Şedinţa Camerei Deputaţilor din 30 septembrie 2008

			Şedinţa a început la ora 8,30. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnii Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna Daniela Popa şi domnul Valeriu Tabără, secretari.
			Domnul Ioan Oltean: Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Deschid şedinţa consacrată astăzi declaraţiilor politice. Vă reamintesc că, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, durata intervenţiei unui deputat nu poate depăşi 3 minute.
			Astăzi începem cu un reprezentant al Puterii. Îl rog pe domnul Kerekes Károly să poftească la microfon. Şi pe urmă pe domnul deputat Dumitru Bentu, tot de la Putere, dar la "puterea a doua", să se pregătească şi să intervină. Vă mulţumesc. Aveţi microfonul, domnule coleg.
			Domnul Kerekes Károly: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Angajamente nerespectate". Adunarea Generală a ONU a desemnat anul 2008 ca fiind "Anul Internaţional al Limbilor", context în care două evenimente sunt de remarcat: aniversarea Zilei Internaţionale a Limbilor Materne la 21 februarie, precum şi Ziua Europeană a Limbilor aflată la 26 septembrie la cea de-a şasea ediţie. Unul dintre elementele fundamentale ce dau identitate unui individ sau unui grup îl reprezintă limba în care acesta comunică, limba fiind depozitul nepreţuit de cunoaştere al unui popor. Or, comunicarea este un factor strategic în dezvoltarea unei naţiuni, iar modul în care naţiunile şi grupurile se conectează la circuitele economice şi sociale ale lumii, le influenţează decisiv progresul şi integrarea armonioasă în contextul local, regional şi global. În acest fel, limbile joacă un rol deosebit de important în atingerea obiectivelor considerate primordiale de ONU: eradicarea sărăciei, lupta împotriva bolilor, educaţia primară universală etc. Din rolul de purtător de cunoaştere şi, implicit, de cultură şi civilizaţie, reiese înalta consideraţie acordată diversităţii culturale şi lingvistice a lumii. Am remarcat faptul că în zilele de 25-26 septembrie a avut loc la Bucureşti, în organizarea Guvernului României şi beneficiind de sprijinul Comisiei Europene şi Parlamentului European, conferinţa intitulată Carta europeană a limbilor, suport al multilingvismului şi al dialogului intercultural. Pe ordinea de zi a manifestării a figurat şi monitorizarea aplicării de către România a prevederilor Cartei. Anul 2008, anul internaţional al limbilor, ne-a dat şi nouă, minorităţii maghiare din România, speranţe justificate că diversitatea lingvistică şi multilingvismul vor fi promovate în educaţie, administraţie publică, justiţie, atât în viaţa cotidiană cât şi în spaţiul virtual. Însă încercarea noastră de a legifera prin iniţiativa legislativă relaţia medic-pacient a fost întâmpinată cu numeroase împotriviri în Camera Deputaţilor. În cadrul plenului din 12 februarie, în preajma aniversării Zilei Internaţionale a Limbilor Materne, am fost martorii unor manifestări ostile faţă de această propunere legislativă. A fost total ignorată importanţa comunicării eficiente dintre bolnav şi medicul său curant, deşi este evident că în lipsa acesteia, actul medical devine imposibil: simptomele pacientului rămân o necunoscută pentru medic, diagnosticul un mister, iar recomandările doctorului o enigmă. E clar că situaţia devine absurdă, fără să mai menţionez inechitatea din spatele ei, deoarece asiguraţii sistemului social de sănătate nu pot beneficia de serviciile la care sunt îndrituiţi prin contribuţiile pe care le achită. Spre surprinderea noastră, protestatarii cei mai vehemenţi ai iniţiativei legislative au fost reprezentanţii unui partid care se intitulează democrat şi liberal. Aş vrea să reamintesc celor care au uitat că în anul 2007 Parlamentul a ratificat Carta europeană a limbilor regionale şi minoritare, care la art. 13 lit. c) prevede faptul că părţile semnatare se angajează să vegheze ca instituţiile sociale, cum ar fi spitalele şi căminele de bătrâni, azilurile să ofere posibilitatea de a primi şi de a îngriji, în propria lor limbă, pe vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare, care necesită îngrijiri din motive de sănătate, vârstă etc. Să mai ofer un exemplu de încălcare a dreptului de a folosi limba maternă? La Târgu-Mureş, primarul municipiului, reales şi mulţumită voturilor acordate de minoritatea maghiară, împiedică în mod abuziv aplicarea hotărârii Consiliului local privind inscripţionarea bilingvă a denumirilor străzilor. Au mai rămas trei luni din anul dedicat limbilor şi ar fi onorant pentru România să îl încheie cu un bilanţ pozitiv, acest lucru însemnând mai mult decât celebrarea fastuoasă şi cuvintele goale. Un element într-un astfel de bilanţ ar fi respectarea angajamentelor asumate în faţa forurilor internaţionale în ceea ce priveşte utilizarea limbilor minoritare. Dacă nu toate, măcar cea despre care am vorbit astăzi. Mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule coleg. Domnul deputat Dumitru Bentu, din partea Grupului parlamentar al Partidul Social Democrat.
			Se pregăteşte domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal. Domnule deputat Bentu, aveţi cuvântul.
			Domnul Dumitru Bentu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Dreapta". Am analizat, relativ succint, în ultima declaraţie politică, discursul premierului Tăriceanu la "Polivalentă", discurs evident aservit ideologiei de dreapta. Ca social-democrat, aş putea fi acuzat de parti pris şi, drept consecinţă, nivelul meu de obiectivitate s-ar plasa la limita inferioară a acesteia. A fost dat publicităţii, însă, un raport al Băncii Mondiale, care surprinde nemilos realitatea românească sub guvernarea liberală. Conform datelor din respectivul document, 3.000.000 de români au ca reper al existenţei lor sărăcia lucie. Adăugaţi la aceştia pe românii care se târâie pur şi simplu între două întreţineri şi ajungem la concluzia că jumătate din populaţia României doar subzistă. Toate acestea se întâmplă într-o ţară în care economia "duduie", dar adânceşte prăpastia dintre cei bogaţi "prin ei înşişi" şi cei care sunt "beneficiarii" modalităţii de distribuire a veniturilor, într-o ţară aflată în veşnică tranziţie. Vom vedea şi în campania electorală, cum actualii deţinători ai Puterii vor arunca sume imense în stânga, pentru a-şi conserva privilegiile de dreapta, susţinute din bani drenaţi din licitaţii trucate, investiţii cu adresantul cunoscut, achiziţii cu comision anunţat, aranjamente în şi de grup. Polarizarea excesivă a societăţii are ca elemente de referinţă, pentru cei avuţi, şampania de 10.000 euro, automobilele Maybach şi Porche, vacanţele exotice, prânzurile ultrarafinate şi, de ce nu, cortegiile funerare fastuoase. La polul opus, românii năpăstuiţi, dintre care cei mai săraci sunt pensionarii, pentru care fructele, laptele şi mai ales carnea sunt rarităţi şi delicatese pe mesele lor. Rata sărăciei absolute este de 35% din populaţie în Moldova, faţă de 10% în Capitală; 32% dintre bătrânii noştri, şi deloc ai lor, au restanţe la întreţinere; 17% nu şi-au putut achita (în 2007) curentul electric, iar 7% nu şi-au achitat facturile pentru serviciile de radio-TV, de fapt, abonamentele. Măcar ei nu i-au putut auzi sau vedea pe atotputernicii guvernanţi, care s-au spetit pentru binele tuturor şi, mai ales, cât de nepricepuţi sunt cei mulţi dacă n-au reuşit decât să trăiască la marginea vieţii. Stimaţi colegi, Dihotomia dreapta/stânga politică îşi are sorgintea într-un cadru strict topografic. În spaţiul Statelor Generale franceze (la 1789) oamenii din popor stăteau în stânga regelui, iar nobilii, bogaţii vremii, în dreapta suveranului. Respectiva dihotomie spaţială s-a prelungit şi şi-a amplificat sensurile până în zilele noastre, când neoliberalismul şi social-democraţia sunt percepute în termenii distincţiei dintre dreapta şi stânga. Iată de ce P.S.D., partid autentic de stânga, trebuie să fie speranţa şi soluţia pentru oamenii simpli şi cinstiţi ai acestei ţări, lăsând liberalismul să se odihnească pentru mulţi ani de acum înainte, la umbra marilor "realizări" făcute doar pentru ei înşişi. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal. Îl rog să se pregătească pe domnul deputat Adrian Moisoiu. Mă uitam pe listă, domnule deputat Baban, dar dacă domnul Moisoiu este de acord, atunci o să facem o inversare. Îl rog să se pregătească pe domnul deputat Ştefan Baban, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Domnule deputat Tabără, aveţi cuvântul.
			Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu am făcut o declaraţie scrisă. Este doar o declaraţie bazată pe documentele pe care le am în mână, dar aş putea să intitulez această prezentare de astăzi, în cadrul declaraţiilor politice "Jaf în cercetarea agricolă românească - Dezvoltarea jafului". Şi mă refer aici la ceea ce se întâmplă de câţiva ani buni în acest sector de importanţă extraordinar de mare pentru ceea ce înseamnă agricultura României. Şi aş putea să spun că orice strategie pe care orice guvern o face, şi cu atât mai mult cel actual, care pozează într-un susţinător al agriculturii şi agricultorilor, nu o poate duce fără să participe cercetarea ştiinţifică românească. La ce mă refer? Deşi Legea privind organizarea unităţilor de cercetare a ieşit din Camera Deputaţilor cu un vot zdrobitor, 202 voturi pentru, săptămâna trecută, iată că pe data de 18 septembrie a.c., la Cabinetul ministrului agriculturii soseşte o adresă, semnată de către un consilier de stat, Dan Iliescu, iată consilierii de stat sau consilierii primului-ministru sunt mai mari în grad decât miniştri, şi care spune cam aşa: "Stimate domnule ministru, stimate domnule Cioloş, am plăcerea să vă reamintesc că, în conformitate cu discuţiile avute în cadrul şedinţei de Guvern din data de 10 septembrie - vă daţi seama ce lucruri importante discută Guvernul acum - va trebui să prezentaţi o notă referitoare la proiectul pentru reorganizarea Institutului de Cercetare în Agricultură din jurul oraşelor." Vă fac precizarea că marea majoritate a staţiunilor şi institutelor de cercetare şi cercetare agricolă din România sunt la această dată în apropierea marilor oraşe sau a câtorva oraşe mai mici. "Vă comunicăm, totodată, că o copie a acestei note va trebui înaintată la Cabinetul primului-ministru, înainte de prezentarea în şedinţă de Guvern". Domnul ministru Cioloş dă o rezoluţie pentru secretarul de stat Albu şi îi spune următoarea chestiune: "Rog să vă ocupaţi personal de elaborarea acestei note, care trebuie să cuprindă: condiţiile în care se poate face strămutarea unor staţiuni din jurul oraşelor, prin schimburi de teren cu ADS-ul - de parcă simplul schimb de teren cu ADS-ul rezolvă şi problema acestor instituţii. necesitatea susţinerii financiare a acestor staţiuni pentru strămutare. De unde bani?, pentru că la această dată sunt restante plăţile pentru fazele de decontare a celor mai multe dintre contractele de cercetare şi la institute, şi la unităţile de învăţământ superior. Actele normative ce ar trebui adoptate - când? - probabil ordonanţele de urgenţă de spoliere a acestor instituţii. Evaluarea timpului necesar presează mult, pentru că se ştie că un astfel de guvern nu cred că va mai avea ocazia să ia decizii începând din 14 decembrie 2008. Concluzie: acţiuni ce trebuie întreprinse pentru a crea cadrul juridic financiar şi tehnic; lista cu staţiuni ce ar putea intra în această acţiune, iar termenul de dezbatere, 3 octombrie 2008. Iată un demers şi vreau să vă spun cu absolut toată răspunderea, nu este făcut acest demers al Guvernului pentru o mai bună funcţionalitate a sistemului de cercetare românesc şi, efectiv, este un demers, inclusiv o preocupare a ministerului, acum, într-un moment delicat, de a prelua aceste terenuri, aceste valori imobiliare, care în cea mai mare parte sunt proprietate publică, şi a le da clientelei politice. Acest lucru se întâmplă la Şimnic, se întâmplă la Fundulea, se întâmplă la Braşov, se întâmplă la Dancu, la Iaşi şi în foarte, foarte multe din aceste instituţii. Totodată, fac precizarea că actualul Guvern, în frunte cu domnul prim-ministru, poartă marea răspundere legată de neonorarea unor prevederi ale Legii nr.290/2002 privind elaborarea hotărârilor de guvern de funcţionare a unor staţiuni de cercetare agricolă şi în special cele din sectorul pomicol. Aşa că nu este niciun fel de problemă să vedem de ce situaţia în acest sector este aşa cum este, din moment ce aceste staţiuni - în cea mai mare parte - sunt vizate pentru a fi plocon pentru, probabil, o mare parte din clientela politică şi acei oameni care se pregătesc să investească milioane de euro într-o campanie electorală numai pentru a pune mâna pe averile ţării şi, de fapt, pentru a o spolia şi a determina colapsul unor sectoare de importanţă capitală pentru această naţiune. Mulţumesc. Aş vrea să fac precizarea că această stenogramă sau conţinutul ei să ajungă pe masa domnului ministru Cioloş, a primului-ministru şi, dacă se poate, şi la domnul preşedinte Băsescu. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Luăm act de solicitarea dumneavoastră.
			Îl rog acum să-şi citească intervenţia pe domnul deputat Ştefan Baban. Se pregăteşte pentru următoarea intervenţie domnul deputat Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Ştefan Baban: Mulţumesc, domnule preşedinte, cu observaţia că, în mod normal, cei care ar trebui să vorbească mai întâi sunt cei din Opoziţie, pentru că ei au de spus ceva la adresa guvernanţilor, şi apoi cei care sunt la Putere. Vă mulţumesc că mi-aţi acceptat această observaţie scurtă, repet, într-o democraţie normală. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică se intitulează "Inteligenţa românească migrează ...". De mâine începe noul an universitar. La fel ca şi cel şcolar, pentru clasele I - XII, va fi plin de neîmpliniri, de "cotizaţii" mai mult sau mai puţin ortodoxe, de degringoladă şi haos şi mai ales de nepăsare, atât din partea cadrelor didactice, cât şi din partea studenţilor. Nu e de mirare că de cel puţin 10 ani încoace, studenţii merituoşi şi absolvenţii străluciţi ai învăţământului românesc aleg, după obţinerea unei burse de studii şi/sau specializare în străinătate, să rămână acolo şi să-şi pună talentul şi cunoştinţele în slujba acelor comunităţi. Este dureros să vezi cum statul român, aşa sărac şi corupt cum este considerat, investeşte destui bani în educaţia unui tânăr, dar acesta ajunge să lucreze în străinătate, pentru că după ani de frustrări şi cheltuieli suplimentare, leafa pe care o câştigă în ţară, nu-i asigură măcar lui un trai decent, darămite unei familii. Veţi spune că tinerii din ziua de azi sunt mult mai pretenţioşi decât am fost noi, dorind să aibă totul (bani, maşină, confort etc.) chiar din prima zi de angajare. Aveţi dreptate, dar societatea evoluează, nu poate să rămână la nivelul anilor 1960 - 1980, iar având în vedere că în jurul nostru sunt destule exemple de persoane care n-au sacrificat nici timp liber şi nici resurse financiare pentru a se "umple" de bani, este normal ca aceşti tineri bine pregătiţi şi de valoare să emită pretenţii pe piaţa muncii din România. Iar dacă pretenţiile lor fie nu sunt satisfăcute, fie sunt supuşi unui tratament inadecvat, renunţă la tot şi iau calea străinătăţii, chiar dacă mulţi dintre ei prestează o activitate inferioară celei pentru care s-au pregătit în ţară. Semnalul de alarmă a fost tras de absolvenţii de medicină, care, mai ales după terminarea rezidenţiatului, au preferat să plece în Europa, America, Australia etc., fiind destinaţiile care le-au adus locuri de muncă bine plătite. Desigur, munca pe care o prestează acolo este mult mai mare decât aici în ţară, dar măcar pot să aplice ceea ce au învăţat, în condiţii medicale decente şi pe bani adecvaţi, care susţin statutul de medic. Trist este că, în România, rămân doar cei care reuşesc să absolve 8 clase sau cei care au banii lui tata şi i-au ajutat să obţină o diplomă la una din miile de facultăţi particulare, care au avut ca scop doar colectarea de fonduri şi nu procesarea de cunoştinţe teoretice pentru aplicarea lor în practică. Dacă facem o scurtă analiză, sesizăm că aceşti deţinători de diplome nu reuşesc să se integreze în realitatea economică, locurile de muncă în care-şi desfăşoară activitatea fiind găsite tot de părinţi, şi tot pe bani grei. Dacă dorim ca tinerii români bine pregătiţi şi avizi de informaţii pe care să le aplice în domeniile în care-şi desfăşoară activitatea, să rămână în ţară, este timpul să intervenim pentru a stopa exodul "creierelor eminente". Dacă vom aplica aceeaşi tactică pasivă, vom avea surpriza ca peste 10 ani, România să fie ţara celor inculţi sau a "tinerilor" pensionari. Pentru că pe ceilalţi îi vom întâlni prin Italia, Spania, Franţa, Germania sau S.U.A. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îl invit la microfon pe domnul deputat Andrian Mihei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Rog să se pregătească distinsul nostru coleg Adrian Moisoiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Andrian-Sirojea Mihei: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sindicatul Liber al Navigatorilor a luat decizia ca astăzi, 30 septembrie 2008, să sărbătorească Ziua Marinei Civile. De aceea, declaraţia politică de astăzi este: "Ziua maritimă internaţională". Stimaţi colegi, În fiecare an, Organizaţia Maritimă Internaţională sărbătoreşte Ziua maritimă internaţională în ultima săptămână din septembrie. Data exactă este lăsată la latitudinea fiecărui Guvern şi scopul acestei celebrări este de a accentua importanţa siguranţei navigaţiei, securităţii maritime şi a mediului marin, precum şi de a sublinia aspecte particulare ale muncii desfăşurate de Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO). Ziua maritimă internaţională 2008 a fost sărbătorită pe data de 25 septembrie la sediul central, având tema "IMO: 60 de ani în serviciul navigaţiei", pentru a marca 60 de ani de la adoptarea convenţiei de înfiinţare şi 50 de ani de la intrarea sa în vigoare. Organizaţia şi-a asumat atunci responsabilitatea pentru elaborarea unor convenţii şi standarde, în colaborare cu guvernele membre, aplicabile tuturor navelor, pentru asigurarea siguranţei şi securităţii navigaţiei şi pentru prevenirea poluării marine, sub deviza "Safe, secure and efficient shipping on clean oceans", siguranţă, securitate şi un transport eficient pe oceanele curate. În acest răstimp, IMO a adoptat o serie de instrumente internaţionale care au creat cadrul juridic corespunzător organizării şi funcţionării activităţilor de intervenţie pentru salvare sau în caz de poluare, locul central al preocupărilor acestui organism internaţional fiind ocupat de ocrotirea vieţii omeneşti pe mare şi de prevenirea poluării marine. România a devenit membru al acestei Organizaţii prin Decretul Consiliului de Stat nr. 114/1965. Principala Convenţie adoptată de Organizaţia Maritimă Internaţională este Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare - SOLAS 1974 care, printre altele, prevede: "Fiecare guvern contractant se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a asigura supravegherea coastelor şi salvarea navelor aflate în pericol aproape de coastă. Aceste măsuri trebuie să includă instalarea, utilizarea şi întreţinerea unor echipamente de siguranţă maritimă considerate necesare şi realizabile, ţinând cont şi de intensitatea traficului maritim şi de pericole de navigaţie şi trebuie să furnizeze, pe cât posibil, mijloace adecvate pentru reperarea şi salvarea persoanelor aflate în pericol". În paralel cu intervenţia pentru salvare, IMO tratează şi problematica legată de prevenirea şi intervenţia în caz de poluare marină. Pe această linie a fost adoptată Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave MARPOL 73/78 şi Convenţia internaţională privind pregătirea, răspunsul şi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi OPRC 90, convenţii la care România a aderat. România, ca stat riveran al Mării Negre şi punte de legătură între orient şi occident, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie să se alinieze permanent la condiţiile şi la realităţile privind transporturile internaţionale. Deşi de la dispariţia flotei româneşti nu au existat preocupări susţinute pentru refacerea acesteia, tradiţia din domeniu, existenţa portului Constanţa - cel mai mare port situat la Marea Neagră, precum şi a celorlalte porturi maritime şi fluviale, tradiţia în învăţământul de marină de peste un secol, personalul navigant maritim de înaltă calificare ne îndreptăţesc şi ne determină să avem ca deziderat dezvoltarea unei flote româneşti adevărate, corelată cu piaţa de export-import a României, dar şi cu potenţialul de transporturi maritime pe care aderarea la Uniunea Europeană ni-l oferă. Acest deziderat, însă, nu se poate atinge fără voinţă politică în acest sens, voinţă prin care să fie impusă sprijinirea de către statul român a investitorilor, ori prin suport financiar, ori prin acordarea unor facilităţi de pavilion, care să permită atât atragerea armatorilor străini, cât mai ales să permită proprietarilor români să exploateze eficient navele şi protejând şi respectând statutul personalului navigant. Vă mulţumesc. De asemenea, pentru că ziua de mâine, 1 octombrie, este o zi destul de importantă în calendarul nostru, pentru că avem trei evenimente deosebite, aş vrea să depun în scris alte trei declaraţii politice. A doua este "Ziua scafandrului român". Se împlinesc 32 de ani de la înfiinţarea, la 1 octombrie 1976, a Centrului de scafandri - Constanţa. Cea de a treia declaraţie politică se referă la educaţie şi are numele de "Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte". - Confucius începerea anului universitar 2008 - 2009. De asemenea, ştiţi că prin sesiunea ONU din 1991 s-a stabilit ca Ziua de 1 octombrie să fie Ziua internaţională a persoanelor în vârstă. Deci, a patra declaraţie politică este intitulată "Ziua internaţională a persoanelor în vârstă".
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îl rog pe domnul deputat Adrian Moisoiu să poftească la microfon. Se pregăteşte domnul deputat Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Domnule deputat Adrian Moisoiu, trei minute microfonul este al dumneavoastră.
			Domnul Adrian Moisoiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. "Securea a putut tăia pădurea doar..." Parabola biblică ne spune despre securea care nu a putut tăia pădurea decât atunci când a avut coadă. O asemenea coadă o reprezintă fiecare dintre cei "10 români" din Bucureşti, Galaţi, Gorj şi Mehedinţi, care ne-au fost anunţaţi că au acceptat să candideze pentru colegii uninominale, opt pentru Camera Deputaţilor şi doi pentru Senat, pe lista U.D.M.R.-ului din aceste judeţe, la alegerile din 30 noiembrie a.c. Maghiarii fiind prea puţini în aceste locuri, U.D.M.R.-ul este decis să acopere toate cele 452 de colegii, chiar şi cu români, pentru a nu pierde nici măcar un vot. Cele "10 cozi de topor" demonstrează că în politică nu există patriotism, că pentru o pungă de galbeni, adică pentru "30 de arginţi", mulţi sunt în stare de orice. Foamea de putere a acestor personaje rămase pe dinafară la împărţitul bucatelor nu cunoaşte margini. Ei sunt "Iuda" timpurilor noastre şi dovedesc încă o dată cât de ahtiaţi sunt pentru putere şi bani. Oare aceştia să fie parlamentarii de care are nevoie ţara aceasta şi pe care electoratul îi aşteaptă în urma noului sistem de vot? Îi întreb pe aceşti "fomişti": Ce cunosc ei din doctrina U.D.M.R.-ului pe care vor trebui să o susţină? Ştiu ei ce înseamnă autonomie teritorială? Au auzit sau au citit de masacrele de la Treznea, Ip, Moisei sau Sărmaşu? De atrocităţile care s-au comis în timpul când Transilvania a fost cedată prin Diktatul de la Viena? De fapt, cu ce sunt ei mai buni decât pachetul de parlamentari ai P.S.D. şi actualmente ai P.N.L., care împreună cu U.D.M.R.-ul conduc România de 18 ani. S-au gândit că prin această decizie ei, de fapt, îşi trădează cu seninătate părinţii şi înaintaşii? Categoric nu. Cât priveşte U.D.M.R.-ul, acesta merită felicitări pentru mişcarea abilă pe care a făcut-o şi care s-ar putea defini drept "machiavelică". Astfel, ei s-au strecurat în judeţe, din afara "reprezentativităţii" maghiare, folosindu-se de lipsa de caracter a unora. Puteau să facă apel la diverşi etnici, ca de exemplu: germani, ţigani, tătari, turci, bulgari, ruteni etc., dar aceştia sunt înregimentaţi conştiincios în diversele partide, forum-uri sau uniuni proprii. U.D.M.R.-ul nu a riscat să ofere această posibilitate românilor din Harghita sau Covasna, căutându-i în afara judeţelor transilvane şi construind astfel o componentă cu aparenţă românească. Gândire diabolică şi plină de substanţă, ce are în principal ca scop adunarea fiecărui vot pentru atingerea pragului de 5 %, în condiţiile existenţei concurenţiale, de această dată, a Partidului Civic Maghiar, şi prin care în acelaşi timp se doreşte o demonstraţie a deschiderii intenţiilor "europene" ale U.D.M.R.-ului. Oare de ce nu se duce domnul Marko Bela şi ai lui să se înscrie în P.N.L.? Sau într-un alt partid, mai ales că domnul Tăriceanu, şi nu numai el, i-a luat cu atâta drag şi încredere la guvernare. Este de sesizat faptul că gestul are şi conotaţii de maghiarizare făţişă. El reprezintă o formă modernă a modului în care, în timpuri nu demult trecute, au fost cumpăraţi români, maghiarizându-se o parte a populaţiei din Transilvania. Chiar dacă nu recunosc, mulţi maghiari şi secui au strămoşi români. Reamintesc că, în legislaturile 1996 - 2000 şi 2000 - 2004, când se vota pe liste de partid, U.D.M.R.-ul a avut parlamentari din judeţele româneşti: un senator de Giurgiu, ulterior unul de Călăraşi; iar la deputaţi unul de Tulcea şi apoi de Bucureşti, dar aceştia erau maghiari. De această dată, candidaţii sunt români, care nu ştiu ungureşte, dar care au promis să înveţe rapid limba maghiară, pentru a înţelege ce se discută la Grupul parlamentar al U.D.M.R. De fapt, la Târgu-Mureş, preşedintele U.D.M.R., Marko Bela, a declarat că deoarece în cadrul grupului se vorbeşte ungureşte, dacă vreunul din cei zece va ajunge parlamentar, el va fi obligat să înveţe limba maghiară. Iată un alt risc al votului uninominal, vot profund păgubos pentru ţară: întinderea tentaculelor de autonomie peste diverse zone ale ţării. În faţa justiţiei, cele "10 cozi de topor" nu au nicio vină, dar în faţa neamului, sunt curios cum se vor deconta. Sper ca electoratul din judeţele respective să-i trateze aşa cum merită. În ce hal de frustrare trebuie să fii ajuns aceşti candidaţi la fotolii parlamentare, dacă au acceptat un asemenea gest deplorabil. Ei sunt pionii otrăviţi ai viitoarei ofensive pentru declanşarea unei largi campanii autonomiste. Doamne, oare ce ne mai aşteaptă?! Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat Adrian Moisoiu.
			Îl invit la microfon pe domnul deputat Emilian Frâncu. Rog să se pregătească domnul deputat Aledin Amet, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Domnule deputat Frâncu, microfonul vă aparţine.
			Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "PSD face o propagandă perversă la adresa pensionarilor" După ce a asigurat creşterea pensiilor, guvernul Tăriceanu a făcut tot ce era posibil ca această majorare să fie devansată de la 1 ianuarie 2009 la 1 octombrie 2008. Din păcate, vechea zicală "unii cu munca, alţii cu gura" se adevereşte. În preajma campaniei electorale, PSD îşi arogă, acum, un aşa-zis merit din aceea că ne-ar fi convins pe noi, liberalii, să devansăm majorarea pensiilor. Mai mult chiar, deşi încearcă să tragă spuza pe turta sa, PSD se străduieşte să minimalizeze importanţa măsurii adoptate de guvernarea PNL, susţinând că această devansare ar fi doar un fel de "reparaţie morală" pentru o presupusă devalorizare a pensiei în raport cu salariul mediu brut. Este o exprimare tactică extraordinar de perversă, menită să zăpăcească electoratul şi să inducă ideea că PNL nu ar avea niciun merit şi, deci, PNL nu ar trebui votat. Dar, dacă PSD ar fi, aşa cum pretinde, un partid care merită voturile românilor, oare de ce domnul Mircea Geoană şi ai lui nu au majorat, ei, pensiile în perioada cât au stat la guvernare ? Au uitat, oare, domnii şi doamnele din PSD, cum, pe vremea lor, pensia scăzuse vertiginos în raport cu salariul, iar nivelul de trai al pensionarilor coborâse mult, foarte mult sub limita de subzistenţă ?
			"Goarna spartă batjocoreşte majorarea salariilor profesorilor" La fel ca în privinţa pensiilor, Guvernul Tăriceanu a reuşit să asigure posibilitatea majorării în devans a salariilor profesorilor. Nici de această dată, propaganda politică perversă nu se dă bătută, încercând să deturneze valoarea unui gest de decenţă şi de responsabilitate exprimat în plan social. De această dată, corul descântătorilor PSD este acompaniat - oare de ce nu mă mir?! - de sopranele PD-L, plantate strategic în structurile de conducere ale unor sindicate ale cadrelor didactice. Să le fie de bine! Noi cu asigurarea resurselor, dumnealor - cu gura bogată. Românii ştiu, însă, că Guvernul PNL este cel care a creat cadrul politico-economic şi financiar ce permite majorarea tuturor salariilor, inclusiv a salariilor profesorilor. Românii nu au nevoie să vină cineva să le spună că albul e negru şi negrul e alb, aşa cum procedează goarnele sparte din PSD şi din PD-L.
			"Liberalii desfiinţează şi cozile din farmacii" Ministrul liberal al sănătăţii a anunţat, ieri, că, începând din luna octombrie, va dispărea plafonul de compensare a medicamentelor din farmacii. După ce a făcut ordine în sistem, după ce a asigurat fonduri pentru cea mai eficientă înnoire a aparaturii medicale (printr-un program de investiţii fără precedent în ultimele peste trei decenii), după ce a finanţat, la un nivel mai mult decât decent, programele naţionale de sănătate şi după ce a fundamentat politicile în domeniul sănătăţii pe un program de tip occidental de evaluare a stării de sănătate a populaţiei - iată că ministrul Eugen Nicolăescu a făcut ceea ce "marii doctori" ai PSD şi ai altor partide doar au promis. Farmaciile nu mai sunt jugulate de un plafon financiar lunar pentru compensarea medicamentelor pentru populaţie. Iar cetăţenii pot merge oricând la farmacie, fără teama că reţeta prescrisă de medic devine un petec de hârtie fără valoare practică. Justeţea liberalismului s-a adeverit şi de această dată. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îl poftesc la microfon pe domnul deputat Aledin Amet şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
			Domnul Aledin Amet: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "O mare sărbătoare a lumii islamice". Lumea islamică s-a aflat, timp de o lună, în perioada postului, premergătoare sărbătorii Ramazan Bayram. Este, alături de cealaltă mare sărbătoare, Kurban Bayram, evenimentul religios cel mai important al musulmanilor. În ţara noastră trăiesc în prezent 70.000 de cetăţeni români de etnie tătară şi turcă, a căror religie este Islamul. Cei mai mulţi se găsesc în zona Dobrogei, strămoşii noştri stabilindu-se în anii în care respectiva provincie era componentă a Imperiului Otoman. După Tratatul de la Berlin din anul 1878, când Dobrogea a devenit ţinut românesc, populaţia musulmană în mare parte a rămas în ţară, continuând să-şi păstreze şi să-şi promoveze tradiţiile religioase. Există, în România, un număr important de geamii, unele foarte vechi, cum ar fi cele din Babadag, Mangalia, altele datând din secolul 19, precum geamia Hunchiar, din Constanţa, construită în anul 1869, dar şi geamii noi, ridicate în ultimii ani. Dintre acestea, putem aminti cele din localităţile Ovidiu, Năvodari, Eforie Sud, Eforie Nord. În Constanţa se află şi geamia Regală, construită la începutul secolului 20, şi care reprezintă un dar al regelui Carol I, făcut populaţiei musulmane din Dobrogea. Învăţământul religios este, cu siguranţă, unul bine structurat, preocuparea majoră constând în cultivarea acestor valori spirituale în rândul tinerei generaţii. Astăzi este prima zi de sărbătoare. Doresc să transmit tuturor musulmanilor din România urarea tradiţională "Ramazan Bayramânâz kairlă bolsân" - "Să aveţi parte de un Bayram fericit". Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule coleg.
			Domnul deputat Mocanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, este invitat la microfon şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Mihai Dumitriu, din partea aceluiaşi grup.
			Domnul Vasile Mocanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Atenţie la Fortus!" Pe vremuri, Combinatul de Utilaj Greu din Iaşi era una dintre cele mai mari întreprinderi ale Moldovei. În deceniul nouă al secolului trecut, societatea ieşeană, care se întindea pe o suprafaţă colosală de câteva zeci de hectare număra 15.000 de salariaţi şi producea circa un milion de tone de oţel. Adică o producţie de patru ori mai mare decât cea a României din anul 1938. Nu sunt un nostalgic, dar vreau doar să scot în evidenţă un reper de importanţă istorică. Astăzi, CUG Iaşi, rebotezat Fortus, a ajuns un teritoriu al intereselor oculte. Unii îl vor demolat, pentru a pune mâna pe suprafeţele uriaşe de teren de sub halele de producţie. Alţii, mai înţelepţi, luptă pentru transformarea unei părţi a societăţii în parc industrial. Iar muncitorii, ajunşi acum doar la câteva sute, doresc pur şi simplu să muncească şi să fie remuneraţi decent. Intenţia Guvernului de a forţa întreprinderea ieşeană să plătească toate datoriile restante într-un singur an i-a scos pe muncitori în stradă. Sindicatele au cerut Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală să accepte o plată a datoriilor eşalonată pe doi ani. Muncitorii sunt convinşi că, dacă autorităţile vor insista ca plăţile să se facă într-un singur an, activele întreprinderii vor fi vândute "la plesneală". Este chiar termenul pe care l-au folosit salariaţii în discuţiile cu prefectul de Iaşi. Mai mult, sindicatele suspectează faptul că Guvernul nu ia în calcul niciun fel de plan de organizare a acestei întreprinderi. Oare de ce? Cine vrea să distrugă definitiv Fortus Iaşi? Atrag atenţia că Iaşiul face parte din cea mai săracă zonă a Uniunii Europene. Încă o bombă socială amorsată la Iaşi va aduce doar multă suferinţă, disperare şi mizerie. Situaţia de la Fortus trebuie rezolvată inteligent şi eficace. Dacă vrem să ajungem cea de-a şaptea putere economică a Europei, nu ne mai permitem să distrugem capacităţile de producţie ale României. Dimpotrivă, trebuie să le modernizăm, pentru a face faţă competiţiei europene. De aceea, mare atenţie la Fortus! Domnilor guvernanţi, nu vă jucaţi cu focul! Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Microfonul va aparţine în următoarele trei minute domnului deputat Mihai Dumitriu şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Kiraly Andrei-Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Mihai Dumitriu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Educaţia şi cei trei miniştri D.A." Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Educaţia este unul din domeniile prioritare şi sensibile ale oricărei societăţi, implicit a societăţii româneşti. Pentru sistemul de învăţământ universitar şi preuniversitar, guvernarea de dreapta PNL-PD, instaurată samavolnic de preşedintele Băsescu în decembrie 2004, la conducerea ţării, a promis depolitizarea, descentralizarea şi o calitate superioară a actului educaţional pe toate componentele sale. În consecinţă, şi-au propus să atingă câteva din obiective, cum ar fi: refacerea infrastructurii, construcţia de cămine studenţeşti şi campusuri şcolare, reconstrucţia învăţământului rural, accesul egal şi sporit la educaţie a tuturor copiilor şi tinerilor, creşterea calităţii celor de la catedră prin motivarea financiară corespunzătoare. Din nefericire pentru învăţământul românesc, promisiunile Guvernării Tăriceanu PNL-PD au rămas doar pe hârtie, pură demagogie, sub conducerea celor trei miniştri: Miclea, Hărdău, Adomniţei. Depolitizarea s-a transformat într-o politizare cu performanţe maxime, de la portar, femeie de serviciu, până la cea mai înaltă funcţie, iar Guvernarea PNL o continuă şi în prezent. Şcoala, instituţie publică finanţată din bani publici, este folosită de Guvernarea de dreapta PNL-PD, prin cei puşi în funcţie, ca tribună de propagandă politică - a se vedea primirea olimpicilor din septembrie 2008 la nivel naţional şi judeţean cu tricouri galbene, obligaţi, copiii, spre a le îmbrăca. Descentralizarea s-a transformat într-o centralizare excesivă, toate fondurile fiind repartizate discreţionar de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, prin Inspectoratele Şcolare Judeţene, şcolilor şi comunelor cu conducere liberală sau, mai nou, în colegiile unde candidează liberalii de frunte - inclusiv microbuzele şcolare, şi nu acolo unde era nevoie stringentă de fonduri şi microbuze. Actuala Guvernare de dreapta PNL-Tăriceanu şi UDMR "se laudă" cu cei 6% din p.i.b. alocaţi învăţământului şi cota unică de impozitare de 16%, care ar fi adus bani la buget şi ar fi determinat creşterea economică. Fals - minciună - fals. Cota unică de 16% a majorat veniturile celor puţini şi bogaţi din populaţia României şi nu numai, determinând o creştere a consumului, deci o creştere economică pe produse de consum, şi nu pe o dezvoltare durabilă. Cei 6% din p.i.b. au fost legiferaţi de Guvernarea Partidului Social Democrat în 2004, fiind amânată pentru anii 2006, 2007 de Guvernarea de dreapta D.A. - PNL - PD - UDMR, prin modificarea legii, şi a fost impusă din nou de parlamentarii PSD în bugetul pe 2008. Din nefericire, procentul de 6% din p.i.b. este mai mult pe hârtie şi nu a dus la atingerea speranţelor scontate de guvernanţii de dreapta şi nu numai. Foarte multe şcoli sunt insalubre, pentru care nu au fost eliberate autorizaţiile sanitare. Zeci de mii de copii de vârste între 3-6 ani nu au găsit locuri în grădiniţele de stat, pentru că foarte mulţi părinţi nu-şi permit să-i dea la grădiniţele particulare. În unităţile şcolare din mediul rural au fost încadrate mii de cadre didactice necalificate, având ca studii un liceu agricol sau tehnologic - şi acestea foarte greu de găsit. La nivelul judeţului Iaşi sunt peste 700 de astfel de persoane, care funcţionează în învăţământ şi care, în parte, produc rebuturi umane. Din cauza sărăciei, probabil voit, s-a dorit creşterea numărului copiilor care abandonează şcoala - prin restricţionarea accesului copiilor din mediul rural la liceu sau în învăţământul superior - unde ajung cel mult 2% dintre ei. După spusa domnului Băsescu, plecarea copiilor din localităţile rurale produce fenomenul de depopulare a satelor de copiii deştepţi. Dar ce vină au copiii şi tinerii că liberalii guvernează România? Haosul şi proasta gestionare continuă şi în învăţământul universitar, unde, pe lângă universităţi de prestigiu, funcţionează şi multe universităţi particulare acreditate sau cu aviz de încredere, fiind adevăraţi agenţi economici, producători de profit şi diplome. De multe ori, conţinuturile programelor învăţământului universitar nu sunt armonizate cu principiile funcţionării societăţii actuale capitaliste din România şi cu standardele europene. Nu există o prognoză, o strategie pe termen mediu şi lung a calificărilor solicitate de piaţa muncii. Intervenţiile legislative ale deputaţilor PSD şi independenţi de a transforma căminele fostelor grupuri şcolare industriale şi cazărmile dezafectate în cămine studenţeşti prin renovare şi modernizare, nu au fost sprijinite de partidele de dreapta PNL - PD-L. De aceea, peste 50 de mii de studenţi în acest an şcolar universitar, care se deschide la 1 octombrie 2008, nu vor locui în camere de cămin, fiind nevoiţi a plăti sume exorbitante pentru a închiria un spaţiu, supunând la eforturi deosebite familia pentru a-i finanţa. Deci, conform politicii de dreapta liberale numai cei cu bani au dreptul la educaţie, la instrucţie, la o diplomă universitară, la un post mai bun. Stimaţi colegi, Sper ca din 2009, politica de dreapta PNL şi PD-L să fie stopată, să înceteze acţiunile întreprinde de guvernanţi, care măresc prăpastia dintre cei puţini şi bogaţi şi cei foarte mulţi şi săraci, care distrug ce este mai bun, sufletul şi speranţa copilului şi tânărului, viitorul ţării. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc şi eu, domnule coleg.
			Îl invit la microfon pe domnul deputat Kiraly Andrei-Gheorghe. Domnule deputat, aveţi trei minute.
			Domnul Kiraly Andrei-Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Peste câteva zile, maghiarii de pretutindeni comemorează un eveniment de tristă amintire. La 6 octombrie 1849, au fost executaţi la Arad 13 generali ai Armatei Revoluţionare Maghiare. Începând cu anul 2001, ziua de 6 octombrie a fost decretată zi de doliu naţional pentru maghiarii de pretutindeni. Ce vină au avut aceşti generali şi cum au ajuns în această situaţie neîntâlnită pentru acele vremuri? Generalii au fost ofiţerii Armatei Imperiale, având taberele militare pe teritoriul Ungariei în momentul izbucnirii Revoluţiei paşoptiste la data de 15 martie 1848. Presat de revoluţiile din Imperiul Habsburgic, împăratul a promulgat legile din aprilie, prin care Ungaria putea să formeze guvern propriu şi, în urma unor alegeri, un organ naţional legislativ. În urma acestor hotărâri, ofiţerii şi trupele aflate în Ungaria intrau sub comanda ministerului de resort al noului guvern. Guvernul instalat la 11 aprilie 1848 a introdus o serie de legi prin care s-a asigurat dezvoltarea democratică a noii societăţi, în urma desfiinţării totale a vechiului regim feudal. Însă, noul împărat, Franţ Iosif, n-a recunoscut legile promulgate de predecesorul său şi a iniţiat o serie de acţiuni militare împotriva revoluţiei din Ungaria, în vederea refacerii Imperiului Habsburgic. După mai multe înfrângeri din primăvara anului 1849, habsburgii au cerut sprijinul Rusiei Ţariste. În urma acestor acţiuni militare comune, revoluţia a fost înfrântă. Generalii Armatei Revoluţionare au hotărât să depună armele în faţa trupelor ruseşti la data de 13 august 1849, la Şiria, lângă Arad. Pentru pedepsirea revoluţionarilor s-au instituit tribunale militare. Tribunalul Militar de la Arad a fost prezidat de baronul Hainau, care a hotărât pedeapsa capitală pentru cei 13 generali, consideraţi rebeli. De remarcat că aceşti generali executaţi lângă Cetatea Aradului, dar o parte din ei au fost maghiari, trei au fost austrieci, câte unul dintre executaţi a fost de naţionalitate germană, sârbă şi croată. Memoria celor 13 generali-martiri la Arad este marcată de obeliscul din platoul execuţiei, unde se află şi mormântul comun al generalilor şi Statuia libertăţii, reamplasată în aprilie 2004, aflată în prezent în Parcul reconcilierii. Comemorările decente sunt organizate la cele două monumente în fiecare an, ca un însemn al recunoaşterii idealului în numele căruia s-au ridicat revoluţiile europene din '48-'49, al idealului libertăţii. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Până mai apare vreun coleg de-al nostru care doreşte să dea citire declaraţiei politice, îngăduiţi-mi să amintesc numele acelor colegi care au depus declaraţiile politice la secretariatul de şedinţă al Camerei Deputaţilor. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat: domnul deputat Gheorghe Chiper. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal: deputaţii Cezar Preda, Graţiela Iordache, Petru Călian şi Ioan Oltean. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal deputaţii: Emil Strungă şi Rareş Mănescu. Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare deputatul Magheru Paul. Din partea Grupului parlamentar al UDMR-ului deputatul Kelemen Hunor. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale domnul deputat Ignat Miron. Şi din partea Grupului parlamentar al deputaţilor fără apartenenţă domnul deputat Mircia Giurgiu. Luăm o pauză de cinci minute pentru a vedea dacă mai apar colegi de-ai noştri şi, dacă nu, vom suspenda şedinţa. Vă mulţumesc.
			- După pauză -
			Domnul Ioan Oltean: Continuăm şedinţa noastră consacrată depunerilor de declaraţii politice. O să-l rog să poftească la microfon pe domnul Constantin Tudor, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal. Domnule coleg, vă rog să daţi citire declaraţiei politice pregătite.
			Domnul Constantin Tudor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am pregătit pentru astăzi trei declaraţii, bineînţeles că o să citesc numai una, pe celelalte o să le depun la stenogramă. Prezentat, până nu demult, ca o mare realizare liberală, feribotul călărăşean se află în moarte clinică. În cadrul şedinţei de Consiliu judeţean, ce a avut loc săptămâna trecută, s-a pus în discuţie situaţia feribotului călărăşean. Vicepreşedintele psd-ist al Consiliului judeţean Călăraşi, Liviu Vârtejeanu, a adus în atenţie faptul că feribotul călărăşean nu mai funcţionează de 10 zile, datorită nivelului scăzut al Dunării. Acest aspect este insignifiant faţă de situaţia gravă în care se află feribotul călărăşean. Datorită lipsei unor contracte ferme din partea transportatorilor care uzitează această linie navală de tranzit devine tot mai evident faptul că feribotul călărăşean a devenit o gaură neagră în care se topesc banii publici din bugetul Consiliului judeţean Călăraşi. Potrivit declaraţiei vicepreşedintelui Liviu Vârtejeanu, punerea în funcţiune a feribotului a fost total nepregătită, deoarece nu au fost asigurate contracte ferme cu transportatori care să beneficieze de serviciile feribotului călărăşean. Liviu Vârtejeanu a dat şi unele soluţii: fie vânzarea navei, fie sistarea curselor până la găsirea unor clienţi viabili. Consilierul judeţean Marian Dinulescu, de la PD-L, a fost însă mai tranşant, afirmând că este necesară luarea imediată a unor măsuri radicale, care să ducă la rentabilizarea feribotului, întrucât în viitor ar putea să apară încă un alt operator de transport, care să folosească ca mijloc de transport un alt feribot, şi astfel ambarcaţiunea noastră nu-şi va mai justifica existenţa. În timp ce feribotul nostru trage să moară, nava de pe malul bulgăresc, a firmei Caolin, nu duce lipsă de clienţi, circulând şi în această perioadă, când Dunărea are în prezent un nivel scăzut. La ei se poate, dar la noi nu! Şi atunci te întrebi, pe bună dreptate, ce a făcut Răducu Filipescu, preşedintele liberal al Consiliului judeţean Călăraşi, cu fondurile europene, dar şi cu banii noştri, ai contribuabililor călărăşeni. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule coleg.
			Precizez că, între timp, au mai fost depuse la secretariatul de şedinţă declaraţiile politice de către domnii deputaţi: Vasile Soporan, din partea Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Petre Străchinaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, şi domnul Constantin Faina, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Nemaiexistând... iertaţi-mă, domnul Alecsandru Ştiucă, nu v-am observat; doriţi să vă susţineţi de la microfon? Da. Deci îl rog pe domnul Alecsandru Ştiucă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să poftească la microfon pentru a-şi susţine declaraţia politică. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Alecsandru Ştiucă: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Declaraţia mea politică vizează atitudinea Guvernului aflat în plină campanie electorală. Deşi nivelul de trai în Uniunea Europeană este unul din cele mai înalte din lume, se înregistrează un număr de circa 43 de milioane de cetăţeni europeni care, din diferite motive, nu sunt în stare să îşi asigure hrana adecvată. "Programul european de ajutor alimentar în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate" este o modalitate prin care Uniunea Europeană îşi distribuie anumite surplusuri de rezerve alimentare către persoanele cele mai sărace din ţările membre, respectiv acei cetăţeni cu venituri mici şi foarte mici. Acest program se realizează în ţările Uniunii prin intermediul organizaţiilor de caritate care sunt sprijinite de stat. Este evident că, dacă vom aplica standardele occidentale, vom regăsi în România foarte multe persoane care se încadrează în această categorie, în mod special bătrâni cu pensii mici şi familii tinere din mediul rural. Acest Program este denumit, pe scurt, P.E.A.D. Cum participă România la programul P.E.A.D., de când este stat membru al Uniunii Europene? Răspunsul este simplu: nu participă. În anul 2007, deşi României i se alocaseră 17 milioane de euro pentru achiziţionarea de alimente, guvernul PNL-PD nu a fost în stare să respecte termenele impuse pentru a organiza licitaţiile (?!) sau, în fine, asta a fost scuza prezentată de guvernanţi. Crucea Roşie Naţională şi filialele din judeţe au întocmit liste nominale cu potenţialii beneficiari ai ajutoarelor, iar aceştia credeau că nu au primit ajutorul de la Uniunea Europeană din cauza Filialelor sau a Consiliului Naţional de Cruce Roşie. În anul 2008, organizaţiile non-profit care au dorit să se implice - Biserica Ortodoxă şi Crucea Roşie - s-au lovit de un zid al nepăsării la Ministerul Agriculturii şi Ministerul Internelor, care au refuzat acordarea de sprijin pentru transportul alimentelor prin prefecturi, primării şi celelalte instituţii ale statului, pentru motivul că atribuţiile lor legale nu permiteau acest lucru. Ca urmare, organizaţiile de caritate s-au retras din program, acuzând lipsa de interes şi indolenţa Guvernului. Iată că, la sfârşitul lunii iulie 2008, guvernul actual descoperă - surprinzător - că se poate implica, împreună cu toate prefecturile, cu APIA şi celelalte instituţii, în derularea Programului European de Ajutorare a Persoanelor Defavorizate. După ce a primit semnalul aşteptat - retragerea şi a ultimei organizaţii non-guvernamentale din Program - Ministerul Agriculturii se trezeşte din letargie şi convoacă toţi prefecţii la o video-conferinţă, instruindu-i să treacă ei înşişi la aplicarea programului. Cum poate fi caracterizată această grosolană manevră a Guvernului Tăriceanu, altfel decât o ipocrizie şi o lipsă de scrupule, atât faţă de populaţia săracă, cât şi faţă de Biserică şi Crucea Roşie (poate cea mai importantă şi mai respectată organizaţie de caritate internaţională), care s-au văzut excluse din derularea programului PEAD, doar pentru ca Partidul Naţional Liberal să îşi facă campania electorală cu banii Uniunii Europene? Demersurile întreprinse de aceste organizaţii neguvernamentale, numărul nesfârşit de adrese şi şedinţe cu reprezentanţii APIA, toate eforturile depuse de membrii acestor organizaţii pentru sprijinirea cetăţenilor care se află în nevoie, au fost pur şi simplu zadarnice, deoarece calculul Partidului Naţional Liberal a fost, de la bun început, unul rece şi precis - PNL dorea să împartă făina şi zahărul în timpul campaniei electorale, după "bunul" obicei al Alianţei D.A., care împărţea la sate papuci, găleţi şi alimente în toamna lui 2004. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat Alecsandru Ştiucă.
			Domnilor colegi, statistic... a mai apărut o colegă, colega noastră Lia Ardelean. Doriţi să vă susţineţi? Doamna Ardelean, doriţi să vă susţineţi declaraţia? Deci o rog acum să ia cuvântul pe doamna deputat Lia Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Doamna deputat, aveţi cuvântul.
			Doamna Lia Ardelean: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia politică se intitulează: "Parlamentul trebuie să se declare împotriva egalizării vârstei de pensionare dintre femei şi bărbaţi". Am depus recent la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare o propunere legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Iniţiativa prevede completarea articolului 41 alineatul (2), din Legea nr.19/2000, cu un alineat nou, cu următorul cuprins: "Vârsta standard de pensionare de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi va rămâne în vigoare cel puţin până în anul 2050." Menţionez că în forma actuală a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se prevede atingerea vârstei standard de pensionare de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi în anul 2013. Îmi exprim dezacordul faţă de pericolul egalizării vârstei de pensionare dintre femei şi bărbaţi, întrucât egalitatea nu trebuie să înceapă cu finalul, adică cu egalizarea vârstei de pensionare. Mai întâi, trebuie să avem drepturi egale din toate celelalte puncte de vedere şi abia apoi, în timp, să ajungem să avem o vârstă egală pentru pensionare. Femeile sunt în continuare singurele care se ocupă de copii, curăţenie, mâncare, îngrijirea bătrânilor. Ele au două locuri de muncă permanente, unul acasă, iar celălalt la serviciu. În plus, condiţiile în care româncele muncesc acasă sunt încă foarte departe de cele din ţările europene. Nici măcar în statele Uniunii Europene nu s-a derulat această operaţiune în asemenea mod abrupt, iar Austria este un exemplu concludent în acest sens. Consider că în ciuda recomandărilor UE în această direcţie, trebuie să pledăm pentru menţinerea vârstelor standard de pensionare, respectiv 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Consider că egalizarea se va putea realiza doar în timp, şi va trebui făcută eşalonat, începând cu domeniile de activitate în care femeile doresc acest lucru. De altfel, preşedintele Comisiei pentru drepturile femeilor şi egalitate între sexe a Parlamentului European, Anna Zaborska, a precizat că nici dumneaei nu este de acord cu egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi, deşi este o poziţie oarecum neeuropeană. Nu putem aştepta ca parlamentele naţionale, care sunt reprezentate majoritar de bărbaţi, să ia decizia de egalizare a vârstei de pensionare. Este nevoie de o coalizare la scară largă a femeilor parlamentar împotriva acestei egalizări şi de identificare a unor soluţii care să permită ca valoarea pensiilor să nu fie afectată de diferenţierile dintre vârstele de pensionare. Consider că poziţia împotriva egalizării vârstei de pensionare nu este una neeuropeană, ci una realistă, având în vedere condiţiile de muncă, inclusiv cele de acasă, ale româncelor care urmează să se pensioneze.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, doamna deputat.
			Salutăm şi prezenţa domnului deputat Stanciu, căruia îi urăm astăzi să aibă o zi plină de succese şi salariu mărit şi în calitate de profesor universitar. Îngăduiţi-mi să vă precizez că doamna deputat Lia Ardelean depune şi în scris 6 declaraţii politice. În acelaşi timp, domnul deputat Bogdan Ciucă a depus în scris declaraţia politică. Statistic, domnilor colegi, astăzi, 14 deputaţi au trecut pe la microfonul Camerei, pentru a-şi prezenta declaraţiile politice, iar alţi 16 deputaţi au depus în scris la secretariatul de şedinţă a plenului Camerei Deputaţilor declaraţiile redactate. Cum nu mai avem alţi deputaţi interesaţi să-şi susţină sau să-şi depună declaraţiile politice, îngăduiţi-mi să suspend şedinţa consacrată declaraţiilor politice din ziua de astăzi, să vă reamintesc că la ora 10,00 începe şedinţa consacrată dezbaterilor actelor normative de pe ordinea de zi şi să vă urez tuturor o zi plină de succese şi bani mai mulţi, nu numai profesorilor, ci tuturor. Doamne ajută! Doamna deputat Elena Ehling, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat va depune în scris propria declaraţie politică la secretariatul tehnic al nostru. Şi, cu acestea, şedinţa este definitiv închisă. Vă mulţumesc.
			(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Ştefan Baban: "Aceleaşi obiceiuri în altă vacanţă... politică" A trecut încă o vacanţă peste România. Temperaturile caniculare şi-au pus amprenta şi în viaţa politică a acestei ţări, ţinând seama că anul acesta este un an electoral în care promisiunile partidelor sunt de această dată doar ale candidaţilor care şi-au dorit şi-şi doresc o funcţie politică. Aşa cum ne-am obişnuit în ultimii ani ai democraţiei autohtone, nici măcar o calamitate naturală nu reuşeşte să împace şi mai ales să unească interesele primilor doi politicieni din România. Mă refer la faptul că în timpul inundaţiilor din luna iulie din Moldova, atât preşedintele acestei ţări, dar şi premierul au făcut tot posibilul să se ignore, să se întreacă în declaraţii care de care mai fantasmagorice, în timp ce mii de oameni erau disperaţi văzând că au pierdut totul, după o viaţă grea de muncă şi nici într-un caz nu se aşteptau la declaraţii, ci la ajutoare. Competiţia prostească dintre cei doi demnitari s-a transferat apoi şi asupra partidelor pe care le păstoresc, atât PNL-ul cât şi PD-L-ul lăudându-se peste tot cu cât au contribuit la ajutorarea sinistraţilor, cum ar fi trebuit să se laude şi marea majoritate a populaţiei acestei ţări, care a ajutat zonele sinistrate din spirit de omenie şi mai puţin urmărind reclama făcută în mass-media. Tot această vară a adus şi o nouă administraţie locală, aleasă democratic de către cetăţenii fiecărei localităţi din România. Şi poate tot canicula a fost de vină că dintr-odată toată forfota urbanistică ( curăţirea spaţiilor verzi, plantarea de flori şi udarea lor, repararea străzilor, înlocuirea bordurilor, amenajarea parcurilor etc.) a încetat ca prin farmec, românii convingându-se încă o dată că doar peste patru ani vor beneficia de atenţia celor aleşi pentru binele lor şi a comunităţilor locale. Tot această vară a reprezentat şi o armă de înfruntare a principalilor candidaţi în "sesiunea de toamnă - iarnă" la una dintre funcţiile cele mai importante din ţară: cea de premier. Păcat de declaraţiile ce au fost făcute la şcolile de vară ale tinerilor din partide şi care nu au putut respecta un limbaj plin de decenţă, împroşcându-se cu noroi unii pe alţii. Ce învaţă tinerii politicieni de la garda veche? Nimic, este concluzia românului de rând. După o vară fierbinte, automat va urma o toamnă şi mai fierbinte, având în vedere bătălia electorală şi aşa-zisul vot uninominal care se va da anul acesta. Speranţa că totul va fi în limitele bunei cuviinţe şi a decenţei nu-şi are rostul, deoarece lupta pentru putere a început încă din vară şi, pentru a fi obţinută, nu se va ţine cont de nimeni şi nimic. Cetăţeanul de rând, pentru exerciţiu politic, va fi din nou minţit şi păcălit, pentru un vot. În 30 noiembrie vom avea cu toţii din nou pâine şi circ.
			Domnul Bogdan Liviu Ciucă: "Criza economică" Criza economică mondială se amplifică pe fiecare zi ce trece, iar România începe tot mai mult sa resimtă această recesiune economică. marii economişti de la nivel mondial nu reuşesc să-i găsească antidot, iar cel mai tare se va resimţi această criză la nivelul companiilor din România. Pe de o parte, cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea altor nevoi de lucru se vor trezi în faţa imposibilităţii de a restitui aceste împrumuturi, concomitent cu îngreunarea posibilităţii de plată a furnizorilor, mai ales în cazul celor care au de făcut plăţi în valută. Astfel, întrucât bursele mondiale se prăbuşesc, iar Bursa de Valori Bucureşti a pierdut în doar câteva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca şi surse de finanţare, astfel încât o altă variantă de acoperire a nevoilor financiare este total blocată. Pe fondul crizei economice, este de aşteptat ca şi solicitările de creditare din partea companiilor adresate băncilor să scadă, se conturează astfel tabloul complet al unei crize financiare care va arunca în faliment extrem de multe companii din România. Am putea spune că astfel se va cerne mediul de afaceri de companii care nu rezistă seismelor economice, dar întrebarea care se pune este: va fi capabilă România să găsească managerii şi resursele care să evite acesta criză economică care se configurează a fi cea mai mare din ultimul secol? De asemenea, oficialii europeni încep sa fie îngrijoraţi de faptul că încetinirea economică a unor ţări dezvoltate din Uniunea Europeană ar putea afecta per total economia comunitară. Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, atrage atenţia că există semne ale unei posibile spirale inflaţioniste în Europa, însă exclude riscul unei recesiuni. Cu toate acestea, se poate simţi o oarecare incertitudine la nivelul marilor companii de investiţii sau bancare, care încep să nu mai facă investiţii spre vestul Europei, ci se orientează spre estul continentului. Pe de altă parte, partea bună a crizei economice ar putea fi aceea că, scăzându-le puterea de cumpărare, consumatorii europeni s-ar putea orienta spre produsele mai ieftine, cum ar fi cele româneşti. De asemenea, numărul investitorilor străini în România ar putea creşte, vestul fiind afectat de criză, aceştia se mută în est, unde forţa de muncă este mai ieftină. Cred că aceasta problemă trebuie privită cu maxim interes şi în România, unde se impune adoptarea unor politici monetare solide şi coerente, care să asigure un avans economic şi în următorii ani.
			Domnul Rareş Şerban Mănescu: În vederea sprijinirii acţiunilor lansate de Comisia Europeană, la începutul anului 2007, Comunicarea COM(2007)23 - Programul de acţiune pentru reducerea sarcinilor administrative în Uniunea Europeană, Guvernul a adoptat în şedinţa de guvern Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale, 2008-2013. Strategia îşi propune cu prioritate îmbunătăţirea calităţii şi simplificarea reglementărilor naţionale la nivelul administraţiei publice centrale, în vederea creşterii competitivităţii economiei şi a creării de noi locuri de muncă şi va cuprinde două procese: Prima etapă urmăreşte susţinerea mediului de afaceri în vederea creşterii competitivităţii, având, însă, un impact pozitiv şi asupra cetăţenilor. Ea va fi coordonată de către SGG în parteneriat cu alte instituţii de la nivel central. Cea de-a doua etapă, consacrată în mod special cetăţenilor, va fi coordonată de către MIRA. Ea vizează reducerea sarcinilor administrative şi simplificarea procedurilor ce sunt impuse cetăţenilor în relaţia cu administraţia şi reducerea costurilor suportate atât de cetăţean, în calitate de utilizator al serviciilor publice, cât şi de administraţie. Scopul strategiei este acela de a crea un cadru de reglementare care să favorizeze dezvoltarea economică. Principalele obiective ale strategiei sunt: îmbunătăţirea evaluării impactului reglementărilor şi a activităţii de consultare; reducerea sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri; facilitarea interacţiunii dintre sectorul economic şi administraţia publică centrală; îmbunătăţirea procesului de reglementare la nivelul agenţiilor şi autorităţilor de reglementare şi control; simplificarea legislaţiei naţionale şi aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare. Perioada de implementare a măsurilor prezentei strategii este 2008-2013.
			Domnul Paul Magheru: "Dezinteresul naţional" Recolta politică de toamnă pare a fi bogată în circ mediatic. Campania electorală, începută deja de unii cu surle şi trâmbiţe, reprezintă un nou prilej pentru politicianişti de mistificare şi demagogie populistă. Actuala guvernare nu ezită în a ne vinde aceleaşi gogoşi legate de creşterea economică, ca şi cum cetăţeanul resimte procentele statistice ale lui Tăriceanu, şi nu lipsurile traiului zilnic. Una este analiza economică pe hârtie, şi cu totul altceva este realitatea coşului zilnic. Acesta este, în mod normal, barometrul real al unei economii, nivelul de trai al marii mase de cetăţeni şi nicidecum al celor puţini, oligarhia fiind unul dintre primele simptome ale contraproductivităţii unei economii. Acesta este durerosul adevăr al economiei româneşti, faptul că ţara noastră a devenit cu precădere importatoare, România nemaiproducând mai nimic. În acest caz, orice creştere economică nu poate fi decât artificială, de moment, şi fără acoperire în nivelul de trai al cetăţenilor. Toate acestea nu-i împiedică pe guvernanţi să se bată cu pumnul în piept, iar pe cei care se declară vajnicii susţinători ai socialismului, PSD, să se întreacă în promisiuni electorale ce frizează ridicolul. Promisiuni de genul celor făcute de Mircea Geoană românilor din Italia că vor primi 20.000 de euro la întoarcere, sunt pe măsura celui alintat "prostănacul" de către guru Iliescu. În acelaşi timp, clasa politică trâmbiţează mereu lozinci pro uninominale, fiecare acuzându-l pe celălalt de sabotarea votului uninominal. În esenţă, nu doreşte nimeni acest vot uninominal şi fiecare ar vrea să cadă acest sistem de vot, dar dacă se poate să fie omorât de ceilalţi. Din acest punct de vedere, PRM a jucat o carte sinceră. Însă, indiferent de deznodământul acestui proces, acest vot uninominal nu va reuşi să încurce socotelile PRM, care va intra oricum în Parlament. Locomotiva PRM scoate fum şi prinde viteză mai ales în contextul în care cărbunii încinşi ai iredentismului o alimentează din plin. Cei care apreciau cauza naţională ca fiind una desuetă s-au înşelat amarnic. Pericolul secesionist care bântuie Europa cunoaşte o amploare menită a îngrijora orice om de bun simţ. Anul acesta, pe mai multe căi, şovinii maghiari au lansat diverse provocări statului român. Colac peste pupăză, Consiliul Naţional Secuiesc ne tot ameninţă cu un referendum privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care ar urma să fie organizat, chipurile, pe 30 noiembrie, posibila dată a alegerilor parlamentare şi, în acelaşi timp, ziua premergătoare aniversării a 90 de ani de la Marea Unire. Toate aceste semnale de alarmă nu fac obiectul dezbaterii publice, fiind mai important pentru triunghiul amoros cu năbădăi, PNL, PD-L şi PSD, să arunce în oameni cu minciuni, vedete ieftine pe post de candidaţi şi bişniţari pregătiţi să schimbe votul în bani. Tot în acest timp, Institutul Cultural Român realizează în Germania, pe banii noştri, o expoziţie satanisto-pornografică, ca să nu mai vorbim de păstorirea ruşinii aduse de Benedek Levente unei naţii întregi, prin afirmarea genitalului feminin pe post de hartă a ţării, precum şi de sponsorizarea unor manifestări culturale homosexuale în Suedia. Agenda celor care fac tot posibilul să submineze elementul românesc nu-i preocupă, în mod vădit, pe politicienii noştri, care se pregătesc să-l facă încă o dată actual pe Caragiale cu prilejul alegerilor ce urmează.
			Domnul Gheorghe Dragomir: "Poziţionarea PNL pe eşichierul politic din România" Lansarea candidaţilor PSD de la sfârşitul săptămânii trecute mi-a reamintit cu un gust amar de congresele PCR din epoca trecută, prin nivelul de urale şi discursuri asezonate cu tipicul limbaj de lemn. Singura pată de culoare a fost apariţia primarului Constanţei, Radu Mazăre, într-un stil pompieristic cu lopeţi, salopete şi caschete ce ar fi trebuit să fie roşii, pentru ca meniul să fie astfel complet. Pentru o secundă, un val de spaimă m-a cuprins, crezând că s-au întors minerii în Bucureşti, dar în nici un caz minerii nu veneau să construiască locuinţe.... Cu toată pata de culoare oferită de PSD şi încercarea de a simula un partid modern, acesta rămâne un partid de stânga plasat în trecut, înconjurat de umbra corupţiei şi de guvernarea ineficientă din perioada 2000 - 2004 ce doreşte din nou, după alegerile parlamentare din această toamnă, un guvern supradimensionat, cu impozite şi taxe mari, care să stopeze creşterea economică. PD-L doreşte să fie un partid de centru-dreapta, dar acest lucru este extrem de greu de realizat de ei din punct de vedere ideologic, iar tătucul Traian Băsescu are o influenţă din ce în ce mai mică asupra electoratului aşa zis de dreapta. Desprinderea Partidului Naţional Liberal din Alianţa D.A. a dus la poziţionarea noastră ca singurul partid veritabil de dreapta, fapt demonstrat mai ales de guvernul actual, ce a dovedit eficienţa unui guvern cu mult mai puţine ministere decât în perioada 2000-2004, cu cheltuieli minime, ce a propus şi a realizat un sistem de taxe mici, care au stimulat economia de piaţă şi vor aduce prosperitatea în ţară şi în următorii patru ani.
			Doamna Elena Ehling: "Ziua internaţională a persoanelor în vârstă. Mesajul grupului parlamentar al PSD" Prin Rezoluţia din 14 decembrie 1990, Adunarea generală a Naţiunilor Unite proclama ziua de 1 octombrie drept "Zi internaţională pentru persoanele în vârstă" ˝Dacă tinerii ar şti, dacă bătrânii ar putea ..." spunea Henry Estienne. Bătrâneţea sau a treia vârstă este percepută, în general, drept al 6-lea deceniu din viaţa fiecăruia, corespunzând retragerii din viaţa activă. Îmbătrânim pentru că avem un anumit număr de ani!? Desigur, nu! Îmbătrânim când încetăm să mai avem un ideal! e drept, anii aduc ridurile, dar a renunţa la idealul său înseamnă a-şi pune riduri pe suflet. Cum am putea distruge idealurile celei de-a treia vârste, când e vârsta unei conştiinţe profunde, cum am putea să le sporim temerile, cum am putea să le adâncim disperarea, cum am putea să le aducem prăbuşirea morală ...!? Pentru ca ei, vârstnicii, să rămână tineri, pentru a se minuna de fiii lor, pentru a se întreba despre ultimele evenimente, pentru a găsi încă bucuria în jocul vieţii, pentru a-şi păstra credinţa că mâine este mai bun decât azi, pentru a se bucura de frumos, trebuie să-i respectăm şi să le redăm demnitatea. «La jeunesse est le temps d'étudier la sagesse, la vieillesse est le temps de la pratiquer.» J.J. Rousseau. («Tinereţea este momentul de a studia înţelepciunea, bătrâneţea este momentul de a o practica.») Social-democraţia - singura capabilă să relanseze România- urează tuturor vârstnicilor din România un sincer şi călduros ˝La mulţi ani!˝
			Domnul Faina Constantin: "Sistemul de sănătate public, fără medici şi asistente medicale" Sistemul de sănătate public prezintă, în forma actuală, multiple disfuncţionalităţi, dar principala problemă o reprezintă resursele insuficiente alocate de stat, deoarece cele 4,5% procente din PIB alocate sănătăţii sunt insuficiente şi nu contribuie la îmbunătăţirea calităţii actului medical pentru cei 22 de milioane de beneficiari. Pe acest fond, datorată în principal salarizării necorespunzătoare, a crescut cererea medicilor şi asistentelor de a pleca la muncă în străinătate. Zilnic se depun dosare pentru medici şi asistente medicale care pleacă la muncă în vest. Aceştia preferă să lucreze în străinătate, unde condiţiile sunt mult mai bune decât în spitalele de stat atât din punctul de vedere al dotărilor, cât şi al salarizării, dar şi prin poziţia socială pe care o dobândesc acolo. Unele cadre cu studii medii preferă să lucreze în străinătate în îngrijiri la domiciliu decât să stea în ţară. Dacă în România, medicul este privit ca un simplu funcţionar, în străinătate el are cu totul alt statut, poziţia socială fiindu-i recunoscută. Şi spitalele din Braşov se confruntă cu o criză de cadre medicale cu studii superioare şi medii, după ce multe cadre specializate au plecat la muncă în străinătate. Cum să lucreze în sistemul nostru sanitar o asistentă principală cu studii superioare de lungă durată unde câştigă 700 lei, la care se adaugă sporurile şi gărzile, în vreme ce în străinătate câştigă 1.500 euro? Nici farmaciştii nu rămân să lucreze în ţară. Aproape 300 de farmacişti au cerut certificate de la Colegiul Farmaciştilor pentru a pleca la muncă în străinătate deoarece nu reuşesc să-şi găsească de lucru în mediul urban. Astfel, sistemul sanitar se poate rezuma la farmaciştii independenţi în lupta pentru supravieţuirea afacerii, medicii nemulţumiţi de condiţiile şi salariile pentru munca prestată şi care iau calea străinătăţii, asistente medicale pe cale de dispariţie din aceleaşi motive. Preocuparea ministerului de a construi spitale noi, de a le reabilita pe cele existente, de a le dota şi echipa la standarde europene este lăudabilă, dar acestea pot funcţiona fără medici, asistente medicale şi farmacişti. Cum să oprim forţa de muncă, şcolită pe banii statului, să meargă să lucreze în străinătate sau în sistem privat. Credem că legislaţia ar trebui schimbată astfel încât să găsim soluţii complementare de a atrage fonduri private care să le suplimenteze pe cele publice, care să asigure condiţii corespunzătoare de muncă şi salarizare pentru medici şi asistente medicale.
			Domnul Mircia Giurgiu: "Unii mai egali în drepturi decât ceilalţi" Activitatea SC Hidroconstrucţia SA (fostul Trust de Construcţii Hidroenergetice) este axată pe executarea de lucrări în subteran. E vorba de galerii, puţuri, caverne etc. destinate hidrocentralelor. Procesul tehnologic este similar cu cel din industria extractivă prin natura activităţii de subteran. Salariaţii au meseriile de miner, artificier, dulgher subteran, mecanic subteran etc. Se lucrează în diferite roci, în exact aceleaşi condiţii ca şi în minerit, cu menţiunea că, uneori, galeriile sunt de secţiuni mai mici, ceea ce pune mai multe probleme tehnologice. Schematic, procesul ciclic începe cu trasarea şi forarea găurilor (în frontul aflat, evident, în subteran), amplasarea explozibilului, puşcarea, aerarea frontului, copturire, încărcarea materialului rezultat cu încărcătoare de mină în vagoneţi de mină, evacuarea acestuia cu locomotive de mină, executarea de sprijiniri de diferite tipuri în funcţie de duritatea şi starea rocii, baterea de ancore. Betonarea se face cu ajutorul unor care de betonare de diferite secţiuni, betonul fiind transportat în subteran cu ajutorul unor vagoneţi speciali, având în vedere că lungimea unor galerii depăşeşte 15 km. Toate aceste activităţi, plus cele conexe, pe care nu le mai detaliem, se execută în subteran, cu infiltraţii de apă, condiţii precare de iluminat, aeraj şi microclimat, pericol de surpări, de expunere la gaze (galerii în execuţie au fost clasificate ca mine grizutoase). Condiţiile în care se lucrează au făcut ca aceste activităţi să fie încadrate în grupa I de muncă în legislaţia anterioară anului 1990, apoi încadrarea în grupa I a fost confirmată prin Ordinul 50 din 1990 (poziţia 1. din Anexa I): "Activitatea desfăşurată în subteran - la construcţii de tunele, de galerii, precum şi de centrale electrice subterane; la exploatările din cariere prin tunele şi galerii;" În Legea nr.19/2000 la art. 20 alin.(1) se prevede : "În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă" Atragem atenţia că se face referire la un tip de unităţi şi nu la o activitate sau meserie aşa cum se prevede la celelalte aliniate şi articole din Lege şi cum considerăm normal! În aplicarea acestui, articol Casa Naţională de Pensii a susţinut că deoarece Hidroconstrucţia nu este "unitate minieră", personalul care lucrează în subteran nu poate fi încadrat în condiţii speciale. Considerăm că este un caz grav de discriminare şi inechitate, deoarece nu sunt avute în vedere condiţiile efective în care lucrează aceşti oameni, ci denumirea unei unităţi. Menţionăm că la demersurile noastre privind acest fapt de la Ministerul Muncii a fost chiar sugerată modificarea denumirii societăţii comerciale. La numeroasele demersuri făcute pe toate căile s-a promis o rezolvare printr-un act care să completeze Legea nr. 19. În anul 2005, CNPAS emite Avizul nr.42/06.05.2005 pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale obţinut conform prevederilor HG nr.1025/2003 prin care se avizează încadrarea activităţii desfăşurate în subteran la construcţii hidrotehnice de tuneluri, de galerii, precum şi de centrale electrice subterane din cadrul Hidroconstrucţia, în condiţii speciale. Ulterior, în 2006, apare Legea nr.226 prin care se încadrează în condiţii speciale locurile de muncă în care se desfăşoară un număr de activităţi prevăzute în Anexa 1, printre care la pct.3 se regăseşte şi activitatea SC Hidroconstrucţia SA. Dar la art. 3 alin.(1) din aceeaşi lege se prevede că, pentru a beneficia de pensie, asiguraţii trebuie să realizeze un stagiu minim de cotizare de cel puţin 25 de ani şi nu de 20 de ani, aşa cum prevede Legea nr.19/2000 pentru cei care lucrează în condiţii similare (subteran). Practic, acum există condiţii speciale şi condiţii şi mai speciale pentru mineri! Acest fapt a dus la tensiuni deosebite şi la probleme foarte mari pentru unii dintre salariaţii noştri, mai ales că legislaţia nu se aplică coerent şi unitar de la un judeţ la altul. Demersurile SC Hidroconstrucţia SA privind rezolvarea acestei situaţii discriminatorii grave au ajuns, firesc, şi la Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale. De aici s-a primit un răspuns prin Adresa cu nr. 4593/21.08.2008, răspuns pe care îl reprezentanţii SC Hidroconstrucţia SA îl consideră nesatisfăcător din următoarele motive: în adresă se face (din nou) referire la denumirea, tipul unităţii, încadrarea activităţii în codul CAEN (!) şi nu, aşa cum este normal, la condiţiile concrete ale locurilor de muncă respective. Nu putem crede că legiuitorul a avut în vedere la stabilirea condiţiilor de pensionare denumirea, tipul sau obiectul de bază de activitate al unităţii din care provine salariatul şi nu condiţiile efective în care lucrează acesta, gradul de risc şi periculozitate, complexitatea activităţilor desfăşurate de acesta. Considerăm că, în pofida declaraţilor de afirmare a echităţii sociale şi a egalităţii de şanse, nu reuşim să facem înţeles aspectul că la condiţii similare de muncă se cuvin condiţii similare de pensionare.
			Doamna Graţiela Iordache şi domnul Cezar Preda: "Sprijinirea copiilor cu potenţial şcolar" De foarte puţin timp a început un nou an şcolar care va fi desfăşurat în instituţii de învăţământ care, multe dintre ele, se află în condiţii greu de imaginat, cu toate că ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului afirmă contrariul. Se pare că acest guvern nu vede sutele de copii care sunt nevoiţi să străbată kilometri pe jos în fiecare zi prin vânt, ploaie, ninsoare sau arşiţă şi să înveţe în nişte clădiri care sunt cu totul improprii procesului de învăţământ. De ce, domnilor guvernanţi, nu vreţi să creaţi cadrul optim pentru un învăţământ optim şi copiilor care nu au şansa de a învăţa în instituţii de învăţământ modernizate dar, mai ales, de ce nu facilitaţi valorificarea potenţialului şcolar atât al celor mai capabili elevi, cât şi al celor cu rezultate foarte bune la învăţătură din mediul rural şi urban prin asigurarea accesului la o dezvoltare şi o educaţie de calitate? De ce, domnilor guvernanţi, nu găsiţi soluţii eligibile astfel încât să crească facilităţile acordate pentru copiii din fiecare judeţ cu rezultate şcolare foarte bune, precum şi să reducă inegalitatea de şanse şi discriminarea cu privire la procesul de învăţare ce pot apărea între copiii din mediul urban şi cel rural, ţinând cont de faptul că familii fără posibilităţi materiale ai căror copii au rezultate foarte bune la învăţătură există atât în mediul rural, cât şi în cel urban? Ba, mai mult, de ce consideraţi mai important a investi atât de mult în resursa materială şi atât de puţin în resursa umană? Nu credeţi că pentru a asigura un rezultat pozitiv pe termen lung trebuia să găsiţi o formulă astfel încât nici resursa umană, dar nici cea materială să nu fie neglijate una în favoarea celeilalte şi, mai ales, fondurile alocate pentru instituţiile de învăţământ să nu fie repartizate în funcţie de culoarea politică a primarului, ci în funcţie de nevoile instituţiei de învăţământ respective? Considerăm că este extrem de important ca noi toţi, indiferent de opţiunea politică, prin bugetul de stat, să acordăm o formă de sprijin material care să vizeze atât protecţia socială, cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la învăţătură, dar care provin din familii fără posibilităţi materiale atât din mediul urban, dar mai ales din cel rural.
			Doamna Ionela Pop-Bruchental: "Ignorarea promovării formularului E112" În conformitate cu prevederile articolului 109 din Constituţia României, fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea executivului şi pentru actele acestuia. Pe de altă parte, conform anumitor prevederi stipulate de articolul 82 din Constituţia României, membrii Guvernului se obligă prin jurământ să respecte Constituţia, legile ţării şi să apere necondiţionat drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Prevederile în cauză au fost enunţate în cel mai locvace mod cu putinţă, însă doar în plan declarativ şi de către actualii membri ai cabinetului Tăriceanu II, care ulterior depunerii jurământului au demonstrat intrarea într-un semnificativ proces amnezic, care rezidă din netranspunerea în practică a celor afirmate sub jurământ, respectiv din maniera insidioasă, arogantă şi autosuficientă cu care aceştia înţeleg să-şi trateze propriii cetăţeni. Exemplul elocvent în acest sens ne este conferit de către ministrul sănătăţii publice, Eugen Nicolăescu, care a ţinut morţiş să contribuie în mod exponenţial la interminabila listă cu derapaje groteşti a cabinetului Tăriceanu II, prin maniera incalificabilă în care acesta a înţeles să "respecte" cetăţenii plătitori de asigurări de sănătate. Astfel, demonstrând o crasă lipsă de conştiinţă morală şi cinism, acesta nu a avut nicio reţinere ca, timp de aproape doi ani de zile, să nu promoveze faptul că cetăţenii au posibilitatea de a-şi trata bolile în spitalele din UE, prin existenţa a 18 formulare europene care garantau dreptul românilor de a beneficia de tratament medical în ţările membre ale UE, pe baza asigurărilor de sănătate plătite în România, blocând astfel aplicarea Regulamentelor Europene de Securitate Socială, care consfinţesc dreptul cetăţeanului european de a accesa servicii medicale în spaţiul comunitar. Informaţii despre existenţa formularului E112 şi a celorlalte documente, ţinute mult timp sub preş, privind dreptul cetăţenilor români de a accesa servicii medicale în tot spaţiul comunitar, şi nu numai, au apărut doar ca urmare a mediatizării unor cazuri dramatice, printre care şi cel al copilului unei cunoscute realizatoare de televiziune, bolnav de cancer, şi care necesita tratament în străinătate. Astfel, din suma globală de 5,7 milioane de euro, alocată în plan scriptic tratamentelor în străinătate pentru anul în 2007, s-au cheltuit mai puţin de 250 000 de euro, în timp ce restul de 5,5 milioane de euro rămaşi necheltuiţi din bugetul alocat prestaţiilor medicale în străinătate, vor fi cu siguranţă "transparent" direcţionaţi către clientela politică specializată în degustarea constantă a banului public. Pentru o imagine şi mai concludentă a incompetenţei, indolenţei şi a haosului administrativ ce domneşte în Ministerul Sănătăţii Publice păstorit cu "profundă competenţă" de către Eugen Nicolăescu, mai trebuie punctat faptul că nici acum situaţia nu a fost clarificată, în condiţiile în care ministerul, ca autoritate competentă în relaţia cu UE, ar fi trebuit să asigure instruirea personalului de la Direcţiile de Sănătate Publice, referitor la procedura utilizării acestor formulare, care la rândul lor ar fi trebuit să instruiască directorii de spitale şi mai apoi medicii, fiindcă faptic eliberarea acestor formulare depinde de deciziile medicilor specialişti. De asemenea, o altă dovadă "a sensibilităţii aparte" de care ministrul Nicolăescu a dat dovadă faţă de cetăţenii de bună-credinţă a acestei ţări şi suplimentar incriminatorie, este faptul că acesta nu a fost străin de problema formularelor europene pentru decontarea prestaţiilor medicale, fiind informat despre acestea încă din decembrie 2006 de către fostul şef al CNAS, Cristian Vlădescu, printr-o notă oficială prin care se ridica problema necesităţii instruirii furnizorilor de servicii medicale în privinţa reglementărilor europene în domeniul sănătăţii. însă, conform declaraţiilor acestuia, Eugen Nicolăescu a înţeles să răspundă notei printr-o ignorare totală. Acest gen de abordare şi exercitare a funcţiei publice, promovate cu naturaleţe de către Eugen Nicolăescu, demonstrează fără echivoc reiterarea unor experimente nereuşite în trecut de către cabinetul Tăriceanu II, de continuare a unei politici de implantare a unor persoane incompetente, cu specializări diferite faţă de instituţiile pe care le conduc, fie şi temporar. În condiţiile în care Eugen Nicolaescu, între vizitele exercitate cu sârg la diferite spitale din ţară cu scopul de a face "reformă", organizate în cel mai pur stil tovărăşesc, ar conştientiza, fie şi într-un moment de reverie şi minimă decenţă, execrabila situaţie în care se regăseşte sistemul sanitar românesc şi implicit domnia sa, din postura de prim-manager al sistemului, ar demara fără reţinere singura reformă viabilă în ceea ce îl priveşte: demisia.
			Domnul Kelemen Hunor: Declaraţie politică cu ocazia "Zilei mondiale a vârstnicilor" Pe 1 octombrie sărbătorim Ziua mondială a vârstnicilor, prilej cu care aş dori să-mi exprim, în primul rând gratitudinea pentru munca şi înfăptuirile cetăţenilor mai în vârstă ai acestei ţări şi, totodată, să formulez şi câteva deziderate în ceea ce priveşte munca noastră ca să putem oferi acestei categorii de oameni lipsa grijii zilei de mâine. Se spune că o societate trebuie să ştie să-şi preţuiască vârstnicii, nu doar să asculte de poveţele lor, să-i considere un model şi să facă gesturi pragmatice pentru a-şi exprima preţuirea. Eu cred că actualul guvern a făcut paşi importanţi în a oferi cetăţenilor mai în vârstă posibilitatea unui trai mai decent. Am reuşit să mărim pensiile pentru ca ei - după ani buni de trudă într-o eră deloc umană - să aibă mai puţine griji la bătrâneţe. Dacă suntem oneşti, nu putem să declarăm că prin aceşti paşi am atins nivelul ţărilor europene dezvoltate. Mai avem multe de făcut şi sperăm că în mandatul următor vom avea şi mai multe de oferit. Posibilităţile bugetului de stat sunt finite, iar posibilităţile finite nasc grupuri mari de nemulţumiţi. Şi acest lucru mi se pare firesc. Nemulţumire există într-o societate în continuă dezvoltare, oricum am încerca s-o eradicăm, sau să înfrumuseţăm situaţia în care ne aflăm în momentul de faţă. Nefiresc ar fi să ne oprim aici. Nefiresc ar fi să constatăm doar că există pensionari nemulţumiţi sau revoltaţi de veniturile lor mult prea mici, insuficiente chiar şi pentru plata întreţinerii şi, totodată, să nu mărim pensiile pentru că unora le place să numească această decizie, această promisiune onorată a actualului guvern "mită electorală". Ei bine, această "mită" este un gest firesc făcut unui grup numeros de oameni cu fruntea încărunţită, unui strat al societăţii noastre pe care orice guvern din ţara asta trebuie să-l declare "categorie favorizată", fiindcă datorită lor avem bazele necesare pe care putem să construim un viitor pentru generaţiile viitoare. Pe lângă banii de la buget există o sumedenie de posibilităţi care necesită doar o mai mare atenţie şi o mai bună organizare a instituţiilor. UDMR militează de mai mult timp pentru o descentralizare veritabilă. Şi dacă vorbim de o descentralizare adevărată, trebuie să avem în vedere şi necesităţile persoanelor în vârstă. Să ducem instituţiile importante mai aproape de ei, în sensul cel mai strict al cuvântului. Trebuie să înfiinţăm case de pensii în mai multe municipii, nu doar în reşedinţele de judeţ, ca vârstnicii să nu fie nevoiţi să se deplaseze zeci de kilometri ca să-şi depună actele. Pentru înfiinţarea acestor puncte de lucru avem nevoie doar de voinţă şi de o organizare mai bună la nivelul administraţiei locale. De asemenea, aş dori să subliniez şi importanţa identificării factorilor socio-economici privind îmbunătăţirea serviciilor sociale existente destinate vârstnicilor, a creării unui mediu favorabil pentru aceştia. Un sistem de sănătate mai omenos, care să fie mai aproape de vârstnici, este un alt obiectiv prioritar. Şi aici nu mă refer doar la medicamentele compensate, ci şi la alte servicii, precum asistenţa medicală avantajoasă, accesibilă din punct de vedere financiar. Cu ocazia Zilei internaţionale a vârstnicilor aş dori să atrag din nou atenţia asupra importanţei unui sistem de pensii care să reprezinte nu numai asigurarea unui nivel de trai decent, dar şi protecţia împotriva sărăciei. Demnitatea este una dintre cele mai importante valori umane, iar protecţia socială trebuie să vizeze, înainte de toate, aceste valori.
			Doamna Lia Ardelean: "Asigurarea obligatorie a locuinţelor trebuie făcută şi pentru incendii şi explozii, nu doar pentru cutremure" Săptămâna trecută am intervenit în cadrul dezbaterilor proiectului de Lege privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, solicitarea mea privind retrimiterea la comisia de fond a acestuia, fiind votată de colegii din Camera Deputaţilor. Am spus cu acest prilej că nu contest importanţa acestei legi, însă mai trebuie să lucrăm pe actul normativ, aşa cum recunoaşte şi comisia de fond, respectiv Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Pentru adoptarea acestei legi într-o formă care să ajute şi populaţia, nu numai asigurătorii, am depus mai multe amendamente, solicitând în special introducerea incendiilor şi exploziilor, alături de formele de manifestare ale dezastrului, care provoacă daune construcţiilor cu destinaţia de locuinţă. Actuala formă a proiectului de lege stipulează că locuinţele pot fi despăgubite doar în cazurile de dezastre naturale, respectiv cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundaţii, dacă se manifestă ca fenomene naturale. Consider că trebuie introduse în lege şi incendiul şi exploziile, deoarece arădenii, de exemplu, nu sunt expuşi într-un grad ridicat pericolului de cutremure de pământ sau alunecări de teren. Am iniţiat aceste amendamente deoarece, dacă tot plătesc asigurarea obligatorie a locuinţelor, locuitorii judeţului Arad trebuie să şi beneficieze de un sprijin minim în cazul în care le ia foc casa sau le explodează butelia, sau gazul din conducte, nu doar să plătească şi să nu primească nimic în schimb. Îmi exprim convingerea că aceste sugestii vor fi primite pozitiv de către colegii deputaţi, iar în final vom vota o lege completă a asigurării obligatorii a locuinţelor.
			Doamna Lia Ardelean: "Să iubim şi oamenii ca pe... câinii vagabonzi!" Trăim vremuri în care democraţia pe cale de instaurare definitivă din România generează situaţii care mai de care mai tragi-comice pentru omul de rând. Personal, nu am nimic împotriva iubitorilor de câini, în definitiv fiecare om are pasiunile şi preocupările lui. Asociaţiile care se ocupă cu drepturile animalelor au reuşit, cu sprijinul unor parlamentari, să promoveze anumite acte normative care pedepsesc oamenii care îşi bat joc de câinii comunitari. Foarte bine! Este în regulă că avem grijă de maidanezii tuturor oraşelor şi satelor. Nu este în ordine însă faptul că în zilele noastre am ajuns să fim parcă mai mult preocupaţi de câini decât de oameni, de milioanele de oameni care trăiesc într-o sărăcie lucie, de cei bolnavi, de cei bătrâni care au o pensie de 14 lei, de oamenii care, pur şi simplu, nu mai găsesc nici o bucurie pentru o clipă de zâmbet. Avem legi pentru maidanezi, să nu-i supere nimeni cu nimic, dar avem mii de români care aşteaptă de câţiva ani banii cuveniţi cailor pe care i-au pierdut din cauza statului, în urma programului naţional de eradicare a anemiei infecţioase ecvine. Avem legi pentru câini, protejaţi şi atunci când rănesc grav sau chiar omoară copii nevinovaţi, dar continuăm să batjocorim instituţional românul de rând, când e vorba de accesul la actul de sănătate, educaţie, muncă... Avem legi pentru animale, dar românii se sinucid pentru că au fost evacuaţi din casele unde au stat zeci de ani, iar pensionarii de boală sunt aspru sancţionaţi financiar pentru simplul motiv că au vrut să supravieţuiască. Corupţia şi birocraţia escaladează zilnic în detrimentul omului de rând, plătitor onest de taxe şi impozite către stat. Şi atunci, întreb respectuos, fără să supăr asociaţiile care protejează câinii: pe oameni cine îi protejează? Nu de câini, ci tot de oameni, din aceia cu suflet de câine...
			Doamna Lia Ardelean: "Proprietarii cailor bolnavi de anemie infecţioasă îşi vor primi, în sfârşit, banii" Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat cu largă majoritate propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea OG nr.42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, pe care am iniţiat-o împreună cu colegi deputaţi din mai multe judeţe ale ţării. În cadrul susţinerii propunerii, am amintind că OG nr.42/2004 nu reglementează în mod concret despăgubirile pe care le primesc persoanele care au suferit pagube financiare după ce le-au fost sacrificate animalele în cadrul programelor naţionale de eradicare a epizootiilor. Am promis celor câteva sute de cetăţeni din Arad, care au rămas şi fără animale şi fără bani în urma acţiunii de eradicare a anemiei infecţioase la cai, că voi face tot ceea ce îmi stă în putinţă pentru a le rezolva problema. După ce am apelat în zadar la ultimii miniştri ai agriculturii, precum şi la primul-ministru, am elaborat această propunere legislativă pentru ca oamenii să-şi primească integral banii care li se cuvin în urma acţiunilor derulate cu complicitatea autorităţilor statului. Am considerat că este vorba de o păcăleală nejustificată a unor oameni de bună-credinţă, fapt foarte grav, din moment ce au fost implicate organisme guvernamentale. În acest caz a fost încălcată şi Hotărârea de Guvern nr.1415/2004, care prevede că proprietarii de animale vor fi despăgubiţi în cazul uciderii acestora în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile. Îmi exprim satisfacţia că votul final din Camera Deputaţilor, care este forul decizional, a transformat în lege propunerea mea, iar sutele de oameni care au rămas şi fără cai şi fără bani din judeţul Arad, dar şi din alte judeţe, vor fi în sfârşit despăgubiţi. Cu toate acestea, sper ca autorităţile statului să ia şi măsurile de pedepsire a celor vinovaţi, pentru că dincolo de prejudiciile materiale suferite de păgubiţi, cei care au greşit în această acţiune trebuie să suporte consecinţele şi rigorile legii.
			Doamna Lia Ardelean: "Copiii cu păduchi din Arad şi ambasadorii UNICEF" Zeci de cazuri de pediculoză au fost descoperite în şcoli din judeţul Arad, în urma triajului epidemiologic organizat la începutul anului şcolar. Datele obţinute de Autoritatea de Sănătate Publică Arad în urma verificărilor din unităţile de învăţământ indică faptul că peste 30 de copii au fost descoperiţi cu păduchi, cei mai mulţi fiind înşcolile gimnaziale şi în grădiniţele din mediul rural. Faptul că în anul de graţie 2008, la aproape doi ani de la integrarea României în Uniunea Europeană, copiii românilor încă mai au asemenea probleme este în măsură să îngrijoreze în primul rând autorităţile, dar şi părinţii. Mulţi ar fi tentaţi să arunce vina exclusiv pe părinţi, care, în goana nebună pentru supravieţuire, pot fi absolviţi într-un fel de "vina" că nu au timp să se ocupe mai atent de copii. Probabil au şi părinţii partea lor de vină. Însă nu sunt singurii vinovaţi. Ştirea la care făceam referire la început este cu siguranţă valabilă în zonele rurale din toate judeţele ţării. Iar pentru această situaţie, pentru diferenţele semnificative între oraşele şi satele României, pentru decalajul uriaş dintre urban şi rural, poate fi arătată cu degetul întreaga clasă politică. Din păcate, în ciuda unor eforturi, mai mult de imagine, autorităţile statului nu au reuşit după 1990 să rezolve această problemă. Există încă destul de multe localităţi din ţară unde oamenii trăiesc tot la marginea Evului Mediu. Acolo nu poţi ridica pretenţii. Bine totuşi că cei mici frecventează şcoala, bine că au unde să meargă la grădiniţă... Gheorghe Hagi a fost numit, ieri, ambasador UNICEF România. Scopul acestei desemnări este acela al sprijinirii copiilor de pe planetă, îndeosebi din ţările aflate într-un grad infernal de sărăcie, ţările africane în special. Este foarte bine că UNICEF cooptează vedete din lumea sportului şi a vieţii artistice în astfel de demersuri de ajutorare a copiilor defavorizaţi. Poate ar trebui să luăm şi noi modelul. Să-l adaptăm la viaţa noastră de la ţară...
			Doamna Lia Ardelean: "Examenul pentru permise auto pe calculator, un prim pas spre reducerea accidentelor grave de pe şoselele ţării" În judeţul Arad, din cei 93 de candidaţi care au susţinut examenul pentru obţinerea permisului auto în noua variantă, pe calculator, doar 18 au fost declaraţi admişi. A rezultat un procent de promovabilitate de doar 15,5%, mult mai mic decât în sistemul clasic, la fel ca şi posibilitatea de a frauda examenul. Acest caz nu face altceva decât să dea crezare numeroaselor voci care au acuzat faptul că sute, dacă nu mii de şoferi, au obţinut permisul de conducere în urma unor fraude. Scandalul permiselor de la Argeş se pare că nu a fost întâmplător. Nici numărul mare al accidentelor de circulaţie de pe şoselele ţării, în care mor zilnic zeci de români, probabil nu este întâmplător. Nu există nici o zi în care să nu se producă coliziuni grave pe şosele, din cauze umane, respectiv din erori ale şoferilor. În astfel de cazuri, nu mai putem acuza pe nimeni, nici starea drumurilor, nici Poliţia, nici vremea, nici anotimpul. Este vorba de greşeli ale unor oameni care, probabil, au permis de conducere pe bătrânul sistem "PCR" - Pile, Cunoştinţe, Relaţii. Modelul implementat la Arad este, fără doar şi poate, unul extrem de pozitiv pentru siguranţa viitoare a circulaţiei din România. Mi se pare firesc ca oamenii să obţină dreptul de a conduce autoturismele pe cinstite, fără intervenţii. Iar dacă nu au aptitudini pentru acest lucru, să nu urce la volan. Ar fi un prim pas spre instaurarea mult-aşteptatului climat de normalitate pe şoselele ţării, şi ar duce, implicit, la scăderea mortalităţii datorate accidentelor rutiere.
			Doamna Lia Ardelean: "Şcoala românească în pericol" În presa zilei de astăzi avem din ce în ce mai multe ştiri despre situaţia precară în care se află învăţământul românesc. Paradoxal, cele mai multe dintre informaţiile difuzate de media nu sunt optimiste, în ciuda eforturilor bugetare impresionante destinate educaţiei, cu care se laudă guvernanţii din ultimii ani. Din păcate, constatăm la toate nivelurile învăţământului un fenomen generalizat de lipsă de disciplină, de rigoare, la care se adaugă distanţarea copiilor din ziua de astăzi de şcoală, sau, mai exact, de principiile oferite de şcoală. Este evident că procesul de maturizare al copiilor, încă din ciclul gimnazial, este superior faţă de cel existent cu 20 de ani în urmă. Avem de-a face cu copii într-o formare rapidă, practic cu adolescenţi care sunt altfel de copii decât am fost noi, mult mai maturi. Indiscutabil, aceşti copii au alte nevoi, au alte cerinţe educaţionale, iar abordarea oferită de şcoală ar trebui să fie făcută din cu totul alte perspective, ceea ce, din păcate, nu se prea întâmplă în România. De asemenea, accesul copiilor la mass-media, la televiziuni, şi din ce în ce mai mult la internet, mai ales în mediul urban, unde adolescenţii au calculator în proporţie de 80-90 la sută, le conferă o mare diversitate de informaţie. Şcoala însă, şi ceea ce se predă la ore, a rămas mult în urma copiilor, oferindu-le o programă şcolară extrem de încărcată de lucruri cu care ei nu au ce să facă. În continuare sistemul de învăţământ românesc se bazează pe transmiterea de informaţii, şi nu pe crearea de abilităţi, nu pe crearea de competenţe. În plus, ceea ce lipseşte aproape cu desăvârşire din sistemul de învăţământ românesc este formarea şi educarea copilului. Ar trebui să ajungem la transmiterea doar a informaţiilor foarte importante, care sunt obligatorii pentru formarea intelectuală a elevilor, să învăţăm copilul să şi gândească, să-şi pună întrebări, să identifice răspunsuri, nu doar să înveţe pe de rost lecţiile predate. Este clar că elevii zilelor noastre nu mai sunt obişnuiţi să citească. Aşa cum se mai făcea pe vremuri, citeai din plăcere. Şcoala actuală nu mai promovează aşa ceva, iar părinţii sunt destul de ocupaţi cu alte activităţi pentru a se mai ocupa într-un grad satisfăcător de educaţia copiilor. Te îngrozeşti de-a dreptul când auzi cu câtă lejeritate discută elevii de liceu despre droguri, violenţă şi alte subiecte care nu au nici o legătură cu şcoala. Din nefericire, viitorul educaţiei româneşti nu se vede în roz, iar în acelaşi timp, există pericolul iminent al distanţării tot mai mari a copiilor faţă de şcoală. Este un capitol la care viitoarea guvernare şi viitorul parlament trebuie să reflecteze mult mai serios, pentru că nu este suficient să aruncăm cu bani în şcoli şi să numărăm stelele de pe steagul Uniunii Europene, ci se impune şi o analiză profundă şi aplicată a stadiului actual al educaţiei.
			Domnul Miron Ignat: "Ziua mondială a turismului" Ziua mondială a turismului este celebrată pe plan internaţional în fiecare an, la data de 27 septembrie. Cuvântul "turism" provine din termenul englez "tour", care înseamnă acţiunea de a voiaja. Acest termen a fost preluat de majoritatea limbilor europene, cu sensul de călătorie de agrement. Turismul este o activitate prin care oamenii îşi petrec timpul liber, este bazat pe necesitatea de refacere a sănătăţii, schimbarea mediului de viaţă şi îmbogăţirea cunoştinţelor generale. Ideea de a călători datează de multă vreme, poate fi privită ca o călătorie de expediţie, călătorie de pelerinaj, călătorie de descoperire, ca un mod de viaţă. De-a lungul anilor, turismul a evoluat într-o adevărată industrie, a devenit o afacere foarte profitabilă pentru cei din acest domeniu. În ultimii ani cererea pentru turism a cunoscut, pe plan mondial, o evoluţie ascendentă, dar şi importante schimbări în ceea ce priveşte motivaţia deplasării, sub influenţa a numeroşi factori de ordin economic, social, psihologic şi politic. Creşterea nivelului de trai, mai ales în ţările dezvoltate, a făcut posibilă participarea oamenilor la cât mai multe activităţi turistice. Acest fenomen, corelat cu reducerea relativă a tarifelor turistice, a condus la socializarea turismului şi la transformarea acestuia într-un fenomen de masă. Dezvoltarea ofertelor turistice a condiţionat creşterea cererii. Acest lucru a condus la amenajarea, construirea hotelurilor, pensiunilor şi dezvoltarea staţiunilor. Pe data de 27 septembrie a fost sărbătorită "Ziua Mondială a Turismului" atât în România, cât şi în cele 150 de ţări membre ale Organizaţiei Mondiale a Turismului. Această zi a fost sărbătorită prin diverse teme, prin organizarea de seminarii, prin expoziţii de fotografii relevând peisaje ale naturii.
			Domnul Ioan Oltean: "Cuplul Năstase-Mitrea în pană de idei sau PSD în plină criză politică?" Dacă legea bunului-simţ ar fi respectată, atunci cu siguranţă Adrian Năstase şi Miron Mitrea ar trebui sancţionaţi pentru încălcarea ei. O atitudine mai neinspirată ca aceea de a critica nominalizarea lui Theodor Stolojan pentru funcţia de prim-ministru demonstrează, în mod evident, faptul că cei doi membri ai PSD şi-au epuizat toate resurse politice de a reveni în prim planul atenţiei publice. Nimic nu este mai de prost gust decât ca cei suspectaţi de săvârşirea unor acte de corupţie să lanseze atacuri disperate la adresa unui politician pentru care nu s-a solicitat niciodată declanşarea urmăririi penale. Adrian Năstase şi Miron Mitrea sunt ultimii dintre actualii sau foştii parlamentari care ar trebui să ne vorbească despre lucruri "sfinte" cum ar fi corupţia sau privatizările frauduloase. Domniile lor par a fi uitat că tocmai pentru acuzaţiile de a fi săvârşit aceste fapte au fost nevoiţi să facă, în repetate rânduri, vizite la DNA pentru a da explicaţii. În lipsa ideilor constructive, domnii Năstase şi Mitrea, de altfel doi foşti membri marcanţi ai PSD, încearcă să ne convingă de faptul că norocul este cel care va face ca acest partid să câştige alegerile. Este o dovadă în plus că PSD se prezintă în faţa electoratului fără nici un proiect politic, mizând pe noroc şi pe "soluţiile tâmpite" ale altora. Theodor Stolojan este departe de a fi, aşa cum Miron Mitrea afirma cu "eleganţă ", o "soluţie tâmpită din punct de vedere politic". Jignirile aduse domnului Stolojan reprezintă o încercare eşuată de a masca criza politică în care se află PSD-ul în frunte cu Mircea Geoană, cel care se visează prim-ministru din patru în patru ani. În agenda personală a potenţialului premier Mircea Geoană am găsit promisiunea de îmbunătăţire a Constituţiei prin modificarea şi completarea anumitor prevederi. Se pare că domnia sa a omis să transmită electoratului faptul că această promisiune putea fi îndeplinită încă din octombrie 2003, pe vremea Guvernării Adrian Năstase. Liderul PSD a declarat, totodată, că va veghea asupra cinstei miniştrilor care vor compune viitorul Cabinet PSD. Cu nume ca Adrian Năstase şi Miron Mitrea, ipoteticul guvern de stânga ar putea deveni unul dintre cele mai "cinstite" pe care le-a avut România vreodată.
			Domnul Ioan Oltean: «Noile injurii în trafic... "măi, indezirabilule!"» Anumite prevederi din legislaţia românească tind să devină, de multe ori, adevărate provocări pentru mulţi dintre cetăţeni, punându-le la încercare inspiraţia. În aceste condiţii, românul, inventiv de altfel, se specializează în fiecare zi la capitolul eludării legii, mai ales când aceasta din urmă este lacunară şi totodată hilară. Cu o astfel de situaţie se confruntă în acest moment conducătorii auto deasupra cărora planează un şir lung de amenzi ce vor fi majorate începând cu 1 octombrie. Printre sancţiunile pecuniare prevăzute de Codul rutier se află şi cea care pedepseşte săvârşirea de acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţarea cu acte de violenţă la adresa celorlalţi participanţi la trafic. Folosirea acestor mijloace de descărcare nervoasă va fi sancţionată, pe viitor, cu o amendă de nici mai mult, nici mai puţin de 1000 Ron. Din păcate, această prevedere legală este imposibil de aplicat, prin urmare inutilă. Cum va putea poliţistul din intersecţie să dovedească faptul că un conducător auto şi-a înjurat colegul de trafic, cu atât mai mult cu cât fapta reprobabilă s-a comis într-o maşină a cărei geamuri sunt închise, adică în spaţiul privat al posesorului de autovehicul. Imaginaţi-vă situaţia în care agentul de poliţie îşi va schimba profesia şi se va transforma în cititor pe buze, încercând să împartă amenzi în stânga şi în dreapta. Mai mult decât atât, mă îndoiesc de faptul că Poliţia Română a întocmit o listă exhaustivă a tuturor injuriilor şi a gesturilor obscene care fac parte din "cultura" poporului român. Pe de altă parte, forţaţi de noile împrejurări, şoferii vor trebui să-şi îmbogăţească vocabularul cu expresii şi gesturi menite să ţină locul tradiţionalelor înjurături şi gesturi obscene. Astfel, vom auzi tot mai des fraze de genul "măi, indezirabilule", "reziduu uman ce eşti" sau "faci umbră pământului degeaba". Îmi este foarte greu să cred că legislaţia rutieră se va modifica de fiecare dată când va mai apărea câte o expresie memorabilă de genul celor menţionate mai sus. Cum se va putea face deosebirea între gravitatea jignirilor şi ofenselor aduse colegului de trafic? Cum poate agentul de circulaţie să încadreze fapta, atât timp cât nu are la îndemână un compendiu cu toate frazele denigratoare pe care le poate elabora un conducător auto aflat la limita răbdării? Rămâne să vedem cine va învinge: o lege bizară, care nu face altceva decât să-i stimuleze pe vânătorii de portiţe, sau participanţii la trafic care, inevitabil, vor trebui să-şi descarce frustrările într-o manieră mult mai elegantă.
			Domnul Petru Călian: Declaraţie politică intitulată "Exodul medicilor români". Exodul medicilor este un fenomen cu o ascensiune îngrijorătoare pentru sistemul sanitar românesc. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră migraţia medicilor români ca o problemă de cod roşu! Codul roşu atenţionează intrarea într-o criză pe termen lung, ducând chiar la clacarea unui întreg sistem. Doar în acest an, peste 3000 de cadre medicale au cerut certificate de echivalare, iar 1900 de medici doresc să obţină dreptul de a profesa peste graniţă. Cu toţii cunoaştem cauzele: reforma staţionară în sănătate, condiţiile deficitare de practicare a meseriei, volumul mare de muncă, salarizarea mizeră, însă nu cunoaştem efectele pe termen lung, dar putem da un prognostic nu tocmai optimist. Un efect sigur este reprezentat de numărul cazurilor de malpraxis, care a crescut considerabil la nivelul ţării noastre, motivele invocate de medici fiind suprasolicitarea la locul de muncă, un mediu neadecvat şi numărul mare de pacienţi de operat. Un bilanţ cutremurător indică faptul că în 2004 au fost înregistrate puţin peste 2.500.000 de intervenţii chirurgicale, iar în 2006 numărul acestora a ajuns la 10.000.000! Deşi majoritatea pacienţilor ar putea fi trataţi fără operaţii, medicii au obligaţia de a respecta procentul de 70% de pacienţi operaţi din totalul celor internaţi la secţia de chirurgie, conform unui ordin al ministrului emis în 2005. Şi bineînţeles că acest prag a fost respectat cu stricteţe, ceea ce ne-a condus în topul ţărilor având cel mai mare număr de intervenţii chirurgicale din Europa. Sistemul sanitar românesc riscă să ajungă în pragul colapsului în viitorul apropiat. Uniunea Europeană reprezintă magnetul principal în atragerea medicilor români. Europa oferă şansa unei vieţi mai bune, a unor salarii mai mari şi a unor condiţii tehnice moderne de practicare a meseriei. Toate aceste elemente fundamentează decizia tinerilor de a părăsi România în favoarea unei ţări comunitare, chiar dacă, teoretic, şi noi facem parte din această comunitate. Managementul deficitar într-un domeniu primordial al unui stat subliniază lipsa de interes a guvernului pentru bolile societăţii româneşti, afecţiuni care nu se pot vindeca decât prin abordare sănătoasă şi un tratament viabil. În viitorul apropiat, pacienţii vor fi nişte simplii vizitatori în "unităţile sanitare cu rol de muzeu", din cauza lipsei personalului de specialitate.
			Domnul Petre Străchinaru: Declaraţie politică referitoare la proiectul de hotărâre privind organizarea referendumului local în vederea consultării cetăţenilor din municipiul Sfântu Gheorghe privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului Covasna, conform iniţiativei legislative "Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc". Declanşarea de către Primăria Sfântu Gheorghe a dezbaterilor publice privind un proiect de hotărâre care vizează organizarea în data de 30.11.2008, în ajunul Zilei Naţionale a României, când se sărbătoresc 90 de ani de la Marea Unire a Transilvaniei cu România de la 1 Decembrie 1918, a unui referendum local în vederea legiferării autonomiei teritoriale maghiare a aşa-zisului "Ţinut Secuiesc", precum şi postarea pe site-ul oficial al Consiliului local al municipiului Sfântu Gheorghe, a "Statutului de autonomie al Ţinutului Secuiesc", material de propagandă politică vădit anticonstituţional, nu poate fi percepută decât ca o nouă acţiune provocatoare, de sfidare premeditată a demnităţii naţionale a poporului român, prin care se urmăreşte întreţinerea şi amplificarea tensiunilor interetnice în scop îngust, electoral şi politic. Ca persoane alese în fruntea obştii la primele alegeri locale de după intrarea României în Uniunea Europeană, de la care aşteptam o atitudine deschisă, europeană, iniţiatorii şi promotorii acestui demers se dovedesc, contrar aşteptărilor, continuatori sârguincioşi ai politicii separatiste şi izolaţioniste, de inspiraţie medievală, a antecesorilor lor, care nu ne-a adus decât înapoiere economică, sărăcie şi frustrare, tuturor celor ce locuim în municipiul Sfântu Gheorghe şi în judeţul Covasna. Considerăm că era de datoria unui primar care a jurat la învestire să respecte Constituţia şi legile României, spre binele tuturor cetăţenilor municipiului, să nu dea curs şi amploare publică unor astfel de demersuri politice utopice şi neavenite, care nu sunt doar neconstituţionale şi contraproductive, ci de-a dreptul periculoase pentru liniştea şi prosperitatea zonei. Se urmăreşte organizarea unui referendum local pentru o iniţiativă legislativă care vizează practic, în esenţă, în pofida art. 1 din Constituţie, crearea în mijlocul României - "stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" - a unui "stat în stat", a unei "mici Ungarii" scoase cvasitotal de sub autoritatea statului român - care, astfel, ar rămâne doar formală -, o enclavă condusă de autorităţi statale proprii ale maghiarilor, în care ar urma ca limba maghiară să fie limbă oficială, iar noi, românii, am deveni minoritate naţională în propria ţară, supuşi de drept autorităţilor maghiare, care ne-au dovedit până acum, de facto, cât ne preţuiesc. Este de remarcat că acţiunile revizioniste sistematice de contestare a Tratatului de la Trianon, desfăşurate până în prezent de organizaţiile iniţiatoare ale "Statutului de autonomie al Ţinutului Secuiesc", vădesc că în perspectivă acest demers este doar un pas, o etapă intermediară, care ar asigura condiţii pentru o secesiune totală, într-o etapă următoare, de statul român. Conform art. 3 din Legea referendumului nr.3/2000: "problemele care, potrivit art. 152 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului", art. 152 din Constituţie stipulând: "(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora". Este ştiută, de asemenea, prevederea legală că adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală, fiind probleme de interes naţional, nu doar local, nu poate forma decât obiectul unui referendum naţional, iniţiat exclusiv de Preşedintele României şi organizat la nivelul întregii ţări, nefiind de competenţa unui referendum local. Cu toate acestea, sunt întreprinse oficial demersuri care contravin flagrant atât Constituţiei şi legilor României, cât şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective pentru minorităţile naţionale, nerecunoscute de dreptul internaţional, demersuri legislative incompatibile cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice. Mă alătur solicitărilor societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita de a se renunţa la această iniţiativă neavenită, cerând retragerea de pe site-ul oficial al Consiliului local al municipiului Sfântu Gheorghe şi din dezbaterea publică a acestor demersuri nocive, care înveninează inutil atmosfera şi viaţa locuitorilor municipiului Sfântu Gheorghe, aşteptând de la reprezentanţii administraţiei locale şi de la liderii comunităţii maghiare, fie ei membri ai UDMR sau ai PC, iniţiative pozitive, serioase şi constructive, care să ducă la coeziune şi concordie, nu la dezbinare şi ură, şi care să răspundă aşteptărilor şi speranţelor de mai bine ale tuturor locuitorilor municipiului Sfântu Gheorghe şi ai judeţului Covasna, în slujba cărora aceştia se află în calitate de aleşi locali.
			Domnul Emil Strungă: "Un preşedinte neobosit" Şeful statului a ţinut în Parlament un discurs privind starea naţiunii. Discursul lui Traian Băsescu din 24.09.2008 a fost un discurs în stilul vechi şi caracteristic al preşedintelui, care demonstrează modul primitiv al acestuia de a face politică. Acest ultim discurs al preşedintelui a fost primit cu multă răceală. Discursul a avut două componente, una despre trecut, a unui preşedinte veşnic nemulţumit, dar inocent în ce priveşte starea naţiunii şi a doua despre un viitor sumbru, care nu am dubii că se va materializa dacă preşedintele va fi reales. În prima parte, preşedintele a formulat un rechizitoriu la adresa Guvernului şi Parlamentului; din punct de vedere prezidenţial, suntem sub nivel european în toate domeniile, ceea ce aminteşte de afirmaţiile lui Mircea Geoană, "România de 2 lei". Băsescu uită de lozinca din campania electorală 2004 "Să trăiţi bine!", aşa cum uită de tot ce îl deranjează. Nimic nu a scăpat criticii sale, conform principiului "pe unde trec tătarii, nu mai creşte nici iarba". Cea de-a doua parte a arătat un preşedinte vizionar, 2014, 2050, 2100 fiind ani şi etape invocate. Printre cuvinte fără conţinut s-a văzut şi ce doreşte preşedintele: un parlament unicameral în care să dispună de o majoritate PD-L; alegeri parlamentare amânate sau după vechiul sistem; un guvern pe care să îl domine. După patru ani în care a încercat să se substituie Executivului (şi, din fericire, nu a reuşit), alegeri anticipate şi crearea de tensiuni permanente între puterile statului, acest discurs pare mai liniştit. Asta dacă nu ţinem cont de emisiunea TVR din seara zilei de 24.08.2008, când Băsescu şi-a arătat încă o dată adevărata faţă şi din toată prezenţa scenică a inculpatului din dosarul "Flota", nu rămâne decât o fumigenă de campanie electorală încărcată de demagogie şi populism. Preşedintele simte că PD-L, un partid creat artificial şi fără doctrină, a ieşit încet din decor. Cum miza campaniei pentru alegerile parlamentare este dezbaterea între ideile de dreapta, reprezentată de PNL şi ideile stângii reprezentate de PSD, Băsescu încearcă să strecoare şi PD-L, partidul lui de suflet, în acest joc. Românii vor avea de ales, pe 30 noiembrie, între a merge înainte cu un program de dreapta, care asigură creşterea economică şi promovează o ţară prosperă şi o viaţă mai bună şi un program de stânga sau un hibrid fără formă sau culoare, marca PD-L, plin de promisiuni, dar gol de conţinut. Oricare din ultimele două variante va slăbi economia şi ne va reîntoarce în trecut.
			Domnul Constantin Tudor: "Ajutoare sociale cu iz de mită electorală" Începând din luna octombrie a acestui an, persoanele defavorizate din judeţul nostru vor beneficia de ajutoare puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, conform Planului european de ajutoare alimentare. Sprijinul respectiv a fost reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 410 din 16 aprilie 2008 şi este direcţionat către persoanele care beneficiază de venitul minim garantat, către pensionarii din agricultură, precum şi către persoanele îngrijite în centrele rezidenţiale. Pentru derularea în bune condiţii a distribuirii ajutoarelor alimentare, la nivelul Instituţiei Prefectului din judeţul nostru a fost constituită o comisie condusă de subprefectul Cornel Coman, din care fac parte reprezentanţi ai Direcţiei de Muncă, alături de cei ai Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală şi ai Agenţiei de Plăţi pentru Agricultură. Conform declaraţiei prefectului judeţului Jenel Şerban, au fost identificate până în prezent 12.515 persoane din judeţul nostru ce urmează să primească, după data de 10 octombrie 2008, ajutoarele alimentare ce conţin pachete cu făină şi zahăr. Produsele ambalate vor fi preluate de la depozitul central din oraşul Curtea de Argeş, iar pentru judeţul nostru au fost repartizate 257.638 kg faină şi peste 79.000 kg zahăr. Nu suntem farisei ca să nu recunoaştem că acest demers este unul binevenit pentru persoanele defavorizate din judeţul nostru, însă ne punem, firesc, şi multe semne de întrebare. Actul normativ care a reglementat distribuirea ajutoarelor alimentare a intrat în vigoare în luna aprilie a acestui an şi a trebuit să treacă 5 luni ca ajutoarele respective să fie distribuite în preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Prea miroase a mită electorală!
			Domnul Constantin Tudor: "Casele din parcul Dumbrava construite ilegal - lăsate în grija Primăriei Călăraşi" Situaţia caselor ridicate ilegal în parcul Dumbrava, aspect semnalat în repetate rânduri de presa călărăşeană, a intrat, în sfârşit, şi în vizorul autorităţilor locale. Astfel, Instituţia Prefectului a dispus, la începutul acestei luni, efectuarea unor controale de către Inspectoratul Judeţean de Construcţii (IJC) şi de către Garda Finaciară. În urma Ordinului prefectului nr. 561 din 3 septembrie 2008, Inspectoratul Judeţean de Construcţii a desfăşurat un control la Fundaţia Judeţeană pentru Tineret. Potrivit datelor raportului, situaţia de ilegalitate a caselor construite în parcul Dumbrava este evidentă. Terenul pe care s-au executat lucrări de construcţii la 36 de căsuţe de vacanţă aparţine Fundaţiei Naţionale pentru Tineret. Conform prevederilor legale, în zona parcului Dumbrava este admisă construirea unor căsuţe din lemn de vacanţă pentru pescuit în scopul unui turism de tranzit, cu practicarea sportului sau numai pentru agrement. Dar realitatea este alta, în zonă s-au construit case de locuit şi nu pentru camping. În raportul IJC se face precizarea că Fundaţia pentru Tineret a obţinut de la Primăria municipiului Certificatul de urbanism nr.972/5.12 2007 pentru întocmirea unui plan de urbanism zonal în vederea construirii unor căsuţe de vacanţă, proiect elaborat de către S.C. Proiect Construct SRL şi care în prezent se află în curs de obţinere a avizelor legale. În luna august a acestui an, primăria municipiului a sancţionat contravenţional cu amendă de 5000 de lei, Fundaţia pentru Tineret pentru executarea lucrărilor de construcţie fără autorizaţie de construcţie şi a dispus intrarea în legalitate până pe data de 30 septembrie 2008. În urma controlului, Inspectoratul Judeţean de Construcţii a dispus oprirea imediată a construcţiilor şi obţinerea de la Oficiul de Cadastru de date privind identitatea exactă a terenului, suprafaţa reală a acestuia, cât şi destinaţia actuală, aşa cum figurează în evidenţele cadastrale. Deoarece PUZ-ul întocmit pentru construcţia unor cabane de vacanţă nu corespunde cu situaţia din teren, reprezentanţii IJC au lăsat la latitudinea Primăriei Călăraşi soarta acestor construcţii ilegale. Suntem curioşi care va fi reacţia Primăriei, ştiut fiind faptul că primarul Dragu a mai tolerat încălcarea legii în domeniul autorizării construcţiilor, fiind de notorietate faptul că Hipermarketul PIC din municipiul Călăraşi era aproape finalizat ca şi construcţie în momentul când a primit autorizaţia locală, şi acest lucru numai în urma intervenţiilor noastre.
			Domnul Vasile Filip Soporan: Doresc să vă prezint declaraţia politică "Cum se calculează puterea calorică a gazului." Până în data de 30 iunie 2008, gazele naturale în ţara noastră se încasau în baza citirii volumului consumat înregistrat de un aparat de măsurare (contor) în metri cubi, înmulţit cu preţul stabilit de către ANRE prin ordine ale preşedintelui pentru fiecare societate de furnizare. Începând cu data de 1 iulie 2008, consumul de gaze în baza Ordinului ANRE se stabileşte prin formula E = V x Pcs, adică energia consumată (E) este egală cu volumul de gaze citit pe aparatul de măsurare (V) înmulţit cu puterea calorifică superioară a gazelor (Pcs). Puterea calorifică a gazelor (Pcs) este stabilită de către o singură societate în ţara noastră, şi anume, Societatea Naţională de Gaze Mediaş, prin analize pe zone de extracţie a gazelor. Întrucât Pcs diferă de la zonă la zonă, se naşte suspiciunea consumatorului în privinţa consumului, întrucât acesta nu are cum verifica dacă puterea calorifică superioară a gazelor este reală sau nu (Pcs nu este arătată pe aparatul de măsurare). Exemple de putere calorifică superioară din analize efectuate în perioada 2007-aprilie 2008: Localitatea Cluj-Napoca: 1 mc = 10.514 Kw/h, zona de analiză 92; Localitatea Dej, judeţul Cluj: 1 mc = 10.472 kw/h, zona de analiză 88; Localitatea Iacobeni, judeţul Cluj: 1 mc = 10.675 Kw/h, zona de analiză 93; Localitatea Zau de Câmpie, judeţul Mureş: 1 mc = 10.519 Kw/h, zona de analiză 95. Un alt exemplu pe care vi-l pot da este situaţia din Cluj-Napoca, unde în luna martie 2008 puterea calorifică superioară rezultată din analize era de 1 mc gaz = 10.562 Kw/h, iar în luna iulie 2008 1 mc gaz = 10.478 Kw/h. Numai din aceste date care sunt prezentate de către S.c. E-ON GAZ ROMANIA pe facturile transmise consumatorilor se poate observa că în luna iulie 2008 puterea calorifică superioară (Pcs) este mai slabă cu 0,084 Kw pentru un metru cub de gaze consumat. Toate datele se pot dovedi de către ANRE. Faţă de această situaţie, considerăm de urgenţă a se lua măsuri de corectare a Ordinului ANRE, şi anume, anularea modului de calcul şi revenirea la vechiul sistem prin stabilirea preţului în baza volumului de gaze consumat (metri cubi) care este cunoscut de către consumator de pe aparatul de măsurare sau înlocuirea aparatelor de măsurare existente care măsoară gazele în metri cubi cu aparate ce măsoară gazele în Kw. Prin aceste măsuri se vor elimina suspiciunile în privinţa calculului puterii calorifice superioare a gazelor care diferă de la o zonă la alta.
			Domnul Vasile Filip Soporan: "Pensionarii şi bolnavii sunt în pericol" Doresc să vă prezint declaraţia politică "Pensionarii şi bolnavii sunt în pericol". Modificarea listei de medicamente transmise Caselor Judeţene de Sănătate a impus modificări discriminatorii pentru persoanele cu boli incurabile, cum ar fi hepatite virale, hepatitele A şi B, insuficienţa circulatorie prin apariţia varicelor şi ulcerelor varicoase, hepatomegalii, hiperplenism, leucocitopenie, trombocitopenie, litiaza biliară veziculară asimptomatică, steatoza hepatică, splenomegalie. Medicamentele care stau la baza ameliorării acestor afecţiuni sunt: Lagosa Essentiale, Ursofalc, necesare în exclusivitate restabilirii şi echilibrului energetic al ficatului, metabolismului lipidic, pentru normalizarea fluxului biliar, restabilirea funcţiilor hepatice alterate şi activitate enzimică deficitară. Această măsură au aflat-o persoanele suferinde cu afecţiunile enumerate mai sus la începutul lunii septembrie, cu ocazia prezentării bolnavului la medicul de familie care a refuzat să le prescrie medicamentele pentru afecţiuni hepatice în regim compensat şi gratuit. Tot atunci au aflat bolnavii suferinzi de varice, varice ulceroase, circulaţie periferică deficitară care necesită medicamentul Detralex că pentru obţinerea acestuia vor primi bilet de trimitere la un medic specialist din policlinica care va elibera scrisoare medicală şi va prescrie medicamentul pe bază de reţeta. Pentru obţinerea reţetei, bolnavii sunt nevoiţi să aştepte câteva ore în faţa cabinetelor. După obţinerea reţetei, bolnavii pot avea surpriza să nu poată obţine medicamentul din lipsa fondurilor din farmacii. Am prezentat numai câteva aspecte ce decurg din modificarea eliberării medicamentelor compensate şi gratuite care scad şansele de supravieţuire a persoanelor suferinde de aceste afecţiuni, fiind vizate, în mare parte, persoanele vârstnice. În completarea medicaţiei prescrise de medici, pacientul trebuie să-şi mai completeze necesarul de medicamente şi pentru alte afecţiuni, medicamente care nu sunt gratuite sau compensate. Prin urmare, vă solicit, domnule ministru al sănătăţii Eugen Nicolăescu, următoarele: care a fost logica modificării listei pentru medicamentele compensate şi gratuite pentru bolile mai sus menţionate? Cum credeţi că modificând lista de către Ministerul sănătăţii pacienţii vor putea să supravieţuiască, iar medicii să nu intre în conflict cu pacienţii?
			Domnul Gheorghe Chiper: "Guvernul celor 5 km de autostradă..." Titlul actualei declaraţii politice - pus între ghilimele din lipsă de originalitate - este un adevărat slogan, care se vrea un important factor în campania electorală, aducător de imagine şi voturi pentru cei (cel) care îl invocă, o sintagmă care se vrea şi ea o armă puternică pentru anihilarea influenţei şi meritelor politice ale celor care au avut timp de patru ani responsabilitatea continuării construcţiei de autostrăzi (din programul pe 2004, când s-au pus în funcţiune 100 km de autostradă). După preluarea puterii de către Alianţa D.A., cu un ministru P.D.-ist la conducerea Ministerului Transporturilor, cu un preşedinte de aceeaşi culoare politică, ce a fost mulţi ani titular al portofoliului aceluiaşi minister, cu un premier P.N.L.-ist, care a promis în campania din acel an să revadă contractele încheiate cu firma constructoare şi să "repună" în drepturi execuţia autostrăzilor din România, cu alţi lideri politici ajunşi între timp mari susţinători prezidenţiali pentru meritul de a-i fi instalat în fruntea partidului de suflet al preşedintelui - cu toată această pleiadă de politicieni, lucrările la autostrada aflată în execuţie (spre Constanţa) s-au sistat (fără explicaţii). S-au oprit, de asemenea, pregătirile pentru noua autostradă Braşov - Borş, invocându-se revizuirea preţurilor mari din contract (care acum au ajuns să se tripleze...); s-a amânat, tot fără explicaţie, începerea tronsonului de autostradă Arad - Timişoara, de pe sectorul Nădlac - Lugoj (care are soluţie de finanţare din 2003). Timp de 3 ani, toţi aceşti actori politici cu răspunderi directe şi prerogative evidente în continuarea lucrărilor au făcut sau, în cel mai bun caz, şi-au pregătit explicaţii pentru stagnarea programului de autostrăzi. N-au făcut niciun demers pentru redresarea situaţiei, pentru clarificarea problemelor, pentru reluarea activităţii în acest sector. N-au căutat să identifice adevăratele cauze ale opririi lucrărilor şi sistării pregătirilor. Nu i-a deranjat situaţia jalnică a infrastructurii rutiere lipsite de autostrăzi. Nu au simţit povara acestei stări de lucruri nemaiîntâlnită la statele U.E. şi chiar la alte ţări europene. Acum suntem în plină campanie electorală, nedemarată, dar resimţită de cei care pierd teren şi din cauza lipsei de rezultate în programul de autostrăzi. S-a ajuns astfel la lozinca din titlu. O poartă în principal cei care au oprit acest program: P.D.-iştii, în frunte cu domnul Boc, deveniţi P.D.-L.-işti, la care se adaugă şi domnul Stolojan, alt personaj care şi-a arătat fobia pentru autostrăzi (alături de alte fobii care-l însoţesc). Ei sunt astăzi promotorii celor mai virulente critici pentru lipsa realizărilor la autostrăzi. Ei sunt autorii acestui slogan, deşi sunt primii care au favorizat apariţia lui. Curată demagogie! Şi mai mult decât atât ...
			Domnul Iulian Vladu: Societatea energetică, încotro? Declaraţia mea politică se intitulează "Societatea energetică, încotro?", definind o problemă în condiţiile creşterii consumului de energie, a necesităţii retehnologizării sau închiderii unor centrale pe cărbune, a descoperirii de surse de energie regenerabilă etc. trebuie să fim conştienţi că principala provocare a economiei energetice va fi găsirea unor modalităţi de a genera mai multă bogăţie fără costuri suplimentare de energie, eventual conservarea sau urmărirea continuă a unei eficienţe sporite. Şi când vorbim despre conservare, nu ne referim doar la un consum mai mic de energie, ci şi la eficienţă, în sensul în care, cu acelaşi consum, am obţine mai multă bogăţie, am produce mai multe bunuri şi servicii. Dar, este esenţial ca economia noastră în continuă expansiune să aibă capacitatea de a asigura o energie care să conţină o cantitate mai mică de carbon sau deloc. În ciuda preţurilor mari la energie şi a neliniştilor legate de securitatea energetică, guvernanţii nu vorbesc despre modul în care utilizăm energia, despre comportamentul raţional sau iraţional al consumatorului, despre cât irosim din ea şi ce am putea face în acest sens. Spre exemplu, cumpărătorii de automobile se concentrează aproape în întregime asupra preţului de achiziţie al maşinii şi nu asupra costurilor ulterioare: asigurare, reparaţii şi, evident, consumul. Aşadar, foarte multe persoane achiziţionează maşini mai mari şi mai puţin eficiente, în ciuda costurilor ridicate la energie. În aceste condiţii, apare o altă problemă, guvernanţii, bazându-se, în general, pe comportamentul raţional al consumatorilor în achiziţionarea energiei sau a produselor pe care le utilizează (ar fi util ca decidenţii politici să organizeze dezbateri publice cu privire la comportamentul consumatorului). Bineînţeles, protejarea climei este un imperativ pe termen lung. Aşadar, un obiectiv important trebuie să fie nivelul de emisii sau numărul de litri consumaţi la suta de kilometri, însoţite de penalizări pentru neîndeplinirea lor, acordând totodată suficientă libertate de mişcare pieţei pentru a le atinge. Consumatorii ar trebui stimulaţi de către Guvern, printr-o taxă substanţială. Astfel, consumatorii care aleg un vehicul care consumă peste 121/100 km să plătească o taxă, taxă care ar urma să fie rambursată celor care ar consuma doar 6 l la suta de km. Totodată, să se aloce subvenţii generoase producătorilor de energie regenerabilă, viitorul societăţii energetice. Combustibilii alternativi, precum hidrogenul, biocombustibilii, energia solară şi eoliană vor fi esenţiali în structurarea energetică viitoare, dar trebuie să fim şi eficienţi. Trebuie să căutăm încă de acum soluţii pentru a avea la dispoziţie mai multe opţiuni pentru alegerea de alimentare cu energie şi pentru a ne bucura de mai multă libertate în alegerea soluţiilor. Trebuie să nu mai existe această nepăsare energetică de care au dat dovadă aceşti guvernanţi care ne conduc. Securitatea energetică nu înseamnă numai aprovizionare, oricât petrol sau gaz am descoperi, aceasta nu va avea nicio valoare dacă nu dispunem de infrastructura fizică, de stabilitatea politică şi de resursele tehnice şi financiare de a-l transporta către cei care au nevoie de el. Şi este necesar să existe dezbateri, în condiţiile în care efectele aşteptate ale schimbării climatice - de la creşterea nivelului mărilor până la o sporire a numărului şi frecvenţei furtunilor şi a secetelor - îşi fac simţită prezenţa din ce în ce mai mult.
			Domnul Andrian-Sirojea Mihei: "Ziua scafandrului român" Stimaţi colegi, mâine se împlinesc 32 de ani de la înfiinţarea, la 1 octombrie 1976, a Centrului de Scafandri - Constanţa, prima unitate de scafandri din România. Organizarea Centrului de Scafandri, la înfiinţare, a avut următoarea structură: Comandamentul Centrului de Scafandri cu subunităţi de bază (Grupul Scafandri de Mare Adâncime (G.S.M.A.), Grupul Scafandri de Luptă, Cabinetul de studii şi dresaj animale marine, Laboratorul de cercetare privind pătrunderea omului sub apă) şi subunităţi şi formaţiuni de servicii. Până în 1980, au fost atestaţi primii scafandri români ca specialişti în utilizarea echipamentelor de scufundare şi a celor hiperbarice, ulterior centrul de scafandri punând bazele activităţii cu scafandri de intervenţie şi lucru la mare adâncime. Profesionalismul scafandrilor români a fost dovedit de nenumărate ori de-a lungul timpului prin participare la misiuni diverse, de la executarea unor lucrări de instalare a platformelor de foraj marin, de montare a conductelor submarine, de verificare şi curăţare a unor baraje de acumulare, de investigare a platoului continental submarin şi până la sprijinul acordat în cazul construirii reactoarelor de la Cernavodă. Nu o dată i-am văzut cu toţii pe aceşti bravi români intervenind în zonele calamitate, atât în ţară, cât şi în alte părţi, acolo unde experienţa, seriozitatea şi spiritul lor de sacrificiu au fost necesare. Multiplele misiuni internaţionale desfăşurate în cooperare cu omologi din flotele statelor membre NATO au adus scafandrilor români reputaţia unor adevăraţi profesionişti în domeniu, capabili să execute toată gama de misiuni specifice forţelor navale. De aceea doresc ca astăzi, pentru celebrarea Zilei scafandrului român, să urez acestor adevăraţi eroi ai adâncurilor "La Mulţi ani!" şi fie ca altruismul, devotamentul şi dăruirea cu care îşi fac meseria să le fie răsplătite pe măsură. Totodată, aş dori să propun Guvernului să instituie oficial Ziua de 1 octombrie, ca Ziua scafandrului român, astfel încât toţi aceşti adevăraţi profesionişti să fie recunoscuţi şi sărbătoriţi cum se cuvine.
			Domnul Andrian-Sirojea Mihei: "Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte." Confucius Mâine are loc deschiderea oficială a cursurilor universitare în România. Un nou început pentru încă o generaţie de "boboci", care vor păşi pentru prima dată în amfiteatre, săli de curs, de seminar şi în laboratoarele facultăţilor spre care s-au îndreptat cu speranţa că prin pregătirea pe care o vor obţine, vor deveni cei mai buni în domeniul ales. Un nou an, plin de speranţe şi visuri pentru toţi ceilalţi studenţi şi pentru cadrele didactice care îşi reiau astfel activitatea de formare a viitorilor specialişti. Toate acestea pe fondul unor articole publicate în presa centrală şi locală recent, prin care se afirmă că "universităţile româneşti oferă cursuri inutile, metode de predare învechite şi multă teorie", sursa invocată pentru acest verdict fiind "specialiştii în educaţie şi studenţii". Nu ştiu cât de serioasă este investigaţia făcută de către respectivii specialişti, nu ştiu de la ce premise s-a pornit, pot spune doar că unele dintre argumentele prezentate par a avea relevanţă, însă generalizarea păcătuieşte în faţa atâtor dascăli care îşi pun cu dăruire întreaga pricepere în slujba formării şi modelării unor tineri de valoare, precum şi în faţa studenţilor care obţin an de an rezultate deosebite la confruntări naţionale şi internaţionale, şi a absolvenţilor pe care, nu rareori, se luptă companii multinaţionale pentru a-i angaja. Într-adevăr, o serie de programe ar putea fi ajustate realităţilor şi necesităţilor zilelor noastre, o serie de tehnici de predare ar putea fi revizuite şi modernizate, o înclinare mai mare către practic ar fi utilă, însă un absolvent care stăpâneşte teoria se va adapta cu uşurinţă aplicării practice a acesteia, precum şi oricăror modificări tehnologice ar apărea, pe când un individ care ar deţine doar cunoştinţe practice despre un domeniu, se află în pericolul de a rămâne blocat în ele la cea mai mică modificare în sistem. În Constanţa, de pildă, Academia Navală "Mircea cel Bătrân" are peste 130 de ani de tradiţie în pregătirea şi formarea de ofiţeri-ingineri, ca profesionişti militari în domeniul naval, profesionişti cu care România se mândreşte. De asemenea, Universitatea Maritimă din Constanţa, care a fost înfiinţată în 1990, după separarea secţiei de marină civilă din fostul Institut de Marină "Mircea cel Bătrân", este o continuatoare a tradiţiilor învăţământului românesc de marină comercială şi ofiţerii români sunt veritabili ambasadori ai spiritului românesc, precum şi ai şcolii româneşti de marinărie, atât sub pavilion românesc, cât şi sub pavilioanele altor ţări. Universitatea "Ovidius" se află pe locul 10, la nivel naţional, conform ultimei ierarhii realizate din punct de vedere al rezultatelor obţinute în activitatea de cercetare. Nu se poate ca toate aceste rezultate, ca toate aceste tradiţii, ca toate aceste performanţe să nu fie luate în considerare şi să fie umbrite, ci ele trebuiesc fructificate, înmulţite, îmbogăţite an de an, iar învăţământul superior românesc nu trebuie să copieze din afară, ci trebuie să se dezvolte adaptând cele mai bune practici din domeniu, specificului său. Vreau să folosesc acest prilej pentru a ura tuturor celor care păşesc pentru prima oară pragurile universităţilor, tuturor studenţilor, tuturor cadrelor didactice un an bun, împliniri şi recunoaştere în domeniile de specializare şi mult, mult succes!
			Domnul Andrian-Sirojea Mihei: "Ziua internaţională a persoanelor în vârstă" Sesiunea ONU din februarie 1991 a stabilit ziua de 1 octombrie ca "Ziua internaţională a persoanelor în vârstă". Tot în acelaşi an, la 16 decembrie, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 46/91, a adoptat "Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi", din care aş enumera: principiul participării, principiul independenţei, principiul integrării, principiul autorealizării şi principiul demnităţii. Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, nu trebuie să reprezinte doar un act de celebrare, doar un omagiu adus celor ajunşi în această etapă a vieţii, ci şi un prilej de reflecţie asupra condiţiei de pensionari într-o societate din ce în ce mai egoistă şi dezinteresată de cei de vârsta a treia şi de amintirile lor, trecutul. Pensionarii de azi sunt părinţii noştri, cei care zeci de ani prin eforturi şi sacrificii şi-au făcut datoria faţă de noi şi de tară. Un vechi proverb spune "Cine nu are bătrâni, să şi-i cumpere". Avem datoria morală de a identifica soluţii de protecţie a pensionarilor, respectiv a persoanelor vârstnice, fără a aduce atingere demnităţii lor, şi care nu trebuie să-i facă să se simtă excluşi social. Este absolut normal şi necesar să ne preocupăm de a le asigura un trai demn, reintegrându-i în societate şi valorificându-le experienţele de-o viaţă. Creşterea economică fără precedent din istoria modernă a României a făcut posibil ca în anul 2008 guvernanţii să traducă vorbele în fapte, făcând un prim pas, asigurând o creştere substanţială a pensiilor. La mulţi ani!
			- pauză - (În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi Eugen Nicolicea, vicepreşedintele al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Valeriu Tabără, secretari.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 169, sunt absenţi 157, din care 15 participă la alte acţiuni parlamentare. Salutăm prezenţa domnului secretar general. Continuăm cu iniţiativele înscrise pe ordinea de zi. Vă anunţ că la ora 12,30 vom avea vot final. Da, vă rog, pe procedură. Vă rog, domnule deputat. Un anunţ, vă rog frumos.
			Domnul Ion Sasu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să anunţ, aşa, după o îndelungă reflecţie, ca om venit în P.S.D. din Partidul Socialist al Muncii, că astăzi îmi dau demisia din Partidul Social Democrat. Şi, pentru că, sigur, unii tot privesc cum se mişcă lucrurile, adeseori cu infatuare şi aroganţă, vreau să o spun, fără niciun fel de reţinere, că intenţionez să activez, în continuare, în cadrul Grupului Partidului România Mare. (Aplauze.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumim foarte mult, domnule deputat. Înţeleg că avem de asemenea o solicitare pe procedură, legată de faptul că mâine, fiind deschidere anului universitar şi având câteva universităţi a căror acreditare se propune, se solicită totuşi să devansăm dezbaterea celor trei proiecte de lege, astfel încât mâine să se deschidă anul şcolar pentru nişte universităţi acreditate prin lege. Dacă sunteţi de acord? O să rog, dacă doriţi, să-mi transmiteţi numerele de pe ordinea de zi, ca să putem să le preluăm acum, rapid.
			Între timp, vă rog să continuăm dezbaterile la proiectul aflat pe locul 10 pe ordinea de zi. S-au finalizat dezbaterile generale. Trecem la dezbaterile pe articole. (Propunerea legislativă privind regimul juridic al falezelor şi plajelor Mării Negre.) Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse de la pct.1 la pct.10. Obiecţii, observaţii, comentarii? Aprobat. Pct.11-20? Aprobate. Pct.21-30? Aprobate. Pct.31-40? Aprobate. Pct.41 la 49? Obiecţii, observaţii, comentarii? Aprobate. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.11: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi asociere între comunităţile europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Muntenegru, pe de altă parte, semnat la Podgorica la 15 octombrie 2007. Iniţiatorul, dacă doreşte să susţină proiectul pe scurt? Nu e necesar. Comisia, raportul, vă rog? Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Haideţi, domnule deputat Lakatos, poate ne prezentaţi raportul pe scurt, vă rog frumos.
			Domnul Petru Lakatos: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia a luat în dezbatere, a adoptat în unanimitate şi vă propune dumneavoastră adoptarea, de asemenea, a proiectului de hotărâre. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Da, am să fac eu intervenţii la dezbateri generale. (Domnul preşedinte Bogdan Olteanu coboară la tribună.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Stimaţi colegi, Doresc să salut faptul că România se află printre primele ţări care ratifică acest acord de stabilizare şi asociere, un prim pas în extinderea Uniunii Europene înspre Balcani. Sper că acest pas să fie urmat de paşi concreţi atât în ce priveşte Republica Muntenegru, cât şi în ce priveşte vecinul nostru, Serbia, al cărei acord de ratificare şi asociere sper să poată fi deblocat cât mai rapid, prin îndeplinirea condiţiilor democratice, astfel încât să-l putem, sper, ratifica chiar în actuala legislatură, dacă nu la începutul anului viitor. Dorim să oferim Serbiei un drum european. Dacă nu mai există alte intervenţii la dezbateri generale, neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final. Cu acordul dumneavoastră, am stabilit să luăm proiectele de la pct.97, 98 şi 99, de înfiinţare a unor universităţi. O să rog secretariatul să ni le aducă, astfel încât să le putem dezbate.
			Între timp, pct.12: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordar românilor de pretutindeni. Legea are caracter ordinar; proiect adoptat tacit de Senat; raport de adoptare - Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; procedură de urgenţă; suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Nu. Comisia, vă rog, raportul. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Varga Attila: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaţilor, prin urmare, este Cameră decizională. Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, respectiv Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au avizat favorabil, Consiliul Legislativ, de asemenea, a avizat favorabil proiectul de lege de modificare a ordonanţei de urgenţă. Potrivit expunerii de motive, adoptarea prezentului act normativ contribuie la crearea unui cadru legal adecvat care va permite Ministerului Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, să ofere comunităţilor româneşti suportul politico-diplomatic şi financiar în condiţii optime. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege de mai sus în şedinţa din 17 septembrie 2008. La dezbaterea acestui proiect de lege, din totalul de 16 membri au fost prezenţi 10 deputaţi. În urma examinării proiectului de lege şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei, precum şi de către invitaţi, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Valeriu Tabără. Vă rog.
			Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este un lucru bun că la anumite intervale de timp venim să corectăm anumite legi care ne dau prilejul să putem ajuta comunităţile noastre din afara frontierelor şi a graniţelor, dar eu cred, sincer, aşa cum spuneam şi atunci când am votat legea, că sunt încă multe lucruri de făcut şi mă gândesc la ceea ce înseamnă suportul politic pentru comunităţile noastre de afară. Şi dacă vreţi, exemplul cel mai tipic este legat de comunităţile româneşti din Ucraina, respectiv de comunităţile românilor de pe Valea Timocului. Cazul Malainiţa este unul dintre cele rămase nerezolvate şi eu cred că aici sunt marile probleme pe care ar trebui să le rezolve Ministerul de Externe şi autorităţile care au ca obiect de activitate relaţiile cu românii din afară. Nu este posibil ca la nivel european, şi mai ales atunci când şi ţările din jurul nostru, în special, se pregătesc de integrare europeană, când trebuie să respecte nişte drepturi pe care noi, România, le-am acordat şi le-am acordat la un nivel mai înalt decât le au alţii, aceste ţări să continue să nege existenţa unor comunităţi, şi mai ales a limbii vorbite de acestea în instituţii, cum este şcoala şi cum este biserica. Şi revin la ceea ce înseamnă politica, sprijinul, sigur, politic, pe care noi l-am acordat şi-l acordăm Serbiei, dar şi ea trebuie să răspundă politicilor pe care românii le fac faţă de comunităţile sârbeşti. Şi eu cred că este normal acest lucru şi cred că trebuie să fie mai mult în atenţia Ministerului de Externe şi a Departamentului de relaţii cu românii din afara graniţelor. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. domnul deputat Ganţ. Vă rog.
			Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, La dezbaterea în cadrul Comisiei pentru politică externă l-am întrebat pe reprezentantul M.A.E., domnul secretar de stat Mihai Gheorghiu, dacă în textul legii sintagma "români de pretutindeni" este, stricto sensu, etnic, legată de elementul etnic, şi mi-a răspuns că nu. Deci, salutăm faptul că legea se referă şi la saşii, şvabii, evreii şi aşa mai departe, alte grupuri emigrate din România, dar care ţin legătura cu România şi, în consecinţă, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale salută acest proiect de lege şi-l va vota în consecinţă. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Alte intervenţii? Vă rog. Vă rog, domnule Marcu Tudor.
			Domnul Marcu Tudor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Chiar dacă am venit acum, mai de curând, sunt în temă cu acest proiect de lege. Am vorbit înainte - cu domnul secretar de stat Gheorghiu. cei care se ocupă de asemenea activităţi în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, toţi sunt de bună-credinţă în privinţa asta, niciodată nu s-a pus problema să se facă vreo diferenţiere între o etnie şi alta, mai ales Ministerul de Externe, în niciun caz, chiar când au fost aproape obligaţi să o facă, şi noi am fi făcut-o cumva, domniile lor, nu. Deci, ca atare, tot respectul pentru comportamentul pe care-l au în această direcţie şi bineînţeles că vom vota şi noi, în cunoştinţă perfectă de cauză, favorabil acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Voci din sală: Cine sunteţi? Noi, cine?
			Domnul Marcu Tudor: Am uitat să spun cine suntem noi. Noi suntem P.R.M.-ul.
			Domnul Bogdan Olteanu: Sunteţi cel puţin 4 colegi astăzi prezenţi. Vă mulţumesc. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Vă propun să trecem la cele trei proiecte de care vă vorbeam. Pct.97, Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii Creştine Partium din municipiul Oradea, judeţul Bihor. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu e necesar. Comisia? O să vă rog, dacă doriţi, domnule preşedinte, pe scurt, să prezentaţi raportul pentru toate cele trei iniţiative, că înţeleg că raportul este similar.
			Domnul Petre Popeangă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere şi avizare în fond Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii Creştine Partium din municipiul Oradea. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea prin lege a unei instituţii de învăţământ superior. În urma dezbaterii, în şedinţa din 9 septembrie 2008, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat, cu excepţia anexei, care se înlocuieşte cu anexa la prezentul raport, conform documentelor originale examinate la comisie.
			Să-mi permiteţi să prezint şi celelalte două rapoarte. Lege privind înfiinţarea Institutului Penticostal din municipiul Bucureşti. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere această lege. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. La dezbateri s-a ţinut seama de punctul de vedere al Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor, în interpretarea prevederilor art.31 lit.g) şi art.37 alin.(2) din Legea nr.87/2006, cu modificările ulterioare. În urma dezbaterii, în şedinţa din 9 septembrie 2008, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.
			Şi, în sfârşit, raportul asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Avram Iancu" din municipiul Cluj-Napoca. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi, de asemenea, în dezbateri s-a ţinut seamă de punctul de vedere al Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor în interpretarea prevederilor art.31 lit.g) şi art.37 alin.(2) din Legea nr.87/2006, cu modificările ulterioare. În urma dezbaterii, în şedinţa din 9 septembrie 2008, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat, cu excepţia anexei, care se înlocuieşte cu anexa la prezentul raport, conform documentelor originale examinate de comisie. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Dacă există intervenţii la dezbateri generale pe cele trei proiecte? Nu sunt. Trecem atunci la dezbaterile pe articole. Pct.97, în legătură cu modificarea anexei. Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole. Pct.97 rămâne la vot final.
			(Proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti.) Pct.98. Obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.99. (Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Avram Iancu" din Municipiul Cluj-Napoca.) Dacă în legătură cu anexa există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul rămâne la vot final, în forma propusă de comisie.
			Revenim la ordinea de zi. Pct.13, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma adoptării hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă. Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; procedură de urgenţă; suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul?
			Domnul Mihai Gheorghiu (şeful Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Daţi-mi voie să vă prezint punctul de vedere al Guvernului. Vă rugăm să fiţi de acord cu retransmiterea la comisie a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.48/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ai Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, deoarece art.11 alin. (1), aşa cum a rămas după adoptarea Legii nr.275/2008 de către Senat, este inaplicabil, din considerente tehnice şi solicită cheltuieli foarte mari şi nejustificate. În plus, între art.11 alin. (1) şi art.11 alin. (2), există în acest moment contradicţie, aşa încât textul ar trebui revăzut pentru armonizare. De asemenea, având în vedere că prin Ordonanţa de urgenţă nr.48/2008, s-a introdus o nouă instituţie, cea a declaraţiei unilaterale, este necesar ca şi titlul legii, precum şi alte dispoziţii, precum art.81, să fie armonizate, având în vedere această nouă modificare. Având în vedere cele de mai sus, vă adresăm rugămintea de a retransmite proiectul de lege Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, spre reanalizarea aspectelor nou semnalate. Domnule preşedinte, vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Avem o propunere de retrimitere a proiectului la comisie. Rog şi comisia să prezinte raportul.
			Domnul Florin Iordache: Domnule preşedinte, eu v-aş propune pentru operativitate să nu-l retrimitem, să ţinem cont de cele trei observaţii pe care le-a făcut domnul secretar de stat şi care sunt conforme cu punctele exprimate în comisie dar, practic, este forma Senatului, şi cu modificările pe care dumnealui le-a făcut, să le preluăm. Comisia a avizat favorabil şi raportul face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Înţeleg că comisia îşi însuşeşte observaţiile iniţiatorului şi atunci nu are sens să retrimitem la comisie. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse altele decât cele însuşite de comisie. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.14. Proiectul de Lege privind taxarea şi încasarea taxelor pentru servicii consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport de adoptare - Comisia pentru politică externă; procedură de urgenţă; suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul, pe scurt. Iniţiatorul, domnul secretar de stat Kovaci. Taxele consulare. Vă rog.
			Domnul Kovacs Carol-Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Guvernul susţine adoptarea acestei iniţiative.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Comisia? Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Dumitru Bentu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind taxarea şi încasarea taxelor pentru servicii consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca scop modernizarea, reorganizarea, transformarea şi dezvoltarea reţelei serviciului extern al diplomaţiei române, având în vedere, de asemenea, obligaţiile asumate de Ministerul Afacerilor Externe pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Raportul comisiei a fost adoptat cu 17 voturi favorabile şi două abţineri, iar, în urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege menţionat, cu amendamentele anexate. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există. Vă rog, domnul deputat Marcu Tudor, la dezbateri generale.
			Domnul Marcu Tudor: Pentru că au fost până acum nişte inadvertenţe (să nu le zic chiar încălcări de lege ale unor funcţionari ai Ministerului Afacerilor Externe), consulare din diferite ţări şi pentru că, în plus, este nevoie de o egalizare a comportamentului nostru cu al celorlalte ţări care au reprezentanţă în România şi în alte ţări, a fost necesar acest proiect de lege. S-a făcut vinovat Ministerul Afacerilor Externe de unele încurcături financiare, pe care nici nu le cunoştea în această privinţă. Ca atare, pentru a ieşi din acest impas şi pentru a respecta şi cerinţele internaţionale în domeniu, este binevenit proiectul şi noi îl susţinem prin vot. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. De la pct.1 la 10, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Pct.11-20? Adoptat. Pct.21-24? Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.15: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2007 pentru modificarea art.13 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995. Legea are caracter organic; proiect adoptat tacit de Senat; raport de adoptare - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; procedură de urgenţă; suntem Cameră decizională. Supus spre dezbatere şi votului final în sesiunea precedentă, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare, având caracter organic, la cerinţa de vot final din 15 aprilie 2008 şi, ca urmare, potrivit art.105 alin.(2), se rediscută în sesiunea septembrie-decembrie 2008. Fiind vorba de o rediscutare, consult iniţiatorii şi comisia, doar dacă au apărut elemente noi. Nu. Atunci, urmează ca proiectul să treacă la vot final. Vă mulţumesc.
			Pct.16, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2008 pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.76/2000 pentru acceptarea Rezoluţiei A.747.18, referitoare la aplicarea măsurătorii tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere, adoptată la 4 noiembrie 1993, de Adunarea Organizaţiei Maritime Naţionale. Legea are caracter organic; raport de adoptare - Comisia pentru industrii şi servicii; procedură de urgenţă; suntem primă Cameră sesizată. Aici prezenţa iniţiatorului pentru a ne explica despre ce este vorba este imperativă, pentru că vă mărturisesc că nu am înţeles nimic. Vă rog, domnule Kovacs, dumneavoastră vă pricepeţi.
			Domnul Kovacs Carol-Emil: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Întrucât prevederile Rezoluţiei A.747.18 nu se mai aplică în cadrul Uniunii Europene, prin abrogarea Regulamentului Consiliului nr.2978/1994, ele rămânând aplicabile în statele terţe care au preluat în legislaţia internă Rezoluţia A.747.18, nu considerăm necesară preschimbarea certificatelor internaţionale de tonaj 1969 emise navelor pentru transport produse petroliere cu tancuri de balast separat care arborează pavilion român. Menţinerea acestor certificate permite navelor să beneficieze de scutirile aplicabile conform prevederilor Rezoluţiei A.747.18. Ca atare, Ministerul Transporturilor, în numele Guvernului, vă propune spre adoptare acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Comisia?
			Domnul Mircea Ciopraga: Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.76/2000, precum şi aplicarea tarifului corespunzător tonajului calculat conform Convenţiei Internaţionale asupra măsurării tonajului navelor, încheiată la Londra, la 23 iunie 1969, navelor pentru transport produse petroliere cu tancuri de balast separat, indiferent de pavilion, de către administraţiile portuare şi societăţile de pilotaj. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, conform avizului nr.739 din 18.06.2008, cu observaţii şi propuneri care au fost preluate în text. Potrivit prevederilor din Constituţia României, republicată, Camera decizională pentru acest proiect de lege este Senatul. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru politică externă, conform avizului PL-x nr.464 din 12 septembrie 2008. Examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţa comisiei din data de 17 septembrie 2008. La dezbaterile asupra proiectului de lege au participat, în calitate de invitaţi din partea Ministerului Transporturilor, domnul Tanczos Barna, secretar de stat, şi domnul Viorel Olea, director general adjunct din partea Departamentului pentru afaceri europene. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale?
			Domnul Mircea Ciopraga: Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc şi pentru această intervenţie. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, am finalizat dezbaterile generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.17, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2008 pentru modificarea art.55 alin.(8) din Legea nr.128 privind Statutul personalului didactic. Legea are caracter organic. Raport de adoptare, Comisia pentru învăţământ. Procedură de urgenţă. Suntem primă Cameră sesizată. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul.
			Doamna Pasztor Gabriella (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului): Domnule preşedinte, Această ordonanţă de urgenţă creează bazele legale care să permită înscrierea cetăţenilor din alte state membre ale Uniunii Europene şi ai statelor aparţinând spaţiului economic european la concursul pentru ocuparea unui post didactic în învăţământul superior.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Comisia, vă rog.
			Domnul Petre Popeangă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare în fond Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2008 pentru modificarea art.55 alin.(8) din Legea nr.128 privind Statutul personalului didactic. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin.(8) al art.55 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării drepturilor cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene precum şi ai statelor aparţinând spaţiului economic european de a exercita profesia de cadru didactic în sistemul de învăţământ superior din România, fără nici o discriminare faţă de cetăţenii români. În urma dezbaterii, în şedinţa din 17 septembrie 2008, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea proiectului de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.18, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995 şi a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. Legea are caracter organic. Raport de adoptare, Comisia pentru învăţământ. Procedură de urgenţă. Primă Cameră sesizată. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul. Nu doreşte. Comisia? Vă rog, domnule preşedinte. Puteţi să rămâneţi pe banca comisiei, pentru că văd că mai aveţi proiecte.
			Domnul Petre Popeangă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995 şi a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. La întocmirea raportului, comisia a analizat avizul Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, în sensul ocupării funcţiilor de director şi director adjunct în învăţământul preuniversitar particular, prin concurs, potrivit unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În urma dezbaterii, în şedinţa din 17 septembrie 2008, comisia propune, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele din anexă. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. De la pct.1 la pct.5, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. De la pct.6 la pct.8? Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.19, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului nr.84/1995. Legea are caracter organic. Raport din partea Comisiei pentru învăţământ de respingere a ordonanţei de urgenţă. Procedură de urgenţă. Suntem primă Cameră sesizată. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Vă rog.
			Doamna Pasztor Gabriella: Domnule preşedinte, În vederea respectării angajamentului Guvernului României asumat prin programul de guvernare cu privire la schimbarea modalităţilor de absolvire şi a modalităţilor de acces în diferite cicluri ale învăţământului, în acord cu documentele europene în materie, precum şi pentru asigurarea unei calităţi ridicate a educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere, a fost elaborată această ordonanţă de urgenţă, care se referă la faptul că instituţiile de învăţământ superior acreditate şi evaluate cu calificativul "Grad de încredere ridicat" de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior pot decide, prin hotărâre a Senatului, înfiinţarea, conţinutul şi oportunitatea programelor de masterat.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Domnule preşedinte, vă rog, raportul comisiei.
			Domnul Petre Popeangă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizele primite de la Comisia pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi avizul Consiliului Legislativ. În urma dezbaterilor, în şedinţele din 17 şi 23 septembrie 2008, comisia a propus cu 12 voturi pentru respingere, 6 împotriva respingerii şi 3 abţineri respingerea proiectului de lege, din următoarele motive: în nota de fundamentare şi în preambulul proiectului nu este prezentată situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată în sensul prevăzut de Constituţia României, republicată, şi de deciziile Curţii Constituţionale în materie, ceea ce ar putea constitui un motiv de neconstituţionalitate a ordonanţei. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, care ar prelua responsabilitatea evaluării instituţiilor de învăţământ superior, nu ar avea resursele financiare şi materiale să-şi îndeplinească atribuţiile în timp util, fără a perturba sistemul de învăţământ, având în vedere că există circa 15.000 de dosare ce trebuie evaluate, iar o mare parte dintre acestea ar trebui analizate până la 1 octombrie, pentru a se putea realiza înscrierea studenţilor la masterat. Şi, în sfârşit, s-ar crea un monopol al ARACIS cu privire la evaluarea capacităţii şi al gradului de a desfăşura activitate didactică de către instituţii de învăţământ superior, precum şi la acordarea calificativului "Grad de încredere ridicat" acestora. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu. Este propunere de respingere. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.20, Proiectul de Lege pentru denunţarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicaţiile paşnice ale energiei nucleare, semnat la Washington la 15 iulie 1998. Legea are caracter ordinar. Raport comun de adoptare, Comisia juridică şi Comisia pentru industrii. Procedură de urgenţă. Suntem primă Cameră sesizată. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul.
			Doamna Anca Velcea (director, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare): Bună ziua! Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sunt reprezentanta Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi suntem iniţiatorul acestui proiect de lege. O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, România a devenit parte la Tratatul Euratom şi, în consecinţă, la Acordul încheiat de Comunitatea Europeană pentru Energia Atomică cu Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în domeniul folosirii paşnice a energiei nucleare. În momentul aderării, România avea încheiat cu Guvernul Statelor Unite un Acord de cooperare privind aplicaţiile paşnice, acord semnat în 1998. Acest acord cuprinde prevederi referitoare la transferul de informaţii privind proiectarea, construirea, funcţionarea şi întreţinerea reactorilor nucleari, prevederi referitoare la transferul reciproc de materiale, echipamente şi componente. În urma analizei acestui acord între România şi Statele Unite, precum şi a Acordului Euratom - Statele Unite privind cooperare în domeniul folosirii paşnice a energiei nucleare, s-a constatat că aria de aplicare a prevederilor Acordului Euratom - Statele Unite este mai largă decât cea a Acordului pe care îl supunem spre denunţare. Astfel, în documentul de poziţie aferent capitolului de negocieri în vederea aderării la Uniunea Europeană, Capitolul XIV - Energie, România şi-a asumat angajamentul de a înceta valabilitatea Acordului România - Statele Unite. Având în vedere cele prezentate şi datorită faptului că dreptul comunitar este prioritar dreptului naţional al statelor membre ale Uniunii Europene şi pentru evitarea paralelismului de legislaţie, nu pot fi menţinute ambele acorduri în vigoare. În consecinţă, propunem denunţarea Acordului România - Statele Unite, semnat în 1998, prin lege supusă dumneavoastră spre aprobare. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisia?
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc. Prezint raportul comun al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru industrii şi servicii. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cât şi Comisia de politică externă. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege pentru denunţarea Acordului. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.21, Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. Legea are caracter organic. Raport de adoptare. Raport înlocuitor de adoptare din partea Comisiei juridice. Procedură de urgenţă. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul, vă rog.
			Domnul Theodor Nicolescu (secretar de stat,Ministerul Justiţiei): Mulţumim, domnule preşedinte. Proiectul de lege urmăreşte alinierea normelor noastre interne la normele europene de cooperare penală internaţională. Avem acolo îmbunătăţiri în ceea ce priveşte mandatul european de arestare, cât şi alte instituţii juridice penale. De aceea, vă solicităm să adoptaţi proiectul în forma propusă de către Guvern. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Comisia, vă rog.
			Domnul Florin Iordache: Raportul suplimentar al Comisiei juridice recomandă plenului Camerei Deputaţilor să menţină raportul prezentat în formă iniţială, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. De la pct.1 la 10, obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptate. Pct.11-20? Adoptate. Pct.21-30? Adoptate. Pct.31-40? Adoptate. Pct.41-50? Adoptate. Pct.51-60? Adoptate. Pct.61-70, obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptate. Pct.71-80? Adoptate. Pct.81-90? Adoptate. Pct.91-100? Adoptate. Pct.101-120? Adoptate. Pct.121-135, obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole a acestei legi importante. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.22, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru administraţie publică. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul să prezinte pe scurt.
			Domnul Theodor Nicolescu: Mulţumim. Proiectul de lege urmăreşte modificarea Statutului funcţionarilor cu statut special din cadrul ANP, având în vedere situaţiile actuale, în care aproape jumătate din posturi sunt vacante, datorită procedurilor greoaie de angajare. De aceea, vă rugăm să adoptaţi acest proiect de lege în forma propusă de noi. Vă mulţumim.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog.
			Domnul Traian Constantin Igaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice şi avizul favorabil al Comisiei de muncă. Proiectul de lege a fost adoptat în Senat. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Vă atrag atenţia că nu există amendamente respinse. De la pct.1 la pct.10, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Pct.11-20? Adoptate. Pct.21-30? Adoptate. Pct.31-40? Adoptate. Pct.41-50? Adoptate. Pct.51-60, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Pct.61-70? Adoptate. Pct.71-83? Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.23, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2008 privind unele măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru administraţie publică şi a Comisiei pentru muncă. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri în plan legislativ menite să eficientizeze şi să simplifice procedura de organizare a concursurilor pentru funcţiile publice care au ca atribuţii accesarea şi gestionarea fondurilor europene. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog.
			Domnul Traian Constantin Igaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice şi a fost adoptat de Senat, iar comisia propune adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Senat. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.24, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2008 pentru completarea art.5 alin.(11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Kovacs Carol-Emil: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, prin această ordonanţă de urgenţă se propune suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor necesare pentru finanţarea unor echipamente durabile neeligibile achiziţionate în cadrul proiectelor ex-ISPA, a cheltuielilor aferente acestora, precum şi a altor cheltuieli pentru articole incluse în contractele aprobate de delegaţia Comisiei Europene în România în perioada 2000 - iunie 2006. Având în vedere că transferul în conturile ISPA a sumelor cheltuite necuvenite trebuie probat cu documente, precum şi faptul că există proiecte care se încheie în cursul anului 2008, se impune aprobarea prezentului act normativ. Faţă de cele de mai sus, Ministerul Economiei şi Finanţelor propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Comisia, vă rog. Domnul vicepreşedinte Săpunaru.
			Domnul Nini Săpunaru: Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au participat 27 de membri. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate de voturi. De asemenea, proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Propunem adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale. Nefiind amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.
			Pct.25, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2008 privind unele măsuri pentru reglementarea regimului unor debitori şi creditori ai fondului de risc. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul.
			Domnul Kovacs Carol-Emil: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prezentul act normativ prevede să se anuleze debitele la fondul de risc, inclusiv majorările de întârziere şi penalităţile aferente, rezultate din executarea scrisorilor de garanţie emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor în anii 1995-1996 în favoarea băncilor comerciale. Pentru sumele achitate în plus la fondul de risc, se propune ca acestea să se facă venit la bugetul de stat, sumele încasate în plus la fondul de risc şi care urmează să facă venit la bugetul de stat fiind valori foarte mici. Ministerul Economiei şi Finanţelor propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Comisia. Vă rog, domnule deputat Săpunaru.
			Domnul Nini Săpunaru: Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. De asemenea, proiectul de lege deja a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 21 aprilie 2008. Propunem adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul rămâne la vot final.
			Pct.26, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2008 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia de administraţie publică. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul, vă rog să prezentaţi proiectul. Şi am rugămintea, de asemenea, pentru că văd că sunt două proiecte aproximativ pe aceeaşi temă, poate ne spuneţi în ce ordine să le adoptăm, ca să nu greşim.
			Domnul Cseke Attila-Zoltan (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prima ordonanţă este Ordonanţa de urgenţă nr.9, care este la pct.28. (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m 2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă" Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat ".) Să mă refer la amândouă? Deci, rugămintea ar fi ca primul proiect de lege să fie cel privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.9/2008, care este un proiect de lege necesar a fi adoptat pentru a reglementa nivelul tarifului lunar de chirie pentru locuinţele şi imobilele aflate în administrarea RAPPS. Acest proiect de lege este necesar a fi aprobat pentru că nivelul cheltuielilor este mai mare decât nivelul veniturilor pe acest segment.
			În ceea ce priveşte celălalt proiect, de la pct.26, proiectul de lege este un act normativ prin care se completează prevederile Ordonanţei nr.9 şi, avându-se în vedere situaţia existenţei unor chiriaşi ai RAPPS cu venituri reduse, se reglementează o altă procedură, astfel încât nivelul chiriei să fie mai redus pentru aceste categorii de persoane. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Comisia, dacă doriţi să ne clarificaţi raportul.
			Domnul Traian Constantin Igaş: La întocmirea prezentului raport s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi a fost adoptat de Senat în 20 mai 2008. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar comisia propune aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Intervenţii la dezbateri generale? Domnul deputat Valeriu Tabără. Vă rog.
			Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este bine că discutăm azi o reglementare a unei situaţii prin lege, pentru că până acum aceste tarife, în opinia mea şi după contactele şi după audienţele pe care le-am avut, au fost stabilite cred că într-un anumit fel arbitrar, ca să poată scoate din aceste locuinţe pe unii cetăţeni şi probabil să vină alţii. Şi atunci s-a acţionat foarte mult pe ceea ce înseamnă chiria pentru metrul pătrat aferent locuinţei. Cred, stimaţi colegi, şi n-aş vrea să fiu înţeles greşit, eu nu mă refer aici la vechi activişti sau dintre cei care au lucrat în sistemul de securitate sau în altă parte. Dar în aceste locuinţe au stat foarte mulţi dintre cei care au fost profesionişti şi au lucrat în anumite sectoare profesionale şi dacă vreţi vă dau doar două exemple: profesor Nicolae Ştefan, fost ministru al agriculturii, şi profesorul Mureşan, care a fost preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Este greu de crezut că astfel de oameni, la vârsta de 80 de ani, pot să ajungă să plătească 3, 4, 5 sau 6.000 de euro pe o locuinţă care nu este chiar de cel mai mare nivel. Eu cred că legea ar trebui să reglementeze mai ales statutul acestor oameni care acum, la această vârstă, nu pot să fie aşezaţi undeva în afara habitatului uman şi lăsaţi la marginea societăţii. Chiar dacă ei locuiesc în aceste locuinţe, cu atât mai mult cu cât, să fim cinstiţi, multe dintre aceste locuinţe au ajuns în zone în care poate nu ar fi trebuit să ajungă şi poate că ar fi trebuit întotdeauna o rezervă pentru ceea ce înseamnă cadrele pe care le avem sau demnitarii pe care îi aducem şi din provincie şi nu neapărat să fie din Bucureşti. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc, domnule deputat. Alte intervenţii? Nu sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse la proiectele de la 26 şi 28. Cele două proiecte rămân la vot final, în ordine însă mai întâi 28 şi după aceea 26, înţeleg. Cu rugămintea ca ulterior, dacă se adoptă, să se trimită spre promulgare în această ordine.
			Pcz.27, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul.
			Domnul Alexandru Mircea: Proiectul de lege propune, în principal, completarea Legii nr.67 cu dispoziţii care să reglementeze de o manieră nediscriminatorie în raport cu cetăţenii români condiţiile pe care cetăţenii Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a-şi exercita dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale din România. Cu alte cuvinte, aşa cum cetăţenii români pot fi aleşi în consiliile locale şi pot vota pe teritoriul unde se află, în Italia, în Spania ş.a.m.d., în mod similar şi cetăţenii statelor membre să poată fi aleşi şi să poată alege pe teritoriul României.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Vă rog, comisia.
			Domnul Florin Iordache: Comisiile reunite, juridică şi pentru administraţie publică, propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea. Legea face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2008 pentru modificarea art.40 din Legea nr.16/2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez. Rog iniţiatorul.
			Domnul Alexandru Mircea: Proiectul de lege vizează modificarea unui singur articol, respectiv a art.40, prin care se prorogă termenul în care Ordinul Geodezilor din România poate autoriza specialişti pentru executarea lucrărilor de specialitate, având în vedere că la termenul anterior, respectiv în martie 2008, când acesta a expirat, a expirat valabilitatea vechilor autorizaţii emise de Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Comisia, vă rog, domnul vicepreşedinte Iordache.
			Domnul Florin Iordache: Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cât şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu unanimitate de voturi propunem plenului să adopte proiectul de lege. Face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Vă rog, la dezbateri generale, domnul deputat Tabără, domnul Mircovici.
			Domnul Valeriu Tabără: Stimaţi colegi, Foarte pe scurt, dar vreau să vă spun că suntem în faţa unei legi deosebit de importante, şi anume, o lege care reglementează, de fapt, activitatea unei instituţii care s-a format şi care a devenit autonomă, este vorba şi de Ordinul geodezilor. Mai este o iniţiativă legislativă parlamentară pornită de la Senat, cu semnături venite şi de la Camera Deputaţilor. Nu este rău dacă o avem în vedere, pentru că ea este pe procedură, pentru că aş vrea să fac o precizare, şi o fac în cunoştinţă de cauză, cred că este o mare şi gravă eroare să lăsăm ca autorizarea celor care lucrează în acest sistem să fie făcută de Ordinul geodezilor. Eu cred că această chestiune trebuie să fie la nivelul Agenţiei Naţionale, ea este singura care poate să discearnă mai bine, să nu aibă chestiuni subiective şi în acelaşi timp să poată promova cu adevărat pe cei care sunt profesionişti sau care se formează ca profesionişti în acest domeniu. Eu cred că legea respectivă va fi modificată fundamental de iniţiativa legislativă parlamentară care este, repet, acum, cred că a şi trecut de Senat şi se găseşte undeva pe drumul spre comisiile Camerei Deputaţilor. De ce? Pentru că tarifele acelea foarte mari pe care le au cei care deţin pământ se datorează şi unor legi pe care noi le facem şi dăm practic autoritate unor organizaţii care mi se pare că ies undeva din normalitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Mircovici.
			Domnul Niculae Mircovici: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu vorbesc nu pentru viitor, ci pentru prezent. Legea nr.16/2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez nu a reglementat cu suficientă claritate statutul celor care erau autorizaţi la momentul intrării în vigoare a legii şi nici nu a permis în termenul care a fost prevăzut în ea posibilitatea ca aceştia să se poată încadra în termenul stabilit. De aceea, cred că Ordonanţa nr.40/2008 a Guvernului este bine-venită şi o sprijinim. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Doamna deputat Ardelean.
			Domnul Lia Ardelean: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu aş vrea, cu această ocazie, să amintesc Guvernului faptul că de anul trecut există o lege în vigoare prin care se limitează tarifele pentru înscrierea terenurilor în Cartea funciară. De un an de zile aşteptăm normele pentru aplicarea acestei legi, şi aceste norme întârzie să apară. Fac încă o dată apel ca totuşi după un an de zile aceste norme să apară. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Nu există dezbateri pe articole. Neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul trece la vot final.
			Pct.30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2008 privind modificarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem în procedură de urgenţă. Cameră decizională. Rog iniţiatorul.
			Domnul Alexandru Mircea: Mulţumesc. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.67. Prin adoptarea acestui act normativ se va asigura înlăturarea unor deficienţe constatate în procesul tehnic de aplicare al dispoziţiilor Legii nr.67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog?
			Domnul Florin Iordache: Raportul comun al Comisiilor pentru administraţie şi juridică propune Camerei Deputaţilor, care este şi Cameră decizională, adoptarea proiectului în forma venită de la Senat. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.31, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2008 privind unele măsuri pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2008. Legea are caracter organic, proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Procedură de urgenţă. Cameră decizională. Rog iniţiatorul.
			Domnul Alexandru Mircea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare măsuri pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2008, în sensul utilizării de către autoritatea electorală permanentă a unui program de calculator pentru centralizarea rezultatelor respectivelor alegeri. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Comisia, vă rog, domnule vicepreşedinte Iordache.
			Domnul Florin Iordache: Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. Cele două comisii, pentru administraţie şi juridică, propun plenului Camerei Deputaţilor, care este şi Cameră decizională, adoptarea proiectul de lege, în forma venită de la Senat. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.32, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Toke Istvan (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. România trebuie să raporteze săptămânal, bilunar, trimestrial informaţii privind piaţa produselor agricole, fapt care determină prioritatea de elaborare a unui cadru de lucru unitar şi sustenabil, reglementat prin prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă. Ministerul Agriculturi şi Dezvoltării Rurale asigură transmiterea informaţiilor de piaţă agricolă şi alimentară către serviciile corespondente ale Direcţiei generale pentru agricultură şi dezvoltare rurală din cadrul Comisiei europene la termenele şi în formatul prevăzut de reglementările Comisiei europene specifice fiecărei organizaţii comune de piaţă. Prin sistemul informaţional pentru piaţa produselor agricole şi alimentare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va dispune de o bază de date care respectă obligaţiile stabilite de Comisia europeană cu privire la comunicarea informaţiilor de piaţă şi, în acelaşi timp, se asigură informaţii în timp real pentru realizarea de analize conjuncturale ale pieţelor şi studii economice prospective privind evoluţia unor sectoare agricole. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Comisia, domnule preşedinte Kelemen, vă rog.
			Domnul Kelemen Attila Bella Ladislau: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Această lege organică a fost adoptată în unanimitate în şedinţa din 23 septembrie 2008. Este de competenţa decizională a Camerei şi comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Ei, nu pot să cred. Nu există intervenţii la dezbateri generale. Domnule deputat Tabără, vă rog.
			Domnul Valeriu Tabără: Chiar dacă suntem un picuţ grăbiţi, eu cred că câteva lucruri trebuie spuse şi mai ales de atras atenţia şi asupra importanţei acestui proiect de lege, dar şi a ceea ce înseamnă sistemul informaţional din cadrul Ministerului Agriculturii, atât pe verticală, cât şi pe orizontală, pentru că, şi profit că e aici domnul ministru, repet ceea ce am mai spus. Eu nu cred sincer, şi o spun aici în faţa dumneavoastră, că anul acesta producţiile sunt cele care sunt date publicităţii. Or, pe astfel de sisteme, noi construim decizii politice şi decizii mari. Mă îndoiesc, şi v-o spun încă o dată, că în România în 2008 au fost aproape 8 milioane de tone de grâu, aşa cum n-au fost alte câteva lucruri. Or, noi construim şi luăm decizii şi ne referim la inflaţie, ne referim la multe lucruri, în condiţiile în care aceste cifre rămân undeva într-o zonă de relativitate foarte mare. De aceea, acest proiect de lege este extrem de important, însă este foarte important ca reţeaua să funcţioneze cu adevărat, şi nu să facem culegerea datelor de la telefon dintr-un birou într-un alt telefon, fără să vedem câmpul vreodată. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. De la pct.1 la pct.5. Obiecţii? Observaţii? Comentarii? Nu sunt. Adoptate. De la pct.6 la pct.10. Adoptate. De la pct.11 la pct.13. Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul rămâne la vot final.
			Pct.33, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2008 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru agricultură. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Toke Istvan: Înfiinţarea Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti, similar celor din statele membre ale Uniunii Europene, va permite pregătirea corespunzătoare a documentaţiei pentru înregistrarea şi dobândirea protecţiei indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate ale produselor româneşti, precum şi asigurarea promovării produselor tradiţionale, cât şi a celor ecologice la nivel naţional şi comunitar. De asemenea, prin înfiinţarea acestui oficiu naţional, se va asigura consultanţa producătorilor şi grupurilor de producători care produc sau procesează ori prelucrează acelaşi tip de produs şi-l comercializează sub aceeaşi denumire pentru promovarea produsului. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisia? Domnule preşedinte Kelemen, vă rog.
			Domnul Kelemen Attila Bella Ladislau: Da. Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Această lege ordinară, proiectul de lege ordinară a fost discutat în şedinţa din 23 septembrie. Comisia a acceptat cu 19 voturi, un vot împotrivă, forma adoptată de Senat, deci vă propunem să acceptaţi şi dumneavoastră această formă propusă de Senat, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Intervenţii la dezbateri generale? Domnul deputat Tabără. Domnul Dumitriu, chiar am rugat să fiţi chemat în sală, că aveam nişte proiecte pe agricultură...
			Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iau cuvântul pentru că acel vot împotrivă din comisie este al meu. De fapt, există două amendamente acolo, dar primul este cel mai important, la care eu renunţ, însă nu pot să nu trec şi să vă spun că nu cred că este corect ca această instituţie să se formeze cu cele două componente: produse tradiţionale şi produse ecologice. De ce? Produsele ecologice urmează o anumită cale de aprobare, şi o ştim cu toţii, şi poate că ar fi trebuit să fie un oficiu în Ministerului Agriculturii care să se ocupe numai de această categorie de produse, şi cealaltă este a produselor tradiţionale, care în România ar putea să ajungă la câteva zeci de mii, dacă se va face o inventariere şi mai ales o înregistrare bună a lor. Or, eu cred că un astfel de oficiu, pe structurile care sunt la Direcţiunile agricole de la minister şi până în teritoriu, pentru că ele n-au funcţionat până acum, sunt judeţe care au determinat câte două produse tradiţionale, cred că oficiul ar fi trebuit să fie numai pentru produse tradiţionale româneşti, pentru că cu aceste produse putem intra foarte bine pe piaţa externă. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Domnul deputat Dragoş Dumitriu.
			Domnul Dragoş Petre Dumitriu: În primul rând, stimaţi colegi, e o micuţă corecţie la raport. Dacă domnul Tabără susţine că a votat împotrivă, înseamnă că au fost două voturi împotrivă, pentru că şi eu sigur am votat împotriva acestui proiect.
			Domnul Bogdan Olteanu: În curând o să aflăm că a fost de fapt o majoritate împotrivă...
			Domnul Dragoş Petre Dumitriu: Ei nici chiar aşa... Ce se întâmplă? Sună foarte bine: Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice. Mai mult, expunerea de motive este foarte interesantă şi ai presupune, din expunerea de motive, că este o instituţie care va reglementa numirea produselor tradiţionale, va apăra aceste denumiri, va apăra aceste produse. În realitate, în momentul în care citiţi legea veţi vedea că este vorba de o instituţie mai mult pentru publicitate şi promovare. Deci e o chestiune care se poate face foarte simplu prin externalizarea către mijloace media private, către alte chestiuni, deci nu are nici cum această instituţie înfiinţată caracteristicile unei instituţii a statului, unei instituţii finanţate de la bugetul de stat. De aceea, eu am solicitat în comisie ca Guvernul să completeze acest proiect cu mai multe atribuţiuni ale acestei instituţii sau să retrimitem la comisie, şi fac această propunere în acest moment, să retrimitem la comisie pentru a completa noi proiectul de lege cu alte atribuţii necesare bunei funcţionări a unei asemenea instituţii. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marcu Tudor.
			Domnul Marcu Tudor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu regret, vă spun că nu fac parte din această comisie care este foarte bine închegată în realităţile zilei, dar eu zic că este bine ca să trimitem din nou această lege la comisie pentru că aş face o propunere acum: să se analizeze şi posibilitatea ca acest oficiu să se ocupe şi de produsele nocive în agricultură. Degeaba avem Oficiu Naţional al Protecţiei Consumatorului sau cum se numeşte, deoarece acesta timp de 7 ani sau nu ştiu de când au început să apară pe piaţa românească produse mai mult decât nocive, cum ar fi deteriorarea completă a pieţei în cea mai mare parte a zonelor din ţară, în privinţa vânzării roşiilor, de exemplu, toată lumea, tradiţional, cum zicem noi, produse tradiţionale româneşti, au cumpărat seminţe sătenii din Turcia, care au venit cu grămada la noi în ţară sau nu mai ştiu din ce ţară de genul acesta, produse absolut imposibil de valorificat sau de mâncat produsele acestea, deoarece, spre exemplu, roşiile de care vorbeam, nu mai vorbesc castraveţii şi alte produse de genul acesta, sunt atât de proaste, tari, niciodată nu se coc, oricât le-ai lăsa să se coacă rămân în permanenţă bolovan, săteanul vrea să vândă şi peste o săptămână aceste produse, ele nu sunt nici tradiţionale, nici ecologice, sunt pur şi simplu nocive. În ce categorie le băgăm pe acestea? Nimeni nu-şi mai face roşii tradiţionale în România decât poate pentru ei, acasă. În legătură cu acest oficiu ar trebui să ia în seamă comisia şi posibilitatea de a controla aceste produse sau producţia lor mai bine zis, să se interzică, pur şi simplu, apariţia pe piaţă, cum s-au interzis în alte ţări civilizate din Occident, unde nu există asemenea produse şi vedem cu toţii când mergem acolo, există la noi aproape toate. Pentru că aşa vrea ţăranul, nu să vândă la ora 8 cu preţul de 10 mii de lei roşiile şi la ora 12, când se termină piaţa, să vândă cu 5 mii de lei. El nu le mai ia acasă, ca în Grecia sau în Italia, unde le vinde cu jumătate de preţ la sfârşitul zilei, dar săteanul român le duce acasă şi le scoate după aceea peste două săptămâni, că ele tot tari sunt. Şi ne motivează că aşa vrea consumatorul. Nu e adevărat! Noi suntem consumatori, toţi ne plângem de aşa ceva, dar acest oficiu nu a luat în seamă şi această problemă, ca şi cum produsele tradiţionale sunt cele pe care le vedem noi acum pe piaţă, nu sunt tradiţionale. Sunt produse contrafăcute, cu seminţe turceşti şi, ca atare, degeaba am pus aici protecţia produselor tradiţionale deoarece nu există. Am putea însă să dăm competenţe comisiei şi pentru aşa ceva. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Domnul deputat Kelemen.
			Domnul Kelemen Attila Bella Ladislau: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este de-a dreptul caraghios că noi aici începem acum să interpretăm fiecare cum ştim, care este un produs tradiţional sau care nu. În acest raport şi în preambulul legii este foarte clar că această denumire este preluată de la alte ţări, cu tradiţie în această problemă, din Europa. Este destul de ruşinos, dacă doriţi, că încă noi în România nu avem acest oficiu, deşi România are cel mai mare procent de locuitori care trăiesc dintr-o agricultură tradiţională. Eu cred că această lege nu trebuie să fie retrimisă la comisie, legea trebuie să treacă şi să ne apucăm să şi lucrăm în acest domeniu, fiindcă dacă aveam acest oficiu, nu aveam acea problemă cu Uniunea Europeană, cu cazanele de fiert ţuică şi multe, multe alte produse tradiţionale care, de fapt, sunt în România. Unele sunt ecologice, altele sunt numai tradiţionale, dar trebuie să existe acest oficiu şi trebuie să intre în atribuţii. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Alte intervenţii? Înţeleg că nu există amendamente admise sau respinse? Retrimiterea la comisie, aveţi propunere? Stimaţi colegi, Avem propunere de trimitere a proiectului înapoi la comisie. Vă rog să vă introduceţi cartelele pentru a putea vota. Numai pe bază de cartelă. Ca să rămână la toată lumea, câte un vot fiecare, stimaţi colegi. Propunere de retrimitere la comisie a înfiinţării Oficiului de Produse Tradiţionale şi Ecologice. Gata. Putem vota, stimaţi colegi? V-aţi introdus cartelele? Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 82 deputaţi prezenţi, 12 voturi pentru, 68 voturi împotrivă, o abţinere, un vot neexprimat.) detalii vot
			Vă mulţumesc. Propunerea a întrunit un număr impresionant de voturi, insuficient însă pentru adoptare. Am finalizat dezbaterile generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.34. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul, vă rog, domnule secretar de stat Nicolescu.
			Domnul Theodor Nicolescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ordonanţa a avut ca obiect instituirea ajutorului public în materie civilă. Obiectivul acesta presupune înlesnirea accesului la justiţie pentru anumite categorii de persoane şi, în acelaşi timp, îndeplinirea unor obligaţii asumate de statul român la nivel comunitar. De aceea, vă solicităm să aprobaţi proiectul de lege în sensul aprobării ordonanţei. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog, domnule deputat Iordache.
			Domnul Florin Iordache: Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. În urma examinării iniţiativei, cu unanimitate de voturi propunem plenului deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Îmi îngădui să stau lângă domnul deputat Băeşu şi invitaţii domniei sale. Neexistând amendamente admise sau respinse, proiectul, stimaţi colegi, rămâne la vot final.
			Pct.35, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale şi a altor acte normative incidente. Legea, are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia economică. Procedură de urgenţă. Cameră decizională. Supus dezbaterii şi votului final în sesiunea septembrie-decembrie 2007, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare. Potrivit art.105 alin.(2) se rediscută, s-a rediscutat în februarie - iunie 2008, de asemenea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare. Urmează să fie rediscutat în această sesiune. Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Theodor Nicolescu: Mulţumesc, proiectul are ca obiect aducerea în actualitate a normelor privind legislaţia societăţilor comerciale, cu legislaţia europeană. Este o altă obligaţie asumată de statul român. De aceea, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege, aşa cum este propus. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog? Comisia economică? Îşi păstrează punctul de vedere. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.36, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2007 pentru stabilirea orei de începere şi de închidere a votării la referendumul naţional din 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport comun de adoptare, Comisia pentru administraţie publică, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Procedură de urgenţă. Cameră decizională. Supus dezbaterii şi votului final proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi în sesiunea precedentă. Urmează să fie rediscutat. Este un proiect de mare actualitate, stimaţi colegi, şi vă rog să-l dezbatem cu atenţie. Domnule secretar de stat, vă rog.
			Domnul Alexandru Mircea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege stabileşte prin derogare de la Legea nr.3 privind referendumul, intervalul orar în care s-a organizat, practic, şi s-a desfăşurat referendumul naţional privind votul uninominal din 25 decembrie. Această reglementare a fost necesară deoarece în aceeaşi zi a fost şi votul pentru Parlamentul european. Şi s-au corelat orele, astfel încât procesul să fie cât mai coerent. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog. Menţine punctul de vedere. Mulţumim, domnule Fenechiu. Nu există amendamente noi. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.37, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2006 privind înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru buget. Procedură de urgenţă. Cameră decizională. Supus dezbaterii şi votului final, în sesiuni precedente proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi, se rediscută în actuala sesiune. Iniţiatorul? Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Kovacs Emil-Carol: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin acest act normativ se înfiinţează în bugetul de stat Fondul Naţional de Dezvoltare, la dispoziţia Guvernului. Înfiinţarea acestui fond se înscrie în recomandările Comisiei europene de a consolida capacitatea administrativă de planificare şi administrare de proiecte majore de investiţii în domeniul infrastructurii, Guvernul identificând sursele majore previzibile şi substanţiale care să asigure finanţarea proiectelor în dezvoltare. Iniţiativa înfiinţării Fondului Naţional de Dezvoltare izvorăşte şi din necesitarea evidenţierii şi creşterii transparenţei în utilizarea resurselor financiare provenite din procesul de privatizare, în contextul mai larg al asigurării transparenţei gestionării banului public. Transparenţa se asigură prin mecanismul alocării şi al cheltuielilor. Faţă de cele prezentate mai sus, Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele Guvernului, vă propune spre susţinere şi adoptare acest act normativ. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Comisia menţine punctul de vedere? Vă rog, la dezbateri generale, doamna deputat Ardelean.
			Doamna Lia Ardelean: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că fondul destinat finanţării necesităţilor provocate de retrocedarea, restituirea activelor imobiliare este abrogat printr-un amendament. Or, eu cred că acest lucru pur şi simplu a scăpat din vedere. Este vorba de acel 2% din privatizări care trebuie să revină construcţiei de locuinţe pentru persoanele evacuate. Or, chiar nu putem din acest fond de dezvoltare care este special creat pentru a avea cadrul legal, pentru folosirea acestor fonduri din privatizări, să scoatem acest fond. Eu cred că a fost o neatenţie şi propun în plen ca acest amendament să nu fie aprobat şi să rămână fondul prevăzut în ordonanţa de urgenţă, aşa cum este în formularea făcută de Guvern.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, doamna deputat. Dacă puteţi să ne clarificaţi de la comisie. E un amendament respins, deci nu se scoate. Da. E în regulă, lucrurile s-au lămurit. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.38, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea măsurilor ex-ISPA. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru buget. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Supus dezbaterii şi votului final în sesiunea precedentă, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare. De aceea, se rediscută. Iniţiatorul. Vă rog.
			Domnul Kovacs Carol-Emil: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Programul ex-ISPA reprezintă un instrument de finanţare nerambursabilă prin care Comisia Europeană alocă României 2 miliarde de euro în vederea alinierii standardelor de mediu şi transport la cele ale Uniunii Europene. Având în vedere aceste lucruri, se impune asigurarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare susţinerii costurilor suplimentare intervenite în procesul derulării Programului ex-ISPA pentru evitarea pierderii acestei finanţării. Având în vedere acest lucru, Ministerul Economiei şi Finanţelor vă propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Comisia îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale. Nu sunt. Nu există amendamente noi. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.39, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2007 pentru completarea titlului VII din Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Aceeaşi situaţie: proiectul nu a întrunit în sesiunea precedentă numărul necesar de voturi pentru adoptare. Se repune în discuţie. Guvernul, vă rog, la pct.39. Guvernul susţine. Comisia menţine punctul de vedere. Dezbateri generale. Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.40, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.151/2007 pentru completarea destinaţiei unei părţi din imobile situate în municipiul Bucureşti. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru administraţie publică. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Supus dezbaterii şi votului final în sesiunea precedentă, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare. se repune în discuţie. Iniţiatorul. Vă rog.
			Domnul Kovacs Carol-Emil: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare instituirea unor norme derogatorii de la dispoziţiile art.43 din Legea locuinţei nr.114/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării posibilităţii consiliilor locale de a repartiza cu prioritate locuinţe sociale pentru familii a căror situaţie este deosebit de gravă, pe baza anchetelor sociale. De asemenea, sunt stabilite termenele în care se realizează ancheta socială şi repartizarea locuinţei sociale, respectiv 10 zile. Având în vedere cele prezentate, Guvernul vă propune spre adoptare acest act normativ.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Comisia îşi menţine punctul de vedere. Intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt. Proiectul rămâne din nou la vot final.
			Pct.41, Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, a unui teren aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Mai multe rapoarte de respingere a Ordonanţei de urgenţă din partea Comisiei pentru industrii. Procedură de urgenţă. Cameră decizională. Supusă repetat dezbaterii şi votului final, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare şi se rediscută. Rog iniţiatorul. Nu susţine. Comisia. Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale. Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.42, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2008 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de respingere a ordonanţei din partea Comisiei juridice. Procedură de urgenţă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul menţine punctul de vedere. Comisia îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. Trecem la priorităţi legislative.
			Pct.43, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Guvernului României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti la 8 mai 2008, şi pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia. Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare, Comisia pentru apărare. Prioritate legislativă. Suntem primă Cameră sesizată. Iniţiatorul. Vă rog.
			Domnul Alexandru Mircea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Documentul de cooperare internaţională stabileşte în mod expres numărul maxim de persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională care se pot afla în orice moment în centrul de tranzit în regim de urgenţă. Acest număr este de maxim 200. Implementarea Acordului nu implică eforturi financiare suplimentare din partea română. Vă adresăm rugămintea să adoptaţi acest proiect de lege pentru aprobarea Acordului. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog. Comisia de apărare, vă rog.
			Domnul Costică Canacheu: Bună ziua, stimaţi colegi. Proiectul de lege a fost dezbătut în cadrul comisiei şi adoptat cu unanimitate de voturi. Aşa că avem raport de adoptare. Vă rugăm să aprobăm acest proiect de lege important pentru domeniu. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.44, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului maritim între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia, semnat la Bucureşti la 3 martie 2008. Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare, Comisia pentru industrii. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Tanczos Barna (secretar de stat, Ministerul Transporturilor): Mulţumesc, domnule preşedinte. Acordul propus spre ratificare constituie un tratat internaţional semnat la nivel guvernamental prin care se reglementează organizarea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state în domeniul transportului maritim. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisia? Raport de adoptare. Vă rog, domnule deputat Amet.
			Domnul Aledin Amet: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, După cum se cunoaşte, între România şi Turcia, pe lângă relaţii economice consolidate, există şi relaţii politice deosebite. Dacă ar fi să ne raportăm la un clasament al investiţiilor, Turcia se situează pe locul 4 cu un aport în anul 2007 de 5 miliarde euro. Tendinţa este una de creştere, dorindu-se ca în anii următori să se ajungă la cifra de 10 miliarde euro. Şi România are investiţii importante în Turcia, mai ales în domeniul construcţiilor. Indiscutabil, grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea propunerii legislative. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Alte intervenţii. Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.45, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind amendamentele la Acordul multilateral de pază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria şi al României, care au aderat la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, semnat la Astana la 13 decembrie 2007. Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii. Prioritate legislativă. Suntem primă Cameră sesizată. Rog iniţiatorul.
			Domnul Tanczos Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte. În anul 2007, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria şi al României, care au aderat la Uniunea Europeană, au fost organizate întâlniri comune între reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Ministerului Afacerilor Externe ale celor două state şi secretarii naţionali Traceca în vederea convenirii textului documentului juridic internaţional, text care este prevăzut şi supus spre aprobare. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Comisia. Vă rog.
			Doamna Aurelia Vasile: Comisia, prin raportul ei, propune susţinerea proiectului de lege.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.46, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului. Legea are caracter ordinar. Reexaminată şi adoptată de Senat. Raport de adoptare a legii, cu amendamente, de la Comisia pentru sănătate. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul.
			Domnul Kovacs Carol-Emil: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Guvernul îşi menţine punctul de vedere legat de acest act normativ. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Comisia. Vă rog, domnule preşedinte.
			Domnul Mircea Ifrim: Privitor la acest proiect de lege referitor la rezidenţiat, comisia a făcut amendamentele cuvenite, aşa încât, în forma în care este prezentată acum, proiectul este real mai eficient decât înainte. Aşa încât prezentăm aşa. Şi, de asemenea, profitând de această ocazie, la art.6 introducem un alineat nou, 4/1, "Prin excepţie de la prevederile alin.(2) şi (4), rezidenţiatul pe post pentru specialitatea medicină de urgenţă se organizează în funcţie de numărul de posturi solicitate de unităţile sanitare publice cu încadrare în normativul de personal." Iar la alin.5/2, introducem: "Rezidenţii care promovează prin concurs în postul de preparator sau asistent îşi pot continua pregătirea în specialitatea obţinută după obţinerea specialităţii corespondente disciplinei în care a obţinut postul." Vă rugăm să îl votaţi în această formă. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Ganţ.
			Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să mulţumesc colegilor din Comisia pentru sănătate pentru faptul că au eliminat nişte prevederi, în opinia mea, discriminatorii, prin faptul că această pregătire se va desfăşura, conform acestui proiect modificat, în facultăţi de medicină generală acreditate şi evaluate cu grad ridicat de încredere. Salut această decizie. Este important să acordăm încredere ARACIS şi celor care acreditează aceste instituţii de învăţământ şi să nu le excludem pur şi simplu pentru că suntem neobiectivi de altă părere. Mulţumesc încă o dată colegilor din Comisia pentru sănătate.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamentele admise ale comisiei. Nu există amendamente respinse. De la pct.1 la pct.10, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Vă rog, domnule deputat. Cu amendamentul ridicat de domnul preşedinte, bineînţeles. Adoptat. Pct.11-20. Adoptate. Pct.21-30. Adoptate. De la 31 până la 35. Adoptat. Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.47, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru sănătate. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul.
			Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii Publice): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin acest act normativ propunem câteva modificări importante care să îmbunătăţească activitatea asistenţei în centrele de permanenţă. Astfel, la art.2, definirea centrului de permanenţă, ca formă de organizare pentru asigurarea continuităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, definirea mai largă a categoriei de medici ce pot asigura servicii de continuitate a asistenţei medicale primare prin adăugarea categoriei de medici de medicină generală, cu drept de libera practică şi, de asemenea, specificarea sediilor care pot reprezenta puncte de plecare pentru medic în activitatea sa de asigurare a continuităţii asistenţei medicale primare. Art.7: "Extinderea sferei de exercitare a activităţii de către medicul care funcţionează în regim de gardă se reglementează posibilitatea acestuia de a părăsi temporar centrul de permanenţă în timpul gărzii pentru a acorda consultaţii medicale în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale primare atât la nivelul centrului de permanenţă, cât şi în afara acestuia." Este o prevedere foarte importantă pentru că, până acum, medicul nu putea să părăsească centrul de permanenţă, a consultat doar acei pacienţi care s-au prezentat la aceste centre, dar majoritatea pacienţilor, mai ales în mediul rural, erau netransportabili sau nu se puteau deplasa la medic şi au rămas fără asistenţă medicală. Aş menţiona că aceste centre au fost dotate cu ambulanţe care de tip A1 şi A2, care pot face facilă această deplasare a medicului. Iar la art.9, s-a adăugat un alineat care specifică modalitatea de finanţare a serviciilor acordate, şi anume finanţarea din bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii Publice. Aş dori să menţionez că această activitate nu mai este finanţată de către Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate pentru că am considerat că dreptul la asistenţă medicală de urgenţă este un drept elementar al omului şi nu trebuie să beneficieze de acest drept doar cei care au plătit contribuţia la asigurările sociale de stat. Pentru aceste motive, vă rugăm să aprobaţi această ordonanţă a Guvernului. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Comisia. Domnule profesor, Ifrim, vă rog.
			Domnul Mircea Ifrim: Mulţumesc, domnule preşedinte. Privind raportul Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.11/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, noi am dezbătut-o în comisie, făcând o serie de amendamente. Legea vine să creeze un cadru foarte eficient pentru asistenţa de urgenţă a populaţiei, care alături de profilaxie au constituit obiectivele noastre prioritare şi, în consecinţă, vă rugăm să ne-o aprobaţi, să ne-o votaţi aşa cum am dezbătut-o şi finalizat-o în comisie. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.48. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Constantin Teodorescu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor): În vederea transpunerii Directivei 2003/1998, a fost elaborată şi aprobată Legea nr.109/2007 care reglementează reutilizarea informaţiilor deţinute de sectorul public. Comisia Europeană, prin scrisoarea din 16 iulie 2007, adresată MCTI, a atras atenţia asupra unor neconcordanţe între anumite prevederi a Directivei şi modul în care acestea au fost transpuse în cadrul legii, neconcordanţe care trebuie remediate pentru a evita declanşarea procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor de stat membru pentru incorecta transpunere a acquis-ului comunitar. Prezentul act normativ va constitui caracterul nediscriminatoriu al reutilizării informaţiilor şi va limita cazurile în care se poate acorda un drept de exclusivitate. Faţă de cele prezentate, propunem spre aprobare proiectul de lege în forma menţionată. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Comisia.
			Domnul Florin Iordache: Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat. Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru tehnologia informaţiilor. Colegii din Comisia juridică, cu unanimitate de voturi, propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Trebuie să marcăm această performanţă extraordinară că un proiect al Ministerului Comunicaţiilor n-a trecut pe la comisia domnului preşedinte Pambuccian, dar îmi face semn că e bine. Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.49, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru sănătate. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul.
			Domnul Szekely Ervin Zoltan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acest act normativ vizează armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul prevenirii şi combaterii efectelor consumului de tutun, modificarea prevederilor care se referă la modul de inscripţionare a ambalajelor pachetelor de tutun care să corespundă literei şi spiritului Directivei nr.2001/37 a Consiliului Europei. Se stabilesc termene şi condiţiile în care fumatul este permis, precum şi modul în care se poate face publicitate sau sponsorizare pentru produse de tutun. În acelaşi timp, actualizează reglementările privind sancţiunile aplicate, precum şi nivelul amenzilor contravenţionale. Menţionez că suntem de acord cu amendamentele adoptate în Comisia economică. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog.
			Domnul Mircea Ifrim: Mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2008 privind modificarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectului consumului produselor din tutun, comisia a dezbătut acest proiect de lege făcând amendamentele cuvenite. Considerăm că, prin ceea ce aduce nou această lege, încercăm să punem un stop acestei noxe, fumatul, care este cea mai nocivă pentru sănătate dintre toate noxele, aşa încât vă rugăm să aprobaţi şi să o votaţi în forma în care o propunem. Vă mulţumim.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Mă iertaţi, lucrăm pe raportul comisiei. Există trei amendamente respinse. Dacă se susţin? Nu se susţin. Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.50, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.117/1999 privind salarizarea personalului Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru muncă. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul.
			Domnul Kovacs Carol-Emil: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiect de lege este iniţiat de Guvernul României şi are ca obiect de reglementare majorarea salariilor de bază şi a indemnizaţiilor de conducere pentru personalul Agenţiei Naţionale a Locuinţei. Astfel, cu data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr.7/2008, valoarea de referinţă a fost fixată la 440 de lei, salariul rezultând din înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă la care se adaugă sporurile şi indemnizaţiile prevăzute de lege. În plus, faţă de aceste majorări, s-a modificat organigrama agenţiei prin înfiinţarea a două noi posturi de conducere, cel de director general adjunct coordonator şi de consilier manager de proiect. Având în vedere cele semnalate, Guvernul vă propune spre adoptare acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Comisia. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Filonaş Chiş: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond în procedura obişnuită a proiectului de lege. Proiectul de lege, aşa cum s-a spus aici, are ca obiect de reglementare modificarea şi înlocuirea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.117/1999, introducându-se în nomenclatorul de funcţii a două noi funcţii, respectiv de director general adjunct coordonator şi de consilier manager de proiect, precum şi majorarea salariilor de bază pentru funcţiile de execuţie şi indemnizaţiile de conducere pentru personalul instituţiei. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma prezentată. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.51, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare. Comisia pentru cultură. Prioritate legislativă. Suntem Cameră decizională. România iniţiatorul.
			Domnul Kovacs Emil-Carol: Domnule preşedinte, Ministerul Culturii şi Cultelor, în numele Guvernului, vă propune spre adoptare acest proiect de lege inclusiv cu amendamentele, modificările propuse în comisie. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc mult. Comisia. Domnul preşedinte Micula.
			Domnul Cătălin Micula: Domnule preşedinte, Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale. Principalele modificări aduse se referă la crearea cadrului normativ unitar privind finanţarea nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, definirea temelor specifice domeniului, enunţarea principiilor care stau la baza finanţării nerambursabile. Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei din data de 2 iulie 2008. La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, iar comisia vă supune spre aprobare şi adoptare proiectul de lege cu amendamentele propuse.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamentele comisiei. Nu există decât amendamente admise. De la pct.1 la pct.10, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Pct.11-20. Adoptate. Pct.21-32. Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Trecem, stimaţi colegi, la reexaminări. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială. Legea are caracter organic. Proiect reexaminat şi adoptat de Senat. Raport de adoptare a legii din partea Comisiei juridice. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul să-şi prezinte proiectul.
			Domnul Theodor Nicolescu : Mulţumim frumos. Având în vedere obiectul de reglementare deosebit de generos al acestei legi, vă solicităm să admiteţi proiectul de lege aşa cum a fost propus. Mulţumim.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Comisia?
			Domnul Florin Iordache: Senatul a aprobat în parte cererea de reexaminare. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, în forma adoptată de Senat în urma reexaminării. Face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Sunt? Domnul deputat Gabor, vă rog.
			Domnul Gheorghe Gabor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că modificările aduse în comisie se justifică şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ. El este foarte important nu numai pentru cei care practică vânătoarea, dar şi pentru proprietarii fondurilor de vânătoare.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc mult, domnule deputat, dar noi eram la pct.52, să ştiţi. Vă menţineţi punctul de vedere? Îl reportăm pentru proiectul următor atunci. Am finalizat dezbaterile generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul trece la vot final.
			Trecem la pct.53, la care deja înţeleg că domnul deputat Gabor s-a exprimat. (Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.) Înainte de aceasta, însă, am să rog reprezentantul Guvernului să se exprime.
			Domnul Toke Istvan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere că în această nouă formă s-au cuprins atât prevederile necesare din punctul de vedere al Uniunii Europene, cât şi al Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii, noi suntem de acord cu forma prezentată şi prezentabilă de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice pentru această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, inclusiv pentru calificările propunerii comisiei. Comisia, vă rog frumos, la reexaminare. Comisiile, mă iertaţi.
			Domnul Florin Iordache: Comisiile propun forma pe care o aveţi în raportul comun, care ţin cont şi de observaţiile ministerului, preluate în integralitate din cererea de reexaminare, cât şi ale ONG-urilor. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Intervenţii la dezbateri generale? Domnul deputat Tabără. Şi alte intervenţii? Să mă anunţaţi.
			Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Legea sau obiectul care este prezent în această iniţiativă legislativă a mai făcut obiectul unei reglementări în această legislatură şi cred că este bine că se perfecţionează legile, în primul rând pentru un domeniu care îmbracă mai multe aspecte: este cel de hobby, de sportiv, de necesitate, dar şi unul care are anumite implicaţii legate de ceea ce înseamnă relaţia care există între fondul de vânătoare şi proprietatea privată unde sunt amplasate aceste fonduri de vânătoare. Stimaţi colegi, Am făcut precizarea şi atunci când am votat prima lege şi o fac şi acum, este extrem de important, pentru a păstra nişte reguli extrem de precise în cadrul acestui sistem de vânătoare, de a ne ţine de cuvânt în relaţiile cu proprietarii de pământ. Pentru că, nu de puţine ori, problemele cele mai mari sunt legate de ceea ce face vânatul în teritoriu: marile pagube şi care de cele mai multe ori rămân neplătite sau aceşti deţinători de pământ, de recoltă sunt puşi pe drumuri. Cred că această iniţiativă legislativă, această lege va rezolva şi această problemă, în primul rând, instituţională şi de eficienţă în relaţiile cu producătorii şi deţinătorii de teren.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Kelemen.
			Domnul Kelemen Attila Béla Ladislau: Foarte pe scurt, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Nici nu ieşeam la microfon, dacă antevorbitorul meu nu se referea la această relaţie corectă între proprietari şi cei care vânează. Această lege acum, pentru prima dată, reglementează, în art.13 şi 36, datoria acelora ca de trei ori să despăgubească acele pagube care sunt cauzate de vânat. Aici sunt şi ministere, sunt şi organe locale şi, bineînţeles, şi gestionarii fondurilor. Deci, această treabă a fost în atenţia iniţiatorilor şi este deosebit de bine reglementată în această lege.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamentele comisiei. Nu există amendamente respinse. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. De la pct.1 la 10 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. De la pct.11 la 20? Adoptate. De la pct.21 la 30? Adoptate. De la pct.31 la 40? Adoptate. De la pct.41 la 50? Adoptate. De la pct.51 la 66? Adoptate. Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Continuăm şi încheiem astăzi cu pct.54, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe Coridorul IV paneuropean supuse modernizării. Legea are caracter ordinar. Reexaminată şi adoptată de Senat. Raport de adoptare cu amendamente de la Comisia pentru industrii şi servicii. Suntem Cameră decizională. Rog secretariatul să pregătească lista de vot final, inclusiv acest proiect. Şedinţa de vot final va fi condusă de domnul vicepreşedinte Nicolicea. Vă rog, domnule secretar de stat, pe scurt.
			Domnul Tanczos Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte. Actul normativ creează cadrul pentru că activele care pot fi reutilizate, să fie reutilizate în cadrul activităţilor de reparaţii şi întreţinere a liniilor de cale ferată, iar cele care nu mai pot fi utilizate, să fie casate şi valorificate, astfel încât veniturile să intre în bugetul administratorului infrastructurii feroviare. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Comisia de industrii, vă rog. Raportul.
			Doamna Aurelia Vasile: Comisia pentru industrii şi servicii a analizat solicitarea de reexaminare şi susţinem punctul de vedere prin raportul pe care l-am depus.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, doamna deputat. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe raportul comisiei. Anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. Pct.1, există obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat. Pct.2. Adoptat. Pct.3. Adoptat. Pct.4. Adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală, astfel încât în două sau trei minute să înceapă votul final, de îndată ce se pregăteşte lista. Rog pe domnul vicepreşedinte Nicolicea să preia conducerea şedinţei.
			- După pauză - (În continuare, şedinţa este condusă de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna Daniela Popa şi domnul Valeriu Tabără, secretari).
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog să vă reluaţi locurile în sală.
			Trecem la pct.1 din şedinţa de vot final: Propunerea legislativă pentru completarea art.126 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rugăm să votaţi. (Conform afişajului se înregistrează 228 deputaţi prezenţi; 170 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; 47 abţineri; 9 voturi neexprimate.) Cu 170 de voturi pentru, 47 de abţineri şi 2 împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată. (Aplauze.) detalii vot
			Pct.2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se acordă în anul 2008 personalului din învăţământ. Vă rog, o intervenţie pe procedură.
			Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Domnilor miniştri, Având în vedere că astăzi urmează ca prin votul nostru să luăm o decizie strategică pentru viitoarea dezvoltare a României moderne şi europene, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, în baza art.123 alin.(1) propune ca procedură de vot, prin art.125 alin.(1), votul prin apel nominal. Vă mulţumesc. (Câteva aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Mai există şi alte propuneri? Nu. Supun la vot propunerea P.S.D. de a se vota cu vot nominal. Vă rugăm să votaţi. detalii vot
			Cu 161 voturi pentru, 32 împotrivă şi 15 abţineri a fost aprobată procedura de vot nominal. (Aplauze.) Vă rog, domnule Marton Arpad.
			Domnul Marton Arpad-Francisc: Domnule preşedinte, Având în vedere că acest sistem de vot va prelungi destul de mult votul final, propun să stăm aici până când votăm toate legile pentru vot final.
			Domnul Eugen Nicolicea: Prin consens, aprobăm propunerea. Domnul secretar Valeriu Tabără, vă rog să strigaţi apelul.
			Domnul Valeriu Tabără: Care este procedura, se ridică în picioare, spune da?
			Domnul Eugen Nicolicea: Procedura de vot. Deci, secretarul strigă deputatul, menţionând pentru. Se cunoaşte procedura aceasta.
			Domnul Valeriu Tabără: - Adam Ioan - pentru - Adomnicăi Mirela Elena - pentru - Adomniţei Cristian Mihai - pentru - Albu Gheorghe - pentru - Almăjanu Marin - pentru - Almăşan Liviu - pentru - Alui-Gheorghe Adrian - pentru - Amarie Constantin - pentru - Amet Aledin - pentru - Andea Petru - pentru - Andon Sergiu - pentru - Andreica Romică - absent - Andronescu Ecaterina - pentru - Antal István - pentru - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Apostolache Mihai Cristian - pentru - Ardelean Lia - pentru - Asztalos Ferenc - pentru - Avram Dumitru - pentru - Baban Ştefan - pentru - Barbu Gheorghe - pentru - Bardan Cornel Ştefan - pentru - Bădălău Niculae - pentru - Băeşu George - absent - Bălan Doru Geani - pentru - Băluţ Lucian - pentru - Bănicioiu Nicolae - pentru - Bărbuleţiu Tiberiu - pentru - Becsek-Garda Dezső-Kálmán - pentru - Becşenescu Dumitru - pentru - Bejinariu Eugen - pentru - Bentu Dumitru - pentru - Bivolaru Ioan - absent - Bîrsan Iulian-Gabriel - pentru - Bleotu Vasile - pentru - Boagiu Anca-Daniela - absentă - Bobeanu Răzvan-Petrică - pentru - Boeriu Valeriu-Victor - pentru - Bolcaş Lucian Augustin - pentru - Bonis Istvan - pentru - Borbély László - Guvern-absent - Boşneac Valentin Samuel - pentru - Boureanu Cristian Alexandru - pentru - Brînzan Ovidiu - pentru - Brînză William Gabriel - pentru - Bruchental-Pop Ionela - pentru - Buciu Angela - pentru - Buciuta Ştefan - pentru - Buda Daniel - pentru - Buda Ioan - pentru - Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - pentru - Burnei Ion - pentru - Buruiană Aprodu Daniela - pentru - Buşoi Diana Maria - pentru - Butnaru Vasile - pentru - Buzatu Dan Horaţiu - pentru - Buzea Cristian Valeriu - pentru - Calimente Mihăiţă - absent - Câmpanu Liviu - pentru - Canacheu Costică - pentru - Cantaragiu Bogdan - pentru - Cazan Romeo Gheorghe Leonard - pentru - Călian Petru - absent - Călin Ion - pentru - Chiper Gheorghe - pentru - Chiş Filonaş - pentru - Cindrea Ioan - pentru - Ciocănea Teodorescu Adrian - pentru - Ciocâlteu Alexandru - pentru - Ciontu Corneliu - pentru - Ciopraga Mircea - absent - Ciucă Liviu Bogdan - absent - Cliveti Minodora - absentă - Coclici Radu-Eugeniu - pentru - Cocrea Olguţa - pentru - Codîrlă Liviu - pentru - Constantinescu Anca - absentă - Constantinescu Viorel - pentru - Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - pentru - Cristea Ioan - pentru - Cutean Vasile Emilian - pentru - Diaconescu Marin - absent - Diaconescu Renică - pentru - Dobre Traian - absent - Dorneanu Valer - pentru - Dragomir Dumitru - absent - Dragomir Gheorghe - pentru - Drăguş Radu-Cătălin - pentru - Dreţcanu Doina Micşunica - absentă - Dumitrescu Cristian Sorin - pentru - Dumitrescu Liana - absentă - Dumitrescu Zamfir - pentru - Dumitriu Dragoş Petre - pentru - Dumitriu Mihai - pentru - Dumitru Ion - absent - Duşa Mircea - pentru - Duţu Stelian - pentru - Ehling Elena - pentru - Erdei-Dolóczki István - pentru - Eserghep Gelil - absent - Faina Constantin - pentru - Fârşirotu Vladimir Mircea - absent - Fenechiu Relu - pentru - Firczak Gheorghe - pentru - Florea Damian - absent - Frâncu Emilian Valentin - pentru - Fuia Stelian - pentru - Furo Iuliu Ioan - pentru - Gabor Gheorghe - pentru - Ganţ Ovidiu Victor - pentru - Gavrilescu Graţiela-Leocadia - pentru - Găleteanu Monalisa - pentru - Georgescu Filip - pentru - Gerea Andrei Dominic - pentru - Ghişe Ioan - pentru - Giurgiu Mircia - pentru - Glăvan Ştefan - absent - Godja Petru - absent - Grigore Dan - pentru - Grosaru Mircea - pentru - Gubandru Aurel - pentru - Guşă Cozmin Horea - absent - Gvozdenovici Slavomir - pentru - Hanganu Romeo Octavian - pentru - Haszmann Pál-Péter - absent - Hellvig Eduard Raul - pentru - Hoban Ioan - absent - Hogea Vlad Gabriel - pentru - Hoinaru Marian - pentru - Hrebenciuc Viorel - pentru - Iancu Iulian - pentru - Ibram Iusein - absent - Ifrim Mircea - pentru - Igaş Traian Constantin - pentru - Ignat Miron - pentru - Ilie Cristian - pentru - Iliescu Valentin Adrian - pentru - Ionescu Daniel - pentru - Iordache Florin - pentru - Iordache Graţiela Denisa - pentru - Iriza Marius - pentru - Iustian Mircea Teodor - pentru - Jipa Florina Ruxandra - pentru - Kelemen Attila Béla Ladislau - pentru - Kelemen Hunor - pentru - Kerekes Károly - pentru - Király Andrei-Gheorghe - pentru - Kónya-Hamar Sándor - pentru - Lakatos Petru - pentru - Lambrino Radu - pentru - Lari-Iorga Leonida - absentă - Lefter Ioan-Silviu - pentru - Lificiu Petru - absent - Liga Dănuţ - absent - Longher Ghervazen - absent - Luchian Ion - absent - Macaleţi Costică - pentru - Magheru Paul - pentru - Manda Iulian Claudiu - absent - Manolescu Oana - pentru - Manta Pantelimon - absent - Marian Dan Mihai - absent - Marin Constantin - pentru - Martin Eduard-Stelian - pentru - Márton Árpád-Francisc - pentru - Máté András-Levente - pentru - Matei Cătălin Lucian - pentru - Mazăre Alexandru - pentru - Mălaimare Mihai Adrian - absent - Mănăstireanu Vladimir Alexandru - absent - Mănescu Rareş Şerban - pentru - Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - absentă - Mătuşa Tudor - pentru - Meir Nati - pentru - Merce Ilie - pentru - Merka Adrian-Miroslav - pentru - Micle Ioan Radu - pentru - Micula Cătălin - pentru - Mihalache Sorin Dan - pentru - Mihei Andrian-Sirojea - absent - Mircea Costache - pentru - Mircovici Niculae - pentru - Mironescu Laurenţiu - pentru - Miroşeanu Liviu Alexandru - pentru - Mitrea Manuela - pentru - Miuţescu Gheorghe Adrian - pentru - Mînzînă Ion - absent - Mocanu Alexandru - pentru - Mocanu Vasile - pentru - Mocănescu Coloros Dan Constantin - pentru - Mocioalcă Ion - absent - Mohora Tudor - pentru - Moisoiu Adrian - pentru - Moldovan Emil Radu - pentru - Momanu Corneliu - pentru - Motreanu Dan Ştefan - pentru - Movilă Petru - absent - Munteanu Ioan - pentru - Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - pentru - Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen - pentru - Nassar Rodica - pentru - Năstase Adrian - pentru - Nechita Aurel - pentru - Nedelcu Gabriela - pentru - Nica Dan - pentru - Nicolae Alexandri - pentru - Nicolăescu Gheorghe-Eugen - pentru - Nicolicea Eugen - pentru - Nicula Vasile Cosmin - pentru - Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - pentru - Niţă Constantin - absent - Niţulescu Teodor - pentru - Nosa Iuliu - absent - Oancea Viorel - pentru - Oltean Ioan - pentru - Olteanu Bogdan - absent - Oprea Gabriel - absent - Ovidenie Costel - pentru - Pambuccian Varujan - pentru - Pardău Dumitru - absent - Pascu Bogdan - absent - Pavelescu Aurelian - pentru - Paveliu Marian Sorin - absent - Păun Nicolae - pentru - Petrea Constantin - pentru - Piteiu Marcel Adrian - absent - Plăeşu Gabriel - pentru - Podgorean Radu - pentru - Ponta Victor-Viorel - pentru - Pop Claudiu Adrian - absent - Popa Cornel - pentru - Popa Daniela - pentru - Popa Nicolae - pentru - Popeangă Petre - pentru - Popescu Corneliu - pentru - Popescu Dan Ioan - absent - Popescu Ionica Constanţa - pentru - Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent - - Preda Cezar Florin - absent - Puchianu Ioan Dumitru - pentru - Pupeză Viorel - pentru - Purceld Octavian-Mircea - pentru - Puşcaş Vasile - absent - Puşcă Mircea Valer - pentru - Puzdrea Dumitru - absent - Radan Mihai - pentru - Rădulescu Cristian - pentru - Rogin Marius - pentru - Romanescu Marcel Laurenţiu - pentru - Rusu Liviu Alin - pentru - Rus Ioan Aurel - absent - Rusu Mihaela Adriana - pentru - Rusu Valentin - pentru - Ruşanu Dan Radu - absent - Sanda Victor - absent - Sandu Gabriel - pentru - Sandu-Capră Mihai - pentru - Sasu Ion - pentru - Săniuţă Marian Florian - pentru - Săpunaru Nini - pentru - Sârb Gheorghe - pentru - Sârbu Marian - pentru - Scutaru Adrian George - pentru - Seres Dénes - pentru - Silaghi Ovidiu Ioan - absent - Sireţeanu Mihail - pentru - Sóki Béla - pentru - Soporan Vasile Filip - pentru - Stan Ioan - pentru - Stan Ion - absent - Stanciu Anghel - pentru - Stativă Irinel Ioan - pentru - Stănescu Cristian - absent - Stănescu Mircea - pentru - Stănescu Alexandru Octavi - pentru - Stoica Ion - pentru - Străchinaru Petre - pentru - Strungă Emil - pentru - Szekely Levente Csaba - absent - Şandru Marcela Lavinia - pentru - Ştirbeţ Cornel - pentru - Ştireanu Octavian - pentru - Ştiucă Alecsandru - pentru - Tabără Valeriu - pentru - Taloş Gheorghe Mirel - absent - Tămagă Constantin - pentru - Tănăsescu Tudor - pentru - Tărniceru Petru - pentru - Teodorescu George Alin - absent - Timar Liviu - pentru - Timiş Ioan - absent - Todoran Pavel - pentru - Toma Florentina Marilena - pentru - Toma Horia-Victor - pentru - Tóro Tiberiu - pentru - Tudor Constantin - pentru - Tudor Marcu - pentru - Tudose Mihai - pentru - Turc Ioan - pentru - Turcan Raluca - pentru - Ţundrea Ioan - pentru - Uioreanu Horea Dorin - pentru - Ujeniuc Dragoş - pentru - Ungureanu Petre - pentru - Ungureanu Valeriu Alexandru - pentru - Ursărescu Dorinel - absent - Uricec Eugen Constantin - absent - Vainer Aurel - pentru - Varga Attila - pentru - Vasil Mihaela Adriana - pentru - Vasile Aurelia - pentru - Vasilescu Lia Olguţa - absentă - Văsioiu Horia - absent - Vladu Iulian - pentru - Vlase Petru Gabriel - pentru - Vlasov Mihail - absent - Vlădoiu Aurel - pentru - Voicu Cătălin - absent - Voicu Mădălin Ştefan - pentru - Voicu Mihai Alexandru - absent - Voinea Florea - absent - Zaharia Claudius Mihail - pentru - Zamfir Gabriel Sorin - absent - Zamfirescu Dan Dumitru - pentru - Zgonea Valeriu Ştefan - pentru - Zisopol Dragoş-Gabriel - pentru Mai este cineva? Imediat.
			Domnul Eugen Nicolicea: Reluaţi lista pentru colegii care nu au fost în sală la momentul strigării apelului. Vă rog, luaţi locuri în bancă! Domnul secretar va citi lista din nou.
			Domnul Valeriu Tabără: Bivolaru Ioan - pentru; Dreţcanu Doina Micşunica - pentru; Mănăstireanu Vladimir Alexandru - pentru. Cine mai este? Băeşu George - pentru.
			Domnul Eugen Nicolicea: Cu unanimitate de voturi, adică 254 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat. (Aplauze. Asistenţa de la balcon se ridică în picioare, aplaudând îndelung.) Dau cuvântul reprezentantului P.N.L. pentru explicarea votului.
			Domnul Cornel Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Din sală şi din tribună, am fost cu toţii martori la o îndreptare în ceea ce înseamnă recunoaşterea locului şi rolului dascălului în societate, în orice societate. E adevărat că încă nu la înălţimea aşteptărilor lor, ori, într-adevăr, a acestui loc. Trebuie să ştim însă şi să recunoaştem că era loc de această îndreptare încă de multă vreme şi încă sub multe alte guvernări anterioare. Nu s-a întâmplat însă. De multe ori am participat la un dialog al surzilor în această Cameră a Deputaţilor ori în Senat şi iată că a venit o zi în care facem această îndreptare atât cât se poate astăzi, poate chiar un pic mai mult decât se poate. Trebuie să spunem, de asemenea, public, că actualul Guvern s-a angajat ca la finalul mandatului, salariile dascălilor să se dubleze. Până astăzi, acest procent de mărire a retribuţiilor din învăţământ era de 93% în mediul preuniversitar şi 79% în cel universitar. După cea de astăzi, după mărirea de astăzi, procentul de mărire se duce undeva sau mărirea salariilor se duce undeva la 2,8 în mediul preuniversitar şi la 3,1 în cel universitar. Cred însă că toţi cei care astăzi au participat la acest act de îndreptare, aşa cum spuneam, au datoria şi să-şi facă un pro memoriam în ceea ce însemna contribuţia şi anii trecuţi şi n-au făcut-o. O să vă spun doar un exemplu minor, la prima aparenţă. În anii trecuţi, pe lângă multele interpelări şi întrebări adresate miniştrilor care s-au perindat, ceream un simplu microbuz într-un sat care îşi aducea copiii la şcoala din centru de la 7 km însoţiţi adesea de lupi. Nu s-a putut. O să vă spun că doar în anul 2007 microbuzele, numărul microbuzelor a crescut cu o mie, în anul acesta cu încă 800, făcându-se reparaţiile necesare. Apoi, o să vă spun de asemenea, dragi colegi, că vă îndemn pe toţi ca atunci când vine vremea - şi nu peste multă vreme va veni - să votaţi şi ca fiecare elev din şcolile României să beneficieze de un laptop, pentru că nu demult, săptămâna trecută, în Senat, P.S.D. s-a opus ca elevii să aibă câte un calculator. O să vă spun, de asemenea, stimaţi oaspeţi, că circul de mai înainte se putea evita. Toţi avem posibilitatea să ne evidenţiem votul prin vot electronic şi aţi fi ştiut cu toţii cum votează fiecare parlamentar prezent azi aici. S-a vrut însă circ. De asemenea, în încheiere, doresc colegilor mei dascăli multă sănătate şi pe toţi cei care sunteţi aici vă îndemn să reflectaţi că vârsta medie de viaţă a unui dascăl încă este scăzută. Întrebaţi-vă şi de ce şi staţi lângă ei mai des. Sănătate multă, stimaţi colegi dascăli! (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc. Votul care s-a exprimat este o procedură parlamentară şi nu o evoluţie la trapez, deci nu este niciun fel de circ. Dau cuvântul reprezentantului U.D.M.R. pentru explicarea votului.
			Domnul Varga Attila: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar U.D.M.R. vă felicită pentru acest vot politic. Ne bucură faptul că în privinţa unei tematici atât de importante, tematici strategice din punct de vedere al fiecărei naţiuni, cum este învăţământul, clasa politică a ajuns la un consens politic. Noi sperăm ca acest consens politic va funcţiona şi în noul Parlament şi acest consens politic va fi aplicat şi de următoarele guverne ale României. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Dau cuvântul reprezentantului Partidului Democrat-Liberal.
			Domnul Gheorghe Barbu: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Vreau să salut, în numele Partidului Democrat-Liberal, al grupului, acest vot de astăzi şi aş vrea să vă spun câteva cuvinte, nu ca unei clase de copii mici, aşa cum ne-a spus un coleg de-al nostru ieri. Am votat în cunoştinţă de cauză şi vreau doar să vă reamintesc, în paralel cu dumnealui, că un ministru al Partidului Democrat-Liberal şi-a dat demisia din Guvernul României, pentru ca bugetul de la Învăţământ să ajungă la 6%, atunci când această chestiune nu a fost aprobată, ministrul a preferat să renunţe la portofoliu. Aş vrea să vă mai spun următoarea chestiune: în anul 2006, în numele Guvernului din care făceam parte, am participat la nişte negocieri ample cu sindicatele din Învăţământ. Atunci, un lider important m-a întrebat: domnule ministru, de ce nu ne priviţi în ochi? Nu puteam să o fac, pentru că cererile erau justificate, iar mandatul meu era foarte mic. Astăzi, însă, domnilor profesori şi domnilor lideri, vă pot privi în ochi şi eu şi colegii mei din Partidul Democrat-Liberal, pentru că am făcut ceea ce trebuia împreună cu Grupul parlamentar al P.S.D., atunci când am susţinut amendamentul care a dus la această creştere. Alianţă sau nu, botezaţi-o cum vreţi! Problema noastră, a tuturor, este aceea de a aduce salariile profesorilor la nivelul pe care îl merită şi aşteptăm de la dumnealor în acelaşi timp creşterea calităţii în învăţământ, aceea de care economia românească are nevoie, pentru ca forţa de muncă să fie bine pregătită şi să poată rezista competiţiei atât pe piaţa forţei de muncă, cât şi în competiţia economică în piaţa globalizată. Doamnelor şi domnilor, vă doresc numai bine şi vă mulţumesc pentru acest vot şi profesorilor succes! (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc. Reprezentantul Partidului România Mare, vă rog.
			Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Stimaţi colegi, Dincolo de discursuri corecte sau făţarnic electorale, reprezentanţii Partidului România Mare au votat acest proiect de lege din respect. Din respect pentru cei care au fost învăţătorii şi profesorii noştri, din respect pentru învăţătorii şi profesorii generaţiei de astăzi. Şi nu numai că l-au votat, dar după ce acest proiect a zăcut şi s-a prăfuit câţiva ani de zile, sub preşedinţia colegului nostru, domnul profesor Popeangă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, reprezentant de marcă al Partidului România Mare, a putut fi finalizat. Pentru că, dacă vrei să distrugi o naţiune, îi distrugi demografia şi învăţământul, care este speranţa generaţiei viitoare. Sper că am oprit acest dezastru, măcar în parametrii pe care i-am votat astăzi. Să vedem cum vom sta şi cu demografia, pentru că această naţiune nu trebuie să piară. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Are cuvântul reprezentantul Partidului Social Democrat. (Aplauze.)
			Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte de şedinţă, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Domnilor miniştri, Dragi colegi, George Maior, director al Serviciului Român de Informaţii, fost senator PSD, fost reprezentant al României în Irlanda, dă un interviu, acum câteva zile, în care spune că n-a putut ajunge asistent universitar, fiind respins la Babes-Bolyai, dar a ajuns directorul Serviciului Român de Informaţii. V-am spus acest lucru ca să vă daţi seama unde se poziţionează asistentul, dar profesorul universitar şi, respectiv, profesorul gradul I şi debutantul. Mai spune însă ceva foarte important: românii gândesc strategic şi nu iau decizii strategice. În Irlanda, în anii '60, într-o sărăcie lucie, s-a luat decizia strategică de a se investi în învăţământ, în resursa umană şi timp de 10-15 ani, Irlanda a progresat. Astăzi, îl contrazicem noi, toţi membrii Parlamentului Român prezenţi, pe George Maior. Am luat o decizie strategică. Am investit în învăţământ, şi această investiţie se datorează, stimaţi colegi, atât celor două comisii, de la Senat şi Cameră, care au început acest act din anul 1996, a culminat sub conducerea Guvernului Năstase şi a Ecaterinei Andronescu, când s-a pus în Legea învăţământului 6% din produsul intern brut în 2006. S-a amânat în 2007 şi s-a aprobat. A fost prima decizie strategică majoră. A doua decizie strategică majoră a fost atunci când cele două comisii şi Senatul au aprobat nu ordonanţa Guvernului, stimaţi colegi, ci au aprobat Propunerea Legislativă PL-x 185/2008 privind modificarea Legii nr. 220/2007 referitoare la creşterile salariale ce se vor acorda personalului didactic din învăţământ salarizat potrivit Legii nr. 128/1997, lege iniţiată - şi trebuie să le mulţumim - domnilor Andea Petru, doamnei Andronescu Ecaterina, Cindrea Ioan, Barbu Gheorghe, Corlăţean Titus, Dorneanu Valer, Bruchental-Pop Ionela, Dumitriu Mihai, Găleteanu Monalisa, Duţu Stelian, Puşcaş Vasile, Mocanu Alexandru, Ştiucă Alecsandru, Moraru Ion, Coşea Mircea, Solcanu Ion, Tîlvăr Angel şi, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Stanciu Anghel. (Aplauze. Ovaţii.) Ce au făcut aceşti domni? Dincolo de speculaţiile care se fac, cu majorări substanţiale, de 74%, de 50 şi ceva la sută, spre a ne învrăjbi şi nu a ne susţine, spre a face din învăţământ prioritatea naţională, alineatul care a modificat destinul învăţământului românesc este următorul. La art. 1 alin. (1) lit. c) se modifică şi va avea următorul cuprins: "Pentru funcţiile didactice prevăzute în Anexele nr. 1, 2, 3 valoarea coeficientului de multiplicare 1 este următoarea: 1 octombrie - 31 decembrie 2008 valoarea coeficientului de multiplicare 1, 400 de lei, care reprezintă valoarea de referinţă pentru creşterile salariale ulterioare." (Aplauze.) Acesta înlocuieşte creşterea de creşterea de 9% promisă de Guvern. Nu este pomană electorală. Este decizia strategică a dumneavoastră pentru viitorul României, pentru investiţia în cea mai importantă resursă a ţării: copiii şi nepoţii dumneavoastră. Grupul parlamentar al PSD vă felicită şi vă mulţumeşte pentru această decizie istorică atât UDMR-ului, PNL-ului, PD-L-ului, PRM-ului şi Grupului minorităţilor naţionale, inclusiv independenţilor. Aceasta este calea spre integrare în Europa, prin ştiinţă şi educaţie! Vă mulţumim. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Dau cuvântul reprezentantului Grupului minorităţilor naţionale.
			Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a votat, bineînţeles, în unanimitate acest proiect de lege, pentru că noi suntem convinşi că învăţământul reprezintă o prioritate. În cadrul sistemului de învăţământ românesc, învăţământul în limbile minorităţilor naţionale reprezintă o componentă importantă şi, totodată, un model unic în Europa, pe care noi îl apreciem în mod deosebit. Şi vorbind de Europa şi de faptul că România este, cel puţin din punct de vedere demografic, a şaptea putere europeană, şi dacă credem, ca ţară membră, în Agenda Lisabona, atunci credem cu convingere că astăzi am făcut un lucru important, un lucru foarte bun. Vă mulţumesc şi succes în continuare colegilor noştri din învăţământ. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Dau cuvântul reprezentantului Partidului Conservator.
			Domnul Dragoş Petre Dumitriu: Stimaţi invitaţi, Stimaţi colegi, Distinsul coleg, profesor Anghel Stanciu, vorbea de miracolul irlandez, realizat şi pe baza unei investiţii masive în învăţământ. Noi ne vom referi, ca şi conservatori, la un model mai apropiat de noi şi, zic eu, mai sigur, şi anume modelul austriac, bazat pe o stabilitate în domeniul investiţiei în învăţământ, o stabilitate a statului, bazată pe un nivel ridicat al învăţământului. Cred că este mai normal. De aceea, aş vrea să interpretaţi fastul votului de astăzi ca o garanţie că aceste creşteri salariale şi aceste aduceri la un nivel decent ale situaţiei profesorilor nu se vor face din patru în patru ani, ci vor fi o constantă a comisiei, condusă cu onor, atâţia ani, de domnul profesor Anghel Stanciu. Ceea ce aţi văzut ieri în Parlament a fost o luptă politică, cu bunele şi cu relele ei. Ceea ce aţi văzut astăzi, însă, în Parlament a fost, zic eu, voinţa întregului Parlament, o voinţă consensuală. Parlamentul a găsit soluţia legislativă pentru această normalizare a situaţiei, iar Guvernul, spre meritul său, a găsit soluţia administrativă. De aceea, cred că toţi cei prezenţi aici merită felicitările noastre. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Mulţumesc. Domnul Pavelescu Aurelian. Voce din sală: Din partea cui?
			Domnul Aurelian Pavelescu: Vorbesc din partea independenţilor, pentru că cineva a pus o întrebare din sală. Eu aş vrea să-i felicit, mai întâi de toate, pe profesori. Şi aş vrea să vă spun că această lege, în primul rând, este datorată presiunilor pe care profesorii le-au făcut de ani de zile pentru drepturile lor. (Aplauze.) Fără aceste presiuni nu cred că această lege ar fi fost votată, cu toate intenţiile bune pe care le au partidele politice în Parlament. În sfârşit, există un corp profesional al profesorilor, care începe să conteze şi, iată, acest corp al profesorilor poate să-şi şi impună, dacă este nevoie, voinţa la nivel politic. Vreau să vă spun, dragi colegi, că, personal, am votat această lege în primul rând în calitate de profesor şi mulţi dintre dumneavoastră sunteţi, ca meserie de bază, profesori. Mă bucur că, iată, corpurile profesionale în România încep să devină actori de dialog şi actori politici. Pe de altă parte, vreau să felicit Guvernul că suntem în situaţia politică să existe bani pentru asemenea măriri salariale, pentru că discursuri şi bune intenţii au tot fost şi vor mai fi. Dar există în sfârşit starea bugetară, România se află în creştere economică, pentru ca profesorii să-şi primească drepturile lor legitime. Felicit, de asemenea, celelalte partide politice, dar, în primul rând, revin cu ceea ce am început, să-i felicit pe profesori şi să vă organizaţi permanent, de acum în colo, pentru că numai dumneavoastră vă veţi putea, până la urmă, proteja drepturile legitime pe care trebuie să vi le recunoaştem cu toţii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Doamna Ecaterina Andronescu. (Aplauze prelungite.)
			Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, că mi-aţi acordat cuvântul. Vreau să vorbesc în numele celor care slujesc şcoala şi să mulţumesc Parlamentului României pentru votul de astăzi. Vreau să vă spun că au existat foarte multe aşteptări din partea tuturor cadrelor didactice, şi eu cred că votul dumneavoastră de astăzi face o dreptate celor care aşteaptă şi resursele financiare şi, fără îndoială, de la care societatea aşteaptă performanţă. Cred că votul dumneavoastră de astăzi a mai dovedit ceva, şi anume că, în Parlamentul României, se poate conlucra, indiferent de grupul politic din care venim, atunci când interesele sunt majore, şi cred că învăţământul este un asemenea teritoriu. Pentru acest confort pe care votul dumneavoastră de astăzi mie personal mi l-a dat, nu pot decât să vă mulţumesc. De asemenea, aş vrea să vă pot asigura, în numele celor care slujesc şcoala, că au înţeles exact aşa cum se cuvine votul de astăzi şi sunt convinsă că, prin performanţele pe care şcoala le va da societăţii, vor merita cu prisosinţă votul de astăzi. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.) Vă mulţumesc şi dumneavoastră, celor care zilele acestea aţi stat la balcon şi aţi susţinut cu căldură legea aceasta importantă pentru tot sistemul. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, trecem la punctul următor de pe ordinea de zi.
			Pct. 3, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rugăm să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 213 deputaţi prezenţi, 210 voturi pentru, 3 voturi neexprimate.) Cu 210 voturi pentru, nicio abţinere şi niciun vot împotrivă, proiect de lege a fost aprobat. (Aplauze.) detalii vot
			Pct.4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rugăm să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 215 deputaţi prezenţi, 213 voturi pentru, 2 abţineri.) Cu 213 voturi şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 227 deputaţi prezenţi, 223 voturi pentru, 2 împotrivă, 2 abţineri.) detalii vot
			Cu 223 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. Vă rog, dacă doriţi să explicaţi votul.
			Domnul Alexandru Mazăre: Eu am să fiu mult mai scurt. Mulţumesc Parlamentului. Să ştiţi că puteam avea de patru ani de zile această şosea de coastă care ne punea în rând cu lumea civilizată. Orice oraş maritim are o astfel de şosea, care, practic, îţi asigură deschiderea către zona litorală. Oricum, mai bine mai târziu decât niciodată. Există bani europeni, 15 milioane de euro sunt fondurile structurale prinse pentru acest proiect. Prin votul de astăzi nu mai avem de făcut altceva decât să ne apucăm de treabă. Mulţumim mult. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Pct.6. Propunerea legislativă privind regimul juridic al administrării falezelor şi plajelor Mării Negre. Lege organică. Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 221 deputaţi prezenţi, 176 voturi pentru, 48 împotrivă, 5 abţineri, un vot neexprimat.) detalii vot
			Cu 167 de voturi pentru, 48 împotrivă şi 5 abţineri, propunerea a fost aprobată. Vă rog.
			Domnul Eduard-Stelian Martin: Şi eu o să fiu foarte scurt, stimaţi colegi. Vreau să mulţumesc în numele judeţului Constanţa pentru faptul aţi votat acest proiect de lege. Este foarte important pentru turismul de la Marea Neagră. Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Domnul Valeriu Tabără, vă rog, din partea Partidului Democrat-Liberal. (Domnul Valeriu Tabără părăseşte prezidiul şi se îndreaptă către tribună.)
			Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am venit aici pentru a afirma şi votul nostru. A fost un vot împotrivă. Dar aş vrea să vă spun că cele două legi - şi suntem aici - aşa cum sunt adoptate ele acum nu vor rezolva probleme de la mare şi-mi pare rău că o spun eu, cel de la un alt capăt de ţară, şi ştiţi sigur că o problemă legată de drumul costier este sigur legată de ceea ce înseamnă situaţia malurilor de la Marea Neagră şi a plajelor. În al doilea rând, să nu creadă cineva că va funcţiona o astfel de lege în care cineva se va duce să-şi facă vilele pe plajă şi va închiria şi va lua plaja tuturor. Din păcate, cred că sunt multe lucruri care trebuiau făcute într-o concordanţă şi într-o colaborare cu ministerul, să se găsească acele soluţii care să aducă şi fonduri europene, dar să şi răspundă nevoilor pentru ceea ce înseamnă litoralul românesc. Dacă cineva crede că se va duce spre alte soluţii, cred că face o mare greşeală şi o mare eroare. Mulţumesc. (Domnul Valeriu Tabără îşi reia locul la prezidiu.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Din partea Partidului România Mare, domnul Tudor.
			Domnul Marcu Tudor: Vă mulţumesc că-mi acordaţi întreaga dumneavoastră atenţie şi consideraţie. Ar fi bine, domnule preşedinte, să limităm discuţiile măcar la o jumătate de minut pentru fiecare, pentru că, într-adevăr, unii trebuie să plece cu avioanele, au probleme mari. Eu ce vreau să spun: aceste două legi nu termină, într-adevăr, problemele din litoral, nu se vor termina niciodată. Noi, cei din Partidul România Mare am avut o întâlnire cu cei care sunt mai pricepuţi în acest domeniu şi am analizat părţile pozitive şi părţile negative, pentru că sunt destule şi negative în ambele proiecte, şi am ajuns la concluzia că sunt mai multe cele pozitive decât cele negative. De aceea am votat în consecinţă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Eugen Nicolicea: Pct.7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare şi de asociere, între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Muntenegru, pe de altă parte, semnat la Podgorica la 15 octombrie 2007. Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată. Vă rugăm să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 215 deputaţi prezenţi, 214 voturi pentru, un vot neexprimat.) Cu 214 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.10/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Este lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 217 deputaţi prezenţi, 212 voturi pentru, 4 abţineri, un vot neexprimat.) Cu 212 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.9. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii Creştine Partium din municipiul Oradea, judeţul Bihor. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 213 deputaţi prezenţi, 185 voturi pentru, 15 împotrivă, 10 abţineri, 3 voturi neexprimate.) Cu 185 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 10 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.10. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Institutului Teologic Penticostal din municipiul Bucureşti. Este lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 213 deputaţi prezenţi, 186 voturi pentru, 15 împotrivă, 11 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 186 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 11 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.11. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Avram Iancu" din municipiul Cluj-Napoca. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 215 deputaţi prezenţi, 208 voturi pentru, 4 împotrivă, o abţinere, 2 voturi neexprimate.) Cu 208 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 214 deputaţi prezenţi, 210 voturi pentru, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 210 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.13. Proiectul de Lege privind servicii de consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 215 deputaţi prezenţi, 208 voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 208 voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2007 pentru modificarea şi completarea art.13 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 213 deputaţi prezenţi, 163 voturi pentru, 44 împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Având în vedere că proiectul de lege a întrunit 163 de voturi, sunt insuficiente pentru a fi aprobată legea organică. detalii vot
			Pct.15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2008 pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.76/2000 pentru acceptarea Rezoluţiei A.747(18) referitoare la aplicarea măsurării tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere, adoptată la 4 noiembrie 1993 de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 211 deputaţi prezenţi, 208 voturi pentru, o abţinere, 2 voturi neexprimate.) Cu 208 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2008 pentru modificarea art.55 alin.(8) din Legea nr.128 privind Statutul personalului didactic. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 210 deputaţi prezenţi, 209 voturi pentru, o abţinere.) Cu 209 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995 şi a Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 208 deputaţi prezenţi, 205 voturi pentru, o abţinere, 2 voturi neexprimate.) Cu 205 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată. detalii vot
			Pct.18. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului, nr.84/1995. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 214 deputaţi prezenţi, 213 voturi pentru, o abţinere.) Cu 213 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.19. Proiectul de Lege pentru denunţarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicaţiile paşnice ale energiei nucleare, semnat la Washington la 15 iulie 1998. Lege ordinară. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 208 deputaţi prezenţi, 201 voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 201 voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 204 deputaţi prezenţi, 204 voturi pentru.) Cu 204 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 150 voturi pentru, un vot împotrivă, 49 abţineri.) Deoarece proiectul de lege nu a întrunit decât 150 de voturi, având un vot împotrivă şi 49 de abţineri, nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.45/2008 privind unele măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 194 deputaţi prezenţi, 190 voturi pentru, 2 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 190 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.23.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2008 pentru completarea art.5 alin.(11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 193 deputaţi prezenţi, 192 voturi pentru, un vot împotrivă.) Cu 192 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2008 privind unele măsuri pentru reglementarea regimului unor debitori şi creditori ai fondului de risc. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 200 deputaţi prezenţi, 150 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 4 abţineri.) Cu 150 de voturi, 46 voturi împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 194 deputaţi prezenţi, 138 voturi pentru, 48 voturi împotrivă, 7 abţineri, un vot neexprimat.) Cu 138 de voturi pentru, 48 voturi împotrivă şi 7 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2008 privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Este lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 135 voturi pentru, 52 voturi împotrivă, 6 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 135 de voturi pentru, 52 voturi împotrivă şi 6 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 140 voturi pentru, 45 voturi împotrivă, 11 abţineri, un vot neexprimat.) Deoarece proiectul de lege a întrunit doar 140 de voturi pentru, 45 împotrivă şi 11 abţineri, nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2008 pentru modificarea art.40 din Legea nr.16/2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 192 deputaţi prezenţi, 144 voturi pentru, 43 voturi împotrivă, 3 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Deoarece proiectul nu a întrunit decât 144 de voturi pentru, fiind exprimate 43 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.29. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Este lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 137 voturi pentru, 42 voturi împotrivă, 16 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Întrucât nu a întrunit decât 137 de voturi, fiind exprimate 42 de voturi împotrivă şi 16 abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2008 privind unele măsuri pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2008. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 192 deputaţi prezenţi, 140 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 49 abţineri.) Întrucât s-au întrunit doar 140 de voturi pentru, fiind exprimate 3 voturi împotrivă şi 49 de abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.31. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 148 voturi pentru, 44 voturi împotrivă, 2 abţineri, un vot neexprimat.) Întrucât au fost întrunite doar 148 de voturi pentru, fiind exprimate 44 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.32. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2008 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 193 deputaţi prezenţi, 145 voturi pentru, un vot împotrivă, 45 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 145 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 45 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.33. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 196 voturi pentru, 2 abţineri.) Cu 196 voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 2 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale şi a altor acte normative incidente. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 201 deputaţi prezenţi, 149 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Întrucât au fost întrunite doar 149 de voturi pentru, fiind exprimate 46 voturi împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.35. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/2007 pentru stabilirea orei de începere şi de închidere a votării la referendumul naţional din data de 25 noiembrie 2007 privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 126 voturi pentru, 48 voturi împotrivă, 19 abţineri, 4 voturi neexprimate.) Întrucât a întrunit doar 126 voturi pentru, 48 împotrivă şi 19 abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.36. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2006 privind înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 199 deputaţi prezenţi, 147 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 4 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 147 de voturi pentru, 46 împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.37. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea măsurilor ex - ISPA. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 196 deputaţi prezenţi, 146 voturi pentru, 50 abţineri.) Cu 146 voturi pentru şi 50 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.38. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.118/2007 pentru completarea titlului VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 72 voturi pentru, 74 voturi împotrivă, 48 abţineri, un vot neexprimat.) Întrucât au fost întrunite doar 72 de voturi pentru, fiind exprimate 74 voturi împotrivă şi 48 abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.39. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.151/2007 pentru completarea destinaţiei unor părţi din imobile situate în municipiul Bucureşti. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 136 voturi pentru, 52 voturi împotrivă, 9 abţineri.) Întrucât au fost întrunite doar 136 voturi pentru, fiind exprimate 52 voturi împotrivă şi 9 abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.40. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.132/2004 privind atribuirea în concesiune directă Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa a unui teren aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 198 deputaţi prezenţi, 153 voturi pentru, 35 voturi împotrivă, 10 abţineri.) Întrucât au fost întrunite doar 153 voturi pentru, 35 voturi împotrivă şi 10 abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat. detalii vot
			Pct.41. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2008 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 194 deputaţi prezenţi, 188 voturi pentru, 6 abţineri.) Cu 188 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 6 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.42. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernului României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti la 8 mai 2008 şi pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestuia. Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 196 voturi pentru, un vot neexprimat.) Cu 196 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.43. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului maritim între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia, semnat la Bucureşti la 3 martie 2008. Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 192 voturi pentru, 3 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 192 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.44. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind amendamentele la Acordul multilateral de bază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, având în vedere noul statut al Republicii Bulgaria şi al României, care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, semnat la Astana la 13 decembrie 2007. Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 193 deputaţi prezenţi, 188 voturi pentru, 3 abţineri, 2 voturi neexprimate.) Cu 188 voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.45. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, reexaminată, la cererea Preşedintelui României. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 148 voturi pentru, 46 voturi împotrivă, 3 abţineri.) Cu 148 voturi pentru, 46 voturi împotrivă şi 3 abţineri, legea pentru aprobarea ordonanţei a fost aprobată. detalii vot
			Pct.46. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 150 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 41 abţineri, 4 voturi neexprimate.) Cu 150 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 41 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.47. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 191 deputaţi prezenţi, 186 voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.) Cu 186 voturi pentru, un vot împotrivă, 3 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.48. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 192 deputaţi prezenţi, 188 voturi pentru, 3 abţineri, un vot neexprimat.) Cu 188 voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.49. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2008 pentru modificarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.117/1999 privind salarizarea personalului Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 199 deputaţi prezenţi, 145 voturi pentru, 47 voturi împotrivă, 6 abţineri, un vot neexprimat.) Cu 145 voturi pentru, 47 voturi împotrivă şi 6 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.50. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor culturale. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 195 deputaţi prezenţi, 193 voturi pentru, o abţinere, un vot neexprimat.) Cu 193 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost aprobat. detalii vot
			Pct.51. Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială, reexaminată, la cererea Preşedintelui României. Este lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 199 deputaţi prezenţi, 149 voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 47 abţineri, un vot neexprimat.) Întrucât legea nu a întrunit decât 149 voturi pentru, fiind exprimate 2 voturi împotrivă şi 47 abţineri, legea nu a fost aprobată. detalii vot
			Pct.52. Legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 reexaminată, la cererea Preşedintelui, României. Lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 197 deputaţi prezenţi, 148 voturi pentru, 44 voturi împotrivă, 3 abţineri, 2 voturi neexprimate.) detalii vot
			Întrucât nu a întrunit decât 148 voturi pentru, fiind exprimate 44 voturi împotrivă şi 3 abţineri, legea nu a fost aprobată. Vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Această lege a fost una foarte mult aşteptată, de foarte mulţi ţărani ale căror recolte au fost distruse de animale sălbatice şi care nu şi-au primit despăgubirile normale. Grupul parlamentar al PD-L a votat împotriva acestei legi. Ca atare, a blocat ca ea să apară, şi aceşti oameni să fie despăgubiţi. Nu ştiu ceilalţi colegi de-ai mei ce vor face. Eu vă voi asigura că în zona Buzaielor o să se cunoască acest vot al dumneavoastră. Vă felicit!
			Domnul Eugen Nicolicea: Nu mai există alte intervenţii.
			Pct.53. Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2007 privind reglementarea unor aspecte legate de lucrările de modernizare a sectoarelor de cale ferată aflate pe Coridorul IV paneuropean supuse modernizării, reexaminată, la cererea Preşedintelui României. Este lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 187 deputaţi prezenţi, 182 voturi pentru, un voturi împotrivă, 3 abţineri, un vot neexprimat.) detalii vot
			Cu 182 voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32 a fost aprobată. În şedinţa de astăzi am supus votului final 53 de legi. Declar şedinţa închisă.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 14,10.