Şedinţa Senatului din 10 noiembrie 2008

	Şedinţa a început la ora 11.20. Lucrările au fost conduse de domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihail Popescu şi Daniel Iluşcă, secretari ai Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Doamnelor şi domnilor senatori, vă invităm în sală. Stimate colege şi stimaţi colegi, vă invităm în sală. Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa Senatului de astăzi, 10 noiembrie 2008, şedinţa fiind condusă, în acest moment, de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, având în vedere delegaţia dată de preşedintele Senatului, asistat de domnul senator Mihail Popescu şi de domnul senator Daniel Iluşcă, secretari ai Senatului. Vă reamintesc că Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, a stabilit pentru astăzi o şedinţă de plen, iar în ordinea de zi au fost înscrise mai multe acte normative, doar 48. Sperăm ca cel puţin în parte să le luăm în dezbatere. Înainte de a-l invita pe domnul senator Mihail Popescu, secretar al Senatului, să facă apelul, vă rog să-mi permiteţi să vă aduc la cunostinţă că, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, la secretarul general al Senatului au fost depuse şapte legi, respectiv: Lege pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene nr. 2007/436/CE Euratom privind sistemul de resurse proprii al Comunităţilor Europene; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2008 pentru modificarea art. 23 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007; Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008; Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2008 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, aprobat prin Legea nr. 387/2007; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului; Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar; Lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. În situaţia în care apreciaţi că aceste legi conţin prevederi neconstituţionale, aveţi posibilitatea, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să atacaţi aceste acte normative la Curtea Constituţională. Îl invit pe domnul secretar Mihail Popescu să facă apelul.
	Domnul Mihail Popescu: - Alexandru Viorel - prezent - Antonie Ştefan Mihail - absent - Apostol Neculai - absent - Arcas Viorel - absent - Ardelean Aurel - absent - Arion Viorel - absent - Athanasiu Alexandru - absent - Basgan Ion - absent - Blaga Vasile - prezent - Bobes Marin - prezent - Cazacu Cornelia - prezentă - Câmpeanu Radu Anton - absent - Cârlan Dan - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - absent - Ciornei Silvia - absentă - Cioroianu Adrian Mihai - absent - Cismaru Ivan - absent - Ciuclea Ilie Ionel - prezent - Copos Gheorghe - prezent - Corodan Ioan - absent - Cozmâncă Octav - absent - Cucuian Cristian - prezent - Cutas George Sabin - absent - Daea Petre - prezent - David Cristian - Guvern - David Gheorghe - absent - Diaconescu Cristian - absent - Dina Carol - absent - Dîncu Vasile - absent - Drecin Mihai Dorin - prezent - Duca Viorel Sr. - absent - Dumitrescu Ion Mihai - absent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - absent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovács Péter - absent - Fekete Szabó Andras Levente - absent - Florescu Ion - absent - Frunda György - absent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - absent - Georgescu Radu Cristian - absent - Gheorghe Constantin - absent - Gheorghiu Luminiţa - prezentă - Haşotti Puiu - prezent - Ilascu Ilie - prezent - Iliescu Ion - prezent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - absent - Iorga Nicolae - absent - Ivănescu Paula Maria - absentă - Jurcan Dorel - absent - Loghin Irina - absentă - Lupoi Mihail - absent - Mardare Radu Cătălin - absent - Marinescu Marius - absent - Markó Belá - absent - Matei Mircea Leontin - prezent - Mărăsescu Niculae - absent - Mândru Traian - prezent - Melescanu Teodor Viorel - Guvern - Mereuţă Mircea - absent - Mihăescu Eugen - absent - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Miheţiu Ioan Gheorghe - prezent - Mohaci Mihai - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - absentă - Moldoveanu Ileana - prezentă - Moldoveanu Viorel Aurelian - prezent - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - absent - Nasleu Ioan - absent - Neagu Nicolae - absent - Németh Csaba - absent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - absentă - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - prezent - Oprea Mario Ovidiu - absent - Panţuru Tudor - prezent - Pascu Corneliu - delegaţie - Păcuraru Paul - absent - Păunescu Adrian - absent - Peres Alexandru - prezent - Petrescu Ilie - absent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popescu Dan Mircea - absent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - absent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - absent - Rebreanu Nora Cecilia - prezentă - Roibu Aristide - absent - Rotaru Ion - prezent - Sabău Dan - prezent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - absent - Silistru Doina - prezentă - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă - Stoica Ilie - absent - Stragea Cristian Dimitrie - absent - Strătilă Şerban Cezar - absent - Stroe Radu - absent - Szabó Ilona - absentă - Szabó Károly Ferenc - absent - Szentmiklósi Zoltán Lajos - prezent - Serbănescu Verginia - prezentă - Serbu Gheorghe Vergil - absent - Sereş Ioan Codruţ - prezent - Ştefan Viorel - prezent - Ster Sever - prezent - Talpes Ioan - prezent - Tănăsescu Carmen Felicia - absentă - Tănăsescu Claudiu - absent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - absent - Theodorescu Emil Răzvan - absent - Tîlvăr Angel - absent - Toma Ion - prezent - Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă - Tudor Corneliu Vadim - absent - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - absent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Vărgău Ion - prezent - Verestóy Attila - absent - Visan Gelu - absent - Vosganian Varujan - Guvern - Vraciu Jan - prezent - Zsombori Vilmos - prezent
	Domnul Ivan Cismaru: Reiau prezenţa. - Alexandru Viorel - prezent - Antonie Ştefan Mihail - absent - Apostol Neculai - prezent - Arcas Viorel - absent - Ardelean Aurel - prezent - Arion Viorel - prezent - Athanasiu Alexandru - prezent - Basgan Ion - absent - Blaga Vasile - prezent - Bobes Marin - prezent - Cazacu Cornelia - prezentă - Câmpeanu Radu Anton - prezent - Cârlan Dan - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Ciornei Silvia - absentă - Cioroianu Adrian Mihai - prezent - Cismaru Ivan - prezent - Ciuclea Ilie Ionel - prezent - Copos Gheorghe - prezent - Corodan Ioan - prezent - Cozmâncă Octav - absent - Cucuian Cristian - prezent - Cutas George Sabin - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - prezent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Dina Carol - absent - Dîncu Vasile - prezent - Drecin Mihai Dorin - prezent - Duca Viorel Sr. - absent - Dumitrescu Ion Mihai - prezent - Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Eckstein Kovács Péter - absent - Fekete Szabó Andras Levente - absent - Florescu Ion - prezent - Frunda György - absent - Funar Gheorghe - prezent - Găucan Constantin - prezent - Geoană Mircea Dan - prezent - Georgescu Radu Cristian - absent - Gheorghe Constantin - prezent - Gheorghiu Luminiţa - prezentă - Haşotti Puiu - prezent - Ilascu Ilie - prezent - Iliescu Ion - prezent - Iluşcă Daniel - prezent - Ion Vasile - prezent - Iordănescu Anghel - prezent - Iorga Nicolae - prezent - Ivănescu Paula Maria - prezentă - Jurcan Dorel - prezent - Loghin Irina - prezentă - Lupoi Mihail - prezent - Mardare Radu Cătălin - absent - Marinescu Marius - prezent - Markó Belá - absent - Matei Mircea Leontin - prezent - Mărăsescu Niculae - prezent - Mândru Traian - prezent - Melescanu Teodor Viorel - prezent - Mereuţă Mircea - prezent - Mihăescu Eugen - absent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Miheţiu Ioan Gheorghe - prezent - Mohaci Mihai - prezent - Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă - Moldoveanu Ileana - prezentă - Moldoveanu Viorel Aurelian - prezent - Moraru Ion - prezent - Morţun Alexandru Ioan - prezent - Nasleu Ioan - prezent - Neagu Nicolae - absent - Németh Csaba - prezent - Nicolae Şerban - prezent - Nicolai Norica - prezentă - Novolan Traian - prezent - Onaca Dorel Constantin - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Pascu Corneliu delegaţie Păcuraru Paul - prezent - Păunescu Adrian - prezent - Peres Alexandru - prezent - Petrescu Ilie - prezent - Popa Dan Gabriel - prezent - Popescu Dan Mircea - prezent - Popescu Ionel - prezent - Popescu Irinel - prezent - Popescu Mihail - prezent - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Rădoi Ion - prezent - Rădoi Ovidiu - prezent - Rebreanu Nora Cecilia - prezentă - Roibu Aristide - prezent - Rotaru Ion - prezent - Sabău Dan - prezent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Silistru Doina - prezentă - Solcanu Ion - prezent - Stan Petru - prezent - Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă - Stoica Ilie - prezent - Stragea Cristian Dimitrie - absent - Strătilă Şerban Cezar - prezent - Stroe Radu - prezent - Szabó Ilona - prezentă - Szabó Károly Ferenc - prezent - Szentmiklosi Zoltan Lajos - prezent - Serbănescu Verginia - prezentă - Serbu Gheorghe Vergil - prezent - Sereş Ioan Codruţ - prezent - Ştefan Viorel - prezent - Ster Sever - prezent - Talpes Ioan - prezent - Tănăsescu Carmen Felicia - absentă - Tănăsescu Claudiu - absent - Tărăcilă Doru Ioan - prezent - Terinte Radu - absent - Theodorescu Emil Răzvan - prezent - Tîlvăr Angel - prezent - Toma Ion - prezent - Tomoiagă Liliana Lucia - prezentă - Tudor Corneliu Vadim - prezent - Ungheanu Mihai - prezent - Ungureanu Vasile Ioan Dănuţ - prezent - Vasilescu Gavrilă - prezent - Vărgău Ion - prezent - Verestóy Attila - absent - Visan Gelu - prezent - Vosganian Varujan - prezent - Vraciu Jan - prezent - Zsombori Vilmos - prezent
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar. Doamnelor şi domnilor senatori, vă invit să vă ocupaţi locurile. Daţi-mi voie să reamintesc colegilor senatori care au venit mai târziu că şedinţa este condusă de subsemnatul, din dispoziţia preşedintelui Senatului, asistat de domnii senatori Mihail Popescu şi Daniel Iluşcă, secretari ai Senatului. Din totalul de 136 de senatori - un loc este vacant -, au răspuns prezent 98 de colegi senatori, motiv pentru care, în numele Biroului permanent, adresăm felicitări senatorilor prezenţi, desi suntem în plină campanie electorală. Daţi-mi voie să vă reamintesc, de asemenea, că absentează motivat de la lucrările Senatului României un singur coleg, domnul senator Pascu Corneliu, plecat în delegaţie.
	Programul de lucru propus de Biroul permanent al Senatului pentru ziua de luni - lucrări în plen până la ora 14.00, întrucât de la ora 14.00 ne întrunim în şedinţa Camerelor reunite pentru dezbaterea moţiunii de cenzură. Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propune pentru celelalte zile ale acestei săptămâni, respectiv marţi, miercuri, joi, vineri şi sâmbătă, activităţi în circumscripţiile electorale. Sunt intervenţii? Nu sunt. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru al Senatului pentru perioada 10 - 15 noiembrie 2008 a fost aprobat.
	Programul de lucru propus de Biroul permanent al Senatului pentru ziua de astăzi - lucrări în plen până la ora 14.00, întrucât de la ora 14.00 ne întrunim în şedinţa Camerelor reunite pentru dezbaterea moţiunii de cenzură. Asa cum vă spuneam, am făcut un inventar în legătură cu proiectele de lege şi propunerile legislative care se găsesc pe agenda Senatului, motiv pentru care ordinea de zi de astăzi pare extrem de încărcată. Sunt circa 46 de acte normative. Sigur că vom încerca să finalizăm acele legi pentru care există pericolul adoptării tacite, pentru că vom avea maximum două ore de dezbateri. Sunt observaţii în legătură cu programul de lucru, respectiv lucrări în plen până la ora 14.00? Nu sunt observaţii. În această situaţie, supun votului dumneavoastră - după ce vă invit să vă ocupaţi locurile - programul de lucru al Senatului. Rog colegii senatori să voteze. Cu 60 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru a fost aprobat. Vă consult dacă aveţi observaţii în legătură cu ordinea de zi care v-a fost distribuită. Domnule senator Puiu Haşotti, lider al Grupului parlamentar al PNL, aveţi cuvântul, microfonul 2. Vă rog să vă ocupaţi locurile.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, stimaţi colegi, as vrea să ridic două chestiuni în faţa plenului Senatului. Prima chestiune: La punctul 8 din ordinea de zi este o problemă care pe mine mă surprinde. În precedenta şedinţă de plen a Senatului, când tot dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, aţi condus lucrările, plenul a convenit, prin consens, ca această ordonanţă, care a venit respinsă de la Camera Deputaţilor şi asupra căreia Senatul se pronunţă în calitate de Cameră decizională, să fie rezolvată în viitoarea legislatură. Este o decizie prin consens a plenului Senatului, decizie luată la propunerea dumneavoastră. Nu stiu de ce a fost trecută la punctul 8 din ordinea de zi. A doua chestiune: Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă rog să observaţi că nu avem raportul comisiei pentru punctul 6 din ordinea de zi. Raportul comisiei nu este distribuit, ca să nu mai spun că el, conform Regulamentului Senatului, trebuia să stea trei zile la dispoziţia senatorilor. Conform Regulamentului Senatului, solicit scoaterea din ordinea de zi a acestui punct. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt alte intervenţii. Domnul senator Gheorghe Constantin.
	Domnul Constantin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Referitor la punctul 6 din ordinea de zi şi la raportul comisiei, tot plenul Senatului a stabilit, la comunicarea preşedintelui Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, că astăzi, la ora 10.00, se vor întruni cele două comisii, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport, pentru a elabora raportul, iar toată lumea a fost de acord cu acest mod de lucru şi cu faptul că acest raport va fi supus plenului Senatului în şedinţa de astăzi. Deci consider că acest proiect de lege nu trebuie scos din ordinea de zi. Referitor la punctul 8 din ordinea de zi, eu stiu că a rămas într-un fel nedecis. Nefiind suficiente voturi nici pentru, nici contra, atunci s-a amânat sine die. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnule senator Puiu Haşotti, as dori să ofer mai întâi cuvântul tuturor grupurilor parlamentare. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Solcanu.
	Domnul Ion Solcanu: Domnule preşedinte, Fiind membru al Comisiei pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport, tocmai am încheiat discuţiile comisiilor reunite - Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială -, unde a fost adoptat un raport pe care, în mod sigur, în afară de membrii comisiei, trebuie să îl aibă şi ceilalţi colegi. Dacă nu, se rezolvă în câteva minute. Doresc să precizez că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 la care face trimitere distinsul coleg Puiu Haşotti este în procedură de urgenţă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Amândouă sunt ordonanţe de urgenţă: şi cea de la punctul 6, şi cea de la punctul 8 din ordinea de zi, sigur, cu soluţii şi discuţii diferite. Le rezolvăm. Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul senator Gheorghe Funar. Aveţi cuvântul.
	Domnul Gheorghe Funar: Eu intervin pe procedură, iar colegii mei vor prezenta punctul de vedere al Grupului parlamentar al PRM. As vrea să îi amintesc distinsului lider al Grupului parlamentar al PNL că, atunci când a fost vorba de privatizarea S.C. Automobile Craiova, dânsul a susţinut la microfon şi s-a introdus în dezbatere un punct care nu era pe ordinea de zi, care nu avea raport, care nu avea nimic, dar care s-a votat. Îl rog să fie consecvent. Aici este vorba de o ordonanţă la care s-a făcut raportul, iar procedura stabilită de plenul Senatului trebuie să fie respectată. Pe domnul senator Haşotti îl rog să fie consecvent în poziţia adoptată în Senatul României, mai ales când e vorba de profesori. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Aţi spus că mai intervine cineva din Grupul parlamentar al PRM? Da, vă rog, domnule senator Iorga.
	Domnul Nicolae Iorga: Domnule preşedinte, Grupul parlamentar al PRM insistă ca această ordonanţă să fie dezbătută astăzi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Grupul parlamentar al PC. Aveţi cuvântul, domnule senator Sabin Cutas.
	Domnul George Sabin Cutaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Si noi solicităm, având în vedere urgenţa şi faptul că sunt proiecte importante, ca cele două proiecte să fie dezbătute astăzi. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Grupul parlamentar al UDMR, domnul senator Szabó Károly Ferenc.
	Domnul Szabó Károly Ferenc: Domnule preşedinte, Onorat Senat, În legătură cu prezenţa în proiectul ordinii de zi a punctului 8, si eu îmi exprim oarecum surprinderea, pentru că există stenograma care confirmă că s-a luat o decizie în legătură cu acest proiect, decizie care nu mai face oportună şi nu mai justifică prezenţa în ordinea de zi a acestui proiect de lege. În ceea ce priveste punctul 6, şi eu mă alătur acelora care solicită scoaterea din ordinea de zi a acestui punct, pentru că procedura de urgenţă nu este neapărat în legătură cu faptul că avem de-a face cu o ordonanţă de urgenţă, iar procedura de urgenţă nu înseamnă că un proiect legislativ poate fi dezbătut si, mai ales, adoptat şi votat fără să aibă raportul distribuit tuturor colegilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Înainte a oferi cuvântul domnului senator Puiu Haşotti, în cadrul dreptului la replică, vă rog să îmi permiteţi, în calitate de conducător al şedinţei precedente, să vă spun două lucruri. Referitor la Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008, legea are caracter de lege organică, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile Constituţiei, am supus la vot mai întâi proiectul de lege de adoptare a legii trecute prin Camera Deputaţilor, care era o lege de respingere a ordonanţei. Proiectul de lege a căzut la vot, întrucât nu a întrunit numărul de voturi necesar. Potrivit Constituţiei, ordonanţele se aprobă sau se resping prin lege, motiv pentru care am supus votului dumneavoastră un proiect de lege de respingere a poziţiei adoptate de Camera Deputaţilor, deci de admitere a ordonanţei. Şi această variantă a fost respinsă de Senat, întrucât nu a întrunit numărul de voturi necesar ca lege organică. În Regulamentul Senatului nu avem nicio normă care să reglementeze astfel de incidente procedurale. În acel moment, am spus că la Camera Deputaţilor, practic, s-a găsit o rezolvare - nu stiu cât este de legală sau de regulamentară - potrivit căreia, atunci când un proiect de lege de aprobare sau de respingere a unei ordonanţe nu întruneste numărul de voturi ca lege organică, acel proiect de lege se ia în dezbatere în sesiunea următoare. Noi, este adevărat, suntem la finalul sesiunii şi al legislaturii, dar aceasta este practica folosită de către Camera Deputaţilor. În acel moment, niciunul dintre colegi, este adevărat, nu a replicat, deci în mod cert, să spun, s-a acceptat tacit un punct de vedere, punct de vedere care poate fi decis doar de plenul Senatului prin vot. Vă reamintesc însă că, dacă vom supune la vot proiectul de lege pentru aprobarea sau respingerea acestei ordonanţe, cvorumul de adoptare sau de respingere este acelasi, de 68 de parlamentari. A doua chestiune este în legătură cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008, înscris la punctul 6 din ordinea de zi, cel care a născut atâtea patimi, pasiuni, dezbateri în Senat şi în afară. Vă reamintesc că la şedinţa Biroului permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, precum şi în plenul Senatului, săptămâna trecută, s-a acceptat ca cele două comisii sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, să lucreze săptămâna trecută sau să lucreze în dimineaţa zilei de astăzi, motiv pentru care i-am admirat pe colegii nostri, la televizor, care ne-au încurajat în sensul că raportul va fi gata, iar atunci când vom începe şedinţa el va fi deja distribuit. Rugămintea către stafful Senatului este să distribuie în sală raportul, ca atunci când vom ajunge la punctul 6 din ordinea de zi să ne putem pronunţa în cunostinţă de cauză. Ofer cuvântul domnului senator Puiu Haşotti, care a solicitat drept la replică.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, Înainte de toate, as vrea să vă reamintesc că proiectul la care făcea referire colegul nostru, domnul senator Funar, a fost introdus fără raport pentru că preşedintele acelei comisii a refuzat să îl semneze. A fost o disfuncţionalitate. Asta ca să fim lămuriţi, apropo de consecvenţă. Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, în al doilea rând, am stenograma şedinţei Biroului permanent al Senatului de marţi. Sigur, nu vă voi citi din această stenogramă, dar pe parcursul acelor discuţii a fost luată următoarea hotărâre, şi anume că marţi trebuia să se întâlnească cele două comisii, Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, şi să facă un raport comun. Erau necesare şi avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, şi cel al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, avize care nu au fost redactate, dar asta este altceva. Cele două comisii nu s-au întâlnit marţi şi niciodată pe parcursul discuţiilor sau niciodată Biroul permanent al Senatului nu a hotărât că astăzi va fi o şedinţă comună a celor două comisii. Stimaţi colegi, vreau să vă reamintesc că nu plenul Senatului hotărăste dacă se introduce sau nu, fără raport, dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, ci grupurile parlamentare, prin consens. Nu as vrea să vă plictisesc, să vă citesc din stenograma şedinţei Biroului permanent al Senatului, dar niciodată nu s-a spus că nu se va respecta Regulamentul. Nici nu se putea spune asa ceva. Conform Regulamentului, nouă ne trebuie trei zile. În situaţia în care liderii grupurilor parlamentare, consultându-se cu grupurile parlamentare, hotărăsc că se poate discuta un proiect de lege fără raport, asa cum a fost cazul evocat de domnul senator Funar... Dar acolo a fost cu totul şi cu totul altceva, a fost o întârziere premeditată de două luni, când se refuza semnarea unui raport, după ce se întrunise comisia în plenul ei. Domnule preşedinte de şedinţă, as putea să vă redau exact ceea ce aţi spus dumneavoastră, dar nicăieri nu se vorbeste despre un plen reunit al celor două comisii - Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială - luni, iar domnul preşedinte al Senatului, domnul Ilie Sârbu, a convenit în acest sens. Uitaţi ce spune domnul preşedinte al Senatului, citez: "Astăzi este marţi, este timp suficient ca să putem introduce pe ordinea de zi..." de marţi, nu de astăzi, acum o săptămână. Domnule preşedinte, asadar eu solicit respectarea Regulamentului Senatului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, am încheiat dezbaterile pe aceste chestiuni. (discuţii în sală) Domnul senator Gavrilă Vasilescu, pe chestiune de procedură.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Domnule preşedinte, O problemă de procedură pe care aţi ridicat-o dumneavoastră. Vreau să vă spun că nu sunt de acord cu ceea ce aţi spus. Ordonanţele se aprobă sau se resping prin lege. Dacă este reglementată o problemă despre care Constituţia spune că face parte din categoria legilor organice, desi ordonanţele nu trebuie să reglementeze acest domeniu, respingerea ... Deci domeniul nu se modifică cu nimic. Legea de respingere este lege ordinară. În situaţia în care legea de adoptare vizează un domeniu pentru care Constituţia vorbeste, spune şi explică că este o lege organică, atunci când respingem, pentru că domeniul reglementat de Constituţie nu este modificat, suntem în faţa unei legi ordinare. Fac această precizare pentru că, din punct de vedere al votului, diferenţa este mare între una şi cealaltă. Asa este, nu poate fi altfel. Nu este o problemă de interpretare a senatorului Vasilescu, ci este vorba despre faptul că nu se reglementează nimic din domeniul pentru care Constituţia prevede legi organice. Deci legea de respingere este lege ordinară. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Aveţi dreptate până la un punct. Atunci când discutăm de ordonanţe de urgenţă, dumneavoastră stiţi mai bine decât mine că ordonanţele de urgenţă îsi produc efectele de la data la care au fost publicate în Monitorul Oficial al României şi depuse la Parlament, motiv pentru care raporturile juridice care au fost create, de data aceasta, trebuie stinse printr-o lege, iar dumneavoastră ridicaţi problema dacă legea care trebuie să înceteze aceste raporturi juridice create prin efectele ordonanţei are tot caracter organic sau nu. Este o chestiune, as spune, mult discutabilă între noi, juristii. (discuţii pro şi contra din sală) Sigur, este altceva. Haideţi să nu ne pierdem în aceste discuţii, pentru că, altfel, dumneavoastră veţi ridica o altă chestiune, şi anume că dacă se va vota astăzi să se voteze cu alt cvorum. (domnul senator Gheorghe Funar cere cuvântul.) Domnul senator Gheorghe Funar. Domnul senator Paul Păcuraru? Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Paul Păcuraru: Domnule preşedinte, Doresc să informez plenul Senatului că ...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, numai dacă aveţi o chestiune de procedură.
	Domnul Paul Păcuraru: De procedură, da.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog.
	Domnul Paul Păcuraru: Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ar fi trebuit să fie consultată cu privire la această lege, fiind propusă pentru aviz. Comisia nu s-a întrunit pentru a discuta cu privire la aviz si, ca atare, este o problemă de salarizare, nu putea să treacă fără avizul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Ca atare, raportul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială şi raportul Comisiei de învăţământ, stiinţă, tineret şi sport au un semn de întrebare dacă nu au luat în calcul un aviz al Comisiei pentru buget, finanţe activitate bancară şi piaţă de capital. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnule senator Gheorghe Funar, chestiuni doar de procedură, pe care haideţi să le finalizăm şi să-i ascultăm şi pe preşedinţi, că toată lumea vorbeste în numele lor. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, un foarte scurt drept la replică. Ţin să-i amintesc domnului senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL, faptul că raportul Comisiei pentru privatizare şi administrarea activelor statului s-a discutat în după-amiaza unei zile şi a doua zi dimineaţă s-a venit cu el în plenul Senatului. Deci nu a fost vorba de nicio...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Daţi-mi voie să vă mulţumesc şi să intrăm în ordinea de zi, că avem 46 de proiecte de lege, iar timp la dispoziţie maximum 2 ore.
	Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pe procedură. Sunt membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Din dispoziţia preşedintelui comisiei, bănuiesc că nu a uitat de alaltăieri până astăzi, noul preşedinte, domnul senator Păcuraru, toţi membrii comisiei au fost consultaţi telefonic în legătură cu avizul, pentru că eram deja plecaţi în teritoriu şi majoritatea membrilor Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital s-au pronunţat pentru un aviz nefavorabil la această ordonanţă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă amintesc că, potrivit Regulamentului, avizul este, de altfel, şi consultativ. Domnule senator Szabo Karoly-Ferenc, aveţi cuvântul. Chestiune de procedură.
	Domnul Szabó Karoly-Ferenc: Numai de procedură, domnule preşedinte. În legătură cu luarea de cuvânt anterioară, pentru că nu as vrea să se facă uz de drept la replică şi nu voi pronunţa numele. Este vorba de chestiunea cvorumului diferit şi chiar a regimului constituţional diferit al unei legi în care este vorba de aprobare sau, respectiv, de respingere. Vreau să vă spun că sunt extrem de fericit că am apucat ziua, după 18 ani în Senatul României, în care să aud o astfel de invenţie pe care, dacă as avea competenţă, as propune-o pentru Premiul Nobel, dar nu pot si, astfel, o propun numai pentru un premiu al Senatului României. Este o perlă. Vă rog să primiţi, onoraţi colegi, admiraţia mea pentru această perlă absolut unică! Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Eu nu pot să vă mulţumesc, desi sunt conducător de şedinţă, pentru că, în definitiv, în Parlament colegii au dreptul să propună soluţii pentru situaţiile care se ivesc. Sigur că unele sunt de acceptat, altele nu. Stimaţi colegi, propunerile care se fac, indiferent din ce parte a sălii vin, indiferent de grupul parlamentar, trebuie rezolvate de plen prin vot, motiv pentru care domnul senator Haşotti a propus două chestiuni. În primul rând, să scoatem de pe ordinea de zi, proiectul de lege înscris la punctul 8, din cauza dezbaterii şi votului dat în şedinţa precedentă. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. (rumoare, discuţii) Nu funcţionează sistemul de vot. Nu se aprinde. (rumoare, discuţii) Dacă nici la ordinea de zi nu merge... Stimaţi colegi, până se repară sistemul de vot, vă aduc la cunostinţă că, în momentul de faţă, suntem în sală nu 93 de colegi parlamentari, ci 104 senatori sunt prezenţi în această şedinţă, despre care nu stiu dacă va fi ultima în actuala legislatură. Supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea liderului Grupului parlamentar al PNL de scoatere din ordinea de zi a proiectului de lege înscris la punctul 8. Vă rog să votaţi. Cu 22 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă şi o abţinere, solicitarea nu a fost acceptată de plen. Colegii trebuie să înţeleagă că şi data trecută şi astăzi legea are acelasi caracter de lege organică. Înainte de a supune cea de-a doua cerere la vot, domnul senator Haşotti mai doreste să ridice o chestiune de procedură. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, lucrurile sunt evidente, însă eu nu fac decât să evoc litera Regulamentului. Când s-a convenit discutarea unui proiect cu un raport depus în aceeasi zi, liderii grupurilor parlamentare prin consens au acceptat acest lucru, apropo de consecvenţa care era evocată aici. Liderii grupurilor parlamentare prin consens acceptă acest lucru.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dar de ce nu acceptaţi că la punctul 6 sigur vor fi discuţii şi de procedură, şi pe fond, chiar dacă aveam proiectul de lege pe ordinea de zi, discutăm în acel moment.
	Domnul Puiu Haşotti: Nu, domnule preşedinte. Eu nu am făcut decât să repet ce spun Regulamentul şi cutuma. Regulamentul spune că raportul trebuie să aibă 3 zile şi şedinţa Biroului permanent de marţi oferea timp suficient, adică mai mult de 3 zile, pentru a avea raportul la casetă, si, în al doilea rând, Senatul a hotărât introducerea pe ordinea de zi a unui raport care nu avea această durată de 3 zile. Liderii grupurilor parlamentare au acceptat prin consens acest fapt, să se discute acest proiect cu raportul distribuit în aceeasi zi, nu plenul Senatului! Subliniez, nu plenul Senatului! (rumoare, discuţii)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Deci cea de a doua cerere formulată de liderul Grupului parlamentar al PNL este de a nu lua în dezbatere Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 din cauza faptului că raportul întocmit de cele două comisii - Comisia de învăţământ, stiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială - a fost distribuit astăzi şi nu sunt toţi liderii de acord. Deci, potrivit Constituţiei, plenul este suveran, iar normele înscrise în Regulamentul Senatului sunt, de regulă, înserate pentru protecţia opoziţiei, pentru că altfel o majoritate abuzivă poate oricând să hotărască într-un anumit fel. (discuţii, râsete) De aceea, opoziţia, de regulă, este apărată de Regulament. Constat că astăzi puterea se consideră apărată de Regulament. (discuţii, râsete) Deci puterea, de regulă, înseamnă majoritate. Majoritate înseamnă voinţa politică a Senatului. Daţi-mi voie, stimaţi colegi, să supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea liderului Grupului parlamentar al PNL de a nu include în ordinea de zi punctul 6. Vă rog să votaţi. Întrucât a întrunit doar 23 de voturi pentru, 69 împotrivă şi o abţinere, plenul Senatului a hotărât ca acest punct să rămână înscris în ordinea de zi. Aveţi cuvântul, domnule senator. Dacă solicitaţi listă pentru grupurile parlamentare, vă rog listă.
	Domnul Puiu Haşotti: Ar fi interesantă şi această idee, dar nu pentru asta am solicitat cuvântul. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Intervin numai pentru stenogramă, că văd că plenul Senatului este imun. Să se ia act că acest punct 6 se discută cu încălcarea Regulamentului. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Daţi-mi voie să mai fac o rectificare. În acest moment, suntem prezenţi la dezbateri 105 senatori. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi asa cum v-a fost distribuită. Vă rog să votaţi. Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 68 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 5 abţineri. La probleme organizatorice, programul de lucru al acestei săptămâni l-am aprobat.
	Mai avem câteva chestiuni organizatorice. Daţi-mi voie să vă informez că au survenit o serie de modificări în componenţa birourilor unor comisii. La Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital: preşedinte - domnul senator Paul Păcuraru; vicepreşedinte - domnul senator Viorel Ştefan; secretar - domnul senator Ioan-Codruţ Sereş. Din partea Grupului parlamentar al PRM, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul senator Nicolae Marian Iorga este secretar.
	Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Zoltán-Lajos Szentmiklósi este propus membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital pe locurile vacante, ca urmare a demisiei domnului senator Pete Ştefan. Vă consult dacă sunteţi de acord ca pe toate aceste două modificări să le rezolvăm printr-un singur vot. De acord? Vă mulţumesc. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Propunerile au fost aprobate de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.
	La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea mai multor acte normative. Stimaţi colegi, bănuiesc că această chestiune este căzută în desuetudine, pentru că noi nu putem să dăm sarcină viitorului Parlament cum să dezbată anumite propuneri legislative. Vor stabili colegii nostri care vor face parte din viitorul Senat, de aceea nu am cum să supun votului aceste solicitări. * La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a următoarei iniţiative legislative: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii-cadru a descentralizării nr. 195 din 12 mai 2006. Punctul 3 este corect înscris în ordinea de zi, întrucât pentru Legea-cadru a descentralizării nr. 195/12 mai 2006 Senatul are drept competenţă decizională de rezolvare, motiv pentru care trebuie să o scoatem de pe ordinea de zi a Senatului şi să o transmitem Camerei Deputaţilor, care urmează să se pronunţe în calitate de primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. Solicitare aprobată de plen cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri. Pentru staff-ul Senatului. Votul nu a fost dat pentru aprobarea procedurii de urgenţă, ci pentru transmiterea la Camera Deputaţilor a Legii-cadru a decentralizării nr. 195/12 mai 2006.
	La punctul 4 în ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară, semnat la Bucuresti la 6 martie 2008. Proiectul de lege fost adoptat de Camera Deputaţilor şi are caracter ordinar. Raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Din partea Guvernului, vă rog, sunteţi prezenţi? Vă rog să prezentaţi plenului Senatului expunerea de motive. Microfonul 8.
	Domnul Victor Giosan - secretar de stat la Secretariatul general al Guvernului: Domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară, semnat la Bucuresti la 6 martie 2008, a fost realizat în conformitate cu obligaţiile ce decurg din prevederile Convenţiilor de la Geneva din 1949, cu privire la victimele conflictelor armate şi protocoalele adiţionale ale acestora din iunie 1977 şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 379/2003. România mai are astfel de acorduri semnate până în acest moment cu Republica Federală Germania, cu Federaţia Rusă şi Republica Slovacă. Acordul reglementează colaborarea în plan bilateral în domeniul mormintelor de război asigurând cadrul necesar pentru amenajarea şi întreţinerea mormintelor eroilor căzuţi în timpul celor două războaie mondiale şi în perioada postbelică. Vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat Victor Giosan. Ofer cuvântul domnului senator Gavrilă Vasilescu pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, În şedinţa din 29 octombrie 2008, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a luat în dezbatere proiectul de lege şi vă propune adoptarea unui raport de admitere. Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Si eu vă mulţumesc. Vă consult dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare sau a colegilor senatori. Nu sunt intervenţii. Raportul este favorabil, fără amendamente. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul se pronunţă asupra legii în calitate de Cameră decizională. Supun votului dumneavoastră raportul împreună cu proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Plenul Senatului, cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, a adoptat atât raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cât şi proiectul de lege în ansamblu. Senatul a adoptat în calitate de Cameră decizională această lege, iar ea va fi depusă la secretarul general al Senatului pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, în situaţia în care cineva ar aprecia că legea este neconstituţională, pentru a putea fi trimisă la promulgare.
	La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind readmisia persoanelor, semnat la Zürich la 13 iunie 2008. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este raportoare. Din partea Executivului este prezent domnul secretar de stat Marin Pătuleanu. Aveţi cuvântul, microfonul 10.
	Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În cadrul contactelor politico-diplomatice româno-elveţiene la nivel înalt, pe care Presedintele României le-a avut, la Berna, în cursul lunii decembrie 2007, autorităţile federale elveţiene au solicitat negocierea unui nou acord bilateral privind admisia persoanelor şi a protocolului de implementare a acestuia, cel aflat în prezent în vigoare fiind semnat la Bucuresti la 9 februarie 1996.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să prezinte raportul.
	Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în aceeasi şedinţă din 29 octombrie 2008, a luat în discuţie proiectul de lege şi vă propune un raport de admitere. Legea face parte din categoria legilor ordinare şi Senatul este Cameră decizională. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât şi proiectul de lege în ansamblu, precizând că legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională. Cu 71 de voturi pentru şi o abţinere, plenul Senatului a adoptat raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi proiectul de lege în ansamblu. De asemenea, stimaţi colegi, vă reamintesc că şi acest proiect de lege va fi depus la secretarul general al Senatului pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.
	La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 142 din 27.07.1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. Trebuie să dăm vot pe raport şi vot pe lege. Raportul este de respingere. Mă refer la punctul 7 din ordinea de zi. Să dăm voturile finale, acolo unde putem, si, după aceea, să dezbatem proiectul de lege de la punctul 6, pentru că acesta va fi dezbătut intens şi sunt de acord să avem discuţii serioase. Deci, la punctul 7 trebuie să dăm vot pe raportul de respingere prezentat de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Legea are caracter de lege ordinară. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Senatul este primă Cameră sesizată. Raportul de respingere a fost adoptat de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 9 abţineri. Pe cale de consecinţă propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 9 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 279bis din 21/04/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Raportul este de respingere. Trebuie să dăm vot pe raport şi vot final. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog să votaţi. Raportul este respins de plenul Senatului, întrucât legea are caracter de lege organică, iar în favoarea raportului s-au pronunţat doar 63 de senatori. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă a fost respinsă, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat doar 36 de senatori, 50 de senatori au votat împotrivă, 3 senatori s-au abţinut.
	La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 şi art. 46 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Trebuie să reluăm votul final. Legea are caracter de lege organică. Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaţilor. Raportul este favorabil propunerii legislative, nu formei venite de la Camera Deputaţilor. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Legea are caracter organic. (pe tabela de vot este înscris: 32 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 5 abţineri.) Rog colegii senatori prezenţi în sală să voteze. (domnul senator Gheorghe Funar solicită cuvântul pe procedură.) Intervenţie pe procedură, dar nu în timpul votului. Vă rog, aveţi cuvântul, microfonul 2. Avem de dat vot final.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte. Rugămintea este de a explica votul, pentru că este destul de încurcată situaţia aici. În plus, am în faţă o adresă de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care a soluţionat această problemă şi a spus că e discriminare.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, este o chestiune de fond, iar chestiunile de fond au fost dezbătute. Haideţi să n-o luăm de la capăt cu fiecare lege. Nu este deloc complicat votul. Propunerea legislativă iniţiată de colegii parlamentari a fost respinsă de Camera Deputaţilor. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări însă vine şi întocmeste raport favorabil, de aprobare a propunerii legislative şi deci de respingere a formei care a trecut prin Camera Deputaţilor. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra raportului întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, raport de admitere a propunerii legislative. Vă rog să votaţi. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări nu a fost adoptat, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat 27 de colegi, 32 au votat împotrivă şi 3 colegi s-au abţinut. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă. Din sală: Liste, vă rugăm!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Liste pentru grupurile parlamentare cu votul care a fost dat. La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind cresterea capacităţii administrative şi a performanţelor autorităţilor şi instituţiilor publice. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a întocmit un raport de respingere. Îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Senatul este primă Cameră sesizată, legea are caracter de lege ordinară. Din sală: Nu este dezbătută.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Poftiţi? Nu este dezbătută. Înseamnă că am vrut să supun la vot înainte de a dezbate această propunere legislativă. Revin la ordinea de zi. Sunt cele două legi importante pe care trebuie să le discutăm.
	La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995. Trebuie să dăm vot final. Legea are caracter de lege organică. Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor. Vă reamintesc că raportul întocmit de Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport este un raport de admitere a variantei venite de la Camera Deputaţilor. Daţi-mi voie să vă explic, ca să nu avem probleme cu votul pe care l-aţi dat. În Camera Deputaţilor, ordonanţa de urgenţă a fost respinsă, iar Senatul a fost sesizat cu legea trecută prin Camera Deputaţilor, respectiv cu un proiect de lege de respingere a ordonanţei de urgenţă. Raportul întocmit de Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport este un raport favorabil pe legea venită de la Camera Deputaţilor, deci pe respingerea ordonanţei. Dacă veţi vota "da", veţi aproba raportul şi veţi respinge ordonanţa. Dacă veţi vota "nu", în situaţia aceasta, raportul va cădea, iar ordonanţa fie va trece, fie va rămâne în vigoare. Mai avem lucruri neclare? Nu. Supun votului dumneavoastră raportul şi raportul suplimentar, întocmite de Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport. Vă rog să votaţi. Legea are caracter de lege organică. Vă reamintesc, raportul şi legea în ansamblu trebuie adoptate cu un anumit cvorum. Raportul întocmit de comisie a fost respins, întrucât în favoarea sa s-au pronunţat 66 de colegi, 17 au votat împotrivă, 2 s-au abţinut. Asa cum am procedat şi cum a ridicat problema, în discuţiile pe procedură, domnul lider Puiu Haşotti, Senatul, în componenţa actuală, nu poate da o soluţie pe această lege, pentru că nu avem cvorum nici s-o aprobăm, nici s-o respingem, în situaţia în care nu votează în favoarea legii 68 de senatori. Deci raportul l-aţi respins. Supun votului dumneavoastră, de data aceasta, proiectul de lege privind respingerea ordonanţei care a trecut prin Camera Deputaţilor. Legea are caracter de lege organică. (discuţii în sală; pe tabela de vot este înscris: 29 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 4 abţineri; discuţii în sală) Este bine că nu există în nicio parte 35 de voturi şi atunci sunt obligat, în calitate de preşedinte de şedinţă, să reiau votul. Stimaţi colegi, raportul întocmit de Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport este un raport favorabil formei trecute prin Camera Deputaţilor. Raportul a fost respins, pentru că nu s-au pronunţat în favoarea lui decât 66 de colegi. Constituţia ne obligă însă să supunem, în final, votului plenului Senatului legea în ansamblu. Am explicat. Noi suntem sesizaţi nu cu ordonanţa Guvernului, ci cu legea de respingere care a trecut prin Camera Deputaţilor. Dacă veţi vota "da", veţi aproba legea de respingere si, pe cale de consecinţă, ordonanţa este respinsă. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Pentru a doua oară, astăzi, legea a fost respinsă şi deci soluţia dată înainte este cea corectă. Chestiunea va fi rezolvată de Parlamentul viitor. Ne trebuie 69 de voturi. Din sală: Liste pentru grupurile parlamentare, vă rugăm!
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Liste pentru grupurile parlamentare. (domnul senator Petru Şerban Mihăilescu solicită cuvântul.) Vă rog, microfonul 4.
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Vă rog să mă iertaţi, dar nu merge asa. Toată lumea vorbeste, dumneavoastră explicaţi, a fost foarte rapid, au fost persoane din afară... Vă rog frumos, puţină liniste, ca să stim ce votăm! Noi, acum, nu am votat la proiectul anterior.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu vă supăraţi, dar am explicat de trei ori!
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: De acord. Solicităm repetarea votului. Mai mult de atât nu am ce să fac. (discuţii în sală)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Importantă este legea, domnule preşedinte. (discuţii în sală) Putem să votăm până mâine, dacă nu este numărul necesar de voturi... Da. Domnul senator Nicolae Iorga. Vă rog!
	Domnul Nicolae Marian Iorga: Domnule preşedinte, nu este prima dată când se reia un vot. Cred că este o lege foarte importantă şi acum, pe final de mandat, ne facem de minune din nou. Vă rugăm să reluaţi votul, asa cum a solicitat şi distinsul reprezentant al PSD.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimaţi colegi, deoarece solicitarea a venit din partea unui grup parlamentar, rog plenul să se pronunţe prin vot dacă este de acord cu reluarea votului. Solicitarea de reluare a votului a fost aprobată de plen cu 71 de voturi şi 17 voturi împotrivă. Invit colegii senatori în sală. Rog colegii senatori prezenţi să-si ocupe locurile. Resupun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, proiect de lege care trebuie să întrunească cvorumul de 69 de voturi, deoarece legea are caracter de lege organică. Vă rog să votaţi. Cu 71 de voturi pentru şi 19 voturi împotrivă, proiectul de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995 este adoptat de plenul Senatului si, pe cale de consecinţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008 este respinsă în mod definitiv, întrucât Senatul a votat în calitate de Cameră decizională. Listă pentru grupurile parlamentare. Întrucât Senatul este Cameră decizională, amintesc colegilor senatori că, la sfârsitul şedinţei, această lege va fi depusă la secretarul general al Senatului, având posibilitatea să sesizeze Curtea Constituţională, în situaţia în care apreciază că legea are elemente de neconstituţionalitate.
	La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008. Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport. Îi invit pe cei doi preşedinţi să prezinte raportul. Din partea Guvernului, vă rog, cine prezintă expunerea de motive? Domnul ministru Varujan Vosganian sau altcineva? Aveţi cuvântul, domnule ministru Vosganian. Doriţi să vorbiţi la microfonul central, sigur că nu vă pot refuza, nu este o favoare, sunteţi senator. Vă rog, aveţi cuvântul, dacă doriţi să prezentaţi proiectul de lege de aici.
	Domnul Varujan Vosganian: Doamnelor şi domnilor senatori... Din sală: Foarte pe scurt. Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator. Fireste că această temă, îndelung dezbătută în ultima vreme, nu mai necesită prea multe lămuriri suplimentare. As vrea să fac doar câteva consideraţiuni. Prima este legată de textul legii pe care o prorogăm şi care este motivul prorogării. Am vorbit despre efectele acestui act normativ şi am arătat că impactul majorării salariilor cadrelor didactice, potrivit legii prezentate în Parlament şi adoptate ca atare în urma iniţiativei de amendare a unor colegi, duce la cresterea salariilor cu 0,14% din produsul intern brut, în 2008 şi 0,74% din PIB, în 2009, ceea ce înseamnă un spor suplimentar de 4,2 miliarde de lei pentru anul viitor. În acelasi timp însă, având în vedere că abordarea a fost doar pe segmentul educaţie, iar în acest fel Parlamentul a indus o anumită dezbatere între sindicate cu privire la crearea unei concordanţe între cresterile salariale, noi socotim că o abordare numai pentru personalul didactic în contextul presiunilor actuale ar fi nerealistă şi că trebuie să avem o abordare unitară, asa cum, de altminteri, o cer toate sindicatele. În ceea ce priveste acordarea unei cresteri de 50% pentru tot personalul bugetar, aceasta ar însemna circa un miliard de euro pentru acest an şi aproximativ 6 miliarde de euro, pentru anul viitor, adică 4% din produsul intern brut. Vă rog să aveţi, de asemenea, în vedere că, în clipa de faţă, media câstigurilor brute în domeniul bugetar este cu circa 30% mai mare decât în domeniul privat. O crestere cu 50% în domeniul bugetar ar duce la o dublare a mediei salariale din acest sector faţă de sectorul privat, lucru care, vă imaginaţi, nu va putea rămâne fără urmări în ceea ce priveste solicitările de natură sindicală. Impactul unei cresteri pe ansamblul economiei naţionale, cu un astfel de procent ar duce la secătuirea fondurilor pentru investiţii atât de necesare în aceste momente delicate din punct de vedere economic în plan internaţional, iar transferul acesta ar duce cu siguranţă şi la reducerea numărului de locuri de muncă, cu un impact major asupra somajului, asupra cresterii economice, asupra ţintei de inflaţie şi cu siguranţă, în cadrul contextului internaţional, eforturile noastre de macrostabilizare din ultima vreme ar fi spulberate. Nu am face decât să readucem pentru români ceva ce credeam că, astăzi, este de domeniul trecutului: situaţia de alternanţă între inflaţie şi stagnare economică ce a caracterizat o bună parte a deceniului trecut. Nesustenabilitatea acestei măsuri pe ansamblul economiei naţionale ne-a îndemnat să solicităm partidelor parlamentare, forţelor politice care vor rezulta în urma scrutinului din 30 noiembrie 2008, liderilor sindicali cu care am demarat deja consultări, să acorde un termen până la care aplicarea legii să fie prorogată şi anume până în luna aprilie a anului viitor. În acest fel, credem că am putea să corectăm şi unele dintre neajunsurile acestei legi. Noi suntem un Parlament care am votat foarte multe legi din 1990 până acum, unele foarte bune, unele perfectibile. Noi socotim că aceasta face parte din categoria legilor perfectibile. Există cel puţin trei chestiuni care ar trebui rezolvate pentru ca această lege să fie aplicată în interesul personalului bugetar si, fireste, cu susţinerea pe care cresterea economică a dat-o. Prima chestiune este cea a abordării salarizării unitare pentru personalul din domeniul bugetar. Ar fi destul de dificil şi sindicatele ne-au pus în mod clar această temă, să explicăm de ce pentru categoria personalului didactic, care are o medie de 2000 de lei, după cresterile de la 1 octombrie 2008, alocăm 50%, iar pentru personalul din domeniul sanitar, care are o medie puţin mai mică, ceva peste 1.900 de lei, nu acordăm o astfel de majorare. Fireste că educaţia este o prioritate, dar, pentru un om care este bolnav, medicina devine o prioritate. Pentru un om care se simte vulnerabil într-un mediu în care există o infracţionalitate ridicată, poliţistul din colţul străzii este o prioritate. Pentru cei care au nevoie de o susţinere instituţională, funcţionarul public este o prioritate. De aceea, noi facem un apel la dumneavoastră să acceptaţi ca legislaţia salarizării personalului bugetar să aibă o abordare unitară, pentru a nu crea disensiuni, pentru a nu crea tensiuni sociale si, în cele din urmă, pentru a nu aduce bugetul într-un impas din care el nu ar putea iesi decât prin majorarea impozitelor sau prin majorarea foarte mare a deficitului bugetar. Noi, Guvernul României, nu suntem de acord nici cu una, nici cu cealaltă dintre variante. Stabilitatea fiscală, păstrarea unui control asupra deficitului bugetar şi corelarea politicii fiscale cu ţinta de inflaţie sunt obiective indispensabile pentru calitatea noastră de stat membru al Uniunii Europene şi pentru aderarea la zona euro în anul 2014. De asemenea, vă mărturisesc că am fost pus într-o situaţie de dificultate pentru că scenariul pe care l-am prezentat privind posibilele consecinţe şi privind modul în care s-ar putea aloca resursele suplimentare, repet, fie din cresterea impozitelor, fie prin majorarea foarte mare a deficitului bugetar, fie prin amputarea fondului de investiţii, nu a fost însoţit de scenarii similare nici din partea grupurilor parlamentare, a partidelor politice parlamentare, nici din partea sindicatelor. Practic, noi nu am putut avea un dialog asupra efectelor acestei legi, pentru că nu am avut o viziune din partea altor formaţiuni politice. S-a spus: ,,Nu se cheltuie toţi banii, pentru investiţii sunt bani!" Stimaţi colegi, Niciodată o tehnică bugetară nu poate aloca unei cheltuieli permanente o resursă întâmplătoare. Oricum, în ultimii ani, alocările pentru investiţii s-au îmbunătăţit an de an. Dacă la anul vom avea investiţiile cheltuite sută la sută, de unde se vor mai aloca salariile suplimentare?! A doua chestiune este cea care ţine de contextul educaţiei. S-a ignorat faptul că, în ultimii ani, în această privinţă s-au făcut multe progrese. Comparând numai cu anul 2004, în anul 2004 pentru educaţie s-a alocat 3,2% din PIB, iar pentru cercetare sub 0,2% din PIB. În total, circa 8,5 miliarde de lei. În 2008, pentru cercetare şi educaţie s-au alocat 32 de miliarde de lei, adică, aproape de patru ori mai mult decât în 2004. Salariile personalului din domeniul învăţământului, în termeni reali, au crescut cu aproape 80%, ceea ce noi socotim că este expresia respectului pe care-l avem pentru această categorie bugetară. Mai mult decât atât, asa cum probabil aţi constatat, proiectul de buget pe anul 2009 prevede pentru educaţie şi cercetare 6,8% din PIB. Este un procent pe care România nu l-a avut niciodată. Este vorba de 40 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă mai mult decât tot bugetul României din anul 2000. Toate acestea arată că disponibilitatea noastră de a susţine în continuare sectorul bugetar este fără echivoc şi suntem primii care doresc să discutăm o lege care să includă o viziune unitară pentru toţi salariaţii bugetari, să creeze o concordanţă între personalul bugetar şi personalul din domeniul privat, să creeze o corelaţie între cresterile salariale şi nivelul de crestere economică. As vrea să mai adaug încă un lucru. Atunci când am vorbit de prorogarea acestui termen..., asa cum este făcută acum această lege, ea nu diminuează, ci sporeste inegalităţile din domeniul educaţiei. Noi considerăm că pentru personalul cu venituri mici, cresterile salariale în viitor trebuie să fie chiar mai mari de 50%. De altfel, din discuţiile pe care le-am avut în ultima perioadă cu sindicatele am convenit, în principiu, o primă majorare, de la 1 ianuarie 2009, care să continue. Formula care a fost abordată în acest act normativ este, în opinia noastră, de natură să îngreuneze reducerea discrepanţelor care, în clipa de faţă, sunt de la un minim de 650 de lei până la un maxim care este uneori de 25-30 de ori mai mare. De aceea, noi socotim că o formulă bugetară care să coreleze salarizarea în domeniul învăţământului cu cea din domeniul sănătăţii, cu cea din domeniul funcţionarilor publici şi al structurilor de ordine internă şi care să aloce cresteri considerabile pentru personalul cu venituri mai mici şi cresteri ceva mai mici pentru personalul care are câstiguri brute salariale mai mari este o formulă mai potrivită. Ea necesită un dialog politic, necesită o putere politică cu o majoritate consolidată în Parlament şi care să fie reunită în jurul unui program de guvernare care să îmbine orizontul pe termen scurt cu orizonul pe termen lung şi care să dea o anumită echitate acestui domeniu. Deci nu este vorba de anularea acestei legi. Au fost voci care au spus că Guvernul face un abuz de drept. Stimaţi colegi, Sunt coleg cu unii dintre dumneavoastră în Parlament de aproape două decenii. Cele mai multe ordonanţe de urgenţă au fost date pentru modificarea unor legi. Acesta este şi cazul acestei ordonanţe de urgenţă. Ea face doar apel la responsabilitate, apel la dialog politic, apel la deschidere către toate categoriile sociale şi către dialog cu sindicatele, apel la atenuarea unor decalaje care s-au creat între salariile mici şi salariile mai mari si, în acelasi timp, şi asumare politică. Stimaţi colegi, Atâta vreme cât grupurile parlamentare nu ne-au oferit un scenariu privind posibilul impact asupra economiei, eu cred că trebuie să le lăsăm şi timpul să-si facă aceste scenarii, să vadă în ce măsură cresterile cu 50% pe tot sectorul bugetar sunt sustenabile si, eventual, să includă aceste majorări în programele de guvernare. Vă atrag respectuos atenţia, partidelor parlamentare, că niciunul dintre programele dumneavoastră de guvernare nu include aceste cresteri salariale. De aceea, eu socotesc că este mai degrabă o măsură luată într-o febră inerentă a campaniei electorale, dar noi dorim ca această febră să fie lecuită şi cu toţii, împreună, să ne gândim că a doua zi după ce aceste alegeri trec, avem o răspundere către toate asteptările pe care le-am stârnit şi trebuie să le răspundem asa cum merită toţi cetăţenii acestei ţări. Din toate aceste motive, noi vă propunem prorogarea termenului de aplicare a legii până în luna aprilie şi nu până la 1 aprilie 2009, asa cum s-a spus, pentru că salariile din aprilie se plătesc în luna mai si, până atunci, să dăm Parlamentului viitor sansa de a avea o viziune corelată, o viziune care să concorde cu perspectivele României şi cu evoluţia pieţelor internaţionale şi care să dea sansa salariilor mai mici să crească într-un ritm mai rapid decât salariile mai mari. Eu vă mulţumesc şi contez foarte mult pe susţinerea pe care o veţi da acestui punct de vedere care este împărtăsit şi de colegii mei - acum vorbesc în calitate de senator - din Grupul parlamentar al PNL. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru expunerea de motive prezentată. Invit colegii din Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi din Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport să prezinte raportul. Ofer cuvântul domnului senator Irinel Popescu, iar apoi domnului senator Tiberiu Aurelian Prodan. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte Irinel Popescu.
	Domnul Irinel Popescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială au fost sesizate în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008, în vederea întocmirii raportului comun. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare unele măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008, vizând o crestere cu 9% a salariilor de bază, faţă de salariile din luna septembrie 2008. Luând în dezbatere proiectul de lege, comisiile au hotărât, cu 14 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă, să adopte un raport de respingere din următoarele considerente: salarii necorespunzătoare în sistemul de învăţământ; realizarea pactului pentru educaţie; faptul că există o lege în vigoare, Legea nr.221/2008, care reglementează cresterile salariale pentru personalul din învăţământ, votată de Parlament şi promulgată de preşedintele României; prezenta ordonanţă are ca efect abrogarea cresterilor salariale prevăzute de Legea nr.221/2008; în sfârsit, creşterile semnificative ale salariilor personalului didactic au ca efect, în opinia noastră, stimularea tinerilor absolvenţi de a îmbrăţisa cariera didactică, asigurarea demnităţii dascălilor şi rămânerea în sistemul de învăţământ. Domnul senator Gheorghe Funar a depus amendamente care au fost respinse şi care sunt prezentate în anexa la raport. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a avizat proiectul de lege, după cum urmează: 3 voturi pentru aviz favorabil şi 3 voturi pentru aviz negativ. S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îl invit pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan, preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, dacă doreste să prezinte argumentele rezultate din dezbaterile în comisie.
	Domnul Tiberiu Aurelian Prodan: Nu, domnul preşedinte. Raportul este întocmit de către cei doi preşedinţi de comisie, în urma unei şedinţe comune a celor două comisii reunite. La dezbateri generale, poate am să iau, foarte pe scurt, cuvântul.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Da, vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Ne găsim în prezenţa unei ordonanţe de urgenţă iar, potrivit prevederilor Regulamentului, numărul vorbitorilor, dar şi timpul poate să fie limitat atunci când ne găsim în prezenţa unei ordonanţe de urgenţă, motiv pentru care adresez rugămintea grupurilor parlamentare să-si desemneze, în conformitate cu Regulamentul, câte un vorbitor. Din partea Grupului parlamentar al PSD cine ia cuvântul? Domnul senator Alexandru Athanasiu. Aveţi cuvântul, domnule senator Athanasiu. Vă invit la tribuna Senatului. Aveţi cuvântul.
	Domnul Alexandru Athanasiu: Distins Senat, Încep cu o confesiune şi cu scuze anticipat, căci poate o să ies din exigenţa unui timp extrem de scurt. Probabil este ultimul meu discurs în Parlamentul României. Mă despart, cu această ocazie, de o perioadă foarte interesantă din viaţa mea şi n-am stiut că acest discurs va fi dedicat chiar unei probleme fierbinţi a zilelor noastre. Cuvântul meu, în numele Grupului parlamentar al PSD, l-am intitulat: "Între cacofonia instituţională şi preţiozitatea ridicolă". Statul de drept - iată un obiectiv şi o miză, dar şi un demers pe care politica tranziţiei românesti l-a urmat - a fost şi este, dacă nu un ideal, cel puţin un scop al trudei politice din acesti ani. Si, dacă nu în totalitate dobândit, dacă nu desăvârsit, cel puţin a existat o încercare permanentă de a-l face mai operaţional, mai vizibil si, de ce nu, benefic în viaţa instituţiilor publice şi mai ales în contactul cu cetăţenii. Am ales, cu aproape 20 de ani în urmă, constienţi sau mai puţin constienţi, democraţia şi libertatea. Dacă libertatea este, prin natura ei, instinctuală, iar exerciţiul ei se regăseste în sămânţa genetică umană, cu alte cuvinte este mai usor de exersat, democraţia prezumă toleranţă, competenţă, echilibru fin, acceptare şi renunţare reciprocă si, în esenţă, conformarea tuturor la regulile stabilite prin voinţa liber exprimată. Statul de drept, adică supunerea la lege şi egalitatea în faţa ei, risipirea privilegiilor şi recunoasterea preemţiunii subordonării comportamentelor individuale, unor comandamente, valori, exigenţe sociale comune, mai înseamnă şi construcţia statului pe misiuni instituţionale clare, pe competenţe funcţionale distincte şi pe cooperarea normală între instituţiile publice. Acest tablou nu este o pictură abstractă, acest demers nu este o operă academică şi cu atât mai puţin un exerciţiu gratuit de logică socială, dimpotrivă, este un fapt cotidian de viaţă democratică, de civilizaţie socială, de bună guvernare. Iată de ce, astăzi, distins Senat al României, vrem să combatem o atitudine şi un act politic al acestui Guvern a cărui funcţionare şi mod de a decide generează o nemaiîntâlnită "cacofonie instituţională" pe fondul unei "ridicole preţiozităţi". Problema majorării salariilor profesorilor nu este nici nouă şi nici pe deplin rezolvată. Nu discutăm astăzi şi aici cauzele unei situaţii nefericite, nedrepte si, de ce nu, extrem de supărătoare pentru comunitatea românească. Ce avem de discutat astăzi este raportul între puterea legislativă şi cea executivă în România anului 2008. Amendând prin Legea nr. 221/2008 dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 Parlamentul a decis majorarea cu 50% a salariilor personalului didactic, modificând procentul de crestere de 9% stabilit iniţial prin ordonanţă. Cu toate că, prin voinţă constituţională, Parlamentul reprezintă poporul român ca expresie a voinţei sale suverane, Guvernul reprezentând Parlamentul ca expresie a voinţei politice a acestuia şi pentru a pune în aplicare măsurile de funcţionare ale societăţii, domnul prim-ministru s-a răzvrătit. Nu Parlamentul decide prin legile pe care le adoptă, ele nu sunt materie obligatorie în privinţa conducerii statului, adică a statului de drept despre care vorbeam mai înainte, ci voinţa sa, considerentele sale. Într-un cuvânt, legile în România se aplică ori nu după bunul plac, asa cum ne învăţa într-o carte celebră Nicolo Machiavelli când vorbea de "pactul Principelui": concluzie gravă, comportament abuziv, primitivism instituţional si, până la urmă, sfidare concretă a fundamentelor statului de drept. Adică, ce ne spune domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu - în calitate de prim-ministru, altfel, vorbele sale ne-ar interesa prea puţin sau deloc - Guvernul este singurul responsabil, în sensul de constient şi lucid, în privinţa binelui ţării şi al cetăţenilor ei, iar Parlamentul, sumă de iresponsabilităţi şi de iresponsabili, adunătură zgomotoasă şi pestriţă, acţionând emoţional şi aleatoriu, într-un cuvânt, "o povară" în plus pentru buna administrare a statului pe care acest Guvern încearcă să o realizeze. Nimic mai fals, nimic mai periculos! Uitând cu bună stiinţă, într-o amnezie instituţională condamnabilă, domnul prim-ministru omite fundamentul democraţiei parlamentare: Guvernul este produsul, expresia politică a Parlamentului, legile se adoptă de Parlament, iar Executivul are obligaţia să le aplice, iar când nu poate sau nu vrea are o unică opţiune: demisia. Toată această "cacofonie instituţională" generată de refuzul aplicării legii este urmată de agitaţia normativă a Guvernului care, abuzând de delegarea legislativă, trânteste Legea nr.221/2008 dintr-un condei agramat, prin adoptarea unei ordonanţe neconstituţionale, mincinoase şi sfidătoare - nu exagerez cu nimic. Acţiunea Guvernului este un atentat la bunul-simţ constituţional, o răzvrătire penibilă împotriva regulilor statului de drept si, cum vom arăta în continuare, o jalnică minciună publică. Nicăieri şi nicicând, de la instaurarea democraţiei constituţionale în România, după 1989, nu s-a pomenit ca un Executiv să întoarcă spatele Parlamentului, refuzând cu obstinaţie aplicarea legilor adoptate de acesta şi negând prin acest comportament chiar baza sa de funcţionare, voinţa Parlamentului care l-a investit. Niciunde şi nicicând Guvernul unei ţări democratice nu poate legifera în domenii în care există reglementare recentă, adică, la câteva zile după adoptarea legii, prin delegare legislativă, emite o ordonanţă în acelasi domeniu şi cu privire la acelasi subiect, iar ignorarea acestui aspect constituţional reprezintă un abuz de drept regretabil, sancţionabil politic de-îndată. Niciunde şi nicicând nu a fost mai falsă afirmaţia că: Guvernul unei ţări democratice este depozitarul unic al elaborării politicilor într-un stat, cum s-a tot susţinut în aceste zile, şi singurul responsabil pentru realizarea lor, când lucrurile stau exact invers şi anume Parlamentul, prin legile adoptate, trasează direcţiile politice ale statului. (aplauze puternice.) Niciunde şi nicicând atâta incompetenţă trufasă şi găunoasă paradă de responsabilitate politică şi socială. Ce ne spune Guvernul muribund? Că nu a încălcat Constituţia, că nu a sfidat Parlamentul şi că, în limitele prerogativelor sale şi pe temeiul unei analize lucide economice a hotărât inoportunitatea Legii nr.221/2008, motiv pentru care, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.136/2008, îi amână aplicarea pentru 1 aprilie 2009. Falsă şi grosolană manipulare venită din partea unor responsabili politici a căror stiinţă juridică şi conduită civică i-ar lăsa repetenţi în orice stat democratic. Să ne explicăm: această ordonanţă, pe lângă faptul că este sfidătoare la adresa Parlamentului, debilă constituţional şi ultragiantă pentru profesori, conţine şi o gravă minciună, anume că, prin intermediul său, a fost doar amânată aplicarea legii. Nu! Dimpotrivă, această ordonanţă abrogă implicit, dar neechivoc Legea nr. 221/2008. Analiza articolelor sale conduce indubitabil la această concluzie, astfel cum vom arăta în continuare. Pe de-o parte, majorarea salariilor personalului didactic stabilită prin Legea nr. 221/2008 urmează a se aplica de la 1 aprilie 2009 doar în condiţiile legii unitare de salarizare a personalului din sectorul bugetar, lege care nu există în prezent, a cărei adoptare până în aprilie 2009 este o simplă himeră. Guvernul, ipotecând un viitor care nu-i mai aparţine şi convocând partenerii sociali, ne aduce la cunostinţă că, oricum, elaborarea acestei legi, va avea loc abia în vara anului 2009. Cu alte cuvinte, Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 136/2008 instituie ceea ce se numeste în drept, o normă în alb. Ne trimite la o lege care nu există astăzi, condiţionează majorarea salariilor de eventuala elaborare a acesteia si, "colac peste pupăză", ne anunţă că, oricum, această lege se va adopta în vara anului 2009, după ce calendarul gregorian a făcut să se întoarcă fila lunii aprilie. Cinism sau incompetenţă? Prostie sau abuz? Orice ar fi, este evident că, sub formulări juridice precare şi preţiozităţi dorit savante, se ascunde neputinţa intelectuală şi volitivă a Guvernului în a înţelege că "Dura lex, sed lex", cum spuneau romanii, şi că rolul Executivului este de a aplica legile Parlamentului, şi nu comportamentul debridant sau de "Robin Hood" de ultimă oră. Dar, mai mult decât atât, minciuna guvernamentală întrece orice limită când, practic, prin prevederile art.4 din aceeasi ordonanţă, abrogă prevederile Legii nr.221/2008, care priveau majorarea cu 50% a salariilor personalului didactic. Si atunci, ne întrebăm firesc: la 1 aprilie 2009, ce se va aplica dacă, astăzi, majorarea cu 50% a salariilor a fost eliminată prin abrogarea expresă a prevederilor Legii nr.221/2008 ? Această lege de aprobare a ordonanţei nu conţinea altceva decât aceste prevederi a căror abrogare goleste legea de orice conţinut. Or, acest lucru mai puţin observat în dezbaterea publică generată de atitudinea Guvernului şi de demersul său legislativ, ne determină să acuzăm public, de la această tribună, nu doar grosolănia intervenţiei guvernului în demersul legislativ, nu doar comportamentul instituţional abuziv, ci mai ales fariseismul său, minciuna instituţionalizată, ca formulă de legiferare şi guvernare. Această ordonanţă, "avorton" legislativ, trebuie respinsă de urgenţă, cu aceeasi urgenţă cu care Guvernul a adoptat-o. Ea trebuie respinsă nu doar pentru că nedreptăţeste, astăzi, atâţia profesori şi le ignoră legitime interese, ea trebuie respinsă pentru a curma din rădăcini tentaţia nocivă a oricărui Executiv de a se înstăpâni, de a se împoseda în teritoriul de competenţă al Parlamentului - elaborarea legilor. Ea trebuie respinsă pentru că este o gravă minciună care alterează profund şi decisiv conţinutul afirmaţiei conform căreia Guvernul doar amână aplicarea legii, în timp ce, în realitate, el o abrogă. Ea trebuie respinsă pentru a demonstra că iresponsabilitatea şi abuzul nu sunt în Parlamentul României, ci la Palatul Victoria. Ea trebuie respinsă pentru a împiedica, în viitor, asemenea comportamente haiducesti ale căror efecte în timp pot slăbi, până la desfiinţare, regulile separaţiei puterilor în stat si, mai ales, temelia încă necimentată a statului de drept în România. Acum şi aici, nu mai este vorba de poziţii partizane politic, ci, dacă vreţi, dragi colegi, de un partizanat benefic în care să încurajăm respectarea legii contra abuzului, în care să întărim puterea instituţiilor publice contra briganzilor şi în care să apărăm ferm, hotărât şi real interesele oamenilor contra acţiunii violatorilor de legi. Vă mulţumesc. (aplauze puternice)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Grupul parlamentar al PSD a utilizat 10 minute la dezbaterile generale. Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Paul Păcuraru, aveţi cuvântul, vă invit la tribuna Senatului.
	Domnul Paul Păcuraru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Îmi revine dificila misiune de a răspunde unui discurs incendiar. Am înţeles că mare parte din temperatura discursului a fost ridicată şi de discursul de rămas-bun faţă de Parlament şi bănuiesc că a dat o notă specifică. As vrea să vă spun că, sigur, suntem într-un moment delicat şi într-un moment dificil în care va trebui, pe de o parte, să încerc să explic atitudinea diferită pe care o avem în Parlament şi atitudinea diferită care este obligat s-o aibă Guvernul. Ca să fiu mai convingător, voi începe cu o experienţă proprie, dar legată exact de acest tip de situaţie în care, în calitate de senator în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, am iniţiat un proiect de lege pentru rezolvarea problemelor grupelor de muncă, grupa I şi grupa II de muncă, cu o soluţie care venea să rezolve această inechitate din sistem. Întâmplarea a făcut ca, între timp, să preiau portofoliul de ministru, să deţin funcţia de ministru al muncii şi eu, Paul Păcuraru, să fiu în situaţia de a da aviz negativ pe iniţiativa legislativă propusă de Paul Păcuraru, pentru că am fost în situaţia în care a trebuit să judec după alte elemente. Nu era numai o problemă care trebuia să fie rezolvată, ci trebuia să judec şi în funcţie de ceea ce permiteau resursele bugetului de asigurări, resursele bugetului public. Când mi-a fost evident că atac şi că sunt fără acoperire în ceea ce priveste resursele, a trebuit să mă pliez în faţa propriei mele constiinţe, în faţa propriului electorat, să fac pasul înapoi şi să spun: nu am pe moment soluţii. Soluţia, până la urmă, a venit acum, după un an şi jumătate. Guvernul este în aceeasi situaţie. Deci, dincolo de disputa dintre Guvern şi Parlament, Executivul este în situaţia de a fi responsabil pentru deficitul bugetar, este responsabil pentru inflaţie, va trebui să plece acasă în momentul în care indicatorii de macrostabilitate se prăbusesc, se duc toate acumulările obţinute în ultimii ani. As vrea să spun că aceste acumulări fac parte şi din mandatul 2000-2004, continuate în 2004-2008, iar această continuitate riscăm s-o facem praf astăzi, pentru că, sigur, există o tensiune a momentului, un interes special pentru acest subiect. Stimaţi colegi, as vrea să vă garantez că absolut toată lumea din Guvern preţuieste munca dascălilor, o preţuieste cu adevărat, o respectă, o înţelege. Acest lucru se poate dovedi cu argumente dacă ne uităm ce s-a întâmplat cu salariile dascălilor, cu salariile din învăţământ, în perioada 2004-2008. Ce vom constata dacă ne uităm pe cifrele foarte seci ale Ministerului Economiei şi Finanţelor? Păi, vom constata foarte simplu că, în termeni nominali, salariile s-au dublat pentru categoria de personal din învăţământ, împreună cu cresterile salariale ale tuturor celorlalte categorii de personal bugetar, iar, în termeni reali, puterea de cumpărare a salariilor pentru această categorie, pentru cei din învăţământ, a crescut cu peste 60 de procente. Deci interesul este constant, continuu şi s-a manifestat de-a lungul fiecărui an: 2005, 2006, 2007, evident şi 2008 cu cresterea planificată de 9 procente. Proiectul de lege care a fost aprobat de Parlament - sunt obligat să spun, poate fac o consideraţie personală - este în contradicţie cu ceea ce toată lumea din România vrea să discute: o lege a salarizării unitare. Deci noi, pe de o parte, declarăm ritos că avem nevoie de o lege a salarizării unitare pentru tot personalul bugetar, iar, pe de altă parte, producem, apăsând pe pedală, o importantă rupere de ritm şi de trend. Asadar, vorbim de o lege a salarizării unitare de care avem nevoie - şi discutăm şi despre aceasta -, dar aruncăm subiectul în aer printr-o rupere de ritm fără precedent. Ieri, discutam cu colegi, cu persoane care lucrează în învăţământ şi chiar dânsii aveau decenţa să spună că asa ceva nu s-a mai pomenit, nu s-a mai întâmplat. Recunosteau că le-au crescut salariile, că poate ar dori mai mult, toată lumea ar dori un salariu mai mare şi este de domeniul evidenţei, dar recunosteau că este ceva despre care n-au auzit să se întâmple până acum, o crestere, o majorare cu 50 de procente. Vine întrebarea a doua: dar de ce la învăţământ da şi de ce la sănătate nu, de ce la administraţia locală, foarte prost plătită, nu, de ce la alte categorii de personal bugetar nu? Da, numai pentru o singură categorie, sigur, importantă ca muncă, prestigioasă, remarcabilă. Totuşi trebuie să ai o coerenţă în sistem. Deci eu cred că, într-adevăr, Guvernul atunci când a decis această, să spunem, amânare, acest respiro, pentru a gândi şi pentru a cugeta atât Parlamentul cât şi Guvernul mai bine, a încercat să rezolve tocmai prima problemă. Haideţi să dăm o coerenţă sistemului de salarizare pentru personalul bugetar din România, pentru că vă pot spune, trecut prin experienţa Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Sanse, că, din păcate, salarizarea din România este, dacă vreţi, cel mai schizoid sistem cu putinţă în care, de la o lege unitară, de când s-a făcut primul cadru unitar în 1998, până acum, fiecare a evoluat pe cont propriu. Am să vă mai spun o altă constatare pe care am făcut-o eu din interiorul ministerului: toată lumea vorbeste de salarizare unitară când este vorba de cresteri salariale şi nimeni nu o vrea în practică atunci când este vorba, într-adevăr, să pui lucrurile în ordine şi toată lumea să aibă un anumit regim riguros în ceea ce priveste cresterile salariale. Eu as vrea să vă spun că - şi am discutat cu Ministerul Economiei şi Finanţelor - suntem într-o perioadă foarte importantă şi în contextul economic extern, în contextul crizei financiare de care ne lovim şi în ceea ce se propagă în România, mie mi se pare că toată lumea trebuie să fie mai mult decât precaută, mai mult decât atentă şi mai mult decât serioasă, pentru că nu te poţi juca cu ceea ce s-a câstigat. De fapt, nu poţi face rău populaţiei, pentru că la prima vedere faci bine, dai o crestere salarială, dar, pe de altă parte, alimentezi o inflaţie care va devaliza din nou economiile şi buzunarele cetăţenilor. Nu putem să nu fim seriosi, chiar dacă alegerile sunt peste două săptămâni. Din acest motiv, sunt obligat să vă rog să cugetaţi încă o dată şi încă o dată dacă este momentul să forţăm acest proiect de act normativ în asa fel încât, în loc să facem bine, să ajungem la concluzia că am făcut rău şi că ne pare rău că s-a întâmplat acest lucru şi că totul s-a datorat momentului electoral în care ne aflăm. Nu am văzut până acum şi nu am auzit în dezbaterea publică românească nicio alternativă de proiecţie de buget pe aceste cresteri salariale. Spunea domnul ministru Varujan Vosganian, mai înainte, că niciun program al niciunui partid nu prevede aceste cresteri salariale, că nimeni nu a anticipat şi nu le-a pus în program, pentru că stie că nu are suportul financiar să dezvolte aceste cheltuieli de salarii şi aceste cheltuieli de personal, la un nivel fără precedent. S-a reusit deja o dublare a salariilor în 2004-2008, dar să păstrăm ritmurile normale de crestere şi să nu aruncăm, pur şi simplu, pe fereastră tot ceea ce cu efort, cu efortul Parlamentului, cu efortul instituţiilor, cu efortul fiecăruia dintre dumneavoastră, s-a reusit. Repet: nu există o alternativă. Stiu un lucru elementar, în calitatea pe care o am acum de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, şi anume că nu poţi să adopţi un act normativ fără să ai suportul financiar, îţi interzic chiar normele de construcţie legislativă. Or, noi nu avem nici o fundamentare pe suport bugetar, în schimb facem declaraţiile cele mai incendiare cu putinţă. Sper să fim, măcar în ceasul al 12-lea, foarte atenţi şi foarte prudenţi în a decide pe un subiect atât de sensibil. Vă mulţumesc din suflet.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Grupul parlamentar al PNL a epuizat, de asemenea, 10 minute. Grupul parlamentar al PRM, vă rog. Am înţeles că doriţi să puneţi două întrebări, mai înainte, nu? Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar.
	Domnul Gheorghe Funar: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, Am câteva întrebări pentru distinsul reprezentant al Guvernului. Ne pare foarte rău că lipseste din sală domnul ministru al educaţiei, cercetării şi tineretului, domnul Anton Anton sau Anton şi Anton. Prima întrebare: când a fost achitată, în 2008, şi urmează să se achite în continuare, în 2009, cresterea cu 50% a salariilor pentru judecători şi procurori, pe baza unei hotărâri judecătoresti irevocabile, au fost sau nu au fost afectaţi anumiţi indicatori, precum inflaţia, deficitul bugetar şi asa mai departe? Cea de a doua întrebare: de ce a fost sustenabilă cresterea cu 50% a salariilor pentru judecători şi procurori, la care se adaugă plata cresterii cu 50% a salariilor acestora retroactiv, pe 8 ani de zile, adică aproape 1 miliard de euro, reprezentând spor de risc şi condiţii neuropsihice nefavorabile în sălile de judecată, şi nu este sustenabilă cresterea salariilor pentru profesori? Şi ultima întrebare: dacă Guvernul stie că a dat o ordonanţă de urgenţă neconstituţională, asa cum a argumentat Avocatul Poporului. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul ministru, dacă doreste acum, dacă nu mai târziu, să ofere răspunsuri. Aveţi cuvântul.
	Domnul Varujan Vosganian: Domnule senator, vă mulţumesc foarte mult pentru aceste întrebări. Doresc să informez plenul Senatului că, în acest an, plătim un miliard de lei pentru hotărâri judecătoresti irevocabile pentru domeniul juridic si, anul viitor, vom mai plăti încă 1,4 miliarde de lei. Domnule senator, nu mă întrebaţi pe mine, întrebaţi colegii dumneavoastră care erau senatori, eu nu eram senator atunci, în 2001-2004. S-a dat o ordonanţă care a modificat o ordonanţă de urgenţă. Înalta Curte de Casaţie a socotit că Guvernul şi Parlamentul de atunci au comis o necorelare între acte normative şi atunci au pedepsit România cu plata a peste 2 miliarde de lei. Rugămintea mea este - foarte justă întrebarea dumneavoastră - să adresaţi întrebarea exact colegilor care acum doresc să ne găsească nouă resurse: de ce România plăteste peste 2 miliarde de lei pentru aceste hotărâri judecătoresti, în urma unor acte normative date în perioada 2001-2002 ? Al doilea lucru însă, domnule senator, nu putem să spunem că, dacă n-am fi plătit aceste hotărâri, am fi avut bani pentru plata profesorilor, pentru că aceste hotărâri judecătoresti se plătesc o dată, iar salariile se plătesc permanent. Dacă aceste hotărâri judecătoresti au costat bugetul României 2 miliarde de lei, jumătate anul acesta, jumătate anul viitor, cresterile salariale pentru personalul bugetar costă 20 de miliarde de lei numai la anul. Deci ca ordin de mărime nu se compară. Mă întrebaţi de unde am luat banii: o parte din acesti bani au fost luaţi prin realocări de alte ministere, iar o altă parte din bani au fost adăugaţi în termeni nominali deficitului bugetar, pentru că, asa cum vă spuneam, nu am dorit în niciun chip să facem vreo majorare de impozite.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Mihai Ungheanu, reprezentantul Grupului parlamentar al PRM, aveţi cuvântul. Se pregăteste reprezentantul Grupului parlamentar al PD-L.
	Domnul Mihai Ungheanu: Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Ne ocupăm de o chestiune la ordinea zilei, de o chestiune care ocupă dezbaterile de televiziune de foarte mult timp. Este vorba despre majorarea salariilor pentru învăţământ, pentru cei care răspund de soarta învăţământului în faţa celor care studiază. Avem în faţă raportul a două comisii. Este vorba de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi de Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport, dar, de fapt, veţi vedea că nu este vorba numai despre un raport pe care noi îl vom vota, adică îl vom susţine sau nu îl vom susţine - eu pot să vă spun de acum că noi vom susţine acest raport - este vorba şi despre alte raporturi. Aici nu se discută acum dacă trebuie sau nu să mărim aceste salarii - este evident că trebuie să mărim aceste salarii. Astăzi, prin această ordonanţă venită de la Guvern, noi discutăm rostul sistemului democratic din România. Raportul este foarte clar. El explică de ce a fost respinsă ordonanţa în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi în Comisia pentru învăţământ, stiinţă, tineret şi sport cu 14 voturi contra trei şi ne spune că salariile sunt inferioare pentru cei care susţin învăţământul, sunt inferioare scopului. Ne spune că toţi am semnat pentru susţinerea unui pact, apropo de educaţie, - toţi, toate partidele -, şi este surprinzătoare această reacţie a Guvernului că această crestere a salariului este importantă pentru cei care vor să vină în învăţământ si, mai ales, pentru faptul că există deja o lege în vigoare, Legea nr. 221/2008. Toate aceste argumente ale raportului sunt solide, rămân în picioare, noi le susţinem. Toată lumea îsi dă seama de importanţa lor, dar am spus că nu este vorba numai despre raportul pe care comisiile parlamentare îl fac, ci de raporturile pe care încearcă să le stabilească Guvernul României, condus de domnul Tăriceanu, cu Parlamentul României, cu Preşedinţia României şi cu Constituţia României. Este uluitor că această ordonanţă a fost concepută şi că a ajuns în Parlament. Toate explicaţiile, care ni se dau, încearcă să asimileze Parlamentul cu Executivul, să-i aducă pe parlamentari în condiţia de a gândi asa cum vrea să gândească actualul Executiv. În realitate, asa cum s-a spus aici, s-a spus foarte bine, asa cum se procedează în parlamentarismul şi în guvernările europene democratice. Cine nu poate să rezolve situaţiile pleacă de la guvernare, îsi prezintă demisia. Nu face ceea ce s-a întâmplat să facă acest Guvern, să se înfăţiseze cu o ordonanţă complet neavenită în faţa Parlamentului României. Multe putem spune în legătură cu situaţia învăţământului şi cu obiceiurile pe care şi le-a creat acest Guvern, care confundă raporturile, confundă raporturile pe care le are cu Presedintele României cu raporturile pe care trebuie să le aibă cu Parlamentul României. Această ordonanţă nu este numai împotriva celor din învăţământ - pentru că este împotriva lor - această ordonanţă nu este numai împotriva acelor care au gândit în Parlament această lege, este îndreptată împotriva Presedintelui României, care a susţinut această lege, este îndreptată împotriva Parlamentului României în întregimea lui, este îndreptată împotriva Constituţiei. Sunt tot atâtea motive pentru care trebuie s-o respingem, dar, respingând-o, trebuie să atragem atenţia că asemenea metode de guvernare trebuie din capul locului respinse. Autonomizarea factorilor democratici nu trebuie să se producă în acest mod. Respectarea regimului democratic din România trebuie să se facă, iar un Guvern care-si închipuie că poate guverna peste Presedintele României, peste Parlament şi peste Constituţie este o aberaţie. Această aberaţie se rezolva simplu, asa cum s-a mai spus şi cum spun şi eu, indiferent de cine a vorbit înainte, se rezolva într-un singur fel - prin demisie. De ce nu a vrut să demisioneze acest Guvern, care a fost de foarte multe ori în situaţii imposibile, care si-a dovedit neputinţa de nenumărate ori, este o chestiune pe care o va explica cu vremea. În actuala situaţie, în faţa acestei ordonanţe, noi nu putem să avem decât o singură soluţie, de a respinge ceea ce-si închipuie Guvernul că poate fi admis de Parlamentul României. În momentul în care Parlamentul României ar admite o asemenea ordonanţă, ar însemna că el îsi dă demisia în întregime. S-a dat o lege. Această lege trebuie susţinută şi aplicată. Aceasta are de spus Parlamentul României, aceasta susţine şi grupul parlamentar din care fac parte şi vă anunţ că Grupul parlamentar al PRM va fi împotriva ordonanţei, alături de comisiile care au întocmit acest raport, atrăgând mereu atenţia, asa cum a făcut-o în acest cuvânt, că trebuie să fim foarte atenţi la mecanismele vieţii democratice din România, la încercările repetate ale unor factori secunzi de a deveni factori principali şi de a se urca, de a avea un acces peste Parlamentul României. Deci nu dezbatem noi acest raport, dezbatem niste raporturi pe care vrea să le impună un guvern împotriva regimului constituţional şi democratic al ţării. Vă mulţumesc. (aplauze în sală)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Urmează domnul senator Dan Sabău, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Vă invit la tribuna Senatului, aveţi cuvântul.
	Domnul Dan Sabău: Domnule preşedinte, Distinşi colegi, Dezbatem astăzi poate una dintre cele mai importante atitudini pe care Parlamentul le-a avut. Adică, a produs o lege şi este confruntat cu infirmarea ei de către Guvern. Oscilăm între anestezii locale şi anestezii generale, oscilăm între vivisecţii, ruperi de ritm şi se amintesc permanent greseli legislative pe care le tot plătim - şi plătim din urmă, când am putea să plătim la timp - şi nu ne-am mai trezi cu reportări şi fenomene care ne costă ulterior. Ne aflăm într-un moment în care votul de la Camera Deputaţilor - în unanimitate şi în cadrul unui spectacol de orgă de lumini, cu ministri prezenţi, cu ministri absenţi, cu actuali ministri şi cu fosti ministri - a stabilit un punct de vedere aplaudat la scenă deschisă de cei prezenţi, aplaudat în o serie de medii şi care însemna că, în sfârsit, după 1989, încercăm să reasezăm lucrurile acolo unde ar trebui să fie asezate. A venit, ulterior, o ordonanţă, după părerea mea, dizarmonică, o ordonanţă care voia să restabilească un punct de vedere care conservă banii, care ne face să reportăm bani la sfârsitul anului, care ne face ca, la un moment dat, în luna decembrie, în învăţământul de anul trecut, să dispară niste bani care, se spune, n-au fost cheltuiţi. Urma să se întâmple acelasi lucru şi acum, în condiţiile în care, totusi, 6% din PIB a fost votat şi a fost marele beneficiu al ultimului an, al lui 2008, în legătură cu învăţământul din România. As vrea să vă spun că este vorba despre învăţământul din România şi că învăţământul din România caută să se acordeze odată cu PIB-ul pe care l-a primit, odată cu Pactul pentru educaţie si, în al treilea rând, cu Procesul Bologna, care stabileste pentru toată Europa cam ce bani, cam ce este nevoie şi ce înseamnă economia cunoasterii şi cum se poate obţine ea. Am să vă citesc câteva dintre punctele conţinute în Programul de guvernare. Respectivul document reprezintă mult mai mult decât o simplă ofertă politică a Guvernului, reprezintă legea după care se conduce întreaga activitate a Executivului şi motivul pentru care Cabinetul Tăriceanu se află la conducerea acestei ţări. Guvernanţii aveau sarcina, dată de Parlamentul României, "să asigure acces egal sporit la educaţie, calitatea ridicată a educaţiei, pregătirea societăţii bazată pe cunoastere, descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ" - şi insist să vă aduc aminte despre transformarea educaţiei în resursă de bază a modernizării României - "considerarea investiţiei în capitalul uman ca investiţia cea mai profitabilă pe termen lung, dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente" si, în final, "6% din PIB pentru educaţie". Accesul egal la educaţie stim deja că în România este, mai degrabă, din nefericire, o iluzie. Actualmente, doar un sfert dintre elevii din mediul rural ajung să urmeze liceul. Proporţia elevilor din mediul rural care obţin rezultate slabe la limba română şi matematică, este de două până la sase ori mai mare decât a celor din mediul urban. Proporţia celor care obţin rezultate foarte bune la aceleasi discipline este de două până la trei ori mai mică. Calitatea ridicată a educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoastere au rămas o frază, o hârtie fără valoare. Poziţionarea României, în raport cu indicatorii economiei cunoasterii, adică indicatorii de la Lisabona, arată că actualul sistem de educaţie nu este capabil să asigure României o poziţie competitivă în economia cunoasterii. Performanţele elevilor sunt rezultatul resursei umane din învăţământ şi al geneticii individuale, al competenţei şi performanţei dascălilor, dar, astăzi, competitorii pleacă după un trai mai bun la căpsuni si-i înlocuim cu ce putem, biologic şi intelectual. De fapt, jocul biologiei şi al educaţiei reprezintă cheia viitorului şi vă rog să nu neglijăm. Vorbim însă doct la simpozioane de transformarea educaţiei în resursa de bază a modernizării României, ceea ce ar trebui să depindă esenţial de considerarea investiţiei în capitalul uman, ca investiţia cea mai profitabilă pe termen lung. Realitatea de pe teren spune că personalul didactic este în mare deficit, media de vârstă este de 40 de ani la femei, de 44 de ani la bărbaţi şi doar 18% dintre cadrele didactice au urmat un curs de pregătire pentru utilizarea tehnologiei informaţiei, şi noi dăm calculatoare elevilor. Oare de ce se întâmplă asta? Este simplu şi un lucru cunoscut de toată lumea, "de la vlădică la opincă". Pusi în situaţia cumplită de a supravieţui cu salarii care nu acoperă decât utilităţile şi hrana, fără posibilitatea de a avea acces la ţinute decente, la binefacerile erei informaticii şi nici de a-si întreţine în mod acceptabil familiile, profesorii care nu au ales calea imigraţiei au devenit incapabili, ca autoritate, să asigure educarea tinerilor. Vedem, cu o frecvenţă îngrijorătoare, cadre didactice bătute şi insultate în clasă de propriii elevi. De ce nu reusesc să impună respect? Vedem cadre didactice cu abateri de la conduită, care nu au ce căuta în sistem. Când mizeria este mediul în care trăiesti de o prea mare bucată de timp, nici măcar tu nu mai crezi că meriţi respect, cu atât mai puţin s-o impui şi altora. Si, până la urmă, umilirea profesorilor în faţa propriilor elevi este lecţia cea mai bună pentru cei din urmă, privitoare la faptul că în societatea românească cei care nu au parte ... este chestia aia comunistă cu cerneala băută. De aici la îndepărtarea copiilor nostri de procesul educaţional este doar un pas. Declarativ, şi ministrii, şi membrii Cabinetului Tăriceanu recunosc necesitatea măririi salariilor, dar ordonanţa de urgenţă dată, credeţi-mă, dizarmonică, asa cum am calificat-o, nu amână, ci abrogă ceea ce spune legea. Si aici, distinsul coleg a enunţat puncte de vedere în legătură cu abrogarea care ar urma, apropo de instituirea ei de la 1 aprilie 2009. As vrea, în final, să spun că este vorba de învăţământ, că învăţământul, spre deosebire de funcţionarul public sau de cei din sănătate, în momentul acesta beneficiază de 6% din PIB, ceea ce constituie sursa necesară de finanţare. As vrea să reamintesc, calculatoarele care trebuiau să ajungă, laptopuri, desktopuri, costau cam tot atât şi constituie, iarăsi, o resursă pe care o putem găsi în PIB-ul învăţământului. Asa că, membrii Grupului parlamentar al PD-L resping cu fermitate ordonanţa. Asteptam de mult ca PSD-ul să-si dea de-o parte umbrela şi să lase în ploaie actualul Guvern şi asteptăm demisia de onoare a actualului Guvern, care mi se pare singura soluţie, în momentul în care propriii ministri, şi nu unul, votează ceva cu care Guvernul nu este de acord. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Grupul parlamentar al PC are întrebări? Vă rog, domnule senator Marinescu, microfonul 3.
	Domnul Marius Marinescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această ordonanţă este abuzivă, este o ordonanţă a smecherilor. Asistăm în momentul de faţă la o luptă între profesori şi smecherii care doresc şi vor să pună mâna pe bugetul învăţământului. Această luptă s-a mutat şi în Parlament. Si aici sunt parlamentari de bună-credinţă, care vor vota împotriva acestei ordonanţe, şi parlamentari smecheri, care votează pentru smecheri.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Întrebarea, vă rog.
	Domnul Marius Marinescu: Întrebarea. În Statele Unite al Americii, smecherii şi smecherii "puscăriabili" sunt îmbrăcaţi în oranj, să-i ocolească lumea. Întrebarea este adresată domnului senator Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor. Are de gând să se îmbrace în oranj sau împrumută uniforma portocaliilor? Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Consult Grupul parlamentar al PC, dacă doreste să intervină. Vă rog. (domnul ministru Vosganian, cere dreptul la replică) Domnule ministru, doriţi să daţi replică domnului senator? În acest caz să îi spun domnului senator Irinel Popescu să mai astepte puţin.
	Domnul Varujan Vosganian: Mulţumesc domnului Marinescu pentru această foarte subtilă diferenţă pe care o face între orange şi portocaliu. Mărturisesc că nu am aceeasi subtilitate de a găsi diferenţele, dar dacă dumneavoastră spuneţi că culoarea orange sau portocaliu este culoarea smecherilor puscăriabili, eu vă las pe dumneavoastră să discutaţi cu cei îmbrăcaţi în portocaliu această dispută, eu nu intru în ea. Atât pot să vă spun şi vă încredinţez, ca ministru de finanţe, că în fiecare an Curtea de Conturi face descărcarea de gestiune, astfel încât ideea că vreun smecher ia pe întuneric bani ca din sertar din buget şi pleacă cu ei ca să îi dea la educaţie este o idee cel puţin fantezistă, ca şi diferenţa dintre orange şi portocaliu. Mă iertaţi că nu voi intra în această dezbatere pe care dumneavoastră aţi pornit-o. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dezbaterea de culoare pe culori. Mulţumesc. Haideţi să îl ascultăm pe domnul senator Irinel Popescu, în numele Grupului parlamentar al PC. Aveţi cuvântul, domnule senator. (domnul senator Marinescu cere dreptul la replică.) Nu. Vă rog. V-a răspuns domnul ministru. Vă rog să îi permiteţi domnului senator Irinel Popescu să prezinte punctul de vedere al partidului dumneavoastră. Vă rog să faceţi liniste în sală. (discuţii în sală).
	Domnul Irinel Popescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Conservator va vota pentru respingerea ordonanţei de urgenţă şi în plenul Senatului, asa cum a votat şi în comisie. Principalul argument este că noi am susţinut încă de la început Pactul naţional pentru educaţie ca prioritate naţională, subliniez cuvântul prioritate, astfel încât dacă îl definim astfel nu cred că trebuie corelat nici cu Legea salarizării, nici cu revendicările salariale din celelalte sectoare. Atunci când Partidul Conservator a semnat şi a susţinut Pactul naţional pentru educaţie, a făcut-o pornind de la câteva premise: prima dintre acestea considerăm că este unul dintre puţinele mijloace si, în opinia noastră, oricum cel mai important, de a asigura dezvoltare, crestere economică, într-un cuvânt, viitorul acestei naţiuni. Considerăm că pactul trebuie înţeles, în integralitatea lui, mărind salariile dascălilor, şi atunci vom putea să le cerem performanţa de care România are atâta nevoie. Stim cu toţii că începând cu absenţa universităţilor românesti din primele 500 ale lumii şi până la rezultatele elevilor nostri în diverse competiţii internaţionale, învăţământul românesc nu străluceste, din păcate, prin performanţă. S-a spus că nu putem cere performanţă unor dascăli prost plătiţi, dintre care mulţi nu stiu cum să plece din sistem şi chiar din ţară. Era momentul să schimbăm această stare de fapt. Cresterea salarială în acest sector prioritar trebuie să se reflecte într-o performanţă superioară a sectorului care la rândul ei trebuie să se reflecte în crestere economică şi în dezvoltare. În final, as dori să spun că mi se pare extrem de periculoasă argumentaţia Guvernului privind diferenţele salariale, argumentaţie care poate conduce la învrăjbirea tinerilor împotriva seniorilor, a preparatorilor împotriva profesorilor, precum şi a diferitelor categorii de salariaţi, una împotriva alteia. Considerăm că nu asa se rezolvă problemele spinoase şi delicate ale salarizării în ţara noastră, ci numai printr-o atitudine constructivă şi pozitivă. Din punctul nostru de vedere şi ţinând cont de toate cele de mai sus, Parlamentul a procedat corect atunci când a votat Legea nr. 221/2008 şi nu credem că nu există niciun motiv pentru a schimba această lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc domnule senator. Invit la tribuna Senatului, dacă doreste să intervină, reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Szabó Károly Ferenc. Aveţi cuvântul. Nu veniţi la tribună? Cum apreciaţi.
	Domnul Szabó Károly Ferenc: Mulţumesc frumos. Este bine, microfonul acesta din dreapta este bun. Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Avem în faţă un proiect de lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă, care are raport negativ. Este neuzual şi nici foarte plăcut de suportat situaţia în care un proiect pe care Parlamentul l-a adoptat, de fapt Camera Deputaţilor l-a adoptat cu largă majoritate, as spune cu entuziasm, Guvernul să încerce să amâne punerea în aplicare a unor prevederi ale acestui document legislativ, din raţiuni care au fost aici explicate de către ministrul de finanţe. Eu îndrăznesc să vă invit să ne reamintim de unde a plecat acest document, de fapt materia. A existat o iniţiativă legislativă, mi se pare, dar într-o vreme când presiunea alegerilor încă nu era sesizabilă, dar în orice caz nu era atât de stringentă ca astăzi si, atunci, dacă îmi amintesc bine, şi vă rog, onoraţi colegi, să încercaţi şi Domniile Voastre să vă amintiţi, cam în ce mod a decis Senatul la vremea respectivă. Dacă am fi consecvenţi cu noi însine şi nu am ceda acestei presiuni la care nu putem face faţă, nu putem să ne împotrivim, atunci nu este greu de prevăzut care ar fi rezultatul. Nu vă rog altceva decât să vă aduceţi aminte cum aţi votat, şi colegii, care între timp au dobândit mandatul de senator şi nu au fost la vremea respectivă în Senat, pot face acest exerciţiu de a le reaminti predecesorilor lor în ce mod au votat. Iată ce rezultat surpriză am putea avea. Nu este asa? Eu chiar vă invit să facem acest recurs şi să nu ne lăsăm coplesiţi de presiunea aceasta teribilă a alegerilor. Mulţi dintre colegii de aici sunt candidaţi. Evident, partidele doresc să obţină voturi, nimic mai natural, dar de aici şi până a uita ce am făcut în urmă cu câteva luni totusi este o cale destul de lungă ...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îmi cer scuze domnule senator! Stimaţi colegi, vă rog să faceţi liniste în sală. Invit colegii senatori în sală.
	Domnul Szabó Károly Ferenc: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Sunt sigur că nu am fost şi nu rămân cu simpatiile colegilor acum când ne apropiem de finalul acestei legislaturi, dar am fost nevoit să fac acest mic exerciţiu, rugându-vă să vă amintiţi în ce mod ne-am comportat fiecare dintre noi la votul asupra chestiunii de bază în legătură cu care acum avem în dispută această ordonanţă. Altminteri, mi se pare paradoxal ca cineva, care încearcă să ajungă la guvernare, să îsi pună sie însusi o asemenea povară pe care stie că nu o va putea ridica. Este ca halterofilul care cu bună stiinţă pune prea multe greutăţi pe bara aceea. Eu cred că acest lucru nu este de bun augur şi în cele din urmă poate să se termine cu imposibilitatea aplicării corecte, nu numai de îndată, ci chiar şi gradual, a unei asemenea prevederi pe care cu toţii o dorim si, repet, cu toţii o considerăm necesară, chiar dacă nu la cifra care a rămas în proiectul de lege pe care am vrea să îl repunem în vigoare. Vă mulţumesc pentru atenţie.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. O chestiune de procedură. Domnul senator Dan Cârlan. Vă rog, microfonul 2.
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, Vă rog, în calitate de preşedinte a Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, să îmi acordaţi dreptul să prezint un punct de vede într-un minut.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, aveţi cuvântul la microfonul central.
	Domnul Dan Cârlan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă refer la raporturile constituţionale dintre instituţiile fundamentale ale statului, Parlament, Preşedintele României, Guvern. Ne aflăm în dezbaterea unei ordonanţe de urgenţă. Potrivit Constituţiei, "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată". În ziua de marţi, 28 octombrie, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 221/2008, adoptată în unanimitate de Parlament, declarată constituţională de către Curtea Constituţională, promulgată de Preşedintele României. În aceeasi zi, la numai câteva ore, Guvernul Tăriceanu adoptă o ordonanţă de urgenţă prin care anihilează, practic, voinţa Parlamentului exprimată prin lege. Fireste că nu o situaţie extraordinară a apărut marţi de la ora 9.00 la ora 2.00, ci un atac nepermis al Guvernului la adresa ordinii constituţionale, la adresa raporturilor între instituţiile fundamentale ale starului, Parlament, Presedinte, Guvern. Acest atac situează, practic, Guvernul înafara ordinii de drept şi trebuie sancţionat ca atare prin respingerea ordonanţei de către plenul Senatului. Într-o democraţie constituţională, dacă Guvernul se află în conflict cu o lege adoptată în unanimitate de Parlament, soluţia nu este ordonanţa de urgenţă, ci demisia.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc domnule preşedinte. Invit colegii senatori în sală, pentru a nu face apelul. Vă rog, dacă nu doriţi să terminăm până la ora 14.00, stiţi că se termină programul. Putem continua. Vă rog, domnule senator Şerban Nicolae, aveţi cuvântul. Microfonul 3.
	Domnul Şerban Nicolae: Nu as fi vrut ca la una din ultimele şedinţe ale plenului Senatului să se uzeze de asemenea subterfugii, sub pretextul unei intervenţii în numele Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, să ni se dea lecţii de Constituţie, mai mult decât atât să ne facem că uităm că, atunci când s-a pus problema majorării pensiilor, Grupurile parlamentare ale PD au votat "pentru" în Parlament, pentru că asa dădea bine, şi apoi cereau preşedintelui să restituie legea spre reexaminare pentru a nu se mai majora pensiile. As fi vrut să nu mai fie prilej de dezbateri şi de declaraţii politice, să trecem direct la vot, asa cum s-a hotărât de la început, vorbeste un singur om din partea fiecărui grup parlamentar. Mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Acord domnului ministru 3 minute dacă doreste să intervină. (discuţii în sală). Potrivit Regulamentului şi legii, are dreptul.
	Domnul Varujan Vosganian: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. As vrea să fac o referire cu privire la ceea ce s-a spus aici, că Guvernul, prin această ordonanţă de urgenţă, a infirmat voinţa Parlamentului, care este reprezentantul naţiunii. Doresc să vă informez că fiecare dintre puterile statului, potrivit Constituţiei, are atribuţii constituţionale pe care trebuie să şi le îndeplinească şi de care dă socoteală în faţa naţiunii, fără a putea pentru asta să facă trimitere la alte puteri ale statului. De exemplu, în ceea ce priveste siguranţa financiară a românilor, în ceea ce priveste stabilitatea monetară a ţării, Parlamentul nu este ţinut răspunzător. Răspunzătoare sunt alte două instituţii, anume Guvernul şi Banca Naţională a României. În situaţia în care noi, cu o zi înainte de tipărirea în Monitorul Oficial al României am primit de la Fondul Monetar Internaţional, de la Banca Mondială, de la Comisia Europeană, de la Standard Impuls si, astăzi, de la Agenţia Fitch semnale foarte clare privind faptul că mesajele contradictorii ale mediului politic sunt de natură să deterioreze situaţia în România şi că, din acest motiv, ţării noastre i se acordă o perspectivă negativă pentru viitor, repet, cu referire directă la calitatea politicilor fiscale pentru viitor, este drept şi la componenta privind deficitul de cont curent, fireste că Guvernul care, repet, este singurul garant al siguranţei financiare a românilor, împreună cu Banca Naţională, a decis să dea această ordonanţă de urgenţă. Asadar, este un gest de responsabilitate şi nu o încălcare a voinţei Parlamentului. Stimaţi colegi, eu zic asa, că dacă dumneavoastră doriţi să faceţi politica fiscală, cred eu că până la urmă nu vă poate opri nimeni, dar atunci nu faceţi lucrurile pe jumătate. Mie mi se pare că din punct de vedere ale echilibrelor puterilor în stat nu este corect ca Parlamentul să adauge şi apoi să dea Guvernului sarcina să taie. Mie mi s-ar părea corect ca dumneavoastră să adăugaţi într-o parte dar, să spuneţi şi unde tăiem. Mie mi se pare că această modalitate de a încerca să obţii zestre electorală.... (intervenţie neinteligibilă a domnului Şerban Nicolae).....transferând răspunderea Guvernului...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să faceţi liniste în sală.
	Domnul Varujan Vosganian: Este doar o jumătate de treabă. A doua jumătate am făcut-o noi. Anume, am spus că această formulă necesită o atitudine cumpătată, care înseamnă consultarea tuturor instituţiilor abilitate şi acesta a fost motivul pentru care am făcut prorogarea. (discuţii, rumoare, vociferări) Politica fiscală, cum bine vă amintiţi la dezbaterile bugetului, cere ca întotdeauna...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule ministru. (rumoare, discuţii)
	Domnul Varujan Vosganian: ...când se face o modificare se stabilesc şi sursele de finanţare. (discuţii, rumoare, vociferări) Această prorogare de lege nu a făcut decât să fie o invitaţie la dialog...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc.
	Domnul Varujan Vosganian: ...ca, împreună, la Legea bugetului, să găsim şi sursele şi apoi să includem legea în drepturile ei.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumim, domnule ministru. Stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să supun votului dumneavoastră raportul negativ, întocmit...
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Procedură.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu, nu. Nu există nici o procedură. S-au terminat dezbaterile generale pentru că... (rumoare, discuţii, vociferări) Numai puţin. Nu. Înainte de vot nu puteţi solicita, puteţi să vă explicaţi votul după aceea. (rumoare, discuţii) Nu. Nu aţi fost atenţi la început, că eu am supus votului procedura de dezbatere a proiectului de lege de aprobare a ordonanţei de urgenţă. De aceea v-am propus. (rumoare, discuţii) Păi, poate nu stiţi. Noi discutăm de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008. Vă rog să faceţi liniste în sală. Deci, dezbaterile au fost epuizate în conformitate cu Regulamentul, oferind posibilitatea tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv ministrului, prezent în numele Guvernului, să-si susţină punctul de vedere şi la fond, şi în finalul dezbaterilor. A doua chestiune şi ultima. Prin vot, plenul Senatului trebuie să rezolve problema de vot a raportului şi a proiectului de lege. Raportul este negativ. Ce să ne spuneţi, că îl avem toţi în faţă. Îl supun votului plenului. (rumoare, discuţii, vociferări)
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Domnule preşedinte...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Păi... (rumoare, discuţii) Vă rog, poftiţi. Domnul senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL. Microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stiu că voi stârni nemulţumiri şi comentarii, dar solicit ceva care este în litera Regulamentului.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, domnule senator.
	Domnul Puiu Haşotti: Solicit o pauză de consultări la care să participe şi domnul ministru Vosganian.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog. Aveţi pauză de consultări pentru grupurile parlamentare la ora 14.00. Propun să prelungim programul de lucru al Senatului până la ora 14.30. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. (rumoare, discuţii, vociferări) În legătură cu prelungirea programului... Din sală, mai multe voci: Nu...Nu... (rumoare, discuţii, vociferări)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu sunteţi de acord să prelungim programul?! Este foarte bine, dăm pauză de consultări şi vom vota... bănuiesc că în... Nu vă supăraţi. Pauza de consultări este obligatorie pentru conducătorul de şedinţă. (rumoare, discuţii, vociferări) Păi, nu vă supăraţi! Eu am supus votului prelungirea programului de lucru pentru a putea da vot pe lege.
	Domnul Constantin Gheorghe (din sală): Procedură. (rumoare, discuţii, vociferări)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să vă ocupaţi locurile. Nu v-am oferit cuvântul, domnule senator, vă rog să luaţi loc. Resupun votului dumneavoastră, dacă nu aţi înţeles, prelungirea programului de lucru pentru a putea da vot final pe lege. (rumoare, discuţii, vociferări) Păi, da, domnule preşedinte, dar dacă dau pauza de consultări nu se votează. Este obligatorie, potrivit Regulamentului. Este obligatorie pauza de consultări, potrivit Regulamentului, că nu se votează. (rumoare, discuţii, vociferări) Nu se votează, stimaţi colegi, pauza de consultări. Este obligatorie, că suntem în democraţie, cel puţin să ne ascultăm unii pe alţii. Pauză de consultări până la ora 14.00, cinci minute. Dar, înainte de asta, ca să nu spuneţi după aceea că s-a terminat programul, vă propun prelungirea programului de lucru până la ora 14.30, perioadă în care să şi votăm legea. Vă rog să votaţi. Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 2 abţineri. Invit liderii grupurilor parlamentare, aici, în partea dreaptă a sălii pentru 5 minute să discute.
	- PAUZĂ - - DUPĂ PAUZĂ -
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Invit colegii senatori în sală. Vă rog să vă ocupaţi locurile. Invit colegii senatori să intre în sală. (rumoare, discuţii) Îl invit pe domnul senator Puiu Haşotti să prezinte rezultatul discuţiilor avute împreună cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare. (discuţii)
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În ciuda tuturor previziunilor...
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnule senator Marinescu, vă rog frumos! Am oferit cuvântul domnului senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.
	Domnul Puiu Haşotti: ...nu ne-am înţeles. Dar să stiţi că a fost un dialog cât se poate de util şi de interesant. Domnul Varujan Vosganian cred că a convins pe toată lumea, dar votul se stie care va fi.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi senatori, potrivit Regulamentului Senatului, sunt obligat să supun votului dumneavoastră raportul comun întocmit de Comisia de învăţământ, stiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Raportul este de respingere a ordonanţei de urgenţă. În situaţia în care veţi vota da, veţi accepta că ordonanţa trebuie respinsă. În situaţia în care veţi vota nu, deci împotriva raportului, susţineţi ordonanţa. Apoi vom discuta, în trepte, ce avem de făcut. Supun votului dumneavoastră raportul întocmit de cele două comisii. (rumoare, discuţii)
	Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală): Listă.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Întâi votaţi, după aceea listă. Raportul celor două comisii este adoptat în plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi o abţinere. Pe cale de consecinţă, se impun a fi acceptate două amendamente. Un amendament la titlul legii şi celălalt la articolul unic. Legea va suna în felul următor: "Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008." "Articol unic - Se respinge Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru salarizarea personalului din învăţământ în anul 2008." Supun votului dumneavoastră legea asa cum v-am prezentat-o eu. Dacă veţi vota da, veţi fi pentru aprobarea unei legi de respingere a ordonanţei de urgenţă. Dacă veţi vota nu, veţi fi împotriva legii. Vă rog să votaţi. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Cu 79 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi două abţineri, plenul Senatului aprobă Legea pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 136/2008. (aplauze, discuţii) Listă pentru grupurile parlamentare. Stimaţi colegi, daţi-mi voie să declar închisă şedinţa Senatului de astăzi. Mai avem două acţiuni: Birou permanent, domnule preşedinte - da? - şi şedinţa comună a celor două Camere. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Adrian Păunescu (din sală): Să discutăm şi Legea nr. 41/1994. (rumoare, discuţii, vociferări)
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu stiu ce lege. La ce număr din ordinea de zi? De acord. Cei din staff îmi spun că nu este în ordinea de zi. Dacă ne spuneţi ce este... Nu este în ordinea de zi.
	Domnul Adrian Păunescu (din sală): Este.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: La ce număr, dacă este în ordinea de zi? (rumoare, discuţii) De acord, dar nu stiu cum. Rog colegii senatori să mai rămână în sală 5 minute. Stimaţi colegi, vă invit să vă ocupaţi locurile. Există o solicitare a Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, în sensul de a lua în dezbatere şi a da un vot pe propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. Aceasta, da? (rumoare, discuţii, vociferări) Eu am citit legea care mi-a fost dată.
	Este vorba de Proiectul de lege pentru completarea art. 42 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Invit colegii senatori să-si ocupe locurile. Stimaţi colegi, dacă doriţi să rezolvăm această chestiune a Televiziunii şi Radioului, vă rog să vă ocupaţi locurile. Din partea Guvernului susţine cineva această lege? Vă rog, din partea comisiei, doamna senator Norica Nicolai.
	Doamna Norica Nicolai: Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Pe scurt, vreau să vă prezint această iniţiativă legislativă. Ea vizează modificarea şi completarea art. 42 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. A fost generată de faptul că formaţiunile muzicale nu mai pot fi susţinute financiar din alte fonduri şi atunci a trebuit ca acestea să fie susţinute din bugetul de stat, dat fiind faptul că taxele de radio şi televiziune nu sau mai actualizat de 4 ani. Este vital pentru aceste instituţii să poată funcţiona în continuare, pentru că altfel vor avea soarta Filarmonicii "George Enescu" unde salariile s-au diminuat.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, doamna vicepreşedinte. Stimaţi colegi, este o chestiune foarte importantă, asa cum a rezultat din expunerea făcută de colega noastră, motiv pentru care vă solicit să introducem dezbaterea şi adoptarea acestui proiect de lege în ordinea de zi. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Împotrivă? Niciun vot împotrivă. Abţineri? Nicio abţinere. Îl invit pe domnul senator Dumitrescu să prezinte raportul Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.
	Domnul Ion Mihai Dumitrescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a dezbătut proiectul de lege în prezenţa doamnei Maria Stoichină, preşedinte director-general al Societăţii Române de Radiodifuziune. În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a hotărât cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi să adopte raport de admitere fără amendamente. Legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
	Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule senator. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără amendamente, precizând că legea are caracter de lege organică. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 112 voturi pentru, nici unul împotrivă, nici o abţinere, în unanimitate, plenul Senatului a adoptat raportul întocmit de comisie şi proiectul de lege în ansamblu. Precizez că Senatul a fost Cameră decizională.
	Înainte de a încheia şedinţa, vă aduc la cunostinţă că, în conformitate cu prevederile art. 17 alin.(2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, au fost depuse la secretarul general următoarele legi: Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară, semnat la Bucuresti la 6 martie 2008; Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind readmisia persoanelor, semnat la Zurich la 13 iunie 2008; Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995; Lege pentru completarea art. 42 din legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Vă mulţumesc. Declar închisă şedinţa Senatului.
	Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 14.20.