Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 septembrie 2008

		Şedinţa a început la ora 16,20. Lucrările au fost conduse de domnii Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Dan Radu Ruşanu şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari.
		Domnul Bogdan Olteanu: Bună ziua! Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschise lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 325 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 209; sunt absenţi 116, din care şase participă la alte acţiuni parlamentare. Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru perioada 8-9 septembrie 2008; programul de lucru pentru perioada 8-13 septembrie 2008; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 23 iunie-8 septembrie 2008 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.
		Intrăm în ordinea de zi şi vă prezint informarea domnului Traian Băsescu, preşedintele României, privind aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la participarea României cu 15 poliţişti la misiunea ONU din Republica Democrată Congo. "Domnule preşedinte, Secretariatul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, la data de 12 septembrie 2007, a solicitat autorităţilor române să analizeze posibilitatea creşterii participării României cu forţe de poliţie la misiunea Monuc din Republica Democrată Congo. Această misiune a fost autorizată de Rezoluţia nr.1291, din 24 februarie 2000, a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite şi are mandatul de a asigura un mediu stabil şi sigur în procesul constituţional şi politic din Republica Democrată Congo. Conform Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Organizaţia Naţiunilor Unite privind aranjamentele de forţe în aşteptare, încheiat în 1998, România s-a angajat să aibă 60 de ofiţeri de poliţie pregătiţi pentru a participa la misiuni de sprijin al păcii. Participarea României la această misiune are un impact favorabil deosebit pentru întărirea poziţiei statului nostru în relaţiile cu state membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite implicate în reglementarea situaţiei din zonă. În temeiul prevederilor legale, am aprobat propunerile prim-ministrului Guvernului României referitoare la participarea României cu 15 poliţişti la Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite din Republica Democrată Congo (Monuc). Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurate de către Organizaţia Naţiunilor Unite". conform legii, luăm act de această informare a domnului preşedinte.
		Urmează să aprobăm unele modificări în cadrul comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Astfel, Grupul parlamentar al PNL propune desemnarea domnului deputat Nicolae Alexandri, în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi petiţii; desemnarea domnului deputat Adrian Ciocănea-Teodorescu în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă; desemnarea domnului deputat Ioan Radu Micle în calitate de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii; desemnarea domnului deputat Mihail Vlasov în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Grupul parlamentar al PD-L propune: trecerea doamnei deputat Ionela Bruchental-Pop de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; trecerea domnului deputat Dumitru Pardău de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; desemnarea doamnei deputat Mihaela Adriana Vasil în calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Grupul parlamentar al UDMR propune: desemnarea domnului deputat Haszmann Pál-Péter în calitate de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; desemnarea domnului deputat Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale propune desemnarea domnului deputat Ovidiu Victor Ganţ în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă. Dacă sunt obiecţii la toate aceste propuneri. Obiecţii? Vă rog, domnule deputat Ioan Aurel Rus.
		Domnul Ioan Aurel Rus: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Conform algoritmului, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, UDMR are un singur loc. Am înţeles că astăzi mai vine încă un coleg. Se doreşte atât de mult trecerea statului minorităţilor, şi atunci trebuie să completăm locurile goale ale miniştrilor care nu vin? Vrem să ştim şi noi algoritmul cum se plasează, cum se întâmplă şi câţi au dreptul, într-un grup parlamentar, câţi membri poţi să pună într-o comisie şi câţi în alta? Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog, recomandat să vă consultaţi liderul de grup care a participat la şedinţa Biroului permanent şi care vă poate şi explica şi regula plus unu, care se aplică în toate aceste cazuri. Supun votului dumneavoastră toate aceste propuneri. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Număraţi, vă rog, voturile împotrivă. 7 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Toate aceste modificări au fost aprobate.
		Validarea unor mandate de deputaţi. Dau cuvânt domnului deputat Marian Sârbu, preşedintele Comisiei de validare, pentru prezentarea raportului. a... domnul deputat Călian, la prezentarea raportului comisiei, vă rog.
		Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. În urma examinării actelor cuprinse în dosarele de validare a mandatelor, având în vedere listele supleanţilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172/2004, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea celor două locuri de deputat şi, în consecinţă, propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatelor următorilor deputaţi: în Circumscripţia electorală nr. 29 Neamţ, mandatul de deputat al domnului Alui gheorghe Adrian, PNL, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului Pruteanu Vasile; în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, mandatul de deputat al domnului Zisopol Dragoş-Gabriel, Uniunea Elenă din România, în locul devenit vacant ca urmare a decesului deputatului Fotopolos Sotiris. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului raportul comisiei de validare. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi s-a aprobat raportul Comisiei de validare.
		În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, după validarea mandatelor, fiecare deputat va depune în plenul Camerei, întrunită în şedinţă solemnă, jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor. Ca urmare, potrivit legii, urmează să se intoneze imnul naţional al României.
		(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române".)
		Domnul Bogdan Olteanu: Jurământul scris, domnilor noi colegi, se rosteşte solemn, se semnează şi se încredinţează spre păstrare preşedintelui Camerei. La apelul nominal, fiecare deputat va rosti de la tribuna Camerei, cu mâna pe Constituţie şi Biblie, jurământul solemn, va semna textul acestuia şi mi-l va încredinţa spre păstrare. Domnul deputat Adrian Alui Gheorghe, vă rog, domnule deputat.
		Domnul Adrian Alui Gheorghe: Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris. Eu, Alui gheorghe Adrian, în calitate de deputat, "Jur credinţă patriei mele, România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să îmi ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze).
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Dragoş-Gabriel Zisopol, vă rog.
		Domnul Dragoş-Gabriel Zisopol: Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris. Eu, Zisopol Dragoş-Gabriel, în calitate de deputat, "Jur credinţă patriei mele, România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să îmi ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele Camerei Deputaţilor; Aplauze).
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Urez succes noilor noştri colegi. Cu aceasta încheiem partea solemnă a şedinţei de astăzi.
		Domnul deputat Petru Andea doreşte să facă un anunţ. vă rog.
		Domnul Petru Andea: Este un anunţ către Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în atenţia domnului preşedinte Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei. Domnule preşedinte, Subsemnaţii, deputaţii menţionaţi în anexa la prezenta moţiune, membri ai Camerei Deputaţilor în legislatura 2004-2008, în temeiul art. 112 din Constituţia României, modificată şi completată prin Legea de revizuire a Constituţiei nr. 429/2003, şi în temeiul art. 158-164 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, înaintăm prezenta moţiune simplă cu tema: "Guvernarea de dreapta, un eşec pentru educaţie." Vă rugăm, domnule preşedinte, să dispuneţi măsurile necesare în vederea declanşării procedurilor legale pentru dezbaterea acesteia. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Iau act, voi consulta îndeplinirea condiţiilor legale şi voi anunţa în timp util paşii pe care îi vom îndeplini în continuare. Mulţumesc foarte mult.
		Stimaţi colegi, mai avem anunţuri? Vă rog, vă rog, domnul deputat.
		Domnul Marin Diaconescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă anunţ că, începând de astăzi, revin în Grupul parlamentar al PRM. Vă mulţumesc. (Aplauze).
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumim şi să fie într-un ceas bun. Alte anunţuri? Mulţumesc.
		Trecem la următorul punct al ordinii de zi, punctul 5, dezbaterea şi votul asupra moţiunii simple iniţiate de 64 de deputaţi. Stimaţi colegi, În legătură cu dezbaterea acestei moţiuni, Biroul permanent şi Comitetul liderilor au stabilit următoarele. Moţiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari. Guvernului i se vor rezerva 45 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare li se alocă timpul corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 15 secunde pentru fiecare deputat. Deputaţii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziţie 15 secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceştia ori grupurilor parlamentare. În raport cu numărul deputaţilor fiecărui grup parlamentar la începutul legislaturii şi al deputaţilor, care, în prezent, nu fac parte din aceste grupuri, timpul maxim afectat pentru dezbateri este stabilit după cum urmează: Grupul parlamentar al PSD, 28 de minute; Grupul parlamentar al PNL, 16 minute; Grupul parlamentar al PD, 12 minute; Grupul parlamentar al PRM 12 minute; Grupul parlamentar al UDMR, 6 minute; Grupul parlamentar al PC, 5 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, 5 minute; deputaţi fără apartenenţă la grupurile parlamentare, 4 minute. Dacă există obiecţii legate de timpii stabiliţi? Nu, mulţumesc. Supun aprobării dumneavoastră aceşti timpi. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Aprobat în unanimitate, ceea ce nu ne împiedică să finalizăm dezbaterile mai rapid, dacă este posibil. Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă este vreunul dintre semnatari care-şi retrage semnătura de pe moţiune. Nu sunt. Vă reamintesc că nu pot fi propuse amendamente la moţiune. Vă atrag atenţia, de asemenea, că votul asupra moţiunii se va face prin utilizarea cartelelor de vot, de aceea vă rog ca, până la momentul votului, să aveţi la dispoziţia dumneavoastră cartelele pentru procedura de vot. Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Albu pentru prezentarea moţiunii simple.
		Domnul Gheorghe Albu: Stimaţi colegi, Domnule ministru, Deputaţii menţionaţi în anexele la prezenta moţiune simplă, membri ai Camerei Deputaţilor în legislatura 2004-2008, în temeiul prevederilor art. 112 alin.(2) din Constituţia României şi ale art. 158-164 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, înaintăm moţiunea simplă cu tema "Criza serviciului public de termoficare. populaţia României va rămâne fără căldură la iarnă." Obiectul prezentei moţiuni simple îl constituie situaţia deosebit de gravă cu care se confruntă Serviciul Public de Termoficare din majoritatea localităţilor ţării. De mai bine de un an, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) nu a mai plătit sumele restante către administraţiile publice locale din cota de 45% stabilită de lege. Aceasta face ca administraţiile locale să nu mai fie capabile să îşi plătească datoriile către furnizorii de energie termică, iar pentru etapa următoare să mai facă achiziţii pentru combustibilul necesar încălzirii în timp de iarnă a cetăţenilor care sunt branşaţi la Sistemul Central de Termoficare. În plus, Guvernul Tăriceanu nu a mai alocat niciun ban pentru implementarea HG nr.462/2006 "Termoficarea 2006-2009. Calitate şi Eficienţă". Pentru a explica mai bine motivaţia acestui demers, trebuie să facem un scurt excurs în istoria recentă a Guvernării Tariceanu. În anul 2006, Guvernul României, din care făceau parte şi miniştrii PD, a elaborat o serie de măsuri pentru a menţine preţul la energie termică livrată către populaţie la o valoare suportabilă, în condiţiile creşterii permanente a preţului la gaze naturale şi produse petroliere. În acest sens, s-a elaborat Ordonanţa nr. 36/2006, prin care s-a hotărât: 45% din valoarea preţului combustibilului utilizat în centralele de termoficare să fie acoperit de la bugetul de stat. Această valoare va fi stabilită de Autoritatea de reglementare competentă. Fiecare administraţie locală va fi obligată să subvenţioneze cu minim 10% din bugetul local costul energiei termice livrate către populaţie. Pe baza acestor două subvenţii, fiecare administraţie locală va hotărî preţul local de referinţă pentru energia termică, respectiv preţul cu care va fi facturat agentul termic către populaţie. În plus, s-a modificat Ordonanţa de urgenţă nr. 115/2002, aprobată prin Legea nr.84/2002, privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea de locuinţe, Guvernul din 2006 stabilind o acoperire a preţului energiei termice pentru familiile cu venituri mici în procent de 10-100% din valoarea facturii şi stabilind un plafon limită de venituri pe persoană. De asemenea, miniştrii Partidului Democrat din Guvernul Tăriceanu I au elaborat şi impus HG 462/2006 "Termoficarea 2006-2009. Calitate şi Eficienţă", prin care se acordau administraţiilor locale sume mari de bani (circa 4000 miliarde lei vechi) pentru modernizarea, reabilitarea sau chiar schimbarea sistemului de distribuire a energiei termice către populaţie. Aceste măsuri au făcut ca, în anul 2006-2007, sistemul de încălzire centralizat să fie funcţional, iar preţul energiei termice furnizate populaţiei să fie suportabil pentru cetăţeni, fapt care a făcut ca numărul restanţierilor la întreţinere să scadă sub 5%. Din nefericire, aceste măsuri bune au fost stopate după a doua jumătate a anului 2007. În ciuda hotărârilor luate chiar de Guvern, ministerele de resort (MIRA şi Ministerul Economiei şi Finanţelor) au sistat punerea în aplicare a HG 462/2006 şi au blocat astfel procesul de modernizare a sistemului de termoficare centrală. Mai mult, printr-un procedeu economic extrem de sinuos, Guvernul Tăriceanu II pregăteşte colapsul sistemului de termoficare în defavoarea a milioane de români. Şi asta se întâmplă deoarece: Guvernul nu a mai alocat prin buget sumele necesare de acoperire a cotei de 45% a costului combustibililor (în iarna anului 2007, circa 30% din sumele necesare nu au fost achitate către administraţiile locale). Vrem să precizăm că nu numai oraşele în care existau primari ai Partidului Democrat (ulterior PD-L) au avut de suferit, ci toate oraşele ţării. În 2008, deşi suma prognozată necesară acoperirii costurilor la preţul combustibilului din 2007 era de circa 700 milioane RON, în buget au fost prevăzute doar 300 milioane RON, fapt care a condus la situaţia ca multe administraţii locale să nu mai primească sumele stabilite pentru subvenţiile energiei termice (oraşe precum Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ, Braşov, Arad, Galaţi, Bucureşti, Mangalia, Târgovişte şi multe altele). În condiţiile în care unele administraţii locale nu au putut să plătească sumele restante, distribuitorii de gaz metan au închis furnizarea de combustibil către centrale, ceea ce a generat şi probleme în livrarea apei calde în perioada de vară. Astfel, mulţi români au fost lipsiţi de condiţii normale şi decente de viaţă, deşi ei îşi plătiseră corect facturile la întreţinere. Unele administraţii locale, în an electoral, au blocat fonduri pentru alte proiecte locale pentru a plăti datoriile către distribuitorii de energie termică. Faptul că aceste proiecte nu au fost finalizate au devenit argumente pentru contracandidaţii la fotoliul de primar, demonstrând astfel caracterul politic şi programatic al Guvernului PNL. Ministerul Economiei şi Finanţelor deţine o serie de centrale termice în cogenerare, care asigură şi încălzirea unor oraşe. Dar, aceste centrale, legate mai degrabă de procesul productiv, tratează cu superficialitate asigurarea energiei termice şi a apei calde către populaţie, pentru că ele au datorii către stat pe baza unor contracte de altă natură decât cele ale populaţiei la întreţinere. MEF a plătit acestor centrale subvenţia pentru combustibilul utilizat la încălzirea populaţiei, dar centralele oferă agent termic discriminatoriu în funcţie de interese oculte. Astfel, oraşe cu alţi primari decât ai PNL, precum Petrila, Vulcan, Petroşani, nu primesc agent termic, deci sunt lipsite de apă caldă în plină vară, pentru că respectivele centrale refuză livrarea, deşi au primit fondurile pentru combustibil. Cetăţenii acestor oraşe care au primit fondurile de la MEF pentru încălzire continuă să fie lipsiţi de apă caldă şi în acest moment, datorită unor datorii istorice a centralelor în cogenerare, deşi cetăţenii nu au nicio vină, ei plătindu-şi datoriile la întreţinere. Trebuie să explicăm şi să subliniem că, prin acţiunile de blocare a fondurilor pentru încălzire, Guvernul încalcă art. 47 din Constituţia României privind nivelul de trai, iar prin efectele pe le va avea criza din serviciul public de termoficare este posibil să se încalce şi art. 34 şi 35 privind ocrotirea sănătăţii şi dreptul la un mediu sănătos. Şi asta, în condiţiile în care Guvernul Tăriceanu II se laudă permanent cu creşterea economică şi a veniturilor cetăţenilor. Şi în aceste condiţii lipseşte cu bună ştiinţă populaţia de un serviciu public la care aceasta are dreptul. Semnatarii prezentei moţiuni constată, aşadar, că Guvernul încalcă grav drepturile cetăţenilor, dând dovadă de o crasă lipsă de respect faţă de toţi românii şi, în consecinţă, solicită: Achitarea de urgenţă către administraţiile locale a sumelor restante din cota de 45% stabilită de lege, de circa 2000 miliarde lei vechi, pentru anul 2007 şi trimestrul I din 2008. Implementarea programului de termoficare asumat prin HG nr.462/2006 de către Guvern, fiind foarte clar că administraţiile locale nu pot suporta din bugetul propriu sumele necesare modernizării, reabilitării sau schimbării sistemului de termoficare şi nici programul de reabilitare termică a clădirilor. Corelarea majorării cuantumului ajutorului de încălzire, odată cu creşterea costului combustibilului primar. Asigurarea condiţiilor financiare şi tehnice de racordare directă a centralelor de termoficare la reţeaua TRANS-GAZ, ceea ce ar reduce costul gazelor necesar tuturor centralelor de termoficare cu aproape 20%. Plata redevenţei de concesionare a structurii de distribuţie a gazelor către autorităţile locale pentru care acestea să poată să îşi acopere cota de minimum 10% subvenţie pentru căldură acordată populaţiei. Vă mulţumesc şi anexăm lista cu semnături.
		Domnul Bogdan Olteanu: Aplauze! (Aplauze). Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat, pentru această expunere. În continuare, are cuvântul domnul Cristian David, ministrul internelor şi al reformei administrative. Din partea Guvernului, vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.
		Domnul Cristian David (ministrul internelor şi al reformei administrative): Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Bogdan Olteanu: Rog secretarul de şedinţă aflat în sală să cronometreze timpul în paralel cu discuţiile.
		Domnul Cristian David: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Răspund acestei moţiuni din respect pentru Instituţia Parlamentului şi pentru corecta informare a opiniei publice. Aşa cum a fost redactată şi susţinută, moţiunea reprezintă un demers politicianist, lipsit de orice raţiuni decât cele electorale. Grija faţă de cetăţeni, protecţia şi responsabilitatea socială sunt preocupări constante ale Guvernului şi nu manifestări specifice doar în campanie electorală. Guvernul a fost permanent preocupat de administrarea sistemului de termoficare, de evoluţia preţului Gcal, de eficienţa sistemului energetic, de suportabilitatea facturii de întreţinere, sau de cum îşi vor plăti facturile personale persoanele cu venituri reduse, de-a lungul întregului mandat şi nu doar în preajma alegerilor. În plus, nu pot să nu constat o superficialitate a textului moţiunii, în condiţiile în care iniţiatorii acestui demers se limitează să citeze o serie de informaţii incomplete, nedocumentate şi eronate. De ce am spus că este vorba de un demers pur electoral? Pentru că, nu mai târziu de săptămâna trecută, Guvernul a decis alocarea a 200 de milioane de lei, în afara celor 285 deja alocate anul acesta, pentru autorităţile locale, pentru începutul acestei toamne, bani care vor fi folosiţi pentru compensarea creşterii neprevizionate a preţurilor de achiziţii a combustibililor necesare aprovizionării centralelor termice în vederea pregătirii pentru sezonul rece. Am anunţat acest lucru public, imediat după şedinţa de Guvern, înainte deci de depunerea acestei moţiuni, dar cred că autorii erau mult prea grăbiţi să raporteze îndeplinirea misiunii, că nu au mai avut timp să realizeze că moţiunea tocmai ce a rămas fără obiect. Mai mult, Partidul Democrat-Liberal uită despre descentralizare şi introduce o moţiune în care vorbeşte doar de rolul Guvernului în asigurarea finanţării unui serviciu local şi nu spune niciun cuvânt despre responsabilitatea autorităţilor locale. Stimaţi colegi, În România sunt 96 de localităţi în care funcţionează sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, deservind un număr de 1.690.000 de apartamente, respectiv circa 5 milioane de locuitori pentru care se furnizează anual 12.200.000 de Gcal. Cei circa 30 de operatori din marile oraşe produc şi distribuie aproape 85% din energia totală pentru încălzire la nivel naţional, utilizând anual 4 milioane de tone de lignit asigurat din ţară; 1,5 miliarde normal metri cubi de gaz metan asigurat atât din ţară, cât şi din import; 400 de mii de tone de huilă energetică, asigurată din import şi 300 de mii de tone de păcură, asigurate din ţară şi din import. Este de remarcat faptul că, în structura preţului pentru energia termică, la majoritatea operatorilor, combustibilul reprezintă între 55 şi 75% din totalul preţului. În aceste condiţii, devine evident că evoluţia situaţiei generale a sistemelor centralizate de încălzire este în principal legată, determinată şi afectată de creşterea progresivă a preţurilor la combustibili. Pentru a înţelege mai exact acest lucru, vă prezint evoluţia principalilor combustibili în preţul de achiziţie, folosit pentru încălzire; este vorba de gaze naturale, păcură şi huilă. Dacă în anul 2006, 1000 normal metri cubi de gaze naturale costau 754 de lei, în 2008 preţul a ajuns la 1206 lei, reprezentând o creştere cu 160%. Pentru păcură în anul 2006 erau necesari 638 de lei pentru achiziţia unei tone, în timp ce în 2008 preţul a ajuns la 1.768 de lei, înregistrând o creştere de 277%. În fine, huila costa în 2006, 184 lei pe tonă. Aceasta a ajuns în 2008 la 516 lei, reprezentând o creştere de 280%. După cum se vede, preţul la combustibil pentru perioada amintită a fost aproape dublu pentru gazele naturale şi de trei ori mai mare în cazul păcurei şi al huilei. Este evident, în condiţiile în care preţul combustibilului reprezintă, aşa cum spuneam, în medie 70% din preţul de producţie al agentului termic, că aceste scumpiri s-au reflectat în mod direct în costurile de producţie. Astfel, dacă în anul 2006 preţul mediu de producţie pe ţară al agentului termic era de 212 lei gigacaloria, în prezent s-a ajuns ca preţul mediu de producţie să fie de 290 de lei pe gigacalorie, reprezentând o creştere de 136%. Tocmai pentru a-şi manifesta interesul faţă de populaţie şi grija pentru cei cu venituri reduse, preţul de facturare al energiei termice către populaţie a rămas relativ constant, crescând de la 107,5 lei pe gigacalorie în 2006, la 127 de lei pe gigacalorie în 2008, reprezentând o diferenţă de doar 18 procente. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Costul anual la nivel naţional al facturii de energie este de aproape 3.000 de milioane de lei, mă refer la energia termică, din care populaţia plăteşte 1.550 de milioane de lei, o parte din această sumă fiind acoperită cu ajutoare de încălzire, aşa cum voi prezenta în continuare, cealaltă parte, de aproximativ 1.430 de milioane de lei, e compensată de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. În anul 2006 a fost aprobată şi pusă în aplicare Ordonanţa nr.36 privind instituirea preţurilor locale de referinţă şi renunţarea la preţul naţional de referinţă, astfel încât, începând cu 1 noiembrie 2006, pentru toate localităţile în care funcţionează sisteme centralizate de alimentare cu energie termică consiliile locale au aprobat preţuri locale de facturare la energia termică livrată populaţiei. Tot prin această ordonanţă, în vederea compensării creşterilor neprevizionate la combustibili, în special la gaze naturale, începând cu 1 ianuarie 2007 se acordă unităţilor administrativ-teritoriale sume într-un cuantum de maxim 45% din contravaloarea combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice furnizată populaţiei. Astfel, în anul 2007 au fost alocate de la bugetul de stat către bugetele locale 532,29 milioane lei, reprezentând un procent de acoperire de 80%. Comparativ cu 2006, când au fost alocate 250,07 milioane lei, suma este, evident, considerabil mai mare. În anul 2008 au fost alocate până în prezent 285 de milioane de lei şi repartizate efectiv 242,87, corespunzător cantităţii de căldură produsă în perioada ianuarie-aprilie a anului curent, urmând ca în septembrie să fie alocată suma de 200 de milioane de lei pentru constituirea stocurilor necesare în viitorul sezon rece, conform programului de iarnă în domeniul energetic 2008-2009. Suma va fi completată până la sfârşitul anului în funcţie de preţurile de achiziţie contractate, urmând să fie alocată şi o ultimă tranşă de până la 240 milioane lei, conform estimărilor ANRSC. Pentru anul în curs, ceea ce nu este menţionat în moţiune este faptul că în România, ca membră a Uniunii Europene, legile ajutorului de stat sunt în prezent mult mai riguroase decât în anii anteriori, iar acordarea sumelor compensatorii este mult mai restrictivă, ea făcându-se eşalonat, în mod riguros, în funcţie de cantitatea de căldură produsă, aceasta pentru a evita situaţii ca cele de anul trecut, când s-a intrat în supracompensare şi o serie de municipalităţi au fost nevoite să returneze la bugetul de stat sumele primite excedentar. Vreau să precizez că participarea financiară a autorităţilor administraţiei publice locale la această activitate de asigurare a serviciului public de producere şi distribuţie a energiei termice pentru încălzirea populaţiei se ridică la valoarea de 702 milioane lei. Trebuie precizat că această sumă reprezintă numai 5% din totalul veniturilor realizate în anul 2007 la nivelul autorităţilor publice locale. Aceasta în condiţiile în care creşterea veniturilor bugetelor locale în 2007 faţă de 2006 a fost de 120%, iar în 2008 faţă de 2007 se preconizează o creştere de 148%. Astfel, valoarea bugetelor locale în 2006 a fost de 11.570 de milioane lei, în anul 2007 de 14.850 milioane lei, iar în 2008 se preconizează o valoare realizată de circa 16.200 milioane lei. De menţionat aici este că în anul 2007 excedentul bugetelor locale, respectiv sumele necheltuite până la sfârşitul anului, s-a ridicat la 904 milioane lei, sumă cu mult mai mare decât necesarul pentru subvenţii. Această situaţie demonstrează în parte slaba capacitate de planificare şi execuţie bugetară la nivelul autorităţii publice locale, excedentele bugetare depăşind cu mult necesarul pentru subvenţia energiei termice. Mai mult, faptul că unele autorităţi ale administraţiei publice locale nu au manifestat interes în colectarea sumelor datorate de populaţie pentru energia termică consumată a crescut datoria populaţiei către operatorii de distribuţie la valoarea de 170 de milioane lei. Cu tot respectul pentru cei aflaţi în dificultate de plată, vreau să vă spun că există localităţi cu un venit mediu local peste media naţională, cum ar fi Bucureşti, Braşov, Galaţi, care înregistrează datorii la populaţie de zeci de milioane de lei şi datorii la furnizorii de combustibili de acelaşi nivel. Stimaţi colegi, În afara acestor măsuri de alocări şi susţinere financiară, Guvernul Tăriceanu a avut în vedere şi populaţia cu venituri reduse, adoptând o serie de acte normative cu caracter social, acte normative care au avut ca scop sprijinirea populaţiei în dificultate pentru plata facturilor la încălzire. Executivul a alocat fondurile necesare pentru ca cetăţenii cu venituri mici să nu fie afectaţi de diferenţele de preţ. Am urmărit nu doar să majorăm ajutoarele celor care beneficiau de sprijin financiar, ci şi să mărim plafonul, astfel încât un număr cât mai mare de persoane să beneficieze de sprijin financiar. Am fost permanent preocupaţi să găsim soluţii pentru protejarea consumatorilor casnici cu venituri modeste, astfel încât scumpirile la gaze naturale şi energie să nu afecteze în mod semnificativ bugetul cetăţenilor cu venituri modeste. În vedere atenuării acestei situaţii a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2006, care propune unele măsuri financiare pentru acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei. Prin efectul ordonanţei, se acordă ajutoare de încălzire pentru un număr sporit de cetăţeni, prin creşterea plafonului maxim de venit pentru acordarea ajutorului. Astfel, limita maximă a veniturilor nete lunare până la care se acordă ajutorul a crescut de la 280 de lei pe membru de familie în sezonul rece 2004-2005 la 615 lei pe membru de familie în sezonul rece 2007-2008, creşterea fiind de respectiv 2,2 ori. Sumele acordate cu titlu de ajutor au crescut de la 365,56 milioane de lei în sezonul rece 2004-2005 la 1.072 milioane de lei în sezonul rece 2007-2008, creşterea fiind de respectiv 3 ori. Pentru sezonul rece 2008-2009, ţinând cont de evoluţia prognozată a preţurilor la gaze naturale şi la energie, cărbuni, combustibili sau alte materiale de încălzire, Guvernul a prevăzut următoarele măsuri: creşterea cuantumului ajutoarelor la gaze naturale în două etape, respectiv în prima etapă cu aproximativ 18% pentru perioada noiembrie-decembrie 2008, iar în a doua etapă cu încă 10% începând cu 1 ianuarie 2009. A doua măsură priveşte creşterea cuantumului ajutoarelor la lemne, cărbuni şi combustibil petrolier cu 7%, reprezentând trei pătrimi din creşterea medie a preţurilor de consum pe 2008 şi o pătrime din creşterea medie a preţurilor de consum pe 2009. A treia măsură vizează ajutoarele pentru încălzirea locuinţei, acestea nenecesitând modificări, acordându-se în continuare compensarea procentuală a preţului local al energiei termice facturată lunar populaţiei pe tranşe de venituri, procedură care va fi menţinută şi în viitor. În fine, o a patra măsură a fost de menţinere a actualelor limite de venituri până la care se acordă ajutorul pentru încălzirea locuinţei, respectiv limita superioară de până la 615 lei pe membru de familie. Rezultă foarte clar, doamnelor şi domnilor deputaţi, din cele prezentate mai sus că temerea exprimată - că nu vor fi acoperite ajutoarele pentru încălzirea locuinţei cu energie termică datorită creşterii preţului gigacaloriei - este total nefondată. Stimaţi colegi, Referitor la mult invocata Hotărâre a Guvernului nr.462/2006 privind reabilitarea sistemelor de încălzire centralizată, aceasta a fost armonizată cu normele Uniunii Europene în materia ajutorului de stat, prin completarea şi modificarea concretizată în Hotărârea Guvernului nr.381/2008, reflectând o nouă gândire a programului de termoficare, căldură şi confort, în principal printr-o eşalonare raţională şi realistă a programului pe o perioadă de 9 ani, până în 2015, iar fondurile alocate de la bugetul de stat însumează 2.120 milioane de lei, prevăzând o alocare anuală de 265 de milioane de lei. Astfel, în anul 2008, prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr.592 au fost aprobate un număr de 31 de proiecte, care vor fi finanţate în septembrie 2008, în prima etapă cu 103 milioane de lei, urmând o a doua etapă, de circa 150 de milioane de lei până la sfârşitul anului în curs. Tot în cadrul acestui program s-a extins componenta de reabilitare termică a clădirilor, aceasta derulându-se pe o perioadă de 8 ani, iar fondurile alocate de la bugetul de stat însumează 200 de milioane de lei, reprezentând o treime din valoarea lucrărilor, celelalte două treimi revenind în mod egal autorităţilor locale şi asociaţiilor de proprietari. În vederea realizării investiţiilor de reabilitare şi modernizare a reţelelor de distribuţie a energiei termice, în perioada 2005-2007 au fost alocate în mod eşalonat circa 1,5 miliarde lei, conform Ordonanţei nr.48/2004 pentru proiecte de reabilitare a reţelelor de producţie şi distribuţie de energie termică, sume care au fost alocate prin legile bugetului de stat, şi nu prin mult discutata H.G. nr.462/2006, aşa cum în mod eronat indică autorii moţiunii. Toate aceste investiţii de circa 1,5 miliarde lei au dus la diminuarea considerabilă a pierderilor prin reţelele de termoficare de la 40% la 20%, iar consumul mediu anual de energie termică pe apartament a scăzut de la 9,5 gigacalorii în 2004 la 8,3 gigacalorii în 2007, reprezentând o creştere a eficienţei energetice de 11%. Sprijinul acordat în perioada 2005-2007 pentru retehnologizarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice a fost utilizat exclusiv pentru lucrări de investiţii în infrastructura sistemelor de alimentare cu energie termică a localităţilor şi în special în reţeaua de distribuţie. Sumele repartizate conform hotărârilor Guvernului adoptate în perioada 2005-2007 sunt următoarele: în 2005 au fost alocate 242,6 milioane lei, care au fost absorbite în proporţie de 80%; în anul 2006 au fost alocate 489,5 milioane lei, sume absorbite în proporţie de 95%; în anul 2007 au fost alocate 741,6 milioane lei, absorbite în proporţie de 90%. Este de remarcat că lucrările promovate au condus la stoparea şi chiar diminuarea pierderilor de energie termică din reţelele de transport şi distribuţie, iar acţiunea de contorizare a energiei termice, finalizată în proporţie de peste 90% la nivel de branşament de bloc, scară şi imobil, a avut drept consecinţă facturarea către cetăţeni strict a consumului de energie termică consumată, fără a se mai înregistra pierderile din reţelele de distribuţie. Repartizarea acestor sume a obligat autorităţile locale să întocmească, să aprobe şi să pună în aplicare strategii proprii de alimentare cu energie termică a localităţilor şi planuri concrete de eficientizare şi viabilizare a sistemelor de producere, transport şi distribuţie a energiei termice. Lucrările de investiţii promovate au constat în montarea de echipamente de măsură/înregistrare a energiei termice la nivel de branşament, de înlocuire a reţelelor de distribuţie a energiei termice cu ţevi preizolate, de modernizare a punctelor termice, de modernizare a centralelor termice de cartier sau de zonă prin înlocuirea echipamentelor, dotarea cu instalaţii de ardere performantă, echipamente de automatizare şi control sau transformarea centralelor de cartier sau zonă în puncte termice racordate la reţeaua de transport de energie termică. Lucrările de investiţii care au fost finanţate în această perioadă, respectiv 2005-2007, au avut ca principale efecte: îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, prin reducerea semnificativă a numărului de avarii şi incidente şi asigurarea unui confort termic corespunzător în locuinţe. Au avut ca efect restructurarea personalului angajat în această activitate prin disponibilizări sau redistribuiri ca urmare a introducerii sistemelor de funcţionare automată şi comandă de la distanţă. Au avut, de asemenea, ca efect pozitiv menţinerea unui nivel de suportabilitate al facturilor pentru energia termică livrată populaţiei, prin diminuarea pierderilor din reţelele termice, reducerea consumului specific de combustibil şi de energie electrică. În fine, stimaţi semnatari ai moţiunii, mă surprinde faptul că omiteţi cu bună ştiinţă un lucru important: suntem în România anului 2008, membri ai Uniunii Europene, vorbim de descentralizare, dar nu vorbim de capacitatea de administrare a administraţiei publice locale şi transferăm invariabil responsabilitatea către autoritatea centrală. Cu toate acestea, prin alocările de la buget efectuate în perioada 2005-2008, Guvernul a sprijinit autorităţile publice locale, reuşindu-se limitarea creşterii preţului de facturare a energiei termice către populaţie la doar 18%, de la preţul de 107,5 lei pe gigacalorie la 127 de lei pe gigacalorie, în condiţiile în care preţul gazelor naturale s-a dublat, iar cel al huilei şi păcurei a crescut de 3 ori. Privind statistica consumului energetic mediu pe apartament pe an, acesta a scăzut constant de la 9,5 gigacalorii în 2004 la 8,3 gigacalorii în 2007, reprezentând o creştere a eficienţei energetice de 11%. Rata de debranşare a scăzut la 2,2% pe an, înregistrându-se pentru prima dată cereri de rebranşare. Trebuie precizat că modernizarea sistemelor de încălzire în vederea creşterii eficienţei energetice prin alocările de 1,5 miliarde de lei făcute de Guvernul Tăriceanu are ca efect implicit diminuarea facturilor la încălzire, iar alocările din 2007 şi 2008, de circa 1,4 miliarde de lei, conform Ordonanţei nr.36/2006, vor compensa, la rândul lor, nivelurile ridicate ale facturilor, făcând ca populaţia să plătească sume rezonabile. În fine, vă rog să-mi permiteţi, doamnelor şi domnilor deputaţi, să vă solicit, în vederea celor pe care le-am prezentat până acum, parcurgând cu seriozitate şi responsabilitate textul moţiunii, apreciem că aceasta este nejustificată, lipsită de obiect şi motivată doar de raţiuni electorale şi de aceea vă cerem, în final, doamnelor şi domnilor deputaţi, respingerea acesteia. Vă mulţumesc.(Aplauze)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru. Aţi consumat 25 de minute din cele 45 alocate Guvernului. În continuare, din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz. Domnul Iulian Iancu, mai întâi. Vă rog, domnule deputat Iulian Iancu, aveţi la dispoziţie deocamdată 28 de minute.
		Domnul Ioan Munteanu: 39 de minute!
		Domnul Bogdan Olteanu: Da, mai aveţi doi colegi care s-au înscris de la partid.
		Domnul Iulian Iancu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi avem în dezbatere un subiect extrem de important, ţinând seama de implicaţiile atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere social. Pot să vă spun că, ascultându-l pe domnul ministru, am constatat că Guvernul a ales o cale mai diplomatică, aşa, a trimis un ministru care de la început ştim că nu are nicio treabă cu domeniul energetic. Prin urmare, personal sau în mod direct o discuţie legată de problemele reale ale sistemului energetic nu poate fi realizată. Ce este însă surprinzător este modul triumfalist în care şi în acest domeniu ni se prezintă lucrurile, constatând că în materialul citit de domnul ministru de la un capăt la altul avem subliniate, pe de o parte, alocaţiile impresionante bugetare şi, pe cealaltă parte, preţurile subliniate de domnia sa ca fiind exorbitante la materiile prime energetice. Şi un argument şi celălalt se întorc împotriva Guvernului. Şi pentru că avem un timp scurt, din păcate, la un subiect atât de important, am să-l rog pe domnul ministru şi pe dumneavoastră să-mi permiteţi să intru într-o prezentare pe exemple concrete, poate aşa, profitând şi de faptul că domnia sa se află astăzi alături de noi, o parte din problematica reală a sistemului energetic din România poate fi cunoscută şi de către actualul Cabinet. Mai întâi aş vrea să-i spun domnului ministru faptul că vorbim de sistemul energetic, sistem energetic pe care Guvernul actual l-a abandonat, aş putea spune sacrificat, în condiţiile în care în Europa întreagă şi la nivel mondial domeniul energetic este declarat domeniu strategic. Iar în ceea ce priveşte energia termică, am să-i dau domnului ministru doar două informaţii. Energia termică în România în momentul de faţă reprezintă 43% din total consum de energie la consumator final. Total consum de energie 43%! În oraşe, însă, energia termică, apa caldă reprezintă un consum de 56%, iar în bugetul unei familii 80%. În aceste condiţii, iată, avem unul dintre cele mai importante subiecte şi totodată una dintre priorităţile României privind eficientizarea consumului de energie. Care a fost abordarea Guvernului, ţinând seama de importanţa strategică a acestui domeniu? Unu: imediat ce s-a preluat mandatul, din păcate, de întreaga Alianţă, aici este un reproş la ambele partide, a fost promovată Ordonanţa nr.92 - şi, vă rog, dacă veţi avea amabilitatea să scoateţi stenograma de la data respectivă -, această ordonanţă încuraja debranşarea şi încuraja utilizarea centralelor termice care folosesc gaze naturale, în condiţiile în care în acea ordonanţă nu era menţionată nicio precizare legată de reducerea consumului de gaze, de eficientizarea consumului şi de valorificarea centralelor termice cu cea mai înaltă tehnologie. În consecinţă, atunci, prin acea ordonanţă s-a dat o lovitură de graţie sistemului de termoficare din România şi ultima şansă pentru cei care mai puteau fi racordaţi la sistem, de a intra în sistemul de alimentare centralizată. Ca atare, în anii 2005-2006, domnule ministru, mai bine de 50% din consumul de energie termică a României a căzut, asta şi cu un efect direct asupra tuturor operatorilor care lucrau în acest domeniu. Am avut 250 de operatori, adică 250 de societăţi care furnizau energie termică în România, mai avem - şi din datele prezentate de dumneavoastră - 94. Ceilalţi au dat faliment. Ce s-a întâmplat cu populaţia? A fost obligată, în consecinţă, să-şi aleagă soluţii. S-au dat exemple şi am auzit şi ieri şi în presa de astăzi am văzut că s-a spus explicit: "A fost o mare greşeală că au fost trecute centralele termice la autorităţile locale". Domnule ministru, stimaţi colegi de la Guvern, Am să vă dau explicit Hotărârea de Guvern nr.246 din 2006, în anexă, la lit.z) era angajamentul explicit al acestui Guvern de a trece imediat şi necondiţionat toate centralele termice la autorităţile locale. Acum, la sfârşitul mandatului, vă daţi seama că poate nu este o idee prea bună. Vreau să vă spun că aţi emis ordonanţe şi hotărâri de Guvern pe care ori nu le-aţi respectat, ori le-aţi anulat şi aţi revenit cu alte hotărâri de Guvern şi ordonanţe, şi am să vă dau câteva exemple ca să vedeţi la ce dimensiune este dezastrul în care a ajuns sistemul energetic în România. Aţi emis Ordonanţa nr.101, la vremea respectivă subiect de spargere a Alianţei, prin care aţi trecut, aţi transferat complexurile energetice de la Ministerul Economiei la AVAS, sub motiv că vor fi privatizate în cursul anului 2007 cu prioritate. Nu s-a întâmplat acest lucru nici până astăzi, însă aceste complexuri energetice, dacă veţi avea curiozitatea să cereţi datele, o să observaţi că, începând din această lună, îşi cumpără de pe piaţă certificate de emisie a bioxidului de carbon la valori de la 40 până la 70 de milioane de euro, efort pe care suntem obligaţi să-l facem datorită faptului că acest Guvern nu a ştiut să-şi negocieze planul naţional de alocare a României. Şi avem, în consecinţă, o diminuare cu 20,7 procente a dreptului de emisie, în condiţiile în care România avea mai mult ca oricând nevoie de aceşti bani pentru a-şi moderniza sistemul, nu să-i scoatem din sistem. Ştiţi care e cea mai gravă lovitură pe care aţi dat-o sistemului energetic? Aţi transformat cărbunele românesc în cea mai scumpă materie primă energetică. Aceasta este! Şi, dacă vă uitaţi la valorile pe care vi le-au prezentat în material, o să observaţi acolo şi faptul că importăm cărbune, inclusiv în această iarnă, la nivel de sute de mii de tone, în condiţiile în care Compania Naţională a Huilei este blocată, este în blocaj financiar, şi din 2005 i-aţi anulat orice speranţă de eşalonare sau de plată a acestor datorii istorice. De asemenea, Compania Naţională a Lignitului din Oltenia este în momentul de faţă blocată, tocmai din partea acestor companii asupra cărora aţi decis într-un mod arbitrar să le mutaţi de la un minister la altul. Şi am să vă dau acum un exemplu direct, domnule ministru, şi mă refer aici la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu-Severin. În 2004 avea un plus de 1.400 de miliarde. Astăzi are o datorie de 9.000 de miliarde. Este în situaţia de a avea datorii, inclusiv la bugetul statului - 13 milioane de euro. Această companie are restanţe la Compania Naţională a Lignitului 1.400 de miliarde. Şi cumpără, domnule ministru, ţinând seama şi de ministerul pe care-l reprezentaţi, cumpără cărbune de la un SRL din Serbia, înregistrat ca offshore, şi vinde acest cărbune, îl aduce în România, face plata la zi către Societatea Romalex SRL şi nu face plata la Compania Naţională a Lignitului, în condiţiile în care lignitul pe care îl aduce este maxim de aceeaşi calitate dar, de regulă, cu o putere calorică mai proastă decât a cărbunelui românesc. În aceste condiţii, acolo aveţi un director general care a făcut plata într-o singură zi la nivelul a 2 milioane de euro pentru o companie din Timişoara, care se numeşte Confort SA, fără să facă plăţile, în schimb, către Compania Naţională a Lignitului sau către bugetul de stat. În aceste condiţii, aş vrea să verificaţi, domnule ministru, că această companie este în acest moment în situaţia de a intra în faliment, pentru că, pe de o parte, nu-şi poate îndeplini condiţiile de mediu, obligaţiile privind condiţiile de mediu, respectiv dreptul de emisii, şi-a depăşit dreptul de emisii, nu are posibilitatea să cumpere certificate de pe piaţă. Un certificat acum este 35 de euro pe tona de emisie, adică exact preţul pe care îl reprezintă consumul de materie primă energetică pentru a produce un megawat/oră. Cum poate să-şi permită sistemul energetic un asemenea efort? Dacă aţi avea curiozitatea ca chiar astăzi, domnule ministru, să cereţi o imagine la zi, o să observaţi că râurile interioare din România au ajuns la 30% din debit, că răul Jiu nu mai poate să asigure apa necesară pompelor de răcire, că Hidroelectrica acum aleargă să cumpere de pe piaţă câte o sută de megawaţi de la fiecare producător pe cărbune şi hidrocarburi, că am încetat programul de înmagazinare subterană al României şi 60 de mii de metri cubi pe oră se trimit la ELCEN Bucureşti pentru a suplimenta şi a susţine cantitatea de energie pe care Hidroelectrica n-o poate furniza, în condiţiile în care astăzi la export pleacă 444 de megawaţi, domnule ministru. Am avut export anul acesta 176% faţă de exportul de energie din anul trecut, adică energia ieftină din sistemul energetic este scoasă în afara României şi noi, iată, discutăm cât de mare a crescut preţul cărbunelui, cât de mare e preţul gazelor, pentru că acesta este combustibilul care este folosit pentru a furniza energie termică şi electrică populaţiei din România. Aţi spus dumneavoastră şi nu e nevoie să repet eu, că au crescut preţurile de la 187 la 287%. Da, domnule ministru, pentru că aţi avut aici un merit extraordinar, aţi majorat preţurile cel puţin la gaze naturale din producţia internă fără nicio legătură cu costurile. Deşi vi s-a spus acest lucru, aţi mai avut chiar şi curajul, în octombrie-noiembrie anul 2006, să spuneţi că majorarea o faceţi pentru a ţinti inflaţia. De aceea era nevoie de majorare ca astăzi să invocaţi acelaşi preţ, acelaşi argument în defavoarea, iată, a sistemului energetic şi a sistemului de producere a energiei termice din România. Domnule ministru, vreau să vă spun foarte explicit, faptul că echipa dumneavoastră nu a avut habar de niciuna dintre condiţiile esenţiale pentru a transforma sistemul energetic într-un sistem strategic, pentru economia României, nu este cea mai importantă acuză, dar aţi fi putut ţine seama de toate propunerile care în acest interval de timp v-au fost făcute şi am să vă spun un singur lucru. Aţi dat exemplu aici că sunt autorităţi în România, la nivelul autorităţilor locale, care n-au valorificat banii sau n-au ştiut să-şi ducă la bun sfârşit programele de modernizare. Domnule ministru, aţi avut încă din 2004 Directiva 8 a Uniunii Europene care prevedea explicit măsurile de subvenţionare pentru stimularea cogenerării în România, adică exact ceea ce trebuia oraşelor României pentru a produce la cea mai înaltă eficienţă energie termică şi electrică. De atunci şi până astăzi aveţi o propunere a autorităţii de reglementare care de un an de zile stă pe site-ul autorităţii şi Guvernul n-a luat decizie nici măcar în septembrie 2008. Adică, în tot acest interval aţi sacrificat producătorii de energie termică, neoferindu-le instrumentul european care le era la îndemnă şi prin care aţi fi putut atrage investitori în acest domeniu şi ar fi putut astfel şi reduce consumul de materie primă şi creşte eficienţa, dar aţi fi oferit în condiţiile cele mai avantajoase de preţ energie termică şi electrică populaţiei României. Acest comportament pleacă dintr-o crasă indiferenţă şi iresponsabilitate. Dar, pe partea cealaltă, dacă ne uităm atent, stimate domnule ministru, şi am să vă dau acum exemplul Bucureştiului, o să observaţi că aici sunt şi zone mari de interes care se suprapun şi pe interese, că le pomeneaţi dumneavoastră, politice şi politicianiste. Vreau să vă spun că în momentul de faţă, ELCEN Bucureşti se află într-un blocaj de 14 mii de miliarde, în condiţiile în care RADET-ul are să-i dea 7 mii de miliarde şi RADET-ul are conturile blocate. ELCEN-ul este în septembrie când trebuie să aleagă, plăteşte factura restantă la gaze naturale sau cele 13 milioane de dolari, rata la bancă, în condiţiile în care pe lună plăteşte 73 de miliarde dobânzi la bănci. Asta am făcut, stimate domnule ministru, plătim, dar neperformanţa dumneavoastră s-a transformat în dobânzi uriaşe pe care le plătim lună de lună băncilor, sistemului bancar, scoase de unde? Din buzunarul cetăţenilor din România. În momentul de faţă, ELCEN Bucureşti se află în situaţia de a nu-şi putea plăti, achiziţiona gazele naturale, gaze care, iată, sunt singura soluţie pentru că Hidroelectrica nu mai poate să facă faţă. Dunărea a ajuns la 3700 de mc/secundă, adică 50% din valoarea multianuală a debitelor. Ca să nu vă spun situaţia din lacurile de acumulare, am ajuns la o situaţie incredibilă. Sunt lacuri, mari lacuri de acumulare care mai au 4,1% apă în lac. Adică, dincolo de zona de securitate, sunt lucruri pe care, probabil, dumneavoastră, şi firesc, datorită genului de activitate nu le cunoaşteţi, dar sunt extrem de grave, domnule ministru. Extrem de grave. De aceea, vă spun şi în poziţia şi în atitudinea dumneavoastră şi în mesajul către guvern, nu aceasta este atitudinea, lejeră, relaxantă sub motiv că am pregătit şi am dat bani de la buget. Şi dacă ar fi să acoperiţi integral prin ajutoare, vă spun că nu poate să suplinească securitatea şi siguranţa funcţionării sistemului energetic din România. Domnule ministru, am să încerc să mă opresc, să dau posibilitatea şi colegilor mei să vorbească, nu înainte însă să vă spun că exemplele pe care vi le-am dat sunt exemple izolate. Însă, în aceeaşi situaţie se află Craiova. Craiova are o mie de miliarde de primit, 730 de miliarde sunt plata contravalorii energiei termice, diferenţa sunt penalităţi, stimate domnule ministru, şi, dacă era colegul dumneavoastră de la finanţe, ar fi putut să constate că toate aceste penalităţi sunt considerate venit şi se transformă în profit şi acela se impozitează. Şi dacă nu sunt dispuşi să facă plăţile că, bineînţeles, nu au de unde, sunt executaţi, stimate domnule ministru, şi vă spun că în momentul de faţă sunt executate în ordine, ba de administraţia fiscală, ba de furnizorii de combustibili, centralele termice de la Giurgiu, de la Bacău, de la Iaşi, de la Suceava, de la Drobeta-Turnu-Severin, de la Govora,...
		Domnul Marcu Tudor (din bancă): De la Craiova!
		Domnul Iulian Iancu: Da, de la Craiova, iată! Şi aceste societăţi sunt obligate să-şi ducă la bun sfârşit un program asumat de către Guvernul României de reducere a emisiilor de bioxid de carbon. Nu au de unde să facă rost de aceşti bani, penalităţile sunt automat executate. Şi vă dau aici exemplul din Giurgiu: le-a fost executat, tăiat şi eliminat, pur şi simplu, fizic, un grup de 150 de megawaţi, la propriu, pentru că trebuiau să-şi plătească aceste penalităţi. Deci, dimensiunea dezastrului provocat, iată, capătă nuanţe legate de siguranţa sistemului energetic naţional. Dumneavoastră aveţi aici materiale pregătite de o serie din consilierii dumneavoastră şi aţi fost dumneavoastră trimis, însă vreau să vă spun, domnule ministru, că situaţia este atât de gravă încât timpul de reacţie a cabinetului actual deja a expirat. Dumneavoastră vă aflaţi în septembrie şi Guvernul României încă n-a introdus programul de iarnă 2008-2009. Nu există,... suntem în faza de a analiza la comisie, la Comisia de anchetă, modalitatea în care s-a constituit sau aţi constituit preţurile, pentru că dumneavoastră vă autointitulaţi liberal şi vreau să vă spun că nu sunteţi liberal, domnule ministru, cu tot respectul. Pentru că, pe de o parte, nu aţi liberalizat preţurile, le ţineţi în continuare sub control, preţuri administrate, pe de altă parte, nu aţi dat drumul legislaţiei de atragere a investitorilor, a investitorilor privaţi dispuşi să investească într-un asemenea sector. Ei, în aceste condiţii, cred că este momentul ca măcar pentru ceea ce aveţi de gând să lăsaţi moştenire următorului guvern, să aveţi măcar pentru ultimele 3 luni din an responsabilitatea ca pentru ceea ce dezbaterea aceasta şi ceea ce noi am subliniat de fiecare dată să reprezinte pentru dumneavoastră angajamente concrete şi acţiune concretă în vederea realizării măcar, în condiţii de siguranţă, a funcţionării, dacă de eficienţă nu mai poate fi vorba, pentru un asemenea Executiv. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 15 minute din timpul care v-a fost alocat. Au mai rămas 13 minute pentru grupul dumneavoastră. Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ghişe.
		Domnul Ioan Ghişe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Această moţiune ne dă ocazia să spunem unele lucruri mai puţin comode, tocmai pentru iniţiatorii ei, deoarece la ceea ce în moţiune s-a scris, dacă analizăm cu atenţie, descoperim din două una. Ori că iniţiatorii moţiunii nu cunosc realitatea din teren, asta ar putea semăna neglijenţă sau incompetenţă, după caz, ori că ştiu realitatea din teren şi în mod voit o ignoră şi spun neadevăruri şi asta ar putea să însemne minciună şi o problemă de moralitate. Când spun aceste lucruri, le spun pentru a vă da nişte exemple concrete şi municipiul Braşov este unul din cele 96 de oraşe în care 30 de operatori încă produc în sistem centralizat căldură şi apă caldă menajeră pentru clienţi la blocuri. Trebuie să precizez că municipiul Braşov a primit în acest an până în aprilie o treime din banii necesari întregului an, sunt deconturi depuse pentru încă o treime şi va primi aceşti bani în săptămâna viitoare, aşa cum domnul ministru a precizat, numai că problema de fond este alta. Semnatarii moţiunii spun că de peste un an aceste oraşe, printre care şi Braşovul, nu au primit bani de la Guvern. Este un neadevăr. Problema este următoarea. Este o banalitate să spunem că statul este cel mai prost administrator, or, problema de fond este în ce măsură aceste servicii mai sunt sau nu publice, pentru că dacă într-o localitate, mai puţin de o treime sau un sfert din cetăţeni se încălzesc din sistemul centralizat muribund şi falimentar din punct de vedere economic, problema se pune în ce măsură prin intermediul bugetelor locale trebuie în continuare susţinute aceste sisteme. În 2002, când Guvernul PSD de atunci transfera către 16 municipalităţi locale centralele, a existat un singur municipiu, Timişoara, care prin voinţa unanimă a consilierilor şi a primarului, nu a primit centrala cu datoriile de la guvern. La Braşov, la vremea aceea, actualul primar, la vremea aceea, viceprimar, în fruntea unei majorităţi entuziaste de consilieri PD şi PSD din consiliul local, spunea că primarul de atunci în funcţie, subsemnatul, cu voia dumneavoastră, nu e curajos şi nu ştie să gestioneze bine din punct de vedere administrativ un serviciu public. Acum, cu o săptămână în urmă, viceprimarul de atunci, primarul de acum se plânge că nu este normal să se plătească din bugetele locale datoriile istorice pe care aceste centrale termice la aveau. Mai mult, la concret, datoriile s-au amplificat, astfel încât la Braşov datoria CET-ului depăşeşte 40 de milioane de euro. Cum se poate rezolva această problemă? Există o soluţie simplă. Cu o sumă de aproximativ 220 de milioane de lei s-ar putea cumpăra centrale de apartament, de scară sau de bloc, după caz, şi într-o perioadă de 10 ani, ele, după ce ar fi amortizate, s-ar putea da gratuit cetăţenilor. Sigur că o astfel de soluţie costă o treime faţă de 670 de milioane de lei, cât intenţionează conducerea municipalităţii, cu o majoritate PD în consiliul local, să investească în CET-ul falimentar.
		Domnul Marcu Tudor (din bancă): Cum se achită datoria?
		Domnul Ioan Ghişe: Şi acum,... foarte bine spune domnul deputat, cum se achită datoria? Păi, dacă s-ar vinde la licitaţie utilajele, aşa cum sunt ele şi terenurile pe care este CET-ul actual, s-ar putea achita întreaga datorie. De ce nu se face astfel? Trebuie să spun că un astfel de proiect de hotărâre de consiliu local este depus la municipiul Braşov de mai bine de un an şi nu este pus pe ordinea de zi. Păi, nu se face astfel din următorul motiv. Între 2002 şi 2007 septembrie, deşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2001 în articolul 1 prevederea explicit că astfel de societăţi comerciale se conduc prin consilii de administraţie, onor majoritatea de atunci a consiliului local PD şi PSD, cu voia dumneavoastră, hotăra să nu numească un consiliu de administraţie la CET Braşov şi să fie societatea monitorizată de 5 consilieri. Întâmplător, PD şi PSD. Ulterior, din aceia 5 au rămas 2, întâmplător PD. Şi ce înseamnă monitorizarea? Înseamnă că unul din acei consilieri numiţi de primar care monitoriza avea şi sora lui directoare economică la CET şi uite aşa se face că sume de ordinul milioanelor de euro, bani publici, se vehiculau şi se vehiculează prin intermediul firmelor onor unor consilieri PD sau ale unor apropiaţi de-ai lor şi datoriile cresc pe seama cetăţenilor braşoveni, datoria publică creşte, iar ei se îmbogăţesc. Ce este de făcut? Păi, de făcut este următorul lucru. Dacă vorbim de descentralizare, de făcut este ca autorităţile publice locale, în particular, consiliile, locale, care, în numele persoanelor juridice, unităţi administrativ teritoriale proprietare ale sistemului, să concesioneze serviciul, respectiv să privatizeze aceste centrale termice. Vă precizez că în 1997 a existat o Ordonanţă nr.30 a Guvernului prin care se menţiona că trebuie ca regiile şi societăţile comerciale pretatoare de servicii publice să fie transformate în societăţi şi privatizate societăţile care existau deja atunci. Din păcate, tocmai datorită unor grupuri de personaje, consilieri locali, judeţeni şi mai mult decât atât, la nivel local, o astfel de strategie naţională de privatizare nu s-a împlinit. Aşadar, iarna aceasta va trece ca şi iernile din anii trecuţi. Anume, cetăţenii vor avea căldură şi respectiv apă caldă. Care este problema acestei moţiuni? Domnii de la fostul partid democrat s-au gândit cu ce să speriem noi cetăţenii ţării înainte de alegeri. Păi, dacă anul trecut i-am speriat că n-o să fie bani să primească pensiile majorate, anul acesta să-i speriem cu căldura că oricum este un subiect de îngrijorare pentru fiecare familie. Închei prin a spune următorul lucru. Stimaţi domni, Dacă o astfel de dezbatere serioasă, argumentată şi pe soluţii strategice se doreşte, merită purtată în comisiile de specialitate şi aici în plen să venim cu propuneri de îmbunătăţire a unor acte normative. Dacă însă se doreşte doar aşa, un exerciţiu electoral de dat la televizor, înainte de alegeri să-i speriem pe cetăţeni cum că Guvernul Partidului Naţional Liberal e bun, iar noi ăia care am fost la Partidul Democrat..., e rău şi iar noi ăia eram buni, asta este praf în ochii oamenilor şi nu merită să consumăm timpul Parlamentului. Pentru că urmează o avalanşă de moţiuni, închei şi spun aşa: o dată că nu mor caii când vor câinii şi al doilea lucru dacă oamenii care acum iniţiază moţiuni pe teme de guvernare o făceau în anii trecuţi, poate că era o treabă serioasă, altfel este doar o încercare de păcălire a cetăţenilor, în viitor, alegători. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 7 minute dintre cele alocate PNL.
		Înainte de a da cuvântul mai departe, doresc să vă anunţ că am verificat moţiunea simplă depusă de Grupul parlamentar al PSD, ea îndeplineşte condiţiile regulamentare. Ca atare, fixez dezbaterea moţiunii marţi, săptămâna viitoare, la ora 16 cu următoarele rezerve. Ne aşteptăm că luni va fi zi de lucru în teritoriu, pentru că este 15 septembrie. Marţi va fi zi de luni. E posibil ca ora 16 să se transforme în ora 17, dacă vom avea o şedinţă comună solemnă dedicată Zilei internaţionale a democraţiei. Rămâne să stabilim în Camerele reunite, în Birourile permanente reunite, marţi, la orele 12, caz în care, sigur, moţiunea se decalează cu o oră şi începem dezbaterea la ora 17.
		În continuare, din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat-Liberal, domnul deputat Laurenţiu Mironescu. Vă rog, aveţi cuvântul.
		Domnul Laurenţiu Mironescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnule ministru, Stimaţi colegi, M-aş bucura ca vehemenţa domnului Iulian Iancu, preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, să se regăsească în votul cu care PSD-ul va aprecia moţiunea depusă de deputaţii membri ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, prin care solicităm un vot de neîncredere în capacitatea şi voinţa Guvernului de a hotărî şi acţiona cu responsabilitate politică şi respect civic faţă de cetăţenii României, dat fiind blocajul cu care se confruntă serviciul de termoficare publică în majoritatea localităţilor din ţară. Administraţiile publice locale trebuie să primească prin lege, conform Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006, o cotă de 45% din valoarea combustibilului utilizat în centralele de termoficare, contribuţie de care Ministerul Internelor şi Reformei Administrative nu s-a achitat în totalitate de mai bine de un an de zile. Acest lucru a condus la distorsiuni în lanţ, a căror notă de plată va fi achitată, ca de obicei, de contribuabili. Astfel, administraţiile locale nu au mai putut să-şi achite datoriile către furnizori, iar achiziţia de stocuri pentru iarnă a devenit imposibilă. În plus, implementarea manifestului pentru energie, Hotărârea de Guvern nr. 462 din 2006, Termoficarea 2006-2009, Calitate şi eficienţă, a rămas fără suport financiar din partea Guvernului. Trebuie reamintit şi subliniat că situaţia energetică a României nu a stat întotdeauna aşa. În 2006, Guvernul PNL-PD a elaborat cadrul legislativ pentru a menţine preţul la energia termică livrată populaţiei la valori suportabile, chiar în condiţiile creşterii permanente a preţului la produsele petroliere şi gazele naturale. Hotărârea de Guvern nr. 36/2006 a stabilit subvenţiile de care beneficiază agentul termic livrat populaţiei, 45% din preţul combustibilului utilizat în centralele de termoficare de la bugetul de stat şi minim 10% din costul energiei termice livrate populaţiei de la bugetul local. De asemenea, modificările la Ordonanţa de urgenţă nr.115 din 2002 au stabilit şi modul prin care statul acorda ajutoare pentru încălzirea de locuinţe. Miniştrii Partidului Democrat din Guvernul Tăriceanu I au elaborat şi impus Hotărârea de Guvern nr. 426/2006 - Termoficarea 2006-2009, calitate şi eficienţă, prin care administraţiilor locale li se acordau fonduri consistente, circa 4 mii de miliarde de lei vechi pentru modernizarea, reabilitarea şi eficientizarea sistemului de producere şi distribuţie a energiei termice către populaţie. Strategia a dat roade chiar şi pe termen scurt. Astfel, în 2006-2007, sistemul centralizat a fost unul funcţional, iar preţul energiei termice furnizate populaţiei a fost la un nivel suportabil, aspecte care au determinat scăderea la sub 5% a numărului restanţierilor la întreţinere. A doua jumătate a anului 2007 a adus o altă viziune asupra situaţiei energetice a României. Guvernul Tăriceanu II, prin ministerele de resort, a blocat punerea în aplicare a Hotărârea de Guvern nr. 426/2006 blocând modernizarea şi eficientizarea sistemului centralizat de termoficare, pregătindu-i şi colapsul prin neplata integrală a subvenţiei de 45% din costul combustibililor. Astfel, în 2007, administraţiile locale au fost văduvite de circa 30% din sumele necesare, iar în 2008 a fost alocat mai puţin de jumătate din necesarul subvenţiei, consecinţă fiind că multe din administraţiile locale nu au mai beneficiat în integralitatea lor de subvenţie pentru energia termică: Cluj-Napoca, Piatra Neamţ, Braşov, Arad, Galaţi, Mangalia, Bucureşti şi multe altele. Blocajul financiar a afectat de multe ori consumatorul final, contribuabilul, care din cauza restanţelor administraţiilor locale către furnizori, nu a beneficiat de agent termic, în condiţiile în care îşi plătise facturile la întreţinere. Guvernul foloseşte în scop electoral robinetul subvenţiilor, acţiuni vizibile atât la alegerile locale, cât şi modul discriminatoriu prin care Guvernul alocă subvenţii comunităţilor pe baza apartenenţei primarului la Partidul Naţional Liberal. Astfel, oraşe cu alţi primari decât ai PNL, precum Lupeni, Petroşani, Vulcan, nu primesc agent termic şi sunt lipsite de servicii din partea centralelor termice, în condiţiile în care acestea au primit subvenţia pentru combustibil. Blocarea fondurilor pentru încălzire, atât a subvenţiilor către administraţiile locale, cât şi a fondurilor pentru eficientizarea sistemului energetic sunt acţiuni prin care Guvernul încalcă Constituţia României, aducând atingere art.47 privind nivelul de trai şi art.34 şi 35 privind ocrotirea sănătăţii şi dreptul la un mediu sănătos. Faţă de situaţia pe care am prezentat-o, semnatarii prezentei moţiuni solicităm: achitarea de urgenţă către administraţiile locale a restanţelor din subvenţia de 45% din preţul combustibililor folosiţi pentru generarea energiei termice. Sumele corespondente anului 2007 şi trimestrului I a anului 2008 ating 2000 de miliarde de lei vechi. Implementarea programului de termoficare asumat prin Hotărârea de Guvern nr. 426/2006, conectarea directă a centralelor termice la reţeaua Transgaz şi diminuarea costurilor de preluare a materiei prime cu aproximativ 20%, preluarea cuantumului ajutorului de încălzire o dată cu creşterea costului combustibililor primari şi plata redevenţei de concesionare a structurii de distribuţie a gazelor către autorităţile locale. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 6 minute din cele alocate partidului dumneavoastră. Din partea Grupului parlamentar al PRM domnul deputat Octavian-Mircea Purceld. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.
		Domnul Octavian-Mircea Purceld: Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi şi stimate colege, Moţiunea simplă iniţiată de Partidul Democrat-Liberal are ca obiect starea extrem de gravă în care se află serviciul public de termoficare la nivel naţional, la mai puţin de 3 luni din prima zi calendaristică de iarnă. Semnatarii acestei iniţiative, ca urmare a constatării unor încălcări repetate a drepturilor cetăţenilor prin gestionarea cu incompetenţă de către actualul guvern a problemelor cu care se confruntă serviciul public de termoficare la nivelul întregii ţări, supun dezbaterii textul acestei moţiuni, propunând un program eficient axat pe 5 măsuri urgente de redresare a acestui sector vital. Un prim aspect supus atenţiei se referă la neachitarea de către guvern a restanţelor către administraţiile locale din cota de 45%. În opinia noastră, această măsură a avut şi va avea, dacă nu vor fi întreprinse măsuri rapide şi eficiente, repercusiuni dramatice asupra populaţiei. Legea prevedea în sarcina Executivului asigurarea unei subvenţii în valoare de maximum 45% din costul combustibilului, indiferent de preţul acestuia de la bugetul de stat pentru autorităţile locale. Astfel, Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, aprobată cu modificări prin Legea nr.483/2006 prevede că: "În vederea compensării creşterilor neprevizionate ale preţurilor la combustibilii utilizaţi pentru producerea energiei termice furnizate populaţiei prin sisteme centralizate pe perioada derulării Programului Termoficare 2006-2009, Calitate şi eficienţă, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.462 se acordă furnizorilor de energie termică sume din bugetele locale. Aceste sume se transferă bugetelor locale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor." Art.4 alin.(1). Totodată alin.(2) al aceluiaşi articol, spune că "Valoarea sumelor de la bugetul de stat prevăzute la alin.(1) va fi de maximum 45% din costurile determinate conform reglementărilor în vigoare pentru combustibilul propriu, folosit pentru producerea energiei termice destinate populaţiei." Considerăm că este obiectiv necesară, având în vedere creşterea permanentă şi de cele mai multe ori nejustificată a preţului la gaze naturale şi cărbune, menţinerea subvenţiei la cota maximă permisă de lege, adică 45%, pentru ca obiectivul de protecţie socială stabilit prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 să fie pus în aplicare. Având în vedere aceste considerente, apreciem că solicitarea Partidului Democrat-Liberal prin introducerea acestei moţiuni simple în privinţa subvenţiei la cota de 45% este oportună şi constituie, de altfel, şi una din măsurile urgente preconizate pentru asigurarea pe perioada sezonului rece a unor condiţii decente de trai pentru cetăţeni. Amintim că în anul 2007 nu a fost acoperit un procent de aproximativ 20%, aşa cum a recunoscut şi domnul ministru aici de faţă, din costurile necesare, iar anul 2008 oferă o perspectivă descurajantă pentru populaţia României, întrucât majoritatea administraţiilor locale sunt lipsite de această subvenţie. Arătăm, cu titlu de exemplu, şi repet aici ce au spus colegii mei mai înainte, cazurile oraşelor Braşov, care a pierdut 38 de miliarde de lei vechi, Galaţiul - 40 de miliarde, Clujul - 35, Piatra-Neamţ - 20, şi altele. În câteva localităţi s-a ajuns la situaţia critică de a fi sistată furnizarea gazului metan necesar încălzirii locuinţelor. Potrivit prevederilor din legi şi Constituţie, Guvernul trebuie să ia măsurile necesare asigurării protecţiei sociale a cetăţenilor şi a unor condiţii decente de trai. Este important să subliniem că toate aceste realităţi care probează managementul defectuos din partea Guvernului a acestui sector constituie din punct de vedere juridic încălcări ale unui drept fundamental al cetăţenilor, consfinţit în art.47 alin.(1) din legea fundamentală, potrivit căruia "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent". Iniţiativa propunerii unor măsuri urgente prin această moţiune, pentru reglementarea activităţilor în acest sector care este la un pas de colaps, este una absolut necesară, cu atât mai mult cu cât în acţiunea sau acţiunea ineficientă în timpul rămas la dispoziţie, vor avea un impact dramatic asupra condiţiilor de trai ale cetăţenilor, vorbim aici de familii cu copii, cu bătrâni, vorbim de oameni cu probleme de sănătate, cu suferinţe, pentru care confortul termic în propriile locuinţe este esenţial. Vorbim de oameni, cetăţeni contribuabili ai României care aşteaptă de la guvernul în funcţie să le asigure dacă nu un trai bun măcar necesităţile de bază. Trebuie amintit că în anul 2006, Guvernul care avea în componenţă şi miniştrii din partea Partidului Democrat a întreprins mai multe acţiuni în scopul menţinerii preţului energiei termice pentru populaţie la un nivel decent. Dintre măsurile preconizate pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniul energiei termice pentru populaţie, amintesc: elaborarea Ordonanţei nr.36/2006, modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.115/2002, aprobată prin Legea nr.84 din 2002 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea de locuinţe, elaborarea Hotărârii de Guvern nr.462/2006 intitulată "Termoficarea 2006-2009, calitate şi eficienţă". Prin modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.115/2002 aprobată prin Legea nr.84/2002 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea de locuinţe, a fost stabilită o acoperire a preţului energiei pentru familiile cu venituri mici într-o cotă de 10 până la 100% din valoarea facturii. Cu toate că aceste iniţiative au avut ca rezultat înlăturarea deficienţelor majore din sistemul de încălzire centralizat, acesta devenind funcţional, iar preţul energiei livrate populaţiei să poată fi suportat de cetăţeni, aceste demersuri au fost sistate începând cu a doua jumătate a lui 2007. Rezultatul a constat în stoparea procesului atât de necesar de modernizare a sistemului centralizat de termoficare. Acest fenomen a generat o serie de reacţii în lanţ de o gravitate deosebită pentru populaţie. Pe lângă cele deja amintite, mai precizăm că unele administraţii locale s-au aflat în imposibilitatea de a achita sumele restante. Pe cale de consecinţă, distribuitorii de gaz au sistat furnizarea de combustibil pentru centrale. S-a ajuns astfel la o deteriorare majoră a condiţiilor de viaţă ale românilor. Deşi unii îşi achită obligaţiile către stat prin plata facturii de întreţinere, nivelul datoriei populaţiei sărace către furnizorii de energie termică a crescut, iar lipsa fondurilor băneşti a produs grave dereglări în asigurarea unui management financiar corespunzător în activitatea furnizorilor de energie termică. Vreau să vă spun că domnul ministru ne-a informat aici că săptămâna trecută s-a dat o hotărâre de Guvern prin care s-au disponibilizat cele 200 de milioane. Este adevărat, aşa este, dar trebuie să subliniez că acea hotărâre de Guvern este efectul acestei moţiuni şi iată că este bine uneori să mai stimulăm Guvernul prin astfel de acte. Mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Aţi consumat opt minute din cele alocate partidului dumneavoastră. Din partea Grupului parlamentar al UDMR. Nu există intervenţii din partea Grupului parlamentar al UDMR. Le cedează Guvernului minutele dacă e necesar. Din partea Grupul parlamentar al P.C., domnul deputat Dragoş Dumitriu.
		Domnul Dragoş Petre Dumitriu: Ca de obicei, colegii de la UDMR demonstrează multă înţelepciune. Pentru că şi eu am întrebat ce ar trebui făcut cu această moţiune. Ar trebui cumva să fac precum reprezentantul Partidului România Mare şi să preiau texte, paragrafe exacte, integrale din moţiune? Ar fi trebuit să fac precum reprezentantul Guvernului şi să spun că totul e roz? Să uit că singurul probabil intelectual de rasă din Guvernul liberal, din păcate nu cel de la cultură şi nici cel de la învăţământ, e ministrul Varujan, recunoaşte de fiecare dată că totul nu este chiar atât de bine şi că este loc şi de mai bine? Sau ar fi trebuit poate să fac precum reprezentantul Partidului Democrat, şi după ce patru ani de zile nu m-a interesat problema termoficării, şi mă refer aici la activitatea oficială, interpelări, iniţiative legislative, acum, dintr-o dată, în prag de campanie electorală, să mă trezesc că citesc un text, iarăşi, similar cu moţiunea, care dovedeşte cât de mult ţin eu la cetăţenii afectaţi de criza din termoficare. Şi, mai mult, este vorba de această instituţie a moţiunii simple, căzută complet în derizoriu, din păcate. Cu toate că am avut parte de o intervenţie extrem de doctă din partea domnului Iulian Iancu, rezultatul acestui vot va fi nul, chiar dacă moţiunea va fi votată, sau chiar dacă nu va fi votată. De aceea, voi începe prin a vă spune că noi, cei din Partidul Conservator nu vom vota această moţiune în nici un fel, pentru că ea, practic, nu contează. Şi mai ales nu contează în condiţiile în care partidul care a depus-o, ca şi cei care-l susţin, dar mai ales partidul care a depus-o a avut o parte importantă în crearea situaţiei dezastruoase în care se află sistemul de termoficare şi tot ce este legat de el. Nu vom vota şi pentru că nu putem fi de partea unui Guvern care ignoră faptul că s-au deturnat fonduri importante destinate reparării acestui sistem, faptul că s-a dat o ordonanţă prin care se acoperă 45% din cheltuieli şi aşa mai departe, nu este nici un cadou şi nici măcar un ajutor. Este pur şi simplu o slabă compensare pentru pierderile din reţea pe care le suportă populaţia, pierderi care trebuiau remediate prin lucrări serioase. Dar, din păcate, fondurile deturnate, despre care vorbeam, s-au dus în direcţii mult mai vizibile din punct de vedere electoral. Şi atunci, scuzaţi-mă, ce vreţi să votăm acum? Sigur că faptul că soţia unui important lider democrat a gestionat această agenţie de reglementare care afectează şi sistemul acesta de termoficare, faptul că dânsul este semnatar, asta nu înseamnă că o parte din cele scrise aici în moţiune nu sunt adevărate. Dar, repet, nu cred că este cazul acum să ne aplecăm asupra acestei ipocrizii populiste fără nici un fel de rezultat, pentru că dacă era vorba să fim atraşi către un demers politic, atunci acest demers trebuia să aibă continuitate timp de patru ani. Şi timp de patru ani, reprezentanţii cu putere ai acestor partide care astăzi vin cu moţiunea trebuiau să fi demonstrat că într-adevăr sunt interesaţi de situaţia cetăţenilor. Nu acum, în prag de campanie electorală. Vă mulţumesc.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Aţi epuizat tot timpul alocat partidului dumneavoastră. Din partea Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Aurel Gubandru. Aveţi cuvântul.
		Domnul Aurel Gubandru: Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Asemenea poveştii cu drobul de sare, moţiunea intitulată "Populaţia României va rămâne fără căldură la iarnă. Criza serviciului public de termoficare", în condiţiile în care termometrele arată afară 38 de grade Celsius, nu este decât un gest politicianist prin care Partidul Democrat-Liberal încearcă, aşa cum a făcut-o de fiecare dată de când a intrat în Opoziţie, să iasă în evidenţă în faţa electoratului român care, aşa cum s-a văzut şi din rezultatele de la localele din iunie, dar şi din sondajele reale ale actualităţii, nu mai este dispus să-i dea votul său. E adevărat, veţi spune, omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car. Dar aici partidul cu pricina nu este în situaţia de a face ceva, ci în postura de a vorbi despre ceea ce trebuie să facă cei care până mai deunăzi i-au fost parteneri la guvernare. Stimaţi colegi, Autorii moţiunii simple şi la propriu şi la figurat încearcă să inducă ideea potrivit căreia o dată cu ieşirea domniilor lor de la guvernare, în România a început apocalipsa. După ce este făcută o trecere în revistă a tot ceea ce a făcut bun P.D.-L.-ul cât timp a fost în Guvern, se continuă atacul împotriva foştilor colegi de coaliţie care "printr-un procedeu extrem de sinuos, Guvernul Tăriceanu II pregăteşte colapsului sistemului de termoficare, în defavoarea a milioane de români". Se vorbeşte de primari care au fost nevoiţi să ia din fondurile destinate proiectelor ca să-şi plătească datoria la furnizorii de gaze şi energie, fără îndoială, în competiţia electorală fiind favorizaţi primarii din P.N.L. Întrebarea mea este: dar au putut face primarii P.D.-L.-işti o deturnare de fonduri? Sau, dacă m-aş lua după declaraţia onorabilului preşedinte Boc, care după alegerile locale a declarat Partidul Democrat-Liberal ca fiind partidul primarilor, de ce şi-au mai pus problema competiţiei cu P.N.L.-ul, care a fost favorizat de acordarea de fonduri suplimentare? În exemplele negative pe care le oferă autorii moţiunii, deşi se vorbeşte despre primarii aparţinând tuturor forţelor politice sunt date, din păcate, exemple doar din oraşele conduse de către primari ai Partidului Democrat-Liberal: Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ, Braşov, Arad, Petroşani. Mai mult, despre Petroşani, Vulcan şi Petrila se spune că sunt izolaţi şi că deşi furnizorilor li s-au plătit datoriile, totuşi aceştia continuă să nu livreze agentul termic, pentru ca electoratul să considere primarii respectivi vinovaţi. Fără îndoială, nu mă fac astăzi avocatul diavolului. Dar măsurile prezentate de domnul ministru David arată că într-adevăr obiectul moţiunii simple a dispărut înainte ca aceasta să se discute astăzi în Camera Deputaţilor. Personal, consideră că retragerea moţiunii înaintea şedinţei de astăzi ne-ar fi dat posibilitatea nouă, deputaţilor, să dezbatem mai multe proiecte de lege care aşteaptă din sesiunea de primăvară, şi aşa văduvită de prezenţa noastră în timpul campaniei electorale de la alegerile locale. Un exemplu în acest sens este Proiectul de Lege de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, pentru că ştim foarte bine că această instituţie din ianuarie funcţionează aproape în afara legii, noi fiind nevoiţi permanent să prelungim mandatul actualei conduceri, tocmai pentru că nu avem la dispoziţie legea atât de necesară. Şi exemplele ar putea continua şi cu alte proiecte de lege pe care cetăţenii României, autorităţile locale, agenţii economici le aşteaptă pentru a putea fi puse în aplicare în interesul dumnealor, dar şi al nostru, al tuturor. Vă mulţumesc.
		(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule coleg. Aţi epuizat şase minute din timpul alocat Partidului Social Democrat. Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan Cristea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Şi îl rog să se pregătească pe domnul Gabriel Sandu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
		Domnul Ioan Cristea: Mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Stimaţi colegi, Această moţiune simplă ori este neştiinţă, ori lipsă de bună-credinţă. Cu siguranţă este însă un demers politicianist ieftin şi care se încadrează perfect în această perioadă în care se apropie alegerile generale. Vreau să vă ofer argumentele care întăresc ceea ce am susţinut mai devreme, ţinând cont de faptul că de 12 ani am lucrat în sistemul de termoficare, iar în ultimii 8 ani am asigurat managamentul celui mai mare sistem de termoficare din judeţul Hunedoara. Până în anul 2004, în Guvernul Năstase serviciile de alimentare centralizate au trecut printr-o perioadă nefastă datorită unei politici a fostului guvern care ţintea distrugerea lor, cu scopul creşterii câştigurilor provenite din importurile masive de centrale murale de apartament. Câştiguri care erau direcţionate bineînţeles numai către anumite firme, cu consecinţe dezastruoase pentru majoritatea serviciilor de alimentare centralizate, rezistând doar în unele oraşe mari, majoritatea dând faliment. Începând din anul 2004, Guvernul Tăriceanu, în concordanţă cu programul de guvernare, a investit masiv în retehnologizarea serviciilor de alimentare centralizată prin Agenţia Română de Conservarea Energiei, simultan prin Ordonanţa nr.48 în anii 2004, 2005, 2006 şi 2007, iar în anul 2008, continuarea modernizării se realizează prin Programul de termoficare 2006-2015 numit "căldură şi confort", unde Guvernul alocă 60% din valoarea investiţiilor, iar consiliul local restul de 40%. De asemenea, s-au făcut investiţii majore în contorizarea şi repartizarea individuală a costurilor de încălzire. Stimaţi colegi, Dacă acum 10 ani funcţionarea unui serviciu de alimentare centralizată, în Germania de exemplu, se realiza cu un număr redus de personal, ni se părea de domeniul since-fiction. Vă dau un exemplu concret: în Deva, datorită investiţiilor realizate în ultimii patru ani de zile am reuşit să retehnologizăm sistemul de termoficare, concomitent cu reducerea personalului de la 500 de angajaţi la 30 de angajaţi, care fac aceeaşi treabă pe care o făcea toţi ceilalţi 500. Nu am fi reuşit această performanţă fără sprijinul unui Guvern responsabil care şi-a făcut o ţintă în creşterea indicatorilor de performanţă energetici, creştere recunoscută de toate revistele de specialitate din domeniu. Mulţumesc.
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Aţi epuizat patru minute din timpul afectat grupului dumneavoastră. Îl invit la microfon pe domnul deputat Gabriel Sandu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, şi se pregăteşte domnul Duvăz-Niculescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
		Domnul Gabriel Sandu: Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Conform cărţii de identitate, astăzi împlinesc 45 de toamne, prilej cu care vă urez multă sănătate, foarte multă înţelepciune şi succes în alegerile uninominale din această toamnă. Am petrecut patru ani împreună cu bune şi cu rele. Nu cred că situaţia de astăzi este mai bună decât cea de început. Un celebru articol din ziarul "Gândul", de acum câţiva ani, la începutul mandatului nostru, spunea cam aşa: "Parlamentarul este prost. Parlamentarul parlamentează. El ne toacă nervii şi banii în nesfârşite discuţii sterile, care sfidează bunul simţ al omului muncitor şi cinstit". Astăzi oare unde suntem? Singurele noastre momente de glorie ca deputaţi le avem când ne salutăm unul pe celălalt : "Să trăiţi, domnule deputat! Cu respect, domnule deputat!" şi atât. Când deputaţii se ridică în picioare în Parlamentul României toată ţara ar trebui să fie atentă la noi. Şi atunci, toţi cei care ne-au votat ar trebui să ştie că în Parlamentul României se întâmplă ceva. Dar în Parlament nu se mai întâmplă nimic de prea multă vreme. Oare noi chiar suntem doar "deputaţii degeţel"? Oare nu ştim să votăm decât conform faimosului deget ridicat în primele bănci ale acestei onorabile săli? Ştim cu toţii că de prea multe ori am votat împotriva dorinţelor şi credinţelor noastre. Sunt foarte curios dacă P.S.D. astăzi va vota aşa cum a vorbit domnul deputat Iancu. Chiar dacă astăzi, 8 septembrie 2008, dezbatem o moţiune a P.D.-L.-ului ştim că tot ceea ce este scris în această moţiune este doar adevărul. Guvernul nu a dat cei 45% din valoarea preţului combustibilului ce ar fi trebuie să fie acoperit de la bugetul de stat. A dat câţiva lei pentru investiţii. În România, preţul energiei de orice fel nu poate fi suportat de populaţia din ce în ce mai săracă. Primăriile s-au blocat din lipsă de fonduri. La iarnă, preţurile vor fi uriaşe. Dar înainte de a vota, chiar dacă suntem conştienţi că acest guvern cheltuieşte banul public după bunul plac, tot o să ne gândim: "Nu cumva P.D.-L.-ul va câştiga imagine din acest vot?" Şi atunci ce vom face? Nu mai votăm moţiunea şi lăsăm guvernul în eroare. Cea mai mare eroare pe care Guvernul vrea s-o facă în acest moment este să preia din nou un sistem centralizat de termoficare. Iar noi, prin votul nostru de astăzi, putem să-i împiedicăm s-o facă. Eu sper că vom face ceea ce este corect. Votând în favoarea moţiunii, veţi vedea că şi imaginea Parlamentului poate fi mai bună. Iar cetăţeanul se va simţi mulţumit şi protejat. Astăzi, din nou, Guvernul ne-a pus la colţ. Că nu înţelegem nimic. Ne-a mai dat o lecţie, aşa cum a făcut în tot acest mandat. În încheiere, aş vrea să vă mai amintesc un lucru: la începutul acestui mandat, în comisiile parlamentare veneau miniştrii, apoi au început să vină secretarii de stat, acum nu mai vin nici măcar directorii, îşi trimit consilierii. Acesta este respectul Guvernului pentru noi. Astăzi, putem să facem o repetiţie pentru votul uninominal. Votaţi aşa cum v-aţi dori să fiţi votaţi. Aşa să ne ajute Dumnezeu!
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Îl invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Niculescu- Duvăz, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi se pregăteşte domnul Relu Fenechiu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Domnule Duvăz, microfonul este al dumneavoastră, pentru şapte minute.
		Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şapte minute deja sunt prea multe după atâtea dezbateri.
		Domnul Ioan Oltean: Sunt extrem de generos.
		Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc încă o dată. Stimaţi colegi, S-a discutat aici despre problema termoficării şi s-a deschis un subiect dintr-un unghi care vă spun cinstit mă pune pe gânduri. Pentru că dacă era de discutat aici ceva foarte serios, erau costurile utilităţilor la utilizatori persoanele fizice, adică la cetăţean. Dacă era să discutăm aici ceva serios şi să discutăm o moţiune într-adevăr serios fundamentată, ar fi trebuit să discutăm - şi e un motiv de discuţie şi poate nu pierdem ocazia chiar în această toamnă cu tot felul de operaţiuni întârziate în domeniul energetic- să discutăm costurile la energie pentru fiecare cetăţean. Din păcate, nu am discutat aceste lucruri şi ne-am trezit cu o moţiune care pare că e pusă de unii primari, în general primari din zona politică a semnatarilor moţiunii, care cer Guvernului să li se aloce nişte fonduri, vezi Doamne! pentru că cetăţeanul va suferi dacă aceste fonduri nu sunt alocate. Deşi ordonanţa la care se referă nu face decât să prevadă că 45%, limita maximă de altfel de subvenţionare, aşa cum bine ştim, Guvernul poate să acorde această sumă, după care autorităţile trebuie să acorde 10%, autorităţile locale, ca subvenţie, după care se fixează preţul. Deci, imaginaţi-vă că, de fapt, acest 45% plus 10% este la dispoziţia autorităţilor locale care, fără îndoială, vor fixa un preţ din ce în ce mai mare, în măsura în care acest 45% va fi din ce în ce mai mare şi el la rândul său şi din ce în ce mai uşor de utilizat în tot procesul de exploatare a acestor termocentrale. O altă surpriză este că de fapt aceştia, semnatarii moţiunii, sunt cei care au propus ca aceste centrale să treacă la autorităţile locale. Păi, stimaţi colegi, odată ce am hotărât trecerea la autorităţile locale, de ce aşteptăm fondurile de dezvoltare din partea Guvernului? Care este coerenţa gestului în fond şi, mai ales, care este siguranţa corectitudinii folosirii banului public? Deci, din nici un punct de vedere aceste lucruri nu stau în picioare şi nu par să servească interesul cetăţenilor, repet, fiind absolut necesară o discuţie fundamentală, solidă, pe fond, asupra problemei costurilor energiei. Numai că ce prevede, sau mai bine zis ce invocă semnatarii moţiunii că trebuie reparat? Trebuie pusă în vigoare, trebuie pusă în lucru acea Ordonanţă nr.36 pe care o pomenesc şi acel 45% să fie imediat declanşat. Nu mai spun că Guvernul ne anunţă acum că foarte recent, de altfel, a alocat nişte fonduri în acest sens, deci şi el spune "Ne-am făcut datoria", fără să ne spună de ce până la data asta nu sunt făcute pregătirile de iarnă, şi stocurile de combustibil în continuare se vor face la preţurile mari, în momentul în care toate produsele cresc, toate produsele care stau la baza producerii energiei, toate produsele energetice. Da, bun, să zicem că acest lucru, Guvernul şi-l asumă şi, cu siguranţă, cetăţenii vor fi cei care vor judeca şi guvernele şi pe noi, pe fiecare dintre noi. Numai că soluţia cerută sau, mai bine zis, propusă de semnatarii moţiunii, este în continuare o subvenţie la producător, ceea ce în nicio ţară din lume nu a avut niciodată succes, stimaţi colegi, pentru că subvenţia la producător este o subvenţie care poate fi deturnată, poate fi cheltuită prin contracte oneroase, intenţionat sau prost făcute. Subvenţia, dacă vreţi şi dacă trebuie într-adevăr făcut ceva, şi dacă aţi fi dorit într-adevăr să aveţi aliaţi şi să discutăm pe fond şi repet, nu punctual, problema termocentralelor, ar fi trebuit să discutăm de subvenţia la cetăţean, subvenţia la cetăţeanul care are veniturile care justifică, subvenţia la cei 60% declaraţi în România, care încasează salariul mediu din personalul angajat, salariul minim, iertaţi-mă, din personalul angajat în România. Acolo trebuie să se ducă subvenţia şi nu la termoficarea nu-ştiu-care, unde directorii în legătură cu nu-ştiu-care consilieri, în legătură cu soţiile acestora ş.a.m.d., pot cheltui aceste subvenţii cum doresc. Din cauza aceasta, stimaţi colegi, şi nu numai, şi pentru faptul că mi se pare imoral ca un partid care a guvernat până acum, exact un an şi jumătate, să aibă intenţia să depună, sau pretenţia că poate depune moţiuni în sectoarele pe care le-a guvernat, numai anul trecut până în aprilie, să poată să pună în discuţie o serie de lucruri care sunt proiecte pe termen lung, care au fost decizii care acoperă întreaga guvernare, greşite, care au dus la efecte grave pentru cetăţean astăzi, să le pună acum în cârca foştilor parteneri. Din cauza aceasta, vă anunţ cu tot dragul, că lăsăm libertatea tinerei alianţe care se conturează, a Partidului Democrat-Liberal şi a Partidului România Mare, să voteze cum doresc. Noi nu vom participa la vot. Vă mulţumesc.
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Partidul Social Democrat mai are două minute din timpul alocat. Îl invit la microfon pe domnul deputat Relu Fenechiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Se pregăteşte domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal. Domnule Fenechiu, aveţi microfonul pentru cinci minute.
		Domnul Relu Fenechiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, În primul rând, profit de ocazia de a mă afla la Tribuna Parlamentului, pentru a adresa un mesaj de "La mulţi ani", fericire şi sănătate tuturor celor care poartă numele Sfintei Marii. Vreau să vă spun că am fost azi dimineaţă în colegiul unde candidez eu, în judeţul Iaşi, şi am participat la slujba prilejuită de Sărbătoarea Hramului Naşterii Maicii Domnului. Vreau să vă spun că am stat de vorbă cu mii de oameni acolo, dar nu am văzut pe oameni preocupaţi de inepţiile care se discută astăzi aici. Însă, aşa cum ne-au obişnuit colegii de la P.D-L., nici măcar într-o sfântă zi de sărbătoare nu se pot abţine de a provoca şi de a discuta aceste inepţii. Da, Partidul Democrat-Liberal ne pune iarăşi în situaţia ridicolă de a ne aduna pentru discuţii sterile, prin care părem în ochii oamenilor o adunătură de caraghioşi care vorbesc mult şi degeaba. În ceea ce-i priveşte, percepţia nu ar fi deloc incorectă, ba chiar cred că ar fi prea blândă. Stimaţi colegi, acesta este rostul moţiunilor inutile cu care Partidul Democrat-Liberal mănâncă timp din activitatea parlamentară: propagandă cu mult zgomot şi fără rezultate. Acest partid are o apetenţă deosebită în a stimula hărnicie politică, redactând textuleţe populiste. Pentru a câta oară să asistăm la o bătaie de joc fiind chemaţi în plen să vorbim vorbe, doar pentru că Partidul Democrat-Liberal se poate folosi de instituţia Parlamentului pentru a-şi face campanie electorală? Nu este absolut nimic de discutat pe textul acestei moţiuni. Este nul. Nu are obiect. Această moţiune reclamă probleme rezolvate în totalitate de Guvernul Tăriceanu. Nu există niciun fel de criză a sistemului de termoficare. Este o dovadă de demagogie crasă, de totală iresponsabilitate, să afirmi că populaţia României va rămâne fără căldură la iarnă. Nu-mi vine să cred că un partid se poate folosi cu atâta inconştienţă de dreptul de a depune o moţiune doar pentru a emite asemenea enormităţi. Dar, pot răspunde punctual la provocarea cu accente de dramă a Partidului Democrat-Liberal. Aşadar, repet ce s-a spus aici de mai multe ori: Guvernul a decis în şedinţa din 3 septembrie să se aloce 200 de milioane de lei noi autorităţilor locale, tocmai pentru a compensa preţurile de achiziţii ale combustibililor, şi aceştia se adaugă celor 285 de milioane de lei, deja alocate anul acesta. De asemenea, ministrul Cristian David a precizat foarte clar că ministerul său va distribui aceste sume folosite pentru furnizarea agentului termic, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aşadar, stimaţi colegi, care este sensul moţiunii, când aşa-zisul scop al demersului a fost deja atins de către guvern? Ce să mai vorbesc de faptul că demisia acestei moţiuni simple vine cu două luni înainte de alegeri! Sper că domnii de la P.D.L. vor alegeri, că am înţeles că în ultima perioadă se cam feresc de ele. Cert este că, dat fiind modul pueril în care Partidul Democrat-Liberal ştie să facă opoziţie, nu face altceva decât să facă Guvernul să-şi piardă timpul cu o avalanşă de moţiuni electorale. Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că noi, cei din Partidul Naţional Liberal, nu suntem deloc speriaţi de aceste moţiuni, dar ne încurcaţi să ne facem treaba. Ştim care sunt rezultatele guvernării, le ştiţi şi dumneavoastră. Mai mult, noi nu ne-am cramponat niciodată de putere, dar se pare că dumneavoastră păreţi să vă cramponaţi de opoziţie. Spun asta că, dat fiind modul în care faceţi politică, face ca din ce în ce mai mult electorat să vă părăsească. Nu plâng de milă celor de la P.D-L., dar dacă vor să se joace de-a politica, de-a guvernarea, eu le recomand s-o facă în curtea din Modrogan, nu în sediul Parlamentului. Cred că aici ar trebui să lucrăm, să facem legi. În ceea ce priveşte P.N.L.-ul şi guvernarea liberală, eu zic că cifrele vorbesc de la sine. P.N.L.-ul a realizat totuşi în acest an cele mai bune rezultate din 1990 până astăzi. Creşterea economică de aproape 9% este mult peste toate ţările dezvoltate europene. Gălăgia politică a unor moţiuni nu are cum să-i impresioneze pe oameni mai mult decât o viaţă bună, pe care totuşi acest guvern a făcut-o posibilă. Vă mulţumesc. (Aplauze)
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Partidul Naţional Liberal şi-a epuizat timpul alocat. Avem o solicitare din partea domnului deputat Dragoş Dumitriu pe procedură. Vă rog, domnule deputat, poftiţi la microfon.
		Domnul Dragoş Petre Dumitriu: Stimaţi colegi, Aşa cum am anunţat mai devreme, parlamentarii conservatori nu vor vota această moţiune. Ascultând, însă, şi ultima luare de poziţie, cred că este normal să nu mai asistăm la acest spectacol, astfel încât, din respect pentru domnul Rădulescu, după ce va lua cuvântul, parlamentarii conservatori vor părăsi sala. Vă mulţumesc.
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Cred că era bine venită această intervenţie a dumneavoastră, după ultimii vorbitori şi nu între. Îl rog pe domnul deputat Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, să ia cuvântul.
		Domnul Cristian Rădulescu: Apreciez, stimaţi colegi, respectul exprimat de antevorbitor. O scurtă intervenţie: am avut impresia, urmărind dezbaterile la această moţiune simplă, că instituţia moţiunii - fie ea şi simplă, moţiunea - şi-a epuizat atractivitatea atât pentru parlamentari, cât şi pentru presă. În sală, aproximativ o treime din numărul total de colegi deputaţi, pe ecrane domnul ministru David, care ne spune cum s-au acordat nişte ipotetice fonduri (mii de miliarde), aproape niciun vorbitor de la această tribună care să fie filmat în direct sau după aceea să apară, într-un fel oarecare, pe ecrane. Şi, sigur, că epuizarea interesului pentru instituţia moţiunii este un lucru grav, atât timp cât finalitatea principală efectivă a unei moţiuni este doar să atragă atenţia asupra unor chestiuni care nu merg bine în guvernare şi să arate populaţiei că există totuşi un număr de parlamentari care sunt îngrijoraţi de problemele de pe agenda populaţiei şi care vor să tragă de mânecă guvernul că lucrurile pot să meargă şi altfel. Fiindcă, după cum ştim, în mod tradiţional, moţiunile, chiar şi cele simple, nu trec, şi deşi în lege scrie că Guvernul trebuie să ţină seama de ceea ce este în finalul moţiunii, de concluziile moţiunii în cazul când aceasta a trecut, Guvernul, până acum, niciodată nu a ţinut seama de ce scrie în moţiuni. Şi aş aduce aminte doar o moţiune votată acum un an şi trei luni în Camera Deputaţilor, moţiunea pe agricultură, şi ale cărei finalităţi prevăzute acolo, care erau constructive, vreo şapte din cele zece au fost considerate de către toate grupurile parlamentare ca benefice, acele finalităţi nu au fost adoptate de către Guvern ca direcţii de acţiune ale sale. Simt însă cum îmi renaşte încrederea faţă de eficienţa instituţiei moţiunii, văzând că, exact în ziua în care Grupul parlamentar al P.D-L. a depus moţiunea simplă, Guvernul a avut o şedinţă şi, în cadrul acesteia, Ministerul Administraţiei a prezentat o notă de fundamentare prin care cerea ca în următoarea rectificare bugetară, care va fi peste vreo două săptămâni - se estima atunci - să fie prevăzute şi 2.000 de miliarde, tocmai pentru scopul de care vorbim acum, de a ajuta plata în limita a 45 de procente a costurilor instalaţiilor centralizate cu apa caldă. Aşa de repede să reacţioneze Guvernul, eu n-am mai pomenit vreodată: dimineaţa, noi am depus moţiunea şi după amiază la Guvern s-a şi făcut o notă de fundamentare, că se va rectifica bugetul exact cu suma de care noi pomeneam în moţiune, şi asta mi-a umplut sufletul de speranţă, că de-acum înainte de câte ori vom depune o moţiune simplă, sau alţii o vor depune, Guvernul foarte repede va adopta un act normativ. Deocamdată, însă, domnul Cristian David, şi susţinut din Parlament de grupul parlamentar, a spus că banii respectivi au fost daţi. Ei n-au fost daţi şi nici măcar alocaţi. Deocamdată, suntem în faţa unei note de fundamentare, aşa cum bine a spus şi dânsul şi s-a prezentat în briefingul de pe data de 3 septembrie, briefingul de presă al guvernului, este vorba de o notă de fundamentare din partea ministerului, care va fi folosită sub această formă, sau poate va fi o sumă mai mică sau mai mare, să sperăm că mai mare, atunci când se va face rectificarea bugetară. În clipa de faţă suntem la nivelul unei intenţii. Eu apreciez şi această intenţie şi dacă se va ajunge ca de fiecare dată când noi intenţionăm să depunem o moţiune simplă sau de cenzură, sau să avem un act normativ cu un conţinut bun pentru populaţie, Guvernul va reacţiona la fel de rapid, noi vom fi mulţumiţi. Iată că fostul ministru al muncii, domnul Gheorghe Barbu, a avut o iniţiativă referitoare la pensiile din grupele speciale, care se referă la vreun milion două sute, un milion patru sute de persoane, şi prin care s-ar fi desăvârşit reforma în sistemul de pensii. Iniţiativa respectivă a ajuns în stadiul de a fi votată. A fost amânată în ultima zi a sesiunii trecute. Acum este pe locul 54, în ordinea de zi pe săptămâna care a început. Am propus noi, Grupul parlamentar al P.D-L., să vină mai în faţă şi nu s-a aprobat această chestiune, şi asta fiindcă Guvernul deja a emis o ordonanţă de Guvern în această privinţă. Este adevărat, cu nişte cuantumuri pentru pensii de două şi respectiv patru ori mai mici decât cele pe care le prevedea actul normativ iniţiat de fostul ministru al muncii, Gheorghe Barbu. Dar, tot este un lucru bun că atunci când noi am avut o iniţiativă bună, guvernul a reacţionat, chiar mai plăpând, şi tot a mai făcut ceva în sprijinul cetăţeanului. În ceea ce priveşte cu ceea ce se întâmplă la Iaşi, l-am invita pe domnul Fenechiu să aducă aminte şi faptul că CET-ul de acolo a fost închis de ori, şi să creadă că şi noi suntem ancoraţi în realitatea municipalităţilor, chiar dacă unele sunt dominate de către membrii P.N.L. Sigur că vom vota această moţiune, deoarece noi am iniţiat-o, spre deosebire de vechea şi totuşi veşnic tânăra alianţă P.S.D.-P.C., care a anunţat că nu va vota. Preferam o poziţie mai fermă din partea dânşilor, chiar dacă ar fi fost negativă, dar este un corolar al unei colaborări vechi de un an şi jumătate de când P.D. nu mai este la guvernare şi de când Guvernul ultraminoritar P.N.L. este susţinut din bănci de către P.S.D. Voiam o atitudine mai deschisă la această moţiune. Vă mulţumesc.
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Şi-a mai anunţat intenţia de a lua cuvântul domnul deputat Tudor, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Aveţi un rest de patru minute.
		Domnul Tudor Marcu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că nu le voi folosi, dar vreau să exprim câteva gânduri pe care le am, dintr-o experienţă mai mare decât a unora dintre noi. Toată lumea are dreptate. Am ascultat atent tot ceea ce au vorbit toţi şi, cu excepţia unor persiflări copilăreşti din partea unora din P.N.L., care au luat cuvântul, că nu sunt reale, că nu este adevărat, că lumea are alte griji... Nu are alte griji lumea. Astea sunt grijile lumii. Sunt reale aproape toate ce s-au prevăzut aici. Şi dumneavoastră le ştiţi că sunt reale. Şi dumneavoastră, dacă eraţi în opoziţie, le făceaţi în aceeaşi măsură. Noi nu trebuie să ne ascundem aşa, politicianist, că nu-i adevărat aia, că-i aia, că-mi ridic şi eu cota partidului. Eu altceva vreau însă să ridic aici: Ministerul Administraţiei, după vremea când conducea PDSR-ul treburile în Guvern, era condus de Octavian Cozmâncă. Era un minister foarte greu. El însuşi era un minister aproape imposibil de condus fără asemenea derapaje, fără asemenea greutăţi de surmontat, imposibil uneori, unele dintre ele de surmontat. Ne-am găsit să aprobăm, fără să judecăm prea bine, după părerea mea, consider că şi mulţi dintre membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională pot gândi la fel ca mine, să încărcăm Ministerul de Interne, care este format din vreo 13 structuri, aproape toate cât un Minister al Culturii sau al altui fel de minister (Jandarmeria de o parte, câteva, nu ştiu câte zeci de mii de oameni, Poliţia pe de altă parte, Criminalitatea, Circulaţia şi câte alte minuni, Pompierii). Fiecare este un sector foarte variat de celelalte şi fiecare este foarte greu de condus, fiecare ar trebui, poate, exagerând puţin, să constituie structura unui nou alt minister bazat pe unele din cele 13 structuri. L-am mai încărcat şi cu Administraţia, care este foarte greu de condus, mult mai greu decât era pe vremea lui Cozmâncă. Acum, vine domnul David şi toată lumea îi sare în cap că n-a făcut, că n-a dres, că n-a... Batem un om care nu are vină. Dacă o luăm aşa, mai bine venea Vosganian aici, pentru că strategia energetică nu o face Ministerul de Interne. Eu nici nu numesc Ministerul Administraţiei şi Internelor. Pentru mine este numai Minister de Interne, pentru că ştiu de atâţia ani, de 12 ani de când sunt aici, şi înainte în activitatea mea având nenumărate relaţii împreună cu Ministerul de Interne, structuri ale Ministerului de Interne, că acest minister nu poate gestiona şi Administraţia. De aceea, eu socotesc că batem la o uşă deschisă, şi domnul David este de aceeaşi părere cu noi, n-are ce să spună săracul, dar nu poate nici să răspundă pentru lucruri pe care nu le poate gestiona. Problema este poate de viitor. Acum, însă, să nu mai exagerăm, să nu mai sărim calul, că nu putem rezolva mare lucru prin această structură, mai curând cu structura Ministerului de Finanţe... Dar, poate este de judecată pentru viitorul guvern, să reformulăm construirea, constituirea sau construcţia acestui minister şi să-l separăm pe segmente pe care le poate coordona, le poate conduce. Altfel, este ca şi cum ne-am ocupa fiecare dintre noi de toate ministerele posibile sau ştiu eu de ce minuni, pe care nu le putem nici măcar cunoaşte, darămite să le gestionăm. Intrând puţin într-un pragmatism al acestei şedinţe, solicit atenţia dumneavoastră, fiecare votează sigur cum vrea, nu-i o problemă, şi aşa nu se întâmplă nimic, dar nu trebuie să banalizăm modalitatea de a depune o moţiune simplă, numai pentru că aşa cum nefericit s-a exprimat un coleg al nostru, care nu este chiar începător în ale parlamentarismului, că nu are nicio finalitate, deci de ce o mai punem. atunci, de ce am mai trecut-o în Constituţie, de ce am mai făcut legi, de ce am mai apelat la ea când eraţi în Opoziţie?! Nu aşa se judecă lucrurile, pentru că noi toţi suntem oameni serioşi, indiferent de vârsta pe care o avem, şi judecăm lucrurile aici serios şi competent. Poate domnul Crin Antonescu, care se uită aşa atent la mine, şi care este sigur că va intra în Parlament, să formeze noul guvern, îi doresc, şi să ţină cont de dorinţa pe care o exprim eu acum, a multora dintre noi, să rupă acest minister, pe care-l scoatem vinovat de nişte lucruri de care nu este vinovat, mai ales că nu le poate gestiona. Nu are nici competenţe, nici pricepere, nici fonduri, tot ce vreţi dumneavoastră, pentru că ei se ocupă de Poliţie şi Jandarmerie, şi Pompieri, şi Circulaţie şi alte minuni, nu de centrala de la Iaşi. Am depăşit şi intrăm pe glumă deja, că am acceptat atunci să plece Cozmâncă de la minister şi să îngropăm ministerul ăla în acesta. L-am îngropat suficient şi este cazul să-l dezgropăm! Mulţumesc.
		Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Aţi epuizat timpii alocaţi partidului dumneavoastră. De altfel, toate partidele politice şi-au epuizat timpii. Şi Partidul Democrat-Liberal şi-a epuizat timpii. Îmi pare rău, domnule deputat, că nu pot să vă dau satisfacţie. Vreau, înainte de a-l ruga pe domnul ministru David să ia cuvântul, să vă informez, stimaţi colegi, că în conformitate cu art.144 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor dezbate, adoptă moţiuni în prezenţa majorităţii deputaţilor. Rog liderii de grup parlamentar să facă apel la colegii noştri pentru a putea fi în literele Regulamentului. Îl rog acum pe domnul ministru David, dacă doreşte, să ia cuvântul. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
		Domnul Cristian David: Da, vă mulţumesc. Acum, în finalul acestei dezbateri "furtunoase" (cu ghilimelele de rigoare) aş vrea să vă spun că dacă la începutul prezentării mele spuneam că găsesc această moţiune ca lipsită de obiect şi neîntemeiată, pe parcursul dezbaterilor am ajuns să dau dreptate unuia dintre susţinătorii moţiunii, şi anume cu privire la faptul că există o lipsă de interes vădită şi care, sigur, face ca întreaga noastră dezbatere să fie diluată şi lipsită de orice finalitate practică. Este, într-adevăr, o lipsă de interes, dar care trebuie de la bun început pusă pe seama lipsei de consistenţă a textului moţiunii, care a fost plină de omisiuni, şi în orice caz bazată pe cifre nefondate şi eronate. În acelaşi timp, cred că, din punct de vedere politic, lipsa de interes vine şi datorită faptului că iniţiatorii şi semnatarii moţiunii nu au mai binevoit să vină la dezbateri, dovadă faptul că în sală sunt cu mult mai puţini reprezentanţi ai partidului care susţine această moţiune decât cei care au semnat-o. Aşa că, dacă cerem seriozitate şi respect, seriozitatea şi respectul revin în primul rând iniţiatorilor moţiunii, care ar fi trebuit să aibă măcar decenţa să vină la propria lor moţiune şi s-o susţină, aşa cum ar fi fost de altfel necesar. Câteva chestiuni de ordin tehnic pe care aş fi vrut să vi le spun în continuarea prezentării pe care am făcut-o la început. Mi-aş fi dorit, într-adevăr, să avem o dezbatere pe fond, în care să discutăm problemele reale cu care se confruntă sistemele de termoficare. Şi când spun sistemele de termoficare, o fac în mod special pentru a sublinia şi pune în evidenţă faptul că nu este un singur sistem, pe care să-l atingem în mod impersonal şi să vorbim despre el la modul abstract, şi sunt în seama şi responsabilitatea autorităţilor locale, sistemele de distribuire în mod centralizat a energiei termice. Şi vreau să vă informez, stimaţi semnatari ai acestei moţiuni, că de la un caz la altul, de la un oraş la altul, de la un primar sau un gospodar la altul, situaţia diferă diametral opus. Sunt situaţii şi sunt primării în care un primar responsabil a ştiut să gestioneze şi să utilizeze fondurile pe care le-a avut la dispoziţie, care i-au fost puse la dispoziţie de Guvern, asigurând o rentabilizare şi o eficientizare a sistemului care au condus la o scădere a preţului facturii. În acelaşi timp, alţi primari mai puţin responsabili, mai puţin serioşi şi mai puţin cunoscători în problemele administraţiei locale au lăsat pe seama Guvernului toată incapacitatea şi incompetenţa proprie de gestionare a acestei chestiuni. Deci, dacă ar fi să ne raportăm la o situaţie obiectivă şi reală va trebui să observăm care este responsabilitatea care revine fiecărei primării în parte cu privire la gestionarea acestui sistem de servire a interesului public, prin oferirea tuturor cetăţenilor a unui preţ suportabil la factura de energie termică. Ceea ce Guvernul a făcut, şi cu aceasta vreau să închei, este o abordare serioasă şi consistentă asupra domeniului. Atunci când ne-am aplecat asupra programelor de reabilitare, de restructurare, de modernizare, am investit sume considerabile şi am vorbit despre ele la început, de circa 1,5 miliarde de lei, în vederea creşterii randamentului energetic şi a reducerii emisiilor de oxizi sau de pulberi, în aşa fel încât să respectăm întrutotul angajamentele şi normele pe care România şi le-a asumat ca urmare a aderării la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, pe lângă investiţiile în reabilitare, retehnologizare şi modernizare, am alocat subvenţii atât pentru compensarea creşterii neprevizionate a preţurilor la combustibili, cât şi pentru susţinerea populaţiei cu venituri reduse, în felul în care am înţeles să sprijinim, să susţinem şi să venim în ajutorul populaţiei, care are nevoie de un sprijin de la Guvern pentru a traversa perioadele dificile de iarnă. În acelaşi timp, am abordat şi am finalizat în proporţie de peste 90% problema contorizării, în acest fel oferind populaţiei posibilitatea să nu mai suporte pierderile din sistem, lucru pe care iniţiatorii şi cei care au reprezentat grupul politic care a prezentat această moţiune se pare că l-au ignorat sau nu l-au cunoscut. În fine, reabilitarea termică a clădirilor, care este cel mai ambiţios şi amplu program ce va veni în sprijinul creşterii gradului şi eficienţei termice a clădirilor, va face ca suportabilitatea facturii să derive din faptul că toate apartamentele vor beneficia de acest proiect de reabilitare termică, pe cale de consecinţă şi implicit devenind un cost redus pe fiecare apartament în parte, ca urmare a investiţiilor care sunt suportate, sprijinite şi încurajate de la nivelul Guvernului. Aş fi vrut, dragi colegi parlamentari, doamnelor şi domnilor deputaţi, aş fi vrut foarte mult să ne aplecăm cu seriozitate şi responsabilitate în discuţie asupra acestor chestiuni. Sunt convins că am fi putut să vă convingem că avem şi responsabilitatea şi cunoştinţele necesare, şi toate informaţiile care stau la baza pregătirii şi prevederii unui program eficient şi eficace pentru creşterea eficienţei şi randamentului termic pentru 2009 - 2015. Am fi fost interesaţi, în acelaşi timp şi în egală măsură, să vedem care sunt şi soluţiile dumneavoastră, soluţii pe care le agăţaţi doar şi exclusiv cu Proiectul de Hotărâre nr.462/2006, demult uitată, demult apusă şi recent modificată, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană. Poate că ar fi fost mai interesant să vă vedem care vă sunt soluţiile, să vă ascultăm, să comunicăm şi să ieşim în final cu un proiect de act, cu un proiect de program naţional pentru creşterea randamentului energetic, care să fie în folosul şi în interesul cetăţenilor, şi nu doar să alimentăm dezbateri politicianiste, lipsite de substanţă, lipsită de obiect, şi care, mai mult decât atât, nu fac decât să vă facă chiar pe unii dintre dumneavoastră, stimaţi şi respectabili iniţiatori ai moţiunii, să râdeţi de propriile dumneavoastră idei. Vă mulţumesc.
		(Revine la conducerea şedinţei, domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.)
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Vă mulţumesc, domnule ministru. Am finalizat dezbaterea. Trecem la vot. Vom vota electronic. Vă rog să vă marcaţi prezenţa. Vă rog, doamna deputat. Între timp, doamna deputat Aura Vasile doreşte să facă un anunţ. Vă rog să vă marcaţi prezenţa.
		Doamna Aurelia Vasile: Mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va participa astăzi la procedura de vot.
		Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Rog colegii prezenţi în sală să-şi marcheze prezenţa. Haideţi, stimaţi colegi, că suntem mai mulţi decât apărem.
		Cvorumul este de 163 de deputaţi. Vă rog, şi colegii care nu şi-au marcat prezenţa să şi-o marcheze. Haideţi că ne apropiem.
		Stimaţi colegi, mai aşteptăm? Bun. detalii prezenţă
		Vă propun să reluăm lucrările mâine, la ora 10,00 primul punct pe ordinea de zi - votul la moţiune. Vă rog, domnule vicepreşedinte Oltean. La 10,00, bineînţeles, după ce la ora 8,30 avem declaraţiile politice.
		Domnul Ioan Oltean: Domnule preşedinte, Eu cred că dacă mâine la 10 repetăm votul, o să avem aceeaşi prezenţă. Mâine, la ora 12,30, este şedinţă de vot final şi cred că, înainte de a vota legile, o şedinţă de vot pentru moţiunea simplă ar fi mult mai bine venită şi cu riscuri mult mai mici de a asigura o prezenţă majoritară la vot. De aceea, aş propune să ...
		Domnul Bogdan Olteanu: Domnule deputat, nu vreau să cred că vom avea absenţe mâine, la ora 10,00, când se ştie că se lucrează şi colegii vor fi la locul de muncă. Ne vedem mâine, la ora 10,00, în plen şi stabilim. Vă mulţumesc.
		Lucrările s-au încheiat la ora 18,52.