Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 octombrie 2008

			Şedinţa a început la ora 8,50. Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Dan Radu Ruşanu, secretari.
			Domnul Eugen Nicolicea: Doamnelor şi domnilor, Declar deschisă şedinţa consacrată prezentării declaraţiilor politice. Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul Ioan Ghişe.
			Domnul Ioan Ghişe: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte de şedinţă şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimate doamne şi stimaţi domni colegi deputaţi, Declaraţia mea politică se intitulează "Promovarea unei grile de salarizare în sectorul public este o soluţie importantă pentru recentele şi numeroasele revendicări sociale". Când spun sectorul public, avem în vedere mai mult decât sectorul bugetar, anume inclusiv operatorii comerciali cu capital majoritar de stat, regii şi societăţi comerciale, aflate sub autoritate publică naţională, judeţeană sau locală. De la acest microfon, în acest mandat am avut următoarele intervenţii pe acest subiect: în 19 aprilie 2005, atrăgeam atenţia asupra necesităţii de a fundamenta, bazat pe principii, în mod echitabil, salarizarea în sectorul public; în 8 noiembrie 2005, atrăgeam atenţia asupra modului defectuos în care se face salarizarea în sectorul bugetar; în 28 februarie 2006, anunţam că este urgentă şi necesară o politică de salarizare corectă în România în sectorul bugetar; în 2 mai 2006, vorbeam despre necesitatea şi urgenţa echilibrării sistemului de salarizare în sectorul public; şi, în fine, în 30 mai 2006, atrăgeam atenţia asupra faptului că grila de salarizare în sectorul public este o urgenţă şi necesitate pentru România; "Adevăr şi nedreptate, realitate cinică". Aceste declaraţii politice le-am făcut la vremea aceea în timp ce ministru la muncă şi protecţie socială era fostul reprezentant al Partidului Democrat. Când colegul nostru, senatorul Paul Păcuraru, a ajuns ministru, m-am dus la dânsul şi, în mod amical, l-am întrebat de ce nu se promovează de către Guvern o astfel de grilă de salarizare în sectorul public. Domnia sa mi-a explicat că liderii principalelor confederaţii sindicale nu doresc o astfel de grilă pentru întreg sectorul bugetar, cu atât mai puţin pentru sectorul public. Acum, în urma aprobării legii privind mărirea salariilor cadrelor didactice cu 50%, s-a creat această situaţie de frământări sociale şi revendicări, multe dintre ele cât se poate de îndreptăţite, revendicări de o amploare fără precedent în perioada ultimilor ani. Şi, atunci, vin în faţa dumneavoastră ca să reiterez propuneri pe care le-am mai formulat şi care cred că pot constitui o soluţie pentru situaţia actuală. Propunem următoarele: prin medierea preşedintelui ţării, să se desfăşoare o dezbatere naţională pentru definirea valorilor societăţii româneşti, care trebuie promovate prin sistemul public de muncă şi protecţie socială; adoptarea unei strategii naţionale pentru promovarea muncii şi susţinerea protecţiei sociale; realizarea unui acord politic al principalelor partide parlamentare pentru susţinerea strategiei naţionale, pentru promovarea creativităţii, a inteligenţei şi valorii; realizarea unui acord social între Guvern, sindicate şi patronate în privinţa creşterilor de salarii, în limitele creşterii productivităţii muncii; revitalizarea activităţii Consiliului Economic şi Social şi implicarea sa în dialogul politic pe temele salarizării şi protecţiei sociale; şi, nu în ultimul rând, publicarea tuturor salariilor din sectorul public pe paginile de internet ale instituţiilor şi operatorilor comerciali cu capital majoritar de stat - regii şi societăţi autonome. Apreciez că aceste tipuri de propuneri pot constitui o soluţie pentru revendicările sociale. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da, vă mulţumesc.
			Dau cuvântul doamnei Olguţa Cocrea.
			Doamna Olguţa Cocrea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea se intitulează "9 octombrie - Ziua mondială a poştei". Pe tot mapamondul, în data de 9 octombrie, se sărbătoreşte Ziua poştei. Şi cei 35.000 de salariaţi din Poşta Română se alătură colegilor din lumea întreagă şi îşi sărbătoresc ziua. Este o zi importantă pentru cei 35.000 de salariaţi şi cei 30.000 de sindicalişti din Poşta Română. Poştaşul este omul de legătură între populaţia unei ţări şi lumea întreagă. Zi de zi ne trece pragul casei aducându-ne veşti, de multe ori bune, de la cei dragi plecaţi în toată lumea. De asemenea, după '89, poştaşul român aduce pe lângă veştile bune şi pensia, care este aşteptată de milioane de pensionari. Mai nou, ne aduce şi aproape toate facturile pe care trebuie să le plătim. Acestea din urmă nu sunt veşti chiar bune, ţinând cont de costurile mari la utilităţi. Fie soare, fie vânt, zăpadă sau orice intemperie, poştaşul român zilnic se prezintă la uşile noastre, ale tuturor, pentru a-şi face datoria. Este o muncă grea, dar foarte frumoasă. Tot timpul este conectat la viaţa de zi cu zi a clienţilor lui şi, în majoritatea cazurilor, cunoaşte problemele de zi cu zi cu care se confruntă clienţii din sectorul lui. De asemenea şi oficiantele, care sunt zilnic în legătură directă cu clienţii, sunt câteodată stresate, jignite, dar niciodată nu ripostează, le vorbesc calm şi le zâmbesc celor de dincolo de ghişeu. În relaţia cu oamenii trebuie să uiţi de problemele tale de zi cu zi şi să cauţi pe cât posibil să zâmbeşti clientului, să-i vorbeşti frumos, calm, să-l ajuţi, să-i explici tot ceea ce trebuie el să ştie. Complexitatea muncii pe care o fac cei 35.000 de salariaţi ai Poştei Române, care în ultimii ani depun eforturi pentru ca cei care beneficiază de serviciile lor să fie mulţumiţi, este uluitoare. Până acum, niciun Guvern nu şi-a pus problema cum şi în ce condiţii muncesc aceşti oameni. Se vorbeşte tot mai des despre privatizarea serviciilor poştale, dar nimeni nu vede că prin privatizarea Romtelecom-ului, de exemplu, sora vitregă a Poştei Române, a avut de suferit populaţia aceste ţări, deoarece în momentul privatizării, patronul va dori profit şi acesta se va putea face doar prin majorarea tarifelor. Ar fi bine ca viitorul Guvern să se gândească să declare serviciile poştale ca infrastructură naţională, să rămână un bun al statului român, deoarece în cazul privatizării serviciul universal ar dispărea. Poşta Română se adresează atât marilor clienţi, cât şi celor cu venituri mai mici, care nu ar avea cu ce să achite un serviciu poştal unei firme private de curierat care are tarife de 3-5 ori mai mari ca la Poşta Română. Trebuie să se ţină cont că cele mai defavorizate categorii, adică pensionarii, şomerii, veteranii, familiile cu mulţi copii sunt deservite de poştaşii din România. Şi să nu uităm că aceşti oameni ne vizitează zilnic, ne spunem necazurile şi problemele, ne cunosc de ani de zile şi, în situaţia când se poate, chiar ne şi ajută. Relaţia cu omul este grea dar frumoasă şi, când ai nevoie de a fi ascultat, ştii că ai un om de încredere în poştaşul tău. Pentru cei 35.000 de poştaşi din România adresez în numele meu şi al Parlamentului României un călduros "La mulţi ani!", sănătate, fericire lor şi familiilor lor, un trai mult mai bun şi să le dea Dumnezeu tot binele din lume. Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da, vă mulţumesc.
			Din partea Grupului Partidului Social Democrat, doamna Elena Ehling.
			Doamna Elena Ehling: Mulţumesc. Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, Declaraţia politică de astăzi are ca titlu "Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câştigăm. 5 octombrie - Ziua internaţională a profesorilor". Încep declaraţia mea politică citând câteva versuri din poezia "Liceu", autor George Bacovia: "Liceu, - cimitir / Al tinereţii mele -... / Şi azi mă-nfiori / Liceu, - cimitir / Al tinereţii mele! / În lume m-ai dat / În vâltorile grele ...˝ Altfel spus - şi îl parafrazez pe Paul Valery - "Educaţia nu se limitează la vârsta copilăriei şi adolescenţei ... la perioada şcolarităţii". Pe tot parcursul vieţii, mediul familial si social - societatea - influenţează şi el educaţia noastră, fiind un educator pe cât de sever, pe atât de periculos. Pentru a face din România, din Europa un punct de referinţă al calităţii la nivel mondial, pentru a asigura o dezvoltare durabilă la nivel global, trebuie să recunoaştem şi să acordăm educaţiei locul şi rolul cheie ce-i revin într-o societate în permanentă schimbare, evoluţie, o educaţie şi formare de-a lungul întregii vieţi, urmare căreia toţi cetăţenii devin depozitarii unor cunoştinţe, capacităţi şi competenţe care să le permită inserţia socială, contribuindu-se astfel atât la creşterea economică, cât şi la consolidarea coeziunii sociale. Finalitatea: "...ajutorarea oamenilor de a se adapta şi a se pregăti pentru schimbare, antrenarea oamenilor pentru a deveni operaţionali...". Finalitatea noului tip de educaţie pentru schimbare se regăseşte în Raportul Consiliului Clubului de la Roma - Prima Revoluţie Globală. Acesta este şi motivul pentru care şcoala trebuie să devină un mediu real de revigorare morală, de renaştere cognitivă şi înnoire tehnologică cu efecte la nivel macrosocial, asigurând armonizarea conţinutului învăţământului cu principiile funcţionării economiei de piaţă. Astfel, Benjamin Franklin spunea (şi este actual): "Tu îmi spui, eu uit; tu mă înveţi, eu îmi amintesc; tu mă implici, eu învăţ!" Desigur, fără o bază materială, fără o stimulare salarială a celor care slujesc cu credinţă şi dragoste şcoala, care se resemnează în numele unei demnităţi nerecunoscute - marginalizaţi, ignoraţi -, fără o schimbare de mentalitate, mai putem vorbi de performanţa învăţământului românesc!? Aşa cum a apărut şi în media, salariile profesorilor trebuiau să crească la 1 octombrie a.c. iniţial, cu 6%, apoi cu 9%, urmare a negocierilor cu premierul Tăriceanu. Numai că, în Comisia pentru învăţământ, Grupul parlamentar al PSD a propus un amendament la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2008 privind creşterile salariale ce se acordă în anul 2008 personalului din învăţământ (PL-x 263/2008) - lege ordinară, proiect adoptat de Senat în 22.04.2008 -, creşterea propusă de Partidul Social Democrat fiind cu 50%. În plenul Camerei din 30 septembrie a.c., modificarea a întrunit 254 de voturi, niciun vot împotrivă; votul a fost nominal, fiecare deputat ridicându-se în picioare şi spunând "pentru", chiar şi ministrul Adomniţei. O intelectualitate resemnată, profesorii - suflete mari, adevărate efemeride, în sensul de cărţi inepuizabile de ştiinţă şi dăruire - ştiu că sursa puterii stă în a gândi, că fântâna înţelepciunii se află în cărţi, iar secretul tinereţii în joc; tot ei mai ştiu că a te ruga şi a iubi este un privilegiu dumnezeiesc; tot ei mai ştiu a dărui, căci o zi e prea scurtă pentru a fi egoist, că numai dăruind, aflăm cheia raiului. Un sincer şi din inimă "La mulţi ani!", stimaţi colegi dascăli, călăuze pentru viitor. Cum "Preţul măreţiei este responsabilitatea", noi înşine, fiecare dintre noi, este responsabil de ceea ce vrea pentru el şi copiii lui! Desigur, premierul Tăriceanu şi Guvernul condus de domnia sa se fac responsabili pentru gestul de a fi atacat la Curtea Constituţională o lege aprobată cu unanimitate de voturi de deputaţii din toate grupurile parlamentare, care au înţeles că educaţia reprezintă o prioritate naţională într-un stat democrat, modern, al Uniunii Europene. Concluzionez: "N-am făcut din tine, omule, nici făptură cerească, nici pământeană, nici fiinţă nemuritoare, nici muritoare, pentru ca, asemenea unui sculptor, să te modelezi singur, dându-ţi forma pe care o preferi." "Cu credinţă, totul este posibil, cu dragoste, totul este mai uşor! " Mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da, vă mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul Emilian Frâncu.
			Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Mai întâi, aş vrea să transmit şi eu un sincer "La mulţi ani!" tuturor celor care lucrează în Poştă, pentru că mi-am început cariera acum aproape 30 de ani în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor, ca inginer electronist. Deci, "La mulţi ani!" tuturor poştaşilor din România. Şi acum voi citi declaraţia politică. "Complot perfid împotriva Guvernului Tăriceanu". La fel ca "somnul raţiunii" din celebra gravură a lui Francisco de Goya, înăsprirea luptei electorale, înaintea alegerilor de la 30 noiembrie anul acesta, naşte monştri. Timp de patru ani, guvernul liberal a asigurat creşterea sustenabilă a salariilor. Într-o economie din ce în ce mai sănătoasă, guvernarea Tăriceanu a izbutit ca, acum, salariile calculate în euro ale tuturor românilor, inclusiv ale bugetarilor, să fie de două ori mai mari decât erau la începutul anului 2005. Este o realizare cu atât mai meritorie cu cât, în mod concomitent, leul românesc a încetat să mai fie afectat de inflaţia galopantă din vremea precedentelor guvernări de după 1989. Asta deoarece creşterea salariilor nu s-a făcut la presiunea străzii, prin tipărire de bancnote fără acoperire, ci numai şi numai pe baze solide. Le stă în gât tuturor adversarilor politici ai PNL însuşi gândul că liberalii se pot mândri cu asta şi că românii înţeleg cine le-a adus, pentru prima dată în zeci de ani, o adevărată creştere a nivelului de trai. Poate nu o creştere uriaşă, dar o creştere sănătoasă. Şi atunci, cu o perfidie fără seamăn, adversarii noştri politici au instrumentat, mai ales în ultima săptămână, o avalanşă fără precedent a revendicărilor salariale în sectorul bugetar, cu scopul de a crea o stare de panică, de nesiguranţă, putându-se merge până la isterie şi haos. În aceste ape tulburi, amplificate mediatic de la zi la zi şi chiar de la o oră la alta, atât PSD cât şi PD-L ar fi dorit, fiecare, să pescuiască "peştele cel mare" pe 30 noiembrie. Le spunem de pe acum că sunt slabe speranţe de reuşită. Dumnezeu nu ţine cu complotiştii. Şi nici românii nu-i iubesc pe aducătorii de haos.
			"Liberalii nu sunt împotriva creşterii salariilor bugetarilor". Cum ar putea fi împotriva creşterilor salariale un Guvern care, în ultimii patru ani, a dublat în euro toate salariile şi toate pensiile din România? Cu o singură condiţie, însă - aşa cum au subliniat în repetate rânduri premierul Tăriceanu şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu: această creştere să fie una sănătoasă, sustenabilă, care să nu afecteze economia şi care să asigure cu adevărat o creştere a nivelului de trai. Majorarea salariilor se poate face oricând, în aceeaşi manieră criminală în care au făcut-o unele dintre guvernele post-decembriste: au impus Băncii Naţionale să pună în funcţiune, la turaţie maximă, maşina de tipărit bani. Iar salariile au crescut nu cu 50% într-un an. Au crescut şi cu 100%, şi cu 200%, de fiecare dată când poporul "trebuia" minţit cu iluzia că o va duce mai bine. Cât de bine au dus-o românii, se ştie: în câteva săptămâni după fiecare majorare necugetată, banii fără acoperire erau mâncaţi de monstrul inflaţiei galopante. Într-o economie bolnavă, noi, românii, ne puteam "mândri", pe atunci, cu un singur lucru vajnic şi sănătos (dar sănătos între ghilimele): o inflaţie straşnică. Vrem să repetăm greşelile trecutului, din timpul guvernărilor de care se fac răspunzători taman acei factori politici care, acum, urmăresc subminarea liberalismului în ultimele săptămâni de dinaintea alegerilor? Nu, nu vrem. Şi nu vom proceda aşa cum cere presiunea străzii, chiar dacă astăzi Bucureştiul va fi atacat cu marşuri, cu pancarte, cu megafoane şi cu toată recuzita echipelor de făcut zgomot. Fiindcă ştim despre ce fel de zgomot este vorba: zgomot sindical la comandă politică. Mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Mulţumesc.
			Din Partidului România Mare, domnul Adrian Moisoiu.
			Domnul Adrian Moisoiu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În primul rând, vreau să spun că îl deplâng pe colegul meu liberal, care în felul acesta dă dovadă încă o dată de lipsă de coloană vertebrală faţă de partidul pe care-l reprezintă. Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Încă mai cred în demnitatea poporului român". Apropierea alegerilor i-a pus pe UDMR-işti pe jăratec. În cei 18 ani care au trecut din decembrie 1989, au forţat nota şi au reuşit să obţină drepturi la care nici nu visau. Tot timpul au făcut referire la "discriminare pozitivă" şi au reuşit. Bravo lor! Iar, atunci când românii se mai trezesc, fac referiri la drepturi câştigate. Chiar şi dacă acestea nu sunt constituţionale. Şi plusează în continuare. Degeaba P.U.N.R., în timpurile existenţei sale, sau Partidul România Mare actualmente, încearcă să le mai potolească zelul. Modul în care îşi folosesc relaţiile formate cât şi şantajul, este de felicitat. Au oameni infiltraţi în tot felul de posturi în Executiv, la toate nivelurile, nu numai în poziţii de lider, ci mai ales în poziţii de filtru, astfel încât nimic nu mişcă în ţara asta, fără ca ei să nu fie informaţi şi să acţioneze înainte ca românii să înţeleagă cum se pune problema. Ei plusează fără limită, fiindcă ştiu că, în final, tot le va rămâne ceva. Şi dacă miza ar fi menţinerea monopolului asupra regiunilor cu preponderenţă maghiară... Dar s-au întins. Doctrina lor este menţinerea aprinsă a flăcării urii, iar pentru aceasta au pregătit în permanenţă câte un butuc, pentru a fi aruncat pe jar. Cine vrea să observe vede că, deşi au putere deplină în regiunile pe care le păstoresc, UDMR-ul nu a ridicat un deget pentru modernizarea infrastructurii acestora şi atragerea de fonduri comunitare în aceste zone. Mai nou, doresc ca limba maghiară să fie limbă oficială regională. Oare restul nu contează? Într-o recentă conferinţă de presă la Târgu-Mureş, preşedintele Markó Béla a declarat că preocupările legate de bilingvism şi statutul minorităţilor vor fi şi în viitorul program de guvernare al UDMR. "Program de guvernare", dar de unde ştiu ei că vor fi la guvernare? Oare jocurile de culise să fie deja făcute? Totodată, Markó Béla a mai declarat că "Bilingvismul ar însemna ca, în anumite unităţi administrativ-teritoriale, cele două limbi, româna şi maghiara, să aibă un statut eventual egal, ceea ce nu există în acest moment. În programele noastre viitoare trebuie să existe acest deziderat şi trebuie să stimulăm măsuri concrete în acest sens. Vom relua şi problema legii minorităţilor, care în acest moment se află la Camera Deputaţilor, şi alte probleme legate de convieţuirea etnică". El a precizat că limba maghiară poate să devină a doua limbă oficială, însă numai pe teritoriul unde minoritatea maghiară este în majoritate. Ce s-ar întâmpla dacă toţi minoritarii ar dori acelaşi lucru în acele zone unde ei sunt majoritari? (Oare recenta experienţă cu mărirea salariilor cadrelor didactice nu este suficientă, pentru a observa cum s-au declanşat în lanţ solicitările de mărire a salariului pentru toţi bugetarii?). Întrebat dacă aceste zone sunt în afara judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, Markó Béla a apreciat că judeţe precum Clujul sau Bihorul nu reprezintă diaspora. Pe de altă parte, senatorul Frunda a propus mai mulţi magistraţi de limbă maghiară, deoarece un om îşi exprimă mai bine o problemă în limba maternă. Totodată, el a susţinut că trebuie modificat pragul privind utilizarea limbii materne în administraţia publică şi în instituţiile publice de la 20%, cât este în prezent, la 10%, cât şi inscripţionarea bilingvă a instituţiilor publice, străzilor etc. Oare câţi maghiari s-au rătăcit de exemplu prin Târgu-Mureş, neputând citi numele unei străzi, deşi ei îşi însuşiseră limba oficială a statului în şcoală!? Întreb: ce amestec are ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei, Fűzesi Oszkár, care la Cluj-Napoca vedea "mai multe forme de autonomie care se pretează pentru Ţinutul Secuiesc" şi de ce nu i se arată de către Ministerul Afacerilor Externe măcar cartonaşul galben? De când are dreptul un ambasador al unei ţări străine să discute, propună şi eventual să decidă asupra hărţii României? Într-o stare de normalitate el nu trebuia imediat expulzat? Mă opresc pentru două cuvinte referitoare la regimul de urgenţă în care a fost votată legea de acreditare a Universităţii maghiare "Partium" de la Oradea, care îi are ca profesori pe Orbán Viktor, preşedintele F.I.D.E.S.Z., şi Jeszenszki Geza, fost ministru de externe al Ungariei, în timp ce de exemplu, solicitarea de prelungire a termenului de depunere a adeverinţelor privind timpul lucrat "doarme de 10 luni" pe undeva, prin Camera Deputaţilor. Se fac jocuri aparente, bune de adormit copiii: UDMR nu este de acord cu referendumul pentru autonomie în chiar momentul când ne pregătim să serbăm 90 de ani de la aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dar îl promovează cu tenacitate. Pe de altă parte, printre numeroasele acţiuni anticonstituţionale şi duşmănoase faţă de poporul român, popa Tökés a declarat la Bruxelles: "Prin realizarea autonomiei se poate pune capăt procesului de asimilare dus de puterea românească. În ultimii 18 ani s-au schimbat doar metodele de asimilare, s-au înfrumuseţat, s-au democratizat, dar esenţa lor nu s-a schimbat. Românizarea secuimii a continuat prin colonizarea ortodoxă şi prin modificarea artificială a proprietăţii." Şi în altă parte: "Toate organizaţiile aparţinând Consiliului Autonom Maghiar din Bazinul Carpatic, şi astfel şi UDMR-ul‚ încă în acest an, în octombrie, împreună, vom face o vizită la Bruxelles, la Parlamentul European, solicitând sprijin internaţional pentru realizarea autonomiei teritoriale a ţinutului secuiesc, proclamându-ne cauza ca şi cea a Europei, asemănătoare problemei tibetane." Doresc să observ că, la fel ca oricare europarlamentar român...
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă rog să limitaţi expunerea.
			Domnul Adrian Moisoiu: Acum închei. ...Tökés László nu a depus vreun jurământ faţă de ţara care l-a făcut europarlamentar. Fiindcă nu s-a vrut! Dacă se vroia, chiar în lipsa unei prevederi constituţionale, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau o hotărâre a acestuia ar fi rezolvat imediat problema. Mă doare că trebuie să recunosc faptul că suntem mereu în defensivă în faţa ticăloşilor care calcă în picioare Constituţia şi legile, iar guvernanţii sunt permanent dispuşi să negocieze teritoriul, limba, demnitatea şi înghit jigniri după jigniri. Cine se va implica în apărarea Transilvaniei? Vorba academicianului David Prodan: "Transilvania şi iar Transilvania". Cine ne va apăra în viitorul legislativ? Cine îşi va aduce aminte de doctrina naţionalistă? Vreau să cred că poporul român va şti cui să-i acorde votul. Încă mai cred în demnitatea sa! Vă mulţumesc şi mă scuzaţi, domnule preşedinte.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc. Aţi vorbit 7 minute din cele 8 alocate PRM-ului.
			Domnul Andrian Mihei, din partea Partidului Naţional Liberal.
			Domnul Andrian-Sirojea Mihei: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Într-o perioadă în care există un tumultuos scandal al Statutului educatorului, aşa-contestata creştere de 50% a salariilor lor, a trecut neobservată ziua de 5 octombrie, Ziua internaţională a educatorului. Începând din 1994, anual, la data de 5 octombrie se sărbătoreşte Ziua internaţională a educatorului, World Teachers Day. Sărbătoarea este marcată în peste 100 de ţări în întreaga lume. Mihail Sadoveanu spunea: "Cine nu-şi aminteşte cu drag chipul primului dascăl din viaţa sa?" Conform UNESCO, Ziua internaţională a educatorului, World Teachers Day, se doreşte a fi ocazia de a ne arăta respectul şi aprecierea pentru contribuţia pe care dascălii de pretutindeni o aduc educaţiei generaţiilor viitoare. Stă în putinţa noastră să facem în aşa fel încât să le redăm educatorilor demnitatea şi recunoaşterea socială lor, celor ce se ocupă de educaţia generaţiilor viitoare, de viitorul acestei ţări. Stimaţi colegi, Lăsaţi educatorii să-şi ducă la îndeplinire menirea. Nu-i mai folosiţi în lupta voastră politică.
			De asemenea, săptămâna aceasta, pe 9 octombrie se sărbătoreşte Ziua naţională de comemorare a Holocaustului. Stimaţi colegi, Începând cu 2004, în fiecare an, pe 9 octombrie, în România este marcată Ziua naţională de comemorare a Holocaustului. Manifestarea este dedicată comemorării victimelor Holocaustului şi în special rolului pe care ţara noastră l-a avut în acest episod dramatic al istoriei. Ziua de 9 octombrie a fost aleasă pentru că la această dată, în 1941, a început deportarea evreilor din Bucovina în Transilvania. La doar câteva luni după ce Bucovina revenise sub administraţia României condusă pe atunci de generalul Ioan Antonescu. Stimaţi colegi, Această zi trebuie să reprezinte o zi de reflecţie pentru întreaga societate românească, pentru a împiedica repetarea ororilor, pentru a împiedica repetarea greşelilor.
			De asemenea, pe 9 octombrie este Ziua mondială a locuirii. Încă din anul 1985, prima zi de luni din luna octombrie a devenit Ziua mondială a locuirii, World Habitat Day, eveniment menit să atragă atenţia oamenilor din toată lumea asupra locuirii în condiţii adecvate. Dreptul la o locuinţă decentă este un drept fundamental al fiecărui om, dar cei care încă locuiesc în condiţii inumane nu pot ieşi din cercul vicios al sărăciei, fără sprijinul comunităţii din care fac parte. De aceea, stimaţi colegi, trebuie să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra acestui aspect. Şi dacă de fiecare dată declarăm de la această tribună că dorim să facem parte din tot felul de organizaţii internaţionale, ne-am dorit cu toţii să ne integrăm în Uniunea Europeană, trebuie să acceptăm şi agenda internaţională. Toate aceste zile trebuie să reprezinte zile în agenda noastră de lucru.
			Şi ultima declaraţie politică, tot pentru 9 octombrie, este "Ziua mondială a poştei". Stimaţi colegi, 9 octombrie este ziua dedicată de comunitatea internaţională muncii poştaşilor din întreaga lume, după ce acum 134 de ani, la această dată, la Berna, s-a înfiinţat Uniunea Poştală Universală, România fiind unul dintre cei 22 de membri fondatori. Sărbătorirea Zilei mondiale a poştei are semnificaţii deosebite pentru lucrătorii din acest domeniu, reprezentând o recunoaştere a importanţei activităţii lor şi a serviciilor poştale în general şi constituie totodată un bun prilej pentru a ne aminti că aceşti oameni au avut şi au o semnificaţie deosebită pentru viaţa noastră cotidiană. În această eră a tehnologiei informaţiei şi a vitezei, în care telefonia mobilă şi internetul au cunoscut o dezvoltare fără precedent, serviciile poştale îşi păstrează totuşi importanţa, fără de ele, multe dintre activităţile cotidiene ale fiecărui individ sau companie putând fi grav perturbate, chiar dacă nu suntem întotdeauna conştienţi de existenţa şi importanţa lor. Poşta Română este încă singurul operator poştal din România care are cea mai extinsă reţea din domeniul poştal, care asigură cetăţenilor din toate colţurile ţării din acele părţi ale ţării unde nu există internet, unde nu există acoperire GSM ori, regretabil, unde nu există curent electric, accesul la informaţii, la corespondenţă, la primirea şi trimiterea de colete, garantând practic fiecărui individ dreptul de a fi informat şi de a comunica fără restricţii. Totodată, CNPR este organismul responsabil de îndeplinirea obligaţiilor rezultate din aderarea României la Uniunea Poştală Universală, compania trebuind să asigure condiţiile necesare integrării serviciilor poştale naţionale în sistemul celor internaţionale. Recent, Guvernul a aprobat Strategia de restructurare a Companiei Naţionale "Poşta Română" în vederea privatizării, strategie care are în vedere creşterea competitivităţii CNPR şi accesul la segmente cu potenţial de creştere pentru a asigura o dezvoltare şi profitabilitate durabile şi o atractivitate sporită a companiei pentru privatizare, o mai bună acoperire a aşteptărilor clienţilor prin îmbunătăţirea calităţii şi a orientării către client, dezvoltarea distribuţiei de servicii financiare, creşterea portofoliului de furnizori pentru care se colectează facturi şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate la ghişeu, eficientizarea activităţilor din cadrul companiei şi reducerea bazei de costuri, optimizarea structurii regionale şi a personalului suport, optimizarea reţelei de subunităţi poştale cu activitate de prezentare. Totodată, strategia de restructurare impune recalificări şi concedieri de personal, precum şi reducerea numărului de direcţii regionale de poştă, prin comasare cu alte sucursale. Implementarea strategiei de restructurare, elaborată de firma de consultanţă Roland Berger Strategy, va avea loc în perioada 2008-2012, extinzându-se cu 2 ani peste termenul prevăzut la finele anului trecut. Personal, consider că procesul de restructurare a serviciilor Poştei Române trebuie să ţină cont de contextul românesc, de dificultăţile pe care această instituţie le-a întâmpinat imediat după revoluţie în a se adapta noului peisaj economico-social, dificultăţi determinate în special de legislaţia deficitară şi de birocraţia în care era practic blocată. Dincolo de aceste aspecte, rezultatele financiare ale Poştei Române au fost - şi în unele privinţe sunt încă - limitate de tarifele sociale pe care le practică, nici una dintre firmele private de curierat neefectuând o deplasare a unui plic, de exemplu, dintr-un capăt în altul al ţării, cu acelaşi preţ ca între două localităţi învecinate. În încheiere aş dori să urez tuturor lucrătorilor Poştei Române mulţi ani şi sănătate şi vreau să subliniez că aceşti oameni care zi de zi ne aduc veşti de la cei dragi, ne aduc pensiile şi alocaţiile, ne aduc ziarele şi facturile, aceşti oameni, care nu îşi iau liber niciodată, fiind la datorie, fie că este cald sau frig, fie că plouă sau ninge, merită tot respectul nostru nu numai pe 9 octombrie, de ziua lor, ci în fiecare zi din an. La mulţi ani! Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Vă mulţumesc. Au mai depus, în scris, doamna Minodora Cliveti, domnul Filip Georgescu, domnul Constantin Tămagă, domnul Miron Ignat, domnul Paul Magheru de la PRM.
			Dau cuvântul domnului Aledin Amet.
			Domnul Aledin Amet: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Un festival pentru promovarea identităţii noastre". Arta reprezintă, indiscutabil, modalitatea firească prin care o naţiune devine veşnică. În aceeaşi ordine de idei, un popor care nu-şi păstrează tradiţiile este sortit pierii. Etnia tătară din România a reuşit, într-un mod generos, să-şi promoveze identitatea, astfel încât tot ceea ce înseamnă valoare spirituală este transmis următoarelor generaţii. În fiecare an, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România organizează, în oraşul Constanţa, Festivalul Internaţional al Portului, Dansului şi Cântecului Popular Turco-Tătar. Ajunsă la cea de-a XIV-a ediţie, manifestarea a reunit, în perioada 3-6 octombrie a.c., ansambluri folclorice din România, Crimeea (Ucraina), Turcia, Macedonia, Bulgaria, Kosovo şi, în premieră, Kazahstan. Tot conform tradiţiei, după deschiderea oficială, a doua zi au fost prezentate spectacole în câteva localităţi cu importante comunităţi de tătari şi turci: Tuzla, Mihail Kogălniceanu, Medgidia, Techirghiol. Lumea turcă îşi va promova, cu siguranţă, în continuare, cultura veche, bogată, pentru că există pasiune, talent, abnegaţie. Etnia tătară din România, la rândul ei, îşi va promova, în continuare, cultura. Nu există naţiune fără identitate. Istoria nu poate fi păcălită, demnitatea fiind oferită de păstrarea limbii materne, de păstrarea religiei, de păstrarea obiceiurilor tradiţionale. Se poate spune, fără îndoială, că acest festival îşi are rolul lui bine definit, oferind posibilitatea de a fi evidenţiate valorile culturale ale diferitelor popoare. Vă mulţumesc.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, domnul Petru Călian.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Voi depune o declaraţie politică în scris, urmând ca de la înalta tribună a Parlamentului să pledez în 2-3 minute pentru un caz, spun eu, deosebit de grav din judeţul Cluj. Stimaţi colegi, foarte multă lume ştie şi crede că în vestita comună Jucu, judeţul Cluj, acolo unde au ajuns mari investitori, precum Nokia, toate sunt bune şi frumoase, sărăcia a fost practic radiată de pe acea suprafaţă teritorială şi toată lumea este mulţumită, cu un nivel de trai ridicat şi foarte fericită. Din păcate, pentru circa 364 de cetăţeni ai comunei Jucu, lucrurile nu stau chiar aşa. Încă de acum 50 de ani, atât cei la care fac referire, dar şi moşii şi strămoşii lor, poate, au trudit în vremea regimului comunist în fermele administrate acum de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În regimul comunist, acestor cetăţeni, repet, 364 la număr, le-au fost construite apartamente în blocuri, însă ei astăzi sunt pur şi simplu batjocoriţi pentru că se doreşte ca ei să fie daţi afară. În ultimii 30 de ani, în aceste imobile nu s-a investit absolut nimic, iar cetăţenii fără contract de închiriere, fără fişe de calcul, fără ca să le fie acceptate plata cheltuielilor şi a chiriei trăiesc acolo în condiţii de mizerie cu un sistem de canalizare înfundat şi cu apartamentele aflate într-o stare de degradare avansată. Din păcate, de 10 ani de zile, mulţi politicieni s-au lăudat că vor rezolva situaţia acestor cetăţeni şi situaţia imobilelor în care ei locuiesc, urmând ca printr-o hotărâre de guvern sau printr-un proiect de lege să treacă în proprietatea comunei Jucu aceste imobile şi ele să fie, fie vândute, dacă legea permite, fie oferite ca locuinţe sociale. Acest lucru nu s-a întâmplat, în perioada campaniei electorale locale din iunie, cei care guvernează astăzi ţara încă pentru puţin timp, au trecut pe acolo şi pentru a câştiga voturi au minţit spunând că deja hotărârea de guvern există în acest sens. Nu este aşa, hotărârea de guvern nu există, a fost o minciună crasă, însă prin ceea ce spun, vreau să fac un apel colegilor mei din Camera Deputaţilor şi să-i rog să voteze proiectul de lege pe care l-am iniţiat şi care a fost votat de Senat doar cu un vot împotrivă, astfel încât Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională să rezolve definitiv problema acestor cetăţeni, 364 dintre care 84 sunt copii. Avem posibilitatea să intrăm în legalitate şi, într-adevăr, dacă tot vin investitorii în acea zonă să vină într-o zonă civilizată, într-o zonă în care se trăieşte cel puţin decent. Vă mulţumesc foarte mult.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Vă mulţumesc.
			Din partea Partidului România Mare, domnul Ştefan Baban.
			Domnul Ştefan Baban: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, "Realizările măreţe ale ultimilor patru ani!" Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a încercat săptămâna trecută să ne convingă că la sfârşitul mandatului său totul este bine şi frumos, după 16 ani de tranziţie, ca într-un adevărat basm, citit de domnul ministru Adomniţei. Potrivit bilanţului guvernării, din 2005 până în prezent, creşterea economică a României este cea mai mare din Europa, apropiindu-ne de nivelul record de 9%; bugetul consolidat acumulează pe zi ce trece din ce în ce mai mulţi bani; valoarea punctului de pensie s-a dublat; salariul net lunar a ajuns la 1.260 lei, iar corupţia este pe cale de dispariţie în această ţară. Prezentând toate realizările acestui guvern, premierul a declarat nonşalant că promisiunile electorale din 2005 au fost îndeplinite în proporţie de 95%. Care guvern? Care program? Care realizări însumează 95% dintre angajamentele programului de guvernare? Luând în discuţie marile realizări cu care se laudă actualul guvern şi analizându-le aflăm următoarele: Creşterea economică a României s-a simţit în special datorită sectorului privat şi nu datorită statului, care la analiza economico - financiară a activităţii societăţilor comerciale cu capital de stat şi regiilor pe care le păstoreşte, aflăm cu stupoare că peste 50% din ce se câştigă în sectorul privat se risipeşte pe managerii şi proiectele de (ne)performanţă ale acestor unităţi economice. Iar o contribuţie importantă pentru această creştere economică o are şi Guvernul Isărescu, care a reuşit să oprească declinul economic al României, creându-se astfel premisele actualei creşteri economice. Creşterea veniturilor bugetare se datorează în special numărului enorm de taxe şi impozite pe care le plăteşte contribuabilul român. Iar discutând şi despre baza de impozitare, descoperim că această creştere s-a datorat lărgirii ariei de venituri care au fost impozitate. Cel mai bun exemplu este reprezentat de baza de calcul pentru impozitarea salariilor, dar şi a pensiilor. Se laudă premierul Tăriceanu şi cu diminuarea inflaţiei faţă de perioada 2001 - 2004. Nu-i contestăm meritele în acest sens, dar dacă domnul Mugur Isărescu, guvernatorul B.N.R., nu ar fi impus măsurile monetare dure şi nepopulare, nu cred că nu ne-am fi confruntat cu o situaţie asemănătoare cu cea a Statelor Unite ale Americii. În ceea ce priveşte infrastructura, situaţia este jalnică. Dacă vecina noastră Ungaria a reuşit ca în 5 ani să construiască două autostrăzi, noi ne putem lăuda în ultimii patru ani cu cei 5 km de autostradă. Restul, poate peste 200 de ani, după cum se desfăşoară lucrările şi lucrările în această ţară. Despre drumurile europene şi naţionale, care ar trebui reabilitate şi reamenajate conform normelor europene nici nu poate fi vorba. Iar în România anilor 2008, se mai găsesc drumuri comunale în care dacă plouă, autoturismul este scos la şosea cu căruţa trasă de cai. Dar suntem europeni! O altă măreaţa realizare a actualului guvern constă probabil şi în faptul că din ce în ce mai multe persoane ajung să moară în spitalele în care se duc să se trateze. Dotarea precară a acestora, lipsa specialiştilor, exodul cadrelor sanitare, toate denotă realizările măreţe ale actualului guvern. Iar dacă luăm la rând şi analizăm fiecare domeniu economico-social avem o imagine clară a guvernării liberale. Concluzia este una singură: ori domnul prim-ministru este rupt de realitate ori visează cu ochii deschişi, mai ales în apropierea campaniei electorale. Iar rezultatele ce se vor obţine vor demonstra că românii trăiesc şi se chinuiesc în această viaţă reală! Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Vă mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Anghel Stanciu.
			Domnul Anghel Stanciu: Domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Astăzi asist, împreună cu dumneavoastră, la un linşaj mediatic fără precedent îndreptat împotriva şcolii româneşti, împotriva dascălilor acesteia. Este incredibil cum o iniţiativă legislativă aprobată de Parlament, singura autoritate legislativă consfinţită de Constituţie, să fie blamată, atacată de Guvern. Consider că momentul istoric în care cei 254 de deputaţi s-au înscris în partidul şcolii a fost şi a rămas un moment istoric de referinţă în dezvoltarea economico-socială şi de ce nu şi morală a României. Convins că demersul nostru, al celor 13 parlamentari ai Partidului Social Democrat, a fost un demers dat din convingere că, prin aceasta, România se va dezvolta, şi nu o pomană electorală, susţin în continuare această lege şi adresez de la înalta tribună a Parlamentului României o scrisoare adresată Preşedintelui Traian Băsescu, devenit alături de Curtea Constituţională, arbitrul modernizării, dezvoltării economico-sociale a României, prin inconştienţa unui guvern şi a unor miniştri care putem spune că ei ameninţă cu apocalipsa în România. "Scrisoare adresată domnului Traian Băsescu, Preşedintele României. Excelenţă, Sunt profesor Anghel Stanciu, deputat, preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor (1996-2005), unul dintre iniţiatorii legii de majorare a salariilor cadrelor didactice cu circa 50%, depusă la Parlament în noiembrie 2007 şi înregistrată sub nr.569/07.11.2007 la Biroul permanent al Senatului României, ca primă Cameră sesizată. Am urmărit, împreună cu ceilalţi colegi iniţiatori traseul acestei legi, avizată favorabil de Consiliul Legislativ cu nr.1529/06.11.2007 şi aprobată de Senat în 8 aprilie 2008, fără a se înregistra nicio reacţie publică din partea reprezentanţilor Guvernului. Am intervenit public spre a fi înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, respectiv pentru a fi votată, practic în unanimitate de către reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare (254 de voturi pentru din 254 deputaţi prezenţi), în şedinţa din 30 septembrie 2008. Excelenţă, Iniţierea acestui proiect de lege (înregistrat ca fiind PL-x 185/2008), departe de a avea scopuri electorale, s-a născut din convingerea noastră fermă că România, prin Parlament, Preşedinte şi Guvern, trebuie să ia şi să promoveze de urgenţă două decizii politice, strategice, şi nu administrative, absolut plasării României, în perspectivă, pe un loc de frunte, demn în Uniunea Europeană: alocarea a 6% din p.i.b. (în mod real şi nu declarativ) pentru învăţământ, ca cea mai rentabilă investiţie în formarea românilor şi dezvoltarea economico-socială a României; creşterea salariilor cadrelor didactice, ca decizie politică, strategică şi nu administrativă, în cadrul aceleiaşi alocaţii bugetare, spre a creşte atractivitatea profesiei de dascăl pentru tinerii performanţi şi a-i motiva pe cei existenţi pentru a preîntâmpina abandonul carierei didactice şi recalificarea acestora în "căpşunarii" Europei. Excelenţă, Această a doua decizie politică, strategică, şi nu pomană electorală, a fost adoptată în Parlamentul României prin votul istoric din Senat (8 aprilie 2008) şi Camera Deputaţilor (30 septembrie 2008) şi vă revine, Excelenţă, onoranta, nobila şi responsabila îndatorire constituţională de a da startul României spre dezvoltare şi modernizare, prin cunoaştere, promulgând, cât mai urgent cu putinţă, legea de majorare cu circa 50% a salariilor cadrelor didactice, spre a stopa ignobila campanie mediatică de direcţionare a României spre sărăcie prin ignoranţă, urmare directă a învrăjbirii sindicatelor româneşti şi blocării prevederilor legale de către anumite grupuri de interese spre a menţine România la periferia Europei. Încrezători în istorica dumneavoastră decizie de a implementa spiritul Pactului Pentru Educaţie (PPE) cu înţelegere, responsabilitate şi fermitate, prin promulgarea legii, bazată pe decizia politică, strategică, asumată de Parlament, prin votul celor 254 de deputaţi din 254 prezenţi, vă asigurăm, Excelenţă, de alesele noastre sentimente. Bucureşti, 7 octombrie 2008, profesor Anghel Stanciu, deputat. Vă mulţumesc, domnilor pentru atenţie. Să sperăm că vom ajunge la data în care Parlamentul va fi respectat de către Guvernul pe care l-am investit şi pe care l-am susţinut în această nobilă misiune de alocare a resurselor necesare şcolii şi modernizării ţării.
			Domnul Eugen Nicolicea: Vă mulţumesc.
			Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat- Liberal, domnul Constantin Tudor.
			Domnul Constantin Tudor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să citesc una din cele trei declaraţii de astăzi, nu înainte de a susţine ca profesor şi ca parlamentar atât scrisoarea, cât şi declaraţia colegului nostru Anghel Stanciu. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "Pensionarii călărăşeni, masă de manevră electorală a liberalilor". Trist, dar adevărat! Lupta acerbă pentru câştigarea alegerilor din toamnă a început, încă de pe acum, iar partidele politice se întrec în promisiuni electorale ce pot aspira voturile cetăţenilor. Chiar liberalii au început să bombardeze populaţia cu promisiuni sociale, mai mult sau mai puţin reale. Prin acest demers nu fac altceva decăt să încerce să acapareze electoratul tradiţional al PSD -ului, mai ales pensionarii, al căror nivel de trai este dependent de măsurile sociale ale guvernului. Astfel, pensiile au fost mărite de la 1octombrie, iar ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, candidat în Colegiul uninominal nr. 1 Călăraşi pentru Camera Deputaţilor, a anunţat desfiinţarea plafoanelor la reţetele gratuite şi compensate pentru medicamente, indispensabile persoanelor vârstnice. Dar de unde sunt fondurile alocate pentru implementarea acestei măsuri, nu se ştie! Largheţea liberalilor în ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri sociale, chiar în pragul campaniei electorale, va costa destul de scump populaţia României începând de anul viitor, prin mărirea inflaţiei, creşterea excesivă a costurilor utilităţilor, dar şi a dobânzilor bancare, fenomene ce vor fi amplificate de recesiunea economică din SUA şi din Europa. Şi, pentru că politica liberalilor trebuie să fie respectată şi la nivel local, iată că şi administraţia liberală respectă întru-totul directivele trasate de la centru, prin care se cere atragerea electoratului din rândul pensionarilor. Luna trecută a fost aprobată în Consiliul local al municipiului Călăraşi o hotărâre care vizează acordarea gratuităţii transportului in comun pentru persoanele vârstnice. Această măsură de sprijin pentru pensionari a fost abandonată de administraţia liberală anul trecut. Însă acum, înainte de alegerile parlamentare, factorii de răspundere din administraţia locală au considerat oportun sprijinul acordat pensionarilor călărăşeni. Mai mult, primarul liberal Nicolae Dragu a anunţat că intenţionează să dea în folosinţă mult controversatul Centru social destinat persoanelor vârstnice a cărei locaţie va fi la fostul hotel "Dacia", iar inaugurarea acestuia va avea loc pe 25 octombrie, de Ziua Armatei Române. Un alt aspect demn de luat în seamă este faptul că în zilele de audienţă ale primarului Dragu, Primăria Călăraşi este asaltată de cetăţeni cu probleme sociale, marea majoritate pensionari. Probabil că administraţia locală speră ca în schimbul ajutoarelor sociale alocate la grămadă, numai într-o singură lună s-au dat ajutoare sociale de la Primăria Călăraşi de peste 3 miliarde de lei, să obţină un număr mare de voturi din partea unor categorii sociale paupere. Dar cum în ultimul timp, pensionarii călărăşeni s-au dovedit cei mai disciplinaţi votanţi, prin prezenţa semnificativă la vot, administraţia liberală speră ca ultimele măsuri sociale să le aducă cât mai multe voturi din partea acestora. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va şi întâmpla. După părerea mea, categoric nu. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Eugen Nicolicea: Da. Vă mulţumesc. Epuizându-se lista vorbitorilor, deoarece colegii au depus şi în scris, declar închisă şedinţa dedicată prezentării declaraţiilor politice.
			(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Petru Călian: Declaraţie politică intitulată "Guvernul, îngenunchiat de greve" Săptămâna aceasta a început cu greva sindicaliştilor din administraţia publică locală, finanţe, protecţie socială şi statistică. Protestul vine ca urmare a măririi cu 50 de procente a salariilor cadrelor didactice. Consider că era nevoie de o asemenea măsură, întrucât doar cu oamenii în stradă, poate, Guvernul Tăriceanu va face mici eforturi pentru reorganizarea economiei. Salariul minim în România nici nu are asemănare cu un salariu minim oferit de alt stat european. Pentru trei mese pe zi timp de o lună, o familie din ţara noastră, cheltuie, la preţurile de acum, în jur de 300 de euro, aproape de trei ori mai mult decât în Uniunea Europeană. Drepturile unui cetăţean român sunt aspru încălcate. Societatea românească, cu o economie aparent înfloritoare, trece de fapt printr-o criză a standardului de viaţă. Reforma în principalele domenii a eşuat. Programul de guvernare este depăşit de realitatea oamenilor cu pancarde ieşiţi în stradă. Discrepanţa dintre Guvern şi popor s-a adâncit într-atât, încât s-a ajuns la o blocare a economiei naţionale. Uniunea Europeană se luptă pentru o armonizare între viaţa de familie şi cea profesională, în timp ce sindicaliştii români se zbat pentru a li se respecta drepturile minime pe care le au ca angajaţi. Un salariat român nici nu mai visează la viaţa personală, când îşi vede coşul zilnic de cumpărături pe jumătate gol. Ţările civilizate asigură condiţii şi caută soluţii pentru câmpul muncii, pe când la noi, angajatul este exploatat la maximum, atât fizic, cât şi psihic. Şi de aici declinul economiei şi societăţii româneşti. Susţin majorarea salariilor şi cer găsirea unei soluţii economice optime, care să asigure decenţa unui trai zilnic !
			Doamna Graţiela Denisa Iordache şi domnul Cezar Florin Preda: "Iresponsabilitatea guvernului Tăriceanu" Printre multele probleme care trebuiesc rezolvate de România, membră a Uniunii Europene, se regăseşte şi cea a doi miniştri ai Guvernului Tăriceanu. Aceste lucruri, bine cunoscute, nu sunt luate în serios nici până acum când, din nefericire, asistăm cu toţii la evenimente pe cât de grave, pe atât de nedorite. Cum este posibil să se întâmple acest lucru? La această întrebare probabil nu vom primi niciun răspuns, dar cert este că nici primul-ministru Tăriceanu şi nici ministrul finanţelor nu au venit, până în momentul votării în plenul Parlamentului a Legii majorării salariilor cadrelor didactice, cu idei şi observaţii constructive. Responsabilitatea majoră o poartă Guvernul Tăriceanu II, cât şi miniştrii care, în mod cât se poate de clar, au dat dovadă de atâta neglijenţă. Nu putem decât să condamnăm ipocrizia şi iresponsabilitatea Guvernului Tăriceanu pentru modul cum s-a raportat la Legea privind creşterea salariilor profesorilor, ţinând cont că PNL deţine şi preşedinţia Camerei Deputaţilor, precum şi portofoliile Educaţiei şi Relaţiei cu Parlamentul, astfel că liberalii puteau să îşi exprime poziţia faţă de această lege, şi mai ales că Guvernul ar trebui să ştie că această lege se încadrează în cei 6% din PIB alocaţi pentru învăţământ pe anul 2008, deci are resurse financiare s-o aplice. Domnule prim-ministru Tăriceanu, ţinând cont că proprii parlamentari ai PNL, inclusiv propriul ministru al educaţiei, au votat pentru aprobarea legii de mărire a salariilor profesorilor, dar acuzaţi PDL-ul de "crasa iresponsabilitate" cu care promovează astfel de măsuri şi aţi afirmat că în Parlament este "o veselie totală", noi, parlamentarii "veseli", vă cerem să prezentaţi un raport detaliat cu privire la modul cum aţi cheltuit banii bugetului pe 2008, cu alocările aferente. În încheiere, sper ca măcar acum Guvernul Tăriceanu II să-şi asume responsabilitatea pentru dezamorsarea situaţiei create şi să înţeleagă că ori aplică legea, ori pleacă.
			Domnul Relu Fenechiu: Declaraţie politică intitulată "O lege pentru universitarii din PSD". Campania electorală care bate la uşă a declanşat din partea Opoziţiei o adevărată "Daciadă" a promisiunilor populiste fără acoperire, toate antamate în contul bugetului viitorului Guvern, indiferent care va fi acesta după alegeri. Dacă promisiunile electorale populiste nu implică costuri - cel puţin la această oră, în schimb, urmarea votării unor legi cu caracter electoral poate genera situaţii extrem de dificile pentru economie. S-a văzut ce a însemnat adoptarea în Parlament a majorării cu 50% a salariilor cadrelor didactice. S-a produs o reacţie în lanţ, şi acum sindicate din mai multe sectoare de activitate solicită creşteri de 50% sau chiar 60%. Cum s-a ajuns aici se ştie. Peste ordonanţa guvernului care oferea o creştere rezonabilă a salariilor cadrelor didactice - nici un membru al Guvernului şi nici un membru al PNL nu contestă faptul că dascălii noştri merită o salarizare mai bună - mai mulţi deputaţi PSD au venit cu amendamente care au urcat procentul majorărilor salariale la un procent care nu poate fi suportat de către buget. S-au spus mii şi mii de lucruri, de o săptămână, de când s-a dat votul final la respectiva lege. Un singur lucru nu s-a spus. Şi anume faptul că o parte dintre autorii amendamentelor au urmărit şi interese personale prin adoptarea într-o anumită formă a legii. Puţină atenţie. Pe cine vedem printre autorii amendamentelor. Pe doamna deputat PSD Ecaterina Andronescu ( repet ceea ce am spus şi la dezbaterile pe articole, de ce atunci când a fost ministru al învăţământului nu a făcut niciun amendament în acest sens) deputatul PSD Anghel Stanciu (care a fost ani de zile şeful Comisiei pentru învăţământ, dar nu a promovat vreodată amendamente similare) şi pe domnul deputat PSD Petru Andea (şi el la a doua legislatură membru în Comisia de Învăţământ). Toţi trei - poate este şi cazul altor autori ai amendamentelor, dar nu vreau să greşesc - au, în afară de apartenenţa la acelaşi partid, un numitor comun: sunt şi cadre didactice universitare. Adică, exact categoria din sistemul de învăţământ care are cel mai mult de câştigat de pe urma legii adoptate marţi, 30 septembrie, majorarea fiind de 74%. Lacrimile doamnei Andronescu, după adoptarea legii, entuziasmul domnului Andea şi heirupismul domnului Stanciu au deci o explicaţie logică. Nu este vorba aici de starea învăţământului românesc. Nu este vorba aici doar de populism sau pomană electorală. Este vorba de rezolvarea unei situaţii care favorizează direct veniturile unor colegi de-ai noştri. Mascat, suntem în faţa unei legi făcute pentru un grup restrâns de persoane din Parlament. Pentru marea masă de cadre didactice exista Ordonanţa Guvernului. Trebuia însă ceva şi pentru profesorii universitari din Parlament. Noul sistem electoral este posibil să trieze serios, şi unii dintre cei ce astăzi sunt parlamentari s-ar putea ca de la 1 decembrie 2008 să nu mai fie printre noi. Şi, atenţie, în PSD sunt mai mulţi parlamentari care au norme la diferite institute de învăţământ superior de stat sau private. Unii au chiar două sau trei norme la facultăţi diferite. Deci această lege îi serveşte perfect nu doar pe autorii amendamentelor, ci şi pe colegii lor de partid. Aştept - deşi sunt convins că acest lucru nu se va întâmpla - ca universitarii din PSD să iasă pe micile ecrane şi să declare cât ar obţine în plus de pe urma acestei legi - peste 70%.
			Domnul Gheorghe Albu: "Raţiunea de a fi a Guvernului Răzgândeanu" Dacă acum câteva zile am asistat la declaraţiile prin care noul însurăţel a încercat şi a şi reuşit să se dea în spectacol cu privire la motivele pentru care ar fi votat, dar nu trebuia, majorarea salariilor profesorilor, recent, şi şeful său de partid şi de Guvern a împrumutat de la această artă teatrală. Săptămâna aceasta am asistat parcă neputincioşi la criza financiară care a străpuns întreg sistemul financiar, criză care a generat probleme deosebit de grave unora dintre cele mai puternice instituţii financiare din lume. Dar reprezentarea cinematografică, teatrală, s-a desfăşurat pe podiumul Guvernului, fără a atinge limitele responsabilităţii instituţionale. Deşi bursele din întreaga lume sunt în criză, companiile se prăbuşesc sau fuzionează pentru a supravieţui, leul a suferit o depreciere, iar condiţiile de creditare s-au înăsprit, şeful Guvernului declara că sistemul financiar românesc nu este legat de cel american, astfel că nu va fi afectat de problemele unor importante instituţii americane. În condiţiile în care lumea traversează cea mai gravă criză financiară de după Marea Depresiune din 1929, Guvernul Răzgâdeanu, preocupat de plăcinta care ar putea fi primită în condiţiile unor rezultate electorale favorabile, a început deja să împartă punguţe cu făină sau diverse bunuri materiale, că doar, vorba aceea, nu împarte din propriul buzunar. Pardon, distribuie din bugetul public, adică tot de la prostime... Deşi au loc creşteri substanţiale de pensii sau salarii, românii se luptă cu neputinţa de a avea o viaţa decentă şi cu o reducere a puterii de cumpărare a leului. O viaţă decentă presupune dorinţa românului de a trăi în prezent, iar pentru aceasta face tot posibilul să-şi satisfacă un minimum de nevoi, chiar dacă acest lucru presupune a contracta un credit. Contractăm credite ca să cumpărăm diverse bunuri, bunuri pe care nu le găsim întotdeauna pe piaţa autohtonă, astfel încât trebuie să şi importăm. Astfel se creează presiuni pe balanţa comercială şi pe cursul de schimb. De asemenea, această criză financiară determină o limitare a fluxurilor de capital şi prin reducerea apetitului pentru risc al investitorilor. Ceea ce acest Guvern trebuia să ia în calcul este că pericolele pentru economia românească nu sunt numai cele care vin din exterior, ci şi cele din interiorul ţării. Trebuie ca noi toţi să conştientizăm faptul că vor exista creşteri ale preţurilor suportate de populaţie din cauza deprecierii masive a leului în ultima perioadă. Spre exemplu, cursul la care se vor calcula anul viitor accizele şi taxa auto este de 3,7413 lei pentru un euro, cu aproape 12% mai mare decât cel folosit anul acesta. Potrivit Codului fiscal, valoarea accizelor, a taxei auto şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă se determină prin transformarea în lei a sumelor exprimate în euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În aceste condiţii, domnule Răzgândeanu, mă întreb de ce consideraţi că aceşti oameni pe care-i reprezentaţi, cetăţenii, mai au nevoie de un kilogram de făină, dacă tot avem o creştere economică majoră, sau de ce avem nevoie de credite pentru a ne satisface un minimum de decenţă, şi nu pentru a trăi în lux?
			Domnul Gheorghe Dragomir: Declaraţie politică intitulată "Dilema Guvernului: între salariile profesorilor şi starea economiei" Votul populist de mărire a salariilor profesorilor se explică atât prin situaţia materială precară a cadrelor didactice, dar şi prin avântul preelectoral al unora dintre colegii noştri. Cu o economie în creştere, dar încă fragilă, este de înţeles de ce sindicatele, şi aici mă refer la acea parte a sindicatelor din mediul preuniversitar care se pregăteşte intens de campanie electorală, au forţat o creştere de 50%, în condiţiile în care statul român nu o poate suporta, mai ales, acum când economia mondială dă semne clare de recesiune care ne afectează mai repede decât ne aşteptam. Majorarea cerută de sindicate este mult prea mare şi ar însemna o cheltuială bugetară suplimentară de peste 4.500 de milioane de lei, adică 1% din PIB, care înseamnă bani cheltuiţi numai pe salarii, şi nu pe investiţii. Deficitul bugetar va depăşi 3% din produsul intern brut (PIB) în 2008, iar ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru anul viitor va fi depăşită în cazul în care salariile profesorilor vor creşte cu 50%. În plus, analiştii economici consideră că, odată cu depăşirea deficitului bugetar de 3% din PIB, România riscă să fie sancţionată de Comisia Europeană şi să piardă, astfel, miliarde de euro din fondurile comunitare. Deficitul bugetar va depăşi, fără discuţii, 3% din PIB, iar acest lucru va avea ca efect scăderea ratingurilor de ţară ale României, diminuarea investiţiilor străine, scăderea proporţiei de atragere a fondurilor UE şi nu în ultimul rând, accelerarea inflaţiei. Pe de altă parte, presiunea străzii, manifestată prin mişcările sindicale din domeniul sănătăţii, al funcţionarilor publici şi alţi bugetari, era de aşteptat, aceste domenii considerând la rândul lor că sunt îndreptăţite la măriri salariale. Economia nu poate să facă faţă la toate aceste cereri, oricât de îndreptăţite ar fi ele, mai ales că orice mărire de salariu înseamnă încă o povară pentru buget, iar banii pentru investiţii se apropie în aceste condiţii de 0. Dacă vom ceda la mişcările stradale vom rămâne la stadiul de popor eminamente bugetar, sau chiar poate însemna o întoarcere în timp pe care cred că nu şi-o doreşte nimeni. Nu se poate sacrifica economia de dragul populismului electoral.
			Domnul Rareş Şerban Mănescu: Recentele dezbateri privitoare la majorarea salariilor cadrelor din învăţământ au fost salutate de către o bună parte a oamenilor politici din România, dar în acelaşi timp au antrenat şi dispute politice pe această temă. Subliniem nevoia unui învăţământ de calitate, eficient, cu o importantă susţinere din partea bugetului. De aceea, anul acesta a fost prima oară când alocările pentru educaţie s-au situat la nivelul de 6 % din PIB. Guvernul a luat act de decizia Camerei Deputaţilor privind salarizarea cadrelor didactice. În această privinţă, opţiunea Guvernului României este aceea că salarizarea în domeniul personalului bugetar trebuie să aibă o rezolvare de ansamblu, o bază unitară. Orice măsură de majorare a salariilor bugetare trebuie făcută unitar. Majorarea salariilor cadrelor didactice a nemulţumit celelalte categorii de bugetari. De altfel, sindicatele din administraţia publică centrală şi locală consideră că este vorba de discriminare la adresa lor şi ameninţă cu mişcări ample de protest, mergând până la greva generală şi blocarea trezoreriei, începând cu jumătatea săptămânii viitoare. Reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor au declarat în emisiuni televizate că "Guvernul are bani să dubleze salariile pentru toţi bugetarii, dar daca va face asta, nu va mai rămâne nimic în bugetul României". Subiectul este cu atât mai arzător, cu cât, în situaţia în care se aplică măsura decisă de Camera Deputaţilor, în învăţământul preuniversitar câştigul mediu va fi de 2700 lei, iar în cel universitar între 8000 si 12.780 lei. În cazul celorlalte cadre didactice din învăţământul universitar, media salariilor se va situa între 3750 si 5270 lei. În acest caz, apar discrepanţe între diferitele categorii de personal bugetar, discrepanţe care ar trebui corectate. În acest fel, Grupul parlamentar al PNL salută iniţiativa de majorare salarială a cadrelor didactice, dar în acelaşi timp încurajează negocierile cu celelalte categorii de bugetari pentru o mediere cât mai obiectivă a cererilor acestora şi o analiză atentă a aspectelor economice în care ar putea surveni modificări.
			Domnul Dorinel Ursărescu: Declaraţie politică intitulată "Ieşirea la rampă a liderilor de sindicat are origini politice" Tot ceea ce se întâmplă în aceste zile, mă refer la ofensiva şi presiunile sindicatelor din diferite ramuri, nu reprezintă altceva decât acţiuni indirecte de campanie electorală. Să facem o comparaţie cu ce se întâmplă în alte locuri. Dacă ne uităm în arhivele televiziunilor, vom observa că în Occident, şi nu numai, presiunile sindicale (traduse prin manifestări de stradă, greve etc.) au loc pentru creşteri salariale cuprinse între 6 şi 10 procente. Există la aceste sindicate un simţ al măsurii, o anumită decenţă. Şi asta chiar şi atunci când evenimentele degenerează şi se produc şi violenţe. Pentru aceste procente privind creşterile salariale se bat sindicatele în state cu o productivitate a muncii net superioară României. Nu o spun doar eu, o spun şi analiştii politici şi economici care urmăresc fenomenul. La noi însă se întrece măsura. Revendicările sindicale sunt mai mult decât radicale. Foarte rar am auzit de solicitări sub 50%. Vreau să fiu foarte clar: atât PNL, cât şi Guvernul nu se opun majorărilor salariale. Dovada o reprezintă actele normative plecate de la Guvern cu creşteri salariale aflate în jurul a 9 procente. Adică exact procentele care sunt cerute curent în Occident. Dar actuala creştere economică totuşi nu permite creşteri în procentele cerute în aceste zile de liderii sindicali. Am utilizat sintagma "liderii sindicali" pentru că sunt convins că marea masă de sindicalişti nu şi-a pus problema procentelor care se vehiculează. Nu am nimic împotriva liderilor de sindicat. Numai că o parte dintre aceştia sunt implicaţi şi fac jocuri politice. Sunt şi eu de acord cu unele informaţii apărute în presă şi în care se relatează că unii lideri de sindicat au fost "instigaţi" politic. Faptul că PD-L a "apelat" la câţiva lideri de sindicat, că PSD la alţii nu trebuie să mai mire pe cineva. La ora actuală, nimeni nu ştie cât vorbeşte în numele sindicatului şi cât în numele PD-L Cătălin Croitoru. Se ştie, de două luni de zile, acest lider de sindicat a făcut public faptul că este membru al PD-L şi am înţeles că a fost cooptat şi în structurile de conducere ale acestui partid. Şi nu este singurul lider sindical implicat direct în politică. Un exemplu notoriu este cel al lui Matei Brătianu, deja anunţat drept candidat la parlamentare pentru PSD. Şi mai sunt şi alţi sindicalişti pe care o să-i întâlnim prin diferite colegii sub culorile PD-L şi PSD. De aceea, solicit de la tribuna Camerei ca liderii politici să nu mai implice sindicatele în bătălia politică. Solicitările exagerate ale liderilor sindicali implicaţi politic ar putea dăuna grav economiei româneşti, iar până atunci ar putea afecta grav stabilitatea politico-economică din România. PS: Preşedintele PD-L Emil Boc acuză Guvernul şi PNL de pomeni electorale. Ţin să-i reamintesc domnului Boc că nu noi, liberalii, ci presa l-a catalogat atât pe el, cât şi partidul pe care îl conduce ca fiind campionii populismului. Poate a uitat domnul Boc că legea prin care s-au mărit cu mult peste procentele venite de la Guvern anumite pensii este "opera" PD-L, în colaborare netransparentă cu PSD. Poate a uitat domnul Boc că PD-L este cel ce promite de câteva zile reduceri cu 10% a taxelor, tichete-cadou, conturi pentru nou- născuţi etc. Orice comentariu este de prisos.
			Domnul Paul Magheru: Declaraţie politică intitulată "Putregaiul de sub şaua lui Attila" În plină criză economică mondială, campania electorală triumfă la noi. Dacă ai noştri politicieni se duc prin Spania şi Italia, să se împrietenească cu voturile celor care dacă au plecat din ţară au făcut-o în primul rând datorită eşecului acestora, care acum vin să le cerşească voturile, iată că nici minoritarii maghiari de orientare extremistă nu se lasă mai prejos în ceea ce priveşte votanţii lor etnici. Recent, la Târgu-Mureş, Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat că ar dori să obţină pentru limba maghiară statutul de a doua limbă oficială în "anumite zone" din Transilvania: "Bilingvismul ar însemna că în anumite unităţi administrativ-teritoriale amândouă limbile să aibă un statut eventual egal, ceea ce nu există în acest moment. În programele noastre viitoare trebuie să existe acest deziderat şi trebuie să încercăm să stimulăm măsuri concrete în acest sens". Această perioadă reprezintă într-adevăr momentul prielnic pentru o campanie agresivă a extremiştilor maghiari. Există miza intrării în Parlament, pe care acest vot uninominal n-o mai garantează UDMR-ului, iar pe de altă parte, climatul haotic al unei campanii electorale poate fi prilejul pescuirii în ape tulburi a unor deziderate iredentiste. Profitând de lipsa de atenţie a mass-mediei, de lipsa unor reacţii vehemente ale instituţiilor statului faţă de aceste provocări ordinare, caracatiţa şovinilor maghiari se poate încolăci în voie. Se încearcă realizarea unui întreg context de manifestări care să susţină propaganda radicalilor maghiari. Folosind îndemnul lui Baba Novac, "Eu bat mijlocul şi voi marginile", urmaşii lui Attila atacă ba prin europastorul Tokes, ba prin Consiliul Naţional Secuiesc sau, când obosesc aceştia, vine şi Partidul Civic Maghiar, precum şi eternul şi nefascinantul UDMR. Astfel, cortegiul de manifestări prin care vor să îngroape duhul românesc din Transilvania cuprinde tentativa realizării unui referendum privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care chipurile, cică ar putea fi plasat la aceeaşi dată cu alegerile parlamentare, săptămâna dedicată criminalului de război Was Albert, iar între acestea, Marko Bela se joacă cu vorbele în ţară, că în afara ţării are grijă Laszlo Tokes să o facă. După cum spuneam, acţiunea este una concertată, iar nerealizările conducătorilor noştri se decontează şi în această inflamată campanie de acaparare a Ardealului. "Vom relua şi problema Legii minorităţilor, care în acest moment se află la Camera Deputaţilor, şi alte probleme legate de convieţuirea etnică", mai susţine Marko Bela. Acest proiect care a reuşit să fie blocat în Camera Deputaţilor şi datorită Partidului România Mare are toate şansele să revină, în cazul în care coaliţia anti-PRM va face tot posibilul să blocheze accesul partidului în Parlament, prin acest vot uninominal şmecheresc, care nu promovează individul, ci partidul, dovada cea mai bună fiind întărirea partidelor mari. Gura de tun a PRM-ului va trage mereu, iar românii nu vor putea fi manipulaţi de-o mână de oameni ce-şi zic formatori de opinie şi care se constipă automat în momentul în care aud pronunţându-se numele partidului nostru. Marea masă a românilor nu va înghiţi la nesfârşit găluşca manipulării mediatice prin care se încearcă acreditarea ideii că PRM este un fel de bau-bau pentru democraţie. Partidul România Mare este într-adevăr un fel de bau-bau pentru democraţia mincinoasă care umple conturile unor mafioţi şi sărăceşte o populaţie întreagă. Acesta este deranjul cel mare pe care-l provoacă partidul nostru şi pe care-l va provoca din ce în ce mai tare, atât mafiei, cât şi celor care cred că sub şaua lui Attila, carnea încă s-a mai păstrat proaspătă. A putrezit de mult, aşa cum vor putrezi şi gândurile lor ticăloase.
			Domnul Emilian Valentin Frâncu: Declaraţie politică intitulată "PSD şi PD-L au semănat vânt şi vor culege furtună" Pentru a se putea asigura creşterile salariale în sectorul bugetar, solicitate astăzi inclusiv prin noile "mineriade" sindicale instrumentate politic, bugetul ar trebui să dispună de încă 10 miliarde de euro. Această sumă nu are cum să pice din cer, cadou de la Mama Omida. Această sumă trebuie suportată de cineva. Iar acel cineva înseamnă, deopotrivă, nu numai minoritatea zgomotoasă, aşa-zis sidicalizată, care a anunţat că va lua cu asalt centrul Bucureştiului, ci şi majoritatea tăcută a salariaţilor din România, în numele căreia doar pretinde că ar vorbi minoritatea cea zgomotoasă. Ca să li se facă pe plac manifestanţilor din stradă (stârniţi, malefic, de sforarii politici ai partidelor din Opoziţie), şi unii, şi ceilalţi, adică nu doar "tăcuţii", ci şi "zgomotoşii" ar trebui să suporte circa 2.000 de euro de persoană, ca taxe şi impozite suplimentare. Or, aşa ceva este inimaginabil. Dacă PSD şi PD-L promit majorarea imediată, cu 50%, a tuturor salariilor bugetare, atunci românii trebuie să ştie că deputaţii şi senatorii propuşi de aceste partide, PSD şi PD-L, la alegerile din 30 noiembrie vor mări impozitele fiecărui român. Ceea ce nu înseamnă doar impozitele pe salarii, ci toate impozitele şi taxele: şi pe casă, şi pe maşină, şi pe terenurile agricole, şi pe mâncare, şi pe îmbrăcăminte, şi pe sănătate, şi pe educaţie, şi pe cultură şi aşa mai departe. Eu nu cred că românii vor face o asemenea alegere. Cred, însă, că PSD şi PD-L, prin cozile lor de topor, au semănat astăzi vânt, iar mâine vor culege furtună.
			Domnul Emilian Valentin Frâncu: Declaraţie politică intitulată "Mircea Geoană le promite românilor ceva ca o bicicletă fără lanţ şi ghidon. Tot de la sublim la ridicol, cu Mircea Geoană." Altă boacănă, pardon, altă promisiune electorală făcută românilor de preşedintele PSD: "Votaţi cu noi. Noi vom construi o centrală atomică lângă Cluj, ceea ce va spori producţia de energie electrică şi va duce la ieftinirea curentului, sub viitoarea guvernare a PSD". Domnului Geoană, care se vrea mare specialist în centrale nucleare şi în energie electrică, ar fi trebuit să să i se spună că o asemenea investiţie nu se poate amplasa decâtlângă un curs de apă cu mare debit de curgere - cum este Dunărea, de exemplu. Motivul e foarte simplu: centrala atomica are nevoie de mari cantităţi de apă curentă, pentru răcirea miezului reactorului. De aceea prima centrală electrică românească, singura existentă până acum, a fost realizată la Cernavodă, şi nu la Cotnari, la Sibiu sau pe Vârful Omu. Nici dacă aţi avea la îndemână debitele însumate de la şapte Someşuri nu s-ar putea construi o centrală atomică lângă Cluj, domnule Mircea Geoană! V-aţi gândit mult înainte de a le propune românilor să vă voteze, cu promisiunea că le veţi face un cadou care seamănă mai degrabă cu o bicicletă fără lanţ şi ghidon? Până să deschideţi gura, mai staţi şi dumneavoastră de vorbă cu cei care se pricep... ...Sau, măcar, amintiţi-vă porecla pe care v-a atribuit-o, acum câtva timp, preşedintele dumneavoastră de onoare, Ion Iliescu. Şi nu mai deschideţi gura.
			Domnul Emilian Valentin Frâncu: Declaraţie politică intitulată "De la sublim până la ridicol nu e decât un pas". Pasul de la sublim la ridicol poate fi făcut în orice moment al politicianismului. Domnul Mircea Geoană le propune românilor să voteze candidaţii la alegrile din 30 noiembrie PSD şi pentru motivul că ar fi vorbit, dumnealui, la NASA, şi ar fi aranjat ca domnul Dumitru Prunariu să mai zboare o dată în Cosmos, la aproape trei decenii după ce acesta a zburat şapte zile pe orbită circumterestră, împreună cu sovieticul Leonid Popov, la bordul capsulei spaţiale Soiuz-40. În 1981, când domnul Dumitru Prunariu era la jumatatea vârstei sale de acum, Radio Europa Liberă lansase în eterul României butada "N-avem pâine, n-avem unt, dar avem cosmonaut", aluzie străvezie la starea deplorabilă a economiei şi a nivelului de trai din ultimul deceniu al epocii Ceauşescu. Acum românii au şi pâine, au şi unt, au şi căldură în case, au şi curent electric la prize, şi au tot sau aproape tot ceea ce le lipsea pe vremea când domnul Dumitru Prunariu (devenit, între timp, un specialist respectabil) a zburat întâia dată în Cosmos. Le lipseşte, oare, românilor, un al doilea zbor în spaţiu al venerabilului veteran al cosmonauticii româneşti? Le-ar folosi la ceva românilor ca domnul Prunariu să se lanseze şi de la Cape Canaveral, nu doar de la Baikonur? Domnul Mircea Geoană a parcurs, în doar câteva cuvinte, drumul de la sublim până la ridicol, nelăsându-l în pace pe domnul Dumitru Prunariu, implicându-l politic şi folosindu-se de numele şi de renumele acestuia. Mă îndoiesc că românii ar vota PSD din dorinţa ca statul român să finanţeze o excursie de placere la bordul navetei spaţiale americane. Asta, desigur, presupunând că domnul Mircea Geoană chiar i-a contactat pe cei de la NASA, aşa cum pretinde.
			Domnul Mircia Giurgiu: "Liniştea nopţii tulburată de motoare" În fiecare oraş al României, fie el chiar capitala, ori un altul mai mic, a apărut o nouă problemă. Nu e legată de preţuri, de canalizare, de aprovizionare ori de transport urban în comun, ci de apariţia curselor ilegale de autoturisme şi motociclete. Cursele şi cascadoriile neautorizate cu autoturisme şi motociclete în locuri publice sunt un pericol pentru trafic atât pe timpul desfăşurării lor propriu-zise, cât şi în rest, deoarece tinerii şoferi sau motociclişti îşi formează un stil de conducere agresiv şi imprudent. Mulţi taximetrişti clujeni declară că efectiv se tem pentru viaţa lor în timpul lucrului de noapte din cauza acestor "piloţi de curse". În plus, zgomotul motoarelor turate la maximum şi al anvelopelor suprasolicitate în frânări şi viraje bruşte este extrem de deranjant şi poate fi auzit la distanţe mari. Faptul că aceste manifestări au loc mai ales pe timpul nopţii este cu atât mai greu scuzabil, deoarece nu este firesc ca nevoia de senzaţii tari a câtorva tineri să prevaleze asupra nevoii de linişte şi odihnă a marii majorităţi a cetăţenilor. Locuitorii din zonele unde se desfăşoară astfel de curse susţin că Poliţia nu poate face mai nimic în acest sens, reclamând deficienţe legislative care o împiedică să lichideze acest gen de tulburare a liniştii publice. De aceea este necesară modificarea legii în domeniu, în sensul că trebuie specificat în cel mai limpede mod posibil interzicerea curselor şi acrobaţiilor cu autoturisme şi motociclete în zonele locuite. În ciuda faptului că se organizează curse legale pentru cei cărora le place viteza, "piloţii de curse" amatori nu înţeleg un lucru banal: atunci când aleargă pe şosele pun în pericol nu numai vieţile lor, ci şi a celorlalţi participanţi la trafic, atâţia câţi mai sunt la acele ore târzii din noapte.
			Domnul Raul Eduard Helvig: "Inoportunitatea amânării alegerilor parlamentare" Declaraţia mea politică de azi aduce în discuţie o temă deosebit de actuală şi importantă în viaţa politică românească: alegerile parlamentare care se apropie. Ne aflăm cu două luni înainte de data fixată de Guvernul României pentru alegerile din 30 noiembrie 2008 şi pentru prima dată în situaţia în care cetăţenii vor vota în baza sistemului de vot uninominal. Cu toate acestea, aşa cum a relatat întreaga presă, ştim că există anumiţi politicieni care încearcă să amâne alegerile, întrucât varianta de vot uninominal îi sperie. Primul semnal care declină aceste încercări de amânare a alegerilor a fost dat de Curtea de Apel Bucureşti, instituţie care a respins, joi, 25 septembrie, contestaţia PRM de a suspenda ordonanţa de urgenţă legată de delimitarea colegiilor uninominale. Însă, problema de fond persistă, întrucât PRM a solicitat şi anularea noului act normativ. Acest aspect va fi decis abia pe 11 noiembrie, în plină campanie electorală, fapt ce îngreunează nejustificat bunul mers al lucrurilor. Câteva concluzii sunt uşor de extras din cele prezentate mai sus. În această ordine de idei, înţelegem că o categorie însemnată de politicieni se tem de votul uninominal, încercând să se ascundă sub umbrela PRM. Implicit, cei care se tem de votul uninominal se feresc de vocea electoratului, a cărui sancţiune o intuiesc. Însă, ceea ce trebuie să înţeleagă aceşti politicieni este că România nu are nevoie de scandaluri şi jocuri politice, România are nevoie de un mecanism politic eficient, coordonat de un Parlament eficient. Instituţia Parlamentului trebuie să înceteze să mai fie o casă de odihnă pentru pensionarii politicii. Aceasta trebuie să devină o sursă de guvernare viabilă şi eficientă. Parlamentarii trebuie să-şi însuşească cu responsabilitate obligaţiile. Sigur, sistemul uninominal adoptat este perfectibil, însă introducerea votului uninominal este un pas înainte spre consolidarea democraţiei româneşti, dar şi spre consolidarea şi responsabilizarea relaţiei dintre parlamentari şi electori. Adoptarea votului uninominal va produce unele modificări structurale importante în viaţa politică românească, iar amânarea alegerilor peste termenul legal este inoportună, în contextul de faţă.
			Domnul Vlad Gabriel Hogea: Cândva, prin 2004-2005, Traian Băsescu avea o formidabilă priză la electorat. Se ducea prin ţară şi era întâmpinat mai peste tot cu simpatie. Vorbea la televizor şi oamenii îşi lăsau treburile deoparte, înghesuindu-se în faţa micului ecran pentru a-l vedea şi a-l asculta pe preşedinte. Între timp, lucrurile s-au schimbat, iar lumea şi-a pierdut încrederea în farul călăuzitor de la Cotroceni. Locul unei armate de susţinători a fost luat de o camarilă din ce în ce mai restrânsă, care, foarte curând, după eşecul PD-L la alegerile parlamentare, îl va abandona fără regrete. Anton Bacalbaşa a scris, acum un secol şi ceva, un pamflet intitulat "Trece alaiul". După ce îl vom parcurge împreună, vom avea surpriza să constatăm că, în materie de slugărnicie, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: "Nu, alaiul de lachei n-are ruşine. Înconjurând pe marele lor Dalai-Lama, eunucii eleganţi vor să ne arate că pe ei nu-i atinge nici suferinţa milioanelor lăsate pradă mizeriei, nici vaietele de durere ce ies din văi şi din munţi, nici doliul ce au întins în fundul satelor calicite şi devastate. Alaiul trece mândru pe strade, pintenii zornăiesc, coifurile sclipesc, iar uralele răguşite şi nechezatul cailor ne spun că bucuria a cuprins ceata de trântori şi de ieniceri... Trăiască regele! Şi-n mijlocul acestei mascarade comandate din vreme, în mijlocul acestei beţii voite, nici un glas nu se ridică spre a spune oamenilor de carnaval că veselia lor este o sfidare aruncată ţării reale. Fără-ndoială, este o adâncă prăpastie între cohorta celor ce petrec astăzi şi între gloatele flămânde şi chinuite, pentru care viaţa e un lanţ de nesfârşite mizerii! Armata e încă în satele pustiite, încă nu s-a stins agonia celor răniţi, încă nu s-a uscat sângele vărsat, încă nu s-a răcit ţărâna sub care zac victimele procurorilor, şi iată că stăpânitori trufaşi apar în convoi cu fruntea sus, zâmbitori, senini ca nişte nevinovaţi. Ai zice că prăznuiesc asasinatele ce au săvârşite împotriva ţărănimii, asasinate îngrozitoare, care pun un stigmat neşters pe toate frunţile astea obraznice. Căci ce înseamnă cinismul acesta al oficialilor? Când ţăranii mor de foame, se aruncă banii pe nişte petreceri barbare şi neruşinate! Când ţăranii sunt ucişi, la Bucureşti regele vine să-şi plimbe faţa printre cetăţeni. Parcă s-ar întoarce de la un război pe care ţara l-ar fi voit! Dar pentru ce atâta mascaradă? Nu simte oare regele că tot entuziasmul care-l înconjoară este plătit? Nu vede el că n-are în juru-i decât mercenari, că poporul cel adevărat nu vine să facă coardă acestei zbânţuieli netrebnice? Nu aude regele că uralele sunt comandate după tact? Îl mulţumeşte oare popularitatea asta plătită cu bani furaţi din bugetul ţării? Nu simte cât e de ridicol când beţivii lui Brătescu îl stropesc cu discursuri care dogoresc a băutură? Un om inteligent ar vedea toate astea şi mai bine şi-ar ascunde capul în fundul cel mai obscur al palatului decât să se arate la lumină".
			Domnul Dan Horaţiu Buzatu: "Şeful statului face campanie PD-L în diaspora" Preşedintele Traian Băsescu a declarat duminică seara, la întoarcerea din Spania, că a participat la o reuniune a asociaţiilor românilor din diaspora şi s-a arătat complet deranjat de faptul că a fost acuzat de unii politicieni că ar fi fost de fapt într-o acţiune de campanie electorală prin care a promovat PD-L. Din păcate, preşedintele încearcă din nou, după metoda pe care o utilizează de trei ani de zile, să inducă în eroare opinia publică. De ce spun asta? Iată o relatare de presă: "Comitetul" de întâmpinare - câteva mii de români plecaţi în străinătate, mulţi dintre ei purtând fulare şi agitând steaguri cu însemne ale PD-L. Faptul nu e surprinzător, având în vedere că mitingul a fost organizat de reprezentanţi ai organizaţiei PD-L locale. Înainte de discursuri, la difuzoare s-a pus imnul electoral al PD-L "Omul bun şi pomul copt". Ce poate fi mai edificator decât acest pasaj citat dintr-un cotidian central ? Ce poate fi mai edificator decât imaginile pe care le-am văzut şi le-au văzut toţi românii la posturile TV de ştiri ? Preşedintele Traian Băsescu susţine că a fost prezent la reuniunea mai multor asociaţii ale românilor din străinătate pentru a-i convinge pe componenţii acestora să se unească. Este o poveste frumoasă, dar deloc credibilă. În primul rând, pentru că se ştie, diaspora română nu a fost niciodată unită. Nici măcar atunci când comunismul intrase cu bocancii armatei sovietice în România, iar Securitatea îi vâna peste hotare pe veritabilii dizidenţi. În al doilea rând, nu intră în atribuţiile unui şef de stat aşa ceva. Şi, mai ales, nu intră în atribuţiile unor parlamentari sau candidaţi PD-L din colegiile din străinătate. Mă refer la cei aflaţi în jurul şefului statului la respectivele întruniri. Cum a explicat preşedintele Traian Băsescu "recuzita" de partid existentă la respectivele reuniuni şi prezenţa reprezentanţilor PD-L? Redau un alt pasaj din declaraţia pe care domnia sa a făcut-o la aeroport, la întoarcere: "Eu nu spun că acolo nu au fost partide sau organizaţii care în mod neinspirat au afişat însemnele înregistrate ale vreunui partid sau nu au fost partide care şi-au afişat de asemenea însemnele lor culturale manifestate prin fluierături sau huiduieli". Nici un cuvânt despre ce partid a fost vorba. Preşedintele foloseşte pluralul, pentru a sugera că au fost şi suporteri ai altor partide politice acolo. Dezinformare pe toată linia. Preşedintele mai acuză şi Guvernul că a alocat la bugetul de stat bani foarte puţini "pentru cei care trimit anual 7 miliarde de euro în ţară". Altă dezinformare! Sumele alocate de Departamentul Românilor de Pretutindeni nu sunt pentru cei pe care presa, nu politicienii (altă acuzaţie nefondată a şefului statului), i-a denumit căpşunari. Sumele respective sunt destinate românilor domiciliaţi în străinătate, pentru românii stabiliţi în afara graniţelor. Este regretabil că şeful statului se implică şi în campania electorală din diaspora, este regretabil că, vorbind în numele românilor din afara graniţelor, încearcă să atace Guvernul şi Parlamentul, este regretabil că se pretează la astfel de dezinformări, deşi realitatea şi faptele îl contrazic flagrant. Este regretabil pentru că declaraţiile din week-end ale şefului statului nu fac altceva decât să pună într-o lumină nefavorabilă imaginea României în străinătate.
			Domnul Horia-Victor Toma: "Traian Băsescu acuză din nou gratuit Guvernul şi Parlamentul" Sâmbătă şi duminică, preşedintele Traian Băsescu a acuzat din nou - nefondat şi cu totul gratuit - Guvernul şi Parlamentul. De această dată, în luări de cuvânt ţinute în Spania atât în faţa unor români aflaţi acolo la muncă, cât şi în faţa unor rezidenţi. Nu contează că manifestaţiile la care a participat şeful statului au avut un puternic caracter electoral în favoarea PD-L. Contează mesajul pe care preşedintele l-a făcut public şi pe care l-a reiterat în "prime time" şi pentru electoratul intern, căruia trebuie să i se inoculeze că, în această ţară, Guvernul este capul răutăţilor, urmat de Parlament. Nu a mai utilizat însă formula devenită clasică, cei 322, deoarece această cifră s-a redus considerabil, în urma recentului pact pe care PD-L l-a făcut cu PRM şi datorită unui număr însemnat de parlamentari din grupul celor 322 care activează acum sub culorile partidului atât de drag domnului Băsescu. Concret, şeful statului acuză Guvernul şi Parlamentul că nu respectă Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, care stabileşte obligaţii ale celor două instituţii legate de sprijinirea acţiunilor românilor din diaspora. Traian Băsescu a acuzat faptul că bugetul pe 2008 alocat Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a fost a fost redus la jumătate faţă de cel din 2007. Nu pot să afirm dacă suma alocată diasporei este sau nu suficientă. Mă întreb, însă, de ce preşedintele României nu a avut vreo obiecţie în privinţa acestei sume atunci când a promulgat legea bugetului de stat? Răspunsul este simplu: în 2007, când a fost promulgată, nu era perioadă preelectorală. Altceva mi se pare însă şi mai grav, şi anume faptul că preşedintele încearcă să asmută opinia publică împotriva Guvernului şi Parlamentului. Iată ce a declarat Traian Băsescu la revenirea în ţară: "Doar 1,4 - 1,5 milioane de euro, atât merită românii de pretutindeni pentru factorul politic din România? Aceştia sunt cei care aduc în ţară anual 7 miliarde de euro, sumă care scuteşte statul de a face împrumuturi...". Ei bine, domnul preşedinte Traian Băsescu dezinformează grosolan opinia publică, bazându-se pe faptul că cei mai mulţi dintre cetăţenii acestei ţări nu obişnuiesc să citească rând cu rând toate legile care apar. Cele 7 miliarde de euro (nu ştiu dacă aceasta este suma exactă) la care se referă Traian Băsescu provin de la românii aflaţi temporar la lucru în străinătate şi de la cei care lucrează "la negru" în afara graniţelor. Obligaţiile financiare prevăzute de Legea nr. 299/2007 şi, în general, cele mai multe articole din lege nu se referă la românii aflaţi temporar în afara graniţelor (există evident şi articole consacrate acestora, mai ales pe linia sprijinului acordat de oficiile consulare, ambasade etc.), ci la cei cu domiciliul în străinătate şi la rezidenţi. Faţă de aceste categorii de cetăţeni există obligaţii precise prin prevederile legii mai sus amintite. Pentru cei aflaţi temporar la lucru în străinătate există alte prevederi legale. Încercând să accentueze dimensiunile caracterului negativ al viziunii Guvernului şi Parlamentului faţă de românii din străinătate, şeful statului a mai afirmat că aceştia ar fi "cât jumătate din populaţia României". Eroare! În documentele MIRA sunt înregistraţi în jur de 190.000 de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, iar în ceea ce priveşte rezidenţii se pare că este vorba de un milion, maxim două milioane, aceştia neavând obligaţia să se înregistreze. PS: Din relatările de presă, am înţeles că la întrunirea din Spania la care a participat Traian Băsescu, din difuzoare special montate se auzea piesa "Verde înrourat". Nu am ştiut că imnul PD-L a devenit imnul românilor de pretutindeni.
			Domnul Miron Ignat: "Ziua Mondială a Educaţiei" Ziua Mondială a Educaţiei se sărbătoreşte anual la data de 5 octombrie, începând din anul 1994. La data de 5 octombrie 1966, UNESCO a adoptat Statutul Profesorilor, document care oferă cadrelor didactice din întreaga lume o recunoaştere unanimă a importanţei profesiunii, dar şi faptul că orice ţară trebuie să aibă profesori competenţi, calificaţi şi motivaţi. Ziua Mondială a Educaţiei se sărbătoreşte în peste 100 de ţări din întreaga lume si este o ocazie de a ne arăta respectul şi preţuirea pentru contribuţia pe care profesorii o aduc educaţiei generaţiilor viitoare. Educaţia este foarte importantă, se bazează pe premisa că fiecare individ poate fi educat, pregătit să îşi însuşească cunoştinţele şi priceperile. De-a lungul timpului, societatea a acumulat experienţă de cunoaştere teoretică şi practică pe care a transmis-o mai departe prin educaţie. Societatea are nevoie de oameni pricepuţi, de profesori, de ingineri, medici, economişti, de cercetători în domeniul ştiinţei. Pentru a se pregăti în mod corespunzător, aceştia trebuie să îşi însuşească un volum cât mai mare de cunoştinţe, iar şcoala este modul prin care noi toţi ne deprindem cunoştinţele, gândirea şi capacităţile. Fiecare etapă a vieţii reprezintă însuşirea elementelor principale ale educaţiei. Datorită profesorilor, elevii îşi pot însuşi în şcoală toate cunoştinţele necesare de viaţă, îşi pot dezvolta procesele intelectuale, care să-i ajute în viitor pentru a se descurca mai uşor în probleme noi, pentru a le spori capacitatea. Un rol important în dezvoltarea proceselor intelectuale îl are modul cum sunt transmise cunoştinţele, precum şi metoda de predare folosită. De aceea, fiecare profesor trebuie să-şi predea materia cu interes, astfel încât să stimuleze activitatea elevului şi să sporească randamentul acestuia. Toţi trebuie să apreciem valoarea celor care au ales această profesie şi să le mulţumim acestora pentru munca, dăruirea şi pasiunea lor zilnică. Îmi exprim speranţa că învăţământul românesc va depăşi faza de tranziţie şi se va lupta pentru redobândirea demnităţii profesionale şi pentru un învăţământ modern.
			Domnul Costică Macaleţi: "Lipsa de locuri în căminele studenţeşti". Declaraţia mea politică de azi se referă la lipsa cronică de locuri în căminele studenţeşti. Astfel, potrivit Ministerului Educaţiei, deficitul de locuri în căminele studenţeşti este de peste 55.000 de locuri, cu 20.000 de locuri mai mare decât anul trecut. Această situaţie, potrivit organizatorilor studenţeşti, arată starea deloc bună a învăţământului românesc şi favorizează corupţia. Avem de-a face cu o realitate dezolantă în care problemele încep din anul întâi, când, la marea majoritate a universităţilor, studenţii nu primesc loc în cămin. Se văd nevoiţi să se angajeze şi şcoala cade, astfel, pe locul doi. Studenţii învaţă când apucă, nu mai iau note mari, ceea ce face să nu aibă locuri în cămine şi intră, forţat de neglijenţa autorităţilor, într-un cerc vicios aşa cum apreciază, pe drept cuvânt, unul dintre liderii studenţilor, preşedintele Uniunii Studenţilor din România. În aceste condiţii, este firesc, dar şi revoltător, să apară situaţii de corupţie, atât în rândul universităţilor, care reţin aşa-numitele locuri de protocol, în rândul administratorilor de cămin, care păstrează camere fără a le raporta la redistribuitori, cât şi în cel al studenţilor, care fie plătesc sume importante pentru a sta la cămin, fie îşi vând locurile. Numărul de locuri în cămine a crescut cu doar 3.800 faţă de anul trecut şi ne-am confruntat cu o situaţie în care mii de studenţi au mers să-şi rezerve sau să-şi ocupe locurile în cămin, însă, ca în fiecare an, s-au format cozi interminabile deoarece numărul locurilor este mai mic decât cel al solicitărilor. Spre exemplu, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, 12.000 de studenţi au solicitat cazare, însă numai 3.800 au primit un loc în cămin, în timp ce la Iaşi, Universitatea Alexandru Ioan Cuza are aproape 6.000 de locuri de cazare, dar numărul solicitărilor a fost dublu. Există şi soluţia închirierilor de camere pentru studenţi din piaţa imobiliară, Guvernul făcând şi o ofertă de subvenţionare cu 170 de lei pe lună a preţului chiriei. Dar trebuie să specificăm în mod clar că aceşti bani nu sunt deloc îndeajuns pentru ca un student să poată locui în acest sistem pe perioada studiilor. Dacă luăm spre exemplu Bucureştiul ca etalon, o chirie la particulari care ajunge la 300 de euro pentru o garsonieră, în medie, şi dacă ar fi să stea acolo doi studenţi, atunci fiecare dintre ei ar trebui să plătească, şi numai pentru chirie, suma de 150 de euro. Desigur, se mai adaugă şi cheltuielile de întreţinere. Ce să mai vorbim de internet, televiziune sau telefonie. În concluzie, este clar ca lacrima că nu se poate sta în chirie cu doar 170 de lei pe lună, cât oferă guvernanţii. Iată de ce cer majorarea subvenţiilor pentru studenţii care nu şi-au putut găsi un loc în cămin, controale severe în vederea prevenirii cazurilor de corupţie din sistem, colaborarea cu un program de investiţii care să ofere studenţilor mai multe camere de cămin în condiţii decente de confort şi preţ.
			Domnul Filip Georgescu: Ploile dezlănţuite în vara acestui an, care au distrus sute de case, drumuri şi terenuri, cu recolta neculeasă, măturând, în acelaşi timp, 80 de milioane de lei din bugetul statului, i-au făcut pe locuitorii multor sate moldovene şi bucovinene, îndeosebi pe cei din zonele montane, să înţeleagă, în sfârşit, că principala cauză a inundaţiilor dezastruoase o constituie defrişarea sălbatică a pădurilor, practicată în mod criminal de mafioţi locali, cu concursul unor politicieni la fel de ahtiaţi după îmbogăţire rapidă, fără muncă sau eforturi financiare proprii. După dezastrele de proporţii, provocate de inundaţii în aşezările din bazinele hidrografice ale Siretului şi Prutului, în faţa sinistraţilor ar fi trebuit adus ţărănistul Vasile Lupu, cel care s-a zbătut ca turbat în Parlament pentru adoptarea acelei legi a "restitutio in integrum" şi în demersul pădurilor, care a însemnat, de fapt, legalizarea jafului în domeniul forestier. Autorităţile n-au însă nici cea mai mică intenţie să-i tragă la răspundere pe lotrii codrilor, după cum n-au schiţat până acum vreun interes pentru a institui şi în ţara noastră normele Uniunii Europene în privinţa apărării şi regenerării pădurilor. În ţările occidentale comunitare, oamenii nu intră cu toporul şi cu drujba nici măcar în perimetrul propriilor păduri. Acolo nu se taie un arbore după bunul plac, exploatarea lemnului constituind o atribuţie exclusivă a organelor silvice. În multe ţări, proprietarii de păduri primesc rente proporţionale cu suprafeţele pe care le deţin. Mentalitatea în aceste ţări este aceea că, indiferent de natura proprietăţii asupra fondului forestier, pădurea este un bun al întregii societăţi, al întregii omeniri, aşa cum sunt mările, oceanele şi atmosfera. Nici în privinţa regenerării pădurilor nu ne aliniem normelor europene. În timp ce în Finlanda sunt împădurite anual 130.000 de hectare, depăşind suprafaţa exploatată, iar în Franţa, Marea Britanie, Italia şi Portugalia au fost regenerate de autorităţi milioane de hectare de păduri, în baza unor programe de lungă durată, în România, suprafaţa regenerată prin împăduriri, în perioada de tranziţie, a variat anual între 7.000 - 15.000 hectare. Amintim că, în perioada 1949-1989, în ţara noastră au fost împădurite circa 2,2 milioane de hectare. Din păcate, în ultimul deceniu şi jumătate, mentalitatea agresivă asupra pădurii a luat locul politicii de refacere şi apărare a acesteia. Recent, autorităţile noastre au intrat în alertă, cu o mare şi condamnabilă întârziere, iniţiind unele masuri menite să reinstaureze legalitatea în domeniul exploatării fondului forestier. Astfel, Ministerul Mediului îşi propune să creeze un comandament care să exercite un control permanent, pentru a preveni exploatarea ilegală a parchetelor forestiere. Ministerul Agriculturii va urmări electronic drumul fiecărui arbore tăiat şi transportat, iar Garda de Mediu va exercita un control riguros asupra tuturor gaterelor. Toate aceste măsuri se constituie într-o adevărată minune menită să salveze fondul nostru forestier. Numai că, la noi, minunile nu ţin decât trei zile. Aşa că, n-ar fi exclus ca, după alegerile din noiembrie, viitorul guvern să sfideze total asemenea măsuri.
			Domnul Constantin Tămagă: În ultimii ani, agricultura românească a stat mai mult sub tirul moţiunilor parlamentare şi mai puţin sub semnul unor măsuri guvernamentale care s-o scoată din stadiul ei de subdezvoltare alarmantă, în care se află de mai bine de un deceniu şi jumătate, şi s-o plaseze în rândul sectoarelor de bază ale economiei naţionale. Ultima dintre moţiuni, iniţiată în cursul lunii septembrie, n-a făcut decât să confirme că guvernarea liberă a împins agricultura într-un colaps total. În raportul celor patru ani de guvernare, premierul Tăriceanu a înfăţişat agricultura în culori trandafirii, prevalându-se de faptul că în acest an s-a obţinut o producţie de grâu de 7,75 milioane tone, de 2,5 ori mai mare decât cea din 2007. Nu s-a spus însă că, în timp ce producţia vegetală în ansamblu a crescut cu 18,8 la sută, producţia animalieră a scăzut cu unu la sută, determinând o creştere accentuată a importurilor de carne, lapte, unt şi ouă. Ca să te lauzi cu şapte-opt milioane de potenţial agricol, înseamnă să te declari partizanul politicii de traistă, de neputinţă şi nepricepere. Nici premierul şi nici ministerul de resort n-au suflat o vorbă despre cele trei milioane de hectare de teren arabil abandonate, care nu se mai regăsesc în circuitul agricol. Dacă această suprafaţă ar fi şi ea însămânţată cu grâu, astăzi probabil că am fi putut să vorbim de o producţie de 15 milioane tone. În condiţiile în care inundaţiile şi seceta au devenit duşmani permanenţi ai agriculturii, normal ar fi ca nicio palmă de pământ să nu rămână neînsămânţată. În felul acesta, oricât de mari ar fi prejudiciile cauzate de intemperii în unele zone, alte suprafeţe cultivate ar putea să scape de furia naturii. Dacă liderul regimului totalitarist promova o politică absurdă, de extindere a culturilor cerealiere şi în curţile ţăranilor, guvernanţii de astăzi sunt partizanii politicii agrare de pârloagă. De la cele 3,5 milioane de hectare irigate înainte de 1989, astăzi suprafaţa care beneficiază de apă s-a redus la 300-400.000 de hectare. Cât despre dotarea cu maşini şi tractoare, agricultura noastră se află la nivelul celei de acum 40 de ani. Dacă producţia de grâu a crescut, sub raport cantitativ, nu acelaşi lucru se poate spune despre calitatea sa. În opinia managerilor Rompan, doar 40 la sută din cantitatea de grâu recoltat în acest an va pute fi utilizată pentru panificaţie, întrucât însămânţările din toamna trecută s-au făcut în mare parte cu sămânţă netratată, provenită din hambarele ţăranilor. Nu este exclus ca o asemenea apreciere să fie doar o capcană care să le permită fabricanţilor de pâine să achiziţioneze grâul la preţuri cât mai mici. Se ştie că preţul grâului pe piaţa noastră internă, de 5.500-5.700 lei pe kilogram, este cu cel puţin o mie de lei mai mic decât cel evaluat la bursa din Paris. Aşa cum precizează preşedintele Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România, dacă s-ar ţine seama de preţul grâului, costul pâinii ar trebui să scadă cu 60 la sută. Dar reprezentanţii Rompan se mărginesc să spună că preţul pâinii va rămâne neschimbat. Pentru câtă vreme? Probabil până vor încheia achiziţiile de grâu. Din datele Institutului Naţional de Statistică, în luna august, pâinea s-a scumpit cu 0,27 la sută, legumele şi conservele de legume cu 0,33 la sută, fructele cu 3,47 la sută. Preţul la carne s-a majorat cu 0,23 la sută, la produsele lactate cu 0,74 la sută, iar la ouă cu 6,2 la sută. Pe de altă parte, trebuie spus că importurile mari de produse animale şi vegetale şi reducerea exportului acestor produse au adâncit şi mai mult dezechilibrul balanţei noastre comerciale. Agricultura noastră se află sub aşteptări şi din punct de vedere al contribuţiei sale la formarea produsului intern brut. În timp ce în primul semestru al anului, serviciile au contribuit cu 3,8 puncte procentuale la creşterea economică de 8,8 la sută, construcţiile cu 2,2, iar industria cu 1,6, aportul agriculturii a fost de numai 0,1 puncte. Mai mult, în formarea p.i.b., agricultura are o pondere de numai 3,6 la sută, faţă de numai 49,5 la sută cât revine construcţiilor, sau 26,5 la sută cât reprezintă contribuţia industriei. În toate ţările Uniunii Europene, agricultorii sunt sprijiniţi în mod substanţial de către stat. La noi, însă, subvenţiile acordate nu fac decât să-i descurajeze pe ţărani şi să-i determine să nu-şi mai însămânţeze pământul, în condiţiile unor cheltuieli care depăşesc mult puterea lor financiară. Ca să nu mai spunem că subvenţiile sunt plătite cu mare întârziere, creând frecvente nemulţumiri în rândul oamenilor de la aste. Acest fapt explică de ce la începutul lunii septembrie, producătorii agricoli au protestat în Piaţa Constituţiei, cerând ca acciza la motorină pentru agricultură să fie redusă de la 80,97 euro pentru 1000 de litri, cât este în prezent, la 21 de euro. Ministerul Agriculturii şi Guvernul rămân însă fideli politicii egoiste, de ciupeală. Aşa cum au afirmat însă în gura mare la recenta mişcare de protest din Capitală, dacă nu vor fi sprijiniţi, participanţii la miting şi marea masă a electoratului rural sunt hotărâţi să dea peste cap alegerile parlamentare, boicotându-le prin absenţa de la urne. Nu-i deloc imposibil ca după calamităţile naturale care-i lovesc an de an, după promisiunile deşarte pe care le primesc în fiecare legislatură din partea guvernanţilor, ţăranii să erupă într-o bună zi precum înaintaşii lor în urmă cu un veac. Ar fi încă o confirmare că de aproape două decenii, România face un pas înainte şi doi-trei înapoi.
			Doamna Minodora Cliveti: "Şanse egale pentru bolnavii români în Europa?" Franţa, ţară membră a Uniunii Europene, trece printr-o serioasă criză de personal medical. În zona rurală este o mare lipsă de medici. Nu pentru că salariile n-ar fi atractive - câteva mii de euro pe luna, iar pentru cei care practică liber chiar 10000 euro lunar -, nu pentru că în satele Franţei condiţiile din spitale sau de infrastructură ar fi deficitare, ci, pur si simplu pentru că medicii francezi nu vor să profeseze în zone rurale. Şi atunci, Franţa s-a gândit la o strategie pe termen scurt şi mediu pentru a nu lăsa contribuabilul francez lipsit de asistenţa medicală de specialitate: permite cu mare largheţe venirea de medici din România. De asemenea, autorităţile locale sunt încurajate să facă totul pentru ca aceşti medici români să se simtă bine, să devină cât mai curând parte a comunităţii si să-şi facă treaba. O întreagă societate munceşte pentru ca deficitul de medici să nu afecteze starea de sănătate a locuitorilor francezi din zonele rurale, inclusiv agenţiile specializate în vânătoarea de halate albe. Un reprezentant al unei astfel de agenţii declara că vine lunar în România, verifică personal cv-ul medicului român invitat în Franţa, se întâlneşte cu familia acestuia, discută amănunţit despre obiceiuri şi speranţe şi face tot ce trebuie pentru ca nici un obstacol să nu stea în calea realizării scopului său şi al medicului român: plecarea din ţară şi exersarea profesiei de medic în Franţa. Un reporter întreba pe agent: nu aveţi nici o problemă de morală, ştiind că în România este la ora actuala un deficit de medici, şi că tot mai mulţi medici români pleacă spre vest? Nu, răspunde acesta, meseria mea este să găsesc cei mai buni medici pentru francezi. Ştiu ca ştiţi bine care este situaţia corpului medical în România, domnule ministru al sănătăţii, v-am auzit chiar declarându-va îngrijorat de exodul medicilor români spre Europa, dar nu v-am auzit venind cu soluţii sau măcar lansând un apel către corpul medicilor, către experţi şi către români, în general, pentru a iniţia dezbateri naţionale pentru găsirea de soluţii, dacă ministerul sănătăţii nu le găseşte. Franţa se ocupă de sănătatea cetăţenilor săi şi preferă medicii români, care sunt bine pregătiţi. Trăim într-o lume liberală, în care preceptul "Laissez faire, laisser passer" funcţionează minunat. Numai că, ce ne facem noi, românii, de vreme ce acest principiu funcţionează în sensul că la noi se fac medicii şi de la noi pleacă, gata formaţi, spre Europa? Este liberalismul acesta o soluţie şi pentru România? Sau ar mai trebui să punem statul la treabă pentru găsirea de soluţii şi pentru noi, cei de aici? Circulaţia mărfurilor si serviciilor este un principiu European, dar de ce alte ţări europene se gândesc la cetăţenii lor, în timp ce România de azi, după ce a luptat să deschidă porţile spre vest, le-a lăsat, pur si simplu, vraişte? Nu e prea mult liberalismul acesta? România are nevoie de medici: starea de sănătate a românilor este precară. Se moare încă de tuberculoză, ca să nu mai vorbesc de cancer, care face ravagii, sau de bolile cardio-vasculare. Copiii noştri sunt mai bolnavi decât alţi copii, româncele suferă mai mult de cancer, iar la capitolul diabet suntem campioni. Şcoala de medicină românească este încă recunoscută pe plan mondial, iar absolvenţii acesteia sunt de-a dreptul vânaţi de agenţii de plasare Ce faceţi pentru medicii români? Ce faceţi pentru bolnavii români? Trebuie să sfârşim toţi prin a pleca din România?
			Domnul Mircea Costache: "Neamurile noastre!" Fiecare român are neamuri, are fraţi, surori, socri, părinţi, cumnaţi. De aceea se spune că, la un loc, cu toţii suntem un neam. Avem, cum s-ar zice, pretutindeni în spaţiul carpato-danubiano-pontic, neamuri. Neamuri bune sau neamuri cum ni le-a dat Dumnezeu. Eu, pe lângă cele de sânge, m-am pomenit, în ultima vreme, graţie aventurii mele politice, rudă şi cu alte neamuri... Am fost foarte surprins de pildă când, de la tribuna Camerei Deputaţilor, gângavul politic cu mustăcioară de majur şi cărare pe mijlocul unui cap îngust, care răspunde neîntrebat la imposibilul nume de Costică Canacheu, m-a numit frate. A zis că aromânii nu sunt români, ci nişte rude de-ale noastre, poate chiar fraţi. Carevasăzică, alde Toma Caragiu sau Andrei Şaguna sau Emanoil Gojdu nu au fost români după acest Canacheu. De-aia i-am avertizat pe deputaţi în gura mare, stârnind pentru moment hazul tuturor: Stimaţi deputaţi, vă rog, fiţi patrioţi, fiţi buni români şi nu aprobaţi iniţiativa legislativă a acestui rătăcit conform căreia el ar trebui să fie deputat al minorităţii "machidonilor", fără să mai dea piept cu electoratul, precum impostorul Gheorghe Firtzak reprezentant al vreo 187 de aşa-zişi ruteni, care mănâncă de pomană banii românilor ca deputat. Domnilor, vă rog, din suflet, nu faceţi ca Canacheu şi mai ales, nu mâncaţi ca Canacheu (despre neamul meu !!!) Deunăzi, m-am mai pomenit rudă cu un alt ipochimen care cică mi-e văr. Că fiecare avem mai mulţi sau măcar un singur văr: vărul Vasile, vărul Ion, vărul Marin şi vărul Jan. Acest Vărujan, scriitor, contabil, senator, ministru, dar mai ales, sau poate tocmai de aceea, armean! Ăsta zice că salariile profesorilor sunt prea mari, iar al şefilor de regii, agenţii, fonduri "Proprietatea", magistratură, penitenciare etc., sunt prea mici ori numai bune. Dacă ăsta mi-e văr pentru că îl cheamă Varujan, înseamnă că avem, dragi români, de ce să suferim mitocănii şi umilinţe. Fiindcă am oploşit pe lângă noi, în timp, atâtea neamuri proaste şi nesimţite, cu care ne place să ne lăudăm că trăim în armonie. Dar, toate ar fi cum ar mai fi dacă nu ne-ar lua în fiecare zi de proşti şi nu ne-ar transforma în slugi în propria-ne casă.
			Domnul Ovidiu Ioan Silaghi: "De unde va scoate PSD bani pentru repatriaţi?" Suntem în precampanie electorală - unii au intrat deja în campania electorală propriu-zisă - şi nu mă aştept din partea adversarilor politici la un comportament blând. Dar de aici şi până la a renunţa la orice element ce ţine de decenţă, este cale lungă. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni întrece orice limită în materie de populism, iar consecinţele vor fi vizibile în special în ceea ce priveşte activitatea viitorului guvern, indiferent care va fi acesta. Tare vreau să ştiu la ce sursă de finanţare s-a gândit preşedintele PSD, Mircea Geoană, când a declarat public că va oferi câte 25.000 de euro pentru românii care se repatriază începând din 2009? În ce capitol al bugetului trebuie trecută suma necesară viitorilor repatriaţi, la cât se va ridica această sumă, generosul ofertant nu spune. Şi dacă este cineva care să creadă că propunerea lui Mircea Geoană nu va fi luată în serios de "beneficiari", atunci se înşeală. Există informaţii cum că în zona graniţei cu Ungaria, numeroşi indivizi se pregătesc să plece din ţară, pentru a-i prinde 2009 cu o activitate oarece peste graniţă, pentru a se întoarce după aceea şi a încasa "cecul" de 25.000 de euro. S-a întrebat oare domnul Geoană, ce va face dacă PSD nu ajunge la guvernare, iar domnia sa va vedea cabinetul de premier doar de la televizor? Nu cred că s-a întrebat. Dar bănuiesc ce se va întâmpla. Va susţine că Guvernul nu doreşte ca românii să revină în ţară şi îi va trimite pe "repatriaţi" în faţă la Palatul Victoria să protesteze. Va fi probabil prima acţiune electorală cu bătaie la alegerile pentru Parlamentul European. Nu a fost de-ajuns că parlamentarii PSD au plusat excesiv în ceea ce priveşte salariile cadrelor didactice, peste ceea ce decisese Guvernul prin Ordonanţa de urgenţă nr.15/2008 - adică o creştere rezonabilă a salariilor. Accesul de populism cu iz clar de pomană electorală - "sport" inventat cu ani în urmă de PSD - a fost dublat de o instigare a sindicatelor împotriva Guvernului. Niciunde într-o ţară civilizată, sindicatele nu cer majorări salariale de 50 sau 60%. Chiar şi în statele din UE, unde au avut loc ample mişcări sindicale de stradă, revendicările vizau creşteri între 6 şi 10 procente. La noi, radicalismul sindicatelor se datorează în primul rând politizării activităţii sindicale. De fapt, mă refer la politizarea activităţii liderilor de sindicat. Nu am nimic cu marea masă de sindicalişti. Dar aceasta este manipulată de liderii lor, o parte dintre aceştia regăsindu-se printre candidaţii PSD la Cameră sau Senat. Peste numai câteva zile veţi vedea câţi lideri de sindicat candidează sub culorile PSD. Şi atunci nu merită să scoţi înainte de alegeri oamenii în stradă. De ce nu au făcut-o în urmă cu două luni? Sau trei. La această întrebare doar "cunoscătorii" pot da un răspuns. PS: Un campion al populismului, cum este domnul Mircea Geoană are şi priorităţi pe măsură: "România ar putea să aspire să trimită din nou un cosmonaut în spaţiu, dar, de data aceasta, cu o misiune americană". Pretenţii exagerate pentru cineva care se vrea prim-ministru într-o "ţară de doi lei", aşa cum a catalogat recent domnia sa România
			Domnul Vasile Puşcaş: "Un îndemn pentru guvernanţi: la muncă, nu la întins mâna!" Suntem în pragul alegerilor pentru Parlamentul României. Aş fi spus că suntem în pragul campaniei electorale, dar oricine poate vedea că suntem în campania electorală. Şi aceasta încă de la începutul anului 2005. Dar nu acesta este motivul pentru care vă reţin atenţia astăzi. Ceea ce a ocupat cel mai mult spaţiu în mass-media ultimelor zile au fost, după ştirile şi comentariile legate de criza economică ce afectează toată lumea, comentariile despre promisiunile electorale ale partidelor politice. Sigur că acest lucru era de aşteptat într-un an electoral; tot la fel de firesc i se par destinatarului acestor oferte şi multitudinile de promisiuni cu care îl copleşesc partidele politice. De aşteptat, însă, şi firesc nu înseamnă normal. Normal, după cum explică şi dicţionarul limbii române, înseamnă inclusiv acel lucru care este în conformitate cu normele unui anumit domeniu. Iar domeniul despre care vă vorbesc, stimaţi colegi, este cel al guvernării, respectiv managementul politicilor publice. Ce presupune guvernarea în spiritul asigurării competitivităţii, în condiţiile globalizării şi în cel al urmăririi interesului naţional? În primul rând, o gândire strategică a politicilor publice, previzionată pe termen mediu şi lung, care să fie caracterizată de consecvenţă, predictibilitate, continuitate şi, nu în ultimul rând, de eficienţă. De asemenea, presupune un compromis al forţelor politice asupra acelor aspecte care vizează priorităţi strategice ale întregului, puncte care pot influenţa evoluţia internă şi internaţională a unui popor, în durată medie şi lungă. Nu trebuie să fii analist sau expert ca să observi că noţiunea de normal nu-şi găseşte locul în societatea românească de astăzi, aşa cum este ea oglindită în ofertele electorale şi aşa-zisele "programe" de guvernare lansate recent pe taraba politică autohtonă. Cetăţenilor români cu drept de vot li se promit venituri echivalente cu mai mult de 50% din media europeană, în doar 4 ani, în condiţiile în care criza financiară care deja afectează Europa provoacă tensiuni pe piaţă şi sunt semnale că va afecta şi alte activităţi economice generatoare de venituri. Se mai spune că fiecare copil-şcolar al părinţilor cu drept de vot va avea câte un calculator pe birou, în timp ce fiecare pensionar va beneficia de o pensie decentă, aşa cum a visat ani la rând. După ce promit atâţia kilometri de autostrăzi încât românii vor circula pe ele până la lună şi de la propriile bucătării până în dormitoare, partidele politice se mai avântă şi în a rosti cifre cu multe zerouri dedicate, toate, un pic mai bine-lui populaţiei. Toate aceste previziuni sunt făcute fără nici cea mai mică preocupare pentru sectorul finanţelor publice şi pentru îmbunătăţirea modului de administrare a acestuia. Promisiunile electorale menite să atragă susţinerea populară nu iau în considerare acele domenii care chiar pot aduce bani la bugetul public, ci doar acele aspecte care ţin de consumul ce creşte deficitele în mod periculos. Partidele care acum promit mult mai mult decât poate suporta orice buget public nu gândesc mai departe de ziua în care guvernul propriu va fi învestit. Aceste partide, deşi afirmă sus şi tare că principala preocupare este pentru viitorul copiilor noştri, nu este interesat de faptul că promisiunile mai sus arătate sunt împovărătoare nu numai pentru prezent, dar şi pentru viitor şi pentru viitorul viitorului nostru! Nici unul dintre străluciţii autori ai puţin strălucitelor "programe de guvernare" nu vine cu soluţii de consolidare a sectorului finanţelor publice prin încurajarea realistă a activităţilor productive care pot genera venituri la bugetul public-agricultura, competitivitatea economică, industria, investiţiile, activităţile i.m.m.-urilor, pregătirea forţei de muncă etc. Bugetul public viitor va fi cu siguranţă greu încercat dacă vreunul dintre partidele care lansează baloane electorale ajunge la guvernare şi va începe să-şi pună în practică anunţatul program de guvernare. Deşi, dacă ne gândim la istoria recentă a acestor partide, e puţin probabil să ne aflăm în acest pericol, deoarece e greu de crezut că, odată ajuns la putere, vreunul din respectivele partide politice va fi preocupat de altceva decât satisfacerea propriilor interese. Este normal? Nu! De aceea, îndemnul pe care îl adresăm actualilor şi viitorilor guvernanţi ai României este: la muncă pentru interesul cetăţenilor şi nu la întins mâna pentru interesul propriu!
			Domnul Constantin Tudor: Declaraţie politică: "Bâlci la şedinţa Consiliului local al municipiului Călăraşi" Oricare dintre cetăţenii călărăşeni care ar dori să participe la un spectacol de circ gratuit poate privi cu multă plăcere şedinţele de Consiliu local. Chiar ultima întrunire a consilierilor locali şi a executivului călărăşean a fost una destul de agitată, unde tonul animozităţilor a fost dat de dirijorul principal, primarul Nicolae Dragu. Astfel, în cadrul şedinţei ţinute săptămâna trecută, unele din cele 28 hotărâri de pe ordinea de zi au declanşat câteva discuţii aprinse, atât între consilieri, cât şi între membrii executivului. Unul dintre proiectele de hotărâre care a iscat vii controverse a fost cel referitor la aprobarea Regulamentului de gospodărire comunală a municipiului Călăraşi. Prin hotărârea respectivă, s-a adus în atenţie cuantumul amenzilor persoanelor care tulbură ordinea şi liniştea publică. Unii dintre consilieri au propus aplicarea unor amenzi maxime între 1000 şi 5000 lei pentru descurajarea celor care tulbură ordinea şi liniştea publică. Însă amendamentele respective nu au fost agreate de majoritatea consilierilor şi de aici au început unele controverse între aceştia, şedinţa transformându-se, la un moment, într-o masă de discuţii libere, fiecare spunându-şi punctul de vedere. Starea de animozitate nu a putut fi stăpânită de preşedintele de şedinţă, consilierul local Adriana Mărgineanu. Cearta dintre consilieri n-a fost decât o furtună într-un pahar cu apă, deoarece majoritatea dintre aceştia au recunoscut că amenzile respective nu au fost aplicate în municipiul nostru niciodată, şi nici nu se vor aplica. Şi atunci ne mai mirăm de ce cetăţenii de etnie romă îşi fac nunţile pe străzile Călăraşiului, nestingheriţi de autorităţile locale. Însă scena care a dat "sarea şi piperul" dezbaterilor, a fost altercaţia dintre viceprimarul Răzvan Meseşeanu şi primarul Dragu. În plenul şedinţei, viceprimarul Meseşeanu a dorit să propună, pe bună dreptate, implicarea consilierilor locali în constatarea unor nereguli în ceea ce priveşte ordinea publică din municipiu, prin acţiuni de control iniţiate în cartiere. Dar primarul Dragu l-a contracarat dur, reproşându-i că face campanie electorală. Mai mult, l-a apostrofat cu următoare cuvinte: "Acelaşi specimen eşti ca şi Dumbravă, vrei să te faci evidenţiat cu orice preţ". Schimbul de replici dintre viceprimarul Răzvan Meseşeanu şi primarul Dragu a scos în evidenţă faptul că relaţiile dintre ei sunt tensionate.
			Domnul Constantin Tudor: Declaraţie politică: "Din respect pentru călărăşeni am pus candidaţi locali pentru Parlament" Ani de-a rândul, judeţul Călăraşi a fost reprezentat în Parlament de deputaţi şi senatori paraşutaţi de la centru de către partidele politice. Ocuparea unui scaun de parlamentar de Călăraşi de oameni străini de probleme judeţului nu a îmbunătăţit în niciun fel viaţa călărăşenilor. Aceşti parlamentari care n-au avut nici în clin nici în mânecă cu meleagurile călărăşene, n-au făcut altceva decât să beneficieze de avantajele oferite de funcţia de înalt demnitar în cea mai importantă instituţie a statului de drept, care este Parlamentul. Foarte puţini dintre călărăşeni o cunosc pe Adina Vălean (fost deputat PNL, acum europarlamentar) sau pe Liviu Nistoran (fost deputat PD), parlamentari aleşi în mandatul 2004-2008 din partea Alianţei D.A. Cum s-au implicat ei în viaţa judeţului în calitate de parlamentari, nimeni nu prea cunoaşte. Însă ceea ce se ştie în prezent, este faptul că practica nominalizării unor deputaţi aterizaţi de la Bucureşti este valabilă şi în cazul alegerilor uninominale din 30 noiembrie a.c. Această situaţie defavorabilă pentru judeţul nostru a fost semnalată şi de liderul PD-L-ist Marian Dinulescu, care a dezaprobat faptul că liberalii călărăşeni au acceptat candidaturile unor oameni politici paraşutaţi de la centru, aici fiind vorba de Eugen Nicolăescu şi Dan Motreanu. "Mă îndoiesc că Eugen Nicolaescu, venit din Mureş, sau Dan Motreanu, venit tocmai din judeţul Alba, vor face ceva pentru judeţul nostru în calitate de parlamentari. Nu cred că pe ministrul Nicolăescu îl doare aşa mult burta de problemele Călăraşiului. Probabil că, aşa cum au venit la Călăraşi, aşa vor pleca după 30 noiembrie, aleşi sau nu, lăsând în urmă călărăşenii care se zbat cu aceleaşi probleme" a precizat, pe bună dreptate, Marian Dinulescu. De asemenea, liderul PD-L-ist şi-a exprimat speranţa că cetăţenii judeţului vor opta la scrutinul din 30 noiembrie pentru oameni de-ai locului. "Sper să avem în Parlamentul viitor oameni de aici, dintre noi, cărora cetăţenii să le poată bate obrazul dacă nu îşi fac datoria faţă de cei care i-au ales. Şi facem acest lucru tocmai din respect pentru călărăşeni." a mai precizat Marian Dinulescu, la ultima conferinţă de presă a Filialei Călăraşi a PD-L.
			Domnul Horea Dorin Uioreanu: Declaraţie politică: "Cu primarii înainte, la păcălit poporul!" Cam acesta pare a fi sloganul de campanie al PD-L din campania de la parlamentare: "Cu primarii înainte, la păcălit poporul!". Altfel nu îmi pot explica tupeul cu care acest partid, cel puţin în judeţul Cluj, a ieşit la înaintare cu doi primari la alegerile parlamentare. Ce caută ei în această competiţie, nu au lucruri mai importante de făcut la primăria pe care au fost aleşi să o conducă cu doar patru luni în urmă? Imediat după alegerile locale, Emil Boc promitea să nu scoată primarii aleşi în competiţia pentru alegerile generale. Dar, ca de fiecare dată, Emil Boc a dat-o la întors şi, chiar în judeţul de unde a plecat pentru a se face mare (lider politic), a încălcat regula de el proclamată. Cu toţii ştim cum funcţionează votul uninominal. Este posibil să avem surprize, ca un primar să fie ales parlamentar, caz în care va trebui să renunţe la unul dintre mandate. În orice variantă, opţiunea acestuia provoacă alegeri anticipate: o adevărată bătaie de joc pentru banul public şi pentru cetăţean. A fi primar mi se pare o demnitate prea mare, ce nu poate fi batjocorită de interese mărunte de partid. Lupta pentru a fi primar este cea mai aprigă, cea mai frumoasă, dar care aduce şi cele mai multe satisfacţii în caz de reuşită. A fi primar, nu în cele din urmă, este cel mai bun mod de a fi alături de oameni, de problemele lor şi de a le rezolva. Este felul în care un om poate deveni înger sau demon pentru comunitatea sa. Din păcate, primul primar din Partidul Democrat- Liberal a uitat aceste lucruri atât de evidente. Iar gaşca de oameni de carton din preajma sa jubilează.
			Domnul Iulian Vladu: "Măsurile economico-sociale ale Guvernului Tăriceanu din ultimii doi ani sunt o continuare fidelă a celor promovate de PSD în guvernarea 2001-2004" Din dorinţa de a rămâne la putere cu orice preţ, liberalii care, altfel, nu prididesc să se proclame ca singurul partid de dreapta din România, continuă politica de pomeni electorale brevetată de guvernul Adrian Năstase, îndepărtat de la putere tocmai pentru că încerca să facă din români un popor de asistaţi sociali. Dacă în patru ani nu a reuşit să termine decât 5 km de autostradă şi nu a produs niciun proiect economic major, Guvernul Tăriceanu încearcă acum din răsputeri să mituiască electoratul cu tot felul de pomeni electorale. Unde este proiectul liberal de dezvoltare a ţării? Unde sunt măsurile promise pentru sprijinirea agricultorilor? Unde sunt promisiunile de investiţii în infrastructură, agricultură, sănătate etc.? Singurul sector unde s-au simţit unele îmbunătăţiri este infrastructura şcolară şi asta se datorează exclusiv poziţiei preşedintelui României, Traian Băsescu, care a insistat pentru un buget de 5% din p.i.b. pentru educaţiei, pentru că guvernul Tăriceanu uitase de promisiunile făcute oamenilor în 2004. După cum guvernul Tăriceanu a uitat şi de problemele oamenilor din mediul rural, care nu mai au bani să-şi trimită copiii la şcoală. În România anului 2008, doar 1% dintre copiii din mediul rural mai ajung la o universitate, ceea ce este dramatic pentru viitorul ţării noastre, pentru că restrângem bazinul din care vor fi recrutate viitoarele elite ale acestei ţări. Guvernul aşteaptă cu nepăsare ca diverse ONG-uri să facă câte ceva pentru aceşti copii, fără să realizeze că este nevoie de o strategie naţională pentru dezvoltarea mediului rural. În schimb, Guvernul este extrem de generos acum, înainte de campania electorală, să arunce cu bani publici pentru a cumpăra voturile cetăţenilor. Cu aceşti bani zeci de mii de copii de la ţară ar fi putut spera la un viitor mai bun. Problemele acestor copii sunt, de fapt, consecinţa politicilor dezastruoase duse de ultimele două guverne (PNL şi PSD) în stimularea dezvoltării mediului rural. Cât timp îşi mai poate permite România să excludă jumătate din populaţie de la sistemul de educaţie şi de la serviciile publice care să dea dreptul şi cetăţenilor din mediul rural la o viaţă decentă? Câţi ani ne mai trebuie ca să găsim o politică corectă de reintegrare a mediului economic rural în viaţa economică reală? Aceasta este, de fapt, cauza pentru care distrugem viitorul a milioane de copii, lipsiţi de şansa de a avea acces real la educaţie şi, mai târziu, de a avea acces la un loc de muncă calificat şi bine remunerat. Iar România este astfel lipsită de potenţialul creator al acestor copii uitaţi de Guvernul Tăriceanu.
			Domnul Bogdan Liviu Ciucă: Declaraţie politică: "Sursele regenerabile de energie" Omenirea se confruntă în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale energiei, apei şi alimentaţiei, rezolvarea corectă a lor fiind esenţa preocupărilor pentru o dezvoltare durabilă. O dezbatere despre energiile regenerabile trebuie să pornească de la problemele schimbărilor climatice şi disponibilităţii resurselor, în condiţiile unei importante creşteri demografice şi necesităţii de a permite accesul la energie a miliarde de persoane care în prezent sunt private de acesta. Utilizarea surselor de energie regenerabile SER au avantajul perenităţii lor şi al impactului neglijabil asupra mediului ambiant, ele neemiţând gaze cu efect de seră. Chiar dacă prin ardere biomasa elimină o cantitate de CO2, această cantitate este absorbită de aceasta pe durata creşterii sale, bilanţul fiind nul. În acelaşi timp, aceste tehnologii nu produc deşeuri periculoase, iar demontarea lor la sfârşitul vieţii, spre deosebire de instalaţiile nucleare, este relativ simplă. De asemenea, Uniunea Europeană, în cooperare cu statele riverane Mediteranei, pune la cale exploatarea energiei solare în mijlocul deşertului, în cadrul proiectului Desertec. Conceptul Desertec vizează să pună tehnologia şi deşertul "la lucru" pentru a produce energie, apă potabilă şi un climat de securitate. Mai multe ţări, cum ar fi Algeria, Egipt, Iordania, Libia, Maroc şi Tunisia au manifestat deja interesul pentru acest gen de cooperare. În acest context, reprezentantul Comisarului European pentru Mediu, domnul Claude Rouam, a vorbit despre nevoia de promovare a energiei regenerabile în regiunea euro-mediteraneană, în condiţiile în care ţările membre ale Uniunii Europene sunt nevoite să importe masiv petrol. Mulţi dintre noi cunoaştem că, pentru anul 2020, Comisia Europeană a fixat pentru Uniunea Europeană obiectivul de utilizare în proporţie de 20% a energiei obţinute din surse regenerabile. Dar câţi dintre noi pot să indice trei proiecte recente din România care valorifică surse regenerabile de energie? În ţările occidentale vedem la tot pasul instalaţii eoliene de producere a energiei electrice şi totuşi, în Occident, de consideră că nu s-a făcut îndeajuns. Drama este că, dacă întrebăm actualul nostru Guvern, vom afla că s-au realizat foarte multe...pe hârtie. În viaţa de zi cu zi, însă, nu vedem rezultatele concrete ale politicii energetice referitoare la sursele regenerabile. În realitate, ponderea majoritară între aceste surse utilizate în România continuă să o deţină hidroenergia şi foarte puţin celelalte tipuri de energie, care sunt folosite în mod curent în ţările vestice - biocombustibilii, energia eoliană, energia solară. Producătorii de energie care au beneficiat de schema de promovare a resurselor regenerabile prin acordarea de certificate verzi au generat anul trecut peste 46.000 de MWh de energie, dublu faţă de 2006. Din aceasta 83% a reprezentat-o energia din surse hidrologice şi 16,3% din cele eoliene. Chiar şi în urma acestor creşteri ale producţiei de energie curată, cantitatea este mică în comparaţie cu potenţialul real la nivel naţional.
			Domnul Bogdan Liviu Ciucă: Declaraţie politică: "Tinerii proveniţi din casele de copii" Integrarea tinerilor proveniţi din casele de copii în societate şi în viaţa activă, precum şi folosirea optimă a potenţialului lor reprezintă elemente esenţiale pentru reducerea excluziunii sociale şi pentru ajungerea la creştere durabilă a oricărei societăţi. Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului necesită o intervenţie imediată, constituind o prioritate pentru noi. Astfel, este nevoie de o abordare integrată, la nivel naţional, printr-o Strategie Naţională, care include Planul de Măsuri de Incluziune Socială a tinerilor care încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza normelor legale de protecţie acordată copiilor instituţionalizaţi. Tinerii proveniţi din casele de copii sunt un segment profund afectat, ei fiind astfel aruncaţi în stradă după ce au împlinit 18 ani, nu excludem că mai sunt şi cazuri în care directorii acestor case de copii le mai acordă cazare şi masă, dar această practică este ilegală. Numărul tinerilor de peste 18 ani care trebuie să părăsească instituţiile de ocrotire este de aproximativ 5.000 pe an. Conform Raportului GIASAI, până în 2010 vor împlini 18 ani 32.543 copii aflaţi în instituţii de ocrotire. Pentru marea lor majoritate nu există o alternativă instituţională, mulţi dintre ei neavând nici familie, nici rude. Multe instituţii practică soluţia menţinerii lor şi după împlinirea vârstei limită legale, pentru că nu-i pot abandona în stradă. Adesea, ei nu ştiu să practice o meserie şi, mai grav, au un puternic deficit de socializare, nu sunt capabili să se relaţioneze cu cei din jur, să ia decizii, să ducă o viaţă socială normală, independentă, pentru că nu au învăţat toate acestea în instituţiile în care şi-au petrecut copilăria. Prin urmare, acest segment implică eforturi deosebite în vederea incluziunii sociale, deoarece se pune simultan problema găsirii unei locuinţe, a unui loc de muncă, a construirii unei relaţii sociale şi interpersonale, diferite, prin natura lor, de experienţa anterioară. Responsabilitatea suportului pentru aceşti tineri aparţine autorităţilor locale. Implicarea comunităţilor locale este pozitivă, dar nu poate rezolva întreaga problemă. Se impune adoptarea de măsuri care să ducă la consolidarea capacităţii de prevenire a abandonului, prin dezvoltarea la nivel comunitar de servicii de prevenire a abandonului de copii prin planificare familială; dezvoltarea unei reţele comunitare de centre de zi; organizarea în cooperare cu unităţile sanitare a unui sistem de monitorizare, asistenţă şi sprijin a femeii gravide; transferul spre segmentul comunitar de protecţie socială a activităţii de consiliere şi sprijin pentru părinţi; organizarea de centre maternale în toate localităţile urbane precum şi în comunele cu cazuri sociale mai frecvente. De asemenea propunem îmbunătăţirea sistemului cvasifamilial de îngrijire prin reglarea reţelei de asistenţi maternali profesionişti, în funcţie de frecvenţa cazurilor sociale/comunitate; organizarea în toate comunităţile cu copii în dificultate a caselor de tip familial; asigurarea monitorizării permanente a fiecărui caz în parte; acţiuni permanente de informare şi formare a personalului de îngrijire, prevenirea abandonului şcolar prin susţinerea familiilor cu copii aflaţi în situaţie de risc de abandon şcolar; organizarea în parteneriat cu unităţile Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului de cursuri de alfabetizare.
			În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul Valeriu Ştefan Zgonea şi Dan Radu Ruşanu, secretari.
			Domnul Bogdan Olteanu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Vă anunţ că din totalul celor 326 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 171. Sunt absenţi 155, din care 8 deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare. Continuăm cu iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, anunţându-vă că sesiunea solemnă a Camerei Deputaţilor consacrată comemorării Holocaustului va ave aloc la ora 12. De aceea, voi suspenda lucrările la ora 12 fără 10 minute pentru invitarea colegilor noştri în sală şi organizarea programului de sesiune solemnă. Imediat după aceea vom avea alocuţiunea domnului Miroslav Vlcek, preşedintele Camerei Deputaţilor din Republica Cehă. Reluarea dezbaterilor v-aş propune să fie la ora 15 ca să avem timp şi pentru o pauză, dacă sunteţi de acord. Reluăm ordinea de zi. Suntem la pct.58, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2003 privind alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, comisia pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul. Vă rog, doamna deputat Lia Ardelean.
			Doamna Lia Ardelean: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Propunerea legislativă are în vedere, practic, punerea în funcţiune a unei legi care deja există şi am să vă explic de ce spun acest lucru. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2003, în acest moment nu poate fi aplicată, pentru că limita de venituri pentru punerea ei în aplicare este de 184 de roni. Or, venitul pe membru de familie, în condiţiile în care membrul familiei are venitul minim pe economie, este de 200 de roni. Deci, practic, nicio familie nu se poate încadra pentru a beneficia de această lege. Prin această propunere legislativă, majorăm limita de venituri în aşa fel încât familiile cu venituri reduse şi familiile monoparentale să poată beneficia de o lege care există în vigoare. Sper să susţineţi această propunere legislativă care nu face decât să aducă lucrurile în normalitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Comisia, vă rog, domnule deputat Kerekes.
			Domnul Kerekes Karoly: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat. Mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Domnule deputat Călian, vă rog.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Problema familiilor monoparentale există. Sunt foarte mulţi copii care nu au sprijinul financiar necesar, astfel încât ei să poată să ducă un trai decent şi, tocmai de aceea, punerea în mişcare a unei ordonanţe din 2003 este o chestiune corectă. Este păcat că, până acum, Guvernul României nu a avut grijă să vină cu o ordonanţă prin care să corecteze această ordonanţă care trenează de atâţia ani de zile, însă sper ca, în momentul în care acest proiect de lege va fi promovat, Guvernul să aibă capacitatea să găsească fondurile necesare prin care să pună în aplicare ordonanţa propriu-zisă din anul 2003. Efortul bugetar nu este foarte consistent, însă tocmai pentru a ne asigura că există banii necesari, şi nu venim prin Legea bugetului de stat să abrogăm această ordonanţă, să ne spună reprezentantul Guvernului din ce sume va acoperi punerea în aplicare a ordonanţei la care am făcut referire. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc, domnule deputat. Asta, de obicei, trebuie să scrie iniţiatorii. Alte intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Rus.
			Domnul Ioan Aurel Rus: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În ultimii ani am asistat la un fenomen cu totul şi cu totul aparte, în care dacă vii iniţiator la un proiect de lege, trebuie să asiguri şi sursa de finanţare. Eu nu împărtăşesc această idee pentru că, în calitate de parlamentar nu trebuie neapărat să cunosc bugetul de stat şi, atunci când secretarul de stat sau ministrul vine în susţinerea respectivei iniţiative la comisie, atunci trebuie să găsească şi sursa de finanţare. De această dată, însă, mi se pare la obiect şi bine venit această iniţiativă pe care o împărtăşim şi, în consecinţă, cerem tuturor colegilor s-o şi voteze. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.59. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru industrii şi servicii. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Nu. Comisia pentru industrii? Vă rog, doamna deputat, raportul la pct. 59.
			Doamna Aurelia Vasile: Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată cu proiectul de lege. El a fost dezbătut şi propune Camerei adoptarea pe forma raportului prezentat. Legea face parte din categoria legilor ordinare.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există amendamente admise sau respins. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.60. Proiectul de Lege privind înfiinţarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, prin reorganizarea Asociaţiei "Academia de Ştiinţe Tehnice din România", care îşi încetează activitatea. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport adoptat de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Comisia. Vă rog, domnule profesor Popeangă.
			Domnul Petre Popeangă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea şi funcţionarea prin lege a Academiei de Ştiinţe Tehnice din România ca instituţie autonomă de interes public, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Asociaţiei "Academia de Ştiinţe Tehnice din România", care-şi încetează activitatea. La întocmirea raportului, comisia a analizat avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În urma dezbaterii în şedinţa din 9 septembrie 2008, comisia a votat în unanimitate propunerea de adoptare a acestei iniţiative cu amendamente admise. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. Dacă de la pct.1 la pct.10 există obiecţii, observaţii. Nu sunt. Adoptate. Pct.11-20. Adoptate. Pct.21-30. Adoptate. Pct.31 la 40. Adoptate. Pct.41-42. Obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.61. Proiectul de Lege privind modificarea art.36 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997. Rog iniţiatorul. Vă rog, domnule deputat Munteanu.
			Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iniţiatorii vin cu o propunere de modificare a art.36 din Legea fondului funciar nr.18 din 1991. mai concret, revenim la conţinutul iniţial al articolului. Acest articol a suferit modificări care au dus la o oarecare discriminare în aplicarea legilor fondului funciar, în sensul că cea mai mare parte dintre solicitanţi, aproape peste 80%, şi-au redobândit dreptul de proprietate în baza articolului iniţial, iar astăzi conţinutul îi încurcă foarte mult în a-şi obţine acest drept. Precizez că această modificare a fost semnată de către colegi parlamentari de la toate formaţiunile politice din Camera Deputaţilor şi din Senat. Vă mulţumesc foarte mult.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ursărescu.
			Domnul Dorinel Ursărescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prezentul proiect de lege este o reparaţie morală, dar şi materială, pentru o categorie importantă de cetăţeni îndreptăţiţi la împroprietărire, conform reformei agrare din 1945, dar care, datorită evoluţiei ulterioare a evenimentelor, nu au mai putut intra în posesie. Ştim foarte bine, în 1946, au venit comuniştii care au avut alte priorităţi decât reforma agrară şi aceşti cetăţeni au rămas pe tabelele de împroprietărire, dar pentru faptul că nu au intrat în posesia, fizic, a terenurilor, nu au putut fi împroprietăriţi prin legile ulterioare, prin Legea nr.247. Ca drept dovadă, această lege vine să acopere o lacună legislativă şi să facă o reparaţie morală, dar şi materială. Vă rugăm sprijinul şi vă mulţumim.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Alţi iniţiatori? Nu. Comisia, vă rog? Domnul vicepreşedinte Iordache.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, este o iniţiativă bună. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat prezentul proiect de lege. Guvernul susţine adoptarea. Consiliul Legislativ, de asemenea, susţine, a dat un aviz favorabil. Şi un aviz favorabil au dat Comisia de apărare, cât şi Comisia pentru egalitate de şanse. În urma examinării, în plenul reunit al Comisiei juridice, cât şi al Comisiei pentru agricultură, două comisii, cu unanimitate de voturi noi propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu sunt amendamente respinse. Pct.1, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Pct.2. Adoptat. Pct.3, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.62. Proiectul de Lege privind declararea comunei Prundu Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, localitate-martir. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru administraţie publică. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Vă rog, domnule deputat Ioan Aurel Rus.
			Domnul Ioan Aurel Rus: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Imediat după 1990, în judeţul Sălaj au fost declarate localităţi-martir atât Treznea, cât şi Ip. Se cuvenea ca o reparaţie morală şi pentru locuitorii localităţii Prundul Bârgăului care au dat 7 eroi-martiri în noaptea de 10 spre 11 octombrie 1944, să fie şi această localitate numită localitate-martir. Acest lucru nu impune nici un suport financiar, nici creare de locuri de muncă, ci doar o recunoaştere şi un nume pentru respectiva localitate. În consecinţă, rog colegii să voteze această iniţiativă. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog, raportul.
			Domnul Ion Călin: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică a avut în vedere la întocmirea raportului avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi punctul de vedere al Guvernului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea comunei Prundu Bârgului, judeţul Bistriţa-Năsăud, localitate-martir, în semn de cinstire pentru jertfele date de eroismul manifestat în timpul ocupaţiei fascisto-hortiste. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar raportul comisiei a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Vă rog, domnule deputat Calimente, la dezbateri generale.
			Domnul Mihăiţă Calimente: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este foarte bine că ne gândim la erorii neamului, la cei care s-au jertfit, dar ar fi fost bine ca iniţiatorul, pe lângă aceste localităţi, să fi propus să fie declarate comune erou sau martir, toate comunele în care securitatea a împuşcat zeci de ţărani, sute de ţărani, mii de ţărani români în imediata apropiere a evenimentelor care au urmat, după ce s-a întâmplat în 1944. Păcat că nu s-a hotărât acest lucru. Eu sunt de acord cu această lege şi voi propune eu o lege prin care toate comunele unde au fost ţăranii împuşcaţi în masă de securitate să fie declarate comune-erou. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.63. Proiectul de Lege privind modificarea art.1 din Legea nr.137/2000 privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului României. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia juridică. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Sunt mai mult senatori. Comisia, vă rog frumos să ne faceţi prezentarea raportului.
			Domnul Florin Iordache: Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Guvernul, în punctul său de vedere, susţine adoptarea acestei iniţiative. Obiectul de reglementare: modificarea art.1 din Legea nr.137/2000 privind regimul juridic al terenului aferent Palatului Parlamentului, iniţiatorii vizând punerea de acord a legii cu noile situaţii determinate de mutarea Senatului în Palatul Parlamentului, precum şi de realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art.1 din Legea nr.137/2000. În raport cu conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale, vă rog? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.64. Proiectul de Lege privind declararea comunei Moisei, judeţul Maramureş, comună-martir. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administraţie publică. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Vă rog, doamna deputat Buciu.
			Doamna Angela Buciu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Ştim cu toţii că Transilvania, în perioada celui de-al doilea război mondial, a avut de suferit foarte mult şi mai ales în perioada de retragere a trupelor hortiste din Transilvania, când s-au produs orori nenumărate. Aşa cum Ip, Treznea şi multe alte localităţi din judeţul Sălaj, pe urmă Bihor şi Cluj, Huedinul, tot aşa şi în Maramureş, în luna octombrie 1944, când într-o căsuţă au fost închişi 29 de oameni care au fost împuşcaţi fără milă. a rămas un supravieţuitor care povestea că în momentul în care au vrut să verifice, dând să dea foc casei, să nu se cunoască urmele celor întâmplate, acel om a lăsat impresia că este şi el mort, pentru că au fost călcaţi cu bocancii în picioare să verifice dacă nu este cumva vreunul dintre ei viu. Cu această ocazie, acel om povestea cum sângele de-un lat de palmă ajunsese la nivelul pereţilor, iar prin plecarea lor a reuşit să se strecoare printr-o ferestruică, salvat fiind de o bătrânică. Nu se poate spune în cuvinte ce a urmat. Sculptorul Vida Geza a iniţiat şi a reuşit un monument pentru aceşti 29 de ţărani ucişi. Mergând prin Maramureş, de nenumărate ori, mi-am dat seama că această comună a avut enorm de mult de suferit. Prefectul din acea perioadă a trimis o hârtie prin care explica Guvernului de atunci că sunt 280 de case distruse şi aprinse, venea iarna şi aceşti oameni nu aveau unde să se adăpostească. Prin acea depeşă s-a cerut ajutor organelor abilitate. Eu consider că în semn de cinstire şi de recunoaştere a istoriei, se cuvine ca şi Moiseiul să se alăture celorlalte localităţi din Transilvania, să devină localitate-martir. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat. Dacă nu mai există alţi iniţiatori care doresc să... sunteţi iniţiator? (Se referă la domnul deputat Petru Călian.) Atunci, rog comisia să prezinte raportul.
			Domnul Ion Călin: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea comunei Moisei din judeţul Maramureş comună-martir a neamului românesc în semn de cinstire pentru jertfele date, pentru eroismul manifestat în timpul ocupaţiei fascisto-hortiste în perioada septembrie 1940-octombrie 1944. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi punctul de vedere favorabil al Guvernului. Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat şi adoptată de acesta la 17 septembrie 2008. Raportul comisiei a fost aprobat în unanimitate de voturi. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Călian.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am obligaţia morală, în calitate de parlamentar ardelean, să susţin cele două iniţiative legislative, care vizează comuna Moisei din judeţul Maramureş şi comuna Prundu-Bârgului din judeţul Bistriţa-Năsăud. Din păcate, al doilea război mondial a lăsat urme adânci, care nu pot fi acoperite, în întreaga Transilvanie, astfel încât în această perioadă şi-au pierdut viaţa mulţi cetăţeni acolo, români, maghiari şi alte etnii. Însă, cred eu că prin cele două iniţiative legislative nu facem altceva decât să îi aşezăm pe acei martiri acolo unde le este locul, la loc de cinste şi să-i respectăm, astfel încât ei să rămână în sufletul nostru. Fac doar o precizare. cred că prin aceste iniţiative legislative nu coborâm cu nimic mai jos ştacheta atunci când vorbim despre localităţile Ip şi Treznea din Ardeal. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Ştefan Buciuta: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Minoritatea ucraineană şi Grupul minorităţilor naţionale susţin aceste două iniţiative, a domnului deputat Rus şi a doamnei deputat Buciu, pe care o felicităm şi-i dorim "La mulţi ani!".
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Alte intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Iordache.
			Domnul Florin Iordache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bineînţeles, e o iniţiativă lăudabilă, ca şi cea dinainte, dar pentru a nu prejudicia într-un fel sau altul alţi locuitori şi din alte comune, unde, de asemenea au murit oameni, eu cred că ar trebui, măcar pentru viitorul Parlament, venit cu o iniţiativă acolo unde se îndeplinesc condiţiile, cum sunt în cele două localităţi, să se decreteze şi în acele localităţi care, într-un fel sau altul, au fost uitate, titlul de localitate-martir. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Marton.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Au fost două intervenţii lăudabile. De fapt, toate intervenţiile au fost lăudabile de la acest microfon, dar doi dintre antevorbitorii mei au vorbit de întreaga populaţie a Ardealului, sau chiar a întregii Românii, care a avut de suferit de pe urma unor atrocităţi ale diferitelor grupuri de oameni, militare, paramilitare, şi această ultimă intervenţie a antevorbitorului meu mi-a dat acest impuls să vin la microfon. Într-adevăr, ar fi bine să avem o lege comună pentru toate aceste situaţii, inclusiv cu reversul din 1944, când alte minoritari au avut de suferit de pe urma unor astfel de atrocităţi în Ardeal, comunităţile germane, comunităţile maghiare. Deci, cred că este o idee lăudabilă şi poate pentru Parlamentul viitor ceva ce trebuie să realizăm. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Domnul deputat Rus.
			Domnul Ioan Aurel Rus: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Atunci când e vorba de eroi, cred că nu trebuie să ne oprim la etnie, nici la religie, pentru că eroii sunt eroi şi trebuie să-i cinstim ca atare. Domnul coleg de la P.S.D. făcea un apel foarte bun, dacă mai ştim astfel de evenimente şi astfel de localităţi. Amintiţi-vă că nimeni nu scrie de Leordina din Maramureş, unde s-a petrecut un adevărat holocaust. Dacă astăzi, la noi, la ora 12, vom sărbători holocaustul din România...
			Domnul Bogdan Olteanu: "..vom comemora, domnule deputat.
			Domnul Ioan Aurel Rus: Comemora, pardon! Îmi cer scuze pentru terminologie. ...vom comemora acest tragic eveniment, să nu uităm că şi localitatea Leordina din Maramureş a trecut prin foc, au ars peste 260 de case, puţini sunt dascălii care scriu şi n-am înţeles de ce nimeni nu a venit cu o astfel de iniţiativă. Cinste eroilor patriei şi veşnică recunoştinţă! Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii., Nu există amendamente admise sau respinse la acest proiect. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.65. Proiectul de Lege privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia juridică. Suntem Cameră decizională. Pe procedură, domnul deputat Marton. Vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Tocmai datorită zilei pe care o avem, propun ca să retrimiteţi acest proiect de lege comisiei. Cu textul majorităţii acestor articole suntem de acord. Există însă o abrogare a art.2 şi 3 din Legea nr.291 din 1947. vă citez doar literele d) şi g) din această lege, care spun în alin.2) că "...sunt vinovaţi de a fi săvârşit, ordonat sau participat la săvârşirea crimelor contra păcii sau a umanităţii cei care..." Deci vor fi absolviţi. Litera d): "...au ordonat sau săvârşit represiuni colective sau individuale din motive politice sau rasiale asupra populaţiei civile...". Nu închei toată litera. Intru şi în lit.g): "...au ordonat sau iniţiat înfiinţări de ghetouri, lagăre de internare ori deportări din motive de persecuţie politică sau rasială." Cred că trebuie reîntoarsă această lege la comisie, să eliminăm măcar aceste litere din abrogările noastre. Văd că se pregăteşte şi un alt coleg de-al nostru, probabil pentru a susţine aceeaşi idee.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Domnul deputat Vainer.
			Domnul Aurel Vainer: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Fără îndoială, această iniţiativă legislativă este bine venită. Dar dacă vrei să faci dreptate, să nu creezi altă nedreptate. Şi iată raţiunea pentru care dorim ca această iniţiativă prezentată în plenul Parlamentului să se reîntoarcă la comisie. Sunt câteva lucruri foarte importante de clarificat. Le-a arătat colegul Marton şi n-aş dori să repet, dar, în esenţă, nu putem veni prin această lege să anulăm tot ceea ce a fost rău şi urât în timpul celui de-al doilea război mondial. Este imposibil ca Parlamentul României să procedeze la un vot favorabil pentru legea în forma în care este. E vorba tot de acelaşi decret-lege din 1947 care incriminează foarte exact, riguros, cauze, atitudini, comportamente, fapte, iar noi venim foarte uşurel şi ne facem că n-a existat nimic. Aşadar, stimaţi colegi, vă rog să fiţi de acord cu un vot în favoarea retrimiterii la comisie. Acolo ne vom expune pe larg punctul de vedere. Vă mulţumesc foarte mult.
			Domnul Bogdan Olteanu: Da. Vă mulţumesc. Comisia, vă rog.
			Domnul Florin Iordache: Suntem de acord cu observaţiile făcute. Termenul este de o săptămână pentru a pune de comun acord observaţiile făcute de colegii dinainte.
			Domnul Bogdan Olteanu: O să vă cer îngăduinţa să nu mai cobor până la tribună, să anunţ că şi Grupul liberal susţine această retrimitere la comisie, pentru excluderea decretului respectiv dintre cele care fac obiectul respectivei amnistieri. Stimaţi colegi, o să votăm prin ridicare de mâini. Şi Grupul P.S.D. anunţă aceeaşi chestiune. O să vă rog să fiţi de acord să votăm prin ridicare de mâini, că nu avem cartelele pregătite, cred. Cine este pentru retrimiterea la comisie în aceste condiţii? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi, s-a decis retrimiterea la comisie. S-a propus termen o săptămână.
			Pct.66. Proiectul de Lege pentru abrogarea art.III alin.(1) lit.e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare. Legea are caracter ordinar. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare, Comisia pentru buget. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul. Nu este iniţiatorul. Comisia, vă rog.
			Domnul Ştefan Baban: Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.III alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.364/2002, cu modificările ulterioare, prin abrogarea lit.e) şi introducerea unui nou articol prin care să se reglementeze "retragerea finanţării Proiectului Reprezentantul special al Guvernului României, începând cu data intrării în vigoare a legii." Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată. La lucrările comisiei au participat 24 de deputaţi din totalul de 28 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 6 mai 2008. Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În urma dezbaterii, Proiectul de Lege pentru abrogarea art.III alin.(1) lit.e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, în şedinţa din data de 17 septembrie 2008, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, cu amendamentele din anexă. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu există intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Pct.1, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Pct.2. Adoptat. Pct.3. Adoptat. Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.67. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.42 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată. Legea are caracter organic. Proiect adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul. Nu. Comisia, vă rog, raportul.
			Domnul Florin Iordache: Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat acest proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisia pentru administraţia publică a avizat favorabil. În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege. Face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu există amendamente admise sau respinse. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.68. Proiectul de Lege pentru completarea art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanţelor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăţi comerciale de pe platformele industriale Arad şi Harghita. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport comun de adoptare din partea Comisiilor de buget şi sănătate. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul. Vă rog, domnule secretar de stat.
			Domnul Kovacs Carol-Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.518/2003, nu s-a prevăzut şi posibilitatea ca ulterior înfiinţării societăţii comerciale acţiunile deţinute la aceasta să poată fi transferate către altă autoritate. Faţă de acest aspect, prin actualul proiect de lege se propune completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.518/2003, cu prevederea că Ministerul Sănătăţii Publice să poată transfera acţiunile deţinute în numele statului către o altă autoritate. În consecinţă, Guvernul vă propune spre adoptare acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Comisia, vă rog.
			Domnul Ştefan Baban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege în şedinţa din data de 12 martie 2008. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, nr.1.599/21.11.2007, avizele favorabile ale Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, nr.21 şi 58/18.06.2008, şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din 15.04.2008. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanţelor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăţi comerciale de pe platformele industriale Arad şi Harghita, în sensul introducerii unui alineat prin care transferul acţiunilor deţinute în numele statului de către Ministerul Sănătăţii Publice la societatea comercială prevăzută la alineatul precedent să poată fi transferate prin hotărâre a Guvernului. La lucrările Comisiei pentru sănătate şi familie din data de 9 şi 10 septembrie 2008 au participat toţi cei 14 membri. Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru şi unul împotrivă. În conformitate cu prevederile art.61 - 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 23 septembrie 2008. La lucrările Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci a participat, în calitate de invitat din partea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, domnul Benţan Emil, vicepreşedinte. La lucrările Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci au participat 26 de deputaţi, din totalul de 28 de membri. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. În urma examinării şi a opiniilor exprimate, s-a hotărât cu majoritate de voturi pentru şi 4 voturi împotrivă să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru completarea art.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creanţelor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăţi comerciale de pe platformele industriale Arad şi Harghita, cu amendamentele admise, redate în anexa la prezentul raport. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu există intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. Dacă la pct.1 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Pct.2 - Adoptat. Pct.3 - Adoptat. Pct.4 - Adoptat. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.69. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget finanţe şi bănci. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul. Nu doreşte. Comisia, vă rog, raportul comisiei.
			Domnul Ştefan Baban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea prevederilor art.5 şi 6 din Ordonanţa Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.138/1996, cu modificările ulterioare, prin introducerea a două noi alineate la art.5 şi la art.6, respectiv: obligaţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul sau prestări servicii către populaţie să aibă în casierie numerar sub formă de bancnote şi monede în cantităţi şi structură corespunzătoare asigurării operaţiunilor de plăţi către clienţi; sancţionarea nerespectării celor de mai sus, cu amendă de la 5.000 la 10.000 ron. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată. Propunerea legislativă a fost susţinută de doamna deputat P.S.D., Mihaela Rusu, în calitate de iniţiator. La lucrările comisiei au participat 24 de deputaţi, din totalul de 28 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din data 13 mai 2008. Propunerea legislativă, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În urma dezbaterii propunerii legislative, pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, în şedinţa din data de 17 septembrie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor, a propunerii legislative, cu amendamentele din anexă. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat Călian.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am să spun ceea ce am spus şi în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci: această iniţiativă legislativă este, în opinia mea, neconstituţională. Decizia Senatului de respingere a fost una corectă, deoarece pe fond acest proiect de lege vizează doar anumite segmente din zona comercială. Trebuie să fac precizarea că acte de comerţ nu săvârşesc numai persoanele juridice, aşa cum prevede actualul proiect de lege. Acte de comerţ săvârşesc şi persoanele fizice autorizate, acte de comerţ săvârşesc inclusiv persoanele fizice. Să vii acum şi să mai dai o palmă persoanelor juridice din România, prin introducerea acestei posibile legi, astfel încât să-i obligi să aibă o sumă de bani, numerar, în casă, înainte de începerea activităţii mi se pare o măsură cel puţin abuzivă. Eu cred că economia de piaţă reglează în mod natural această chestiune şi, existând o ofertă diversificată pe piaţă, persoanele nemulţumite pot să opteze înspre alţi agenţi economici. Aşadar, considerăm că este neconstituţional acest proiect de lege. Propun fie retrimiterea la comisie, şi chiar vreau să fac această propunere în mod concret, astfel încât să îndreptăm elementele de neconstituţionalitate, iar în cazul în care această propunere va fi respinsă, eu o să rog colegii să voteze împotriva acestui proiect de lege, aşa cum a votat şi Senatul. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă consult, dacă iniţiatorii doresc să intervină pe această chestiune a retrimiterii la comisie. Nu este niciunul aici. Supun votului dumneavoastră atunci propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. S-a decis retrimiterea la comisie. Comisia, termen? Două săptămâni.
			Pct.70. Propunerea legislativă pentru completarea art.237 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul. Nu doreşte. Comisia, raportul.
			Domnul Florin Iordache: Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative. Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil, cât şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. Dacă de la pct.1 la pct.4 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.71. Propunerea legislativă pentru modificarea art.21 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de adoptare din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte să susţină. Comisia, vă rog, domnule vicepreşedinte.
			Domnul Florin Iordache: Este un raport comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, Camera Deputaţilor este şi Cameră decizională, cu modificările şi completările care sunt redate în amendamentele admise, nefiind amendamente respinse la propunerea în discuţie.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse. De la pct.1 la pct.3 există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.72. Propunerea legislativă pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul. Vă rog, domnule secretar de stat. A, dacă iniţiatorul nu doreşte să-şi susţină proiectul, rog comisia să prezinte raportul.
			Domnul Ion Călin: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu propunerea legislativă privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole. La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii specifice şi punctul de vedere negativ al Guvernului. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole, având drept scop diminuarea poluării, prin scoaterea din uz a tractoarelor şi maşinilor agricole vechi, proprietatea persoanelor fizice şi juridice române, cu un nivel de poluare foarte ridicat. Se preconizează acordarea o singură dată a sumei de 15.000 ron pentru casarea unui tractor sau a unei maşini agricole cu o vechime de 12 ani persoanelor fizice şi juridice care se înscriu în acest program. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea, cu amendamentele admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 9 aprilie 2008. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Poftiţi, Guvernul.
			Domnul Mihai Toti (preşedinte, Administraţia Fondului pentru Mediu): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Având în vedere că a fost deja adoptată o lege privind Programul de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi acordarea unei sume de 17.000 Ron pe unitate, cu un buget de 21.000 Ron, care a fost prevăzut în bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu, începând de anul viitor. Şi, în al doilea rând, aşa cum este formulată propunerea, intrăm în contradicţie cu Legea ajutorului de stat, respectiv Consiliul Concurenţei, care nu admite acordarea unor astfel de ajutoare persoanelor juridice. De asemenea, sintagma "maşini agricole" este o sintagmă care nu este corect folosită, având în vedere că acestea nu poluează solul în majoritate. Dar, principalul lucru - faptul că s-a adoptat deja o lege care stipulează acordarea a 17.000 ron/unitatea de tractor - considerăm că nu se pot face acele două legi pe aceeaşi unitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Tabără, domnul deputat Fenechiu.
			Domnul Valeriu Tabără: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu consider că la comisiile de la Camera Deputaţilor s-a făcut un act de dreptate, pentru că nu putem face legi cu jumătate de măsură sau în jumătate de ţară. Aş vrea să completez ceea ce spunea reprezentantul Guvernului aici, maşinile agricole nu înseamnă utilaj agricol. Maşină agricolă este şi combina, de pildă, sau cositoarea, sau alte maşini, care funcţionează şi ele tot pe combustibil ş.a.m.d. Dar vreau să vă spun că este un act de dreptate, şi este foarte bine-venit, pentru că până la urmă eu m-aşteptam să vină o dată Ministerul Medului şi Ministerul Transporturilor şi să spună că aceste maşini nu plătesc taxe de drum, nu plătesc celelalte taxe, aşa cum se plăteşte, de fapt, şi pentru automobile. Eu cred că este un ajutor pe care va trebui să-l dăm, atât persoanelor fizice, cât şi juridice, pentru ca acest parc de tractoare să fie reînnoit, cu atât mai mult cu cât multe dintre ele au peste 30, aproape 40 de ani de funcţionare. Deci, sunt cele care poluează, sunt cele care ar trebui să fie efectiv sprijinite, pentru a fi înlocuite la această dată. Eu cred că această iniţiativă legislativă este bine-venită, Grupul parlamentar al Partidul Democrat-Liberal va vota legea. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Comisiile, vă rog.
			Domnul Relu Fenechiu: Domnule preşedinte, Pentru a ne pune de acord cu Guvernul, aş propune întoarcerea la comisie a acestei legi. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Supun votului dumneavoastră propunerea de întoarcere la comisie a proiectului, pentru clarificare. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Domnii secretari, vă rog să număraţi. Deci, voturi pentru retrimiterea la comisie a proiectului cu tractoare. Mulţumesc. 82 de voturi pentru. Împotrivă? 47 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. S-a retrimis la comisie. Termen, domnule preşedinte? Două săptămâni.
			Pct.73. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru popularizarea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul. Iniţiatorul lipseşte. Comisia, raportul, vă rog.
			Domnul Ion Călin: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru popularizarea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene. La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi punctul de vedere negativ al Guvernului. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor admiterea cu modificări a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 20 februarie 2008. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor admiterea cu modificări a propunerii legislative. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Guvernul?
			Domnul Alexandru Mircea (secretar de stat, Ministerul internelor şi Reformei Administrative): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Se supune, aşadar, aprobării o propunere legislativă care a fost respinsă de Senat şi care are un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor. Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă şi am să prezint foarte succint de ce nu susţine iniţiativa legislativă. În primul rând, s-a încercat la comisie, am fost participant acolo la dezbateri, corectarea ei şi s-au făcut nişte amendamente, dar nici cu aceste amendamente legea nu a ieşit ca un act normativ menit să creeze obligaţii certe, să creeze drepturi şi, mai ales, să clarifice obligaţiile care revin subiecţilor. Legea prevede că în fiecare unitate administrativ-teritorială se vor amplasa - de către autorităţile administraţiei publice - panouri în faţa primăriilor, în care să fie popularizate, să fie afişate drepturile cetăţenilor Uniunii Europene. Nu se prevede cine plăteşte aceste panouri, cine asigură finanţarea costurilor necesare pentru asemenea activităţi. Prin aceasta, considerăm că legea intră cumva în coliziune cu art.120 alin.(1) din Constituţia României, de asemenea, cu Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, şi cu Legea nr.273 privind finanţele publice locale. Este o lege care stabileşte într-un termen incert, cândva, când o putea primarul să facă asemenea panouri, dar nu spune din ce bani. Cred mai degrabă, că această lege fie va fi retrimisă la comisie pentru clarificare, fie va fi respinsă. Oricum, în forma prezentată nu cred că poate fi o lege viabilă. Mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Eu supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect legislativ. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Propunerea de retrimitere s-a adoptat. Termen: două săptămâni. Stimaţi colegi, trecem la respingeri. În cazul în care astăzi vom finaliza dezbaterile, probabil în cursul şedinţei de după-amiază, care începe la ora 15,00, vă anunţ de acum că şedinţa de vot final va avea loc la ora 11,00 - mâine.
			Pct.74. Proiectul de Lege privind declararea terenurilor şi clădirilor dezafectate, aparţinând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum şi amenajarea acestora ca şi clădiri de utilitate publică şi spaţii verzi. Legea are caracter organic. Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Daca iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu. Comisia îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.75. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.114/1996 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.254/1996, republicată, privind Legea Locuinţei. Legea are caracter organic. Raport comun de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Comisiile? Îşi menţin punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. Mulţumesc.
			Pct.76. Propunerea legislativă pentru modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport şi raport suplimentar de respingere de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Iniţiatorul, doamna deputat Ardelean, vă rog, aveţi cuvântul.
			Doamna Lia Ardelean: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Propunerea legislativă are în vedere majorarea alocaţiei pentru copii la 200 de ron. Prin această propunere, dorim să nu mai creăm discriminare între copiii până la vârsta de 2 ani, pentru care alocaţia este de 200 ron, şi copiii care au peste 2 ani, pentru care alocaţia este mult mai mică. Partidul Conservator susţine această propunere legislativă.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Am luat act de această chestiune. Ea se va clarifica la vot. Dacă nu există nici intervenţii la dezbateri generale, proiectul rămâne la vot final.
			Pct.77. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Rog iniţiatorul să prezinte proiectul. Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.78. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi raport suplimentar de menţinere a raportului iniţial. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.79. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.80. Propunerea legislativă privind sprijinul financiar ce se acordă mamelor, de la data pensionării. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.81. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul, domnul deputat Frâncu, vă rog.
			Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule preşedinte, Am rugămintea ca să fie retrimis acest proiect legislativ la comisie. De ce? Pentru că - în primul rând - nu am fost invitat la dezbateri. Şi, în al doilea rând, un proiect legislativ absolut identic, cel iniţiat de doamna Lavinia Vâlcov, este la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, şi cred că ar trebui discutate împreună. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Da, comisia este de acord cu retrimiterea. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Retrimis la comisie pentru a fi discutat împreună cu celelalte proiecte pe aceeaşi temă.
			Pct.82. Propunerea legislativă pentru modificarea art.I. al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.83. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.84. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.85. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.1 din Legea nr.7/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Legea are caracter organic; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.86. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.24 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap. Legea are caracter organic; proiect respins de Senat; suntem Cameră decizională. Raport comun împreună cu altă propunere legislativă pentru completarea Legii nr.448/2006; raport comun de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorilor? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectele, cele două, rămân la vot final.
			Pct.87. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat. Legea are caracter organic; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.88. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor. Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.89. Proiectul de Lege pentru modificarea art.1 lit.c) din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.90. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată. Legea are caracter organic; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Vă rog, doamna deputat Lia Ardelean. Rog după aceea şi comisia.
			Doamna Lia Ardelean: Domnule preşedinte, În calitate de iniţiator al acestei propuneri legislative, nu am fost invitată la dezbateri în Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Solicit retrimiterea la comisie. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Comisia? De acord. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? S-a retrimis la comisie. Termen - două săptămâni.
			Pct.91. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.7/2007. Legea are caracter organic; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Vă rog, doamna deputat.
			Doamna Lia Ardelean: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă este cea ca şi a doamnei deputat Lavinia Şandru şi a Partidului Naţional Liberal. Solicit retrimiterea la comisie şi întocmirea unui raport comun pe toate cele trei propuneri legislative. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Comisia? De acord. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. Se va trimite la comisie, pentru a se discuta şi a se face raport comun.
			Pct.92. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari. Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.93. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stadiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.94. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate, ori constituite în prizonieri. Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Vă rog. Domnul deputat Moisoiu.
			Domnul Adrian Moisoiu: Domnule preşedinte, În primul rând trebuie să felicit pentru viteza cu care mergeţi. Că efectiv nici nu pot să urmăresc ordinea de zi în asemenea stil.
			Domnul Bogdan Olteanu: Iată că aţi putut.
			Domnul Adrian Moisoiu: Ce sunt ăştia de la 100 m în 9 secunde sau 9,8? Dar dumneavoastră îi depăşiţi pe toţi. Ce aş dori să spun în legătură cu această iniţiativă parlamentară? Adineauri, domnul deputat Calimente, mi se pare din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, a venit aici la tribună şi a spus că ar trebui susţinuţi toţi acei care au suferit de pe urma comunismului şi să se facă un act de dreptate. Aşa este. Şi iată că îi dau dreptate şi am vrut atunci să vin la microfon, pe urmă am amânat exact pentru această ocazie. Ce aş dori să spun? Adică, s-au întâmplat o serie întreagă de situaţii în care, din punct de vedere politic, părinţii au fost închişi. Au suferit ani grei de temniţă. Partea proastă este că, în afară de cei care au stat în puşcării, au suferit cei care au rămas afară. Familiile acestora au fost mutate din locuinţă, copiii au fost daţi afară din şcoli, mamele sau taţii, membrii de familie care lucrau undeva au trebuit să schimbe locul de muncă şi să plece dintr-o localitate într-alta şi aşa mai departe. Iată că această iniţiativă parlamentară, de fapt, se adresează unui grup de oameni care au suferit din această cauză. Şi anume, e vorba de cei care au fost exmatriculaţi din facultăţi şi cărora la momentul respectiv, în felul acesta, li s-a deturnat viitorul. Unii şi-au reluat activitatea mai târziu, adică au fost admişi în şcoli după 1963-1964, alţii niciodată. Şi atunci, s-ar fi pus o problemă: dacă acestor persoane tot li se recunosc o serie întreagă de drepturi - scutire de impozit, nu ştiu, scutire de taxă la televizor, la radio -, de ce nu li se acordă şi acestor persoane o indemnizaţie? Indemnizaţie care a fost propusă în valoare de 200 lei. Pentru că nu s-a putut prevedea exact, ca în cealaltă perioadă, câţi ani a fost persoana respectivă închisă, câţi ani a fost persoana respectivă exmatriculată. Suma de 200 lei mi se pare o sumă care este normală într-o asemenea situaţie. Şi atunci, într-o asemenea prezentare, fac un apel către cei de faţă şi către dumneavoastră: gândiţi-vă dacă modul cum a fost concepută legea este corect şi dacă nu este cazul să se facă un act de dreptate. Mai ales şi specific că, ca iniţiator, nu am fost invitat la comisia care a făcut raportul, nici la Senat, nici la Cameră, pentru a-l susţine. Ca unul dintre iniţiatori, pentru că ştiţi, de fiecare dată există un iniţiator principal şi ceilalţi care susţin de la alte partide. Eu sper ca în acest caz să ne modificăm punctul de vedere. Dacă este nevoie ca aceasta să se facă numai prin schimbarea punctului de vedere al comisiei, atunci solicit reîntoarcerea la comisie. Domnule preşedinte, dumneavoastră aveţi pâinea şi cuţitul. Vă las pe dumneavoastră să decideţi care este calea pentru ca să se facă o reparaţie acestor persoane. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult. Avem o propunere procedurală de retrimitere la comisie a acestui proiect. Comisia nu se opune. Supun votului dumneavoastră această propunere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? S-a decis retrimiterea la comisie a acestui proiect; termen - două săptămâni.
			Pct.95. Propunerea legislativă pentru modificarea art.1 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Legea are caracter organic; proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.96. Propunerea legislativă privind transparenţa câştigurilor obţinute de angajaţii plătiţi din bani publici " Legea are caracter ordinar; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină acest proiect? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.97. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. Legea are caracter organic; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Vă rog, doamna deputat Buciu.
			Doamna Angela Buciu: Încă o dată vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Fac apel, fac apel la dumneavoastră, la puterea dumneavoastră de decantare a lucrurilor. Nu ştiu dacă această iniţiativă legislativă se încadrează aşa precum este scrisă aici - "marginalizarea socială". Dar eu aşa am considerat în momentul în care, intrând în Parlamentul României, mi-am propus să vin cu această iniţiativă. Am avut norocul, printr-o colaborare strânsă cu colegii mei din Partidul România Mare, şi nu numai, şi cu cei de la Partidul Social Democrat, să venim cu această iniţiativă, prin care vă prezint dumneavoastră aspecte care sigură sunt vă vor sensibiliza. Este vorba de fapt de acei copii din orfelinate care pleacă la vârsta de 18 ani. Întrebarea fiind: unde pleacă aceşti copii? Vă spun eu: în stradă sau nicăieri. Pentru că aceşti copii ajung în faţa tirurilor de abuzuri, de infracţiuni şi tot ce vreţi, pentru că aceşti copii nu mai sunt ai nimănui. Am venit şi cu soluţii. Am venit cu soluţia de a se gândi cineva la acele clădiri dezafectate care au rămas şi acele cazărmi militare rămase, uitate de lume în atâtea localităţi din ţară. Prin profilul preocupărilor mele de până la intrarea în Parlament, am colindat prin ţară şi am întâlnit astfel de copii necăjiţi. Şi de aceea această iniţiativă a luat fiinţă. Vă rog din toată inima şi nu ştiu de ce am încredere în puterea dumneavoastră de analiză şi puterea dumneavoastră de decidere favorabilă, pentru ca acest proiect să fie viabil. Eu, în speranţa că dumneavoastră veţi vota favorabil, vă aduc cele mai calde mulţumiri şi vă rog să nu consideraţi că vine Angela Buciu de la Partidul România Mare. Nu contează culoarea politică, indiferent cine ar fi. Acest proiect trebuie, trebuie să ne dea de gândit fiecăruia dintre noi. Am speranţa că prin ceea ce v-am spus am reuşit să sensibilizez sufletul dumneavoastră. Vă mulţumesc din toată inima.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, doamna deputat. Comisia?
			Domnul Kerekes Károly: Domnule preşedinte, Nu am altceva de făcut decât să susţin poziţia exprimată în comisie. Deci, comisia îşi menţine raportul. Deci, propune neadmiterea acestei iniţiative legislative.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Doamna deputat Aura Vasile. Vă rog.
			Doamna Aurelia Vasile: Domnule preşedinte, Partidul Social Democrat susţine proiectul, iniţiativa legislativă şi, pentru a putea să ne aplecăm din nou asupra tezelor care sunt cuprinse în această iniţiativă, - poate să mai corectăm, poate să gândim mai mult -, propunem retrimitere la comisie pentru două săptămâni, în condiţiile în care să vedem ce amendamente putem aduce pentru a îmbunătăţi proiectul de lege.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere a proiectului la comisie. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Retrimis la comisie.
			Pct.98. Propunerea legislativă pentru modificarea art.87 din Legea nr.19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Legea are caracter ordinar; aviz - Consiliul Legislativ. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, respinsă şi de Senat; Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. Vă rog, domnule Moisoiu, pe procedură.
			Domnul Adrian Moisoiu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, nu vreau să abuzez de bunătatea dumneavoastră, dar adineauri spuneam, când am mai fost la microfon, că mergeţi foarte rapid, motiv pentru care, efectiv, - şi-mi cer scuze -, n-am putut să urmăresc - şi am şi pierdut - o iniţiativă parlamentară care a fost sau este la pct.89 şi pe care dumneavoastră aţi luat-o repede, încât nici nu am avut timp să o urmăresc. Spun încă o dată: vă rog frumos să aveţi amabilitatea să punem din nou în discuţie, pentru câteva cuvinte, această iniţiativă parlamentară, care este deosebit de importantă. Şi anume, este vorba de calitatea de refugiat, pe care o are sau nu o are un copil care s-a născut în perioada de refugiu. Şi asta, în înţelepciunea sa, şi Senatul şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au stabilit că da, o are. Este calitate care trebuie atribuită acestor persoane. Nu înţeleg de ce trebuie ca aceşti oameni să-şi câştige nişte drepturi, să li se acorde calitatea de refugiat prin justiţie, şi nu prin lege - şi noi suntem făcătorii de lege care avem datoria ca primii să fim de acord ca aceasta să fie legiferată. De aceea, domnule preşedinte, încă o dată, şi stimaţi colegi, şi pe dumneavoastră vă rog, haideţi să o mai vedem încă o dată, să o discutăm şi la comisie, dacă este cazul, pentru ca să nu o punem în vot, pentru că, oricum, este o propunere, este o lege ordinară, dar, oricum ar fi, trebuie să treacă. Subliniez faptul că sentinţele câtorva tribunale judeţene, sentinţele unor curţi de apel şi sentinţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost anexate expunerii de motive a acestei iniţiative parlamentare. Vă mulţumesc şi-mi cer scuze pentru solicitarea pe care am făcut-o. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Procedural nu ne putem, însă, întoarce la un proiect de lege deja dezbătut. La votul final, dacă propunerea de respingere nu va fi însuşită, reluăm proiectul în discuţie.
			Pct.99. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Respinsă de Senat; raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu susţine. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.100. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Legea are caracter organic; proiect respins de Senat. Raport de respingere - Comisia pentru muncă şi protecţie socială; suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină proiectul? Nu doreşte. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Stimaţi colegi, Vă propun să ne oprim aici cu dezbaterile, urmând să reluăm la ora 15,00. Vă reamintesc că pe lângă proiectele de respingeri pe care le avem pe ordinea de zi, avem şi raportul Comisiei de anchetă asupra activităţii Curţii de Conturi, pe care va trebui să-l finalizăm astăzi, urmând a fi supus votului final mâine. În continuare, rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală. La ora 12 fix vom începe sesiunea solemnă.
			- după pauză -
			Domnul Bogdan Olteanu: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să luaţi loc în bănci, pentru a putea începe şedinţa. Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală. Ne pregătim să începem. Vă atrag atenţia că este vorba de o sesiune solemnă. De aceea vom începe cu intonarea Imnului de Stat al României. Stimaţi invitaţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă Sesiunea solemnă a Camerei Deputaţilor consacrată comemorării Holocaustului.
			(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".)
			Domnul Bogdan Olteanu: Doamnelor şi domnilor, În deschiderea acestei Sesiuni solemne, are cuvântul domnul Aurel Vainer, deputat, preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Aurel Vainer: Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi deputate şi deputaţi, Vă mărturisesc că sunt cuprins de o specială emoţie în această zi. De altfel, orice urcare la tribuna Parlamentului ne dă o stare emoţională puternică. Este normal. Suntem la o înaltă tribună a unui for extrem de important în sistemul democraţiei româneşti şi nu ne putem afla doar în vorbă. Aşadar, o să vă rog să mă scuzaţi dacă vor apare unele accente în care emoţia mă va domina. Aş face o remarcă, dar colegială, absolut colegială. Există un vechi dicton latin: "non multa sed multum". De aceea, vă mulţumesc tuturor celor prezenţi şi cred că cei care nu sunt de faţă, nu se vor simţi chiar atât de bine în viitor. În fond, este o şedinţă solemnă, pentru a marca, a vorbi despre un fenomen grav, o tragedie a poporului evreu din Europa, a evreilor din România, dar şi a romilor şi, de fapt, a tuturor popoarelor care cred în puterea şi valoarea fiinţei umane. Aşadar, nu putem să nu începem să spunem că din anul 2004 a devenit o tradiţie ca în România să comemorăm holocaustul care a avut loc în anii prigoanei fascisto-legionare, în anii dictaturii antonesciene, în anii celui de al doilea război mondial. Holocaustul este o pagină a istoriei poporului român care nu poate fi omisă. Ea trebuie să fie prezentă, aşa cum în viaţa reală holocaustul a fost prezent. Ne doare, ne doare pe noi care am pierdut sute de mii de suflete, de confraţi, dar cred că ne doare pe noi, ca români, în ansamblu. Nu putem admira fapte de crimă, fapte de violenţă, de degradare umană la care au fost supuşi evreii într-o anumită parte a istoriei, într-o anumită parte a perioadei de referinţă şi romii din ţara noastră. Nu intru în detalii. Cifrele sunt variabile. Sunt însă semnificative, oricum am dori să luăm. Şi există o veche vorbă care spune: dacă ai omorât măcar o fiinţă românească, eşti vinovat. Ca atare, punem un număr mai mare sau mai mic, nu vom stabili cu exactitate istoria aşa cum a avut loc. În mod cert, multe, multe victime pe teritoriul României, multe, multe victime pe teritoriul Basarabiei şi al unei părţi din Ucraina ocupată într-o vreme de trupele române. A fost greu, grav. Mie îmi vine foarte greu să vorbesc, pentru că aparţin poporului român, deopotrivă ca şi poporului evreu. Şi apropo de acest lucru, noi vom dezbate, probabil, o lege privind obligaţia din partea minorităţilor naţionale de a semna un fel de angajament de loialitate. Stimaţi colegi, Nu este nevoie de acest lucru. Vă rog să mă credeţi că eu şi evreii din România avem această fidelitate foarte puternică faţă de Statul român în care ne-am născut, am crescut, ne-am dezvoltat, am trăit cu bune şi cu rele. E drept, avem şi o fidelitate faţă de patria noastră ancestrală, Statul Israel. Nu ne împiedică, însă, să ne arătăm buni români în toate situaţiile. În altă ordine de idei, aş dori să spun că Parlamentul României - şi cred că aici este rolul meu de parlamentar şi de reprezentant al populaţiei evreieşti - şi-a făcut datoria faţă de supravieţuitorii holocaustului, faţă de memoria holocaustului din România. În mod clar şi cert, noi, cei din Parlamentul României, am votat legi care consemnează cu putere că nu este permis în România de astăzi să dovedeşti manifestări antisemite, xenofobe, rasiste, să promovezi persoane care au adus prejudicii grave umanităţii. Iată că această Ordonanţă nr.31, iniţiată în 2002, a devenit lege în anii actualei legislaturi. De asemenea, alte măsuri reparatorii - dacă pot spune aşa - de acordare a unor indemnizaţii pentru cei care au suferit după prigoana etnică, şi nu numai, s-au acordat şi au devenit legi în cadrul activităţii Parlamentului nostru. Au existat şi altele - şi aş aminti Legea libertăţii religioase şi a cultelor -, în care se iau în considerare, în mod special, şi drepturile populaţiei evreieşti, cu specificul ei de cult mozaic. Nu ştiu dacă în legislatura în care cel puţin am fost eu şi nu cred că s-a întâmplat acest lucru, să fi votat vreo lege Camera Deputaţilor, în ansamblu, care să dea, să zicem aşa, cale liberă negaţionismului, cale liberă manifestărilor antisemite, cale liberă mişcării legionare fasciste. Iată că adevărul ne arată că am fost conştiincioşi şi conştienţi, mai bine zis, de răspunderea care ne revine şi mulţumesc tuturor colegilor din Parlamentul României pentru atitudinile lor pozitive, nete şi ferme, după cum era cazul, în adoptarea unor astfel de legi. Am speranţa că şi în viitor, Parlamentul va dovedi multă atenţie şi ascultare la cererile întemeiate ale supravieţuitorilor Holocaustului. În altă ordine de idei, totuşi, deşi nu este Parlamentul în cauză, este vorba de statul român, nu putem trece cu vederea faptul că, deşi avem o lege care interzice şi sancţionează acţiuni de genul la care m-am referit înainte, în numeroase librării există multe cărţi cu iz antisemit, xenofob şi, în general, care nu promovează înţelegerea între oameni, ci, dimpotrivă, dezbină cetăţenii acestei ţări. Autorităţile, îndrituite de lege să se autosesizeze, nu se autosesizează, iar atunci când sesizările noastre sau ale altora sunt prezentate, există o lentoare foarte pronunţată în a lua atitudine. Aşadar, stimaţi colegi, poate că este bine să dăm acest semnal: votăm legi care trebuie aplicate tale vale în România. Nu se poate, noi le votăm şi alţii se fac că nu există. N-aş spune mai mult. În "Tricolorul" de ieri, a apărut un articol al unui personaj negaţionist prin excelenţă, care contestă nevoia unui memorial al Holocaustului în Bucureşti. Spune autorul, crede de cuviinţă ca un astfel de memorial să se facă la Tel Aviv, dar nu la Bucureşti. Nu vreau să comentez mai mult, dar este o manifestare net negaţionistă, contrară legii. Şi se adresează acest domn înaltelor personalităţi ale statului român: preşedintelui României, preşedintelui Senatului, Camerei Deputaţilor şi, bineînţeles, primului-ministru. Să vedem reacţiile la acest mesaj antiistorie, antirealitate, neadevărat. Nu se poate să conteşti în halul în care îl face acest domn în "Tricolorul". Nu vreau să merg mai departe şi vă rog să mă scuzaţi dacă am întins coarda puţin. Ceea ce vreau să vă spun, noi suntem foarte conştienţi de drepturile şi libertăţile depline de care ne bucurăm în România de astăzi şi de mâine, în mod cert, ca membri ai Uniunii Europene. Mai mult decât atât, facem foarte mult pentru deschidere către ceilalţi. La Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România am adoptat strategia porţilor şi ferestrelor larg deschise. Invităm, cu toată sinceritatea, pe români şi neromâni, evrei şi neevrei să vină să ne cunoască la noi acasă. Suntem oameni normali, oameni care am supravieţuit Holocaustului, alţii care s-au născut în anii de după '89, şi nu avem niciun motiv să spunem că suntem paria societăţii. Nu vrem să facem prozeliţi, nu ne interesează acest lucru, dar acţionăm în spirit ecumenic şi cu toate celelalte religii din ţară. M-aş opri aici, cu rugămintea de a sesiza esenţialul vorbelor mele şi nu unele tonalităţi sau unele emoţii care au apărut pe parcurs. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie. (Apluaze.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte, domnule deputat. Îl invit la microfon pe domnul Liviu Beriş, preşedinte al Asociaţiei Evreilor din România, Victime ale Holocaustului.
			Domnul Liviu Beriş (preşedinte, Asociaţia Evreilor din România, Victime ale Holocaustului): Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Onorate doamne deputate şi stimaţi domni deputaţi, Onorată asistenţă, Aşa cum vi s-a spus, reprezint Asociaţia Evreilor din România, Victime ale Holocaustului. Vorbind despre Holocaust, vorbim, de fapt, despre o tragedie uriaşă, alcătuită din milioane de tragedii. Unele din acestea au zdrobit trupurile, altele au mutilat suflete. Complexitatea aspectelor exterminării evreilor din România este deosebită. Holocaustul din România a început din ordin guvernamental şi s-a terminat înainte de a se fi terminat războiul, încă la 13 octombrie 1942, practic, tot din ordinul generalului Antonescu. Aceasta a dovedit, în fapt, că, practic, exterminarea a fost ordonată în mod suveran şi la voinţa conducătorului statului român din acea vreme şi nu sub presiune germană. Şi chiar atunci când s-a exercitat presiune germană, datorită cursului pe care l-a luat războiul, acest conducător a fost în măsură să ordone stoparea Holocaustului. Aceasta arată, de fapt, situaţia cu totul complexă a României în cel de-al doilea război mondial, când era, de fapt, o ţară suverană, aliată cu Germania nazistă şi, în aceste condiţii, mareşalul Antonescu, în acea vreme, şi-a exercitat puterea dictatorială pe care a avut-o. Nicio generaţie nu-şi alege problemele pe care le moşteneşte, dar poate alege modul cum răspunde la aceste probleme, modul cum le rezolvă. Şi, aşa cum ştiţi, în continuare, omul poate să determine, într-un anumit fel, cum să fie, dar nu poate, sub nicio formă, să determine cine să fie. Cred că niciunul din dumneavoastră nu şi-a putut alege părinţii din care să se nască. Nici eu n-am putut alege. Şi, la vârsta de 13 ani, am fost condamnat la moarte nu pentru ce am făcut, nu pentru ce am spus, ci doar pentru că m-am născut; m-am născut din părinţi evrei - crimă fără de iertare. M-am născut într-un orăşel pe nume Herţa. Acolo, să ştiţi că atunci, în 5 iulie, când au intrat trupele române, n-a existat picior de neamţ. Au urmat execuţii fără niciun fel de criteriu. Am fost închişi în sinagogi şi câteva zile am fost ţinuţi, după care au fost extraşi oameni iarăşi fără niciun fel de criteriu şi duşi la o gârlă şi executaţi. Există şi acum acea groapă comună. Am fost eliberaţi din sinagogi şi am găsit casele jefuite. Dar, ceea ce ne-a durut cel mai mult, a fost schimbarea de optică a vecinilor noştri. "Bună ziua!" nu mai era "bună ziua!". Şi, ceea ce mă urmăreşte şi acum, este faptul văzut de mine, cum tatăl meu s-a dus şi i s-a adresat unui prieten "Nicolae!" (nu-i spun celălalt nume) şi acesta i-a întors spatele. Nu vă puteţi da seama cât de mult m-a durut pe mine şi mă doare şi acum să văd cât de mult se poate schimba omul. Au mai trecut câteva săptămâni şi am fost deportaţi. Deportaţi pe jos, cu ceea ce am putut lua pe noi. Şi vă pot mărturisi un lucru: numai în câteva zile (nimeni nu îţi dădea de mâncare, apa era o problemă), un om se poate transforma într-un animal murdar. Aceştia am fost noi, însoţiţi de oameni care şi-au pierdut, la fel, omenia; însoţiţi de jandarmi care ne loveau şi aveau comportament de fiare. Dar, iarăşi, cel mai mult m-a durut faptul că nimeni din copiii cu care mă jucat n-a venit să ne conducă. Indiferenţa aceasta pe mine mă urmăreşte şi acum, la vârsta de 80 de ani. Da, domnii mei, câteva zile au fost suficiente pentru a ne transforma din oameni în animale murdare. Am parcurs, în câteva zile, drumul invers pe care l-am parcurs şi pe care evoluţia a trebuit să-l parcurgă în milioane de ani pentru a ajunge oameni. Este adevărat, în Transnistria, să ştiţi că nu au fost camere de gazare, dar s-a murit acolo de foame, de frig, prin spânzurătoare, de boli, de mizerie, de tifos exantematic, de glonţ şi de răutatea oamenilor. Şi pentru ca să ştiţi exact despre ce a fost vorba, voi face să grăiască, dintr-un document, prefectul fostului judeţ Golta, de fapt Pervomaisk din Transnistra, prefectul locotenent colonel Isopescu, care raportează: "Către guvernământul Transnistriei, Tiraspol, 1941, noiembrie, 13, Golta. Am onoarea a raporta: La luarea în primire a judeţului, am aflat mai multe colonii jidoveşti din cei adunaţi prin târgurile de aici, iar marea majoritate din cei trimişi, de peste Nistru. (adică noi) În comuna Grodovea Se adunaseră vreo 15 mii, iar la Crivoi Ozero şi Bogdanovca câte circa 1.500. În cei din Grozdovea a dat tifosul şi au murit vreo 8 mii cu toţi cei morţi de foame. Tot la Bogdanovca au fost trimişi şi cei de la Crivoi Ozero, unde au fost cazaţi în grajdurile de porci ale sovhozului. Până însă să sosească transportul de jidani de la Grozdovca, au trimişi din direcţia Odesei vreo 9 mii jidani, aşa că astăzi, din ce a fost acolo şi din ce-a mai venit, sunt 11 mii jidani plasaţi în grajdurile sovhozului, unde încăpeau 7 mii porci. Trec peste alte chestiuni. Majoritatea sunt tuberculoşi, suferă de dizenterie şi tifos. Pentru a nu contamina regiunea, vă rugăm insistent a da ordine urgente ca să nu se mai trimită jidani în această regiune. Pe cei existenţi nădăjduiesc să-i pot trece în curând peste Bug, aşa că, în curând, vor avea aerul complet curat. Rog însă ca să nu se mai infesteze prin noi convoiuri de jidani. Semnează: prefect lt. col. Isopescu." Precum vedeţi, în acea perioadă acţiona cu putere învinovăţirea colectivă, vinovăţia colectivă. Mă uit la chipurile celor prezenţi în sală şi, aşa cum puteţi constata şi dumneavoastră, niciunul nu se aseamănă cu altul şi, dacă luaţi miliardele de oameni de pe toată planeta Pământ, cu toate caracteristicile fiinţei umane, niciunul nu se aseamănă cu altul. Variabilitatea este ceva caracteristic tuturor speciilor şi speciilor umane. Şi prin variabilitate apar şi diferenţe; diferenţele care, de fapt, trebuie valorificate sub forma complementarităţii dintre diferenţe. Aceasta este problema deosebit de importantă atât pentru societatea în întregul ei, cât şi pentru indivizii din cadrul unei societăţi. Şi, dacă am vorbit de aceasta, înseamnă că şi caracteristicile şi diferenţele dintre populaţii trebuie valorificate în acelaşi fel. Pericolul generalizărilor, pericolul etichetelor, pericolul de a vorbi cu eticheta de pe fruntea omului şi nu cu omul ca individ, acesta este adevăratul pericol pe care-l prezintă crearea stereotipurilor, toate acestea transmise de prejudecăţi, transmise din generaţie în generaţie. Aş vrea doar să vă arăt că au existat şi oameni, oameni - oameni în acea perioadă. O dovadă în plus a variabilităţii oamenilor! Şi mă voi referi la fostul primar al Cernăuţilor, doctorul Traian Popovici, care a fost şi recunoscut ca "Drept între popoare" pentru salvarea a mii şi mii de evrei din Cernăuţi. Şi iată ce scrie el în Spovedanie: "În ce mă priveşte, dacă m-am învrednicit de această tărie de a nu ceda curentului, de a mă împotrivi lui, de a fi stăpân pe voinţa mea, de a înfrunta pe cei mari, de a fi cu adevărat om, nu este meritul meu, este meritul tuturor generaţiilor de popi din care mă trag şi care m-au învăţat ce este iubirea de oameni. Este meritul tuturor profesorilor din Suceava, care m-au crescut în lumina frumoaselor virtuţi ale clasicismului şi mi-au plămădit sufletul la căldura umanităţii, care, neobosită, cizelează pe om şi-l diferenţiază de brută." Onorat auditoriu, Aş dori să închei printr-un avertisment. Un avertisment lansat de un poet evreu polonez, care a supravieţuit lagărelor naziste şi a murit în închisorile comuniste. Şi iată ce spune el: "Nu vă temeţi de duşmanii voştri,/Nu pot decât să vă ucidă./Nu vă temeţi de prietenii voştri,/Nu pot decât să vă trădeze./Temeţi-vă numai de cei indiferenţi,/Care permit ucigaşilor şi trădătorilor/Să umble în pace pe acest pământ." Şi închei şi eu cu acest mesaj: Nu fiţi indiferenţi! Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze prelungite.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îl invit la microfon pe domnul deputat Nicolae Păun, preşedinte al Partidei Romilor Pro-Europa.
			Domnul Nicolae Păun: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimat auditoriu, Memorăm astăzi, 7 octombrie, în cadrul acestei şedinţe solemne a Camerei Deputaţilor, un moment istoric şi, în acelaşi timp, tragic pentru victimele Holocaustului din România. Deportările în lagărele regimului hitlerist au făcut, sigur că da, peste 200 de mii de victime, probabil aşa cum menţiona domnul deputat Aurel Vainer, or fi ceva mai multe, cifra nu contează, dar este important de subliniat faptul că aproximativ 10% din această cifră a reprezentat victime cetăţeni de etnie romă, deci aşa cum este cunoscut la data respectivă, ţigani. Holocaustul a produs traume incomensurabile supravieţuitorilor şi familiilor acestora, ca de altfel şi generaţiilor următoare, dacă vreţi, până în zilele noastre. În mod vizibil, reprezentanţii comunităţilor evreieşti şi comunităţilor de romi, de-a lungul timpului, au fost solidare cu victimele Holocaustului, aceştia din urmă făcând eforturi considerabil vizibile pentru ca, pe viitor, asemenea atrocităţi să nu se mai petreacă, să nu mai existe. În acest context, doamnelor şi domnilor deputaţi, stimat auditoriu, vă mărturisesc că am un gust amar când mă gândesc că a fost nevoie de intervenţia domnului preşedinte Traian Băsescu pentru ca minoritatea romă să fie recunoscută ca victimă a Holocaustului, deşi este cunoscut faptul că istoria evidenţiază, în mai multe rânduri şi foarte clar, că cetăţeni fără nicio vină au fost victime ale Holocaustului şi, în special, romi. Doamnelor şi domnilor deputaţi, După cum ne este cunoscut faptul, România este membră a Uniunii Europene, însă, din păcate, în mod vizibil, xenofobia, rasismul şi discriminarea (vrem, nu vrem, rădăcini ale Holocaustului) sunt prezente şi în zilele noastre. În opinia mea, aceşti factori negativi, repet, în opinia mea, ar fi trebuit eliminaţi de mult. De ce spun de mult? Că, pentru viitor, Uniunea Europeană are nevoie de un climat de linişte şi de pace socială, asigurând cetăţenilor săi oportunităţi şi şanse egale. Din păcate, doamnelor şi domnilor deputaţi, evenimentele care au avut loc în ultimii 18 ani în România, şi aici fac referire clară la comunităţile din Hădăreni, Bolentin Vale, Bolentin Deal, Târgu- Mureş sau altele, ne-au dovedit că, deşi a trecut o perioadă îndelungată de la al 2-lea război mondial, foarte multe nu am învăţat în materie de combatere a rasismului şi a intoleranţei. ne-au dovedit că, din păcate, nu ştim să prevenim asemenea evenimente şi că suntem, deocamdată, la stadiu declarativ. Acum, sincer să fiu, nici cu statele membre ale Uniunii Europene nu mi-e ruşine, pentru că nici acolo lucrurile nu stau altcumva, evenimentele din ultimii ani ne-au dovedit acest lucru. Şi mai accentuat, subliniind cu liniuţă, domnul Franco Frattini, ministrul de externe al Italiei, vedea, de curând, prin amprentarea romilor o soluţie pentru rezolvarea situaţiei romilor din Italia şi nu numai din Italia, uitând domnia sa, domnul Franco Frattini, ca a fost comisar european pentru libertate, justiţie şi siguranţă. ne mai lasă memoria câteodată, din păcate. Eu, dându-vă aceste două exemple, în plan european şi în plan naţional, concluzionez că romii din România şi din Europa au fost şi sunt încă victime ale extremismului, ale extremismului de dreapta, ale, dacă vreţi, rasismului şi xenofobiei atât în România, cât şi în Europa. În situaţia prezentă, mă întreb retoric, doamnelor şi domnilor deputaţi: Ce oare a adus nou democraţia pentru romii din Europa de Est şi, în special, din România? Ce a adus nou ca politică privind combaterea rasismului şi a discriminării aderarea României la structurile europene? Sau care va fi viitorul acestei minorităţi în actuala configuraţie politică a Europei? Din păcate, răspunsul la aceste întrebări retorice nu l-au putut da nici măcar înalţii oficiali europeni, prezenţi la summit-ul organizat de curând la Bruxelles de către Comisia Europeană, mai exact pe data de 16 septembrie, şi care a vizat, în opinia organizatorilor, un summit al îmbunătăţirii situaţiei romilor în structurile Uniunii Europene. Să nu uităm faptul că preşedintele Comisiei Europene, într-un discurs extrem de degajat, considera de cuviinţă că problemele minorităţii rome nu se pot rezolva decât de către statele membre, ca atare, ale Uniunii Europene. Şi atunci întrebarea, de asemenea, retorică: De ce s-a mai organizat această reuniune? Oare Uniunea Europeană se afla în campanie electorală şi noi nu ştiam? Mă rog, este un alt răspuns. În final, doamnelor şi domnilor deputaţi, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, vreau să vă felicit în numele meu, în numele organizaţiei pe care o reprezint, în numele minorităţii rome pentru organizarea acestei sesiuni solemne cu ocazia zilei comemorării Holocaustului. sigur, ziua Holocaustului este stabilită prin lege pe data de 9, dar am încercat să inserăm în programul Camerei şi să organizăm această şedinţă, nu-i nimic rău, bine că este, dar eu sincer vă mărturisesc un gând, şi anume acela că mi-aş dori ca, pe viitor, Guvernul României, pe de o parte, cât şi înalţii reprezentanţi oficiali europeni, pe de alta, să abordeze problematica romilor ca o prioritate pentru societatea românească şi societatea europeană contemporană. Nu-mi doresc să mai particip la reuniuni fade, organizate de către Comisia Europeană sau înalţi oficiali europeni, nu-mi doresc să mai particip vreodată la seminarii şi reuniuni sterile şi să asist la declaraţii frumos ordonate în pagină, legate de problematica minorităţii rome pentru că, în mod categoric, stimaţi colegi, a trecut perioada în care puteam să invocăm că România este la început de democraţie, nu prea are instituţii, nu prea are instrumente şi nu are buget ca să intervină pentru rezolvarea unei probleme care nu aparţine în mod categoric numai minorităţii rome. Este o problemă care aparţine statului român. Este o problemă care aparţine Uniunii Europene şi trebuie rezolvată cât mai curând. Vă mulţumesc pentru prilejul pe care mi l-aţi acordat ca să mă adresez la această şedinţă solemnă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Virgil Ştefan Niţulescu, reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor. Vă rog.
			Domnul Virgil Ştefan Niţulescu (secretar general, Ministerul Culturii şi Cultelor): Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi invitaţi, Comemorăm în aceste zile victimele uneia dintre cele mai mari tragedii petrecute în secolul trecut pe teritoriul României. După estimările cele mai avizate, numărul victimelor, în marea lor majoritate etnici evrei, dar şi romi, cetăţeni români şi ucraineni ucişi din dispoziţia autorităţilor române ale vremii, se cifrează între 280.000 şi 380.000 de persoane. Totodată, alţi circa 135.000 de cetăţeni maghiari, de asemenea de etnie evreiască, din teritoriile româneşti anexate de Ungaria în 1940, au fost ucişi la dispoziţia autorităţilor maghiare. Faptul că asasinarea în masă a unor civili nevinovaţi a fost făcută la instigarea autorităţilor Reichului nazist nu reprezintă în nici un fel o scuză pentru autorităţile naţionale, nici din România, nici din Ungaria, pentru că responsabilităţile istorice nu pot fi delegate. Desigur, asasinarea în masă a unor fiinţe omeneşti nu este o invenţie a secolului trecut. Pe de altă parte, pentru naţiunea română, acelaşi secol a mai fost martorul unor grozăvii la fel de mari, cele două războaie mondiale, şi al unei sângeroase dictaturi care a distrus vieţile altor sute de mii de oameni şi a mutilat sufletele şi existenţele unor generaţii întregi de cetăţeni români. Ce face aşadar crima Holocaustului să fie individualizată în raport cu celelalte grozăvii ale veacului? Pe de o parte, victimele nu au fost asasinate pentru că săvârşiseră vreo infracţiune, nici măcar având în vedere legile de atunci ale ţării, ci pentru că se născuseră pur şi simplu. Avuseseră, cu alte cuvinte, ghinionul să se nască în familii de evrei sau de romi. Totuşi, nici măcar acest criteriu nu conta foarte mult, ci doar pretextul că ar exista un asemenea criteriu. Era suficient nu să te consideri evreu sau rom, ci să fii considerat de ceilalţi evreu sau rom pentru ca viaţa să-ţi fie pusă în pericol. Pe de altă parte, în comparaţie cu alte monstruoase crime, ceea ce individualizează Holocaustul este faptul că, în raport cu voinţa brută a unei autorităţi sau a unei bande care pretindea că are acordul autorităţii, nici o persoană nu avea garanţia că va scăpa cu viaţă sau că nu va avea de suferit, indiferent ce comportament ar fi avut. S-a spus, de altfel, şi s-a şi demonstrat că deportarea unor evrei, mai ales dintre cei înstăriţi, adeseori nu era justificată nici măcar după legislaţia aberantă şi inumană a vremii, ci pur şi simplu de motive economice. Cu alte cuvinte, de dorinţa unora de a-i spolia pe acei oameni de bunurile personale. Jaful şi crima au avut drept foarte şubred fundament o legislaţie brutală şi antiumană, în flagrantă contradicţie cu tot ceea ce însemna în mod tradiţional valoare pentru societatea românească. Temeiurile credinţei ortodoxe ale majorităţii românilor au fost răsturnate, şi iubirea propovăduită de toate bisericile creştine a fost transformată în ură faţă de semeni şi, în ultimă instanţă, faţă de speţa umană. Crimele făptuite de reprezentanţii autorităţilor sau doar cu ştiinţa şi îngăduinţa acestora, direct sau indirect, nu avea nici un fel de justificare, nici în raport cu morala creştină, de care se făcea atâta caz în epocă, nici în raport cu fundamentele morale ale legilor, nici în raport cu interesele naţionale, economice şi sociale ale statului român şi ale naţiunii române în general. Ceea ce s-a întâmplat prin Holocaust în România şi peste tot unde aceste crime îngrozitoare au mai avut loc, poate fi asemănat cu gestul aberant al unui om care şi-ar tăia din propria carne, crezând că în acest fel partea rămasă a corpului său ar trăi mai bine. În fine, ceea ce individualizează Holocaustul comparativ cu celelalte tragedii ale veacului este pericolul repetabilităţii sale. Ştim cu toţii că astăzi drepturile persoanelor sunt garantate prin Constituţie, că România, ca şi celelalte state europene, este membră a Consiliului Europei şi, mai mult decât atât, este membră a Uniunii Europene. Chiar dacă instanţele internaţionale erau diferite şi dacă drepturile omului încă nu erau definite ca atare, în principiu acestea erau respectate şi nimic n-ar fi prevestit că România, stat multicultural, multietnic şi multiconfesional, aşa cum aceasta a reieşit din primul război mondial şi după Marea Unire de la 1918, ar fi putut să ajungă un stat care să-şi asasineze proprii cetăţeni în condiţiile descrise mai sus. Laşitatea unor persoane în faţa forţei brute, cât şi siguranţa iluzorie, absolut iluzorie, aşa cum s-a şi dovedit mai târziu şi se va dovedi mereu, că întotdeauna alţii vor fi victimele, au transformat o societate aparent liniştită şi împăcată cu sine însăşi într-o societate aflată în permanent conflict cu sine însăşi. Acestea sunt premisele care pot duce oricând la renaşterea pericolelor care au dus la Holocaust. Discriminarea, intoleranţa, ura, xenofobia se pot numi la un moment dat sau altul antisemitism, şi atunci duc la crime împotriva evreilor. Dar ceea ce trebuie cu toţii să avem în vedere este că, în orice moment, oricare dintre noi poate deveni victimă dacă nu vom tăia de la rădăcină toate premisele care pot da naştere la discriminare, la intoleranţă şi ură. În oricare moment, oricare dintre noi poate deveni în ochii celorlalţi evreu sau rom şi, în consecinţă, victimă. Şi, din păcate, ceea ce se întâmplă astăzi în diverse state membre ale Uniunii Europene cu unii semeni ai noştri care sunt trataţi după cetăţenia din paşaport sau după culoarea pielii, îmi confirmă spusele. Din aceste motive, recomandările Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, comisie aflată sub patronajul preşedintelui de atunci al României şi prezidată de Elie Wiesel, au avut în vedere mai ales problemele legate de educarea tinerelor generaţii, în primul rând în spiritul respectului reciproc pentru semeni, al toleranţei, al respectului pentru drepturile fundamentale ale omului, indiferent de rasă, etnie sau religie. Educarea presupune cunoaştere şi din acest motiv un rol esenţial, alături de întregul sistem educaţional din România, îl au instituţiile publice de cultură. În spiritul recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, Guvernul a înfiinţat, prin Hotărârea nr.902/2005 Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel". Activitatea institutului este unanim considerată drept impresionantă şi nu are rost să detaliez aici mulţimea de programe de cercetare, de proiecte culturale, de iniţiative ale institutului care au scopul documentării şi diseminării cunoştinţelor despre Holocaustul din România. Această activitate a fost deja recunoscută pe plan internaţional, aşa cum o dovedesc relaţiile strânse de cooperare cu instituţii şi autorităţi publice, mai ales din Statele Unite ale Americii, Franţa şi Israel, dar şi din alte diverse ţări europene. Dar şi acţiunile anuale de comemorare ale victimelor Holocaustului, acţiuni care se desfăşoară din 2004 încoace, de asemenea, ca urmare a aplicării prevederilor unei hotărâri a Guvernului, în multe instituţii de cultură din România, de la teatre şi muzee, până la publicaţii şi centre de cercetări culturale, vin în sprijinul aplicării amintitelor recomandări şi ale prevederilor Hotărârii Guvernului din 2004. Chiar în aceste zile, practic în întreaga ţară direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, care sunt serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, organizează acţiuni de comemorare a victimelor Holocaustului, acţiuni destinate mai ales tinerilor, tocmai pentru că aceştia sunt cei mai vulnerabili cetăţeni ai României în faţa acceselor de discriminare, antisemitism şi negaţionism venite din partea unor organizaţii aflate la limita legalităţii şi a unor grupuri de persoane care încearcă şi acum să nege evidenţa istorică şi să propage discursuri bazate pe ură. Toate acestea reprezintă o dovadă a faptului că spiritul recomandărilor Comisiei "Wiesel" a fost înţeles nu doar de autorităţi, ci şi de foarte mulţi oameni de cultură, de personalităţi cu simţ civic. Atât proiectul de construire a Memorialului Holocaustului, care este integral finanţat de la bugetul de stat şi este realizat ca urmare a desfăşurării unui concurs internaţional organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor, cu sprijinul a numeroase alte organizaţii din România, Israel şi Statele Unite ale Americii, cât şi sprijinul pe care Ministerul Culturii şi Cultelor îl acordă în continuare în vederea constituirii unui Muzeu al civilizaţiei evreieşti pe teritoriul României, ca şi unui Muzeu al civilizaţiei romilor de pe teritoriul României şi în vederea conservării, restaurării şi reabilitării monumentelor istorice iudaice, care cu greu au supravieţuit Holocaustului, regimului comunist şi risipirii unei părţi importante a comunităţii evreieşti din România constituie, din punctul nostru de vedere, acţiuni normale, reieşite nu doar din necesitatea educării tinerelor generaţii în spiritul respectului şi toleranţei pentru semeni, ci şi din aceea a protejării şi punerii în valoare a unui patrimoniu cultural de o mare valoare pentru naţiunea română modernă, pentru că este parte integrantă din acest patrimoniu. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul general Mihail Ionescu, director general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului "Elie Wiesel". Vă rog.
			Domnul Mihail Ionescu (director general, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel"): Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi invitaţi, Holocaustul sau, cu un termen ebraic, Shoah-ul, desemnează cumplita catastrofă abătută asupra poporului evreu în preajma şi în timpul celui de-al doilea război mondial. A fost o monstruoasă încercare de exterminare a unui întreg popor. Nu au fost cruţaţi bătrânii, femeile sau copiii. Ghetoizarea, lagărul de concentrare, munca forţată, înfometarea, camerele de gazare, execuţiile în masă, exterminarea prin orice mijloace, deportările sunt cuvintele cheie ale acestei imense tragedii. Holocaustul a fost însoţit de distrugerea sistematică a patrimoniului cultural şi religios iudaic, parte importantă a zestrei civilizaţiei noastre. Nu doar poporul evreu a fost ţinta acestui efort de anihilare fizică, ci şi alte grupuri etnice, precum roma, cum s-a întâmplat şi în România, indivizi cu dizabilităţi, oponenţi politici, homosexuali sau alţii. Nu numai în Germania a avut loc tragedia Holocaustului, ci şi în statele aliate Reichului, desigur, în grade şi intensităţi variate. Între aceste state se numără şi România. Holocaustul a fost ultima etapă a unui proces aberant ce-şi are adânci rădăcini istorice în antisemitismul medieval şi modern, soluţia finală, aşa-zisa soluţie finală conturându-se în anii 1938-1942. Exterminarea evreilor a fost posibilă atunci în condiţiile unui regim totalitar ghidat de o ideologie monstruoasă. Calea spre înfăptuirea Holocaustului a fost deschisă prin definirea evreului şi legislaţia rasială adoptată în Germania, apoi în Ungaria, Italia, Slovacia, România sau Franţa, de guvernele de obedienţă hitleristă, de introducerea acestor legi draconice în ţările ocupate de Reich, legislaţie care a avut întotdeauna şi o importantă componentă economică, opusă principiilor economiei liberale, libere, realizată prin secole de evoluţie firească ascendentă. Doamnelor şi domnilor, În România dinaintea celui de-al doilea război mondial trăia, ca număr, a treia comunitate evreiască a Europei. În preajma şi la începutul celui de-al doilea război mondial şi în condiţiile brutalei dezmembrări a României în 1940, conjunctura politică a dus la adoptarea primelor prevederi rasiale. Pogromurile de legionari de la Bucureşti şi cel de la Iaşi din anul 1941, crearea în Transnistria a unor lagăre de concentrare şi exterminare s-au soldat cu peste 280.000 de victime. Regimul totalitar antonescian a situat astfel România în geografia macabră a Holocaustului european. În România, cunoaşterea şi asumarea responsabilităţilor Holocaustului s-a produs abia după decembrie 1989, cum s-a spus aici. Un moment definitoriu a fost instituirea în anul 2003 a Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, condusă de profesorul Wiesel, originar din România, şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Raportul Comisiei, prezentat în 2004 în faţa preşedintelui ţării, Ion Iliescu, ale cărei concluzii au fost asumate oficial, constituie rezultatul unei ample investigaţii internaţionale şi totodată temeiul unui important program de cercetare viitoare. Studierea Holocaustului şi a implicaţiilor acestuia, monitorizarea şi combaterea antisemitismului şi negaţionismului sunt părţi esenţiale ale educaţiei democratice, ale exerciţiului democratic actual, o chezăşie a evoluţiei României ca stat al Uniunii Europene şi membru deplin al Alianţei Nord-Atlantice. Scopul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" este aprofundarea cercetării socio-istorice asupra acestui episod recent al istoriei României. Vreau să vă informez asupra câtorva dintre direcţiile asumate de cercetarea ştiinţifică desfăşurată în cadrul acestei instituţii. Bineînţeles, cea mai importantă dintre ele este adâncirea bazei documentare, exploatarea arhivelor, care încă sunt un tezaur neexplorat suficient, exploatarea, deci, a acestora în scopul de a elucida aspectele variate ale Holocaustului. Aş vrea să citez ca o realizare deosebită lansarea publicării unei serii de documente germane - a apărut un prim volum - referitoare la tragedia Holocaustului din România. Aceste documente vădesc realitatea incontestabilă a acestui fenomen şi ridică un vid ştiinţific impenetrabil în faţa negaţionismului. De asemenea, aş mai menţiona şi donaţia Muzeului Holocaustului din Washington, graţie căreia totalitatea documentelor descoperite până acum din arhivele din România referitoare la Holocaust poate fi studiată pe microfilm la institutul nostru. O altă direcţie de cercetare, la fel de importantă, ia în considerare analiza comparativă a Holocaustului, aşa cum s-a desfăşurat acesta în statele Europei Centrale şi de Est, a memoriei acestui fenomen în geografia politică actuală din această regiune. Aş cita aici Conferinţa internaţională regională organizată de institutul nostru în iunie 2007, în urma căreia a apărut o carte în mai multe limbi străine intitulată "Memoria Holocaustului şi antisemitismului în Europa Centrală şi de Est. Probleme comparative" cu autori din aproape toate statele regiunii. În sfârşit, dar nu în cele din urmă, aş menţiona elaborarea de sinteze în domeniu, necesare procesului educaţional, declanşată în sistemul nostru naţional de educaţie, pe această problematică, precum şi inserarea institutului în procesul de instruire a cadrelor didactice de profil. Prin lucrările editate, prin conferinţele naţionale şi internaţionale pe care le-a organizat sau la care a participat a fost şi este diseminat mesajul sobru şi echidistant al cunoaşterii ştiinţifice, a fost pus în valoare documentul istoric, în dauna etichetărilor sau a adjectivelor partizane şi neproductive. În cazurile grave de manifestare a negaţionismului sau antisemitismului în spaţiul public românesc, institutul a reacţionat în conformitate cu legislaţia adoptată de dumneavoastră, propunându-şi să activeze resorturile instituţionale capabile să prevină astfel de manifestări. Privilegiaţi de ocazia de a ne afla în faţa dumneavoastră, azi, la evenimentul comemorării solemne în acest înalt for a Zilei Holocaustului din România, vreau să vă încredinţez că Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România îşi va întemeia în continuare activitatea pe temeiul adevărului despre istoria recentă a României, călăuzit de exigenţele societăţii noastre democratice. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Din partea Grupului ecumenic de rugăciune din Parlamentul României, domnul deputat Petru Andea. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Petru Andea: Distinşi invitaţi, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Timpul este unul din eternii noştri neprieteni. Timpul aşterne uitare, estompează evenimentele şi contururile istoriei. Dar nu întotdeauna. Astăzi ne oferim răgazul de timp pentru a rememora un timp trecut, trecut dar nu pierdut. Pagina de istorie pe care o evocăm este o pagină plină de durere, scrisă cu lacrimi şi sânge, o pagină care ne cutremură, dar ne şi transmite un mesaj. Ne întristează faptul că mesajele benefice umanităţii izvorăsc, a câta oară, din suferinţele istoriei. Holocaustul este o pagină neagră a istoriei, pe care nu o putem şterge şi a cărei amintire nici nu trebuie să o ştergem. Istoria Holocaustului ne arată mereu cât de aproape este umanitatea de o catastrofă, cât de uşor tenebrele istoriei umbresc armonia oricărei civilizaţii. Grupul ecumenic de rugăciune din Parlamentul României, în consens cu mersul istoriei, condamnă Holocaustul şi pe autorii acestuia, se solidarizează cu victimele Holocaustului, cinsteşte memoria victimelor şi se roagă pentru sufletele lor. Grupul ecumenic de rugăciune este împotriva oricăror manifestări politice, religioase sau militare care pot genera noi tragedii umane de genul Holocaustului. Omenirea, considerăm noi, are dreptul la pace, aşa cum fiecare om are dreptul la viaţă şi la fericire. Grupul ecumenic de rugăciune se solidarizează cu iniţiativa Camerei Deputaţilor de a comemora victimele Holocaustului, de a transmite lumii un mesaj de pace, un mesaj de speranţă pentru o guvernare mai înţeleaptă în viitor. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Ioan Munteanu. Vă rog.
			Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dedicăm astăzi o sesiune solemnă comemorării Holocaustului în România. Această zi s-a stabilit printr-o hotărâre a Guvernului din anul 2004 şi este al patrulea an când se comemorează, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România şi constituită la iniţiativa preşedintelui Ion Iliescu. Data a fost propusă ca fiind 9 octombrie, deoarece în 1941 a început deportarea evreilor din România în vagoane de marfă, încuiate, ce au luat drumul către Transnistria şi Auschwitz, finalizându-se la 13 octombrie 1942. Au murit de epuizare, frig, foame, boli sau de glonţ între 280.000 şi 380.000 de evrei. De asemenea, peste 25.000 de romi au fost deportaţi, iar dintre aceştia mai mult de 11.000 şi-au pierdut viaţa. Holocaustul din România a fost analizat pe larg de această Comisie Internaţională, care a ajuns la anumite concluzii. Holocaustul în România a existat şi a constituit o pagină întunecată din istoria ţării noastre. Lucrul acesta s-a întâmplat în mai multe ţări din Europa. Evreii din Bucovina de Nord şi din Moldova au fost deportaţi în Transnistria. Parlamentul României a legiferat incriminarea acţiunilor xenofobe, antisemite, rasiste şi de propagare a ideilor unor persoane care au adus prejudicii păcii şi umanităţii - Legea nr.107/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.31/2002, la recomandarea Comisiei Internaţionale. În această zi de comemorare a acelor evenimente tragice dorim să aducem un omagiu tuturor celor care au avut de suferit de pe urma politicilor discriminatorii, antisemite şi rasiste, fără a-i uita însă şi pe acei mulţi români care şi-au riscat libertatea şi de multe ori chiar şi viaţa pentru ca semeni de-ai lor, evrei, să fie salvaţi. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
			Domnul Bogdan Olteanu: (coboară la tribună) Doamnelor şi domnilor, Cu profundă consideraţie şi adâncă pioşenie faţă de suferinţa celor care au căzut victime ale Holocaustului, mă adresez astăzi dumneavoastră pentru a aduce un omagiu celor care au suferit de pe urma politicilor discriminatorii antisemite, rasiste, promovate de statul român într-un moment tulbure al istoriei sale. Capitolul românesc al Holocaustului este grav şi complex şi însumează manifestări şi acţiuni diverse. În principal, el constă în deportarea şi exterminarea evreilor în lagărele din Transnistria, cunoscut fiind faptul că în acea perioadă sumbră sute de mii de evrei, cetăţeni ai statului român, şi-au pierdut drepturile fundamentale: dreptul la existenţă, dreptul la muncă, dreptul de a trăi în ţara lor. Nu putem uita, totodată, suferinţa cumplită a evreilor din Transilvania de Nord, teritoriu în care mii de evrei şi-au găsit sfârşitul în lagăre de concentrare naziste. Momentul de astăzi se înscrie între eforturile societăţii româneşti de recuperare a memoriei şi de asumare a responsabilităţilor trecutului, în acord cu valorile morale şi politice care stau la baza statutului de ţară democratică. Istoria nu poate fi recuperată decât atunci când întreaga naţiune este conştientă de ororile Holocaustului, când recunoaşte existenţa acestui act îndreptat împotriva evreilor, cu credinţa că el nu mai poate fi repetat. Deşi o lungă perioadă de timp românilor nu li s-a spus nimic despre această realitate crudă a istoriei noastre, după prăbuşirea comunismului, România a putut să-şi recupereze memoria trecutului recent şi să-şi evalueze poziţia faţă de acesta. Astfel, prin înfiinţarea unei Comisii Internaţionale de Studiere a Holocaustului în România, s-a reuşit elaborarea raportului privind victimele regimului fascist din România din perioada 1940-1944. În 2005, România a fost acceptată ca membră a Organizaţiei "Task Force" de cooperare internaţională pentru memoria Holocaustului. De asemenea, pe baza recomandărilor Comisiei Holocaustului, a luat fiinţă în anul 2005 un Institut al Holocaustului, iar în anul 2006, la Bucureşti, a fost pusă piatra de temelie a Monumentului Holocaustului. Totodată, în vederea educării tinerei generaţii în spiritul respectării adevărului şi a valorilor morale, în programa şcolară a fost inclus un curs pentru studierea Holocaustului în România. Toţi aceşti paşi importanţi fac parte din demersul nostru de a ne împăca cu trecutul, de a ne asuma istoria şi de a construi un viitor în care discriminarea să rămână doar o tristă amintire. Acest moment întunecat, când evreii din România au devenit victime ale tragediei Holocaustului, nu trebuie uitat sau minimalizat. La fel cum nu trebuie să uităm suferinţele romilor deportaţi în ţinuturile întunecate ale Transnistriei. Suntem datori să spunem, totodată, că mulţi români, ştiuţi şi neştiuţi, şi-au riscat libertatea şi viaţa pentru ca semenii lor să fie salvaţi de la moarte. Recunoştinţa noastră trebuie să le revină. Doamnelor şi domnilor, Comemorarea Zilei Holocaustului trebuie să contribuie la cunoaşterea mai temeinică a acestei tragedii colective şi să marcheze asumarea conştientă şi sinceră a unui episod dureros al istoriei naţionale, constituindu-se într-un prilej de meditaţie, atât asupra consecinţelor tragice ale totalitarismului, cât şi asupra valorilor şi principiilor democraţiei, a drepturilor omului şi libertăţilor cetăţeneşti fundamentale. Având convingerea fermă că progresele pe care România le-a făcut până acum în domeniul cercetării, educaţiei şi comemorării Holocaustului vor continua şi în viitor, doresc să subliniez că este important ca acest moment al amintirilor dureroase să fie marcat în fiecare an de comemorare a Holocaustului şi implicit a victimelor unor orori petrecute cu numai câteva decenii în urmă. Acest gest este într-adevăr un semn fundamental al maturizării şi democratizării societăţii româneşti. De aceea, ne înclinăm cu toţii în faţa memoriei victimelor Holocaustului şi a familiilor acestora, aducând un omagiu sincer celor care au suferit în această perioadă tristă a istoriei. Am convingerea, doamnelor şi domnilor colegi, că Parlamentul îşi va face în continuare datoria faţă de cetăţenii României, acţionând pe calea legii pentru asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale omului, indiferent de naţionalitate, religie, rasă sau sex. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Bogdan Olteanu: (Domnul preşedinte Bogdan Olteanu îşi reia locul la prezidiu.) Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, pe domnul deputat Radu-Cătălin Drăguş. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Radu-Cătălin Drăguş: «Era un loc numit "Rampa", unde veneau trenurile de evrei. Veneau şi ziua şi noaptea şi uneori unul pe zi, alteori cinci pe zi. Constant, oamenii din inima Europei dispăreau şi ajungeau cu toţii în acelaşi loc, fără să ştie ce se întâmplase cu transportul anterior». Şi oamenii din această masă ştiam că, în câteva ore, 90% vor fi gazaţi. Rudolf Turba, supravieţuitor din Lagărul de la Auschwitz. Nu cred că cineva poate să înţeleagă trăirile acelor oameni, de asemenea, cum nu cred că cineva poate să înţeleagă gândirea celor care au pus la cale un astfel de plan. Există în literatura istorică o mulţime de explicaţii legate de motivele care au dus la înfăptuirea unor astfel de atrocităţi. Dar cred că datoria noastră, ca oameni politici, este să veghem ca aceste lucruri să nu mai poată fi înfăptuite, nici măcar să nu mai poată fi gândite. «Au început să bată în uşi: "Evreii, afară!" Un copil a început să plângă, alt copil a început să plângă, aşa că mama a urinat în mână şi a dat copiilor să bea ca să tacă. După ce a plecat poliţia am spus mamelor să iasă şi un copil era mort de frică. Mama îşi sufocase propriul copil.» Abraham Malik descriindu-şi experienţa în ghetoul din Caucaz. Destinul implacabil al istoriei este ca acesta să se repete. Atentatele de la 11 septembrie, atentatele de la Madrid, de la Londra, criza financiară, rezultatele votului politici din anumite state europene, discursurile unor politicieni europeni seamănă cu traseul istoric cunoscut care ne poate îndrepta spre un viitor foarte asemănător cu trecutul pe care azi îl comemorăm aici. Ar fi dur şi descurajator să constatăm că nu am învăţat nimic din istorie şi că viitorul nostru ar putea fi identic cu trecutul, în numele puterii, al banilor, al principiilor obtuze privind existenţa umană. Comemorăm azi suferinţa unor oameni care au murit nevinovaţi. Dar această posibilă repetare a istoriei trebuie să fie un semnal de alarmă şi, în acelaşi timp, de a duce mersul istoriei spre o societate în care să respectăm în cea mai valoroasă creaţie a lui Dumnezeu, dar şi cea mai imprevizibilă, care este omul. Chiar şi pasivitatea era o formă de rezistenţă. A muri cu demnitate era o formă de rezistenţă. A rezista forţelor răului demoralizatoare, brutalizante, a refuza reducerea la nivelul de animale, a supravieţui supliciului, a trăi mai mult decât torţionarii, acestea au fost acte de rezistenţă. Chiar şi a da, după toate acestea, mărturie despre evenimente a fost, în final, o contribuţie la victorie. Simpla supravieţuire era o victorie a spiritului uman. În fiecare dimineaţă ne vom trezi cu întrebarea dacă suntem destul de raţionali pentru a nu fi victimele ale destinului implacabil al istoriei şi sper să ne ajute Bunul Dumnezeu să găsim răspunsul cel bun. Vă mulţumesc. (Aplauze)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Arpad Marton.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cel de-al doilea război mondial a adus multe suferinţe, dar printre cele mai grave fapte a fost instaurarea ca politică de stat a unor ţeluri de exterminare a unor colectivităţi, a unor colectivităţi minoritare. Simpla apartenenţă la această colectivitate sau, aşa cum s-a mai spus aici, simplul fapt că cineva te-a considerat a fi aparţinut acelei colectivităţi a fost de ajuns ca să mori. Fascismul şi nazismul au instaurat astfel de dictaturi. Nu cred că în astfel de momente comemorative trebuie să avem discursuri politicianiste. Sunt sigur, ca orice creştin, că trebuie să iertăm greşiţilor noştri, dar nu trebuie să uităm. Nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat şi ca parlamentari avem o responsabilitate faţă de cetăţenii acestei ţări, ca astfel de fapte să nu poată fi repetate. Avem o responsabilitate să nu uităm ce s-a întâmplat. Sunt şi eu convins că aceste culpabilizări în masă trebuie să dispară, dar nu trebuie să uităm ce au comis persoanele care au comis acele atrocităţi. Ca atare, trebuie să veghem atenţi, aşa cum am făcut-o şi astăzi, ca nu care cumva de pe băncile noastre să iasă legi care să deschidă calea unor astfel de acţiuni sau măcar autorii unor evenimente. Vă mulţumesc. (Aplauze)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Dragoş Dumitriu.
			Domnul Dragoş Petre Dumitriu: Demnitate în vremuri de restrişte. Am avut fericirea să cunosc în viaţă oameni care se pot mândri cu această titulatură, de demni în vremuri de restrişte. Am avut fericirea să-l cunosc pe marele român Raoul Şorban, un mare naţionalist român, de la care am învăţat şi am înţeles ce înseamnă acea înţelepciune talmudică, conform căreia cine salvează un om, salvează omenirea. Am avut bucuria să-l cunosc şi pe bătrânul Ion Cioabă care mi-a vorbit de tatăl său adoptiv, bulibaşa Mihuţescu, cel care a salvat foarte mulţi dintre ţiganii deportaţi în Transnistria. Ca şi dumneavoastră am avut prilejul, prin intermediul unei extraordinare biografii şi a unui teribil de bun film biografic, am avut prilejul să-l cunosc pe Oscar Schindler. Un om căruia mii de oameni, poate zeci de mii de oameni, afectaţi pe nedrept de această nenorocire a istoriei care s-a numit Holocaust, au fost salvaţi. Totuşi, acest om a murit cu supărarea că ar fi putut face mai mult. La bătrâneţe, chiar ajunsese să se acuze de ce îşi cumpărase o maşină mai scumpă, când cu banii respectivi mai putea cumpăra viaţa câtorva evrei pe care să-i angajeze la întreprinderile lui şi să-i salveze astfel de la moarte. Ajunsese până la a-şi evalua acul de cravată pe care îl păstrase ca dar din partea tatălui său şi spunea: "Cu acest ac puteam cumpăra viaţa unui om, viaţa unui evreu". De aceea, vă spun, ca şi naţionalist convins, că sunt mândru că fac parte din poporul român, un popor care a salvat mulţi oameni în decursul istoriei, inclusiv foarte mulţi evrei, dar în acelaşi timp, gândesc ca şi Schindler: "Puteam face mai mult şi se putea face mai mult". Pentru că vreau să vă spun că fiecare viaţă răpită în holocaust este, în fapt, o lacrimă vărsată de divinitate. Şi, dacă acum 60 de ani, Dumnezeu, care este unul a plâns ani de zile pentru fiecare evreu, ţigan, român, rus, german căzut pradă flăcărilor Holocaustului şi noi, acum, putem face, cel puţin acest gest, ca în sinea noastră să vărsăm o lacrimă pentru acele zile, indiferent ale cui au fost greşelile. Vă mulţumesc. (Aplauze)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi invitaţi, Onorat auditoriu, Doamnelor şi domnilor colegi, Această sesiune solemnă, cu siguranţă, ne-a înălţat pe toţi în spirit. Cu aceeaşi siguranţă pot să spun că ne-a chemat pe toţi la realitate. Dacă e să încerc în foarte puţine cuvinte să spun ceea ce fiecare dintre cei din vorbitorii de astăzi au spus şi împrumutând cuvintele unora dintre cei care astăzi au vorbit, da, trebuie să iertăm, dar nu să uităm. Da, nu trebuie să repetăm niciodată. Nu trebuie să repetăm niciodată. Vă mulţumesc şi declar închisă această şedinţă solemnă. (Aplauze)
			Doamnelor şi domnilor colegi, În două minute vom relua şedinţa cu alocuţiunea preşedintelui Camerei Deputaţilor din Republica Cehă. - pauză -
			Domnul Bogdan Olteanu: Vi-l prezint pe preşedintele Camerei Deputaţilor din Republica Cehă, domnul Miloslav Vlcek. (Aplauze) Doamnelor şi domnilor deputaţi, Distinşi oaspeţi, Am deosebita onoare şi bucurie de a avea astăzi ca oaspete de seamă al Parlamentului României pe Excelenţa Sa, domnul Miloslav Vlcek, preşedintele Camerei Deputaţilor din Republica Cehă. Înainte de a-l ruga pe domnul preşedinte Vlcek să prezinte o alocuţiune în faţa dumneavoastră, îmi face plăcere şi sunt onorat să afirm că vizita în România a Excelenţei Sale constituie un moment major în strângerea relaţiilor dintre cele două state, atât în contextul parteneriatului în cadrul Uniunii Europene, cât şi în contextul internaţional al interdependenţei globale şi al sistemului economic deschis, demonstrând totodată bunele raporturi existente între ţările noastre, precum şi dorinţa comună de promovare pe mai departe a strânsei prietenii româno-cehe, bazate pe aspiraţii comune. Doresc să subliniez importanţa şi necesitatea cooperării interparlamentare permanente, ca formă a diplomaţiei parlamentare, necesară dezvoltării păcii mondiale şi folosirea acesteia ca instrument de întărire a relaţiilor dintre ţări. În acest context, doresc să menţionez realizările importante obţinute în cadrul relaţiilor bilaterale între România şi Republica Cehă şi îmi exprim speranţa ca pe viitor împreună să facem paşi importanţi pentru consolidarea acestor. Stimaţi colegi, Îmi revine plăcuta misiune să vă prezint câteva date din biografia înaltei personalităţi care astăzi este invitatul nostru. Domnul Miloslav Vlcek s-a născut la 1 februarie 1961 la Konice. A absolvit Facultatea de economie a Universităţii din Brno. Din 1993 este membru al Partidului Social Democrat Ceh, iar din anul 1996 a fost ales pentru prima oară deputat. Până în nul 2006 a fost membru în mai multe comisii parlamentare, iar la 14 august 2006 a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor a Republicii Cehe. Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Urându-vă încă o dată bun venit în România, am onoarea şi plăcerea de a vă oferi cuvântul, pentru a prezenta o alocuţiune în faţa Camerei Deputaţilor a Parlamentului României. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. (Aplauze.)
			Domnul Miloslav Vlcek: Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este o onoare că în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor a Parlamentului Ceh pot să iau cuvântul în Camera Deputaţilor de la dumneavoastră. Aş vrea să vă fac cunoscute părerile actuale privind colaborarea parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană, situaţia procesului de ratificare a Tratatului de la Lisabona din Cehia şi, nu în ultimul rând, priorităţile preşedinţiei cehe în Consiliul Uniunii Europene în prima parte a anului 2009. Republica Cehă este stat membru de la 1 mai 2004 şi contribuie la elaborarea strategiei dezvoltării europene de integrare. Acest proces în plan legislativ priveşte ambele Camere al Parlamentului din Cehia. Totodată, considerăm importantă colaborarea parlamentelor naţionale atât pentru obţinerea experienţei, cât şi din aspectul activităţii reprezentanţelor legiuitoare din Uniunea Europeană. Colaborarea interparlamentară are dimensiuni considerabile. Comisiile Camerei Deputaţilor din Parlamentul Ceh sunt în contact cu multe comisii ale ţărilor membre şi candidate ale Uniunii Europene. Se întâlnesc cu regularitate preşedinţi ai parlamentelor şi treptat s-a creat cadrul de colaborare, se întâlnesc la diferite niveluri. Fără îndoială că fiecare joacă un rol important şi, ca să fiu concret, anul acesta au avut loc discuţiile preşedinţilor parlamentelor din aşa zisa Troica şi Grupul de la Visegrád, iar recent a avut loc Summit-ul din Europa Centrală. În iunie, la Lisabona s-au întâlnit preşedinţii parlamentelor tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene. În faţa noastră se află şi întâlnirea privind parteneriatul regional. Acest cadru, îl consider foarte important pentru că, din punct de vedere regional, dă posibilitatea de a examina problemele politicii europene actuale şi reflectarea lor în activităţile parlamentelor. Mai ales în întâlniri mai mici există mai mult spaţiu pentru dezbaterea problemelor parlamentelor naţionale, ceea ce corespunde cu părerea mea mai generală că, într-adevăr, este mai multă nevoie de a aprofunda formele actuale de colaborare, şi nu de a crea alte forme. Consider că ar trebui să ne orientăm pe dezvoltarea în ce priveşte calitatea decât la crearea cantitativă a acţiunilor comune. Consider că, din punct de vedere al conţinutului, ar trebui să ne concentrăm asupra măsurilor care ar da posibilitatea parlamentelor naţionale să fie partenere respectate faţă de instituţiile unionale, mai ales faţă de Comisia Europeană şi faţă de Parlamentul European. Mai ales, există sarcina prioritară de a găsi instrumente eficiente de comunicare şi schimb de informaţii între parlamentele naţionale. Aceste probleme vor fi tot timpul actuale, împreună cu provocările care stau şi vor sta în faţa Europei. De aceea, în cadrul preşedinţiei pregătim opţiunea care ar trebui să reflecte evoluţia previzionată a situaţiei de pe continentul nostru. De exemplu, la sfârşitul lunii ianuarie, respectiv începutul lui februarie 2009, am convocat întâlnirea cu Troica unde, împreună cu Franţa, Republica Cehă, Suedia şi Spania, ar trebui să discutăm multe probleme. Tema prioritară ar trebui să fie colaborarea parlamentelor naţionale şi nu numai din ţările care deţin preşedinţia. La începutul anului 2009 am putea - bineînţeles, depinde de procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona - să formulăm concluzii importante pentru colaborarea parlamentelor naţionale. Discuţiile Troicăi ar trebui să creeze impulsul pentru căutarea comună a mijloacelor cu care să întărim eficient rolul parlamentelor naţionale în procesul legislativ european. Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi, Permiteţi-mi să vă fac cunoscut procesul ratificării Tratatului de la Lisabona în Republica Cehă. Iniţial, s-a prevăzut că va fi ratificat în anul 2008. Republica Cehă a afirmat interesul despre cum să se desfăşoare acest procedeu, respectiv astfel încât Tratatul de la Lisabona să nu influenţeze Preşedinţia Cehă. După cum se ştie, această condiţie deocamdată nu a fost realizată. Premierul Topolanek a semnat Tratatul, iar Senatul, la data de 24 aprilie, a hotărât ca să-l trimită către Curtea Constituţională pentru a-l examina dacă corespunde Constituţiei cehe. Principalele probleme pentru senatori au fost transferul de atribuţii către nivelul unional, posibilitatea schimbării de luare a hotărârii de la sistem uninominal la cel majoritar, şi în Camera Deputaţilor, dezbaterea s-a întrerupt în a doua lectură. Termenul pentru exprimarea Curţii Constituţionale nu se cunoaşte, se poate aştepta în timpul toamnei 2008. Sunt ferm convins că nu numai majoritatea deputaţilor Camerei Deputaţilor, dar şi Guvernul, al cărei premier a semnat tratatul, îl vor sprijini. Apreciez că aproape toţi reprezentanţii din 11 parlamente la recenta întâlnire a Summit-ului Central European de la Praga promovau continuarea ratificării tratatului de la Lisabona, apreciind contribuţia lui la integrarea europeană. Au căzut de acord că se consolidează puterea parlamentelor naţionale şi creşte caracterul democrat al uniunii. De asemenea, sunt convins că se va găsi soluţionarea care va permite tuturor statelor membre ale uniunii să funcţioneze conform regulilor Tratatului de la Lisabona. Nu dorim izolarea Irlandei, care a fost pentru noi unul dintre exemple în timpul pregătirii pentru aderarea la Uniunea Europeană. Irlanda, ca membru în Uniunea Europeană, a înregistrat cea mai rapidă creştere economică şi, desigur, nu va vrea să oprească sau să bulverseze evoluţia europeană. Mărturisesc că nu puteam elimina posibilitatea creării unei Europe pe două viteze, în care irlandezii ar fi în circuitul exterior, mai lent, deşi eu cred că ar putea să fie numai o soluţionare temporară. Sunt ferm convins că trebuie să continue procesul integrării europene şi colaborării strânse, precum şi procesul de extindere a Uniunii Europene. Procesul de integrare va duce la consensul privind politica de securitate şi politica externă. Aceasta va ajuta Europa să se apere împotriva globalizării şi să creeze din Europa un partener egal în drepturi pentru cei mai puternici jucători pe scena internaţională. Cehia sprijină consecvent extinderea Uniunii Europene. Simţim că există pericolul ca fără ratificarea Tratatului de la Lisabona nu ar trebui să se extindă Uniunea cu Croaţia, cu atât mai puţin cu alte state ale Balcanilor de Vest. Sunt convins că, dacă vor deveni membre atât Serbia, cât şi Kosovo, va fi mai simplu ca în interiorul Uniunii să se soluţioneze relaţia lor tensionată. Şi aceasta mă duce la un alt domeniu despre care aş dori să vorbesc. Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimate doamne şi domni deputaţi, În prima parte a anului 2009, Republica Cehă va prezida Consiliul Uniunii Europene şi organele acesteia. Va fi prima dată în istoria Republici Cehe. La nici 5 ani după integrarea în Uniunea Europeană, după Slovenia, Cehia va fi a doua ţară din cele 10 cu preponderenţă postcomunistă care, în anul 2004, au lărgit rândurile membrilor. Motto-ul preşedinţiei va fi: "Europa fără bariere". Pe plan intern, Republica Cehă vrea să ajungă la capătul perioadei tranzitorii pentru lucrători, să elimine barierele, pentru circulaţia liberă de mărfuri, servicii, persoane şi capital, să rezolve problemele cauzate de funcţionarea problematică a pieţei interne de energie, sub prefinanţarea politicilor tradiţionale, care opresc investiţii mai mari în politici orientate către creşterea necesităţii de a îmbunătăţi şi simplifica mediul reglementat al Uniunii sau de a aprofunda colaborarea ţărilor membre în domeniul justiţiei şi internelor. Printre priorităţile ei este şi asigurarea păcii şi stabilităţii în regiunea balcanică. În primăvara anului 1999, Guvernul ceh impunea, prin iniţiativa paşnică cehă-grecească, încheierea bombardării în Serbia. Am vrut să asigurăm stabilitatea economică, prin dezvoltarea după planul care ar semăna cu planul Marshall. Am vrut să ajutăm stabilitatea politică prin pactul de stabilitate, am atenţionat ca să nu se înfiinţeze state pe criterii etnice şi am subliniat că multe probleme se vor soluţiona după integrarea regiunii în sistemul european. De aceasta sunt convins până în prezent. Atenţionarea nu a fost, din păcate, ascultată, şi previziunile despre Kosovo democratic şi multietnic ca o parte componentă, autonomă şi administrativ independentă a Serbiei nu au fost realizate, cu toate că a fost reflectat ceea ce a fost important în Rezoluţia nr.1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Cehia sprijină Europa multietnică, multiculturală şi democratică, refuză epurări etnice împotriva oricui. Suntem împotriva tuturor formelor de discriminare. Suntem împotriva tuturor formelor de agresiune împotriva unui stat străin sau împotriva ocupaţiei. Suntem convinşi că respectarea consecventă a dreptului internaţional şi Cartei ONU, împreună cu solidaritatea vor contribui la pacea din Europa şi mai ales la stabilitatea în Balcani. Sunt conştient că statele europene au deocamdată diferite păreri privind independenţa Kosovo-ului, care a fost recunoscut numai de 46 de state, inclusiv Republica Cehă. Membru al ONU, Kosovo, evident, nu va deveni. 147 de state, inclusiv România, nu au recunoscut Kosovo. Ca preşedinte al Camerei Deputaţilor din Parlamentul Ceh am înţeles pe deplin această poziţie şi o respect. Trebuie să fim conştienţi că majoritatea clară a deputaţilor noştri din toate partidele politice a votat o hotărâre importantă, în care am chemat ca să se reînnoiască negocierile privind statutul Kosovo, care ar fi în conformitate cu dreptul internaţional şi rezoluţia nr. 1244 ONU şi Actul final al Conferinţei de Securitate şi Conlucrare în Europa din anul 1975. Acum vreau să cred că vom găsi soluţia care va fi acceptabilă atât pentru Belgrad, cât şi pentru Priscina sau, dacă vreţi, atât pentru Bucureşti, cât şi pentru Praga. Probabil, aceasta se va realiza abia în cadrul Uniunii Europene. Dacă se va produce mai devreme, atunci va fi ca rezultat al eforturilor Uniunii şi ONU. În afara necesităţii de a consolida stabilitatea în Balcanii de Vest şi de reducere a tensiunii va apărea şi altă motivare, şi anume ca Kosovo să nu se folosească ca precedent. Bineînţeles, cunosc afirmaţia că cazul Kosovo este o excepţie care nu creează nici un precedent. Dar excepţia nu există numai din cauză că noi dorim acest lucru. Conflictul ruso-georgian recent a ilustrat cât de uşor a fost pentru Osetia de Sud şi Abhazia de a face apel la dreptul albanezilor kosovari, la dreptul acestora, în situaţia când există şi un alt stat naţional al albanezilor, pe care cei din Osetia şi din Abhazia nu-l au. Îmi e teamă că la acest drept pot să facă apel şi alte grupuri radicale, din alte minorităţi, de exemplu dintre kurzi, irakieni sau turci, între bascii din Spania sau catalani, între sârbii bosniaci şi croaţi. Astfel de voci le putem auzi şi din Corsica sau Republica Turcă, din Ciprul de Nord sau din Transnistria, din Republica Moldova. Pot să se asocieze, subliniez, numai unii dintre politicieni, politicieni radicali din minorităţi maghiare. În mod consecvent respectăm principiul de suveranitate, integritate teritorială şi integritatea principiului de stabilitate a frontierelor, legat de respectarea drepturilor minorităţilor împotriva abuzului, secesiunii în interesul unor politici imperiale şi noilor conflicte etnice, inclusiv conflictelor armate. Dreptul internaţional se dezvoltă. Probabil că datorită globalizării continue, datorită creării grupărilor integrate regionale se va reduce importanţa statelor naţionale, odată ce principiul de suveranitate de la Vestfal va fi înlocuit de altă normă juridică. Până nu se va codifica, trebuie să respectăm dreptul internaţional, aşa cum există. Dacă, în mod abuziv, l-am aplica numai în unele cazuri, şi în alte cazuri l-am încălca, s-ar crea nesiguranţă juridică şi junglă juridică în care nimeni n-ar fi sigur, şi mai ales ar fi puse în pericol statele. Permiteţi-mi, la încheiere, să fac rezumatul luării mele de cuvânt. Sunt pentru Uniunea Europeană unită, integrată, care îşi apără drepturile cetăţenilor şi care va contribui la pacea, securitatea, stabilitatea în Europa. Sunt pentru Europa care va respecta independenţa membrilor. Sunt pentru finalizarea ratificării Tratatului de la Lisabona de către toate statele, care va da posibilitatea de a apăra interesele cetăţenilor. Dacă prin tratat se va reduce deficitul democratic existent şi ne va da posibilitatea ca să le reducem în continuare. Sunt pentru extinderea Uniunii Europene, sunt pentru extinderea în întreaga regiune balcanică, care începe în Croaţia, dar va include şi Serbia, Kosovo şi Macedonia. Sunt pentru respectarea dreptului internaţional şi Cartei ONU şi nu ultimul rând pentru colaborarea central-europeană în domeniile comercial, politic, cultural, punând accentul pe ţările în care colaborarea are rădăcinile istorice, cum este cazul ţării dumneavoastră şi a noastră. Stimate domnule preşedinte, Stimaţi deputaţi, stimate deputate, În ceea ce priveşte problemele relaţiilor noastre, am discutat cu înalţii dumneavoastră reprezentanţi şi încă o dată aş vrea să mulţumesc pentru că am putut prezenta părerile mele pe temele respective. Aş vrea să vă asigur că şi noi vom asculta părerile dumneavoastră privind poziţia parlamentelor naţionale, care trebuie să exprime voinţa oamenilor, dar şi în ceea ce priveşte instituţiile europene. Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru aceste elemente majore de viziune politică pe care ni le-aţi oferit astăzi. Nu este o vorbă goală şi astăzi s-a dovedit din nou acest lucru că în cele mai multe, în fundamentalele elemente ale politicii internaţionale, România şi Cehia gândesc la fel. Şi astăzi am văzut acest lucru. Am văzut şi aţi găsit aici oameni care gândesc asemenea dumneavoastră, aţi văzut aici oameni care simt asemenea dumneavoastră şi vă mulţumim de aceea pentru cuvintele în care aţi exprimat dumneavoastră ceea ce şi noi considerăm. Vă asigur, de aceea, domnule preşedinte, că în mandatul pe care-l doresc uşor Republicii Cehe la preşedinţia Uniunii Europene, într-un mandat pe care îl dorim fără aventuri, fără emoţii şi cu realizări, România vă va fi un partener sincer. Vă mulţumim pentru onoarea pe care ne-aţi făcut-o prin această alocuţiune şi vă rog, domnule preşedinte, să-mi îngăduiţi ca în faţa colegilor noştri, să vă ofer medalia Camerei Deputaţilor. (Aplauze.) (Domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, oferă medalia Camerei Deputaţilor domnului Miloslav Vlcek, preşedintele Camerei Deputaţilor a Republicii Cehe. Aplauze.) Doamnelor şi domnilor, Declar închisă şedinţa. Vă propun să începem la ora 15,30, dacă sunteţi de acord.
			- după pauză -
			Domnul Bogdan Olteanu: Reluăm lucrările. Înainte de a trece la dezbaterile pe tema propunerilor legislative cu rapoarte de respingere, vă propun să finalizăm dezbaterile pe tema raportului Comisiei de anchetă asupra Curţii de Conturi. Invit preşedintele comisiei, domnul deputat Gubandru, să prezinte raportul.
			Domnul Aurel Gubandru: Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi, având în vedere dimensiunea raportului care are 33 de pagini, să vă prezint selectiv modul cum a lucrat comisia şi concluziile la care aceasta a ajuns. Potrivit art.1 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.15 din 13 mai 2008, Comisia parlamentară de anchetă are ca scop efectuarea unui control parlamentar privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curţii de Conturi, cu următoarele obiective: verificarea legalităţii deciziilor adoptate de către membrii conducerii Curţii de Conturi în cadrul şedinţelor de judecată, având în vedere faptul că atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu recunosc atribuţiile jurisdicţionale ale acestora. În al doilea rând, analizarea situaţiei în care unii membrii din conducerea Curţii de Conturi se constituie în instanţe şi judecă litigiile financiare, deşi prin adoptarea noii Constituţii, instanţele Curţii de Conturi au fost desfiinţate. În al treilea rând, verificarea modului în care aceştia se substituie ca magistraţi, deşi nu sunt magistraţi şi nu au un temei legal pentru a desfăşura această activitate. De asemenea, verificarea implicaţiilor survenite în urma adoptării de către membrii conducerii Curţii de Conturi a hotărârilor luate în cadrul şedinţelor de judecată. Şi nu în ultimul rând, verificarea legalităţii însuşirii de către conducerea Curţii de Conturi a sumelor de bani sub forma sporurilor de magistrat conform Ordonanţei Guvernului nr.27/2006 şi a celorlalte avantaje de care aceştia au beneficiat. Comisia este formată din 9 membri deputaţi ce aparţin tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor. Aceasta şi-a desfăşurat activitatea în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curţii de Conturi a României, regulament aprobat prin hotărârea comisiei din data de 21 mai 2008. Activitatea comisiei s-a desfăşurat în şedinţe convocate de către preşedinte cu o zi înainte. Şedinţele au fost prezidate de către preşedintele comisiei. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor şi atingerea obiectivelor pentru care a fost constituită comisia, membrii acesteia au hotărât, în conformitate cu prevederile art.6 alin.(1) din Regulament, solicitarea mai multor documente de la Curtea de Conturi a României, respectiv: de la Curtea de Conturi a României: 1. lista actelor de control primite spre judecare începând cu data intrării în vigoare a Constituţiei României, republicată, de la Camerele de Conturi judeţene şi respectiv, a Municipiului Bucureşti, de la Secţia de control financiar ulterior a Curţii de Conturi a României şi soluţiile date în actele de judecată efectuată de către Secţia jurisdicţională; 2. copiile deciziilor adoptate de către membrii conducerii Curţii de Conturi în cadrul şedinţelor de judecată desfăşurate după data intrării în vigoare a Constituţiei României, republicată; de la Camerele de Conturi ale Municipiului Bucureşti, de la Camerele de Conturi ale judeţelor, s-a solicitat: lista actelor de control transmise spre judecare Curţii de Conturi a României, după data intrării în vigoare a Constituţiei României, republicată, şi soluţiile date în cazurile respective. Curtea de Conturi a României a transmis în termen sub forma a 7 bibliorafturi documentele solicitate. De asemenea, şi Camerele teritoriale judeţene şi a Municipiului Bucureşti au transmis materialele solicitate în termenul stabilit de către comisia de anchetă. Potrivit adresei 1463 din 4 iunie 2008 a Curţii de Conturi, în perioada de referinţă, pe rolul Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi au fost înregistrate un număr de 2969 de cauze. Copiile deciziilor pronunţate în aceste cauze transmise comisiei de anchetă, potrivit paragrafului anterior, reprezintă aproximativ 15.000 de pagini xerografiate. Prin aceeaşi adresă a Curţii de Conturi, rezultă că în perioada 1 ianuarie 2004-31 mai 2008, perioada ce face obiectul anchetei, Secţia jurisdicţională a acesteia nu a primit spre soluţionare niciun act de control de la Camerele de Conturi judeţene şi respectiv a Municipiului Bucureşti sau de la Secţia de control financiar ulterior a Curţii de Conturi a României. În această perioadă, Secţia jurisdicţională a soluţionat următoarele categorii de cauze: întâmpinări formulate împotriva deciziilor emise de preşedintele Secţiei de control ulterior sau directorii Direcţiilor de control financiar ulterior ale Camerelor de Conturi judeţene sau a Camerei de Conturi a municipiului Bucureşti; stabilirea amenzilor civile şi a penalităţilor în baza prevederilor art.127 şi 128 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; plângerile formulate împotriva încheierilor prin care s-a dispus descărcarea de gestiune de către completele constituite în acest scop; soluţionarea rapoartelor de venituri şi cheltuieli întocmite de mandatarii financiari ai partidelor politice şi candidaţilor independenţi în campaniile electorale conform Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Vă rog să-mi permiteţi să trec peste o parte din capitole, aşa încât voi prezenta analizarea situaţiei în care unii membri din conducerea Curţii de Conturi se constituie în instanţe şi judecă litigiile financiare. În executarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse de art.140 alin.(1) şi art.155 alin.(6), a fost adoptată de către Guvern Ordonanţa de urgenţă nr.117 din 24 octombrie 2003, aprobată prin Legea nr.49 din 23 martie 2004. Cauzele aflate în curs de judecată la instanţele Curţii de Conturi au fost preluate de tribunale, de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia contencios administrativ. Totodată, judecătorii financiari ai Colegiilor jurisdicţionale au fost preluaţi de instanţele judecătoreşti care au preluat şi cauzele colegiilor din care aceştia făceau parte. Ca urmare a acestor dispoziţii, activitatea colegiilor jurisdicţionale a încetat atât de fapt cât şi de drept ca urmare a faptului că atât activitatea, cât şi persoanele ce desfăşurau aceste activităţi au fost preluate de instanţele judecătoreşti. În acest mod, dispoziţiile legale ce reglementau activitatea colegiilor jurisdicţionale ale Curţii au devenit caduce. Cele două acte normative nu cuprind nici un fel de dispoziţii privitoare la consilierii de conturi ce şi-au desfăşurat activitatea în cadrul Secţiei jurisdicţionale. Aceşti consilieri de conturi, dacă s-ar fi respectat regula instituită de cele două acte normative, Ordonanţa nr.117/2003, Legea nr.49/2004, ar fi trebuit să fie preluaţi de către Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau cel puţin legea să fi creat în favoarea acestora posibilitatea de a opta pentru trecerea la această instanţă. Legiuitorul însă nu a adoptat această soluţie, astfel încât consilierii de conturi ai Secţiei jurisdicţionale au intrat sub incidenţa dispoziţiilor art.155 alin.(5) din Constituţie, conform căreia consilierii de conturi numiţi de Parlament îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Ca atare, consilierii de conturi ai Secţiei jurisdicţionale au trebuit să-şi continue activitatea până la expirarea mandatului pentru care au fost numiţi. Cum prin mandatul prin care au fost numiţi de Parlament, Hotărârea nr.3 din 14 februarie 2002, consilierii de conturi aflaţi în funcţie la Secţia jurisdicţională la data intrării în vigoare a dispoziţiilor constituţionale modificate şi a actelor normative de aplicarea dispoziţiilor constituţionale, această instituţie a prevăzut în mod expres numirea lor ca consilieri de conturi la Secţia jurisdicţională, continuarea activităţii la care face referire art.155 alin.(5) din Constituţie viza Secţia jurisdicţională. În consecinţă, Secţia jurisdicţională nu a fost desfiinţată ca urmare a situaţiei mai sus prezentate, ci aceasta îşi continuă activitatea prin intermediul consilierilor de conturi numiţi ca făcând parte din ea, numiţi, aşadar, de către Parlamentul României. Nu s-ar putea susţine că există o similitudine între situaţia colegiilor jurisdicţionale şi situaţia Secţiei jurisdicţionale, atâta timp cât colegiile jurisdicţionale nu numai că şi-au încetat de facto activitatea, dar tot personalul lor a fost preluat de instanţele judecătoreşti ordinare, astfel că dispoziţiile cu privire la organizarea şi funcţionarea lor şi-au încetat prin căderea în desuetudine valabilitatea. Nu s-ar putea susţine nici că prin adoptarea celor două acte normative de punere în aplicare a dispoziţiilor art.140 alin.(1) din Constituţie, mandatele consilierilor de conturi de la Curtea de Conturi a României ar fi încetat, atâta timp cât prin dispoziţiile art.155 alin.(5) se prevede continuarea activităţii consilierilor de conturi numiţi de Parlament, până la expirarea mandatului, fără a se face distincţie după cum aceştia au fost numiţi la Secţia jurisdicţională sau la Secţia de control financiar ulterior. Consilierii de conturi nu au soluţionat litigii financiare, întrucât aceste litigii au fost preluate spre soluţionare de instanţele judecătoreşti ordinare, potrivit Ordonanţei Guvernului nr.117/2003 aprobată prin Legea nr.49/2004. Prezentarea modului în care membrii din conducerea Curţii de Conturi se substituie ca magistraţi: în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, consilierii de conturi ai Secţiei jurisdicţionale au soluţionat numai acele cauze ce nu au avut natură de litigii şi care nu au luat naştere ca urmare a activităţii desfăşurate de Curtea de Conturi. Natura activităţii desfăşurate de consilierii de conturi ai Secţiei jurisdicţionale este una administrativ-jurisdicţională. Ca atare, în exercitarea acestei activităţi, consilierii de conturi ai Secţiei jurisdicţionale nu s-au substituit ca magistraţi şi au desfăşurat o activitate dată de lege în competenţa lor. Concluzia generată de acest text de lege ar fi că activitatea desfăşurată de consilierul de conturi al Secţiei jurisdicţionale este considerată ca fiind vechime în funcţia de judecător. Legalitatea însuşirii de către conducerea Curţii de Conturi a sumelor de bani sub forma sporurilor de magistraţi şi a celorlalte avantaje de care aceştia au beneficiat. Pentru activitatea desfăşurată în cadrul Secţiei jurisdicţionale, consilierii de conturi ai acestei secţii au beneficiat de o majorare a indemnizaţiei lunare în raport cu vechimea efectivă în funcţia de magistrat sau de personal asimilat magistraţilor, potrivit prevederilor art.4 din Ordonanţa nr.177/2002 şi apoi în baza art.4 alin.(1) din Ordonanţa nr.27/2006. Astfel, în baza art.4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, începând cu data de 1 ianuarie 2003, consilierii de conturi Bomboş Sever Gabriel, Popescu Mihai, Popescu Mircea Vasile şi Dan Drosu Şaguna au beneficiat de o majorare a indemnizaţiei lunare calculate în raport cu vechimea efectivă în funcţia de magistrat sau de personal asimilat magistraţilor prevăzute la art.42, 44 din Legea nr.94/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza Ordinelor nr.19, 20 şi 22 din ianuarie 2003, emise de preşedintele Curţii de Conturi a României. Ulterior, la 6 iunie 2007, s-au emis Ordinele nr.284, 283, 285 şi 282, în baza cărora consilierilor de conturi mai sus menţionaţi, la care se adaugă şi Stănciulescu Liviu, li s-a stabilit o majorare de indemnizaţie lunară în conformitate cu prevederile art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.27/2006. Aş vrea să mai scurtez materialul. Trebuie să reţinem totuşi, ca să aveţi imaginea acestor sporuri şi indemnizaţii, că prin Sentinţa civilă nr.712 din 30 ianuarie 2008, irevocabilă, a Tribunalului Bucureşti, Secţia a VIII-a - Conflicte de muncă şi asigurări sociale, pronunţată în dosar, s-a stabilit că, consilierii mai sus menţionaţi beneficiază şi de majorarea indemnizaţiei de încadrare conform art.4 din Ordonanţa 27/2006 în perioada 1 aprilie 2006-30 aprilie 2007. Concluzia este că aceste drepturi băneşti au fost stabilite prin hotărâri judecătoreşti irevocabile. Şi permiteţi-mi să dau citire concluziilor care se întind pe o pagină şi jumătate. Din analiza documentelor puse la dispoziţie de către Curtea de Conturi şi în urma audierilor ce au avut loc la Comisia parlamentară de anchetă privind verificarea unor aspecte referitoare la activitatea unor membri din conducerea Curţii de Conturi, au rezultat următoarele: 1. având în vedere teza finală a alin.(1) al art.140 din Constituţia României, potrivit căreia instanţele judecătoreşti preiau spre soluţionare litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi, rezultă că pentru preluarea spre judecată a cauzelor aflate în competenţa instanţelor Curţii de Conturi, acestea trebuie să îndeplinească două condiţii, respectiv, să aibă caracterul unor litigii, iar aceste litigii să rezulte din activitatea Curţii de Conturi. Din analiză rezultă că toate cauzele ce au făcut obiectul activităţii practice a Secţiei jurisdicţionale nu au îndeplinit aceste două condiţii. De asemenea, nu există în textele de lege nicio reglementare care să prevadă în mod expres preluarea competenţei Secţiei jurisdicţionale de către o instanţă judecătorească precis determinată. 2. Consilierii de conturi ai Secţiei jurisdicţionale şi-au desfăşurat activitatea în cadrul unei secţii a Curţii de Conturi care a continuat să funcţioneze, care şi-a exercitat în mod legal atribuţiile de instanţă administrativ-jurisdicţională şi care de la data trecerii litigiilor în competenţa instanţelor judecătoreşti ordinare, nu a mai judecat niciun litigiu financiar. 3. Natura activităţii desfăşurate de consilierii de conturi ai Secţiei jurisdicţionale este una administrativ-jurisdicţională şi activitatea desfăşurată de consilierul de conturi al Secţiei jurisdicţionale este considerată ca fiind vechime în funcţia de judecător. 4. Prin adoptarea de către consilierii de conturi ai Secţiei jurisdicţionale a unor hotărâri prin care s-au soluţionat cauzele rămase în competenţa acestui organism s-a urmărit în mod direct şi nemijlocit îmbunătăţirea activităţii Curţii de Conturi în ansamblul ei, prin preîntâmpinarea atacării în justiţie a unor acte administrative. 5. Conducerea Curţii de Conturi şi consilierii de conturi din cadrul Secţiei jurisdicţionale beneficiază în mod legal de sporul de magistrat, astfel cum este reglementat în prezent de art.4 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu atât mai mult cu cât aceste drepturi băneşti au fost stabilite prin hotărâri judecătoreşti irevocabile. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aş vrea să vă informez că raportul, dintr-un număr de 9 deputaţi, a fost semnat de 7 deputaţi, 2 dintre colegii noştri au făcut un raport suplimentar separat, nedorind să-şi însuşească raportul pe care majoritatea membrilor comisiei l-au întocmit. Prin urmare, eu solicit plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestui raport. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Dacă există intervenţii la dezbateri. Nu sunt intervenţii la dezbateri. Proiectul de raport al comisiei va fi votat mâine.
			Stimaţi colegi, Conform discuţiei de luni şi pe baza înţelegerii cu liderii de grupuri, vom dezbate proiectul de la pct.53. Nu s-a întocmit raport, deci îl vom discuta pe articole, conform art.37 lit.c). Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea ar.29 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.1/1991 şi Legii nr.169/1997. Suntem Cameră decizională. Dacă în ce priveşte titlul legii există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu sunt. Adoptat. Art.I. cu modificările operate, da, sigur. Cu amendamentul introdus, da, referitor la Academia Română. Vă rog. Vă rog să prezentaţi la microfon.
			Domnul Ioan Munteanu: Domnule preşedinte, Este vorba de pct.4 de la textul care este propus. ar fi corect ca după "altor persoane" să se adauge "fizice sau juridice", pentru a nu crea anumite neclarităţi, şi după "acestor suprafeţe", să se adauge "după ce procesul de reconstituire a dreptului de proprietate va fi finalizat", având în vedere că trebuie să comasezi cu cei care sunt proprietari. Nu poţi să comasezi cu ceva ce nu are cineva. Dacă aveţi o explicaţie juridică, spuneţi-ne-o!
			Domnul Bogdan Olteanu: Dacă există obiecţii la acest amendament? Nu sunt. Pct.2 - Aprobat. Pct.3 - Aprobat. Pct.4 - Aprobat. Pct.5 - Aprobat. Pct.6 - există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Aprobat. Am finalizat dezbaterea proiectului pe articole. Proiectul rămâne la vot final.
			Suntem la pct.101 pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru completarea art.80 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Vă rog, doamna deputat Ardelean.
			Doamna Lia Ardelean: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Întrucât nu am fost invitată la dezbateri în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, solicit retrimiterea la comisie a propunerii legislative.
			Domnul Bogdan Olteanu: Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi s-a decis retrimiterea la comisie. Termen: două săptămâni.
			Pct.102. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.103. Propunerea legislativă privind nivelul maxim al câştigurilor brute lunare pentru cei plătiţi din bani publici. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Legea are caracter ordinar. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.104. Propunerea legislativă privind salariul minim brut pe ţară lunar, garantat în plată. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.105. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2007 privind pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 referitoare la alocaţia de stat pentru copii. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.106. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Proiect respins de Senat. Legea are caracter organic. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul îşi susţine proiectul? Nu. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.107. Propunerea legislativă privind protecţia minorilor ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru muncă şi Comisiei pentru sănătate şi familie. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. Aveţi o intervenţie, domnule deputat Moisoiu, vă rog, aveţi cuvântul.
			Domnul Adrian Moisoiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Iniţiativa pe care o discutăm (PL-x - 190) este o iniţiativă a deputaţilor, cred, din toate grupurile parlamentare. Şi ridică o problemă deosebit de importantă, şi anume, această problemă a minorilor care rămân în ţară în timp ce părinţii sunt plecaţi să muncească în străinătate. după ce a fost dezbătută în Senat, eu nu cred că este cazul ca noi să fim aceia care, cu atâta uşurinţă, să renunţăm la ea. În Senat s-au făcut nişte propuneri, nişte amendamente, în sensul că, dacă plecarea părinţilor nu este pentru 6 luni, ci numai pentru 3 luni; şi este o treabă bună, şi cu atât mai mult în acest caz, pentru că pot să fie şi cazuri de acest gen, şi copilul nu are voie să rămână nesupravegheat atât de mult. Deci, trebuie cineva să aibă grijă de acest copil. Eu vă propun ceva, ca prin votul nostru, pentru că vă spun cinstit, aici, în primul rând, văd o serie întreagă de colegi de la P.S.D. - Bobeanu, Chiş, Dumitriu, Mocanu, Modovan Emil, Nosa, Puşcaş, Rusu, Soporan, Ştiucă, Paler - de la P.N.L., Movilă - de la P.D-L., Călian, Ciontu, Amet Aledin, independenţii Mocănescu, Stoica, Giurgiu, o serie întreagă de colegi din toate grupurile parlamentare. Haideţi să facem o frondă, hai să facem o poziţie hotărâtă, n-o s-o mai întoarcem la comisie, nu cred că este cazul. Am văzut calitatea modificărilor propuse de comisie la Senat, şi aşa cum a fost făcută, cu amendamentele de la Senat, care însă n-au trecut ca lege, în sine, global, s-o acceptăm. Adică, mâine, la votul final să o votăm. Aceasta este propunerea pe care o fac pentru fiecare grup parlamentar, mai ales că nu ridică probleme financiare. Dar ridică rezolvarea unor probleme sociale. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Deci, proiectul rămâne mâine la vot final.
			Pct.108. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.109. Propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Dezbateri generale? Nu sunt. Comisia? Îşi păstrează punctul de vedere. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.110. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.189/2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.111. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.112. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.82/1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru industrii şi servicii specifice. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.113. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru industrii şi servicii specifice. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.114. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.15 din Legea nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru industrii şi servicii specifice. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.115. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.92/2007 a serviciilor de transport public local. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru industrii şi servicii specifice. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.116. Propunerea legislativă privind Statutul personalului aeronautic tehnic de aviaţie civilă din România. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru industrii şi servicii specifice şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.117. Propunerea legislativă privind pensiile de supravieţuire. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Vă rog, domnule deputat Moisoiu, aveţi cuvântul.
			Domnul Adrian Moisoiu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De fiecare dată când cineva vine mai des la microfonul Parlamentului, normal că s-ar părea că este o persoană agasantă. Şi nu aş dori să fiu agasant, dar situaţia este în felul următor: am fost co-iniţiator la multe iniţiative parlamentare. Deci, este clar că în aceste condiţii, dacă sunt iniţiative parlamentare la care am fost coiniţiator, este normal că trebuie să mi le susţin. Se pune aici o problemă pe care iarăşi o trimitem cu uşurinţă undeva în derizoriu, că pensia minimă de supravieţuire trebuie să aibă o anumită acoperire. Ce acoperire trebuie să fie? Coşul zilnic. Dacă coşul zilnic este acoperit, atunci totul este în regulă. Dacă coşul zilnic nu este acoperit, înseamnă că pensia nu ajută. Aceasta este toată treaba. Aceasta este esenţa acestei legi şi a acestei iniţiative. 500, respectiv 700 de la 1 ianuarie încolo. Putem s-o şi amânăm, în sensul că se rămâne numai cu 500. În acest caz, putem s-o amendăm la comisie. Eu fac apel la dumneavoastră, la modul în care gândiţi măsurile sociale pentru această ţară şi pentru aceşti oameni. Nu vin în campanie electorală, probabil că aţi aflat. Pe mine nu mă interesează în clipa de faţă să candidez. Deci, n-am să candidez pentru aşa ceva. Ci am să vin la dumneavoastră ca să ridic în faţa dumneavoastră nişte probleme de care, într-adevăr ţara se izbeşte. Am încredere în votul dumneavoastră, şi dacă consideraţi că este mai bine s-o discutăm la comisie, să mai fie trimisă încă o dată la comisie, vă invit pe dumneavoastră să vă spuneţi punctul de vedere.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Intervenţii? Atunci vă propun s-o lăsăm la vot final. Dacă se respinge propunerea de respingere, proiectul se întoarce la comisie.
			Pct.118. Propunerea legislativă privind instituirea unei zile libere pentru părinţi. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.119. Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr.VII/3 c a Ordonanţei Guvernului nr.10/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul, vă rog.
			Doamna Aurelia Vasile: Deci, vorbesc în locul iniţiatorului proiectului de lege. Solicit retrimitere la comisie. În momentul în care a fost dezbătută această iniţiativă legislativă la comisie, iniţiatorul era în delegaţie oficială. Solicit, domnule preşedinte, să fie retrimisă pentru o săptămână.
			Domnul Bogdan Olteanu: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi s-a aprobat. Termen: două săptămâni.
			Pct.120. Propunerea legislativă privind acordarea unei indemnizaţii pentru pensionarii care deţin titlul de doctori în ştiinţă. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.121. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.116/2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2006 pentru acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.122. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 103 din 06/02/2002. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.123. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.124. Propunerea legislativă pentru completarea art.13, lit.b) din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			125. Propunere Legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.126. Propunerea legislativă pentru completarea art.8 din Legea sindicatelor nr.54/2003. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Vă rog, doamna deputat Ardelean, aveţi cuvântul.
			Doamna Lia Ardelean: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă are în vedere reprezentarea femeilor în conducerea sindicatelor. Propunerea am formulat-o la solicitarea femeilor din sindicate. Ele sunt reprezentate în sindicate, dar nu în conducerea sindicatelor, la nivel de vârf. Propunerea prevede reprezentarea lor. S-a dezbătut această propunere în comisie, fără ca să particip, fără să fiu invitată, şi solicit retrimiterea la comisie. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Cu majoritate de voturi s-a adoptat retrimiterea la comisie.
			Pct.127. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.3 al Legii nr.61 din 22 septembrie 1993 privind alocaţia de stat pentru copii. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.128. Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Domnule deputat Moisoiu, vă rog, aveţi cuvântul.
			Domnul Adrian Moisoiu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În momentul în care s-a iniţiat această lege, ne-am gândit şi parcă am fi prevăzut atunci situaţia inflaţionistă care în clipa de faţă a apărut în ţară. De atunci au trecut multe luni de zile, dar ăsta este adevărul. Şi atunci am zis următorul lucru: ca indemnizaţia care se dă beneficiarilor acestui Decret-lege nr.118/1990 să nu fie exprimată în valoare numerică, adică în ron sau în lei, cum vreţi dumneavoastră să o luăm, ci să fie exprimată în procente faţă de salariul mediu brut, pentru că la baza bugetului de asigurări sociale este salariul mediu brut pe economie. În cadrul Comisiei pentru muncă s-a discutat şi s-a spus că această legare, această raportare la acest salariu... el nu este un salariu care să fie strict legat de stat, pentru că aici mai intervin şi o serie întreagă de venituri care provin din activitatea privată şi care ar putea să influenţeze altfel tot acest salariu mediu brut. Şi, ca atare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a respins-o, deşi, aşa cum am amintit adineauri, propunerea era o propunere mixtă, în care erau şi deputaţi de la P.S.D., şi de la P.N.L., şi cred - chiar aşa este - şi de la U.D.M.R. Ce-aş dori în clipa de faţă să vă propun dumneavoastră? să o întoarcem la comisie, dacă nu se poate face în felul acesta. Dar, având în vedere că valorile au crescut, având în vedere că anumitor categorii din aceşti beneficiari ai indemnizaţiei deja li s-a mărit prin ordonanţă de guvern, nu de mult timp, suma pe care o primesc, să facem un amendament: transformăm frumos în lei şi ne întoarcem la lei, dacă aşa trebuie. Soluţia era, eu zic, ideală, pentru că atunci nu mai stăteai la dispoziţia unui guvern sau altuia, nu era vorba de o pomană electorală, ci automat, odată cu modificarea bugetului de la un an la altul, se modifica şi valoarea indemnizaţiei. Iar cel care întocmea bugetul, adică Guvernul, normal că încă de la bun început lua în considerare şi aceste valori care urmau să crească sau să scadă, potrivit momentului. Eu, încă o dată exprim ceea ce am spus adineauri, domnule preşedinte, cred că am putea să o întoarcem la comisie, dacă se poate, şi atunci să mai încercăm ceva. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă consult în ceea ce priveşte retrimiterea la comisie a acestui proiect. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? S-a adoptat retrimiterea la comisie. Termen: două săptămâni.
			Pct.129. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat (actualizată). Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Dacă iniţiatorul îşi susţine proiectul? Nu susţine. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.130. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.131. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.132. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.133. Propunerea legislativă privind înlocuirea tichetelor de masă cu contravaloarea lor, prin virament pe carduri de masă. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.134. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.135. Propunerea legislativă privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naţionale în locuinţe sociale, pentru tineret şi locuinţe pentru chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru apărare şi Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.136. Proiectul de Lege privind transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării în cămine studenţeşti, împreună cu Propunerea legislativă pentru transformarea cazărmilor dezafectate ale Ministerului Apărării Naţionale în locuinţe sociale. Legile au caracter ordinar. Proiecte respinse de Senat. Raport comun de respingere a ambelor iniţiative legislative din partea Comisiei pentru apărare şi Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorii? Nu doresc. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectele rămân la vot final.
			Pct.137. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 referitoare la regimul armelor şi muniţiilor. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru apărare. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.138. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru apărare şi Comisiei pentru politică externă Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.139. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.140. Propunerea legislativă privind interzicerea utilizării E-urilor nocive sănătăţii în pâine şi produse de panificaţie, carne şi produse din carne, dulciuri, băuturi răcoritoare şi alcoolice. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.141. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.459/2003. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.142. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.205/2004 privind protecţia animalelor. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.143. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) şi (2) ale art.15 din Legea cooperaţiei agricole nr.566/2004. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.144. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.46 din Legea pomiculturii nr.348/2003. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.145. Propunerea legislativă privind obligativitatea achiziţionării şi comercializării brazilor de crăciun în ghiveci. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru agricultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. La ce doriţi să interveniţi, la ghiveci? Vă rog frumos, domnule deputat, aveţi cuvântul. Are dreptul la dezbateri generale să ia cuvântul.
			Domnul Mircea Valer Puşcă: La dezbateri generale am dreptul să iau cuvântul. Sugerez iniţiatorilor să scrie crăciun cu "C".
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc din inimă. Acum suntem cu siguranţă edificaţi şi vom şti cum să votăm.
			Pct.146. Propunerea legislativă privind construirea unor teatre de vară. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere din partea Comisiei pentru cultură şi Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.147. Propunerea legislativă privind acordarea titlului onorific de "Promotor al imaginii României". Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.148. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.149. Propunerea legislativă privind sondajele de opinie. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.150. Propunerea legislativă privind asigurarea transparenţei sondajelor de opinie cu relevanţă politică. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultură. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.151. Propunerea legislativă privind terminologia folosită pentru etnia ţiganilor. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.152. Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 din Legea nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.153. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei permanente a camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.154. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetăţenia română, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 44 din 6 martie 1991, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.155. Propunerea legislativă privind organizarea sărbătoririi zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.156. Propunerea legislativă de modificare şi completare a alineatului 1 al articolului 11 din Legea nr.10 din 08/02/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, versiune consolidată în 01/04/2007. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.157. Propunerea legislativă privind completarea Codului Civil. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.158. Propunerea legislativă privind condamnările cu caracter politic din perioada 1956-1962. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.159. Propunerea legislativă de completare a Legii nr.24(r)/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.160. Propunerea legislativă pentru completarea unor dispoziţii din Codul penal. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.161. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.115 din 28 iunie 1999 (republicată) privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial nr.200 din 23 martie 2007. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.162. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 301/2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 575 din 29/06/2004 privind Codul Penal. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.163. Propunerea legislativă privind acordarea de compensaţii persoanelor spoliate de inventarul agricol şi silvic în perioada comunistă. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.164. Propunerea legislativă privind interzicerea cesiunii drepturilor izvorâte din aplicarea legilor de restituire a proprietăţilor. Legea are caracter ordinar. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct165. Propunerea legislativă privind stabilirea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.166. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.23/1999 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul familiei şi din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport comun de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru egalitate de şanse. Suntem Cameră decizională. Iniţiatorul? Da, vă rog domnule deputat Moisoiu, aveţi cuvântul.
			Domnul Adrian Moisoiu: Domnule preşedinte, După cum aud nişte comentarii ale colegilor, cred că ar trebui să plătiţi ceva, să plătească domnul preşedinte ceva, că în felul acesta mai poate şi dânsul să-şi odihnească un pic corzile vocale. În legătură cu cele două iniţiative care sunt aici, la poziţia 166 şi 167, care sunt deosebit de importante, după părerea mea, şi pentru care eu aş dori să vă atrag atenţia, şi anume: suntem sau nu o ţară creştină? Şi toată lumea va spune: "Da, suntem o ţară creştină". Da, dar problema care se pune aici este următoarea: sunt lucruri care apar în aceste două iniţiative. Astfel, este faptul că în actele de stare civilă trebuie să se nominalizeze exact - căsătoria este un act convenţional care se realizează între două persoane de sex diferit: un bărbat şi o femeie. Aceasta este ideea acestor iniţiative, pe care în clipa de faţă ne grăbim să le respingem, dar care ne va scuti sau ne-ar scuti de foarte multe aspecte, în continuare, care pot să decurgă. Ce dorim? Dorim să încurajăm homosexualitatea? Mă îndoiesc! Şi atunci, în momentul în care stabilim acest lucru prin lege, că prin căsătorie se realizează un contract - de fapt aceasta este o căsătorie - între un bărbat şi o femeie, deci între doi oameni care sunt de sexe diferite, este clar că acest aspect dintr-o dată este evitat. Păi, chiar asta este că ".., dar vă rog, domnule deputat, să nu discutăm aşa, că vi se face observaţie. Revin, încă o dată la aceasta şi la esenţă, şi la rugăminte: nu ştiu dacă este bine să vă propun să-l întoarcem la comisie. Adineauri am fost atenţionat că dacă ne întoarcem la comisie cu o asemenea iniţiativă parlamentară s-ar putea ca Parlamentul să nu mai lucreze şi automat să o aruncăm în legislatura viitoare, pentru cei care vor fi aleşi atunci şi care nu vor cunoaşte legea în amănunţime, aşa cum o cunoaştem noi în clipa de faţă. De aceea, nu fac propunerea de întoarcere la comisie. Haideţi, mai bine să ne atenţionăm, să fie această intervenţie un semnal, o atenţionare în sensul a ceea ce conţine această lege, şi mâine, când vom ajunge la votul final pentru aceste două iniţiative, votăm împotriva "sentinţei" să spun aşa, soluţiei de respingere, şi în felul acesta de fapt vom aproba cele două iniţiative parlamentare. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Boşneac.
			Domnul Valentin Samuel Boşneac: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu susţin acest punct de vedere, că este absolut necesar. Din punct de vedere al normalităţii, să specificăm în Codul familiei căsătoria să fie între două persoane de sex opus. Aparent, este o încălcare a drepturilor omului. Niciunde nu este trecut acest lucru şi sunt multe state care au specificat această condiţie. Vom evita, în felul acesta, foarte multe lucruri anormale şi multe aberaţii care pot să apară în timp. Eu ştiu că aceste minorităţi sexuale sunt foarte zgomotoase şi ne impresionează prin insistenţa lor şi prin toate ameninţările. Vom preveni astfel căsătoriile unisex, urmate de adopţii care vor fi obligatorii, pentru că dacă permitem căsătoria unisex, va trebui să le dăm şi copii. Şi mă întreb: aceşti copii de cine vor fi apăraţi şi cine va striga pentru ei, pentru că în drepturile elementare ale copilului, printre altele, se spune: copilul are dreptul să aibă o mamă şi un tată. Şi consider că, aşa cum spunea colegul înainte, suntem o ţară predominant creştină, cel puţin formal şi în principiile de bază ale creştinismului, aceasta este o regulă elementară. Şi, pe lângă multe alte blesteme care sunt şi au fost asupra ţării, nu cred că este cazul să mai adăugăm încă unul, dând voie acestei anormalităţi să fie legiferată. Vă mulţumesc.
			Domnul Dragoş Petre Dumitriu: Stimaţi colegi, Într-adevăr, legile unei ţări pornesc de la morala acelei ţări, de la principiile după care se ghidează ţara respectivă. Chiar dacă am intrat în Europa, chiar dacă în alte ţări sunt impuse anumite reguli, generate de situaţii politice care, să zic, creează premise favorabile pentru anumite modificări ale legii, la noi în ţară nu cred că s-a ajuns la un asemenea grad încât să legiferăm ceva până la urmă contra moralei noastre naţionale - nu spun creştine, nu spun ortodoxe; contra moralei noastre naţionale, pentru că, după câte ştiu, şi musulmanii care trăiesc în România şi alte religii împărtăşesc aceleaşi principii în această privinţă a căsătoriei între persoane de sex diferit. Dacă legislaţia este tolerantă cu relaţii de acest gen, asta este altceva. Toleranţa este un principiu după care noi ne ghidăm atunci când dăm legi. Dar, ca să nu precizăm o chestiune care ţine clar de morala noastră, mie mi se pare ceva nefiresc. În al doilea rând, din punct de vedere procedural, nu ştiu, îmi pare rău că nu este cineva din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi aici, pentru că îmi aduc bine aminte că această lege a trecut cu raport favorabil de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu raportul, nu ştiu cine a modificat raportul, dar am participat la acel vot şi voturile pentru au fost majoritare. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Deocamdată, am o propunere procedurală de retrimitere la comisie şi o supun votului dumneavoastră după aceea. Dacă nu, discutăm pe fond. Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Retrimis la comisie; termen - trei săptămâni. Să ştiţi că fiecare sesiune parlamentară are rostul ei şi nu există una care să fie focul gheenei spre deosebire de alta. Atunci când Parlamentul, în înţelepciunea sa, va dori să discute, va discuta.
			Pct.167. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Iniţiatorul? Le trimitem împreună, da? Bun. Vă mulţumesc. Este logic.
			Pct.168. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Aceeaşi situaţie? Retrimis; raport comun pe toate trei. Vă mulţumesc.
			Pct.169. Propunerea legislativă pentru completarea art.7 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.170. Proiectul de Lege pentru completarea art.2 al Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.171. Propunerea legislativă privind perioada de desfăşurare a alegerilor şi referendumului local. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.172. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.173. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991, republicată. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.174. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.3 din 22/02/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, versiune consolidată în data de 15.05.2007. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.175. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.176. Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificată şi completată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi unele măsuri adiacente şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.789/2005. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.177. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.43 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.178. Propunerea legislativă pentru recunoştinţa faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la căderea regimului comunist. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.179. Propunerea legislativă pentru modificarea art.118 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.180. Propunerea legislativă privind construirea de parkinguri supraterane. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.181. Proiectul de Lege privind construirea de cămine studenţeşti. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.182. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(9) al art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.183. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.62 din Legea nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Iniţiatorul? Aici? Vă rog, domnule Moisoiu.
			Domnul Adrian Moisoiu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Iniţiativa aceasta este o iniţiativă care, de asemenea, nu ridică niciun fel de problemă financiară şi care este o iniţiativă cât se poate de normală. Dumneavoastră ştiţi foarte bine că ritmul în care A.N.L.-urile reuşesc să construiască şi, în acelaşi timp, ca să pună la dispoziţie locuinţe pentru tineret, a fost deseori blocat. Motiv pentru care tinerii care, la o anumită vârstă, nu ştiu, 32-33 de ani, s-au înscris pentru ca să cumpere o locuinţă prin A.N.L., n-au mai ajuns să o primească, pentru că, între timp, au ajuns la vârsta-limită de 35 de ani. Şi, atunci, plecând de la această realitate, propunerea noastră era cât se poate de directă şi aşa mai departe. Este vorba de constituirea dosarului. Prin constituire de dosar, se înţelege prima solicitare depusă de către tânărul în vârstă de până la 35 de ani, împreună cu actele şi adeverinţele necesare, solicitare reînnoită şi recompletată în fiecare an, până la repartizarea locuinţei, locuinţă care se poate repartiza până cel mult la împlinirea vârstei de 38 de ani. Deci, în acest fel, dacă cineva a pornit-o de la vârsta de 32, 33, 34 de ani şi n-a reuşit să primească, totuşi, are undeva încă o mică rezervă până la vârsta de 38 de ani, până când, normal ... acum, tot îmbătrâneşte. Deci, până când ar putea ca astfel să beneficieze de cumpărarea unei locuinţe prin A.N.L. Asta este toată propunerea şi subliniez: Senatul a adoptat această iniţiativă parlamentară. Mă miră faptul că Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic sau cine a avut de făcut la noi ...
			Domnul Ioan Munteanu (din sală): Dar, nu aţi fost acolo?
			Domnul Adrian Moisoiu: Nu, n-am fost acolo, aşa este, da. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic care a făcut raportul, a făcut un raport de respingere. I-am dat răspunsul şi domnului deputat Munteanu, pentru că a provocat. Deci, în această idee, eu vă rog, haideţi mai bine să o notăm, ca mâine, de exemplu, să o votăm pentru respingerea respingerii şi, în felul ăsta, să votăm aprobarea acestei legi. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.184. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.393 din 28/09/2004 privind Statutul aleşilor locali. Iniţiatorul? Menţine punctul de vedere. Comisia? La fel. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.185. Proiectul de Lege privind atribuirea unei locuinţe doamnei Valeria Oancea. Iniţiatorul? Da, domnule deputat.
			Domnul Dragoş Petre Dumitriu: Pe scurt, o situaţie extrem de dificilă. Faptul că administraţia locală nu bagă în seamă acest caz de mai mulţi ani, soţul doamnei Oancea s-a sinucis din cauza lipsei locuinţei şi, mă rog. Deci, este o situaţie care cred eu că ar putea ajunge în atenţia Parlamentului şi să încercăm să votăm această lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.186. Propunerea legislativă privind sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române şi a celorlalte culte religioase pentru desfăşurarea unor acţiuni sociale şi umanitare. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.187. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.188. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.189. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi sale invalizilor şi văduvelor de război. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final.
			Pct.190. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997. Iniţiatorul? Nu. Comisia? Menţine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul rămâne la vot final. Nu, mă iertaţi. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din regulament. Trecem la dezbaterea pe articole, stimaţi colegi. Vă mulţumesc. Am găsit. Titlul legii. Obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.I? Adoptat. Art.II? Obiecţii, observaţii? Adoptat. Art.III? Adoptat. Legea intră mâine la vot final, cu propunerea de adoptare. Mâine va intra cu propunerea de adoptare, exact. Suntem la pct.191, da? 190 a fost, urmează 191 - acelaşi regim.
			Pct.191. Propunerea legislativă pentru modificarea art.26 din Legea nr.400 din 17 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991, republicată. Voci din sală: Reveniţi şi la 189!
			Domnul Bogdan Olteanu: Revenim şi la 189. Îmi cer scuze, a fost o eroare de procedură. Titlul legii. Deocamdată, suntem la 191; o să revenim la 189. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? 27 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 46 voturi. S-a respins. Articolul unic. Cine este pentru? 27 voturi. Voturi împotrivă? 45 voturi. S-a respins. A rămas la vot final, cu propunere de adoptare.
			Să ne întoarcem, cu scuzele de rigoare, la 189 - aceeaşi situaţie. Titlul legii. Cine este pentru? 27 voturi. Voturi împotrivă? 43, 44 cu al meu. Respins. Articolul unic. Cine este pentru? 26 voturi. Voturi împotrivă? 44 voturi. S-a respins. Merge la vot final, cu propunere de respingere.
			Pct.192. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, prevăzut în Anexa la Ordonanţa Guvernului nr.35/2002, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr.673/2002. Aceeaşi situaţie - dezbatem pe articole. Titlul legii. Supun votului dumneavoastră titlul legii. Cine este pentru? 26 voturi. Voturi împotrivă? 44 voturi. Abţineri? S-a respins. Art.I. Cine este pentru? 26 voturi. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 44 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins. Art.II. Cine este pentru? 28 voturi. Voturi împotrivă? 44 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins şi art.II. Merge la vot final, cu propunere de adoptare.
			Pct.193. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din regulament. Dezbatem pe articole, stimaţi colegi. Doamnă, trebuie s-o respingem la un moment dat, nu avem încotro. Că a rămas oarecum fără obiect, asta realizăm... Titlul legii. Cine este pentru? 22 voturi. Voturi împotrivă? 36 voturi. Abţineri? Una. S-a respins. Art.I, care, de fapt, înţeleg că este articol unic. Cine este pentru? 25 voturi. Voturi împotrivă? 38 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins şi articolul acesta. Proiectul rămâne la vot final, cu propunere de adoptare.
			Pct.194. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice " Votăm pe articole, întrucât propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din regulament. Titlul legii. Cine este pentru? 28 voturi. Voturi împotrivă? 39 voturi. S-a respins. Art.I. Cine este pentru? 28 voturi. Voturi împotrivă? 36 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins. Art.II. Cine este pentru? 28 voturi. Voturi împotrivă? 37 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins. Art.III. Cine este pentru? 29 voturi. Voturi împotrivă? 34 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins. Art.IV. Cine este pentru? 29 voturi. Voturi împotrivă? 36 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final, cu propunere de adoptare.
			Pct.195. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor. Aceeaşi situaţie. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din Regulament. Discutăm pe articole. Titlul legii. Cine este pentru? 27 voturi. Voturi împotrivă? 38 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins. Articolul unic. Cine este pentru? 28 voturi. Voturi împotrivă? 37 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final, cu propunere de adoptare.
			Pct.196. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi (vot final din 18.06.2008) şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din Regulament. Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Cine este pentru? 28 voturi. Voturi împotrivă? 36 voturi. S-a respins. Art.I - articol unic. Cine este pentru? 27 voturi. Voturi împotrivă? 32 voturi. Abţineri? Nu sunt. S-a respins şi articolul unic. Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final, cu propunere de adoptare. Am finalizat ordinea de zi, stimaţi colegi. Mâine, la ora 11,00, vot final. Înainte de aceasta, înţeleg că va fi o sesiune solemnă pentru validarea unui mandat de parlamentar. Voci din sală: Mai era o lege!
			Domnul Bogdan Olteanu: Mai era o lege? Legea farmaciei, care s-a introdus pe ordinea de zi, dar unde mi-e raportul? S-a introdus Legea farmaciei, la solicitarea comisiei, luni. Dar, rugămintea este să-mi daţi şi mie raportul. Dacă nu, mâine-dimineaţă, înainte de votul final. Deci, pregătim raportul pentru mâine-dimineaţă, da? Vă mulţumesc. Mâine, la ora 11,00, vot final, validarea unui mandat de parlamentar şi mai avem dezbaterea pe Legea farmaciei, că văd că toţi iniţiatorii sunt plecaţi. Declar şedinţa închisă. Vă mulţumesc.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 17,00.