Şedinţa Senatului din 17 septembrie 2008

	Şedinţa a început la ora 9.50. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii Ilie Sârbu şi Daniel Iluşcă, secretari ai Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 17 septembrie 2008, condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ilie Sârbu şi de domnul senator Daniel Iluşcă, secretari ai Senatului, pe care-i invit la prezidiu. Din totalul de 137 senatori absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 10 colegi, 4 sunt membri ai Guvernului, iar 6 colegi sunt plecaţi în delegaţie. Cvorumul de şedinţă este de 69 de parlamentari. Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun pentru ziua de astăzi lucrări în plen până la orele 13.00; după-amiază, lucrări în comisiile permanente. De asemenea, mâine, tot lucrări în comisiile permanente ale Senatului. În ordinea de zi avem înscrise o serie de chestiuni cu caracter organizatoric, aprobarea programului de lucru pentru săptămâna viitoare şi dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să vă amintesc că aseară, în şedinţă, întrucât nu au fost prezentate întrebările şi interpelările, o parte din colegi le-au lăsat la secretarul desemnat al Senatului. Acestea au fost înaintate în scris Guvernului, miniştrilor sau altor organe ale administraţiei publice, urmând a primi răspuns. Aşteptaţi numai puţin să rezolvăm chestiunile legate de desfăşurarea şedinţei. Prima problemă: vă consult dacă aveţi obiecţiuni în legătură cu programul de lucru al zilei de astăzi: lucrări în plen de dimineaţă, după-amiază lucrări în comisii. La fel şi mâine, lucrări în comisii. Nu sunt observaţii. În legătură cu ordinea de zi aveam o singură chestiune, dacă este prezent un lider al unui grup parlamentar, întrucât aseară s-au întâlnit liderii grupurilor parlamentare pentru a adopta o decizie referitoare la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, art. 30 şi 46, propunere legislativă respinsă de Camera Deputaţilor, dar cu raport în Senat. Am înţeles din comunicarea făcută - este adevărat că la acel moment nu mai eram în cvorum - că liderii grupurilor parlamentare au căzut de acord ca această propunere legislativă să fie retrimisă la comisie. Să vedem dacă am înţeles bine. Ofer cuvântul domnului senator Verestóy Attila.
	Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Este aproape exact ceea ce aţi spus. Sigur, nu există unanimitate. Un grup parlamentar, şi anume Partidul România Mare, consideră că nu trebuie să o trimitem înapoi. Celelalte grupuri parlamentare au ajuns la concluzia că e mai bine, pentru reformulare şi regândire, să o retrimitem la comisie, lucru cu care eu cred că Senatul va fi de acord în marea majoritate. Sigur, rezultatul votului contează. Deci liderii grupurilor parlamentare cer să supuneţi votului retrimiterea la comisie. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Mihai Ungheanu.
	Domnul Mihai Ungheanu: Grupul parlamentar al PRM consideră că votul este valabil, de aceea nu poate fi de acord cu retrimiterea la comisie şi cred că trebuie să aşteptăm şi punctul de vedere al celor de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în legătură cu această chestiune, pentru că nu s-a pronunţat în favoarea celor care vor soluţia cerută de UDMR. Deci noi rămânem pe poziţia că nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doriţi să mai interveniţi? Vă rog.
	Domnul Verestóy Attila: O singură mică precizare - e bine-venit şi argumentul ridicat de Partidul România Mare, iată, cu atât mai mult este indicată retrimiterea la comisie. Sigur, opţiunile pot fi exprimate prin vot. Eu consider că majoritatea voturilor va putea să decidă acest lucru benefic, de fapt, pentru lege.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Domnul senator Gheorghe Constantin. Microfonul 2.
	Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tot legat de ordinea de zi, dat fiind faptul că nu s-a votat încă ordinea de zi, aş vrea să supun plenului Senatului situaţia petrecută aseară la votul pentru punctul 14 în ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator, îmi cer scuze, suntem în altă zi de dezbateri. Dacă aveţi nemulţumiri legate de modul în care s-a desfăşurat şedinţa de ieri, vă rog să faceţi o notă către Biroul permanent, care va lua în analiză...
	Domnul Constantin Gheorghe: Domnule preşedinte, vreau să propun o chestiune legată de procedură, care...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu puteţi să propuneţi astfel de chestiuni, pentru că nu sunt în ordinea de zi.
	Domnul Constantin Gheorghe: Bun. Nu puteţi să-mi interziceţi să-mi expun un punct de vedere, totuşi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deocamdată nu am supus discuţiei modul în care au fost aprobate proiectele de lege în şedinţa de ieri.
	Domnul Constantin Gheorghe: Domnule preşedinte, aceeaşi situaţie s-a întâmplat şi aseară. La contestaţia făcută de liderul de grup...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator, am spus că nu v-am oferit cuvântul...
	Domnul Constantin Gheorghe: ...nu s-a dat curs. Eu vreau să se consemneze în stenogramă că solicit repunerea pe ordinea de zi a punctului 14, care aseară, din punctul nostru de vedere, şi nu numai al nostru, nu a fost votat, pentru că au fost numărate doar voturile împotrivă...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îmi pare rău dacă, după 4 ani de Parlament, dumneavoastră credeţi că puteţi să...
	Domnul Constantin Gheorghe: Vă rog să-mi daţi voie să am un punct de vedere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: ...solicitaţi sau să re-solicitaţi ceva... Nu aveţi cum să aveţi un punct de vedere împotriva regulamentului.
	Domnul Constantin Gheorghe: Nu este împotriva regulamentului. Conform art. 138, eu am contestat votul imediat. S-a trecut la vot la punctele 15, 16 şi, după aceea, toţi au spus că să se considere votat. Dar, la momentul respectiv, am spus că procedura a fost încălcată pentru că art. 136 spune: "Senatorii care nu-şi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţă, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului." Nu s-au numărat voturile pentru şi noi suntem convinşi că o parte dintre senatori nu şi-au exprimat votul, deci nu a fost întrunit numărul legal, regulamentar, cvorumul pentru o lege cu caracter organic. Au fost declarate 78 de voturi pentru prin diferenţă, în funcţie de cele înregistrate la registru şi voturile exprimate împotrivă. Din punctul nostru de vedere, şi nu numai al nostru, şi Grupul parlamentar al UDMR a spus că nu s-a procedat legal, deci legea nu a fost votată. O considerăm nevotată şi solicităm să fie supusă votului. Aseară am solicitat supunerea la vot a contestaţiei noastre. Nu ni s-a aprobat. Mi s-a spus să fac o cerere în scris la Biroul permanent. Regulamentul îmi dă dreptul să contest imediat şi să se supună votului plenului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bănuiesc că este atât de "imediat" încât au trecut deja 14 ore...
	Domnul Constantin Gheorghe: Din punctul nostru de vedere această lege nu a fost votată. A rămas nevotată. Acest punct 17 care, cu acordul liderilor, trebuia votat, astăzi a fost pus pe ordinea de zi. Am fost şi eu lider de grup, nu mi-am exprimat niciun punct de vedere, am fost trecut împreună cu ceilalţi. Nu ştiu ce se petrece, dar atunci când a fost vorba de solicitarea noastră nu s-a dat curs, iar când a fost vorba de punctul 17 s-a dat curs. Pe cale de consecinţă, grupul nostru parlamentar solicită repunerea pe ordinea de zi şi revotarea acestei legi, dat fiind faptul că noi considerăm că nu a fost votată. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Intervenţia domnului senator Gheorghe Constantin a fost în afara regulamentului şi a ordinii de zi propuse de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare pentru şedinţa de astăzi. Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului. Invit colegii senatori în sală. Domnul senator Gheorghe Funar, în timpul votului... Vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Nu este în timpul votului. Îmi pare rău, domnule preşedinte, că, fiind vremea mai urâtă afară, colaboratorii dumneavoastră nu pot să...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă supăraţi, intervenţia dumneavoastră trebuie să se refere exclusiv la programul de lucru. Aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Nu, domnule preşedinte, am ridicat mâna înainte de a trece dumneavoastră la programul de lucru, îmi pare foarte rău...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Această chestiune o discutăm. Sigur că putem să discutăm orice în Senat.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Am o problemă de procedură la punctul 17, care s-a aflat în dezbatere, deci eu revin la chestiune. S-a votat, domnule preşedinte şi stimate şi stimaţi colegi, proiectul de act normativ aflat la punctul 17. S-au numărat voturile. Preşedintele de şedinţă, preşedintele Senatului, a anunţat că legea a fost adoptată cu 70 de voturi pentru. După ce s-a votat, au venit colegii de la UDMR şi au solicitat pauză de consultări şi cer retrimiterea la comisie a proiectului respectiv, pentru rediscutare şi un alt raport. Vă solicit, domnule preşedinte, aşa cum vă ştiu, cunoaşteţi foarte bine regulamentul, acesta să fie respectat. După ce s-a votat, s-a anunţat rezultatul votului, nu se mai poate solicita regulamentar şi discuta degeaba pentru retrimitere la comisie. În plus, insist şi asupra deciziei pe care a luat-o Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care, în această situaţie, a făcut obiectul propunerii noastre legislative, la care şi eu sunt coautor, a stabilit că este vorba de o discriminare. Deci nu mai avem ce discuta, s-a votat, chestiunea este închisă. UDMR-iştii pot face plângere la Biroul permanent sau, eventual, la fraţii lor de la Budapesta. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Intervenţia dumneavoastră n-a fost la programul de lucru, a fost la ordinea de zi, şi v-aş fi oferit cuvântul imediat, în momentul în care discutam ordinea de zi şi ordinea de zi suplimentară. Ultima intervenţie, domnul senator Verestóy.
	Domnul Verestóy Attila: O scurtă precizare, domnule preşedinte - sigur, stenograma îmi stă mărturie - în momentul în care s-a exprimat votul Senatului prin ridicarea mâinii, nu după 10 minute, nu după 2 sau 14 ore, ci imediat, cum scrie în regulament, am cerut renumărarea voturilor. Ni s-a propus să avem o consultare între lideri ca să vedem dacă această opinie este susţinută de ceilalţi colegi. S-a ajuns la concluzia că cea mai bună soluţie este retrimiterea la comisie. Acesta este istoricul, scurtul istoric. Dovadă îmi stă stenograma. Nu-i nicio problemă că fiecare are opinia proprie şi votul pe care poate să-l exprime. Cei care consideră că nu-i bine să fie retrimis la comisie şi că votul a fost valabil vor exprima această opinie prin vot. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. În legătură cu programul de lucru doriţi să interveniţi? Dacă nu mai sunt alte observaţii legate de programul de lucru - şedinţă în plen până la orele 13,00 -, vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi două abţineri. În legătură cu ordinea de zi, avem o ordine de zi principală, cât şi o ordine de zi suplimentară, în care se regăsesc 3 proiecte de lege. Referitor la prima propunere legislativă din ordinea de zi suplimentară au existat discuţii aseară între grupurile parlamentare şi aţi audiat intervenţiile domnilor senatori Verestóy, Ungheanu şi Funar. Domnule senator Cârlan, doriţi să interveniţi? Pe ordinea de zi, bănuiesc. Vă rog.
	Domnul Dan Cârlan: Chiar dacă dumneavoastră aţi pus verdictul la intervenţia liderului nostru de grup că a fost o intervenţie în afara regulamentului, reiterez faptul că Grupul parlamentar al PD-L doreşte şi cere, la ordinea de zi, punerea pe ordinea de zi de astăzi a rezolvării chestiunii rămase nerezolvată aseară, la punctul 14. Regulamentul, pe care dumneavoastră îl ştiţi foarte bine, face trimitere la decizia plenului Senatului atunci când se contestă votul, nu la Biroul permanent. Potrivit regulamentului, liderul nostru de grup a contestat procedura de vot de la punctul 14 imediat după vot. S-a trecut - "câinii latră, caravana trece" - la punctul 15, 16. Acum ne spuneţi să mergem la Biroul permanent. Regulamentul Senatului este foarte clar: grupul parlamentar are dreptul să conteste procedura de vot şi plenul Senatului se pronunţă. Aseară s-a încheiat aşa cum s-a încheiat. Cerem introducerea pe ordinea de zi a punctului 14 din ordinea de zi de ieri, pentru că acel proiect de lege nu a fost votat. A fost contestat, contestaţia nu s-a rezolvat potrivit regulamentului, şi cerem introducerea aici. Nu putem accepta ca o lege atât de importantă, o lege organică să fie declarată adoptată prin simpla aritmetică, scădem din nu ştiu care 124, un număr de voturi pe care l-am numărat împotrivă, şi atât. Legea se adoptă cu voturi pentru. Voturile pentru nu s-au numărat. S-au calculat printr-o diferenţă incorectă. În regulament sunt prevăzute 4 posibilităţi de vot: pentru, contra, abţineri şi dreptul de a nu vota. Noi am numărat voturi contra, le-am scăzut din 124 de semnături de la prezenţă, au fost colegi lipsă în sală, chiar dacă au semnat, au fost colegi care nu au votat, şi noi declarăm adoptată o lege pentru care nu am numărat voturile pentru. Cerem introducerea pe ordinea de zi de astăzi a acelui proiect de lege care aseară a rămas nevotat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Ilie Petrescu, iar apoi domnul senator Gavrilă Vasilescu. Vă rog să faceţi referiri doar la ordinea de zi.
	Domnul Ilie Petrescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vreau să anunţ în plenul Senatului demisia mea din Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Rămân independent şi mă afiliez Grupului parlamentar al Partidului Conservator din Senatul României. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc.
	Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Vreau să fac o precizare cu privire la ceea ce se discută de către colegii noştri de la PD-L în legătură cu punctul 14 din ordinea de zi. Oameni buni, şi eu sunt foarte nemulţumit de multe voturi care s-au dat pe propuneri legislative care mi-au aparţinut sau pe unele propuneri legislative ale dumneavoastră. Aceasta nu înseamnă ca, în momentul în care nu-mi convine că plenul Senatului hotărăşte într-un anume fel, să contest, după o zi, două sau după o săptămână, ceea ce nu mi-a convenit. Intervenţia pe care a făcut-o liderul Grupului parlamentar al PD-L - şi vă rog să vă reamintiţi..., el şi-a arătat o nemulţumire că nu ştiu ce s-a întâmplat, dar nu a solicitat refacerea votului. Vă rog să verificaţi stenograma. Deci asta este realitatea. Nu-i nimic, dacă a vrut să facă aceasta, mai are timp încă două-trei săptămâni, cât mai suntem aici, să înveţe regulamentul. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, În primul rând, voi supune votului dumneavoastră solicitarea venită din partea colegilor din Grupul parlamentar al UDMR, legată de Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 şi a art. 46 din Legea nr. 303/2004, în sensul ca să nu fie înscrisă în ordinea de zi, ci, dimpotrivă, să fie retrimisă comisiei sesizate în fond, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru un raport suplimentar. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. La fiecare chestiune există o singură intervenţie. Vă rog să votaţi. Solicitarea a întrunit doar 24 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 13 abţineri, deci nu a trecut. Domnul senator Verestóy, vă rog.
	Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Nu-i nimic dacă nu retrimitem la comisie, dar va trebui să votăm, pentru că votul dat ieri nu este valabil, întrucât a fost contestat. Nu-i nicio problemă. Noi am oferit o soluţie raţională...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, Dumneavoastră faceţi discuţii pe fond, iar noi nu am reuşit să aprobăm ordinea de zi, asta-i culmea, şi vrem să dăm soluţii pe chestiunile pe care le ridicaţi.
	Domnul Verestóy Attila: Cu respect solicit să vă gândiţi, să reflectaţi să votăm retrimiterea la comisii, altfel vom supune la vot propunerea şi este o lege organică, nu va trece şi noi nu dorim acest lucru, noi dorim să fie clarificată situaţia.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci solicitarea a fost respinsă, rămâne în ordinea de zi. A doua chestiune: în legătură cu ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită, există solicitare, din partea domnului ministru al apărării, ca proiectul de lege înscris la punctul 16 din ordinea de zi principală să fie luat cu prioritate, întrucât Domnia Sa doreşte să participe la dezbateri. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului cu 43 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi o abţinere. A treia chestiune: există solicitare din partea liderului Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Constantin Gheorghe, în sensul de a relua procedura de adoptare a unui proiect de lege, pe care Domnia Sa nu l-a contestat în şedinţa de aseară şi îmi permit să fac această precizare întrucât participam la şedinţă. Este adevărat că aţi avut o intervenţie prin care aţi criticat maniera de vot în plenul Senatului şi nu aţi cerut reluarea votului decât după ce au fost dezbătute şi respinse alte două proiecte de lege. Regulamentul Senatului prevede expres că această solicitare de reluare a votului se face imediat după ce rezultatul votului este anunţat pe un proiect de lege, aşa cum bine au precizat colegii care au avut intervenţii pe propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 303/2004. Plenul Senatului, aseară, nu a hotărât, la cererea dumneavoastră, să se reia votul. Astăzi, dumneavoastră veniţi şi spuneţi să reincludem această chestiune în ordinea de zi. Ordinea de zi este propusă plenului Senatului de către Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, motiv pentru care solicitarea dumneavoastră nu o pot include în ordinea de zi înainte de a fi discutată în Biroul permanent al Senatului. Domnul senator Dan Cârlan, vă rog.
	Domnul Dan Cârlan: Pentru precizarea corectă a ceea ce s-a spus aseară, liderul nostru de grup a solicitat numărarea voturilor pentru. Dacă poate fi interpretată altfel această cerere, vă rog frumos, chiar dacă nu s-a rostit cuvântul "contest", solicitarea a fost clară: "Grupul parlamentar al PD-L cere să se numere şi voturile pentru", iar plenul Senatului, aveţi foarte mare dreptate, nu a hotărât nimic, decât că s-a trecut mai departe. Şi am mai intervenit încă o dată la microfon şi am cerut acelaşi lucru şi, iarăşi, nu s-a hotărât nimic, în condiţiile în care regulamentul cere ca plenul Senatului să fie cel care rezolvă solicitarea adresată de liderul de grup. Dacă dumneavoastră puteţi rezolva solicitarea liderului de grup de a număra voturile pentru altfel decât ridicând mâna, din memorie sau prin înregistrare video, vă rog, faceţi-o. Noi am numărat mai puţin de 50 de mâini ridicate pentru. Acesta este motivul pentru care am făcut acea solicitare. Dacă aveţi o altă posibilitate decât repunerea la vot, vă rog, aplicaţi-o, dar nu putem declara adoptată această lege prin calcul aritmetic incomplet.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră ordinea de zi principală şi ordinea de zi suplimentară în care sunt incluse trei proiecte de lege. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Invit colegii senatori în sală. Adresez rugămintea senatorilor prezenţi să voteze. Ordinea de zi, aşa cum v-a fost distribuită şi care cuprinde ordinea de zi principală cu 28 de puncte, iar ordinea de zi suplimentară cu trei puncte, a fost aprobată de plen cu 44 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi o abţinere.
	Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun două şedinţe de plen: Luni, 22 septembrie 2008, o şedinţă de plen cu o ordine de zi standard, cea pe care dumneavoastră o cunoaşteţi, declaraţii politice, dezbateri legislative, întrebări şi interpelări;şi o şedinţă de plen miercuri, 24 septembrie 2008, după ora 11.00, întrucât miercuri, la ora 10.00, va fi programată şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru a audia mesajul Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu. Marţi, 23 septembrie 2008, miercuri, 24 septembrie, dupăamiază, şi joi, 25 septembrie, vă propunem lucrări în comisiile permanente. Vineri şi sâmbătă, 26 şi 27 septembrie 2008, activităţi în circumscripţiile electorale. Vă consult dacă aveţi observaţii în legătură cu acest program. Nu sunt. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Programul de lucru al săptămânii viitoare a fost aprobat de plenul Senatului cu 64 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.
	Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială aduce la cunoştinţa plenului Senatului că, în cadrul şedinţei comisiei, domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan a fost reales preşedinte; domnul senator Mircea Dan Popescu, vicepreşedinte, iar domnul senator Ioan Corodan, secretar. Îl consult pe domnul ministru Teodor Meleşcanu dacă doreşte să începem cu acel proiect de lege.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu (din sală) - ministrul apărării: De acord.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
	La punctul 16 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari. Legea are caracter de lege organică. Comisiile sesizate în fond sunt: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Domnule ministru Teodor Meleşcanu, vă invit la locul rezervat reprezentanţilor Guvernului. Invit colegii din cele două comisii. Ofer cuvântul domnului senator Ilie Stoica pentru a prezenta raportul suplimentar, da? Iniţiatorul este prezent?
	Domnul Ilie Stoica: Mulţumesc, domnule preşedinte. După cum ştiţi şi dumneavoastră, acest proiect de lege a mai fost în dezbaterea Senatului, a fost retrimis la comisii şi s-a hotărât adoptarea unui raport comun de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. În urma discuţiilor care au avut loc la comisii, cele două comisii au adoptat un raport suplimentar de admitere. În conformitate cu obiectul de reglementare, legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl invit pe domnul ministru Teodor Meleşcanu să ne prezinte punctul de vedere.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari este o propunere bine-venită, pentru că ea exprimă o preocupare pe care o avem şi noi legată de statutul acestor oameni care reprezintă baza, fundamentul armatei române. Din păcate, cele trei propuneri concrete pe care legea le conţine nu pot fi acceptate. Prima propunere, în esenţă, este să mărim vârsta de recrutare până la 45 de ani. Vă spun respectuos că la 45 de ani să iei un om din viaţa civilă care nu a făcut armata, pentru că serviciul militar nu mai este obligatoriu, să-l înveţi... Nu la 45 de ani, la 44 de ani, pentru că la 45 de ani trebuie să iasă din cadrele armatei, să-l înveţi deprinderile militare şi, mai ales, să-l faci să se simtă confortabil cu o viaţă care nu este deloc confortabilă, în opinia mea este un lucru imposibil de realizat. Vreau să vă spun mai mult. Nici pe vremurile de tristă amintire, vârsta de recrutare, vârsta de mobilizare nu depăşea 35 de ani, când se consideră că un om poate să răspundă exigenţelor profesiei militare. Deci primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că această propunere este inaplicabilă sau ar însemna, pur şi simplu, să transformăm soldaţii şi gradaţii voluntari în carne de tun, în oameni care nu se pot pregăti, nu au aptitudinile fizice, nu pot să facă faţă acestei profesii. Nu am nimic împotrivă dacă, în înţelepciunea sa, Parlamentul, sigur, adăugând şi anumite clauze referitoare la controlul fizic, ar vrea să mai prelungească perioada de activitate a soldaţilor şi a gradaţilor voluntari, să discutăm acest lucru. Vreau însă să vă atrag atenţia că ne asumăm o mare responsabilitate. Dacă un om la 35-40 de ani poate să aibă o nouă profesie în conformitate cu cerinţele pieţei muncii, la vârsta de 45 de ani devine foarte greu sau aproape imposibil. Este primul lucru pentru care nu am susţinut această propunere legislativă. Repet însă, fiind relativ deschişi, dacă se poate să găsim o soluţie de alt tip. A doua chestiune se referă la sistemul de pensii. Proiectul de lege are ca obiect trecerea soldaţilor şi gradaţilor voluntari în sistemul militar de pensionare. Vreau să vă spun că o asemenea propunere, în primul rând, ar reprezenta o povară financiară foarte importantă. În al doilea rând, vreau să vă spun că, această propunere nu este funcţională, pentru că Legea nr. 164/2001, a cărei modificare ni se propune, este o lege care stabileşte clar cine beneficiază de pensii militare şi, acolo, soldaţii şi gradaţii voluntari nu sunt menţionaţi. Dacă se doreşte o modificare a acestui sistem, aceasta nu poate fi făcută printr-o simplă prevedere pe care o includem în acest proiect de act normativ. Trebuie revăzut ansamblul legislaţiei care reglementează statutul cadrelor militare şi legea privind pensiile militare, Legea nr. 80/1995 şi Legea nr. 164/2001. Mai mult, vreau să vă spun, în încheiere, că pentru noi ar reprezenta o povară foarte grea. La ora actuală, din bugetul Ministerului Apărării - şi vă spun acest lucru ca să-l ştiţi - numai plata pensiilor reprezintă 25%. Dacă adăugaţi la acest 25% încă aproximativ 35-45%, care reprezintă salariile celor aflaţi în activitate, dacă adăugaţi şi cheltuielile care sunt necesare pentru întreţinere, combustibil, instrucţie, veţi vedea că ceea ce ne rămâne din buget, pentru dotare, este cuprins între 12 şi 14% din bugetul Ministerului Apărării. Orice creştere a acestor cheltuieli va reduce şi mai mult posibilitatea noastră reală de a dota armata română. Există însă soluţii pe care noi le-am propus şi aceste soluţii ne îndeamnă să revedem puţin şi legea privind pensiile, pentru ca soldaţii şi gradaţii voluntari să poată ieşi la pensie mai devreme, acordându-le nişte reduceri de perioade de muncă, ţinând seama de timpul în care au funcţionat în armată. Suntem gata să facem acest lucru. Stimaţi colegi, încă o dată salut această iniţiativă şi consider că ea reflectă o preocupare reală pe care o avem şi noi. Din păcate, soluţiile pe care acest act normativ le propune nu sunt acceptabile, iar unele dintre ele sunt în contradicţie cu prevederile exprese din alte legi organice pentru care iniţiatorii nu vin cu propuneri de modificare. Propunerea noastră este să revedem toate aceste lucruri şi să avem, într-adevăr, o discuţie şi cu iniţiatorii, mergând pe ideea de a veni cu un proiect, pe la sfârşitul acestei sesiuni sau la începutul sesiunii viitoare, care să rezolve problemele reale cu care soldaţii şi gradaţii voluntari sunt confruntaţi, dar să le rezolve într-o manieră sistemică şi funcţională care să poată fi puse în aplicare. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul nu a sprijinit această iniţiativă legislativă. Acestea sunt, de fapt, şi motivele pentru care Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dat un aviz negativ, şi nicidecum lipsa de preocupare, care este reală, faţă de ameliorarea statutului soldaţilor şi gradaţilor voluntari. Vreau să vă spun, în încheiere, mai mult. Aceşti soldaţi şi gradaţi voluntari sunt, de fapt, pepiniera din care noi recrutăm în continuare subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri. Dacă au studii, dacă îşi completează studiile, au, de fapt, posibilitatea - pe ceea ce noi numim filiera indirectă - să acceadă la cariera militară şi, astfel, să intre în sistemul de pensionare, ca militari ai Ministerului Apărării. V-am spus toate aceste lucruri, pentru a înţelege foarte clar poziţia noastră şi a face un apel la dumneavoastră să nu adoptăm o lege care nu este funcţională şi vine în contradicţie cu numeroase prevederi din legile de bază care guvernează activitatea Ministerului Apărării. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule ministru. Stimaţi colegi, V-aş propune următoarea procedură de discuţii: întrucât observaţiile sau obiecţiunile ministrului apărării sunt extrem de importante, i-aş ruga pe cei doi colegi - preşedinţi de comisii, fie alţi colegi, în numele comisiilor - să-şi expună punctul de vedere faţă de poziţia Ministerului Apărării. Este o lege importantă, este o lege organică, este o lege grea, dar ce mă îngrijorează este legat de afirmaţia domnului ministru, în sensul că textele din această lege vin în contradicţie, în principal, cu alte prevederi legale. Domnule senator Mihail Popescu, vă rog. Soluţia propusă - dacă am înţeles bine, domnule ministru - ar fi aceea să nu încercăm să finalizăm dezbaterile în plen, ci să retrimitem acest proiect legislativ la comisie, unde să găsim soluţii concrete pentru toate chestiunile. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Mihail Popescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor senatori, Permiteţi-mi să mă adresez astăzi plenului Senatului României nu în calitate de senator, coleg al dumneavoastră, ci ca un bătrân soldat cu peste 40 de ani de armată, parcurgând toate treptele ierarhiei militare, de la simplu cadet până la general cu patru stele, şef al Marelui Stat Major. Spun asta nu pentru că vreau să mă laud şi "nici că voi să vă-nspăimânt" - vorba poetului -, ci pentru ca să mă înţelegeţi de ce îmi este greu să accept unele argumente şi unele puncte de vedere gândite şi exprimate de oameni care au făcut mai puţină armată, unii nu au făcut chiar deloc. Nu vreau să credeţi că sunt unul care nu vrea ca Ministerul Apărării să fie condus de civili. Toate arhivele militare arată că, încă din 1992, am făcut parte din grupul de generali care au considerat că adevărata democratizare a armatei se poate face numai dacă funcţiile de ministru şi secretar de stat sunt ocupate de civili, dar problema este că aceşti oameni trebuie nu numai să dorească, ci să fie şi pregătiţi pentru a putea fi liderii celor din subordine. Să mă ierte cine vrea, dar în ultimii patru ani nu am văzut acest lucru. Închei paranteza şi mă întorc la subiectul nostru. În fond, nu este vorba de problema pe care domnul ministru Meleşcanu o ridica aici. În fond, problema este că s-a profesionalizat armata română. S-a pus ceas la Cercul Militar Naţional, din ordinul ministrului, care marca secundele, orele şi zilele până la "marea reuşită liberală". S-a realizat şi un statut al soldaţilor şi gradaţilor voluntari în care, deşi se stipulează că aceştia constituie un corp aparte de militari ai armatei României, perioada de timp în care aceştia lucrează în armată, pe bază de contract, nu li se recunoaşte ca fiind serviciu militar. Suntem singura ţară din lume în care militarii de la baza armatei - aproximativ 60%, cum spune domnul ministru - nu sunt în serviciul militar, ceea ce ar părea ilar dacă nu ar friza culmea prostiei, prostie pe care o plătesc bieţii soldaţi şi gradaţi care, numai la noi, nu beneficiază de protecţia socială cuvenită celor aflaţi în asemenea serviciu, dar au toate îndatoririle. Vă dau un singur exemplu: în discuţiile avute de noi cu reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, care au fost de acord cu noi în acest demers, pe bună dreptate au arătat că în anexele cu accidentele de muncă după care ei se ghidează - vorbesc de Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, pentru că la acest minister soldaţii şi gradaţii voluntari cotizează, o "găselniţă" nefericită, spun eu - nu figurează ca accident de muncă moartea sau rănirea cuiva ce se află într-un tab care a călcat pe o mină. Nu este accident de muncă. Acest lucru este considerat accident de muncă numai pentru cei care fac serviciul militar. Ştiu preocuparea domnului ministru Meleşcanu, pentru că Guvernul, probabil la iniţiativa Domniei Sale - şi sunt sigur că este aşa -, a realizat că este, hai să zicem, o gafă, ca să nu-i spunem pe româneşte, pentru a nu jigni pe cineva, şi a venit cu o hotărâre de guvern care este, totuşi, un paliativ, pentru că are grijă numai de cei care sunt răniţi sau mor. Marea masă a militarilor nu sunt răniţi sau nu mor în diferite accidente şi atunci ne trebuie o lege în care ei trebuie să fie consideraţi că sunt în serviciul militar, pentru că, până la urmă, în momentul de faţă - spunea Domnia Sa - la 35 de ani sunt îndepărtaţi din sistem, fără să beneficieze de programul de reconversie socială de care beneficiază toţi cei care sunt în serviciul militar. Sigur, Domnia Sa se lamenta că la 35 de ani... Noi nu am spus aşa. Uitaţi-vă cum scrie acolo. Scrie că "recrutarea se face de la 18 ani până la 45 de ani, potrivit normelor şi criteriilor stabilite de ministerele de resort". Aici nu este vorba numai de Ministerul Apărării, este vorba şi de alte ministere, este vorba şi de alte servicii cu care s-a discutat în cadrul comisiei. S-a mai făcut şi o afirmaţie cu care nu pot să fiu de acord, şi anume, că acest proiect de lege a fost respins de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Nu este adevărat.
	Domnul Theodor Viorel Meleşcanu: Vă cer scuze!
	Domnul Mihail Popescu: Bine, nu e niciun fel de problemă... Nu am respins, pentru că au venit şi alţii şi au spus că nu ne putem ghida numai după ceea ce vrea armata şi atunci am găsit de cuviinţă să facă ministerul norme şi criterii de vârstă, pe categorii de funcţii. Atunci, fiecare minister îşi face normele după lege. Legea îi dă voie fiecărui minister să-şi facă propriile sale criterii, dar nu putem să fim de acord cu faptul că - şi asta nu este numai practică la noi - îi dăm afară pe aceştia la 35 de ani şi să se apuce de altceva. I-am învăţat, i-am reconvertit ca să facă şi altceva? Nu. Problema este în totală contradicţie şi cu practica europeană în domeniu, în care vârsta nu este argumentul forte, ci posibilitatea respectivului de a îndeplini normele şi criteriile stabilite de ministerele şi serviciile de resort, ceea ce am scris şi noi în lege. Este uşor de stabilit o vârstă arbitrară care aduce, mai degrabă, o discriminare, în loc să faci criterii şi norme pentru fiecare funcţie ca să-i supui pe oameni la testele respective. De exemplu, şoferii. Eu nu cred că un om la 35 de ani nu poate conduce maşina. Înseamnă că toţi trebuie să ne lăsăm permisele la 35 de ani. Sigur că pentru alţii sunt alte criterii. Poate că nici până la 30 de ani nu pot să facă faţă, dar trebuie să se întocmească norme şi criterii. În al doilea rând, aceşti oameni nu au nicio evoluţie în carieră, nicio perspectivă clară pentru sporirea salariului lor, pentru că au două grade: fruntaş şi caporal. Nu este stabilită o ierarhie, o bază. Accederea lor, cum spunea domnul ministru Meleşcanu, la grade de subofiţer şi ofiţer să ştiţi că este foarte, foarte greoaie, aproape imposibilă. Printre ei circulă şi o glumă macabră: "Ăştia ne fac subofiţeri sau ofiţeri numai post-mortem!". În al treilea rând, pentru toţi ceilalţi militari care participă la misiuni în teatrele de operaţii sau misiuni umanitare, perioada respectivă se consideră dublu la calculul vechimii în serviciul militar. Ei, nefiind în serviciul militar, nu beneficiază de acest drept. Militarii din toată lumea beneficiază de asistenţă medicală şi medicamente gratuite în cazul afecţiunilor survenite din cauza şi pe timpul îndeplinirii serviciului militar. Ei, nefiind în serviciul militar, nu beneficiază de acest drept. Sigur, mai sunt şi altele la care nu doresc să mă refer. Toate acestea, ca şi indemnizaţiile şi salariile foarte mici - dacă ştiu eu bine, poate mă corectează domnul ministru Meleşcanu - au ajuns cele mai mici din NATO acum, fac deosebit de neatractivă pentru tineri această activitate, fenomen care tinde să ia amploare, existând la ora actuală un deficit de câteva mii de astfel de soldaţi, din lipsă de candidaţi. Eu vă rog să votaţi modificările acestui proiect de lege, pentru că le-am discutat foarte bine în ambele comisii - Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Nu am fi fost atât de nemernici şi de nebuni să spunem ceva ce nu există... Sigur că în Legea nr. 164/2001, care este propunere legislativă de modificare, nu putea fi trecută această categorie, pentru că ei au fost numiţi aşa, acum când s-a profesionalizat armata, iar legea este mai de mult. Există propunere legislativă de actualizare a acestei legi, trecând în rândul celor care pot beneficia de asemenea pensie şi aceşti oameni. Problema cu pensiile este falsă. Nu propunem ca aceste persoane să iasă la pensie la vârsta de 40 de ani. Nu aceasta este problema. Dorim ca perioada pe care aceste persoane o au în cadrul armatei, de la 4 până la 10-15-20 de ani, să le fie recunoscută ca perioadă în serviciu, şi când vor ieşi la pensie la vârsta de 60-65 de ani să li se considere această vechime. Ei nu au vechime în serviciul militar pentru că nu fac serviciul militar. Aceasta este problema. Eu cred că, din punct de vedere tehnic, am adus tot ceea ce se putea aduce ca să facem o lege modernă şi să îi punem pe militarii români în acord cu militarii din NATO. V-aş ruga să îmi permiteţi să subliniez că nu soldatul român este vinovat că procesul de profesionalizare din armată a fost grăbit, neimpus de nimeni şi nejustificat pe deplin din punct de vedere financiar. Acum s-a găsit această soluţie. Să o trimitem la Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi vedem cum facem până la urmă. Nu soldatul este vinovat, şi dacă soldatul nu este vinovat atunci pentru ce să plătească el oalele sparte? Sigur că, şi din punct de vedere social, cetăţenesc şi sentimental, vă rog să nu uitaţi că soldatul sau gradatul voluntar poate fi fiul sau fiica dumneavoastră şi că, în mod sigur, este fiul sau fiica alegătorilor dumneavoastră. Mai mult decât atât, au drept de vot şi ei, şi familiile lor. Cred că nu trebuie să îi lăsăm să fie cobaii testelor şi discuţiilor sterile la care ne propune domnul ministru să participăm în sesiunea viitoare. Vă propun să votăm acum ceea ce trebuie să le dăm acestor oameni, pentru ca să îşi poată îndeplini îndatoririle de serviciu şi să vină cu drag în cadrul armatei. Ca soldat bătrân, nu mai am nimic de spus. Ca simplu senator, trec la loc în bancă şi aştept votul dumneavoastră. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt alte intervenţii. Domnul senator Szabó Károly Ferenc, Grupul parlamentar al UDMR.
	Domnul Szabó Károly Ferenc: Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Este un proiect legislativ extrem de important, în ordinea de zi. În ceea ce mă priveşte îmi exprim satisfacţia că există un fapt lăudabil. Titularul portofoliului respectiv se află printre noi - nota bene, dânsul este colegul nostru -, dar ar fi extrem de lăudabil dacă şi în alte cauze s-ar proceda tot aşa. Am participat la şedinţele şi dezbaterile comisiei şi mi-am format o părere care, în parte, se regăseşte în acele rapoarte, în care punctele de vedere sunt exprimate cu destulă zgârcenie şi apar ca un fel de propunere, ca un verdict. Problematica de bază este dacă admitem că este justificată o deosebire, ca să nu îi spun discriminare, din punctul de vedere al statutului celui care a efectuat armata o perioadă sub contract, slujind în cadrul armatei ca militar pe bază de contract. În ceea ce priveşte pensionarea sa, iată un subiect care nu a fost abordat, la fel ca şi multe alte subiecte pe care le-a adus reforma mecanismului militar, reformă concretizată prin legile acelea care au creat destulă popularitate la vremea respectivă, de exemplu, aceea privind desfiinţarea serviciului militar obligatoriu şi subsecvent reformelor din armată. Ar fi fost extrem de util şi chiar justificat ca Guvernul, că acesta are drept de iniţiativă legislativă, să vină cu această corectare care este foarte necesară. Antevorbitorul a detaliat aici din punctul de vedere al militarului. Dacă îmi permiteţi, eu voi detalia din punctul de vedere al parlamentarului, prin excelenţă. Nu se poate justifica o deosebire, în statutul celor care au slujit un număr de ani sub contract, nici în ceea ce priveşte statutul lor actual, deci fiind activi, nici după ce au ieşit sau vor ieşi la pensie. Nu există justificare. Sigur, la ora actuală, este un minus enorm în ceea ce priveşte fondul de pensii pentru militari, dar, repet, ar trebui modificat statutul, Legea nr. 80/1995, dar şi toate legile care guvernează acest mecanism. Aici ne-a fost expusă problematica accidentelor de muncă în cazuri în care unităţile sunt operaţionalizate, dacă se poate folosi expresia utilizată în NATO, la nivelul high readiness, sunt utilizate în teatrul de război, şi, pentru că majoritatea cazurilor fac parte din această categorie, situaţia lor trebuie rezolvată. Recunosc că anumite imperfecţiuni au putut duce la o argumentaţie destul de solidă, juridic vorbind, pe care a expus-o domnul ministru Teodor Meleşcanu, în defavoarea propunerii legislative, dar eu, sub rezerva că nu poţi să abrogi implicit ceva ce nu există - asta fiind o deficienţă a propunerii legislative, rămân la opinia că, atunci când nu face introspecţie în celelalte legi care au prevederi contare celei pe care noi suntem pe cale de a o adopta, nu este un motiv ca să refuzăm sau să nu procedăm la o analiză şi la o rezolvare a unei chestiuni care există. Cu toţii recunoaştem că există această problemă şi că, de fapt, viitorul instituţiei militare se află în această situaţie, vrând-nevrând, aceasta este o treabă de mercenari, în care anumite persoane, cu anumite aptitudini, se angajează şi fac o carieră. De fapt, întreg mecanismul a început să funcţioneze, dar a rămas în urmă adaptarea cadrului legislativ. El trebuie refăcut de către cei care au atribuţii în acest sens. În parte, prin această iniţiativă legislativă, care are imperfecţiunile ei, s-a încercat să se rezolve o parte din aceste probleme, dar, în esenţă, este cât se poate de bună şi, în ce mă priveşte, o susţin. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Ilie Stoica, în numele Grupului parlamentar al PNL. Microfonul central, vă rog.
	Domnul Ilie Stoica: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vorbesc în numele Grupului parlamentar al PNL, nu în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Grupul parlamentar al PNL susţine ideea domnului ministru Theodor Viorel Meleşcanu de a fi retrimisă la comisie această iniţiativă legislativă. Este o iniţiativă legislativă pentru noi şi pentru România, pentru că de ea depinde viitorul armatei române, spunem noi. Eu personal cunosc foarte bine situaţia militarilor. După cum ştiţi am fost într-o deplasare în Irak pentru a evalua la faţa locului starea armatei române, deci noi vom analiza din nou în comisie şi suntem de acord cu retrimiterea la comisie pentru a se da un raport favorabil şi pentru a rediscuta cu reprezentanţii ministerului. Doresc să spun că raportul a fost favorabil şi, acum, reprezentanţii Casei Naţionale de Pensii şi noi ne vom pune de acord cu toate aspectele legislative pe care dumneavoastră le-aţi invocat că nu ar fi corelate. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Doriţi să interveniţi, domnule senator? Vă rog, domnule senator Mircea Dan Popescu, aveţi cuvântul.
	Domnul Dan Mircea Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aşa cum v-a spus şi colegul de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, raportul suplimentar comun este un raport de admitere. Din punctul de vedere al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială există o discrepanţă vădită între statutul celor două categorii, însă faţă de argumentaţia Guvernului expusă astăzi aici, nici reprezentanţii Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, nu se opun unei noi evaluări la nivelul comisiilor de specialitate. Cred că este firesc să acordăm această şansă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă propunem să întrerupem dezbaterile, să încercăm să ne pronunţăm pe această chestiune ridicată în şedinţa de plen al Senatului de domnul ministru, susţinută de unele grupuri parlamentare şi de domnul vicepreşedinte Mircea Dan Popescu. Rugămintea este să vă întâlniţi în comisie şi într-o perioadă rezonabilă de 2-3 săptămâni să încercaţi să clarificaţi aceste chestiuni. Vă rog, domnule senator Mihail Popescu.
	Domnul Mihail Popescu: Domnule preşedinte, L-aş ruga pe domnul ministru Theodor Meleşcanu ca la discuţiile în comisii să participe Domnia Sa, pentru că nu la dumnealui m-am referit când am spus că discut cu cei care nu au făcut armata. La discuţiile în comisii a venit doamna Ionescu, mi se pare, care a stat, ne-a ascultat, s-a mirat şi a plecat. Deci înţeleg că nu am cu cine discuta.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Legea era despre voluntariat. Sunt convins că rugămintea adresată de domnul senator Mihail Popescu a fost receptată de domnul ministru. Fiind o lege importantă, mai ales că dorim, şi Domnia Sa doreşte, finalizarea procesului legislativ, va veni la comisie. Vă rog, dacă doriţi să interveniţi, domnule ministru.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Nu vreau să prelungesc discuţia, vreau să vă spun că avem soluţii pentru a răspunde preocupărilor domnului senator Popescu, dar cred că trebuie să facem un lucru un pic mai elaborat. Avem şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului cu recunoaşterea meritelor, care ţine seama de aceste lucruri, şi avem nişte propuneri ca soldaţii şi gradaţii voluntari să poată ieşi mai devreme la pensie. Sunt nişte reduceri de stagii în funcţie de timpul care au servit în armată, precum şi faptul că suntem deschişi să discutăm despre mărirea vârstei pentru cei care se află în serviciu şi dispun de un certificat medical că sunt apţi, şi dispun şi de propunerea şefului că au rezultate bune în activitate. De asemenea, vreau să vă confirm hotărârea de a veni şi de a lucra împreună la acest proiect de lege, care este esenţial pentru viitorul armatei române. Nu uitaţi că suntem de un an şi jumătate o armată profesionistă. Sunt lucruri foarte bune, dar există şi lucruri negative pe care trebuie să le abordăm foarte deschis, cu mintea limpede şi cu dorinţa de a găsi soluţii potrivite pentru ele. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră retrimiterea acestui proiect de lege la cele două comisii sesizate în fond, pentru întocmirea unui raport suplimentar, cu rugămintea ca, într-o perioadă de circa trei săptămâni, să fie inclus în ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Solicitarea de a retrimite la comisii proiectul de lege a fost adoptată de plenul Senatului cu 61 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere. Vă mulţumim, domnule ministru.
	La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312 din 28.06.2004 privind statutul Băncii Naţionale a României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 582 din 30.06.2004. Comisia raportoare este Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Din partea Executivului participă la dezbateri doamna secretar de stat Doina Dascălu, căreia îi ofer cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului referitor la această propunere legislativă. Microfonul 9.
	Doamna Doina Elena Dascălu - secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine această propunere legislativă pentru motivele prezentate şi în raportul comisiilor, şi în argumentaţia Guvernului. Banca Naţională funcţionează ca o instituţie publică independentă şi activitatea acesteia nu poate fi subordonată programului de guvernare al Executivului, şi, ca atare, considerăm că orice dispoziţie contrară acestui principiu, inclusă în propunerea legislativă analizată, nu se justifică. În plus, aşa cum a solicitat şi comisia, reprezentanţii Băncii Centrale Europene, care au fost consultaţi la propunerea Băncii Naţionale a României şi a Guvernului, nu au fost de acord cu propunerea legislativă, considerând că aceasta intervine şi ştirbeşte din independenţa şi autoritatea Băncii. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, în calitate de iniţiator. Microfonul 6.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Propunerea noastră legislativă vizează modificarea şi completarea Legii nr. 312/2004 privind statutul Băncii Naţionale a României. Ce am constatat noi, iniţiatorii, la fel ca şi dumneavoastră, este că prin actualul text al legii, Banca Naţională a României s-a transformat, practic, în stat în stat şi, cu toate că este subordonată Parlamentului, doar în aparenţă există acest lucru, iar în realitate, la nivelul Băncii Naţionale a României, se face ce doreşte guvernatorul şi, probabil, şi ceilalţi membri ai Consiliului de administraţie al BNR, inclusiv în ceea ce priveşte stabilirea drepturilor băneşti, a indemnizaţiilor, a salariilor. Aceasta nu se face conform legii, ci după cum stabileşte Consiliul de administraţie. S-a ajuns ca membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii BNR să aibă câştiguri de 6 până la 14 ori mai mari decât Preşedintele României. Din informaţiile pe care le deţin, câştigul pe lună al şoferului guvernatorului BNR este mai mare decât al Preşedintelui României, pentru că în textul legii actuale privind statutul Băncii Naţionale a României nu se face trimitere la niciun act normativ privind criteriile de salarizare. În ceea ce priveşte guvernatorul BNR, legea îi dă posibilitatea ca mandatul să fie reînnoit. Are deja 18 ani în această funcţie, probabil că doreşte să se pensioneze din funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României. Noi, iniţiatorii, am propus ca numirile membrilor consiliilor de administraţie, inclusiv a guvernatorului, să se facă aşa cum prevede legea, adică de către Parlament, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reînnoirii mandatului. Punctul de vedere al Guvernului este că această modificare pe care noi o propunem nu are temei legal. Ştiţi că inclusiv Preşedintele României are mandatele limitate la cel mult două, iar în cazul celor care conduc Curtea de Conturi, se precizează în textul legii că mandatul acestora nu poate fi reînnoit. Pe aceeaşi idee am mers şi noi, iniţiatorii. Am propus, de asemenea, ca la şedinţele Consiliului de administraţie al BNR să participe şi prim-ministrul. Textul actual al legii permite ministrului economiei şi finanţelor şi unui secretar de stat din acest minister să participe la şedinţe. Ţinând seama de importanţa Băncii Naţionale, a politicii pe care o face şi a implicaţiilor în domeniul economicofinanciar şi asupra economiei naţionale, noi am propus ca la aceste şedinţe ale Consiliului de administraţie să participe şi prim-ministrul. De asemenea, am propus să fie modificat textul în ceea ce priveşte promovarea sau angajarea salariaţilor BNR. Dorim ca ea să se facă pe bază de concurs. În momentul de faţă, textul legii nu include aşa ceva. De asemenea, am propus ca rapoartele pe care le prezintă până la 30 iunie guvernatorul BNR în faţa Parlamentului - raportul anual şi, de asemenea, situaţiile financiare anuale şi Raportul de audit - să fie dezbătute şi supuse votului. Propunerea noastră legislativă - ne confirmă acest lucru şi Guvernul în punctul său de vedere - este conformă cu recomandarea făcută de experţii Băncii Centrale Europene, care au solicitat ca textul fostului art. 36 din Legea nr. 101/1998 să fie completat şi să conţină precizarea expresă că raportul Băncii Naţionale a României este dezbătut în Parlament. Aşa cum ştiţi, doamnelor şi domnilor senatori, guvernatorul BNR vine în faţa Camerelor reunite, citeşte raportul şi nimeni, conform textului actual al legii, nu are voie să comenteze, nimeni nu-l votează. Vine, îl citeşte şi pleacă. Este singurul raport care nu se supune dezbaterii Parlamentului. Noi am propus să ţinem seama de recomandările experţilor Băncii Centrale Europene şi, în fine, am mai propus ca membrii Consiliului de administraţie al BNR să primească indemnizaţii conform legii, fără să poată depăşi indemnizaţia anuală a Preşedintelui României. Acestea sunt principalele modificări şi completări pe care noi le-am propus legii. Ne bucură faptul că propunerea noastră a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ, ne pare rău că Guvernul nu ne susţine. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Ofer cuvântul domnului preşedinte Aron Ioan Popa, pentru a prezenta raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, comisia sesizată în fond. Aveţi cuvântul.
	Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a adoptat un raport de respingere a acestei propuneri legislative, având în vedere şi scrisoarea primită de la Banca Centrală Europeană, care avizează negativ propunerea legislativă. Guvernul nu susţine această propunere şi, în urma dezbaterilor din comisie, am hotărât să vă supunem spre dezbatere şi adoptare un raport de respingere. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Raportul este de respingere, legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Vă rog să votaţi. Cu 40 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi două abţineri, plenul Senatului a adoptat raportul de respingere întocmit de comisia sesizată în fond şi, pe cale de consecinţă, a respins propunerea legislativă.
	La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor care au depus până la data de 1 noiembrie 1990 diferite sume de bani la Casa de Economii şi Consemnaţiuni în vederea achiziţionării de autoturisme "Dacia". Raportul este întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Avem un raport suplimentar. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Aron Ioan Popa: Legat de raportul suplimentar, pot să vă spun că, în urma dezbaterilor din comisie, membrii acesteia au respins propunerea legislativă, ea nemaiavând obiect, ca urmare a faptului că problema a fost reglementată prin Legea nr. 146/2007. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
	Doamna Doina Elena Dascălu: Guvernul nu susţine propunerea legislativă, obiectul acestei propuneri fiind deja reglementat prin apariţia Legii nr. 146/2007. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii. Vă rog, domnule senator Frunda, şi în calitate de iniţiator.
	Domnul Frunda György: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să mulţumesc Guvernului că a acceptat ideea pe care acum şapte ani am iniţiat-o şi care a fost amânată de către guvernele care s-au succedat în timp, de mai multe ori. Este bine că aproape 30.000 de oameni vor fi despăgubiţi pentru depunerile la CEC făcute în vederea cumpărării autoturismelor "Dacia", dar cred că Legea nr. 146/2007 omite să reglementeze o plajă a oamenilor, a cetăţenilor care şi-au transferat sumele de bani de la CEC la Banca Română pentru Dezvoltare. Această bancă, în anii 1990, a promis deponenţilor că rezolvă problema maşinilor într-un termen mai scurt decât CEC-ul şi acesta a fost motivul pentru care câteva mii de oameni şi-au transferat banii. Eu cred că dreptatea nu poate fi împărţită numai pe anumite segmente. Sunt convins că şi aceşti oameni care şi-au transferat banii trebuie să beneficieze de aceleaşi măsuri ca şi deponenţii la CEC şi fac un apel la Guvern să rezolve şi problema celor care, pentru cumpărarea autoturismelor "Dacia", au depus bani la BRD. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, daţi-mi voie să precizez că legea are caracter de lege ordinară, Senatul este Cameră decizională, iar raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital este de respingere, întrucât, în principal, chestiunile au fost rezolvate. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 3 abţineri, plenul Senatului a adoptat raportul de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi, pe cale de consecinţă, a respins propunerea legislativă. Stimaţi colegi, Vă propun să continuăm dezbaterea cu câteva legi cu caracter ordinar, pe care le putem şi vota, ca să nu avem dispute între noi, iar apoi să intrăm în dezbaterea proiectului de lege înscris la punctul 4 din ordinea de zi. Am văzut că mai există consultări între colegi. Vă rog. La punctul 4 din ordinea de zi, domnul preşedinte îmi solicită o consultare între liderii grupurilor parlamentare. (Replică neinteligibilă.) Nu, o face, sigur, liderul, am tot văzut mişcări de trupe prin sală, este adevărat că erau parlamentare, şi nu erau ale Ministerului Apărării. Deci, vă rog, dacă solicitaţi o consultare între liderii grupurilor parlamentare, aveţi cuvântul. Vă rog, domnule senator, microfonul 2. Asta pentru a putea continua dezbaterea asupra legilor cu caracter ordinar.
	Domnul Mario Ovidiu Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, domnule preşedinte, cu îngăduinţa dumneavoastră şi a colegilor senatori, solicităm o consultare între liderii de grup sau înlocuitorii acestora, dacă este cazul, pentru punctul 4 din ordinea de zi. Mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog să o faceţi pe parcursul a zece minute. Noi continuăm dezbaterile cu legile cu caracter ordinar.
	La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Herghelii de Stat". Iniţiatorii, dacă sunt prezenţi, îi invit să... (Discuţii la masa prezidiului.) Dacă sunt prezenţi colegii deputaţi, pentru că iniţiator nu este niciun coleg senator, îi invit la tribună. Dacă nu, invit colegii din Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală să prezinte raportul. Aveţi cuvântul, domnule senator Pereş.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia noastră a fost sesizată în fond, spre dezbatere şi avizare, cu această propunere legislativă. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare preluarea activităţii de creştere şi exploatare a cabalinelor de rasă, de la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, de către o societate de sine stătătoare a statului. Propunerea legislativă are avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din data de 9.09.2008 şi, în urma dezbaterilor generale şi pe articole, membrii comisiei au hotărât, cu 7 voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere, întocmirea raportului de respingere, având în vedere următoarele: propunerea legislativă nu respectă normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. În expunerea de motive, nu se prezintă situaţia reală a efectivelor de cabaline aflate în herghelii, iar la preluarea, în 2002, a hergheliilor de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, situaţia economică, financiară, ca şi starea de întreţinere a cabalinelor erau precare, Regia plătind datorii de peste 80 de miliarde de lei. Pe lângă aceste datorii, Regia Naţională a Pădurilor a mai făcut investiţii importante în sensul reabilitării tuturor elementelor de patrimoniu şi a infrastructurii. În prezent, Regia are în planul de investiţii şi înfiinţarea unui hipodrom pentru punerea în valoare a cailor de rasă. Prin natura reglementărilor, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Faţă de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport de respingere. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10.
	Domnul Szekely Levente Csaba - deputat: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu sunt iniţiatorul propunerii legislative.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin... Ofer cuvântul domnului deputat Szekely Levente Csaba, pentru a prezenta propunerea legislativă, apoi reprezentantul Guvernului va lua cuvântul.
	Domnul Szekely Levente Csaba: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni senatori, Acest act normativ pe care vi-l prezint a fost neapărat necesar, fiindcă, cu tot respectul faţă de silvicultori, această activitate nu este specifică silviculturii. Noi, cei care am lucrat, cei care am iniţiat acest proiect, crescători de cai, şi cei care am lucrat efectiv în aceste herghelii, am văzut nişte fenomene tehnice care ne-au determinat să iniţiem şi să depunem acest act normativ pe care vă rugăm să-l susţineţi. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
	Domnul Gheorghe Mohanu - director în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a înaintat Guvernului României punctul de vedere potrivit căruia această iniţiativă legislativă, în forma în care este redactată, respectiv conţinutul său o face să nu fie aplicabilă. În majoritatea articolelor, sunt referiri care nu au corespondent cu realitatea, iar în situaţia în care s-ar adopta de către Parlament această lege, ar fi mari dificultăţi în ceea ce priveşte aplicarea acesteia.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Dacă nu sunt intervenţii la dezbateri generale, raportul fiind de respingere, sigur, cu dorinţa colegilor de a rezolva într-un viitor apropiat chestiunile din domeniu, precizez faptul că legea are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată, şi o supun votului dumneavoastră. (Domnul senator Petre Daea solicită cuvântul.) Doriţi să interveniţi, domnule senator Daea? Vă rog.
	Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să-i mulţumesc şi domnului secretar pentru că a vegheat la buna desfăşurare a lucrărilor în Senat şi v-a atenţionat, cum trebuie s-o facă, să putem interveni în condiţiile în care nevoia de a dezbate este prezentă în Senat şi în plen, ca de obicei. Iniţiativa este de apreciat dintr-un singur punct de vedere, şi anume acela al grijii faţă de un patrimoniu inestimabil, care se vede astăzi gestionat într-un anumit tipar administrativ. Noi ne-am confruntat de-a lungul timpului cu dificultăţi majore, când această bază genetică a fost conturată pentru administrare şi control într-o regie care ajunsese în situaţia de a nu putea să gestioneze nici măcar efectivele, darămite fondul genetic în esenţa lui. Prin decizia Guvernului Năstase, această regie, acest patrimoniu, mai bine zis, a fost salvat prin introducerea structurilor sub comanda Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva. A fost o decizie bună. Rezultatele confirmă acest lucru. Cred că nu este potrivit şi aş vrea să apreciez modul corect în care colegii au analizat în comisie şi s-au pronunţat majoritar împotriva acestei iniţiative legislative. O facem astăzi şi în plenul Senatului. Socotim că votul corect pentru acest act normativ este acela de a vota pentru raportul de respingere, fără a mutila în vreun fel bunele intenţii ale iniţiatorilor pentru grija patrimonială în domeniu. Putem opera cu alte măsuri pentru a mobila diagrama de atribuţiuni şi responsabilităţi a direcţiei care se ocupă de acest sector. În acest moment, nu se impune o modificare structurală. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Doriţi să mai interveniţi? Vă rog, microfonul 3.
	Domnul Sever Şter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca unul care a lucrat în structurile Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, mă simt obligat să fac câteva precizări referitoare la activitatea cailor de rasă. În anul 2003, din cauza situaţiei deplorabile în care se afla această activitate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a hotărât ca această activitate să treacă la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. După 5 ani de zile, această activitate a fost redresată, ajungând acum să fie lăudată de toate forurile din Occident în ceea ce priveşte modul în care am rezolvat acest fond genetic. În expunerea de motive, se trec câteva aspecte nereale, faptul că aceşti cai nu ar fi bine întreţinuţi şi, la sfârşit, se spune că aceste efective ar trebui să ajungă la jumătate. Înseamnă că Regia Naţională a Pădurilor nu a ştiut să le vândă. Nu aşa se pune problema. Ea poate să-şi reanalizeze activitatea şi, dacă se trece înapoi această activitate, dacă se face acea Societate Naţională a Hergheliilor, a cailor de rasă, oricum, ajungem la situaţia din 2003. Ca atare, Grupul parlamentar al PSD va vota împotrivă. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, declar încheiate dezbaterile generale. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Caracterul legii este acela de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. (Pe tabela de vot este înscris: 32 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 7 abţineri.) Rog colegii senatori prezenţi în sală să participe la vot. Resupun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Vă rog să votaţi. Cu 36 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 8 abţineri, raportul de respingere întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a fost adoptat de plen şi, pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free. (Discuţii la masa prezidiului.) Există o solicitare - nu ştiu dacă dumneavoastră sunteţi de acord - din partea reprezentanţilor Executivului, şi anume de a nu lua în dezbatere această propunere legislativă, pentru că nu are cine să răspundă. Vă rog.
	Domnul Marius Marinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am mai discutat cu Executivul. A venit un reprezentant al Executivului la Comisia economică, industrii şi servicii şi, împreună, am depus un amendament care a fost admis de Comisia economică, industrii şi servicii şi pe care l-au susţinut toate grupurile parlamentare. Cred că nu este nicio problemă dacă reprezentantul Guvernului nu este aici în momentul de faţă. Poate să vină şi la Camera Deputaţilor ca să-şi exprime punctul de vedere. La comisie, şi-a exprimat punctul de vedere pentru susţinerea acestui amendament şi, dacă îmi permiteţi, o să vă spun la ce se referă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin! Noi nu putem să dezbatem în absenţa reprezentantului Guvernului un proiect de lege sau o propunere legislativă. Trebuie să vedem de ce nu este prezent. Cine trebuia să participe din partea Executivului? Au fost prezenţi de la Ministerul Economiei şi Finanţelor.
	Domnul Marius Marinescu: Au interese mari, domnule, acesta e adevărul. Nu s-au înţeles la comisioane.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să nu faceţi astfel de afirmaţii decât dacă le puteţi dovedi. Din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor este cineva prezent? (Discuţii la masa prezidiului.) Dar au fost prezenţi... Nu a fost doamna Dascălu? (Discuţii în sală.) Da, s-ar putea să fie la consultări. Mai aşteptăm puţin, domnule senator, şi, după aceea, îl luăm în discuţie. De asemenea, rog să fie prezent la dezbateri ministrul pentru relaţia cu Parlamentul sau secretarul de stat. Punctul 12 nu îl putem dezbate.
	Trecem la punctul 13, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. Lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Comisia economică, industrii şi servicii este raportoare. Îi ofer cuvântul domnului preşedinte Dorel Constantin Onaca. Vă rog.
	Domnul Dorel Constantin Onaca: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a fost sesizată în fond şi a întocmit un raport favorabil. Avem atât aviz din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, cât şi aviz favorabil din partea Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Raportul este de susţinere, favorabil. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Ofer cuvântul doamnei secretar de stat Denisa Pătraşcu pentru a prezenta expunerea de motive.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimat Senat, Vă supun spre aprobare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, prin care se abrogă ordonanţa cu acelaşi număr din anul 2001 şi prin care se reglementează, în principal, stabilirea unui cadru unitar de exercitare a conducerii operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat, eliminând confuziile şi neclarităţile determinate de funcţionarea în paralel a celor două sisteme, precum şi posibilitatea de a se acorda o remuneraţie lunară conducătorilor operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Sunteţi de acord cu amendamentele admise?
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Da, suntem de acord.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu sunt intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Raportul cu amendamente a fost adoptat de plenul Senatului cu 48 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, acela de lege ordinară. Vă rog să votaţi. Cu 49 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, plenul Senatului a adoptat Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008.
	Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie. Senatul este primă Cameră sesizată. Comisia economică, industrii şi servicii este raportoare. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Dorel Constantin Onaca: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul Comisiei economice, industrii şi servicii este favorabil. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a dat aviz favorabil. Vă rog să supuneţi la vot Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit la cuvânt pe domnul secretar de stat Darius Meşca pentru a prezenta expunerea de motive.
	Domnul Darius Meşca - secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În contextul preocupărilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice şi creşterii previzionate a dependenţei Uniunii Europene de importul de energie, a apărut necesitatea adaptării legislaţiei-cadru naţionale din domeniul eficienţei energetice la evoluţiile intervenite în abordarea acestei politici la nivel comunitar. Schimbările preconizate în noul act normativ vizează introducerea de noi responsabilităţi pentru Agenţia Română pentru Conservarea Energiei, introducerea unui capitol privind stimulentele financiare şi fiscale destinate creşterii eficienţei energetice şi a utilizării surselor regenerabile de energie la consumatorii finali, noi responsabilităţi pentru distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distribuţie a energiei şi societăţile de vânzare cu amănuntul a energiei, respectiv obligaţia autorităţilor administraţiei publice de a utiliza în procedura de achiziţii publice cel puţin două dintre măsurile care vizează eficienţa energetică. Faţă de cele de mai sus, vă rog să aprobaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog, dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de Comisia economică, industrii şi servicii, precizând caracterul legii, de lege ordinară, precum şi faptul că Senatul este primă Cameră sesizată. Nu sunt amendamente, deci supun unui singur vot atât raportul, cât şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri, plenul Senatului a adoptat raportul Comisiei economice, industrii şi servicii şi proiectul de lege în ansamblu. La punctul... (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Numai puţin! Staţi, că mai avem! Imediat! (Discuţii la masa prezidiului.) Nu s-au întors de la negocieri. (Discuţii în sală.) Vă ofer cuvântul imediat. Să terminăm câteva legi cu caracter ordinar, după care vom discuta.
	La punctul 19 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităţilor în care se desfăşoară învăţământul liceal şi profesional de stat. Raportul de respingere a fost întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Domnul senator Irinel Popescu, domnul senator Angel Tîlvăr... Rog un coleg de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport să prezinte raportul. Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Gabriella Pásztor, aveţi cuvântul. Microfonul 10.
	Doamna Pásztor Gabriella - secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului: Vă mulţumesc. Proiectul de lege priveşte dotarea cu desktopuri a unităţilor în care se desfăşoară învăţământul liceal şi profesional de stat, mai precis, dotarea elevilor claselor a IX-a şi a X-a, conform Programului de guvernare care prevede "susţinerea accesului tinerilor la primul lor calculator, respectiv programul care asigură accesul avantajos al tinerilor la Internet". Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl invit pe domnul senator Dan Sabău să prezinte raportul. Microfonul 7.
	Domnul Dan Sabău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia întrunită pe tema acestui proiect are un raport de respingere din următoarele considerente. În acest moment, există programe de dezvoltare a abilităţilor IT ale tinerilor, iar problemele de infrastructură din învăţământul preuniversitar sunt dominate de sărăcia soluţiilor avizelor de funcţionare, sărăcie, în general, atât în mediul rural, cât şi la periferia urbană, motiv pentru care am apreciat că banii ar putea fi utilizaţi cu folos pentru recuperarea acestor restanţe semnificative şi pe care le considerăm vitale pentru învăţământ.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Domnule senator Alexandru Athanasiu, aveţi cuvântul. Microfonul 3.
	Domnul Alexandru Athanasiu: Domnule preşedinte, Distinşi colegi senatori, Aş vrea să detaliem puţin acest proiect de lege, pentru că el vine într-un moment şi cu un conţinut la care o să mă refer şi care pune în discuţie câteva aspecte esenţiale în procesul de modernizare a şcolii româneşti. Utilitate, costuri şi moment de punere în dezbatere sunt cele trei elemente la care o să mă refer. Utilitate. De ce este util astăzi să fie dotaţi elevii claselor a IX-a din licee şi din şcolile de arte şi meserii cu aceste desktopuri, ca să folosesc un barbarism pe care îl foloseşte, evident, şi iniţiatorul proiectului de lege, recte Guvernul? În perioada 2001-2004, în cadrul acestui demers dezirabil al utilizării tehnicii de calcul în predarea la catedră, Guvernul acelei perioade a dotat cu laboratoare informatice toate liceele din România şi apoi şcolile, la nivelul gimnaziilor. Acel program, criticat la acea vreme de cei care astăzi guvernează, a fost până la urmă una din virtuţile pentru care România a fost lăudată în spaţiul comunitar european. Dar, desigur, când schimbăm banca pe care ne aşezăm, mă refer la banca politică, ideile ni se schimbă atât de radical pe cât de derizoriu este comportamentul nostru vizavi de anumite demersuri. Vreau să spun că utilizarea tehnologiei informatice trebuie să fie un suport, adică un sprijin pentru procesul didactic, şi nu doar punerea la dispoziţie a unui aparat, în cazul nostru, a acestor calculatoare. Sigur, dacă Guvernul României, cu două luni şi ceva înainte de alegeri, devine o societate de caritate, dar nu pe bani privaţi, ci pe banii fiecăruia dintre noi, cred că este foarte mult de discutat. Acest proiect este extrem de costisitor. Pentru a se da un calculator elevilor din clasa a IX-a de liceu şi de la şcoala de arte şi meserii, este nevoie de 200 de milioane de euro. Este adevărat că Guvernul, în incompetenţa sa în domeniul educaţiei, cum s-a văzut şi la moţiunea votată ieri de Camera Deputaţilor, vorbeşte de şcoli profesionale. Terminologia este de mult schimbată, dar "up-to-date-ul, aducerea la zi a terminologiei legale, este deja un efort prea mare pe care să-l cerem acestui Guvern. Costuri enorme, utilitate aproape zero, pentru că, odată cu trecerea timpului, aceste computere se degradează în privinţa funcţionalităţii lor şi, deşi se spune că la finele ciclului şcolar liceal vor fi restituite de către elevi, ceea ce se va restitui nu va mai putea fi folosit la aceiaşi parametri ca în momentul în care au fost date primei promoţii de elevi. O sumă uriaşă, în contextul în care nevoile şcolii româneşti cu necesar de dotare elementară sunt foarte mari şi privesc multe lucruri amintite de colegul nostru în raportul comisiei. În al doilea rând, este discriminatoriu şi, pe cale de consecinţă, neconstituţional, şi voi explica de ce. Acest program vizează elevii care intră în clasa a IX-a. Dar cei care sunt deja pe parcursul liceal de ce nu primesc? Cum putem împăca această falsă, ca să nu spun fariseică, generozitate a Guvernului cu inegalitatea de tratament juridic şi de dotare cu computere pentru ceilalţi elevi, tot din liceu? Este al doilea motiv pentru care noi, Grupul parlamentar al PSD, susţinem respingerea acestui proiect de lege. În fine, domnule preşedinte şi distinşi colegi, este ridicol, dacă nu trist, cum ar zice Bernard Shaw. În 2005, acest Guvern, prin unii reprezentanţi, solicita Direcţiei Naţionale Anticorupţie întreruperea dotării şcolii româneşti cu laboratoare informatice. Unii reprezentanţi ai acestui Guvern spuneau atunci că nu este un program bun, deşi l-au continuat apoi, dar, probabil, aşteptau să primească eu ştiu ce pentru a-l putea continua - şi ştiu ce spun. Ei bine, aceiaşi reprezentanţi, o parte a lor din acest Guvern, se trezesc, cu două luni înainte de alegeri, să dea repede, pe banii contribuabililor - o sumă exorbitantă, 200 de milioane de euro -, computere doar unor categorii de elevi, repede, acum, când, culmea, au fost propuneri legislative cu doi ani în urmă. Ca să vedeţi câtă contrarietate şi confuzie de gândire la aceşti oameni! Chiar un membru al PNL-ului, domnul deputat Ghişe, acum doi ani, propunea dotarea cu laptop-uri a elevilor. Atunci, Guvernul, nepresat de constrângeri electorale, ne-a informat că un asemenea efort bugetar este inutil, este costisitor, este de neacceptat. Cu două luni şi jumătate înainte de alegeri, un ministru care, după mine, reprezintă un accident instituţional, aşa cum meteoritul este un accident astronomic, îşi aminteşte brusc şi, cum zicea cineva, chiar şi deodată că trebuie să dea din banii contribuabililor desktopuri, pentru că aşa ajutăm inclusiv - ca să vedeţi ce penibilitate de formulare - implementarea Procesului Bologna. Acesta n-are nimic de-a face cu învăţământul preuniversitar. Citiţi expunerea de motive care spune: "...în condiţiile modernizării învăţământului, ca urmare a aplicării Procesului Bologna...". Acesta vizează - există şi o lege pe care am iniţiat-o şi am adoptat-o în 2004, Legea nr. 288/2004 - structura ciclurilor universitare. Nu are nicio legătură cu subiectul. În concluzie, domnule preşedinte, nu ne opunem la modernizarea învăţământului românesc, nu ne opunem la pătrunderea cât mai adâncă în abilităţile elevilor a lucrului cu calculatorul. Evident că dorim modernizare, evident că dorim ameliorare, evident că dorim dotarea elevului român cu aptitudini, capabilităţi, abilităţi de natură a-l face cât mai eficient în procesul de integrare în societate după absolvirea ciclurilor şcolare. A face pomană electorală cu banii contribuabililor, nu cu banii de acasă ai domnului ministru Adomniţei, inutilă, costisitoare şi discriminatorie este un gest care jigneşte bunul-simţ al românilor şi le bagă vântul în buzunare. Grupul parlamentar al PSD din Senat va vota împotriva acestei escrocherii. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaş.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, subscriu în mare parte argumentelor care s-au adus aici. În ceea ce priveşte caracterul interesant, ca să mă exprim elegant, al acestei ordonanţe de urgenţă, expunerea de motive la această ordonanţă m-a pus pe gânduri şi, văzând că se face vorbire despre Programul de guvernare 2004-2008 - mai avem puţin şi se termină actuala guvernare -, ne întrebăm cum, la finele unei guvernări, se gândeşte o asemenea soluţie. Dincolo de aceste aspecte, de faptul că ordonanţa cuprinde soluţii inechitabile - se face vorbire numai despre elevii din clasele a IX-a şi a X-a -, sunt foarte multe lucruri care, din punctul meu de vedere, mă determină să susţin că este un act normativ conjunctural, dat pentru a câştiga cel mult simpatie politică, deşi, citind ordonanţa, eşti tentat să-ţi stârnească antipatie decât simpatie. Aş vrea să pun o întrebare reprezentantului Guvernului. Fiind vorba totuşi de o ordonanţă de urgenţă, înseamnă că ea şi-a produs deja nişte efecte juridice. Referitor la aceste efecte juridice, Constituţia spune că, în cazul în care noi respingem o ordonanţă a Guvernului, trebuie să prevedem în conţinutul legii de respingere şi măsuri cu privire la efectele care s-au produs deja. Dacă este vorba de astfel de lucruri, înseamnă că noi, Parlamentul, trebuie să încorporăm în conţinutul legii de respingere şi măsuri cu privire la eventualele efecte. Întrebarea este succintă. S-au produs astfel de efecte? Dacă da, atunci se schimbă lucrurile. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Domnul senator Gavrilă Vasilescu, ultimul coleg înscris la cuvânt.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Când auziţi că nu sunt bani, vă spun eu că nu este aşa şi ne spune şi Guvernul prin această ordonanţă de urgenţă. V-aş ruga, domnule preşedinte, să fiţi de acord ca, de la masa Guvernului, să-mi spună cineva câţi elevi vor beneficia de acest lucru, pentru că, în funcţie de răspuns, vreau să continui ceea ce am de spus. V-aş ruga să-mi spuneţi câţi elevi din clasele a IX-a şi a X-a beneficiază de această ordonanţă de urgenţă a Guvernului. S-a făcut un calcul, pentru că este şi o problemă economică. La nivelul de 400 de euro/calculator, înmulţiţi 400 de euro cu cifra pe care o să ne-o dea acum reprezentantul Guvernului şi o să vedeţi câţi bani sunt. Din aceşti bani, eu solicit pentru Botoşani, dar nu pentru desktopuri sau cum le-au numit ei, ci pentru nişte probleme care chiar sunt urgente şi foarte curente pentru sistemul de învăţământ. Şi, dacă îmi daţi din banii aceştia - pentru că sunt bani, să nu mai spună că nu sunt bani -, vin imediat, săptămâna viitoare, cu o iniţiativă legislativă. Dacă nu mi se spune acum suma, o voi afla şi o să le cer. Şi să nu mai spună domnul ministru Vosganian că nu are bani. Deci uitaţi-vă, fraţilor, că sunt bani. Sunt bani, când se apropie perioada de vot, în general, şi vor să aibă..., iată, se scot bani de la buget cu foarte multă uşurinţă şi se dau şi acasă nişte laptop-uri, pe care n-o să le mai recupereze. Sunt unii dintre ei care nu au cu ce să le plătească, dacă nu le mai au, pentru că le cereţi înapoi după ce ajung în clasa a XII-a şi termină liceul. Domnule preşedinte, Grupul nostru parlamentar nu va vota pentru acest proiect de lege. Atrag atenţia, dar, vă rog, uitaţi de faptul că sunt bani, pentru că vreau să cer eu din banii aceştia, pentru că judeţul Botoşani are nevoie de bani pentru şcoli, este dezastru acolo. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Puteţi să oferiţi răspuns celor doi colegi, doamna secretar de stat. Aveţi cuvântul.
	Doamna Pásztor Gabriella: Domnule preşedinte, Mai întâi aş vrea să subliniez consecvenţa în guvernare şi în strategia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind dotarea cu calculatoare şi îmbunătăţirea calităţii învăţământului, iar legătura făcută cu Strategia de la Lisabona, relansată, nu poate fi negată, deoarece şi acolo se subliniază calitatea educaţiei, a formării profesionale, iar acest act normativ doreşte să îmbunătăţească nivelul calitativ în educaţie şi să pregătească un tineret apt, în măsură să fie competitiv în economia mondială. Referitor la întrebarea cu privire la efecte, ordonanţa de urgenţă intră în vigoare la depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă, în conformitate cu prevederile Constituţiei României. Iar în ceea ce priveşte dotarea cu laboratoare, Programul CEEX - spuneam de consecvenţă - a început în 2005 şi acum, cu cele 8.191 de unităţi de învăţământ care vor fi dotate, se încheie sută la sută acest program privind dotarea instituţiilor cu laboratoare, dar noi dorim ca elevii, ei înşişi, acasă, să se poată pregăti în mod continuu pentru viaţă, pentru competiţii în Uniunea Europeană. (Discuţii în sală.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Doamna secretar de stat, aţi avut două întrebări concrete, una adresată de către doamna senator Vedinaş şi cea de a doua adresată de către domnul senator Gavrilă Vasilescu. Doamna senator Vedinaş v-a întrebat dacă ordonanţa şi-a produs efecte, pentru că, dacă aţi făcut cheltuieli financiare, privind licitaţia de calculatoare şi aşa mai departe, trebuie să trecem în lege ce se întâmplă cu efectele produse, în situaţia în care este respinsă ordonanţa, pentru că raportul este de respingere deocamdată. A doua întrebare, a domnul senator Gavrilă Vasilescu, se referea la numărul copiilor care au beneficiat de această ordonanţă.
	Doamna Pásztor Gabriella: Procesul de achiziţie pentru dotarea cu calculatoare tip desktop a unităţilor şcolare a început în iunie 2008. Pe 28 iulie 2008, s-a primit de la Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice decizia de verificare prin care sunt desemnaţi observatori. În momentul de faţă, procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică de calculatoare tip desktop, pentru unităţile în care se desfăşoară învăţământul liceal şi profesional, este suspendată până la primirea deciziilor Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Numărul exact al elevilor beneficiari nu pot să vi-l spun, dar vă pot spune că este vorba de toţi elevii din clasele a IX-a şi a X-a.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Or fi mulţi, or fi puţini?! Stimaţi colegi, Haideţi să încercăm să finalizăm chestiunea aceasta. Cu cât votăm mai repede, cu atât este mai bine. Toată povestea este blocată, întrucât, până în acest moment, existând o contestaţie la licitaţie, nu s-au făcut cheltuieli. În momentul în care legea va primi un anumit tip de vot, sigur că nu se vor mai face cheltuieli deloc. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vă rog să votaţi. Senatul este prima Cameră sesizată. Legea are caracter de lege ordinară. Raportul de respingere este adoptat de plenul Senatului cu 44 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi două abţineri. Pe cale de consecinţă, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2008 a fost respins de plenul Senatului.
	Reluăm în dezbatere punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free. Am rugămintea pentru reprezentanta Ministerului Economiei şi Finanţelor să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Ofer cuvântul domnului senator Marius Marinescu pentru a prezenta propunerea legislativă.
	Domnul Marius Marinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Doamna vicepreşedinte Norica Nicolai, în continuare vă rog să conduceţi dumneavoastră şedinţa. (Doamna vicepreşedinte Norica Nicolai preia conducerea şedinţei.)
	Domnul Marius Marinescu: Stimaţi colegi, Această iniţiativă urmăreşte diminuarea corupţiei şi a evaziunii fiscale. Propunerea legislativă modifică regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free, prin eliminarea magazinelor de profil din punctele de trecere a frontierei de stat terestre. Prezenta propunere legislativă ţine cont de prevederile Directivei nr. 91/680/CEE a Comisiei Europene referitoare la eliminarea - începând cu data aderării - a comerţului de tip duty-free în spaţiul intercomunitar. Rămân în continuare magazinele autorizate să comercializeze mărfuri în regim duty-free, amplasate după punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, din aeroporturile internaţionale, pe sensul de ieşire din ţară şi magazinele duty-free diplomatice, situate în spaţiile agreate de Ministerul Afacerilor Externe şi de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Într-un raport publicat la 4 februarie 2008 autorităţile de la Bruxelles au precizat că magazinele duty-free de la frontierele terestre constituie centre ale corupţiei locale şi ale crimei organizate. În România, economia subterană reprezintă circa 30% din PIB, o mare parte din această cifră fiind cauzată de evaziunea fiscală din magazinele duty-free. Acestea alimentează piaţa neagră în proporţie de 90%. Atenţie! Un patron al unei asemenea firme câştigă cam 30.000-80.000 de euro pe zi din evaziune fiscală. De exemplu, un control al Gărzii Financiare la firma Eurovipo a constatat o evaziune fiscală de 100 de milioane de euro într-un singur an. Stimaţi colegi, Prin votul dumneavoastră de astăzi, în susţinerea propunerii, contribuiţi la diminuarea corupţiei şi a evaziunii fiscale. Vă mulţumesc.
	Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, domnule senator. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Ministerului Economiei şi Finanţelor. Microfonul 9, vă rog.
	Doamna Doina Elena Dascălu: Mulţumesc. Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Guvernul nu susţin această iniţiativă legislativă. Dincolo de elementele tehnice, avem o influenţă pe buget determinată de pierderile financiare, pierderi cauzate de neîncasarea taxei anuale de 10.000 de euro pe magazin, precum şi a celorlalte impozite şi taxe percepute de Codul fiscal. Vă mulţumesc.
	Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc şi eu, doamna secretar de stat. Domnule preşedinte Onaca, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul.
	Domnul Dorel Constantin Onaca: Mulţumesc, doamna preşedinte. Raportul este favorabil. Avem aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Vă rog să supuneţi la vot acest raport favorabil.
	Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Înţeleg că, în raport cu poziţia iniţială, ministerul nu susţine nici amendamentele. Vă rog să precizaţi.
	Doamna Doina Elena Dascălu: Noi propunem respingerea propunerii legislative.
	Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, doamna secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenţii pe marginea propunerii legislative? Domnule senator Cutaş, aveţi cuvântul. Microfonul 3, vă rog.
	Domnul George Sabin Cutaş: Mulţumesc, doamna preşedinte. Vreau doar să menţionez faptul că, în dezbaterile care au avut loc în Comisia economică, industrii şi servicii, noi chiar am întrebat reprezentantul Guvernului câte magazine sunt în acest moment şi despre ce sume este vorba, dacă vorbim de o taxă de 10.000 de euro/magazin. Eram curios care este această pierdere majoră pentru minister. Din păcate, nu am obţinut, atunci, în comisie, acest răspuns. În al doilea rând, cred că propunerea colegului meu este una de bun-simţ. Pentru tot ceea ce înseamnă magazine duty-free, în acest moment, în Uniunea Europeană, ştiţi foarte bine, se procedează la fel în toate ţările europene, cred că şi România trebuie să se alinieze la această prevedere. Şi, nu în ultimul rând, cred eu că ministerul trebuie să dea o mai mare atenţie magazinelor de acest fel, pentru că, aşa cum a spus şi colegul meu, au fost multe scandaluri legat de acestea, iar eu cred că o mai mare transparenţă şi o mai bună gestionare a situaţiei este bine-venită. Mulţumesc.
	Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc. Mai sunt intervenţii? Domnul senator Nasleu. Aveţi cuvântul, microfonul 1, vă rog.
	Domnul Ioan Nasleu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Onorat Senat, Într-adevăr, această activitate desfăşurată de magazinele tip duty-free este generatoare de contrabandă. Spun asta fiind senator al judeţului Timiş şi ştiind că, în judeţul Timiş, sunt foarte multe magazine, în speţă la frontiera cu Serbia, şi sunt doar zece oameni - zic eu - pe ţară, care au acces şi coordonează această activitate de tip duty-free. Există un mare hiatus legislativ în ceea ce priveşte această activitate, deoarece nu este specificat clar, de exemplu, pentru ţigări, câte pachete sau câte cartuşe se pot reintroduce în ţară. Se spune: "pentru consum familial". Deci poţi să aduci de la un cartuş până la o mie, dacă respectiva persoană spune că fumează 100 de cartuşe pe zi. Eu cred că această iniţiativă este foarte bună şi trebuie stopată această mafie a duty-free-ului. În concluzie, Grupul parlamentar al PRM susţine această iniţiativă legislativă.
	Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Pascu şi, după aceea, domnul senator Frunda.
	Domnul Corneliu Pascu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Aş dori totuşi să remarc faptul că nu pot înţelege cum Ministerul Economiei şi Finanţelor poate susţine o astfel de activitate, când ea nu există nicăieri în Europa. Toată lumea s-a plimbat pe drumurile europene şi nu a găsit nicăieri un magazin duty-free pe şosele, la graniţe.
	Doamna Norica Nicolai: Domnule senator Frunda, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Frunda György: Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Trebuie să constatăm că, într-adevăr, în privinţa magazinelor duty-free terestre, de la frontierele terestre, există o serie de probleme. Aceste probleme au fost, în mod repetat, ridicate la nivelul Parlamentului, la nivelul Executivului. Şi din mass-media ştim că au fost o serie de demersuri juridice împotriva unor oameni care, prin diferite fapte de corupţie, reuşeau să introducă marfă neagră în aceste magazine duty-free. Dar, dacă problema ţine de unii oameni, nu înţeleg de ce vrem să distrugem întregul sistem. Dacă mergi în toată Europa, de la Paris, la oricare din celelalte capitale, la Bucureşti, la Budapesta, la Varşovia, în oricare dintre cele douăzeci şi şapte de capitale ale ţărilor membre ale Uniunii Europene, peste tot găseşti magazine duty-free. Magazinele duty-free există şi la frontierele terestre. De exemplu, între Austria şi Elveţia, pe partea austriacă, deci în partea Uniunii Europene, există magazine duty-free. Soluţia nu este să închidem magazinele duty-free. Acesta este un element comercial profitabil, profitabil pentru stat, pentru plata impozitelor, profitabil pentru comercianţi. Problema este să aducem activitatea duty-free în albia legală, să adoptăm o lege care să clarifice anumite puncte de vedere, cum şi cât pot activa aceste duty-free-uri, pentru că, de exemplu, la Otopeni, a fost o dezbatere - de cinci ani sau încă mai este în curs - de ce o anumită firmă a fost închisă şi s-a acordat altei firme licenţa de funcţionare a duty-free-ului. Aceasta este o problemă de execuţie, este o problemă de aplicare a legii. Dar, în principiu, să închidem aceste magazine duty-free, eu cred că ar fi o greşeală atât din punctul de vedere al statului, pentru că sunt un izvor la bugetul statului, cât şi din punctul de vedere al cetăţeanului, al omului de afaceri care înţelege să-şi deschidă o asemenea activitate. Dacă în spitale mor oameni, dacă în puşcării se formează infractori, pentru că învaţă acolo meseria, nu înseamnă că vom închide spitalele sau vom închide puşcăriile, înseamnă că vom lua măsurile necesare pentru buna funcţionare a acestora. Mutatis mutandis nu este logic să închidem magazinele duty-free, ci logic este să adoptăm o legislaţie clară, inechivocă, care să reglementeze activitatea acestora. Deci noi vom vota împotriva acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc. (Domnul vicepreşedinte Doru Ioan Tărăcilă revine la masa prezidiului şi preia conducerea şedinţei.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar închise dezbaterile generale. Mai sunt intervenţii? Domnule senator Şerban Mihăilescu, aveţi cuvântul. Microfonul 4, vă rog.
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Nu vreau să fiu maliţios, dar vreau să informez Senatul că în aeroporturile din România nu funcţionează niciun dutyfree, ele sunt desfiinţate de cinci ani de zile, poate se folosesc alte aeroporturi, dar noi în aeroporturi nu mai avem duty-free, iar Ministerul Economiei şi Finanţelor nu a venit cu nicio propunere. Ce se cere în această propunere legislativă este desfiinţarea acelor puncte din traficul terestru care, iertaţi-mă, nici în glumă nu le putem numi magazine duty-free. Recent, a căzut o filieră foarte bine organizată, din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, care se ocupa de această chestiune. Dânşii niciodată nu au ştiut nivelul de afaceri al acestor activităţi, vin aici cu argumentul de 10 mii de euro pe an, taxă pentru fiecare magazin, aşa cum au spus şi în comisie, dar nu există niciun fel de argument tehnic, financiar care să justifice funcţionarea acestora absolut aiurea, chiar în mijlocul oraşului, cum este aici, în Bucureşti, unde sunt vreo patrucinci magazine şi nu au legătură cu frontiera. Din alt punct de vedere, are dreptate domnul senator, în sensul că această activitate se desfăşoară corect în străinătate şi nu rămâne decât să se elaboreze un cadru legal, corect, cu cele două tarife, cum se face peste tot, un tarif pentru cei din interiorul comunităţii şi un tarif pentru cei din afară, dar acest lucru nu are nici un fel de legătură cu ce se întâmplă în prezent în vămile din România. Grupul nostru parlamentar va vota pentru această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Declar încheiate dezbaterile generale. Vă consult dacă aveţi observaţii pe amendamentele admise existente în anexa nr. 1 la raport. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 41 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi 14 abţineri, raportul favorabil cu amendamente este adoptat de plenul Senatului. Precizez că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă este adoptată de plenul Senatului cu 41 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 17 abţineri. Din sală: Listă!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.
	Stimaţi colegi, Am votat în precedent, la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităţilor în care se desfăşoară învăţământ liceal şi profesional de stat. Vă reamintesc că plenul Senatului a respins acest proiect de lege, motiv pentru care comisia sesizată în fond se impunea să facă un amendament la titlul legii şi un articol unic. Amendamentul este următorul: "Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităţilor în care se desfăşoară învăţământ liceal şi profesional de stat." Articol unic - "Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităţilor în care se desfăşoară învăţământ liceal şi profesional de stat." Acest lucru este necesar, întrucât plenul Senatului a respins proiectul de lege. Supun votului dumneavoastră, pentru că votul trebuie să fie dat pe pozitiv, acest amendament pe care eu l-am precizat în numele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vă rog să votaţi. Amendament adoptat de plenul Senatului cu 52 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi 4 abţineri, pe cale de consecinţă, plenul adoptă Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare tip desktop a unităţilor în care se desfăşoară învăţământ liceal şi profesional de stat. Revenim la punctul 4 din ordinea de zi, deşi mai avem 3 legi cu caracter ordinar. Poate le vom discuta în finalul şedinţei.
	Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată. Cerere de reexaminare la solicitarea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu. Invit colegii din Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări la pupitru, pentru a prezenta raportul comun. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Aron Ioan Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu adresa nr. 436/2007, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au fost sesizate pentru dezbaterea şi adoptarea unui raport la cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. În şedinţa din 10 septembrie 2008, cele două comisii s-au întrunit şi au luat în dezbatere forma adoptată de Camera Deputaţilor şi cererea de reexaminare formulată de preşedintele României. Cu prilejul dezbaterilor din cele două comisii, s-a analizat, punct cu punct, cererea de reexaminare, precum şi textele adoptate de Camera Deputaţilor, efectuându-se corecturile şi corelările necesare spre a se evita disfuncţionalităţi în activitatea Curţii de Conturi. În urma dezbaterilor s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adoptăm un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul raport, iar amendamentele care nu au găsit susţinere la nivelul comisiilor au fost trecute în anexa nr. 2 la raport, la "Amendamente respinse". În consecinţă, vă supunem spre dezbatere şi adoptare raportul de admitere, cu amendamentele admise, asupra cererii de reexaminare formulată de preşedintele României. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. O întreb pe doamna Verginia Vedinaş dacă doreşte să argumenteze suplimentar, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Doamna Verginia Vedinaş: Nu, domnule preşedinte. Vreau numai să adaug că au fost dezbateri aprinse în comisia noastră şi că, după cum se poate constata din conţinutul amendamentelor admise, multe din observaţiile formulate de preşedintele României au fost însuşite şi, sperăm ca, măcar în acest stadiu - care, ştiţi foarte bine, este destul de întârziat, mandatul membrilor Curţii de Conturi expirând de multă vreme şi fiind prelungit dincolo de limitele Constituţiei -, să votăm în plenul Senatului legea care să permită numirea unei Curţi de Conturi care să funcţioneze constituţional. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi în numele grupurilor parlamentare, de principiu, pe cererea de reexaminare formulată de preşedintele României. Nu sunt intervenţii. Vă consult dacă doriţi să susţineţi amendamentele existente în anexa nr. 2 -"Amendamente respinse". Primul amendament, domnul senator Şerban Nicolae. Aveţi cuvântul.
	Domnul Şerban Nicolae: Domnule preşedinte, Nu este vorba de primul amendament, dacă nu sunt alţi colegi care să susţină vreunul din amendamentele de la punctele marginale 1 şi 2, din anexa nr. 2, daţi-mi voie să susţin amendamentul respins din anexa nr. 2, respectiv punctul marginal 3. Este vorba de un text care face referire la confirmarea pe post, după absolvirea unui curs de pregătire, a celor care sunt în prezent în cadrul Curţii de Conturi şi efectuează activitatea de control de specialitate. Împreună cu toţi ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare şi cu preşedinţii celor două comisii am convenit că această dispoziţie trebuie eliminată. Ne însuşim, şi din acest punct de vedere, punctul de vedere exprimat de preşedintele României în cererea de reexaminare şi am considerat că este corect ca cei care desfăşoară în prezent activitate să nu mai fie supuşi unui examen, unei forme de verificare, în vederea confirmării pe post. De aceea, vă propun să fiţi de acord ca amendamentul din anexa nr. 2, punctul marginal 3, să fie supus votului în plenul Senatului şi rog colegii să accepte acest amendament aşa cum s-a convenit de către liderii grupurilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. De altfel, s-ar găsi Curtea de Conturi într-o situaţie extrem de delicată în momentul în care ar constata că, după urmarea acestui curs, ar da cineva un examen, neluând examenul, ar trebui să i se întrerupă contractul de muncă. Dacă doriţi să interveniţi la acest amendament, susţinut în plen de domnul senator Şerban Nicolae? Doamna senator Norica Nicolai, aveţi cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.
	Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, şi noi susţinem ca acest amendament să fie adoptat pentru motivaţia pe care colegul meu a prezentat-o.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt intervenţii. Dacă nu mai sunt, supun votului dumneavoastră amendamentul susţinut de domnul senator Şerban Nicolae, existent în anexa nr. 2 la raport, poziţia 3. Vă rog să votaţi. Cu 61 de voturi pentru (60 prin vot electronic), 5 voturi împotrivă şi 6 abţineri, amendamentul este adoptat de plenul Senatului. Doamna senator Norica Nicolai, susţineţi amendamentul din anexa nr. 2?
	Doamna Norica Nicolai: Nu, domnule preşedinte. Renunţăm la susţinerea celorlalte amendamente.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă în legătură cu amendamentele existente în anexa nr. 1 sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră amendamentele din anexa nr. 1. Vă rog să votaţi. Invit colegii senatori în sală. Cu 67 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, amendamentele existente în anexa nr. 1 sunt adoptate în totalitate de către colegii senatori. Având în vedere discuţiile de astăzi de dimineaţă, vă propun să votăm prin ridicarea mâinii. Câţi colegi au semnat prezenţa? Invit colegii senatori în sala de şedinţă. Ca procedură de vot avem două variante: să votăm electronic sau să votăm prin ridicarea mâinii. Din sală: Sunt 112 colegi senatori prezenţi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: 112 colegi senatori şi-au înregistrat prezenţa. Invit colegii senatori în sală.
	Domnul Mihai Ungheanu (din sală): Vă rog să-mi daţi cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Mihai Ungheanu, aveţi cuvântul. Vă rog să rezolvăm problemele de procedură înainte.
	Domnul Mihai Ungheanu: Domnule preşedinte de şedinţă, Una este să votăm prin ridicarea mâinii şi alta este să folosiţi ca termen de referinţă pe cei care au semnat în condică. Trebuie număraţi colegii din sală şi, în funcţie de numărul care se obţine, prin secretarii de şedinţă, să se facă calculele. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă reamintesc că, de trei ani şi zece luni, în acelaşi mod s-a procedat atunci când au fost legi importante. Supun votului dumneavoastră, ca modalitate de vot, votul prin ridicarea mâinii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Este cineva împotrivă? Vă rog să număraţi. 13 voturi împotrivă. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră raportul asupra cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, în forma agreată de cele două comisii, cu amendamentele de modificare a legii. Cine este pentru? Mulţumesc. Cine este împotrivă? Se abţine cineva? Cu 112 de voturi pentru, în unanimitate, raportul asupra cererii de reexaminare formulată de preşedintele României şi concretizată în amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi ale Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital este adoptat de plenul Senatului. Vă mulţumesc. Felicitări, stimaţi colegi! Continuăm dezbaterile.
	Domnul Verestóy Attila (din sală): Vă rog să-mi daţi cuvântul!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Continuăm dezbaterile. Felicitări, stimaţi colegi! Sper, domnule senator Verestóy, că nu doriţi listă de vot.
	Domnul Verestóy Attila: Avem lista prezenţei care este echivalentă cu lista votului. În eventualitatea în care vreun coleg consideră că el n-a votat şi vrea să-şi exercite acest drept, poate să ridice mâna şi îi număraţi pe cei care au ridicat mâna când n-au votat de niciun fel şi atunci nu mai există niciun dubiu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă reamintesc că, în urmă cu două minute, raportul asupra cererii de reexaminare a fost adoptat în unanimitate de plenul Senatului.
	La punctul 23 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind parcările pe domeniul public. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Dacă iniţiatorii sunt prezenţi, îi invit la tribună. Din partea Executivului, domnul secretar de stat Pătuleanu. Vă rog, aveţi cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât prin ea s-ar încălca principiul autonomiei autorităţilor administraţiei publice locale, consacrat şi de Constituţie, şi de legea specială. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Dan Cârlan să prezinte raportul.
	Domnul Dan Cârlan: Raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, stimaţi colegi, domnule preşedinte, este un raport de respingere, în acord cu punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Nefiind intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă rog să votaţi prin ridicarea mâinii, la solicitarea domnului senator Frunda. Cine este pentru? Mulţumesc. Este cineva împotrivă? 4 voturi. Se abţine cineva? Cu 108 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere este adoptat de plenul Senatului. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă.
	La punctul 24 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru construirea de creşe şi grădiniţe. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Iniţiator, domnul senator Funar. Dacă doriţi să interveniţi, aveţi cuvântul. Vă rog să prezentaţi propunerea legislativă.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Propunerea noastră legislativă ţine seama de Programul Guvernului şi de realităţile din ţară, respectiv, aşa cum ştiţi, doamnelor şi domnilor senatori, din circumscripţiile electorale din care proveniţi, s-a ajuns să se reducă extraordinar de mult numărul creşelor şi grădiniţelor, în special ca urmare a restituirii imobilelor, a schimbării destinaţiei acestora, precum şi ca urmare a privatizărilor şi, mai ales, a închiderii numeroaselor fabrici şi uzine care au existat în România. Iniţiatorii propun un parteneriat al Guvernului cu autorităţile publice locale pentru ca, în perioada 2009-2012, cu sprijinul Guvernului şi al autorităţilor publice locale, să se construiască creşe şi grădiniţe atât de stat, cât şi private. Pentru a se rezolva această problemă, consiliile locale urmează să concesioneze terenurile necesare pe o perioadă de 49 de ani. Prin hotărârea consiliului local se va stabili preţul de concesionare. Iniţiatorii au propus între 1 şi 10 euro/m2. Autorităţile locale vor asigura utilităţile necesare pentru creşele şi grădiniţele care se vor construi cu alocarea de bani din bugetul local. În vederea construirii şi dotării creşelor şi grădiniţelor, iniţiatorii au propus ca, în cazul celor de stat, 50% din fonduri să fie asigurate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, 30% din bugetul consiliului judeţean şi 20% din bugetul local. În cazul celor private, în mod firesc, din fonduri proprii, din credite, donaţii şi sponsorizări. Odată construite, creşele şi grădiniţele de stat intră în domeniul public, în proprietatea consiliilor locale şi sunt administrate de acestea. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9. Domnul secretar de stat Pătuleanu.
	Domnul Marin Pătuleanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă, din considerentele pe care le-am expus şi la punctul 23, respectiv încălcarea principiului autonomiei locale. Se stabileşte şi ce trebuie să concesioneze, şi pe ce durată, şi care este preţul acestei concesionări. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Dan Cârlan să prezinte raportul.
	Domnul Dan Cârlan: Raportul este de respingere, în acord cu punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Domnul senator Funar. Vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte de şedinţă, din partea iniţiatorilor, nu este vorba de nicio încălcare a principiului autonomiei locale, pe care în mod greşit îl susţine reprezentantul Guvernului. Vă reamintesc faptul că, în baza unor acte normative, autorităţile locale, primarii, consiliile locale au fost obligaţi să pună la dispoziţia Guvernului, gratuit, şi să asigure şi utilităţile necesare, terenurile pe care s-au construit blocurile prin ANL şi este bine că s-au construit astfel de locuinţe. Atunci nu s-a încălcat principiul autonomiei locale, când au fost obligaţi primarii şi consiliile locale să găsească terenuri gratis, să le viabilizeze şi să le pună la dispoziţie pentru construirea blocurilor prin ANL? Bine a făcut Guvernul precedent: a decis să construiască săli de sport, tot cu sprijinul autorităţilor locale. Nu s-a încălcat deloc principiul autonomiei locale. Acum se construiesc bazine de înot şi este bine. Nu se încalcă principiul autonomiei locale. Dar, când e vorba să construim creşe şi grădiniţe, guvernanţii... Nu ştiu dacă domnul secretar de stat are nepoţi, i-aş dori să aibă şi să aibă necazuri, să nu aibă unde să-i ducă la creşă sau grădiniţă, că nu există. Nu e niciun blestem. Este doar un subiect de meditaţie pentru Domnia Sa şi alţi membri ai Guvernului. Eu vă rog, doamnelor şi domnilor senatori, să susţineţi propunerea noastră legislativă şi să daţi şansă Guvernului să construiască, în parteneriat cu autorităţile locale, creşe şi grădiniţe. Sunt sub 1.000 de creşe şi grădiniţe în toată România şi, în aceste zile, au necazuri mari părinţii şi bunicii, n-au unde să-şi ducă copiii, neexistând creşe şi grădiniţe. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere, întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, precizând că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. Chiar s-a întâmplat, de data aceasta, ceva cu sistemul de vot. Din sală: Şi ieri...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu mă refeream la ziua de ieri, mă refeream la ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 5 minute. Numai puţin, domnule senator Funar! Se pare că intervenţia dumneavoastră a blocat sistemul. Doriţi să luaţi cuvântul pe procedură, da? Ne propuneţi modalitatea de vot. Vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Pe procedură, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Vă propun să adoptăm procedura de vot de la propunerea legislativă precedentă, fiind vorba de copiii de la creşă şi grădiniţă, să votăm prin ridicarea mâinii. La fel şi la celelalte proiecte care urmează, pentru că sistemul de vot din sală, din păcate, face figuri, când se doreşte... Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot electronic asupra solicitării domnului senator Gheorghe Funar. Degeaba, nu avem ce face, trebuie să votăm prin ridicarea mâinii, pentru că nu funcţionează sistemul electronic de vot. (Discuţii în sală.) Nu ne-a rămas decât o singură modalitate de vot, aceea prin ridicarea mâinii. Sistemul electronic de vot nu funcţionează. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului la propunerea legislativă. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să numere. 39 de voturi pentru. Cine este împotrivă? 16 voturi împotrivă. Cine se abţine? Mulţumesc. Raportul de respingere este adoptat de plenul Senatului cu 39 de voturi pentru. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă.
	La punctul 25 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 75/16.07.1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, în situaţia în care doreşte să susţină propunerea legislativă.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Îmi face o deosebită plăcere să susţin această Propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Aşa cum ştiţi, din păcate, mai ales în ultimii ani, românii sunt umiliţi la ei acasă când constată, află din presă sau văd la televizor imagini transmise de la diverse manifestări antiromâneşti organizate în ţară, în cadrul cărora sunt arborate numai drapele ale Ungariei, cu stema Ungariei mari, inclusiv Transilvania, fără niciun drapel al României. De asemenea, au constatat cetăţenii români că, la astfel de manifestări antiromâneşti, imnul naţional al României nu este intonat de participanţi, ci doar imnul naţional al Ungariei. Pentru a se intra în legalitate - iniţiatorii şi organizatorii profită de lipsa cadrului legal -, noi, cei de la PRM, am propus să fie completat textul Legii nr. 75/1994 în sensul că, atunci când au loc astfel de manifestări ocazionate de sărbătorirea zilelor naţionale ale altor state, numărul drapelelor României să fie dublu faţă de cel al drapelelor statului sărbătorit, această obligaţie revenind organizatorilor adunării publice. În cazul arborării drapelului naţional al altor state şi a steagului Ungariei mari, cu încălcarea prevederilor acestei legi, fapta constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.000 lei, pentru fiecare steag, urmând ca amenda să fie aplicată atât organizatorilor adunării publice, cât şi fiecărui purtător de drapel sau steag. De asemenea, am propus ca, în cazul în care se intonează imnul naţional al altor state, cu încălcarea prevederilor alin. 1 din această lege, fapta constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 5.000 lei, pentru fiecare persoană vinovată. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Vă rog să prezentaţi raportul, domnule preşedinte.
	Domnul Dan Cârlan: Mulţumesc. Comisia a constatat că, în prezent, cadrul legislativ existent acoperă suficient de bine reglementarea acestui domeniu, raportat inclusiv la practicile şi uzanţele internaţionale în materie, astfel încât raportul este un raport de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule secretar de stat Pătuleanu, punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Marin Pătuleanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Din aceleaşi considerente pe care le-a expus domnul preşedinte, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Raportul este de respingere. Se pare că sistemul electronic şi-a revenit. Supun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, precizând caracterul legii de lege ordinară, precum şi faptul că Senatul este prima Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Discuţii la prezidiu.) Cu 38 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi 8 abţineri, raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a fost adoptat de plen. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă. Am epuizat legile cu caracter ordinar. Revenim la ordinea de zi. Vom lua în dezbatere proiectele de lege cu caracter organic. În situaţia în care nu vom avea cvorum, vom face doar dezbaterile, iar votul îl vom da într-o şedinţă de luni.
	Punctul 5 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2007 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Comisia sesizată în fond: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Iniţiatorii, dacă sunt prezenţi, îi invit la tribună. Doi colegi deputaţi, unul este prezent. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa din 9 septembrie a.c., comisia a luat în dezbatere această propunere legislativă ce aparţine a doi colegi deputaţi şi am adoptat un raport de respingere, deoarece considerăm că legea încalcă prevederile Legii nr. 24/2000. Modificările propuse de iniţiatori se referă la textul de bază, care este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, şi nu la Legea nr. 7/2007 pentru aprobarea ordonanţei. Pornind de la această observaţie, ar trebui reformulate atât titlul, cât şi partea introductivă a articolului unic. De aceea am adoptat un raport de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Microfonul 10. Doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine această propunere legislativă, deoarece extinderea acordării indemnizaţiei şi persoanelor care urmează cursurile unei instituţii de învăţământ are o implicaţie deosebită atât din punct de vedere bugetar, cât şi prin încălcarea principiilor care au stat la baza Legii nr. 7/2007.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi în dezbateri. Doamna senator Paula Ivănescu, aveţi cuvântul. Microfonul central sau microfonul 3, la care doriţi să mergeţi.
	Doamna Paula Maria Ivănescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu cred că nu ne-am orientat bine în comisie, când am întocmit acest raport de respingere, deoarece, prin aceste propuneri legislative, noi vrem să încurajăm natalitatea şi cred că trebuia luat în considerare faptul că anii de facultate sunt vechime în muncă. La calculul pensiei, întotdeauna aceste perioade, bineînţeles, dacă sunt terminate, sunt considerate vechime în muncă. Eu cred că este nedrept pentru aceste fete tinere, de altfel foarte puţine, să nu primească această susţinere de la stat. În consecinţă, Grupul parlamentar al PD va vota contra raportului de respingere şi pentru propunerea legislativă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să votaţi. Precizez, legea are caracter de lege organică. În favoarea raportului s-au pronunţat doar 30 de colegi, deci nu a fost admis. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă a fost respinsă cu 21 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 10 abţineri. Senatul s-a pronunţat în calitate de primă Cameră sesizată.
	La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 188 (r2)/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, raport de respingere. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Marin Pătuleanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine această propunere legislativă, întrucât persoana care candidează pentru o funcţie de demnitate publică o face în nume personal, odată ce îşi încetează raporturile de serviciu, respectându-se, astfel, principiile egalităţii, imparţialităţii, obiectivităţii şi transparenţei în administraţia publică. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Iniţiatorii?
	Domnul Gheorghe Funar (din sală): Solicit cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu sunteţi printre iniţiatori, dar doriţi să interveniţi în dezbateri?
	Domnul Gheorghe Funar (din sală): Sunt iniţiator, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bine. Vă rog, domnule preşedinte Dan Cârlan, punctul de vedere al comisiei.
	Domnul Dan Cârlan: Mulţumesc. Fireşte, raportul comisiei este un raport de respingere în apărarea depolitizării funcţiei publice.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, în calitate de iniţiator.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Mai mulţi senatori şi deputaţi ai Partidului România Mare au făcut propuneri de modificare a textului art. 33 şi a art. 81 din Legea nr. 188 din 1999, consolidată în anul 2007. De fapt, aceste propuneri legislative ale noastre au fost preluate de către Guvern într-o recentă ordonanţă de urgenţă, ele fiind întemeiate. Este mai delicată poziţia noastră şi votul pe care îl vom da. Oricum, noi am luat-o înaintea Guvernului, ei doar ne-au preluat ideea. În opinia mea, ar trebui adoptată legea şi când ajunge proiectul de aprobare a ordonanţei Guvernului să respingem acel proiect. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog, dezbateri generale. Doamna senator Verginia Vedinaş.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mărturisesc că, chiar dacă nu mă număr printre semnatarii acestei propuneri legislative, am criticat în lucrările mele, în cartea consacrată comentării Statutului funcţionarului public, această dispoziţie pe care eu o consider aberantă. O consider aberantă pentru că dreptul de a candida la o funcţie publică în stat este unul din drepturile fundamentale ale cetăţeanului şi dacă este să aibă un asemenea statut, în practică ori îl recunoşti, ori nu-l recunoşti. În ceea ce priveşte funcţionarii publici, în general, cu anumite excepţii, unele prevăzute de Constituţie, altele prevăzute de Legea nr. 188/1999, şi mă refer la înalţii funcţionari publici cărora le este interzisă o apartenenţă politică, pentru ceilalţi funcţionari publici le este recunoscut dreptul de asociere politică, drept pe care îl garantează şi Constituţia în art. 40. Şi, atunci, te întrebi, retoric fireşte: dacă tot le recunoşti un asemenea drept, de ce îl goleşti de conţinut pentru o anumită categorie de funcţionari? Soluţia cea mai logică este ca tuturor funcţionarilor publici, de execuţie şi de conducere, să le fie recunoscut dreptul de a candida, pe perioada alegerilor sau derulării campaniei electorale să fie suspendaţi de drept din exercitarea funcţiei respective, urmând ca, după aceea, să-şi reia mandatul. Consider că este o soluţie logică şi, probabil, această logică a determinat şi Guvernul să adopte ordonanţa de urgenţă respectivă, luându-ne-o înainte, cum spunea domnul senator. Însă şi mie, din respect faţă de Parlament, mi s-ar părea normal, din respectul şi onoarea instituţiei noastre, mi s-ar părea normal să votăm această propunere legislativă, urmând ca atunci când ordonanţa de urgenţă vine, să o respingem ca fiind lipsită de obiect. Ea, oricum, îşi produce efectele până când legea noastră parcurge toate etapele procedurale normale şi mi s-ar părea o soluţie prin care sancţionăm şi abuzul Guvernului, pentru că este clar că nu erau motivele prevăzute de Legea nr. 115/1999, ca să se adopte o ordonanţă de urgenţă, iar noi ne respectăm şi statutul nostru de unic organ legiuitor. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator Dan Cârlan.
	Domnul Dan Cârlan: Grupul parlamentar al PD-L rămâne consecvent în ceea ce am promovat încă din 2005 în privinţa reformei în administraţia publică, depolitizarea funcţiei publice, întărirea statutului funcţionarului public. În momentul în care un cetăţean alege calea carierei de funcţionar public, implicit a renunţat şi la dorinţa de a face carieră politică. Nimeni nu interzice unui funcţionar public de conducere să candideze, dar în acel moment dânsul îşi schimbă opţiunea. Nu poţi fi, în acelaşi timp, şi pe carieră de funcţionar public de conducere, şi să-ţi joci şansa pentru o carieră politică. Dacă îţi ies, ai mers pe politic, dacă nu îţi ies pe sistemul propus aici, expiră suspendarea de o lună şi revii în exercitarea atribuţiunilor de funcţionar public de conducere, pentru că trebuie să fie clar: aici, pe această propunere legislativă, vorbim doar despre funcţionarii publici de conducere, care se propune a fi scoşi de sub dispoziţia imperativă, pentru că, dacă vrei să candidezi, ai renunţat la raportul de serviciu, ai ieşit din rândul funcţionarilor publici de conducere, poţi reintra, ulterior, dacă vrei, dar prin concurs, ca orice alt cetăţean. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, de asemenea, noi o criticăm şi vom vota împotriva ei, aceea care introduce dreptul înaltului funcţionar public de a candida, sub condiţia suspendării din calitatea de înalt funcţionar public pe perioada campaniei electorale. Şi aceea este o greşeală. Am muncit atâta timp să încercăm a separa, odată pentru totdeauna, politicul de funcţionarul public, la nivelul înaltului funcţionar public şi la înaltul funcţionar public de conducere, iar ceea ce se propune aici reprezintă paşi înapoi. De aceea noi credem că... Ce este acela un funcţionar public de conducere? Poate fi un director de deconcentrate, poate fi un şef de serviciu în consiliul judeţean sau în prefectură, care are atribuţiuni de control. Fireşte că simpla suspendare pe durata campaniei electorale nu înlătură autoritatea pe care acesta, ca funcţionar public de conducere, o are în faţa unui primar, în faţa unui ales local, în faţa oricăruia cu care, pe perioada cât activează ca funcţionar public de conducere intră în contact. Are o anumită autoritate pe care şi-o poate utiliza în mod incorect atât înaintea campaniei electorale, cât şi una potenţială. El, suspendat fiind, cel asupra căruia exercită această autoritate, îşi pune problema dacă nu va fi ales, revine pe scaunul acela de unde are puterea să facă rău. Acestea au fost motivele atunci când i-am scos din rândul politicienilor, ca să spun aşa. Acestea sunt motivele pentru care noi susţinem că un funcţionar public de conducere, în cazul acestei propuneri legislative, respectiv înaltul funcţionar public, atunci când vom discuta despre ordonanţa de urgenţă a Guvernului, dacă doreşte să candideze pentru o demnitate publică, trebuie să-şi încheie raportul de serviciu, să renunţe la cariera de funcţionar public, pentru a avea dreptul să candideze. Nimeni nu-l opreşte, după ce candidează, să se întoarcă, dar prin concurs.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumim, domnule senator. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă rog să votaţi. În favoarea raportului s-au pronunţat 54 de colegi, insuficient însă, având în vedere caracterul legii de lege organică. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Rog colegii prezenţi în sală să voteze, pentru că, data trecută, au votat 54 de colegi senatori, deci 20 de colegi n-au mai votat. Reluăm votul. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu, chiar dacă raportul a fost respins. Vă rog să votaţi. Deci propunerea legislativă a fost respinsă cu 14 voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi 5 abţineri.
	La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Iniţiatori, mai mulţi colegi deputaţi, dar şi doi colegi senatori. În calitate de iniţiator, domnul senator Gavrilă Vasilescu. Aveţi cuvântul. Comisia sesizată în fond: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Cred că ştiţi foarte bine ce se întâmplă în momentul în care se organizează examene pentru funcţionarii publici, se înscriu cei care vor să acceadă şi câştigă examenul cel care trebuie, ca să nu mai spun şi de alte lucruri şi de alte... Şi totuşi, acolo unde se organizează examenul şi unde, să zic, postul respectiv s-a vacantat, există persoane care au o activitate foarte bună, persoane care, din anumite motive, deci buni profesionişti, oameni care, bineînţeles că tot acolo vor lucra şi care nu au nicio şansă, adică nu se pot prezenta din anumite considerente la examenul respectiv, dar, ca profesionişti în serviciul unde lucrează poate că sunt oamenii cei mai buni acolo. Am întâlnit multe asemenea cazuri şi vrem să le dăm acestor oameni posibilitatea ca, acolo unde se iveşte o situaţie în care un om să fie promovat - şi vreau să vă spun că poate, undeva, ar fi trebuit să spunem nu neapărat "pe vacantare", ci pe o promovare în funcţie, în care nu trebuie neapărat să ocupi un anumit post, ci pur şi simplu să câştigi o treaptă din ceea ce înseamnă calificarea pe care o ai în serviciul respectiv. Deci, ceva asemănător sau despre acest lucru este vorba în iniţiativa legislativă pe care v-o supunem atenţiei dumneavoastră şi nu trebuie neapărat ca persoana respectivă să aibă nişte dimensiuni care să fie standard şi care să intre şi să nu sune vreun clopoţel, ci să fie bine pregătită din punct de vedere profesional. Asta am vrut şi sper să şi reuşim. Depinde de dumneavoastră acum. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte să prezinte raportul.
	Domnul Dan Cârlan: Raportul este unul de respingere şi o să-mi permit să motivez la dezbateri generale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl invit pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Marin Pătuleanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Concursul şi examenul sunt singurele criterii obiective de selectare, promovare a funcţionarilor publici. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Vă rog, domnule senator Dan Cârlan, aveţi cuvântul.
	Domnul Dan Cârlan: Tot ca urmare a pachetului de reformă din administraţia publică, avem acest principiu foarte clar că funcţia publică nu poate fi ocupată decât prin concurs, prin examen. Aşadar, avem o lege care spune că totul se ocupă prin concurs şi, spun eu, concursul se câştigă de cel care merită. Iniţiatorii vin şi-mi atrag atenţia că în practică există şi situaţia în care concursul este câştigat de cel care trebuie, şi nu de cel care merită. Aşadar, avem o lege bună şi o practică proastă. Este limpede că nu trebuie să intervenim asupra legii şi s-o transformăm într-o lege proastă, pentru că ceea ce se propune aici este să renunţăm la mecanismul concursului, al examenului şi să procedăm la avansare, la iniţiativa şefului. Evident că nu putem renunţa la o lege bună, s-o transformăm într-o lege proastă, pentru a o aduce în raport cu practica. Trebuie să intervenim în practică şi să ne asigurăm că legea existentă - foarte bună, corectă - este aplicată aşa cum trebuie, adică corect.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră raportul de respingere la propunerea legislativă, întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă rog să votaţi. Legea are caracter de lege organică. Cu 47 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 13 voturi pentru, 42 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, propunerea legislativă nu a fost adoptată.
	La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Un coleg senator este iniţiator. Dacă nu doreşte să o susţină... Vă rog, domnule senator Dan Cârlan, să prezentaţi raportul comisiei.
	Domnul Dan Cârlan: Raportul comisiei este un raport de respingere şi vă rugăm să-l votaţi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat.
	Domnul Marin Pătuleanu: Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Considerăm că măsura suspendării din funcţie se dispune ca urmare a luării măsurii reţinerii, arestării sau trimiterii în judecată, şi nu ca urmare a înlăturării prezumţiei de vinovăţie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu sunt intervenţii în dezbaterile generale, supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Legea are caracter de lege organică. Cu 47 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cu 11 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (9) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Sunt iniţiatori numai colegi deputaţi. Este cineva prezent? Nu este nimeni prezent din partea iniţiatorilor. Îl invit pe domnul preşedinte Dan Cârlan să prezinte raportul.
	Domnul Dan Cârlan: Raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este un raport de respingere, având în vedere că o propunere legislativă cu acelaşi subiect de reglementare a fost deja adoptată.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Pătuleanu.
	Domnul Marin Pătuleanu: Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative în forma iniţială. În cazul în care s-ar însuşi un amendament, am fi de acord în aceste condiţii.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu. Mulţumim. Nu sunt iniţiatorii prezenţi, nu putem discuta de însuşiri de amendamente în plenul Senatului. Nefiind intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă rog să votaţi. Legea este organică. Cu 45 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, precizând caracterul legii de lege organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Cu 8 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice. Raportul întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este un raport de respingere. Iniţiatori sunt doi colegi deputaţi. Nu sunt prezenţi. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte Cârlan.
	Domnul Dan Cârlan: Raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este un raport de respingere, chestiunile propuse fiind deja reglementate prin ordonanţă de urgenţă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Pătuleanu.
	Domnul Marin Pătuleanu: Din aceleaşi considerente, nu susţinem adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă doriţi să interveniţi în dezbateri. Nu sunt intervenţii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului negativ întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Cu 41 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Legea are caracter de lege organică. Cu 4 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 373/2004 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Legea are caracter de lege organică. Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport de respingere. Unul dintre colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să prezinte raportul sau îl invit pe domnul preşedinte Dan Cârlan, fiind prezent acolo, să prezinte raportul. Este un raport de respingere.
	Domnul Dan Cârlan: Mulţumesc. Fără a intra în amănunte, precizez că raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule secretar de stat Pătuleanu, Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport de respingere. Sunteţi de acord cu el?
	Domnul Marin Pătuleanu: Da, suntem de acord.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul negativ, de respingere, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, precizând caracterul legii de lege organică. Vă rog să votaţi. Cu 36 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, precizând că Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege organică. Rog colegii senatori prezenţi în sală să voteze. Resupun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 8 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă. Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar, aveţi cuvântul. Vă rog să observaţi că toate aceste legi le-am considerat respinse, întrucât mai mult de jumătate din senatorii care s-au pronunţat prin vot, mai mult de 37 de senatori, au votat într-un fel sau altul. Vă rog, domnule senator Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Pe procedură, o problemă de principiu, vizavi de propunerile legislative referitoare la Legea nr. 373/2004. Această lege a fost abrogată prin Legea nr. 35/2008. Deci, legea fiind abrogată, propunerile legislative au rămas fără obiect. Încercăm să punem o lumânare la capul mortului şi cred că nu are sens. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Voiaţi să punem mai multe.
	La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială este un raport favorabil. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc. Avem două propuneri legislative la punctul 17 şi punctul 18 din ordinea de zi, foarte importante, şi au obţinut amândouă rapoarte favorabile. De aceea, eu îmi permit să prezint aceste rapoarte şi să facem dezbateri, urmând a fi supuse la vot în altă şedinţă. Pentru prima iniţiativă, îl avem pe iniţiator aici. Este vorba de domnul senator Ioan Corodan. Voi prezenta raportul comisiei după ce îi daţi cuvântul Domniei Sale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator este iniţiator la punctul 18 din ordinea de zi.
	Domnul Ioan Corodan: Nu, la punctul 17 din ordinea de zi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, la punctul 17 din ordinea de zi. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 6.
	Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Chestiunea, care se doreşte să fie reglementată prin această propunere legislativă, ar trebui să vină pe cale de consecinţă, pentru că stagiul de cotizare asimilat pentru studii superioare a fost reglementat, iar studentele care au copii în perioada de studii nu beneficiază de susţinere materială. Noi am dorit să venim cu o corectură, prin care stagiul de asimilare să fie şi motorul care duce mai departe această susţinere materială a studentelor care au copii în perioada de studii. Este vorba de cei 600 de RON. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al comisiei, vă rog.
	Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Onorat Senat, Comisia a adoptat un raport de admitere a propunerii legislative.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doamna secretar de stat Denisa Pătraşcu, vă rog.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere apropierea elementelor celor două propuneri legislative, aceasta şi cea pe care am susţinut-o anterior, Guvernul îşi păstrează punctul de vedere negativ, acela că prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2007 şi prin Ordonanţa de urgenţă nr. 148/2005 a stabilit nişte principii, şi anume acelea de a oferi o indemnizaţie de înlocuire a venitului mamei, în condiţiile în care ea nu mai poate să meargă la serviciu pentru a creşte copilul. Această situaţie nu se regăseşte în situaţia studentelor sau a altor categorii profesionale, care nu realizează venituri. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doriţi să interveniţi la dezbateri? Domnul senator Dan Sabău.
	Domnul Dan Sabău: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este vorba despre demografie, este vorba, de fapt, despre dezastrul demografic în care avansăm cu seninătate. Mi se pare că putem beneficia de punctul de vedere al comisiei şi de iniţiativa în sine. În continuare ne dorim mame tinere, în continuare există disocierea dintre intenţie şi posibilitate. Apropo de tânăra studentă, cred că ar trebui nu numai să o ajutăm financiar, ci să şi dăm posibilitatea universităţilor să-şi creeze grădiniţe proprii, dacă doresc, în contextul unei legi discutate anterior. Rugămintea mea este să tratăm această problemă cu mare seriozitate. Ştiţi foarte bine că populaţia tânără pleacă şi are copii în străinătate şi îi naturalizează acolo. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vot pe raport şi vot final în şedinţa de luni. Vă propun ca acelea care au rapoarte favorabile să nu dăm vot să riscăm să le respingem astăzi.
	Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Domnule preşedinte Tiberiu Aurelian Prodan, vă rog să prezentaţi raportul.
	Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa aparţine unui grup de 9 colegi parlamentari. La această iniţiativă am avut câteva amendamente, admise în comisie, primul se referă chiar la modificarea titlului legii şi apoi, cele mai importante amendamente se referă la faptul că, acolo unde avem naşteri de gemeni...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Ofer cuvântul domnului senator Pereş Alexandru, în calitate de iniţiator.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am rugămintea să-mi permiteţi să expun intenţia iniţiatorilor puţin mai larg, sigur, în două-trei minute.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule senator. Aveţi un minut.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Încă de la elaborarea şi votarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 au fost sesizate inadvertenţe şi inechităţi sociale în cadrul acestei legi. Tocmai din cauza acestui lucru au apărut mai multe propuneri legislative pe care le discutăm astăzi - şi poate nu numai - care cereau corectarea şi punerea de acord cu solicitările venite din societatea civilă. Şi propunerea legislativă aflată în discuţie la punctul 18 din ordinea de zi, cere alinierea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 la principiile de echitate socială şi egalitate de tratament, precum şi de a corecta o problemă gravă pentru o bună parte din populaţia tânără a ţării.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Ne-aţi convins, domnule senator.
	Domnul Alexandru Pereş: Scuzaţi-mă, domnule preşedinte, vă rog eu frumos! Haideţi, că au fost discuţii şi în presă, o săptămână au ţinut discuţiile în ziare şi televiziuni pe tema aceasta cu gemenii şi cu tripleţii. Este o inechitate atât socială, cât şi, dacă vreţi, o inechitate de tratament faţă de mamele care...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu am spus că ne-aţi convins, nu am spus că nu ne-aţi convins.
	Domnul Alexandru Pereş: Da, dar o singură rugăminte. Eu nu sunt de acord cu amendamentul din comisie. Pe de altă parte, fără nicio supărare, niciunul dintre iniţiatori nu a fost solicitat la comisie pentru a-şi susţine punctele de vedere. Deci există două soluţii. Ori să-l returnăm, pentru că avem timp până la termenul de adoptare tacită, 25 octombrie... 28 octombrie...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: 21 octombrie.
	Domnul Alexandru Pereş: ...21 octombrie... să discutăm această problemă şi, împreună cu comisia, să găsim varianta. Varianta optimă este aceea pe care iniţiatorii o produc sau, dacă nu, să nu votăm amendamentul, să lăsăm propunerea legislativă aşa cum a fost iniţiată. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar. Este nefiresc, în condiţiile în care unul dintre senatori este iniţiator, să nu fie invitat la comisie. Vă rog, domnule preşedinte.
	Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Domnule preşedinte, Cu tot respectul pe care îl port colegului şi colegilor iniţiatori, am de faţă colegii din comisie. Personal, am făcut invitaţie. Şefa de cabinet s-a ocupat. Dacă dumneavoastră nu binevoiţi să participaţi la dezbateri, îmi pare rău. Noi am dezbătut pe parcursul a două şedinţe. Eu am venit să sprijin iniţiativa dumneavoastră cu aceste amendamente. Dacă doriţi să-l retrimiteţi la comisie, s-ar putea să nu mai aveţi amendamente. (Discuţii.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este o chestiune de procedură. Să nu discutăm pe fond. Numai pe procedură doriţi să interveniţi, domnule senator Sabău? Haideţi să clarificăm această problemă. Eu am crezut că nu a fost invitat iniţiatorul. Da. Domnul senator Pereş.
	Domnul Alexandru Pereş: Îmi daţi voie, domnule preşedinte? Eu nu neg - nici pe departe! - că nu s-au făcut invitaţiile. Din păcate, ele nu au ajuns la niciunul dintre iniţiatori. Domnul preşedinte poate are dreptate, şi eu nu-l contrazic, dar, din păcate, eu - ca primul dintre iniţiatori, hai să spunem, trecut şi la expunerea de motive - nu am primit această invitaţie. Îmi pare foarte rău.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnule preşedinte, Daţi-mi voie, cel puţin în baza acelei alianţe vechi care a existat între dumneavoastră, să găsiţi totuşi o punte de comunicare pe o iniţiativă legislativă socială care este importantă. Supun votului dumneavoastră, prin ridicare de mână, ca să nu mai pierdem timpul. Cine este de acord cu retrimiterea la comisie? Vă mulţumesc. S-a aprobat. În termen de două săptămâni, vă rog, raport suplimentar. Rediscutaţi amendamentele. Mai avem 6 minute.
	Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic. Raport de respingere. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Din partea Guvernului cine participă? Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 10.
	Doamna Pásztor Gabriella: Domnule preşedinte, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. În Legea învăţământului, art. 92 şi art. 93, respectiv art. 32 din Constituţie definesc termenul şi aria autonomiei universitare cărora le contravine această propunere legislativă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Îl invit pe domnul senator Dan Sabău să prezinte raportul.
	Domnul Dan Sabău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de un raport de respingere, motivat aproximativ în zona în care şi Guvernul îşi motivează punctul de vedere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbaterile generale. Raportul este de respingere, legea are caracter de lege organică. (Rumoare, discuţii.) Supun votului dumneavoastră raportul de respingere... (Discuţii.) Scuzaţi-mă! Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar. Nu am observat.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Găsesc că este bine-venită această propunere legislativă şi eu v-aş îndemna să o susţineţi. Iniţiatorii au venit cu o problemă de principiu corectă, respectiv în aceeaşi structură organizatorică, de pildă, într-o catedră din învăţământul universitar să nu fie şeful familiei, tata, şef de catedră, copilul să fie secretar sau în aceeaşi catedră să fie trei: tata, mama şi fiul - cunosc un caz, nu vă răpesc timpul acum cu detalii - şi acum vor să împartă catedra în două. La o catedră tata să fie şef şi la cealaltă să intre fiul, în noua catedră care se înfiinţează. Mi se pare anormal să lăsăm acest aspect fără cadru legislativ. Să se interzică aceste lucruri, aşa cum, în multe alte domenii, legiuitorul şi-a făcut datoria. Cred că propunerea legislativă este bine-venită. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt intervenţii... Sunt intervenţii? Poftiţi, domnule senator. Microfonul central.
	Domnul Dan Sabău: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, pe fond, sigur, problema aşa pare la prima vedere. Din nefericire, încalcă nişte drepturi constituţionale. O chestiune. A doua chestiune este că rudele de gradul IV nu includ şi soţia. Asta înseamnă că, aşa cum a fost iniţiată, legea nu acoperă problema pe care şi-a propus-o, motiv pentru care punctul de vedere al comisiei a fost realizarea altei legi. De altfel, vreau să vă spun că iniţiatorii şi-au temperat zelul în susţinerea acestei iniţiative, dat fiind punctul de vedere al Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru egalitate de şanse, dar şi discuţia din comisie. Punctul nostru de vedere ar fi ca să nu se voteze în situaţia în care se pune problema existenţei unor membri din familie, ca şi în jurisprudenţă, să nu aibă dreptul să voteze unul pe celălalt dintre membrii familiei. Să se extragă din zona votului şi asta ar simplifica o serie de posibilităţi decizionale eronate. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Nemaifiind alte intervenţii, vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului negativ întocmit de Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vă rog, domnule senator, aveţi cuvântul. Să nu spuneţi să vă spun rezultatul votului. (Rumoare, discuţii.)
	Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt convins că ştiţi doar fluxurile referitoare la funcţionarea şi nefuncţionarea sistemului electronic de vot. În rest...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu mai daţi din mână, pentru că gestul poate fi obscen.
	Domnul Constantin Gheorghe: O.K.! Nu previzionaţi niciodată rezultatul votului. Sunt convins. Vă rog, în conformitate cu prevederile regulamentului, să solicitaţi secretarilor să verifice cvorumul de şedinţă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă mulţumesc foarte mult. Până când colegii secretari îl vor verifica, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vă rog să votaţi. Vă rog să număraţi colegii din sală. Insuficient... 39 de colegi s-au pronunţat în favoarea raportului. Sunt două rapoarte de respingere. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu de la punctul 20 din ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Insuficient... În favoarea propunerii legislative s-au pronunţat 8 colegi pentru, 28 sunt împotrivă şi 8 s-au abţinut. În consecinţă, proiectul de lege a fost respins. La punctul 3 din ordinea de zi suplimentară trebuia să dăm vot final pe o lege asemănătoare. Discuţiile au fost într-o şedinţă precedentă. Raportul este negativ. Punctul 3 - Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată. (Discuţii.) Imediat vă ofer cuvântul. (Rumoare, discuţii.) Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Din sală: Contestăm votul... (Rumoare, discuţii.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: La punctul 3? Cum să-l contestaţi? (Rumoare, discuţii.) Este un raport de respingere. Dacă şi pe acestea le contestaţi... (Discuţii.) Stimaţi colegi, avem în ordinea de zi suplimentară o propunere legislativă care a fost dezbătută, care are raport negativ şi care se găseşte... (Rumoare, discuţii.) Mai încercăm o dată. Dacă nu vreţi, şi săptămâna viitoare e o zi de plen. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a proiectului de lege înscris în ordinea de zi suplimentară la punctul 3. Un obiect de reglementare apropiat de cel anterior. (Discuţii.) Vă mulţumesc. Insuficiente voturi.
	Declar închisă şedinţa Senatului. Propunerile legislative nedezbătute astăzi vor fi înscrise în ordinea de zi de luni. Vă reamintesc, stimaţi colegi, că după-amiază şi mâine avem şedinţă pe comisii. Acum, stimaţi colegi, vă anunţ o lege pentru care ne putem adresa Curţii Constituţionale. Aceasta este depusă la secretariatul general al Senatului. Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Declar închisă şedinţa Senatului, dând satisfacţie deplină domnului coleg Constantin Gheorghe.
	Şedinţa s-a încheiat la 13.05.