Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 februarie 2009

			Şedinţa a început la ora 8,35. Lucrările au fost conduse în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de Doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dumitru Pardău şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari.
			Doamna Daniela Popa: Bună dimineaţa! Doamnelor şi domnilor colegi, Deschidem şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Începem cu Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal în ordinea înscrierii la grupul parlamentar şi prezenţei în sală.
			Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Bud. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Nicolae Bud: Doamna preşedinte de şedinţă Daniela Popa, Doamnelor şi domnilor colegi, O să mă străduiesc să prezint în rezumat declaraţia mea politică de astăzi pentru a da prilejul mai multor colegi de-ai noştri să se poată exprima de la microfon. Duminică, 22 februarie 2009, s-au comemorat la Băseşti, în Maramureş, 90 de ani de la naşterea marelui iubitor de România, Gheorghe Pop de Băseşti. Ieri, 23 februarie, a fost ziua în care s-au împlinit, drept pentru care gândesc că se cade să-i dăm preţuirea cuvenită şi de la această tribună a Camerei Deputaţilor. Sunt oameni la naşterea cărora pe bolta cerească se aprinde o stea. De acolo, din înalturi, steaua ce-a răsărit la cea dintâi suflare a pruncului abia ivit pe lume, îi supraveghează acestuia paşii prin viaţă, îi binecuvântează cărările norocului, îi ascultă bătăile inimii, îl protejează de duhuri rele, îl inspiră în gesturi predestinate memoriei. Gheorghe Pop de Băseşti este un astfel de român, de maramureşean de-al nostru, însemnat cu stea în frunte. S-a născut printr-o hotărâre a sorţii să poarte întreaga viaţă pecetea dorului de mai bine pentru semenii săi români risipiţi în căuşul carpatic ce făcea pe atunci diferenţa între românii de dincoace şi de dincolo. A preluat din faţă torţa făcută să lumineze poteca românilor transilvăneni către o viaţă demnă şi purtătoare de noroc, dar mai ales spre acel petic de rai numit libertate. Ursitoarele i-au hotărât destinul semenilor săi vorbitori de aceeaşi limbă şi doritori de izbăvirea asupririi. "Noi vrem să ne unim cu ţara!", iată dorinţa ce părea scrisă cui litere de foc în sufletul ardelenilor, din veacuri neştiute, pe care copilul ivit pe lume la Băseşti a înţeles-o, şi-a însuşit-o şi a servit-o până la suflarea cea din urmă. Să ni-l amintim pe Gheorghe Pop de Băseşti în anul Memorandumului. Din 1881 fusese creat Partidul Naţional Român, ca semn al maturizării mişcării politice a românilor din Ardeal. Nouă ani mai târziu, este redactată această plângere către împăratul de la Viena, menită să atragă atenţia asupra necazurilor lor. Memorandumul asta şi înseamnă: de ţinut minte. Rezultatul se dovedeşte dezastruos. Delegaţia care făcuse atâta drum pentru a depune memoriul în mâna împăratului nu este primită în audienţă. Textul, în plic închis, ajunge în cancelaria imperială, de unde este trimis guvernului ungar. Procesul care urmează pronunţă pedepse. Doctorul Ion Raţiu este condamnat la doi ani de închisoare. Preotul Vasile Lucaciu primeşte cinci ani. Gheorghe Pop de Băseşti, semnatar al acestui document memorabil, primeşte la rându-i o perioadă de detenţie de un an. Ilustrul patriot, alături de numele altor eminenţi luptători pentru dreptate şi libertate revendicate de românii din Transilvania se va manifesta în permanenţă. Aşa cum ştim, în împrejurările create de situaţia de pe teatrul de război, în toamna anului 1918, Austro-Ungaria se destramă ca stat, drept pentru care Partidul Naţional Român din Transilvania difuzează la 12 octombrie 1918 o declaraţie. Era formulat dreptul naţiunii române la deplină libertate naţională. În săptămânile următoare, în Transilvania, Maramureş, Crişana şi Banat sunt înfiinţate gărzi militare şi consilii naţionale româneşti. În noaptea de 30 spre 31 octombrie se constituie Consiliul Naţional Român. Acesta hotărăşte să-şi asume "puterea deplină de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească". Ajungem astfel la Adunarea Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie, ziua pe care azi o ştim ca fiind ziua noastră naţională, sărbătoarea românilor de pretutindeni. Ajungem astfel al reuniunea a peste o mie de delegaţi ai secţiilor de votare şi ai diferitelor asociaţii profesionale şi culturale. Această întâlnire istorică a fost încredinţată spre conducere celui mai vârstnic dintre liderii ardeleni aflaţi în fruntea evenimentului - Gheorghe Pop de Băseşti. Acolo, pe Platoul Romanilor, prin iarba atacată de colţii de frig şi vreme potrivnică, de la tribuna de unde se vedea locul tragerii pe roată a lui Horia şi Cloşca, pe pajiştea unde încă mai dăinuiau tropotele copitelor calului înaintând în marşul triumfal al domnitorului Mihai Viteazul, unificatorul, de acolo Vasile Goldiş, o altă minte luminată a momentului, citea Hotărârea de Unire. I-a fost dat lui Gheorghe Pop de Băseşti să-şi încheie drumul prin această lume la puţină vreme după aceea. Dar a avut din partea Celui de Sus binecuvântarea de a fi apucat să prindă în căuşul urechilor acele cuvinte înscrise în Declaraţia de la Alba Iulia. "Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România". Visul se împlinise. Dacă este să ne amintim ce spunea marele Nicolae Iorga despre un mare spirit românesc, mi-aş propune să-i parafrazăm zicerea aplicând-o cu îndreptăţire lui Gheorghe Pop de Băseşti. "Când auzim pronunţându-i-se numele, propun să ne sculăm în picioare", ceea ce cred dă este cazul să facem şi noi în această clipă! Vă mulţumesc. (Pasaje din declaraţia politică au fost completate conform materialului depus de domnul deputat la preşedintele de şedinţă.)
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Grupul parlamentar al PSD+PC, îl invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Cherecheş. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Cătălin Cherecheş: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Poluarea - un pericol real pentru sănătatea băimărenilor". Motivul declaraţiei mele politice de astăzi îl constituie o problemă cu care locuitorii municipiului Baia Mare şi ai Maramureşului se confruntă de mulţi ani şi care şi-a găsit în prea puţină măsură rezolvarea până acum: poluarea mediului înconjurător. Prin structura sa geomorfologică, Maramureşul a permis dezvoltarea mineritului şi a industriei de procesare a minereurilor neferoase, industrii care poluează apa, solul, aerul şi afectează grav sănătatea oamenilor. Chiar dacă mineritul s-a redus mult, poluarea istorică îşi face simţită prezenţa în continuare, iar haldele şi depozitele de steril, minele închise, minele care mai funcţionează rămân o sursă de poluare a mediului înconjurător nu numai în Baia Mare, ci în întreg judeţul Maramureş, poluarea identificându-se prin apariţia bolilor profesionale specifice şi în starea de morbiditate generală a populaţiei. România a fost găsită vinovată de încălcarea drepturilor la un mediu sănătos şi protejat în cazul a doi băimăreni, care au intentat proces statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) În sentinţa Curţii, s-a spus că România nu şi-a respectat obligaţia de a analiza corespunzător riscurile pe care activitatea industrială le presupunea şi de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura protejarea dreptului la un mediu sănătos şi protejat, care este garantat ca parte a dreptului la viaţa privată şi de familie. Îmbolnăvirile şi reducerea duratei de viaţă a cetăţenilor din Baia Mare au fost proba grea a deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Pentru diminuarea şi înlăturarea poluării, mai ales a celei istorice, se impun, pe lângă ecologizarea zonei, multe alte măsuri de protecţie a mediului în municipiul Baia Mare, cum ar fi: investiţii care să ducă la reducerea riscurilor tehnologice; încadrarea emisiilor de poluanţi în concentraţii admise; îmbunătăţirea climatului de muncă; depoluarea râului Săsar care traversează municipiul Baia Mare şi sistematizarea cursului acestuia; amenajarea unei rampe ecologice de colectare şi depozitare a deşeurilor industriale; refacerea şi completarea canalizării oraşului şi, nu în ultimul rând, asigurarea apei potabile de calitate. Ştiu că investiţiile pentru depoluare nu sunt aducătoare de profit, dar cred că Baia Mare şi Maramureşul au nevoie de eforturi deosebite din partea tuturor factorilor responsabili pentru eliminarea poluării. Maramureşul este un judeţ vulnerabil şi din cauza iazurilor şi haldelor de steril care împânzesc judeţul, unele dintre iazuri aflându-se în stare avansată de degradare, fiind posibil în orice moment un accident ecologic. S-au înfiinţat societăţi care să se ocupe de închiderea şi conservarea minelor, dar efectul benefic al activităţii acestora asupra calităţii mediului, din păcate, nu se vede. S-au cheltuit sume mari pentru conservarea minelor, dar acestea continuă să fie adevărate bombe ecologice. Una dintre cauzele ineficienţei acestor lucrări, de care depinde sănătatea oamenilor, a apei, solului, aerului, cred că a fost lipsa unor norme clare, care să reglementeze coerent astfel de lucrări. Am făcut această declaraţie politică pentru a trage un semnal de alarmă asupra faptului că în toate zonele cu metalurgie neferoasă, poluate istoric, expunerea populaţiei la elemente chimice nocive este încă o mare problemă de sănătate publică. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL o invit la microfon pe doamna Cristina Pocora. Aveţi cuvântul.
			Doamna Cristina-Ancuţa Pocora: Bună dimineaţa stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la "Şomaj, ultima grijă a premierului Boc: 100 - 120 de mii de şomeri pe lună!" Acestea sunt estimările Ministrului Muncii în privinţa şomajului din acest an. Marian Sârbu a rostit aceste cifre, de curând, la o televiziune. Le-a rostit cu o nonşalanţă şocantă. Aproape zâmbind, Marian Sârbu ne-a anunţat că, lunar, populaţia unui oraş de nivel mediu va intra în şomaj. De exemplu, Slobozia, Feteşti, Ţăndărei şi Urziceni, oraşe din judeţul în care eu am fost aleasă deputat ar deveni locuite complet de... şomeri. Nu uitaţi că, aici, am adunat numărul tuturor locuitorilor acestor oraşe, fie că lucrează sau nu. Practic, dacă ar fi să calculez, 100 de mii de persoane angajate din Ialomiţa, ar face cât populaţia aflată în muncă din întreg judeţul. Şi cu aceeaşi nonşalanţă, Ministrul Muncii ne-a anunţat că cifrele ar putea fi chiar mai mari, dar instituţia pe care o conduce nu-i poate contabiliza şi pe cei care nu vor primi ajutorul de şomaj. Vorbim aici despre oameni care lucrau la negru sau care nu au încă vechimea necesară pentru a primi acest şomaj. Valorile sunt de-a dreptul halucinante în condiţiile în care numărul total de şomeri este acum sub 500 de mii. Vă daţi seama, în cel mult jumătate de an, numărul de români concediaţi se va dubla. Înţelegem că 2009 este un an de criză, un an greu, în care tot mai multe societăţi îşi vor concedia angajaţii. Deopotrivă, însă, înţelegem că, într-un astfel de an, măsurile adoptate ar trebui să fie pe măsura gravităţii situaţiei. Înţelegem că executivul ar trebui să sară în ajutorul firmelor aflate în dificultate şi, mai ales, în ajutorul oamenilor. Din păcate, însă, realitatea este la fel de cruntă precum afirmaţiile făcute cu nonşalanţă de ministrul muncii. Realitatea ne prezintă un guvern inert, blocat într-o lume paralelă celei în care trăieşte România cotidiană. Da, doamnelor şi domnilor, avem un guvern inert! Avem un executiv care, în urmă cu câteva săptămâni, promitea un plan anticriză de câteva zeci de miliarde de euro. Analiştii economici, reprezentanţii patronatelor şi ai sindicatelor, toţi au susţinut la unison că era un plan prost, cu zero şanse să scoată ţara noastră din criză. De exemplu, guvernul Boc oferea facilităţi fiscale patronilor care-şi trimiteau angajaţii în şomaj tehnic. Practic, niciuna dintre părţi nu mai era obligată să plătească sumele datorate contribuţiilor sociale timp de trei luni. Guvernul Tăriceanu promitea 1000 de euro fiecărui patron care angaja o persoană care fusese trimisă în şomaj de mai mult de trei luni. Concret, executivul Tăriceanu încuraja patronii să aducă forţă de muncă, iar guvernul Boc îi încuraja să dea oamenii afară! Acesta este doar un exemplu de măsuri extrem de neinspirate propuse de premierul Emil Boc. Chiar şi aşa, însă, era un plan care exista. Spun că "exista" pentru că, din momentul în care l-a prezentat, Emil Boc nu a mai spus nimic despre acest plan. S-a luat cu altele, a pozat într-o persoană extrem de ocupată şi pare că a uitat de măsurile anticriză. Tocmai de aceea vorbeam despre un guvern inert. În plus, inerţia acestui executiv pare dată şi de faptul că Boc aşteaptă mereu ordine înainte de a acţiona. Ordine de la PSD, de la clientela sa politică şi, mai ales, de la Cotroceni, de la cel care este, cu adevărat, şeful acestui guvern. Şi se pare că, în aceste zile, nu Boc a fost ocupat, ci Traian Băsescu, pentru că nu i-a mai spus "micului premier" ce să facă. Aşa că, Emil Boc a aşteptat. A aşteptat şi a tot aşteptat. Poate, poate, şeful cel mare îşi va întoarce din nou faţa către Palatul Victoria să le spună supuşilor ce să mai facă. Nu a contat pentru micul Boc că numeroase firme au început, deja, să dea faliment, că tot mai mulţi oameni sunt trimişi acasă, şi că absolut toată lumea are nevoie urgentă de măsurile ferme ale guvernului. Aşa că închei făcând un apel către Traian Băsescu, şi nu către Boc cel Mic, care oricum nu ar şti nici măcar mie ce să-mi răspundă. Aşadar, domnule preşedinte, Traian Băsescu, vă rog să aprobaţi planul acela de măsuri mai repede, bun-rău, cum o fi el, dar aprobaţi-l mai repede! Şi încă ceva: domnule preşedinte, vă rog mai treceţi şi pe la Palatul Victoria şi mai daţi-le câte ceva de făcut miniştrilor de acolo, că bieţii de ei nu îndrăznesc să vă deranjeze! Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Urmează Grupul parlamentar al UDMR, doamna deputat Peto Csilla-Maria. Aveţi cuvântul, doamna deputat.
			Doamna Petö Csilla-Maria: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la unele aspecte ale Programului "Şcoala de după şcoală" pe care l-am regăsit, e drept, sub forma unui enunţ simplu, fără o abordare a modului în care acesta urmează a fi realizat în Programul de guvernare al Coaliţiei Partidul Democrat Liberal-Partidul Social Democrat, şi anume extinderea Programului "Şcoala de după şcoală". După cum se ştie, importanţa acestui program nu poate fi negat, mai ales în contextul realităţilor sociale actuale. Prin aceasta se doreşte oferirea unei alternative utile de petrecere a timpului liber de după ore pentru elevi. Într-adevăr, ar fi de dorit prelungirea programului de şcoală pentru elevii claselor I-IV pentru a-şi putea efectua temele în incinta şcolii sub supravegherea cadrelor didactice. Programul acesta after school este, aşadar, extrem de util dar, mai ales, se prezintă o reală alternativă pentru părinţii ocupaţi, fiind în acelaşi timp unul educativ şi recreativ pentru copii. Până acum, totul pare în regulă, însă este interesant de văzut cum funcţionează în prezent programul menţionat. Pentru a putea oferi acest program suplimentar, învăţătoarele trebuie să se asigure că nu vor avea costuri mai mari decât încasări şi asta pentru că nu doar părinţii trebuie să plătească pentru elevii care rămân după program, ci şi învăţătoarele care plătesc taxe atât la consiliul local, cât şi şcolii, având în vedere că programul în cauză se desfăşoară în incinta şcolii. Mai mult decât atât, învăţătoarele trebuie să aibă o autorizaţie de persoană fizică pentru a presta astfel de servicii, cu alte cuvinte să aibă personalitate juridică. Şi, încă nu am spus totul. Pe lângă chiria pe care o plătesc primăriei, învăţătoarele semnează şi un protocol de utilităţi cu directorul şcolii prin care se obligă să plătească apa, curentul şi celelalte cheltuieli. Având în vedere aspectele de mai sus, în forma sa actuală, Programul -" Şcoala de după şcoală" este, de fapt, o idee foarte bună cu o finalizare însă faţă de care îmi permit să am unele rezerve. În primul rând, acest efort al cadrelor didactice menţionate nu se justifică de cele mai multe ori. Este aproape inuman ca ele să fie cele care predau la orele de curs şi tot ele să rămână cu copiii după încheierea programului normal. În consecinţă, aş vrea să trag un semnal de alarmă asupra acestui segment de importanţă majoră, care însă are foarte multe imperfecţiuni şi care necesită o cu totul altă abordare. Aş sugera Coaliţiei guvernamentale şi factorilor de decizie în domeniu o aplecare mult mai atentă asupra acestui program. Faptul că acesta nu are o susţinere bugetară, faptul că necesită un efort financiar deosebit din partea părinţilor şi a cadrelor didactice deopotrivă, coroborat cu efortul fizic şi intelectual peste măsură al acestora din urmă, nu constituie un aspect de normalitate. Se impune, aşadar, în primul rând, finanţarea şi susţinerea bugetară a programului prin bugetele consiliilor locale, fără de care pe termen lung vom asista la contraperformanţe majore în procesul educaţional. Nu în ultimul rând, în contextul actual al mult discutatei crize economice, în numele căreia şi împotriva căreia se iau zilnic decizii, am putea contribui la crearea unor noi locuri de muncă. În locul cadrelor didactice care se ocupă de copii în timpul orele de curs s-ar putea angaja un personal din rândul tinerilor absolvenţi în acest domeniu pentru care, în situaţia actuală, aceasta ar constitui o oportunitate deosebită. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, doamna deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale domnul deputat Amet Aledin.
			Domnul Amet Aledin: Bună dimineaţa! Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Astăzi declaraţia mea politică se intitulează "Pentru promovarea limbii tătare". Sâmbătă, 21 februarie anul curent, în Sala Senatului a Universităţii "Ovidius" Constanţa a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice propunându-şi promovarea limbii tătare la nivel oficial. S-au abordat probleme legate de gramatică, dar şi cele de perspectivă, în condiţiile în care trebuie să se ajungă la un consens, întrucât limba tătară, vorbită în mai multe zone ale lumii, nu are un caracter unitar. Un lucru benefic a fost prezenţa a patru specialişti în lingvistică din Crimeea. Acest demers nu este unul singular, în anii trecuţi, desfăşurându-se manifestări asemănătoare. De altfel, se doreşte o colaborare inclusiv în ceea ce priveşte facultăţile de filologie dintre Universitatea de stat din Simferopol, Ahmescit, din Crimeea, şi Universitatea "Ovidiu" din Constanţa. În urmă cu trei ani a fost demarată procedura de a exista posibilitatea studiului limbii tătare în şcolile generale. Începând cu anul de învăţământ 2008-2009, acest fapt a fost posibil, cu siguranţă, dorindu-se în acest sens o continuitate. Deocamdată, doar la nivel opţional aceste cursuri vin să împlinească dorinţa comunităţii tătare din România. Ne propunem să dezvoltăm sistemul. Dacă anul trecut a început studiul limbii materne doar în câteva localităţi, anul acesta proiectul va fi unul complex. În paralel cu desfăşurarea cursurilor opţionale, facem demersurile şi pentru cursurile obligatorii. Firesc, am găsit la instituţiile specializate sprijinul necesar pentru tot ceea ce s-a realizat şi suntem convinşi că şi în perioada următoare va exista aceeaşi atitudine. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar Partidului Democrat Liberal, în ordinea înscrierii la grupul parlamentar, domnul deputat Gheorghe Ialomiţianu. Aveţi cuvântul.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Declaraţia mea politică se referă la "Industria braşoveană care poate fi salvată". Braşovul a fost unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din punct de vedere industrial. Salariul mediu pe economie era pe locul al 2-lea pe ţară. În timpul guvernării Tăriceanu s-au închis cele mai importante întreprinderi braşovene: S.C. "Tractorul S.A." şi S.C. "Rulmentul S.A." Alte întreprinderi cu capital de stat au înregistrat reduceri semnificative ale locurilor de muncă chiar în plină creştere economică în perioada guvernării Tăriceanu. În anul 2008, Braşovul a ocupat locul al XI-lea pe ţară în ceea ce priveşte salariul mediu pe economie. Totuşi, în Braşov, datorită tradiţiei de oraş industrial şi cu un potenţial ridicat privind resursele umane, au investit mai multe companii din Germania, Austria şi din alte ţări, înfiinţând societăţi comerciale cu activitate industrială. Braşovul a fost declarat în 2008 pol naţional de creştere economică în regiunea centru care trebuie să devină motor al dezvoltării economice din această regiune. Bugetul pe 2009 şi planul anticriză, considerând că sunt instrumente care asigură valorificarea resurselor materiale şi umane, în principal, din industrie, determinând menţinerea şi chiar o creştere a locurilor de muncă. Ştim că strategia Ministerului Economiei cuprinde şi reindustrializarea României, lucru care îi bucură pe braşoveni. Se ştie că industria asigură valorificarea cea mai bună a resurselor materiale şi umane, reprezentând motorul dezvoltării şi altor sectoare de activitate. Considerăm că înfăptuirea politicii de reindustrializare a ţării trebuie să se realizeze de către Ministerul Economiei şi alte ministere, precum şi AVAS-ul. Ar trebui ca fiecare regiune ce are tradiţie, resurse materiale şi umane, să fie avute în vedere în momentul elaborării şi aplicării strategiei de reindustrializare din partea Ministerului Economiei. Dragi colegi, Cred că trebuie şi Parlamentul să se implice în elaborarea şi aplicarea strategiei de reindustrializare a României printr-un parteneriat între Guvern şi Parlament. Ştim că mandatul de parlamentar are la bază votul uninominal. Avem o obligaţie faţă de colegiul în care am candidat pentru a asigura resurse prin dezvoltarea economică. Asigurând o dezvoltare economică a tuturor zonelor ţării, aceasta poate reprezenta un pas important pentru a repartiza resursele financiare pe principii eficiente şi nu a principiului solidarităţii. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea aceluiaşi grup parlamentar, domnul deputat Nicuşor Păduraru. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Nicuşor Păduraru: Titlul declaraţiei politice este "Necesitatea unui dialog interparlamentar pe tema românilor din Italia". Stimaţi colegi, Suntem nevoiţi să constatăm cu regret că, într-o ţară cu care avem relaţii tradiţionale de cooperare şi afinităţi culturale cum este Italia, s-a declanşat o campanie de discreditare a cetăţenilor români. Din păcate, iniţiatorii acesteia nu provin exclusiv din rândul presei sau al societăţii civile, ci şi din cel al oficialităţilor. Această situaţie ne obligă cu atât mai mult să avem o atitudine oficială fermă. Este cunoscut faptul că perioadele de criză sunt cele în care se caută vinovaţi, "experţii" creării acestora fiind reprezentanţii grupărilor extremiste şi extremiştii din grupările democratice. Ei sunt, de regulă, cei care, în locul unor soluţii viabile la problemele sociale, preferă să isterizeze populaţia. Singura metodă prin care înţeleg ei să rezolve o criză este crearea unei alte crize. Ei ştiu foarte bine că majoritatea populaţiei nu agreează statisticile care i-ar arăta realitatea şi că mult mai spectaculoase sunt mesajele şi măsurile radicale. Cu toate că ne stau la dispoziţie chiar datele furnizate de către oficialităţile italiene, nu vrem să cădem în aceeaşi greşeală a extremiştilor, arătându-i cu degetul pe cei ce deţin cel mai mare procent de infractori în Italia, doar pentru a dovedi că nu noi deţinem locul întâi. Un astfel de gest nu rezolvă nimic, ci introduce un criteriu fals în evaluarea unei situaţii. Nu există naţiuni infractoare şi nici naţiuni divine, cum nu există nici rase inferioare şi nici rase superioare. Există doar indivizi ce încalcă legea şi indivizi ce o respectă, indiferent de rasă, naţionalitate sau convingeri religioase. Consider că situaţia din Italia este gravă, din următoarele motive: în primul rând, este simplu să pui o etichetă şi foarte greu să scapi de ea. Dacă României sau românilor li se pune eticheta de "infractor", va fi nevoie de ani de zile de eforturi pentru a scăpa de aceasta, fără a avea garanţia că se va ajunge la finalitatea dorită. În al doilea rând, nu este vorba de o simplă declaraţie a urmaşei lui Mussolini, ci de instigare la manifestaţii publice. Nu contează câte au avut loc, importantă este instigarea. În al treilea rând, aspectul pe care îl socotesc cel mai grav pentru democraţia de oriunde este antrenarea populaţiei civile în acţiuni ce ar trebui întreprinse doar de către instituţiile abilitate. Transformarea cetăţenilor în agenţi de ordine este un pas periculos spre militarizarea unei societăţi democratice, în care oricine poate fi vânat. I-aş întreba pe cei ce au emis decretul "Măsuri urgente în materie de siguranţă publică şi de combatere a violenţei sexuale" ce sunt acele patrule civile. Noi fascii? Spre ce Europă ne îndreptăm? Stimaţi colegi, Consider că este cazul să ne implicăm în remedierea situaţiei, fiindcă în joc sunt destinele cetăţenilor pe care îi reprezentăm. Nu putem rămâne pasivi la violenţele la care sunt expuşi semenii noştri din Italia şi la denigrarea României. Avem obligaţia de a iniţia un dialog interparlamentar cu colegii noştri din Italia, care să se adauge demersurilor guvernamentale, celor ale europarlamentarilor PD-L şi celor pe care le întreprind preoţii din bisericile ortodoxe din Italia. Este momentul să dăm dovadă de solidaritate şi de responsabilitate dacă vrem ca eticheta pe care unii politicieni italieni vor s-o aplice României să nu se lipească. Parlamentarii din Italia şi societatea italiană trebuie să înţeleagă că problemele de pe piaţa muncii nu se rezolvă prin astfel de metode şi că democraţia nu este un fenomen ireversibil şi nicio realitate gata făcută, ci una ce trebuie întreţinută prin judecarea cumpătată a situaţiilor problematice. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar Partidul Social Democrat PC domnul deputat Vasile Mocanu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Vasile Mocanu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Cum ajutăm fermierii?" Criza financiară dă mari bătăi de cap şi fermierilor ieşeni. Mărirea dobânzilor la credite e la un pas de a le falimenta afacerile. În ultimele luni, tot mai mulţi agricultori din judeţul Iaşi, dar probabil că acest lucru se întâmplă în toată ţara, au început să-şi înstrăineze utilajele pentru a-şi plăti ratele la bănci. Fie că e vorba de tractoare, semănători, pluguri sau discuri, fermierii ieşeni afirmă că scoaterea utilajelor la vânzare este unica modalitate de a ieşi din necaz. Şi, mai grav, alţi agricultori au luat decizia de a vinde tot, adică inclusiv terenul, clădirile şi producţia, stopând astfel definitiv afacerea. Din păcate, această modalitate reprezintă şi o cedare nedorită în faţa greutăţilor vremurilor. Este clar că aceşti oameni trebuie ajutaţi. Agricultura românească se bazează pe ei. Marea problemă este că fermierii din Iaşi şi din România sunt prinşi între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, au crescut foarte mult dobânzile la creditele contractate anterior, de cealaltă parte au început să scadă preţul produselor agricole. Mulţi agricultori se plâng că autorităţile nu au venit în ultimele luni cu nicio soluţie la problemele cu care se confruntă. În ultimii patru ani, agricultura românească a fost adusă la sapă de lemn. Lipsa unor strategii coerente de dezvoltare a acestui domeniu atât de important al economiei naţionale a făcut ca fermierii din România să privească cu neîncredere spre Ministerul Agriculturii. Cred că a venit vremea să schimbăm această situaţie şi să dezvoltăm agricultura românească ajutând în primul rând fermierii. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea aceluiaşi grup parlamentar, domnul deputat Tudor Ciuhodaru. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: Mulţumesc, doamna preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi va fi "Stop, Lăzărescu, la Iaşi! Episodul al treilea, accident feroviar". În urmă cu câteva zile la Budăi, un camion a fost spulberat de acceleratul Iaşi-Timişoara. Trenul a deraiat. Rezultatul? Un mort şi şase răniţi răspândiţi între spitalele ieşene. Unul la spitalul de urgenţă, doi la neurochirurgie, şi unul la "Spiridon", trimis mai apoi la Spitalul de pneumologie. Dar dacă ar fi fost mai mulţi? În fiecare zi, serviciul de ambulanţă răspunde la sute de solicitări. În fiecare zi, peste 100 de pacienţi sunt plimbaţi între spitalele ieşene. Şi nu din vina medicilor. Există o problemă serioasă în organizarea sistemului medical ieşean. Lipseşte un spital în structura căruia să existe toate clinicile şi compartimentele necesare rezolvării oricărui pacient care reprezintă o urgenţă medico-chirurgicală. În orice moment, poate apărea un nou caz Lăzărescu sau Slatina sau Satu-Mare. Dar, de data aceasta, într-un centru vechi şi prestigios universitar ieşean. Există o soluţie simplă: terminarea rapidă a Spitalului municipal de urgenţă Iaşi din curtea Spitalului clinic de urgenţă "Sfântul Ioan", proiectat în structură monobloc cu toate specialităţile incluse şi finalizat în proporţie de 80%, în care să funcţioneze toate serviciile necesare preluării, diagnozei şi tratamentului oricărui pacient care reprezintă o urgenţă medico-chirurgicală. Domnule ministru al sănătăţii, sunteţi medic. Puteţi percepe această realitate dură în întreaga amploare, precum şi faptul că nu ne putem asuma răspunderea apariţiei unui nou caz cu final nefericit. Vă solicit sprijinul public în stoparea fenomenului Lăzărescu la Iaşi, prin terminarea rapidă a Spitalului clinic de urgenţă din municipiul Iaşi. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PN-L, invit la microfon pe domnul deputat Titi Holban. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Titi Holban: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la "Bâlbele Guvernului Boc - incompetenţă sau nepăsare". Încă de la începutul acestui an, România s-a înscris în trendul nefericit al statelor care traversează o perioadă de recesiune economică. Diferenţa dintre statul român şi alte ţări europene este că cele din urmă reacţionează coerent în faţa crizei, având drept preocupare majoră protejarea marilor companii şi a tuturor celor care au un număr mare de angajaţi. Cu alte cuvinte îşi protejează cetăţenii - contribuabili prin asigurarea locurilor de muncă. Ce se întâmplă în România are cu totul şi cu totul altă descriere: avem un Guvern care face declaraţii haotice de natură să adâncească sentimentul de nesiguranţă şi chiar de panică - şomaj în creştere, îngheţarea salariilor, blocarea angajărilor. Mai mult, se pare că actualii guvernanţi nu ţin cont de unele elemente esenţiale, de la care ar trebui să pornească în fundamentarea unui plan de combatere a crizei. Un exemplu este faptul că, încă din decembrie 2008, România a primit acordul Comisiei Europene pentru noi scheme de ajutor de stat care să finanţeze companiile care au dificultăţi, în condiţiile în care, în această perioadă, statul are datoria de a păstra locurile de muncă prin protejarea marilor investitori - companii cu număr mare de angajaţi. Guvernul Boc are datoria de a lua decizii imediate şi coerente pentru susţinerea acestora în perioada de criză. Judeţul Buzău este unul dintre judeţele care s-a confruntat de-a lungul timpului cu o stare de criză accentuată în care oamenii îşi pierdeau locurile de muncă. Ultimii patru ani au adus o dezvoltare reală şi sănătoasă şi pentru această zonă. Iată că acum suntem în pericol de a ne retrăi istoria anilor '90, în care marile companii îşi închid porţile şi mii de oameni rămân fără locuri de muncă. Atunci a fost guvernarea FSN. Acum, tot ei, sub sigla PD-L-PSD!
			Doamna Daniela Popa: Urmează Grupul parlamentar al UDMR. Invit la microfon pe domnul deputat Edler Andras. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Edler András György: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Titlul declaraţiei mele politice este "Redescoperirea dictaturii". Şedinţa comună a celor două Camere convocată pentru dezbaterea bugetului de stat şi al asigurărilor de stat pe anul 2009 a arătat încă o dată că Parlamentul a încetat să fie instituţia de bază a democraţiei, şi s-a transformat într-un circ ordinar, unde noi, deputaţii şi senatorii de bună credinţă, şi, în mod indirect, tot poporul român, suntem priviţi ca nişte măscărici de nişte forţe obscure, al căror singur scop este acapararea totală şi irevocabilă a puterii. Acest eveniment nefericit mi-a adus aminte de o poveste pe care o s-o împărtăşesc cu voi, stimaţi colegi. A fost odată ca niciodată o ţară numită Democraţie. La conducerea ţării a venit un căpitan, un fost căpitan de nave, viclean în gândire şi foarte ambiţios. Acest căpitan a decis în ambiţia lui că trebuie redescoperită insula numită Dictatura. O insulă descoperită de mult, dar care a fost lăsată uitării o perioadă tot mai mare, datorită efectelor periculoase de intoxicare irecuperabilă a tuturor celor care păşesc pe această insulă. În vederea atingerii scopului propus, căpitanul şi-a format o echipă de marinari, iar pentru asigura succesul acţiunii, le-a promis acestora că munca depusă va fi răsplătită la întoarcere cu drepturi exclusive de jecmănire a unor teritorii pe care le vor primi drept moşii. În vederea fundamentării unei relaţii de lungă durată cu Dictatura, căpitanul cel viclean s-a gândit să-i ofere celui care-i este omolog o lucrare intitulată "Metode ultrarapide de degradare a instituţiilor democratice, ghid practic privind exercitarea votului în lipsă de cvorum, metode burtologice de numărare a voturilor şi hipnoza ca metodă de dublare a prezenţei în Parlament." Cel care avea să înmâneze acest cadou a notat cu propria-i mână pe coperta interioară a acestei cărţi următoarele: "Aceste metode şi practici au fost experimentate cu succes în Parlamentul propriei mele ţări, aşa că nu există nici un dubiu privind eficienţa lor." Nu ştim ce s-a întâmplat cu aceşti marinari, dar cert este că ei nu s-au mai întors niciodată pe tărâmul Democraţiei. Istoricii noştri cercetează şi la momentul actual misterioasa lor dispariţie. Povestea se termină aici, iar nouă nu ne rămâne altceva decât să tragem câteva concluzii în speranţa că aceste concluzii ne vor permite să nu mai repetăm greşeala acestor marinari orbi şi fără cugetare. Sper că fiecare a înţeles morala acestei poveşti şi nu vom mai cădea în capcana trecutului. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Mircea Grosaru. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Mircea Grosaru: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Respectă pentru a fi respectat!" Şi este o completare a declaraţiei colegului meu în legătură cu evenimentele neplăcute petrecute în Italia. Asociaţia italienilor din România, reprezentantă a minorităţii italiene în Parlamentul României, a luat act de evenimentele nefavorabile ambelor ţări, Italia şi România, şi, în virtutea bunelor relaţii existente între cele două state, doreşte să-şi exprime de la tribuna Parlamentului un punct de vedere oficial în legătură cu situaţia existentă. Astfel, titlul ales al declaraţiei politice este valabil pentru ambele părţi, datorită unor inabilităţi cu caracter politic şi declaraţiilor apărute ca urmare a unor evenimente nefericite. Declaraţiile şi sintagmele populiste apărute ca urmare a unor infracţiuni comise de către cetăţeni români în Italia nu au putut fi oprite, iar presa şi, în general, mass-media italiană, conform menirii sale, nu a făcut decât să escaladeze incidentele, ca o reacţie imediată a celor întâmplate. Cum bine ştim însă, nu există în Europa două ţări precum România, şi Italia, cu asemenea similitudini de limbă, cultură, obiceiuri şi trăsături comune, trase parcă la indigo. Desigur că orice asemănare de acest fel atrage şi o reacţie inversă a fenomenului, astfel că aceasta a creat o emigraţie cu caracter economic, în ambele sensuri, însă de multe ori cu toate consecinţele ce implică acest fenomen. Dacă ar fi să analizăm doar câteva dintre aspectele şi efectele pozitive ale emigraţiei românilor în Italia, înainte sau după anul 1990, nu putem să nu amintim de următoarele aspecte economice cu implicaţii majore: 1. prin munca prestată de români în Italia, oficial sau neoficial, s-au construit şi se construiesc încă multe obiective; 2. multe din muncile agricole din Italia sunt prestate de cetăţeni români; 3. personal sanitar calificat în România, asistenţi şi asistente medicale, prestează servicii de specialitate în diverse clinici de stat sau private din Italia; 4. multe familii de italieni, în marea lor majoritate ocupaţi cu serviciul, au lăsat casele, bătrânii sau copiii în grija românilor, în semn de încredere în aceştia. Pot confirma că în cadrul categoriilor de mai sus regăsim mulţi cetăţeni români de origine italiană, aparţinând comunităţii istorice existente în România. Referitor la sprijinul Italiei pentru ţara noastră, nu putem să nu menţionăm următoarele: 1. Italia a sprijinit cu putere intrarea României în Uniunea Europeană, fiind prima ţară care a făcut lobby atât în Italia, cât şi la nivelul Uniunii (se pot studia stenogramele intervenţiilor parlamentarilor italieni atât la Roma cât şi la Bruxelles); 2. Italia asigură de lucru unui mare număr de români atât în Italia, cât şi în firmele italiene din România; 3. mari companii italiene şi-au mutat sediile şi producţia în România, iar fenomenul continuă; 4. schimburile economice şi comerciale dintre cele două ţări au crescut fără precedent şi sunt mereu în creştere. În faţa unor asemenea argumente majore, desigur că orice problemă de ordin politic, economic sau social, poate fi rezolvată prin dialog şi înţelegere. Vizita recentă a diplomaţiei române la Roma a arătat încă odată că strada dialogului este soluţia eficientă în rezolvarea unor incidente care pot apărea involuntar de voinţa celor două ţări, însă intervenţia la timp, dar mai ales prevenţia sunt soluţiile cele mai eficiente în îndreptarea unor situaţii conflictuale. Vă asigur că şi Ambasada Italiei la Bucureşti este la fel de preocupată de rezolvarea pe cale amiabilă a conflictelor. Acordurile bilaterale dintre state, convenţiile europene sau cele semnate între cele două guverne, român şi italian, s-au arătat de multe ori ineficiente, dacă nu sunt dublate de acţiuni comune al autorităţilor, acţiuni de apropiere şi cunoaştere a spiritului comun al celor două popoare, român şi italian, ale celor două ţări surori, Italia şi România. Pe această cale şi prin intermediul Grupului de prietenie România-Italia, grup constituit la nivelul Parlamentului României, propun un program "în oglindă" al celor două comunităţi - Comunitatea istorică italiană din România şi Comunitatea românilor din Italia, cu proiecte şi acţiuni comune care să coboare la nivelul cetăţenilor, pentru o cât mai mare eficienţă. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Doamna Daniela Popa: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Constantin Chirilă. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Constantin Chirilă: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Nu i-am dat un titlu, dar dacă ar fi să-l inventez acum l-aş stabili: "Stopaţi orice cale de a mai lăsa loc pentru furturi!" Situaţia economică a României, în cursul acestui an, este una care naşte multe întrebări şi îngrijorări. Previziunile nu sunt pozitive, iar legea bugetului a arătat cât este de greu să faci atât de multe lucruri necesare, cu atât de puţini bani. Doresc să vă aduc în atenţie un subiect strâns legat de buget, acela al achiziţiilor publice. Consider că trebuie să ne preocupăm nu doar de modul în care distribuim resurse financiare, ci şi de cel în care aceşti bani sunt cheltuiţi. Este evident că dacă lăsăm o breşă importantă în modul de gestionare şi cheltuire a resurselor financiare, orice efort de a oferi cetăţenilor condiţii mai bune de viaţă este sortit eşecului. În acest sens, este absolut vital să revizuim modul de funcţionare şi legislaţia sistemului de achiziţii publice din România. Statisticile sunt îngrijorătoare şi sunt de natură a ne arăta dimensiunile unui sistem în care banii se scurg în buzunarele unor anumite cercuri de interese. Sistemul electronic de achiziţii publice a derulat, în anul 2008, doar 2% din valoarea achiziţiilor publice totale din România. Şi asta în ciuda obligaţiei autorităţilor locale şi centrale de a mări cota de tranzacţionare la 20%. Consider că este clar pentru toţi românii că sunt numeroşi bogaţi din topul de specialitate care au făcut averi cu banii statului. Până la a constata cât de legal sau de puţin legal a fost, prima noastră grijă trebuie să fie aceea de a stopa orice cale de a mai lăsa loc pentru furturi. Pe ultima sută de metri, guvernarea Tăriceanu a redus perioadele de afişare a anunţurilor de licitaţie, generând posibilitatea de a se scoate rapid achiziţii din sistemul electronic, în beneficiul unei anumite clientele, care a putut obţine contracte în mod netransparent. Dacă 2% din suma tranzacţionată prin sistemul electronic reprezintă 303,22 milioane de euro, atunci totalul achiziţiilor publice din România în 2008 a fost de peste 15 miliarde de euro. Această cifră este lămuritoare pentru ceea ce se poate întâmpla în spatele uşilor închise ale autorităţilor decise să evite un sistem transparent de achiziţii. Doamnelor şi domnilor, Consider că trebuie făcut un audit eficient al sistemului de achiziţii, care să ne dea o evaluare clară a mecanismului, astfel încât să identificăm măsuri pentru stoparea cheltuirii banilor publici în interese obscure. Nu degeaba ne întrebăm cu toţii de ce nu beneficiem de infrastructură şi servicii publice mai bune, câtă vreme nu monitorizăm atent cum sunt cheltuiţi banii publici. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Victor Surdu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu: Vă mulţumesc. Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Securitatea alimentară". Mai sunt doar câteva zile şi intrăm în luna martie, lună în care încep însămânţările de primăvară, ceea ce fermierii, specialiştii noştri, ţărănimii o numesc "semănatul în mustul zăpezii". Atât în campania electorală, cât şi recent s-a promis, s-au luat şi angajamente ferme că în acest an ne vom ocupa în mod deosebit de agricultură, că se va analiza în fiecare şedinţă de guvern pe un punct distinct al ordinii de zi situaţia din agricultură, pregătirea pentru însămânţări (arături, seminţe, îngrăşăminte, pesticide, motorină etc.), că se va analiza situaţia acordării subvenţiilor, a plăţilor pentru acţiunile sanitar-veterinare, acreditării agriculturii. De asemenea, s-a promis că, în fiecare lună, se va ţine o şedinţă de guvern într-un judeţ pentru a analiza mai concret şi la faţa locului cu factorii de răspundere situaţia agriculturii şi dezvoltarea rurală, în toată complexitatea ei: proiecte de integrare, atragerea fondurilor europene, aspecte legate de protecţia mediului, gospodărirea apelor etc. Cu toată strădania Ministerului Agriculturii, astăzi mai sunt importante sume de bani restante, neplătite agricultorilor din subvenţiile şi plăţile cuvenite anilor 2007 şi 2008, iar despre 2009, deocamdată doar se vorbeşte şi atât. Trebuie apreciat că securitatea alimentară a României, asigurarea condiţiilor pentru o producţie agricolă durabilă şi eficientă reprezintă, mai ales în condiţii de criză, soluţia ideală pentru a creşte produsul intern brut, pentru a da de lucru la foarte multe persoane disponibilizate din alte sectoare, pentru a reduce importurile, la unele produse cum ar fi: carnea de porc, importurile au ajuns la 70% din consum, pentru a echilibra balanţa de plăţi în valute externe, pentru a ecologiza suprafeţele imense necultivate şi care, de regulă, sunt pline de gunoaie şi materiale plastice. La data la care susţin această declaraţie sunt nearate de toamnă aproximativ 4 milioane de hectare teren arabil. Pe suprafeţele nearate de toamnă se obţin de regulă producţii cu 3000 de kilograme de cereale mai puţin pe hectar, ceea ce reprezintă o pierdere de 12 milioane de tone de cereale, adică peste 2 miliarde de euro. Calculul ar putea continua dacă am transforma cerealele în carne, carnea în preparate şi aşa mai departe. La suprafaţa de mai sus, am putea adăuga încă două milioane de hectare care se lucrează sub media tehnologiilor de mare concurenţă care se practică astăzi în Uniunea Europeană şi în lume, suprafaţă de pe care am mai putea adăuga o pierdere de aproximativ 6 milioane de tone de cereale. Consider că încă nu este prea târziu pentru a ridica la rangul de politică naţională preocuparea fiecăruia dintre cei din administraţia locală şi până la Guvern şi Parlament, pentru ca în acest an să nu rămână niciun metru pătrat de pământ necultivat. Am putea considera că necultivarea unui metru pătrat de pământ reprezintă un furt din avuţia naţională, din produsul intern brut. Iată de ce se impune în regim de urgenţă o concentrare de forţe în jurul Ministerului Agriculturii şi până la nivelul fiecărei primării, pentru a nu lăsa pământ necultivat. Fac apel la fiecare dintre colegii parlamentari, care au fost aleşi în colegii uninominale, să se înscrie în acest efort naţional de cultivare a pământului, efort prin care vom realiza nu numai o creştere a produsului intern brut, dar şi importante venituri la bugetul de stat, buget de la care atâtea categorii socio-profesionale aşteaptă bani, bani şi iar bani. În spiritul celor afirmate mai sus, un grup de parlamentari am venit în sprijinul Ministerului Agriculturii, în sprijinul fermierilor, şi am depus pentru a fi dezbătută în regim de urgenţă Legea camerelor agricole, lege care presupune o largă descentralizare prin care decizia pentru producţii agricole durabile coboară de la nivelul Bruxellesului şi Bucureştiului la nivelul comunei, la nivelul producătorului agricol, la nivelul specialiştilor agricoli. S-a mai depus şi Legea comercializării produselor agro-alimentare, lege care reglementează relaţia între producătorii agricoli, procesatori, comercianţi (lanţurile de supermarketuri) şi consumatori. Această lege respectă moţiunea pentru rezoluţie a Parlamentului European, susţinută în Comitetul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, referitoare la prăpastia dintre preţurile producătorului şi preţurile plătite de către consumator şi aceasta datorită, în principal, abuzurilor supermarketurilor. Legea ţine seama de raportul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a Parlamentului României, semnat de preşedintele Mihai Tudose, în data de 1.10.2008, precum şi de Codul de bune practici pentru comerţul cu produse agro-alimentare, semnat între furnizori şi comercianţi, tot în 2008, dar care nu se respectă. Având în vedere importanţa acestor două legi, solicităm Biroului permanent al Camerei Deputaţilor să ia măsurile necesare pentru ca aceste legi să intre în dezbatere în procedură de urgenţă. Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Săptămâna trecută am susţinut o declaraţie politică care s-a referit la spiritul de solidaritate umană dintre maghiari şi români, declanşat spontan, în urma tragediei dispariţiei violente a sportivului Marian Cozma. Cu această ocazie, îmi manifestam nedumerirea că şi astăzi mai sunt încă reprezentanţi ai comunităţii maghiare sau române care, în discordanţă cu voinţa oamenilor, creează disensiuni. Mai concret, mă refeream la situaţia din oraşul Miercurea Nirajului, în care reprezentanţii bisericii ortodoxe nu pot reconstrui biserica distrusă în anul 1940, datorită opoziţiei majorităţii maghiare din consiliul local. Cu sprijinul reprezentanţilor Grupului parlamentar al UDMR şi al Bisericii Greco-Catolice, am luat la cunoştinţă că această speţă este mult mai complexă şi, ca urmare, după o informare mai atentă, îmi rezerv dreptul de a reveni asupra acestei declaraţii. Deocamdată, îmi exprim convingerea că nu am lezat pe niciuna dintre părţi. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Ţîmpău. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Radu Bogdan Ţîmpău: Mulţumesc, doamna preşedinte. Bună dimineaţa, stimaţi colegi, Având în vedere starea de fapt a cercetării, care este blocată de incompetenţă şi nepăsare, am elaborat o declaraţie politică pe care doresc să v-o citesc astăzi. Cei 0,18% din produsul intern brut alocaţi cercetării prin bugetul de stat pe anul 2009, certifică de fapt distrugerea acestui segment care doar, la stadiul declarativ, este considerat important în strategia financiară a actualului Guvern. Mai mult decât atât, actualii Guvernanţi atât de preocupaţi în a-şi acorda bugete cu 20 până la 40% mai mari pentru instituţiile proprii (exemple sunt bugetele Administraţiei Prezidenţiale şi ale Camerei Deputaţilor) tratează cu dispreţ acest domeniu strategic pentru dezvoltarea viitoare a României. Deşi au fost acordate suplimentări - la presiunea publică - acestea sunt rămăşiţe de la mesele bogate ale altor instituţii. Realitatea este una dureroasă: subfinanţarea actuală va duce la stoparea majoritatea contractelor multianuale aflate în derulare şi la distrugerea concurenţei. De asemenea, România îşi va consolida renumele de exportator de materie cenuşie prin continuarea exportului de tinere eminenţe. Studenţii nu vor mai fi atraşi să se angajeze în domeniul cercetării în România, preferând institutele de cercetare din Europa. Mai mult decât atât, actuala situaţie va duce în curând la destrămarea multor colective de cercetare, aflate în situaţia de a nu fi plătite. Reamintesc pe această cale că România şi-a luat angajamente ferme atât prin Strategia în domeniul cercetării 2007-2013, care prevede fonduri de 1% din p.i.b., cât şi prin Agenda de la Lisabona care proiectează alocarea în 2010 a 3% din p.i.b. Autorităţile guvernamentale trebuie să dea dovadă de responsabilitate şi de viziune şi, de aceea, solicit implementarea unui plan de stopare a crizei din domeniul cercetării şi finanţarea corespunzătoare a unuia dintre cele mai importante segmente pentru viitorul României. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PD-L, urmează la microfon doamna deputat Doiniţa Chircu. Vă rog, doamna deputat, aveţi cuvântul.
			Doamna Doiniţa-Mariana Chircu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică frizează un fenomen care din păcate pentru noi toţi există, se extinde în fiecare zi şi riscă să ameninţe grav starea de sănătate a şcolii şi a societăţii româneşti: "Violenţa în şcoli". Calitatea mea de deputat şi cadru didactic m-a condus la concluzia că deficitul nostru de educaţie este mult mai grav decât cel financiar. Din anul 1990 şi până în prezent, fiecare ministru al învăţământului a dorit să fie reformator, dar reformă după reformă a condus la antireformă. Şcoala românească are o mare problemă, ea pune preţ mai mult pe parcurgerea programelor încărcate, încă din primii ani de şcoală copiii trebuind să înveţe seturi întregi de informaţii la fiecare disciplină, uitându-se, de fapt, ceea ce este mai important pentru ei: socializarea şi pregătirea lor de a intra corect în viaţă, pentru că nu trece o zi fără o ştire legată de agresivitatea în şcoli, de infracţiuni în rândul minorilor, iar aceştia cred că totul le este iertat, că totul le este permis. Stimaţi colegi, În România delicvenţa juvenilă există şi ia amploare. Acest lucru este evidenţiat şi de datele statistice, infracţionalitatea în rândurile minorilor devenind un fenomen social care dă fiori societăţii româneşti. Familia, şcoala trebuie să se implice mult mai mult în educaţia tinerilor. Un minor delicvent este, de fapt, o victimă, şi nu un vinovat conştient de responsabilităţile ce i se impută, şi aceasta datorită faptului că el nu are sprijin moral oferit de adultul de lângă el, îi lipsesc protecţia şi sprijinul familiei, dar şi educaţia primită în şcoală. Trebuie luate urgent măsuri, iar la nivelul fiecărui judeţ să se iniţieze proiecte care să ofere şanse tuturor tinerilor, indiferent de mediul din care provin, să se identifice şi să se remedieze problemele din şcolile şi comunităţile cărora le aparţin, dar nu în ultimul rând să existe mai multă exigenţă şi stricteţe în aplicarea legilor şi a planurilor de acţiune pentru reducerea infracţionalităţii în rândul tinerilor. Acest lucru trebuie făcut cât mai urgent, pentru că ştim bine că situaţia economică este cea care influenţează rata infracţionalităţii în rândul elevilor, iar în contextul crizei financiare din acest an, trebuie să fim mai atenţi, mai prudenţi, familia şi şcoala trebuie să ia măsurile necesare pentru a îndepărta cauzele care contribuie la apariţia acestui fenomen, prin monitorizarea şi controlul în aplicarea cât mai corectă a regulilor din şcoli. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, doamna deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, mai are cineva declaraţie? Doamna Sonia-Maria Drăghici. Aveţi cuvântul, doamna deputat.
			Doamna Sonia-Maria Drăghici: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se referă la un obiectiv deosebit de important şi drag orădenilor: "Cetatea Oradea - punct de atracţie turistică şi culturală de anvergură". Ansamblul arhitectonic al Cetăţii Oradea îmbină două stiluri: al Renaşterii târzii de factură italiană, remarcat la zidul din incintă realizat în secolul al XVI-lea (în stil bastionar nou) şi cel baroc, din interiorul cetăţii, la construcţiile ridicate de austrieci în timpul a trei mari campanii edilitare pe care le-au desfăşurat în cetate. Cetatea Oradea este cunoscută ca un loc în care istoria şi cultura românilor sunt la ele acasă. Din păcate, de-a lungul timpului, masivele infiltraţii de apă pluvială au afectat serios pardoselile şi pereţii de la parter, încăperile de la etajul al II-lea, iar instalaţia electrică, şarpanta, hidranţii de incendiu, tâmplăria, instalaţiile sanitare, tencuielile exterioare şi acoperişul se află într-o avansată stare de degradare, în toate cele patru corpuri ale clădirii. Acest lucru nu poate decât să ne îngrijoreze şi să ne îndemne la acţiune, pentru că nu putem sta indiferenţi la degradarea unui astfel de obiectiv. Iată de ce salut şi îmi exprim sprijinul pentru iniţiativa municipalităţii orădene, care vrea să obţină fonduri nerambursabile europene pentru transformarea Cetăţii Oradea într-un punct de atracţie turistică şi culturală majoră, cu următoarele funcţiuni: bibliotecă municipală, galerie municipală de artă, centru de cultură şi civilizaţie tradiţională, muzeu multiconfesional. Tot aici ar putea lua fiinţă un centru european de studii şi cercetări religioase, un complex multifuncţional, un centru de documentare şi perfecţionare în domeniul resurselor umane, chiar o casă a căsătoriilor, o casă de oaspeţi şi un arheoparc. Fac un apel de la această tribună a Parlamentului la autorităţile locale şi centrale să sprijine acest proiect de restaurare a Cetăţii Oradea şi doresc să le transmit orădenilor că, în calitate de reprezentant al lor în Camera Deputaţilor, voi sprijini orice demers ce vine în întâmpinarea dorinţelor şi nevoilor locuitorilor acestui frumos oraş. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, doamna deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul deputat Cristian Burlacu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Cristian-Ion Burlacu: Doamna preşedinte, stimaţi colegi, Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se numeşte: "Doamnele ministru blochează comunicarea". Atunci când am aflat că funcţiile de ministru al tineretului şi turismului sunt ocupate de cele două doamne - Udrea şi Ridzi - am avut speranţa că prin natura lucrurilor va exista o comunicare mai bună şi mai deschisă pe subiectele de interes. Considerând că Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) din 2013 este o şansă ce nu trebuie ratată de către România, fiind o rampă de lansare în promovarea turismului, mi s-a părut important să existe un dialog şi o transparenţă decizională din partea celor două ministere amintite. Surpriza a fost totală în momentul în care am încercat să verific stadiul proiectului şi opinia oficială a ministerelor privind FOTE pe site-urile celor două instituţii. Dintre toate ministerele, singurele care nu beneficiază de un site sunt cele două instituţii menţionate. În acest fel, mă întreb de ce doamnele ministru neglijează un domeniu de comunicare atât de important, ţinând cont de faptul că cei care sunt interesaţi de politicile lor îşi extrag mare parte a informaţiei de pe internet: de exemplu, tinerii şi operatorii de turism. Mai mult, se încalcă, pe lângă dreptul la informaţie, şi prevederea conform căreia orice lege trebuie să beneficieze în prealabil de o dezbatere publică, primul pas fiind postarea pe site-urile oficiale. Se vede treaba că doamnei ministru Udrea îi este mult mai uşor să vorbească de la Milano despre dezvoltarea turismului în general, fapt care nu presupune o abordare concretă, decât să discute aplicat pe un set de măsuri. Am mari îndoieli că la vremea desfăşurării FOTE cele două doamne vor mai ocupa fotoliile de ministru, dar proasta gestionare a acestui proiect şi neglijenţa de care dau dovadă sunt de natură să prejudicieze una dintre cele mai importante competiţii europene. În consecinţă, solicit celor două ministere ieşirea din acest protocol al tăcerii pe subiectul FOTE şi deschiderea unui dialog constructiv cu autorităţile locale şi cu cetăţenii, precum şi adoptarea unei atitudini responsabile. Mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Urmează Grupul parlamentar al PD-L. Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel Geantă. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Florian Daniel Geantă: Mulţumesc, doamna preşedinte. Domnilor colegi, declaraţia mea de astăzi se numeşte: "Român în Europa". Doamnelor şi domnilor deputaţi, De mai bine de un an de zile, presa internaţională şi românească ne prezintă actele de adevărată teroare pe care conaţionalii noştri le săvârşesc în afara teritoriului României. Violuri, furturi, înşelăciuni, spargeri şi nu cred că este vreun domeniu de infracţionalitate care să nu planeze asupra românilor. Sunt ele adevărate sau nu? Sunt ele exacerbări ale presei sau nu? Este cu totul adevărat că, în acest context internaţional tensionat, primii vinovaţi sunt găsiţi imigranţii, iar stigmatul cade, în primul rând, asupra acestora. De asemenea, este adevărat că românii reprezintă una dintre comunităţile cele mai numeroase în ţări precum Italia, Spania sau Franţa. Dar asta nu justifică nicidecum nici comportamentul conaţionalilor noştri şi nici al autorităţilor sau oamenilor politici din aceste ţări. Nu cred că trebuie să amintesc nimănui că aceşti imigranţi au reprezentat şi reprezintă motorul dezvoltării economice în aceste ţări. Nu cred că trebuie să mai amintesc că, în istorie, chiar populaţia ţărilor enunţate mai sus a fost subiectul unor migraţii masive în secolul trecut, iar scandaluri de tipul "Giovanna Reggiani" s-au înregistrat şi atunci, şi poate chiar în proporţii mult mai mari mafia italiană, cartelurile drogurilor etc. Eu personal cred că am trecut în cu totul altă epocă şi aplanarea sau chiar rezolvarea unor astfel de fenomene presupune un efort concertat al nostru, al tuturor: şi al românilor, şi al italienilor, spaniolilor, francezilor etc. Nu castrarea violatorilor este soluţia, aşa cum propunea un om politic din Liga Nordului Italiană! Nu împuşcarea infractorilor! Nici repatrierea lor, ca după două zile să se reîntoarcă de unde au plecat! Nu măsurile extreme, stimaţi colegi, sunt "soluţiile finale". "Soluţiile finale" nu mai au ce căuta nici măcar în glumele oamenilor politici care se doresc europeni. Soluţia pe care v-o propun este legată de o mai bună colaborare la toate nivelurile: parlamentar, guvernamental, diplomatic şi în toate domeniile unde vom considera necesar. Eliminarea oricărei forme de discriminare între cetăţenii europeni se impune, de asemenea. Nu trebuie să mai avem de a face cu termenii precum infractori români, polonezi, unguri, italieni etc. Ei sunt cu toţii europeni, şi sunt cu toţii egali în faţa legii, iar infracţiunile săvârşite de oricare dintre aceştia să fie sancţionate cu măsuri similare. Doamnelor şi domnilor, Fiecare dintre noi trebuie să-şi dea concursul pentru ca cetăţenilor noştri, care îşi văd în mod corect de viaţa lor, să nu le mai fie frică şi ruşine să iasă pe stradă, oriunde s-ar afla ei pe teritoriul Uniunii Europene. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea aceluiaşi grup parlamentar PD-L, domnul deputat Constantin Militaru. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Constantin Severus Militaru: Mulţumesc, doamna preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "Cultura românească, necunoscută în Europa". Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cea mai mare realizare a ultimilor douăzeci de ani este reprezentată, fără echivoc, de reîntoarcerea României acolo unde-i era locul, în marea familie europeană. Puţini au înţeles însă că integrarea noastră în Uniunea Europeană nu este doar o problemă de natură economică, politică sau administrativă, ci şi una culturală. Europa însăşi are nevoie de diversitate culturală pentru a continua să se construiască. Una dintre trăsăturile marcante ale civilizaţiei europene de-a lungul istoriei este, dincolo de rădăcinile sale creştine, şi poate tocmai din cauza acestora, schimbul, deschiderea, curiozitatea pentru lumea exterioară şi cultura alterităţii. Şi există o identitatea europeană construită de această cultură care este unul dintre fundamentele proiectului european de astăzi. În Europa extinsă, proiectul cultural european mi se pare că trebuie să ocupe un loc de frunte: aştept ca el să prindă formă, aş dori ca el să lase mai mult loc multilingvismului, valorizării culturilor naţionale. Stimaţi colegi, Ce facem noi şi România în acest sens? Cât de mult şi cât de bine promovăm în ţară, şi mai ales în străinătate, valorile culturii române? Nu cred că aş greşi dacă aş spune că nu facem aproape nimic. Este şi motivul pentru care, astăzi, dacă veţi întreba orice cetăţean al Uniunii Europene ce ştie despre români şi România, răspunsurile vor rămâne invariabil aceleaşi: Hagi, Comăneci, Dracula şi mai recent că suntem cei mai periculoşi infractori ai Europei. Când ne vor identifica europenii după veselia chiotului maramureşean, după frumuseţea straiului popular tradiţional, după bucatele noastre gustoase, necunoscute de nimeni, după lăuta românească? Când se vor studia în şcolile Europei ideile lui Cioran, ale lui Eugen Ionescu, Mircea Eliade, poeziile fără egal ale lui Eminescu sau poveştile fără egal ale lui Creangă? Când vor ieşi din anonimat cele mai graţioase sculpturi ale secolului XX ale lui Brâncuşi, tablourile şi frescele lui Grigorescu? Dragi colegi, Avem atâtea de spus Europei şi din păcate nimeni nu spune nimic despre noi şi cultura noastră. Va trebui să fim o naţiune vie din punct de vedere cultural şi să dăm tot concursul pentru a construi o identitate culturală românească. Mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, mai este cineva în sală care trebuie să citească declaraţia? Nu. Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mihai Lupu. Vă invit la microfon, domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Mihai Lupu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte: "Odiseea bugetului prin Parlament - secvenţe". Stimaţi colegi, Săptămâna trecută, în cadrul dezbaterilor din Parlament asupra Legii bugetului de stat pe anul 2009, coaliţia PD-L-PSD a funcţionat ca un automat cu voturi "împotrivă" la amendamentele elaborate de senatorii şi deputaţii din Opoziţie. Nici încălcarea repetată a procedurilor şi Regulamentelor celor două Camere, nici necesitatea reală a unor schimburi consistente de opinii pe anumite subiecte nu au întrerupt în mod semnificativ manifestarea unei asemenea atitudini total ostile. A fost o demonstraţie sterilă şi inutilă a forţei brute a puterii actuale... Ori poate inginerii din Guvernul Emil Boc au calculat fără eroare când au măsurat cu raportorul şi au întocmit Proiectul de buget "perfect" pentru anul 2009, astfel încât nu mai există nicio investiţie ce trebuia inclusă în respectivul document şi nici nu se regăseşte acolo după votul în Parlament. Şi dacă, prin reducere la absurd, ar fi existat, în niciun caz Opoziţia - slab reprezentată sub aspect numeric - nu ar fi putut avea apanajul să o descopere şi să o susţină. În această logică, funcţia Opoziţiei este eminamente "negativă". În fond, e o chestiune "neserioasă", în opinia unora, a încerca să cuprinzi reabilitări ale unor sectoare de drum naţional, renovări sau construcţii ale unor unităţi spitaliceşti, reparaţii ale unor cămine culturale ori lăcaşe de cult sau alte asemenea "nimicuri" în "bugetul de criză" al Cabinetului Boc, cu multe idei trâmbiţate intens şi apoi retrase subit, ministere reinventate de dragul unora şi tichete de vacanţă absolut necesare într-o perioadă de austeritate. Chiar daca unii parlamentari democrat-liberali sau social-democraţi au manifestat o atitudine duplicitară, votând "pentru" amendamentele ce vizau diviziunile administrativ-teritoriale pe care le reprezentau, dar respingând cu nonşalanţă proiectele similare din alte judeţe, coaliţia PD-L-PSD îşi va asuma în exclusivitate forma şi maniera de adoptare a bugetului pe 2009 şi le va transforma negreşit în capital electoral negativ. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PD-L, în ordinea înscrierii la grup în această listă, domnul deputat Mihail Boldea este în sală? Nu. Urmează la cuvânt domnul deputat Iosif Blaga. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Iosif Veniamin Blaga: Stimată doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a susţine următoarea declaraţie politică, referitoare la aprobarea bugetului de stat pe anul 2009. Potrivit art.140 alin.(5) din Secţiunea a 6-a, referitoare la "Desfăşurarea şedinţei Camerei Deputaţilor", articol pe care îl consider valabil şi în cazul desfăşurării şedinţelor comune, apreciez că prin modalitatea de adresare şi acuzele aduse deputaţilor din spectrul politic majoritar, anumiţi parlamentari ai PNL au deformat realitatea cotidiană. De asemenea, consider că s-a adus atingere imaginii instituţiei parlamentare, prin modul în care reprezentanţii PNL au contribuit la dezbaterea şi aprobarea bugetului de stat pe anul 2009. Parlamentarii coaliţiei majoritare, în speţă subsemnatul, au formulat amendamentele necesare pentru a fi aprobate de Parlamentului României, în vederea finanţării obiectivelor cuprinse în acestea, prezentând situaţia în mod obiectiv şi ţinând cont de posibilităţile financiare ale bugetului de stat pe anul 2009. În cerinţele noastre am fost realişti, cunoscând foarte bine nevoile complexe ale comunităţilor pe care le reprezentăm şi am luat în considerare toate sursele de finanţare alternative bugetului de stat, pe care considerăm că trebuie să-l degrevăm de cheltuielile ce se pot suporta din fonduri europene. Nu cred că obiceiul unora de a ne lua peste picior oricum şi oricând este benefic Parlamentului României. Nu sunt de acord cu asemenea abordări care consumă din timpul preţios, din cel dedicat activităţii parlamentare şi care tărăgănează luarea unor decizii importante şi în timp util, cu atât mai mult cu cât România se confruntă în prezent cu grave probleme financiare. Stimaţi colegi, Am speranţa că la multe din problemele noastre interne şi externe actualul Parlament, împreună cu Guvernul vor găsi soluţiile necesare pentru îmbunătăţirea stării naţiunii noastre, luând în serios problemele abordate. Vă mulţumesc.
			Doamna Daniela Popa: Vă mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea aceluiaşi grup parlamentar şi ultimul deputat care va lua cuvântul astăzi la declaraţii politice, domnul Mircia Giurgiu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Mircia Giurgiu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este: "Ce voi face şi pentru clujeni?" În campania electorală din anul 2008 mi-am asumat în faţa cetăţenilor municipiului Cluj-Napoca, dar nu numai, o serie de proiecte. Printre acestea se numără: Susţinerea construirii complexului sportiv Ion Moina. Finalizarea construcţiilor de biserici din cartier. Realizarea în fiecare cartier a unor cluburi pentru pensionari, destinate activităţilor cultural-recreative. Instituirea unei "zile a cartierului" care să cuprindă manifestări cultural-sportive având drept scop dezvoltarea unei identităţi culturale. Dezvoltarea aeroportului internaţional din Cluj-Napoca, concomitent cu realizarea unui proiect de perspectivă privind dezvoltarea aeroportului din Luna-Câmpia Turzii. Înfiinţarea de oficii prefecturale la nivelul cartierelor, care să deservească atât locuitorii din cartier, cât şi locuitorii noilor cartiere de locuinţe aflate în vecinătate. Amenajarea râului Someş prin construirea de docuri pentru ambarcaţiuni de agrement, amenajarea de locuri de promenadă şi a unei plaje. Sprijinirea Clubului Sportiv "Viitorul" pentru construirea unei săli de sport. Sprijinirea Liceului Teoretic "Eugen Pora" pentru mansardarea clădirii şi construirea unei săli de sport în incinta acestei unităţi de învăţământ preuniversitar. Sprijinirea Şcolii generale "Ion Creangă" pentru construirea unei săli de mese, a unei rampe pentru elevii cu dizabilităţi motorii şi a unei centrale termice proprii. Construirea unei baze sportive care să includă o sală de sport multifuncţională şi terenuri de sport în incinta Liceului cu program sportiv din Cluj-Napoca; obţinerea unei finanţări pentru construirea unei centrale termice proprii; sprijin pentru obţinerea unei finanţări în vederea finalizării proiectului care include supraetajarea clădirii şcolii cu încă 10 săli de clasă şi anexe; sprijin pentru alocarea şi aprobarea, printr-o hotărâre de consiliu local, a unor sume de bani pentru premierea elevilor sportivi de la Liceul cu profil sportiv din Cluj-Napoca; obţinerea unui microbuz pentru transportul elevilor la competiţiile sportive; sprijin pentru finanţarea construirii şi amenajării unui teren de fotbal şi a unei piste de atletism, precum şi pentru obţinerea finanţării unui campus sportiv şcolar. Pentru diminuarea efectelor negative ale globalizării pentru salariaţi, voi sprijini angajaţii care şi-au pierdut locurile de muncă în urma schimbărilor din structura comerţului mondial, astfel încât aceştia să-şi găsească un alt loc de muncă în cel mai scurt timp. Acest ajutor va fi realizat prin intermediului Fondului european de ajustare la globalizare, lansat de UE în anul 2007, care acordă sprijin financiar în valoare de până la 500 milioane euro anual. Începând cu anul 2007, Fondul european de ajustare la globalizare poate finanţa politici active privind piaţa muncii, care se axează exclusiv pe sprijinirea salariaţilor afectaţi de concedierile cauzate de procesul de globalizare. În acest proiect dorim să includem toate persoanele din judeţul Cluj care şi-au pierdut locul de muncă. Precizez, încă odată, că voi depune toate diligenţele pentru ca aceste proiecte să fie finalizate. Reamintesc şi susţin în continuare că indiferent ce s-a spus în ultimele zile, autostrada Transilvania şi centura ocolitoare vor fi construite cel puţin pe tronsonul Gilău - Câmpia Turzii vor fi terminate până la sfârşitul acestui an, la fel şi centura Vâlcele-Apahida. Vă mulţumesc frumos.
			Doamna Daniela Popa: Mulţumesc, domnule deputat.
			Stimaţi colegi, Vreau să vă anunţ că o serie dintre colegii noştri parlamentari au depus în scris declaraţiile lor politice, şi anume: de la Grupul parlamentar al PD-L, domnii deputaţi Dănuţ Liga, Cosmin Popescu, Petru Călian, Daniel Buda, Viorel Arion, Mihaela Şandru, Zanfir Iorguş, Răzvan Mustea Şerban, Marius Neculai, Viorel Cărare, William Brânză, Cristian Petrescu, Sanda Maria Ardeleanu, Alin Popoviciu, Ioan Botiş, Daniel Bărbulescu, Mihail Boldea, Adrian Gurzău, domnul secretar Dumitru Pardău şi domnul deputat Movilă Petru; din partea Grupului parlamentar al PSD+PC au depus în scris declaraţiile politice domnii deputaţi Ioan Stan, Costică Macaleţi, Valeriu Zgonea, Ioan Munteanu, Iuliu Nosa, Bogdan Liviu Ciucă, Mircea Drăghici; din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris declaraţiile politice domnii deputaţi Gigel Ştirbu, Nini Săpunaru, George Coroamă, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Marin Almăjanu, Viorel Palaşcă, Florin Ţurcanu, Alina Gorghiu, Horia Uioreanu, Ionuţ Stroe, George Dumitrică şi Cristian Adomniţei. Cu aceasta am încheiat şedinţa consacrată declaraţiilor politice. La ora 10,00 va începe şedinţa Camerei Deputaţilor, cu toate problemele înscrise pe ordinea de zi. Vă mulţumesc.
			(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Costică Macaleţi: "Dragobetele - sărbătoarea românească a dragostei" Declaraţia mea politică de azi vine în sprijinul unei tradiţii populare româneşti, care nu trebuie să fie înlocuită cu o sărbătoare importată. Este vorba despre Dragobete. La 24 februarie, în ziua când Ortodoxia sărbătoreşte Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereţii în panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii. La noi, Dragobete era ziua când fetele şi băieţii se îmbrăcau în haine de sărbătoare şi, dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cântând şi căutând primele flori de primăvară. Fetele strângeau în această zi ghiocei, viorele şi tămâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sânziene, când le aruncau în apele curgătoare. Dacă, întâmplător, se nimerea să găsească şi fragi înfloriţi, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele: "Floride fragă/Din luna lui Faur/La toată lumea să fiu dragă / Urăciunile să le desparţi". În dimineaţa zilei de Dragobete, fetele şi femeile tinere strângeau zăpada proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa astfel obţinută pe cap, crezând că vor avea părul şi tenul plăcute admiratorilor. De obicei, tinerii, fete şi băieţi, se adunau mai mulţi la o casă, pentru a-şi "face de Dragobete", fiind convinşi că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiţi întregul an, până la viitorul Dragobete. Această întâlnire se transformă, adesea, într-o adevărată petrecere, cu mâncare şi băutură. De multe ori, băieţii mergeau în satele vecine, chiuind şi cântând peste dealuri, pentru a participa acolo la sărbătoarea Dragobetelui. Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de urăciune făcute împotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-şi face jurăminte de prietenie. Se mai credea că, în ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile, păsările neîmperecheate acum rămânând fără pui peste vară. Oamenii bătrâni ţineau această zi pentru friguri şi alte boli. Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi la data de 1 martie, deoarece se considera că el este fiul Dochiei şi primul deschizător de primăvară. Obiceiurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerăbdare de toţi tinerii, în special din nordul Moldovei, au fost în bună parte uitate, păstrându-se doar în amintirea bătrânilor, iar în ultimii ani, Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvârşire uitării, el fiind înlocuit de acel Sfânt Valentin ce, totuşi, nu are legătură cu spiritualitatea românească. Această declaraţie politică nu vine să combată o sărbătoare importată. Ea vine însă să arate că poporul român are propria sărbătoare a dragostei şi trebuie să ne promovăm obiceiurile noastre, care nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din alte regiuni ale lumii.
			Domnul Adrian Gurzău: "Guvernul Tăriceanu i-a furat pe români prin factura la gaz, în dispreţul regulilor europene "; "Cum a ajuns cetăţeanul român să fie furat prin acte normative semnate de Guvernul Tăriceanu." Un ordin al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, semnat de secretarul de stat Olosz Gergely, a stabilit o formulă de calcul la preţului gazului care bagă în buzunarele furnizorilor cu 24% mai mult decât trebuie, de la fiecare român plătitor. Dintr-o simplă trăsătură de condei, Agenţia de Reglementare subordonată direct premierului Tăriceanu i-a furat pe români toată iarna la factura de gaz şi a încălcat cu nesimţire regulile europene. Sunt sigur că, în această iarnă, toţi cetăţenii români s-au întrebat de ce au facturi atât de mari la plata gazelor naturale. Şi sunt sigur că nimeni nu le-a putut răspunde la această întrebare. Nici măcar cei care ar fi trebuit, prin natura obligaţiilor lor legale, să vegheze la bunul mers al lucrurilor în acest domeniu nu au făcut-o. Şi nu au făcut-o, tocmai pentru că ei sunt principalii vinovaţi pentru acest furt premeditat. Despre ce este vorba? Autorităţile române au fost obligate să pregătească integrarea europeană printr-o serie de măsuri de uniformizare a procedurilor şi uzanţelor vizând relaţia consumatorului cu mari furnizori de utilităţi publice. Din 2005, fosta Autoritate Naţională de Reglementare din domeniul Gazelor Naturale a decis modificarea modului de facturare a gazelor naturale. Din momentul integrării în Uniunea Europeană, adică din 2007, ar fi urmat să nu mai plătim volumul de gaze naturale consumat, ci efectul caloric dat de acel volum de gaze, aşa cum plătesc cetăţenii europeni. Modificarea modului de facturare a consumului de gaze naturale nu s-a făcut odată cu admiterea României în Uniunea Europenă, ci un an şi jumătate mai târziu, la 1 iulie 2008. Însă, nici atunci nu au făcut-o cum spuneau normele UE, dimpotrivă au conceput în Ordinul 65/2008 o formulă de calcul diferită de cea a standardelor europene, prin care-i fură pe români la factură cu circa 24%. Cu alte cuvinte, Autoritatea Naţională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), al cărei preşedinte avea 50 de mii de euro venituri lunare din bugetul ţării, a furat premeditat în cârdăşie cu furnizorii de gaze. Ca să explicăm: metodologia de conversie a tarifului de la volumul de gaze consumat la eficienţa energetică consumată de beneficiari a fost făcută astfel încât să avantajeze furnizorul de gaze naturale în detrimentul populaţiei. De ce este defavorizat consumatorul român în raport cu cel european, în beneficiul furnizorului de gaze naturale? În primul rând, pentru că, deşi metodologia europeană stabileşte ca etalon pentru condiţiile în care se face conversia volum/putere energetică temperatura de zero grade Celsius, ANRE a stabilit ca etalon temperatura de 15 grade Celsius, fapt care induce, conform legilor fizicii, un volum mai mare de gaz luat în calcul la plata facturii. Din această cauză, consumatorul român plăteşte o factură cu aproximativ 9,1% mai mare. În al doilea rând, determinarea compoziţiei chimice şi a puterii calorice, se face, după metodologia europeană, la o temperatură standard de 25 de grade Celsius. La noi, determinarea puterii calorice a gazului se face, prin decizia ANRE, la o temperatură mai scăzută, de 15 grade Celsius, ceea ce modifică rezultatul, fapt care duce - din nou - la discriminarea consumatorului român în comparaţie cu cel european. Din această cauză, consumatorul român plăteşte o factură cu aproximativ 11% mai mare. În al treilea rând, Ordinul ANRE (62/2008) lasă la latitudinea producătorilor de contoare de gaz marja de eroare metrologică, în loc să o limiteze într-un mod rezonabil, care să nu permită spolierea consumatorului casnic. De asemenea, ordinul nu fixează şi nu limitează în timp până când aparatele de măsură (contoare) să scadă marja de eroare. Din marja de eroare inacceptabil de mare, la unele contoare de 4%, plătitorul român de factură poate să scoată mai mult cu 4% la factura de gaz decât cetăţeanul european. Prin urmare, cer Parlamentului crearea unei Comisii de analiză a preţului şi sancţionarea celor responsabili. Cer ca fostul preşedinte ANRE, Olosz Gergely, să răspundă pentru Ordinul 62 din 2008 prin care a furat din buzunarele românilor, cu fiecare factură, 24% din valoarea facturii.
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: "Un buget pentru deputaţi, cât 10 cămine de bătrâni" Aş vrea să vă vorbesc astăzi despre ignoranţa cu care a fost concepută Legea bugetului de stat pe anul 2009 şi pe care am sperat că amendamentele o vor aduce cât mai aproape de interesul real al cetăţenilor. În calitate de deputat PNL, de deputat al Colegiului 22 din sectorul 5, am depus două amendamente în sprijinul celor pe care îi reprezint în Parlament. Am semnalat probleme concrete pentru cetăţenii din zonele Cotroceni, 13 Septembrie, Panduri şi Mihail Sebastian. Sunt însă probleme cărora suficienţa celor ajunşi la Guvernare nu le-a lăsat prea multe soluţii de rezolvare. Ambele amendamente au fost respinse într-un iureş nebun de susţinere a Coaliţiei majoritare, manifestat orbeşte din băncile colegilor de la PD-L şi PSD. Nu a contat că suma solicitată, o sumă infimă comparativă cu amploarea unui buget de stat, ar fi ajutat la înfiinţarea primului azil pentru vârstnici din sectorul 5. Nu a contat că aprobarea acestui amendament ar fi venit în întâmpinarea unei nevoi reale a bătrânilor - aceea de a-şi petrece amurgul vieţii în condiţii decente. Nu îmi rămâne decât să constat că bătrânii sunt defavorizaţi într-o guvernare care se lăuda că va avea grijă de ei cu prioritate. Totodată, pentru locuitorii Colegiului 22 care ajung zilnic la urgenţe, atacaţi fiind de câinii vagabonzi de pe străzi, amenajarea a şase adăposturi pentru animalele fără stăpân ar fi reprezentat o mană cerească, iar aprobarea amendamentului meu, depus în acest sens, ar fi implicat o majorare nesemnificativă a bugetului. Vorbesc despre o sumă echivalentă cu cheltuielile făcute cu numai 10 parlamentari într-un an de zile. Stimaţi colegi, statisticile la nivel de Bucureşti, din noiembrie 2008, demonstrează că nu zece, ci 100 de oameni, copii şi adulţi deopotrivă, sunt victimele câinilor vagabonzi în fiecare zi. Atât construirea unui azil pentru vârstnicii din colegiu, cât şi amenajarea de adăposturi pentru câinii fără stăpân sunt proiecte pe care le-am susţinut încă din timpul campaniei electorale. Sunt proiecte pe care le-am pregătit împreună cu locuitorii Colegiului 22, ca răspuns la problemele cu care oamenii de aici se confruntă zi de zi. Ignoranţa cu care au fost tratate, la pachet cu celelalte amendamente perfect pertinente ale Opoziţiei, nu demonstrează decât o crasă rea-voinţă din partea celor care au votat politic pentru respingerea acestor proiecte. Dictatura majorităţii vrea să ne facă să credem că toate amendamentele propuse de către parlamentarii liberali sunt lipsite de sens. Sau, mă rog, aproape toate, pentru că bunăvoinţa deputaţilor şi senatorilor prieteni de la PSD şi PD-L a fost câştigată de un singur amendament depus de un liberal. Probabil că amendamentul colegului meu de la Braşov a trecut din greşeală de soldaţii Coaliţiei. Îmi este greu să cred că toate celelalte amendamente depuse de către liberali la bugetul de stat pentru anul în curs sunt aberante. Ceea ce nu îmi este greu să cred este că actuala putere, sub mirajul unei majorităţi parlamentare nemaivăzute în România democrată, nu are timp şi nici disponibilitatea de a asculta celelalte partide. Aş vrea să reamintesc celor care acum se află în poziţii de putere că PNL este sprijinit de aproape 20 la sută din populaţia României. Şi că ar trebui să nu uite şi interesele acestor oameni. Parlamentul României nu este un loc de joacă, stimaţi colegi de la putere. Este acel loc unde interesele românilor trebuie să primeze. Ceea ce până acum nu se poate spune că s-a întâmplat. Ceea ce a primat este interesul suprem al guvernanţilor, prin intermediul soldaţilor lor credincioşi din Parlament.
			Domnul Alin Augustin Florin Popoviciu: Declaraţia mea politică de azi se referă la modul în care parlamentarii PNL au înţeles să participe la discutarea şi votarea bugetului pentru anul 2009. Totul a început luni dimineaţa, când păreau pregătiţi şi hotărâţi să câştige marea bătălie cu noul buget al României şi lupta cu coaliţia de guvernare PD-L-PSD. Din cele peste 7000 de amendamente depuse, mai mult de 4000 au fost ale lor, ceea ce, la o primă analiză, ar trebui să mulţumească electoratul care i-a votat şi, poate, acest electorat chiar ar trebui să se mândrească cu asemenea parlamentari activi şi bine intenţionaţi. Dar acum vine, de fapt, partea pe care electoratul nu o cunoaşte şi care trebuie prezentată opiniei publice. Mai mult de 80% din aceste amendamente au fost făcute în bătaie de joc, fără nici o logică sau fundamentare şi, mai mult decât atât, autorii lor nu au avut nici măcar bunul simţ să le susţină. Aş vrea să dau doar două exemple care cred că spun totul despre seriozitatea cu care liberalii au tratat dezbaterile despre buget: printr-un amendament se cereau 25 de milioane euro pentru construcţia unei şcoli dintr-o comună (poate era vorba de vreo şcoală specială de pregătire a astronauţilor români care urmează să zboare în cosmos sub directa supraveghere NASA), iar printr-un alt amendament se cerea o sumă de bani pentru curăţarea şanţurilor dintr-o comună, de parcă cu astfel de trebuiri se ocupă Parlamentul. Dar poate că îi judec greşit aici pentru că dacă, în acea comună, primarul PNL este la fel ca şi parlamentarii PNL, adică total dezinteresat, este de înţeles de ce trebuie să ceară bani de la bugetul de stat ca să cureţe şanţurile. Oricum, şi dacă am fi aprobat acea sumă, sunt convins că anul viitor ar fi existat un amendament identic cu acesta, deoarece şanţurile tot nu ar fi fost curăţate în comuna respectivă. Am fost acuzaţi că nu vrem să le trecem nici un amendament şi că acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în Parlamentul României. Aşa este, dar nu puteam să trecem amendamente care nu aveau nici o legătură cu realitatea şi, mai mult decât atât, foarte multe dintre ele au fost prezentat de parlamentari care habar nu aveau despre ce este vorba în acele amendamente, datorită faptului că ele aparţineau altor colegi parlamentari care nu erau prezenţi în sală sau nu erau interesaţi să le prezinte. Înainte de discutarea bugetului le-a fost făcută o propunere prin care, din cele peste 4000 de amendamente depuse de PNL, urmau să selecteze câteva sute, cele mai importante, şi acestea urmau să fie discutate la modul cel mai serios cu putinţă şi să le alegem pe cele mai pertinente urmând să le şi votăm. Este dureros faptul că au avut această posibilitate de dezbatere serioasă care le-ar fi adus atât un câştig de imagine pe plan local în colegiile în care au candidat, şi în care au fost aleşi, cât şi pe plan naţional, unde poate reuşeau să mai pună un procent la sărăcia de procente pe care încă o mai au în sondaje. Am fost foarte curios să aflu de ce nu au acceptat o dezbatere serioasă şi au preferat un circ care s-a întins pe durata a 5 zile. Răspunsul l-am primit de la un distins coleg parlamentar liberal care deţine şi o funcţie în conducerea partidului. Acesta mi-a spus că se apropie congresul partidului şi că, "Trebuie să ne afirmăm cât mai mult la televizor pentru a ne vedea membrii de partid şi apoi să ne aleagă la congres". Iniţial, am crezut că este o glumă, dar, mai târziu, când un alt liberal parlamentar mi-a confirmat acelaşi lucru, mi-am dat seama că nu e deloc o glumă, ci un lucru extrem de serios. Nu pot decât să trag concluzia că, în PNL, interesele de grup, de partid, sunt mai presus decât interesele localităţilor sau decât interesele naţionale şi în acelaşi timp îmi întăreşte convingerea că 4 ani de guvernare PNL au însemnat, de fapt, o guvernare pentru clientela politică a PNL şi pentru grupuri care aveau interese contrare intereselor naţionale. Este ruşinos să vină domnul Tăriceanu sau domnul Olteanu să ne dea lecţii de moralitate şi seriozitate, în condiţiile în care din totalul celor 5 zile de dezbateri pe tema bugetului, care au însumat mai mult de 70 de ore, cred că au asistat la discuţii nu mai mult de 5 ore. Cât de serios poate să fie un preşedinte de partid şi un fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi cât tupeu trebuie să aibă, când la discutarea bugetului României pentru anul 2009 nu au făcut altceva decât să treacă foarte rar prin plenul celor două Camere (deşi sunt plătiţi pentru asta) şi să ceară preşedintelui de şedinţă fie prezenţa din sală, deoarece credeau ei că nu este cvorum, fie o întrerupere a lucrărilor pe baza unei proceduri parlamentare care nu avea nici un temei. Nu pot să nu închei fără a constata că o majoritate covârşitoare a acestor aşa-zişi parlamentari PNL, fie ei deputaţi sau senatori, în frunte cu marele conducător Călin Popescu-Tăriceanu, de abia au intrat în Parlament prin tot felul de redistribuiri, după o lege de altfel cu multe carenţe pe care au avut grijă să o voteze la sfârşitul legislaturii trecute, aşa cum şi-au dorit-o, în aşa fel încât să-i poată avantaja, pentru că astfel azi, PNL nici măcar nu mai era în Parlament. În final, aş vreau să-i asigur că această lege o vom modifica pentru a nu mai fi avantajat nici un partid din România şi aştept cu nerăbdare alegerile parlamentare din 2012 pentru a vedea ce mai rămâne în Parlament din PNL, dacă va mai rămâne ceva.
			Domnul Daniel-Ionuţ Barbulescu: Declaraţie politică privind priorităţile parlamentarilor PD-L din judeţul Olt. La începutul acestei sesiuni parlamentare, deputaţii şi senatorii PD-L Olt, Daniel Bărbulescu, Nicolae Stan, Mihai Niţă, şi-au stabilit priorităţile activităţii legislative în mandatul 2008-2012. În calitate de reprezentant al judeţului Olt, mă voi bate politic alături de colegii mei pentru alocarea de fonduri guvernamentale substanţiale pentru proiectele vitale ale judeţului şi ale municipiului Slatina: centurile ocolitoare ale municipiului, noul Spitalul de Urgenţă, noul depozit ecologic de deşeuri, construcţia unui nou cinematograf, reabilitarea termică a blocurilor, continuarea lucrărilor la locaşurile de cult şi reabilitarea şcolilor din judeţ. Dovada în acest sens stă şi amendamentul meu, adoptat de colegii parlamentari, cu privire la necesitatea alocării de fonduri pentru reabilitarea Şcolii "Eugen Ionescu" din municipiul Slatina, judeţul Olt. Construirea centurilor ocolitoare ale municipiului reşedinţă de judeţ va permite normalizarea traficului urban, dar şi dezvoltarea economică. Demararea proiectului noului spital de urgenţă este extrem de importantă pentru actul medical din întreaga regiune. Halda ecologică este un proiect care trebuie susţinut şi de către administraţia centrală prin asistenţă tehnică şi financiară. Deblocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea termică a blocurilor va avea ca efect reducerea facturilor la energie termică cu până la 40% şi la crearea de comenzi şi locuri de muncă pe piaţa construcţiilor. În acest mandat, descentralizarea administrativă în domeniul educaţiei, sănătăţii şi al ordinii publice va fi una din priorităţile noastre. O atenţie deosebită va fi acordată şi reformei în domeniul justiţiei prin adoptarea celor patru noi coduri: civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală.
			Domnul Liviu Bogdan Ciucă: "Pensionarii rămân prioritatea mea" Principalele priorităţi legislative de care mă voi ocupa în sesiunea care a debutat recent în Camera Deputaţilor sunt destinate îmbunătăţirii traiului pensionarilor, care, din păcate, rămâne cea mai defavorizată categorie a populaţiei. Subliniez că, spre deosebire de alţi politicieni care se "îndrăgostesc" brusc de pensionari în preajma campaniilor electorale, eu mi-am menţinut constantă această preocupare, pe parcursul trecutului mandat, şi am să o menţin şi pe parcursul acestui nou mandat. Situaţia în care se află pensionarii este o problemă care mă frământă şi în care am hotărât să mă implic pentru că nu pot să asist la marea nedreptate care se face acestor oameni, nu mai pot să aud expresii de genul: "Nu avem ce mânca, nu avem medicamente, haine, nu avem cum să achităm întreţinerea, ne lipsesc multe pentru că pensia e mică, deşi am muncit şi cotizat o viaţă întreagă, mai bine am muri, să scăpăm de chinul acesta". În majoritatea intervenţiilor pe care le-am avut pe această temă, fie că a fost vorba de iniţiative legislative, interpelări, întrebări, declaraţii politice adresate de la tribuna Parlamentului sau întâlniri cu membrii ministerului de resort, am primit ca un clişeu acelaşi răspuns: Nu sunt bani, nu sunt resurse, va veni şi vremea lor. Acestea sunt replicile favorite când vine vorba de pensionari. Dar ei nu sunt nici mineri, să vină la plantat de panseluţe în Capitală, nici medici, să ne lase fără tratament, nici profesori care, la o adică, să ne ameninţe că nu mai încheie mediile, ei sunt doar foşti mineri, foşti medici, foşti profesori, etc. Problema principală a guvernelor de până acum se materializează în nereuşita clarificării acestei probleme într-o manieră clară, de-a lungul timpului luându-se numeroase măsuri, legislaţia fiind modificată până la punctul în care a bulversat, pur şi simplu, funcţionarii de la casele de pensii. Situaţia legată de grupele de muncă şi mărirea valorii punctului de pensie la 45% din valoarea salariului mediu pe economie, conform variantei iniţiale a Legii nr. 19/2000, sunt probleme ridicate la fiecare întâlnire pe care o am cu organizaţiile de pensionari. Marea nemulţumire din Galaţi, unde sunt siderurgişti, laminorişti, navalişti, e legată de grupele de muncă. Odată cu intrarea în vigoare a Legii 226/2006 au apărut şi nemulţumirile datorită faptului că aceasta prevede că se vor indexa pensiile celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale de muncă, începând cu 1 aprilie 2004. Astfel, cei pensionaţi anterior acestei date nu vor primi nimic, constatându-se astfel caracterul oarecum discriminatoriu al legii. Personal, am încredere în noua echipa de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi sper că în perioada imediat următoare să fie identificate soluţii şi programe menite să vină în sprijinul pensionarilor cu venituri reduse. Cred că trebuie găsită o formulă care să permită scoaterea pensionarilor din mizeria socială în care se află, prin politici de protecţie socială care să ducă la majorarea pensiilor, ori prin subvenţionarea de către stat a cheltuielilor bătrânilor cu pensii mici pentru facturile la utilităţi.
			Domnul Cristian Mihai Adomniţei: Declaraţie politică despre bugetul pe 2009 Stimaţi colegi, după cum aţi observat, toţi parlamentarii PNL am depus pentru Legea bugetului pe 2009 un număr mare de amendamente şi am luptat pentru acestea până în ultimul moment, ceea ce înseamnă că şi din opoziţie am abordat responsabil şi serios problemele comunităţilor pe care le reprezentăm în Parlament. Dacă priviţi înapoi, în perioada 2005 - 2008, în România s-a investit în infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, fără a conta culoarea politică, ci doar interesele cetăţenilor. Volumul investiţiilor dintre anii 2005 - 2008 a fost mai mare decât toate investiţiile făcute în România în perioada 1990-2004, de aceea, procesul de modernizare a României trebuie continuat în acelaşi ritm. Din păcate, cei aflaţi momentan la putere nu vor să facă altceva decât să coloreze politic actul de guvernare, iar opoziţia să rămână undeva în afara lui. Nu este de mirare că românii cred din ce în ce mai puţin în politică, politicieni şi în instituţiile statului, iar Parlamentul va înceta să mai fie apreciat ca şi un for de dezbatere democratic. Acum, fiecare dintre noi am fost aleşi uninominal şi avem datoria şi interesul de a susţine mai mult decât până acum doleanţele comunităţilor şi alegătorilor care ne-au dat votul de încredere în noiembrie 2008 şi de aceea avem un interes şi o responsabilitate mult mai mare faţă de alegătorii pe care îi reprezentăm în Parlament. După cum aţi observat, din păcate, acele mii de amendamente depuse de parlamentarii PNL au trecut parcă neobservate de coaliţia aflată la guvernare, ceea ce reprezintă practic o sfidare la adresa intereselor cetăţenilor din colegiile în care au fost aleşi parlamentarii liberali. În concluzie, actuala politică a alianţei PSD-PD-L este una de dispreţ faţă de alegători, chiar şi faţă de cei care i-au votat în campanie, în colegiile unde au câştigat liberalii.
			Domnul Cristian Petrescu: Ne confruntăm cu o creştere a fenomenului infracţional în societatea românească, cu un val de violenţe care pun în pericol siguranţa cetăţeanului român şi ordinea publică. Amploarea fenomenului infracţional este un aspect extrem de îngrijorător care ridică mari semne de întrebare cu privire la capacitatea autorităţilor de a oferi un climat de siguranţă cetăţenilor şi de a gestiona pericolele pe care le implică acest fenomen. În majoritatea cazurilor, tema "siguranţei cetăţeanului" a fost o prioritate şi un obiectiv major pentru cei care s-au perindat pe la guvernare, doar la nivel declarativ. Practic, această temă a fost tratată şi abordată într-o manieră superficială şi fără a fi conexată cu realităţile economico-sociale. Prioritatea noastră este de a asigura un climat de normalitate civică, de ordine şi siguranţă publică, prin antrenarea structurilor specializate de a identifica şi implementa cele mai eficiente forme şi modalităţi de realizare a acestui obiectiv. Evoluţia generală a societăţii şi dinamica situaţiei operative, caracterizată prin perpetuarea faptelor infracţionale care pun în pericol viaţa şi integritatea persoanei, avutul public şi privat, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor, impun o reevaluare a elementelor care stau la baza bunei funcţionări a serviciilor poliţieneşti, abilitate în prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, prin abordarea prioritară a ordinii şi siguranţei publice stradale. Ordinea publică reprezintă starea de legalitate, de echilibru şi de pace, corespunzătoare unui nivel socialmente acceptabil de respectare a normelor legale şi de comportament civic, care permite exercitarea drepturilor constituţionale, starea de normalitate în organizarea şi desfăşurarea vieţii politice, sociale şi economice. Siguranţa publică exprimă sentimentul de linişte şi încredere pe care îl conferă serviciul poliţienesc pentru aplicarea măsurilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a gradului de siguranţă a persoanelor, colectivităţilor şi bunurilor, precum şi pentru realizarea parteneriatului societate civilă - poliţie, în scopul soluţionării problemelor comunităţii, al apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legale ale cetăţenilor. Pentru dezvoltarea unei societăţi sănătoase avem nevoie atât de ordine, cât şi de siguranţa publică. Locuitorii colegiului 12 Bucureşti, care cuprinde cartiere precum Vitan, Dristor, Titan, simt că nesiguranţa este tot mai aproape. Fenomenul infracţional este tot mai prezent, iar criza economică nu va face decât să accentueze acest sentiment. Tocmai de aceea trebuie ca autorităţile să conlucreze cu comunităţile locale în beneficiul cetăţeanului. Locul infractorilor este după gratii, iar pentru aceasta trebuie să ne unim eforturile. Modificările ce vor fi aduse în curând codurilor de procedură în justiţie, îmbunătăţirea legislaţiei în ce priveşte ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului, creşterea numărului forţelor de ordine din stradă în detrimentul celor din birouri, dar şi împărţirea clară a responsabilităţilor diverselor instituţii menite să asigure aplicarea legii sunt câteva dintre măsurile ce trebuie luate pentru a asigura o viaţă liniştită românilor.
			Domnul Dan Bordeianu: "Siguranţa publică în pericol" Până nu demult, imagini cu jafuri la bănci, atacuri pe stradă, unităţi militare atacate, magazine atacate de grupuri organizate în plină zi, le vedeam doar în filmele poliţiste cu care ne delectam serile în care televiziunile noastre difuzau numai astfel de producţii de sorginte americană. Iată că, din păcate, aceste imagini s-au mutat de la programele de divertisment la ştiri şi asta pentru că ele fac parte din viaţa noastră de zi cu zi. De la începutul acestui an, capul de afiş al jurnalelor de ştiri este ţinut de violenţe fără precedent pentru societatea românească, violenţe care insuflă cetăţeanului un puternic sentiment de nesiguranţă. Din păcate, răspunsul autorităţilor la aceste fapte reprobabile, rămâne unul extrem de ambiguu şi neputincios. După câteva săptămâni, în cadrul unei bâlbâieli totale care a scos la iveală carenţe grave ale sistemului judiciar românesc, poliţia nu a reuşit să prindă atacatorul de la casa de schimb din Braşov, nu a reuşit nici măcar să furnizeze câteva date concrete în ceea ce priveşte jaful băncii din Cluj, iar soluţionarea furtului de arme de la Ciorogârla tinde să se transforme în cea mai mare "glumă" din istoria justiţiei noastre. Mai mult, în acest timp, Guvernul condus de Emil Boc face numiri pe bandă rulantă a unor oameni în diferite posturi cheie, persoane despre care se ştie că sunt cercetate penal (chiar reţinuţi) pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă. Aşadar, chiar oamenii din Guvern dau tonul acestui val de infracţiuni fără precedent în societatea românească. În aceste condiţii, atrag atenţia asupra pericolului în care se află societatea românească sub aspectul siguranţei publice şi fac un apel către autorităţile în drept să ia urgent măsuri pe această temă, astfel încât evenimentele în cauză să nu se transforme într-o obişnuinţă a societăţii româneşti, iar cetăţenii să se simtă în siguranţă în propriile case, pe stradă sau în magazine.
			Domnul Daniel Buda: "Pericolul extern porneşte din interior" În ultima vreme, suntem martorii unor articole de presă cu o reală tentă xenofobă apărute atât în ziarele naţionale, cât şi în unele occidentale, care îi acuză în mod vehement pe români ca fiind sursa tuturor faptelor penale grave săvârşite în statele membre ale Uniunii Europene. În tabloul european, România are statutul de "ţap ispăşitor" al Europei, care, în percepţia occidentalilor, se rezumă la hoţi, criminali în serie şi violatori. Un articol apărut în presă şi dezbătut exhaustiv pune eticheta pe întreaga Românie ca fiind responsabilă de fărădelegile comise de unii cetăţenii ai acesteia. Un caz singular a fost multiplicat şi, în mod nedrept, aplicat ca un şablon pentru orice se întâmplă rău în Europa. Asemenea măsuri sunt injuste tocmai datorită faptului că românii care desfăşoară activităţi profesionale în state ca Italia, Spania se bucură de apreciere din partea autorităţilor şi angajatorilor. Nu o dată românii au fost lăudaţi pentru priceperea şi profesionalismul lor, creativitate şi inovaţie, pentru hărnicie şi devotament. Sunt regiuni din Spania, Italia unde românii sunt aleşi în administraţia locală şi mari corporaţii internaţionale sunt manageriate de către români. Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, unele state membre ale Uniunii Europene aveau în vedere introducerea unor măsuri privind restricţionarea accesului cetăţenilor români la piaţa muncii în aceste state. În calitatea de membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în acea vreme, atrăgeam atenţia, prin intermediul unor scrisori trimise corpului diplomatic român, să facă toate demersurile, pe care statutul de ambasador le conferă, pentru a convinge autorităţile să renunţe la măsurile restrictive preconizate împotriva cetăţenilor români. Dincolo de consecinţele economice, deloc considerabile, asemenea măsuri aveau semnificaţia unui anumit tip de apreciere pe care aceste state o acordă României şi cetăţenilor ei, "cetăţeni de mâna a doua" ai Uniunii Europene. Acest lucru contravine literei şi spiritului tratatelor, dar şi principiilor pe care se fundamentează Uniunea Europeană. Menirea diplomaţilor este să fie principalii vectori de imagine ai României, să fie factorul de coagulare între Guvernul de la Bucureşti şi diaspora românească. Consider că este nevoie de o strategie de imagine convergentă şi bine coagulată, iar ambasadele noastre să fie preocupate primordial de imaginea României în lume şi de apărarea intereselor acesteia. Nu se poate ca la orice atentat, orice crimă care are loc în Italia, Spania sau alte state ale Uniunii Europene, cetăţenii români să fie principalii suspecţi şi supuşi unui proces de defăimare în toată presa scrisă şi audiovizuală, iar faptele unor persoane certate cu legea să atragă sancţiuni şi oprobiul public pentru toţi românii. Corpul diplomatic român trebuie să aibă un punct de vedere ferm cu privire la această condamnare publică a tuturor cetăţenilor români. Activitatea lor nu trebuie să se rezume la activităţi protocolare, lipsite de substanţă, ci să fie mult mai activă, să se implice în mod direct în viaţa comunităţii, să afle problemele cu care se confruntă diaspora românească, să adopte măsuri de prevenţie, nu numai de combatere, să contribuie la îmbunătăţirea mecanismelor de cooperare poliţienească şi judiciară internaţională (Interpol, Europol, Eurojust). România europeană nu îşi mai permite să plece capul în faţa occidentalilor pe baza unor clişee prefabricate şi extrapolate până la paroxism. Apreciez eforturile actualului ministru de externe în ceea ce priveşte eficientizarea activităţii diplomaţiei noastre şi poziţia tranşantă vizavi de aceste probleme, aflată în clară opoziţie cu indolenţa manifestată de fostul ministru de externe, Adrian Cioroianu. Continuarea reformei în justiţie prin adoptarea noului cod penal şi a celui de procedură penală vor asigura o mai mare eficienţă şi celeritate actului de justiţie din ţara noastră ducând, astfel, la scăderea numărului de infracţiuni săvârşite de cetăţenii români în afara ţării. De asemenea, adoptarea codurilor justiţiei sunt măsuri ce trebuie întreprinse astfel încât România să îşi îndeplinească obligaţiile asumate prin Tratatul de aderare de la Uniunea Europeană. Sperăm, astfel, că România să nu mai aibă statutul de ţară exportatoare de criminalitate transfrontalieră, iar calitatea de infractor să nu mai fie asociată cu cea de cetăţean român. Nu ne putem permite ca, din cauza derapajelor unor persoane, să blamăm întreg sistemul judiciar.
			Domnul Cezar-Florin Preda: Veniturile celor mai bine plătiţi funcţionari publici din România nu mai sunt un secret pentru români, deşi aceştia fac tot posibilul ca salariile lor să nu ajungă în atenţia opiniei publice. Motivul confidenţialităţii, sau, mai corect spus, al temerii şi poate chiar jenei ca aceste salarii să fie cunoscute, în ciuda cerinţelor legale de a face publice veniturile şi interesele, este unul de bun simţ: aceşti funcţionari au venituri de zeci de ori mai mari decât salariile medii brute pe economie şi de cel puţin două ori mai mari decât alţi funcţionari cu funcţii echivalente în alte instituţii. Mass-media a aflat ce salarii enorme au unii şefi de agenţii sau autorităţi din subordinea sau în coordonarea Guvernului. Astăzi, mă voi referi numai la cele trei comisii aflate sub controlul Parlamentului, respectiv Comisia Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Bugetul acestor comisii este destinat aproape în totalitate cheltuielilor de personal, dintre care cea mai mare pondere o deţine fondul de salarii. Recent aprobat, bugetul pe anul 2009 al CNVM este destinat în proporţie de aproape 80% cheltuielilor cu personalul, dintre care aproximativ 38% numai pentru salariile angajaţilor. Salariul mediu în CNVM ajunge la 8500 lei, în timp ce veniturile comisarilor ajung la 10.000 euro lunar. Mass-media relata că inclusiv salariul unui şofer la CNVM este cu puţin mai mic decât al primului-ministru. Exemplele pot continua. În prezent, situaţia pieţelor de asigurare, a pieţelor private de capital, a pieţei pensiilor private este una de criză, marcată de scăderi abrupte şi diminuarea investiţiilor. Or, veniturile membrilor comisiei sunt obţinute din comisioanele aplicate tranzacţiilor, investitorilor, operatorilor, agenţilor de brokeraj etc. Este un moment în care toţi agenţii economici privaţi aflaţi în dificultate trebuie ajutaţi şi putem face asta, dacă avem voinţă şi putere politică. Eu propun să facem asta începând cu plafonarea salariilor membrilor comisiilor, pentru că asta implică reducerea cheltuielilor şi a comisioanelor, ceea ce ar veni în sprijinul pieţelor şi a investitorilor. În contextul întocmirii şi adoptării unor bugete de austeritate pentru anul 2009, a crizei economice globale, a reducerilor masive de personal din administraţie şi a tăierii sporurilor, primelor şi orelor suplimentare, apreciez că o aliniere a salariilor angajaţilor din comisiile de supraveghere şi control la veniturile secretarilor de stat, potrivit legii, este ceea ce trebuie făcut.
			Domnul Mihail Boldea: "O justiţie europeană înseamnă o justiţie reformată" Odată cu venirea sa la putere, regimul comunist s-a grăbit să taie, în mod brutal, tradiţia de peste un secol a justiţiei României moderne şi a impus modelul sovietic. Separarea puterilor în stat a fost efectiv eliminată, luarea deciziilor fiind deja considerată ca o prerogativă exclusivă a factorilor politici reprezentaţi printr-un partid unic. Ce a însemnat asta pentru ţară şi pentru popor... mai bine să nu ne amintim ! Mii de ani de condamnări false, familii distruse moral şi ruinate financiar, destine modificate haotic, toate cu o simplă semnătură şi în numele unei aşa zise "justiţii populare". Că a fost Dej sau Ceauşescu, fiecare din despoţii roşii care a condus acest neam a folosit justiţia în scopuri personale şi de teroare, modelul fiind patentat de Stalin în calitatea sa universală de "tătuc al popoarelor". După 1989, în condiţiile dificile şi tulburi ale unei tranziţii care parcă nu se mai termină, marcată de o creştere alarmantă a corupţiei şi a criminalităţii, s-a încercat aducerea justiţiei române la acelaşi standard şi cu aceleaşi structuri ca în Europa. Spun s-a încercat, pentru că, din păcate, realitatea nu ne arată că s-ar fi şi reuşit încă. Dar cu ce oameni să creezi o justiţie nouă şi curată? Cum oare să schimbi mentalitatea comunistă în care ani de zile justiţia românească a zăcut încătuşată? A fost nevoie de ani de zile pentru ca aceşti dinozauri justiţiari ai vechiului regim să poată fi coborâţi din fotoliile lor impozante. S-a ajuns, din păcate, ca justiţia din România ultimilor ani să fie percepută ca o "justiţie de piaţă", unde scandalurile din domeniu au ajuns ceva banal, iar imaginea generală nici nu mai contează. Din 2007, România este ţară cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Cu drepturi depline, dar şi cu obligaţii. Iar situaţia din justiţia românească a atras constant atenţia Consiliului Europei care zilele trecute a întocmit un raport interimar privind starea justiţiei din România. Au fost apreciate obiectiv realizările şi paşii făcuţi, dar am fost şi criticaţi pentru întârzierea în aplicarea unor domenii vitale într-un stat democratic. Stimaţi colegi, Suntem la început de mandat şi stă în puterile noastre să îndeplinim, în calitate de parlamentari ai acestei ţări, partea care ne revine în reformarea justiţiei. Reforma în acest domeniu a ajuns într-un punct în care diferite instituţii ale statului sunt dependente unele de altele. De exemplu, fără adoptarea codurilor de către Parlament, Ministerul Justiţiei nu îşi poate definitiva strategia pe termen lung, iar întregul sistem va funcţiona haotic. În fond, finalizarea reformelor se va reflecta cel mai bine în aplicarea legilor în instanţe. Abia atunci vom putea spune că avem un sistem al justiţiei române cu adevărat modern şi european. Relaţiile României cu Uniunea Europeană sunt importante, dar trebuie să înţelegem că toate aceste măsuri sunt, în primul rând, în interesul cetăţenilor şi abia apoi în interesul unor relaţii mai bune cu Bruxelles-ul.
			Domnul Mihail Boldea: "De profesie: interlop" Asistăm cu toţii, de ceva vreme, la o nouă reorganizare a grupurilor mafiote şi mai ales a domeniului lor de activitate. Nu e vorba nicidecum de faptul că ele ar fi lovite de criză, ci că afacerile mărunte de care se ocupau până acum nu le mai satisfac orgoliile. Dacă până acum, infracţionalitatea organizată a acestora se traducea fie în furtul din buzunar al chenzinei, al rufelor de pe balcon sau a oglinzii retrovizoare de la maşină, fie al exploatării sclavagiste a cerşetorilor de la metrou sau de la colţul intersecţiei, odată întorşi de la "specializările" din Occident, infractorii români şi-au schimbat domeniul de acţiune în sectoare mult mai profitabile. Vând, astfel, stupefiante şi arme, spală bani, fac trafic cu copilele noastre de 14 ani, fură maşini de lux pentru a cere apoi răscumpărarea, finanţează şi şantajează oameni politici şi oameni de afaceri, cer taxe de "protecţie" a afacerilor de cartier şi chiar a luxoaselor magazine din mall-urile bucureştene. Arma lor este una singură şi sigură: teroarea. Sabia ninja a lui Fane, zis Spoitoru', e acum demodată, locul ei fiind luat de armele de foc. Nici un om de bună-credinţă nu mai poate gândi o afacere profitabilă dacă nu se interesează, înainte de toate, în raza de acţiune a cărui clan are de gând să plătească taxe: Preda? Pietroi? Cămătaru? Şi nu e vorba de taxele către stat, ci taxele plătite pentru prosperitatea acestor suborganizări sociale: clanuri, clănuleţe, găşti sau familii. Stau şi mă întreb pe ce se bazează acţiunea nestingherită a acestora. În primul rând, pe inacţiunea instituţiilor abilitate ale statului: poliţia şi procuratura. Nu cred că este vreun membru al acestor clanuri mafiote care să nu fi trecut măcar o dată prin secţiile de poliţie, iar, pentru cei mai mulţi, cazierul judiciar e mai mare decât pomelnicul preoţilor în zi de sărbătoare. Evident că soluţia în exterminarea acestui tip de criminalitate organizată o ştim cu toţii, însă mereu amânăm aplicarea ei. E vorba, în primul rând, de o mult mai mare putere şi libertate de acţiune acordată ofiţerilor poliţiei române, care, batjocoriţi zilnic de aceste reziduuri ale societăţii, nu pot practic reacţiona. Poliţiştii români trebuie ajutaţi şi din punct de vedere al resurselor, dar şi legal-procedural. Un al doilea aspect priveşte profesionalismul şi celeritatea anchetării cazurilor de către procurorii români care au această misiune. Degeaba se pun în mişcare toate resursele poliţiei române, dacă, din pricina unui viciu de procedură al procurorilor, infractorul este imediat eliberat. Ca exemplu, vă aduc situaţia neplăcută petrecută în weekend, când protagonistul scandalului de la Plaza România, Eugen Preda, a stârnit un imens scandal legat de "taxa de protecţie", deşi numai anul trecut el fusese anchetat pentru ultraj şi tentativă de omor. Stimaţi colegi, Nu cred că trebuie să aşteptăm momentul în care clanurile mafiote să ceară chiar Parlamentului României "taxă de protecţie".
			Domnul Viorel Arion: "Români în Europa" "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor!" Mihai Eminescu Reacţia presei şi a clasei politice italiene vizavi de români în general este una exagerată şi xenofobă. Este o campanie de discreditare şi manipulare a societăţii italiene în scop pur electoral. Totuşi, reacţia oricărui român este una de frustrare. Urmaşii Romei, alungaţi din Roma? Ca urmaşi ai lui Traian, ai lui Decebal, ai lui Eminescu, Brâncuşi, ne simţim umiliţi. Acum 500 de ani, trupele lui Iancu de Hunedoara opreau tăvălugul otoman la porţile Belgradului, salvând creştinătatea de o mare umilinţă. De atunci, în fiecare zi, la orele 12, din ordinul Papei, clopotele din întreaga lume creştină bat în amintirea lui Iancu de Hunedoara şi a ostaşilor săi. Un popor întreg e judecat prin prisma faptelor câtorva infractori. Obstinaţia presei de a relata doar aspecte negative, atunci când vine vorba de români, este cel puţin ciudată. Am să relatez în cele ce urmează un fapt aproape trecut cu vederea de presa italiană. Un român din Italia a predat carabinierilor, azi, un portofel care conţinea bani şi cărţi de credit şi pe care l-a găsit într-un autobuz. Bărbatul, în vârstă de 40 de ani, rezident în oraşul Ancona, centrul Italiei, a găsit portofelul care conţinea suma de 1.098 de euro, cărţi de credit şi documente. Acesta a predat portofelul carabinierilor din Montagnola care au contactat păgubaşul. Cel care îl pierduse, un bătrân de 75 de ani, a declarat că din portofel nu lipsea nimic. Vestea a făcut imediat înconjurul oraşului, vecinii şi localnicii exprimându-şi aprecierile pentru gestul românului. Şi exemplele de acest gen ar putea continua. Acesta e doar unul dintre cele mai recente. Recentele declaraţii ale senatorului Piergiorgio Stiffoni au stârnit un val de reacţie la nivelul comunităţii de români din Italia. În acest sens, liderii Partidului Românilor în Italia au depus o sesizare la poliţie, pe motiv că afirmaţiile politicianului încalcă legea italiană prin faptul că acestea constituie "o instigare la discriminare şi la ură rasială". În ceea ce priveşte poziţia rasistă a senatorului Piergiorgio Stiffoni împotriva românilor, aceasta este cunoscută presei de acum doi ani. Pe fondul arestării româncei Doina Matei, ca unică suspectă în uciderea italiencei Vanessa Russo într-un metrou din Roma, în aprilie 2007, Stiffoni declara că românii sunt "beţivani, violenţi, asasini,exploatatori deminori",carese duc în Italiadoar pentru a comite infracţiuni. Pe un ton la fel de agresiv, ministrul italian pentru reforme, Roberto Calderoli, a cerut castrarea românilor care comit violuri. Evident că şi noi avem partea noastră de vină. În goana după senzaţional, după audienţă şi rating, valorile româneşti par a fi astăzi Magda Ciumac, Sexi Brăileanca, Elodia şi Tolea. Prea preocupaţi de ziua de azi, am uitat şi uităm adesea de ziua de mâine. Enescu, Porumbescu sau Mariana Nicolesco sunt aproape necunoscuţi tinerilor noştri care îi cunosc mai degrabă pe Vali Vijelie, pe Guţă sau pe Jean de la Craiova decât pe cei care fac parte din galeria muzicală mondială. România interlopilor este mai dragă sticlei televizoarelor decât România românilor. Chiar şi aşa, asumându-ne partea noastră de vină, nu putem tolera un astfel de comportament xenofob şi discriminator. Suntem parte a unei mari familii, familia europeană, ne recunoaştem greşelile, acceptăm aplicarea drastică a legii, dar nu putem accepta comportamente şi reacţii care nu au nici o legătură cu calitatea de European.
			Domnul Dănuţ Liga: "Nu, discriminării!" A trecut mai bine de un secol şi jumătate de când generaţia paşoptiştilor înţelesese că vremea robiei ţiganilor din Ţările Româneşti apusese şi că eliberarea acestora le va da şi lor posibilitatea de a fi părtaşi la construcţia şi dezvoltarea României Mari de mai târziu. Din nefericire, aceste nobile obiective nu au fost atinse nici până astăzi. Ţiganii români nu au fost niciodată integraţi şi nici eforturile în acest sens nu au fost niciodată substanţiale. Şi noi, dar şi europenii, vorbim foarte frecvent şi foarte mult pe această temă, dar niciodată şi nimeni nu şi-a pus problema înţelegerii în profunzime a trăsăturilor identitare şi mai ales culturale ale acestei etnii. Astfel că degeaba construim politici sociale, programe, proiecte şi chiar legi, care dacă nu se vor solda toate cu un mare eşec, pot crea chiar frustrări în rândul etniei majoritare. Stigmatul pe care îl poartă cu ea această etnie se răsfrânge şi asupra românilor, mai ales dacă ne gândim la valul de furie din Europa, stârnit de explozia de violenţă şi infracţionalitate. Situaţia economică şi socială mizerabilă în care se zbate cea mai mare parte a acestei etnii nu trebuie confundată cu prosperitatea clanurilor mafiote, care nu sunt nicidecum formate exclusiv din ţigani. Haideţi să cercetăm câte dintre infracţiunile din ultimul timp, atât pe teritoriul naţional cât şi în spaţiul Uniunii Europene, au fost săvârşite de ţigani şi câte de români. Cred că vom avea o mare surpriză. Lipsa resurselor, a educaţiei, a sprijinului autorităţilor în găsirea unui loc de muncă, precum şi a tuturor celorlalte instrumente care ar putea determina o viaţă de minimă decenţă în viaţa ţiganilor sunt problemele care trebuie să ne preocupe pe noi toţi. Italienii nu au înţeles acest lucru şi au împins majoritatea imigranţilor ilegali ţigani, din România sau şi din alte părţi, în mizeria, sărăcia şi mirosul periferiilor construite din cartoane şi tablă. Şi acum, fără sarcasm aş spune, culeg roadele: frustrări, violenţă, ură, infracţionalitate. Ce-am vrut să spun cu toate acestea? Că a trecut prea mult timp şi prea multe încercări s-au făcut, iar problema ţiganilor a rămas nerezolvată. Că din cauza libertăţii de circulaţie a persoanelor, pe lângă problema nerezolvată a minorităţii ţiganilor din România vor apărea şi altele, imigranţi asiatici, arabi, africani, şi nu ştiu cum vom reuşi să răspundem unor astfel de provocări. Personal, cred că cea mai bună soluţie este consecvenţa în lupta împotriva oricărei forme de discriminare. Dacă vom continua să luăm măsuri pentru a arăta cât de europeni suntem sau pentru a creşte în sondaje să nu vă aşteptaţi ca problemele să se rezolve. Pentru noi, toţi românii, ţiganii, ungurii, lipovenii etc. sunt cetăţeni ai acestei ţări, cetăţeni români, cu drepturi şi obligaţii egale, garantate de constituţie, iar noi, parlamentarii români, avem datoria de a-i sluji pe toţi.
			Domnul Răzvan Şerban-Mustea: "Să înlăturăm violenţa!" Trăim astăzi în România evenimente pe care până mai ieri le vedeam şi le credeam posibile doar în filme: atacuri armate în plină stradă, jafuri armate la bănci, scandaluri publice între membri ai unor clanuri mafiote şi forţele de ordine. Zilele acestea mi-a fost dat să trăiesc momente de groază într-un loc public foarte aglomerat, în timp ce mă aflam acolo cu familia mea. Scenele au fost dure: arme albe, sânge, lupte violente, gaze lacrimogene, totul într-un centru comercial în care se aflau câteva mii de oameni la plimbare sau la cumpărături, într-o seară de weekend. Scopul acestei intervenţii nu este de a vă povesti un eveniment din viaţa mea, ci de a trage un semnal de alarmă cu privire la securitatea cetăţeanului din România. În această perioadă se întâmplă lucruri neobişnuite, care ne fac să credem că trăim într-o ţară din ce în ce mai nesigură. În ceea ce mă priveşte, vreau să cred ca România a fost şi va rămâne o ţară în care nu ne va fi frică să ieşim pe stradă, să mergem la cumpărături sau să mergem cu copiii la plimbare în parc. Trăim vremuri noi, iar cheia succesului în aceste condiţii este capacitatea noastră de adaptare. În calitate de parlamentari avem datoria de a depune toate eforturile pentru ca cetăţenii României să trăiască în siguranţă, avem datoria să asigurăm un climat legislativ care să nu mai permită răufăcătorilor să umble liberi pe străzi şi să batjocorească autorităţile. Indiferent că ne aflam la putere sau în opoziţie, toţi avem familii şi pe toţi ne preocupă securitatea vieţii. De aceea, toţi trebuie să promovăm o singură politică: politica siguranţei cetăţeanului. De aceea, stimaţi colegi, vă propun sa facem front comun împotriva infractorilor, împotriva celor care tulbură liniştea şi ordinea publică, împotriva celor care reprezintă o ameninţare reală la adresa vieţilor noastre şi a semenilor noştri. Stă în puterea noastră să îmbunătăţim legislaţia privitoare la statutul forţelor de ordine, să le dăm acestora instrumentele legale necesare pentru a putea neutraliza bandele de infractori. În acelaşi timp, trebuie să asigurăm o protecţie reală a martorilor, pentru că, astăzi, răufăcătorilor le este foarte uşor să afle adresele şi datele de contact ale acestora şi să-i ameninţe sau să facă presiuni asupra lor pentru a-şi schimba declaraţiile. Cu maximă stupoare, am aflat de la televizor că cei pe care sâmbătă i-am văzut ameninţând şi atacând forţele de ordine cu arme albe vor fi cercetaţi în libertate, pentru că nu reprezintă un pericol public. În spatele prezumţiei de nevinovăţie, în România zilelor noastre se fac numeroase abuzuri. Nu pot să mă substitui unei instanţe de judecată şi să spun că o persoană care scoate cuţitul într-un loc public şi loveşte un om de ordine este vinovată, dar ceea ce pot spune cu siguranţă este că această persoană reprezintă un pericol pentru semenii săi, pentru că poate repeta oricând gestul violent. Nu mă gândesc decât la faptul că între lovitura de cuţit încasată de omul de ordine de la centrul comercial şi cea primită de handbalistul Marian Cozma (Dumnezeu să-l odihnească!) este o diferenţă de doar câţiva centimetri. Să fie suficient oare pentru a face diferenţa între un criminal feroce şi un om care nu reprezintă niciun fel de pericol pentru societate? Va propun să găsim împreună răspunsul la aceasta întrebare.
			Domnul Nini Săpunaru: "Guvernul Boc minte de-ngheaţă pensiile" "Atingerea unei ţinte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, în condiţiile sustenabilităţii sistemului public de pensii." Sursa: Programul de guvernare 2008 - 2009, Capitolul VIII - "Asigurări sociale". Am început prezenta declaraţie politică prin a reaminti cetăţenilor ceea ce au promis actualii guvernanţi în campania electorală, atunci când, în goana după voturi, jucau la ruletă promisiuni ce s-au dovedit, după preluarea guvernării, necâştigătoare. Doresc să supun atenţiei opiniei publice din România modul imoral, inechitabil şi inconsecvent în care Guvernul Boc abordează problemele pensionarilor. În anul 2004, în momentul în care PNL a ajuns la guvernare, a promis să îndrepte greşelile guvernelor PSD care s-au perindat la putere, în ceea ce priveşte abordarea unitară şi creşterea pensiilor. Am promis să reducem imensul decalaj care exista atunci, în 2004, între venituri şi puterea de cumpărare a pensionarilor, care, cei mai mulţi dintre ei, se situau sub nivelul minim, decent de viaţă. În patru ani de zile am reuşit să finalizăm procesul de recalculare/recorelare a pensiilor, astfel încât la aceleaşi condiţii de muncă, fiecare pensionar să beneficieze de aceeaşi pensie. Mai mult decât atât, în patru ani de zile, am reuşit să dublăm nivelul pensiilor în România faţă de 2004, realizând atât o reparaţie materială, dar mai ales o reparaţie morală faţă de pensionari, după 18 ani de aşteptare. La sfârşitul anului 2008, prin OUG nr.192/25 noiembrie 2008 privind aprobarea unor măsuri de relaxare fiscală în vederea creşterii economice şi a locurilor de muncă, Guvernul Tăriceanu a stabilit, începând cu data de 1 ianuarie 2009, valoarea punctului de pensie la 763,7 lei. Se respecta, astfel, atât o prevedere din lege, cât şi din pactul cu partenerii sociali privind stabilirea punctului de pensie pentru anul 2009 la 45% din salariul mediu prognozat. În decembrie 2008, prin OUG nr.226/2008, Guvernul Boc a abrogat această ordonanţă şi a stabilit punctul de pensie la o valoare mult mai mică de 697,5 lei. Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2009 prevede că valoarea punctului de pensie în perioada 1 aprilie - 1 octombrie va fi de 712 lei, după 1 octombrie urmând ca aceasta să crească la 738 de lei. Este vorba despre mult trâmbiţata şi fabuloasa creştere de 5% în două trepte, cu 3% în luna aprilie şi 2% în luna octombrie. Numai că, raportat la 12 luni, această creştere este de doar 2,75%, cu mult sub nivelul inflaţiei, de 5%, stabilite pentru 2009. Practic, ceea ce Guvernul Tăriceanu a stabilit în noiembrie, cu aplicare de la 1 ianuarie, Guvernul Boc nu reuşeşte să stabilească nici măcar în trepte această valoare pentru 2009, anulând astfel întregul efort bugetar făcut în ultimii patru ani pentru o oferi pensionarilor un trai decent. Practic, în termeni reali, pensionarii vor primi mai puţin bani în 2009, iar dacă ne gândim la promisiunile electorale ale actualilor guvernaţi privind majorările de pensii, nu putem trage decât o singură concluzie: Guvernul Boc minte de-ngheaţă pensiile!
			Domnul Cosmin Mihai Popescu: "Alegeri parţiale" Momentul alegerilor a reprezentat practic, dintotdeauna, barometrul cel mai sensibil al funcţionării democraţiei într-o ţară şi, mai ales într-o democraţie tânără cum este cea românească. Dacă până acum alegerile umpleau rubricile ziarelor şi agenda publică de relatări privind metodele ingenioase de fraudare a acestora, un nou fenomen, poate la fel de periculos, tinde să contureze şi să cuprindă, practic, aproape orice scrutin general sau parţial din România. Aşadar, pe lângă turismul electoral, metode de tipul "suveica", urna mobilă, operaţiunea "autobuzul" sau mita electorală pecuniară, care viciau rezultatul votului cetăţeanului, trebuie să ne confruntăm astăzi şi cu o exacerbare a violenţei. Atât în alegerile locale şi generale de anul trecut, cât şi în cele parţiale care se desfăşoară, practic, pe aproape tot parcursul anului, s-a făcut, din ce în ce mai mult, uz de violenţă pentru intimidarea atât a contracandidatului şi a susţinătorilor lui, cât şi a alegătorilor. Pe de o parte, toate acestea sunt rodul unui sistem instituţional electoral bolnav, inert şi lipsit de experienţa şi atribuţiile necesare pentru ca astfel de situaţii să nu se mai întâmple. Instituţii electorale avem. Mai trebuie ca ele să şi funcţioneze în scopul pentru care au fost create. Pe de altă parte, fiecare dintre partidele care îşi lansează candidaţi în competiţiile electorale, trebuie să îşi asume responsabilitatea şi decenţa unei confruntări electorale, care trebuie să aibă la bază programe politice, oameni politici şi idei de acţiune în sprijinul cetăţeanului, şi nu confruntări cu pumnul, bâta sau pistolul. Stimaţi colegi, vă rog să acordăm toată atenţia noastră unui astfel de fenomen şi să luăm măsuri ca atare.
			Domnul Gheorghe Dragomir: "22 februarie 2009 - 100 de ani de liberalism la Constanţa" Filiala Constanţa a Partidului Naţional Liberal a împlinit la sfârşitul săptămânii trecute 100 de ani de existenţă. După reintegrarea teritoriului dintre Dunăre şi Mare la statul român, în 1878, viaţa politică din Dobrogea s-a aflat sub exerciţiul unui aşa-numit regim excepţional, ce prevedea lipsa reprezentării celor două judeţe în Parlamentul României ca urmare a privării locuitorilor Dobrogei de exercitarea tuturor drepturilor politice constituţionale, inclusiv dreptul de asociere şi activitate în cadrul partidelor politice. Drept urmare, filialele partidelor politice nu au existat în judeţele Constanţa şi Tulcea până la 15 noiembrie 1908, când regele Carol I, în mesajul său către Corpurile Legiuitoare, avea să acorde dreptul de asociere politică locuitorilor din Dobrogea. Încă din 1906, reprezentanţi din cele două judeţe au făcut parte din conducerea centrală a PNL pentru Constanţa. Un exemplu este Scarlat Vârnav care mai târziu avea să fie prefect al judeţului. Organizaţia liberală la Constanţa a fost constituită la iniţiativa avocatului Ioan N. Roman, personalitate marcantă a vieţii sociale şi culturale a începutului de secol dobrogean. Democrat consecvent, promotor al principiilor de dreptate socială şi naţională, apărător al drepturilor şi intereselor Dobrogei, poet talentat, jurist şi ziarist redutabil, om de o rară distincţie intelectuală şi de o mare abnegaţie pusă mereu în slujba cauzei celei mai bune, Ioan N. Roman a fost un adevărat fiu al Dobrogei. Încetăţenit pe ţărmul pontic din 1899 va deveni primarul Constanţei în 1910. Actul de naştere al organizaţiei constănţene poate fi considerat 22 februarie 1909, când este ales un prim comitet diriguitor format din 27 de persoane, condus de 4 vicepreşedinţi - dr. N.M. Sadoveanu, avocaţii G. Boteanu, G. Benderly şi arh. Rainov, preşedinte de onoare fiind Ion I. C. Brătianu. Acesta, la o întâlnire la malul mării, avea să spună: "Noi voim să facem din Constanţa un centru de lumină şi de prosperitate care să reflecteze ca un far până departe, pe celelalte ţărmuri ale Mării Negre, viaţa şi civilizaţia românească".
			Domnul Marin Almăjanu: "Guvernul Boc aruncă sistemul sanitar în colaps" Guvernul Boc a alocat sistemului de sănătate pe anul 2009 cea mai mică sumă din p.i.b. din ultimii 5 ani, deşi în conferinţele de presă şi la TV declară că vor reforma, vor îmbunătăţi, vor moderniza rapid acest sistem. Cu ce domnilor guvernanţi? Cu iluzii? Cum veţi reuşi să vă îndepliniţi promisiunile, domnule ministru "Ferrari", în condiţiile în care bugetul sănătăţii pe anul 2009 reprezintă un dezinteres absolut pentru români, pentru sănătatea acestora. Dacă în ultimii 5 ani, fondurile din sănătate au crescut până la peste 4% din p.i.b., mai ales în 2007 şi 2008, în anul 2009 fondurile p.i.b. scad la circa 3,4% din p.i.b., în condiţiile în care, în bugetul prezentat pentru acest an, sunt creşteri spectaculoase la turism, comunicaţii, Administraţia Prezidenţială, Cancelaria premierului etc., domenii de "primă necesitate" pentru actuala coaliţie guvernamentală. Unde sunt investiţiile în infrastructura de sănătate clamate cu sonor maxim de guvernul Boc? Dacă în 2008, pentru investiţii se alocau 943 milioane lei, faţă de 755,4 milioane în anul precedent, în 2009 se alocă cu 20% mai puţin. Astfel, ministrul Bazac este pe cale să dea o lovitură grea medicinei de familie, cea mai importantă resursă umană şi profesională în domeniul profilaxiei, alocându-i anul acesta un buget cu 40% mai mic decât în 2008. Practic, este cea mai mare reducere bugetară suferită anul acesta de vreun domeniu. Deci se pun în acest mod iresponsabil bazele dispariţiei profilaxiei şi astfel sănătatea oamenilor va fi tratată numai la îmbolnăvire, consumându-se resurse financiare de câteva ori mai mari. De asemenea, spitalele vor intra în incapacitate de plată sau se vor închide pentru că, la acest capitol, în loc să asistăm la o creştere, de fapt se produce o diminuare cu 12,5%, în condiţiile în care a crescut costul medicamentelor, utilităţilor etc. Evident că sumele necesare pentru lucrări de întreţinere, reparaţii şi dotări ale spitalelor vor fi insuficiente, ceea ce va împiedica funcţionarea curentă a acestora. Deci, în loc de asigurarea unor condiţii mai bune în spitale, guvernul Boc reduce bugetul sănătăţii! Şi acestea nu reprezintă decât o mică parte din "soluţiile minunate" pe care ministrul sănătăţii şi colegii dumnealui de guvernare le-au gândit şi pe care le vor pune în aplicare în anul 2009 pentru a face cât mai mult rău sistemului de sănătate, pentru a-şi arăta în acest mod dispreţul faţă de o populaţie tot mai bolnavă, mai disperată, ce se confruntă zilnic cu probleme tot mai mari în spitalele româneşti.
			Domnul Viorel Palaşcă: «"Bugetul "roşu-portocaliu"» Noi, liberalii, am înţeles că datorită noului sistem de vot uninominal prin care am fost aleşi în această legislatură parlamentară, avem datoria de a susţine interesele tuturor alegătorilor din colegiul pe care-l reprezentăm şi de a găsi cele mai bune soluţii pentru rezolvarea problemelor acestora cu maximă responsabilitate. De aceea, am susţinut fiecare dintre noi continuarea proiectelor comunităţilor locale din colegiile în care am fost votaţi, prin amendamentele pe care le-am depus la Legea bugetului de stat pe anul 2009. În perioada 2005-2008, guvernul liberal a investit masiv în infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, volumul investiţiilor alocate în aceşti ani fiind mai mare decât toate investiţiile făcute în România între 1990 şi 2004. Toate comunităţile locale din România s-au putut bucura de aceste importante investiţii care au contribuit în mod real la modernizarea a foarte multe localităţi şi în special a spaţiului rural. Dar mai sunt multe lucruri de făcut şi toate aceste proiecte trebuie continuate fără a "colora" harta intereselor cetăţenilor români în galben, portocaliu sau roşu. Din păcate, coaliţia PSD-PD-L împarte România în comunităţi locale liberale şi PSD-iste sau PD-L-iste. Acesta este şi motivul pentru care un singur amendament a fost admis din cele peste 3000 ale liberalilor la dezbaterile bugetului pe anul 2009, deşi cetăţenii pe care-i reprezentăm ar trebui să conteze în aceeaşi măsură pentru Guvernul Boc. Şi cetăţenii din comunele Căzăneşti, Dumbrava, Dubova, Bălăciţa, Balta, Bala, Voloiac etc. au nevoie de biserici reparate, de drumuri judeţene sau comunale modernizate, de staţii de alimentare cu apă sau de epurare, de şcoli şi grădiniţe, de săli de sport în care copiii acestora să înveţe în condiţii normale pentru anul 2009. Şi aceşti oameni fac parte din România tuturor românilor, cărora li s-a promis totul în campania electorală de către actuala coaliţie PSD-PD-L şi care, acum, sunt desconsideraţi doar din cauza faptului că trăiesc, muncesc şi au familii în localităţi în care primarul sau parlamentarul care-i reprezintă sunt liberali. PD-iştii şi PSD-iştii parlamentari sau guvernanţi susţin acum în cor că toate amendamentele liberalilor au fost prea multe pentru acest buget sărac şi neserioase sau mincinoase doar pentru că nu au fost iniţiate de dumnealor. Păi, domnilor din marea coaliţie, care aţi încheiat chipurile "un contract" pentru a face faţă crizei din România, cum le veţi justifica românilor acum faptul că tot ce aţi promis în campanie şi imediat după aceea, nu se va realiza niciodată şi că aţi adoptat un buget mincinos, fantezist, nerealist, care nu are nicio prioritate pentru niciun domeniu (agricultură, dezvoltare regională sau rurală, educaţie, cercetare, sănătate, apărare etc.), nu oferă absolut nicio soluţie pentru combaterea crizei economice şi, mai ales, pentru siguranţa zilei de mâine a fiecărui cetăţean în parte!
			Domnul Dumitru Pardău: "Spital nou la Vatra Dornei" Odată cu dezbaterea proiectului bugetului de stat pentru anul 2009 şi adoptarea lui cu amendamentele aprobate, s-a făcut al doilea pas în demersul nostru de a construi un spital nou la Vatra Dornei. Menţionez că primul pas a fost realizat odată cu întocmirea studiului de fezabilitate în anul 2006. După cum se ştie, un spital nou este necesar la Vatra Dornei dintr-o multitudine de motive: pavilionul central al spitalului existent a fost construit în anul 1902, cu destinaţia iniţială de hotel şi are durata de serviciu depăşită de mult, construcţia având un risc ridicat de prăbuşire (planşeele din lemn sunt putrezite în proporţie de 70%). Prin construcţia unui spital nou se va eficientiza activitatea medicală prin: creşterea calităţii serviciilor prin înfiinţarea unităţii de primire urgenţe; funcţionarea tuturor specialităţilor într-o singură incintă, ceea ce va reduce cheltuielile de intreţinere şi funcţionare. Din punct de vedere al adresabilităţii populaţiei la serviciile medicale spitaliceşti, spitalul municipal Vatra Dornei este foarte efficient, datorită amplasamentului situat într-o depresiune. accesul către alte unităţi sanitare se poate face numai prin Pasul Tihuţa, Pasul Mestecăniş şi Pasul Prislop, care, în cele şase luni de iarnă sunt extrem de greu accesibile. Populaţia deservită este de 50.870 locuitori, dintr-o zonă cu un diametru de 100 km, arie în care se înregistrează un număr mare de accidente generate de activitatea economică şi turistică specifice zonei (minerit, exploatarea lemnului, sporturi de iarnă şi altele), internările de urgenţă fiind în proporţie de 65,70 % din totalul internărilor. Anual sunt spitalizaţi în jur de 8.500 de pacienţi în spitalizare continuă şi 3.500 în spitalizare de zi, cu un indice de utilizare a paturilor de 330,9 %. În cadrul Comisiei pentru sănatate am depus un amendament pentru o sumă de 2 milioane lei, din care au fost aprobaţi 280.000 lei. Acest lucru ne permite să supunem studiul de fezabilitate deja existent comisiei interministeriale şi Ministerului Sanătăţii pentru deschiderea fişei tehnice. Ceea ce ne dorim să realizăm este de a parcurge în anul 2009 cât mai mulţi paşi, respectiv realizarea proiectului tehnic, detaliilor de execuţie, elaborării certificatului de performanţă energetică a proiectului, elaborării documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor, organizării procedurilor de achiziţie publică, consultanţei şi asistenţei tehnice, mergând până la licitaţia constructorului, în aşa fel încât, în anul 2010, să înceapă etapa de construire efectivă. Ţin să amintesc sprijinul conducerii spitalului Vatra Dornei, precum şi al conducerii Ministerului Sanătăţii, care ne-au ajutat în demersul nostru. Ca reprezentant al zonei, mărturisesc că un spital nou la Vatra Dornei este un proiect de cea mai mare importanţă pentru locuitori.
			Doamna Oana Tohme Ştefănescu Niculescu-Mizil: Declaraţie politică intitulată "O şansă pentru viaţă". Există o multitudine de statistici pe care le vedem reflectate în viaţa de zi cu zi, privind lipsa acută a sângelui pentru transfuzii din spitale. Astăzi, doar 66% din necesar este acoperit. Fără donatori, fără sânge, fără conştiinţa de a ne ajuta aproapele nu putem decât să asistăm la ceea ce înseamnă o astfel de urgenţă: un drum sigur către moarte. Campania pe care o susţin urma să se desfăşoare în perioada 17-27 februarie 2009, pentru ca, ulterior, să se extindă la nivelul întregii ţări. Această acţiune, considerată de presă, "îndrăzneaţă şi generoasă", este unicat la nivelul activităţilor partidelor politice româneşti. Demersul meu şi al colegului deputat Nicolae Bănicioiu nu avea un alt scop decât susţinerea voluntariatului îndreptat spre întreaga clasă politică, indiferent de viziune - de stânga sau dreapta. Demersul nostru ar fi fost continuarea campaniei studenţilor din România şi era dovada interesului aleşilor - un exemplu pentru întreaga societate, în rezolvarea unei probleme care face diferenţa între a trăi şi a muri a celor care au nevoie de transfuziile de sânge. Refuzul Biroului permanent al Camerei de a-şi da acceptul asupra desfăşurării acţiunii nu ne va face să renunţăm. Vom face tot ce putem să ducem la bun sfârşit proiectul şi să tragem un semnal de alarmă asupra acestei probleme şi a necesităţii rezolvării ei cât mai rapid. Apelul pe care îl facem în mass-media este de a ne susţine. Să dăm o şansă la viaţa acelora care au nevoie de ea!
			Domnul Ioan-Nelu Botiş: În judeţul nostru, ca de altfel şi în ţară, există categoria ţăranilor care nu au făcut parte din c.a.p. şi care nu au fost angajaţi cu carte de muncă, dar cărora regimul comunist le-a instituit obligativitatea participării cu aşa numitele "cote la stat" constând în diferite produse de origine animală şi vegetală. Astăzi, foarte mulţi ţărani cu vârsta de peste 65 de ani, cu toate că deţin pământ, din cauza bătrâneţii nu se mai pot susţine din punct de vedere financiar, nu mai pot realiza venituri de subzistenţă din munca la câmp şi nici nu-şi pot valorifica acel teren, din cauza crizei economice prin care trece ţara noastră. Deşi există reglementată renta viageră ca o posibilă sursă de venit pentru aceste persoane, datorită faptului că pământul pe care îl deţin este de cele mai multe ori neproductiv şi, prin urmare, nu prezintă interes pentru investitori, sistemul rentei viagere nu este de natură a le rezolva situaţia. Având în vedere principiul constituţional al solidarităţii, precum şi prevederile art.47 din Constituţia României. conform cărora "Statul este obligat sa ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un trai decent", apreciez că se impune fie ca Legea sistemului public de pensii să fie amendată, astfel încât să fie avută în vedere şi categoria ţăranilor care au vârsta legală de pensionare, dar nu îndeplinesc stagiul de cotizare, fie elaborarea unui proiect de lege care să reglementeze în mod expres situaţia acestei categorii. O posibilă rezolvare ar putea fi amendarea art.38 din Legea sistemului public de pensii, astfel încât să fie asimilate stagiului de cotizare perioadele în care categoria persoanelor descrisă mai sus a contribuit, în regimul comunist, cu diferite produse sub formă de "cote". Sper că veţi interveni din punct de vedere legislativ pentru rezolvarea acestei situaţii ignorată de peste 18 ani şi veţi da un curs favorabil.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Declaraţie politică intitulată "Respect faţă de români". Agravarea situaţiei cetăţenilor români din Italia constituie un motiv de îngrijorare. Mă revoltă declaraţiile ofensatoare ale unor oficiali italieni, la adresa poporului român, pentru că un popor nu poate fi incriminat pentru actele unor cetăţeni care nu respectă legea. Nu cer indulgenţă faţă de infractori, ci respect faţă de români, indiferent în ce ţară trăiesc şi muncesc. Instigarea la ură, manifestările xenofobe, agresiunile repetate împotriva românilor pot avea consecinţe dintre cele mai grave pe termen scurt pentru siguranţa cetăţenilor noştri aflaţi în Italia, iar pe termen lung pentru evoluţia relaţiilor româno-italiene. Avem peste 28.000 de firme mixte! A cerut cineva "certificat Antimafia" cetăţenilor italieni? Am făcut noi o verificare a acestor firme, a plăţilor către statul român? S-au efectuat acestea la timp? Avem mii de căsătorii mixte! A cerut cineva certificat de bună purtare din partea statului italian? Presa din Italia duce o campanie extrem de agresivă împotriva românilor, contribuind la amplificarea tensiunilor deja existente. În plus, actuala criză economică are un rol determinant în contextul defavorabil pentru comunităţile româneşti din Italia. Subliniez că, în momentul de faţă avem peste un milion de români în Italia, oameni care muncesc cinstit şi contribuie cu cel puţin 1% la produsul intern brut al Italiei. Interesul şi datoria noastră este să-i apărăm, să-i protejăm pe cetăţenii români din Italia! Dacă un senator italian declară că românii sunt eminamente infractori, dacă Tratatul UE şi Convenţia europeană a drepturilor omului au altă relevanţă în cazul cetăţenilor români, suntem obligaţi să iniţiem dezbateri serioase şi contacte între România şi Italia, inclusiv la nivel parlamentar. Trebuie să demarăm acţiuni diplomatice ample, eficiente şi imediate, în vederea protejării comunităţilor româneşti. De asemenea, este nevoie de o campanie complexă de promovare în Italia a culturii şi a valorilor româneşti. Anul trecut, fostul Guvern a alocat peste 30 de milioane de lei pentru derularea unei campanii de comunicare externă în Italia şi Spania, al cărei scop major a fost corijarea percepţiei publice a comunităţilor de români, prin prezentarea unei oferte informaţionale alternative la discursul mediatic emoţional generat de actele infracţionale ale unor cetăţeni români. Iniţiativa autorităţilor este apreciabilă, însă beneficiile s-au dovedit a fi lipsite de relevanţă, în actualul context. Se impune o dezbatere în Parlamentul României, în cel mai scurt timp, privind problemele comunităţii româneşti din Italia, pentru a analiza situaţia şi a stabili un plan de măsuri care să-i protejeze pe cetăţenii români rezidenţi în Italia. Organizarea unor conferinţe pe teme legate de problematica impactului infracţionalităţii asupra integrării comunităţii româneşti în societatea italiană şi cooperarea economică între România şi Italia, precum şi invitarea unor grupuri de jurnalişti italieni la Bucureşti pot contribui la identificarea unor soluţii durabile şi la îmbunătăţirea imaginii comunităţilor de români. Avem în vedere şi colaborarea cu asociaţiile de români din Italia, care au solicitat alocarea unor fonduri destinate contracarării efectelor negative ale unor astfel de momente de criză. Pe de altă parte, salut iniţiativa Grupului europarlamentarilor PSD, care a lansat o declaraţie scrisă în Parlamentul European, prin care solicită elaborarea unei legislaţii naţionale şi europene care să interzică orice prezentare a conotaţiilor etnice ale infractorilor. Suntem cetăţeni europeni, prin urmare, se impun măsuri la nivel comunitar în ceea ce priveşte acţiunile xenofobe şi discriminatorii la adresa românilor din Italia. Nimeni nu trebuie judecat pentru greşelile altora. Este datoria noastră să-i apărăm pe cetăţenii români din Italia şi din orice altă ţară!
			Domnul Florin Ţurcanu: Declaraţie politică intitulată "Bugetul MAPDR în 2009". După o săptămână de dezbateri controversate în plenul Parlamentului, am realizat sâmbătă după-amiază că avem buget! Coaliţia PD-L - PSD a hotărât ca bugetul României pe 2009, şi totodată al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, să fie unul de austeritate pentru că, probabil, asta merită românii! Dacă ar fi să disecăm bucată cu bucată bugetul MAPDR pe 2009, ajungem la concluzia că aşa-zisa creştere a bugetului alocat este de fapt o "dulce" amăgire a celor care trăiesc de pe urma agriculturii. În ceea ce priveşte ponderea bugetului MAPDR din total p.i.b. o consider ridicolă, aceasta nefiind nicidecum de 1,47%, dacă deducem fondurile nerambursabile, veniturile proprii şi sumele reprezentând prefinanţarea, cofinanţarea şi cheltuielile neeligibile aferente fondurilor nerambursabile, care sunt de peste 50%. Totodată, nu putem şti care va fi gradul de absorbţie a fondurilor europene în 2009, pentru că din acest punct de vedere s-a pornit cu stângul. Pentru susţinerea acestui punct de vedere aducem ca argument aplicarea măsurilor 112, referitoare la instalarea tinerilor fermieri, şi 142, referitoare la înfiinţarea grupurilor de producători. Reducerea fondurilor pentru acest tip de proiecte poate fi însă accentuată în situaţia execuţiei bugetare pe 2009, care din punctul de vedere al specialiştilor va fi de 90%, având în vedere modul în care a demarat acesta în prima jumătate a trimestrului I. Bugetul actual este construit nu pe consolidarea fermei româneşti, pe autonomie şi excedent la export de cereale, carne şi produse din carne, lapte şi produse din lapte etc., ci pentru ţinerea la ",reanimare", a fermierului pe întreg parcursul anului 2009. Pentru stimularea investiţiilor în agricultură s-au prevăzut doar 30% din prevederile lui 2008, şi 33% din venitul realizat, valabil aceleiaşi perioade. Cum se poate reface agricultura cu mijloace în mare majoritate amortizate integral, fără investiţii şi fără fonduri proprii ale fermierilor, ştiind că nici băncile nu acordă credite pentru producţie sau investiţiiacestora?! În aceste condiţii, nu ne putem baza pe o dezvoltare deosebită a agriculturii româneşti în următorii 4 ani, se va menţine probabil starea deplorabilă a acesteia şi cu siguranţă criza agriculturii se va adânci în viitor. Cum să concuram cu agricultorul francez, italian, austriac, cu aşa prevederi bugetare?!
			Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: Criza economică mondială se amplifică pe fiecare zi ce trece, iar România începe tot mai mult să resimtă această recesiune economică căreia marii economişti de la nivel mondial nu reuşesc să-i găsească antidot. Falimentele care se anunţă deja în România vor lăsa pe drumuri extrem de mulţi români. Nu poţi astfel să nu te gândeşti că, dacă în finalul anului 2008 ne plângeam că nu găsim forţă de muncă suficientă în România, este posibil ca la finalul anului 2009, mult mai devreme decât anticipam, pe fondul crizei economice, să regăsim un nivel al şomajului în creştere în ţara noastră. Întrebarea care se pune este: va fi capabil guvernul actual să găsească resursele care să scoată ţara dintr-una din cele mai mari crize economice ale ultimului secol? După două luni de guvernare răspunsul nu pare să fie decât unul negativ. Timp de două luni, Cabinetul Boc a încercat, prin reuniunile sale informale la sediul din piaţa Victoriei, cu miniştrii celor două partide care formează coaliţia guvernamentală, dar şi cea parlamentară, PD-L-PSD+PC, pe deoparte, şi chemarea reprezentanţilor sindicatelor şi a patronatelor, pe de altă parte, să înţeleagă cum de a fost posibilă declanşarea crizei economice la nivel global şi de ce ei sunt aceia care trebuie să scoată România din acest fenomen economic. Mai rău este faptul că nici după două luni de consultări intense, guvernul Boc nu a reuşit să pună cap la cap un plan anticriză coerent, capabil să diminueze efectele negative ale crizei economice. Acest lucru înseamnă incompetenţă. Iar această incompetenţă va duce la mişcări sociale în întreaga Românie, datorită creşterii galopante a inflaţiei, a scăderii producţiei, a investiţiilor în infrastructură şi în alte domenii, a creşterii galopante a falimentelor şi implicit a creşterii spectaculoase a şomajului, care poate depăşi peste 1,2 milioane de persoane în România până la sfârşitul anului 2009, dacă guvernul Boc nu tratează cu seriozitate această criză economică. Actualul buget este o peticeală ce ne va servi o scurtă perioadă, iar apoi previziunile bugetare vor trebui revizuite. Va trebui să discutăm cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru un buget care să stea în picioare. PD-L şi PSD au abandonat promisiunile electorale din campanie, drept dovadă fiind fondurile alocate sănătăţii şi educaţiei prin actualul proiect de buget. Un exemplu pe care pot să îl ofer îl reprezintă judeţul Olt. Fondurile alocate pentru Legea bugetului pe anul 2009 pentru acest judeţ sunt mult mai mici comparativ cu 2008 şi nu pot susţine obiectivele de investiţii locale aflate deja în derulare. Spre exemplu, la Anexa nr.5 "Sume defalcate din t.v.a. pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti pe anul 2009", la poziţia 30, judeţul Olt, se prevede suma de 274.842 mii lei, din care 234.598 mii lei pentru finanţarea cheltuielilor de personal din instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, sumă pe care o considerăm insuficientă pentru acest tip de cheltuieli. De asemenea, la Anexa nr.6, suma de 15.972 mii lei prevăzută pentru drumurile judeţene şi comunale nu va duce la rezolvarea problemelor existente, având în vedere starea actuală a drumurilor din acest judeţ. Astfel de exemple se regăsesc şi la alte judeţe. Bugetul propus de Guvernul Boc şi trecut rapid prin Parlament, cu încălcarea tuturor regulilor privind timpul necesar dezbaterii şi amendării acestuia, nu este un buget capabil să asigure românilor un sprijin în faţa efectelor negative ale crizei economice cu care ne confruntăm.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Declaraţie politică intitulată "Ei cu ei, noi cu voi". Dispreţul pentru cetăţenii care nu au votat cu FSN (PD +PSD) la ultimele alegeri parlamentare s-a manifestat la recentul vot acordat legii bugetului de stat şi legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. Deputaţii şi senatorii PNL au elaborat şi depus peste 2000 de amendamente la proiectul de lege privind bugetul de stat, tocmai pentru a aduce fonduri financiare pentru comunităţile locale, pentru obiectivele importante necesare cetăţenilor din localităţi numeroase ale României. De asemenea, era necesar să fie corectate mai multe prevederi care sunt antieconomice, cum ar fi creşterea impozitelor şi taxelor, ceea ce va duce la mărirea cheltuielilor agenţilor economici, micşorându-le puterea de a rezista pe piaţa internă şi internaţională. Din păcate, amendamente au fost aprobate de Parlament numai pentru parlamentarii aparţinând FSN (PD şi PSD), restul cetăţenilor României fiind ignoraţi, dispreţuiţi de o putere discreţionară, care nu pune nici un preţ pe toţi cetăţenii, ci numai pe cei care sunt cu ei. Am ajuns să constatăm că puterea FeSeNistă (PD+PSD) practică aceleaşi metode din regimul comunist, care se rezumă sintetic astfel: "cine nu este cu noi este împotriva noastră". În acest mod s-a adoptat bugetul pe anul 2009: Ei cu Ei, parlamentarii majorităţii FSN (PD+PSD), Noi cu Voi, parlamentarii PNL cu majoritatea populaţiei care n-a votat FSN sau nu s-a prezentat la vot şi care trebuie reprezentată. Ne aflăm în faţa unor abuzuri de necrezut pentru anul 2009: încălcarea prevederilor constituţionale, prin introducerea în buget a unor prevederi care încalcă constituţia, respectiv se introduc aspecte fără bază legală, cum ar fi sporirea nivelurilor impozitelor şi taxelor, fără să existe legislaţie în aceste cazuri. Nu s-au respectat prevederile cele mai simple din regulamentele Parlamentului, adoptându-se articole întregi fără prezenţa parlamentarilor în numărul solicitat de lege, ceea ce le face ilegale. În general, am asistat la încălcarea brutală a legislaţiei în vigoare doar pentru a arăta că puterea FSN (PD+PSD) face ce vrea şi nu ţine cont de nimeni şi nimic. S-a ajuns chiar la încercarea de mituire a parlamentarilor PNL cu diverse sume, derizorii, ce-i drept, pentru a nu mai face opoziţie, pentru a nu mai susţine amendamentele aferente colegiilor pe care le reprezintă în Parlament. PNL nu a luat în considerare asemenea oferte ilegale, care s-ar putea numi acte de corupţie, şi a preferat să se lupte până la 12 noaptea pentru adevăr şi dreptate, pentru apărarea intereselor cetăţenilor. PNL a dovedit că este singurul reprezentant cinstit şi corect al cetăţenilor români şi va continua să acţioneze numai pe baza unor principii şi valori serioase, adevărate, care respectă constituţia şi legile ţării, în folosul tuturor cetăţenilor, fiind alături de oamenii obişnuiţi.
			Domnul George Ionuţ Dumitrică: Declaraţie politică intitulată "Euroalegerile nu trebuie să fie parazitate". De câteva zile, circulă - în special pe internet - un zvon alarmant: preşedintele Traian Băsescu ar fi interesat ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare în devans, în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European. Zvonul nu lămureşte dacă este vorba de turul I sau turul II pentru prezidenţiale, presupun că se referă la primul tur. Personal, nu vreau să creditez această informaţie ca fiind mai mult decât un zvon sau un "test" aruncat pe piaţă de anumite laboratoare politice oculte. Totuşi, nu trebuie ignorat un astfel de zvon, mai ales că a fost răspândit de persoane care de regulă au greşit rar când au făcut anumite dezvăluiri privind anumite evenimente ulterioare. Şi nu trebuie să uităm, în ultimii ani, foarte multe zvonuri au devenit acte reale. Din această cauză mă simt dator să trag, preventiv, un semnal de alarmă. Alegerile pentru Parlamentul European NU trebuie parazitate de un alt tip de scrutin. Mai ales de unul atât de important cum este cel privind alegerile pentru Preşedinţia României. Alegerile pentru Parlamentul European au un tipic relativ aparte faţă de celelalte tipuri de alegeri din România. Tematica dezbaterilor din campania electorală pentru Parlamentul European este şi trebuie să fie una total deosebită faţă de ce se întâmplă în cadrul unei campanii pentru alegeri interne, fie că este vorba de alegeri locale, parlamentare sau prezidenţiale. În cadrul unei campanii pentru Parlamentul European, nu trebuie să mai intre în discuţie ce a făcut bine sau rău guvernul X sau Y, nu trebuie judecată activitatea şefului statului, indiferent cine este acesta, nu mai intră în discuţii ce se poate face pentru electorat etc. O campanie pentru europarlamentare trebuie să conţină o dezbatere pe proiecte şi acţiuni pe care competitorii electorali aflaţi în cursă urmează să le pună în aplicare la Bruxelles şi Strasbourg. Atât şi nimic mai mult. Sunt convins că în situaţia în care s-ar desfăşura în paralel şi alegerile prezidenţiale, tema, pe care generic o denumesc "Europa" sau "România-Europa" sau, cu voia dumneavoastră, "PSD - Europa", PD-L - Europa", "PNL - Europa", "UDMR - Europa" etc. nu va mai exista. Principalele partide politice se vor concentra 95% pe alegerile prezidenţiale. Am mai avut un exemplu de parazitare a euroalegerilor. Dacă ţineţi minte, în 2007, în paralel cu euroalegerile, s-a desfăşurat referendumul pentru introducerea votului uninominal. Cuplarea referendumului cu euroalegerile din 2007 a avut un dublu scop: atragerea unui număr suficient de alegători pentru ca referendumul să fie valid şi sprijinirea PD-L la europarlamentare, prin ieşirea în faţă a locomotivei Băsescu, şeful statului fiind "parte" a referendumului. Cu excepţia PD, restul clasei politice a criticat organizarea referendumului în ziua euroalegerilor. Se ştie, cifrele o confirmă, stratagema din 2007 a fost sortită eşecului. Nu s-a înregistrat numărul de votanţi necesari pentru ca referendumul să fie validat, şi nici PD nu a înregistrat rezultatul scontat. Din contră. Eşecul experimentului din 2007 - din eleganţă apelez la termenul experiment - demonstrează că alegerile pentru Parlamentul European nu trebuie parazitate de orice alt tip de alegeri. Nu în ultimul rând, atrag atenţia că aceste alegeri sunt foarte, foarte importante, nu doar pentru partidele politice în sine, ci pentru România, în primul rând. Pentru că foarte multe hotărâri importante pentru ţara noastră se vor lua în primă instanţă acolo, la Parlamentul European. Şi noi trebuie să trimitem acolo oameni capabili, care nu vor fi doar membri ai PNL, PSD, UDMR sau PD-L, ci vor fi un fel de ambasadori ai României şi totodată legiuitori ai Uniunii Europene.
			Domnul Gheorghe Coroamă: "Agricultura, prioritate naţională" Una din greşelile care se fac în România în privinţa abordării acestui domeniu extrem de important în care activează 30% din populaţia ţării, este aceea că, cel mai adesea, se apelează la un plan general, şi nu unul diferenţiat, atunci când se discută politicile economice din domeniul agricol. Or, noi, în România, avem oportunitatea dezvoltării unor activităţi agricole diversificate. Efectele mult mediatizatei crize economice se resimt deja şi în domeniul agriculturii. Fermierii români au nevoie de un organism eficient care să le ofere consiliere şi consultanţă în mod activ, să le promoveze interesele şi să le pună la dispoziţie mijloacele prin care vor putea dezvolta agricultura românească, astfel încât să fie competitivi pe piaţa europeană. În acest sens, am iniţiat în Parlament un proiect de lege privind constituirea Camerelor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Proiectul nu este nou. Se vorbeşte de el de câţiva ani. Însă punerea în practică a discuţiilor pe această temă a fost mereu tergiversată. În calitate de parlamentar, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, am considerat că această iniţiativă trebuie să intre în linie dreaptă, fără alte întârzieri. De aceea a fost şi prima iniţiativă legislativă pe care am ales să o promovez din poziţia de parlamentar. Înfiinţarea Camerelor Agricole are ca scop susţinerea exploataţiilor agricole, a fermelor familiale şi valorificarea potenţialului agricol local. În acest sens Camerele Agricole vor asigura servicii de formare profesională pentru fermieri şi vor reprezenta interesele acestora faţă de terţi. Vor efectua, totodată, activităţi de consultanţă agricolă, îmbunătăţiri funciare, împădurire a terenurilor degradate, dezvoltare a reţelei de drumuri forestiere şi aplicare a proiectelor de dezvoltare locală. În aceste structuri vor fi reprezentate autorităţile locale şi fermierii, camerele urmând să aibă un rol determinant în pregătirea proiectelor de dezvoltare rurală, în funcţie de specificul zonelor, deoarece decizia nu se va mai lua de la centru. Iniţiativa răspunde astfel obiectivului de descentralizare a administraţiei publice prin integrarea specificului local, agricol şi forestier în procesul de elaborare a normelor proprii de funcţionare. Nu putem vorbi despre dezvoltarea eficientă a spaţiului rural fără o administraţie agricolă eficientă, capabilă să asigure un sprijin real agriculturilor români. Necesitatea creării acestor structuri este cu atât mai mare, acum, în perioadă de criză economică, în contextul în care, agricultorii români au nevoie, mai mult ca oricând, de sprijin şi consiliere. Îmi exprim speranţa că această iniţiativă legislativă va beneficia de toată atenţia colegilor parlamentari şi va fi tratată cu maximă prioritate, odată ce va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor. De asemenea, doresc să îmi exprim deschiderea faţă de toţi cei implicaţi în implementarea acestui proiect pentru discuţii pe marginea iniţiativei legislative, astfel încât forma finală a legii să corespundă întru totul nevoilor şi aşteptărilor fermierilor români, principalii beneficiari ai acestui demers.
			Domnul Horea-Dorin Uioreanu: "Maratonul ruşinii" Am asistat, zilele trecute, la un adevărat maraton în Parlamentul României, creat de majoritatea parlamentară PSD şi PD-L, care s-a angrenat într-un veritabil concurs politic: cine respinge cel mai repede şi cele mai multe din amendamentele parlamentarilor PNL la dezbaterea adoptării Legii bugetului de stat pe 2009. Dincolo de faptul că bugetul "încropit" de Guvernul Boc este unul nerealist, care nu satisface nevoile populaţiei în această perioadă în care economia din România este pe cale să intre în recesiune, prin respingerea amendamentelor parlamentarilor liberali, PSD şi PD-L au ignorat, în fapt, nevoile comunităţilor locale pentru care noi, deputaţi sau senatori aleşi prin vot uninominal, ne-am luptat în plen. Şi mai mult decât atât, acest gest al majorităţii PSD şi PD-L, de a respinge pe banda rulantă acordările de fonduri comunităţilor locale, a împiedicat, într-o măsură sau alta, exercitarea mandatului pe care l-am primit de la cetăţenii acestei ţări, respectiv misiunea de a le reprezenta interesele şi nevoile. Am fost acuzaţi că am încercat să blocăm activitatea Parlamentului, prin depunerea unui număr mare de amendamente. Trebuie să precizez că volumul mare de amendamente propuse de PNL este rezultatul unei poziţionări responsabile a liberalilor faţă de problemele cetăţenilor şi că noi, parlamentarii acestei ţări, suntem aici pentru a munci. Şi dacă acest lucru înseamnă că trebuie să rămânem în Parlament până la miezul nopţii pentru a analiza toate propunerile venite din partea cetăţenilor, atunci acest lucru trebuie făcut. Observ, însă, cu tristeţe, că cele două partide nu au înţeles acest lucru, hotărând să împartă banii statului pe criterii exclusiv politice, gest care demonstrează, încă o dată, că PSD şi PD-L au transformat această ţară în propria lor "moşie", de care dispun după bunul lor plac. Stimaţi colegi, vreau să vă mai reamintesc un singur lucru: facem parte din primul Parlament al României ales prin vot uninominal, sistem în care noi, parlamentarii, avem obligaţia morală de a ne susţine alegătorii din colegiul pe care îl reprezentăm. Din acest motiv, cetăţenii acestei ţări nu trebuie să sufere din pricina disputelor politice din Parlament şi cu atât mai puţin din cauza dispreţului exprimat în mod vădit de majoritatea PSD şi PD-L faţă de amendamentele propuse de PNL la bugetul de stat. În ultimii patru ani, am muncit pentru ca economia acestei ţări să fie una solidă, pentru ca oamenii să trăiască decent şi vă spun cu siguranţă că nu ne vom opri aici, chiar dacă "incomodăm" majoritatea PSD şi PD-L, pe baza unui singur principiu: asumarea responsabilităţii faţă de cetăţenii României pe care noi, liberalii, am luat-o în serios.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: Declaraţie politică: «De la "ciocul mic" la "eu decid"» Modul în care s-au desfăşurat şedinţele de plen pentru dezbaterea şi votarea legii bugetului de stat pentru acest an a întrecut toate limitele şi barierele regulamentelor şi legalităţii. Lucrurile sunt clare şi sunt vizibile atât în imaginile televiziunii cu circuit închis, cât şi în stenogramele şedinţelor. S-au călcat în picioare de către preşedinţii de şedinţă toate procedurile. În repetate rânduri, parlamentari ai PNL şi UDMR au reclamat lipsa cvorumului şi au solicitat apel nominal. De fiecare dată, atât preşedinţii de şedinţă, ajutaţi uneori de către exponenţi ai PSD, au invocat fel de fel de articole din regulamentul şedinţelor comune pentru a evita constatarea absenteismului masiv şi a lipsei de cvorum. Iată, însă, ce se întâmpla în şedinţa de plen comun din 10 noiembrie 2004 când, atenţie, în dezbatere se afla legea bugetului de stat pe anul 2005. Ce ne dezvăluie stenograma? După pauza de prânz, la reluarea lucrărilor, la ora 14.00, deci nu era vorba de o nouă şedinţă, preşedintele de şedinţă de atunci, Nicolae Văcăroiu, - cred că nu trebuie să mai amintesc din ce partid făcea parte domnia sa - a solicitat din oficiu apel nominal, pentru verificarea cvorumului. "Stimaţi colegi, greu, dar am reuşit să facem cvorumul de lucru". Aceasta este declaraţia de la microfon a domnului Văcăroiu, după ce secretarul de şedinţă de atunci, Tudor Mohora a încheiat numărătoarea. Mai mult, după alte două sau trei ore de dezbateri, la solicitarea unui senator PNL, actualmente în PD-L (sic!), este vorba de Nicolae Vlad Popa, s-a mai efectuat un apel nominal şi s-a constatat că există cvorum de lucru. Deci, cvorumul de lucru este obligatoriu atunci când se dezbate bugetul în şedinţă comună şi ori de câte ori se solicită apel nominal, acest lucru se aprobă. Numai că domnii Ioan Oltean şi Alexandru Pereş, reprezentanţi ai PD-L, nu au ţinut cont de aceste proceduri. Este adevărat, în ziua respectivă, domnul Pereş a ieşit absent la ambele apeluri nominale, dar domnul Oltean, la al doilea apel a fost prezent. Dar doi parlamentari care sunt la al cincilea mandat, nu pot avea scuza că nu cunosc regulamentele. Domnul vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor Ioan Oltean, când se afla în opoziţie, era foarte atent cu derapajele procedurale sau de la legalitate ale celor aflaţi la putere. În 2003, domnia sa acuza PSD că "a uzitat un întreg arsenal de metode şi mijloace menite să mâne electoratul spre urne. Dictonul "scopul scuză mijloacele" era cel după care s-au condus. Aceste mijloace şi metode magice, a se înţelege ilegale. Constituţia trebuia votată, dar nu oricum, ci doar în condiţiile stricte ale legii". Citatul este extras dintr-o declaraţie politică a domnului Ioan Oltean de după referendumul pentru aprobarea Constituţiei din 2003. Deci, la vremea respectivă, domnul Ioan Oltean era extrem de vehement faţă de încălcările regulamentelor, ale procedurilor şi, nu în ultimul rând, ale legilor. Acum, când se află la putere, domnul Oltean are o cu totul altă poziţie, iar atunci când i se atrage atenţia că există un derapaj de la legalitate, argumentul domniei sale este unul ce ţine nu de spiritual democraţiei, ci de cel al autocraţiei: "Eu decid". Acest "Eu decid" nu reprezintă altceva decât o continuare a celebrului "Ciocul mic, noi suntem la putere!" din 2005. Acestea sunt din păcate principiile democratice după care PD-L conduce România.
			Domnul Iuliu Nosa: Titlul intervenţiei mele de astăzi este "Diaconescu cu politica externă, Băsescu cu autonomia Ţinutului Secuiesc". Drama românilor din Italia este un subiect de primă pagină atât în presa italiană cât şi în cea românească. Românii sunt acuzaţi - uneori pe drept, de cele mai multe ori pe nedrept - de spargeri, furturi, violuri şi crime. Mai grav este că toate fărădelegile se repercutează asupra celor un milion de români care trăiesc şi muncesc cinstit în Italia. Presa şi o parte a politicienilor italieni cer evacuarea românilor din Italia. Problema este mai complexă. În joc este destinul a două ţări latine cu vechi relaţii şi colaborări. Un punct culminant al problemei a fost atins prin declaraţiile oamenilor politici italieni şi ale celor din administraţia Romei, care au luat turnura unui extremism ieşit din comun. Marea noastră şansă este ministrul de externe Cristian Diaconescu. Prestaţia sa exemplară de aseară de la Roma ne-a demonstrat că avem, după mulţi ani, un ministru de externe care să ştie să apere interesele românilor şi ale României. Cu toate acestea, nu cred că în ceea ce priveşte relaţiile externe şi grija faţă de românii aflaţi în străinătate suntem suficient de bine reprezentaţi, atâta timp cât preşedintele Băsescu tace în legătură cu situaţia românilor din Italia. Preşedintele este mai degrabă interesat de autonomia ţinutului secuiesc. Că altfel nu ar fi prezent, la fiecare sfârşit de săptămână, în Harghita şi Covasna. Că doar îi este mult mai simplu să tot ameninţe politicienii maghiari decât să aibă întâlniri la nivel înalt pe probleme de politică externă. Dar, de acum ne-am obişnuit. Politica externă a României se va face doar la nivel de guvern, prin ministrul de externe. Aşa cum spuneam, acum avem marea şansă de a fi reprezentaţi de ministrul Cristian Diaconescu. Sunt totuşi foarte curios, când se va trezi preşedintele Traian Băsescu şi va realiza că situaţia românilor din străinătate trebuie să aibă prioritate pe agenda sa de lucru?
			Domnul Ioan Munteanu: "Din nou la volan!" În sfârşit, o veste aproape bună: Guvernul României a modificat din nou anexa de înmatriculare pentru autovehiculele aduse din străinătate, dar, de data aceasta, în favoarea plătitorilor de impozite. Astfel, cei care au achitat deja taxa triplă, vor primi înapoi diferenţa de bani, iar cei care au aşteptat reducerea ei vor plăti cu 33% mai puţin pentru prima înmatriculare. Această taxă care a provocat atâtea comentarii este de data recentă, ea fiind introdusă la 1 ianuarie 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. Timp de un an şi jumătate s-a numit taxa de primă înmatriculare, pentru ca de la 1 iulie 2008 să fie denumită taxă de poluare, în ton cu preocupările de protejare a mediului înconjurător. Cum se prezintă acest bir în statisticile de la nivelul judeţului Neamţ aflăm din datele oferite de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Astfel, în intervalul 1 ianuarie 2007 - 1 ianuarie 2009 cetăţenii care şi-au achiziţionat autoturisme second-hand din ţările UE au plătit aproximativ 433 de miliarde de lei vechi. Dar, pentru că valoarea taxei depăşea adesea cu mult valoarea maşinii, multe autovehicule au rămas neînmatriculate. În aceşti doi ani, 123 de cumpărători au acţionat în judecată Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ pentru a-şi recupera taxa achitata, fie că ea se numea taxă de primă înmatriculare sau de poluare. Urmând exemplul unui arădean, care a câştigat în instanţă, 44 de nemţeni au reuşit să-şi recupereze prin sentinţe irevocabile sumele achitate, iar alte 49 de procese se află pe rolul instanţei de judecată în acest moment. Iată, deci, că apariţia acestor noi prevederi reprezintă o măsură reparatorie menită să reglementeze într-un mod ceva mai echitabil aplicarea unei legi împovărătoare.
			Domnul Petru Movilă: "De ce ne pleacă medicii?" Situaţia sistemului medical românesc rămâne în continuare problematică. La fiecare două zile, un medic din Iaşi alege să muncească în străinătate. Pentru tot restul vieţii. Anul trecut, 184 de medici ieşeni au plecat din ţară. Majoritatea au contracte pentru Italia, Franţa şi Marea Britanie. Ieşenii reprezintă 14% din totalul medicilor români care au decis să-şi practice meseria în Uniunea Europeană. Doar Bucureştiul ne întrece la numărul de medici care, în 2008, au solicitat certificate de probitate morală de la Colegiul Medicilor din România pentru a se stabili în străinătate. Mai menţionez că, la nivel naţional, anul trecut, peste 1.200 de medici au plecat din România. De ce pleacă medicii? Sunt aceleaşi motive dintotdeauna. Salarizarea proastă, condiţiile mizere de lucru din spitalele de stat, dar şi - deseori - presiunile din partea opiniei publice. Mă tem foarte tare că recenta campanie de denigrare la adresa medicilor nu face decât să agraveze această situaţie. Şi totuşi Iaşiul, ca important centru universitar, are de partea sa câteva avantaje. În fiecare an, o bună parte dintre absolvenţii prestigioasei Universităţi de Medicină îşi găsesc de lucru în spitalele şi cabinetele medicale din municipiu. Ce ne facem însă cu micile localităţi ale României în care numărul medicilor scade continuu? Ultimii patru ani nu au propus nici un fel de soluţii la criza cu care se confruntă sistemul medical românesc. E nevoie în continuare de foarte mulţi bani, dar şi de o viziune de ansamblu pentru sănătatea din România. În lipsa acestei strategii, fondurile se consumă fără să-şi producă efectele benefice. Medicii din Iaşi - cei care vor totuşi să muncească în ţara lor - aşteaptă încă un proiect clar din partea factorilor de decizie. Ce putem face pentru ei?
			Domnul Ioan Stan: Intervenţia mea de astăzi se referă la tema "Păstrarea locurilor de muncă şi creşterea numărului de salariaţi - prioritate naţională". Programul de guvernare al Alianţei politice PSD+PC în perioada 2009-2012 are în vedere, printre obiectivele sale prioritare, pe lângă păstrarea locurilor de muncă, o creştere a numărului salariaţilor, relativ modestă, de la 5.000.000 persoane estimat pentru anul 2008 la 5.020.000 persoane în anul 2009, respectiv cu 20.000 persoane. Transpunerea în realitate a acestui obiectiv prioritar presupune eforturi conjugate pentru aplicarea corectă şi la timp a politicilor economice şi financiare, îndeosebi a celor privind: creşterea economică durabilă; accesarea şi utilizarea necondiţionată a fondurilor Uniunii Europene; realizarea investiţiilor şi dezvoltarea infrastructurilor; stimularea, cu prioritate, a dezvoltării producţiei industriale pentru export; sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi eliminarea unei părţi din munca la negru. Urgentarea aplicării măsurilor pentru păstrarea locurilor de muncă existente şi pentru crearea de noi locuri de muncă este o condiţie esenţială şi pentru contracararea unor fenomene negative apărute în luna ianuarie a.c., când rata inflaţiei s-a ridicat la 1,24%, de 5 ori mai mult în comparaţie cu numai 0,23% în luna decembrie 2008. De asemenea, rata şomajului s-a ridicat la 4,9%, faţă de 4,4% în decembrie 2008, numărul şomerilor fiind de 445 mii persoane. În unele judeţe rata şomajului în ianuarie 2009 este mult mai ridicată : Vaslui 10,3%, Mehedinţi 9,8%, Teleorman 8,6%, Dolj 8,5%, Gorj 8,0%, Covasna 7,9%, Alba 7,9% etc. Şi în judeţul Suceava rata şomajului este destul de ridicată în ianuarie 2009, respectiv de 4,6%, cu tendinţe de creştere, fiind o preocupare pentru mine urmărirea şi găsirea de soluţii pentru asigurarea de locuri de muncă, împreună cu factorii de răspundere pe plan local. Este bine cunoscut faptul că asigurarea unor locuri de muncă stabile şi decent remunerate reprezintă cea mai bună protecţie socială. Totodată, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea numărului de salariaţi contribuie la creşterea gradului de ocupare a populaţiei şi la reducerea decalajelor importante care ne despart de nivelul mediu existent în ţările membre ale Uniunii Europene. Programul de guvernare în perioada 2009-2012 prevede creşterea gradului de ocupare de la 59% în prezent, la minimum 65% în 2012, în comparaţie cu nivelul mediu al Uniunii Europene de 67% în 2005 şi 70% prevăzut pentru 2010. Întreaga societate românească este profund interesată în aplicarea unor măsuri eficace de către factorii de răspundere pentru finalizarea pozitivă a prevederilor obiectivelor din Programul de guvernare. Iată de ce, cred că ar fi util să se prezinte de Guvernul României un grafic al măsurilor adoptate, cu termene concrete, care să permită deputaţilor urmărirea lor în raza colegiilor electorale, precum şi posibilitatea unei contribuţii concrete la îndeplinirea lor, prin dezbaterea şi sprijinirea soluţionării problemelor specifice împreună cu factorii de răspundere şi consultarea cetăţenilor din localităţile respective. Analiza, respectiv dezbaterea periodică în cadrul comisiilor permanente de specialitate şi în plenul Camerei Deputaţilor a rezultatelor obţinute ar contribui la exercitarea pe deplin şi cu operativitate a dreptului de control privind activitatea Executivului referitor la gestionarea cât mai eficace a resurselor, atât interne, cât şi externe, pentru a limita şomajul şi sărăcia, precum şi pentru crearea de noi locuri de muncă şi creşterea gradului de ocupare al populaţiei.
			Domnul Zanfir Iorguş: ,,Turismul de litoral, factor important în susţinerea economiei" Doresc să vă reţin atenţia cu o problemă pe care o consider de importanţă majoră atât pentru dezvoltarea turismului românesc cât şi pentru economia românească. Turismul, ca activitate economică, are propria piaţă turistică aflată într-o permanentă evoluţie şi expansiune ocupând un rol determinant în piaţa internă a ţării. Adoptarea unei politici unitare de dezvoltare a turismului se impune în mod imperativ. Turismul şi-a demonstrat fragilitatea pe parcursul perioadelor de criză economică pe care le-a traversat economia mondială, dar şi capacitatea de a prelua rolul de motor al revigorării economice pentru depăşirea situaţiilor de criză. Zona litoralului are o pondere însemnată în turismul românesc şi în tradiţia acestuia.Privit ca înzestrarecu factori naturali, litoralul are un loc privilegiat în promovarea turistică a potenţialului naţional şi a diversităţii acestuia. Se poate aprecia că, lipsit de investiţie şi aport de gândire pentru modernizare continuă, lăsat să evolueze în afara unei strategii pe termen lung, litoralul involuează economic. Se pierde prilejul punerii în valoare a unui potenţial natural important care ar fi putut avea efecte economice pozitive pentru populaţia din zonă, aport la p.i.b. şi pentru imaginea turismului românesc. Aşa cum este prevăzut în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026, staţiunile de pe litoral se confruntă cu reducerea traficului de vizitatori, întrucât oferta de produse nu corespunde aşteptărilor vizitatorilor. Motivele care au condus la această situaţie au rădăcini adânci. Ceea ce anterior a compus dezvoltarea staţiunilor în controlul şi administraţia statului s-a transformat în sute de activităţi comerciale mici si mijlocii, aproape fără nici o legătură între ele. În perioada de după privatizare, atât piaţa turistică internă, cât şi cea internaţională s-au maturizat şi necesită acum o gamă sofisticată de produse şi servicii. Cu forme de proprietate fragmentate şi fără o direcţie strategică clară, staţiunile de pe litoral cu greu pot răspunde la pieţele în transformare şi din această cauză au avut şi au de suferit. În ceea ce priveşte motivele pentru practicarea turismul de litoral, putem aprecia că de la an la an acestea sunt mai numeroase şi uneori din ce in ce mai sofisticate. Dacă în trecut se mergea pe litoral pentru factorii naturali de cură, pentru odihnă şi recreere, astăzi putem vorbi de cluburi pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea naturalismului, de cercetări ştiinţifice sau pur şi simplu de modă. O privire de ansamblu asupra turismului de litoral ne conduce la identificarea anumitor tendinţe: turiştii sunt din ce în ce mai bine informaţi cu privire la locul pe care îl vizitează; consumatorii sunt din ce în ce mai pretenţioşi faţă de calitatea plajelor, faţă de dotările din staţiuni şi faţă de calitatea serviciilor; datorită diversificării ofertelor de sporturi nautice, are loc o mutaţie considerabilă şi o formare de fluxuri în acest sens; fragmentarea vacanţelor apare tot mai frecvent ca urmare a mai multor factorii: dezvoltarea transporturilor şi a infrastructurii corespunzătoare care permite ajungerea la destinaţie într-un timp relativ scurt; apariţia călătoriilor de tip "incentive travel" sau acordarea de premii sub forma unor weekend-uri pe litoral; stresul de la locul de muncă ce determină pauze frecvente. Astfel, din cele prezentate anterior, se poate concluziona că este de maximă necesitate susţinerea dezvoltării turismului de litoral, în principal: prin stimularea investiţiilor în reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii, în extinderea bazei materiale a structurilor de cazare, în recuperarea şi conservarea unor resurse turistice; prin acordarea de la bugetul de stat şi prin diverse fonduri europene de resurse pentru îmbunătăţirea activităţilor din subramurile turistice, a anumitor componente ale ofertei turistice sau a dezvoltării regionale; prin stimulente de natură fiscală acordate agenţilor economici din turism: (exonerările, reducerile sau amânările de plată a impozitelor, impozitarea diferenţiată a activităţilor turistice şi a turiştilor). De asemenea, măsurile de dezvoltare durabilă a turismului de litoral, şi nu numai, trebuie să respecte şi unele principii de bază, cum ar fi: dezvoltarea turismului în condiţii de strictă compatibilitate cu mediul, prin protejarea aspectelor ecologice fundamentale, a biodiversităţii şi resurselor naturale; exploatarea eficientă şi durabilă a resurselor, astfel încât să poată fi utilizate şi de generaţiile următoare; dezvoltarea turistică în condiţii de compatibilitate cu valenţele culturale şi cu valorile comunităţii locale. De aceea, stimaţi colegi, susţin că pe lângă principiile, ideile, conceptele şi teoriile de bază în regenerarea şi întărirea ideii de turism de litoral în România, este necesară implicarea tuturor autorităţilor şi organismelor în domeniu, în vederea luării măsurilor adecvate ce se impun pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional şi totodată, vă solicit respectuos să susţinem turismul şi prin dezvoltarea proiectelor turistice naţionale, astfel încât turismul de litoral să devină o realitate turistică concurentă pe plan internaţional şi, nu în ultimul rând, un pilon esenţial în susţinerea economiei româneşti.
			Domnul William Gabriel Brînză: Declaraţia mea de astăzi se referă la "Situaţia învăţământului românesc din diaspora". De 19 ani, învăţământul este o prioritate naţională, uităm însă de învăţământul din diaspora. Educaţia continuă să fie un subiect sensibil pentru românii din străinătate. Recunoaşterea diplomelor este încă o problemă şi mă întreb şi vă întreb, stimaţi colegi, cum sprijină statul nostru diaspora românească în acest domeniu atât de important, educaţia? Până acum, guvernele anterioare nu au făcut nimic. Şi-au amintit de românii noştri din diaspora doar atunci când trimiteau bani în ţară, dar când a fost vorba să-i sprijine, nu le-au mai auzit strigătul de ajutor. Guvernul Tăriceanu le-a întors spatele. În Spania, sute de profesori au urmat pe banii lor cursuri de limbă şi cultură românească, dar nici până astăzi aceste cursuri nu au început. Profesorii au cerut sprijinul cadrelor didactice spaniole care au fost dispuse să se întâlnească şi să demareze acest proiect, dar oficialii români de la Ambasadă au amânat discuţiile. Pentru un motiv ridicol. Un român din delegaţie s-a îmbolnăvit. Şi ne întrebam de ce au atitudinea pe care au oficialii străini faţă de noi? Românii se plâng, pe bună dreptate, că sunt umiliţi de birocraţia tipic românească şi de nepăsarea funcţionarilor din ambasade şi consulate. Copiii românilor, peste optzeci de mii numai în regiunea Castellon, sunt privaţi de dreptul de a studia limba română. Fostul guvern i-a pus inutil pe drumuri. Profesorii au mers la curs, la Madrid, pe banii lor au făcut publicitate printre conaţionali să-şi trimită copiii la curs. În luna iunie 2008, profesorii au primit şi repartizările pe posturi, dar când să înceapă cursul, Guvernul Tăriceanu i-a uitat. Probabil a fost mai preocupat de alegerile din noiembrie şi nu i-a mai păsat că zeci de profesori şi sute de copii aşteptau 1 octombrie 2008 să înceapă cursul de limbă română. Profesorii mărturisesc acum că în timpul campaniei, domnul Petre Roman s-a întâlnit cu aceşti români şi cu prefectul Valenciei, domnul Francisco Camps. Liberalul Roman le-a promis românilor că va milita pentru ei, dar cum la finalul alegerilor domnul Roman a constatat că românii nu i-au dat votul, nici el şi nici PNL-ul nu şi-au mai amintit de promisiune. Profesorii mi-au mărturisit că au renunţat la locurile lor de muncă să meargă la cursuri pentru a fi pregătiţi să le predea copiilor, iar acum au rămas pe drumuri. Fostul guvern i-a amăgit şi i-a minţit cu această ofertă, iar acum aceşti români au ajuns să trăiască de pe o zi pe alta. Părtinitoare la minciuna acestuia a fost şi Ambasada României în Spania. În concluzie, stimaţi colegi, este timpul ca Ministerul de Externe şi cel al Educaţiei, Cercetării şi Inovării să-şi repoziţioneze atitudinea faţă de învăţământul românesc din diaspora. Este timpul ca diplomaţia românească să ia atitudine, să-şi apere cetăţenii. Dacă noi nu facem nimic pentru românii noştri, să nu ne mai întrebăm de ce în urmă cu 15 ani presa franceză ne cataloga ţigani, că acum italienii ne spun că suntem un popor de ţigani, că elveţienii ne numesc ciori şi corbi. Să nu ne mire ca presa italiană sau cea spaniolă relatează doar cazuri cu români care fură şi violează.
			Domnul Marius Neculai: "Românii şi situaţia lor inacceptabilă din Italia" Trecând cu greu peste faptul că televiziunile au contribuit la inflamarea emoţională a evenimentelor, care puteau şi ar fi trebuit privite cu luciditate, îmi permit să cataloghez ca inadmisibil şi absurd gestul italienilor de a expulza românii pe care ar fi putut să-i integreze mult mai repede decât o poate face România. Acesta nu este un gest european faţă de o ţară membră a Uniunii Europene. Este un gest lipsit de maturitate politică, un gest care dovedeşte că aceştia nu au înţeles valorile europene. Statele membre ale Uniunii Europene au dreptul de a expulza cetăţeni care comit infracţiuni, dar nici un stat al Uniunii Europene nu poate avea dreptul de a expulza cetăţeni europeni care ar putea fi infractori, fără să fi comis o faptă reprobabilă. În acelaşi timp, să nu uităm că Guvernul italian nu a avut până în prezent nici o strategie de îmbunătăţire a situaţiei romilor aflaţi pe teritoriul său. Cea mai bună dovadă este faptul că Guvernul italian nu a făcut nici o solicitare de a primi bani din bugetul european pentru integrarea romilor (indiferent de naţionalitatea acestora), deşi era evident că romii începuseră, de ani buni, să reprezinte o problemă ce se cerea abordată şi soluţionată. Cu siguranţă, nu numai românii sunt capii răutăţilor din Italia. Însă, are şi presa nevoie de un ţap ispăşitor. Să-i facă pe italieni să uite de adevăratele probleme. Pe de altă parte, România este ţara care nu poate să-şi hrănească cei 20 milioane de cetăţeni. În măsura în care patria mamă nu le oferă cetăţenilor săi posibilitatea de a munci şi a câştiga venituri care să le asigure un trai decent, deplasarea în afara graniţelor, în căutare de locuri de muncă, apare ca singura alternativă, atât pentru tinerii absolvenţi, pentru unii pensionari, cât şi pentru mulţi dintre cei care au un loc de muncă în ţară. Problema este a Guvernului român, a noastră, trebuie să facem mai mult pentru ca populaţia activă să găsească locuri de muncă în România şi să primească salarii din care să poată să-şi întreţină familiile. Să încetăm să mai profităm de pe urma celor pe care în diferite momente îi arătam cu degetul, ei fiind cei care au plecat la muncă în străinătate, ca şi cum ar fi dezertori. Dar să subliniem aici că, la nivel naţional, circa 10% din volumul fiecărui tip de investiţie din ultimii cinci ani de zile este realizat cu ajutorul veniturilor din migraţia internaţională. Activităţile productive finanţate cu bani din migraţie sunt diferite în funcţie de mediul rezidenţial - în mediul rural banii sunt investiţi în principal în activităţi de tip agricol, pe când în mediul urban banii sunt investiţi în alte tipuri de afaceri. În concluzie, România trebuie să elaboreze o strategie care să urmărească eficientizarea întregii populaţii active, dar să vizeze şi populaţia plecată la muncă în străinătate. Scopul acestei strategii trebuie să fie stimularea populaţiei active (mai ales a celor bine pregătiţi) de a rămâne în ţară sau de a reveni în ţară, în condiţiile în care mulţi tineri cresc cu gândul de a pleca spre alte locuri în căutare de oportunităţi. Investiţia în oameni prin creşterea nivelului de instruire a forţei de muncă, concomitent cu recalificarea şi reorientarea acesteia în funcţie de cererea existentă şi previzibilă pe piaţa muncii va permite ţării noastre să se adapteze şi să depăşească problemele actuale.
			Doamna Mihaela Ioana Şandru: "Sistemul medical din România, încotro?" Sistemul de ocrotire a sănătăţii din România a fost, până în 1989 şi în bună măsură şi după această dată, un sistem caracterizat prin centralism, egalitarism şi limitarea libertăţii de opţiune. Sistemul medical din România a avut foarte mult de suferit în ultimii ani datorită acţiunilor diferiţilor miniştri, care s-au perindat la conducere fără o viziune clară şi fără un program ferm. În acest moment, datorită încercărilor repetate, haotice, ne confruntăm cu un haos al sistemului sanitar, atât la nivel organizatoric, cât şi al finanţării, cu un impact îngrijorător asupra populaţiei. Resursele financiare alocate în decursul timpului sistemului sanitar au fost puţine şi prost gestionate. Banii s-au pierdut în investiţii pe care nimeni nu le resimte, neconducând nici la îmbunătăţirea actului medical, nici a condiţiilor din unităţile sanitare. Aşa cum funcţionează acum sistemul medical din România, au de suferit atât cadrele medicale, cât şi bolnavii. În decursul timpului, datorită organizării, medicii, indiferent dacă îşi desfăşoară activitatea în spitale, fie ca medici de familie, s-au transformat în conţopişti. Îşi petrec aproape jumătate din timpul de lucru scriind sute de formulare pe zi în loc să se ocupe de bolnavi. S-au deprofesionalizat. Spitalele s-au transformat în azile, iar cabinetele medicale ale medicilor de familie în eliberatoare de reţete. Datorită subfinanţării, pacienţii trebuie să-şi procure medicamente sau consumabile medicale din afara unităţilor spitaliceşti atunci când sunt internaţi. Datorită lipsei dotărilor, există cazuri când pacienţii parcurg sute de kilometri pentru a beneficia de tratament. Toate acestea sunt inadmisibile când eşti un contribuabil corect. Asistenţa medicală primară este pe cale de dispariţie, constatându-se un deficit de cadre medicale, în special în mediul rural. Pentru atragerea medicilor în aceste zone, este necesară o mai mare implicare a factorului local, lucru ce va fi posibil prin descentralizare. Trebuie să lăsăm comunităţile locale să-şi cointereseze cadrele medicale dacă doresc să le aibă, să le creeze condiţii şi să le pună la dispoziţie dotări. Salarizarea precară, condiţiile insalubre, lipsa dotărilor şi nu în ultimul rând lipsa satisfacţiei actului medical au condus în timp la diminuarea interesului tinerilor în a urma o carieră medicală. Mai mult decât atât, în ultimul timp, ne confruntăm cu un exod al cadrelor medicale de la toate nivelurile, medici, asistente, personal necalificat. În ultima perioadă, datorită stresului în care se lucrează, datorită lipsei de timp pentru perfecţionare şi poate chiar datorită blazării cauzate de insatisfacţie s-au înmulţit cazurile de culpă medicală. Românii se uită cu neîncredere către sistemul medical, chiar cu frică. S-a ajuns în situaţia în care mulţi preferă să se trateze singuri, în loc să se ducă la medic. Dintr-un sondaj de opinie a reieşit că populaţia nu mai are încredere nici în medici şi nici în sistemul medical. Şi în această direcţie trebuie perfecţionată legislaţia. Toate acestea pe fondul înrăutăţirii stării de sănătate a românilor. Acum, mai mult ca niciodată, cred că este nevoie să oferim un cadrul legislativ nou. Trebuie să se intervină în forţă, să nu se mai facă corectări a ceea ce credem că s-a făcut rău până acum, ci să se producă o schimbare de fond pe baza unei strategii foarte clar definite. Trebuie să se intervină atât la nivel organizatoric, dar mai ales la nivelul conceptului de finanţare a sistemului. Şi anul acesta bugetul a fost construit pe vechile principii, care, de-a lungul timpului, s-au dovedit falimentare. Poate că ar fi momentul să se schimbe concepţia, să se creeze cadrul legal ca banii din asigurările de sănătate să rămână în interiorul sistemului. Numai aşa se va ajunge la un act medical de calitate.
			Domnul Petru Călian: "Economia României şi exigenţele ei" După îndelungi dezbateri, presărate cu mici animozităţi, Legea bugetului naţional pentru anul 2009 a fost adoptată. Din nefericire, circumstanţele economice în care acest proiect legislativ a fost votat nu sunt întru totul favorabile. În momentul de faţă, pe fundalul crizei financiare mondiale, România nu îşi permite să cheltuiască în mod nesăbuit banii alocaţi bugetului; ba, dimpotrivă, aceştia trebuie cheltuiţi cu seriozitate şi responsablitate. O radiografie a economiei româneşti ne dovedeşte încă o dată iresponsabilitatea de care a dat dovadă fosta guvernare, prin simplul fapt că, deşi Uniunea Europeană a pompat sute de miliarde de euro în economie, creşterea acesteia s-a dovedit a fi una extrem de redusă. Tocmai din acest motiv, strategia Guvernului de relansare şi stimulare a economiei este una lăudabilă. Un punct important al acesteia îl cuprinde alocarea a 10,2 milioane euro pentru investiţii (fac precizarea că această sumă reprezintă cea mai mare alocare pentru investiţii directe de după 1989). Banii vor fi investiţi în infrastructura din transport, educaţie, sănătate, mediu, agricultură, reabilitarea termică a blocurilor, în aşa fel încât economia românească să poată produce în continuare resursele care în momentul de faţă sunt asemenea unui balon cu oxigen. Priorităţile la care face referire această sumă destinată investiţiilor se concentrează în principal asupra infrastructurii şi eficienţei energetice. Măsurile strategice menite să ducă sub o formă sau alta la diminuarea crizei sunt extrem de eficiente. Şi aici putem discuta despre Programul Rabla în care au fost cuprinse şi maşinile mai vechi de zece ani, program ce oferă românilor posibilitatea să-şi achiziţioneze noi autoturisme având sprijin financiar şi din partea statului; achitarea datoriilor administraţiei centrale care va diminua criza lichidităţilor de pe piaţă; neimpozitarea profitului reinvestit care va duce la revitalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii din România; capitalizarea CEC şi EximBank prin care vom obţine credite mai uşor şi mai ieftine; compensarea t.v.a.-ului de recuperat cu t.v.a.-ul de plătit sau cu alte impozite datorate statului va duce la fluidizarea plăţilor. În calitate de parlamentari, principala noastră grijă este aceea de a urmări şi monitoriza respectarea acestor măsuri prin pachetele legislative pe care le vom iniţia şi adopta.
			Domnul Viorel Cărare: "Bani pentru biserici" Vin dintr-o zonă care are că emblema sărăcia, aşa de tare lipită, precum Turnul Eiffel de Paris. Când se aude de Valea Plângerii din judeţul Vaslui, toţi dau să fugă. În afară de povârnişuri defrişate împotriva naturii, pentru că tractoarele să se dea peste cap dacă îndrăznesc să are, mai are o salbă de iazuri ce ar putea fi minunate, singura mănăstire în stil gotic din Moldova, şi care este izvorul uneia din legendele lui Cuza, şi mulţi oameni obişnuiţi, care în timpul săptămânii cheltuie la crâşmă ajutorul social şi duminica se duc la biserică. Am auzit ieri la radio un comentariu răutăcios, cum altfel, la adresa noastră, precum că unica noastră preocupare este să dăm bani la biserici. Redactorul nu preciza contextul, căci se dezbătea capitolul Ministerului Culturii şi Cultelor, dar acesta nu este un lucru nou. Ce m-a determinat să iau poziţie, nu faţă de reporter, ci aici, în faţa dumneavoastră, obosit de curgerea nesfârşită de amendamente, este faptul că se remarcă la mulţi dintre noi o reîntoarcere spre valorile tradiţionale româneşti. Da, noi, românii, suntem oameni cu frica lui Dumnezeu şi nu înţeleg de ce trebuie să ne ruşinăm cu asta. Este o valoare morală care ne-a făcut să trecem mai ales peste momentele grele. Şi acum, mai mult ca oricând, oamenii îşi vor căuta sprijin, alinare în biserică. Dacă în multe localităţi există biserici care se dărâmă, cum este cea din Puieşti, din Colegiul Bârlad-Zorleni, pe care îl reprezint, cum să nu susţin ca aceasta să fie reparată? Susţin acest lucru pentru că am siguranţa că părintele de acolo va lucra mai mult cu oamenii din sat, care vor câştiga o pâine, şi mai ştiu că ei se vor uni şi vor termina lucrarea din puţinul lor, dacă vor primi un imbold. Este acolo un bătrân înalt şi uscat, pe care sătenii îl consideră ca un tată spiritual al comunităţii, şi care este garanţia cea mai bună că banii vor fi cheltuiţi cu multă chibzuinţă. În aceste momente, la asta mă gândesc: banii sunt puţini şi trebuie cheltuiţi cu chibzuinţă. Trebuie să ajutăm comunităţile să se solidarizeze, să se întoarcă la ceea ce noi am avut de preţ înainte de a ne invada filmele americane şi guma de mestecat, care ţi se lipeşte de pantofi şi în Palatul Parlamentului. Am avut bun simţ, am golit coşarul de porumb numai când am cules porumbul nou şi n-am lăsat câmpurile părăginite, copiii părăsiţi şi hoţii nepedepsiţi. Avem nevoie acum să dăm un mesaj de încredere şi de smerenie, avem nevoie de solidaritate, şi cred că trebuie să facem un demers sistematic în acest sens. Televiziunea publică, învăţământul şi Biserica sunt canale care trebuie să propage în aceste momente mesaje care să combată instaurarea unei stări negative. Să fim precauţi, dar nu fatalişti. Vom depăşi acest an greu, şi fac apel mai ales la Opoziţie, să mai lase demagogia politică şi să facem paradă de ce avem mai bun în noi. Fiecare, cât are, că de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!
			Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: Am intitulat această intervenţie-mesaj "Basarabenii noştri". "Cu vorba-mi strâmbă şi pripită/Eu ştiu că te-am rănit spunând/Că mi-ai luat şi grai şi pită/Şi-ai năvălit pe-al meu pământ./În vremea putredă şi goală/Pe mine, frate, cum să-ţi spun,/Pe mine m-au minţit la şcoală/Că-mi eşti duşman, nu frate bun.../Din Basarabia să scriu,/Dulci fraţi de dincolo de Prut./Vă scriu cum pot şi prea târziu,/Mi-e dor de voi şi vă sărut". Am deschis prima mea declaraţie politică în calitate de deputat în Parlamentul României cu aceste versuri-testament semnate de Grigore Vieru. Vă rog să acceptaţi ca, în memoria celui pentru care fiecare petală a Podului de flori a însemnat un cuvânt românesc, să păstrăm un moment de reculegere. Vă mulţumesc. Mă aflu astăzi la această înaltă tribună românească pentru că aşa a vrut Dumnezeu, dar poate că nu este întâmplător; am intrat recent în politică, recent şi am câştigat alegerile uninominale în Colegiul 1 Suceava, prezentându-mă electoratului meu cu activitatea de dascăl şi de prorector cu relaţii internaţionale, imagine universitară, cooperare şi integrare europeană a Universităţii "Ştefan cel Mare". De peste 10 ani, împreună cu profesorii şi studenţii din această universitate, soră cu istorica universitate din Cernăuţi, construim strategia deschiderii internaţionale a unei cetăţi culturale, cunoscută prin dinamismul dezvoltării şi amprentele de personalitate pe care şi le-a pus asupra învăţământului superior românesc: o universitate care se internaţionalizează prin legături de colaborare şi prietenie atât în vestul, cât şi în estul Europei. Legăturile cu spaţiul academic din Republica Moldova sunt, fireşte, speciale, ca între fraţi. Facem parte din universităţile româneşti care şcolarizează, la cele trei cicluri de învăţământ superior, un număr important de studenţi basarabeni. Participăm, umăr la umăr, la reforma europeană în domeniul învăţământului superior, suntem parteneri în proiecte de cercetare, ne întâlnim la numeroase manifestări ştiinţifice, predăm unii în universităţile celorlalţi, ne primim studenţii, ne trimitem solii culturii şi ai academismului, nu ne uităm nicicând unii pe alţii, într-o revărsare continuă de prietenie şi susţinere reciprocă. Învăţăm mereu unii de la ceilalţi, crezând cu convingere că suntem locuitorii unui spaţiu miraculos, cu oameni ambiţioşi şi harnici pe care Europa îi merită şi îi are deja. Prezenţa elevilor şi studenţilor basarabeni în şcolile şi universităţile noastre se constituie în cea mai eficientă şi sigură modalitate de menţinere şi întărire a dialogului dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Această prezenţă facilitează formarea tinerilor cetăţeni moldoveni pentru a face faţă nevoilor unei ţări ce îşi doreşte şi pregăteşte aderarea şi integrarea în structurile Uniunii Europene. Puterea politică nu mai este astăzi de tip piramidal. Ea este policentrică: vorbim despre o putere politică, alături de una economică, dar şi de forţa societăţii civile. Din punctul acesta de vedere, globalizarea impune pentru toţi românii măsuri de conservare şi afirmare a identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase. Programul actual de guvernare propune o strategie coerentă, tratând cu mult interes şi grijă relaţiile cu românii de pretutindeni. Partidul Democrat Liberal încurajează, în acest sens, direcţii de acţiune în sprijinul realizării unui cadru legislativ şi instituţional unitar pentru toţi românii, formarea de parteneriate pentru promovarea şi realizarea de proiecte economice şi sociale, instituirea unei comunicări eficiente pentru informarea periodică şi obiectivă a societăţii româneşti. Proiectele în domeniile educaţiei, culturii şi turismului pot să întărească actul cultural, promovarea limbii şi culturii române şi în rândul celora pe care marele lingvist de origine basarabeană Eugen Coşeriu îi numea "Basarabenii mei". Parlamentul României este tribuna tuturor românilor. Aici reverberează ecoul tuturor problemelor, nevoilor şi viselor noastre. Aici e locul ce păstrează nestinsă lumina candelei speranţelor, aici se ţese dialogul dintre generaţii, aici se manifestă spiritul unei culturi bine conturate şi recunoscute. De aici vom face auzite năzuinţele fraţilor noştri de peste Prut. Şi, pentru a încheia, tot Grigore Vieru: "Lacrimi aşteaptă la rând, aşteaptă la coadă să strălucească de bucurie în ochii noştri în acea măreaţă zi, când vom fi şi noi în rând cu lumea, cu alte cuvinte în Europa. Nu poţi intra în Europa cu graniţa în spate... Aşa să ne ajute Dumnezeu!" Spre informarea dumneavoastră: am iniţiat în cadrul Grupului parlamentar al PD-L, cu ajutorul Ministerului Transporturilor, o hotărâre de Guvern menită să asigure gratuitatea transportului feroviar pe teritoriul României, pe relaţiile spre şi dinspre Bucureşti, Iaşi, Galaţi, pentru elevii şi studenţii basarabeni care se vor deplasa la sediile de votare în perioada 4-6 aprilie 2009.
			Domnul Mircea Gheorghe Drăghici: Declaraţie politică: "Exacerbarea violenţei în România". Semnalele pe care le primim la începutul acestui an sunt destul de confuze. Există, însă, motive de optimism, prilejuite de apariţia noilor tehnologii ale informaţiei şi de perpetuarea unei perioade de redresare economică. Unii pretind că "revoluţia informaţională" va susţine creşterea economică pe termen lung în lume. Starea de spirit actuală este aşadar o combinaţie bizară de speranţă şi îngrijorare, o mare schimbare faţă de optimismul general, dominant la începutul ultimului deceniu. Sensibilitatea omului modern necesită o reconsiderare de esenţă a fenomenului agresivităţii. Situaţii, fapte, acte care altădată nu aveau o semnificaţie agresivă, astăzi sunt în realitate elemente directe sau indirecte de agresiune. Să luăm un exemplu: imaginea. Ne putem întreba: câţi indivizi de pe glob erau altădată şocaţi de o scenă de viol sau de omucidere? Desigur, numai cei care, prin hazard, au avut ocazia să asiste la "ceremonie". Astăzi, când sensibilitatea la violenţă şi receptarea ei afectivă au crescut foarte mult, milioane şi milioane de oameni, de la copilul preşcolar, până la bătrânul înspăimântat asistă, uneori, zilnic, prin intermediul imaginii cinematografice, televizate sau tipărite, la un şir de orori care, fără îndoială, produc răni sufleteşti, traumatisme şi reacţii dureroase. Am putea susţine, pe bună dreptate, că intenţionat sau nu, societatea produce şi cultivă printre atâtea "otrăvuri", frica, angoasa, spaima, care nu sunt altceva decât forme ale agresiunii psihoafective, omul modern fiind nevoit să înveţe şi să trăiască agresiunea pe tot parcursul vieţii sale. Informaţiile, vizualizate sau scrise, ne suprasolicită cunoaşterea urmărilor dezastruoase ale agresivităţii, sub forma actelor de violenţă, care abundă incredibil în societatea contemporană. Diseminarea violenţei în conştiinţa maselor, constituie, fără îndoială, factorul de risc cel mai acut în trezirea şi exacerbarea agresivităţii atipice în subconştientul fiinţei umane. Conştiinţa omului modern este subminată de o tensiune difuză, insinuantă a fricii. Orice clipă de fericire - această "fata morgana" a finalităţii existenţei noastre umane - dansează pentru o clipă pe nisipurile arzânde ale fricii. Tendinţele de creştere a criminalităţii în diverse ţări, inclusiv România, mai ales în ultimele decenii ale mileniului trecut, reprezintă o realitate socială ale cărei efecte şi consecinţe negative şi distructive nu pot fi ignorate nici de jurişti, criminologi sau sociologi şi nici de instituţiile cu rol de prevenire şi control social în domeniul aplicării legilor şi realizării apărării sociale, a securităţii şi integrităţii drepturilor şi libertăţilor indivizilor. Recrudescenţa violenţei, creşterea intensităţii şi amplorii delictelor contra persoanei şi patrimoniului, multiplicarea faptelor de corupţie, mită, fraudă şi crimă organizată în România au agravat sfera problemelor sociale existente în societatea noastră, antrenând reacţia opiniei publice faţă de asemenea fenomene negative. La începutul secolului al XIX-lea, încercând să evalueze starea criminalităţii din România, reputatul jurist şi penalist Ion Tanoviceanu ajungea la concluzia că la noi în ţară "creşterea criminalităţii este înspăimântătoare", identificând printre cauzele acestei creşteri: înmulţirea populaţiei, inegalitatea socială, scăderea sentimentului religios, lipsa de cultură, alcoolismul, insuficienţele legislaţiei penale. Desigur, putem să nu fim total de acord cu această "calificare" a nivelului criminalităţii din România, însă nu putem ignora faptul că în prezent criminalitatea în România tinde să atingă cote "alarmante", mai ales în privinţa atacurilor violente comise contra persoanelor şi proprietăţii sau acelora care implică acte de corupţie şi înşelăciune, pentru a nu mai aminti de delicvenţa în rândul tinerilor, care s-a amplificat semnificativ în ultimii ani. Infracţiunile de omor reprezintă un fenomen antisocial complex, rezultat al interacţiunii conjugate a unor factori obiectivi şi subiectivi, sociali şi individuali, generali şi particulari, şi al unor condiţii favorizante a căror cunoaştere şi explicaţie solicită eforturi interdisciplinare şi interinstituţionale din partea specialiştilor interesaţi în prevenirea şi diminuarea acestor manifestări. Reprezentând o problemă socială cu consecinţe negative şi distructive asupra vieţii şi integrităţii indivizilor şi grupurilor sociale, aceste infracţiuni se remarcă prin gradul ridicat de periculozitate socială, întrucât presupun utilizarea forţei şi a constrângerii fizice asupra persoanelor, producându-le importante prejudicii materiale şi morale, de cele mai multe ori ireparabile. Actul infracţional, ca atare reprezintă expresia concretă a unui şir de acţiuni şi conduite care contrastează puternic cu normele de viaţă existente în cadrul societăţii "convenţionale". Ca produs nemijlocit al acestor acţiuni şi conduite, infracţiunea implică o mare varietate de cauze şi condiţii a căror complexitate împiedică ierarhizarea şi evaluarea precisă a importanţei fiecăreia în comiterea faptei penale. Departe de a acţiona paralel şi independent, una faţă de cealaltă, cauzele şi condiţiile favorizante ale infracţiunii se află într-o strânsă interdependenţă şi corelaţie reciprocă. Pentru acest motiv, un obiectiv principal al cercetării criminologice şi al investigaţiilor efectuate în domeniul sociologiei criminalităţii îl reprezintă identificarea şi selecţia acelor circumstanţe care, generând şi favorizând comiterea infracţiunii, se află într-o strânsă legătură cu modul de viaţă, personalitatea şi condiţiile care au produs "ocazia" infracţională. Valorificarea informaţiilor acumulate până acum în acest domeniu dovedeşte că formele principale de manifestare a criminalităţii şi cauzele acestora trebuie analizate în cadrul a trei sisteme principale: sistemul intern de structurare a personalităţii infractorului; sistemul de condiţii şi influenţe interne sau externe care au generat actul infracţiunii; sistemul complex de relaţii care se stabilesc între personalitatea infractorului, motivaţiile sale şi factorii sociali. Mai mult, dacă ne referim la o perioadă anterioară (1980-1989), care coincide cu cea a dictaturii totalitare comuniste, dictatura susţinută de mecanismele de forţă, frică şi intimidare a indivizilor, constatăm că numărul de omoruri comise atunci nu diferă semnificativ de cel existent în prezent. De pildă, în anul 1981, au fost inculpate 1.766 de persoane pentru comiterea infracţiunii de omor, în 1983 numărul acestora ajungând la 1.571 de persoane, pentru ca anul "de graţie" 1989 să consemneze 1.579 de persoane trimise în judecată pentru omor, acestea petrecându-se într-o societate în care instituţiile de represiune erau omniprezente şi în care libertatea indivizilor era strict reglementată. În ultima vreme, instanţele de judecată au pronunţat sentinţe definitive de condamnare împotriva a 12.136 de persoane, care au comis infracţiuni de omor: judeţul Galaţi, care deţinea "supremaţia" atât în privinţa numărului total de inculpaţi pentru omor, cât şi a ponderii în ansamblul omorului pe ţară, ocupă primul loc, iar în privinţa ratei superioare a omorului, peste media pe ţară, timp de 3 ani aceeaşi situaţie constatându-se şi în cazul judeţelor Vaslui şi Sibiu, dar numai pentru un singur an; o serie de judeţe (Tulcea, Mehedinţi, Vaslui, Giurgiu, Covasna, Ialomiţa, Dolj, Brăila şi Harghita), care nu deţineau nici cifre absolute ridicate şi nici ponderi importante în privinţa numărului de inculpaţi pentru omor, înregistrează anual rate ale omorului peste media pe ţară; în schimb, alte zone - Constanţa, Prahova, Bucureşti - care deţineau ponderi semnificative în ansamblul omorurilor pe ţară, înregistrează rate anuale ale omorului sub media pe ţară. Chiar dacă, din punct de vedere statistic, nu există diferenţe semnificative între numărul de omoruri comise în epoca dictaturii şi cel existent în perioada de tranziţie - de unde se pare că omorul, ca act antisocial, nu are "culoare politică", totuşi se remarcă anumite schimbări "calitative" în privinţa omorurilor comise după 1989, schimbări ce se regăsesc în modul de comitere, circumstanţele producerii, mijloacele utilizate, mobilurile urmărite, măsurile de acoperire a urmelor delictului. Aproape că nu trece o zi fără o ştire legată de agresivitate: jafuri, înjurături, ameninţări, pumni, înjunghieri. Comportamentul violent poate avea multiple cauze: biologice, psihologice, sociale, economice. De aceea, este dificil să separi efectele violenţei de influenţa celorlalţi factori. Acordând prioritate factorilor sociali, între care enumăr, în special, organizarea economică şi politică, constituirea familiei, sistemul de educaţie, producţia industrială, ajungem la concluzia că avem nevoie de măsuri menite să producă schimbări adevărate şi profunde, care să acţioneze pe termen lung, la nivelul conştiinţelor. Eliminarea treptată a violenţei din întreg mediul social cere timp şi eforturi. Costul? Oricum, pe termen lung, este mai mic decât acela cheltuit anual pentru poliţie, jandarmerie şi alte organe de pază şi protecţie, care, oricum, sunt deseori depăşite de valurile de violenţă manifestată. Cert este că, în prezent, avem nevoie de o legislaţie puternică şi actuală pentru stoparea acestui fenomen, prin aplicarea unor sancţiuni în concordanţă cu realităţile societăţii româneşti contemporane şi de o relaţie strânsă între instituţia Parlamentului şi autorităţile statului menite să asigure ordinea şi liniştea publică, pentru a scoate ţara de sub zodia violenţei. Cred că este nevoie ca instituţiile statului să prezinte în faţa parlamentarilor un raport privind fenomenul de violenţă socială pentru a putea stabili împreună un pachet legislativ adecvat şi pentru a avea o imagine reală şi consecventă a acestei probleme.
			- după pauză - Şedinţa a început la ora 10,15. Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dumitru Pardău şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Doamnelor şi domnilor deputaţi, La începutul şedinţei de astăzi, vă anunţ că din cei 334 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 196; sunt absenţi 138, din care 8 participă la alte acţiuni parlamentare. Daţi-mi voie să vă mulţumesc tuturor acelora care aţi vizitat standul cu mărţişoare făcute de copiii de la liceele de artă din Bucureşti, Buzău, Ploieşti, şi să vă invit pe toţi ceilalţi să vizitaţi aceste standuri. Este o acţiune umanitară aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. Trecem la primul punct pe ordinea de zi. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii de anchetă pentru verificarea situaţiei SC Nicolina SA şi a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 - decembrie 2008. Dacă din partea iniţiatorilor există intervenţii pentru prezentarea proiectului? Da, vă rog, domnule deputat. Vă rog să vă prezentaţi.
			Domnul Nicuşor Păduraru: Mă numesc Nicuşor Păduraru, deputat din partea Partidul Democrat Liberal. O să fac o scurtă trecere în revistă a unor aspecte generale. Nicolina SA este una din fostele întreprinderi ale României, care a fost un simbol pentru ceea ce însemna industria românească şi care a fost principalul furnizor de utilaje pentru infrastructură. De ce discut despre Nicolina SA? Şi de ce sunt alături şi de alţi colegi ai mei, iniţiatori, pentru această comisie de anchetă. În condiţiile în care în România au prioritate investiţiile de infrastructură, în condiţiile în care nevoia păstrării capacităţilor industriale şi protejarea activelor acestora ar trebui să fie definită ca o prioritate la nivel naţional, şi cred că nu exagerez dacă aş spune că este vorba chiar de securitatea economică a României, este absolut firesc să încercăm să ne protejăm ceea ce mai avem, dacă mai avem, atât cât mai este din industria românească. În ultimii ani, Nicolina a "evoluat", cu ghilimelele de rigoare, vertiginos, nu spre o activitate structurată sau pe un plan de relansare a producţiei, ci doar spre o unică direcţie: vânzare de active. Contractele încheiate sunt cel puţin discutabile prin termenii lor, fapt confirmat chiar şi de unele rapoarte ale AVAS, care au făcut referire la nerespectarea unor mandate de reprezentare şi a limitelor acestora, fără în schimb a se lua nicio măsură în acest sens. Multiplele probleme sesizate în activitatea Nicolina au fost, de asemenea, sesizate de către conducerea actuală a unităţii către diverse instituţii ale statului român, cât şi de foşti salariaţi, însă niciunul din aspectele sesizate nu s-a finalizat prin răspunsuri clarificatoare. În ultima parte a anului trecut, numirile de administratori judiciari şi aspectele legate de creanţele Nicolina nu au făcut altceva decât să devieze spre transformare definitivă, nu într-o afacere industrială şi a-i căuta soluţii, ci în transformarea Nicolina SA într-un mare obiectiv de interes imobiliar. Pentru ca toate aceste aspecte să fie lămurite, consider absolut firească înfiinţarea acestei comisii care va prezenta, la final, concluziile sale şi va lămuri asupra tuturor aspectelor care au depăşit cadrul legal sau care nu au avut ca un obiectiv firesc ceea ce cred că fiecare dintre noi ar trebui să aibă în faţă, şi anume, protejarea intereselor statului român prin protejarea activelor pe care le avem în domeniul economic. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Din partea grupurilor parlamentare? Domnul Petru Movilă, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
			Domnul Petru Movilă: Doamnelor şi domnilor deputaţi, În practica parlamentară s-a constatat că această formă de lucru este una dintre formele eficiente ale activităţii parlamentare, pentru că nenumărate întrebări, interpelări - şi mă refer la cazul Nicolina -, deci nenumărate întrebări şi interpelări depuse în ultimii 4 ani au fost tratate de instituţiile statului, şi în special de AVAS, au fost tratate neglijent, ca să nu folosim un termen mai urât. În Iaşi, mai avem un exemplu de comisie de anchetă care s-a înfiinţat pentru a analiza modul în care AVAS, în 2007-2008, dorea privatizarea Societăţii Antibiotice şi rezultatul comisiei de anchetă pentru Antibiotice S.A. Iaşi a fost unul bun, acela că, pentru o perioadă de timp, privatizarea Societăţii Antibiotice a fost amânată, în sensul că se dorea privatizarea în condiţiile tulburi ale anului 2008. Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine înfiinţarea acestei comisii de anchetă şi sperăm că rezultatele acestei comisii de anchetă vor face lumină în ceea ce priveşte Nicolina SA Iaşi. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Fenechiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
			Domnul Relu Fenechiu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Aşa cum ne place nouă, politicienilor, când nu avem ce face, ne facem de treabă. Nu aş fi luat cuvântul aici dacă un coleg de-al meu nu ar fi deschis nişte discuţii spre a schimba sensul discuţiilor începute pentru această comisie. Stimaţi colegi, În primul şi în primul rând, am fost acuzaţi permanent de electorat pentru faptul că suntem o instituţie în care sunt oameni cu foarte multe interese, sunt oameni care au alte preocupări decât cele pe care le spun de la tribuna Parlamentului şi cred că, înainte de toate, înainte de a veni şi a lua cuvântul de aici, de la tribuna Parlamentului, înainte de a face parte din comisii de anchetă, cred că ar trebui ca fiecare dintre dumneavoastră să vă gândiţi dacă nu sunteţi cumva în anumite conflicte de interese. Pentru că, stimaţi colegi, şi televiziunile sunt aici, într-o mică măsură, văd că se montează acum mai multe, vreau să vă spun că eu aş face o comisie de anchetă pentru a cere răspunderea celor care au blocat privatizarea Societăţii Antibiotice Iaşi. Şi au blocat-o pentru nişte interese de doi lei, pentru nişte interese sterile, ca să refolosesc acest cuvânt. Au blocat-o pentru că aveau interese prin firme-căpuşă, să mai sugă ceva de la Societatea Antibiotice în continuare. Stimaţi colegi, Societatea Antibiotice, dacă era privatizată atunci când Guvernul Tăriceanu a propus s-o privatizeze, era o societate pe care se încasau aproape 300 de milioane de euro. Dacă o privatizaţi astăzi, nu luaţi decât câteva zeci de milioane de euro. Doamnă preşedinte, dacă vreţi să faceţi o comisie de anchetă, stimaţi colegi, dacă vreţi să facem asta, haideţi să vedem cine sunt cei care s-au opus privatizării Antibiotice. Haideţi să vedeţi că fostul director de la Antibiotice este acum pus director adjunct la AVAS, vicepreşedinte la AVAS. De ce? ca să mai poată suge colegii noştri care acum sunt la guvernare, în continuare. Am avut emisiuni în care am spus în mod direct care sunt relaţiile de interese. Stimaţi colegi, Dacă vreţi să discutăm despre Nicolina, haideţi să discutăm despre Partidul Social Democrat, acum la guvernare, care a privatizat Nicolina în perioada 2000-2004, după care Guvernul Tăriceanu a reuşit să o smulgă din ghearele acelui grup de interese, dar nu mai era mai nimic acolo. Şi aici sunt colegi care văd că se uită cu atenţie la mine şi ştiu despre ce vorbesc. Aşa încât, un domn care a fost vremelnic prefect la Iaşi şi, după părerea mea, a fost cel mai slab prefect la Iaşi, vine acum să ne dea nouă lecţii despre ce s-a întâmplat cu industria de la Iaşi. Cât a fost atunci prefect la Iaşi, nu a făcut nimic, iar această comisie de anchetă nu va face decât să acopere nişte matrapazlâcuri şi nişte golănii ale unora care acum se dau drept apărători ai legii. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă mai există şi alte intervenţii? Pe procedură, domnule Toader, a vorbit din partea grupului domnul Petru Movilă.
			Domnul Nicuşor Păduraru: O să fiu foarte scurt şi concret. Este un drept la replică, pentru că s-a făcut referire la mine. S-a făcut referire la mine, ca fost prefect al Iaşiului. (Rumoare, vociferări.)
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală): Nu v-a pronunţat numele!
			Domnul Nicuşor Păduraru: Pot spune foarte simplu, domnule ministru, că domnul Fenechiu este cel mai puţin în măsură să facă referiri la privatizări, mai ales în mandatul anterior.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Domnul Fenechiu. Vă rog.
			Domnul Relu Fenechiu: Vă mulţumesc. Mi-a fost pronunţat numele. Aşa că o să doresc să am un scurt drept la replică. Vedeţi dumneavoastră, eu nu am pronunţat niciun nume. Dacă cineva s-a simţit, atunci ar trebui să se simtă în continuare. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog, domnule deputat, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.
			Domnul Vasile Mocanu: Vă mulţumesc frumos, doamna preşedinte. Eu nu voiam să mă înscriu la cuvânt, dar aş vrea să le spun reprezentanţilor Partidului Naţional Liberal că, dacă au avut un preţ de 300 de milioane, trebuia să se dea peste cap să facă această privatizare, aşa cum au făcut altele. De asemenea, nu am să pronunţ nume, dar colegul nostru a ajuns vicepreşedinte la AVAS, ca un om foarte competent în domeniu. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mai există intervenţii, din partea grupurilor parlamentare? Vă precizez că trebuie să fie o singură intervenţie din partea unui grup parlamentar sau dacă există intervenţii pe procedură.
			Domnul Matei Radu Brătianu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Ca reprezentant al sindicatelor şi pentru că cei de la Nicolina au fost afiliaţi la noi, la Blocul Naţional Sindical, salut înfiinţarea acestei comisii. Vreau să fac parte din ea, pentru că pot pune la dispoziţia comisiei date de care s-ar putea să nu se dispună. Cred că este necesar, pentru că au suferit mii de oameni, sute de oameni, zeci de oameni, până n-a mai rămas nimeni să sufere la Nicolina. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Ca procedură, doamna Aura Vasile va prezenta membrii grupului. Vă rog, domnule deputat, haideţi să nu facem acum propunerile din partea grupurilor parlamentare. Urmează să intrăm în dezbaterea proiectului de hotărâre, după care, din partea fiecărui grup, aştept propunerile. Vă mulţumesc mult pentru înţelegere. Dacă nu mai există alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, o să intrăm în dezbaterea proiectului de hotărâre pe articole. "Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii de anchetă pentru verificarea situaţiei SC Nicolina S.A. şi a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005-decembrie 2008". Dacă există observaţii cu privire la titlu? Dacă nu există, adoptat. Art.1. Dacă există observaţii? La art.2, vă fac precizarea că grupurile parlamentare au convenit ca această comisie să fi constituită din 13 membri, respectiv: 4 deputaţi PD-L, 4 deputaţi PSD+PC, 3 deputaţi PNL, un deputat UDMR şi un deputat al minorităţilor naţionale. Dacă există obiecţii? Dacă nu, adoptat. La art.3, există obiecţii? Dacă nu, adoptat. Art.4. Obiecţii? Nu. Adoptat. Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.6. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.7. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.8. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.9. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.10. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.11. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.12. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.13. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat. Art.14. Nu sunt obiecţii. Adoptat. O să rămână pentru votul final. Acum, pentru completarea anexei, o să invit liderii grupurilor parlamentare pentru a prezenta propunerile dumnealor pentru membrii comisiei. Domnul Mircea-Nicu Toader, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Doamna preşedinte, Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, vă propunem să facă parte domnul Păduraru Nicu, Movilă Petrică, Oajdea Daniel şi domnul deputat Spînu Marius.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Doamna Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.
			Doamna Aurelia Vasile: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, propunem pe domnul Stanciu Anghel, Mocanu Vasile, Luminiţa Iordache şi Răţoi Nicolae.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Domnul Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Cei trei deputaţi propuşi să facă parte din această comisie de anchetă, din partea Grupului parlamentar al PNL, sunt: Atanasiu Teodor, Dragomir Gheorghe şi Dobre Minodor Ciprian.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Domnul Márton Árpad, din partea UDMR.
			Domnul Márton Árpad-Francisc: Doamnă preşedinte, UDMR propune pe domnul Lakatos Petru în această comisie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Din partea minorităţilor naţionale?
			Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale o propune pe doamna deputat Oana Manolescu.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Domnule Toader, înţeleg că există şi un acord al liderilor cu privire la biroul comisiei. Vă rog să prezentaţi acest acord.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Funcţia de preşedinte revine Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi-l propunem pe domnul Păduraru Nicu; din partea Partidului Social Democrat+PC, funcţia de vicepreşedinte - domnul Stanciu Anghel şi-l propunem ca secretar pe reprezentantul Grupului parlamentar a minorităţilor naţionale.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Acum vă supun votului dumneavoastră propunerile nominale pentru comisia de anchetă şi ale biroului acesteia. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Începe votul. S-a încheiat votul. 110 voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri. detalii vot
			La următorul punct pe ordinea de zi, avem Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea... (Rumoare, vociferări.)
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală): Este comisie de anchetă! Cu cvorum de şedinţă, nu aşa!
			Doamna Roberta Alma Anastase: Atunci, vom repeta votul la votul final. Deci, spuneam Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea proiectului-pilot "Palatul Parlamentului - clădire 0 energie". Pentru prezentarea proiectului, doresc să-l invit pe domnul Iancu, dacă este prezent la lucrări. Dacă nu este prezent, o să amânăm acest punct şi revenim înainte de votul final.
			Punctul 19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti, respectiv, la Bruxelles, la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti, şi, respectiv, la Bruxelles, la 31 octombrie 2006. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.
			Domnul Marian Hoinaru (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale): Vă mulţumesc mult, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Situaţia existentă la data emiterii actului normativ. Cadrul de aplicare a programului special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală SAPARD este prevăzut în Regulamentul Consiliului nr.1268/99 privind sprijinul comunităţii pentru măsuri de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în ţările candidate din Europa Centrală şi de Est în perioada de preaderare, modificat prin Regulamentul nr.212/2005. Pentru definirea condiţiilor privind regulile de gestiune şi control financiar, precum şi a cadrului general administrativ, legislativ şi tehnic pentru Programul SAPARD, la data de 2 februarie 2001, a fost semnat la Bruxelles Acordul multianual de finanţare SAPARD între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene. În conformitate cu prevederile art.2 din Acordul multianual de finanţare, între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, ratificat prin Legea nr.316/2001, angajamentul financiar al Comunităţii Europene, precum şi perioada de valabilitate a acestui angajament sunt stabilite în acordurile anuale de finanţare. Schimbări preconizate prin proiectul de lege. Prezentul Acord prevede prelungirea termenului de valabilitate a Angajamentului financiar al Comunităţii până la 31 decembrie 2009, permiţând, astfel, evitarea dezangajării fondurilor alocate României prin Programul SAPARD pentru 2006. Realizarea; efectele actului normativ. Realizarea în mod eficace a măsurilor finanţate prin Programul SAPARD conduce la diversificarea economiei în mediul rural, creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi multiplicarea locurilor de muncă. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Îl invit pe domnul Valeriu Tabără, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei şi raportul.
			Domnul Valeriu Tabără: Stimate colege şi colegi, Vă prezint Raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti, respectiv, la Bruxelles, la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanţare 2006 între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti, respectiv, la Bruxelles, la 31 octombrie 2006. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008 pentru modificarea Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, Bruxelles, la 31 octombrie 2006. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dinte Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles, la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles, la 31 octombrie 2006, ratificat prin Legea nr.66/2007. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în şedinţa din 10.02.2009, în forma prezentată de iniţiator. Potrivit art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dacă, din partea grupurilor parlamentare, există intervenţii? Dacă nu există, nefiind nici amendamente, rămâne pentru vot final.
			Punctul 20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.137/2008 privind prorogarea unor termene; de asemenea, procedură de urgenţă. Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.
			Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.137/2008, prin care au fost prorogate două termene prevăzute de Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, până la 1 ianuarie 2010, respectiv termenul de la care şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, prevăzut de art.13 alin.(1) din Legea nr.304/2004. Întrucât în cursul anului 2008, Ministerul Justiţiei a derulat procedura de achiziţie pentru dotarea instanţelor cu echipamente necesare, dar urmare a două contestaţii, o astfel de procedură a fost anulată şi soluţia a fost confirmată prin hotărârea Curţii de Apel Bucureşti şi ministerul se află în prezent în cursul organizării unei noi proceduri de achiziţie publică a echipamentelor de înregistrare. al doilea termen este prevăzut de art.136 din Legea nr.304/2004, respectiv preluarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În prezent, instanţa supremă nu dispune încă de capacitatea financiară, materială şi de personal pentru asigurarea acestei funcţii. Pentru aceste motive, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege supus atenţiei domniilor voastre şi vă mulţumim.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei raportoare, domnul secretar Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Stimate colege, Stimaţi colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat mai înainte. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, ca, de altfel, şi Consiliul Superior al Magistraturii. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-a întrunit pentru a dezbate acest proiect în şedinţa din 18 februarie 2009. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.137/2008 pentru prorogarea unor termene. Această iniţiativă legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Neexistând, nu sunt nici amendamente, urmează votul final.
			Punctul 21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiţiei. Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.
			Doamna Rodica Constantinovici: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2008, prin care au fost modificate şi completate patru acte normative din domeniul justiţiei. Practic, au fost acoperite nişte goluri de reglementare, respectiv Legea nr.303/2004, republicată, nu prevedea expres când încetează calitatea de auditor de justiţie a persoanelor care urmează cursurile Institutului Naţional al Magistraturii, situaţie ce a generat o serie de litigii. Se reglementează astfel ca, în perioada dintre data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire să-şi păstreze calitatea de auditor de justiţie. Se instituie, de asemenea, cadrul legal pentru plata grefierilor, membri ai unor comisii de examinare, de soluţionare a contestaţiilor ori de organizare a unor examene sau concursuri, în prezent, utilizându-se în mod eronat prevederile art.301 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27/2006. Se adoptă măsuri legislative care să conducă la responsabilizarea absolvenţilor Şcolii Naţionale de Grefieri, întrucât în practică s-au semnalat situaţii în care imediat după încadrare se solicita transferul în cadrul altor instanţe sau parchete, făcând, practic, imposibilă continuarea formării profesionale sub îndrumarea judecătorului sau procurorului desemnat. Pentru aceste motive, prezentate succint, vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul de lege prezentat şi vă mulţumim.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Din partea comisiei raportoare? Domnule secretar, vă rog.
			Domnul Gabriel Andronache: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere cu proiectul de lege menţionat mai înainte. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată; Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect; Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil, de asemenea. Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat. În raport cu cele expuse mai înainte, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare, dacă nu, domnule secretar, o să vă rog să prezentaţi şi timpul alocat dezbaterii pe articole.
			Domnul Gabriel Andronache: Propunem cinci minute.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi prin votul electronic. Începe votul. 85 de voturi pentru, două împotrivă şi cinci abţineri. detalii vot
			Dacă la primul punct, titlul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiţiei, există observaţii? Dacă nu, adoptat. Dacă la pct. 2 există observaţii? Nu. Adoptat. Pct. 3, observaţii? Nu. Adoptat. Pct. 4, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 5, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 6, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 7, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 8, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 9, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 10 şi 11, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Pct. 12, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 13 şi 14, care sunt nemodificate, dacă există observaţii? Nu sunt. Adoptate. Pct. 15. Adoptat. Observaţii nu sunt. Pct. 16, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 17, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 18, nu sunt observaţii. Adoptat. Pct. 19 şi pct. 20, de asemenea, sunt nemodificate. Dacă nu sunt observaţii, adoptate. Rămâne la vot final.
			Punctul 22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2007 privind educaţia tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Dau cuvântul iniţiatorului. Doamna secretar de stat, vă rog.
			Doamna Oana Badea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării): Doamnă preşedinte, Doamnelor deputat, Domnilor deputat, Bună ziua! Permiteţi-mi să vă prezint pe scurt ceea ce propune Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării cu privire la modificarea Legii nr. 17/2007. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării îşi propune crearea cadrului juridic de organizare instituţională şi desfăşurare a programelor de educaţie diferenţiată pentru tinerii capabili de performanţă înaltă. Modificările propuse de noi aduc lămuriri cu privire la pregătirea personalului didactic implicat în instruirea tinerilor capabili de performanţă înaltă. De asemenea, aduc clarificări şi definirea unor termeni necesari - mă refer aici la definirea termenului de tineri capabili de performanţă înaltă, a ceea ce numim trasee curriculare diferenţiate - şi aduc precizări cu privire la evaluarea tinerilor care vor fi cuprinşi în aceste programe. Prin modificările propuse, aducem abrogări ale unor prevederi aflate în neconcordanţă cu sistemul de învăţământ preuniversitar. Prin aceste argumente, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării vă solicită susţinerea prin vot a modificărilor. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc, doamnă secretar de stat Badea. Îi dai cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, Cristian Dumitrescu.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Bună dimineaţa! Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Asupra proiectului de lege supus discuţiei, doresc să vă informez următoarele. În urma dezbaterii în şedinţa din 12 februarie, comisia propune plenului în unanimitate de voturi adoptarea proiectului de lege. Dar, din nefericire s-a introdus o eroare materială în două locuri. Pot s-o spun acum, sau la...
			Doamna Roberta Alma Anastase: La dezbaterea pe articole.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: La dezbaterea pe articole. Dacă doriţi dezbatere generală cinci minute, un minut pentru fiecare amendament. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu sunt, vă supun votului dumneavoastră propunerea făcută de preşedintele comisiei, pentru timpul alocat dezbaterii pe articole. Vă rog să vă exprimaţi prin vot electronic. Începe votul. S-a încheiat votul. 112 voturi pentru, patru împotrivă şi două abţineri. detalii vot
			Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul: Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2007 privind educaţia tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. La pct. 2 sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La pct. 3 observaţii? Nu sunt. Adoptat. La pct. 4 observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 5, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 6 art. 4, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 7, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 8, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 9, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 10, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 11, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 12, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 13, pct. 14 şi pct. 15, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Pct. 16, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 17, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 18, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 19, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 20, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 21, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 22, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 23, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 24, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 25, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 26, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 27.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, La pct. 27 art. 24, din viteză şi nebăgare de seamă, nu a fost trecut în raport, de fapt, un amendament adoptat în comisie, şi anume "Centrul Naţional de Excelenţă" se numeşte "Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată". O să mai apară pe tot parcursul legii această denumire. Rugămintea este, dacă adoptăm articolul aşa, mai departe această modificare se face de la sine, prin unificarea textului. Vă rog frumos.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc pentru corectarea acestei erori. Dacă nu mai sunt alte observaţii, adoptat. Pct. 28, observaţii? Nu sunt. Pct. 29, observaţii? Vă rog, domnule Dumitrescu.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte. Iarăşi aici, din viteză şi nebăgare de seamă, s-a supus textul spre modificare în comisie, s-a adoptat în comisie această modificare; n-a fost operată, din păcate, sau cine ştie ce s-a întâmplat. Este la pct. 29 art. 27 Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării "poate aloca" este trecut în text. De fapt, comisia a votat să cadă acest "poate" şi devine imperativ "alocă". Lucru pentru care amendamentul domnului deputat Hogea Gheorghe a fost adoptat în comisie şi, cu această modificare, dacă sunteţi de acord, să supuneţi la vot şi nu mai sunt observaţii.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Dacă sunteţi de acord cu această modificare? Dacă există observaţii? Dacă nu sunt, vă mulţumesc. Adoptat.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală): La vot, că e amendament.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi ne exprimăm prin vot electronic. Cine este pentru? Începe votul. S-a încheiat votul. 121 de voturi pentru, trei împotrivă şi o abţinere. Amendamentul a fost adoptat. detalii vot
			Pct. 30, dacă există observaţii? Dacă nu sunt, adoptat. Pct. 31, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 32, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul rămâne la vot final.
			Punctul 23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2008 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.
			Domnul Dan Tătaru (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale): Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În contextul gradului mare de risc asumat de personalul armatei, participant la acţiuni militare, s-a creat în anul 2006 prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.82, cadrul legal pentru recunoaşterea meritelor acestuia prin acordarea de distincţii şi crearea posibilităţii menţinerii în structurile Ministerului Apărării a celor care au devenit invalizi. Realitatea a demonstrat că participarea la astfel de misiuni reprezintă un grad de risc extrem de ridicat, atrăgând după sine pierderi de vieţi şi/sau vătămări grave fizice şi psihice. În acest context, în scopul susţinerii celor afectaţi în mod direct de pierderile de vieţi omeneşti, a celor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea fizică ori psihică în teatrele de operaţii, s-a amendat cadrul normativ în vigoare prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2008. Potrivit acestui act normativ, se acordă o serie de drepturi personalului armatei rănit ca urmare a acţiunilor militare, celui care a devenit invalid în aceleaşi împrejurări, precum şi urmaşilor celor decedaţi, printre care se numără: acordarea unei indemnizaţii lunare pentru cei răniţi şi pentru invalizi, diferenţiată în funcţie de gradul de invaliditate; tratament în străinătate pentru personalul rănit şi cel invalid, în cazul în care afecţiunile nu pot fi tratate în ţară; asistenţă pentru reconversie profesională şi reintegrarea în muncă pentru invalizii de gradul III; proteze, orteze, dispozitive medicale gratuit. Având în vedere aspectele prezentate, vă rugăm să acordaţi votul dumneavoastră favorabil Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2008 cu amendamentele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Din partea comisiei raportoare? Vă rog.
			Domnul Eugen Bădălan: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei adoptarea cu modificări a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2008. La şedinţă au participat 22 de deputaţi din numărul total de 24 de membri ai comisiei. La dezbateri au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul a adoptat acest proiect de lege. Pentru dezbateri vă propun cinci minute.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenţii? Dacă nu, o să vă rog să propuneţi un timp, domnule Bădălan, pentru dezbateri. Cinci minute pentru dezbaterea pe articole. Vă rog să exprimaţi prin vot. Începe votul. S-a încheiat votul. 116 voturi pentru, patru împotrivă şi nicio abţinere. detalii vot
			Începem dezbaterea pe articole. Titlul legii - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare. Dacă există observaţii? Dacă nu sunt. Adoptat. La pct. 2, există observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 3, 4 şi 5 care nu sunt modificate, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. La pct. 6, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La pct. 7 nu sunt observaţii. Adoptat. Pct. 8, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 9, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 10, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 11 şi 12, dacă nu sunt observaţii? Adoptate. Pct. 13, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 14 şi 15, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 16, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Rămâne la vot final. Am încheiat dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege.
			Punctul 24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului. Domnul preşedinte Fenechiu din partea comisiei.
			Domnul Relu Fenechiu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor, În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a fost sesizată spre dezbatere în procedură de urgenţă cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. Vreau să vă spun că este o lege ordinară. Consiliul Legislativ şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil această lege. Senatul a aprobat proiectul de lege cu amendamente în sesiunea trecută. Intervenţiile legislative vizează lărgirea sferei litigiilor ce pot fi soluţionate de Autoritatea Naţională de Comunicaţii în calitate de autoritate care are în competenţă de jurisdicţie specială administrativă, facultativă la litigiile care decurg din aplicarea prevederilor regulamentelor comunitare din domeniul comunicaţiilor electronice. În şedinţa din data de 10.02.2009, la care au participat 10 membri din 11, în urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât în unanimitate de voturi să propună adoptarea cu amendamente a proiectului de lege. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc mult. Mai există alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?
			Domnul Relu Fenechiu: Vă mulţumesc. Propun 30 de minute timp de dezbatere.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc, să sperăm că ne vom încadra în acest timp. Prin urmare, vă rog să vă exprimaţi prin vot cu privire la propunerea făcută de domnul preşedinte al comisiei, domnul Fenechiu. Deschidem votul. S-a încheiat votul. 63 de voturi pentru, 54 împotrivă, două abţineri. Cu greu a fost adoptat. detalii vot
			Intrăm în dezbaterea pe articole. Dacă la titlu, Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor, există observaţii? Nu sunt. Mulţumesc. Adoptat. La pct. 3, dacă există observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 4, 5, care sunt nemodificate. Dacă există observaţii? Nu sunt. Adoptate. Pct. 6, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 7, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 8, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 9, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 10 şi pct. 11, observaţii? Nu sunt. Adoptate. Pct. 12, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 13, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Rămâne la vot final.
			Punctul 25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin.(1) lit.b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Şişeşti". Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Dau cuvântul iniţiatorului. Domnule preşedinte, vă rog.
			Domnul Valeriu Tabără: Doamnă preşedinte, la şedinţa de analiză a acestei ordonanţe şi a legii a participat şi de la Ministerul Finanţelor şi pentru că există câte o observaţie din partea ministerului, vă rugăm să admiteţi retrimiterea la comisie pentru circa şase-şapte zile, pentru a putea să o revedem. Mulţumesc foarte mult.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Înţeleg că şi punctul de vedere al Guvernului este acelaşi şi vă spun votului retrimiterea la comisie. Vă rog să vă exprimaţi prin vot electronic. Se deschide votul. S-a încheiat votul. 108 voturi pentru, 15 împotrivă şi o abţinere. Se retrimite la comisie. detalii vot
			Punctul 26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Îi dau cuvântul iniţiatorului.
			Domnul Marin Pătuleanu (consilier, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În principal, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2008 reglementează extinderea programului privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de patru ore, astfel încât să beneficieze de program copiii din grădiniţele de stat cu program normal de patru ore şi elevii din învăţământul de stat, clasele I-VIII. Senatul a aprobat ordonanţa de urgenţă cu modificări, în sensul că se doreşte ca de facilităţile aferente programului de referinţă să beneficieze şi elevii claselor I-VIII din învăţământul privat, respectiv copiii din grădiniţele private, cu program normal de patru ore. Având în vedere cele precizate, vă adresăm respectuoasa rugăminte să adoptaţi proiectul de lege în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc mult. Din partea comisiei raportoare?
			Doamna Sulfina Barbu: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a analizat proiectul de lege care are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV, precum şi pentru cei din grădiniţele de stat cu program normal de patru ore. Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege. Au fost avute în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Mai precizez că, la dezbaterile din comisie, a fost prezentă şi doamna secretar de stat Oana Badea de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: O să vă rog să propuneţi şi un timp alocat dezbaterii pe articole.
			Doamna Sulfina Barbu: Timpul pe care-l propun este de cinci minute. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc şi eu. Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenţii? Dacă nu există, vă supun aprobării timpul alocat pentru dezbateri. Începe votul. S-a încheiat votul. 128 de voturi pentru, patru împotrivă şi o abţinere. detalii vot
			Intrăm în dezbaterea pe articole. La titlu, Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de patru ore. Dacă există observaţii? Dacă nu sunt, adoptat. La pct. 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 3 şi 4 nemodificate de comisie. Observaţii? Nu sunt. Adoptate. Pct. 5, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct. 6, 7 şi 8, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Rămâne la vot final.
			Punctul 27. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Florin Iordache, vicepreşedintele comisiei.
			Domnul Florin Iordache: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, A existat un raport iniţial de respingere. Raportul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este de respingere. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Aşa cum a precizat şi domnul vicepreşedinte, raportul este pentru respingere, prin urmare rămâne la vot final.
			Pct. 28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.
			Doamna Rodica Constantinovici: Mulţumesc, doamna preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2008 pentru modificarea Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului a avut ca scop punerea de acord cu dispoziţiile constituţionale a prevederilor Legii nr. 273/2004, declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 369/2008. Proiectul prevede posibilitatea instanţei judecătoreşti ca, în anumite condiţii şi cu respectarea confidenţialităţii asupra datelor conţinute în dosarul de adopţie, să se poată solicita din nou consimţământul părinţilor fireşti în cea de a III-a etapă a procedurii adopţiei, şi anume în faza de încuviinţare a acesteia. Date fiind raţiunile acestui act normativ, vă adresăm respectuoasa rugăminte să îl aprobaţi şi vă mulţumim.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei raportoare, domnul Florin Iordache.
			Domnul Florin Iordache: Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat prezentul proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. La fel, a avizat favorabil Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. În urma dezbaterilor în Comisia juridică, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa face parte din categoria legilor organice.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenţii? Vă rog. Domnul deputat Călian.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Am dorit să intervin pentru că am şi eu un proiect de lege care vizează practic aceleaşi prevederi în domeniul regimului juridic al adopţiilor şi nu pot decât să salut această iniţiativă a Guvernului şi, totodată, să fac precizarea că în acest domeniu trebuie să mai intervenim, pentru că mai există foarte multe lacune care, până la urmă, constituie un blocaj atunci când vorbim de regimul juridic al adopţiilor din România. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai există alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Neexistând, nefiind nici amendamente, rămâne pentru votul final.
			Punctul 29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2008 pentru modificarea şi completarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă. Dau cuvântul iniţiatorului.
			Domnul Marius Lazăr (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale): Mulţumesc, doamnă preşedintă. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea completarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale în scopul deţinerii de către Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi casele teritoriale de pensii, pe lângă codul numeric personal, şi a informaţiilor privind datele de stare civilă ale persoanelor asigurate în sistem sau pentru care legislaţia în vigoare prevede efectuarea unor prestaţii. Modificările propuse vizează actualizarea datelor de stare civilă pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale spaţiului economic european, care au înregistrată rezidenţa, şederea în România, precum şi ale persoanelor pentru care CNPAS întocmeşte documentaţii de plată. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare.
			Domnul Victor Paul Dobre: În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2008 pentru modificarea şi completarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei juridice şi Comisiei pentru egalitate de şanse, precum şi punctul de vedere al Guvernului. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei nr.83/2008, prin care se modifică Legea nr.19, în sensul că, pe lângă codul numeric personal, Casa Naţională de Pensii şi casele teritoriale să deţină informaţii privind datele de stare civilă ale persoanelor asigurate în sistem sau pentru care legislaţia în vigoare prevede efectuarea unor prestaţii. Comisia propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 19. Raportul a fost adoptat în unanimitate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 6 octombrie 2008. În urma dezbaterilor, se propun şi o serie de modificări legate de schimbările denumirilor unor ministere şi autorităţi ale administraţiei publice centrale. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Vă rog frumos să propuneţi şi un timp alocat dezbaterii pe articole.
			Domnul Victor Paul Dobre: Cinci minute.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc mult. Dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu există intervenţii, vă supun votului propunerea comisiei pentru 5 minute pentru dezbateri pe articole. Începe votul. 124 de voturi pentru, 3 împotrivă şi o abţinere. detalii vot
			Intrăm în dezbaterea pe articole. Pct.1, titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2008 pentru modificarea şi completarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. La pct.2, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.3, 4, observaţii? Nu sunt. Adoptate. Pct.5. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.6. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Rămâne la vot final.
			Punctul 30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2007 privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internaţional Braşov - Ghimbav. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Înţeleg că domnul Valeriu Tabără are o propunere de făcut.
			Domnul Valeriu Tabără: Doamnă preşedintă, Stimaţi colegi, Atunci când am avut această ordonanţă de urgenţă la comisie am înţeles importanţa deosebită dar, în acelaşi timp, foarte mulţi colegi şi-au pus un semn de întrebare asupra modului cum s-a făcut studiul şi fundamentarea acestei ordonanţe de urgenţă. Din păcate sau din fericire, în urmă cu câteva zile, am trecut această lege de aprobare a ordonanţei, pentru că ordonanţa era în funcţiune. Însă, materialele ulterior primite şi argumentaţia pe care noi am primit-o ne face să vă propunem retrimiterea la comisie şi reanalizarea acestei ordonanţe de urgenţă şi a legii. Mulţumesc foarte mult.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog. Domnul Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Oricum, este o ordonanţă care îşi face efectul; ar trebui să-şi facă efectul. Dar, avându-se în vedere că în acest Parlament mai tot timpul tot dezbatem, adică nu se ştie dacă se va vota sau se va respinge, totul e în nesiguranţă şi fiind vorba, totuşi, de o zonă întreagă care ar trebui să fie deservită de acest aeroport, poate colegii noştri de prin zonă, aleşi în colegii uninominale, de data asta nu vor fi de acord să fie retrimisă la comisie. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Mocanu şi după aceea domnul Mircea-Nicu Toader.
			Domnul Vasile Mocanu: Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Aşa cum a spus aici domnul preşedinte al Comisiei de agricultură, eu am fost unul din cei care m-am opus acestei ordonanţe şi vă mărturisesc, trebuie să fiu sincer faţă de dumneavoastră, faţă de mine, că am făcut acest lucru şi am vrut să forţez mâna fostului Guvern pentru a emite ordonanţă de urgenţă pentru transferarea suprafeţei de 196 ha de la Staţiunea Dancu pentru Aeroportul internaţional Iaşi. Am făcut tot ce a fost posibil. N-am reuşit să fac absolut nimic. Vă aduceţi aminte că săptămâna trecută am vorbit la buget despre acest aeroport şi am făcut câteva justificări în privinţa aceasta. Colegul de la UDMR a venit aici să spună că e ordonanţă de urgenţă. Noi, Parlamentul, avem atributul se a respinge sau de a admite aceste ordonanţe de urgenţă. În acest caz, eu vă propun să retrimitem la comisie, cu toate că la comisie a stat aproape o sesiune în legislatura trecută acest proiect de lege, să ne documentăm. I-am cerut domnului Căncescu, fostul sau actualul preşedinte al consiliului judeţean, nu ştiu dacă mai este, să aducă documente doveditoare pentru această suprafaţă. Îmi pare bine că în Parlamentul României au început să apară şi lucrurile adevărate şi sunt tratate cu foarte multă realitate, realism şi cu multă atenţie. Pentru acest lucru, eu propun şi noi, Grupul parlamentar al PSD, susţinem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege şi Consiliul judeţean Braşov să aducă actele doveditoare pentru a arăta că nu de câteva hectare are nevoie pentru aeroport, cum avem noi dovezi, ci justifică întreaga suprafaţă trecută prin ordonanţa de urgenţă. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi au vă mulţumesc. Domnul Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Şi grupul nostru susţine retrimiterea la comisie şi am să dau o motivaţie suplimentară şi domnului Árpad. Această ordonanţă n-a fost aplicată, chiar dacă ea a fost publicată în Monitorul Oficial, fiindcă, din punctul de vedere al proprietăţii şi a neclarităţilor de proprietate, n-a putut să fie aplicată. Şi nu numai atât. Pe lângă utilitatea şi oportunitatea dezvoltării aeroportului, sunt destul de multe lucruri neclare privind suprafeţele de teren şi posibilitatea ca aeroportul să găsească alte soluţii decât cele care practic nu se regăsesc în documentele de proprietate. Deci, susţinem şi noi retrimiterea la comisie şi elucidarea problemelor şi, dacă cumva nu se găseşte, poate şi raport de respingere.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Este drept la replică?
			Domnul Kelemen Hunor: Procedură.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Pe procedură, domnul Hunor.
			Domnul Kelemen Hunor: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Acest proiect, această ordonanţă figurează şi printre priorităţile legislative. Acest lucru a fost comunicat de către Guvern pe data de 16 februarie. Au trecut abia 8 sau 9 zile de când Guvernul a comunicat că acest proiect face parte din priorităţile Guvernului. Văd că între grupurile care susţin Guvernul Boc există o dispută în legătură cu priorităţile legislative. Eu aş dori să vină reprezentantul Guvernului să ne spună dacă într-adevăr este prioritate legislativă sau nu este prioritate legislativă, fiindcă celelalte aspecte de care au vorbit domnul Tabără, domnul Toader şi ceilalţi colegi au fost clarificate.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc pentru procedură. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Gheorghe Gabor: Mulţumesc, doamnă preşedintă. Doamnă preşedintă, Stimaţi colegi, Municipiul Braşov, aşa după cum bine ştiţi, se află pe harta României în mijloc. Municipiul Braşov nu are autostradă, nu are aeroport, deşi este unul dintre cele mai importante oraşe ale ţării. Credeţi dumneavoastră că prin tergiversarea adoptării acestei ordonanţe de urgenţă faceţi un bine Braşovului? Toată lumea vrea să vină în Poiana Braşov, vrea să vină în împrejurimile municipiului Braşov, care are o staţiune de iarnă importantă; ca şi de vară. Eu cred că cei care iubesc Braşovul, cei care doresc ca judeţul Braşov să se dezvolte în continuare nu vor accepta ca această ordonanţă de urgenţă să fie retrimisă la comisie. Indiferent din ce grup parlamentar fac parte, eu cred că trebuie să voteze pentru adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă astăzi, la votul final. De aceea, vă invit să votaţi împotriva retrimiterii ordonanţei la comisie şi să votaţi pentru ca ea să fie discutată astăzi, în plenul Camerei Deputaţilor, şi să fie adoptată. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc pentru intervenţie. Pe procedură, domnul Marian Săniuţă.
			Domnul Marian Florian Săniuţă: Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Permiteţi-mi respectuos să susţin punctul de vedere al domnului preşedinte Tabără, din două considerente şi de aceea mi-am permis să iau cuvântul pe această formulă. În primul rând, că din patrimoniul acestui institut naţional s-a mai luat o dată o suprafaţă importantă de teren pentru crearea parcului industrial şi, pe de altă parte, cred, în acest moment, că este nevoie cu adevărat să cercetăm ce se întâmplă cu cartoful şi sfecla de zahăr, în condiţiile în care se schimbă clima. Avem nevoie de acest institut de cercetare şi de dezvoltare pentru cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr, în noile condiţii climatice din ţară. Deci, domnule Tabără, susţinem să retrimitem la comisie acest act. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc mult de tot. Domnule Tabără, o să vă dau cuvântul imediat după ce se încheie dezbaterile generale. Înţeleg că tot pe procedură?
			Domnul Octavian Marius Popa: Da, tot pe procedură. Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt un pic nedumerit, ca să zic aşa, să nu zic stupefiat şi să fiu din nou pozat şi prezentat printre parlamentarii năuci. Un onorabil coleg de-al meu a adus ca argument al retrimiterii la comisie (îmi pare rău că nu i-am reţinut numele) faptul că în legislatura trecută a încercat să folosească neadoptarea, să zic aşa, a acestei hotărâri de Guvern la schimb cu altceva, după care a susţinut că argumentul este acela de a verifica în ce măsură este necesară întreaga suprafaţă. Spuneam că sunt un pic debusolat. Vreau să ştiu care dintre cele două argumente este valabil? Acela de a folosi ca monedă de schimb o hotărâre pentru alta sau cel că vrea să cerceteze ceva? Şi eu cred că comisiile au avut suficient timp pentru a verifica în ce măsură suprafaţa este necesară sau nu. În ceea ce priveşte necesitatea Institutului de Cercetare de a avea aceste suprafeţe de teren, daţi-mi voie, întrucât cunosc situaţia, să-mi exprim un alt punct de vedere. Acest institut de cercetare din Braşov are şi în judeţul meu o suprafaţă de teren foarte mare, pe care de ani de zile nu mai face nici un fel de cercetare. Câteva sute de hectare, vreau să spun - nu mai face nici un fel de cercetare, suprafaţa este concesionată; cu tot acordul de a acorda toată atenţia acestor institute de cercetare care, din păcate, în ultima perioadă de timp (nu de 4 ani, de mulţi ani, 8, 12 ani) nu au mai avut rezultatele pe care le-am aşteptat şi activitatea pe care am aşteptat-o de la ele. Eu cred că pentru a face cercetare nu ai nevoie de sute de hectare. Vă mulţumesc şi aştept lămuriri de la colegul meu.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Ştiu că există foarte multe luări de cuvânt sau dorinţe de înscriere pentru luările de cuvânt, în schimb cred că grupurile parlamentare şi-au prezentat foarte clar poziţia vizavi de acest proiect de lege. Prin urmare, în încheierea dezbaterilor generale, îi dau cuvântul domnului Valeriu Tabără.
			Domnul Valeriu Tabără: Doamnă preşedintă, Doamnelor colege, Stimaţi colegi, Trebuie să fac câteva clarificări şi aş vrea să fac precizarea că sunt mai mult decât convins că toţi colegii mei care au luat cuvântul aici sunt de bună credinţă şi toţi dorim să perfecţionăm sistemele noastre de infrastructură, de funcţionalitate foarte bună a serviciilor pe care le punem în slujba cetăţenilor, fie că sunt la Braşov, fie că sunt la Timişoara, fie că sunt din altă parte. Dar, stimaţi colegi, faptul că această lege de aprobare a ordonanţei a fost amânată mult timp, a fost tocmai pentru că au fost semne de întrebare asupra a ceea ce a însemnat studiul de fezabilitate, proiectul în sinea lui, faptul că nu s-a făcut o analiză corectă a ceea ce a însemnat Aeroportul Ghimbav de la Braşov şi suprafeţele afectate acestui aeroport şi, în acelaşi timp, inadvertenţele care, repet, ne-au parvenit zilele acestea. Şi vă redau doar câteva lucruri. Suprafaţa conferită prin Hotărârea de Guvern nr.1882 din 2005 pentru solele respective care sunt retrocedate, 281,3 ha; suprafaţa conferită prin ordonanţă, 200 ha, iar suprafaţa realizată conform PUZ-ului este de 91,7 ha. Unde sunt problemele? Nu trebuie să clarificăm o astfel de chestiune? 110 ha în zona Braşovului şi, repet, cred că întregul ansamblu al ordonanţei trebuie revăzut, pentru că el nu este făcut aşa cum trebuie. Atenţie! Este vorba de realizarea unui aeroport la 80 milioane de euro, ştim ce înseamnă un aeroport şi, sigur, şi cedarea acestui teren către o societate privată. Dincolo de ce înseamnă inadvertenţa suprafeţei. Deci, problema este un pic mai complicată. De aceea vă cerem voie să retrimitem şi poate trecem mai departe şi să cerem Guvernului o reverificare a conţinutului ordonanţei respective şi a întregului proiect, pentru că nu este normal ca Parlamentul României şi Camera Deputaţilor să fie atrase într-un astfel de vot. Repet, nu e vorba de aeroport, este vorba de ceea ce înseamnă o inadvertenţă şi o ilegalitate pe care o facem prin această ordonanţă. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc mult. Vă supun la vot propunerea făcută de comisie pentru retrimiterea proiectului la comisie. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Votul este deschis. S-a închis votul. 92 de voturi pentru, 41 împotrivă, 4 abţineri. Prin urmare, se retrimite la comisie. Termen, două săptămâni. detalii vot
			Punctul 31. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2008 pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului. Vă rog.
			Domnul Marin Pătuleanu: Mulţumesc, doamnă preşedintă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În principal, ordonanţa de urgenţă supusă analizei are ca primă interpretare modificarea art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, în sensul exceptării de la prevederile Ordonanţei nr.42 a navelor folosite de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, a Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru a i se crea un regim distinct de cel al navelor comerciale, aşa cum se aplică în toate statele membre ale Uniunii Europene. Vă adresăm respectuoasa rugăminte să adoptaţi această ordonanţă de urgenţă. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei raportoare, doamna Aura Vasile. Vă rog.
			Doamna Aurelia Vasile: Mulţumesc, doamnă preşedintă. Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbaterea în procedură de urgenţă a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2008. Camera decizională este Camera Deputaţilor. ţinând cont de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi ale comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Rog să se facă o corectare pe raport. Este o greşeală materială. Este vorba de o lege ordinară, şi nu de lege organică.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenţii? Dacă nu există intervenţii, nefiind nici amendamente, urmează votul final.
			Trecem la punctul 32, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.157/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România şi Propunerea legislativă pentru completarea art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Dau cuvântul iniţiatorului.
			Domnul Marin Anton (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii): Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Obiectul de reglementare a acestui proiect de lege prevede ca principale modificări: introducerea perioadei de valabilitate de o zi, cu excepţia autoturismelor şi vehiculelor de transport marfă, având masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone (se referă la vinietă); introducerea definiţiei pentru utilizatorii români şi străini, în funcţie de ţara de înmatriculare a vehiculelor, eliminând astfel confuziile create, inclusiv din punct de vedere al aplicării sancţiunilor contravenţionale; revizuirea categoriilor vehiculelor de transport marfă din Anexele nr.1 şi 2, vehicul de transport marfă fiind definit ca vehicul conceput şi construit pentru transportul de mărfuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări. De asemenea, schimbarea perioadelor pe care se achită tariful de utilizare, astfel încât acesta se va achita pentru o zi, cu excepţia autovehiculelor şi autoturismelor de transport marfă având masa totală maximă autorizată mai mică sau egală cu 3,5 tone, 7 zile, 30 de zile şi 12 luni; unificarea din punct de vedere al nivelului tarifului a mai multor tipuri de vehicule; schimbarea modelului de rovinietă, rovinietă matcă cu bon; scutirea de la plata tarifului de utilizare a vehiculelor istorice; posibilitatea aplicării sancţiunilor contravenţionale utilizatorilor străini pe reţeaua internă; modificarea cuantumului tarifului de utilizare; majorarea amenzilor contravenţionale, cu posibilitatea achitării a 50% în termen de 48 de ore şi reţinerea a 25% la autoritatea din care face parte agentul constatator. Necesitatea introducerii prezentei ordonanţe de urgenţă constă în faptul că poate fi declanşată de către Comisia Europeană, procedura de infringement faţă de România. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru industrii şi servicii. O să vă rog să propuneţi şi timpul alocat dezbaterii pe articole.
			Domnul Doru Braşoan Leşe: Mulţumesc. Doamnă preşedintă, Având în vedere politica Guvernului României cu privire la utilizarea infrastructurii rutiere, pentru a corela unele prevederi ale acestei ordonanţe cu legislaţia europeană, precum şi cu politica Guvernului, propun retrimiterea la comisie pentru 3 zile, ca să facem corecturile necesare. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog.
			Domnul Antal István: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Tot din partea Comisiei de industrie şi servicii. Desigur, domnul preşedinte are o scuză, are nişte probleme deosebite, dar, totuşi, mă miră faptul că nu sunt vicepreşedinţii şi secretarii şi că mai avem încă patru conducători în comisie care ar fi fost de dorit să vină şi să aibă un punct de vedere. Având în vedere faptul că noi, la dezbaterea acestui proiect de lege, am avut unele obiecţii şi am solicitat să nu ne grăbim, pentru că va trebui să armonizăm şi cu alte proiecte de legi, susţinem, din partea grupului nostru, retrimiterea la comisie pentru reexaminare, având în vedere faptul că avem şi un amendament care sper să fie susţinut la noua dezbatere din comisie de toţi colegii noştri şi vorbesc de rovinieta, posibilitatea de a cumpăra rovinietă, pentru 3 zile, nu numai pentru 7 zile, aşa cum iniţial a fost acest proiect de lege gândit. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Doamna Aura Vasile, din partea Comisiei de industrie şi servicii.
			Doamna Aurelia Vasile: Doamnă preşedinte, Comisia pentru industrie şi servicii este de acord cu retrimiterea la comisie, tocmai pentru a putea să rezolvăm problemele care au fost ridicate de antevorbitori de la acest microfon. Vă rugăm să supuneţi votului.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă supun votului propunerea de retrimitere la comisie. S-a deschis votul. S-a închis votul: 135 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi două abţineri. Cu termen 2 săptămâni. detalii vot
			Punctul 33. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programării cheltuielilor publice. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.
			Domnul Radu Stancu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin Ordonanţa Guvernului nr.99/2008 s-a aprobat deblocarea creditelor bugetare pentru plata salariilor pentru personalul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, aşa cum se numea el la data respectivă. Aşadar, prin această ordonanţă, s-a repartizat suma de 155 milioane lei din creditele bugetare reţinute, conform prevederilor art.21 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, pentru fostul Minister al Internelor şi Reformei Administrative la Capitolul 6101 - "Ordine publică şi siguranţă naţională", Titlul "Cheltuieli de personal pentru plata drepturilor de personal aferente personalului ministerului pe luna septembrie 2008". Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului a depus un raport de admitere, însă plenul Senatului a adoptat o lege de respingere a acesteia. În acest sens, vă adresăm rugămintea să adoptaţi proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2008, ea producându-şi efectele respective. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului vicepreşedinte Ialomiţianu de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, La întocmirea raportului asupra acestui act normativ s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţiile şi propunerile primite, cu adresa nr.1003 din 28.08.2008 şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu amendamentele admise şi cuprinse în anexă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată. La dezbaterea proiectului au participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Radu Stancu, secretar de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor. La lucrările comisiei au participat 31 de deputaţi din totalul de 31 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 13 octombrie 2008. Vă mulţumesc. Îmi cer scuze, proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.86 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă există intervenţii din partea Grupurilor parlamentare? Dacă nu există intervenţii, nefiind nici amendamente, urmează votul final.
			Punctul 34. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2007 privind exceptarea de la plata taxelor şi altor sume prevăzute de art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art.55, 56 şi 58 din Legea nr.26/1996, Codul silvic, şi ale art.24 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcţiei de drumuri de interes naţional din circuitul agricol şi, respectiv, din fondul naţional silvic. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Dau cuvântul iniţiatorului.
			Domnul Marin Anton: Mulţumesc, doamna preşedinte. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii nu consideră necesară susţinerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75 din 2007, deoarece ulterior apariţiei acesteia au intrat în vigoare reglementări legale privind aspectele la care făceau referire şi dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2007, respectiv Legea nr.184 din 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.198 din 2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei raportoare, domnul preşedinte Valeriu Tabără.
			Domnul Valeriu Tabără: Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi servicii specifice şi Comisia de buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă cu proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2007 privind exceptarea de la plata taxelor şi altor sume prevăzute de art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art. 55, 56 şi 58 din Legea nr.26/1996, Codul silvic, şi ale art. 24 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, precum şi adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcţiei de drumuri de interes naţional din circuitul agricol, respectiv din fondul naţional silvic. În şedinţa din data de 5 noiembrie 2007, plenul Camerei Deputaţilor, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, au hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege în vederea reexaminării şi întocmirii unui raport comun suplimentar. Ordonanţa de urgenţă are ca obiect exceptarea de la plata taxelor şi altor sume prevăzute în art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art.55, 56 şi 58 din Legea nr.26/1996, - Codul silvic, şi ale art.24 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, precum şi adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate din construcţia de drumuri de interes naţional, din circuitul agricol, respectiv fondul naţional silvic. Proiectul de lege pentru face parte categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în forma prezentată de Senat. Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: ŞI eu vă mulţumesc. Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenţii? Dacă nu există, nefiind amendamente, rămâne la votul final.
			Punctul 35. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind înfiinţarea Institutului Universitar European de la Florenţa, semnat în 1972 şi revizuit în 1992. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul Cristian Sorin Dumitrescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Sunteţi foarte vigilentă cu prezenta mea la microfon, iar eu vă urmăresc cu mare atenţie, cu disponibilitate şi cu plăcere. În legătură cu proiectul de lege menţionat, nu avem alte modificări de făcut, decât să specificăm că este vorba despre, nu suntem Cameră decizională, asta este foarte important. S-a strecurat o greşeală şi acest lucru vreau să fie menţionat. În legătură cu raportul, comisia a analizat proiectul de lege şi este de acord cu adoptarea acestei legi în forma prezentată. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă există intervenţii?
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mă scuzaţi, doamna preşedinte. 5 minute şi un minut, dacă întreabă cineva de timpi, da?
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă din partea Grupurilor parlamentare există intervenţii? Dacă nu există, nefiind amendamente urmează votul final.
			Punctul 36. Proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului privind textul autentic în cinci limbi al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională (Chicago 1944), semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 şi a Protocolului privind un amendament al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 şi respectiv a Protocolului privind textul autentic în 6 limbi al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională (Chicago 1944), semnat la 1 octombrie 1998 şi a Protocolului privind un amendament al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnat la Montreal la 1 octombrie 1998. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Dacă nu sunt intervenţii? Doamna Aura Vasile, din partea Comisiei de industrie şi servicii.
			Doamna Aurelia Vasile: Comisia pentru industrie şi servicii a fost sesizată cu proiectul de lege şi, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Guvern. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Nefiind amendamente, urmează votul final.
			Punctul 37. Proiectul de Lege pentru privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale pentru anul 2009 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la 4 septembrie 1998. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, dau cuvântul domnului Călian din partea comisiei.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pe raport cu această iniţiativă legislativă. În urma lucrărilor comisiei, la care au participat 31 de deputaţi, votul a fost dat în unanimitate. Propunem adoptarea.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc mult. Din partea grupurilor parlamentare, vă rog.
			Domnul Amet Aledin: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Am afirmat şi cu alte ocazii că relaţiile economice şi politice româno-azere trebuie să fie privilegiate. Există interese în ambele sensuri. Zona Caucazului este cel puţin din perspectiva rezervelor naturale, foarte interesantă, aşa cum şi diplomaţia azeră pune un accent deosebit pe actualele şi eventualele colaborări. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din România va vota pentru adoptarea proiectului de lege. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dacă mai există şi alte intervenţii, din partea Grupurilor parlamentare? Nemaiexistând, alte intervenţii, nefiind nici amendamente urmează votul final.
			Punctul 38. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20 /2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, doamna secretar de stat.
			Doamna Graţiela Denisa Iordache (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice): Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Actul normativ are ca obiect de reglementare constatarea creanţelor bugetare prin structurile de control proprii în cadrul entităţilor publice sau persoanelor juridice române de interes strategic naţional, cum sunt cele din sectorul de transporturi, de asemenea, consolidarea atribuţiilor autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor comunitare şi posibilitatea delegării activităţii de constatare de autorităţile de management către organismele intermediare; Reglementarea cursului de schimb la care vor fi recuperate creanţele bugetare şi realizarea constatării creanţelor bugetare, rezultate din nereguli de către serviciul Inspecţia modului de constituire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli în utilizarea fondurilor europene. Faţă de cele de mai sus, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Ialomiţianu.
			Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. La acest act normativ. La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată. La dezbaterea propunerii legislative au participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei, republicat, doamna Iordache Graţiela, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice. La lucrările comisiei au participat 31 de deputaţi din totalul de 31 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 29 octombrie 2008. Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă din partea Grupurilor parlamentare există intervenţii? Dacă nu există, nefiind amendamente urmează votul final.
			Punctul 39. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege este considerat adoptat, în conformitate cu prevederile art.115 alin.(5) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.
			Punctul 40. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia Internaţională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime, adoptată la Londra la 23 martie 2001. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?
			Domnul Marin Anton: Mulţumesc, doamna preşedinte. Prin Ordonanţa Guvernului nr. 15 din 2000 România a aderat la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenţiei internaţională privind răspunderea civilă pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi 1969, încheiat la Londra la 27 noiembrie 1992. Această convenţie reglementează aspectele referitoare la poluarea cu hidrocarburi transportate în tancurile de marfă ale navelor maritime. Convenţia Bunkers se aplică în cazul prejudiciilor directe sau indirecte provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime pe teritoriul unui stat parte, inclusiv în marea teritorială, precum şi zona economică exclusivă. Autoritatea Navală Română va avea atribuţii suplimentare, respectiv emiterea certificatului de asigurare sau garanţie financiară pentru răspunderea civilă, pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi. Persoanele prejudiciate în cazul unor poluări ale mediului maritim cu hidrocarburi de consum din rezervoare de combustibil vor avea posibilitatea să-şi acopere total sau parţial pierderile la nivelul limitării răspunderii acţionând în judecată direct asiguratorul sau persoana care a oferit garanţie financiară pentru limita de răspundere. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi?
			Domnul Gabriel Andronache: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu privire la proiectul de lege menţionat mai înainte. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Comisia pentru industrie şi servicii a avizat favorabil. De asemenea şi Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat. În consecinţă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât cu unanimitate de voturi să propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege. Această iniţiativă legislativă, în raport cu obiectul şi conţinutul său, face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu există, nefiind amendamente, urmează votul final.
			Punctul 41. Proiectul de Lege pentru Ratificarea Convenţiei între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la Bucureşti la 4 septembrie 2007. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul?
			Domnul Răzvan-Horaţiu Radu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rugăm să adoptaţi acest Proiect de Lege privind ratificarea Convenţiei între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la Bucureşti la 4 septembrie 2007. Convenţia supusă ratificării prevede modernizarea cadrului juridic existent în relaţia dintre cele două state în privinţa marcării şi întreţinerii liniei de frontieră şi a semnelor specifice, aspecte de ordin tehnic referitoare la obligaţiile asumate de părţi, obligaţii privind controlul comun al frontierei, asigurarea culoarului de frontieră, împărţirea sarcinilor ce revin părţilor, precum şi constituirea unei comisii mixte cu atribuţii în aplicarea prevederilor convenţiei. Convenţia conţine dispoziţii cu caracter preponderent tehnic referitoare, în principal, la obligaţiile asumate de părţile contractante cu privire la întreţinerea liniei de frontieră şi executarea de lucrări pentru întreţinerea, repararea şi reconstituirea semnelor de frontieră, înlocuirea semnelor de frontieră grav avariate, controlul poziţiei semnelor de frontieră, amplasarea de noi semne în locul celor distruse, dispărute sau mutate, amplasarea de semne de frontieră suplimentare. Pentru aplicarea prevederilor convenţiei se constituie o comisie mixtă pentru reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră, compusă din delegaţiile fiecăreia dintre părţile contractante, alcătuite fiecare dintr-un preşedinte şi doi membri. Modul de funcţionare al comisiei este detaliat în convenţie şi reflectă participarea paritară a celor două părţi. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Domnul Bădălan din partea comisiei.
			Domnul Eugen Bădălan: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională s-a pronunţat asupra Proiectului Legii privind ratificarea Convenţiei între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia şi propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată. Proiectul de lege are avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Consiliului Legislativ. Face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale, doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Duşan Popov: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Sunt deputat Popov Duşan, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Reglementarea problemelor teritoriale dintre state, în general, precum şi reconstituirea, marcarea clară şi întreţinerea liniei şi a semnelor frontierei de stat, în particular, este o activitate de importanţă maximă care poate preveni şi rezolva, în mod legal, eventuale probleme care se pot ivi, în special, în privinţa proprietăţii agricole. În acest sens, convenţia semnată de Guvernele României şi Serbiei se înscrie pe linia acestor necesităţi şi sunt convins că va contribui la întărirea relaţiilor de bună vecinătate ale celor două state. În calitate de deputat, din partea minorităţii sârbe din România, dar având şi asentimentul colegilor mei din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, voi vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, ceea ce v-aş ruga şi pe dumneavoastră să faceţi. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc mult. Dacă la dezbateri generale mai există şi alte intervenţii? Dacă nu mai sunt, nefiind amendamente, urmează votul final.
			Am o solicitare de intervenţie din partea domnului Daniel Buda pe procedură.
			Domnul Daniel Buda: Mulţumesc, doamna preşedinte. V-aş ruga foarte mult să fiţi de acord ca poz.28 să fie retrimisă la comisie, deoarece dintr-o eroare n-a fost cerut acest lucru, dat fiind faptul că mai avem şi alte proiecte de modificare a acestei Legi de adopţie şi nu dorim să facem mai multe intervenţii pe acest proiect legislativ. Am nevoie doar de o săptămână. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Înţeleg că este şi un acord al liderilor pe acest subiect? Domnule Uioreanu, vă rog.
			Domnul Horea-Dorin Uioreanu: Vă mulţumesc. Grupul parlamentar al PNL este de acord cu varianta, deci rugămintea ar fi să găsim formula pentru retrimiterea la comisie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc mult de tot. Doamna Aura Vasile.
			Doamna Aurelia Vasile: Doamnă preşedinte, Şi grupul meu susţine acest lucru şi, deoarece în timpul dezbaterilor pe proiectul de lege nefiind amendamente admise şi respinse, nu s-a dat nici un vot, vă rog să votăm acum retrimiterea la comisie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Da. Domnul Mircea Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Foarte scurt, şi grupul nostru susţine retrimiterea la comisie şi cred că termenul de o săptămână este suficient să putem reintroduce în dezbateri.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc mult. Vă supun votului retrimiterea la comisie, cu un termen de 7 zile, pentru raport. Începe votarea. S-a încheiat votul: 176 de voturi pentru, 3 împotrivă şi o abţinere. detalii vot
			Vă propun să revenim la Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot "Palatul Parlamentului - Clădire 0 energie." Îi dau cuvântul doamnei Aura Vasile pentru susţinerea proiectului.
			Doamna Aurelia Vasile: Mulţumesc, doamna preşedinte. În ziua de 13 februarie 2008, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a luat în discuţie conceptul "Palatul Parlamentului - clădire 0 energie", prezentat de deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, pe baza documentelor depuse la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor în luna decembrie 2007, în urma căreia s-a stabilit constituirea unui grup de lucru format din membri ai Comisiei pentru industrii şi servicii şi ai Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic care, împreună cu compartimentele de specialitate din cadrul Secretariatului General al Camerei Deputaţilor, să prezinte un proiect de aplicare a conceptului. În expunerea sa, iniţiatorul a evidenţiat importanţa transformării imobilului "Palatul Parlamentului" în cel mai mare consumator de energie bazată pe combustibili fosili dintre clădirile publice din România, în clădire "verde", cu consum integral de energie obţinut numai din surse regenerabile, necesitatea scăderii consumului de energie, creşterea eficienţei energetice, reducerea emisiilor de CO2, colectarea selectivă a deşeurilor în vederea valorificării şi reciclării acestora etc. Iniţiativa este în concordanţă cu programul lansat la nivelul Uniunii Europene, în temeiul căruia Marea Britanie a constituit deja trei clădiri, Germania, alte obiective, etc. Pentru clădirea Palatului Parlamentului, a cărui arhitectură nu va fi afectată, se propune ca alimentarea cu energie să se realizeze din surse regenerabile ce pot fi asigurate în principal din montarea pe acoperiş de panouri solare şi fotovoltaice, instalarea de microcentrale eoliene, precum şi prin fixarea de pompe de căldură în perimetrul adiacent clădirii, pentru captarea şi folosirea energiei geotermale. Ulterior prezentării şi însuşirii conceptului în unanimitate de Biroul permanent, acesta a fost examinat şi dezbătut sub aceeaşi titulatură de participanţi, înalte personalităţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate. În acest sens, prezentăm alăturat Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea proiectului-pilot "Palatul Parlamentului - clădire 0 energie" a Camerei Deputaţilor. Prin conţinutul său, proiectul de hotărâre rezolvă atât problemele de ordin organizatoric la nivelul grupului de lucru al Camerei Deputaţilor, cât şi pe cele de implementare efectivă a elementelor de conţinut. Propunem, doamna preşedinte, spun de pe acum, ca să nu mai ies încă o dată la microfon, deci, faţă de propunerea făcută în hotărâre o să propunem ca acest grup de lucru să conţină 13 membri, nu 12, cifră care a fost deja aprobată de Biroul permanent al Camerei, iar la art.5 propunem ca acest grup de lucru să aibă un birou format din trei persoane, nu din 7.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc, doamna Aura Vasile. Dacă la dezbateri generale există intervenţii. Domnul Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Şi noi susţinem acest proiect-pilot şi nu numai că-l susţinem, chiar vă pot spune că au existat nişte proiecte pilot pentru sistemele de încălzire ale unor şcoli la nivel naţional, 12 astfel de proiecte pilot în diferite zone din ţară care n-au resurse energetice primare clasice, şi rezultatele au fost impresionante. Costurile, faţă de sistemul de încălzire clasic, s-au redus cu peste 65%. Deci, dacă vom reuşi să aducem această impresionantă clădire pe un consum energetic cât mai redus, vom putea să facem un lucru pozitiv şi cel puţin vom putea să demonstrăm că energia neconvenţională este la ea acasă în Parlament.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Dacă mai există alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu, începem dezbaterea pe articole. Dacă la titlu, «"Hotărâre pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot Palatul Parlamentului - clădire 0 energie"», există observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.1. Observaţii? Nu sunt. Art.2. Observaţii? Nu sunt. Art.3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. La art.5, observaţii? Se referă la componenţa nominală a grupului de lucru. Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au convenit ca acest grup de lucru să fie alcătuit din 13 membri: 4 deputaţi PDL., 4 deputaţi PSD + PC, 3 deputaţi PNL, un deputat UDMR şi un deputat al minorităţilor naţionale, cu modificările propuse de comisie, ca biroul comisiei să fie compus din trei membri, dintre care se alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. Dacă există alte observaţii la acest punct. Nu. Adoptat. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final. Iar liderii grupurilor parlamentare o să-i invit să facă propunerile pentru comisie. Domnul Mircea-Nicu Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Propun să facă parte din comisia respectivă: Toader Mircea, Leşe Doru Braşoan, Bode Lucian Nicolae şi Şandru Mihaela. Şi, conform înţelegerii, pentru funcţia de vicepreşedinte, domnul Leşe Doru Braşoan.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Doamna Aura Vasile, vă rog.
			Doamna Aurelia Vasile: Mulţumesc, doamna preşedinte. Grupul parlamentar al PSD+PC, iniţiator de altfel la acest proiect care, aşa cum v-am spus, a demarat în anul 2007, urmând tot parcursul şi fiind prezentat la mai multe mese rotunde şi în mai multe seminarii şi conferinţe de presă, propune pe următorii: Iancu Iulian, Aurelia Vasile, Negoiţă Robert Sorin, Chiriţă Dumitru. Totodată, pentru propunerea din articolul 5, biroul de conducere, format din preşedinte, vicepreşedinte şi un secretar, grupul meu propune pentru preşedinte pe Iulian Iancu.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Uioreanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
			Domnul Horea-Dorin Uioreanu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal propune pe doamna Varga Lucia Ana, pe domnul Bostan Emil şi pe domnul Burlacu Cristian Ion, ca membrii în această comisie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Marton Arpad.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Grupul parlamentar al UDMR îl propune pe domnul Antal István.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Din partea minorităţilor, domnul Pambuccian.
			Domnul Varujan Pambuccian: Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale o propune pe doamna Oana Manolescu.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc mult. Vă rog frumos să vă exprimaţi prin vot asupra propunerilor făcute de liderii grupurilor parlamentare. Votul este deschis. S-a încheiat votul. 183 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 4 abţineri. Vă mulţumesc. detalii vot
			Trecem la punctul 42, Proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului semnat la Bucureşti, la 11 iulie 2008, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucureşti la 24 octombrie 1998. Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte să ia cineva cuvântul. Vă rog.
			Domnul Dan Tătaru: Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, a fost semnat la 24 octombrie 1998 la Bucureşti şi ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr.42/1999, aprobată prin Legea nr.14 din 06.03.2000. Negocierea şi semnarea documentului s-au realizat pe fondul demersurilor întreprinse de România pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Deşi România a încheiat procedura internă de ratificare a Acordului în august 1999, acesta a intrat în vigoare la data de 28.02.2004, întrucât la această dată partenerul francez a notificat parcurgerea procedurii legislative interne. Conform prevederilor art.21 din Acord, finanţarea cooperării se realizează pe baza principiului reciprocităţii. În anul 2005, partenerul francez şi-a exprimat dorinţa de a se renunţa la aplicarea principiului reciprocităţii, argumentul constituindu-l calitatea României de membru în Alianţa Nord-Atlantică şi necesitatea suportării de către fiecare stat a propriilor cheltuieli pe care le implică activităţile bilaterale. Pe data de 18.01.2007, a fost remis părţii franceze un non-paper conţinând contraproiectul Ministerului Apărării la proiectul de amendare trimis de către partea franceză. Prin Memorandumul nr.M 1093 din 2007, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat negocierea şi semnarea "Amendamentului la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucureşti, la 24 octombrie 1998." Pe data de 11 iulie 2008, documentul a fost semnat la Bucureşti de ministrul apărării naţionale şi de ambasadorul Franţei în România. Textul este în concordanţă cu principiile dreptului internaţional şi corespunde legislaţiei interne a fiecăruia dintre cele două state. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Din partea comisiei raportoare. Domnule Bădălan, vă rog.
			Domnul Eugen Bădălan: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Întrunită în şedinţa din 10 februarie 2009, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege. La şedinţă au participat 19, din totalul membrilor comisiei. Proiectul este avizat favorabil de Consiliul Legislativ şi de Comisia pentru politică externă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată. Pentru respectarea prevederilor art.70 alin.(4) din Legea nr.24/2002 privind normele de tehnică legislativă, textele depuse iniţial au fost schimbate de iniţiator cu texte în limba română şi franceză, ştampilate şi semnate pentru conformitatea documentului cu originalul, anexate la prezentul raport în vederea înlocuirii lor. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dacă la dezbateri generale există intervenţii. Dacă nu, nefiind amendamente, urmează votul final. Şi, cu aceasta, am încheiat dezbaterea pe marginea proiectelor legislative înscrise pe ordinea de zi.
			Urmează sesiunea de vot final.
			Începem votul final cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2008 privind autorizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru încheierea de angajamente legale interne în anul 2008, în vederea asigurării unor măsuri financiare pentru aplicarea prevederilor Legii nr.231 din 2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, precum şi în activităţi nonagricole. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Votul este deschis. S-a încheiat votul. 211 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nici o abţinere. Vă mulţumesc. Adoptat. detalii vot
			Pct.2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.101/2008 privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi darea acestuia în folosinţă gratuită Ambasadei Franţei din România. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. S-a deschis votul. S-a încheiat votul. Sunt 215 voturi pentru, 4 împotrivă şi 6 abţineri. Vă mulţumesc. Proiectul a fost adoptat. detalii vot
			Pct.3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000. Este lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Începe votul. S-a încheiat votul. 198 de voturi pentru, 34 voturi împotrivă şi 2 abţineri. A fost adoptat. detalii vot
			Pct.4. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Vă amintesc, comisia propune respingerea proiectului de lege. Votul este deschis. 217 voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Proiectul a fost respins. detalii vot
			Pct. 6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.182/2008 pentru ratificarea Contractului de Credit în cadrul facilităţii de cofinanţare CSNR între România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 24 noiembrie 2008. Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată. Vă rog, exprimaţi-vă prin vot. S-a încheiat votul. 236 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri. A fost adoptat. detalii vot
			Pct.7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.185/008 pentru ratificarea Amendamentului nr.2, convenit prin Scrisoarea semnată la Luxemburg la 4 aprilie 2008, la Bucureşti la 30 mai 2008 şi la Galaţi la 27 iunie 2008, între Guvernul României, Banca Europeană de Investiţii şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos-RA Galaţi, la Contractul de Finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi, pentru finanţarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la Bucureşti la 8 martie 2002. Lege ordinară. Vă rog să votaţi. S-a încheiat votul. 243 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. detalii vot
			Pct.8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.171/2008 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiară pentru anul 2006, semnat la Bucureşti la 24 iulie 2008. Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 241 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere. detalii vot
			Îmi cer scuze, am sărit punctul 5 - Propunerea legislativă pentru abrogarea alin.(2) al articolului 79 din Legea nr.69 din 28 aprilie 2000, Legea educaţiei fizice şi sportului. Lege ordinară. Suntem Cameră decizională. Comisia propune respingerea propunerii legislative. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 232 de voturi pentru, 5 împotrivă, şi 3 abţineri. Proiectul a fost respins. detalii vot
			Pct.9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2008 pentru ratificarea Acordului de împrumut între KfW, Frankfurt am Main şi România, semnat la Frankfurt am Main, la 26 septembrie 2007, respectiv la Bucureşti, la 28 decembrie 2007 pentru finanţarea Programului privind Infrastructura Municipală. Lege ordinară. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 243 de voturi pentru, nicio abţinere şi niciun vot împotrivă. Proiectul a fost adoptat. detalii vot
			Pct.10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 202 voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. detalii vot
			Pct.11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a VIII-a, zone cu resurse turistice. Lege organică. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 244 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere. Proiectul este adoptat. detalii vot
			Pct.12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 197 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă şi 4 abţineri. Proiectul a fost adoptat. detalii vot
			Pct.13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.191/2008 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 243 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 2 abţineri. Proiectul este adoptat. detalii vot
			Pct. 14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.167/2008 pentru modificarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitoare la normarea activităţilor didactice şi de cercetare din învăţământul universitar de masterat şi din învăţământul universitar de doctorat. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 250 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri. detalii vot
			Pct.15. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.156/2008 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995. Lege organică. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 202 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă şi 5 abţineri. detalii vot
			Pct.16. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii de anchetă pentru verificarea situaţiei SC Nicolina SA şi a modului în care AVAS a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005-decembrie 2008. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 229 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 3 abţineri. detalii vot
			De asemenea, vă solicit să vă exprimaţi prin vot asupra propunerilor făcute de liderii de grup cu privire la componenţa nominală şi biroul comisiei de anchetă. Începe votul. S-a încheiat votul. 242 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 5 abţineri. detalii vot
			Pct.17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006. Lege ordinară. Suntem primă Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 249 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri. Proiectul este adoptat. detalii vot
			Pct.18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.137/2008 pentru prorogarea unor termene. Lege organică. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 241 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Proiectul a fost adoptat. detalii vot
			Pct.19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiţiei. Lege organică. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 250 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri. Proiectul este adoptat. detalii vot
			Pct.20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.141/2008 pentru modificarea Legii nr.,17/2007 privind educaţia tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă înaltă. Lege organică. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 251 de voturi pentru; niciun vot împotrivă; 2 abţineri. detalii vot
			Pct.21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2008 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare. Lege ordinară. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 244 voturi pentru; 3 împotrivă; 4 abţineri. detalii vot
			Pct.22. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor. Lege organică. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 248 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; o abţinere. Proiectul de lege a fost adoptat. detalii vot
			Pct.23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore. Lege ordinară. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 251 voturi pentru; 3 împotrivă; o abţinere. detalii vot
			Pct.24. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Este lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă reamintesc, comisia propune respingerea proiectului de lege. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 246 voturi pentru; un vot împotrivă; 5 abţineri. Proiectul de lege a fost respins. detalii vot
			Pct.25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Este lege organică. Suntem Cameră decizională. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 249 voturi pentru; 2 împotrivă; 3 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat. detalii vot
			Pct.26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2008 pentru modificarea unor acte normative privind transportul naval. Lege ordinară. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 247 voturi; 2 împotrivă; 3 abţineri. detalii vot
			Pct.27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul programării cheltuielilor publice. Lege ordinară. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 248 voturi pentru; un vot împotrivă; o abţinere. detalii vot
			Pct.28. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2007 privind exceptarea de la plata taxelor şi a altor sume prevăzute de art.92 alin.(4) din Legea fondului funciar nr.18/1991, de art.55, 56 şi 58 din Legea nr.26/1996, Codul silvic, şi de art.24 alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, precum şi adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcţiei de drumuri de interes naţional din circuitul agricol şi respectiv din fondul naţional silvic. Lege organică. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 242 voturi pentru; 12 voturi împotrivă; 2 abţineri. Proiectul a fost adoptat. detalii vot
			Pct.29. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia privind înfiinţarea Institutului Universitar European de la Florenţa, semnat în 1972 şi revizuită în 1992. Este lege ordinară. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 253 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; nicio abţinere. detalii vot
			Pct.30. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind textul autentic în cinci limbi al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională şi (Chicago 1944), semnat la Montreal la 29 septembrie 1995, şi a Protocolului privind un amendament al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnat la Montreal la 29 septembrie 1995 şi, respectiv, a Protocolului privind textul autentic în şase limbi al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională şi (Chicago 1944), semnat la Montreal la 1 octombrie 1998 şi a Protocolului privind un amendament al Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnat la Montreal la 1 octombrie 1998. Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 249 voturi; niciun vot împotrivă; 3 abţineri. Proiectul de lege a fost adoptat. detalii vot
			Pct.31. Proiectul de Lege privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale pentru anul 2009 ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998. Lege ordinară. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 246 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; 3 abţineri. detalii vot
			Pct.32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător. Lege ordinară. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 249 voturi pentru; 2 voturi împotrivă; 2 abţineri. Proiectul a fost adoptat. detalii vot
			Pct.33. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia Internaţională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime, adoptată la Londra la 23 martie 2001. Lege ordinară. Începe votul. S-a încheiat votul. 238 voturi pentru; un vot împotrivă; o abţinere. Proiectul a fost adoptat. detalii vot
			Pct.34. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind reconstituirea, marcarea şi întreţinerea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră la frontiera de stat comună, semnată la Bucureşti la 4 septembrie 2007. Lege ordinară. Suntem prima Cameră sesizată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 241 voturi pentru; 3 voturi împotrivă; 2 abţineri. detalii vot
			Pct.35. Proiectul de Hotărâre pentru trecerea la realizarea Proiectului-pilot "Palatul Parlamentului - clădire 0 energie". Vă rog să vă exprimaţi prin vot. S-a încheiat votul. 231 voturi pentru; 7 voturi împotrivă; 8 abţineri. detalii vot
			Pct.36. Proiectul de Lege pentru ratificarea amendamentului semnat la Bucureşti, la 11 iulie 2008, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Bucureşti la 24 octombrie 1998. Lege ordinară. V-o supun votului. 210 voturi pentru; niciun vot împotrivă; 4 abţineri. S-a încheiat sesiunea de vot. Vă mulţumesc. Ne revedem în plen la ora 14,00. detalii vot
			- după pauză -
			Doamna Roberta Alma Anastase: Începem şedinţa de plen cu ordinea de zi a acestei după-amieze. Avem iniţiative legislative cu propunere de respingere. Pct.52. Proiectul de Lege privind conservarea patrimoniului sonor al Societăţii Române de Radiodifuziune. Iniţiatorii? Nu mai fac parte din actualul Parlament. Dacă din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă există cineva? Raportul este de respingere. Dacă nu există intervenţii la dezbateri generale, atunci rămâne pentru vot final.
			Punctul 53. Proiectul de Lege pentru modificarea art.9 alin.(1) din Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Dacă iniţiatorul doreşte? Dacă din partea comisiei sesizate în fond este cineva? Proiectul are raport de respingere. Dacă nu există intervenţii în plen, urmează votul final.
			Punctul 54. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea OUG nr.110/2005 privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical; Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor cu destinaţie de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical; Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a unităţilor adminstrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical; Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor proprietate privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de cabinete medicale, precum şi a spaţiilor în care se desfăşoară activităţi conexe actului medical. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Dacă din partea Comisiei pentru sănătate şi familie există cineva care să susţină? Nu există. Dacă există intervenţii pe dezbateri generale? Nu. Proiectul are raport de respingere. Urmează votul final.
			Punctul 55. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.598/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2002 privind reglementarea dreptului de proprietate al federaţiilor comunităţilor evreieşti din România asupra lăcaşurilor de cult, cimitirelor şi a altor bunuri destinate activităţii cultului mozaic, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.802/05.11.2002. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Dacă din partea comisiei sesizate în fond doreşte cineva să ia cuvântul. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Proiectul are raport de respingere. Rămâne pentru votul final.
			Punctul 56. Propunere legislativă privind reglementarea juridică a persoanelor aflate pe aşa-numitele liste de chiaburi. Iniţiatorul? Nu doreşte. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Rămâne pentru votul final.
			Punctul 57. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.10/8.02.2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.798 din 2 septembrie 2005. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Dacă din partea comisiei sesizate în fond doreşte cineva? Nu. Există raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenţii. Atunci proiectul rămâne la votul final.
			Punctul 58. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.21/1991 privind cetăţenia română, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr.44/6 martie 1991, republicat în Monitorul Oficial Partea I, nr.98 din 6 martie 2000. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Dacă din partea comisiei sesizate în fond există intervenţii? Nu. Proiectul are raport de respingere. La dezbateri generale există intervenţii. Vă rog, domnule deputat Ovidiu Ganţ, aveţi cuvântul.
			Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Mulţumesc, doamna preşedinte. Sigur că vom fi şi noi de acord cu respingerea proiectului de lege, însă avem o problemă de principiu aici: aş vrea să vă rog, regret absenţa reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, cu o chestiune de principiu în ce priveşte procedurile de redobândire a cetăţeniei române pentru foşti cetăţeni români, care în perioada comunismului au pierdut cetăţenia. Dacă vreţi, mă refer strict la saşii şi şvabii emigraţi în Germania, dar putem să vorbim şi despre alte categorii, care solicită redobândirea cetăţeniei, iar procedurile durează ani de zile. Adresez public, de la tribuna Parlamentului, rugămintea domnului ministru de justiţie, Predoiu, să revadă aceste proceduri, să propună Parlamentului, eventual, acte normative în consecinţă, pentru că, dacă există cetăţeni ai Uniunii Europene care doresc să-şi redobândească cetăţenia română, ar fi cazul să-i încurajăm în acest sens, cu atât mai mult cu cât există măsuri de încurajare pentru investitori din terţe ţări care vor să investească în România şi, în consecinţă, să primească cetăţenia română. Cred că, cu atât mai mult foştii noştri cetăţeni, care doresc acest lucru, ar trebui sprijiniţi.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Eu vă mulţumesc. Dacă mai există şi alte intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu, raportul rămâne la votul final.
			Punctul 59. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 privind cetăţenia română. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Dacă din partea Comisiei juridice există intervenţii? Nu există. Raportul este de respingere. Dacă există intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Rămâne la votul final.
			Punctul 60. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991 privind cetăţenia română, republicată. Din partea iniţiatorului nu există intervenienţi. Din partea comisiei raportul este de respingere. Nu sunt intervenţii. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final.
			Pct.61. Propunerea legislativă pentru completarea art.7 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu sunt. Din partea comisiei, raportul este de respingere. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Proiectul rămâne la vot final.
			Punctul 62. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului penal al României. Iniţiatorul? Nu doreşte. Din partea comisiei sesizate raportul este de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 63. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Din partea comisiei sesizate în fond raportul este de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Proiectul rămâne la vot final.
			Punctul 64. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr.15/1968, Codul penal al României, republicat. Iniţiatorul? Nu doreşte. Din partea comisiei sesizate în fond raportul este de respingere. Nu există intervenienţi. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Prin urmare, proiectul rămâne la vot final.
			Punctul 65. Propunerea legislativă privind completarea Codului civil. Din partea iniţiatorului nu se doreşte intervenţii. Din partea comisiei sesizate în fond raportul este de respingere. În cadrul dezbaterilor generale, doamna Aura Vasile, vă rog.
			Doamna Aurelia Vasile: Mulţumesc, doamna preşedinte. Am să vorbesc şi în numele iniţiatorilor şi în numele Grupului PSD şi PC. Solicităm retrimiterea la comisie a acestei iniţiative legislative pentru că, din momentul în care ea a fost înregistrată şi până astăzi, au apărut o serie de modificări pe legislaţie, motiv pentru care am dori să putem să punem de comun acord.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Dacă nu mai există alte intervenţii la dezbateri generale, o să vă spun propunerea făcută de doamna Aura Vasile, de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi. 43 de voturi pentru; 4 voturi împotrivă; nicio abţinere. Se retrimite la comisie. detalii vot
			Punctul 66. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (8) al art.9 din Legea nr.112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului. Din partea iniţiatorilor? Nu sunt intervenţii. Din partea comisiei de fond, raportul este de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 67. Propunerea legislativă privind stabilitatea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiat în baza Legii nr.112 din 1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Din partea comisiei de fond, raportul este de respingere. La dezbateri generale, doamna Aura Vasile.
			Doamna Aurelia Vasile: Şi în numele iniţiatorilor, şi în numele grupului nostru solicităm retrimiterea la comisie, pe aceeaşi susţinere ca la proiectul pe care l-am solicitat la poziţia nr.65.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă mai există alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu mai există, vă supun votului. Se deschide votul. 66 de voturi pentru; 8 voturi împotrivă; nicio abţinere. Se retrimite la comisie. detalii vot
			Punctul 68. Propunerea legislativă privind perioada de desfăşurare a alegerilor şi referendumului local. Dacă sunt iniţiatorii? Nu. Raportul comisiei este de respingere. Doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Se trimite la vot final.
			Punctul 69. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art.43 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Din partea comisiei avem raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii.
			Punctul 70. Proiectul de Lege pentru modificarea art.5 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, modificată şi completată prin Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi unele măsuri adiacente, republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.789/2005. Din partea iniţiatorilor nu există intervenţii. Comisia a depus raport de respingere. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există. Rămâne la vot final.
			Punctul 71. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.119 / 1996 cu privire la actele de stare civilă. Din partea iniţiatorilor nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. Dacă la dezbateri generale există intervenţii? Nu sunt. Rămâne la vot final.
			Punctul 72. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin.1 al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a nr.214 din 29 decembrie 1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse - din motive politice - măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România. Iniţiatorul? Nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 73. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/22.02.2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, versiune consolidată în data de 15.05.2007. Din partea iniţiatorilor nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 74. Propunerea legislativă de modificarea şi completarea Legii nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Din partea iniţiatorilor nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. Dezbateri generale? Nu există intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 75. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.14/2003, Legea partidelor politice. Din partea iniţiatorilor nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 76. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Din partea iniţiatorilor nu există intervenţii. Din partea comisiei avem raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 77. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.5 din Legea nr.24/2000. Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenţii. Prin urmare, rămâne la vot final.
			Punctul 78. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.112/25.11.1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului. Dacă din partea iniţiatorului există intervenţii? Nu. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale, dacă aveţi intervenţii? Nu sunt. Vă mulţumesc. Rămâne la vot final.
			Punctul 79. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.179 bis, din 29.04.2003, cu modificările şi completările ulterioare. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. Dacă la dezbateri generale există intervenţii. Nu există. Rămâne la vot final.
			Punctul 80. Propunerea legislativă pentru completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. Dacă la dezbateri generale există intervenţii? Nu sunt. Rămâne la vot final.
			Punctul 81. Propunerea legislativă privind declararea de utilitate publică a Pieţei Obor şi Parcului Păsărari situate în Bucureşti sectorul 2. Dacă iniţiatorul susţine? Nu. Din partea comisiei, raportul este de respingere. La dezbateri generale există intervenţii? Nu sunt. Rămâne la vot final.
			Punctul 82. Propunerea legislativă privind declararea depoului" Ilie Pintilie" ca fiind de utilitate publică, precum şi transformarea acestuia în piaţa numită "Piaţa Pensionarilor", piaţa agroalimentară socială şi un parc numit "Parcul Pensionarilor". Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu există susţinere din partea iniţiatorului. Comisia a propus respingerea. La dezbateri generale nu există intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 83. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.75/16.07.1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt solicitări pentru intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 84. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.335 din 3 decembrie 2007 a Camerelor de comerţ din România Iniţiatorul nu doreşte să susţină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 85. Propunerea legislativă privind statutul majorităţii cetăţenilor de naţionalitate română. Iniţiatorul nu doreşte să susţină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 86. Propunerea legislativă privind înfiinţarea Reprezentanţelor permanente ale cultelor religioase legal recunoscute, pe lângă Parlamentul României. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Din partea comisiei, raportul este de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 87. Propunerea legislativă privind stimularea întoarcerii în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş a familiilor de români alungate de către şovinii de etnie maghiară după 21 decembrie 1989, precum şi a sprijinirii familiilor tinere de români care doresc să-şi stabilească domiciliul în aceste judeţe. Dacă din partea iniţiatorului există intervenţii? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 88. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Raportul este de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 89. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.9 alin.(3) din Legea nr. 1/2000, actualizată, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale, există intervenţii? Nu. Rămâne la vot final.
			Punctul 90. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.f) a art. 41 din Legea zootehniei nr. 72/2002 şi completarea art.13 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Dacă din partea iniţiatorului există intervenţii? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 91. Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit la Casa de Economii şi Consemnaţiuni-CEC, depozite pe livrete de economii cu dobândă şi câştiguri şi obligaţiuni CEC cu câştiguri. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 92. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.312 din 28/06/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30/06/2004. Iniţiatorul nu are intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 93. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Iniţiatorii nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Prin urmare, rămâne la vot final.
			Punctul 94. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanţei Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare. Iniţiatorii nu doresc să intervină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 95. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 96. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571 privind Codul Fiscal. Iniţiatorii nu doresc să intervină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 97. Propunerea legislativă privind completarea anexei 1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Iniţiatorul nu doreşte să susţină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 98. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatorul nu doreşte să susţină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 99. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 100. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 571 privind Codul fiscal Iniţiatorii? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 101. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii 163/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571 privind Codul fiscal. Iniţiatorii? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Prin urmare, merge la vot final.
			Punctul 102. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Iniţiatorii? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. Intervenţii la dezbateri generale nu sunt. Merge la vot final.
			Punctul 103. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art. 176 Legea 571/2003 privind Codul Fiscal. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenţii. Merge la vot final.
			Punctul 104. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Urmează vot final.
			Punctul 105. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(4) al art.57 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatorii nu susţin. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 106. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (6) al articolului 258 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 107. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu sunt. Dacă din partea comisiei? Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 108. Propunerea legislativă privind completarea articolului 2141 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.110/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 573/2003 privind Codul fiscal. Iniţiatorii nu doresc intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 109. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Din partea iniţiatorului nu există solicitare pentru intervenţie. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt solicitări pentru intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 110. Proiectul de Lege pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor. Iniţiatorii nu solicită intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt solicitări. Urmează votul final.
			Punctul 111. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de moaşă, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 112. Propunerea legislativă pentru modificarea art.851 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Iniţiatorul nu doreşte intervenţie. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 113. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân. Din partea iniţiatorului nu este susţinută legea. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 114. Propunerea legislativă privind gestionarea populaţiei canine. Iniţiatorii nu doresc intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 115. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. Dacă la dezbateri generale aveţi intervenţii? Nu. Urmează votul final.
			Punctul 116. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 71 al Ordonanţei de urgenţă nr. 195 din 22/12/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006, Legea protecţiei mediului cu modificările şi completările ulterioare. Din partea iniţiatorului nu doreşte să susţină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Merge la vot final.
			Punctul 117. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru popularizarea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene. Din partea iniţiatorului nu există susţinere. Din partea comisiei, avem raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 118. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.393 din 28/09/2004 privind Statutul aleşilor locali. Dacă există susţinere din partea iniţiatorului? Nu există. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 119. Propunerea legislativă pentru declararea de rezervaţie arheologică şi bun de utilitate publică de interes naţional a unor zone din teritoriul localităţilor Sarmizegetusa, Mintia-Veţel şi a Complexului cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei - Costeşti - Cetăţuie; Cetăţuia Înaltă; Ciocuţa; Costeşti-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Feţele Albe; Grădiştea Muncelului; Piatra Roşie - judeţul Hunedoara. Din partea iniţiatorului nu există susţinere. Comisia a propus raport de respingere. Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt. Urmează votul final.
			Punctul 120. Proiectul de Lege privind atribuirea unei locuinţe doamnei Valeria Oancea. Iniţiatorul nu susţine. Din partea comisiei avem raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 121. Propunerea legislativă privind modernizarea drumurilor judeţene şi comunale din credite externe. Iniţiatorul nu susţine. Propunerea raportului este de respingere. Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt. Urmează votul final.
			Punctul 122. Propunerea legislativă privind abrogarea art.32 din Legea nr. 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările aduse de Legea nr. 289 din 7 iulie 2006; precum şi modificarea legii prin adăugarea art.321. Iniţiatorii nu susţin. Comisia propune respingerea proiectului. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 123. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 373 din 10.07.2001, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă există susţinere din partea iniţiatorului? Nu există intervenţii. Comisia propune respingerea. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 124. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice. Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Nu. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 125. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu există intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 126. Propunerea legislativă pentru completarea art. 10 din Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 127. Propunerea legislativă privind parcările pe domeniul public. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 128. Propunerea legislativă pentru construirea de creşe şi grădiniţe. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 129. Propunerea legislativă pentru modificare art.7, alin.9 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Din partea iniţiatorului nu există solicitare de intervenţie. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 130. Propunerea legislativă pentru completarea art.11 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Din partea iniţiatorului nu se solicită intervenţie. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 131. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(9) al art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 132. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 133. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenţii. Vot final.
			Punctul 134. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.188(r2)/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 135. Propunerea legislativă privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor editurilor de carte şi/sau publicaţii culturale. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. Dacă din partea grupurilor parlamentare există solicitări pentru intervenţii? Nu sunt. Rămâne la vot final.
			Punctul 136. Propunerea legislativă pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare şi maşini agricole. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Din partea comisiei, există propunere de respingere. Dacă, din partea grupurilor parlamentare există vreo intervenţie? Nu. Vot final.
			Punctul 137. Propunerea legislativă privind protecţia spaţiilor verzi. Dacă din partea iniţiatorului există intervenţii? Din partea iniţiatorului, doamna Aura Vasile.
			Doamna Aurelia Vasile: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Şi iniţiatorii şi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi al Partidului Conservator şi domnul deputat Tabără solicită reîntoarcerea la comisie a acestui proiect de lege, proiect de lege care, în filozofia proiectului, are interzicerea tuturor practicilor care au făcut posibilă diminuarea dramatică a spaţiilor verzi, fixarea unor obiective de dezvoltare a suprafeţei spaţiilor verzi. Aceasta şi în urma discuţiei cu Ministerul Mediului, care, pe acest proiect de lege au şi ei o serie de completări, de altfel, în viziunea Programului de guvernare al acestui minister.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog.
			Domnul Doru Braşoan Leşe: Bună ziua! Şi Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine retrimiterea la comisie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Supun la vot retrimiterea la comisie. Vă rog să vă exprimaţi prin vot electronic. S-a încheiat votul. 71 de voturi pentru, două împotrivă şi nicio abţinere. S-a reîntors la comisie. detalii vot
			Punctul 138. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.8 din Ordonanţa Guvernului nr.7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural. Iniţiatorul doreşte să intervină. Vă rog.
			Domnul Seres Denes: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Eu aş solicita retrimiterea la comisie a acestei iniţiative, având în vedere că iniţiativa a fost aprobată de Senat şi, în al doilea rând, este vorba de extinderea termenului de aplicabilitate a Ordonanţei nr.7 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, care are termen de valabilitate până în 2009, deci inclusiv acest an. Or, ştim foarte bine că la nivel de comitet local, acest program este într-o fază destul de lentă şi că nu se va putea termina. Solicit retrimiterea la comisie. În acest sens s-a manifestat şi Ministerul Dezvoltării. Şi poate cădem de acord cu Guvernul asupra adoptării iniţiativei, cu amendamente. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă mai sunt alte intervenţii pe acest subiect? Dacă nu, vă supun la vot retrimiterea la comisie, în baza solicitării făcute de domnul deputat. Cine este pentru? S-a încheiat votul. 82 de voturi pentru, două voturi împotrivă. Proiectul se retrimite la comisie. detalii vot
			Punctul 139. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.60(r1)/23.09.1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Din partea iniţiatorului nu există susţinere. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu există intervenţii. Rămâne pentru vot final.
			Punctul 140. Proiectul de Lege privind declararea terenurilor şi clădirilor dezafectate, aparţinând Ministerului Apărării, ca fiind de utilitate publică, precum şi amenajarea acestora ca clădiri de utilitate publică şi spaţii verzi. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus respingerea proiectului. La dezbateri generale nu există intervenţii. Rămâne pentru vot final.
			Punctul 141. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 142. Propunerea legislativă privind stimularea elevilor olimpici. Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 143. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. Dacă la dezbateri generale există intervenţii? Nu sunt. Urmează votul final.
			Punctul 144. Propunerea legislativă pentru completarea art.80, alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Dacă iniţiatorul doreşte să susţină? Nu. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 145. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Din partea iniţiatorilor nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 146. Propunerea legislativă pentru completarea art.77 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 147. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt. Urmează vot final.
			Punctul 148. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Domnul Ovidiu Ganţ, vă rog.
			Domnul Ovidiu Victor Ganţ: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această formă de persecuţie în perioada comunistă a fost motivată de apartenenţa la anumite categorii sociale şi respectiv apartenenţa la anumite grupuri etnice, ca să spun aşa, deci avea conotaţii etnice şi de natură socială. Poate ar fi totuşi elegant dacă ne-am mai gândi un pic înainte de a respinge uşor astfel de iniţiative, mai ales că, sigur dincolo de constrângerile bugetare, despre care putem să discutăm ş.a.m.d., principiul nedescriminării ar trebui să guverneze şi astfel de decizii. atunci când acordăm drepturi şi compensaţii pentru diverse categorii de persoane persecutate în perioada respectivă este bine să-i avem în vedere deopotrivă pe toţi cei care au suferit atunci. Rugămintea ar fi, dacă s-ar putea, retrimitere la comisie, cu rugămintea să se mai gândească colegii dacă se pot găsi posibilităţi de ajustare, astfel încât să le aducem în consonanţă şi cu bugetul, să zicem, pe anul viitor. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Valeriu Tabără.
			Domnul Valeriu Tabără: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Şi eu mă asociez la ceea ce spunea colegul deputat Ganţ, pentru că este un domeniu în care noi nu am făcut prea mult în anii trecuţi, în legislaturile trecute. Or, se cunoaşte clar că acolo au fost mari acte de nedreptate, cu multe, multe consecinţe şi sociale şi de aşezare în societate ş.a.m.d. În acelaşi timp, cred că se asociază mult şi cu ceea ce au însemnat deportările în România, pentru că cam de acelaşi tip au fost aceste manifestări în vremurile negre ale regimului trecut şi cred că retrimiterea la comisie este un lucru bun şi-l acceptăm. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc, domnule Valeriu Tabără. Dacă nu mai există alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, vă supun la vot retrimiterea la comisie. Cu 83 de voturi pentru şi patru împotrivă, fără nicio abţinere, propunerea se retrimite la comisie. detalii vot
			Punctul 149. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu există. Comisia a propus raport de respingere. Dacă din partea dumneavoastră, la dezbateri generale, există intervenţii? Nu sunt. Rămâne la vot final.
			Punctul 150. Propunerea legislativă privind salariul minim brut pe ţară lunar, garantat în plată. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu sunt. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Rămâne la vot final.
			Punctul 151. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.220 din 04 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învăţământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorului? Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează la vot final.
			Punctul 152. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.220/2007 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului didactic din învăţământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic. Din partea iniţiatorului nu există intervenţii. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 153. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2002 Legea bibliotecilor. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină proiectul? Nu. Raportul comisiei este de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează vot final.
			Punctul 154. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Dacă există intervenţii din partea iniţiatorului? Nu. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 155. Propunerea legislativă privind Statutul personalului aeronautic nenavigant tehnic din aviaţia civilă din România. Dacă iniţiatorul doreşte să-şi susţină? Nu. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 156. Propunerea legislativă privind urgentarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Iniţiatorul nu doreşte să susţină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 157. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. Iniţiatorul nu doreşte să intervină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 158. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.373/2004 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Iniţiatorul nu doreşte să susţină. Comisia a propus raport de respingere. La dezbateri generale nu sunt intervenţii. Urmează votul final.
			Punctul 159. Proiectul de Lege privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Dacă din partea iniţiatorului există intervenţie? nu. Comisia a propus raport de respingere. În cadrul dezbaterilor generale nu sunt intervenţii, prin urmare rămâne la vot final. În acest fel, am epuizat ordinea de zi pentru această zi. Vă mulţumesc.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 15,10.