sale scurte - notate pe bileţele mici de hârtie, cu un scris mărunt, atât de mărunt încât au fost greu descifrate de cei care s-au învrednicit să îi ordoneze şi să îi publice textele - monseniorul Ghica menţionează: "Florile ajung să parfumeze însăşi mâna care le striveşte." Tulburătoare sunt aceste gânduri pentru fiecare zi, au virtutea de a ne trezi pe unii şi de a ne aminti că avem suflet şi că îl putem pierde uşor, dar şi că îl putem păstra dacă începem prin cuviinţă, răbdare şi un minim efort de bunătate să privim spre ceilalţi care nu sunt sus, nu sunt bogaţi, nu au putere, nu au şansă. Citez: "La urma urmei, bunătatea nu este decât forma cea mai subtilă şi cea mai suplă a dreptăţii." Şi încă putem lăsa de la noi: dacă multora le este inaccesibilă bunătatea, măcar să aibă decenţa de a nu pulveriza continuu orice început bun. Cred că bănuiţi la cine mă refer. Cât despre idiosincrasia rezolvării şi răzbunării trecutului, după lectura scrierilor lui Vladimir Ghica mi s-a întărit convingerea că ar trebui, mai curând, să ne cinstim şi să ne respectăm martirii, decât obstinaţi şi obsesiv să căutăm călăii. Pentru acestea monseniorul Ghica a avut o reflecţie: "Ce ar fi dacă pe neaşteptate conştiinţa ta ar începe să vorbească cu voce tare şi în faţa tuturor?" Şi eu sunt printre aceia care au convingerea că mulţi dintre cei care şi-au vândut semenii aparatului opresiv, care au condamnat, care au torturat şi chiar au ucis dorm încă liniştiţi în blazarea conştiinţei. Şi, atunci, la ce bun? Credeţi oare că monseniorul Ghica, ca şi părintele Iustin Pârvu de la mănăstirea ortodoxă Petru Vodă aşteaptă să-i răzbunăm? Sângele curs din rănile unui martir a răscumpărat, nu a pătat. El spală, "spală chiar şi ceea ce este de neşters" - am citat -, iar mâinile călăilor sunt în acest fel spălate. În locul urării "Dumnezeu să fie cu voi!", ar fi mai potrivit şi mai folositor să spunem: "Fiţi cu Dumnezeu!", deoarece Dumnezeu este mereu cu noi, în schimb noi nu suntem întotdeauna cu Dumnezeu. Monseniorul Ghica a trăit în lume, dar nu a fost al lumii. El ne-a oferit o mostră din a trăi nu prin a face, ci prin a fi. Dragi colegi, vă mulţumesc pentru atenţie şi, cel puţin în ceea ce mă priveşte, voi repeta în gând rugăciunile Bisericii Catolice din România, care cere lui Dumnezeu harul de a-l ridica pe monseniorul Vladimir Ghica la înălţimea altarelor. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaş, din partea Grupului parlamentar al PRM, va urma domnul senator Gheorghe Funar. Aveţi cuvântul, doamna senator.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi senatori, Vineri, 9 mai 2008, am participat la festivitatea consacrată sărbătoririi Zilei Independenţei, festivitate care a avut loc pe platoul Universităţii Naţionale de Apărare. Conducerea Senatului României a fost reprezentată de vicepreşedintele acestei instituţii, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, care, într-o atmosferă solemnă, a trecut în revistă Garda de Onoare. Au fost prezenţi veterani de război, în haine de sărbătoare şi emoţionaţi de încărcătura momentului şi a aducerilor aminte, şi reprezentanţi ai unor instituţii ale statului român. M-a întristat până la durere puţinătatea atât a instituţiilor prezente, cât şi a celor care le-au reprezentat. Instituţia Preşedintelui României, a celui care este nu numai şeful statului, ci şi comandantul forţelor armate, nu a fost prezentă. Cu o seară înainte avusese loc la Palatul Cotroceni o recepţie dedicată Zilei Europei - lăudabilă acţiune! -, dar am fi ajuns oare să sărbătorim o astfel de zi dacă în zbuciumata istorie eroii noştri nu ar fi roşit cu sângele lor pământul sfânt al patriei? Lor le datorăm, mai întâi, piosul respect şi, apoi, altor evenimente mai mult sau mai puţin contemporane. Au lipsit şi alte instituţii fundamentale ale statului, pe care nu le menţionez, pentru că nici măcar nu are importanţă care sunt acelea. Grav este că la un astfel de eveniment la care în alte state niciun demnitar important nu îşi permite să nu fie prezent sau nicio instituţie nu îşi permite să nu fie reprezentată la noi a fost o jalnică absenţă. Dacă nu era delegaţia Partidului România Mare, situaţia era de-a dreptul inacceptabilă. Niciun partid politic, cu excepţia Partidului România Mare, nu a depus coroane de flori. Guvernul a trimis un singur reprezentant, un consilier al prim-ministrului, care în ierarhia administrativă a instituţiei face parte din eşalonul al patrulea sau al cincilea. Este inadmisibil că ambii şefi ai Executivului au tratat cu atâta dispreţ o zi sfântă din istoria neamului românesc. Îi urmăream pe veteranii de război şi mă dureau dezamăgirea şi revolta lor faţă de modul în care sacrificiul atâtor generaţii şi trecutul nostru de jertfă şi glorie sunt sfidate de aceia care ne conduc destinele. Ne-a pierit seva patriotică, nu mai ştim să ne iubim patria, eroii şi istoria. Cine nu-şi cinsteşte trecutul nu este demn de prezentul şi, mai ales, de viitorul lui! Printr-un asemenea comportament ce le transmitem noi generaţiilor care vin? Ce speranţe să avem că ele vor fi capabile să ducă mai departe destinele acestei ţări şi să îi apere interesele? Sunt întrebări care mă frământă şi prin care mă străduiesc să atrag atenţia că, aşa cum spuneau marii oameni pe care i-a avut acest popor, nu există datorie mai sfântă pe pământ decât iubirea de neam şi de ţară şi respectul faţă de trecutul ei. Vă mulţumesc, domnilor colegi. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului României. Doamnelor şi domnilor senatori, Aşa cum cunoaşteţi, de 90 de ani, imediat după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, liderii extremişti ai etnicilor maghiari din România, sprijiniţi de la Budapesta de iredentismul maghiar, au organizat o mulţime de acţiuni antiromâneşti. Au făcut acelaşi lucru şi în ultimii 18 ani, sprijiniţi de partidele care s-au aflat la putere. După ce au organizat referendumuri locale neconstituţionale pentru a obţine autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc la sfârşitul anului 2006, începutul anului 2007, fiind ajutaţi atunci de către ministrul de interne Vasile Blaga - cel care doreşte să devină primar al Bucureştiului, şi nu al Budapestei, deşi limba maternă îl ajută -, s-a ajuns ca rezultatul acelor referendumuri locale ilegale să fie transmis la organismele europene şi, după scenariul din Kosovo, se solicită de către reprezentanţii organizaţiilor antiromâneşti - în special de către Consiliul Naţional Secuiesc, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania -, cu sprijinul UDMR-ului, la fel ca şi în Kosovo, trimiterea unui raportor. Rămâne de văzut dacă se va face această greşeală din partea celor de la Consiliul Europei şi de la Parlamentul European. Printre ultimele acţiuni, dar nu cele din urmă, organizate de extremiştii maghiari se situează şi cele din zilele trecute, când, profitând de sărbătoarea Rusaliilor la catolici, au organizat o deplasare cu trenul "Nostalgia" a circa 500 de cetăţeni din Ungaria. Pe locomotiva acestei garnituri de tren a fost amplasată stema Ungariei Mari, cu Transilvania inclusă în această stemă. Trenul "Nostalgia" a intrat, ca vodă prin lobodă, pe la Episcopia Bihor. A fost întâmpinat în toate gările în care a oprit de delegaţii ale UDMR-ului, cu pancarte, cu panouri, cu steaguri ale Ungariei Mari. Autorităţile statului român, nici măcar cele locale, nu au opus nicio rezistenţă, nu au avut nicio reacţie. Au luat poziţia struţului. Trenul a oprit câteva minute şi la Cluj-Napoca. Omniprezentul primar Emil Boc de această dată a lipsit. Nu a auzit de subiect, nu a avut nicio reacţie până astăzi. Trenul a ajuns la Miercurea-Ciuc. Cei ce au călătorit cu acest tren, alături de alte mii de participanţi, s-au întrunit la sărbătorile religioase de la Şumuleu Ciuc şi, în cursul zilei de ieri, s-au deplasat în localitatea Ghimeş, la extremitatea de pe vremuri a Imperiului Austro-Ungar, organizând o nouă acţiune antiromânească. În cursul zilei de astăzi participanţii la această deplasare cu trenul "Nostalgia" vor părăsi teritoriul României. Între timp, Preşedintele României, care este garantul respectării Constituţiei şi a legilor statului român, nu a avut nicio reacţie, nici măcar ieri, când a ieşit de la restaurant. Ne aşteptam să-şi amintească de acest subiect. Premierul României, de asemenea, nu a avut nicio reacţie. Nu ne miră faptul că domnul premier Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu tace deocamdată, pentru că, aşa cum ştiţi, liberalii sunt la guvernare împreună cu fraţii lor de la UDMR. Celelalte autorităţi ale statului român, de asemenea, nu au reacţionat. Este regretabil faptul că asemenea acţiuni antiromâneşti nu sunt sancţionate aşa cum prevăd legile statului român, dar şi mai trist este faptul că liderii celorlalte partide politice, exceptând Partidul România Mare, referitor la această temă, au luat poziţia struţului. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc, stimaţi colegi. Am încheiat declaraţiile politice.
		Pentru a putea intra în programul zilei de astăzi, îl voi ruga pe domnul secretar Pete Ştefan să facă apelul. Invit toţi colegii senatori în sală.
		Domnul Pete Ştefan: Apel nominal: - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - absent - Ardelean Aurel - absent - Arion Viorel - absent - Athanasiu Alexandru - prezent - Basgan Ion - prezent - Blaga Vasile - absent - Bobeş Marin - absent - Cazacu Cornelia - prezentă - Câmpeanu Radu Anton - prezent - Cârlan Dan - concediu fără plată - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - absentă - Cioroianu Adrian Mihai - absent - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Creţu Ovidiu Teodor - absent - Cucuian Cristian - absent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - absent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - prezent - Dîncu Vasile - absent - Duca Viorel senior - absent - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovács Péter - absent - Fekete Szabó Andras Levente - prezent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - absent - Frunda György - absent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - absent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Ilaşcu Ilie - prezent - Iliescu Ion - absent - Iluşcă Daniel - delegaţie - Ion Vasile - prezent - Iordănescu Anghel - prezent - Iorga Nicolae - absent - Ioţcu Petru Nicolae - absent - Ivănescu Paula Maria - prezentă - Jurcan Dorel - absent - Loghin Irina - prezentă - Lupoi Mihail - prezent - Mardare Radu Cătălin - absent - Marinescu Marius - absent - Markó Béla - prezent - Mărăşescu Niculae - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - Guvern - Mereuţă Mircea - absent - Mihăescu Eugen - absent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - prezent - Nasleu Ioan - prezent - Neagoe Otilian - prezent - Neagu Nicolae - absent - Németh Csaba - prezent - Nicolae Şerban - absent - Nicolai Norica - prezentă - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario Ovidiu - absent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Panţuru Tudor - prezent - Pascu Corneliu - prezent - Păcuraru Paul - Guvern - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - absent - Pete Ştefan - prezent - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - absent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popescu Dan Mircea - absent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - prezent - Popescu Mihail - absent - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - prezent - Rădulescu Cristache - absent - Rebreanu Nora Cecilia - prezentă - Roibu Aristide - prezent - Sabău Dan - absent - Savu Daniel - absent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - prezentă - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - învoire - Stoica Ilie - absent - Strătilă Şerban Cezar - prezent - Stroe Radu - prezent - Szabó Ilona - prezentă - Szabó Károly Ferenc - prezent - Şerbănescu Verginia - absentă - Şerbu Gheorghe Vergil - prezent - Şereş Ioan Codruţ - absent - Ştefan Viorel - prezent - Şter Sever - prezent - Talpeş Ioan - prezent - Tănăsescu Carmen Felicia - prezentă - Tănăsescu Claudiu - prezent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - prezent - Theodorescu Emil Răzvan - absent - Tîlvăr Angel - absent - Toma Ion - absent - Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă - Tudor Corneliu Vadim - prezent - Ţâbuleac Mihai - absent - Ţîrle Radu - absent - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - delegaţie - Vasilescu Gavrilă - delegaţie - Văcăroiu Nicolae - prezent - Vărgău Ion - absent - Vedinaş Verginia - prezentă - Verestóy Attila - prezent - Vosganian Varujan - Guvern - Vraciu Jan - absent - Zsombori Vilmos - prezent
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.
		Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa. Această şedinţă am început-o cu declaraţii politice. Vă aduc la cunoştinţă faptul că din totalul de 135 de senatori avem 9 colegi absenţi motivat, iar o parte dintre colegi sunt candidaţi în această campanie electorală, fie la consiliul judeţean, fie la primării, şi participă la întâlnirile cu electoratul. Stimaţi colegi, aveţi în faţă ordinea de zi. Vă consult dacă aveţi observaţii asupra ordinii de zi. Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Rog toată lumea să voteze. Cu 52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată. Programul de lucru va fi până la ora 19.30. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votaţi. Cu 51 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
		La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a unor iniţiative legislative. Domnule Puiu Haşotti, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acum două săptămâni, la propunerea colegului nostru, domnul senator Solcanu, plenul Senatului a agreat această propunere, în sensul ca autorii sau cei care solicită dezbaterea în procedură de urgenţă a iniţiativelor legislative să vină în plenul Senatului, să formuleze această solicitare, să ne explice aşa cum face şi Guvernul, de cele mai multe ori, de ce este necesară dezbaterea iniţiativelor legislative în procedură de urgenţă, iar plenul Senatului să aprobe sau să nu aprobe acest lucru. Aprobarea nu se dă dacă nu sunt prezenţi iniţiatorii actelor normative. Aceasta este o chestiune convenită de plenul Senatului acum două săptămâni. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: S-a înţeles foarte bine, nu ştiu care este problema, aşa procedăm.
		Domnul Puiu Haşotti (din sală): Vă cer scuze!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, Trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (6) al articolului 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. Iniţiatorii acestei propuneri sunt din partea Camerei Deputaţilor. Domnule deputat Adrian Moisoiu, aveţi cuvântul pentru a susţine dezbaterea în procedură de urgenţa a actului normativ. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Adrian Moisoiu - deputat: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni senatori, Aşa cum spunea domnul preşedinte, iniţiativa noastră se referă la o modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, alin. (6) art. 7, în sensul că este vorba de acele adeverinţe pe care le au oamenii care între anii 1950 şi 1960, deci la începutul perioadei înscrise în cartea de muncă, au ocupat funcţii de răspundere, au avut salarii mai mari. Aceste adeverinţe nu au putut fi eliberate, deoarece arhiva respectivă a fost deplasată, a fost mutată şi, până în clipa de faţă, sacii aceştia cu arhivă nu au fost deschişi, deci oamenii nu au avut acces la ei. Având în vedere că până acum termenul era de trei ani de zile, ar însemna ca oamenii să fie văduviţi de posibilitatea de a dovedi contribuţia corespunzătoare în perioada respectivă. Rugămintea noastră este de a modifica termenul de la 3 ani la 5 ani, considerând că în perioada aceasta de 2 ani în plus cei de la Arhivele Statului, care au preluat în clipa de faţă documentele, ar putea să le pună la dispoziţie dovezile necesare pentru completarea dosarului de pensie. Vă mulţumesc frumos.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Sunt întrebări? Nu sunt. Stimaţi colegi, Aţi auzit toată argumentaţia legată de solicitarea dezbaterii în procedură de urgenţă a acestei propuneri legislative. Supun votului dumneavoastră aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a propunerii legislative. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri, s-a aprobat dezbaterea actului normativ în procedură de urgenţă. Trecem la solicitarea de a dezbate în procedură de urgenţă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producţie nr. 150/2003. Iniţiatorii sunt prezenţi? Vă anunţ că toţi au fost contactaţi. Li s-a solicitat să fie prezenţi pentru a justifica dezbaterea iniţiativelor legislative în procedură de urgenţă. Nu sunt prezenţi, deci considerăm că nu se justifică această procedură. Trecem la solicitarea de a dezbate în procedură de urgenţă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 373/2004 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt. Deci nu supun la vot aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a propunerii legislative. Trecem la solicitarea de a dezbate în procedură de urgenţă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21.04.2003, cu modificările şi completările ulterioare. Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt. Deci nu supun la vot aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a propunerii legislative. Trecem la solicitarea de a dezbate în procedură de urgenţă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free. Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt. Deci nu supun la vot aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a propunerii legislative. Trecem la solicitarea de a dezbate în procedură de urgenţă Propunerea legislativă privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Herghelii de Stat". Nu sunt prezenţi iniţiatorii pentru a justifica dezbaterea în procedura de urgenţă a propunerii legislative, deci nu votăm. Am aprobat dezbaterea în procedură de urgenţă numai pentru o propunere legislativă.
		Stimaţi colegi, Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006. Invit Comisia economică, industrii şi servicii. Domnule vicepreşedinte Sabin George Cutaş, poftiţi aici. Iniţiatorii sunt prezenţi?
		Domnul Constantin Teodorescu - secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei: Da.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Iniţiator, da? Microfonul 8. Vă rog să vă susţineţi iniţiativa legislativă.
		Domnul Constantin Teodorescu: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvenţe 3600-3800 MHz este iniţiat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei... (Rumoare, discuţii.) Din sală (mai multe voci): Nu suntem aici... Punctul 3... (Rumoare, discuţii.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimaţi colegi, suntem la punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea art. 35 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006. Noi am dezbătut-o. Am crezut că mai sunt ceva intervenţii suplimentare. Comisia economică, industrii şi servicii a prezentat un raport de respingere. Nemaifiind alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Legea are caracter de lege ordinară. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Cu 37 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 9 abţineri, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvenţe 3600-3800 MHz. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională? Doamna senator Norica Nicolai. Vă ajut eu dacă nu aveţi instrumentele necesare.
		Doamna Norica Nicolai (din sală): Domnul senator Szabó va prezenta expunerea de motive.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Szabó? Nu este nicio problemă, de fapt este o mare plăcere să-l avem în mijlocul nostru. Iniţiatorul este, da? Acum aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
		Domnul Constantin Teodorescu: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvenţe 3600-3800 MHz are ca obiective prioritare asigurarea accesului unui număr cât mai mare de utilizatori la infrastructura de comunicaţii electronice în bandă largă, în scopul reducerii digital divide existent între mediul rural şi cel urban, precum şi al celui înregistrat faţă de celelalte state membre ale U.E.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul Szabó Károly Ferenc, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ne va prezenta raportul comisiei. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Szabó Károly Ferenc: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă informez, totodată, că doamna senator Norica Nicolai este preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi nu mai este...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Am înţeles.
		Domnul Szabó Károly Ferenc: Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este favorabil şi aduc aici câteva pasaje pe care le consider semnificative. Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - SA este deţinătoarea licenţei de utilizare a frecvenţelor de radio la care se face referire, deci între 3600 şi 3800 MHz, şi utilizează aceste frecvenţe în scopul transmiterii programelor naţionale de radio şi televiziune. Prin urmare, este necesară eliberarea benzilor între 3600 şi 3656 MHz, respectiv 3700-3756 MHz, în vederea utilizării pentru sisteme BWA Broadband Wireless Access, acces pe suport radio în bandă largă. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, precum şi Comisia economică, industrii şi servicii au transmis avize favorabile. Având în vedere aceste considerente, cu majoritate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât să adopte raport de admitere, cu amendamentul cuprins în anexă. În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Există o anexă cu un amendament.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Guvernul este de acord cu amendamentul?
		Domnul Constantin Teodorescu: De acord cu amendamentul.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Doamna senator Verginia Vedinaş. Microfonul 2.
		Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu m-am putut abţine. Uitându-mă pe această ordonanţă cu care, în principiu, nu am nimic în mod concret, am nişte observaţii pe care simt nevoia să le fac. Mai întâi, constatăm că este o ordonanţă dată pe considerentul unui subiect de drept unui singur beneficiar - Curtea Constituţională s-a pronunţat, în mai multe rânduri, că o lege trebuie să aibă un caracter general, impersonal etc. - şi nu soluţionează cazuri concrete care se referă la un subiect determinat. În al doilea rând, analizând conţinutul şi modul de redactare, cu tot respectul pentru onor Guvernul, nu pot să nu sesizez că se prezintă ca un fel de program, aşa, făcut de un primar dintr-o comună din judeţul pe care îl reprezint eu: "societatea va face în termen de 6 luni", "după eliberare va notifica", "dreptul de... se va acorda"... Nu ştiu. Închei prin a spune că nu este o ordonanţă de urgenţă sau un act normativ care să se încadreze, cel puţin prin modul în care este redactat, în exigenţele unui act normativ pe care trebuie să-l elaboreze Guvernul şi pe care să-l aprobe Parlamentul. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Mai sunt şi alte intervenţii? Nu sunt. Stimaţi colegi... Cine? Domnul senator Athanasiu. Microfonul 3. Mă scuzaţi că nu v-am observat. E puţin mai întuneric în partea aceea a sălii.
		Domnul Alexandru Athanasiu: Am intrat la apă cu campania.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Se mai întâmplă.
		Domnul Alexandru Athanasiu: Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Pe lângă fundamentalele întrebări adresate plenului Senatului de doamna senator Vedinaş, aş mai adăuga un element care cred că este esenţial în judecata Senatului asupra acestei ordonanţe. Actualul Guvern ne-a obişnuit nu doar cu incompetenţa lui, ci ne-a obişnuit şi cu acest mod de tratare a oricărei "relaţii de afacere" printr-un act normativ. Nu vreau să dezvolt aici, deoarece vom dezvolta în alt loc ce se ascunde în spatele acestei ordonanţe, dar vreau să spun în mod răspicat că este inadmisibil ca un Guvern minoritar să invoce urgenţa pentru a-şi rezolva, pe ultimii metri, toate problemele care să-i asigure o liniştită opoziţie de câteva decenii, care vor urma, evident. În mod ferm, Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva acestei ordonanţe care nu fundamentează urgenţa prin niciun text, prin niciun argument, şi supun atenţiei colegilor senatori această practică evident neconstituţională, evident abuzivă, de apel sistematic şi fără niciun fel de fundamentare la ordonanţele de urgenţă. Repet, Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva acestui proiect de lege. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc, domnule senator. Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Stimaţi colegi, În parte, suntem vinovaţi de ceea ce se întâmplă. Atunci când am revizuit Constituţia, deşi au fost discuţii nenumărate, nu am dorit până la urmă să stabilim exact în ce domenii se pot elabora ordonanţele de urgenţă. Aceasta este urmarea. Suntem în faţa unui raport favorabil, cu un amendament admis de comisie, propus de comisie, acceptat de Guvern. Sunt obiecţii la acest amendament? Nu sunt. Mai doriţi să completaţi ceva? Nu. Pe cale de consecinţă, supun votului dumneavoastră raportul favorabil cu acest amendament. Vă rog să votaţi. Rog toată lumea să voteze. Dacă votaţi da, înseamnă că sunteţi de acord cu raportul favorabil cu amendamentul în cauză. Cu 18 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă şi 7 abţineri... Nu s-au pronunţat toţi colegii. Reluăm votul. Stimaţi colegi, vă rog să votaţi. Aşteptăm, pentru că domnul senator Cinteză are o discuţie cu o doamnă care nu ştiu de unde este. Vă rog să părăsiţi sala. Vă rog foarte mult să părăsiţi sala. (Rumoare, discuţii.) Vă mulţumesc. Resupun votului dumneavoastră raportul favorabil cu acest amendament admis. (Rumoare, discuţii.) Vă rog să votaţi. Legea are caracter ordinar. Rog toată lumea să voteze. Stimaţi colegi, trebuie să avem jumătate plus unu din numărul de voturi. Deşi suntem prezenţi, nu votează toată lumea. (Rumoare, discuţii.) Rog secretarii să numere câţi suntem în sală. (Rumoare, discuţii.) Vă rog să luaţi loc, nu vă faceţi probleme pentru noi, vedeţi-vă de treburile dumneavoastră. (Rumoare, discuţii, râsete.) Bun. Rămâne să dăm votul mai târziu.
		Mergem mai departe. Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 referitoare la regimul armelor şi al muniţiilor. Invit Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să prezinte raportul. Este aici domnul Szabó. Iniţiatorul este prezent? Nu este. Domnule secretar Szabó, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
		Domnul Szabó Károly Ferenc: Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 referitoare la regimul armelor şi al muniţiilor, în sensul instituirii unui regim juridic distinct aplicabil armelor neletale de tipul asomatoarelor. Analizând conţinutul propunerii legislative, în prezenţa reprezentanţilor Direcţiei arme, explozivi şi substanţe toxice din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, comisia a reţinut, în esenţă, următoarele concluzii: 1. Prin reglementarea propusă nu se realizează în fapt instituirea unui regim juridic distinct, iar dispoziţiile din proiect, privind regimul procurării, deţinerii şi comercializării acestor arme, nu cuprind diferenţe semnificative faţă de regimul juridic aplicabil conform Legii nr. 295/2004. 2. Potrivit clasificării prevăzute la punctul 3 din anexa la Legea nr. 295/2004, armele de tipul asomatoarelor reprezintă arme neletale cu destinaţie utilitară, iar regimul acestora este complet reglementat în cuprinsul legii. Deci nu este nevoie de o altă reglementare. Adăugarea îmi aparţine, scuzaţi-mă! 3. În conformitate cu modificarea propusă de iniţiatori, categoria de arme şi muniţii neletale ar cuprinde exclusiv armele de tipul asomatoarelor şi muniţia aferentă acestora, fiind excluse din această categorie toate celelalte arme şi muniţia destinată unui scop utilitar sau pentru agrement, precum şi armele vechi. 4. Completarea propusă la art. 3 nu se încadrează tematic în obiectul de reglementare al acestui articol, întrucât aceasta instituie Inspectoratul General al Poliţiei Române drept autoritatea competentă care exercită controlul privind deţinerea, portul, folosirea, precum şi operaţiunile cu arme şi muniţii, în timp ce normele propuse au ca obiect instituirea unor reguli privind deţinerea şi folosirea armelor neletale de tipul asomatoarelor de către persoane fizice şi juridice. Nu ştiu dacă am fost înţeles suficient.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu, dar dacă nu mai aveţi...
		Domnul Szabó Károly Ferenc: Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, iar Consiliul Legislativ şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au transmis avize negative. Având în vedere aceste considerente, comisia a hotărât să adopte raport de respingere.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Dacă mai aveţi, vă ascultăm în continuare.
		Domnul Szabó Károly Ferenc: Mă scuzaţi că am citit aşa de mult, dar a trebuit să clarificăm un subiect important.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mi se pare corect. Da. Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, suntem în faţa unui raport de respingere. Vă rog, la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Propunerea legislativă are caracter organic. Rămâne să dăm votul mai târziu. Sper să mobilizăm oamenii, în caz contrar munca comisiilor este de pomană, întrucât propunerea legislativă se adoptă tacit.
		Trecem la punctul 6, Proiectul de lege privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Legea are caracter organic. Avem raport comun întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Dau cuvântul doamnei secretar de stat Kibedi Katalin - microfonul 10 -, pentru susţinerea proiectului de lege. Aveţi cuvântul.
		Doamna Kibedi Katalin Barbara - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, Deşi Parlamentul României a adoptat mai multe acte normative menite să asigure caracterul reparator pentru persoanele care au fost condamnate pentru lupta lor în rezistenţa anticomunistă, prezentul act normativ se impune având în vedere că acele reparaţii erau dependente de solicitările făcute de fiecare persoană şi supuse analizei unei autorităţi administrative sau instanţei. Prezentul act normativ doreşte să şteargă acele condamnări politice, înşiruind acele infracţiuni pentru care... şi care sunt evidente condamnări de natură politică şi, în acest sens, să asigure cel puţin o măsură reparatorie morală. De asemenea, pentru acele cazuri în care din practică s-a întrevăzut că nu s-a asigurat şi o reparaţie materială suficientă pentru acele persoane, prezentul act normativ vine să suplinească acele neajunsuri şi să permită persoanelor în cauză sau moştenitorilor acestora să li se asigure şi reparaţiile materiale suficiente. De aceea, în condiţiile în care şi de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări raportul a fost unul favorabil, rugămintea noastră este de a vota acest proiect de act normativ. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Vă rog, dintre cei doi preşedinţi cine prezintă? Doamna Norica Nicolai, vă ascultăm. Doamna preşedinte Norica Nicolai, vă rog să prezentaţi raportul celor două comisii. Sau domnul Frunda. Domnul Frunda, vă rog.
		Domnul Frunda György: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Suntem de acord cu cele susţinute de doamna secretar de stat. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, în şedinţă comună, au studiat şi au adoptat un raport de admitere, cu majoritate de voturi. Am aprobat şi câteva amendamente. După o analiză foarte exactă a avizului dat de Consiliul Legislativ şi din cauză că la art. 2 lit. b) noi introducem şi un decret-lege din 1941, cu toate că proiectul de lege se referă la condamnările politice din perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru clarificarea textelor de lege şi pentru armonizarea acestora reprezentanţii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi ai Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi propun plenului retrimiterea la comisii pentru o ultimă cizelare a acestui proiect. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Cu toată aprecierea, domnule senator, vă atrag atenţia că astăzi este ultima zi, deci nu îşi are rostul o astfel de propunere. Vă rog, la dezbateri generale sunt intervenţii?
		Domnul Frunda György: Suntem Cameră decizională, domnule preşedinte. Potrivit art. 75 alin. (1) şi art. 88 alin. (8.2) din regulament, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 25 octombrie 2005, proiectul de lege urmează a fi dezbătut de Senat în calitate de Cameră decizională. Deci nu este niciun fel de problemă, nu este ultima zi.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, cred că este o greşeală. Nu ştiu ce aţi hotărât şi ce aţi scris în final, dar, deocamdată, acest proiect de lege nu a fost la Camera Deputaţilor. Doamna Kibedi, nu s-a discutat la Camera Deputaţilor. Acolo aţi trecut dumneavoastră dintr-o greşeală. Deci suntem primă Cameră sesizată...
		Domnul Frunda György: Aşa este trecut, într-adevăr. Vă cer scuze că am citit greşeala redactată de către altcineva. Cu atât mai mult se impune corectarea acestei greşeli, n-o putem lăsa aşa.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, e ultima zi. După ce au trecut cele 60 de zile, azi e ultima zi. Deci, pe cale de consecinţă, proiectul de lege va fi trimis la Camera Deputaţilor.
		Domnul Frunda György: Noi zicem că Senatul este Camera decizională, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Puteaţi să spuneţi acum două luni şi să trimitem proiectul de lege la Camera Deputaţilor. O spuneţi după ce l-aţi ţinut în comisii trei luni... Este de-a dreptul simpatic.
		Domnul Frunda György: Este simpatic, dar, oricum, nu putem... Aşa văd eu lucrurile.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog foarte mult...
		Domnul Frunda György: Plenul decide, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu are ce să decidă plenul dacă nu s-a dezbătut în Camera Deputaţilor.
		Domnul Frunda György: Am obligaţia să informez corect Senatul despre greşelile existente, care se întâmplă - cu regret spun asta - în dezbaterile din comisie. Raportul, doamnelor şi domnilor colegi, are nişte greşeli de fond. Îmi pare rău, acesta este adevărul şi acum mi-am dat seama, studiind acest raport.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, doamna Norica Nicolai.
		Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, O singură greşeală de fond există şi ea vizează acest Decret-lege nr. 236 din 1941, care sancţionează reprimarea faptelor ce pun în primejdie existenţa şi interesele statului. Atâta vreme cât legea are ca obiect condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, a menţine această prevedere care vizează măsurile luate de Antonescu în perioada postrepresiune legionară - pentru că aceasta este situaţia - ar însemna să intrăm într-o contradicţie flagrantă cu obiectul legii şi am crea o situaţie discriminatorie faţă de alte sancţiuni cu caracter politic. Legea, practic, ar avea ca obiect o acţiune care nu poate...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Eu v-am dat cuvântul să-mi spuneţi dacă suntem Cameră decizională şi de ce aţi ţinut-o trei luni la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Nu ştiu dacă sunt suficient de... (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Nu contează cine a fost. (Discuţii în sală.) Este o situaţie fără precedent. Nu ni s-a întâmplat în cei 17 ani să avem o astfel de situaţie - mai ales, dacă vreţi, după revizuirea Constituţiei, din 2003 -, două comisii să ţineţi o lege şi să veniţi acum, după ce aţi ţinut-o la dospit, după ce a fost epuizat termenul de 60 de zile, să-mi spuneţi că noi suntem Cameră decizională. Domnule Tărăcilă, care este situaţia? Suntem Cameră decizională sau nu? (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Doru Ioan Tărăcilă.) Înseamnă că trebuie să dau o notă maximă şi Departamentului Legislativ din Senatul României. (Domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu se adresează şefei Departamentului Legislativ.) În timp ce eu vorbesc, dumneavoastră vorbiţi la telefon. Cum s-a putut face o asemenea greşeală? (Discuţii în sală.) Doamna Norica Nicolai, faceţi un raport justificativ cu greşeala asta, pentru ziua de mâine, la Biroul permanent şi o vom trimite la Camera Deputaţilor numai dacă nu suntem, într-adevăr, Cameră decizională. Dacă m-aţi indus în eroare astăzi, să ştiţi că e grav, şi atunci propun sancţionarea şi a preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, şi a preşedintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Deci veniţi cu o notă pe acest subiect la Biroul permanent. Nu mai am ce să discut. Nu are rost să pierdem timpul. (Intervenţie din sală a domnului senator Frunda György.) Nu are rost să pierdem timpul, domnule Frunda. Vă rog. Microfonul 6. Nu văd ce ne puteţi spune.
		Domnul Frunda György: Domnule preşedinte, Desigur că nici doamna senator Nicolai, nici eu nu ne putem asuma răspunderea în numele colegilor din cele două comisii. Acolo suntem 22 de oameni. Daţi-ne, vă rog, posibilitatea ca fie acum, în paralel cu desfăşurarea şedinţei în plen, fie mâine-dimineaţă la ora 9.00 cele două comisii să se întrunească şi să decidă această problemă. N-o putem decide noi doi.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu aţi înţeles că astăzi este ultima zi?
		Domnul Frunda György: Daţi-ne posibilitatea să ne întrunim astăzi, cele două comisii, şi într-un sfert de oră vă aducem o decizie pe vot. Nu putem noi doi să hotărâm aici.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Suntem 60 de senatori în sală. Dacă acum dau drumul la 22 de senatori, ce facem? Suspendăm şedinţa?
		Trecem la punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Iniţiatorii sunt prezenţi? Avem raport comun: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru sănătate publică. Cine prezintă raportul? Vă ascult, domnule preşedinte.
		Domnul Şerban Cezar Strătilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cele două comisii reunite au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente. Precizez că punctul de vedere al Guvernului a sosit după încheierea dezbaterilor, astfel încât propun ca observaţiile primite să fie preluate la Camera decizională. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Termenul este mâine. Legea are caracter organic, de aceea vom încerca să dăm votul astăzi la ora 17.45. Vom face un apel nominal, dacă este cazul, dacă nu, în cursul zilei de mâine. Vă rog să mă scuzaţi, domnule secretar de stat. Microfonul 8, dacă aveţi ceva de adăugat.
		Domnul Székely Ervin Zoltán - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice: Vă mulţumesc. Guvernul susţine această propunere legislativă. De altfel, acordul prezumat este o practică frecventă în ţările Uniunii Europene şi suntem de acord cu această iniţiativă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Iată, Guvernul este de acord. Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt? Domnul senator Gheorghe Constantin. Microfonul 3.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am o întrebare către reprezentantul Guvernului tocmai pentru a elucida această problemă legată de acordul prezumat, care este o prevedere legală care, cumva, vine puţin să schimbe, cam brutal, mentalitatea cetăţenilor noştri. Vreau să-l întreb pe domnul secretar de stat câte persoane şi-au dat acordul, în cursul anului 2007, pentru prelevarea de organe în cazul decesului din cauze nenaturale, să spunem.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Microfonul 8, domnule secretar de stat.
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Nu avem o astfel de statistică. Tocmai de aceea este nevoie de reglementarea acestei posibilităţi de a preleva organe de la persoane decedate, pentru a nu constitui un obstacol administrativ în salvarea vieţii altor oameni.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnul senator Irinel Popescu o să vă lămurească, dându-vă câteva explicaţii. Microfonul 3.
		Domnul Irinel Popescu: Doream să dau răspuns la întrebare. Din cei chestionaţi, sunt peste 60% cei cărora li s-a cerut acordul.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Domnul senator Gheorghe Constantin.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vreau să vă mulţumesc, domnule profesor doctor, pentru că şi în cadrul comisiei am pus această întrebare, având senzaţia că populaţia nu este tocmai pregătită pentru această idee de acord prezumat. Dar dacă 60% din repondenţi au dat răspuns favorabil, mi se pare că măsura este normală. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaş.
		Doamna Verginia Vedinaş: Voi fi foarte succintă, domnule preşedinte. Şi noi susţinem această iniţiativă legislativă, pornind de la faptul că este o reală problemă salvarea de vieţi omeneşti prin organe care să fie transplantate de la alte persoane, astfel încât credem că este foarte indicată soluţia legislativă şi o vom susţine prin votul nostru. Vă mulţumim.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Guvernul este de acord cu amendamentele? Este de acord, da. Sunt observaţii la amendamente? Nu sunt. Stimaţi colegi, vom încerca la ora 17.45 să dăm votul pe raport şi votul pe lege.
		La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Unul dintre iniţiatori. Domnule senator Sabin Cutaş, vă rog să vă susţineţi iniţiativa legislativă. Microfonul 7.
		Domnul George Sabin Cutaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Iniţiativa colegilor mei vine în ideea de a găsi şi de a propune o soluţie, care noi credem că este bună, în ideea de a opri exportul de infracţionalitate în afara graniţelor României şi din dorinţa de a păstra reputaţia cât mai bună a României. De altfel, iniţiativa ne-a venit ca urmare a cazului Mailat din Italia. Ştiţi foarte bine ce s-a întâmplat, nu mai trebuie să detaliez. Despre ce este vorba? Practic, propunem o pedeapsă complementară pentru cei care au săvârşit fapte grave antisociale, în special infracţiuni îndreptate împotriva vieţii, integrităţii şi libertăţii, cum ar fi omuciderea, violul, tâlhăria, proxenetismul, pedofilia, sclavia, sechestrarea de persoane. Propunem să dăm posibilitatea ca judecătorul faptelor din categoria celor pe care le-am enunţat să poată pronunţa această pedeapsă complementară a interzicerii temporare a dreptului de a părăsi ţara după executarea pedepsei privative de liberate. Practic, la finalul executării pedepsei principale pentru care a fost condamnat judecătorul poate decide o perioadă de interzicere a părăsirii ţării pentru acei care au săvârşit acele fapte. Aceasta este iniţiativa noastră şi vă rugăm să ne susţineţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, doamna preşedinte Norica Nicolai, aveţi cuvântul să prezentaţi raportul.
		Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a luat în dezbatere această propunere legislativă şi a hotărât cu majoritate de voturi să adopte un raport de respingere. Propunerea legislativă vizează completarea art. 64 alin. (1) din Codul penal, în sensul prevederii dreptului de a părăsi ţara ca drept care poate să fie interzis în cazul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, cât şi completarea art. 65 şi 135 din Codul de procedură penală. Comisia consideră că aceste drepturi nu pot fi interzise, enumerarea infracţiunilor care atrag interzicerea unor drepturi de a părăsi ţara fără vreo altă condiţie nu poate fi adoptată, deoarece pedeapsa complementară se execută după pedeapsa principală, care reprezintă deja o sancţiune pentru infracţiunea săvârşită şi presupune, ca atare, o limitare a dreptului la libera circulaţie. Într-adevăr, dacă după executarea pedepsei cu închisoarea se instituie o nouă limitare a dreptului la circulaţie, ne aflăm în prezenţa unei duble sancţiuni, ceea ce contravine Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. De aceea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări propune un raport negativ, neputând sancţiona o persoană de două ori pentru aceeaşi faptă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Doamna secretar Katalin Kibedi - microfonul 10 -, aveţi cuvântul.
		Doamna Kibedi Katalin Barbara: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, Punctul de vedere al Guvernului coincide cu cele expuse de către distinsa preşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi, de altfel, sunt în concordanţă şi cu observaţiile Consiliului Superior al Magistraturii, care, deşi avizează această iniţiativă legislativă, de fapt, prin natura observaţiilor pe care le inserează, subliniază exact riscul încălcării prevederilor art. 53 din Constituţie privind dreptul la libera circulaţie. Aici, aş mai adăuga că, de fapt, actul normativ care reglementează în România dreptul la libera circulaţie este Legea nr. 248/2005, care răspunde dezideratelor iniţiatorilor, întrucât dă posibilitatea ca o instanţă să aplice această restricţie, cât şi măsura în care o persoană nu este învinuită de o infracţiune propriu-zisă. În aceste condiţii, nu susţinem această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Terinte. Microfonul 3.
		Domnul Radu Terinte: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raportul de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este surprinzător pentru mine, mai ales la momentul actual. Discutăm aici de persoane care săvârşesc fapte grave pe teritoriul altor state, discutăm de reţele de crimă organizată, nu discutăm de cei care fac un ciubuc sau furtişaguri minore pe teritoriul altor state. Să nu uităm că, practic, aceste persoane nu săvârşesc numai fapta penală, ca atare, ci ele aduc un grav atentat la imaginea României peste hotare, la imaginea românilor peste hotare. Să nu uităm contextul în care ne găsim în momentul actual, privind relaţiile cu Italia, privind relaţiile cu Spania, şi adevărata isterie creată în ţările respective. Să nu uităm că milioane de români care sunt plecaţi acolo şi muncesc cinstit suferă din cauza acestor descreieraţi care creează fapte de o asemenea gravitate. Cum apărăm drepturile acestor milioane de români care lucrează cinstit? Eu cred că un raport de respingere şi un vot al Parlamentului României pentru un asemenea raport de respingere are nişte implicaţii politice, de data aceasta pentru că el arată şi o voinţă politică a Parlamentului României vizavi de această problemă gravă. Noi discutăm de libera circulaţie a câtorva persoane, pe care o restrângem, iar alte state nu se sfiesc să o facă, şi mă refer aici la Statele Unite ale Americii, când alte ţări discută de introducerea vizelor pentru România. Stimaţi colegi, vă rog să cântăriţi foarte bine votul pentru acest raport de respingere şi suntem convinşi că vom avea şi susţinerea dumneavoastră. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Stimaţi colegi, suntem în faţa unui raport de respingere, punct de vedere pe care şi Guvernul îl susţine. Vom trece la vot.
		La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stabilirea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Rog iniţiatorii... Iniţiatorii stau de vorbă. Domnule preşedinte Iliescu, domnul senator Apostol vă ţine de vorbă. Suntem pe un proiect de lege unde sunteţi iniţiator, alături de Eugen Nicolicea, Florin Iordache, Ioan Munteanu. Este vorba de Propunerea legislativă privind stabilirea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Dacă doriţi să argumentaţi iniţiativa. Colegii deputaţi nu sunt prezenţi, din câte văd.
		Domnul Ion Iliescu: Eu cred că este o problemă bine-cunoscută, care a devenit dramatică pentru foarte mulţi oameni. Ceea ce încearcă să propună acest proiect este de a facilita rezolvarea problemelor umane, pentru că organele juridice, judecătoriile şi tribunalele sunt puse în faţa unor situaţii fără ieşire. Ei nu judecă, nu fac anchete sociale - o decizie judecătorească ce consecinţe va avea? -, şi consecinţa este că sunt mii de oameni care sunt aruncaţi în stradă. Trebuie neapărat să acţionăm şi cu legea, dar şi cu mintea şi cu sufletul, să vedem soarta acestor oameni. Deci aceasta este raţiunea acestei iniţiative şi eu sper să existe toată înţelegerea ca să rezolvăm în sensul intereselor cetăţenilor care sunt puşi în situaţii foarte grave.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc. Să ascultăm şi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog, doamna senator Norica Nicolai.
		Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări vă propune să votaţi un raport de respingere a acestei iniţiative legislative. Propunerea legislativă a fost prezentată deja de iniţiator. Aş vrea să argumentez pe scurt motivele respingerii. Credem că aceste chestiuni, pe care iniţiatorii le vizează a fi reglementate prin lege, trebuie să rămână exclusiv în competenţa instanţelor. Prin legi succesive opţiunea legiuitorilor a fost aceea de a privilegia principiul bunei-credinţe şi, ulterior, al restituirii în natură către foştii proprietari, deci în favoarea vechimii titlului. Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 a avut o serie de modificări care au vizat, în privinţa restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, doar excepţiile prevăzute de articolul 17. În prezent, pe rolul instanţelor judecătoreşti practica nu mai admite acţiuni în revendicare, dând prioritate reglementării pe cale administrativă. Deci, în prezent, nu s-au mai promovat acţiuni care să vizeze anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995, fapt pentru care noi vă solicităm să respingeţi această iniţiativă legislativă. Propunerea legislativă are însă caracter de lege organică.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule vicepreşedinte Mihnea Iuoraş, aveţi cuvântul. Microfonul 9, vă rog.
		Domnul Mihnea Remus Iuoraş - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. De altfel, argumentele prezentate de doamna senator Norica Nicolai sunt absolut elocvente.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Sunt luări de cuvânt? Da, domnule senator Eckstein Kovács, aveţi cuvântul. V-aş ruga să încercaţi să sintetizaţi, pentru că avem multe, şi toate propunerile legislative au termen mâine.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Domnule preşedinte, eu iau pentru prima dată cuvântul şi...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu, nu mă refer la dumneavoastră, ci în general.
		Domnul Eckstein Kovács Péter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Achiesez, desigur, şi eu poziţiei Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, am şi votat. Iniţiativa are un sâmbure de adevăr. Sunt oameni în dificultate care trebuie să fie ajutaţi, dar nu cred că acest mijloc este cel mai eficient. De altfel, procurorul general a iniţiat un recurs pentru interpretarea legii, respectiv a avea o practică unitară, şi cred că aici instanţele judecătoreşti şi instanţa supremă sunt cele care trebuie să hotărască ce şi cum se va face, şi nu să venim noi şi să ne interferăm, practic, puterii judecătoreşti. Ca atare, repet, sunt pentru adoptarea acestui raport de respingere.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Mai sunt alte intervenţii? Un senator din partea fiecărui grup, vă rog. Da. Doamna senator Verginia Vedinaş, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau numai să relev faptul că această iniţiativă legislativă are la bază o realitate foarte dureroasă. Vă vorbesc, dacă vreţi, şi în calitate de avocat, nu numai de cunoscător al acestui domeniu. Buna-credinţă, domnule preşedinte şi dragi colegi, a ajuns în practica instanţelor judecătoreşti un soi de cenuşăreasă care este terfelită până acolo încât li se cere părţilor să dovedească faptul că au fost de bună-credinţă când au încheiat un anumit act. Se merge până acolo încât se judecă validitatea unor acte de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 pe criterii care sunt promovate de Legea nr. 10/2001 şi de acte normative ulterioare Legii 10/2001, când este un principiu sacru de drept: tempus regit actum, care obligă la judecarea legalităţii unui act în baza legii în vigoare la data încheierii lui, şi nu în baza unei legi ulterioare. Toate acestea sunt argumente care mă determină să susţin în faţa dumneavoastră faptul că jurisprudenţa este departe de a fi unitară şi de a da soluţii drepte. Principiul bunei-credinţe este fundamental încălcat în practică, astfel încât ar trebui să gândim serios dacă o intervenţie a Legislativului nu este necesară. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Mai sunt alte intervenţii? Domnule preşedinte Ion Iliescu, aveţi cuvântul. Vă rog.
		Domnul Ion Iliescu: Vreau să vă spun, chiar săptămâna trecută am primit un memoriu de la câteva sute de braşoveni care mi-au spus că sunt, pur şi simplu, disperaţi şi nu înţeleg de ce în acest stat nu mai găsesc nicăieri sprijin pentru situaţii dramatice. Oamenii locuiesc de zeci de ani într-o anumită locuinţă, au apărut... Că a existat termen în legătură cu revendicări pentru aceste locuinţe. Am avut dispute pe aceste teme în anii '90 şi am zis să încercăm să găsim soluţii pentru a nu înlocui nişte abuzuri săvârşite cu cincizeci de ani în urmă cu alte abuzuri săvârşite în condiţii de democraţie. Asta se întâmplă acum: sunt abuzuri, sunt scoşi oamenii din casă şi lăsaţi fără acoperiş. De aceea, am iniţiat un alt proiect, acum vreo două-trei luni de zile, care a trecut prin Senat, ca să le mai dea un răgaz de trei ani de zile, timp în care administraţiile locale şi statul să caute să construiască locuinţe sociale în sprijinul acestor oameni care nu au nicio vină pentru toată istoria aceasta. Nu întâmplător în Ungaria forţele politice, de la stânga la dreapta, în materie de proprietate au căutat o soluţie care a fost rezonabilă, şi nimeni nu i-a reclamat nicăieri, nici la CEDO, nici în altă parte. S-a găsit înţelegerea necesară. Au spus că este imposibil să se mai facă restituţii în natură, şi prin legea pe care au adoptat-o în 1993 nu se restituie în natură, iar despăgubirile să fie pertinente, suportabile de către stat până la echivalentul a 75 de mii de dolari. Au adoptat-o, de la stânga la dreapta, toate forţele politice şi aşa s-a rezolvat problema în Ungaria, şi nimeni nu a ridicat obiecţiuni. Noi am avut, pe această temă, o dispută politică şi am ajuns la o formulă care a căutat să împace lucrurile şi tot ceea ce era de revendicat până la un anumit termen. Se încheiaseră aceste treburi. Din păcate, pachetul de legi introdus de Alianţa D.A. imediat după ce s-a instaurat guvernarea de la începutul lui 2005 a redeschis o problemă şi a făcut-o mai dureroasă decât oricând. Acum au scris braşovenii, dar în Bucureşti am în fiecare săptămână audienţe, vin oameni şi nimeni nu poate să le ofere vreun sprijin. Aceasta era ideea, să încercăm să stopăm abuzurile şi să căutăm o formulă rezonabilă, să dăm viaţă iniţiativei care mai amână pe trei ani de zile astfel de restituiri, timp în care să se poată construi de către stat pentru cei aflaţi în situaţia în care le sunt motivate revendicările. Nu înţeleg aceste chiţibuşuri judecătoreşti cu care vin unii ca argumente pentru a susţine o situaţie care generează nedreptăţi. Este corect să generăm astfel de nedreptăţi, să nu fim capabili, în condiţii de democraţie, să rezolvăm problemele oamenilor şi să lăsăm oamenii pe drumuri? Adică să judecăm şi fondul chestiunii, nu doar aspectul formal, juridic al ei.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule preşedinte, Despre restituiri mai vorbim încă vreo douăzeci şi cinci de ani de acum încolo, nu vă faceţi probleme. Domnule senator Frunda, aveţi cuvântul.
		Domnul Frunda György: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sper să nu vorbim încă douăzeci şi cinci de ani. Sincer, nu voiam să intervin în această problemă, dar cred că anumite lucruri trebuie clarificate. Fără doar şi poate, situaţia juridică, socială a acestor oameni, de cele mai multe ori chiriaşi de bună-credinţă care se trezesc în situaţia ca apartamentele pe care le deţin sau le-au deţinut o vreme să fie restituite proprietarilor, este o problemă dureroasă. Ea trebuie rezolvată şi sunt de acord cu distinsul domn senator Iliescu, dar a spune că de vină este legea care restituie proprietăţile nu este corect. Eu cred că vina o poartă societatea comunistă, cea care a naţionalizat de la oamenii care au lucrat şi şi-au construit case din banii lor. A venit societatea socialistă, orânduirea comunistă, a naţionalizat proprietăţile respective, acesta a fost punctul de plecare al avalanşei juridice. Nu trebuie - şi aici este rolul nostru, al Parlamentului - să-i contrapunem pe proprietari cu chiriaşii, nu trebuie să creăm conflicte juridice. Situaţia din Ungaria este alta.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Este aceeaşi.
		Domnul Frunda György: Aici România a fost mai corectă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Este aceeaşi situaţie.
		Domnul Frunda György: Nu. Nu a fost aceeaşi situaţie, domnule preşedinte. A fost o situaţie fundamentală. În România comunistă proprietăţile naţionalizate nu au fost vândute, au rămas în proprietatea statului, în vreme ce în Ungaria proprietăţile naţionalizate au intrat în circuitul civil normal şi au fost vândute. În niciuna dintre fostele ţări socialiste unde statul comunist a naţionalizat, a introdus bunurile respective, imobilele în circuitul civil nu s-a mai putut restitui, pentru că toţi cumpărătorii aceia au fost de bună-credinţă. Acolo unde statul - situaţia în speţă a României - a păstrat proprietăţile până în 1990, modalitatea de restituire a fost normală şi cred că, din acest punct de vedere, România a dat un exemplu pozitiv pentru comunitatea internaţională. Greşeala a fost atunci când instanţele judecătoreşti, în anii 1994-1995, au anulat hotărârile judecătoreşti de restituire a proprietăţilor şi le-au permis chiriaşilor să cumpere proprietăţi care se aflau în dezbatere juridică. De aceea a pierdut ţara noastră multe cauze la CEDO.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumim.
		Domnul Frunda György: Soluţia este, domnule preşedinte... Dacă-mi permiteţi, sunt pe finalizare.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog foarte mult să finalizaţi mai repede.
		Domnul Frunda György: Să nu facem un asemenea demers care ar ciobi, ar scinda, ar scurta drepturile proprietarilor, ci soluţia este să găsim mijloacele sociale de încurajare a comunităţilor locale, a consiliilor locale să aibă fonduri europene, fonduri guvernamentale pentru construirea unor asemenea locuinţe.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.
		Domnul Frunda György: Dar dreptul de proprietate este la fel de sfânt ca şi dreptul la viaţă şi trebuie respectat. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mai ales pentru casele de avocaţi. Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Suntem în faţa unui raport de respingere. Îl vom supune la vot mai târziu, când vom relua votul. Vă rog să anunţaţi la radio, să cerem permisiunea de a amâna puţin. Vom încerca la ora 17.45 să refacem cvorumul, chiar dacă avem interpelări şi întrebări radiodifuzate, le vom amâna cu vreo 45 de minute pentru a supune la vot proiectele de lege dezbătute astăzi. Altfel, ar însemna ca douăzeci de legi să treacă pe aprobare tacită şi am pierdut ziua de pomană aici.
		La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind Statutul personalului aeronautic tehnic din aviaţia civilă din România. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a fost sesizată în fond. Vă rog să prezentaţi raportul.
		Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, Raportul este de respingere. Iniţiatorul, alături de alţi senatori şi deputaţi, a mai formulat o iniţiativă legislativă având acelaşi obiect, reglementarea Statutului personalului aeronautic, iniţiativă legislativă care a fost adoptată, este deja promulgată. Deci suntem în prezenţa unei legi, probabil că iniţiatorul a uitat că a mai semnat o iniţiativă legislativă cu acelaşi obiect.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Din partea Guvernului este cineva aici? Din sală: Nu!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Nu a venit încă, este la Camera Deputaţilor. Stimaţi colegi, Avem un raport de respingere. Înţeleg că Guvernul este de acord cu acest raport. Sunt intervenţii? Nu sunt. Urmează să dăm votul.
		La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea lit. f) a art. 41 din Legea zootehniei nr. 72/2002 şi completarea art. 13 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu au venit, nu mai sunt interesaţi. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a fost sesizată în fond.
		Doamna Norica Nicolai: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări vă propune respingerea acestei iniţiative legislative. O serie de reglementări există deja prevăzute în legi speciale, mă refer la Legea nr. 136/1995, şi a accepta celelalte modificări înseamnă a contraveni unor legi deja în vigoare. Propunerea legislativă are caracter de lege organică.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule secretar de stat István Tőke, aveţi cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Tőke István - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă, având în vedere forma în care a fost prezentată. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Avem un raport de respingere acceptat şi de Guvern. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu. Urmează să dăm votul.
		La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură, comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a fost sesizată în fond. Avem un raport suplimentar. Aveţi cuvântul, domnule senator, pentru a prezenta raportul comisiei.
		Domnul Corneliu Pascu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a avut de reanalizat această propunere legislativă şi doresc să informez plenul Senatului că în timpul dezbaterilor au fost eliminate prevederi ce situau, conform criteriilor, legea în zona legilor organice, şi ea se situează în zona legilor ordinare. Ca atare, propun plenului ca să fie analizată în acest sens, întrucât au rămas doar prevederi care privesc legile ordinare. Celelalte prevederi sunt preluate, de altfel, de o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care, în zilele următoare, va intra în dezbaterea plenului. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: La punctul 12 din ordinea de zi, domnule secretar de stat Tőke István, aveţi cuvântul.
		Domnul Tőke István: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere punctul de vedere exprimat de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, cu care suntem de acord, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Am retrimis la comisie, s-a revenit tot la raportul iniţial, care este un raport favorabil, cu 5 amendamente. Vă rog, dacă sunt luări de cuvânt? Vă consult dacă la cele 5 amendamente, propuse de comisie şi acceptate, aveţi observaţii. Nu sunt observaţii. Guvernul este împotrivă. Avem un raport favorabil cu 5 amendamente. Vom da un vot pe raport, apoi vot final. Legea are caracter ordinar. S-a înţeles foarte bine. Vom supune votului.
		Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea pensiei de fidelitate pentru cercetătorii ştiinţifici din sistemul Academiei Române. De asemenea, s-a venit cu raport suplimentar din partea Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Domnule senator Tiberiu Aurelian Prodan, aveţi cuvântul, vă rog, pentru a prezenta raportul suplimentar.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, În şedinţa din 22 aprilie plenul Senatului a decis să fie sesizată din nou Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială pentru raport suplimentar. În data de 7 mai am discutat şi, în urma votului, comisia a decis, cu majoritate de voturi, să menţină raportul de respingere a propunerii, motivat de faptul că nu se prevăd fondurile din care se suportă pensia de fidelitate, şi nici instituţia care stabileşte procedura de stabilire şi de plată a acesteia. Mai menţionăm că o asemenea propunere legislativă ar contraveni Directivei nr. 86 şi Directivei nr. 96 ale Uniunii Europene. Mulţumim.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Se păstrează raportul de respingere, acesta este şi punctul de vedere al Guvernului. Iniţiatorul mai doreşte să spună ceva? Nu este obligatoriu să vă dau cuvântul.
		Domnul George Sabin Cutaş (din sală): Vă rog, aş vrea să mai spun ceva, mai ales legat de observaţiile domnului preşedinte al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog. Aveţi cuvântul.
		Domnul George Sabin Cutaş: Vreau să-l informez că numărul cercetătorilor ştiinţifici din Academia Română este foarte redus, respectiv 2.321 în acest moment, iar dintre aceştia cei aflaţi la vârsta de pensionare reprezintă o proporţie de doar 20%, aşa că invocarea efortului financiar aşa cum a fost menţinut de către comisie cred că este neadevărat. În fapt, aş vrea doar să reamintesc colegilor faptul că iniţiativa propune ca cercetătorii ştiinţifici din sistemul Academiei Române, cu o vechime neîntreruptă de cel puţin 25 de ani, repet, cu o vechime neîntreruptă de cel puţin 25 de ani, să beneficieze la împlinirea vârstei prevăzute de lege de pensie de fidelitate în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima lună de activitate. Aceasta este iniţiativa. Eu cred că nimic nu este spectaculos aici şi nu facem decât să dăm o recunoaştere muncii unor oameni care toată viaţa şi-au dedicat-o cercetării ştiinţifice şi au susţinut interesele României. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc. Să ascultăm şi Guvernul, poate şi-a schimbat părerea. Doamna secretar de stat Denisa Oana Pătraşcu, aveţi cuvântul.
		Doamna Denisa Oana Pătraşcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse: Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă din motivele deja enunţate de către preşedintele comisiei şi care au stat la fundamentarea punctului de vedere al Guvernului.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.
		Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 71 al Ordonanţei de urgenţă nr. 195 din 22.12.2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006, Legea protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Vă rog, din partea Comisiei pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, domnule secretar Aurel Gabriel Simionescu, aveţi cuvântul. Domnii iniţiatori sunt prezenţi? Sunt prezenţi. (Discuţii în sală.) Din sală: Domnul George Sabin Cutaş este unul dintre iniţiatori! Sunt toţi iniţiatorii prezenţi.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator George Sabin Cutaş, vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul George Sabin Cutaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa noastră vine şi propune ca reprezentanţii Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, consiliile judeţene, primarii, preşedinţii să facă toate demersurile în vederea asigurării unui minim de 26 de metri pătraţi spaţiu verde/locuitor în zonele urbane, de altfel în concordanţă cu normele Uniunii Europene. De asemenea, o a doua parte a iniţiativei noastre prevede abrogarea art. 71 alin. 2, care, în acest moment, permite construcţia pe spaţiile verzi proprietate privată. Aceasta este iniţiativa noastră şi vreau doar să menţionez faptul că, din acest punct de vedere, stăm, la ora actuală, cel mai prost în Uniunea Europeană: în Polonia, la Varşovia - 32 metri pătraţi/locuitor, la Stockholm - 83 metri pătraţi/locuitor, iar la Londra - 64 metri pătraţi/locuitor.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule senator Aurel Gabriel Simionescu, vă rog să prezentaţi raportul.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Domnule preşedinte, Este un raport suplimentar. S-a dezbătut în plenul Senatului acest raport pe care l-am avut noi iniţial, un raport de respingere, în ideea că avem această ordonanţă de urgenţă şi ea este la Camera Deputaţilor. Raportul suplimentar păstrează punctul de vedere al comisiei din momentul respectiv. Din ceea ce am căutat noi, în momentul de faţă propunerea legislativă nu a fost discutată în Camera Deputaţilor. Raportul pe care l-am întocmit, repet, este un raport negativ. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Doamna secretar de stat Ana Lucia Varga, aveţi cuvântul. Microfonul 10.
		Doamna Lucia Ana Varga - secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum s-a precizat aici, deja Guvernul, încă din anul 2007, a prevăzut obligativitatea asigurării suprafeţei de 26 metri pătraţi/locuitor, a alocat fondurile necesare pentru a veni în sprijinul autorităţilor locale. Aceste acte normative sunt acum la Camera Deputaţilor. În fond, noi suntem de acord cu prevederile acestei propuneri legislative, însă ele deja au fost aprobate şi sunt la Camera Deputaţilor. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbaterile au avut loc, s-a păstrat raportul suplimentar. Rămâne votul pe raportul de respingere.
		Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Iniţiatorii sunt prezenţi? Din sală: Da!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog, doamna senator Cornelia Cazacu, "doamna cu căţelul", vă invit să luaţi loc.
		Doamna Cornelia Cazacu (din sală): Am trei căţei acasă!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Aveţi cuvântul, doamna senator. Microfonul 6.
		Doamna Cornelia Cazacu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001. Din modificările pe care le-am urmărit în această propunere legislativă, menţionez obligaţia înfiinţării de servicii specializate pentru gestionarea câinilor, pisicilor şi a altor animale fără stăpân. De asemenea, în această propunere am păstrat soluţia eutanasierii animalelor fără stăpân după expirarea termenului de 7 zile şi, în acelaşi timp, tot în această propunere legislativă am modificat cuantumul de amenzi pentru cei care adoptă animale după care le trimit din nou în stradă. Eu aş vrea să vă aplecaţi asupra acestor modificări şi sper într-un vot pozitiv din partea dumneavoastră, pentru că eu consider că aceste modificări ale ordonanţei pot aduce ceva mai multă linişte cetăţenilor de pe stradă. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Să ascultăm şi raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Domnule senator Aurel Gabriel Simionescu, vă ascultăm.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Au avut loc multe discuţii şi în prezenţa doamnei senator Cornelia Cazacu, şi în prezenţa celor de la ANSVSA, în 11 şi 18 martie, în 8, 16 şi în 22 aprilie. Nu am ajuns la o formulă care să mulţumească pe toată lumea. Există legi adoptate deja de noi la Senat şi mai este o lege în discuţie la Camera Deputaţilor. De aceea, raportul pe care l-am făcut este un raport de respingere. Este un aviz negativ din partea Comisiei pentru sănătate şi, de asemenea, un aviz negativ din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Este o lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Noi am ţinut raportul până la limita aprobării tacite, aşa cum...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Să-l ascultăm pe domnul vicepreşedinte Nagy Csutak László. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Csutak Nagy László - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul este de acord cu raportul de respingere al comisiei şi nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Luări de cuvânt, dacă sunt? Nu sunt. Vom supune votului.
		Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale. Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, vă rog. Domnii iniţiatori sunt prezenţi? Nu sunt. Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Microfonul 9. Vă ascultăm, domnule secretar de stat.
		Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege propune, printre altele, completarea Legii nr. 67/2004 cu dispoziţii care să reglementeze, de o manieră nediscriminatorie cu cetăţenii români, condiţiile pe care cetăţenii Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a-şi exercita dreptul de a alege şi a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale din România. Aceasta este prevederea principală, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Domnule Aurel Gabriel Simionescu, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
		Domnul Aurel Gabriel Simionescu: Domnule preşedinte, Este un raport de admitere. Sugestia pe care am avut-o noi este să discutăm toate aceste ordonanţe. Sunt trei ordonanţe care vizează alegerile locale, iar aceasta a fost prima care a intrat pe ordinea de zi. Are un raport favorabil, este lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Sugestia pe care o avem în continuare este ca toate aceste ordonanţe să fie introduse într-o singură lege şi republicate, pentru că deja suntem în situaţia în care umblăm în 5 acte normative ca să aflăm cum se fac alegerile locale în România.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Doreşte cineva să ia cuvântul? Suntem în faţa unui raport favorabil, fără amendamente. Vom vota, de asemenea. Îl rog pe domnul Ilie Sârbu să facă rapid apelul nominal, după care vom vota. Din sală: Dar suntem 70 de colegi senatori!
		Domnul Ilie Sârbu: - Antonie Ştefan Mihail - prezent - Apostol Neculai - prezent - Arcaş Viorel - prezent - Ardelean Aurel - absent - Arion Viorel - absent - Athanasiu Alexandru - absent - Basgan Ion - prezent - Blaga Vasile - absent - Bobeş Marin - prezent - Cazacu Cornelia - prezentă - Câmpeanu Radu Anton - prezent - Cârlan Dan - concediu fără plată - Chelaru Ion - absent - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - prezentă - Cioroianu Adrian Mihai - absent - Cismaru Ivan - prezent - Copos Gheorghe - absent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Creţu Ovidiu Teodor - absent - Cucuian Cristian - absent - Cutaş George Sabin - prezent - Daea Petre - absent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - prezent - Dîncu Vasile - absent - Duca Viorel senior - absent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitrescu Ion Mihai - absent - Dumitru Constantin - absent - Eckstein Kovács Péter - prezent - Fekete Szabó Andras Levente - prezent - Florescu Ion - prezent - Flutur Gheorghe - absent - Frunda György - prezent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - absent - Gheorghe Constantin - prezent - Haşotti Puiu - absent - Ilaşcu Ilie - prezent - Iliescu Ion - prezent - Iluşcă Daniel - delegaţie - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - absent - Iorga Nicolae Marian - absent - Ioţcu Petru Nicolae - absent - Ivănescu Paula Maria - prezentă - Jurcan Dorel - absent - Loghin Irina - prezentă - Lupoi Mihail - prezent - Mardare Radu Cătălin - absent - Marinescu Marius - absent - Markó Béla - absent - Mărăşescu Niculae - prezent - Meleşcanu Teodor - Guvern - Mereuţă Mircea Gheorghe - absent - Mihăescu Eugen - absent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - prezent - Nasleu Ioan - prezent - Neagoe Otilian - absent - Neagu Nicolae - absent - Németh Csaba - prezent - Nicolae Şerban - absent - Nicolai Norica - prezentă - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - absent - Oprea Mario Ovidiu - absent - Oprescu Sorin Mircea - absent - Panţuru Tudor - prezent - Pascu Corneliu - prezent - Păcuraru Paul - Guvern - Păunescu Adrian - absent - Pereş Alexandru - absent - Pete Ştefan - prezent - Petrescu Ilie - prezent - Popa Aron Ioan - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - prezent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aureliu - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - prezent - Rădulescu Cristache - absent - Rebreanu Nora Cecilia - prezentă - Roibu Aristide - prezent - Sabău Dan - absent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - prezentă - Simionescu Aurel Gabriel - prezent - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - absent
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Da. Mulţumesc. Stimaţi colegi, suntem în cvorum de vot. Rugămintea către toţi colegii este să voteze. Vă rog să-mi daţi prezenţa pe sistemul cu cartele. Ia uitaţi, prezenţi 89. Deci 19 plus 2, 21. Vom merge foarte rapid cu vot deschis.
		Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 71 al Ordonanţei de urgenţă nr. 195 din 22.12.2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006, Legea protecţiei mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Termen: astăzi. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Vă rog să număraţi voturile împotrivă. 29 voturi împotrivă. Abţineri? 10 abţineri. Nu s-a adoptat raportul de respingere. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Mâna sus! 16 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Nu s-a adoptat propunerea legislativă. Deci au fost respinse şi raportul, şi propunerea legislativă.
		Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Senatul este prima Cameră sesizată. Termen: astăzi. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Avem raport favorabil, cu 3 amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul cu cele 3 amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 8 abţineri. Raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 10 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat. Vom introduce cele 3 amendamente.
		Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru raportul de respingere? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. 10 şi cu 8, 18, deci 79 voturi pentru, s-a adoptat raportul de respingere. Deci, pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea utilizării spectrului radio în banda de frecvenţe 3600-3800 MHz. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raport favorabil, cu un amendament. Termen: 13.05.2008. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu un amendament. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 30 de voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. S-a adoptat raportul. (Din 89 de voturi, 50 de voturi pentru). Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 33 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat.
		Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură, comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre ale UE. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Raportul este favorabil, cu 5 amendamente admise. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu cele 5 amendamente. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu avem. Propunerea legislativă a fost adoptată.
		Punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 referitoare la regimul armelor şi muniţiilor. Raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Termen: 13.05.2008. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. S-a adoptat raportul de respingere. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Raportul este favorabil, fără amendamente. Termen: 13.05.2008. Suntem prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege, neavând amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Raportul şi propunerea legislativă au fost adoptate.
		Trecem la punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Raportul este de respingere. Termen: 13.05.2008. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Voturi împotriva respingerii? 9 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind stabilirea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Raport de respingere. Aţi asistat la toate dezbaterile. Termen: 13.05.2008. Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului raportul de respingere. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Deci sunteţi pentru respingere? Numai o secundă. Încă o dată, raport de respingere. Este vorba de Legea nr. 112/1995, cu cei evacuaţi din case, să înceteze toată procedura, aceasta este problema. Supun votului dumneavoastră încă o dată. Cine este împotriva raportului de respingere? Din sală: Pentru!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Pentru, scuzaţi. Deci cine este împotriva raportului... Din sală: Pentru!
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Pentru am spus, domnilor, pentru. O mai luăm o dată de la capăt. Cine este pentru respingere? Vă rog să ridicaţi mâna. Din sală: Lasă-i să voteze! (Discuţii.)
		Domnul Nicolae Văcăroiu: 16. Abţineri? Deci pentru numai 16. Cine este împotriva respingerii? 26... 30. Abţineri? O abţinere. Deci nu s-a adoptat raportul. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru propunerea legislativă? 30 voturi pentru. Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi voturile împotrivă. 16 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. 8 plus 16, 24 voturi. Propunerea legislativă a fost respinsă.
		Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Statutul personalului aeronautic tehnic din aviaţia civilă din România. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Raport de respingere. Da, domnule senator Ştefan Viorel. Microfonul 3.
		Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, În legătură cu rezultatul votului la proiectul precedent, vă rog să mă scuzaţi, dar aşa cum s-a votat nu avem cvorum. Au votat pentru 30, 16 împotrivă şi 8 abţineri. Dacă adunăm, o să constatăm că nu se poate trage nicio concluzie.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Stimate coleg, acelaşi lucru trebuia să-l faceţi pentru toate. Am anunţat, au fost 89 prezenţi. Din 89 sunt 21 de voturi împotrivă. Dacă 21 sunt împotriva unui proiect de lege, acesta a fost respins.
		Domnul Viorel Ştefan: Domnule preşedinte, eu nu sunt chestor, să veghez la respectarea regulamentului...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog să luaţi loc.
		Domnul Viorel Ştefan: ...decât acolo unde am un interes, şi interesul grupului nostru parlamentar este ca la această propunere legislativă să veghem să se voteze corect. De aceea, vă sesizez faptul că votul nu este corect, pentru că s-au exprimat 30 într-un sens şi 16 plus 8 în celălalt sens. Deci nu există exprimarea unei voinţe a jumătate din cei prezenţi. Votul nu este valabil, conform regulamentului, fapt pentru care vă rugăm să luaţi notă.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Când sunt 30 de voturi împotrivă, chiar dacă vom supune mâine din nou la vot, merge la Camera Deputaţilor şi se dezbate acolo, ca să treacă proiectul de lege Revin, punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Statutul personalului aeronautic tehnic din aviaţia civilă din România. Lege organică. Raport de respingere. Termen de adoptare: 13 mai 2008. Raportul de respingere este susţinut şi de Guvern. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Este vorba despre Statutul personalului aeronautic tehnic din aviaţia civilă din România. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. S-a adoptat raportul de respingere. Propunerea legislativă a fost respinsă.
		Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. f) a art. 41 din Legea zootehniei nr. 72/2002 şi completarea art. 13 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Lege organică. Raport de respingere. Termen de adoptare tacită: 13 mai 2008. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 4 abţineri. S-a adoptat raportul de respingere. Propunerea legislativă a fost respinsă.
		Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea pensiei de fidelitate pentru cercetătorii ştiinţifici din sistemul Academiei Române. Termen de adoptare tacită: 13 mai 2008. Raport de respingere, inclusiv după raportul suplimentar pe aceeaşi temă. Lege cu caracter organic. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 16 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. (Discuţii în sală.) Vă rog, încă o dată, abţineri? 4 abţineri. Nu s-a adoptat raportul de respingere. Supunem votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Deci 14 plus 3 fac 17. Propunerea legislativă a fost adoptată.
		Punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale. Raport favorabil, fără amendamente. Legea are caracter organic. Termen de adoptare tacită: 15 mai 2008. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Raportul favorabil, fără amendamente, a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 20 de abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat.
		Punctul 17 din ordinea de zi: întrebări, interpelări şi răspunsuri. Vă mulţumesc foarte mult celor care nu aveţi întrebări şi interpelări. Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD. Vă ascultăm, aveţi o întrebare şi o interpelare. Mai întâi întrebarea, vă rog.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului ministru al sănătăţii publice Eugen Nicolăescu. Domnule ministru, În judeţul Vaslui deficitul de cadre medicale a luat amploare în ultimii ani. Sute de asistenţi medicali au părăsit spitalele pentru un contract de muncă în străinătate. Până acum, în jur de 300 de cadre medicale cu studii medii au plecat din sistemul sanitar judeţean în străinătate pentru un salariu de circa 6-10 ori mai mare. Vă întreb, domnule ministru, ce măsuri preconizează ministerul pe care îl conduceţi pentru stabilizarea cadrelor medicale necesare în acest judeţ, precum şi pentru asigurarea unor sisteme de salarizare corespunzătoare acestora. Solicit răspuns în scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Îl invit pe domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PRM. Vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Recent, Consiliul naţional secuiesc a hotărât ca până la sfârşitul lunii mai să transmită un memorandum fiecărui membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru a le prezenta dorinţa comunităţii maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş vizând obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi ce acţiuni aţi dispus în ţară şi în străinătate pentru a zădărnici această nouă acţiune antiromânească şi antieuropeană a UDMR, susţinută de la Budapesta. Vă rog să-mi permiteţi şi a doua întrebare adresată tot domnului prim-ministru. Ziarul "Ziua" a prezentat la începutul lunii mai anul curent mai multe detalii în legătură cu cel mai mare tun, proiect imobiliar din Bucureşti realizat pe bani publici, Proiectul Esplanada, în fapt o mega-afacere transpartinică PSD-PD-PNL-UDMR. Pe căi ilicite, guvernele Năstase şi Tăriceanu au pus la cale, împreună cu numitul Pászkány Árpád Zoltán, reprezentantul firmei "TriGranit Development Corporation" din Budapesta, un apropiat şi un finanţator al domnului Emil Boc, preşedintele PD-L, să concesioneze, pentru 49 de ani, peste 107.000 de metri pătraţi de teren în inima Capitalei, pe Bulevardul Unirii. Proiectul Esplanada, la fel ca şi ordonanţa de urgenţă pe această temă sunt ţinute la mare secret. Vă solicit, domnule prim-ministru, pentru locuitorii Bucureştiului şi pentru toţi românii, să faceţi publice toate detaliile referitoare la Proiectul Esplanada. Solicit răspunsuri scrise şi verbale. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Doamna senator Cornelia Cazacu, Grupul parlamentar al PD-L. Aveţi o întrebare către Ministerul Sănătăţii Publice. Vă rog.
		Doamna Cornelia Cazacu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice. Domnule ministru, În România mortalitatea maternă a scăzut constant în ultimii ani, de la 626 decese materne în 1989, la 34 în 2006, fapt care corespunde unei rate a mortalităţii materne de 15 decese materne la 100.000 născuţi vii. Cu toate acestea, comparativ cu ţările din Uniunea Europeană, rata mortalităţii materne este mult mai ridicată, ţările membre ale Uniunii Europene înregistrând în 2006 o rată a mortalităţii materne de 6,66 decese materne la 100.000 născuţi vii. Mortalitatea maternă este unul dintre indicatorii care arată gradul de dezvoltare al unei ţări. El ilustrează statutul femeilor, accesul lor la asistenţă medicală şi competenţa sistemului medical de a răspunde fiecărui caz în parte. Din păcate, sunt multe maternităţi care nu întrunesc condiţii elementare de igienă pentru desfăşurarea în bune condiţii a naşterilor. Una dintre acestea este Maternitatea "Panait Sârbu" din Bucureşti, unde starea maternităţii este una deplorabilă, deşi este cunoscută pentru doctorii foarte buni. Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, dacă aveţi în vedere adoptarea unor măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea condiţiilor din cadrul acestei maternităţi. Doresc răspuns în scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnul senator Angel Tîlvăr? Nu este. Domnul senator Vasile Dan Ungureanu? Nu este.
		Domnul senator Daniel Savu, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog să formulaţi interpelarea. Microfonul 3.
		Domnul Daniel Savu: Am o interpelare, domnule preşedinte, adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog.
		Domnul Daniel Savu: Mai mulţi cetăţeni ai municipiului Ploieşti mi s-au adresat, nemulţumiţi de faptul că reprezentanţi ai PD-L din municipiul Ploieşti le-au transformat ziua de naştere într-un prilej de propagandă electorală. În fapt, ploieştenii, care şi-au aniversat ziua de naştere în data de 26 martie 2008, au fost sunaţi la telefon de reprezentanţi ai PD-L şi căutaţi la domiciliu de candidatul PD-L la Primăria Ploieşti, Andrei Borosevici, care le-a oferit, personal sau prin reprezentanţi ai partidului, câte un tort şi o sticlă de şampanie. Faptul a fost relatat şi în presa locală din data de 27 martie 2008 şi am să anexez articolele. Acţiunea organizată de PD-L în municipiul Ploieşti încalcă prevederile Legii nr. 677/2001 referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Semnalez această situaţie în contextul în care protecţia datelor cu caracter personal este un domeniu de evaluare prioritar pentru România în vederea aderării la Spaţiul Schengen. Faţă de cele prezentate, vă solicit să întreprindeţi demersurile necesare pentru a stabili cine a accesat baza de date din sistemul de evidenţă a populaţiei din municipiul Ploieşti şi a pus la dispoziţia unui partid politic aceste date.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Domnule senator Savu, nu puteţi citi interpelarea o jumătate de oră, când tot grupul parlamentar are la dispoziţie 5 minute. Vă rog foarte mult să înţelegeţi acest lucru.
		Domnul senator Gheorghe Funar, în sinteză, o întrebare. Aveţi cuvântul, domnule senator Funar. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. În sinteză, prima întrebare este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu şi ea vizează alinierea salariilor şi pensiilor românilor la nivelul celor din Uniunea Europeană. Vă solicit, domnule prim-ministru, ca, printr-o ordonanţă de urgenţă, să stabiliţi de la 1 ianuarie 2009 majorarea cu 50% a salariilor şi pensiilor. Fondurile necesare pentru acoperirea acestor creşteri se asigură din sumele care s-au obţinut timp de 18 ani în urma privatizărilor. Cea de-a doua întrebare este adresată aceluiaşi premier Popescu-Tăriceanu. Ea se referă la faptul că România este singura ţară din Europa unde populaţia este expusă pericolului otrăvirii cu aditivi alimentari cancerigeni care se găsesc în pâine şi produsele de panificaţie, carne şi preparate din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare şi alcoolice. PRM este singurul partid politic care a depus, în urmă cu şase luni, o propunere legislativă vizând stoparea otrăvirii populaţiei. Procedura parlamentară fiind lungă...
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Întrebarea, domnule senator Funar, nu declaraţie politică.
		Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, permiteţi-mi să prezint întrebarea. Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi de ce aţi refuzat până acum să adoptaţi o ordonanţă de urgenţă privind interzicerea în România a aditivilor alimentari cancerigeni, aşa cum s-a legiferat în toate ţările europene. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Domnul senator Gheorghe David. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului şi dezvoltării durabile. Având în vedere rectificarea bugetară negativă a sumelor de bani referitoare la îmbunătăţiri funciare din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, vă rog să-mi comunicaţi care este programul de regularizare a cursurilor de apă, în special pentru Timiş, Bega şi Bârzava, consolidarea digurilor, cât şi lucrările de îndiguire din judeţul Timiş. Solicit răspuns în scris. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc.
		Doamna senator Liliana Tomoiagă, din partea Grupului parlamentar al PSD. Microfonul 2.
		Doamna Liliana Lucia Tomoiagă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative. Domnule ministru, În condiţiile în care primarul unei localităţi este obligat prin lege să asigure tuturor candidaţilor la alegerile locale un spaţiu adecvat prezentării ofertei electorale, ce măsuri veţi lua împotriva actualului primar PD-L din comuna Jidvei, judeţul Alba, Horhat Ioan, care, abuzând de funcţia pe care o are, a refuzat să respecte legea, interzicând candidatului PSD accesul la căminul cultural din Feisa, deşi acesta depusese în termen legal o cerere în acest sens. Având în vedere că abuzurile primarului s-au ţinut lanţ încă de la învestirea sa în funcţie, se pune întrebarea dacă un astfel de primar nu va interveni abuziv şi în desfăşurarea corectă a activităţii de votare din zilele de 1 iunie, respectiv 15 iunie 2008. Am şi o interpelare adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor. Domnule ministru, În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007, Guvernul s-a angajat să acorde despăgubiri foştilor proprietari ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv de stat în timpul regimului totalitar. Având în vedere faptul că în luna decembrie 2007, deci după numai o lună de la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2007, petiţiile au fost sistate, vă rog, domnule ministru, să ne informaţi cum intenţionează Ministerul Economiei şi Finanţelor să asigure disponibilităţile băneşti necesare plăţii despăgubirilor pentru toţi titularii acestui drept şi ce demersuri au fost întreprinse de Guvern în acest sens în anul 2008. Mulţumesc. Solicit răspuns în scris şi verbal.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Domnule senator Ilie Petrescu, aveţi o întrebare. Microfonul 1, vă rog. Sinteză, vă rog.
		Domnul Ilie Petrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. În calitate mea de senator de Gorj, în deplasările efectuate în teritoriu cetăţenii judeţului m-au rugat să intervin în legătură cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care nu a efectuat plăţile reprezentând subvenţiile pentru agricultură către cetăţeni. Vă solicit, domnule prim-ministru, să mă informaţi asupra următoarelor probleme: Care este suma pe care o are de primit judeţul Gorj? Când vor beneficia de aceste sume cetăţenii din judeţul Gorj? Care va fi graficul stabilit de APIA, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în sensul de virare a subvenţiilor cuvenite pentru cetăţenii din judeţul Gorj? Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris şi verbal. Senator PRM de Gorj, Ilie Petrescu.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Trecem la interpelări. Domnule senator Şerban Nicolae, vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Stimate domnule prim-ministru, Prin intermediul unui memoriu am aflat o situaţie pe care o apreciem ca fiind deosebit de gravă şi cu consecinţe negative inacceptabile. Este vorba de cazul medicilor primari Alexandru Cornea şi Bogdan Rotăreasa, de la Secţia chirurgie cardiacă II din cadrul Institutului de boli cardiovasculare "Prof. dr. Iliescu", Bucureşti. Din cele prezentate rezultă că în speţă conducerea institutului a creat şi menţine un climat de tensiune în rândul medicilor, incorect şi inadecvat intereselor fireşti ale pacienţilor şi ale personalului de specialitate. Concret, doi tineri chirurgi, medici primari specializaţi în străinătate în intervenţii medicale prin tehnici moderne de mare eficienţă în domeniul chirurgiei cardiovasculare, au semnalat faptul că sunt împiedicaţi sistematic să-şi facă meseria în condiţii normale. Metodele utilizate împotriva lor ţin de neplanificarea în programul operator al secţiei, denigrarea publică, intimidarea colegilor cu care aceştia colaborează, utilizarea unor şicane cu caracter administrativ, precum şi alungarea şi deturnarea pacienţilor acestora. Domnule prim-ministru, Vă solicităm declanşarea unei anchete din partea Corpului de control al primului-ministru pentru clarificarea situaţiei semnalate, luarea măsurilor necesare şi intrarea în legalitate. Aşteptăm răspuns în scris. Interpelarea este semnată de domnul senator Ion Iliescu şi de domnul senator Şerban Nicolae. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Domnule senator Gheorghe Funar, aveţi o interpelare. Domnul senator Ardeleanu nu este.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Se ştie că, printr-o recentă hotărâre judecătorească irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că se acordă pentru judecători, procurori şi grefieri un spor de 50% din salariul brut lunar pentru risc şi condiţii neuropsihice nefavorabile. Acest spor se acordă retroactiv pentru perioada 2000-2008. Practic, fiecare angajat din Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public va primi în plus în acest an sume cuprinse între 1 miliard şi 10 miliarde de lei vechi de persoană. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Care este suma totală aferentă sporului de 50% pentru perioada 2000-2008? Care este sursa din care se vor face aceste plăţi uriaşe către judecători, procurori şi grefieri? Ce program al Guvernului aţi pregătit pentru ca şi ceilalţi angajaţi plătiţi din bani publici să ajungă la câştiguri lunare la fel ca judecătorii şi procurorii, respectiv cuprinse între 50 de milioane şi 300 de milioane de lei? Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru o interpelare adresată ministrului internelor şi reformei administrative. Vă rog.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor şi reformei administrative. Domnule ministru, În oraşul Negreşti din judeţul Vaslui circa 50 de case au fost inundate ca urmare a ploilor torenţiale căzute la începutul acestei luni. Cu această ocazie, s-a constatat că Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă nu este pregătit să intervină în cazul producerii unor calamităţi, presa locală sesizând că inspectoratul nu are în depozite nici măcar un număr suficient de cizme de cauciuc. Situaţia este, într-adevăr, îngrijorătoare în cazul în care în judeţul Vaslui ar putea avea loc evenimente similare cu cele ce au avut loc în judeţul Galaţi. Deşi conducerea administraţiei judeţene intenţionează să remedieze această situaţie, până în prezent nu au fost identificate resursele financiare pentru dotarea Inspectoratului pentru situaţii de urgenţă cu utilaje şi echipamente specifice. Pentru informarea corectă a locuitorilor zonelor aflate în pericol de inundaţii, vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicaţi ce măsuri s-au dispus pentru dotarea Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui cu utilaje şi echipamente specifice pentru combaterea inundaţiilor. Solicit răspuns în scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Domnul senator Viorel Arcaş, din partea Grupului parlamentar al PSD, are o interpelare. Vă rog. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor. Tot mai mulţi cetăţeni îndreptăţiţi să încaseze despăgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv - Legea nr. 10/2001 -, care deţin în regulă toate documentele cerute de lege pentru această situaţie, reclamă faptul că nu pot intra în posesia banilor din cauză că Ministerul Economiei şi Finanţelor nu a virat sumele necesare către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Această stare de lucruri i-a determinat pe unii dintre aceştia să recurgă la diverse forme de protest, aşa cum este şi cazul doamnei Anghel Cristina Irina din Caracal, care a intrat în greva foamei din data de 21 aprilie 2008. Vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicaţi următoarele: Dacă Ministerul Economiei şi Finanţelor îşi poate onora obligaţiile legale pentru acordarea despăgubirilor în numerar aferente imobilelor preluate în mod abuziv şi care este orizontul de timp în care urmează să se realizeze acest lucru, având în vedere că ANRP, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, susţine că ultimul virament a fost efectuat în luna decembrie 2007. Cum răspundeţi protestului adresat şi dumneavoastră de către doamna Anghel Cristina Irina din Caracal, protest transmis de persoana în cauză mai multor instituţii? Cu deosebită consideraţie, solicit răspuns în scris şi oral.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult.
		Trecem la răspunsuri la întrebări şi interpelări. În legătură cu răspunsul la întrebări, doamna Gabriella Pásztor, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, vă rog să transmiteţi răspunsul în scris domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD. Deci nu mai răspundeţi oral, ci transmiteţi direct în scris. Se consideră rezolvată. Domnule Istvan Tőke, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, răspundeţi în scris pentru doamna senator Doina Silistru şi, de asemenea, pentru domnul senator Ilie Sârbu, în legătură cu Sistemul Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare şi, respectiv, subvenţionarea producţiei de miere. Domnul Cătălin Doică, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, o întrebare din partea domnului senator Gheorghe Funar, în legătură cu situaţia postprivatizare a societăţilor comerciale. Sunteţi aici? Nu este prezent. Se reprogramează pentru săptămâna viitoare şi vă rog să-i atrageţi atenţia că trebuie să vină pentru a prezenta răspunsuri. Pentru Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este o întrebare adresată de domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, Grupul parlamentar al PSD, în legătură cu înfiinţarea unui punct de prim ajutor în vama Turnu, judeţul Arad. Vă rog să-i transmiteţi răspuns în scris. Pentru Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile este o întrebare adresată de domnul senator Alexandru Pereş, Grupul parlamentar al PD-L, privind poluarea cu formaldehidă în municipiul Sebeş. Doamna secretar de stat Lucia Ana Varga, vă rog să-i transmiteţi răspuns în scris. Domnul senator Alexandru Pereş are, de asemenea, o întrebare tot pentru Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile privind achiziţionarea unui analizator de formaldehidă. Vă rog să-i transmiteţi răspuns în scris. Domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, Grupul parlamentar al PSD, are o întrebare adresată Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile privind exploatarea carierei din Bata. Vă rog să-i transmiteţi răspuns în scris. Domnul senator Ovidiu Teodor Creţu, Grupul parlamentar al PSD, are o întrebare adresată Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile în legătură cu regularizarea albiei râului Sălăuţa. Domnul senator Toma Ion, Grupul parlamentar al PSD, are o întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse privind acordarea ajutoarelor sociale pentru posesorii terenurilor intravilane. Doamna secretar de stat Denisa Oana Pătraşcu, vă rog să-i transmiteţi răspuns în scris. Domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, are o întrebare adresată Ministerului Sănătăţii Publice în legătură cu dotarea corespunzătoare a ambulanţelor. Domnule secretar de stat Székely Ervin Zoltán, vă rog să-i transmiteţi răspuns în scris. Vă rog, de asemenea, să-i transmiteţi răspuns în scris domnului senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, Grupul parlamentar al PSD, privind înfiinţarea unei staţii de ambulanţe la Nădlac. Ministerul Transporturilor a solicitat amânarea răspunsului pentru două întrebări: una legată de verificarea tehnică a maşinilor înmatriculate în Uniunea Europeană, adresată de domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu, Grupul parlamentar al PSD, şi a doua întrebare legată de trecerea portului Brăila în administrarea municipiului Brăila. Această întrebare este adresată de domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al PSD. În legătură cu interpelările, am stabilit, domnule secretar de stat István Tőke, răspuns în scris pentru domnul senator Ilie Sârbu, Grupul parlamentar al PSD, în legătură cu subvenţionarea producţiei de miere. De asemenea, vă rog să transmiteţi răspuns în scris doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, privind ajutorarea cu fonduri europene a producătorilor de legume şi fructe. Vă rog să transmiteţi răspuns în scris şi domnului senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, în legătură cu pescuitul în Delta Dunării. De asemenea, transmiteţi răspuns în scris domnului senator Jan Vraciu, Grupul parlamentar al PD-L, în legătură cu interpelarea privind băuturile aromatizate pe bază de vin. Domnul Cătălin Doică, secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, răspuns în scris către domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al PSD, în legătură cu modul de facturare a energiei electrice. Doamna Lucia Ana Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, vă rog să răspundeţi în scris domnului senator Alexandru Pereş, Grupul parlamentar al PD-L, la interpelarea cu privire la livrarea analizatorului de emisii de formaldehidă în municipiul Sebeş, judeţul Alba. Tot Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile va da răspuns în scris către domnul senator Daniel Iluşcă, Grupul parlamentar al PNL, cu privire la ariile protejate. Ministerul Transporturilor solicită amânarea răspunsului la interpelarea domnului senator Mihai Ţâbuleac, Grupul parlamentar al PD-L, cu privire la DN 29D.
		Domnul Anton Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe este prezent. Vă rog să prezentaţi răspunsul pentru domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM. Vă rog. Aveţi cuvântul.
		Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am un răspuns detaliat.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă rog să prezentaţi răspunsul, deoarece domnul senator Funar este prezent. Am precizat să se transmită răspunsul în scris doar pentru domnii senatori care sunt plecaţi în campanie electorală.
		Domnul Anton Niculescu: Da, domnule preşedinte. Mă scuzaţi. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am un răspuns detaliat. Am convenit cu domnul senator Gheorghe Funar să fiu cât mai concis. Prima întrebare se referă la numărul celor programaţi pentru depunerea documentelor în vederea obţinerii cetăţeniei române, este vorba de scrisorile de intenţie. În perioada 2003-2007 am primit, în total, circa 368.000 de scrisori de intenţie, din care au fost înregistrate, până în prezent, numai 38.000 de scrisori, cele primite în anul 2003. A doua întrebare se referă la dosarele de redobândire a cetăţeniei române care au o vechime mai mare de un an. Pe ani calendaristici am un tabel, dar totalul dosarelor primite la Ministerul Justiţiei este de 34.270, din care s-au soluţionat 4.526. În ceea ce priveşte ultima întrebare, Programul pentru soluţionarea tuturor cererilor şi a dosarelor restante vizând redobândirea cetăţeniei române în maximum 2 ani, vă pot spune că, în urma modificării Legii cetăţeniei nr. 21/1991 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2007, a crescut ritmul de soluţionare a dosarelor. Direcţia "Cetăţenie" din cadrul Ministerului Justiţiei apreciază că cele 29.744 de cereri în aşteptare ar putea fi soluţionate în termen de 2 ani, cu condiţia ca solicitanţii să completeze în mod operativ dosarele pentru redobândirea cetăţeniei române. Vă mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Domnule senator Funar, vă întreb dacă sunteţi mulţumit de răspunsul dat. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe Funar: Doar parţial, domnule preşedinte al Senatului, deoarece, aşa cum a arătat distinsul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, sunt peste 300.000 de fraţi de-ai noştri din Republica Moldova care au solicitat redobândirea cetăţeniei române. În ritmul de melc în care s-a lucrat până acum există toate şansele să se repete situaţia din anii precedenţi. Sunt cetăţeni de etnie română din Republica Moldova care aşteaptă de 4, 5 sau 6 ani să redobândească cetăţenia română. Sperăm ca Guvernul, printr-o altă ordonanţă de urgenţă, să mărească numărul de angajaţi din Ministerul Afacerilor Externe şi din Ministerul Justiţiei, astfel încât, în maxim 2 ani, să fie rezolvate zecile de mii de cereri restante. Mulţumesc.
		Domnul Nicolae Văcăroiu: Mulţumesc foarte mult. Mulţumesc reprezentanţilor Guvernului. Mâine reluăm lucrările în plenul Senatului la ora 9.30. Vă rog să-mi permiteţi să declar închisă şedinţa noastră de astăzi.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 18.45.