Şedinţa Senatului din 15 octombrie 2008

	Şedinţa a început la ora 9.45. Lucrările au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii Ivan Cismaru şi Daniel Iluşcă, secretari ai Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, vă invit în sală. Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 15 octombrie 2008, şedinţa fiind condusă de subsemnatul, în calitate de preşedinte delegat, asistat de domnii senatori Ivan Cismaru şi Daniel Iluşcă, secretari ai Senatului. Programul de lucru al plenului Senatului este următorul: lucrări în plenul Senatului până la ora 11-11.30 sau până la epuizarea ordinii de zi. Cvorumul de şedinţă este de 69 de parlamentari. După şedinţa de plen vom avea o şedinţă a Biroului permanent în care vom stabili programul pentru săptămâna viitoare, dar pot să vă informez că voi propune Biroului permanent şi liderilor grupurilor parlamentare ca, săptămâna viitoare, luni după-amiază să avem şedinţă în plenul Senatului, sigur, cu rugămintea ca, în principal, accentul să cadă pe dezbaterea şi adoptarea proiectelor de lege, marţi dimineaţa să avem şedinţă în plenul Senatului, marţi dupăamiază să avem lucrări în cadrul comisiilor, iar miercuri, joi, vineri şi sâmbătă să avem răspunderea să facem un program corect, acţiuni în circumscripţiile electorale, deoarece a spune că rămânem să lucrăm în comisii, iar în Senat să nu fie decât câţiva senatori, nu este corect. În legătură cu ordinea de zi, este cea care v-a fost distribuită. Absentează de la lucrările Senatului un număr de 10 colegi, 3 sunt membri ai Guvernului, iar 7 colegi sunt plecaţi în delegaţie. Doamnelor şi domnilor senatori prezenţi, Potrivit Regulamentului Senatului vă solicit să începem dezbaterea pe proiecte normative, iar în momentul în care vom fi în cvorum de vot, atunci vom vota proiectele de lege pe care le dezbatem.
	La punctul 1 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul de mediu. Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Mihai Toti. Microfonul 9. Aveţi cuvântul pentru a exprima expunerea de motive.
	Domnul Mihai Toti - secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Sunt în faţa dumneavoastră pentru a vă propune să aprobaţi această ordonanţă care este de mare importanţă, având în vedere că se pun în corelaţie toate prevederile actelor normative emise anterior cu cele ale Comunităţii Europene. Prin această ordonanţă modificăm structura Comitetului de avizare al FMI, astfel încât să includă şi reprezentanţi ai Autorităţilor Publice Centrale, nou-create prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2008, şi să excludă reprezentantul Consiliului Concurenţei, care contravine legislaţiei europene. Se modifică atribuţia Comitetului Director, prin aceea că, conform legii, aprobă bugetul Fondului pentru Mediu, care ulterior este aprobat prin hotărâre de guvern, se introduce taxa de poluare pentru cele 7 categorii de proiecte, printre care menţionăm Programul "Rabla", Programul de îmbunătăţire a spaţiilor verzi, schimbarea cu energii regenerabile a energiilor convenţionale folosite de locatari, se introduce o nouă taxă, eco-taxă cu valoare de 0,2 bani/Kg, şi o taxă, începând cu anul 2010, pentru cantităţile de gunoi menajer depuse la gropile ecologice. În rest, sunt doar modificări de consecinţă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul senator Mario Oprea să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Aveţi cuvântul.
	Domnul Mario Ovidiu Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Membrii comisiei au dezbătut şi analizat proiectul de lege şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere cu trei amendamente admise şi trei amendamente respinse. S-a luat în considerare faptul că această creştere într-un ritm alarmant a consumului de pungi de tip sacoşe, fabricate dintr-un material greu biodegradabil, care a condus la generarea unor cantităţi importante de deşeuri, a impus, pentru descurajarea folosirii lor, introducerea unei noi taxe, denumită eco-taxă, în cuantum de 0,2 lei/bucată pentru pungile de tip sacoşă confecţionate din materialele care nu sunt biodegradabile. De asemenea, se majorează taxa pentru nerealizarea obiectivelor anuale de verificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie de la 1 leu/Kg la 2 lei/Kg. Legea face parte din categoria legilor ordinate. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator. Vă consult dacă doriţi să interveniţi în dezbaterile generale. Nu sunt intervenţii. Vă consult dacă doriţi să susţineţi amendamentele respinse. Nu sunt. În această situaţie vom da vot pe raportul cu amendamente şi vot final. Mulţumesc.
	La punctul 2 din ordinea de zi avem continuarea dezbaterii la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut. Există un raport suplimentar.
	Doamna Verginia Vedinaş (din sală): Pentru amendamentul 1 nu îmi daţi cuvântul?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Am spus: există un raport suplimentar. Vă rog, doamna senator Vedinaş.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş vrea să îmi permiteţi ca pe amendamentul 1 de la raportul suplimentar, care a fost admis, să îmi exprim un punct de vedere pentru acurateţea şi pentru demnitatea acurateţei şi profesionalismul prestaţiei Senatului României. După cum puteţi constata din conţinutul acestui amendament, se defineşte strategia de dezvoltare a României într-o formă până la jumătatea textului, după care se adaugă, bazat pe un concept strategic, şi direcţiile de implementare şi reiese că amendamentul a rezultat din discuţiile cu reprezentanţii. Eu v-aş propune să respingem acest amendament, pentru că el nu se susţine. Niciodată nu se poate defini un concept prin el însuşi. Nu poţi spune că strategia este bazată pe un concept strategic. Nu sună bine, nu dă bine şi nu ne face cinste. Deci rugămintea mea este să supuneţi la vot acum sau data viitoare acest concept şi să reţineţi punctul meu de vedere că, aşa cum este amendamentul formulat, nu este deloc riguros şi nu corespunde unei logici a textelor şi a semnificaţiei conceptelor. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Şi eu vă mulţumesc. Întâi ofer cuvântul domnului senator Mario Oprea, pentru a ne prezenta raportul suplimentar.
	Domnul Mario Ovidiu Oprea: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Plenul Senatului a hotărât retrimiterea proiectului la comisie, cu mandatul de a fi dezbătut amendamentul propus de domnul senator Ilie Stoica, amendament prezentat în anexa cu amendamente respinse. Comisia întocmise raport de admitere cu 5 amendamente admise, amendamentul propus de către domnul Stoica fiind prezentat în anexa cu amendamente respinse. Ca urmare a discuţiilor dintre iniţiator şi membrii Executivului privind oportunitatea amendamentului, discuţii care au depăşit mandatul comisiei, s-a hotărât de către membrii comisiei adoptarea amendamentului cu 6 voturi pentru şi o abţinere. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, a întocmit un raport suplimentar de admitere, adoptat cu 6 voturi pentru şi o abţinere. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă mulţumesc, domnule senator. Însă am o întrebare: toate amendamentele din primul raport au fost reluate în raportul suplimentar? Ca să ştim cum îl votăm la final, să nu ne încurcăm. Da. Vă rog să reflectaţi. Din partea Guvernului, vă rog, punctul de vedere în legătură cu acest raport suplimentar. Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat Cristina Pocora.
	Doamna Cristina Ancuţa Pocora - secretar de stat în Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, în urma discuţiilor din comisie, Guvernul este de acord cu amendamentul supus dezbaterii. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dar sunt mai multe amendamente în raportul suplimentar. Sunteţi de acord cu toate cele 6 amendamente? Mulţumesc.
	Doamna Cristina Ancuţa Pocora: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Consult colegii senatori dacă doresc să intervină pe amendamente sau în dezbateri. Dacă nu, vom da vot pe raportul cu amendamente şi pe lege, luând în discuţie şi acel amendament de eliminare din text a sintagmei "concept strategic", susţinut în şedinţa de plen a Senatului de doamna senator Verginia Vedinaş.
	La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi darea acestuia în folosinţă gratuită Ambasadei Franţei în România. Comisia raportoare este Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Radu Liviu. Vă rog, aveţi cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive. Microfonul 9.
	Domnul Liviu Radu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Este un proiect prin care se transferă din domeniul public al statului în domeniul privat un teren aflat în incinta Academiei de Poliţie, pentru construcţia unui sediu în care va funcţiona Liceul "Anna de Noailles", organizat de Ambasada Franţei. Acest transfer s-a făcut la solicitarea Ambasadei Franţei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îl invit pe domnul senator Mario Oprea ca, în numele comisiei, să prezinte raportul.
	Domnul Mario Ovidiu Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a dezbătut şi analizat proiectul de lege şi a hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere fără amendamente. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Domnule senator Gheorghe Funar, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte interimar, şi v-aş dori viitor preşedinte al Senatului României. Domnule preşedinte, Permiteţi-mi să adresez distinşilor reprezentanţi ai Guvernului doar 4 întrebări pe această temă. Prima: se asigură reciprocitate şi, respectiv, în Paris se acordă gratuit aceeaşi suprafaţă de teren pentru a înfiinţa un liceu românesc? A doua: de ce Guvernul României îşi permite să jignească Franţa şi să îi ofere gratuit acest teren? Au ajuns francezii într-o dificultate, jenă financiară, chiar aşa de mare? A treia: liceul este de stat sau privat? A patra: ce avantaje au elevii români care învaţă la acest liceu, dacă ajunge să fie aplicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2008. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Mai sunt şi alte intervenţii? Doamna senator Verginia Vedinaş. Microfonul 2.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Înţeleg că obiectul de reglementare al acestui act normativ este trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, aceasta fiind prima etapă, după care urmează a doua etapă, darea în folosinţă gratuită. Eu mă întreb de ce a fost necesară prima etapă în contextul în care, ştiţi foarte bine, domnule preşedinte şi domnilor colegi, în Constituţia României şi în Legea nr. 213/1998, acolo unde se reglementează regimul proprietăţii publice, art. 136 alin. (4) din Constituţie, se spune, pe de o parte, că proprietatea publică este declarată inalienabilă, după care se continuă, în condiţiile legii, proprietatea publică poate fi dată în administrarea regiilor autonome sau instituţiilor publice, poate fi concesionată, închiriată sau dată în folosinţă gratuită unor instituţii de utilitate publică. Această modalitate juridică a dării în folosinţă gratuită, care era prevăzută în Legea nr. 213/1998, chiar înainte ca să fie prevăzută în Constituţie, ceea ce m-a determinat ca în lucrările mele să o calific că este neconstituţională... Neconstituţionalitatea a fost corectată în 2003 prin legea de revizuire, dar nu înţeleg care este raţiunea pentru care s-a trecut din domeniul public în domeniul privat. Putea oricum să se dea în folosinţă gratuită. Întrebarea mea are şi o tentă retorică, în sensul că anticipez că s-a avut în vedere că, fiind trecut în proprietatea privată a statului, poate fi înstrăinat ulterior, ceea ce evident că nici eu, nici dumneavoastră nu cred că ne dorim acest lucru. Una este să acceptăm, cu toate discuţiile care se fac, această procedură în virtutea bunelor relaţii care există între România şi Franţa - şi nu ştiu ce alte raţiuni -, dar alta este să mai deschidem şi o portiţă ca acest teren, acest imobil să poată fi dobândit prin vânzare-cumpărare, prin înstrăinare de către un alt subiect de drept, ceea ce mi s-ar părea prea mult. Cred că ar trebui cu toţii să fim interesaţi să ne menţinem proprietatea statului atunci când nu este vorba de privatizare sau de altă formă, nu să o înstrăinăm. Pentru aceste considerente, eu apreciez că ordonanţa este împotriva principiilor care guvernează regimul proprietăţii publice, în general, de aceea voi vota împotriva ei. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt alte intervenţii. Dacă nu mai sunt alte intervenţii ofer microfonul domnului secretar de stat pentru a da răspuns atât domnului senator Gheorghe Funar, cât şi chestiunii de drept, ridicată cu oportunitate de doamna senator Verginia Vedinaş.
	Domnul Liviu Radu: Domnule preşedinte, Deocamdată, în cadrul Guvernului, nu a apărut ideea construirii unui liceu la Paris. În cazul în care un astfel de proiect va fi gândit, cred că se poate obţine reciprocitate. Putem presupune că există un mai mare interes pentru studii în limba franceză în România, decât pentru studii în limba română în Paris. În ceea ce priveşte transferul către Ambasada Franţei, nu este un transfer, ci o dare în folosinţă. Noi nu jignim, nu le dăm ceva gratuit, le dăm în folosinţă un teren pe care îl folosesc numai pe perioada existenţei acestui liceu. Studiile în acest liceu vor fi finanţate din surse oferite de statul francez. Liceul este greu de calificat ca fiind de stat, dar nu este nici privat. În ceea ce priveşte întrebarea doamnei senator Verginia Vedinaş, l-aş ruga pe domnul secretar general adjunct Mircea Alexandru să vă furnizeze dânsul argumentaţia care este de natură juridică. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îi ofer cuvântul domnului secretar general Alexandru Mircea.
	Domnul Alexandru Mircea - secretar general adjunct în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Apreciem că, prin faptul că se dă în folosinţă gratuită şi nu se transferă dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv, nu se aduce niciun fel de atac asupra inalienabilităţii dreptului de proprietate al statului asupra imobilului respectiv. S-a făcut această primă etapă prin schimbarea, practic, a regimului terenului respectiv - că este vorba numai de un teren -, numai pentru a se putea face, în condiţiile legii, darea lui în folosinţă. Repet, este vorba de o dare în folosinţă, dreptul de proprietate rămânând, ca atare, al statului. Ce se va întâmpla? Eu am înţeles suspiciunea, am înţeles foarte bine retorica din întrebarea doamnei senator, că este posibil - peste nu ştiu câţi ani! - ca acest teren, fiind în domeniul privat al statului, să se înstrăineze. Asta este o chestiune care se va decide după nu ştiu câţi ani. La momentul actual, cred că statul îşi ia toate măsurile ca terenul respectiv să-şi păstreze destinaţia. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: După cum observ multă întristare pe chipul domnului senator Funar, bănuiesc că nu este în totalitate de acord. Îi ofer cuvântul întâi doamnei senator Verginia Vedinaş.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul secretar general ştie câtă preţuire am pentru Domnia Sa, inclusiv pentru modul diplomat în care reuşeşte, uneori, să se strecoare printre argumente. Nu mi-aţi răspuns la întrebare, cu tot respectul, domnule secretar general. Eu am întrebat foarte ferm: de ce era necesar să se treacă din domeniul public în domeniul privat când, atât Constituţia, cât şi Legea nr. 213/1998 permit ca şi proprietatea publică să fie dată în folosinţă gratuită? C'est tout! La această întrebare rog să mi se răspundă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să oferiţi răspuns.
	Domnul Alexandru Mircea: Dintr-un exces de rigoare, poate. Tocmai pentru că, desigur, Constituţia poate. Dar există o practică până în acest moment: pentru a se face darea în folosinţă, de regulă, se face trecerea în domeniul privat. Fac precizarea şi eu distinsei doamne senator că nici trecerea în domeniul privat nu creează o imposibilitate de a opera darea în folosinţă. Asta este indubitabil.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Nu ştim unde să trecem oftatul dumneavoastră: la exces sau la rigoare. Domnul senator Gheorghe Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, sunt doar parţial mulţumit de răspunsurile primite la întrebări. Aşa cum ştiţi, francezii nu au reuşit să ne bată nici la fotbal, a fost meci egal, dar, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2006, Guvernul vrea să piardă cu 1:0 disputa cu Franţa.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vrea să dea autogol. (Discuţii, râsete.)
	Domnul Gheorghe Funar: Şi-au dat autogol. Dar, mai mult, doresc şi vor crea, dacă majoritatea parlamentarilor sunt de acord, un precedent extrem de periculos. Mai sunt vreo 200 şi ceva de state în lume. O bună parte dintre ele au ambasade la Bucureşti. Este posibil, după acest exemplu, să vină toţi să ceară. Acum, francezii, ceva mai iuţi de picior, s-au gândit să obţină terenul acesta în sectorul 1 din Bucureşti. Dacă vin vreo 150 şi solicită suprafeţe similare, ce face Guvernul României? Dă tot ordonanţe de urgenţă? Le dă gratis teren în Capitala României, că aşa vor ei? Nu întâmplător am pus întrebarea dacă s-a mers pe bază de reciprocitate şi Guvernul francez a acordat, în buricul târgului, la Paris, o suprafaţă similară de teren pentru un liceu românesc. Sunt zeci de mii de români care locuiesc în Paris şi care nu au şcoală. Guvernul nu s-a gândit la copiii de români, ci se gândeşte să facă o afacere pentru nişte franţuji. Grupul nostru parlamentar nu susţine această a doua tentativă a Guvernului. Aţi mai făcut una cu Ministerul Apărării. Am blocat-o. O vom bloca şi pe aceasta. Până nu obţineţi reciprocitate şi meci egal cu Franţa, nu vă putem susţine. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Domnul Eckstein Kovács Péter, microfonul 1.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Grupul parlamentar al UDMR va vota acest demers legislativ. E o măsură care ţine de diplomaţie, în care reciprocitatea este un principiu de bază, totuşi nu este singurul care acţionează. Este un demers cu conotaţii în învăţământ şi în cultură care ne vor aduce, cred eu, nu prejudicii, ci numai avantaje. Ca atare, vom vota iniţiativa.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul academician Răzvan Theodorescu. Microfonul 4.
	Domnul Emil Răzvan Theodorescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt silit pentru o clipă să-mi amintesc că sunt preşedintele Comisiei pentru francofonie din cele două Camere ale Parlamentului şi, cu tot respectul pentru colegul meu, domnul senator Funar, trebuie să spun că situaţia Franţei este cu totul specială. Nu întâmplător Parlamentul României are o asemenea comisie. Nu o are pentru alte limbi şi alte spiritualităţi. În ceea ce priveşte reciprocitatea, eu înţeleg foarte bine mândria noastră de români, suntem toţi mândri că avem o limbă admirabilă, dar limba noastră - îmi pare rău să o spun - interesează la Sorbona, interesează ca o secţie pentru studenţi, dar pentru un liceu în Paris, limba română nu va fi niciodată o limbă interesantă, după cum nu vor fi nici alte zeci de limbi de pe glob. Din acest punct de vedere, cred că iniţiativa este bună şi o susţin şi în calitatea mea de preşedinte al Grupului pentru francofonie din cele două Camere.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule academician. Declar închise dezbaterile generale. Vom da vot final pe raport şi lege. Stimaţi colegi, Vă propun să trecem peste celelalte puncte înscrise în ordinea de zi, până la numărele 15 şi 16 unde avem două propuneri legislative cu caracter ordinar.
	La punctul 15 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2008 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD. Raportoare este Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Apoi revenim şi luăm în ordine celelalte legi cu caracter organic. Din partea Executivului? Îl invit pe domnul senator Gheorghe David să prezinte raportul. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiecte de investiţii din cadrul programului SAPARD, intervenţia legislativă constând în prelungirea termenului de plată pentru contractele de finanţare încheiate în anul 2006 de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, până la 31 decembrie 2009. Membrii comisiei noastre au hotărât în unanimitate întocmirea raportului favorabil în forma prezentată de Guvern. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Din partea domnilor senatori sunt intervenţii la dezbaterile generale? Nu sunt intervenţii. Guvernul susţine proiectul de lege. Vom da vot final pe raport şi lege.
	La punctul 16 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 24/2000. Raport de respingere. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Din partea Executivului, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu. Vă ofer cuvântul. Îi invit pe domnul senator Eckstein Kovács Péter sau pe doamna senator Verginia Vedinaş să ne prezinte raportul. Domnul Gheorghe Funar, în situaţia în care doriţi, vă invit la microfonul Senatului pentru a susţine propunerea legislativă, în calitate de iniţiator. Am văzut că trageţi spre Guvern. Sigur că este dreptul dumneavoastră să vă plasaţi unde credeţi în această sală.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, aveţi dreptate. Noi vrem să tragem în Guvern, nu către Guvern. (Discuţii, râsete.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, dar una spuneţi, alta faceţi. (Rumoare, discuţii.)
	Domnul Gheorghe Funar: Nu. Dacă PSD-ul şi PD-L-ul nu au curajul să iniţieze o moţiune de cenzură, o vom iniţia noi, probabil săptămâna viitoare. (Aplauze, rumoare, discuţii, râsete.) Ne bucurăm şi de susţinerea UDMR-ului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este o glumă bună, deşi astăzi nu este 1 aprilie ca să speriaţi Guvernul.
	Domnul Gheorghe Funar: Este o zi însemnată.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog totuşi să susţineţi iniţiativa legislativă.
	Domnul Gheorghe Funar: Nu-l speriem, vrem să-l trimitem în vacanţă. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Iniţiativa noastră legislativă porneşte de la ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă pe scena politică românească, respectiv, aşa cum ştiţi, după ce au fost eliminaţi întâi conservatorii, apoi PD-L-iştii din Guvernul Tăriceanu 1, Guvernul Tăriceanu 2, cu o susţinere subţire în Parlament, de circa 20%, îşi permite să dea ordonanţe de urgenţă. A ajuns la vreo 120 deja, fără să aibă reprezentare şi susţinere majoritară în Parlament. În această situaţie s-a ajuns, şi probabil se va ajunge şi astăzi, şi săptămâna viitoare mai ales, la respingerea ordonanţelor de urgenţă de către majoritatea parlamentară. De aici, toate consecinţele pe care le întrevedeţi. Pentru a nu se mai continua o asemenea practică nefirească într-un stat de drept, iniţiatorii, senatori şi deputaţi ai Grupului parlamentar al PRM, propun ca art. 5 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă să fie modificat şi completat, alin. (3) al art. 5, cu următorul cuprins: "Guvernul poate emite ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă numai când are susţinere majoritară în Parlament. În cazul în care nu are o asemenea susţinere, Guvernul poate să adopte ordonanţe de urgenţă numai dacă a obţinut acordul scris al tuturor liderilor grupurilor parlamentare." Permiteţi-mi să închei, domnule preşedinte, stimate doamne şi stimaţi domni colegi, cu o constatare făcută de ziarişti săptămâna trecută, respectiv din 30 de legi cu care a fost sesizată Curtea Constituţională, 20 au fost declarate ca neconstituţionale. O bună parte dintre ele au ajuns legi pornind de la ordonanţe de urgenţă ale Guvernului Tăriceanu. Nu am vrea să se mai ajungă în asemenea situaţii şi de aceea sperăm, doamnelor şi domnilor senatori, că veţi susţine propunerea noastă legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi ne asiguraţi şi de constituţionalitatea ei. (Discuţii, râsete.) Pentru că aţi făcut referiri directe la Curtea Constituţională. O invit pe doamna senator Verginia Vedinaş, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să prezinte raportul întocmit de comisie.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a luat în dezbatere această iniţiativă legislativă şi a propus, cu majoritate de voturi, un raport de respingere, pe considerentul că, în conformitate cu art. 115 din Constituţie, competenţa de a emite ordonanţe simple sau de urgenţă este o dimensiune a instituţiei delegării legislative, care permite Guvernului ca, fie în baza unei legi speciale de abilitare, să emită ordonanţe simple, fie în situaţii extraordinare, să adopte ordonanţe de urgenţă, în contextul în care, după cum ştim şi am spus de atâtea ori, nu poate fi amânată legiferarea etc. Pentru aceste considerente de contradicţie între propunerea legislativă şi conţinutul art. 115, raportul nostru este de respingere. Face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptată cu majoritatea simplă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna senator. Vă consult dacă doriţi să interveniţi. Nu sunt intervenţii. Vom da vot pe raportul de respingere.
	Vă rog să-mi permiteţi să revenim la punctul 4 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995. (Discuţii.) Lege cu caracter organic. Toate celelalte sunt legi organice. (Rumoare, discuţii.) Vă rog, aveţi cuvântul. O chestiune de procedură, domnul senator Puiu Haşotti.
	Domnul Puiu Haşotti: La punctul 4, domnule preşedinte, da?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc mult. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Din păcate, în 19 ani, în România, au fost foarte multe exagerări şi sistemul de învăţământ, de 19 ani, este bulversat de tot felul de idei, un fel de concurenţă între învăţământul privat şi învăţământul de stat. S-a ajuns ca, în România, un masterat să se facă într-o săptămână, poate dându-se un telefon, sau un doctorat să se ia accesându-se un computer. Problemele de fond sunt foarte importante. Eu cred că, dat fiind că noi, Senatul, suntem Cameră decizională, comisia ar trebui să reflecteze mai mult, să aibă o privire mai adâncă, mai amănunţită, asupra unor texte, a unor propuneri, motiv pentru care propun retrimiterea la comisie pentru a se face nişte formulări şi pentru a se discuta nişte chestiuni de fond care ţin de învăţământul superior românesc, care ţin de masterate, de doctorate. Nu vreau să intru acum într-o dezbatere a propunerii. Vă solicit doar să supuneţi votului retrimiterea la comisie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule lider de grup. Daţi-mi voie, întâi, stimaţi colegi, să anunţ că la punctul 4 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995. Câteva chestiuni procedurale vreau să le prezint înainte. Sigur că există din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport un raport de admitere, dar raportul de admitere nu este al ordonanţei, ci este raport de admitere a Proiectului de lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008, venită de la Camera Deputaţilor. Deci, în situaţia în care noi vom adopta raportul de admitere, vom respinge ordonanţa, cu toate facilităţile sau scăpările ei. În situaţia în care vom retrimite la comisie sau nu vom accepta raportul întocmit de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în această situaţie, ordonanţa rămâne în vigoare. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Nu ştiu dacă va trece sau nu. Eu am spus aceste lucruri numai pentru că, vorbindu-se în raport despre admiterea proiectului, să nu se înţeleagă că este vorba de admiterea ordonanţei. Este vorba, foarte clar, de respingerea ordonanţei. Mulţumesc. Deci avem o primă intervenţie, din partea domnului lider Puiu Haşotti. Doreşte să intervină, în numele Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Gheorghe David. Domnule senator, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe David: Domnule preşedinte, Dorim şi noi acelaşi lucru, pentru a revedea mai bine...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Deci susţineţi cererea.
	Domnul Gheorghe David: Susţinem cererea de retrimitere la comisie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: O.K.! Vă rog, poziţia comisiei? Domnule senator Dan Sabău, vă rog.
	Domnul Dan Sabău: Mulţumesc, domnule preşedinte. În lumina celor discutate şi dată fiind necesitatea reglementării învăţământului universitar, acceptăm această formulă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Punctul de vedere al Guvernului? Vă rog, microfonul 9.
	Domnul Remus Pricopie - secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului: Suntem de acord, dacă se poate, cu retrimiterea la comisie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: O să consultăm plenul. Stimaţi colegi, în această situaţie, vă propun... Suntem în cvorum pentru legi ordinare, iar o cerere de retrimitere este cu acest cvorum, deci putem să-i dăm... (Doamna senator Rodica Stănoiu solicită cuvântul.) Vă rog, aveţi cuvântul, doamna senator Rodica Stănoiu. Microfonul 3. Invit colegii senatori în sală.
	Domnul Rodica Mihaela Stănoiu: Sigur, domnule preşedinte, trebuie să supuneţi la vot. Sigur că este o cerere întrucâtva firească, dar eu aş face precizarea că, dacă se retrimite la comisie, ar trebui discutată cu mare urgenţă, pentru că aici este vorba de o blocare a masteratelor. Suntem într-o situaţie extrem de dificilă şi totuşi, dacă se trimite la comisie, să nu fie...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Putem să propunem un termen comisiei, în mod cert.
	Doamna Rodica Mihaela Stănoiu: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Săptămâna viitoare, noi vom avea...
	Doamna Rodica Mihaela Stănoiu: Deci rugămintea mea era să se facă acest lucru, dacă este absolut necesar să fie trimisă la comisie, dar, atunci, cu mare urgenţă să fie discutată, pentru că, vă spun, suntem în situaţia în care blocăm masteratele.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Atunci, la solicitările celor doi colegi, în numele a două grupuri parlamentare, putem să adăugăm ca, în termen de o săptămână, comisia să prezinte un raport suplimentar. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Dan Sabău: Cu permisiunea dumneavoastră, evaluând prezenţa, cred că e în interesul învăţământului să retrimitem la comisie şi să evităm, astăzi, un altfel de vot decât unul pe procedură. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Declar închise dezbaterile pe această problemă de procedură. V-aş ruga, în primul rând, stimaţi colegi, să ne pronunţăm asupra programului de lucru. Vom avea lucrări în plen până la epuizarea ordinii de zi sau până la ora 11.30. Vă rog să votaţi. Programul de lucru este aprobat în unanimitate de plenul Senatului, cu 41 de voturi. Vă reamintesc, stimaţi colegi, ceea ce spuneam la deschiderea şedinţei, că săptămâna viitoare vom încerca să lucrăm în plenul Senatului doar în zilele de luni şi marţi, motiv pentru care putem să luăm în dezbatere inclusiv acest proiect de lege, în situaţia în care va fi retrimis la comisie. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cea care v-a fost distribuită. Vă rog să votaţi. Invit colegii senatori în sală şi, de asemenea, adresez rugămintea colegilor să nu plece din sală. Ordinea de zi este aprobată de plen cu 38 de voturi, în unanimitate.
	La punctul 1 din ordinea de zi am discutat Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind fondul de mediu. Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Raportul întocmit de Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este favorabil. Raportul are trei amendamente admise. Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 36 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 7 abţineri, raportul cu amendamente este adoptat de plenul Senatului. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege cu amendamentele aprobate. Vă rog să votaţi.
	Proiectul de lege este adoptat de plenul Senatului cu 37 de voturi pentru şi 8 abţineri. La punctul 2 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Termen de adoptare tacită, 28 octombrie 2008. Comisia ne-a formulat un raport suplimentar, având în vedere dezbaterile din şedinţa precedentă din plenul Senatului. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Guvernul acceptă toate aceste amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, cu amendamente. Vă rog să votaţi. Raportul cu amendamente este adoptat de plen, în unanimitate, cu 45 de voturi. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, cu amendamentele adoptate, care vor fi introduse în corpul legii. Vă rog să votaţi. Cu 42 de voturi pentru, în unanimitate, proiectul de lege este adoptat de plen.
	La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi darea acestuia în folosinţă gratuită Ambasadei Franţei în România. Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului. Raportul este favorabil. Vă rog să votaţi. (Pe tabela de vot este înscris: 31 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 6 abţineri.) Rog colegii prezenţi în sală să şi voteze, să participe la vot. Resupun votului dumneavoastră raportul la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2008. Vă rog să votaţi. (Pe tabela de vot este înscris: 34 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 6 abţineri.) Mai sunt 6 colegi prezenţi în sală, care nu au votat. Adresez rugămintea colegilor senatori să participe la vot. Resupun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Vă rog să votaţi. Raportul favorabil, fără amendamente, şi Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2008 sunt adoptate de plenul Senatului cu 36 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 6 abţineri. Din sală: Listă, vă rugăm!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Listă de vot pentru grupurile parlamentare.
	La punctul 15 din ordinea de zi am discutat Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2008 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD. Legea are caracter ordinar. Este vorba de prelungirea unui termen, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Senatul este primă Cameră sesizată. Raportul comisiei este favorabil, fără amendamente. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot atât asupra raportului, cât şi a proiectului de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi. Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi proiectul de lege sunt adoptate de plenul Senatului, în unanimitate, cu 47 de voturi.
	Punctul 16 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 24(r1)/2000. Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport de respingere. Guvernul nu este de acord cu proiectul de lege. Senatul este primă Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, raport de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere este adoptat de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, două abţineri şi 4 voturi împotrivă. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă este respinsă. Listă pentru grupurile parlamentare, vă rog, şi cu votul dat la această propunere legislativă.
	Revenim la punctul 4 din ordinea de zi: Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995. Aţi ascultat cele două intervenţii din partea Grupurilor parlamentare, PD-L şi PNL, prin care se solicită retrimiterea la comisie, dar şi precizarea doamnei senator Rodica Stănoiu, în sensul de a da un termen comisiei pentru a prezenta acest raport suplimentar, termen care vă propun să fie de numai o săptămână. Supun votului dumneavoastră cererea de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi. Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 47 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.
	Punctul 5 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. La această propunere legislativă aveam de dat votul pe raport şi votul final pe lege. Eu reţin că acest raport a fost dezbătut de plen, pentru că este întocmit încă din 17 septembrie. A fost dezbătut de plen, dar întreb plenul dacă mai sunt intervenţii. Nu sunt intervenţii. Considerăm dezbaterile generale închise. Vom da vot final pe raport, amendamente şi lege. Este vorba de o lege organică. Toate celelalte sunt legi organice. Punctul 6 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. Raportul este de respingere. Iniţiatori sunt colegi deputaţi. Este vreunul dintre colegi prezent? Nu. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este raportoare. O invit pe doamna senator Verginia Vedinaş, aşa cum ne-a obişnuit, să prezinte raportul. Am înţeles că după-amiază o să aveţi o convocare la o altă instituţie publică importantă.
	Doamna Verginia Vedinaş: Sunteţi foarte informat, domnule preşedinte. E normal... Raportul comisiei este un raport de respingere, care este justificat, în principal, de faptul că, printr-o lege adoptată în 2003, s-a înlocuit ceea ce reprezintă obiectul de reglementare al acestei propuneri, în sensul că s-au înlocuit taxele notariale cu un anumit impozit care se plăteşte de către cei care înstrăinează un imobil. În aceste condiţii, comisia a propus un raport de respingere. Legea face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Executivului, domnule secretar de stat Pătuleanu, aveţi cuvântul.
	Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă, cu menţiunea că, de fapt, o iniţiativă legislativă similară a fost respinsă de Senat, pentru că iniţiatorii nu au mai susţinut-o. Motivele pe care le-a prezentat şi doamna senator Verginia Vedinaş ne conduc la concluzia să nu susţinem această iniţiativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbaterile generale. Nu sunt intervenţii. Stimaţi colegi, Vă propun ca legile care au rapoarte de respingere, în situaţia în care există accept din partea tuturor grupurilor parlamentare, să le supun votului dumneavoastră electronic şi să mergem, în principal, pe rapoarte de respingere. Declar încheiate dezbaterile generale. Raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este negativ, deci de respingere a propunerii legislative, care are caracter organic şi pentru care Senatul a fost sesizat în calitate de primă Cameră. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Invit colegii senatori în sală. În favoarea raportului s-au pronunţat 46 de senatori, număr insuficient însă. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă este respinsă, întrucât în favoarea sa au votat 6 senatori, doi colegi s-au abţinut, iar 36 au fost împotrivă.
	La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică. Avem cinci legi care au reglementat sau reglementează acelaşi domeniu. Vom face o dezbatere pe toate. În final, sigur, vom da vot pe cele care au raport de respingere şi vom stabili împreună. Nu este nimeni din partea Guvernului? (Discuţii în sală.) Nu le supun la vot, de-abia trecem la dezbateri. Eu am spus doar ca să nu parcurgem acelaşi drum de cinci ori. Stimaţi colegi, vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 8 din ordinea de zi. Rugămintea din partea mea este să observaţi că şi celelalte puncte, punctele 9, 10, 11...
	Doamna Verginia Vedinaş: Şi punctul 7, domnule preşedinte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi punctul 7, sigur că da, reglementează acelaşi domeniu. Deci punctul 7 - Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii - Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, comisie raportoare. Din partea Guvernului cine participă? Ştiu că de dimineaţă erau prezenţi şi reprezentanţii CNSAS. Sunt prezenţi în sală, sunt alături de noi, pentru noi. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule ministru, pentru a prezenta expunerea de motive.
	Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiţiei: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, să plecăm de la ea. Celelalte au rapoarte de respingere, dar trebuie să ştim care sunt argumentele dumneavoastră pe ordonanţă, ca să ştim ce admitem, dacă vom admite.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Vă mulţumesc. Prin publicarea în Monitorul Oficial al României a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2008 se arată că Legea nr. 187/1999 ce reglementează accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, în ansamblul său, este neconstituţională. S-a impus, aşadar, adoptarea de urgenţă a unei noi reglementări menite să asigure atât continuitatea exercitării dreptului de acces la propriul dosar, cât şi a celui de deconspirare a Securităţii. Este necesară, prin urmare, o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca autoritate administrativă autonomă lipsită de atribuţii jurisdicţionale, ale cărui acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securităţii să fie supuse controlului instanţelor de judecată şi o continuare într-un mecanism nou a procesului de devoalare a activităţilor exercitate de regimul comunist. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Ofer cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaş, pentru a prezenta raportul comisiei.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit un raport de admitere, cu amendamentele care fac parte din raport. Contextul în care s-a adoptat această ordonanţă de urgenţă este cunoscut de toată lumea. El a pornit de la declararea de către Curtea Constituţională, ca fiind neconstituţională, a Legii nr. 187/1999 şi a ordonanţelor de urgenţă care au succedat-o. În aceste condiţii, Guvernul a găsit de cuviinţă să pună în loc un act normativ care să înlocuiască şi să permită în acelaşi timp continuarea activităţii CNSAS. Proiectul de lege s-a dezbătut, cum vă spuneam, în prezenţa unor reprezentanţi de la Ministerul Justiţiei, de la Cancelaria Primului-Ministru, dar şi în prezenţa altor autorităţi implicate din partea societăţii civile. Legea face parte din categoria legilor organice, astfel încât urmează să fie aprobată cu majoritatea absolută prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituţie. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze din partea celor prezenţi în lojă.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Stimaţi invitaţi, În conformitate cu Regulamentul Senatului, vă rog doar să asistaţi şi să nu participaţi în niciun fel la dezbaterile din plenul Senatului. Stimaţi colegi, Vă adresez rugămintea să luăm proiectul de lege în dezbatere, pe grupuri parlamentare. Vă rog, doriţi să interveniţi? Domnule senator Eckstein Kovács Péter, Grupul parlamentar al UDMR, aveţi cuvântul. Dacă aveţi de pus întrebări, că sunt şi reprezentanţi ai CNSAS prezenţi în sală.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Toate întrebările le-am pus înainte. Nu mai am de pus întrebări.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, nu dumneavoastră. Mă refeream la alţi colegi care...
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Da, şi eu aş fi preferat ca grupurile parlamentare mai mari să se exprime cu privire la proiectul de adoptare a acestei ordonanţe, dar, în fine, dacă nu se doreşte, Grupul parlamentar al UDMR, care...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sunteţi parte a puterii, de aceea sunteţi foarte important.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Este absolut normal. Suntem partea mai mică, dar mai iute a puterii şi, ca atare, declarăm, în mod oficial şi oficios, că susţinem această ordonanţă în forma în care ea a fost redactată şi publicată în Monitorul Oficial. A fost necesară adoptarea acestei ordonanţe, întrucât deciziile Curţii Constituţionale se discută şi pot să fie discutabile, dar sunt de aplicabilitate imediată. Ca atare, a trebuit să punem de acord, în primul rând Guvernul, prin iniţiativa lui, şi noi acum, decizia Curţii Constituţionale cu materia care ne interesează în momentul de faţă, şi ne interesează, pentru că este o materie, cred eu, importantă pentru societatea românească. Este vorba de o instituţie care, desigur controversată, ca toate instituţiile statului, totuşi îşi desfăşoară activitatea din 1999, dacă nu mă-nşel. Este legea de bază, adoptată încă din 1999. Ordonanţa pune de acord, nu aduce modificări importante. Modificări mai importante le-am adus noi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi, aici, în afară de faptul că arăt că susţinem forma prezentată de Guvern, nu agreăm amendamentele care au fost respinse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Ca să nu iau din nou cuvântul, enumăr acele articole, şi mă voi referi şi la marginalul din materialul nostru, pe care îl au toţi colegii, articole care au fost adoptate de comisie, dar cu care Grupul parlamentar al UDMR nu este de acord şi solicită plenului să cenzureze decizia pe care noi o considerăm greşită, decizia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări: este vorba de marginalul 16 art. 2 lit. c), marginalul 17 art. 3.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin, domnule senator, să le notez...în situaţia în care...
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Vă rog, poate vă ajută cineva. Dumneavoastră trebuie să conduceţi şedinţa, dar, poate, cineva din staff le notează.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, le notez eu.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Din anexa 1 la raportul XIX 372 din 2008, deci din anexa nr. 1, marginalul 16, cu referire la art. 2 lit. c), marginalul 17 referitor la art. 3 lit. u), marginalul 19 referitor la art. 5, lit. h) şi art. 24, care se referă la art. 10 din proiect şi care ţinteşte alin. (2). În esenţă, clerul trebuie să rămână supus acestui control, aşa cum a fost şi până acum. Considerăm că activiştii de partid, care au încălcat drepturile omului şi care au fost un factor decizional în îndrumarea Securităţii, trebuie să fie asimilaţi colaboratorilor, respectiv membrilor de Securitate. Noi opinăm, dacă am decis, nu ştiu dacă am decis bine sau nu, ca aceste cauze să fie judecate în prima instanţă de către Tribunalul Bucureşti şi în recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Ar fi greşit ca acum să modificăm procedurile, practic, şi competenţele tribunalelor, că iarăşi încep dosarele să se învârtă. Cam acestea ar fi articolele pe care noi credem că trebuie să le revedem şi solicităm votul plenului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Vă mulţumesc, domnule senator. Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Puiu Haşotti.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PNL susţine forma iniţială a acestei ordonanţe. Sunt o serie de amendamente făcute la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu care am putea fi de acord, dar problema de fond este că, fiind consecvenţi cu atitudinea noastră de mulţi ani de zile pentru o deconspirare adevărată, o deconspirare reală, rapidă, eficace, care este în interesul societăţii româneşti, nici noi nu suntem de acord cu acele amendamente admise de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi evocate aici de domnul senator domnul Eckstein Kovács Péter. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Am câteva întrebări, aşa cum ne-aţi sugerat, domnule preşedinte, să formulăm, subiectul fiind atât de interesant. O primă întrebare: în aceşti câţiva ani de activitate a CNSAS, efectul muncii dânşilor a fost unitate sau dezbinare între români?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu v-aş ruga să vă referiţi exclusiv la textul legii.
	Domnul Gheorghe Funar: Mă refer, dar este în context, domnule preşedinte. Avem aici vreo cinci-şase proiecte de lege, ordonanţe, propuneri legislative. Contextul ne interesează. Ne-a ajutat la unitate sau la dezbinare? În urma activităţii de până acum şi, respectiv, dacă Parlamentul mai doreşte, noi, cei de la PRM, nu suntem de acord, dar dacă veţi reuşi să trudiţi în continuare, până atunci pun însă o întrebare mai simplă: dintre cetăţenii României care au colaborat cu serviciile secrete ale altor state, câţi dintre ei au fost deconspiraţi până acum? Sau nu intră în obiectul de activitate al CNSAS decât românii care au colaborat cu Securitatea statului român pentru a ne menţine ţara întreagă şi a nu permite jefuirea?
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator, Vă adresez rugămintea respectuoasă să vă referiţi la textul ordonanţei, pentru că astfel de răspunsuri nu cred că poate să vă ofere nici reprezentantul ministrului şi, cu atât mai mult, cei din partea CNSAS.
	Domnul Gheorghe Funar: Cum să nu, domnule preşedinte! Lucrează acolo.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Lucrează, dar lucrează cu materialul clientului.
	Domnul Gheorghe Funar: Da, dar noi nu dorim să fim clienţii lor. (Rumoare în sală.) Am fost, dar degeaba! M-au căutat, domnule senator Haşotti! O întrebare de actualitate: care sunt câştigurile lunare ale celor care conduc CNSAS? Şi ultima întrebare: câţi dintre cei aflaţi în conducerea CNSAS au colaborat cu Securitatea şi încalcă prevederile acestei legi? Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Mai sunt alte întrebări? Nu mai sunt. Doriţi să interveniţi, domnule senator Carol Dina, pe fond? Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Carol Dina: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Îmi vine în minte o înţelepciune populară: "Când ţara arde, baba se piaptănă". Noi am luat în discuţie această problemă care preocupă aşa de intens unele minţi înflăcărate, în mai multe rânduri, în Senat. Când s-a prezentat prima oară această lege, am citit cu foarte multă atenţie punctul de vedere al Guvernului, exprimat de Ministerul Justiţiei, şi am reţinut că această înflăcărare există şi în alte ţări care s-au desprins din sistemul socialist în 1989. Este vorba despre Letonia şi Lituania, în care unele persoane care fuseseră angajate, efectiv, în serviciile de informaţii au fost oprimate de autorităţi şi cărora li s-au interzis unele drepturi prevăzute de Constituţia ţărilor respective şi de Carta Fundamentală a Drepturilor Omului. Drept urmare, Curtea de la Haga s-a pronunţat şi a spus că, în aceste vremuri, nu mai pot fi date sancţiuni sau emite judecăţi colective la adresa unor categorii socioprofesionale politice şi recomandă ca persoanele afectate să se adreseze justiţiei, iar autorităţile, justiţia, să facă investigaţii, acolo unde constată că drepturile omului au fost încălcate, care să lămurească în ce măsură persoana care a deţinut o anumită responsabilitate în perioada anterioară se face vinovată. Deci, astăzi, nu cred că, în Europa şi în alte state, se mai pot angaja războaie politice cu persoane care au avut înainte de 1989 anumite activităţi. În concluzie, vreau să spun că persoanele care doresc să sesizeze aspecte care incriminează în mod clar încălcarea drepturilor omului şi, de ce nu, chiar şi interesele statului respectiv s-o facă şi sunt convins că justiţia va face dreptate. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu, declar încheiate dezbaterile generale. Ofer cuvântul domnului secretar de stat pentru a prezenta răspunsuri la întrebările pertinente formulate de domnul senator Gheorghe Funar. Mă refer la cele care se regăsesc în lege şi la cele care au legătură directă cu dezbaterea de astăzi. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: În punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, nu cred că a fost o chestiune de dezbinare a cetăţenilor României prin intervenţia acestei legi, dimpotrivă, eu cred că acesta a intervenit ca un element de clarificare. Nu putem să privim spre viitor fără a cunoaşte ceea ce s-a întâmplat în trecut. Nu am cunoştinţă despre salariile percepute de membrii CNSAS, cred că domnul preşedinte ar putea, mai degrabă, să comunice acest lucru. În legătură cu jurisprudenţa CEDO, considerăm că Ordonanţa nr. 24/2008 este conform dispoziţiilor dreptului european şi, implicit, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Îi întreb pe colegii senatori dacă sunt de acord, deci îi consult dacă sunt de acord să ofer cuvântul şi domnului preşedinte al CNSAS, prezent în sală. Vă propun să acceptaţi acest lucru, această consultare, prin ridicarea mâinii. Cine este de acord? Vă mulţumesc. Propunerea a fost acceptată. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte, vă rog să oferiţi răspunsurile pe care le consideraţi necesare.
	Domnul Ladislau Csendes - preşedintele Colegiului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii: Bună ziua! Doamnelor şi domnilor senatori, Aşa cum s-a spus, în acest cadru, într-adevăr legea care guvernează activitatea noastră a fost declarată neconstituţională, ceea ce ştiţi foarte bine că a declanşat toate activităţile ulterioare de modificare a legii. În legătură cu întrebările pe care ni le-a adresat domnul senator Funar pot să spun şi eu, cu mâna pe inimă, că CNSAS lucrează pentru unitatea românilor, ca ei să fie trataţi în mod egal, să nu poată unii să dosească anumite informaţii, şi înţeleg perfect îngrijorarea Domniei Sale pentru cei care au colaborat cu alte servicii însă, după cum bănuiesc că şi domnul senator ştie foarte bine, siguranţa naţională este gestionată de alte instituţii: SRI, SIE şi aşa mai departe. În ceea ce priveşte salariile membrilor Colegiului, ele sunt în jur de 3.500 de lei, ceea ce bănuiesc că nu se compară cu salariile din agenţiile guvernamentale. Tot în legătură cu salariile noastre, aş dori să precizez că funcţionarii publici din CNSAS, în afară de toate sporurile pe care le iau conform legii, şi ştiţi foarte bine că există şi acele prime de vacanţă care se plătesc din anii anteriori, ni se pun pur şi simplu în buzunar, cum se spune, aşa, în popor, deci cred că nu suntem...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mai pe româneşte.
	Domnul Ladislau Csendes: Mai pe româneşte, exact. Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu vreau să-mi exprim speranţa şi - vă mulţumesc că mi-aţi dat posibilitatea, domnule preşedinte - încrederea mea că Parlamentul României va gestiona cu răspundere problema CNSAS. Noi gestionăm, la rândul nostru, o avuţie naţională care este această arhivă. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea invitaţilor de la balcon.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi invitaţi, La şedinţa publică a Senatului, vă adresez pentru a treia oară rugămintea să nu interveniţi, nici chiar prin aplauze, în timpul dezbaterilor. Domnule preşedinte, Pentru că aţi fost atât de deschis şi ne-aţi vorbit despre salarii şi despre diferenţa de salarii dintre CNSAS şi celelalte agenţii guvernamentale, din curiozitate, v-am întreba dacă aveţi şi sporuri la CNSAS?
	Domnul Ladislau Csendes: Nu, nu avem, domnule preşedinte de şedinţă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Atunci, este foarte clar, aceasta este leafa, şi nu cea despre care, în general, se vorbeşte negativ.
	Domnul Ladislau Csendes: Da, se numeşte indemnizaţie şi ştiţi statutul acestei modalităţi de retribuire.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Sigur. Mulţumim. Stimaţi colegi, Declar încheiate dezbaterile generale pe această lege. Vom da vot final, o dată, pe cele cinci proiecte şi vom discuta şi despre amendamente, atunci când le vom supune la vot, nu astăzi. Doriţi să mai interveniţi, domnule senator Peter Eckstein Kovacs?
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Aveţi cuvântul. Microfonul 1, vă rog.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi interveni când se vor discuta amendamentele, dar referitor la practica CEDO, legile care au fost discutate la Curtea Europeană de la Strasbourg, respectiv cele din Ţările Baltice, în principal, au avut elemente prin care li s-a interzis unor cetăţeni naţionali dreptul de a candida la alegeri, de a ocupa funcţii publice din cauza faptului că au fost colaboratori sau chiar membri activi ai serviciilor secrete din aceste ţări. Noi am ales o cale mai deosebită. La noi, într-adevăr, este Legea lustraţiei, pe care noi am adoptat-o şi care este în discuţia Camerei Deputaţilor. Legea lustraţiei prevede astfel de îngrădiri, această lege a CNSAS-ului nu are astfel de elemente. Ca atare, practica nu ne este opozabilă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
	Stimaţi colegi, Să trecem la punctul 8 din ordinea de zi, la dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Celelalte proiecte de lege au rapoarte de respingere. Ofer cuvântul domnului secretar de stat pentru a prezenta poziţia Guvernului, rezultată însă şi din ultima ordonanţă. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Considerăm că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, practic, nu mai are obiect, în acest moment.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Poziţia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări va fi prezentată de doamna senator Vedinaş.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit un raport de respingere pentru nişte argumente pe care le prezint acum şi nu le mai reiau la următoarele propuneri legislative. În speţă, este vorba despre aceeaşi succesiune, pe care am evocat-o anterior: decizia Curţii Constituţionale de declarare a neconstituţionalităţii, emiterea unor ordonanţe, printre care s-a regăsit şi această Ordonanţă a Guvernului nr. 16/2006. Mă rog, Guvernul, pentru a acoperi vidul legislativ creat, a adoptat Ordonanţa nr. 24/2008 pe care am discutat-o anterior, ordonanţă prin care abrogă mai multe ordonanţe care modificaseră Legea nr. 187/1999, printre care şi Ordonanţa nr. 16/2006. În aceste condiţii, proiectul acesta de lege este fără obiect.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte de şedinţă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Senatul este Cameră decizională. Legea este organică. Stimaţi colegi, Sunt obligat de Regulamentul Senatului să vă întreb, dar sper că nu doriţi să interveniţi la o lege care a rămas fără obiect. Mulţumesc. Vom da vot pe raport şi vot final cred că în şedinţa de luni, 20 octombrie 2008.
	Doamna Verginia Vedinaş: Raportul este de respingere şi...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, nu putem să dăm votul, pentru că noi suntem Cameră decizională şi, în condiţiile în care nu vom adopta proiectul de lege de la punctul 7, avem o problemă, pentru că vom scoate din vigoare anumite texte şi vom lăsa un vid legislativ, vom crea probleme.
	La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Domnule secretar de stat, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Pentru aceleaşi considerente, respectiv adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, acest proiect de lege rămâne fără obiect.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doamna senator Vedinaş, vă rog să prezentaţi poziţia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Doamna Verginia Vedinaş: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a adoptat un raport de respingere, pe aceleaşi raţiuni evocate anterior: decizia Curţii Constituţionale şi actele normative adoptate.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Consult colegii senatori dacă doresc să intervină. Nu sunt intervenţii. Votul pe raport şi votul final se vor da în şedinţa de luni, 20 octombrie 2008.
	La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2008 pentru asigurarea continuităţii unor activităţi ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Domnule secretar de stat, vă rog să prezentaţi poziţia Guvernului. Microfonul 10, vă rog.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2008 a fost elaborată pentru a acoperi o situaţie tranzitorie, cu atât mai mult cu cât, în momentul de faţă, ea a rămas fără obiect.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doamna senator Vedinaş, vă rog să prezentaţi poziţia Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Doamna Verginia Vedinaş: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit raport de respingere, pe aceleaşi considerente: ordonanţa a rămas fără obiect. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
	La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 187/1999, modificată şi consolidată, din 27.02.2006. Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaţilor. A fost iniţiată de colegi parlamentari. Doriţi să interveniţi? Da, domnule senator Gheorghe Funar, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Acum chiar aveţi o poziţie interesantă, fiind aproape de CNSAS sau de preşedintele CNSAS.
	Domnul Gheorghe Funar: Mă provocaţi, domnule preşedinte, şi încerc să mă abţin, să mă limitez doar la textul legii.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Mai mulţi senatori şi deputaţi ai Partidului România Mare au propus ca din textul legii de bază să fie eliminată lit. ţ) de la articolul 2 din Legea nr. 187/1999, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 16/2006. Această eliminare se referă la reducerea volumului uriaş de activitate pe care îl au cei de la CNSAS, respectiv, să nu mai caute şi să cerceteze dosarele preoţilor. Aşa cum am citit zilele trecute în presă, liderul PNG a declarat că strânge bani, circa 3 miliarde de euro, pentru că vrea să ajungă în Rai. Am aflat că cei de la CNSAS au leafă mică, vreo 3.500 de lei pe lună, deci nu strâng bani ca să ajungă în Rai. Sugestia noastră şi propunerea legislativă vizează scutirea de păcate a dânşilor, şi anume scutirea să se ocupe de dosarele preoţilor, în special a preoţilor ortodocşi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului au fost discutate aspectele pe care propunerea legislativă le-a învederat. Nu suntem de acord.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu sunteţi de acord cu propunerea legislativă.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Nu suntem de acord.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Credeam că nu sunteţi de acord cu conţinutul ei. Mulţumesc. Doamna senator Verginia Vedinaş, aveţi cuvântul. Dacă eliminăm doar litera, nu am făcut nimic. Vă rog, doamna senator.
	Doamna Verginia Vedinaş: Domnule preşedinte, Noi am întocmit un raport de respingere pe considerentul pur tehnic, pentru faptul că propunerea legislativă vizează o lege care nu mai este în vigoare întrucât a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc şi eu. Doriţi să interveniţi, stimaţi colegi? Domnule senator Eckstein Kovács Péter, aveţi cuvântul.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Într-adevăr, a fost o problemă discutată, şi destul de serios discutată, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Sunt argumente foarte puternice, pe care eu le susţin, ca legea, respectiv acea literă ţ) din proiect, să rămână în vigoare. Argumentele sunt multiple. Unul este, dacă vreţi, de ordin practic. Cam 80% din cei care cad sub incidenţa acestei legi, dintre clerici, au fost deja verificaţi. Ca atare, cei care nu au fost până acum verificaţi sunt într-o situaţie, dacă vreţi, delicată. S-ar putea presupune că ei au evitat până acum acest lucru. Statutul lor rămâne incert: dacă au fost sau nu colaboratori ai Securităţii. Pe de altă parte, clericii reprezintă un element de bază al societăţii româneşti, indiferent de confesiune, şi este bine ca asupra lor să nu planeze acest dubiu dacă au fost sau nu au fost colaboratori ai Securităţii. Referitor la acest aspect, Bisericile s-au exprimat puţin nuanţat, din câte am observat eu. Ştiu atitudinea foarte consecventă a episcopului - parlamentar european - László Tökés, care susţine, la rândul lui, că este necesar ca trecutul preoţilor în relaţia cu Securitatea să fie clarificat. Noi, până la urmă, în raport, am adoptat o soluţie de compromis, dacă vreţi, propusă de doamna senator Norica Nicolai, respectiv ca reprezentanţii clerului să fie verificaţi în cazul în care conducătorii clerului cer acest lucru. Repet, noi, Grupul parlamentar al UDMR, nu suntem de acord cu această soluţie de compromis. Credem că textul ordonanţei este bun, dar, în orice caz, ne delimităm hotărât de propunerea făcută de colegul senator Gheorghe Funar.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Domnule senator Şerban Nicolae, aveţi cuvântul. Urmează domnul senator Carol Dina.
	Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Nu am să mă refer strict la partea formală a amendamentului - e vorba de un text la o ordonanţă care nu mai este în vigoare -, dar aş vrea să aduc câteva argumente pe principiul pe care îl conţine şi amendamentul formulat de domnul senator Gheorghe Funar şi care se regăseşte şi în proiectul meu de lege, proiect de modificare a reglementării, să spunem, în general, a CNSAS. Aş vrea să încep cu o precizare. S-a constat - am suficiente argumente şi nu aş vrea să intru acum într-o polemică cu vreunul dintre colegi - că aceste prevederi s-au focalizat pe Biserica Ortodoxă Română. A existat un anumit interes privind Biserica Ortodoxă Română, o mediatizare intensă a posibilelor colaborări sau a relaţiilor de colaborare cu fosta Securitate, toate direcţionate către Biserica Ortodoxă Română. Înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au fost târâţi în diverse scandaluri mediatice. Nu a mai contat ulterior că, în anumite situaţii, instanţa s-a pronunţat în sensul respingerii deciziei CNSAS. De aceea, eu am considerat că este un lucru nefiresc să aducem în discuţie Biserica, într-o discuţie care este, dacă îmi daţi voie să spun, laică şi care ţine mai degrabă de politică şi de interese politice. Am argumentat şi la comisie, şi vă spun şi dumneavoastră, că Biserica se organizează autonom, şi aşa ar şi trebui să se organizeze, indiferent de cult, deci în toate cultele recunoscute de lege. Există în România o Biserică majoritară, aşa cum există şi în alte state. În România, Biserica majoritară este Biserica Ortodoxă Română şi de aceea am spus că, atâta vreme cât o astfel de investigaţie, o astfel de constatare sau o astfel de decizie de la bun început subiectivă, de la bun început supusă opiniilor şi dezbaterilor contradictorii nu poate interveni în ierarhia bisericească, indiferent de cult, ea nu-şi găseşte rostul decât pentru a genera conflicte, pentru a genera tensiuni şi pentru a face, să spunem, viaţa Bisericilor ceva mai complicată. Altă justificare nu există. Am fost de acord ca, de principiu, verificările cu privire la preoţi să fie făcute la cererea cultului. Juridic vă spun că este o formulă discutabilă, pentru că au fost discuţiile pe care le ştim cu toţii, dintr-o anumită zonă de dezbatere a societăţii civile, că ar trebui să începem cu patriarhul. Bineînţeles că patriarh, în România, nu are decât Biserica Ortodoxă Română, dar am trecut peste chestiunea aceasta ca şi cum nu conta, ca şi cum toate celelalte culte recunoscute de lege au patriarh. Discuţia era direcţionată către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înainte Patriarhul Teoctist - Dumnezeu să-l odihnească! - şi acum Preafericitul Daniel. Dar, dacă avem o asemenea discuţie în legătură cu colaborarea cu Securitatea şi spunem că cel care trebuie să ceară verificarea preoţilor este cultul, ar însemna că patriarhul trebuie să ceară pentru sine însuşi, ar însemna să începem cu discuţiile: "Cine reprezintă cultul?", "Pentru ce preoţi?" Eu cred că argumentul domnului Gheorghe Funar şi al meu subzistă şi sub un anumit aspect. Dacă vă uitaţi la formulare, acolo este vorba de ierarhii şi şefii cultelor religioase, până la rangul de preot. Păi, este ca în povestea cu bărbaţi, femei şi oameni şi, până la urmă, sunt toţi, iar enumerarea este perfect inutilă pentru că, de fapt, se vizează întreaga structură bisericească cu funcţii de conducere şi funcţii, să spunem, de execuţie, deşi formularea sau sintagma aceasta nu se potriveşte în organizarea autonomă bisericească. Trec peste faptul că, şi în cazul acesta, este vorba de o direcţionare către Biserica Ortodoxă Română, pentru că denumirea de "preoţi" nu o au chiar toate cultele. Au denumiri specifice şi au altă formulare. De aceea, eu vă rog să fiţi de acord că, de principiu, ar trebui să lăsăm Biserica - şi acum mă refer la toate cultele religioase - în afara unei chestiuni care este excesiv politizată, în afara unei chestiuni care este mediatizată exclusiv prin prisma politicului, prin prisma candidaturilor, prin prisma alegerilor, prin prisma întregului exerciţiu politicoelectoral din societatea românească. De aceea, vă rog să fiţi de acord, de principiu, să lăsăm preoţii deoparte. Câtă vreme nu putem interveni în organizarea autonomă ierarhică bisericească, nu este normal nici să ne jucăm cu verificatul, cu căutatul, şi ţineţi cont de un lucru elementar, şi anume că o pată, odată aruncată, nu mai poate fi ştearsă. În România, există o anumită mentalitate, sau la români există o anumită mentalitate, conform căreia o fi un sâmbure de adevăr pe undeva, iar un stigmat de acest gen, demontat ulterior de o sentinţă judecătorească, de o hotărâre a nu ştiu cărei instanţe, nu mai poate fi şters. În mintea unora va rămâne ideea că a fost ceva necurat, că a fost ceva care a născut o discuţie, pentru că nu putea să iasă fum fără foc. Vă rog să fiţi de acord ca mai bine să nu avem deloc foc, decât să ne gândim dacă a fost fum de la un foc sau nu. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Carol Dina, aveţi cuvântul.
	Domnul Carol Dina: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu cred că trebuie să lăsăm Biserica să-şi vadă de treburile sale, să se ocupe cu ceea ce a început de mai multă vreme, şi anume să susţină autorităţile în îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor din această ţară. Biserica este responsabilă în ceea ce priveşte credibilitatea slujbaşilor săi şi nu îmi închipui că poate să admită în rândurile sale oameni care au făcut rău în viaţa lor şi care pot fi oricând stigmatizaţi atât de oameni, cât şi de Diavol. De aceea, cred că trebuie să respectăm autonomia Bisericii, nu numai a Bisericii Ortodoxe, ci şi a celorlalte, şi să urmărim cum alte autorităţi bisericeşti îşi rezolvă, când şi când, necazurile care apar în viaţa lor. Mă gândesc, în acest context, la modul în care Biserica Catolică a soluţionat, nu demult, în Statele Unite ale Americii, acele acte imorale de perversiuni ale unor clerici care nu au fost judecaţi pe seama legilor laice civile, ci s-au făcut investigaţii de către autorităţile bisericeşti şi, pentru că nu s-a ajuns la o soluţie convenabilă pentru atmosfera creată, însuşi Papa s-a deplasat în Statele Unite şi a pus punct acestei chestiuni. Eu cred că Biserica trebuie şi poate să-şi rezolve propriile probleme, astfel încât să le dăm posibilitatea să reprezinte în conştiinţa cetăţenilor acea parte sănătoasă care inspiră încredere şi autoritate. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Puiu Haşotti a solicitat cuvântul, apoi domnul senator Eckstein Kovács Péter.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Nu este vorba de Biserică, de instituţia Bisericii. Eventual, este vorba de anumiţi preoţi sau slujitori ai credinţei, nu neapărat ortodoxe sau creştine, care au colaborat cu Securitatea. Preoţii, de orice fel sunt ei, au fost, sunt şi vor fi nişte repere morale pentru cei care intră în lăcaşele de cult. De ce să fie preoţii eliminaţi din această discuţie? În fond, noi facem legi pentru toţi cetăţenii României. Preoţii, la rândul lor, sunt şi ei cetăţeni ai României. Eu cred că mai cu deosebire asupra celor care au fost, sunt şi vor fi nişte repere morale trebuie să ne aplecăm şi să vedem dacă nu cumva au făcut acest păcat de a colabora cu Securitatea. Ştim foarte bine că există cazuri de preoţi care, din păcate, au făcut acest lucru. De ce să nu-i ştim? Nu înseamnă că nu lăsăm Biserica în pace, nu înseamnă că instituţia Bisericii, care este atât de respectată şi în care românii au atâta încredere, nu va funcţiona în continuare, dar, încă o dată vă întreb, de ce preoţii să nu facă şi ei obiectul acestei deconspirări, câtă vreme ei reprezintă, aşa cum spuneam, poate, cele mai importante repere morale. Prin urmare, eu sunt de acord cu textul cuprins în ordonanţă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Eckstein Kovács Péter, aveţi cuvântul.
	Domnul Eckstein Kovács Péter: Mulţumesc, domnule preşedinte. Argumentul constituţional este art. 16 alin. (2) din Constituţie, care spune că "nimeni nu este mai presus de lege". În altă ordine de idei, presupun că toată lumea din această sală cunoaşte martiriul Bisericii Greco-Catolice, care are enoriaşi, în majoritate, români. În ultima perioadă, au apărut publicaţii, cărţi care evocă martiriul clerului ortodox din această perioadă comunistă. Este clar că este vorba de a-i afla pe acei slujitori ai Bisericii care au fost slabi şi care au colaborat cu Securitatea. Nu este vorba de cei care au fost torturaţi în temniţe şi, sub ameninţare, cu frica de moarte, au făcut una sau alta. Ordonanţa prevede un text pentru această categorie de cetăţeni, fie că au fost preoţi, fie că au fost laici. S-au evocat aici două exemple peste care nu pot să trec, deşi am vorbit prea mult astăzi. Este exemplul poziţiei Bisericii Catolice în legătură cu unii preoţi pedofili din Statele Unite ale Americii, lucru care a fost recunoscut de cele mai înalte feţe bisericeşti. S-a cerut iertare, dacă vreţi, şi s-au dat despăgubiri consistente. Nu înseamnă că cei care au săvârşit fapte de pedofilie sunt mai presus de lege, ci pur şi simplu Biserica şi-a asumat păcatul unor reprezentanţi de-ai ei. În legătură, iarăşi, cu evocarea Bisericii Romano-Catolice, este exemplul foarte elocvent din Polonia, unde episcopul sau cardinalul, sau primatul - nu mă exprim prea bine în termenii aceştia de ierarhie bisericească -, a fost numit, cred că a şi preluat funcţia, iar în momentul în care s-a deconspirat că a colaborat cu Securitatea, imediat Biserica a ştiut ce să facă şi l-a revocat sau nu l-a mai numit. Ca atare, noi nu sancţionăm prin această ordonanţă. Biserica are căderea să hotărască dacă cel care a avut o pată în trecut poate să funcţioneze, poate să promoveze, poate să ocupe o funcţie, dar este în interesul Bisericii, cred eu, să ştie ce are în spate un preot. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi, haideţi să încheiem discuţiile, pentru că altfel... Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Constantin - Grupul parlamentar al PD-L. Am spus că vorbeşte în numele grupului câte un coleg.
	Domnul Constantin Gheorghe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi fi cât se poate de scurt. Având în vedere că, în prevederile ordonanţei, această verificare se extinde asupra unei largi plaje de categorii socioprofesionale, care n-au un statut de reper moral mai înalt decât clericii României, consider că ar trebui să reflectăm mai mult asupra acestei situaţii. Plecând de la principiul constituţional că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi având în vedere că CNSAS nu este o instanţă judecătorească, nu dă sentinţe, nu ia măsuri de niciun fel, rămâne tot în sarcina Bisericii să procedeze cum crede de cuviinţă în urma rezultatului acestor verificări. De aceea, mi se pare că a excepta această categorie pune a priori un semn de îndoială asupra clericilor români şi creează impresia unei protecţii pe care noi, Parlamentul, vrem s-o asigurăm prin lege. Nu cred că facem un bine exceptându-i pe clerici de la aceste verificări, pentru că, sigur, organizarea lor şi legea după care îşi desfăşoară activitatea Biserica Română le conferă instrumentele necesare să procedeze după cum cred de cuviinţă. Pentru acest motiv, consider că ordonanţa trebuie să prevadă în textul ei şi această literă pe care noi o discutăm acum. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, La începutul dezbaterii noastre, doamna senator Verginia Vedinaş a făcut precizarea că această propunere legislativă a rămas fără obiect. Deci, dacă voiam să discutăm despre aceste modificări, ele erau la prima ordonanţă. Discutăm de o oră despre o propunere legislativă pe care nu avem cum să nu o respingem decât dacă iniţiatorul, potrivit Curţii Constituţionale, o modifică. Deocamdată, noi discutăm pe ceea ce avem. Vă rog, domnule senator Nicolae Şerban. Să ştiţi că, dându-vă cuvântul dumneavoastră, dau cuvântul la toată lumea. Vă rog.
	Domnul Şerban Nicolae: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. N-aş lua-o ca pe o ameninţare, dar sunt de acord cu ceea ce aţi spus dumneavoastră şi bineînţeles că nu vreau să abuzez. Aş vrea doar să fac câteva precizări legate de câteva intervenţii şi de argumente...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: V-aş ruga să nu faceţi referire la colegi, pentru că vor cere dreptul la replică.
	Domnul Şerban Nicolae: Nu voi face referire la colegi, nu am să citez niciun fel de nume, dar aş vrea să readuc aminte că nu cunosc cazuri în care securistul care a recrutat să facă menţiunea: "X colaborează cu noi din oportunism sau pentru că este un nemernic, iar Y colaborează cu noi pentru că l-am torturat până a recunoscut sau până a acceptat." Vă mai dau exemplul unui fruntaş liberal, care a fost chiar preşedintele Senatului, căruia i s-a uitat faptul că a fost deţinut politic şi i s-a pus stigmatul de colaborator cu Securitatea. În ce context, nu se ştie. Instanţa a desfiinţat decizia CNSAS. A rămas însă stigmatul pentru preşedintele Mircea Ionescu-Quintus că a colaborat cu Securitatea. Argumentul din Polonia mi se pare însă unul relevant. Da, Biserica poate să ia măsuri în interiorul ei, poate să-şi facă propriile verificări, să-şi ia propriile măsuri, are şi alte criterii după care poate revoca un înalt ierarh şi înlocui cu un altul. Intervenţia laicului, intervenţia unei legi şi faptul că se face cu o încrâncenare, cel puţin din punctul meu de vedere, discutabilă arată că nu există un interes pentru a pune egalitate între cetăţenii României, pentru că, atunci, ar însemna ca 22 de milioane de români să fie verificaţi, întrucât nimeni nu este mai presus de lege. Toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, cum spune textul Constituţiei, şi în acest caz nu verificăm doar preoţii, de ce nu şi lăcătuşii mecanici, de ce nu şi coafezele, de ce nu orice cetăţean al acestei ţări, ca să ne spălăm odată de păcate, să ne punem toţi cenuşă în cap, să fim o naţie de colaboratori şi de securişti comunişti şi aşa mai departe. Stimaţi colegi, De principiu, sunt de acord cu argumentul domnului preşedinte Tărăcilă, şi anume că propunerea legislativă a rămas fără obiect sub aspect strict formal, dar principiul - cu care vă rog să fiţi de acord - să scoatem Biserica din această dezbatere, repet, eminamente politică rămâne valabil. De aceea, vă rog să fiţi de acord cu acest principiu. Vă mulţumesc. (Intervenţie neinteligibilă de la balcon. Discuţii în sală.)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Au fost contestate amendamentele la primul proiect de lege şi le vom relua în momentul în care le vom supune votului, dar este vorba de prima ordonanţă, aceea pe care va trebui să dăm vot. Domnul senator Mihail Popescu.
	Domnul Mihail Popescu: Şi eu vreau să mă refer, aici, la nişte argumente. S-au adus în discuţie inclusiv declaraţiile pastorului Tökes la Bruxelles. Pastorul Tökes, la Bruxelles, spune foarte multe prostii, unele ţinând chiar de domeniul penalului. Discutăm în Parlamentul României, în Senat, despre ce spune pastorul Tökes, despre faptul că vrea el să verifice pe toată lumea? Acesta este un aspect. Al doilea aspect: repere morale. Haideţi să vedem! Pentru că totuşi ţara aceasta are şi nişte proverbe, nu? "Să faci ce zice popa, nu ce face popa", iată că reperul moral nu mai ţine. Celelalte intervenţii prin care s-a spus: "Domnule, să vedeţi că alţii au făcut..." Haideţi să vedem! Statul a descoperit derapajele de la morală în sferele în care s-a făcut aşa ceva sau clerul însuşi şi-a luat oamenii la verificat şi a zis: "Domnule, asta e!" Astfel, dacă statul le-a dat o mână de ajutor în nişte chestiuni care ţin strict de domeniul cercetărilor penale, este cu totul altceva. De ce alţii dau girul Bisericilor lor să-şi facă curăţenie în ograda lor, iar noi trebuie să le facem legi acestora? Nu văd niciun rost. De ce popa este mai vinovat decât învăţătorul din sat, care şi el a fost, până la urmă, colaborator al Securităţii? Lui nu-i impunem treaba aceasta, ci îl verificăm numai pe popa. Eu cred că ceea ce susţine domnul senator Gheorghe Funar este bine, este logic şi este corect. Nu ştiu de ce ne încrâncenăm în privinţa acestei categorii sociale, cum spunea domnul Şerban Nicolae. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar încheiate dezbaterile generale, nemaifiind nimeni înscris la cuvânt. Stimaţi colegi, Pentru că discutăm despre o altă chestiune decât cea care este prevăzută în lege, v-aş ruga ca luni, în momentul în care vom supune votului amendamentele existente în raportul la proiectul de lege de aprobare a ordonanţei, să aveţi în vedere toate aceste argumente pe care le-aţi adus. Vot pe raport şi vot final, luni.
	Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008 pentru modificarea şi completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali. Din partea Guvernului, vă rog, punctul de vedere. Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 10. (Discuţii în sală.) Vă rog să faceţi linişte şi să părăsiţi în ordine sala Senatului.
	Domnul Marian Muhuleţ - vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente: Domnule preşedinte, dezbaterile au avut loc. Urmează votul final.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Poftiţi?
	Domnul Marian Muhuleţ: Dezbaterile au avut loc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da. Deci avem vot pe raport şi vot final la punctul 12 din ordinea de zi. Nu aveţi nimic suplimentar? Îl reprogramăm pentru şedinţa de luni. Este vot pe raport şi vot final pe lege organică. Dezbaterile au avut loc. Punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Din partea Guvernului, vă rog, microfonul 8.
	Domnul Marian Muhuleţ: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2008 urmăreşte punerea de acord a dispoziţiilor legale privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale cu noul cadru legal privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Autoritatea Electorală Permanentă susţine adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2008 în forma adoptată de Guvern. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este raportoare. Îl invit pe domnul senator Carol Dina să prezinte raportul.
	Domnul Carol Dina: Doamnelor şi domnilor senatori, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, luând în dezbatere Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2008, vă propune un raport de admitere, fără amendamente. Legea este organică. În comisie a existat şi un vot împotrivă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Domnul senator Gheorghe Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am trei întrebări şi apoi voi reveni şi la dezbateri generale. Prima întrebare: care este situaţia extraordinară, în sensul prevăzut de Constituţia României şi de deciziile Curţii Constituţionale în această materie? Deci care este situaţia extraordinară care a impus adoptarea acestei ordonanţe? Cea de-a doua întrebare: de ce din 13 martie 2008, când a fost adoptată Legea nr. 35/2008, până în 27 august 2008 Guvernul nu a propus niciun proiect de lege şi nicio ordonanţă pentru a modifica această lege? Cea de-a treia întrebare: prin instituirea incompatibilităţii dintre calitatea de candidat şi cea de mandatar financiar se încalcă sau nu Constituţia României, respectiv dreptul de a fi ales, drept înscris la art. 37? Puteţi să-l corelaţi şi cu art. 36 din Constituţie. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Intervenţii la dezbaterile generale? Domnul senator Carol Dina.
	Domnul Carol Dina: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Cu ocazia dezbaterii acestei ordonanţe de urgenţă, mi-am exprimat dezacordul, cu argumente importante pe care vi le voi prezenta şi dumneavoastră. Legea nr. 35/2008, care stă la baza alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, a fost adoptată prin asumarea răspunderii, fără să dea posibilitatea Parlamentului, comisiilor de specialitate, să analizeze conţinutul acestei legi, logica structurării tuturor segmentelor care compun procesul, în aşa fel încât să nu se producă discrepanţe şi să se respecte, în mod fidel, principiul vaselor comunicante, care au o relaţie fizică de necontestat. Constatăm că Legea nr. 35/2008 are vicii semnificative care pot conduce, în final, la înfrângerea voinţei electoratului pentru unii dintre candidaţi. Imperfecţiunea acestei legi ne este redată şi de alte acte normative care au fost elaborate ulterior, printre care şi această ordonanţă de urgenţă. Reamintim că, nu demult - este chiar pe ordinea de zi, la punctul 12 -, noi am luat în discuţie modificări multiple şi importante la Legea nr. 35/2008. Desigur că, pe fond, ordonanţa pe care o discutăm vine să aducă modificări la întregul sistem legislativ. Faptul că această ordonanţă a fost elaborată într-o sesiune extraordinară a Parlamentului denotă că această convocare a adunării a fost făcută premeditat, ca să dea posibilitatea Guvernului, potrivit Constituţiei, să elaboreze cele două ordonanţe. Grupul parlamentar al PRM nu aprobă această modalitate de a decide alterarea democraţiei în România prin asumarea răspunderii şi prin tertipuri legislative care să conducă la acte vicioase, acte care vor crea şi confuzie, şi nedreptăţi semnificative. Există, evident, pericolul ca un candidat într-un colegiu să fie agreat de alegători şi să constate că, neîntrunind numărul de voturi corespunzător coeficientului judeţului respectiv, cu regret, va trebui să părăsească speranţa că va ajunge în Parlament. De aceea, doamnelor şi domnilor senatori, întrucât şi această ordonanţă de urgenţă face parte din această manieră de a construi democraţia în România, vă rog, atunci când va trebui să votaţi, să votaţi împotriva ei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă ofer cuvântul pentru a prezenta răspunsul domnului senator Gheorghe Funar.
	Domnul Marian Muhuleţ: Răspuns la prima întrebare: caracterul de urgenţă al ordonanţei rezultă din necesitatea eliminării tuturor disfuncţionalităţilor care ar fi putut apărea la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din această toamnă, din cauza modificării modului de scrutin. La a doua întrebare: vă reamintesc că, în perioada 13.04 - 27.09 anul curent, au fost alegerile locale şi vacanţă parlamentară. În toată această perioadă s-a lucrat atât la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2008, cât şi la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2008. În ceea ce priveşte calitatea de mandatar versus calitatea de candidat, este evident de ce nu pot fi în ambele ipostaze: nu se poate controla singur în momentul în care el este stăpân pe banii pe care îi primeşte sub formă de donaţii sau legat, în timpul campaniei electorale.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, vom da vot final... Doriţi să luaţi cuvântul? Nu pe fondul proiectului de lege, ci în legătură cu răspunsurile. Vă rog.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Nu voi interveni pe lege, ci vizavi de răspunsuri. Mi se pare neconvingător răspunsul la întrebarea a doua: Guvernul a fost atât de ocupat şi nu a putut să emită o ordonanţă de urgenţă din 13 martie până în 27 august 2008?! În legătură cu a treia întrebare nu am primit niciun răspuns. Ce scrie Guvernul, scrie bine - şi ne dă un atu nemaipomenit pentru a câştiga, dacă nu în Parlament, la Curtea Constituţională - în expunerea de motive, sub semnătura premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: "Prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă instituie incompatibilitatea dintre calitatea de candidat şi aceea de mandatar financiar". Deci "instituie" o incompatibilitate, ceea ce înseamnă că se adaugă, se modifică Constituţia României. Guvernul ne spune că această ordonanţă este neconstituţională şi premierul Tăriceanu semnează. De aceea, noi facem apel la colegi să cugete asupra acestei ordonanţe şi, luni, când se va da votul final, să o respingem, pentru că este neconstituţională, scrie şi semnează primul-ministru şi îi mulţumim pentru cinste şi corectitudine. Nu îi putem mulţumi pentru banii cheltuiţi astăzi, zburând spre Bruxelles cu un avion separat, şi îl vom pune la plată.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vot final în şedinţa de luni.
	La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public. Aveţi cuvântul, din partea Guvernului, pentru a vă exprima punctul de vedere. Microfonul 9.
	Domnul Liviu Radu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Este vorba de un proiect iniţiat în anul 2003, cu finanţare europeană, prin care se urmărea introducerea în cadrul sistemului administrativ a unor tineri care să beneficieze de o pregătire specializată în ţări membre ale Uniunii Europene, instituţii de învăţământ şi instituţii publice, şi de un stagiu în România, urmând ca, după aceea, să ocupe funcţii în administraţia publică. În timpul implementării acestui proiect au apărut anumite disfuncţionalităţi pe care această ordonanţă încearcă se le elimine.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Domnule senator Carol Dina, vă invit să prezentaţi raportul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.
	Domnul Carol Dina: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului vă propune un raport de admitere cu 5 amendamente. Menţionez că am primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Legea are caracter organic. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: În situaţia în care nu doriţi să interveniţi la dezbaterile generale, votul pe raport şi votul final le vom da în şedinţa de luni.
	La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Comisia raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Dacă iniţiatorii sunt prezenţi, îi invit la tribună. În situaţia în care iniţiatorii nu doresc să susţină propunerea legislativă, îl invit pe domnul secretar de stat să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
	Domnul Marian Muhuleţ: Poziţia Guvernului şi a Autorităţii Electorale Permanente este că, odată adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 98/2008, despre care am vorbit mai devreme, prezenta propunere legislativă nu se susţine.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, doamna senator Verginia Vedinaş. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Raportul este de respingere. Aveţi cuvântul.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia noastră a întocmit un raport de respingere, cu majoritate de voturi. Propunerea legislativă, după cum puteţi constata, are ca obiect de reglementare finanţarea partidelor politice, propunându-se să se instituie un plafon minim de susţinere financiară şi majorarea limitelor maxime ale cheltuielilor. Comisia a considerat că această propunere legislativă a rămas fără obiect în condiţiile în care, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2008, au fost reglementate, printre altele, şi limitele maxime admise pentru fiecare candidat. Legea are caracter de lege organică, astfel încât urmează să fie adoptată cu majoritate absolută. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: În situaţia în care nu sunt intervenţii... Sunt intervenţii? Am fi stabilit pentru final. Domnule senator Gheorghe Funar, vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Am trei întrebări pentru reprezentanţii Guvernului şi iniţiatori.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă supăraţi, este vorba de o propunere legislativă. Iniţiatorii nu sunt prezenţi.
	Domnul Gheorghe Funar: Eu i-am văzut în sală.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Este o altă chestiune. Este dreptul fiecărui iniţiator de a susţine sau a nu susţine în plen o propunere legislativă. Nu putem cenzura.
	Domnul Gheorghe Funar: Bine, domnule preşedinte. În aceste condiţii nu am cui să pun întrebări. Credeam că numai Omar Hayssam a devenit invizibil.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Exercitarea mandatului o face fiecare coleg parlamentar aşa cum crede, fără cenzură. Vă mulţumesc pentru înţelegere.
	Domnul Gheorghe Funar: Domnule preşedinte, Nu am întrebări, dar permiteţi-mi să iau cuvântul pe fond. Grupul nostru parlamentar susţine această propunere legislativă, este foarte bună. În contextul noii Legi nr. 35/2008, iniţiatorii au venit cu o idee foarte bună, respectiv, pe lângă obligarea candidaţilor să depună o garanţie egală cu cinci salarii minime brute pe economie, iniţiatorii acestei propuneri legislative propun Guvernului, care şi-a asumat răspunderea pe această lege, să finanţeze parţial campania candidaţilor, prin alocarea unei sume echivalente cu 50 de salarii minime brute pe economie. În condiţiile în care se aplică această propunere legislativă, sunt toate şansele să fie o campanie electorală la nivel european şi cu rezultatele pe care le va da calculatorul, şi nu alegătorul. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar închise dezbaterile generale. Votul pe raport şi votul final le vom da în şedinţa de luni, 20 octombrie 2008.
	La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 112 din 25.11.1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Aveţi cuvântul, doamna senator Verginia Vedinaş.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 112/1995, în sensul că ea vizează ca, odată cu dobândirea dreptului de proprietate asupra casei, să se dobândească dreptul de proprietate asupra terenului aferent acestei case de locuit, construcţii şi anexe gospodăreşti, astfel cum era el determinat în actele de publicitate imobiliară la data trecerii în proprietatea statului a imobilului respectiv. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl rog pe domnul secretar de stat Tănăsescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative întrucât, prin modalitatea în care reglementează dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, propunerea legislativă poate avea efect retroactiv, ceea ce contravine art. 15 din Constituţia României.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. În situaţia în care nu doriţi să interveniţi vom da votul pe raport şi votul final în şedinţa de luni, 20 octombrie 2008.
	La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Iniţiatori sunt mai mulţi colegi. Dacă doresc să susţină iniţiativa legislativă, îi invit la tribună. Domnule senator Gheorghe David, aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac precizarea din partea iniţiatorilor. Întrucât proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2007 deja a fost aprobat de Camera Deputaţilor, iar acolo se regăsesc majoritatea propunerilor noastre, suntem de acord cu acest raport de respingere. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Totuşi avem o problemă: iniţiativa nu mai poate fi retrasă de pe ordinea de zi. Va trebui să dăm vot de respingere, în situaţia în care veţi aprecia. Doamna senator Verginia Vedinaş, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru raţiunile menţionate de unul dintre iniţiatori, în sensul că obiectul acestei propuneri legislative a fost încorporat într-un act normativ deja adoptat, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a hotărât un raport de respingere. Legea are caracter de lege organică, potrivit art. 76 alin. (1) din Constituţia României.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Din partea Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.
	Domnul Marin Pătuleanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru aceleaşi considerente, solicităm aprobarea raportului de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, Vă propun să votăm deschis. Este adevărat, putem exprima în acest sens voinţa plenului Senatului, este o lege lipsită de obiect, să nu lăsăm în ordinea de zi această propunere legislativă şi apoi să fie adoptată tacit. Supun votului dumneavoastră deschis. Cine este pentru raportul de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări? (Se votează prin ridicarea mâinii.) Vă mulţumesc. În unanimitate, plenul Senatului aprobă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi, pe cale de consecinţă, propunerea legislativă de la punctul 19 din ordinea de zi este respinsă.
	La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 10 (r2) din 8.02.2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Dacă iniţiatorii sunt prezenţi, îi invit la pupitru. Dacă nu sunt prezenţi, o invit pe doamna senator Verginia Vedinaş să prezinte raportul.
	Doamna Verginia Vedinaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa legislativă are în vedere modificarea Legii nr. 10/2001, în sensul interzicerii în mod expres a retrocedării în natură a unor imobile care se află în administrarea autorităţilor locale, dar pe care se află administrate obiective precum parcuri, grădini zoologice, grădini botanice etc. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a adoptat un raport de respingere, având în vedere că art. 10 alin. (2) deja reglementează aspecte care ţin de obiectul propunerii legislative. Pentru acest motiv, vă supunem spre adoptare un raport de respingere. Legea are caracter de lege organică. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, doamna senator. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu. Microfonul 10.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Legea nr. 10/2001 nu a prevăzut altă modalitate de restituire decât cea în echivalent.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbaterile generale. Nu sunt intervenţii. În această situaţie, vom da votul pe raport şi votul final pe lege în şedinţa de luni. Doriţi să interveniţi? Vă rog, domnule senator Marius Marinescu. Sunteţi iniţiatorul propunerii legislative pentru modificarea Legii 10/2001.
	Domnul Marius Marinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin această iniţiativă legislativă urmărim să nu se mai retrocedeze terenuri în parcuri, grădini zoologice, grădini botanice şi baze sportive amenajate din bani publici. Este inadmisibil ce s-a întâmplat în aceşti 18 ani. S-au distrus parcuri, s-au distrus grădini zoologice, grădini botanice, baze sportive. Discutând despre parcuri, aproape 98% dintre parcuri au fost afectate de retrocedări. Nu mai vorbesc de grădinile zoologice: să vorbim despre Grădina Zoologică din Bucureşti care este ciopârţită, peticită, să vorbim despre Grădina Botanică din Iaşi, colegii de la Iaşi cunosc această situaţie. Vrem să stopăm aceste abuzuri, pentru că numai mafiile imobiliare gen Constanda au distrus parcurile şi, datorită dumneavoastră, parlamentarilor de bună-credinţă, am reuşit să rupem din ghearele mafiei imobiliare, după 18 ani, Parcul Bordei şi să îl redăm bucureştenilor. A fost prima expropriere a mafiei imobiliare din ultimii 18 ani de zile. Vă rog să punem capăt acestor dezastre naturale, fiindcă distrugerea spaţiilor verzi înseamnă, până la urmă, distrugerea sănătăţii populaţiei. Să nu se mai retrocedeze niciun metru pătrat din parcuri, din grădini zoologice, din grădini botanice. Nicăieri, în nicio ţară din statele civilizate nu s-au distrus parcurile, nu s-au retrocedat, nu s-a pus în posesie niciun metru pătrat din spaţiile verzi. Asta urmărim şi noi prin această iniţiativă legislativă şi regret că nu am fost invitat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări pentru a-mi susţine punctul de vedere. Vă rog, stimaţi colegi, să o retrimitem la comisie pentru a o reanaliza cu discernământ. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Doriţi să interveniţi? Domnul senator Constantin Gheorghe.
	Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îl asigur pe domnul senator Marinescu că întotdeauna i-am apreciat iniţiativele legislative dominate de generozitate în raport cu problemele de mediu şi ale cetăţeanului din România şi, de aceea, îl asigur că, la Botoşani, unde va candida, spaţiile verzi sunt la nivelul pe care şi-l doreşte.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc pentru intervenţie. Bănuiesc că domnul senator va avea posibilitatea să vă mulţumească şi pentru votul pe care îl vom da în şedinţa de luni, sigur, discutând în plenul Senatului chestiunile de principiu care sunt. Vreţi să daţi drept la replică? Cum să nu? Deşi era mai bine să i-l daţi în circumscripţii. Vă rog, domnule senator. Aveţi cuvântul.
	Domnul Marius Marinescu: Sigur, şi asta o să o fac. O să candidez în Bucureşti. Sper. Dar aş vrea să-i spun colegului meu că ar fi trebuit să fie grijuliu atunci când anumiţi "şmecheri" din PD-L au distrus Parcul Bordei şi să ia atitudine la timpul respectiv. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Cred că ar fi bine să faceţi un aranjament să candideze în Bucureşti domnul senator Marinescu, că, dacă va fi într-un colegiu de la Suceava sau Botoşani, chiar veţi avea probleme. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să închei şedinţa Senatului. Vă mulţumesc că aţi acceptat să depăşim programul de lucru, ordinea de zi a fost epuizată, finalizată. Invit membrii Biroului permanent, liderii de grup şi preşedinţii de comisii la şedinţa Biroului permanent care va începe acum, peste două-trei minute.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 11.50.