Şedinţa Senatului din 7 octombrie 2008

	Şedinţa a început la ora 9.50. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii Ilie Sârbu şi Ivan Cismaru, secretari ai Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Doamnelor şi domnilor senatori, Vă invit în sală. Stimate colege şi stimaţi colegi, Declar deschisă şedinţa Senatului din 7 octombrie 2008, şedinţa fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu şi Ivan Cismaru, secretari ai Senatului. Cvorumul de şedinţă este de 69 de parlamentari. Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 8 senatori, 3 sunt membri ai Guvernului, 4 colegi sunt plecaţi în delegaţie, un coleg se află în concediu medical. Programul de lucru, aşa cum a fost aprobat ieri: lucrări în plen până la ora 13.00, după aceea, activitate în comisiile permanente şi şedinţa Biroului permanent al Senatului. Vă propun să luăm în dezbatere proiectele de lege şi vom trece la vot în momentul în care vom avea cvorum de vot.
	La punctul 1 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2008 privind înfiinţarea organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare. Invit un coleg din Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Reprezentantul Guvernului este prezent. Vă ofer cuvântul, domnule secretar de stat Tőke István, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului, microfonul 10.
	Domnul Tőke István - secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Justificarea caracterului de urgenţă a prezentei ordonanţe rezultă din necesitatea transpunerii prevederilor comunitare în scopul implementării politicii agricole comune şi în special a prevederilor referitoare la constituirea şi recunoaşterea organizaţiilor interprofesionale, care au un rol important privind furnizarea de servicii de consultanţă şi instruire pentru creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare specifice, printre ai căror beneficiari sunt şi organizaţiile interprofesionale. De asemenea, există necesitatea asigurării unui grad ridicat de absorbţie a fondurilor comunitare din fonduri derulate prin PNDR şi prin FEGA, iar desfiinţarea consiliilor pe produs a redus capacitatea asociaţiilor de producători de a influenţa standardele de calitate din domeniul lor de activitate şi posibilitatea de a urmări modul de respectare a acestora. În prezent sunt înfiinţate zece organizaţii interprofesionale, alte trei sunt în curs de constituire şi există şi Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România, care este afiliată la COPA-COGECA. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe colegul nostru, domnul senator Gheorghe David, să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
	Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Comisia noastră a dezbătut acest proiect de lege şi membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport favorabil, cu un amendament admis. Acesta este cuprins în anexa la raport. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbaterile generale. Nu sunt intervenţii. Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Urmează votul pe raport şi votul final.
	La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Este o propunere legislativă a unui coleg deputat. Nu este prezent. Vă rog, punctul de vedere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
	Domnul Gheorghe David: Da, domnule preşedinte. Este un raport comun redactat de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările ulterioare, cu o literă nouă, lit. e), care se referă la actualizarea tarifelor de gestionare pentru fondurile de vânătoare, în funcţie de rata inflaţiei. Comisiile noastre au analizat această propunere legislativă şi, în urma dezbaterilor generale şi pe articole, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de respingere, având în vedere că există legislaţie în domeniu. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul secretar de stat Tőke István să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Tőke István: Potrivit prevederilor art. 15 alin. (3) din Legea nr. 407/2006, contractele de gestionare a fondurilor de vânătoare se modifică anual, prin acte adiţionale, până la 3 data de 15 august, conform prevederilor alin. (1) şi alin. (2) ale aceluiaşi articol, astfel existând legislaţie în domeniu. În concluzie, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii. Nu sunt intervenţii. Legea are caracter de lege ordinară. Urmează votul pe raport şi pe propunerea legislativă.
	La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, raportoare. Colegul deputat Ion Olteanu, iniţiator, nu este prezent. Aveţi cuvântul, domnule senator Gheorghe David.
	Domnul Gheorghe David: Domnule preşedinte de şedinţă, Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Legea nr. 36/1991, propunându-se ca, prin excepţie, societăţile agricole să se poată constitui şi prin "act scris atestat prin ştampilă de secretarul localităţii în aria căreia se află terenurile în cauză". Membrii comisiei noastre au dezbătut şi analizat această propunere legislativă şi au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de respingere, deoarece tipul de societăţi înfiinţate potrivit prevederilor propunerii legislative sunt cuprinse în prevederile Legii nr. 36/1991 şi sunt asociaţii familiale. Societăţile agricole cu personalitate juridică se constituie numai prin act scris, autentificat la notariat. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Tőke István: Textul propus nu înlătură regula referitoare la constituirea societăţilor agricole prin act autentic. Menţionăm că, deşi înscrisurile autentice presupun îndeplinirea unor formalităţi, acestea oferă o mai mare siguranţă în circuitul civil datorită prezumţiei de valabilitate de care se bucură şi facilitează proba atunci când este nevoie. În concluzie, Guvernul nu susţine această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii din partea colegilor senatori. Nu sunt intervenţii. Urmează votul pe raport şi pe propunerea legislativă.
	La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. Propunere legislativă, mai mulţi colegi deputaţi, nu sunt prezenţi. Îl invit pe domnul senator Gheorghe David să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
	Domnul Gheorghe David: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura. Şi această propunere legislativă a fost analizată de către membrii comisiei noastre şi s-a hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de respingere, deoarece Legea nr. 192/2001 a fost abrogată prin art. 70 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 180, din 10 martie 2008. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul secretar de stat Tőke István să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Tőke István: Mulţumesc. Guvernul susţine raportul de respingere al Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă sunt intervenţii. Nu sunt. Urmează votul pe raport şi votul final.
	La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi a Legii camerelor de comerţ din România, nr. 335/2007. Iniţiatori, numai colegi deputaţi. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. O invit pe doamna preşedinte Norica Nicolai să prezinte raportul. Aveţi cuvântul.
	Doamna Norica Nicolai: Domnule preşedinte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a luat în dezbatere această propunere legislativă şi a formulat un raport de respingere. Această propunere legislativă vizează modificarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului. Atribuţia Oficiului Naţional al Registrului Comerţului reprezintă un serviciu public de interes general, element consacrat de legislaţia în vigoare şi confirmat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 212/2003. În anul 2002 Registrul Comerţului a fost atribuit Ministerului Justiţiei şi acest lucru a reliefat o atribuţie constantă de verificare a legalităţii şi de respectare a celerităţii în realizarea actelor de comerţ. Având în vedere că tarifele şi taxele, care sunt stabilite anual, sunt respectate de către actuala autoritate şi că în această propunere legislativă sunt o serie de modificări care sunt la limita prevederilor constituţionale, am decis să respingem această propunere legislativă. Legea are caracter de lege organică.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Din partea Guvernului, ofer cuvântul domnului secretar de stat pentru a prezenta punctul de vedere.
	Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul are o serie de propuneri şi observaţii la propunerea legislativă. Pentru o analiză a oportunităţii administrării Registrului Comerţului într-o altă formulă decât cea actuală este necesar a se avea în vedere că, în perioada ulterioară transferului său în subordinea Ministerului Justiţiei, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) a dobândit, prin lege, o serie de noi competenţe de autoritate publică ce nu sunt strict legate de înregistrarea de date în Registrul Comerţului. Amintim, sub acest aspect, rolul acestei instituţii în procedura insolvenţei. De asemenea, alegerea unei astfel de soluţii trebuie să aibă în vedere că Ministerul Justiţiei, care a avut calitatea de integrator la capitolul 5 de negocieri: "Dreptul societăţilor comerciale" păstrează, şi după aderare, responsabilitatea de a monitoriza angajamentele asumate de România la acest capitol. Propunerea legislativă mai cuprinde, de asemenea, prevederi ce aduc atingere, în opinia noastră, dispoziţiilor constituţionale prin atribuirea directă a unui serviciu public. Cu privire la sediul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, vreau să vă spun că propunerea legislativă, în opinia noastră, stabileşte o limitare a dreptului de proprietate a terţilor cu care ONRC a încheiat contracte de închiriere. În sfârşit, o să vă mai reţin atenţia cu faptul că propunerea legislativă cuprinde prevederi ce aduc atingere dreptului comunitar în materie întrucât se propune eliminarea art. 51 din Legea nr. 26/1990, care descrie procedura de înregistrare electronică, procedură pe care dumneavoastră tocmai aţi votat-o ieri. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii la dezbaterile generale. Nu sunt intervenţii. Legea are caracter organic. Urmează votul pe raport şi votul final.
	La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, domnul preşedinte Dan Cârlan. Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Cristina Pocora. Aveţi cuvântul.
	Doamna Cristina Ancuţa Pocora - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Mulţumesc, domnule preşedinte. Scopul prezentului proiect de lege este de a corecta deficienţele din domeniul urbanismului, prin măsuri care vizează, în principal, limitarea derogărilor de la planul urbanistic general, limitarea utilizării abuzive a terenurilor, introducerea de clarificări privind relaţia cu dreptul de proprietate, precum şi corelarea cu legislaţia în domeniile conexe. Suntem de acord cu amendamentele adoptate la comisie, de aceea vă rugăm să adoptaţi atât raportul, cât şi legea în ansamblul ei. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Dan Cârlan să prezinte raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
	Domnul Dan Cârlan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a dezbătut şi adoptat un raport favorabil, un raport de admitere, cu un număr de cinci amendamente admise şi cu un amendament respins.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii la dezbateri generale. Vă rog, domnul senator Ilie Stoica.
	Domnul Ilie Stoica: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am depus un amendament care mi-a fost respins şi de aceea am intervenit la dezbateri generale. Propun ca acest proiect de lege să fie retrimis la comisie şi să fie abordat aşa cum se cuvine. Deci respingerea amendamentului s-a făcut, cred, de către stafful comisiei, şi nu de colegii din Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, cu care am discutat chiar şi ieri şi nu ştiau. Rugămintea mea este să fie retrimis la comisie spre o analiză corectă şi, ulterior, să intre în plen. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sunt două chestiuni. În primul rând, să ne pronunţăm pe fond, pe amendament. Deci, având un amendament, dumneavoastră îl susţineţi în plen.
	Domnul Ilie Stoica: Eu susţin că amendamentul meu a fost respins de către stafful comisiei, nu de către colegi. Atunci, să meargă din nou la comisie, să rediscutăm acolo aşa cum trebuie. Deci nu să discutăm în plen un amendament care a fost respins de către staff.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule preşedinte Dan Cârlan.
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, mulţumesc. Permiteţi-mi să informez plenul, inclusiv de dragul stenogramei. Acest amendament a fost dezbătut în cadrul comisiei. El a fost respins. Colegii nu şi-au asumat răspunderea introducerii unei chestiuni care nu a fost suficient de profund studiată, prin corelaţie cu celelalte acte normative. Am stabilit cu colegul de comisie, domnul senator Ilie Stoica, că ţinem pe loc raportul vreme de o săptămână, timp în care ia legătura cu colegii săi din Executiv şi, dacă găseşte o formulă care să fie agreată de Guvern şi care să ne asigure că este serios şi corect aşezată pentru a putea fi adoptat acest amendament, îl rediscutăm în comisie, dăm un vot favorabil pe acest amendament şi, desigur, refacem raportul. În caz contrar, îl lăsăm respins şi domnul senator îl susţine în plen. Deci nu stafful de comisie este cel care tranşează amendamentele. Aici este o chestiune care excedează propunerii venite de la Guvern prin ordonanţă: doreşte reglementarea unei alte chestiuni, doar tangenţială cu problema supusă dezbaterii prin ordonanţă, şi am apreciat că nu este oportun să intrăm cu amendamentul fără a avea o analiză foarte aprofundată. Lucrurile nu cred că se modifică la nivelul comisiei dacă retrimitem acum textul spre analiză, pentru că înţeleg că nu există încă un acord între iniţiatorul amendamentului şi Guvern pe această chestiune.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doriţi să vă mai pronunţaţi fie pe problemele generale ale legii, fie asupra amendamentului? Vă rog, domnule senator Stoica, aveţi cuvântul.
	Domnul Ilie Stoica: Domnule preşedinte, Repet dorinţa mea de a fi retrimis la comisie, pentru că ce spune domnul preşedinte Cârlan nu are nimic comun cu ceea ce am discutat acolo. Ieri, am discutat cu colegii mei din comisie - doi-trei sunt în sală - au rămas surprinşi că s-a trimis raportul cu amendamentul respins şi că nu a fost discutat în comisie. Ne întoarcem de unde am plecat. Vă rog să supuneţi la vot să fie retrimis...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Voi supune la vot, domnule senator, dar dumneavoastră ştiţi că, în conformitate cu regulamentul, un proiect de lege este retrimis la comisie dacă acest lucru rezultă din dezbateri, nu doar dacă se cere în plen de către autorul amendamentului. De aceea, rugămintea mea a fost să-l şi susţineţi, pentru că nu ştim cum se va pronunţa plenul.
	Domnul Ilie Stoica: Daţi-mi voie să susţin în ce constă amendamentul meu.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog.
	Domnul Ilie Stoica: Noi, astăzi, prin această ordonanţă, vrem să reglementăm nişte lucruri cu privire la autorizaţia de construcţie şi la regimul juridic al terenurilor. Conform legislaţiei în vigoare, pentru un teren care a fost introdus, prin planul de urbanism general, în intravilan, ca să poţi obţine autorizaţia de construcţie şi să-l intabulezi ai nevoie de scoatere din circuitul agricol. Este o documentaţie suplimentară care costă şi, de fapt, nu costă taxa - pentru că taxa pentru terenurile din intravilan a fost eliminată printr-o modificare a legii -, ci costă documentaţia pe care o faci. Este o procedură, un hăţiş legislativ care nu-şi mai are rostul. De ce? Odată un teren introdus în intravilan, din planul de urbanism general, are o destinaţie pentru construcţie, în mare parte este intravilanul localităţii, oraşului, comunei. Nu mai este cazul ca să mai fac o documentaţie suplimentară pentru a-l scoate din circuitul agricol. Aici avem probleme. În momentul în care-mi scot o autorizaţie de construcţie, dacă merg la Cartea funciară să-mi intabulez un teren pe care l-am scos din intravilan, cei de la Cartea funciară nu-mi notează construcţia dacă nu am documentaţie de scoatere. Practic, este o suprapunere de documente, nu avem nevoie de aşa ceva. Pentru că o parte din colegii mei nu cunosc fenomenul, nu l-au înţeles, bineînţeles că s-au pronunţat împotriva lui. Cei de la Guvern nu au avut nimic împotrivă. În principiu, au fost de acord şi au spus că am dreptate, că este corect, dar trebuie să avem cuvântul ministrului de resort. Îl caut de două-trei zile pe ministrul de resort şi nu-l găsesc. Dacă nu-l găsesc, cu ce sunt eu vinovat? Deci Guvernul, prin reprezentanţii de la comisie, în mare parte, a fost de acord că trebuie rezolvată această problemă. Ori acum, ori în altă prevedere legislativă. De ce să aşteptăm altă prevedere legislativă? Vreţi să vă citesc amendamentul?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îl avem. Bănuiesc că toţi colegii au anexa cu amendamentele respinse. Sunt alte intervenţii? Doriţi să interveniţi, domnule senator Puiu Haşotti? Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Noi pornim de la următoarea situaţie regulamentară: acest amendament a fost discutat în comisie. Nu putem spune că nu a fost discutat. Mi se pare, chiar fără să vrea, domnul senator Stoica, autorul amendamentului, ne-a spus că a fost respins. Deci a fost discutat în comisie - este însuşi preşedintele comisiei care ne spune acest lucru - şi a fost respins. De la această realitate trebuie să pornim şi, sigur, plenul este suveran, votează sau nu un amendament respins de comisie şi cu care Guvernul nu este de acord. Am vrut să aduc în discuţie o chestiune strict procedurală.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Dan Cârlan, vă rog.
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este posibil ca unii dintre noi să nu ne pricepem foarte bine la construcţii, la urbanism. Chestiunea propusă prin amendamentul colegului nostru este următoarea: prin amendamentul adus acestei ordonanţe se consideră, în mod implicit, că orice teren aflat în intravilan este, automat, în categoria de folosinţă construibilă. Eliminarea obligaţiei de scoatere din circuitul agricol pentru un teren, imediat ce a fost inclus prin planul urbanistic general în categoria intravilan, implică acest lucru. Or, este fundamental greşit. Într-adevăr, nu poţi obţine autorizaţie de construcţie decât pentru terenuri situate în intravilan, dar aceasta nu înseamnă că orice teren situat în intravilan este automat construibil. Amintesc faptul că avem staţiuni de cercetare agricolă situate în intravilanul localităţilor. Dacă am accepta amendamentul propus de colegul nostru ar însemna că, ceea ce am protejat atunci când am făcut legea proprietăţii, încălcăm dreptul de proprietate al vechilor proprietari şi nu restituim vechile amplasamente pentru staţiunile de cercetare agricolă acolo unde avem certitudinea că se face cu adevărat cercetare agricolă. Prin introducerea terenului în intravilan ar însemna să eliminăm această protecţie acordată de categoria de folosinţă agricolă. Acesta este motivul pentru care noi am considerat că în niciun caz nu putem accepta acest amendament. Să fie căutate soluţii împreună cu ministerul de resort. Dacă se găseşte o soluţie agreabilă, noi suntem gata să o reanalizăm. Aşa cum este formulat amendamentul, în momentul de faţă, aducem o bombă, o bombă care înseamnă că toate terenurile de cercetare agricolă situate în intravilanul localităţilor, prin simpla adoptare a acestui amendament, devin, automat, construibile, fără a mai fi atenţi la niciuna din procedurile de protecţie, respectiv procedura scoaterii din circuitul agricol, chiar dacă este în intravilan.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog.
	Domnul Ilie Sârbu: Ceea ce spunea domnul preşedinte Cârlan este adevărat. Ieri, nu ştiu dacă la declaraţiile politice, a fost prezentată o circulară a Academiei de Ştiinţe Agricole - domnul Cismaru o avea şi l-am rugat să mi-o împrumute - prin care, oricum, sunt invitate toate staţiunile de cercetare din teritoriu, nominalizând aici şi solicitările, să-şi facă un program de ieşire din intravilan, în afara localităţilor. Deci intenţia aceasta mai veche, de a fi lichidate staţiunile de cercetare, nu cred că mai poate fi stăvilită la ora actuală. Deja această hârtie, acest material care m-a intrigat, este semnată de preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, domnul Cristian Hera, care pe vremea când eu eram ministrul agriculturii ducea o luptă şi o bătălie incredibile vizavi de suprafeţele care aparţineau staţiunilor de cercetare. Astăzi cred că dânsul a fost convins... (Discuţii în sală.) Acum s-a ajuns la cincizeci şi ceva de mii de hectare de la o sută şi ceva de mii de hectare. Cred că ar trebui să fim mult mai drastici în ceea ce înseamnă aplicarea legislaţiei în domeniu şi să nu fim aşa de îngăduitori. Un plan urbanistic general sau un plan urbanistic zonal se face la nivel de judeţ, la nivel de municipiu şi, imaginaţi-vă, toate vor fi eliminate şi nu va mai exista niciun fel de frână dacă noi aprobăm, astăzi, acest amendament! Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, ofer cuvântul iniţiatorului amendamentului pentru a răspunde. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Ilie Stoica: Vă spun foarte sincer că în niciun caz nu doresc, prin amendamentul meu, să tulbur apele cu privire la plantaţii şi mai ştiu eu ce aţi discutat dumneavoastră ieri, dar vreau să vă expun o situaţie foarte simplă de la care am plecat cu acest amendament. În vatra satului, în Cartea funciară, pe un extras, scrie următorul lucru: "1700 de metri, din care 700 de metri construiţi, 1000 de metri teren agricol". Pentru acest teren agricol, când merg la primărie să scot autorizaţie de construcţie, îmi dă autorizaţie fără să facă scoatere din circuitul agricol, pentru că este în vatra satului. De unde pleacă toată filozofia aceasta? De la un articol din Legea nr. 18/1991, care spune că intravilanul României este cel de la 1 ianuarie 1990. Practic, după această dată, nu mai recunoaştem că ar mai exista intravilan. Tot ce s-a introdus în intravilan după 1990, conform reglementărilor legale, plan de urbanism şi aşa mai departe, nu recunoaştem. De ce? Când am introdus în intravilan am respectat toate procedurile legale, cu scoatere din circuit pe total suprafaţă, cu plata taxelor, cu avizele Ministerului Agriculturii şi a "n" autorităţi. De ce nu aplicăm acelaşi regim şi pentru terenul care este introdus în intravilan după 1990? Exemplul meu cu cei 1700 de metri este concret şi clar. Aici vreau eu să merg. Nu am nimic cu plantaţiile, cu fermele, să rămână în vigoare. Şi parcurile sunt intravilan, stimaţi colegi. Ce, construim în parcuri? Deci să luăm lucrurile aşa cum sunt în realitate. Credeţi-mă, un an de zile m-am zbătut pe la primării, pe la consilii locale în încercarea de a-i determina să nu mai ceară acest lucru oamenilor care au teren intravilan şi mi s-a spus că legea nu prevede nimic expres, prevede că intravilanul este cel de la 1 ianuarie 1990.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator Mihail Lupoi, vă rog.
	Domnul Mihail Lupoi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu am vrut să mă bag - nu fac parte din comisie -, dar întâmplarea face că aceasta este meseria mea. Însăşi noţiunea de intravilan se referă la amenajările de tip urban. Mă refer la: canalizare, drumuri şi alte chestiuni de acest gen. Existenţa unei suprafeţe agricole în cadrul oraşului, în cadrul suprafeţelor intravilane este cel puţin ridicolă. Nu există aşa ceva nicăieri în lume. Chestiuni din acestea aruncate pe piaţă sunt de doi lei. Noţiunea de intravilan înseamnă "în cadrul unei organizări de tip urban", care are apă curentă, care are canalizare. Acum, dacă terenul acela este în mijlocul oraşului, ce facem, ocolim cu canalizarea, pentru că cresc acolo nişte pomi ai nu ştiu cui?! Pomii aceia se mută în afara oraşului, în orice ţară civilizată şi normală din lume. Numai la noi se ocoleşte nu ştiu ce staţiune, pentru că s-a nimerit să fie în mijlocul unui oraş pe care tot noi l-am declarat din comună oraş sau mai ştiu eu cum. Este caraghios ce facem acum. Este intravilan sau nu. Dacă este intravilan, are structură urbană, clar, în tot ceea ce priveşte reţele edilitare şi aşa mai departe. În rest, discuţia este fără subiect. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar închise dezbaterile generale. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră... Vă rog să mă ascultaţi. Domnule senator Stoica, Voiam să supun votului plenului Senatului cererea de retrimitere la comisie. Bănuiesc că aţi făcut-o în numele grupului parlamentar. (Discuţii în sală.) Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră cererea formulată de domnul senator Ilie Stoica de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi. S-au întrunit numai 29 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 9 abţineri. Avem de dat vot pe raport şi vot final, desigur, şi pe amendament, în momentul în care trecem la vot.
	La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Din partea Guvernului este prezent domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 urmăreşte reglementarea unor aspecte de procedură electorală care nu sunt reglementate în acest moment şi, în principal, se referă la modul de constituire a birourilor electorale ce funcţionează pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, modalitatea de vot a cetăţenilor care se află în străinătate, dar care au calitatea de rezidenţi, precum şi modalitatea de exercitare a votului de către persoanele invalide sau aflate în imposibilitate de a se deplasa. În acest sens, vă adresăm rugămintea să adoptaţi această ordonanţă de urgenţă, cu amendamentul adoptat de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Ofer cuvântul domnului preşedinte Dan Cârlan pentru a prezenta raportul întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului la proiectul de lege.
	Domnul Dan Cârlan: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a adoptat un raport de admitere, cu un amendament admis şi cinci amendamente respinse. Fac menţiunea că raportul a fost adoptat în majoritate, cu două voturi împotrivă din partea colegilor din Grupul parlamentar al PRM.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii la dezbaterile generale. Aveţi cuvântul, domnule senator Gheorghe Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor senatori, Ne aflăm în faţa unui proiect de lege inedit, primul şi, sper, ultimul din istoria Parlamentului României, prin care Guvernul solicită, de această dată, Camerei Superioare a Parlamentului României să aprobe o ordonanţă de urgenţă neconstituţională cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare. Doamnelor şi domnilor senatori, Noi am jurat să respectăm Constituţia României atunci când am fost validaţi în aceste înalte funcţii de reprezentanţi ai poporului României în Parlament. Ce spune Constituţia României la art. 115 alin. (6)? Se interzice Guvernului să emită ordonanţe de urgenţă care pot afecta drepturile electorale. Ce a făcut Guvernul României? A constatat, în faza de aplicare a Legii nr. 35/2008, că sunt milioane de alegători, de cetăţeni cu drept de vot, care nu pot participa la alegeri. Aşa cum foarte bine a subliniat reprezentantul Guvernului în succinta expunere a proiectului acestui act normativ, "au constatat", şi în expunerea de motive, semnată de către premierul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, se precizează motivul emiterii acestui act normativ: negru pe alb scrie Guvernul că Legea nr. 35/2008 nu reglementează o serie de aspecte privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat. În afară de faptul că nu reglementează modalitatea de constituire şi componenţa birourilor electorale organizate pe lângă misiunile diplomatice şi consulare, se precizează că legea nu stabileşte modalitatea de exercitare a dreptului de vot de către cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate, de asemenea, de către persoanele invalide sau aflate în imposibilitatea de a se deplasa, precum şi de către deţinuţii care încă nu au fost lipsiţi de drepturile electorale. Legea nu reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale. Guvernul spune că: "Legea nr. 35/2008 nu sancţionează o serie de fapte care pot aduce atingere bunei desfăşurări a operaţiunilor electorale şi care, practic, permite fraudarea alegerilor". Şi, nu în ultimul rând, Guvernul spune că: "Legea nr. 35/2008 reglementează de o manieră incompletă alianţele electorale, actele pe baza cărora se votează, birourile şi oficiile electorale, modalitatea de delimitare a secţiilor de votare, cuprinsul proceselor-verbale, circuitul acestora şi, mai ales, repartizarea şi alocarea mandatelor". Ce schimbări a preconizat Guvernul? A căutat să reglementeze aspectele de procedură care nu sunt reglementate în momentul de faţă, a căutat să dea dreptul de vot şi funcţionarilor publici. Guvernul spune că Legea nr. 35/2008 "a asigurat" o restrângere a dreptului de a fi ales pentru aceste persoane. De asemenea, se mai spune că "Prezentul act normativ îşi propune să reglementeze o serie de aspecte ale procesului electoral care au fost abordate incomplet sau de o manieră neunitară prin lege" şi caută să detalieze şi modalitatea de repartizare şi de alocare a mandatelor. Doamnelor şi domnilor senatori, Revenind la fondul problemei, avem în faţă o ordonanţă neconstituţională. Guvernul a scris, negru pe alb, sub semnătura premierului, că Legea nr. 35/2008 nu permite desfăşurarea corectă a alegerilor, nu dă posibilitatea tuturor cetăţenilor cu drept de vot să voteze, reglementează de o manieră incompletă stabilirea mandatelor şi a câştigătorilor mandatelor. Paradoxal este că cine câştigă alegerile într-un colegiul uninominal, practic într-un "ţarc" electoral, dacă partidul nu trece pragul de 5%, riscă să le câştige degeaba. Cel care câştigă alegerile pierde un loc în Senat sau Camera Deputaţilor, cel care a pierdut alegerile devine senator sau deputat. Este o "Lege a harababurii" la care m-am referit şi ieri, în declaraţia politică, şi nu doresc să mai revin asupra ei. Grupul parlamentar al PRM solicită respingerea acestui proiect de lege care este neconstituţional. Lucrul acesta, repet, îl susţine Guvernul, l-am susţinut şi îl vor susţine şi colegii mei, dacă le veţi permite, şi sper că le veţi permite, domnule preşedinte de şedinţă. Eu vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt alte intervenţii. Domnul senator Carol Dina a ridicat primul mâna. Domnule senator, vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Carol Dina: Mulţumesc, domnule preşedinte. În raport se menţionează că au fost şi voturi împotrivă. Unul dintre aceste voturi împotrivă îmi aparţine. Deci eu am afirmat că această Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, emisă la 27 august anul curent, moment în care Senatul era în sesiune extraordinară, sesiune care am înţeles mai târziu de ce a fost organizată, ca să ofere posibilitatea Guvernului să emită o ordonanţă de urgenţă astfel încât să nu se depăşească termenul de 90 de zile, termen care este impus prin reglementări. Guvernul a scăpat din vedere că prin ordonanţă de urgenţă, aşa cum prevede Constituţia, nu poate fi reglementat niciun drept electoral, cu alte cuvinte, niciun fel de procedură, niciun fel de reglementare. Această ordonanţă de urgenţă demonstrează că, de fapt, Legea nr. 35/2008, legea de bază, este nu incompletă, ci este grav marcată de erori atâta vreme cât prevederile din această ordonanţă - care ni se solicită să o aprobăm - sunt mult mai ample decât legea însăşi. În al doilea rând, am considerat că procedurile parlamentare, printre care şi cea de astăzi, potrivit experienţei pe care o avem, nu vor permite ca ordonanţa de urgenţă să devină lege, să fie aplicabilă în conformitate cu prevederile constituţionale. Este clar că această ordonanţă este un surogat care nu poate reglementa, din viteză, o problemă de cea mai mare importanţă pentru politica românească, pentru economia românească, pentru componenta socială din România. Toţi am dorit, şi dumneavoastră, şi alte structuri ale statului, să se îmbunătăţească cadrul legislativ prin care aleşii să fie cu adevărat reprezentativi. Această lege nu realizează nici pe departe ţinta, dorinţa noastră, acest deziderat, ba, mai mult, se îndepărtează de la dorinţele noastre. De aceea, noi susţinem că Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 este neconstituţională şi ar trebui tratată ca atare. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Constantin Gheorghe. Vă consult dacă din celelalte grupuri parlamentare doresc să mai intervină colegi. Aveţi cuvântul.
	Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, De la bun început vreau să spun că scrutinul uninominal este o metodă de alegere a reprezentanţilor în Parlament dorită de toată lumea, şi noi îl susţinem. Sigur că ne dorim ca alegerile să aibă loc la termenul stabilit, la data de 30 noiembrie 2008, nu încercăm să facem niciun demers împotriva acestui lucru, numai că ne dorim ca poate viitorul Parlament să încerce să elaboreze o altă Lege privind alegerea deputaţilor şi senatorilor, pentru că, plecând de la ceea ce scrie în Constituţie la art. 61, şi anume: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem", deci "reprezentativ", această lege are nişte lacune în ceea ce priveşte reprezentativitatea, în sensul atribuirii mandatelor în funcţie de alte criterii decât reprezentativitatea. De altfel, noi am depus în Parlament o iniţiativă care presupunea sistemul de scrutin uninominal în două tururi, ca acela pentru alegerea primarilor, şi cred că, în această situaţie, primii doi clasaţi care îşi disputau reprezentativitatea în Parlamentul României, într-un colegiu, ar fi dus cu ei un procent mai semnificativ în acest sens. Cetăţenii puşi în situaţia de a alege între doi, sigur că ar fi optat pentru cel pe care îl considerau cel mai bun. În acest fel reprezentativitatea era respectată. De aceea, susţin că grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008, pentru că ne dorim ca votul uninominal, în sfârşit, să funcţioneze, ca alegerile să aibă loc la termen, dar ne dorim totodată, repet, ca viitorul Parlament să încerce o altă formulă pentru că repartizarea mandatelor este un hăţiş pe care nu ştiu dacă cei din birourile electorale îl vor pricepe, candidaţii cu atât mai puţin. Candidaţii, când se angajează în această luptă electorală, vor să ştie care este riscul şi care este modalitatea de a obţine un mandat. Când studiezi explicaţiile din această ordonanţă dai peste un hăţiş atât de puternic încât renunţi şi aştepţi ca cineva, o entitate electorală, să îţi repartizeze mandatul. Grupul parlamentar al PD-L va vota acest proiect de lege. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Duca senior. Microfonul 2.
	Domnul Viorel Duca senior: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Aş vrea să vă aduc la cunoştinţă faptul că am avut două sau trei amendamente la acest Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008. Ca unul care a trăit aproape 24 de ani în afara ţării, ştiu ce înseamnă frustrarea românilor în ceea ce priveşte dreptul la vot şi în ceea ce priveşte dreptul de a-şi exprima voinţa, atunci când este vorba despre România. În contextul celor solicitate prin amendamentele pe care le-am avut, am militat în mod exclusiv pentru cetăţenii români care au plecat din România şi cărora, atunci când au plecat, li s-a luat în mod forţat, cu acest "forceps" al comunismului, dreptul de cetăţeni români. Cu oarecare strângere de inimă vorbesc despre acest lucru, pentru că şi membrilor familiei mele, în 1980, când au plecat din România, le-a fost luat dreptul de a fi cetăţeni români. Este frustrant pentru orice român care trăieşte în afara ţării să ştie că este cetăţeanul acestei ţări şi că nu îşi poate exprima dreptul de vot, atunci când are posibilitatea. De aceea, amendamentul pe care l-am cerut este ca, în contextul legii şi în înţelepciunea Senatului, de această dată, să se dea dreptul de vot tuturor cetăţenilor români cărora, în mod forţat, li s-a luat dreptul de a fi cetăţeni români, să li se redea dreptul de a vota la aceste alegeri din 2008. În acel amendament, care se regăseşte la art. 8 alin. (2), am cerut dreptul de vot pentru cei care au înscris pe paşaport - pentru că, vă spun lucrul acesta ca unul în cauză, pe paşaportul meu sau pe paşaportul fiecărui român căruia i s-a luat dreptul de a fi cetăţean român exista acest înscris - în dreptul naţionalităţii: naţionalitate română. Dacă această modalitate se practică în alte state, cum este Italia, cei care candidează sau cei care au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în afară o pot face având naţionalitatea italiană, de ce în ţara noastră nu s-ar putea face acelaşi lucru? De aceea am cerut, în mod explicit şi în mod expres, ca dreptul la vot să li se dea tuturor românilor, indiferent că au sau nu au cetăţenia română, atâta timp cât ei sunt de naţionalitate română. De asemenea, am cerut ca Ministerul Afacerilor Externe să dea aprobarea ca acele secţii de votare să nu fie amplasate numai în centrele diplomatice sau în ambasade, întrucât sunt foarte multe locuri - vorbesc despre America - unde ca să poţi ajunge la un consulat sau să îţi exprimi dreptul de vot într-o ambasadă trebuie să parcurgi sute de kilometri. De aceea, aşa cum este o cutumă, care se foloseşte în multe ţări civilizate, a da posibilitatea să-şi exprime dreptul de vot cetăţenii din acea ţară atât în centrele culturale, cât şi în bisericile şi în lăcaşurile de cult, cer Parlamentului, în mod expres, de data aceasta Senatului şi Guvernului, să aprobe acest drept românilor de a-şi exprima opţiunea de vot chiar şi în lăcaşurile de cult româneşti. Ultimul amendament pe care l-am propus avea în vedere faptul că şi în România există acest drept ca organizaţiile civice să poată participa la alegerile parlamentare sau de orice natură ar fi ele şi am cerut în mod expres ca această ordonanţă de urgenţă să cuprindă în textul ei şi dreptul organizaţiilor civice să participe la alegerile din afara graniţelor României. Mi se pare oarecum sinistru, dacă pot spune aşa, aspectul acesta de a fi votate în Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului doar anumite amendamente. Probabil, în necunoştinţă de cauză, cei care au participat la şedinţa Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului au neglijat să ia în consideraţie amendamentele pe care colegul nostru Funar sau subsemnatul le-am avut. De aceea cred - şi am toată încrederea - că Senatul, în înţelepciunea sa, va vota, de această dată, şi amendamentele prezentate dumneavoastră, în mod favorabil. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Puiu Haşotti. Urmează domnul senator Gavrilă Vasilescu.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Întâi de toate să observăm că distinsul coleg, domnul senator Duca, şi-a prezentat un amendament şi noi eram la dezbateri generale. Evident că Grupul parlamentar al PNL va susţine această ordonanţă, pentru că este de acord cu maniera în care s-a hotărât să se desfăşoare aceste alegeri care, bineînţeles, şi noi suntem absolut de acord să aibă loc la data stabilită, 30 noiembrie anul curent. Eu nu vreau aici să evoc cele 17 sau 18 propuneri legislative, că una e mai bună, că una e mai proastă, că e un tur, că sunt două. Vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, că această lege după care va fi ales Senatul şi va fi aleasă Camera Deputaţilor a fost agreată de o comisie parlamentară în care au avut reprezentanţi toate partidele. În legătură cu ceea ce spunea domnul senator Duca, eu sunt surprins că a fost acceptat şi primul amendament, cel care se referă la votarea în secţii de votare amenajate în centrele culturale şi în lăcaşurile de cult. Vă imaginaţi, stimaţi colegi, cum într-un centru cultural - cultura care nu are nicio legătură cu politica - se vor organiza secţii de vot, ca să nu mai spun în biserici, în lăcaşurile de cult. (Discuţii.) Îmi pare rău, este amendament admis. Uitaţi-vă! La Comisia pentru politică externă, probabil. În legătură cu comisia care întocmeşte raportul, evident Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, nicidecum Comisia pentru politică externă. Nu are niciun fel de legătură Comisia pentru politică externă cu aceste alegeri. În situaţia în care Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a respins şi acest amendament, bineînţeles că nu pot decât să agreez această formulă de respingere, ca să nu mai spun că amendamentul respins chiar şi de Comisia pentru politică externă, care se pricepe prea puţin la administraţie publică...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Un sigur amendament a fost admis de către comisie.
	Domnul Puiu Haşotti: Da. Şi acesta a fost respins. Vreau să-l contrazic pe domnul senator Duca Viorel, colegul nostru, care şi-a susţinut amendamentul - şi vorbesc împotriva acestui amendament -, deoarece este imposibil să ştim noi, acum, ce persoane şi-au pierdut în mod abuziv sau în mod corect cetăţenia. (Discuţii.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu. Grupul parlamentar al PC.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, E un regal faptul că Senatul poate să discute Legea electorală în plen. Chiar dacă nu este legea în întregime, ci este numai o ordonanţă de urgenţă prin care se modifică această lege, este totuşi un regal şi trebuie să recunosc. Pentru că, dacă nu ar fi fost această ordonanţă de urgenţă, noi, Senatul României, una dintre Camerele Parlamentului, am fi mers sau s-ar fi desfăşurat, pe 30 noiembrie anul curent, alegerile fără ca dumneavoastră, membrii Senatului României, să aveţi un cuvânt de spus. Această lege a fost votată în Camera Deputaţilor fără să se discute în Senat şi fără să avem posibilitatea să ne spunem punctul de vedere. Reamintesc că Guvernul şi-a asumat răspunderea pe o lege, Curtea Constituţională a criticat-o în câteva aspecte, Comisiile juridice ale celor două Camere, şi nu Comisiile de administraţie, discutau decizia Curţii Constituţionale şi, în momentul acela, ne-am trezit că avem adoptată o lege pentru alegerea Parlamentului ţării. Referitor la această ordonanţă de urgenţă, ce demonstrează ea? Demonstrează superficialitatea cu care s-a lucrat Legea nr. 35/2008. Nu îndreaptă toate tarele şi toate nemulţumirile pe care le aveţi fiecare dintre dumneavoastră, cei care aţi citit legea, nemulţumirile şi nedumeririle pe care le au cei care sunt la Autoritatea Electorală Permanentă şi în Birourile electorale judeţene şi locale, deoarece este plină de imperfecţiuni. S-a discutat aici că vom fi în situaţia în care cineva care a câştigat alegerile pe plan local, într-un colegiu, pentru că partidul nu a obţinut procentul respectiv, ar putea fi dat la o parte şi - atenţie! - teoretic poate câştiga şi cu 100%. Deci dacă toţi electorii dintr-un colegiu se prezintă şi votează o singură persoană şi numai pe aceea, dacă partidul din care a făcut parte nu îndeplineşte procentul necesar, este clar că persoana respectivă nu va intra în Parlamentul ţării. Ceva foarte curios. Numărul formaţiunilor politice care se vor înscrie în alegeri va fi mare. Aceste formaţiuni pot aduna voturi care să însemne mai mult decât voturile acelor formaţiuni politice care au îndeplinit 5% şi care vor accede în Parlament. Deci se vor repartiza - atenţie, vorbim de vot uninominal - mandate de deputaţi şi de senatori acelor formaţiuni care - teoretic este posibil, prin lege - au îndeplinit 5%, deşi, adunate, voturile pe care le-au realizat aceste formaţiuni este posibil să fie sub jumătate din numărul voturilor exprimate în colegiile respective, deci în circumscripţiile din care fac parte colegiile. Superficialitatea cu care s-a lucrat această lege este extraordinar de mare. Nu este prima oară când Camera Deputaţilor - şi critic modul în care se lucrează acolo - face acest lucru. Uitaţi-vă şi la votul cu privire la majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice. Este a doua oară când se greşeşte acolo, şi se greşeşte flagrant, într-un moment foarte important. În ceea ce priveşte ordonanţa de urgenţă şi proiectul de lege, sunt reglementate totuşi nişte lucruri care trebuiau reglementate şi pe care nu le găseşti în lege. Termenul pentru alegeri este stabilit. Deci a respinge ceea ce este reglementat aici... Gândiţi-vă ce înseamnă alegerile pentru cetăţenii care nu sunt în ţară, ci afară. Lucrurile acestea ar fi trebuit reglementate pentru că, practic, nu s-ar fi ştiut cum să voteze şi numărul celor care votează afară este destul de mare. Deci va trebui, nu că ne place, ci pentru că nu avem încotro, să o votăm. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Doamna senator Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar al PRM.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi vorbi dintr-o perspectivă care sper să fie transpartinică, deoarece vreau să pun în discuţie, să întăresc şi să dezvolt nişte argumente care s-au adus aici în legătură cu caracterul constituţional sau neconstituţional al acestei ordonanţe de urgenţă şi, în principiu, al ordonanţelor de urgenţă prin care se modifică, se reglementează ceea ce noi numim în doctrină, şi nu numai, "drepturi electorale". Art. 115 alin. (6) din Constituţie prevede, într-un mod pe care eu l-am criticat la un moment dat, că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în nişte domenii - legile constituţionale. După care urmează "nu pot afecta regimul" - şi urmează enumerarea - "instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile şi libertăţile, îndatoririle prevăzute de Constituţie", după care vin "drepturile electorale" şi continuă textul. În mod firesc, te întrebi, nici nu trebuie să fii mare teoretician, de ce s-au mai enumerat şi drepturile electorale, dacă, înainte de această sintagmă, se face referire la drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale? Rişti să răspunzi la această întrebare retorică prin faptul că este o tautologie, pentru că între drepturile fundamentale şi drepturile electorale este o relaţie de la întreg la parte. Drepturile electorale sunt o categorie de drepturi fundamentale. Dar, trecând peste această tautologie şi permiţând legiuitorului constituantei o licenţă poetică sau o licenţă juridică, dacă îmi îngăduiţi, ce a vrut să aibă în vedere? Ce s-a avut în vedere? S-a avut în vedere întărirea unui fapt, întărirea unui aspect al voinţei legiuitorului constituant, anume ca în materia drepturilor electorale să nu se vină şi să nu se reglementeze prin ordonanţe de urgenţă. Mi s-a răspuns sau s-a afirmat de mai multe ori, inclusiv în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări că, de fapt, nu afectează, că ar trebui să fie vorba de o reglementare care să afecteze dreptul, şi aici nu discutăm despre drept, ci despre proceduri etc. Dragi colegi, dreptul este o abstracţiune. El este un summum de dimensiuni prin care se consacră o anumită conduită unui subiect de drept. Dacă analizaţi această Lege electorală veţi constata că, prin intermediul ei, această ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii electorale respective, prin conţinutul ei, care este foarte bogat, nu se face altceva decât să se dezvolte ceea ce trebuie să însemne concretizarea modului de a alege şi de a fi ales în Camera Deputaţilor şi Senat. Şi atunci, mă întreb, retoric fireşte: nu afectează o asemenea reglementare dreptul electoral? Noi zicem că afectează, pentru că şi noi suntem şi alegători, şi, sperăm, şi viitori aleşi, şi cădem şi noi sub incidenţa acestei reglementări. De aceea, eu sper din tot sufletul ca, într-o perspectivă pe care nu ştiu dacă o mai apuc sau nu în Senatul României, să se revină asupra acestei practici defectuoase, să se revină asupra modalităţilor grosolane în care, prin practica guvernamentală şi de legiferare, se încalcă voinţa legiuitorului constituant şi acele limite care sunt consacrate expres de către constituant în ceea ce priveşte reglementarea prin ordonanţe de urgenţă. Măcar acelea să se respecte. Înţeleg că nu se respectă situaţiile extraordinare, înţeleg că nu se motivează suficient, înţeleg că se vine tot timpul cu invocarea dreptului comunitar şi a exigenţelor impuse de statutul de stat membru al Uniunii Europene, dar pentru limitele acestea prevăzute de Constituţie mi se pare prea mult. Mi se pare că încălcarea lor este un lucru pe care nu ni-l putem permite. Noi suntem şi unica autoritate legiuitoare a ţării, şi reprezentanţii supremi ai poporului şi, din punctul meu de vedere, ar trebui să ne revizuim atitudinea şi să respingem această ordonanţă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna senator. Stimaţi colegi, declar închise dezbaterile generale pe acest proiect de lege. (Discuţii în sală.) Staţi puţin... Să discutăm de amendamente şi să ofer cuvântul reprezentantului Guvernului, dacă doreşte să intervină, având în vedere luările de poziţie. Nu doriţi? Mulţumesc. În numele comisiei doriţi să interveniţi după dezbaterile generale? Nu. Vă rog, stimate coleg, trecem la dezbaterea amendamentelor respinse. Domnule secretar de stat, vă rog să faceţi precizarea dacă sunteţi de acord cu amendamentul admis.
	Domnul Marin Pătuleanu: Am făcut, domnule preşedinte. Suntem de acord cu amendamentul admis.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Anexa 2 - amendamente respinse, amendamentul nr. 1, la titlu, domnule senator Gheorghe Funar. La amendamente admise doriţi să interveniţi?
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Propun să fie respins amendamentul admis la comisie, pentru că prin amendamentul formulat de către colegul nostru şi preşedintele comisiei, domnul senator Dan Cârlan, se afectează drepturile electorale stabilite prin Legea nr. 35/2008. Prin lege, s-au stabilit anumite drepturi, inclusiv prin derogare de la Legea nr. 188/1999. Funcţionarii publici de conducere pot să candideze la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Guvernul susţine acest lucru. Amendamentul vizează afectarea drepturilor electorale, deci ne daţi un argument în plus să câştigăm la Curtea Constituţională. Noi vă mulţumim pentru acest lucru, dar nu putem accepta, în principiu, afectarea drepturilor electorale nici prin ordonanţă, nici prin amendamentul admis la comisie. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să susţineţi şi amendamentul nr. 1 din anexa nr. 2 - amendamente respinse..., dacă îl susţineţi.
	Domnul Gheorghe Funar: Bineînţeles, domnule preşedinte de şedinţă. Toţi senatorii din Grupul parlamentar al PRM susţinem amendamentul. Cred că este o noutate în istoria Senatului României, dar, în acelaşi timp, o dovadă de maximă responsabilitate din partea grupului nostru senatorial. Tot Grupul parlamentar al PRM din Senat a solicitat respingerea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 ca fiind neconstituţională. Argumentele au fost prezentate şi, respectând legea economiei de timp, nu mai revin asupra lor.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Dan Cârlan.
	Domnul Dan Cârlan: Iau cuvântul ca iniţiator al amendamentului. Deci vorbim despre amendamentul admis, pus în discuţie de către domnul senator Funar, căruia îi mulţumesc pentru că îmi dă prilejul să reiau această chestiune pe care plenul Senatului a tranşat-o acum două săptămâni, dar îl rog să nu facă nicio legătură între amendamentul meu şi demersul dumnealui, pentru că chiar nu este. Ba, dimpotrivă. În actualul statut al funcţionarului public este interzisă candidatura pentru o demnitate publică, respectiv pentru Parlament, atâta timp cât funcţionarul public de conducere se află în exerciţiul funcţiei sale. Acest lucru este prevăzut, ca atare, în actualul Statut al funcţionarului public, este constituţional, pentru că nimeni nu l-a contestat şi nu a existat nicio suspiciune de neconstituţionalitate, şi, pe fond, chiar nu este afectat dreptul electoral al cetăţeanului respectiv. Orice funcţionar public de conducere, dacă doreşte să părăsească cariera de funcţionar public şi să şi-o asume pe cea politică, îşi depune mandatul, încetează raportul de serviciu ca funcţionar public de conducere şi merge pe drumul carierei politice, candidează, câştigă şi aşa mai departe. Amintesc că plenul Senatului, acum două săptămâni, s-a pronunţat pe o iniţiativă legislativă în acest sens şi a respins-o. Am reiterat aici nevoia de depolitizare a funcţiei publice. Funcţionarul public de conducere poate fi un director al serviciilor publice deconcentrate, un şef de direcţie din consiliul judeţean sau orice altă persoană care exercită o autoritate a funcţiei publice, intrând în contact direct cu autorităţile publice locale, cu electoratul. Este evidentă incompatibilitatea dintre cariera politică şi postul de funcţionar public de conducere. Prin articolul din ordonanţă pe care eu l-am eliminat în amendament am revenit la forma actuală a Legii nr. 188/1999. M-am bazat inclusiv pe votul dat de Senat acum două săptămâni. Alegem cariera politică sau cariera de funcţionar public de conducere. Nu afectăm în niciun fel drepturile electorale. Nu este corect să fiu funcţionar public de conducere, să mă suspend patru săptămâni, pe durata campaniei electorale... Adică mi-am pus autoritatea pe care o exercit "pe şifonier" şi mă duc în faţa alegătorului meu, în faţa primarului căruia îi cer sprijinul în colegiul electoral şi îi spun: "Dacă sunt ales, plec deputat, dacă nu, să ştii că eu am să vin, îmi iau de pe şifonier biciul şi vin din nou la tine". Acesta este rostul incompatibilităţii. Este incompatibilă calitatea de funcţionar public de conducere, când exercit o autoritate directă asupra unui ales local, a domnului primar... În orice altă situaţie în care pot influenţa în favoarea mea, bazându-mă pe autoritatea funcţiei publice de conducere pe care o am, pot să influenţez atragerea unui vot spre mine. De aceea s-a ales separaţia totală între cariera politică şi aceea de funcţionar public de conducere şi nu este corect ca ea să fie reintrodusă prin ordonanţă. Amendamentul meu nu face decât să rămânem la forma veche a Statutului funcţionarului public: ori, ori.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, întrucât... (Doamna senator Verginia Vedinaş solicită cuvântul.) La amendament? La care dintre ele?
	Doamna Verginia Vedinaş (din sală): La cel admis.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: La amendamentul admis. Doamna senator Verginia Vedinaş.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu tot regretul, trebuie să-i spun colegului meu că ne-a pus în încurcătură jonglând cu termenii de "funcţionari de conducere" şi "înalţi funcţionari publici". Dragii mei, nu sunt două categorii identice. Funcţionarii publici de conducere sunt o categorie de funcţionari, înalţii funcţionari publici sunt o altă categorie de funcţionari. Funcţionarilor publici de conducere, ca şi funcţionarilor publici de execuţie le permite legea: să facă parte dintr-un partid politic; să facă politică, să se înregimenteze, dar să nu deţină funcţii de conducere în structurile partidului; să participe la campaniile electorale, deci să candideze, să fie aleşi, dar pe perioada cât candidează se suspendă din funcţie. Altceva este însă cu înalţii funcţionari publici. Înalţilor funcţionari publici, sub sancţiunea destituirii din funcţie, li se interzice să facă parte dintr-un partid politic. Amendamentul colegului meu vizează înalţii funcţionari publici care, neputând să facă parte dintr-un partid politic, nu pot să candideze decât dacă ar candida ca independenţi, pentru că dacă eşti înalt funcţionar public ţi se interzice să ai o apartenenţă politică, nu poţi să te suspenzi şi să faci campanie în numele unui partid, chiar pe sistemul acesta de vot uninominal, după care să te întorci la înalta funcţie publică. Deci trebuie să clarificăm foarte bine lucrurile. Iar poveştile astea cu separarea politicii şi cu profesionalizarea sună atât de bine în teorie, dar ştim cu câtă grosolănie sunt încălcate în practică. Deci susţin amendamentul colegului meu, dar numai în ceea ce priveşte înalţii funcţionari publici, pentru că aşa spune şi el: funcţionarilor publici de conducere şi de execuţie li se aplică un alt regim juridic atunci când e vorba de dreptul de a candida. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Acest lucru se prevede expres în amendamentul domnului senator Dan Cârlan. Aşa şi începe textul: "Înalţii funcţionari publici..." Mai doreşte cineva să intervină? Domnul senator Alexandru Athanasiu. Microfonul 3.
	Domnul Alexandru Athanasiu: Nu mi se întâmplă prea des să susţin Guvernul. De această dată o fac pe un considerent care ţine de conceptul de incompatibilitate şi care a fost adus mai puţin în discuţia noastră. Din punct de vedere strict factual, ce spune colegul nostru, domnul senator Cârlan, mi se pare întru totul justificat. Nu vreau să pară ceea ce spun extrem de talmudic, că dau dreptate la toţi. Are dreptate, sigur, există o influenţă, într-o ţară care trăieşte din influenţe, ca să nu zic altfel, şi e bine să încercăm să creăm un mediu cât mai aseptic în campania electorală, adică să nu folosim funcţiile pentru a influenţa votul. Raţiunea este suficient de bine valorificată de amendament, însă noi greşim fundamental când analizăm conceptul de incompatibilitate. Incompatibilitatea - şi nu mă adresez doar juriştilor, ci întregului Senat - presupune ca în mod contemporan, adică în simultaneitate de timp, să am două calităţi care se exclud reciproc, adică incompatibilităţile se verifică când, într-o unitate unică de timp, eu am două calităţi pe care legiuitorul, din considerente diverse, nu le acceptă, adică nu pot să fiu funcţionar public şi să am şi un mandat politic, concomitent. Uitaţi-vă în toate legile care instituie incompatibilităţi. Adică ce? Incompatibilitatea este o limitare parţială a capacităţii de folosinţă a individului. Deci nu i se recunoaşte ceea ce, îndeobşte, se recunoaşte unui grup mai larg de indivizi, din diferite motive. Deci eu nu pot să fiu şi parlamentar, şi înalt funcţionar public concomitent. Concomitent. Vă rog să reţineţi că, juridic, incompatibilităţile se verifică - făcând o glumă -, ca în tragedia greacă, în unitate de timp, de loc şi de acţiune. Aşadar, privit din perspectiva conceptului de incompatibilitate funcţională, aşa cum el este definit în orice tratat de drept public, privat sau recunoscut în orice practică administrativă sau politică consolidată, ne pare rău, dar amendamentul colegului nostru, domnul senator Dan Cârlan, nu poate fi reţinut, pentru că ar însemna că şi în alte împrejurări îi cerem, de pildă, unui parlamentar să opteze pentru funcţia avută anterior sau să renunţe la funcţia deţinută anterior, iar amendamentul are în vedere tocmai acurateţea conceptului de incompatibilitate. Vă mulţumesc. Susţin respingerea acestui amendament, repet, pentru toate considerentele pe care am încercat, mai mult sau mai puţin convingător, să le expun distinsului Senat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, să încheiem dezbaterile pe acest amendament. Ofer cuvântul domnului senator Dan Cârlan, în calitate de iniţiator. (Domnul senator Dan Cârlan se deplasează la tribună.)
	Domnul Dan Cârlan: Îi mulţumesc domnului senator Athanasiu pentru pledoarie. Fireşte, poate nu este vorba de o incompatibilitate între două funcţii publice, poate nu chiar despre această incompatibilitate este vorba. Spuneţi-mi, atunci, pentru ce a existat, până la această ordonanţă, prevederea că prefectul în funcţie, înalt funcţionar public, nu poate candida decât dacă demisionează cu minimum trei luni înainte de data alegerilor? Nu cumva pentru faptul că, deşi pe perioada alegerilor dânsul s-ar suspenda, n-ar mai fi prefect, îşi pregăteşte totuşi alegerile utilizând toate pârghiile pe care le are ca prefect în judeţ pentru a-şi obţine un avantaj necuvenit? Aceasta a fost prevederea până în momentul de faţă. Amendamentul meu nu se referă la înaltul funcţionar public, amendamentul meu înjumătăţeşte un articol introdus prin ordonanţa Guvernului, articol care schimbă două lucruri din Statutul funcţionarului public de până acum: înaltul funcţionar public poate candida cu o condiţie mai blândă - nu demisionezi cu trei luni înainte, ci la data depunerii candidaturii să fii demisionat din funcţie, să încetezi raportul de serviciu, exact pe considerentul pentru care am spus, pentru că, dacă eu ştiu că rămân prefect, în caz că nu sunt ales am o anumită autoritate în spate, iar pe perioada campaniei electorale utilizez această autoritate pentru că mai am 29, 25, 23, 11, 7, 3 zile până voi reveni în funcţia de prefect. Este limpede că toţi subordonaţii mei din sistem sunt atenţi la ceea ce le cer eu. Pe acelaşi criteriu, în punctajul cu steguleţele, la vremea luptei pentru aderare la Comunitatea Europeană, am avut această chestiune, expres cerută, şi noi am introdus-o şi în Legea nr. 215/2001, şi în Statutul funcţionarului public - separaţia totală între cele două activităţi. Nu e vorba de incompatibilitatea exercitării, simultan, a două funcţii, ci de autoritatea pe care o are secretarul comunei, secretarul municipiului sau secretarul judeţului - funcţionar public de conducere -, şeful Gărzii Financiare, şeful Gărzii Naţionale de Mediu, şeful Oficiului pentru Protecţia Consumatorului. Toţi au o autoritate a funcţiei publice care le permite un avantaj electoral necuvenit. De aceea, nu e suficientă suspendarea, adică posibilitatea ca, dacă cumva nu este ales, să revină acolo unde a fost şi să interacţioneze cu cei cărora le cere votul de pe poziţia funcţiei publice. Pentru că, în lege există interdicţia de a candida fără să fi încetat raportul de serviciu şi Guvernul a venit cu înlesnirea ca funcţionarul public de conducere doar să se suspende, este necesar acest amendament care să ne readucă în realitate. De exemplu, dacă sunt secretar al judeţului şi lucrez zi de zi cu primarii din tot judeţul, este normal să aleg: renunţ cu totul la acest avantaj ca să candidez sau aleg să nu candidez, să nu intru în competiţie. Nu pot doar să mă suspend, pentru că - ştiţi foarte bine, toţi vom candida - primul lucru pe care îl căutăm este susţinerea primarilor. Un secretar al judeţului are o autoritate deosebită asupra tuturor primarilor. Una este să renunţe la funcţia de secretar - şi atunci să intre în competiţie corectă cu toţi ceilalţi - şi alta să-şi păstreze privilegiul, pârghiile, autoritatea funcţiei pe care a îndeplinit-o până la intrarea în campanie electorală şi probabil că o poate îndeplini în continuare dacă nu câştigă. Despre acest privilegiu necuvenit este vorba şi el trebuie eliminat. Prin urmare, amendamentul se referă doar la funcţionarul public de conducere. Acestuia să nu i se permită să candideze decât renunţând la funcţie, şi nu doar să se suspende pe patru săptămâni. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog să observaţi că amendamentul domnului senator Dan Cârlan vizează teza a doua din alineatul 16, deci vizează eliminarea părţii finale. De aceea discutăm pe cele două chestiuni. Vă rog, domnule senator, să încercăm să tranşăm. Vreţi să interveniţi tot pe amendament? Vă rog, domnule senator Dan Sabău.
	Domnul Dan Sabău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de poziţia individului funcţionar public, mă rog, cetăţeanului funcţionar public, care are o limitare din punct de vedere politic, nu poate ocupa funcţii de conducere, vorbesc de varianta pe care a descris-o domnul senator Cârlan, şi este vorba de poziţia prefectului care este apolitic. Amândoi devin politici şi devin politici în poziţii de frunte semnificative, aşa că mi se pare că amendamentul îşi găseşte locul. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, să încercăm să rezolvăm prin vot aceste chestiuni. Până în acest moment au semnat de prezenţă 95 de colegi, dar suntem în sală 74, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră, în primul rând, programul de lucru şi ordinea de zi. Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului, respectiv lucrări în plen, până la ora 13.00, de la ora 13.00, şedinţa Biroului permanent al Senatului, de la ora 15.00, comisii permanente. Mâine, comisii. În unanimitate, plenul Senatului aprobă programul de lucru. Vă întreb dacă aveţi observaţii legate de ordinea de zi. În condiţiile în care nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere. Nu voi lua în dezbatere proiectele de lege pe care le-am discutat decât după finalizarea acestui proiect de lege, pentru că avem, să spun aşa, proaspete argumentele prezentate la amendamente. Vă rog, domnule senator Dina, o chestiune organizatorică sau de procedură?
	Domnul Carol Dina: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aveam intenţia să intervin în momentul în care discutam Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 şi să vă rog ca votul care urmează să fie dat acum sau mai târziu să fie exprimat în mod secret cu bile. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vom discuta în momentul în care vom supune votului respectivul proiect de lege. Stimaţi colegi, Dezbătând Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 au existat... În legătură cu amendamentul admis au fost făcute observaţii de către doi colegi în sensul neacceptării de către plen, motiv pentru care sunt nevoit să supun votului dumneavoastră, în primul rând, amendamentul formulat de domnul senator Dan Cârlan, existent în anexa nr. 1 la amendamente admise. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog să votaţi. Amendamentul este aprobat de plenul Senatului cu 42 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. Domnul senator Gheorghe Funar a susţinut primul amendament din cadrul anexei nr. 2, amendament referitor la titlul proiectului de lege, în sensul transformării proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanţei. Dacă ne pronunţăm pe această chestiune, sigur că putem să mergem după aceea mai departe pe celelalte amendamente. Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar, de respingere a ordonanţei. Vă rog să votaţi. Invit colegii să-şi ocupe locurile. Vă rog, domnule senator Frunda, vă rog să votaţi. Resupun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Funar de respingere a ordonanţei, amendamentul nr. 1 din anexa la raport - amendamente respinse. Vă rog să votaţi, domnilor senatori. În favoarea amendamentului s-au pronunţat doar 21 de colegi, 44 de voturi au fost împotrivă şi 6 abţineri, deci 71 de colegi s-au pronunţat, chiar 72, domnul senator Frunda a votat prin ridicarea mâinii. Listă pentru grupurile parlamentare. Vă mulţumesc. Amendamentul nr. 2 din anexa la raport - amendamente respinse - susţinut de domnul senator Viorel Duca senior nu pot să-l supun votului dumneavoastră pentru că este un amendament neconstituţional atâta timp cât se cere ca dreptul de vot să aparţină cetăţenilor altor ţări care ar fi avut în timp cetăţenia română. Vă rog, doriţi să mai interveniţi? Vă rog, dar l-aţi susţinut o dată.
	Domnul Viorel Duca senior: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, aş vrea să dau drept la replică - am acest drept - liderului meu de grup parlamentar, domnul senator Puiu Haşotti. La o primă citire, se pare că acest amendament este în conflict cu Constituţia României. Se pare că vorbim aceeaşi limbă, dar vorbim de pe pagini diferite. Este un aspect să trăieşti în România... şi sunt surprins oarecum, pentru că liderul meu de grup parlamentar, domnul senator Haşotti, prin bursa Fulbright, a avut ocazia să cunoască cultura americană şi să cunoască, de fapt, viaţa românilor din afara României. Românii care sunt în afara României şi cărora li s-a luat cetăţenia sunt, în marea lor majoritate, cei care au plecat înainte de 1989 din România. Numai acea persoană poate să ştie ce înseamnă frustrarea pe care poate să o simtă un cetăţean român căruia i s-a luat pe nedrept un drept. De aceea, dreptul de vot acordat românilor care şi-au pierdut cetăţenia română în mod abuziv nu este o binefacere, nu este un gest de filantropie acordat românilor din afară, ci este un drept pe care ei îl merită, pe care îl au şi care doar trebuie recunoscut chiar şi de legi. Deşi se spune că legile sunt făcute de oameni pentru oameni, cred că aceste legi sau această ordonanţă nu este nimic altceva decât beneficiul multor români care au fost frustraţi şi sunt încă frustraţi de acest impediment al luării dreptului de cetăţenie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Sigur că fiecare dintre noi este de acord cu toate consideraţiile prezentate de dumneavoastră în plenul Senatului. Noi însă nu avem altă posibilitate decât să legiferăm pentru cetăţenii români. Nu avem cum altfel. Vă rog, amendamentul nr. 3 din anexa la raport - amendamente respinse - a fost prezentat. Amendamentul se referă la art. 18 alin. (8) şi este propus de către domnul senator Viorel Duca senior. Îl supun votului dumneavoastră. Comisia şi reprezentantul Guvernului nu au fost de acord cu amendamentele respinse. Amendamentul a fost respins, întrucât în favoare sa s-au pronunţat 9 colegi, 6 s-au abţinut, iar 44 au fost împotrivă. La art. 191 este propus un amendament susţinut de domnul senator Duca, potrivit căruia "la alegeri pot participa observatori din partea organizaţiilor neguvernamentale şi civile". Supun votului dumneavoastră amendamentul propus la art. 191. Amendamentul a fost respins, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat 19 colegi, 4 s-au abţinut, iar 44 au fost împotrivă. Domnule senator Dan Cârlan, susţineţi amendamentul de la art. 31? Vă rog.
	Domnul Dan Cârlan: Este un amendament respins. Fac precizarea că am convenit cu colegii din comisie să-l trecem în anexa de respinse, pentru că nu a existat o consultare la nivelul grupurilor şi vă invit să mă urmăriţi cu un pic de atenţie pentru că este vorba de o chestiune care priveşte exact ceea ce ne interesează pe toţi, şi anume modul de repartizare a mandatelor în urma votului uninominal. Fac un preambul şi vă spun că sunt din judeţul Iaşi şi am avut o situaţie la alegerile locale cu un primar care a decedat în ziua votului. Biroul Electoral Central a dat atunci, în baza dreptului la tăcere, o soluţie în care spunea: "se validează mandatul celuilalt candidat". Decedatul a câştigat, legea nu prevedea nimic. A fost o soluţie a Biroului Electoral Central, contestată în instanţă, dar abia săptămâna trecută s-a tranşat această chestiune, pentru că, realmente, legea nu preciza ce se întâmplă într-o astfel de situaţie specială. Se cuvine ca şi noi, în textul legii votului uninominal, să reglementăm corect această chestiune. Guvernul a sesizat, poate chiar în urma acelui eveniment, că în legea pe care o discutăm acum, Legea votului uninominal, nu este reglementată această chestiune, şi a reglementat-o în felul următor: dacă survine decesul unui candidat după data tipăririi buletinelor de vot, acesta rămâne înscris în buletinul de vot, colectează voturi pentru partidul său, aşa cum foarte bine cunoaştem sistemul, şi, în cazul în care este declarat câştigător, adică i se atribuie un mandat, acolo se organizează alegeri parţiale. Sistemul "pus în operă" de această lege este sistemul uninominal până la momentul votului, adică votăm persoane şi apoi un sistem de compensare la nivelul partidului în circumscripţia electorală, judeţeană, în care toate voturile aduse de candidaţii unui partid, fracţiuni de coeficient electoral, sunt împachetate în mandate întregi şi atribuite...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Daţi-mi voie să vă întrerup, stimate coleg. Sunt convins că mai aveţi argumente de prezentat în plenul Senatului.
	Doresc, stimaţi colegi, să vă aduc la cunoştinţă că este prezentă în aula Senatului delegaţia de parlamentari din Bundestag, delegaţie condusă de doamna vicepreşedinte Susanne Kastner, pe care o salutăm cu toată prietenia şi dragostea. (Aplauze.) Iată că şi colegii noştri din Parlamentul German au posibilitatea să asiste la o dezbatere extrem de importantă, pentru că vizează drepturile electorale şi mai ales că vizează introducerea votului uninominal în România.
	Vă rog, domnule senator.
	Domnul Dan Cârlan: Mă refer strict la situaţia în care intervine decesul unui candidat după tipărirea buletinului de vot, atunci când nu mai poate fi scos din buletinul de vot, şi înainte de repartizarea mandatelor. Deci avem certificatul de deces în momentul în care se pune în mişcare procedura de repartizare a mandatelor către fiecare partid, potrivit cu numărul de voturi colectate în întreg judeţul. Varianta propusă de Guvern este, în cazul în care candidatul răposat se află în situaţia de a primi mandat, deci este unul dintre cei trei, patru, cinci care primesc mandat în numele partidului său, să-i dăm mandatul, după care, să organizăm alegeri parţiale numai pe colegiul respectiv. Este fundamental greşit. Din punct de vedere juridic, în primul rând, dacă la momentul în care trebuie să atribuim mandatul noi ştim că este mort, atunci ştim că nu mai există ca persoană fizică, ştim că nu mai are capacitatea de exerciţiu al drepturilor sale, inclusiv al dreptului electoral. Nu putem avea certificatul de deces într-o mână şi cu cealaltă să-i dăm un mandat, atât timp cât nu mai avem cui. Pe de o parte, voturile colectate din colegiul său se contorizează la partid, câte or fi ele, 30%, 40%, 51%, se adună în coşul comun al partidului, dar, pe de altă parte, ştim bine că sistemul de compensare înseamnă că împachetăm fracţiuni de coeficient electoral, 30 plus 40 plus 51, şi rezultă întregi. Un mandat atribuit consumă 100% din voturile necesare partidului pentru un mandat întreg. Prin urmare, ce se întâmplă? Facem calculaţia potrivit algoritmului din lege, constatăm că unui partid i se cuvin patru mandate, să spunem, unul din candidaţii îndreptăţiţi la atribuirea de mandat a decedat, partidul primeşte trei mandate, iar al patrulea, pentru care a consumat 100% din voturile necesare, este pus din nou în joc, în alegeri parţiale, numai în colegiul respectiv. Este fundamental greşit. Eu spun din punct de vedere juridic, pentru că deja ştiu când atribui mandatele că nu mai am cui, că acea persoană fizică nu mai există, că şi-a pierdut drepturile, inclusiv pe cele electorale, şi este fundamental greşit potrivit sistemului, filozofiei întregi a legii care înseamnă compensare, principiul solidarităţii. Adun fracţiuni de coeficient electoral din trei, patru colegii ca să fac un mandat întreg pentru partidul respectiv, mandat pe care îl trimit - unde? - în mormânt şi fac din nou alegeri parţiale. Deci acel partid se află în situaţia de a fi pierdut un mandat întreg, pus din nou în joc şi, de aceea, consider că, în mod corect, dacă decesul a intervenit după tipărirea buletinului de vot, dar înainte de repartizarea mandatelor, calculez voturile obţinute de candidatul decedat în contul partidului, dar îl scot din toată procedura care înseamnă repartizarea mandatelor. Dacă erau 12 candidaţi în joc pe 12 colegii, rămân 11, care îşi vor repartiza strict conform algoritmului...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule senator.
	Domnul Dan Cârlan: Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este o chestiune de principiu. Rugămintea este să vă pronunţaţi şi în numele grupurilor parlamentare. Domnule senator Alexandru Athanasiu, din partea Grupului parlamentar al PSD, aveţi cuvântul.
	Domnul Alexandru Athanasiu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Am ocazia, rapid, să am un punct de vedere, de această dată, identic cu al domnului senator Dan Cârlan. Este evident că raţiunea unei asemenea formule trebuie să prevaleze, pentru simplul motiv pentru care repartizarea mandatelor se face pe partid. Este ca şi cum în cazul unui vot de listă, din poziţiile câştigătoare, unul dintre candidaţi ar fi decedat şi ar fi venit următorul de pe lista aceluiaşi partid. Dau acest exemplu pentru a fi foarte simplu de înţeles de ce argumentul contrar celui formulat de Guvern, dar susţinut, de această dată, de domnul senator Dan Cârlan este raţional, este util, este firesc. Eu cred că prelungirea unei discuţii despre mandatul de după moarte care poate să reactiveze o procedură electorală, dincolo de dimensiunea sinistră a lucrului, are o doză de umor negru pe care nu cred că dezbaterea parlamentară este cea mai idonee să-l ia în discuţie. Susţin cu toată convingerea, pentru raţionalitatea soluţiei, punctul de vedere exprimat de colegul nostru Dan Cârlan.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Grupul parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe Constantin.
	Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Amendamentul aparţine colegului nostru Dan Cârlan şi probabil că vă surprinde faptul că n-o să-l susţin, cel puţin tot din punct de vedere personal, pentru că...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, în numele grupului parlamentar, poziţia grupului.
	Domnul Constantin Gheorghe: Atunci, voi vorbi în numele grupului, domnule preşedinte. Amendamentul domnului senator Dan Cârlan se referă la o singură situaţie, nu îmbracă toate situaţiile posibile. Haideţi să vă mai dau câteva exemple de situaţii! Unul se referă la candidaţii independenţi. Unde se duc acele voturi, stimaţi colegi? Mai există şi candidaţii independenţi. Legea permite să se candideze şi independent pentru Parlament şi, în această situaţie, unde ducem acele voturi? Nu este acoperită această situaţie prin principiul enunţat de acest amendament. După aceea, putem lua şi situaţia de excepţie în care candidatul care a decedat înainte de atribuirea mandatelor a obţinut peste 50% plus unu din voturile din acel colegiu, şi, atunci, avem o singură soluţie: să ne întoarcem la art. 48 alin. (16), care presupune organizarea de alegeri parţiale. De aceea, eu spun că, atâta timp cât acest amendament nu acoperă toate situaţiile, măcar în principiu, cred că nu este un amendament sustenabil. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Grupul parlamentar al PNL, nu doriţi să interveniţi? Grupul parlamentar al PC. Vă rog, domnule senator Gavrilă Vasilescu.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi eu am sesizat faptul că amendamentul domnului senator Dan Cârlan nu acoperă toate situaţiile şi am să vă spun încă ceva în plus. Gândiţi-vă că nu toţi cei care se prezintă la vot în colegiul respectiv cunosc situaţia reală, şi anume că după tipărirea buletinelor de vot candidatul s-a retras sau s-a întâmplat şi necazul cel mare şi nu mai este în viaţă. Deci creăm o situaţie de derută a electoratului. Corect, absolut corect ar fi ca, în acel colegiu, alegerile să fie amânate, iar rezultatul final al votului să se dea după amânarea respectivă. Asta dacă vrem o soluţie corectă şi, în felul acesta, acoperim toate situaţiile care se pot ivi în ceea ce priveşte fie dispariţia, fie renunţarea la vot, fie chiar situaţia candidaţilor independenţi care pot renunţa sau cărora li se poate întâmpla să nu mai existe. Dacă vrem o soluţie corectă, soluţia corectă este amânarea alegerilor cu termenul minim cu care pot fi amânate, şi rezultatul final al votului este acela. Ceea ce propune domnul senator Dan Cârlan este o situaţie care ar rezolva ceva, adică este ceva mai mult decât situaţia pe care a avut-o Iaşiul la alegerile locale, dar care nu rezolvă toate problemele care se pot ivi. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Grupul parlamentar al PRM doreşte să intervină? Domnul senator Gheorghe Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Stimaţi invitaţi, Mă bucur că delegaţia germană nu are căşti ca să înţeleagă ce dezbatem noi acum, pentru că amendamentul propus de către domnul senator Dan Cârlan ar merita discutat în altă parte, nu în Senatul României. Ni se propune, de principiu... Din sală: Unde în altă parte?
	Domnul Gheorghe Funar: Nu mă obligaţi să dau adresa din Bucureşti a unui spital cu un anumit număr.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să reveniţi la discuţii serioase.
	Domnul Gheorghe Funar: Revenim la chestiunea serioasă, domnule preşedinte de şedinţă. Ne propune domnul senator Dan Cârlan, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, să decidem ce se întâmplă cu voturile date mortului. Dar aici, aşa cum au subliniat şi colegii care au vorbit înaintea mea, apar mai multe întrebări în legătură cu mortul: când a murit candidatul, mortul este candidat independent sau este candidat pe listă de partid, dacă este candidat pe listă de partid, partidul respectiv, pe lista căruia candidează, obţine 5% din voturile exprimate? Dacă obţine 5%, atunci voturile mortului să se dea partidului. Dacă mortul obţine 98% în acel "ţarc electoral", dar partidul lui nu a trecut pragul electoral, voturile nu se mai dau nimănui. Mai departe, ascultându-l cu mult interes pe colegul Dan Cârlan, dânsul v-a propus să aveţi în vedere un principiu, şi anume votul uninominal cu respectarea principiului solidarităţii. Păi, ce vot uninominal este dacă ni se solicită să acceptăm acest amendament, solidaritatea cu voturile date mortului? Ducând mai departe ideea, ar trebui, dacă s-ar accepta acest amendament, ca mortul să dea o declaraţie autentificată la notariat, declaraţie privind partidul căruia doreşte să-i dea voturile. Doamnelor şi domnilor senatori, Ce v-aş propune eu cu seriozitate? Să respingem acest amendament şi să constataţi, din nou, că avem de-a face cu "Legea harababurii", o lege care este nedemnă să fie aplicată în România.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Grupul parlamentar al UDMR doreşte să intervină? Dacă nu sunt intervenţii... Interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Fekete Szabó András Levente: Doar două cuvinte. Grupul parlamentar al UDMR nu susţine acest amendament, pentru că nu este complet. Sunt foarte multe situaţii care nu sunt reglementate de acest amendament, nici situaţia independenţilor, şi nici situaţiile despre care au discutat colegii. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Şerban Nicolae.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cu riscul de a părea antipatic colegilor, trebuie să le spun că, din punctul meu de vedere, toată discuţia este perfect inutilă. De fapt, Guvernul a încercat să soluţioneze o chestiune pe care Biroul electoral de circumscripţie, în situaţia de la Iaşi, a soluţionat-o prost, încălcând legea. Ideea că legea tace este greşită. Pentru cei care nu ştiu, şi mă refer acum, în primul rând, la Guvern şi la cei care au fost în acel birou electoral, legea are o procedură care prevede validarea alegerilor şi atribuirea mandatelor. Decesul poate interveni înaintea alegerilor, dar după tipărirea buletinelor, în ziua alegerilor - cum a fost cazul de la Iaşi -, a doua zi, a treia zi, chiar după validarea alegerilor, cum este cazul consilierilor, şi am întâlnit în Senat situaţia unui supleant care a urcat mai sus pe listă pentru că, între timp, un alt supleant decedase. Deci toată această chestiune, iertaţi-mă, este stupidă, pentru că biroul electoral de circumscripţie, atunci când a fost chemat să soluţioneze chestiunea, a soluţionat-o prost, neînţelegând legea. Stimaţi colegi, procedura de validare a alegerilor şi de atribuire a mandatelor soluţionează toate aceste ipoteze. În esenţă, amendamentul domnului senator Dan Cârlan este corect. Că el nu este acoperitor pentru ipotezele de independent, este valabilă aceeaşi teorie: avem reglementare. De aceea, noi am spus că susţinem amendamentul domnului senator Dan Cârlan, pentru că el, de fapt, precizează mai exact o chestiune cu privire la candidaţii care provin din postura unor candidaţi ai unor partide sau alianţe politice şi nu se leagă de candidaţii independenţi, dar asta nu înseamnă că amendamentul nu este bun. De aceea am spus că îl susţinem. Dar, repet, ipotezele sunt foarte clare. În fapt, la votul uninominal, în procedura adoptată de Parlament, există o formă de supleant, atâta doar că ea, spre deosebire de votul pe listă, nu mai este pe verticală, ci este pe orizontală, la nivelul circumscripţiei, şi avem soluţie pentru o asemenea ipoteză. În cazul candidaţilor independenţi, bineînţeles că se refac alegerile dacă ei câştigă mandatul şi intervine decesul. Repet, decesul poate interveni oricând. Asta nu înseamnă că dacă intervine după tipărirea buletinelor, dar înainte de data alegerilor, este o situaţie, iar dacă intervine în timpul alegerilor este o altă situaţie. Nu. Până la validarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor, ipotezele sunt identice şi pentru toate acestea avem soluţii. Este adevărat că nu mai există procedură de supleant, nici măcar pe orizontală, după atribuirea mandatelor, după validarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor, dar aceasta este o altă chestiune. De aceea am spus că ipoteza votului uninominal, atunci când s-a discutat, creează situaţia unor alegeri parţiale şi la nivelul Parlamentului şi de aceea se pune în discuţie întreaga chestiune legată de data alegerilor. Repet, discuţia, cu tot respectul vă spun, este inutilă. Noi, de fapt, ne batem capul pentru prostia pe care au făcut-o alţii atunci când n-au ştiut să interpreteze legea, în situaţia de la Iaşi. Să ştiţi că există precedent în toată lumea. Am avut, nu noi, în istoria umanităţii, un senator american care a câştigat alegerile în statul în care a candidat, deşi decedase. Deci nu trăim noi primii această experienţă. Nu inventăm noi apa caldă. De aceea, vă propun să fiţi de acord cu amendamentul domnului senator Dan Cârlan, cu precizarea că, în fapt, toate situaţiile îşi găsesc acoperire de reglementare şi că, mai departe, birourile electorale trebuie să aplice corect legea. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doriţi să mai interveniţi, domnule senator Corneliu Pascu? Nu. Stimaţi colegi... Din partea Guvernului, doriţi să argumentaţi suplimentar în legătură cu acest amendament?
	Domnul Alexandru Mircea - secretar general adjunct în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Nu, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul existent în anexa nr. 2, punctul 5, art. 31 alin. (8) şi (9). Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra amendamentului susţinut de domnul senator Dan Cârlan. Vă rog să votaţi. Cu 26 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 12 abţineri, amendamentul a fost respins. Vom da vot pe raportul cu un amendament şi vot final. Legea are caracter de lege organică. Vom vedea. Doar dacă avem un cvorum consistent, atunci îl voi supune votului. (Discuţii în sală.) Cvorum este, aţi văzut şi la votul precedent. (Discuţii neinteligibile în sală.) Cvorumul de şedinţă este de 69 de senatori, dar fiind legi organice, legi importante, eu, în calitate de conducător de şedinţă, le pot supune astăzi votului dumneavoastră sau am să propun plenului ca votul pe legile organice să-l dăm doar în şedinţele de luni. Până atunci, stimaţi colegi, să rezolvăm chestiunile care sunt de natură ordinară şi care au fost dezbătute în plenul Senatului. Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar. O chestiune de procedură.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aşa cum ştiţi, ne aflăm în faţa unui proiect de lege extrem de important, de care depinde dacă vom avea sau nu alegeri, ce fel de alegeri şi aşa mai departe. Cvorum avem, domnule preşedinte. Vă rog să-l supuneţi votului astăzi, pentru că în Regulamentul Senatului nu am găsit precizarea cu privire la numărul consistent.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu. Vă rog să-mi spuneţi ce înseamnă "preşedintele conduce şedinţa", cu tot respectul pe care vi-l port.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă supăraţi, dacă eu conduc şedinţa, atunci eu îmi asum responsabilitatea de a supune sau a nu supune la vot o lege, la un moment dat. Vă mulţumesc. Deocamdată nu am ajuns la legea respectivă. Când o să ajungem şi nu o să vă convină, vă dau cuvântul, dar, până atunci, aş vrea să discutăm legile organice. Sau începem să discutăm ordinea de zi? Domnule senator Duca, vă rog.
	Domnul Viorel Duca senior: Vă rog foarte mult să-mi scuzaţi îndrăzneala de a reveni asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008. Dintr-o simplă eroare, probabil, art. 18 de la punctul 3 nu a fost luat în considerare. Acesta se referă, în mod exclusiv, la posibilitatea celor care sunt în străinătate să-şi exprime votul atât în centrele culturale, cât şi în locaşurile de cult. Aş vrea să menţionez faptul că atât locaşurile de cult, indiferent de confesiunea religioasă pe care o îmbrăţişează...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimate domnule senator, am încheiat dezbaterile. A fost respins amendamentul.
	Domnul Viorel Duca senior: Nu ştiu să fi fost supus la vot. A fost doar numărul 2, domnule preşedinte. Cu tot respectul pentru ceea ce spuneţi dumneavoastră, dar, din câte îmi reamintesc, doar numărul 2 a fost supus la vot. Îmi cer scuzele de rigoare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator Gheorghe Constantin, vă rog.
	Domnul Constantin Gheorghe: Domnule preşedinte, o chestiune de procedură. V-aş ruga să-i atrageţi atenţia domnului senator Funar asupra situaţiilor în care Domnia Sa devine puţin mai altfel decât îi cere etica parlamentară şi încearcă să-i jignească pe unii colegi. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Sugestia este valabilă pentru toţi colegii. Nu acum, dar mai devreme aţi făcut-o. În momentul în care discutam de acel amendament, aţi făcut o trimitere directă, pentru cei care au susţinut amendamentul, spre o altă zonă.
	Revenim la punctul 1 din ordinea de zi. Vă reamintesc că am dezbătut Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2008 privind înfiinţarea organizaţiilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală ne-a prezentat un raport cu amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu un amendament. Vă rog să votaţi. Vă rog să vă ocupaţi locurile şi să votaţi. Invit colegii senatori în sală. Cu 47 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, raportul a fost adoptat de plenul Senatului. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Cele două comisii sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, au prezentat un raport de respingere a propunerii legislative, raport pe care-l supun votului plenului Senatului. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere întocmit de cele două comisii a fost adoptat şi, pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea articolului 10 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a întocmit un raport de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a fost adoptat şi, pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul şi acvacultura. Legea are caracter de lege organică. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a întocmit un raport de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Vă rog să votaţi. Insuficient. În favoarea raportului s-au pronunţat 53 de colegi senatori, 5 colegi senatori au fost împotrivă şi un coleg senator s-a abţinut. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Vot final. Cu 18 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi a Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007. Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul este de respingere. Vă rog să votaţi. Insuficient. În favoarea raportului s-au pronunţat 44 de colegi senatori, 9 colegi senatori au fost împotrivă şi doi colegi senatori s-au abţinut. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Cu 19 voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Revenim la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Legea are caracter de lege ordinară. Este prioritate legislativă a Guvernului. Avem de dat un vot pe cererea de retrimitere la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, solicitare formulată în plen de domnul senator Ilie Stoica. Supun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie. Aţi ascultat observaţiile, argumentele prezentate de domnul senator Dan Cârlan în legătură cu acel amendament. Rog colegii senatori prezenţi în sală să voteze. Vă rog să vă ocupaţi locurile şi să votaţi. Stimaţi colegi... (Rumoare în sală). (Tabela electronică indică 26 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi nicio abţinere). Resupun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi. Cu 42 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, cererea de retrimitere la comisie a fost aprobată. În această situaţie... (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Dan Cârlan). Nu mai avem ce face. Nu vă supăraţi, dacă a votat plenul, a votat plenul. Bine, rău, asta este! Rugămintea este să observaţi că la data de 28 octombrie 2008 se împlineşte termenul de adoptare tacită, motiv pentru care, în maximum 10 zile, să vină acest raport suplimentar din partea comisiei. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Dan Cârlan: Nu vreau nimic altceva decât să înţeleg foarte clar care este mandatul pe care plenul Senatului îl dă comisiei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Unul singur, şi anume să se pronunţe asupra amendamentului susţinut în plenul Senatului de către domnul senator Ilie Stoica. Bănuiesc, fără să-i cenzurez pe colegi, că au votat retrimiterea la comisie având un singur argument, în sensul că, în plenul ei, comisia nu s-a pronunţat pe amendament. Aşa a fost susţinerea. Deci raport suplimentar doar pe acel amendament. Mulţumesc.
	Am mai dezbătut punctul 7 din ordinea de zi, şi anume Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Legea are caracter de lege organică. Vom vedea dacă o supunem la vot.
	La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10.07.2001, cu modificările şi completările ulterioare. Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Trei colegi sunt iniţiatori. Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu, Grupul parlamentar al PC. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Constataţi şi dumneavoastră, atunci când vă deplasaţi la Senat, când vă deplasaţi în teritoriu, când vă duceţi acasă la dumneavoastră, că se construieşte foarte mult în România. Vreau să fiţi puţin atenţi şi să vedeţi că se construieşte fără a se respecta nişte reguli şi că ar cam trebui să facem puţină ordine în acest domeniu. Sunt întocmite trei planuri mari privind urbanismul: un plan urbanistic general, un plan urbanistic zonal şi un plan urbanistic de detaliu. Modificările pe care vi le propun, împreună cu doi colegi de-ai mei, urmăresc ca planul urbanistic general să nu mai poată fi modificat prin planurile urbanistice zonale sau prin planul urbanistic de detaliu, iar planul urbanistic zonal să fie prevăzut de planul urbanistic general, deci delimitarea planului urbanistic zonal să se facă în planul urbanistic general. Dacă aceste lucruri s-ar întâmpla şi dacă aceste lucruri s-ar şi respecta - pentru că venim cu ideea unei modificări legislative şi am dori să se şi respecte ceea ce ajunge să devină lege -, atunci, în sistemul construcţiilor, oraşele şi localităţile noastre vor arăta ceva mai bine nu în privinţa cantităţii de beton care s-a turnat pentru rezistenţă, ci din punctul de vedere al modului în care s-a construit, din punctul de vedere al aliniamentului, din punctul de vedere al înălţimii şi din alte puncte de vedere pe care planul urbanistic general, planul urbanistic zonal şi planul urbanistic de detaliu le prevăd. Atunci când se modifică aceste lucruri, şi se modifică cu o uşurinţă extraordinară, ajungem să avem lângă monumente istorice clădiri care încep să mişte din loc monumentul respectiv, să-l aplece într-o parte şi să avem, aşa, ca un fel de Turn din Pisa. Ajungem să nu le mai putem vedea, pur şi simplu, şi să ne uităm pe fotografii ca să ne aducem aminte cum arăta Biserica Armenească. Când trec pe lângă Catedrala "Sfântul Iosif", de fiecare dată mă uit să văd dacă s-a mai aplecat, dacă s-a mai mişcat din locul în care a fost pusă iniţial. Vă dau aceste două exemple pentru că ele au constituit la un moment dat şi obiectul unei analize pe care Senatul a făcut-o, exprimându-şi punctul de vedere printr-o comisie care a lucrat şi care a constatat foarte, foarte multe nereguli, inclusiv în ceea ce-i priveşte pe edilii Capitalei, deoarece lucrurile se întâmplau în Capitală. Rugămintea mea este să fiţi de acord cu modificările pe care vi le propun şi îmi manifest nedumerirea faţă de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, care a întocmit un raport de respingere asupra unei situaţii care este foarte limpede şi foarte clară. Sunt puţin surprins şi de poziţia Guvernului, dar, probabil, Guvernului îi place această situaţie şi această debandadă care se manifestă în modul în care se construieşte în România. Nu mă miră poziţia Guvernului, dar mă miră, sincer să fiu, poziţia Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Mulţumesc pentru atenţie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul preşedinte Dan Cârlan să prezinte raportul comisiei.
	Domnul Dan Cârlan: Nedumerirea domnului senator Gavrilă Vasilescu este uşor de rezolvat. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a adoptat un raport de respingere, întrucât, în aceeaşi şedinţă a comisiei, a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. 27/2008, care presupune aceeaşi reglementare şi care rezolvă problemele semnalate de către iniţiatorii propunerii legislative printr-un text unitar care soluţionează mult mai multe chestiuni, inclusiv pe aceea de la art. 47 alin. (4). Potrivit normelor de procedură legislativă, am adoptat un text în Ordonanţa Guvernului nr. 27/2008 pe care am discutat-o anterior şi, prin urmare, propunerile legislative care veneau punctual pe anumite articole din cele rezolvate prin ordonanţă au primit rapoarte de respingere. Mă refer la propunerea legislativă în discuţie şi la cea care se află la punctul următor din ordinea de zi, ambele făcând parte dintr-un pachet rezolvat de Ordonanţa Guvernului nr. 27/2008.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului. Doamna secretar de stat Cristina Pocora.
	Doamna Cristina Ancuţa Pocora: După cum a precizat şi preşedintele comisiei, ţinând cont că am adoptat puţin mai înainte Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 27/2008, propunerea a rămas fără obiect.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Domnul senator Constantin Gheorghe.
	Domnul Constantin Gheorghe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ne confruntăm cu o iniţiativă legislativă marca Marius Marinescu, dar nu iniţiativa ca atare mi-a stârnit nedumerirea, ci expunerea de motive, care este absolut nedumeritoare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Lămuriţi-ne.
	Domnul Constantin Gheorghe: Aş vrea să îl întreb pe distinsul meu coleg Gavrilă Vasilescu, care este unul dintre iniţiatori, dacă dumnealui a citit expunerea de motive. În situaţia în care a citit-o, aş vrea să mă lămurească cum a fost distrusă prin PUZ clădirea mastodont de lângă Catedrala "Sfântul Iosif" şi care este această clădire mastodont distrusă prin PUZ, în condiţiile în care sunt prevăzute aceste lucruri în această expunere de motive.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Alte intervenţii? Până când se lămuresc aceste chestiuni, doriţi să mai interveniţi, domnule senator Gavrilă Vasilescu?
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Da. S-ar putea să îi răspund şi domnului senator Constantin Gheorghe, dar ce remarc este următorul lucru, şi anume, că până la urmă noi trebuie să scoatem o lege - şi am mai discutat în Parlament - despre plagiat. Guvernul, efectiv, plagiază. Tu vii cu o iniţiativă legislativă, Guvernul trebuie să îşi spună un punct de vedere, ţine iniţiativa acolo, nu prea mult, este adevărat, dar, ulterior, vine el repede cu o iniţiativă legislativă şi îţi acoperă ceea ce tu ai propus prin iniţiativa ta. Totodată, argumentele domnului preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului nu sunt chiar aşa cum le-a prezentat, pentru că, citind cu mai multă atenţie raportul, am constatat că se aduc şi nişte critici. Deci iniţiativa legislativă nu este respinsă pentru că a venit Guvernul cu nu ştiu ce modificări care cuprind, într-un mod mai larg, şi reglementările din propunerea legislativă respectivă, ci altele sunt argumentele pe care raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului le aduce. Aici, unde spuneţi dumneavoastră, s-ar putea să fie o greşeală de dactilografie pe care nici eu nu am sesizat-o când am semnat expunerea de motive. Ideea este următoarea şi o ştiţi: clădirea aceea mastodont este clădirea care s-a construit lângă Catedrala "Sfântul Iosif", pe de o parte, şi tot o clădire mastodont este cea care acoperă Biserica Armenească, pe de altă parte. Nu mai vorbesc de faptul că sunt lăcaşuri de cult, dar sunt două monumente ale Bucureştiului. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, precizând că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Tabela electronică indică 32 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi două abţineri). Invit colegii senatori în sală. Resupun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă rog să votaţi. (Tabela electronică indică 33 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 6 abţineri). Invit colegii senatori în sală. Nu putem supune la vot, atâta timp cât nu este cvorum de vot.
	Discutăm în continuare punctul 9, Propunerea legislativă privind abrogarea art. 32 din Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările aduse de Legea nr. 289 din 7 iulie 2006, precum şi modificarea legii prin adăugarea art. 32 indice (1). Raportoare este Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Colegul deputat iniţiator nu este prezent. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte al comisiei.
	Domnul Dan Cârlan: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a adoptat şi pentru această propunere legislativă un raport de respingere, ea rămânând fără obiect după adoptarea reglementărilor din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2008, cea despre care am discutat şi la punctul anterior.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului.
	Doamna Cristina Ancuţa Pocora: Punctul de vedere al Guvernului este acelaşi ca şi la propunerea legislativă dezbătută anterior. Propunerea legislativă a rămas fără obiect. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă sunt intervenţii. Nu sunt intervenţii. Legea are caracter de lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Plenul Senatului a adoptat raportul de respingere cu 49 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere şi, pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Au mai venit 4 colegi senatori în sală. Resupun votului dumneavoastră raportul de respingere de la propunerea legislativă de la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 373 din 10.07.2001, cu modificările şi completările ulterioare. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere a fost adoptat de plenul Senatului cu 46 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi două abţineri şi, pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a, Reţeaua de localităţi. Legea este organică. Comisia raportoare este Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Iniţiatorii, dacă sunt prezenţi, sunt invitaţi la microfon. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
	Domnul Dan Cârlan: Ţinând cont şi de avizul negativ primit de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, cu un singur vot împotrivă, a adoptat un raport de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Marin Pătuleanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, întrucât considerăm că actualele reglementări cuprind atât modalităţile, cât şi condiţiile prin care o localitate poate trece de la un rang la altul. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii. Nu sunt intervenţii. Raportul este de respingere, legea însă are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Legea a fost respinsă de Camera Deputaţilor. Vă rog să votaţi. În favoarea raportului s-au pronunţat 55 de colegi, doi colegi au fost împotrivă şi nu s-a abţinut niciun coleg. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Plenul Senatului a respins propunerea legislativă cu 8 voturi pentru, 48 de voturi împotrivă şi două abţineri.
	La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Raportul este întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă rog, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
	Domnul Dan Cârlan: Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, la acest proiect de lege, a adoptat un raport de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Punctul de vedere al Guvernului?
	Domnul Marin Pătuleanu: Guvernul nu susţine adoptarea acestui proiect de lege, considerând că aleşii locali au destule reglementări care să îi protejeze şi după pierderea mandatului. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: La dezbateri generale, domnul senator Şerban Nicolae.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Iniţiatorul, care este colegul nostru, deputatul Marian Săniuţă, a semnalat faptul că din cauza diverselor disfuncţionalităţi de comunicare sau de program nu a putut participa la dezbaterile în comisie. Acolo, s-au formulat o serie întreagă de amendamente. Discuţiile, înţeleg, au fost destul de echilibrate în ceea ce priveşte soluţiile adoptate, de aceea, în numele Grupului parlamentar al PSD, vă rog respectuos să dispunem retrimiterea la comisie. Suntem Cameră decizională, deci nu suntem presaţi de termenul de adoptare tacită a acestui proiect de lege. Astfel, dăm posibilitatea şi iniţiatorului să participe la dezbateri, să îşi susţină punctele de vedere, eventual, să găsească o cale de comunicare cu colegii din Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, comunicare în sens pozitiv, pentru adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră solicitarea privind retrimiterea la comisie. Vă rog. Haideţi, pentru că altfel suntem nevoiţi să facem şedinţă de plen şi după-amiază. Solicitarea a fost aprobată de plenul Senatului în unanimitate, cu 52 de voturi.
	La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Legea are caracter organic. Comisia raportoare este Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Iniţiator este domnul deputat Kerekes Károly. Este prezent? Din partea Executivului participă la dezbateri doamna secretar de stat Denisa Oana Pătraşcu, căreia îi ofer cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin această iniţiativă legislativă se doreşte ajutarea persoanelor care se află la pensie anticipată, pentru a trece, pe bază de cerere, la cea de limită de vârstă. Doresc să vă spun că, în acest moment, punctul de vedere al Guvernului este unul pozitiv, pentru că acceptă amendamentele stabilite în comisie. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Îl invit pe domnul senator Ioan Corodan să prezinte raportul.
	Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Propunerea legislativă aparţine domnului deputat Kerekes Károly şi are ca obiect de reglementare îndreptarea unor omisiuni strecurate în legislaţia privind sistemul public de pensii din cauza multiplelor intervenţii legislative asupra textului iniţial. Comisia a analizat propunerea legislativă şi a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente cuprinse în anexă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii. Dacă nu sunt intervenţii, vom da votul pe raport şi votul final în şedinţa de luni.
	La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Dacă iniţiatorii sunt prezenţi, îi invit la microfon. Doamna secretar de stat, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Vă mulţumesc. Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă, care are ca obiect amendarea Legii nr. 19/ 2000 prin completarea art. 47 cu prevederea conform căreia persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent să primească pensie integrală pentru munca depusă şi limită de vârstă acordată la cerere, indiferent de vârstă. Noi nu putem fi de acord cu această prevedere. Ar reprezenta o discriminare. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Corodan, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
	Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Ţin să vă informez că, în urma analizei, membrii comisiei au decis, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative, motivat de faptul că se încalcă Directiva CE 79/7CCE din 19 decembrie 1978.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă sunt intervenţii. Nu sunt. Legea este organică. Termen de adoptare tacită, 6 noiembrie. Raportul este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Insuficient. În favoarea raportului s-au pronunţat 44 de senatori. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 5 colegi, 34 au fost împotrivă, 4 s-au abţinut.
	La punctul 14 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Raport de respingere. Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine această iniţiativă care vizează lărgirea sferei de cuprindere a locurilor de muncă în condiţii speciale, precum şi modificarea metodologiei de stabilire a punctajelor medii anuale, ceea ce ar conduce la influenţe financiare suplimentare asupra bugetului general consolidat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul secretar Corodan să prezinte raportul.
	Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă doreşte să redefinească locurile de muncă în condiţii deosebite şi speciale. Comisia a analizat propunerea legislativă şi a adoptat, în unanimitate de voturi, raport de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog să votaţi. Insuficient. În favoarea raportului s-au pronunţat 41 de colegi. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Raportul este negativ, termenul de adoptare este 13 noiembrie. Propunerea legislativă este respinsă, în favoarea sa s-au pronunţat doar 4 colegi, 39 au votat împotrivă şi un coleg s-a abţinut.
	La punctul 15 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 163 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Raport de respingere. Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin această iniţiativă legislativă se doreşte utilizarea, la calcularea punctajului mediu anual al asiguratului care are calitatea de fost deţinut politic, în locul salariului minim pe economie, a salariului mediu pe economie. Guvernul nu susţine această iniţiativă, mai ales că ar reprezenta o discriminare faţă de alte categorii de pensionari.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Raportul comisiei.
	Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a analizat propunerea legislativă şi a decis cu unanimitate de voturi să adopte un raport de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Domnule senator Funar, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Grupul nostru parlamentar susţine această propunere legislativă care este bine-venită. Este vorba de a-i ajuta puţin la pensie pe cei care au fost deţinuţi politici şi să se ia în calcul un nivel de salariu care i-ar avantaja. Ce trebuie reţinut? Zilele trecute, presa confirma ceea ce vă relatam în urmă cu un an de zile în ceea ce priveşte salariile şi pensiile directorilor de penitenciare. Un director de penitenciar are aproape 268 de milioane pensie... (Rumoare, discuţii.), iar pentru un deţinut politic - probabil că nu era directorul care se pensionează acum cu 268 de milioane, ci altul, dar şi aceia primesc nişte pensii uriaşe - se susţine de către Guvern să nu beneficieze de o pensie un pic mai mare pentru că s-ar încălca un principiu al nediscriminării. Mi se pare firesc să susţinem această propunere legislativă fără a aduce şi alte argumente. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Mai sunt şi alte intervenţii? Nu mai sunt. Legea este organică. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Insuficient. În favoarea raportului s-au pronunţat doar 25 de colegi. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Se pare că "da" e "nu", deci, stimaţi colegi, suntem nevoiţi să lăsăm şi această lege pentru şedinţa de luni. Invit colegii senatori în sală.
	La punctul 16 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind completarea art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Doamna secretar de stat, aveţi cuvântul.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă, care are ca obiect scutirea de la plata impozitului pe veniturile din pensii pentru persoanele cu handicap. Doresc să precizez că, potrivit prevederilor Codului fiscal, pensiile nu sunt impozitate dacă sunt în marja de până în 1000 de lei. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei, domnule senator.
	Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa din 23 septembrie 2008, în prezenţa reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor, a fost analizată propunerea legislativă şi s-a hotărât cu majoritate de voturi adoptarea unui raport de respingere, bazat pe motivarea că acordul prevede neimpozitarea veniturilor din pensii în limita plafonului lunar în sumă de 1000 de lei. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Insuficient. În favoarea raportului s-au pronunţat 37 de colegi. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă este respinsă, în favoarea sa votând doar 10 colegi, 29 fiind contra, 11 s-au abţinut.
	La punctul 17 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Ofer cuvântul doamnei secretar de stat.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin această iniţiativă legislativă se propune includerea în categoria persoanelor care sunt considerate veterani de război a cetăţenilor români, din orice teritoriu, care au participat la misiuni de menţinere a păcii sub egida Naţiunilor Unite şi egalizarea rentelor de care beneficiază veteranii de război decoraţi în cadrul Legii nr. 44/1994. Această lege îi are ca beneficiari pe cei care sunt veterani de război din Primul şi Al Doilea Război Mondial, motiv pentru care nu putem accepta includerea în aceeaşi categorie şi a acestor persoane.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul senator Corodan, secretarul comisiei, să prezinte raportul.
	Domnul Ioan Corodan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Pe argumentaţia prezentată de distinsa noastră secretară de stat, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Ministerului Apărării şi Ministerului Economiei şi Finanţelor, a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Doamna senator Verginia Vedinaş, apoi domnul senator Mihail Popescu. Aveţi cuvântul.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Personal, nu sunt de acord nici cu punctul de vedere exprimat de minister, care se suprapune cu cel al comisiei. Dacă analizăm iniţiativa legislativă, constatăm că ea propune introducerea, alăturarea în sintagma "veterani de război" a unor categorii asupra cărora, cred eu, ar trebui să ne aplecăm şi să le recunoaştem nişte drepturi, deşi nu toate drepturile care sunt prevăzute aici. Este vorba de cetăţenii care au luptat în rândurile armatelor ONU şi au fost decoraţi şi de veteranii de război care, de asemenea, au fost decoraţi cu ordine şi medalii şi au participat la misiuni de menţinere a păcii. Nu înţeleg de ce să le respingem şi de ce prin această propunere legislativă să nu le conferim un statut de recunoaştere a unor merite. Nu înţeleg de ce să nu respectăm în acest fel eroii neamului, nu? Nu pot să fiu de acord cu această împroprietărire cu 5 ha de teren agricol din rezervă, pentru că nu ştiu de unde Dumnezeu o să mai scoatem atâtea hectare, ca şi când pământul acesta ar fi un elastic de care tot tragem, tragem... Şi dacă ar fi un elastic şi tot s-ar rupe. Dar acordarea unei solde de grad, deci recompensarea, recunoaşterea într-un fel sau altul a meritelor lor, cred că e o chestiune care nici nu ar aservi foarte mult bugetul naţional şi nici pe departe nu ne-ar dezonora ca naţiune sau ca Parlament. Cred că ne-ar dezonora o respingere. Pentru aceste considerente, personal, dar sper că şi colegii mei de grup, să susţinem această propunere. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna senator. Domnul senator Mihail Popescu.
	Domnul Mihail Popescu: Îmi pare rău că proiectul a fost propus de către deputaţi PSD. De asemenea, toată stima pentru antevorbitorul meu. Problema este următoarea: ca să fii veteran de război trebuie să participi la un război, or, noi nu suntem în război cu nimeni. Războiul îl declară Parlamentul. Asta este problema. E vorba de militarii care participă, sub egida ONU, la diferite acţiuni acum. Or, am discutat acest lucru şi cu veteranii de război - care sunt veterani de război! -, ei nu sunt de acord, conform definiţiei pe care o dă art. 1 din Legea nr. 44/1994, să se accepte ca veterani de război şi cei care participă la diferite misiuni. Este adevărat că intrând în NATO şi având în vedere toate celelalte misiuni ale armatei noastre, toţi militarii armatei române participă acum la asemenea misiuni, deci nu pot fi veterani de război. Ministerul Apărării şi Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse cu doamna ministru care a venit atunci la discuţii au fost de acord ca acestor oameni să li se dea nişte drepturi, dar nu din cele ale veteranilor de război. Deci asta este problema, nu că li s-ar refuza unele drepturi. Dar nu sunt veterani de război pentru că nu sunt în război. Asta e. (Discuţii.)
	Doamna Verginia Vedinaş (din sală): Drept la replică.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Iertaţi-mă, nu a spus nimic domnul senator, ci doar a oferit o soluţie. Vă mulţumesc. Mai sunt intervenţii? Domnul senator Constantin Gheorghe. (Rumoare, discuţii.)
	Domnul Constantin Gheorghe: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această lege încearcă să acorde nişte drepturi oarecum binemeritate, să spunem, unor soldaţi, însă nu cred că aceste reparaţii morale sau beneficii ulterioare îşi găsesc locul în modificarea Legii nr. 44/1994. De aceea, sunt două soluţii, din punctul meu de vedere, şi le voi propune: ori se face o altă iniţiativă de sine stătătoare, ori să o retrimitem la comisie şi să fie amendată în acest sens.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Declar închise dezbaterile generale. Vă rog, dacă doriţi dreptul la replică, dar asta înseamnă, doamna senator Verginia Vedinaş, că dumneavoastră trebuie să vă daţi o replică, întrucât, în afară de mine, nimeni nu v-a pronunţat numele. (Rumoare, discuţii.)
	Doamna Verginia Vedinaş: Atât vreau să spun, domnule preşedinte: m-am săturat să trăiesc într-o ţară în care ne amintim de valori şi de oameni care au făcut ceva pentru ţară după ce mor. Ne-au murit mari artişti pe care i-am ignorat cât au trăit şi nu ne-am amintit de ei. Ne mor eroii, tinerii, pe câmpuri de bătălie. Spune domnul general - tot respectul - că nu se încadrează la accepţiunea de război, dar e vorba tot de nişte războaie, de nişte bătălii în care mor români, cei mai mulţi, tineri. Cred că ar trebui să ne aplecăm şi asupra acestor categorii, nu să-i primim pe aeroport cu lacrimi şiroind, aşa, de crocodil, că au murit şi să ne amintim că, de fapt, ei s-au sacrificat abia după ce nu mai sunt. Înclin spre propunerea pe care a făcut-o domnul general, să gândim o iniţiativă legislativă în care să recunoaştem acestei categorii de oameni, care sunt implicaţi în diferite teatre de război, cum se spune aproape ilar - teatru înseamnă altceva, dar, mă rog, asta e o sintagmă care deja s-a încetăţenit -, să le recunoaştem statutul şi să le conferim nişte drepturi şi când trăiesc, nu numai după ce mor. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Partea finală este corectă, pentru că şi domnul general a propus acelaşi lucru. (Intervenţie neinteligibilă din sală a doamnei senator Verginia Vedinaş.) Nu a respins nevoia unor drepturi. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Mihail Popescu: Dacă reţineţi, acum o săptămână, când s-a vorbit despre ce spune doamna Vedinaş - acum îi pomenesc numele -, eu am fost cel care m-am ridicat şi am spus: "Domnule, aprinde numai o lumânare la capul morţilor", când am discutat ordonanţa aceea dată de Guvern pentru cei care sunt răniţi în asemenea teatre. Teatrele în care sunt trimişi militarii noştri sunt teatre de operaţii, aşa se numesc, nu de război. În sfârşit, sunt nişte termeni pe care trebuie să-i ştim toţi sau numai cei care se ocupă. Nici eu nu ştiu toţi termenii din legislaţie, deci nu e niciun fel de problemă. Este vorba de o...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci îi acordaţi scuze şi doamnei Vedinaş că nu ştie gradele? Sau cum?
	Domnul Mihail Popescu: Nu asta e problema. Deci este legea, o discutăm, poate, săptămâna viitoare, după ce o mai punem la punct cu ministrul apărării, aşa cum s-a angajat aici, în faţa noastră.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Este foarte bine. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul de respingere.
	Doamna Verginia Vedinaş (din sală): Retrimitere la comisie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu! Ce rost are să trimitem la comisie? Trebuie făcută o nouă lege. Asta e chestiunea. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului. Raportul este de respingere. Insuficient. În favoarea raportului s-au pronunţat 43 de colegi. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Propunerea legislativă este respinsă. În favoarea sa s-au pronunţat 8 colegi, 40 au votat împotrivă, un coleg s-a abţinut.
	Punctul 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 132 pe 1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a întocmit raportul. Aveţi cuvântul, domnule senator. Vă rog să prezentaţi raportul.
	Domnul Ioan Corodan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă iniţiată de 10 domni deputaţi a fost adoptată de Camera Deputaţilor prin adoptare tacită şi are ca obiect de reglementare modificarea substanţială a Legii nr. 132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, mai ales în domeniul politicilor ocupaţionale, structura de organizare şi numărul de personal. Guvernul nu susţine această iniţiativă. S-a primit aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, întrunită în data de 9.09.2008, a examinat proiectul de lege şi a hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
	Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă, pentru considerentele pe care domnul senator deja le-a menţionat. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă vreţi să interveniţi. Grupul parlamentar al PSD. Propunere legislativă, punctul 18 din ordinea de zi. Din sală: Nu vor, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Să-i mai întrebăm o dată, pentru că, apoi, se supără pe mine iar. Punctul 18. Doriţi să interveniţi? Nu. În această situaţie, supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Insuficient. În favoarea raportului negativ s-au pronunţat 38 de colegi. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Propunerea legislativă este respinsă definitiv, întrucât în favoarea ei s-au pronunţat doar 8 colegi, 35 au votat împotrivă, 4 s-au abţinut. Precizez că legea este organică, iar Senatul este Cameră decizională, legea fiind respinsă definitiv.
	Punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor şi Moaşelor din România. Comisia pentru sănătate publică a întocmit raportul. Din partea Guvernului, aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Székely Ervin Zoltán - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, având în vedere că asistenţii medicali şi moaşele desfăşoară o activitate de îngrijire, care este o activitate medicală, şi au şi o pregătire în cadrul sistemului sanitar. Faţă de aceştia, optometriştii desfăşoară o activitate tehnică, fără nicio legătură cu activitatea medicală. În consecinţă, nu credem că ei ar trebui să facă parte din Ordinul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul senator Dumitrescu să prezinte raportul. Aveţi cuvântul.
	Domnul Ion Mihai Dumitrescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În şedinţa din 23 septembrie anul curent, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a luat în dezbatere legea şi a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere, cu un amendament, şi să înainteze plenului, spre dezbatere, propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 539/2001 pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române... Din sală: Asta e alta.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Le luăm pe amândouă odată, dar nu ştiu dacă putem să punem moaşele la un loc cu Academia. De moşit e mai greu, de data asta. Să-l lăsăm pe domnul senator Ion Vasile să ne prezinte raportul Comisiei pentru sănătate publică.
	Domnul Vasile Ion: Domnule preşedinte, La această propunere legislativă, comisia noastră are un raport de respingere. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări ne-a transmis aviz negativ, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială ne-a transmis aviz favorabil, Consiliul Legislativ, aviz favorabil, cu observaţii. Caracterul legii este de lege organică. Guvernul a transmis punct de vedere negativ. Senatul este primă Cameră sesizată.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. La dezbateri generale, dacă doriţi să interveniţi? Nu sunt intervenţii. Raportul este negativ. Îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Insuficient. În favoarea raportului s-au pronunţat 40 de colegi. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat 4 colegi, 30 de senatori au votat împotrivă, 6 senatori s-au abţinut.
	La punctul 20 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 539/2001 pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române şi Casei Oamenilor de Ştiinţă de a obţine şi folosi mijloace extrabugetare. Îi ofer cuvântul colegului nostru pentru a prezenta, de data aceasta corect, raportul. Aveţi cuvântul.
	Domnul Ion Mihai Dumitrescu: Vă mulţumesc. În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi, să adopte raport de admitere cu un amendament şi să înainteze plenului, spre dezbatere, modificarea şi completarea Legii nr. 539/2001 pentru acordarea dreptului Editurii Academiei Române, Bibliotecii Academiei Române şi Casei Oamenilor de Ştiinţă de a obţine şi folosi mijloace extrabugetare. Avem avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi de la Consiliul Legislativ. În raport cu obiectul de activitate, legea este ordinară, iar Camera decizională este Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Cine participă la dezbateri din partea Guvernului? Doamna secretar de stat Pocora. Aveţi cuvântul. Microfonul 9.
	Doamna Cristina Ancuţa Pocora: Guvernul este de acord cu această iniţiativă legislativă, sub rezerva însuşirii observaţiilor şi amendamentelor formulate.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Staţi puţin! Observaţii şi amendamente la plen nu mai sunt.
	Doamna Cristina Ancuţa Pocora: La comisie a fost reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Au fost însuşite observaţiile Guvernului? Că în plen nu mai avem ce să mai schimbăm. Bun! Vă rog să verificaţi. Dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Aurel Ardelean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Sunt trei argumente extrem de importante în susţinerea acestei legi. În primul rând, Editura Academiei Române este cea mai prestigioasă editură dintre publicaţiile care există în România, la ora actuală, iar Biblioteca Academiei, prin patrimoniul de carte pe care îl posedă, se situează la un nivel naţional şi european. Cel de-al treilea argument este că nu se solicită bani de la buget, deci se apelează la fondurile extrabugetare. Cred că este, aşa cum a spus şi domnul preşedinte, o iniţiativă foarte bună, pe care Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a luat-o în dezbatere şi a aprobat-o. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Alte intervenţii? Vă rog, doamna senator Vedinaş.
	Doamna Verginia Vedinaş: Şi grupul nostru parlamentar susţine această iniţiativă legislativă şi, dacă este să avem satisfacţia că în acest mandat am realizat şi lucruri bune, cred că trebuie să avem în vedere propunerile sau, după caz, proiectele de acte normative pe care le-am adoptat şi care vizează statutul Academiei Române, al membrilor ei şi al celor care o slujesc, inclusiv al Bibliotecii Academiei. Deci susţinem această iniţiativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu un amendament. Vă rog să vă pronunţaţi. Vă rog să votaţi. Precizez că Senatul este primă Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară. Raportul este adoptat în unanimitate de plen, cu 54 de voturi. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Propunerea legislativă este adoptată de plenul Senatului, în unanimitate, cu 48 de voturi.
	La punctul 21 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind declararea depoului "Ilie Pintilie" ca fiind de utilitate publică, precum şi transformarea acestuia în piaţă, numită "Piaţa Pensionarilor", piaţa agroalimentară socială, şi în parc numit "Parcul Pensionarilor". Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit raportul. Vă rog, un coleg să prezinte raportul comisiei. Ofer cuvântul domnului senator Sabin Cutaş, pentru a prezenta iniţiativa legislativă.
	Domnul George Sabin Cutaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Iniţiativa noastră încearcă să propună o soluţie pentru depoul "Ilie Pintilie", existent în acest moment. Toată lumea cunoaşte situaţia parcurilor din Bucureşti, faptul că nu avem suprafaţă verde la nivelul standardelor europene, iar propunerea noastră, în momentul în care ştiţi foarte bine ce bătălie este pe acest teren, este de a face din acest depou o piaţă, pe care noi am numit-o "Piaţa Pensionarilor", şi un parc al pensionarilor. Noi credem că este de actualitate. Îmi pare rău că nu am fost invitaţi la dezbaterile din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, dar o vom susţine mai departe, având în vedere că Senatul este doar primă Cameră sesizată. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Constantin Gheorghe, vă rog să ne prezentaţi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Constantin Gheorghe: Domnule preşedinte, Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au analizat propunerea legislativă, avizul Consiliului Legislativ şi prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de necesitate publică şi au hotărât adoptarea soluţiei de respingere, pentru următoarele considerente. O să precizez doar două: întrucât nu se stabileşte care este raportul dintre Guvern şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, ambele autorităţi publice, cu privire la această declarare a depoului, nu pot fi determinate nici cheltuielile pe care acesta ar urma să le suporte, iar termenul "transformat", utilizat în iniţiativa legislativă, nu este folosit în legislaţie, astfel că nu poate produce efectele juridice dorite, în realitate, fiind vorba de schimbarea categoriei de folosinţă cu privire la teren, iar în cazul clădirii depoului, de schimbare a destinaţiei. În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Pătuleanu.
	Domnul Marin Pătuleanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, din motivele care au fost invocate şi în raportul comisiei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi în dezbateri. Nu sunt intervenţii. Raportul este de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Stimaţi colegi, vă rog să votaţi. Resupun votului dumneavoastră raportul negativ întocmit de comisie. Vă rog să votaţi. În favoarea raportului s-au pronunţat doar 39 de colegi, insuficient. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Propunerea legislativă a fost respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 13 colegi.
	La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a Pieţei Obor şi Parcului PĂSĂRARI, situate în Bucureşti, sectorul 2. Iniţiatori, colegii de la Partidul Conservator. Ofer cuvântul domnului senator Sabin Cutaş.
	Domnul George Sabin Cutaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi această iniţiativă legislativă este una similară. Practic, propunem ca o suprafaţă de 39.000 metri pătraţi, situată în Bucureşti, în zona Pieţei Obor, şi Parcul Păsărari să fie definite de utilitate publică. Vreau să menţionez că Piaţa Obor a fost cumpărată de Primăria Capitalei în 1890 pentru această destinaţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. O invit pe doamna vicepreşedinte Verginia Vedinaş să prezinte raportul comisiei.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru raţiuni care au fost exprimate anterior de colegul meu, a decis să adopte un raport de respingere. De altfel, am putut să asistăm în ultima perioadă la o afluenţă de reglementări care pot să aibă o anumită finalitate, dar nu putem să declarăm întreaga ţară ca fiind de utilitate publică. Dincolo de aceasta există şi nişte carenţe de ordin legislativ, care se regăsesc în raportul pe care vi-l supunem aprobării. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule secretar de stat Marin Pătuleanu.
	Domnul Marin Pătuleanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative din motivele expuse şi de doamna vicepreşedinte a comisiei. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă doriţi să interveniţi în dezbateri. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog să votaţi. Insuficient. În favoarea raportului s-au pronunţat 43 de colegi. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Propunerea legislativă a fost respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat 10 colegi, 6 s-au abţinut, iar 34 de colegi au fost împotrivă. Stimaţi colegi, pe ordinea de zi suplimentară, avem înscrise trei proiecte de lege, care înseamnă un vot final, trei legi organice: Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativteritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical; Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar; Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 şi art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor şi procurorilor. Pentru că nu avem un cvorum important ca să supun la vot cele trei propuneri legislative alături de celelalte legi cu caracter organic, le vom reporta pentru şedinţa de luni. Vom avea însă o problemă cu proiectul de lege înscris la punctul 1 - deşi s-a muncit la el, există amendamente, aseară a fost o dispută întreagă pe votul dat, termenul de adoptare tacită este 9 octombrie. Oricum, suntem primă Cameră sesizată, este un proiect de lege de aprobare a unei ordonanţe, important este ca amendamentele să fie transmise. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să declar închisă şedinţa Senatului, ordinea de zi fiind epuizată. Vă reamintesc că avem, după-amiază, şedinţă în comisii, şedinţa Biroului permanent la ora 13.00, iar mâine şi poimâine, activităţi în comisiile permanente. Vă mulţumesc.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 12.40.