Şedinţa Senatului din 23 iunie 2008

		Şedinţa a început la ora 15.45. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii Gavrilă Vasilescu şi Daniel Iluşcă, secretari ai Senatului.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori! Vă invit să vă ocupaţi locurile în sală. Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa de astăzi, 23 iunie 2008, a plenului Senatului României. Şedinţa este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gavrilă Vasilescu şi Daniel Iluşcă, secretari ai Senatului. Programul de lucru al Senatului: lucrări în plen până la ora 19.30. Ordinea de zi de astăzi cuprinde declaraţii politice, dezbaterea proiectelor de lege, iar în partea finală întrebări, interpelări şi răspunsuri. Să intrăm în primul punct din ordinea de zi, declaraţii politice.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Vasile Dîncu, din partea Grupului parlamentar al PSD. (Discuţii la tribună.) Nu discutăm ordinea de zi acum, pentru că nu avem cvorum. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Vasile Dîncu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează: "Votul uninominal nu este o spălătorie politică". Stimaţi colegi, L-am auzit pe Preşedintele României, Traian Băsescu, care, lăudând votul uninominal şi succesul ultimelor alegeri, la televizor spunea un lucru cu care nu putem fi de acord şi cred că nici dânsul nu ar putea să fie de acord: "Votul uninominal i-a spălat de păcate pe toţi politicienii, chiar şi pe cei care erau sau sunt încă acuzaţi de fapte de corupţie." Moderatorul a încercat să-i spună palid că justiţia totuşi ar trebui să fie cea care se pronunţă, dar preşedintele nu a mai auzit acest lucru şi a rămas la ideea Domniei Sale. În euforia odelor adresate uninominalului mulţi dintre noi am uitat că a fi ales prin vot direct este doar un pas spre onorabilitate politică, ceilalţi paşi trebuie făcuţi prin activitate avizată, prin dedicare faţă de interesul public şi prin moralitatea actului de servant al celor care te-au ales. Cred că şi jurnaliştii greşesc, câteodată, când spun că votul uninominal nu a schimbat nimic. Cred că s-au schimbat foarte multe lucruri. S-au schimbat multe lucruri şi aşteptăm să se schimbe o serie de lucruri în bine. Deocamdată, cred că a crescut aroganţa unora care deja au fost confirmaţi în funcţii publice şi poate că, peste câtăva vreme, o să vedem servanţi publici care nu pot fi controlaţi în niciun fel, mai ales că legalitatea la noi este un fel de manual alternativ. Au crescut sumele implicate în campanie, inclusiv pentru cumpărarea votului. La Ştefăneşti, de exemplu, am văzut doar o parte a interesului instantaneu şi sincer pentru vot şi democraţie. Am întâlnit, personal, în multe sate ardelene candidaţi la primărie sau la alte funcţii care au dat bani pentru voturi. Am văzut şi la televiziune scene de acest gen. Am văzut tichete, cu semnătura primarilor, prin care se dădeau bani profesorilor sau pensionarilor. Cred că am intrat în epoca unei adevărate economii politice a votului. Vom vorbi de acum încolo de investiţii electorale, preţ mediu al votului pe mediu de rezidenţă, rentabilitate - turn-over -, rentabilitatea capitalului angajat, credit furnizor electoral, iar electoratul sărac a început să saliveze deja la această abordare tranzacţionalistă a votului. Am auzit în multe cămine culturale pe unde am trecut în această campanie întrebarea următoare, pusă destul de timid, dar destul de clar: "Voi ce ne-aţi adus?", spunându-ne evident că unii dintre competitorii noştri au venit cu găleţi, căni, ulei sau zahăr. Cred că a dispărut sau începe să dispară şi cerinţa de morală minimă pentru unii candidaţi. Mulţi primari de municipii, ca să luăm numai un exemplu, au fost aleşi cu mari majorităţi, deşi au probleme cu dosare penale. În condiţiile ineficienţei justiţiei şi demagogiei luptei anticorupţie chiar cerinţa moralităţii pare caducă. Au apărut trupe de bodigarzi sau trupe de asalt pregătite să blocheze ieşirea oamenilor din case sau să descurajeze pe adversari. Votul a devenit o afacere personalizată, un război personal, ca şi viaţa descrisă în manele prin cuvinte ca: bani, duşmani, "valoarea mea" şi altele. Partidele foloseau multe mijloace instituţionale, câteodată ilegale - înainte -, dar exista o oarecare birocraţie în abordarea campaniei. Astăzi, uninominalul mioritic este mai mult o înfruntare de street fighting. În fine, parcă nu mai este nevoie de specialişti. Nu inginerii sau profesorii care vin cu proiecte, ci, mai degrabă, oamenii cu discurs agramat sau gureş, fără proiect, plac din ce în ce mai mult. Popularitate ieftină şi machiaj strident, mediocrii votează mediocri. Majoritatea decentă, dacă nu cumva este un mit, parcă începe să nu mai meargă la vot. Spălătoria politică funcţiona şi înainte. Prin ajungerea la putere, de multe ori, politicienii îşi blocau dosarele, presau justiţia, alţii îşi făceau televiziuni sau ziare, investiţii politice perfecte care funcţionau tot în acest sens. Spălătoria politică funcţiona şi prin migraţia continuă spre cei care mergeau la putere. După alegeri sunt sute de primari care trec de la toate celelalte partide aflate în opoziţie spre partidul care ajunge la putere, de cele mai multe ori doar pentru că sunt şantajaţi cu dosare penale. Totuşi, votul uninominal este o practică nouă şi în viitor s-ar putea dovedi a fi o grilă mai bună de selecţie pentru politicieni, însă euforia noastră de acum cred că poate să strice dacă nu vom fi realişti. Cred că preşedintele a greşit atunci când, supralicitând votul uninominal, a spus că acesta "îi spală de păcate pe cei care au fost aleşi". Unii tratează, din păcate, în acest moment votul uninominal ca o "spălătorie ecologică". Baia de mulţime, prin vot, este un fel de argument de imunitate la acte de justiţie, superior celor tradiţionale care aveau un grad mai mare de risc, de recidivă sau de decolorare. Stimaţi colegi, Uninominalul este o practică democratică şi un principiu de selecţie care vor da rezultate doar dacă vom fi realişti. Dincolo de uninominal începe haosul sau o nouă ordine. Totul se află la mâna noastră, cred. Putem propune oameni serioşi pe listele pentru uninominal şi, atunci, am rezolvat o parte din această problemă, dar încă un lucru mai trebuie să facem, cred eu, trebuie să modificăm legislaţia - am văzut ce s-a întâmplat în această campanie - şi să încercăm să stopăm această economie politică a votului. Votul uninominal nu consacră sfinţi. El este un mecanism prin care se promovează slujitori ai interesului public. Atât! Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		O invit la tribună pe doamna senator Viorica Moisuc, din partea Grupului parlamentar al PRM. Aveţi cuvântul, doamna senator.
		Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni senatori, Declaraţia mea politică se intitulează: "O aducere aminte şi nu numai atât". La 8 iunie 1919, când România se afla încă în război pentru apărarea hotărârii de unire cu ţara, adoptată de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia în Sala Senatului din Bucureşti, Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, sub preşedinţia principesei Alexandrina Grigorie Cantacuzino, a hotărât construirea Mausoleului Neamului pe locul unde, cu doi ani în urmă, armata română salvase de la pieire statul român. Acolo, la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Doaga, Străjescu, Moara Albă, Moara Roşie, pădurea Răzoare, s-au purtat cele mai crâncene lupte, în iulie şi august 1917, sub deviza "Pe aici nu se trece!". Victoriile ostaşilor români obţinute contra tăvălugului de război germano-austro-ungar, dezlănţuit pentru lichidarea a ceea ce mai rămăsese din România independentă, pe teritoriul Moldovei, au fost omagiate în toată lumea. Preţul victoriilor a fost enorm, au căzut la datorie 21.000 de soldaţi şi gradaţi, 480 de ofiţeri. Într-o ţară istovită de un război pustiitor, fără buget - aurul Băncii Naţionale a României era confiscat de guvernul sovietic -, într-o ţară care-şi apăra cu eforturi enorme drepturile sale sacre la Conferinţa de Pace de la Paris, s-au găsit bani pentru construirea Mausoleului de la Mărăşeşti. Şi-au legat numele de această operă naţională mari personalităţi ca: sculptorii Ion Jalea şi Corneliu Medrea, pictorul Eduard Săulescu, arhitecţii George Cristinel şi Constantin Pomponiu, şi-au legat numele regele Ferdinand şi regina Maria, care au asistat la inaugurarea criptelor în 1924, regele Carol al II-lea, principele moştenitor Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia pe atunci, patriarhul Miron Cristea, în prezenţa cărora s-a inaugurat mausoleul în toată splendoarea lui la 18 septembrie 1938. Aceasta a fost evocarea unor momente de pioasă amintire. Aceştia au fost strămoşii noştri care au ştiut să preţuiască jertfa contemporanilor lor pentru apărarea ţării şi întregirea ei în hotarele etnice şi istorice. Ei ne-au lăsat un document impresionant, dăltuit în piatră şi marmură, menit să dăinuie peste timp, să slujească generaţiilor următoare pentru cultivarea sentimentului mândriei naţionale, a cunoaşterii istoriei acelor timpuri eroice, pentru perpetuarea cultului eroilor neamului. Dar vremurile noi, revoluţionare, cu promotorii unui aşa-zis europenism înţeles pe dos, înlocuiesc valorile naţionale cu "raportul Tismăneanu", polologhie fără cap şi fără coadă, făurit cu grea trudă de nostalgicii anilor '50, care s-au reaşezat în fruntea bucatelor, le înlocuiesc cu idei, producţii şi judecăţi de valoare ale subculturii promovate de o anume "societate civilă" putredă şi antinaţională. N-am văzut în manualele de istorie a românilor - disciplină devenită opţională, ca şi sportul, în şcoala care nu prea mai este românească -, n-am văzut în programele de bacalaureat vreun subiect legat de cultul eroilor neamului. Nu ştiu să existe în preocupările stabilimentului numit Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cultivarea, la elevii de toate vârstele, a sentimentului de cunoaştere, preţuire şi îngrijire a marilor monumente care ne amintesc de jertfele făcute de strămoşi pentru noi, cei de azi, pentru că ceea ce se vede azi la Mărăşeşti este o palmă pe obrazul naţiunii române: degradarea generală a monumentului şi a esplanadei sale, deteriorarea terasamentelor, unde lespezile de piatră sunt prăbuşite, fresca interioară este căzută pe mari suprafeţe şi continuă să se fărâmiţeze, criptele şi sarcofagele marilor comandanţi sunt înnegrite de vreme, nespălate, neluminate, drapele tricolore nu există... Doar unul la poarta dinspre esplanadă, alături, desigur, de drapelul Uniunii Europene. Monumentul nu are niciun fel de amenajări pentru vizitatori. La poartă, un ambulant vinde pălării de soare, iar la intrare se vând "Omagiile" tipărite la Focşani pentru istoricii în viaţă. Şi încă ceva: să-mi fie permis să folosesc libertatea de exprimare - de care încă ne mai bucurăm - pentru a-i aminti, cu tot respectul, fostului rege Mihai că moştenirea iluştrilor săi strămoşi nu începe şi nu se termină cu Peleşul şi alte palate, păduri şi terenuri. Prezenţa sa azi la Mărăşeşti, unde s-a întâmplat a fi de faţă în 1938, la inaugurare, alături de părintele său, ar putea constitui un lucru pozitiv şi un îndemn pentru autorităţile care au datoria să readucă la viaţă un monument de valoare naţională şi internaţională care se prăbuşeşte sub ochii noştri. Nu pot să nu mă întreb, la capătul acestei urâte campanii electorale care a cultivat atâtea patimi, dacă măcar o mică parte din milioanele de euro azvârlite cu nonşalanţă prin partea locului nu şi-ar fi putut găsi, poate, o mai bună întrebuinţare într-o acţiune de readucere a Mausoleului de la Mărăşeşti la valoarea pe care o avea măcar în 1938. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi noi vă mulţumim.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul Ştefan Mihail Antonie, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ştefan Mihail Antonie: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează: "Un nou val de scumpiri începând cu 1 iulie 2008". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Declaraţia mea politică de astăzi are ca temă scumpirea gazelor naturale şi a energiei electrice, precum şi urmările nefaste asupra populaţiei. Începând cu 1 iulie 2008 gazele naturale se vor scumpi cu aproximativ 18%-19%. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale anunţa la începutul săptămânii trecute procentul de majorare, momentan calculele nefiind finalizate. Totodată, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, ANRGN, au precizat că ajustarea preţurilor este determinată de evoluţia cursului valutar, a ratei inflaţiei şi în funcţie de tarifele gazelor naturale de import, mai exact în funcţie de gazele naturale importate din Rusia. Experţii în domeniu estimează deja pentru finele anului un preţ al gazelor naturale din import de 600 de dolari/1.000 metri cubi. În prezent, România importă aproape 1/3 din gazele naturale pentru consumul intern din Rusia. Preţul de import stabilit pentru primul semestru al anului 2008 a fost de 370 de dolari/1.000 metri cubi, iar cel aferent celui de-al doilea semestru este de aproape 400 de dolari/1.000 metri cubi. Ultimele estimări făcute de distribuitorii de gaze naturale arată că preţul gazelor naturale ar putea atinge, şi chiar depăşi, 470 de dolari/1000 metri cubi la 1 iulie 2008. O astfel de evoluţie ar conduce la probleme majore care s-au manifestat deja în primul semestru al acestui an la nivelul economiei reale, cele mai afectate ramuri în urma scumpirii gazelor naturale fiind cele din industria petrochimică şi siderurgie, sectoare în care gazele naturale sunt absolut necesare procesului de producţie. "Distrigaz Sud" - SA a cerut scumpirea gazelor naturale cu 18% începând cu 1 iulie 2008, însă ministrul economiei şi finanţelor, domnul Varujan Vosganian, a declarat că solicitarea distribuitorilor de gaze naturale de majorare a tarifelor cu data de 1 iulie este nesustenabilă. SC "E.ON Holding" - SA şi "Distrigaz Sud" - SA au cerut anul acesta în repetate rânduri creşterea preţului la gazele naturale, iar autorităţile au acceptat majorarea tarifului cu 8,5% începând cu 1 februarie. Ţinând cont de faptul că aceste firme din domeniul energetic au încheiat anul 2007 cu profituri substanţiale record, mi se pare nejustificată insistenţa acestora de a mări preţul gazelor naturale. Un aspect important este impactul pe care îl va avea această scumpire asupra inflaţiei, dar nici avertismentele furnizorilor de gaze naturale referitoare la imposibilitatea de a mai efectua importuri de gaze naturale nu sunt de neglijat. Pe de o parte, o creştere a preţului sub 10% poate declanşa o criză a gazelor naturale în ţară, iar, pe de altă parte, o scumpire de peste 15% a gazelor naturale va duce la un nou vârf inflaţionist. Doamnelor şi domnilor senatori, În concluzie, cred că, din păcate, noi nu putem influenţa preţul petrolului, dar între situaţia noastră de consumatori de gaze naturale şi ceea ce se întâmplă pe pieţele internaţionale este o mare diferenţă, întrucât suntem şi producători de gaze naturale. Trebuie gândită o strategie pe termen lung din partea reprezentanţilor Guvernului şi ai Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Domeniul Energiei, ANRE, în ceea ce priveşte protejarea consumatorilor şi implicit a populaţiei, deoarece până la urmă efectele se răsfrâng asupra acestora. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar al PSD. Aveţi cuvântul.
		Domnul Ioan Chelaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mărturisesc că nu aş fi dorit ca viaţa să îmi ofere prilejul să formulez această declaraţie. Până la urmă am făcut-o, fără tragere de inimă, aş spune chiar cu durere, şi am intitulat-o "Dreptul de a fi copil". Dreptul copilului de a-şi trăi copilăria cu bucurie, de a explora natura cu minunile ei, de a fi artistul plastic sau poetul ei, dreptul de a se deschide lumii cu iubirea sa totală şi inocentă, bucuria jocului, a întâlnirii cu prietenii şi a descoperirii aventurii sunt parte a unei copilării care, fără a fi ideală, este trăită firesc şi natural. Ei bine, pentru o fetiţă de numai 11 ani din judeţul Neamţ toate acestea sunt simple vorbe. Nimic din firescul şi naturalul copilăriei nu mai poate face parte din viaţa ei, şi aceasta pentru că ea va deveni deja mamă. Da! Fetiţa cu nume de Florina are 11 ani şi o sarcină de 20 de săptămâni la care a ajuns după ce a fost violată de unchiul său, şi el în vârstă de 19 ani. Imaginaţi-vă că peste numai un an fetiţa va avea 12 ani şi va alăpta. La 15 ani îşi va duce copilul la grădiniţă. Cine oare îşi asumă această imagine monstruoasă? Ce rezonanţă au pentru acest copil cuvinte precum uter, placentă, cezariană sau alăptare? Cine este responsabil de traumele provocate acestui copil? Noţiunea de educaţie sexuală este subiect tabu. Refuzăm realitatea. Consider că dincolo de vina violatorului mai vinovaţi suntem noi, societatea. Am fost orbi şi surzi şi, am spus-o de multe ori de la această tribună, plătesc acum şi vor plăti în continuare copiii noştri, unii dintre ei cu viaţa, cei mai mulţi cu viitorul lor. Societatea nu găseşte sau nu are interes să găsească argumente în favoarea valorilor umane absolute, uneori nu există nicio dificultate în violarea drepturilor fundamentale ale omului. Citez: "Când s-a creat legea în România, nimeni nu s-a gândit că se poate ajunge la o asemenea situaţie. Poate că ar trebui să facem o modificare legislativă, în sensul de a se permite legal intervenţia medicului pentru a întrerupe o sarcină, chiar dacă se ajunge la o formă foarte evoluată în care fătul poate fi viabil. Ar trebui să vedem ce zic cetăţenii României, ce zice Biserica şi ce zic politicienii. Toţi la un loc trebuie să participăm să găsim o soluţie.", declara, referitor la acest caz, cine altul decât ministrul sănătăţii publice. Cam sumar şi evident prozaic, dar fără soluţii. Dacă era vorba despre interesele unei anume persoane, cu siguranţă ar fi fost luate nişte măsuri de urgenţă, dar în situaţia acestui caz fără precedent sunt necesare mai multe dezbateri ca niciodată, eventual un proiect legislativ, şi după vreo doi ani se va găsi o soluţie. Cum se va reflecta această amintire în viaţa acestei fetiţe, va deveni ea o amintire din copilărie pentru această fetiţă? Ce poate afla fetiţa despre sine din această amintire? Personal, apreciez că nimeni nu poate fi obligat să ia parte la o campanie în favoarea unor astfel de legi, şi nici nu are obligaţia morală să le voteze. Există însă posibilitatea să apară situaţii diferite în care se impune luarea unor decizii rapide, o decizie care să redea unui copil şansa de a fi din nou copil, şansa de a-şi relua copilăria. Stimaţi colegi, Poate pare un subiect fără importanţă, dar vă aduc aminte că acum 40 de ani, în ciclica "Humanae Vitae", capul Bisericii Catolice spunea, şi pe bună dreptate, trebuie să facem absolut orice efort să dăm sens şi să preţuim viaţa. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc domnule senator.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea se intitulează "Un nou bac, aceleaşi probleme". Nici nu a început bine sesiunea de bacalaureat şi din nou au apărut tot felul de probleme. Şcolile, în aceste zile, sunt împânzite de părinţi agitaţi, candidaţi emoţionaţi şi uneori dezorientaţi, examinatori puşi de multe ori în încurcătură şi aşa mai departe. Nu ştim dacă întâmplător sau nu, dar toate acestea au început odată cu instalarea caniculei peste mare parte din ţara noastră. Chiar şi în aceste condiţii, reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului ne asigură încă o dată că totul se va termina cu bine şi că aceste mici nereguli fac parte din sistem, sistem, spunem noi, care nu a fost reformat încă şi care generează multe probleme educaţiei. Ce spun părinţii? Ei afirmă cu tărie că sunt probleme de organizare, care se repetă de fiecare dată, în faţa cărora cei care trebuie să le rezolve par neputincioşi. Ce spunem noi? Cred că ar trebui să recunoaştem şi să precizăm din nou, dacă mai este cazul, că şi în acest domeniu, ca în multe alte domenii, se simte nevoia unei descentralizări reale, se simte nevoia unui instructaj mai bun pentru examinatori şi pentru toţi cei care sunt implicaţi în acest proces atât de complex, dar, nu în ultimul rând, o cointeresare mai bună pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii de comisii, pentru examinatori, supraveghetori şi tot personalul care este implicat în aceste sesiuni de bacalaureat, şi nu numai. Numai aşa vom avea preşedinţi, vicepreşedinţi şi personal competent care va fi responsabil şi care îşi va face datoria aşa cum trebuie. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gavrilă Vasilescu, Grupul parlamentar al PC, urmează la cuvânt domnul senator Adrian Păunescu.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu ştiu dacă ceea ce vă voi spune se poate numi declaraţie politică, dar, în orice caz, este un lucru care, cred eu, ar trebui să ne intereseze pe toţi. Am luat această hotărâre de a discuta despre acest subiect din cauza faptului că, în momentul de faţă, avem o Lege electorală în care Senatul nu a spus niciun cuvânt. Ca membru al Comisiei de Cod electoral, sunt foarte surprins de acest lucru. Au mai rămas doar trei săptămâni până când trebuie să delimităm colegiile. Stimaţi colegi, Doresc să vă spun că aceste colegii pentru alegerile parlamentare sunt lucruri extraordinar de importante. Dacă o circumscripţie electorală este o unitate administrativteritorială judeţeană, vă rog să consideraţi că aceste colegii vor fi subunităţi administrativ-teritoriale din punct de vedere electoral. În momentul în care un parlamentar va fi ales în colegiul respectiv, primul lucru pentru care va lupta - legătura lui fiind mult mai apropiată cu cei care l-au ales - va fi rezolvarea problemelor în propriul colegiu. Vreau să vă informez şi să fac un îndemn către dumneavoastră să vă implicaţi în această situaţie. Haideţi să rezolvăm această problemă! Avem posibilitatea, prin această comisie şi prin votul pe care l-aţi dat acestei comisii în plenul Camerelor reunite, să decidem modul în care vor fi împărţite colegiile. Să încercăm să o facem cât mai obiectiv. Vreau să înţelegeţi că lucrul acesta nu va fi făcut numai pentru o legislatură, ci va fi făcut pentru mult timp de aici înainte. Vreau să înţelegeţi că nu numai alegerile parlamentare, dar şi alegerile locale vor fi influenţate de înfiinţarea acestor colegii. Acolo se vor desfăşura foarte multe lucruri şi ar fi păcat ca aceste lucruri să se stabilească printr-o hotărâre a Guvernului fără ca dumneavoastră, ca parlamentari, să vă puteţi implica. Ca o informaţie, doresc să vă spun - vă rog să treceţi peste acest lucru -, în momentul de faţă, la comisie, un singur judeţ - nu trebuie să vă mai spun care, bănuiţi dumneavoastră - are depusă, prin negociere cu toate formaţiunile, cu toţi factorii de răspundere de la momentul când s-a hotărât acest lucru, împărţirea în colegii. Niciun alt judeţ nu mai are această împărţire făcută. Când a avut loc o asemenea şedinţă, am constatat un mare dezinteres şi un refuz total. Sunt singurul senator care face parte din această comisie şi care a fost prezent. Deci eu fac un apel şi către dumneavoastră, şi către lideri, către cei care veniţi din judeţe, să ne implicăm şi să nu ne trezim pentru a doua oară că una dintre Camere nu are niciun fel de cuvânt de spus asupra modului în care este aplicată Legea electorală în baza căreia am fost aleşi sau vom fi aleşi. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar al PSD. Aveţi cuvântul.
		Domnul Adrian Păunescu: Sigur că aş fi interesat să analizez înainte de orice acest război pe care formaţiuni politice etnice îl duc în Ardeal împotriva României, aş fi interesat să pătrund aceste taine, pentru că, deocamdată, lipsa de efect a acestui război nu se datorează bunătăţii sufletului celor care îl provoacă. Ei fac o eroare de tactică, exagerează şi, de aceea, efectul lor este diminuat, dar asta nu înseamnă că noi n-ar trebui să fim atenţi la ceea ce se întâmplă şi nu înseamnă că autorităţile de resort n-ar trebui să se implice în rezolvarea acestor provocări care nu pot dura la nesfârşit. Toată această perioadă a fost marcată de un continuu atac la adresa Trianonului şi, în fond, la adresa integrităţii teritoriale a României, dar văd că începem să ne obişnuim cu toate acestea şi nu este exclus să constatăm că în unele calendare este anul 1939 şi urmează anul 1940. Semnalez faptul şi n-aş vrea să mă ţin căit că n-am vorbit contemporanilor mei cât de cât despre acest pericol. Am ridicat săptămâna trecută o problemă privitoare la felul în care sunt chestionaţi elevii care termină liceul la bacalaureat. S-a discutat şi în această şedinţă despre aspectul absolut îngrijorător, eu i-aş spune criminal, al introducerii în materia examenelor de literatura română a politicii de doi bani, a politicii zâzaniei, a politicii rupturilor de fond, a politicii unor homunculi care nu şi-au evaluat bine nici chiuveta din care vin, cu atât mai mult nu şi-au evaluat lumea în care trăiesc. Din păcate, în ţara noastră, astăzi, nimeni nu mai ascultă de nimeni. Ministerul Învăţământului îşi vede liniştit de treabă, iar ministrul învăţământului vine la televizor, acum câteva ore, şi vorbeşte despre nişte fraude, despre nişte şmecherii posibile şi care trebuie condamnate, în nu ştiu ce localitate, că s-au dat temele dinainte. Urât lucru! Dar ce au făcut dumnealor, cei din conducerea Ministerului Învăţământului, nu este o fraudă? Pe dumnealor cine-i întreabă? Cum stă prim-ministrul liniştit când ştie ce aiureală, ce nebunie, ce neruşinare domină acest bacalaureat? Strigă profesorii de o lună, strigă sindicatele, strigă profesorii universitari, strigă Academia, care nu reacţionează ca la epigrame, aşa de pe o clipă pe alta, ci după analize profunde, şi se răspunde că nu este nicio problemă, că aşa trebuie, că nu a citit bine Academia, că nu ştim noi bine ceea ce trebuie să se întâmple la examenele de bacalaureat. Astăzi, chiar examenele acestea au pus probleme de felul celor pe care le-am criticat data trecută. Repet, în România, astăzi, nimeni nu mai ascultă de nimeni. S-a dat atâta falsă independenţă de spirit, încât se vor forma în curând vreo 20 de milioane de state româneşti. Fiecare cu statul lui, cu capitala statului lui, fiecare cu regula lui. Cred că nu mai este mult până la fărâmiţarea totală a societăţii româneşti, datorată şi felului în care noi supraveghem şi lăsăm lucrurile să meargă mai departe. Eu cer încă o dată şi îi rog pe colegii din comisiile de specialitate, cu atât mai mult cu cât au intervenit în alte momente cu mult, foarte mult succes, să nu lase lucrurile să se deterioreze atât de mult şi atât de grav. Trebuie oprită această cursă nenorocită de înstrăinare a literaturii române şi a oamenilor de literatură română. La acelaşi capitol de înstrăinare a oamenilor de cultură aş situa şi situaţia unor mari scriitori români şi a unor mari artişti români de care nimeni nu mai are niciun fel de grijă. Am încercat săptămânile trecute să ajut la rezolvarea apariţiei unei serii de scrieri a unui mare scriitor român, Fănuş Neagu, clasic în viaţă al literaturii române. Şi, când spun clasic în viaţă, zic şi cu durere, pentru că este un clasic în viaţă aflat într-un moment de cumplită suferinţă. "Nimenea - cum zicea poetul Benny - nu ştie până mâine ce s-o mai alege şi din noi. Nimeni nu ştie cât este viaţa fiecăruia." Şi nici viaţa lui Fănuş Neagu nu este fără de moarte, nici a dumneavoastră, nici a mea. Am vorbit cu autorităţile de resort şi le-am spus că trebuie făcut ceva pentru Fănuş. Editura Academiei vrea să scoată aceste scrieri, a scos primele două volume şi nu are bani să le plătească. S-a găsit un fel de înţelegere şi s-a hotărât să se meargă pe la o comisie ministerială. Acolo, la comisia aceea, sunt nişte oameni care nici cititori ai lui Fănuş Neagu nu pot fi numiţi. Şi, de fapt, mi-am dat seama care este situaţia gravă de fond: noi nu avem mecanisme care să poată răsplăti valorile, oameni de primă mână ai culturii naţionale, Fănuş Neagu, Grigore Vieru, Dinu Săraru, Ion Gheorghe, Romulus Vulpescu, Dan Iordăchescu şi atâţia alţii, suferă pe linia acelei îngrozitoare prescripţii a expirării. Fănuş Neagu este cazul cel mai ilustru, pentru că este şi omul cel mai dinamic dintre toţi şi literatura lui a pătruns în oameni. Şi nu există bani pentru cărţile lui, nu are editura Academiei bani să poată tipări ediţia de scrieri ale lui Fănuş Neagu. Fac precizarea că Fănuş Neagu nu mai are 20 de ani, nu mai are 30 de ani, are 76 de ani. Nu este o ruşine pentru noi să-i vedem pe clasicii noştri suferind şi negăsind o minimă soluţie pentru a-şi vedea opera tipărită la vârsta la care, în alte timpuri, Arghezi, Sadoveanu aveau ediţii de scrieri şi nu se interesa nimeni, nu trebuia să se intereseze nimeni de lucrurile pe care le rezolvau editurile simplu cu Ministerul Culturii în toate momentele acelea grele? Au existat mecanisme care au funcţionat, oamenii aceia nu împuşcau leul ca să supravieţuiască, erau onoraţi de statul român. Este posibil ca noi să nu facem chiar nimic? E corect să-l dăm pe Fănuş Neagu pe mâna unor comisii, când Ministerul Culturii are nu numai dreptul, ci şi datoria de a ocroti cultura? Am vorbit aici despre moartea îngrozitoare a lui Cezar Ivănescu, unul dintre marii poeţi ai literaturii române. Continuă suspiciunile cu privire la felul cum a murit, dar în România nimeni nu răspunde de nimic şi nu ai cu cine vorbi. Oamenii care mi se adresează cred că aş putea face eu, ca preşedinte al Comisiei de cultură, câte ceva. Nu pot face nimic. Vorbesc degeaba şi cu ministrul cutare, şi cu ministrul cutare, şi cu directorul general cutare, fiecare are altă treabă, nu răspunde de faptul că nu se rezolvă chestiunile fundamentale, cele privitoare la marii oameni ai acestei culturi. M-am văzut cu Dan Iordăchescu în urmă cu zece zile, cu două săptămâni, la Atheneul român, în momentul în care venea băiatul acela talentat, Costel Busuioc, să cânte la sărbătoarea pe care i-a organizat-o "Jurnalul Naţional" şi pe care a susţinut-o Dan Voiculescu. Şi îmi spunea: "Domnule Păunescu, eu în fiecare clipă aştept să fiu aruncat în stradă." Iată, primarul sectorului 2, Nicolae Onţanu, a avut vibraţia omenească de a-l ajuta pe un alt mare scriitor aflat într-o situaţie asemănătoare, Paul Everac, şi i-a oferit o locuinţă. Dar treaba aceasta trebuie făcută ca un supliment, ca un privilegiu? Este oare o obligaţie a societăţii? Repet, în timpuri grele în România valorile au putut supravieţui. Sigur că alte valori fuseseră exterminate în anii de dinainte de 1965, dar au putut supravieţui şi Arghezi, şi Sadoveanu. Murise în 1961 Blaga. Da, murise bibliotecar la Cluj, dar este o mândrie pentru noi asta? Nu este o ruşine? Şi vrem să ne comparăm cu acele timpuri? Fac un apel la conducerea Guvernului, şi-i rog pe oamenii de autoritate, şi în acelaşi timp pe oamenii de spirit din acest Guvern, să acţioneze pentru a nu descoperi prea târziu ceea ce oferim firesc marilor noastre valori. Am fost, în trecutul meu de adolescent, marcat de o poezie pe care, probabil, o ţineţi minte: "Lordul John", şi nu atât de bătălia dintre Lordul John şi Willy Spucker, ci de apartenenţa naţională a acelui tip care-i aruncă pe ceilalţi peste gard. Acela era irlandez. Iată că George Coşbuc a ştiut despre ce fel de om din Europa să scrie că este puternic şi că are o viziune a lui asupra realităţii, şi că este încăpăţânat, că este puternic. Era un irlandez! Irlandezii ne-au arătat în aceste săptămâni că pot încurca un continent întreg dacă nu se ţine seama de interesele tuturor componentelor Europei. Şi aş vrea să fim şi noi puţin irlandezi, şi anume să ne apărăm interesele cu mai multă străşnicie. Ţineţi minte cum au trecut prin Parlament, ca glonţul prin tâmpla unui sinucigaş, acele reglementări de la Lisabona? Pe fugă! Ar trebui să învăţăm ceva de la irlandezi şi de la alţii care au făcut observaţii, care au creat probleme Europei, pentru că aveau interes să se rezolve nişte lucruri aşa cum cred ei, irlandezii, ar trebui să învăţăm să apărăm mai cu temeinicie propriile noastre interese. Şi unul dintre aceste interese este fundamental, este vorba de identitatea naţională, iar identitatea naţională, s-a văzut, nu poate fi jucată la zaruri. Aţi avut în fiecare seară spectacolele de la meciurile de fotbal "Euro 2008", în care fiecare naţie îşi sărbătorea victorioşii. Erau 30 de mii de olandezi, 40 de mii de turci. Sigur că ei fac parte toţi din Europa şi că finalul acesta este, şi rezultanta aceasta este: o aglutinare a valorilor europene, dar înainte de a fi cu toţii Europa erau, pe rând, naţii, erau, pe rând, ţări. Or, noi am crezut prea profund şi, după părerea mea, prea bolnav că a fi europeni înseamnă a înceta să mai fim români. De aceea, dispreţul faţă de valorile noastre, indiferent din ce domeniu, din politică, din economie, din cultură, din sport, înseamnă dispreţul faţă de condiţia umană. Cer, încă o dată, dreptate pentru oamenii de cultură aflaţi în mare primejdie, şi mă refer aici nu numai la cei în vârstă, ci şi la cei tineri pe care o conjunctură mizeră îi poate corupe şi îi poate arunca în braţele deznădejdii, ale pornografiei şi ale pierderii de sine. Încă o dată, poate că este ultima oară când vorbim în această sesiune, nu?, până la toamnă lucrurile vor merge fără noi, încă o dată şi definitiv: România nu poate supravieţui dacă nu-şi apără valorile! (Aplauze.)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Practic, cu intervenţia domnului senator Adrian Păunescu această parte din ordinea noastră de zi - declaraţii politice - a fost epuizată, întrucât cei şapte colegi înscrişi le-au prezentat în plenul Senatului.
		Rog stafful să precizeze câţi colegi şi-au înregistrat prezenţa. Deci 74 de colegi şi-au înregistrat prezenţa până în acest moment. Invit colegii senatori în sală. Daţi-mi voie să vă reamintesc cvorumul de şedinţă, care este de 68 de parlamentari, întrucât două locuri de senator sunt vacante: un loc din partea PSD şi un loc din partea PD-L. Absentează motivat de la lucrările Senatului 19 senatori: 4 sunt membri ai Guvernului, 15 sunt plecaţi în delegaţii. Invit colegii senatori în sală. Îi invit pe cei doi secretari la prezidiu. Domnii senatori Simionescu Aurel Gabriel şi Flutur Gheorghe sunt prezenţi? Domnul senator Flutur. Stimaţi colegi, domnul senator Flutur Gheorghe, senator ales în Circumscripţia electorală Suceava, a prezentat în scris domnului preşedinte al Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, cererea de demisie din această funcţie, întrucât a candidat la alegerile locale din iunie 2008 şi a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava. Conform Regulamentului Senatului, domnul senator fiind prezent, îl întreb dacă insistă în cererea de demisie şi dacă doreşte să o facă de la tribuna Senatului. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Gheorghe Flutur: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Evident că da. Am vrut să spun doar câteva cuvinte. Am optat pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, ales prin vot uninominal. Vreau să mulţumesc tuturor colegilor, şi colegilor de partid, şi celorlalţi colegi, adversari politici, pentru colaborare. Închei aproape două mandate întregi în Senatul României. Vreau să vă asigur de colaborare, în continuare, de pe poziţia de preşedinte al consiliului judeţean, să vă mulţumesc pentru colegialitate, să vă urez succes şi sper din toamnă să ne întâlnim cu un Senat ales prin vot uninominal. Multă sănătate şi succes tuturor! (Aplauze.)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule senator. Daţi-mi voie ca, în numele colegilor, să vă adresăm felicitări, pe de o parte, pentru activitatea de senator pe care aţi depus-o în Senatul României şi, pe de altă parte, să vă dorim succes în noua activitate extrem de importantă, aceea de preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava. Domnul senator Simionescu Aurel Gabriel. Dacă nu este prezent, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint cererea de demisie: "Subsemnatul, Simionescu Aurel Gabriel, senator din partea PSD, vă rog să primiţi demisia mea din funcţia de senator, având în vedere faptul că la alegerile locale din iunie 2008 am fost ales primar al municipiului Brăila." (Aplauze.) Cererea a fost adresată domnului preşedinte Nicolae Văcăroiu. Conform Regulamentului Senatului, art. 194, dacă senatorii sunt prezenţi, sunt întrebaţi dacă insistă în cererea de demisie. În situaţia în care sunt absenţi, luăm act în plenul Senatului de cererea de demisie formulată de colegul nostru Simionescu Aurel, precum şi de către colegul nostru Flutur Gheorghe. Dacă nu este prezent... Pentru cei doi senatori, stimaţi colegi, luăm act de cererea de demisie, declarăm locul vacant în fiecare circumscripţie electorală. Rugămintea este ca, în regim de urgenţă, să publicăm în Monitorul Oficial al României acest lucru, pentru a da posibilitatea partidelor politice să solicite înlocuirea celor care au demisionat. Domnul senator Sorin Oprescu. Stimaţi colegi, daţi-mi voie să-l salutăm pe colegul nostru Sorin Mircea Oprescu, domnul primar general al Capitalei, prezent în şedinţa de plen, şi să vă aduc la cunoştinţă că şi Domnia Sa şi-a înaintat cererea de demisie către preşedintele Senatului. Vă ofer cuvântul, domnule primar general şi senator.
		Domnul Sorin Mircea Oprescu: Să trăiţi! Bună ziua! Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă mulţumesc. Sigur, fac un act formal de a-mi prezenta demisia în faţa Senatului, datorită câştigării alegerilor locale pentru funcţia de primar general al municipiului Bucureşti. Vizavi de acest lucru, vă rog să-mi permiteţi să spun câteva vorbe din punct de vedere sentimental. Vreau să le mulţumesc acelora care aproape opt ani m-au înconjurat cu prietenia şi amabilitatea lor, indiferent de partidele componente din Parlamentul României, reprezentanţilor acestora, domnilor senatori şi deputaţi. Vreau să vă mulţumesc pentru sprijinul pe care l-am primit atunci când au existat iniţiative legislative. Am apreciat întotdeauna onoarea dumneavoastră şi demnitatea de a nu abdica de la nişte principii generale, dar, în principal, de la unul singur, acela de a face bine celorlalţi. Efectiv, vreau să mulţumesc tuturor. Vreau să vă asigur de toată disponibilitatea mea şi vreau să vă asigur că, dacă până la 57 de ani nu am reuşit să-mi mutilez caracterul, fiţi convinşi, nici de acum înainte lucrurile nu vor sta altfel. Vă mulţumesc încă o dată, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori. (Aplauze.)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule senator. Sigur că Regulamentul Senatului mă obligă să vă întreb dacă insistaţi în cererea de demisie pe care aţi înaintat-o preşedintelui Senatului, dar, în momentul în care dumneavoastră aţi prezentat motivaţia în plenul Senatului, sigur că această întrebare devine superfluă. Daţi-mi voi ca, în numele colegilor senatori, să vă felicit pentru activitatea desfăşurată ca senator şi suntem convinşi că, prin spiritul şi înţelepciunea pe care l-aţi manifestat pe parcursul celor două mandate, veţi fi, într-adevăr, un primar general cu care noi, toţi senatorii, indiferent de culoare politică, ne vom mândri. Felicitări şi mult succes! (Aplauze.)
		Stimaţi colegi, vă consult dacă aveţi observaţii la programul de lucru: lucrări în plenul Senatului până la ora 19.30. Nu sunt observaţii. Conform regulamentului, suntem obligaţi să dăm aceste voturi. Vă rog să votaţi programul de lucru al Senatului: lucrări în plen până la ora 19.30 sau până la epuizarea ordinii de zi. Programul a fost aprobat de plen cu 41 de voturi pentru şi o abţinere. Vă consult dacă aveţi observaţii legate de ordinea de zi. Nu sunt observaţii. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 50 de voturi pentru, ordinea de zi a fost aprobată de plen în unanimitate. Vă reamintesc că şi-au înregistrat prezenţa până în acest moment 74 de senatori.
		La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a următoarelor iniţiative legislative: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului; Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21/04/2003, cu modificările şi completările ulterioare; Propunerea legislativă pentru modificarea Legii arendării nr. 16/1994; Propunerea legislativă privind protecţia spaţiilor verzi. Iniţiatorii sunt prezenţi? (Discuţii.) Am luat decizia, într-o şedinţă precedentă, că vom aproba doar în prezenţa iniţiatorilor aceste solicitări. Domnul senator Marius Marinescu. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.
		Domnul Marius Marinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cu privire la modificarea Legii nr. 161/2003, vreau să vă spun că prin această iniţiativă legislativă noi, iniţiatorii, urmărim să extindem conflictul de interese până la rudele de gradul IV. Aceasta este iniţiativa noastră pe fond. Vrem să armonizăm legislaţia internă cu legislaţia europeană, să mai diminuăm puţin din corupţia asta generalizată. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Pentru celelalte propuneri legislative, iniţiatorii doresc să intervină? Dacă nu sunt prezenţi şi nu intervin în susţinerea solicitării procedurii de urgenţă, supun votului plenului doar aprobarea procedurii de urgenţă pentru Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003, susţinută de domnul senator Marius Marinescu. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 36 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 7 abţineri. Stimaţi colegi, Reamintesc, în primul rând staffului Senatului, că, în urmă cu 5 minute, am spus că, acceptând cele trei cereri de demisie, declarăm vacante locurile de senator, urmând ca procedura să fie continuată în sensul publicării lor în Monitorul Oficial al României şi în sensul oferirii posibilităţii grupurilor parlamentare să facă propuneri pentru înlocuirea senatorilor care au demisionat.
		La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, semnat la Bruxelles la 4 octombrie 2007. Comisia pentru politică externă este raportoare. Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.
		Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Islandei privind readmisia propriilor cetăţeni şi a străinilor, acord ce cuprinde o serie de prevederi referitoare la modalitatea de admitere a cetăţenilor celor două părţi contractante, la documentele prin care se poate dovedi sau prezuma cetăţenia, excepţii de la obligaţia de readmisie, precum şi alte prevederi care sunt menţionate expres în acest acord. Faţă de cele menţionate, vă adresez rugămintea de a adopta acest proiect de lege.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule secretar de stat. Ofer cuvântul doamnei senator Nora Rebreanu, pentru a prezenta raportul încheiat de Comisia pentru politică externă.
		Doamna Nora Cecilia Rebreanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să menţionez că, deşi Islanda nu este membră a Uniunii Europene, face parte din Acordul Schengen. În vederea aderării noastre la spaţiul Schengen, este necesară semnarea de acorduri de readmisie cu toate statele părţi. De asemenea, menţionez că pentru acest proiect de lege s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, iar în comisia noastră s-a hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi, să se adopte un raport de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Precizez că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională. Supun votului dumneavoastră atât raportul încheiat de Comisia pentru politică externă, cât şi proiectul de lege în ansamblu. Rog colegii senatori să voteze. Vă rog să votaţi. Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, atât raportul întocmit de comisia sesizată în fond, cât şi proiectul de lege în ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului.
		La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prum la 27 mai 2005. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Raportoare este Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive.
		Domnul Marin Pătuleanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Federală Germania, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Austria privind aprofundarea cooperării transfrontaliere, în special în vederea combaterii terorismului, criminalităţii transfrontaliere şi migraţiei ilegale, semnat la Prum la 27 mai 2005. Ţinând seama de importanţa acestui document, vă adresăm rugămintea să adoptaţi acest tratat, cu observaţia - şi cred că o va menţiona Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională - că în raportul acestei comisii s-a strecurat o eroare materială.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Discutăm la momentul respectiv. Ofer cuvântul domnului preşedinte Cristian Diaconescu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
		Domnul Cristian Diaconescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată în fond în legătură cu acest proiect de lege şi cu instrumentul de ratificare aferent. În urma dezbaterilor din comisie, cu unanimitate de voturi, s-a hotărât să se adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa la raport. Totodată, vreau să menţionez că acest proiect de lege a fost avizat favorabil şi de Consiliul Legislativ. Vreau să fac o menţiune. Aşa cum rezultă din toate semnalele primite - sunt şi adrese scrise -, s-a strecurat o eroare materială şi vă rog ca, odată cu votul exprimat în legătură cu actul pe fond, să aprobăm şi rectificarea acestei erori materiale. Este vorba de atribuirea unor competenţe Serviciului Român de Informaţii, cele menţionate la punctul 6 din actul normativ, care, din eroare, repet, în instrumentul de ratificare au fost trecute la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Vreau să vă spun că ambele instituţii confirmă şi sunt de acord cu această variantă. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Gheorghe Constantin. Microfonul 3.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Aderarea României la 1 ianuarie 2007 presupune, ulterior, un proces de integrare. Acest proces de integrare, pentru ca România să devină un partener egal, cu drepturi egale în spaţiul european, presupune aderarea la tratatele care presupun o relaţie bilaterală corectă între România şi celelalte state partenere. De aceea, grupul nostru va vota favorabil acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente şi cu rectificarea susţinută în plen de domnul preşedinte Cristian Diaconescu. Vă rog să votaţi. Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost adoptat de plenul Senatului cu 55 de voturi pentru şi o abţinere. Precizând caracterul legii, acela de lege ordinară, şi faptul că Senatul dezbate acest proiect de lege în calitate de Cameră decizională, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 60 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.
		La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari. Continuarea dezbaterilor. Avem un raport suplimentar din partea celor două comisii, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Îl invit pe domnul preşedinte Cristian Diaconescu să ne prezinte raportul suplimentar.
		Domnul Cristian Diaconescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, am dezbătut în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, şi nu numai, o iniţiativă legislativă care, în esenţă, îşi propune modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, în sensul transformării vechimii în serviciu, în calitate de soldat sau gradat voluntar, din stagiu de cotizare, aşa cum prevede reglementarea actuală, în vechime în serviciu militar, precum şi menţinerea în activitate a acestora şi după împlinirea vârstei de 40 de ani, în condiţiile susţinerii şi promovării anuale a unor teste de aptitudini fizice şi militare. Practic, se încearcă prin această iniţiativă ca soldaţii şi gradaţii voluntari să nu mai formeze un corp distinct de personal militar, considerându-se utilă şi necesară o egalitate de tratament în ceea ce priveşte beneficiile sociale de care aceşti militari beneficiază, fie că sunt voluntari, fie că sunt sub contract. După analiză, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule preşedinte. Îl întreb pe reprezentantul Executivului dacă este de acord cu amendamentul. Vă rog. Microfonul 10.
		Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu - secretar de stat în Ministerul Apărării: Domnule preşedinte, Această propunere care a fost adoptată tacit la Camera Deputaţilor, deşi avea un raport de respingere, nu este susţinută de Guvern în continuare, pentru că ea creează mari dificultăţi în aplicare. Propunerea nu este de acord, în primul rând, cu principiile unui management al resurselor umane în armată. Influenţele financiare care sunt generate de o posibilă aplicare a prevederilor propuse conduc la diminuarea încasărilor realizate la bugetul asigurărilor sociale. Practic, nu se vor mai respecta principiile contributivităţii. De asemenea, va duce la o creştere a cheltuielilor Ministerului Apărării, a căror pondere în Produsul Intern Brut este, în momentul de faţă, limitată. De asemenea, cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul propriu al ministerului s-ar majora cu 25%. Propunerea referitoare la dreptul la pensie al soldaţilor şi gradaţilor voluntari creează confuzie şi, în ultimă instanţă, nu se va putea aplica, pentru că prin propunere se elimină articolul potrivit căruia soldaţii şi gradaţii voluntari sunt asiguraţi şi beneficiază de prestaţii în sistemul public de pensii, dar nu se propune concret altceva în locul acestor prevederi. Ministerul Apărării este preocupat în acest moment de optimizarea cadrului legal pentru a spori atractivitatea carierei militare, şi ultimele măsuri - dacă doriţi, este vorba de modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 privind recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare, precum şi de majorare a diurnelor - vorbesc în acest sens, dar această propunere nu poate fi susţinută de Ministerul Apărării, şi nici de Guvern.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc doamnei secretar de stat Georgeta Ionescu. Doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Domnule senator Mihail Popescu, aveţi cuvântul. Microfonul 3.
		Domnul Mihail Popescu: Înţeleg, doamna secretar de stat, că aceşti soldaţi, deci baza armatei, nu efectuează un serviciu militar, pentru că Ministerul Apărării nu poate să-i considere că fac serviciul militar, dar vă întreb - asta este numai întrebarea, după aceea îmi rezerv dreptul să iau cuvântul, ca să discutăm problema -, deci vă întreb în ce calitate aceştia participă şi mor, cum s-a întâmplat săptămâna trecută în Afganistan? În calitate de cotizant la nu ştiu ce fond de pensii sau ca militar, efectuând serviciul militar? Dacă nu efectuează serviciul militar - şi armata română este angajată acolo -, de ce i-aţi trimis sau îi menţineţi acolo? Ei sunt acolo şi au fost trimişi acolo ca militari, efectuând serviciul militar. Noi vrem să schimbăm acest statut al lor, punându-i în serviciul militar. Eu vă spun că toate ţările care au abolit serviciul militar obligatoriu menţin această categorie de oameni, la nivelul subofiţerilor, ca efectuând serviciul militar. Nu este vorba ca ei să fie scoşi la pensie după 20 de ani. Ei vor ieşi la pensie la 65 de ani, vor trece dintr-un sistem de asigurare în alt sistem de asigurare. Vă întreb, totuşi, în ce calitate sunt acei oameni acolo, dacă nu fac serviciu militar?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să răspundeţi la întrebare.
		Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu: Aceştia acţionează pe bază de voluntariat. Ei au contracte de muncă pe durată determinată şi cotizează la sistemul public de pensii.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Alte intervenţii din partea domnilor senatori? Vă rog, domnule senator Mihail Lupoi.
		Domnul Mihail Lupoi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt într-o situaţie dificilă, pentru că eu mă chinui de o jumătate de oră, cel puţin, să înţeleg... Nu fac parte din comisie şi, de aceea, mă chinui să înţeleg. Este clar că, din punct de vedere bugetar, are o influenţă negativă, pentru că este prost gândit statutul acestor oameni pe perioada cât acţionează sub contract. În primul rând, ei ar trebui să cotizeze la Casa de pensii militară pe perioada respectivă. Evident că sunt în serviciul militar, evident că au acelaşi regim. Adică un plutonier care a făcut şcoala militară şi un plutonier angajat pe bază de contract, un soldat sau un maistru militar desfăşoară aceeaşi activitate, în aceleaşi zone de conflict şi ar trebui să aibă relativ aceleaşi drepturi pentru perioada respectivă, cât au contractul. Ca atare, aici este, de fapt, un conflict între statutul lor, care este de funcţionar oarecare care contribuie la Casa de pensii, în general, şi perioada când acţionează în contract cu Ministerul Apărării, când ar trebui să cotizeze la Casa de asigurări a armatei, şi atunci am fi foarte luminaţi. În momentul în care ies la pensie, aceşti ani, doi, trei, patru, câţi au făcut în armată, în diverse locuri, li se socotesc după criteriile pensiei militare şi restul pentru cotizaţia la Casa Naţională de Pensii, dar nu reiese din niciun document din cele care au fost anexate şi ne-au fost date nouă în mapă un asemenea punct de vedere. Pe de altă parte, domnul senator Mihail Popescu are perfectă dreptate: ei sunt militari. Atunci, asistenţa lor în caz... Sigur, există Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, dar o să discutăm atunci din nou sub ce formă le acordăm, să zicem, beneficiile - dacă se poate spune aşa - de invaliditate şi aşa mai departe. Ca foşti militari sau în calitate de contribuabili la Casa de pensii a bugetului? Ca atare, eu cred că statutul lor trebuie luat din nou şi... Îmi pare rău, am auzit că a fost a nu ştiu câta oară trimisă la comisie, dar cred că trebuie trimisă la comisie încă o dată, pentru că este absolut aberant ce a ieşit în final. Sunt trei acte normative care au, pe bucăţele, propuneri care de multe ori se bat cap în cap.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Mihail Popescu, doriţi să mai interveniţi? Mai înainte aţi pus doar o întrebare.
		Domnul Mihail Popescu: Da. Este problema profesionalizării armatei, care s-a făcut aşa cum s-a făcut. S-a făcut pentru că trebuia s-o facă cineva care se numeşte PNL. Când s-a pus problema profesionalizării armatei, s-a ţinut cont de faptul că există un anumit buget, că trebuie să le dăm acestor oameni bani, dacă îi numim militari profesionişti. Aşa face toată lumea. S-a făcut pe picior, s-a scris la Casa Armatei, A.M.R. nu ştiu câte zile, ore şi săptămâni, au trecut zilele, orele şi săptămânile şi ne-am trezit acum, practic, cu talpa armatei, cu o categorie de oameni pe care nu-i considerăm că sunt în serviciul militar, ceea ce este o mare aberaţie. Este ceva ce nu s-a pomenit în nicio ţară din lume şi în nicio armată. Dacă vom continua să trimitem la comisie, să venim iar... Că nu ne ajung banii, asta e altceva, dar faptul că aceşti oameni au statut de militar nu poate fi negat.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Szabó Károly Ferenc. Microfonul 1.
		Domnul Szabó Károly Ferenc: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Este extrem de benefică oportunitatea de a pune în dezbatere acest subiect, chiar dacă avem de-a face cu un proiect de lege ce nu întruneşte aprecierea Guvernului, aşa cum am auzit aici. Cert este că atunci când s-au luat deciziile privind desfiinţarea serviciului militar obligatoriu, concomitent cu construirea unei armate de profesionişti şi concomitent cu integrarea în structurile din care astăzi facem parte, nu s-a mers, în continuare, cu actualizarea statutului acestor persoane care sigur că în mod voluntar se înrolează în rândurile armatei. Ei prestează o muncă retribuită şi nu sunt, după desfiinţarea serviciului militar obligatoriu, într-o fază în care să nu li se recunoască statutul militar, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru. Sigur că, în condiţiile în care funcţionează acum armata, trebuie mers mai departe şi reconsiderată ideea, care a fost greşită la început, crezându-se că, micşorându-se efectivele armatei, se vor reduce cheltuielile. Nu asta este problema. Trebuie eficientizată această chestiune. Aş mai adăuga şi faptul că nu este rezolvată chestiunea asigurării de viaţă a unor persoane aflate într-o situaţie în care, în mod normal, se pune această problemă şi, iarăşi, ar trebui să existe un subiect legat de statutul acestor persoane şi, în mod implicit, de alocaţiile bugetare pentru mecanismul militar. Eu aş vrea să enunţ o expresie care poate părea ilară: nu putem demilitariza armata! Nu-i aşa? Deci, revenind la subiect, vă rog, onoraţi colegi, să acceptaţi ideea că am putea găsi anumite imperfecţiuni în acest proiect de lege şi că el poate fi perfecţionat în continuare, dar trebuie adoptat. Cu alte cuvinte, nu pot să accept ideea - şi cred că sunt puţini oameni cei care pot să accepte - că aceste persoane nu au statut de cadre militare, cu toate că statutul lor nu este "de muncă forţată", aşa cum era statutul cadrelor militare înainte şi chiar atunci când recrutarea, serviciul militar erau obligatorii. Prin urmare, trebuie făcut acest pas înainte, cu toate implicaţiile bugetare pe care o să le aibă, şi trebuie să luăm exemplu de la celelalte state din NATO şi din Uniunea Europeană. Nu trebuie să inventăm noi nimic. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Domnul senator Dan Sabău.
		Domnul Dan Sabău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem în faţa unei intersecţii a trei legi care, de fapt, definesc din ce în ce mai prost situaţia militarului voluntar. S-a spus că sunt voluntari, dar cred că nu au nicio vină că sunt voluntari. Culmea ar fi fost să fie involuntar în poziţia respectivă! Vreau să vă spun că ei devin şomeri la 40 de ani, conform sistemului actual, şi că toate calificările din armată nu sunt recunoscute în civilie, ceea ce ridică nişte probleme. Una dintre soluţii ar fi ca după 40 de ani să se angajeze în serviciile de protecţie şi pază, dar acelea, ştiţi foarte bine, sunt ocupate de băieţi care, de foarte multe ori, numai de pază şi protecţie nu cred că se ocupă, ci dimpotrivă. În această situaţie, cred că, de fapt, este o scăpare legislativă care priveşte o categorie importantă de oameni care ies afară din ţară, prestează afară din ţară, se întorc şi devin şomeri la o vârstă la care ar trebui să muncească, numai că nu le permit calificările lor. Cred că retrimiterea la comisie ar fi necesară, pentru că trebuie omogenizată afirmaţia noastră legislativă în legătură cu această categorie, şi credeţi-mă că nu e deloc omogenă. Aceasta este problema, din punctul meu de vedere. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Domnul senator Mircea Dan Popescu:
		Domnul Dan Mircea Popescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt de acord cu colegii mei, în sensul că aceşti oameni sunt trimişi de statul român să lupte în numele statului român, să moară pentru statul român, dar când este vorba de beneficii sociale care se cuvin restului, de la subofiţeri la generali, aceştia, care mor în numele armatei române şi al statului român, sunt privaţi de asemenea beneficii sociale. De aceea, sunt de acord cu colegii mei, în sensul ca ministerul şi Guvernul să-şi revizuiască poziţia. Să nu invoce aici lipsa resurselor materiale, financiare, ci, dimpotrivă, să-şi adapteze resursele financiare la sarcinile pe care aceşti oameni le au şi cărora li se cere să moară în numele statului român. De aceea, fără multe tergiversări, am putea să şi votăm astăzi acest proiect de lege, dacă nu există alte impedimente şi colegii de Senat sunt de acord.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Mulţumesc. Ofer cuvântul celor doi preşedinţi. Vă rog, domnule preşedinte Tiberiu Prodan.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, Iniţial, nu am dorit să vin să iau cuvântul, dar sunt obligat în calitatea pe care o am, şi vreau să vă precizez că membrii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială au adoptat în unanimitate un raport de admitere, cu amendamente. Este absolut normal ca aceşti militari să treacă în subordinea Ministerului Apărării, iar bugetul care se presupune să fie mărit la Ministerul Apărării va fi votat tot de Parlament, ca şi celelalte bugete. Poate actualul Parlament nu, dar celălalt Parlament sigur. Influenţa bugetară nu intervine de mâine, deci noi, ca să soluţionăm problema militarilor morţi şi a celorlalţi rămaşi schilodiţi, trebuie să-i trimitem în subordinea Ministerului Apărării. Deci Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au întocmit un raport comun de admitere, cu amendamente.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Cristian Diaconescu, v-aş ruga să faceţi referire şi la ceea ce aţi mai putea modifica, dacă se aprobă retrimiterea la comisie.
		Domnul Cristian Diaconescu: Într-adevăr, domnule preşedinte, şi din punct de vedere al dezbaterilor în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu văd, în acest moment, ce am mai putea să rediscutăm din acest proiect de act normativ. Noi, pe zona noastră de competenţă, ne-am propus exact acest lucru: să avem o egalitate de tratament pentru aceşti militari, pentru că, în opinia noastră, fiecare militar suferă sau moare la fel. Or, din perspectiva simplă şi dintr-o lectură chiar şi superficială a actului normativ se poate vedea că încă de la articolul 1 am introdus un amendament în care spuneam că şi încadrarea în Ministerul Apărării ţine, până la urmă, de evaluarea posibilităţilor ministrului apărării naţionale. Deci, implicit, aceşti oameni nu vor intra în mod obligatoriu pe statul de plată, fie de asigurări sociale, fie de altă natură, al Ministerului Apărării, ci, de conivenţă, pe schema pe care Ministerul Apărării şi-o propune pentru îndeplinirea atribuţiunilor din domeniul politico-militar pe care le are. Deci vă propunem să adoptăm acest act normativ.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Înainte de a începe dezbaterea şi votul, sigur, al amendamentelor şi raportului, vă reamintesc că, deşi nu au făcut precizarea, doi colegi senatori, respectiv domnul senator Mihail Lupoi, dar şi domnul senator Dan Sabău, au solicitat ca proiectul de lege să fie retrimis la comisie. Vă rog, domnule senator Puiu Haşotti.
		Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt convins că toată lumea a înţeles importanţa şi necesitatea acestui proiect de lege. Dincolo de aceste convingeri, există şi o anumită disciplină a votului. Ne aflăm la limita cvorumului, ştiu că voi face o propunere...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Suntem în cvorum, domnule senator, suntem prezenţi 75 de senatori.
		Domnul Puiu Haşotti: Ştiu că voi face o propunere mai puţin prezentă în dezbaterile noastre. Mă alătur celor doi colegi care au solicitat - unul a cerut, iar celălalt a sugerat - retrimiterea la comisie. Ştiu că a mai fost de două ori la comisie, dar eu aş sugera comisiei şi domnului preşedinte Cristian Diaconescu ca la comisie să convingă Guvernul că această propunere este bună. Iată de ce şi eu găsesc că poate ar fi bine să retrimitem acest proiect de lege la comisie, timp în care Guvernul ar medita în favoarea acestui proiect de lege.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc pentru sugestia făcută în plenul Senatului către domnul preşedinte Cristian Diaconescu şi v-aş ruga, de asemenea, să luaţi legătura cu domnul preşedinte Tiberiu Prodan, care, poate, are mai multe argumente să convingă Guvernul şi ministerul pentru acceptarea unui punct de vedere favorabil. Stimaţi colegi, Suntem obligaţi să ne pronunţăm prin vot asupra acestei cereri pe care o supun votului dumneavoastră, de retrimitere la comisie pentru a găsi o soluţie echitabilă. Gândiţi-vă că există marele pericol să cadă prin vot. Suntem Cameră decizională. Stimaţi colegi, suntem Cameră decizională, suntem 75 de senatori prezenţi în sală în acest moment. Invit toţi colegii senatori în sală. În condiţiile în care un grup parlamentar s-ar opune, în ideea că un grup parlamentar are cel puţin zece membri, atunci proiectul de lege s-ar găsi într-o situaţie delicată. Supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea Grupului parlamentar al PNL, în sensul de retrimitere la comisie cu termen: până pe 10 septembrie să fie returnată în plen. Soluţia cea mai rea este votul, pentru că votul poate fi şi în sens pozitiv, şi în sens negativ. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Mihail Popescu: Vă rog, domnule preşedinte, să-mi permiteţi. Cred că vom putea convinge Ministerul Apărării, dacă nu va fi domnul Meleşcanu ministru. Până atunci, nu se poate.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Convingeţi-i pe colegii care au vorbit. Mie îmi este foarte uşor să supun la vot oricare dintre variante.
		Domnul Mihail Popescu: Să o retrimitem la comisie, dar să vedem ce mai discutăm. Să o discutăm luna asta, pentru că o aşteaptă oamenii aceia...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu mai avem şedinţă decât miercuri. Supun votului solicitarea venită din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog. Am încheiat dezbaterile generale. Vă rog să votaţi retrimiterea la comisie. Solicitarea a fost respinsă. (Tabela electronică afişează 34 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 10 abţineri.) Staţi puţin, cei trei care şi-au dat demisia astăzi nu se scad din cvorum, pentru că locurile vor deveni vacante după publicarea în Monitorul Oficial al României. Ce pot să fac este să supun votului încă o dată, pentru că nu s-au pronunţat decât jumătate din cei prezenţi în sală, însă cvorumul de şedinţă, astăzi, este de 35 de parlamentari. Resupun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi. Rog colegii prezenţi în sală să voteze. Solicitarea a fost aprobată, dar cu recomandarea, din partea plenului, de a se identifica o soluţie favorabilă susţinerii proiectului de lege, cu termen până la jumătatea lunii septembrie. În favoarea acestei solicitări au votat 49 de senatori, 9 au fost împotrivă, iar 12 s-au abţinut. Deci se amână.
		La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu, căruia îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.
		Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă transpune Directiva Consiliului Uniunii Europene nr. 2003/8 privind îmbunătăţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenţa judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze. Directiva a cărei transpunere trebuie asigurată prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistenţă judiciară să fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justiţie cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Preluarea acestor standarde presupune condiţii cel puţin identice în planul intern pentru a nu conduce la apariţia unor discriminări între propriii cetăţeni şi cetăţenii celorlalte state membre ori persoane care au domiciliul sau locuinţa stabilă pe teritoriul unui stat membru şi care ar solicita asistenţă judiciară în faţa instanţelor...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să prezinte raportul.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Aş vrea să mai fac o completare la ceea ce a spus reprezentantul Guvernului. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă are în vedere şi categoria oamenilor... Vreau să vă spun acest lucru pentru a respecta şi o dispoziţie constituţională, aceea privind accesul pe care oamenii trebuie să-l aibă la justiţie. Nu întâmplător fac acest lucru, pentru că vă pot spune că sunt situaţii în care oamenii care au de apărat drepturi sau au de revendicat anumite drepturi nu au posibilitatea, din cauza taxelor, din cauza cheltuielilor, să se poată adresa justiţiei şi, din această situaţie, pot pierde drepturile. Analizând proiectul de lege, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a amendat-o - sunt zece amendamente cu care, am înţeles, şi Guvernul este de acord şi vă rog să-i întrebaţi pe cei de la Guvern asupra acestei probleme, ca să vă lămurească - şi vă propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele respective.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă mulţumesc. Sunteţi de acord cu amendamentele din anexa nr. 1? Vă mulţumesc. La dezbateri generale doriţi să interveniţi? Nu sunt intervenţii. Vă consult dacă sunt susţinute amendamentele respinse. Nu.
		Domnul Gavrilă Vasilescu (din sală): Aş dori să intervin!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Domnule senator Gavrilă Vasilescu, aveţi cuvântul.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Doamnelor şi domnilor colegi, Eu am făcut precizarea în legătură cu ceea ce urmăreşte proiectul de lege şi susţin că proiectul de lege este corect, dar corectă este şi următoarea situaţie: în condiţiile în care acorzi un ajutor judiciar, deci acorzi unei persoane ajutorul - financiar este până la urmă - de a se putea adresa justiţiei şi printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă dobândeşte drepturi patrimoniale, dobândeşte drepturi de creanţă de o valoare foarte mare, gândiţi-vă că, la un moment dat, valoarea aceasta poate fi foarte mare şi toate aceste valori intră în patrimoniul lui, iar noi, prin impozitele pe care le plătim, am ajutat să-şi rezolve o problemă. În acelaşi timp, el este pus în situaţia de a dobândi aceste drepturi, avea dreptul să le dobândească, dar l-am ajutat. Şi eu am amendat în felul următor: dacă valoarea acestor drepturi, în condiţiile în care hotărârea definitivă şi irevocabilă, rămasă definitivă şi irevocabilă, depăşeşte de zece ori - este aleatorie această depăşire de zece ori, dar am zis, domnule, totuşi într-un mod semnificativ - valoarea ajutorului pe care l-a primit, cred că este corect, este normal ca el să restituie statului contravaloarea ajutorului pe care l-a primit în această situaţie pentru a-şi dobândi bunurile respective. Eu susţin şi las la aprecierea dumneavoastră dacă susţinerea pe care am făcut-o şi amendamentul pe care l-am formulat sunt sau nu sunt corecte. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog, punctul de vedere în legătură cu acest amendament. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.
		Domnul Gabriel Tănăsescu: Ministerul îşi susţine punctul de vedere ca şi până acum, bineînţeles.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul susţinut în plen de către domnul senator Gavrilă Vasilescu. Vă rog să votaţi. (Tabela electronică de vot indică 24 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi 11 abţineri.) Rog colegii senatori prezenţi în sală să voteze. Domnul senator Gavrilă Vasilescu a formulat un amendament, respectiv introducerea unui articol 511, amendament şi articol cu care reprezentantul Guvernului nu a fost de acord. Vă rog să votaţi acest amendament. (Tabela electronică de vot indică 30 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 10 abţineri.) Resupun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Gavrilă Vasilescu. Vă rog să votaţi. Rog colegii prezenţi în sală să voteze. (Tabela electronică de vot indică 28 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 14 abţineri.) În sală suntem 75 de colegi senatori şi numărul colegilor senatori care votează este sub 60. Din sală: Să votăm prin ridicare de mână!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, nu. Votăm prin ridicarea de mână atunci când este consens, nu mereu. (Rumoare în sală.) Rog colegii senatori să facă linişte în sală. Stimaţi colegi, Poate doriţi să terminăm ordinea de zi sau cel puţin dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi. Domnul senator Gavrilă Vasilescu a propus un amendament, introducerea articolului 511. Îl resupun, pentru a patra oară, votului dumneavoastră, precizând că Guvernul nu a fost de acord cu acest amendament. Din sală: Nici comisia!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nici comisia, sigur, nu a fost de acord. Vă rog să votaţi. Cred că deja este prea mult. Să-l lăsăm deoparte. Din sală: Nu funcţionează sistemul de vot!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Funcţionează orice. Îl lăsăm deoparte. Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.
		La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
		Domnul Gabriel Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale prin Ordonanţa de urgenţă nr. 52/2008 au făcut posibilă realizarea operaţiunii de fuziune transfrontalieră între societăţile comerciale dintre statele membre. Actul normativ modifică şi completează Legea nr. 31/1990, republicată, prin introducerea unui capitol distinct privitor la fuziunile cu elemente de extraneitate. Este, de asemenea, amendată şi Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, în scopul stabilirii instituţiei competente pentru efectuarea controlului de legalitate asupra realizării fuziunii. Sunt exceptate de la prevederile legale nou-introduse organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi fondurile închise de investiţii. Acesta ar fi motivul pentru care solicităm să se adopte proiectul de lege.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Deci există un raport comun întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia economică, industrii şi servicii. Îi invit pe cei doi colegi să prezinte raportul comun. Doamna preşedinte Silvia Ciornei, aveţi cuvântul, pentru a prezenta raportul comun.
		Doamna Silvia Ciornei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cele două comisii s-au întrunit în şedinţa din 18 iunie 2008, în prezenţa reprezentaţilor Ministerului Justiţiei, şi au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, cu două amendamente care sunt cuprinse în anexa la raport. Cele două amendamente au fost propuse de Ministerul Justiţiei şi au fost însuşite şi adoptate de cele două comisii. Precizez că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice şi urmează să fie adoptat de Senat în calitate de primă Cameră sesizată. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îl consult pe domnul senator Gavrilă Vasilescu dacă doreşte să intervină.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Nu.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Din partea colegilor senatori sunt intervenţii la dezbaterile generale? Domnule senator Ioan Chelaru, vă rog. Aveţi cuvântul.
		Domnul Ioan Chelaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să precizez pentru colegi că, practic, legea aceasta nu modifică Legea nr. 31/1990, ci o completează în sensul racordării ei la directivele europene şi al introducerii unor instituţii care se referă la modul în care pot fuziona societăţi cu capital românesc sau capital străin din România cu societăţi cu capital străin, în cadrul reglementărilor din Uniunea Europeană. Apreciem că ele sunt necesare, sunt bine-venite şi, de asemenea, amendamentele propuse de Ministerul Justiţiei, care au fost însuşite de cele două comisii, vin şi mai lămuresc o serie de probleme. Grupul nostru parlamentar va vota pentru.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Sunteţi de acord cu cele două amendamente, domnule secretar de stat?
		Domnul Gabriel Tănăsescu: Da.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Legea are caracter de lege organică. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vom da vot atât pe raportul cu amendamente, cât şi pe lege.
		La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate. Este cerere de reexaminare, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a fost sesizată în fond. Aveţi cuvântul, domnule senator Gavrilă Vasilescu.
		Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a analizat cererea Preşedintelui României de reexaminare a Proiectului de lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 100/2005 şi a convenit, prin raport, să adopte această cerere parţial, un punct din cerere a fost respins, un punct a fost admis. Deci este un raport de admitere a cererii respective şi, în acelaşi timp, există un amendament la raportul respectiv, amendament care rezolvă problema privind instanţa căreia trebuie să i se adreseze atunci când apar litigii. S-a stabilit ca această instanţă să fie tribunalul, gradele de jurisdicţie sunt respectate, iar în momentul în care tribunalul a fost sesizat urmează Curtea de Apel şi ultima instanţă, ultimul grad de jurisdicţie, este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a adoptat acest raport şi, faţă de obiectul de reglementare, urmează să hotărâm ulterior. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. În numele Guvernului, domnul Alexandru Ştrenc, director general adjunct al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, doreşte să intervină? Nu. Sunt intervenţii din partea colegilor senatori? Nu. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este favorabil cu un amendament. Legea are caracter de lege organică. O vom supune votului în final.
		La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi funcţionarea rezidenţiatului, reexaminare la solicitarea Preşedintelui României. Domnule secretar de stat Székely, aveţi cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
		Domnul Székely Ervin Zoltán - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere că unităţile sanitare publice se confruntă cu lipsa specialiştilor, fapt care are impact şi asupra asigurării asistenţei medicale a populaţiei, s-a elaborat această ordonanţă ale cărei reglementări principale sunt: stabilirea unor criterii privind desemnarea unităţilor sanitare pentru care se organizează rezidenţiat pe post; asigurarea unui criteriu unitar de admitere în rezidenţiat şi, nu în ultimul rând, legea creează posibilitatea pregătirii profesionale în vederea obţinerii dreptului de liberă practică pentru absolvenţii de medicină.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Ofer cuvântul domnului preşedinte Şerban Strătilă, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică.
		Domnul Şerban Cezar Strătilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru sănătate publică a dezbătut această cerere de reexaminare şi a decis să adopte raport de admitere cu amendamentele prevăzute în anexă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Sunteţi de acord cu amendamentele din anexă, domnule secretar de stat?
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Menţionez că doar cu un singur amendament nu suntem de acord, mai precis cu un fragment dintr-un amendament, pe care-l voi prezenta în momentul dezbaterii.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Momentul dezbaterii acum este, imediat îl voi supune votului.
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Este vorba despre punctele a) şi c) din alin. (7) al articolului 6, având în vedere că respectarea acestor amendamente ar presupune cheltuieli suplimentare, iar salarizarea medicilor se face în condiţiile legii şi nu avem cadrul legal în care să plătim medicilor rezidenţi aceste salarii majorate.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dar cele două amendamente susţinute de domnul preşedinte Strătilă se referă la articolul 6 şi la articolul 8. Vă rog să verificaţi, în concret, la care text vă referiţi. Mulţumesc. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Domnule senator Sabău, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Dan Sabău: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Este vorba despre o iniţiativă legislativă care a fost discutată, un proiect de lege al Guvernului care a fost discutat, a fost amendat şi pentru care, vă reamintesc, în Senat s-a votat, în unanimitate, în favoarea descentralizării, în favoarea acordării importanţei evaluării şi acreditării de către comisia superioară, de către ARACIS, de fapt, a facultăţilor care au dreptul să instruiască rezidenţi. Cele două amendamente cu care s-a întors acest proiect de lege sunt amendamente care au fost votate într-un anume fel în Senat şi facem acum propunerea să se voteze şi la Camera Deputaţilor ca în Senat. Adică elementele care au suscitat atenţia preşedintelui sunt elemente care în Senat nu au intrat în discuţie ca atare, ci în forma actuală. Am revenit la forma iniţială şi insist pe acest element: Senatul s-a exprimat o dată pe această formă, a fost de acord în unanimitate şi, de fapt, dă posibilitatea instruirii rezidenţilor în România, în general, în centrele universitare calificate, calificarea fiind stabilită de ARACIS în această etapă. Nu ştiu la ce face referire domnul secretar de stat, dar vom putea răspunde dacă sunt elemente semnificative în acest sens. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Aurel Ardelean, aveţi cuvântul la microfonul 1, vă rog.
		Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul nostru parlamentar susţine această formă a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2008, aşa cum a fost gândită. Sigur, introducerea rezidenţiatului pe post va asigura zonele deficitare din punct de vedere al asigurării asistenţei medicale, iar în ceea ce priveşte art. 8, pregătirea în rezidenţiat, se respectă principiul descentralizării, întrucât centrele universitare cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi farmacie, care sunt acreditate, deci îndeplinesc aceste condiţii prevăzute de Legea învăţământului şi sunt şi evaluate prin ARACIS cu calificativul "Grad ridicat de încredere", să poată asigura pregătirea pentru rezidenţiat. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, declar încheiate dezbaterile generale. Vă rog, dacă doriţi să luaţi cuvântul în final, domnule secretar de stat.
		Domnul Székely Ervin Zoltán: În ceea ce priveşte art. 8, suntem de acord cu descentralizarea propusă de domnul senator şi, în ceea ce mă priveşte, eu am obiectat un alt articol, art. 6 alin. (7) lit. a) şi c), care se referă...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu intră în discuţie. Deci numai art. 6 alin. 5 indice 2 intră în discuţie. Deci dumneavoastră nu sunteţi de acord cu un text de lege care este adjudecat şi care nu a fost criticat de preşedinte, aceea este o altă chestiune. Acel text este câştigat pentru lege. Noi discutăm doar de amendamentele la art. 6 alin. 5 indice 2 şi art. 8.
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Suntem de acord cu acele amendamente.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu două amendamente, la cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Precizez că legea are caracter de lege ordinară. Plenul Senatului, cu 48 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi două abţineri, adoptă raportul favorabil cu două amendamente întocmit de Comisia pentru sănătate publică şi, pe cale de consecinţă, aprobă cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României.
		La punctul 10 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Din partea Comisiei pentru sănătate publică, vă rog să luaţi loc. Din partea Executivului ofer cuvântul domnului secretar de stat Székely Ervin Zoltán, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Iniţiatori sunt colegii deputaţi. Sunt prezenţi? Nu sunt prezenţi. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
		Domnul Székely Ervin Zoltán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă se referă la posibilitatea persoanelor neasigurate, care începând de la 1 ianuarie 2007 plătesc asigurările sociale de sănătate pentru trimestrul I al anului în curs, de a fi scutite de plata datoriilor pentru cei cinci ani anteriori şi a penalităţilor aferente. Guvernul nu susţine această iniţiativă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Ofer cuvântul domnului preşedinte Şerban Strătilă, pentru a prezenta raportul comisiei.
		Domnul Şerban Cezar Strătilă: Vă mulţumesc. Comisia pentru sănătate publică nu susţine această iniţiativă. Comisia a dezbătut propunerea legislativă şi a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere. Am primit aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Legea are caracter organic, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru sănătate publică. Vă rog să votaţi. Reamintesc că legea are caracter de lege organică. Insuficient... În favoarea raportului de respingere s-au pronunţat doar 44 de senatori, raportul a fost respins. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă cu raport negativ şi aviz nefavorabil din partea Guvernului. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât a întrunit doar 17 voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi 4 abţineri.
		La punctul 11 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind stimularea investiţiilor. Raport de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată, Comisia economică, industrie şi servicii a întocmit raportul. Ofer cuvântul doamnei preşedinte Silvia Ciornei. Microfonul 7, vă rog.
		Doamna Silvia Ciornei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba despre o propunere legislativă iniţiată de domnii deputaţi Radu Cătălin Drăguş şi Laurenţiu Mironescu, din Grupul parlamentar al PD-L. Propunerea legislativă are ca scop stimularea realizării de investiţii prin acordarea de facilităţi. Deşi benefică ca obiectiv, propunerea legislativă nu beneficiază de suficientă rigoare, drept pentru care membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Am spus că nu beneficiază de rigoare, întrucât tipurile de ajutor de stat şi condiţiile de acordare a acestora ar trebui să se conformeze legislaţiei naţionale şi legislaţiei europene în domeniul ajutorului de stat, iar o parte dintre prevederile acestei iniţiative introduc măsuri discriminatorii în raport cu legislaţia comunitară sau introduc facilităţi ce contravin Codului fiscal. Totodată, propunerea suferă din punct de vedere al modalităţii de implementare, ordonatorii de credite şi instituţiile care ar trebui să suporte stimulentele nu prevăd să suporte aceste stimulente, şi nici condiţiile de reducere a stimulentelor, de returnare a acestora şi nici sancţiunile.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Ofer cuvântul domnului secretar de stat Kovacs Carol Emil, pentru a prezenta, succint, punctul de vedere. Raportul este negativ.
		Domnul Kovacs Carol Emil - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Vreau să încep prin a sublinia faptul că în şedinţa de guvern de mâine se va supune în dezbatere o hotărâre de guvern privind stimularea investiţiilor, proiect de hotărâre care este agreat de Uniunea Europeană în forma prezentată de Guvern. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doriţi să interveniţi la dezbaterile generale? Nu sunt intervenţii. Raportul este negativ, Senatul e prima Cameră sesizată. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului de respingere întocmit de Comisia economică, industrie şi servicii. Vă rog să votaţi. Plenul Senatului, cu 45 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, adoptă raportul negativ întocmit de Comisia economică, industrie şi servicii şi, pe cale de consecinţă, respinge propunerea legislativă privind stimularea investiţiilor.
		La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind emiterea, acordarea şi utilizarea de tichete pentru stimularea utilizării tehnologiei informaţiei. Raportul întocmit de Comisia economică, industrie şi servicii este negativ. Aveţi cuvântul, doamna preşedinte.
		Doamna Silvia Ciornei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin această iniţiativă domnul deputat Varujan Pambuccian propune acordarea unui ajutor în valoare de 600 de lei pe an pentru achitarea contravalorii de hardware şi de programe de calculator angajaţilor şi funcţionarilor publici, precum şi persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau din activităţi agricole. În urma analizei propunerii legislative, a avizului favorabil al Consiliului Legislativ, a punctului de vedere negativ al Guvernului, precum şi a avizelor negative ale Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Mariana Câmpeanu, pentru a prezenta, succint, punctul de vedere al Guvernului.
		Doamna Mariana Câmpeanu - preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale: În general, suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei, dar aş vrea numai să adaug că s-au făcut calcule privind şi surplusul de venituri care ar putea veni la bugetul de stat prin vânzarea acestor produse, iar acesta este nesemnificativ, este în jur de 100 de milioane. Avem minusuri la impozitul pe venit de la persoanele fizice de circa 10 milioane lei. Aş mai putea să adaug că există şi alte posibilităţi de a accesa astfel de calculatoare şi soft pentru ele, prin acele credite neguvernamentale, şi aş vrea numai să mai amintesc că există deja legi care acordă tichete care nu sunt accesibile tuturor categoriilor de salariaţi şi am crea, din nou, o discriminare.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Având în vedere raportul negativ, legea are caracterul unei legi ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Raportul este de respingere. Raportul e adoptat de plenul Senatului cu 46 de voturi pentru şi 9 abţineri.
		La punctul 13 din ordinea de zi, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin. (1) de la art. 15 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Comisia economică, industrie şi servicii, vă rog, aveţi cuvântul. Din partea Executivului, vă rog să luaţi loc la pupitru.
		Doamna Silvia Ciornei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă prevede includerea staţiilor de cale ferată şi a haltelor ce urmează să intre în conservare în sfera activelor disponibile care vor fi concesionate, închiriate sau vândute către întreprinderile mici şi mijlocii. Comisia a adoptat în unanimitate un raport de respingere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Ofer cuvântul domnului secretar de stat Kovacs Carol Emil.
		Domnul Kovacs Carol Emil: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Aş vrea să menţionez că în dezbaterea Camerei Deputaţilor se află deja o propunere legislativă cu acelaşi obiect de reglementare, asupra căreia Guvernul a emis un punct de vedere negativ. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Ştefan Mihail Antonie: Domnule preşedinte, Sunt destul de multe staţii şi halte despre care se discută, în ultima vreme, intrarea în conservare a acestora. Această soluţie de intrare în conservare mi se pare nepotrivită, pentru că, pe de o parte, nu sunt bani destui ca să fie întreţinute, iar, pe de altă parte, acest statut de conservare nu lasă unităţile să primească nişte venituri prin vânzare, închiriere sau concesionare. În judeţul Mureş sunt foarte multe staţii sau halte care intră în această categorie şi care, pur şi simplu, se degradează, şi ele nu intră în categoria de importanţă strategică, ca să putem să ne gândim la o anumită perspectivă de a fi conservate pentru o anumită situaţie. Ca atare, aş ruga să se găsească o soluţie de rezolvare într-un fel sau altul, pentru că mi se pare ideea cea mai nepotrivită de a rămâne în conservare. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu sunt. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia economică, industrie şi servicii, precizând caracterul legii, de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. Raportul negativ este adoptat de plenul Senatului cu 35 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 4 abţineri.
		La punctul 14 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002. Aveţi cuvântul, din partea Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Gigel Sorinel Ştirbu. Aveţi cuvântul Microfonul 8. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.
		Domnul Gigel Sorinel Ştirbu - secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor: Bună ziua, domnule preşedinte. Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Dacă în cazul bibliotecilor de drept public bunurile deţinute şi administrate fac parte din proprietatea statului, situaţia juridică a colecţiilor şi documentelor ştiinţifice deţinute de bibliotecile de drept privat este diferită. Aşa cum spuneam, punctul de vedere al Guvernului este negativ.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă invit un coleg senator să ia loc. Raportul este de respingere, să şi-l însuşească şi să şi-l susţină. Vă rog - microfonul 3 -, domnule senator Constantin Gheorghe.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă a primit aviz favorabil cu observaţii şi propuneri din partea Consiliului Legislativ şi, în raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterilor s-a emis un raport de respingere, pe care îl supunem plenului.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Sunt intervenţii? Vă rog, domnule senator Răzvan Theodorescu, aveţi cuvântul. Microfonul 4.
		Domnul Emil Răzvan Theodorescu: Subliniez cu tărie, domnule preşedinte şi domnilor colegi, că trebuie respinsă această propunere, ea cuprinzând şi o extindere, cel puţin bizară, a noţiunii de patrimoniu. Asemenea încercări trebuie înăbuşite, ca să spun aşa, în faşă şi, de aceea, vă rog să votăm împotrivă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, precizând caracterul legii, de lege ordinară. Vă rog să votaţi. Senatul este prima Cameră sesizată. Plenul Senatului, cu 39 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 5 abţineri, a adoptat raportul Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă şi, pe cale de consecinţă, respinge propunerea legislativă.
		La punctul 15 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, o altă propunere legislativă cu raport de respingere. Susţineţi, domnule senator Gheorghe Constantin? Vă rog. Aveţi cuvântul.
		Domnul Constantin Gheorghe: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, în urma dezbaterilor Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr. 344/2002, L87, a întocmit un raport de admitere, cu un amendament, şi a fost adoptată în plenul Senatului pe 29 aprilie anul curent. În această situaţie, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, a hotărât ca la această propunere legislativă să adopte raport de respingere, pe care îl supune plenului spre adoptare.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog, poziţia Guvernului. Domnule secretar de stat Ştirbu, aveţi cuvântul.
		Domnul Gigel Sorinel Ştirbu: Domnule preşedinte, Precizăm că Ministerul Culturii şi Cultelor a elaborat deja un proiect de hotărâre pentru înfiinţarea, pe lângă Biblioteca Naţională a României, a unor activităţi finanţate integral din venituri proprii, proiect aflat în procedură de avizare. Totodată, menţionăm că în dezbaterea Camerei Deputaţilor se află o propunere legislativă cu acelaşi obiect de reglementare, adoptat, de altfel, de Senat, asupra căruia Guvernul a emis un punct de vedere negativ. Aşa că Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Raportul este de respingere, deci nu poate avea amendamente. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot, având în vedere şi poziţia exprimată de Guvern. Raportul de respingere a fost adoptat de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 7 abţineri. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă.
		Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale. Raport de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Domnule preşedinte, vă rog. Din partea Guvernului, vă rog, punctul de vedere. Microfonul 9.
		Domnul Marin Pătuleanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, deoarece creşterea gradului de îndatorare de la 30% la 40% poate determina creşterea excesivă a cheltuielilor bugetare. Facem precizarea că, potrivit art. 5 alin. (1) din aceeaşi lege, se permite depăşirea gradului de îndatorare de 30% pentru acele împrumuturi care asigură cofinanţarea proiectelor ce beneficiază de fonduri structurale. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule secretar de stat Pătuleanu. Îl invit pe domnul preşedinte Ioan Aron Popa să prezinte raportul întocmit de comisie.
		Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia, având în vedere dezbaterile, punctul de vedere al Senatului, avizul negativ pe care ni l-a transmis Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, vă propune pentru dezbatere raportul de respingere. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul nu a fost adoptat de plenul Senatului, întrucât în favoarea sa s-au exprimat doar 45 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 5 abţineri. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Propunerea legislativă este respinsă cu 6 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi 8 abţineri.
		La punctul 17 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (6) al articolului 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat. Raportoare, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Sunt prezenţi colegii iniţiatori? Îi invit la tribună. Domnule senator Gheorghe Funar, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Aveţi în faţă o propunere legislativă care are ca iniţiatori senatori şi deputaţi din cadrul tuturor formaţiunilor politice. Ea vizează modificarea alin. (6) al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public. Ce s-a întâmplat? Faţă de termenul înscris în actuala lege, de 3 ani de zile, casele judeţene de pensii nu au reuşit să pună la dispoziţia pensionarilor documentele cuvenite pentru recalcularea drepturilor băneşti retroactiv, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă nr. 4/2005. În această situaţie, iniţiatorii, subliniez, senatori şi deputaţi din cadrul tuturor formaţiunilor politice, propun prorogarea termenului de la 3 la 5 ani. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.
		Doamna Mariana Câmpeanu: Guvernul respinge această propunere legislativă din următorul motiv: în lege este prevăzut că şi după termenul de 3 ani se pot depune în continuare adeverinţe doveditoare şi nu poate fi prelungit acest termen la 5 ani, pentru că iese din termenul de prescripţie de 3 ani al acordării drepturilor stabilite. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Tiberiu Prodan să prezinte raportul.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-o şedinţă de comisie, la care recunosc că nu am participat, comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă, dar, personal, am şi eu o serie de îndoieli asupra corectitudinii şi sunt de acord cu ce a spus doamna preşedinte Câmpeanu.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Ar exista totuşi o variantă ca mâine să-l mai rediscutaţi în comisie.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Asta ar fi o variantă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi miercuri îl putem lua în dezbatere în plen. Este o lege importantă.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: De acord.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îi consult pe colegii senatori dacă sunt de acord să fie returnată la comisie pentru mâine şi miercuri să dăm vot pe un raport suplimentar. Vă rog să votaţi. Solicitarea a fost acceptată de plenul Senatului cu 49 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.
		La punctul 18 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea articolului 39 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, raportor. Întreb dacă sunt prezenţi colegii deputaţi, iniţiatorii propunerii legislative. Nu sunt prezenţi. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al comisiei. Îl invit pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan la microfon.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a adoptat în unanimitate un raport de respingere. Este vorba de reducerea perioadei de şomaj, drept urmare comisia a adoptat un raport de respingere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog. Aveţi cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
		Doamna Mariana Câmpeanu: Guvernul este de acord cu raportul comisiei.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Nu sunt intervenţii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului de respingere. Precizez că legea are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Insuficient... În favoarea raportului s-au pronunţat doar 34 domni senatori. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă este respinsă, cu 11 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 4 abţineri.
		La punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea articolelor 276 şi 277 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
		Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc. Comisia a analizat şi consideră că nu este corectă modificarea articolelor 276 şi 277 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, întrucât legea care se ocupă de prevederile pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă este Legea nr. 130/1999 şi acolo este sediul materiei de protecţie a salariatului, nu Codul muncii. În unanimitate, am adoptat un raport de respingere.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Microfonul 10.
		Doamna Mariana Câmpeanu: Guvernul ar fi de acord cu această modificare legislativă cu două amendamente pe care le-a adus, în sensul ca limita minimă a amenzii să nu depăşească 100.000 lei, pentru că vine în contradicţie cu alte legi.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Comisia a întocmit raport de respingere.
		Doamna Mariana Câmpeanu: Noi am fi de acord cu aceste amendamente. Dacă nu se pot adopta, atunci suntem şi noi de acord cu poziţia comisiei. (Discuţii din sală.)
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este o discuţie de altă natură. O purtaţi după şedinţă. Deci raportul este de respingere. Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Dacă nu sunt intervenţii la dezbateri generale, vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului de respingere. Din sală: Vă rog să-mi daţi cuvântul!
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Miercuri vă dau cuvântul de două ori. Îmi pare rău, în timpul votului nu mai sunt intervenţii. Raportul este respins, întrucât legea are caracter de lege organică, cu 34 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, precizând caracterul legii, de lege organică. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea articolelor 276 şi 277 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii este respinsă de plenul Senatului cu 11 voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 5 abţineri.
		La punctul 20 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii creditului agricol pentru producţie nr. 150/2003. Legea este organică. Raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală este favorabil. Dacă sunt prezenţi colegii iniţiatori, îi invit la tribună. Sunt numai deputaţi. Domnule senator, vă rog să prezentaţi raportul. Aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 150/2003, în sensul stabilirii nivelului fondurilor publice la 30% din volumul creditelor acordate. Menţionăm că Legea nr. 150/2003 prevede acum ca nivelul fondurilor publice să fie de până la 30%, în funcţie de cultură. Membrii comisiei noastre au hotărât, cu 5 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă, întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexă. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului.
		Domnul Tőke István - secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: Mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere amendamentele admise în cursul dezbaterilor din comisie, Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: N-am înţeles foarte exact. Deci susţineţi?
		Domnul Tőke István: Da. Având în vedere faptul că amendamentele care au fost propuse de Guvern au fost acceptate, susţinem.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Sunt intervenţii la dezbaterile generale? Raportul din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală este favorabil, cu amendamente, amendamente susţinute şi de Guvern. Vă rog, domnule senator Viorel Ştefan.
		Domnul Viorel Ştefan: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am o nelămurire. Din raportul comisiei am înţeles că principala modificare se referă la faptul că nu va mai fi până la 30%, ci va fi 30%. Din amendamentele prezentate în raport se revine la forma veche, de până la 30%, şi atunci poate ne spune cineva ce a mai rămas din iniţiativă. Dacă aprobăm amendamentele, raţiunea acestei iniţiative dispare.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Se mai reformulează unele articole. Da. Vă rog, domnul senator Stan Petru, Grupul parlamentar al PRM. Microfonul 1.
		Domnul Petru Stan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul România Mare susţine această iniţiativă, dar doresc ca Senatul României să reţină: dacă în România s-ar lucra numai 5.000.000 de hectare de pământ, jumătate din suprafaţa arabilă a ţării, fără restul categoriilor de terenuri, acest credit agricol ar trebui să fie măcar de 1.000.000.000 de euro. Că procentul este până la 30%, ori este de 30%..., tot creditul agricol care se dă în România, de care beneficiază agricultorii din România, este de 30-40.000.000 lei pe an, asta înseamnă în jur de 10.000.000 de euro. Dintr-un miliard, dacă punem numai cultura mare, dacă punem zootehnia şi celelalte categorii, atunci acest credit agricol de care beneficiază agricultura ar trebui să fie în jur de 3.000.000.000 de euro, iar noi luăm 10.000.000 de euro. Aceasta ce înseamnă? Că beneficiază de acest credit agricol doar fermierii superbogaţi, cărora le merge extraordinar de bine, care au prins nişte conjuncturi. Deci, practic, marea majoritate a agriculturii sau 99% nu beneficiază de acest credit agricol. Ar trebui schimbate regulile pentru a putea beneficia de acest credit agricol, gajul să fie cultura care se înfiinţează, fiindcă utilajul peste trei ani de zile nu se poate pune în gaj, cel ce lucrează pământul, în general, nu-şi pune în gaj casa de locuit ca să poată face un dosar pentru bancă. Aceasta este, de fapt, problema de fond a acestui credit. În rest, că o fi un procent până la 30% sau 30%, tot acolo suntem. Noi votăm această propunere legislativă.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Art. 6 alin. 2 conţine această diferenţă importantă. Una este până la 30% şi alta este de 30% fix, pentru că poate fi de 2%. Vă rog, din partea Guvernului, punctul de vedere pe amendamente.
		Domnul Tőke István: Domnule preşedinte, Guvernul este de acord cu amendamentele.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Constantin Gheorghe.
		Domnul Constantin Gheorghe: Domnule preşedinte, Vă mulţumesc că mi-aţi dat astăzi cuvântul, pentru că este propunerea legislativă a PSD. Dacă a fost a PD-L, nu am avut acces, cum nu am avut acces şi la altele...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Tocmai de aceea v-am dat cuvântul, pentru că mi-am adus aminte că am fost împreună pe lista electorală.
		Domnul Constantin Gheorghe: Vreau să-mi exprim şi eu aceeaşi nedumerire clară, sensul acestei legi este oarecum pierdut printre amendamente. Noi ce votăm? Politica agricolă propusă de domnul senator Stan Petru sau ce scrie în amendamentele admise ale acestei legi? Deci sensul legii nu mai există. Propunerea în sine era o modificare a paragrafului 2 de la art. 6: "până la". Şi, acum, nouă ce ne propuneţi? Să fim de acord cu ce? Întreb iniţiatorul. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Doreşte să vă răspundă colegul dumneavoastră. Vă rog, domnule senator David.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cer să fie retrimisă propunerea legislativă la comisie, să o discutăm mâine, pentru că se pare că este o greşeală de redactare. Discuţia a fost să nu fie o cotă procentuală de 30%, ci să fie între 20 şi 30%. Iniţial, aceasta a fost discuţia, adică nu mai puţin de 20%, între 20 şi 30%. Dacă era până la 30%, putea să fie de la 0,1 până la 30%. Aceasta, de fapt, se dorea a fi modificarea: să se dea o cotă procentuală mai mare. De aceea, acceptaţi această variantă ca mâine...
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Rugămintea este să redactaţi un raport suplimentar, pentru ca în ziua de miercuri să putem finaliza. Supun votului plenului Senatului întocmirea unui raport suplimentar în urma dezbaterilor de mâine din Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Solicitare acceptată de plenul Senatului cu 36 de voturi pentru şi o abţinere. Stimaţi colegi, am mai dezbătut trei proiecte de lege. Dacă doriţi să le votăm, mai încercăm încă o dată. Reamintesc că le-am supus votului dumneavoastră de patru ori. La punctul 6 legea are caracter de lege ordinară. Domnul senator Gavrilă Vasilescu a formulat un amendament, respectiv introducerea art. 511. (Discuţii la prezidiu.) Vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu acest amendament. (Discuţii în sală.) Deci supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de domnul senator Gavrilă Vasilescu la art. 511, prin vot electronic. Mulţumesc. Numărul voturilor nu este suficient. Votul pentru cele trei proiecte de lege, de la punctele 6, 7 şi 8 din ordinea de zi, se va da în şedinţa de miercuri.
		Înainte de a închide şedinţa, stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să vă aduc la cunoştinţă că domnul senator Creţu Ovidiu Teodor, senator ales în Circumscripţia electorală nr. 6, Bistriţa-Năsăud, a participat la alegerile locale şi a fost ales primar al municipiului Bistriţa, motiv pentru care îşi prezintă în scris demisia din funcţia de senator, demisie înaintată domnului preşedinte al Senatului Nicolae Văcăroiu. Vă consult dacă domnul senator este prezent. Dacă nu este prezent, vă propun să luăm act şi să declarăm vacant locul Domniei Sale, pentru a da posibilitatea Partidului Social Democrat să facă nominalizarea pentru supleantul din circumscripţia electorală respectivă. Vă mulţumesc pentru participarea la dezbaterea proiectelor de lege. Peste cinci minute intrăm în ultima parte a şedinţei noastre: întrebări şi interpelări. Am înţeles că şedinţa este transmisă la radio de la ora 18.10.
		- PAUZĂ -
		- DUPĂ PAUZĂ -
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, Intrăm în ultima parte a şedinţei noastre: întrebări şi interpelări formulate de domnii senatori la adresa Executivului.
		Îl invit pe domnul senator Ilie Sârbu, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte întrebarea adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aveţi cuvântul, domnule senator Ilie Sârbu. Microfonul 4.
		Domnul Ilie Sârbu: Am o interpelare şi două întrebări.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Ilie Sârbu: Interpelarea mea este adresată domnului ministru Dacian Cioloş. Stimate domnule ministru, Micii producători solicită de urgenţă acordarea sprijinului de la Uniunea Europeană pentru restructurarea fermelor de subzistenţă, prevăzut în Planul naţional de dezvoltare rurală. Întrucât, până în prezent, s-au pus în aplicare doar trei măsuri din Planul naţional de dezvoltare rurală, iar acordarea subvenţiilor pentru fermele de subzistenţă reprezintă o măsură esenţială în restructurarea agriculturii, vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicaţi când va intra în vigoare această măsură şi ce sumă este prevăzută pe anul 2008. Solicit răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Şi întrebările dacă doriţi.
		Domnul Ilie Sârbu: Mulţumesc. Întrebările sunt adresate tot domnului ministru Dacian Cioloş. Recent, secretarul de stat care răspunde de dezvoltarea rurală a declarat că Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură nu poate semna contracte şi acorda avansuri celor 340 de beneficiari ai proiectelor depuse pentru accesarea fondurilor europene, deoarece România nu a primit încă decizia oficială din partea Comisiei Europene de aprobare a Planului naţional de dezvoltare rurală, cu toate că acesta a fost aprobat pe data de 20 februarie 2008. Vă întreb, domnule ministru, când vor începe plăţile pentru proiectele depuse, având în vedere că, pe lângă cele 340 de proiecte aprobate, mai sunt în cadrul Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură circa 580 de proiecte depuse, iar numărul solicitărilor creşte permanent. Solicit răspuns în scris şi oral. Mai am o întrebare, dacă îmi permiteţi, adresată tot domnului ministru Dacian Cioloş. Mulţi agricultori din comunele judeţului Vrancea, beneficiari de rentă viageră agricolă, reclamă faptul că nu au primit nici până în prezent sumele cuvenite pe anul 2007. Confruntat cu această problemă, biroul judeţean al Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului nu a fost în măsură să ofere clarificările necesare. Vă întreb, domnule ministru, care sunt cauzele care au determinat neacordarea sumelor cuvenite ca rentă viageră agricolă în acest judeţ şi când se vor acorda restanţele pentru anul trecut. Solicit răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator Ilie Sârbu.
		O invit la tribuna Senatului pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, pentru a formula o întrebare adresată Ministerului Economiei şi Finanţelor şi o interpelare adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aveţi cuvântul, doamna senator Doina Silistru.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor. Domnule ministru, La biroul senatorial Vaslui s-a prezentat petenta Diaconu Cărare Emilia, domiciliată în municipiul Vaslui, care a sesizat tergiversarea rezolvării dosarului de restituire de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţie aflată în subordinea Ministerului Economiei şi Finanţelor. Deşi a înaintat în data de 14 ianuarie 2008 acte doveditoare pentru analizarea în mod excepţional şi tratarea cu prioritate a dosarului nr. 9.530 de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fiind bătrână şi bolnavă, nici până în prezent nu a primit un răspuns. Vă rog, domnule ministru, să dispuneţi analizarea acestui caz de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru asigurarea unui răspuns corect către petentă. Solicit răspuns în scris şi oral. Mulţumesc. Interpelare adresată domnului ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale Dacian Cioloş. Mai mulţi producători agricoli au sesizat faptul că nu pot beneficia de fonduri europene şi de la bugetul naţional pentru acţiunile de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe, deşi Regulamentul nr. 3/2008 al Consiliului Europei, din 17 decembrie 2007, privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe a intrat în vigoare din luna ianuarie 2008. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi ce măsuri aţi dispus pentru punerea în aplicare a acestui regulament, care este suma alocată de la bugetul de stat pentru anul 2008 şi care sunt autorităţile naţionale competente pentru coordonarea, monitorizarea, gestionarea şi derularea fondurilor nerambursabile destinate finanţării programelor de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi în ţări terţe. Solicit răspuns în scris şi oral. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al PRM, care are o întrebare adresată domnului prim-ministru şi o interpelare, de asemenea, adresată Domniei Sale. Aveţi cuvântul.
		Domnul Aurel Ardelean: Domnule preşedinte, întrebarea este adresată domnului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. În timp ce în ţară este întreţinută, în continuare, confuzia dintre ţigani şi romi, la nivelul Uniunii Europene se acţionează pentru îmbunătăţirea cadrului legal, astfel încât romii să poată fi expulzaţi în ţările de origine. În acest context, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi care este numărul ţiganilor sau romilor plecaţi din România după anul 1989 şi în ce ţări şi-au stabilit domiciliul sau reşedinţa, cu precizarea numărului ţiganilor sau romilor. Solicit răspuns în scris şi verbal. Vă mulţumesc. Vă rog să-mi permiteţi să susţin şi interpelarea, care este adresată tot domnului Călin Popescu-Tăriceanu, primministrul Guvernului. Domnule prim-ministru, Încă din anul 2004, atât opinia publică, cât şi politicienii sau reprezentanţii diverselor instituţii ale statului au oferit o largă varietate de soluţii şi planificări pentru demararea construcţiei autostrăzii de pe Culoarul IV paneuropean, respectiv Nădlac-Arad-Bucureşti. Lucrările de construcţie la tronsonul de autostradă Nădlac-Arad, în lungime de 38,5 kilometri, sunt propuse să înceapă, după ultimele date, în anul 2009, iar finalizarea lor este prevăzută pentru anul 2012, deci planează încă incertitudini. În calitate de senator, reprezentând judeţul Arad, doresc să fiu informat cu privire la stadiul actual al acestui proiect. Totodată, vă solicit să-mi comunicaţi data la care proiectul urmează a fi demarat. Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Solicit să se ia act în stenograma de şedinţă că domnul senator Nicolae Iorga a depus în scris o interpelare adresată domnului prim-ministru - legată de concesionarea de către statul român a mai multor perimetre pentru extracţie de petrol - şi două întrebări, una adresată domnului prim-ministru, legată de diminuarea accizelor la benzină şi motorină, şi o întrebare adresată Ministerului Economiei şi Finanţelor, în legătură cu contribuţia SNP PETROM - SA la bugetul de stat. De asemenea, domnul secretar de stat István Tőke a oferit răspuns în scris doamnei senator Doina Silistru.
		Ofer cuvântul, în continuare, domnului senator Gheorghe David, pentru a adresa o întrebare Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. Vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului László Borbély, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor. Întrebarea este următoarea: În ultimii ani, tot mai multe persoane şi familii care locuiesc în locuinţe sociale sunt evacuate, întrucât acestea sunt retrocedate foştilor proprietari. Judeţul Timiş se confruntă cu multe situaţii de acest gen, în special în municipiile Timişoara, Lugoj şi oraşul Sânnicolau Mare. În acest context, vă întreb, domnule ministru, ce fonduri s-au alocat în anul 2008 pentru construcţia de locuinţe tip ANL şi care sunt măsurile pe care ministerul dumneavoastră intenţionează să le adopte pentru rezolvarea acestei situaţii. Mulţumesc. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Sever Şter, Grupul parlamentar al PSD, care are o interpelare adresată domnului prim-ministru în legătură cu birocratizarea excesivă a acordării subvenţiilor în zootehnie.
		Domnul Sever Şter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Printr-un ordin emis în ziua de 11 iunie anul curent Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale modifică Ordinul nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de implementare a condiţiilor specifice şi criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale în sectorul zootehnic. În baza acestei modificări, cei peste 21.000 de fermieri şi proprietari de animale din judeţul Satu Mare vor trebui să se prezinte, pentru a doua oară în acest an, la ghişeele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură pentru a completa noul formular de cerere introdus prin acest ordin. De asemenea, s-a decalat perioada de verificare în teren a efectivelor de animale, astfel că, probabil, primele pe cap de animale vor fi primite abia în trimestrul IV. Fermierii şi proprietarii de animale apreciază că acest nou act birocratic, care completează excesul birocratic existent, are rolul de a distruge zootehnia românească. Solicit să-mi răspundeţi, în scris şi oral, în legătură cu motivele birocratizării excesive a acordării subvenţiilor în zootehnie şi să-mi comunicaţi garanţiile care să ducă la sprijinirea sectorului zootehnic. Cu deosebită stimă, senator Sever Şter. Mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al PRM, care are de formulat o interpelare şi două întrebări adresate prim-ministrului.
		Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Se ştie că resursele de petrol situate în subsolul României şi al platoului continental românesc al Mării Negre fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. Aceste resurse petroliere au fost concesionate de Guvernul Adrian Năstase şi de Agenţia Naţională de Resurse Minerale unui număr de peste 300 de firme străine şi unui număr de circa 10 firme româneşti. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi pentru perioada 2005-2007 următoarele informaţii: Ce cantităţi de petrol, în sensul Legii nr. 328/2004, au fost extrase de fiecare firmă concesionară? Ce redevenţă petrolieră s-a încasat la bugetul statului de la fiecare firmă concesionară? Care a fost, la preţul pieţei, valoarea petrolului extras de toate firmele concesionare? Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, să prezint şi celelalte două întrebări adresate tot premierului Tăriceanu?
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog.
		Domnul Gheorghe Funar: Se ştie că judecătorii şi procurorii au câştiguri brute, pe lună, cuprinse între 5.000 şi 25.000 de lei, iar, pe lângă acestea, beneficiază de gratuităţi la asistenţă medicală, medicamente şi proteze, împreună cu întreaga familie. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi de ce admiteţi şi susţineţi discriminarea dintre magistraţi şi pensionari în domeniul asistenţei medicale şi medicamentelor, respectiv de ce acceptaţi ca un procuror care are de la 10.000 de lei până la 25.000 de lei pe lună să aibă gratuitate la asistenţă medicală şi medicamente, iar un pensionar cu o pensie de la 100 de lei până la 500 de lei pe lună să plătească consultaţiile medicale şi medicamentele. Ultima întrebare este adresată tot premierului Tăriceanu. Din iniţiativa Partidului România Mare s-a înfiinţat la Senat o comisie de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea SNP PETROM - SA în anul 2004. În timpul audierilor la această comisie fostul prim-ministru, domnul Adrian Năstase, fiind întrebat care a fost valoarea calculată pentru privatizarea SNP PETROM - SA a declarat că: "Nu ştie, nici nu a urmărit, nici nu l-a interesat." Ca urmare, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Care a fost valoarea SNP PETROM - SA la data privatizării? Ce sume a pierdut, anual, bugetul statului român după privatizarea SNP PETROM - SA? Cu cât a scăzut nivelul de trai al cetăţenilor români prin majorarea artificială a preţului la benzină, motorină şi la gazele naturale de către firma de stat OMV din Austria? Vă mulţumesc. Solicit răspunsuri în scris şi verbal.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi eu vă mulţumesc.
		Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al PSD, cu o interpelare adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi două întrebări adresate Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Aveţi cuvântul, domnule senator Vărgău.
		Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, aş vrea să fac o observaţie. Domnii miniştri când primesc de la noi întrebări şi interpelări ar trebui să ne trimită şi răspunsurile mai rapid şi, de asemenea, să realizeze sau să ia cele mai bune măsuri pentru ca observaţiile pe care noi le facem, observaţii cu care venim din teritoriu, să se şi rezolve. De exemplu, la Tulcea de doi ani de zile solicităm introducerea a două trenuri intercity şi iată că abia în anul 2008, într-un an electoral, domnul ministru a reuşit să le trimită la Tulcea. Bineînţeles, noi suntem mulţumiţi că nu am terminat mandatul şi încă să mai aşteptăm. Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Organizaţiile de pescari din Delta Dunării sunt în aşteptarea fondurilor europene privind pescuitul şi acvacultura, conform Programului operaţional pentru pescuit. Pe data de 11 iulie 2008 urmează să fie lansat oficial acest program, însă autorităţile de la Bucureşti întârzie procedurile privind aplicarea sa, proceduri ce trebuie să fie aprobate de Bruxelles, apoi să fie incluse într-un manual de proceduri, după care să se întocmească ghidul solicitantului cu privire la implementarea primelor măsuri. Domnule ministru, Când va apărea ghidul solicitantului cu privire la implementarea primelor măsuri din Programul operaţional pentru pescuit, astfel încât organizaţiile de pescari din Delta Dunării să poată începe depunerea documentaţiei cu privire la accesarea fondurilor europene pe care toată lumea le aşteaptă, ţinând cont că zona are un mare deficit financiar? Solicit răspuns oral şi în scris. Prima întrebare este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului şi dezvoltării durabile. Începând din primăvară şi până în toamnă, pădurile sunt invadate de turişti în weekend. La fiecare sfârşit de săptămână după plecarea lor locurile respective arată ca veritabile gropi de gunoi. Domnule ministru, Ce soluţii aveţi pentru preîntâmpinarea acestor situaţii? Poate amplasarea unor pubele de gunoi în apropierea zonelor preferate de turiştii de weekend ar putea fi o soluţie în vederea protejării spaţiilor verzi atât de nerespectate la noi. Solicit răspuns oral şi în scris. A doua întrebare este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. În fiecare an, spaţiile de cazare din căminele studenţeşti s-au dovedit insuficiente şi, cu toate că an de an aceste cereri cresc, nu s-au luat măsuri în vederea măririi numărului locurilor de cazare. Domnule ministru, Având în vedere că numărul locurilor fără taxă din facultăţi a scăzut simţitor în ultima perioadă, părinţii trebuie să plătească mult prea scump pentru a-şi trimite copiii la facultate, în condiţiile în care apare şi cheltuiala cu plata lunară a chiriei. Vă întreb, domnule ministru, aveţi în vedere creşterea numărului locurilor în căminele studenţeşti aparţinând facultăţilor de stat, astfel încât să nu fie descurajat învăţământul universitar de stat în detrimentul celui privat? Solicit răspuns oral şi în scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi eu vă mulţumesc.
		Îl invit la tribună pe domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul parlamentar al PSD, care are două întrebări. Prima întrebare este adresată Ministerului Sănătăţii Publice, iar cea de-a doua întrebare este adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
		Domnul Angel Tîlvăr: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte Doru Ioan Tărăcilă. Prima întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice. Domnule ministru, Criza financiară în care se zbate Centrul de transfuzie sanguină Focşani a făcut ca această instituţie să nu-şi mai poată desfăşura activitatea în condiţii normale, conducerea acesteia încercând să găsească soluţii pentru micşorarea cheltuielilor, astfel încât fondurile să ajungă măcar pentru plata salariilor. Ţinând cont de faptul că insuficienţa fondurilor nu numai că periclitează buna desfăşurare a activităţii Centrului de transfuzie sanguină Focşani, dar duce şi la imposibilitatea acordării tichetelor de masă pentru donatorii de sânge, vă întreb: Când veţi aloca banii care să permită funcţionarea normală a Centrului de transfuzie sanguină Focşani? De ce nu aţi alocat aceste sume pentru a nu se ajunge în situaţia existentă? Cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, am să trec la următoarea întrebare, adresată domnului Dacian Cioloş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Domnule ministru, La 1 ianuarie 2008 a intrat în vigoare Legea nr. 181/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Zonei Montane. Cu toate acestea, compartimentul judeţean al zonei montane din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea nu este funcţional, pentru că, în pofida prevederilor legale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a elaborat încă o organigramă de funcţionare a acestei structuri. Având în vedere aspectele prezentate mai sus şi ţinând cont de necesitatea valorificării cât mai bine a potenţialului zonei montane a judeţului Vrancea, vă întreb, domnule ministru: De ce nu a fost elaborată, până în prezent, organigrama de funcţionare a compartimentului judeţean al zonei montane din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea? Când va deveni funcţională această structură? Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator.
		Domnul senator Vasile Ioan Dănuţ Ungureanu a prezentat în scris cele două întrebări adresate domnului prim-ministru. Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al PRM. O interpelare adresată domnului prim-ministru şi vizând privatizarea SNP PETROM - SA şi două întrebări: una extrem de importantă legată de majorarea preţului la gaze şi cea de-a doua privind situaţia postprivatizare a SNP PETROM - SA, adresate tot domnului prim-ministru. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Gheorghe Viorel Dumitrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea îi este adresată, aşa cum aţi spus, domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. Distribuitorii E.ON GAZ România şi DISTRIGAZ cer o nouă majorare cu 25% a preţului gazelor pentru populaţie de la 1 iulie 2008, sub pretextul fals al scumpirii gazelor importate din Rusia. Se ştie că două treimi din consumul anual de gaze naturale din ţara noastră se asigură din producţia internă şi la costuri foarte mici comparativ cu preţul gazului rusesc. În această situaţie, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi de ce şi cât timp se vor mai permite majorările artificiale, pe spinarea populaţiei, ale preţurilor la gazele naturale? A doua întrebare este adresată tot domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. După cum ştiţi, postprivatizarea SNP PETROM - SA nu se desfăşoară conform intereselor statului român, care nu sunt apărate de reprezentanţii acestuia în consiliul de administraţie al OMV PETROM. Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi dacă în perioada 2005-2008 Guvernul a urmărit să fie respectate interesele statului român după privatizarea SNP PETROM - SA, când firma OMV din Austria a fost lăsată de capul ei şi nesupravegheată. Acum urmează interpelarea. Probabil aţi aflat că, deocamdată, consultantul care a calculat valoarea privatizării SNP PETROM - SA refuză să pună la dispoziţia comisiei speciale de anchetă a Senatului care a fost modalitatea de calcul. Ca urmare, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Cine a fost consultantul la privatizarea SNP PETROM - SA? Care a fost modalitatea de calcul şi la ce valoare a SNP PETROM - SA s-a ajuns? De ce consultantul a propus, şi Guvernul Năstase a acceptat, ca la calculul redevenţei pentru perioada 2005-2014 preţul ţiţeiului să fie constant, de numai 22 de dolari pe baril? Cu ocazia privatizării SNP PETROM - SA în anul 2004 a fost subevaluată sau supraevaluată cea mai mare firmă românească şi cu ce sumă? Vă mulţumesc. Solicit răspunsuri scrise şi orale.
		Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Am observat că reprezentantele Executivului au ascultat cu multă atenţie întrebările şi interpelările formulate. Având în vedere că ultima şedinţă de plen a Senatului este luni, 30 iunie anul curent, vă adresez rugămintea să nu lăsăm răspunsurile pentru toamnă, ci, dimpotrivă, în momentul în care sunt formulate în scris de ministere să fie înaintate, în această săptămână sau săptămâna viitoare, domnilor senatori, ca să nu primim răspunsuri în luna septembrie anul curent la interpelări formulate în luna iunie anul curent. Bănuiesc faptul că toate aceste chestiuni ridicate de către colegii senatori urmăresc şi rezolvarea unor probleme. Daţi-mi voie să vă reamintesc că mâine avem lucrări în comisii. Miercuri, la ora 9.00, avem şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, iar de la ora 11.00 sperăm să avem o şedinţă de plen a Senatului. Declar închisă şedinţa plenului Senatului de astăzi. Vă mulţumesc.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 18.35.