Şedinţa Senatului din 25 martie 2009

	Şedinţa a început la ora 10.15. Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea Dan Geoană, preşedintele Senatului, asistat de doamna senator Doina Silistru şi de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc în sală. În acest moment în sală sunt prezenţi 95 de senatori, deci suntem în cvorum de şedinţă. Rog colegii ca, în momentul în care vor veni în sala de plen a Senatului, să se înregistreze pentru a putea şti dacă avem cvorumul necesar pentru adoptarea legilor de astăzi. În primul rând, vă consult dacă, referitor la ordinea de zi de astăzi, sunt comentarii sau sugestii. Domnul chestor Ioan Chelaru. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Ioan Chelaru: Domnule preşedinte, mulţumesc foarte mult. Având în vedere că astăzi este şi şedinţa de guvern şi că domnul secretar de stat Moraru este prezent pentru a susţine proiectul de lege de la punctul 13 din ordinea de zi, aş ruga plenul Senatului să fie de acord să dezbatem proiectul de la acest punct imediat după punctul 2 din ordinea de zi.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc. Supun votului plenului Senatului propunerea domnului chestor Ioan Chelaru. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere, propunerea Grupului parlamentar al PSD a fost aprobată. Deci punctul 13 din ordinea de zi va fi dezbătut după punctul 2 din ordinea de zi, apoi vom parcurge ordinea de zi obişnuită. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi şi programul de lucru de astăzi. Vă rog să votaţi. Cu 69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere ordinea de zi şi programul de astăzi au fost aprobate.
	La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice - aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 30 martie 2009 - 4 aprilie 2009. Nu sunt dificultăţi. Singurul punct deosebit faţă de ordinea de zi săptămânală obişnuită este acest plen comun dedicat aniversării a 60 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord NATO. Am rugămintea ca în programul pe care îl vedeţi să ţineţi seama că avem un Birou permanent comun al Senatului şi Camerei Deputaţilor, că ora o să fie stabilită la nivelul Biroului permanent comun. Deci marţi avem un plen reunit dedicat acestui moment festiv, ora finală va fi stabilită în Biroul permanent reunit. Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 30 martie 2009 - 4 aprilie 2009. Vă rog să votaţi. Cu 66 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, nicio abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
	La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă validarea domnului judecător Gheorghe Groza în funcţia de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări va fi prezentat de domnul preşedinte Toni Greblă. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Senatului o solicitare prin care, constatând încetarea calităţii de membru al CSM a unei judecătoare, ne solicită să supunem validării Senatului propunerea pentru ca un magistrat din lista de supleanţi să fie ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări propune plenului Senatului validarea domnului Gheorghe Groza în funcţia de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. În prezent domnul Gheorghe Groza este preşedintele Curţii de Apel Oradea. Senatul, în prezenţa majorităţii membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, ar urma să valideze propunerea pentru ca domnul magistrat Gheorghe Groza să îndeplinească funcţia de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii până la încetarea mandatului actualului consiliu. Votul are în vedere numai respectarea criteriilor prin care domnul judecător Gheorghe Groza a fost propus ca membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. Mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc şi eu. Propunerea se aprobă cu votul dat de majoritatea senatorilor prezenţi. Supun votului dumneavoastră propunerea avansată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea postului de membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Vot secret.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Votul este electronic. Vă rog să votaţi. Cu 69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri, propunerea a primit girul plenului Senatului. Vă rog ca această decizie să fie comunicată Consiliului Superior al Magistraturii pentru a putea să se completeze componenţa CSM-ului, conform solicitării acestei instituţii.
	Conform deciziei dumneavoastră urmează punctul 13 din ordinea de zi. La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. Din partea Guvernului, participă la dezbateri domnul Ion Moraru, secretar general adjunct cu rang de secretar de stat. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Ion Moraru - secretar general adjunct al Guvernului României: Mulţumesc, domnule preşedinte. Consecinţele adoptării acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, în septembrie 2008, au fost următoarele: un post de secretar de stat a trecut de la Cancelarie la Secretariatul General al Guvernului, structura informatică a trecut de la Secretariatul General al Guvernului la Cancelarie şi s-au creat 10 posturi de inspector guvernamental la Secretariatul General al Guvernului. Ordonanţa şi-a produs efectele la momentul septembrie 2008. Între timp, o parte din structurile invocate s-au desfiinţat. În aceste condiţii, vă adresez rugămintea să fiţi de acord cu proiectul de lege pentru adoptarea acestei ordonanţe de urgenţe. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, domnul preşedinte Trifon Belacurencu.
	Domnul Trifon Belacurencu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaşi colegi, În şedinţa din 17 martie 2009, comisia noastră a dezbătut şi a analizat proiectul de lege şi a hotărât să adopte raport de admitere, cu majoritate de voturi. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Prin obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc foarte mult. În condiţiile în care am stabilit că legile organice vor avea un vot final luni, de la ora 17.00 la ora 18.00, vă supun atenţiei solicitarea de a face dezbaterile acum, iar votul final, conform procedurii stabilite de Biroul permanent, să fie dat lunea viitoare. Vă rog, domnule senator Berca.
	Domnul Gabriel Berca: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ordonanţa respectivă a fost emisă de Guvernul Tăriceanu în perioada în care eu eram secretar general al Guvernului. Discutăm de 10 posturi de inspector guvernamental. Aş vrea să ridic o problemă şi este bine să o cunoaştem cu toţii. Ulterior s-au mai înfiinţat încă 100 de posturi de inspector guvernamental. Aş vrea să îl rog pe domnul secretar de stat Moraru să aibă în vedere o rapidă gestionare a acestor posturi de inspector guvernamental. Discutăm de prefecţi şi subprefecţi care au făcut administraţie publică în România. Eu cred că experienţa lor ar trebui luată în considerare şi cred că, într-adevăr, trebuie să creăm acel corp al înalţilor funcţionari publici care să fie şi respectat, pentru că în acest moment toţi aceşti inspectori guvernamentali nu au o definire clară a activităţii lor. Există o stare de incertitudine în teritoriu. Foarte mulţi nu desfăşoară efectiv niciun fel de activitate şi cred că este păcat să pierdem din experienţa acestor oameni şi, din acest punct de vedere, solicit Secretariatului General al Guvernului să clarifice foarte rapid, să le dea o fişă a postului şi să îi pună la treabă. Repet, aceşti inspectori guvernamentali au nişte salarii consistente şi, pentru că tot discutăm că suntem într-o perioadă de ajustare a cheltuielilor publice, a cheltuielilor cu salariile, cred că ar trebui să îi punem rapid la treabă deoarece, în acest moment, aceşti oameni nu fac aproape nimic. Mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult. Sunt convins că acest mesaj va fi preluat de către domnul Moraru şi va fi transmis Guvernului. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, această lege, fiind organică, va fi supusă votului final luni, în intervalul 17.00- 18.00, conform deciziilor noastre. Mulţumim domnului Moraru. Revenim la ordinea de zi iniţială.
	La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenţia privind înfiinţarea Institutului Universitar European de la Florenţa, semnată în 1972 şi revizuită în anul 1992. Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Oana Badea.
	Doamna Iulia Adriana Oana Badea - secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor senator, Domnilor senatori, Proiectul de lege se referă la convenţia care a fost revizuită în anul 1992, dar a intrat în vigoare abia în anul 2007, când a fost ratificată şi de Regatul Belgiei. În prezent, 18 state membre ale Uniunii Europene au aderat la Institutul Universitar European de la Florenţa. Este o prestigioasă instituţie academică europeană, specializată în programe doctorale şi postdoctorale. Aderarea României va permite continuarea prezenţei doctoranzilor români în cadrul acestei instituţii, întrucât, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, nu mai există bază juridică pentru finanţarea acestor burse. Până la 31 decembrie 2006 doctoranzii români au primit finanţare prin intermediul programelor destinate ţărilor terţe. Vă rog ca, prin votul dumneavoastră, să susţineţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Şi eu vă mulţumesc, doamna ministru. Domnule preşedinte Mihai Hărdău, vă rog.
	Domnul Mihail Hărdău: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenţia privind înfiinţarea Institutului Universitar European de la Florenţa, semnată în 1972 şi revizuită în 1992. În urma analizei, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere fără amendamente. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, de la Comisia pentru politică externă şi de la Consiliul Legislativ. Senatul este Cameră decizională. Mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult. Vă invit la dezbateri generale. Este un institut extrem de prestigios şi cred că este un lucru foarte bun ca România să adere la unul din cele mai bune institute europene specializate în drept european şi în problematica Uniunii Europene. Legea este ordinară. Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, atât raportul, cât şi proiectul de lege au fost adoptate.
	Trecem la punctul 4 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2009 privind reglementarea unor măsuri în domeniul bugetar. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cosmin Coman. Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Iuliu Cosmin Coman - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri în domeniul bugetar pentru păstrarea echilibrelor bugetare, măsuri menite să reducă nivelul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Principalele dispoziţii se referă la plafonarea tragerilor din creditele contractate şi a sumelor ce se pot contracta de unităţile administrativ-teritoriale cu excepţia finanţărilor nerambursabile, la alocaţiile bugetare din bugetul de stat sau din bugetele locale, destinate finanţării instituţiilor publice de cultură şi a unităţilor sportive, precum şi a sistemului de salarizare a personalului din aceste unităţi. O altă prevedere spune că "prin derogare de la prevederile Legii finanţelor publice locale, subvenţiile alocate de la bugetul de stat pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, postaderare, rămase neutilizate la finele exerciţiului bugetar se vor reflecta în fondul de rulment şi se vor utiliza în anul următor cu aceeaşi destinaţie". De asemenea, prin derogare de la Legea finanţelor publice, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va putea efectua virări de credite bugetare pe tot parcursul anului bugetar. Şi, nu în ultimul rând, prevederea conform căreia personalul român trimis în străinătate poate călători cu avionul numai la clasa economică, cu excepţia membrilor Guvernului care pot merge la clasa business. Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, prezentul act normativ, cu amendamentele aprobate în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, domnul preşedinte.
	Domnul Ion Ariton: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 17 martie şi a hotărât, cu 8 voturi pentru şi două voturi împotrivă, să adopte raport de admitere. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au transmis avize favorabile cu amendamente. Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc. Dezbateri generale pe fond. Domnul preşedinte Vosganian.
	Domnul Varujan Vosganian: Am o întrebare, dacă este posibil, pentru reprezentantul Guvernului. Cât este anul acesta plafonul stabilit potrivit prevederilor art. 11? Limita plafonului pentru îndatorarea comunităţilor locale. Cât a fost limita plafonului anul trecut? Care este fondul de rulment rămas la dispoziţia comunităţilor locale la 1 ianuarie 2009?
	Domnul Mircea Dan Geoană: Cu precizarea că aceste întrebări ar trebui să facă parte din discuţia noastră.
	Domnul Varujan Vosganian: În funcţie de răspunsul la aceste întrebări, îmi voi dezvolta apoi intervenţia.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Am bănuit acest lucru. Domnule secretar de stat, vă rog.
	Domnul Iulian Cosmin Coman: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Plafonul pentru contractare pentru anul 2009 este în sumă de 2.560 de milioane de lei, în timp ce plafonul referitor la tragerile posibil de efectuat este în sumă de 1.710 milioane de lei. În ceea ce priveşte a doua întrebare, cea referitoare la fondul de rulment rămas la dispoziţia autorităţilor locale, nu ştiu să vă răspund în acest moment. Vă voi răspunde ulterior, după ce mă voi informa.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Hărdău, vă rog.
	Domnul Mihail Hărdău: Stimaţi colegi, În cadrul anexei nr. 2, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a făcut un amendament la articolul...
	Domnul Mircea Dan Geoană: Domnule senator, suntem încă la dezbaterile generale. După ce acestea vor fi epuizate, se vor putea susţine amendamentele de către iniţiatori. Mai sunt intervenţii pe dezbateri de fond? Cu rugămintea ca de îndată ce trecem la amendamente să reluaţi intervenţia dumneavoastră. Domnule senator Vosganian, vă rog.
	Domnul Varujan Vosganian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Suntem, aşadar, în faţa unei ordonanţe de urgenţă care reglementează măsuri în domeniul bugetar. Cu alte cuvinte, Guvernul, în susţinerea viziunii sale bugetare, ne propune o ordonanţă de urgenţă care are ca scop, pe de o parte, limitarea unor cheltuieli şi, pe de altă parte, abandonarea unora dintre principiile cu care ne-am mândrit cu toţii, inclusiv reprezentanţii politici ai colegilor care stau astăzi pe banca guvernamentală. Prima întrebare care se pune, legată de măsurile în domeniul bugetar, este: despre care buget vorbim? Care este bugetul asupra căruia noi revenim cu reglementări? Fireşte, Legea bugetului de stat pe 2009. Întrebarea mea către dumneavoastră sună în felul următor: este această lege în vigoare astăzi sau nu este în vigoare? Aflu de dimineaţă că FMI a încheiat cu Guvernul României un acord. În baza acestui acord, abaterea de deficit faţă de Legea bugetului de stat, votată de dumneavoastră, va fi de cel puţin 4 miliarde de euro - 4 miliarde de euro! - ceea ce înseamnă că asupra acestui buget vor fi necesare severe modificări. Şi vă previn că aceste modificări de 4 miliarde de euro se referă doar la deficit, pentru că Guvernul va primi sarcina să mai taie încă 4 miliarde de euro peste acestea. Practic, faţă de Legea bugetului de stat, votată în Parlament, în comparaţie cu realitatea, şi am în vedere creşterea PIB, mai precis descreşterea PIB, modul în care Guvernul a organizat colectările din impozite şi modul în care cheltuielile obligatorii, care sunt responsabilitatea statului, au fost reflectate în buget, este nevoie de o ajustare de 8 miliarde de euro. În aceste condiţii, nu ar trebui să vorbim, mai degrabă, de o ordonanţă de urgenţă privind bugetul pe anul 2009, înainte de a ajusta alte lucruri? Opinia mea este că ar trebui să retrimitem la Guvern toate actele normative ce au implicaţii asupra bugetului până când nu primim forma bugetului rectificat. Abia după aceea să vedem care este locul acestor acte normative. Asta în ceea ce priveşte modul de încadrare a acestei ordonanţe de urgenţă. Ca să nu mai spun - şi nu vreau să folosesc vorbe mari - că, practic, noi, astăzi, am consfinţit eşecul acestei viziuni bugetare a Guvernului. Este inadmisibil ca, după 3 săptămâni de la promulgarea Legii bugetului de stat, să aflăm că am fost puşi în situaţia ridicolă de a discuta un buget cu o prognoză diferită cu 6% faţă de prognoza asumată astăzi şi cu un deficit care a crescut de 2,3 ori faţă de deficitul discutat. Parlamentul a fost pus într-o situaţie cu totul ridicolă şi a trebuit să vină FMI ca să vă aşeze cu picioarele pe pământ. Noi am învestit Guvernul Boc, nu am învestit FMI! De aceea, rugămintea mea către dumneavoastră este ca, foarte rapid, să ne spuneţi şi nouă care este bugetul în care noi încadrăm aceste măsuri. În legătură cu măsurile. Ne-am asumat - inclusiv colegul nostru, domnul Geoană, care s-a mândrit, ca ministru de externe şi ca reprezentant al unui important partid - Strategia Lisabona. O strategie de mare viitor în care punctul central era progresul tehnologic. Noi, astăzi, consfinţim, stimaţi senatori, abandonul de la aceste principii. În momentul în care renunţăm la creşterea pentru cercetare sau măcar la stabilizarea cheltuielilor pentru cercetare, pentru că vor scădea - trebuie să vă spun acest secret - în termeni reali în acest an, noi abandonăm Strategia Lisabona. Eu vă previn cu toată prietenia. Obiectivul nostru nu este să evităm criza, ci să o depăşim. Noi nu putem sta cu mâinile încrucişate încercând, pe cât posibil, să salvăm ce putem. Noi trebuie să ieşim nu doar teferi, ci întăriţi din această criză. De aceea, mie mi se pare că cel mai la îndemână este să tai cheltuieli. Şi unde să tai cheltuielile? Acolo unde oamenii nu ies în stradă sau unde sunt prea puţini ca vocea lor să se audă, şi anume în domeniul cercetării. Noi, reprezentanţii Grupului parlamentar al PNL, nu vom accepta nici în ruptul capului ca atunci când trebuie să tai ceva să începi cu cercetarea! Este aşa cum făceau unele triburi din vechime care puneau copiii în faţă când erau asediate. Nu vom accepta în niciun caz să începem amputând viitorul acestei ţări! În al doilea rând, în legătură cu pensiile. Dragi colegi, Eram în sala aceasta, eu mă aflam unde staţi dumneavoastră acum, când colegii noştri, ca într-o caricatură, se năpusteau asupra mea să-mi ceară să mărim pensiile de la 1 iulie, îmi cereau să mărim grupele de ramură, îmi spuneau că nu dăm destul, acum ne spun că am dat prea mult. Slavă lui Dumnezeu că am mărit pensiile de la 1 octombrie, că altfel pensionarii ar fi văzut majorarea pensiilor la calendele greceşti. Oare nu vă îmbujoraţi - ca să nu spun altfel, pe româneşte - când veniţi să ne aduceţi acte normative de anulare a unor măsuri cu care v-aţi lăudat, cu care v-aţi umplut braţele de voturi, ca şi coşurile cu fructe toamna? Când staţi pe scaunele acestea, nu vă furnică puţin atunci când veniţi cu astfel de acte normative în Parlament? Să ştiţi că nu numai publicitatea mincinoasă este infracţiune, ci şi publicitatea electorală mincinoasă ar trebui să fie infracţiune. De aceea, eu socotesc că acest act normativ este o expresie exactă a modului în care nu trebuie să fie politica românească. Noi nu doar că votăm împotrivă, ci votăm împotrivă cu indignare! Şi socotim că, prin acest act normativ, Guvernul nu este demn de votul de învestitură pe care l-a primit, în baza unor voturi. Daţi înapoi românilor voturile pe care le-aţi primit, pentru că nu le meritaţi! Vă mulţumesc. (Discuţii, rumoare, vociferări, aplauze.)
	Domnul Mircea Dan Geoană: Sunt convins că o discuţie cu privire la starea finanţelor publice va avea loc. Şi Guvernul, în mod cert, va face acest lucru.
	Domnul Varujan Vosganian (din sală): Oricând!
	Domnul Mircea Dan Geoană: Şi, evident, un deficit de 5,2%, identic cu cel prognozat în bugetul pe 2008, va fi o parte a conversaţiei care va avea loc. Mai sunt intervenţii pe fond? Domnul senator Hărdău...
	Domnul Dumitru Oprea (din sală): Domnule preşedinte,...
	Domnul Mircea Dan Geoană: La dezbateri generale?
	Domnul Dumitru Oprea (din sală): Da.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Domnul senator Oprea. Mă scuzaţi, domnule senator Hărdău.
	Domnul Dumitru Oprea: Am ascultat cu interes poziţia domnului ex-ministru al finanţelor şi economiei, Varujan de la Iaşi. A făcut treabă bună, a dat unde trebuia şi nu a dat în multe alte locuri. Poate că Iaşiul a fost cel care a asistat la genocidul pe care l-au făcut tratând discriminatoriu şcoli, copii, dascăli neînregimentaţi politic. Acum asistăm cu indignare la un show mediatic - se pare că la PNL este încă o competiţie pentru aşezarea lucrurilor - şi domnul Varujan uită că de la duduit de economie am ajuns la duduit de recesiune, pentru că starea asta nu este una pusă în spatele unei guvernări de numai câteva luni, ci se află în spatele anilor de netrebnicie în ale gospodăririi banului public. Aşadar, cred că cei ce astăzi în Senat sunt puşi să voteze trebuie să lase patima politică şi să judece în interes naţional. Am spus-o şi într-o declaraţie politică: este timpul să fim neafiliaţi politic pe vremuri de recesiune şi să judecăm cu sufletul ce-i trebuie României. Declaraţiile politice se fac luni după-amiază. (Rumoare, discuţii, aplauze.)
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Radu F. Alexandru.
	Domnul Radu Alexandru Feldman: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Nu voi intra în polemică sau într-un dialog tehnic cu domnul senator Vosganian pe baza celor afirmate de Domnia Sa. Îi promit că voi reveni pe baza acestui subiect, fiindcă este foarte important. Îmi permit totuşi o observaţie. Ascultându-l cu atenţia cuvenită, fireşte, mi-am putut imagina pentru o clipă că domnul Vosganian face parte dintr-un partid care s-a născut acum în România şi, graţie angajamentelor pe care le-a luat, a reuşit să intre în Parlamentul ţării. Nicio clipă, domnul Vosganian, fost ministru în Guvernul Tăriceanu, n-a avut nici cea mai mică ezitare, n-a avut nici cea mai mică jenă în acuzele pe care le-a aruncat în faţa actualului Guvern gândindu-se la anii în care au guvernat această ţară. Este un lucru asupra căruia nu încape nicio îndoială că dimensiunile crizei cu care se confruntă astăzi România, dincolo de contextul internaţional, dincolo de criza internaţională cu care se confruntă o lume întreagă, se datorează, în bună măsură, felului în care Guvernul Tăriceanu a gestionat treburile şi interesele acestei ţări. Este o realitate pe care trebuie să ne-o asumăm cu luciditate, cu linişte, cu seninătate, cu cinste şi cu responsabilitate. Mă aşteptam din partea unui om de factura domnului Vosganian să aibă această eleganţă şi să vină, într-adevăr, cu soluţiile de care România are astăzi nevoie, şi nu cu un discurs politicianist de o speţă măcar îndoielnică. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc. Drept la replică, domnul senator Varujan Vosganian.
	Domnul Varujan Vosganian: Foarte scurt. În primul rând, domnule Radu Alexandru Feldman, ca fost liberal şi cu această solidaritate nostalgică, eu nu pot decât să vă urez ca românii s-o ducă în timpul guvernării dumneavoastră măcar cum au dus-o în timpul guvernării liberale. În al doilea rând, nu mai ascultaţi tot ce vă spune domnul Boc legat de guvernarea liberală. În guvernarea liberală, din deficitul de 5,2%, practic, 2,9% a fost exerciţiul administraţiei şi vă previn că deficitul bugetului de stat a fost 3,7%. Puteţi consulta site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Eu - vă rog să mă iertaţi - n-am vorbit decât de promisiunile dumneavoastră. Dacă vă renegaţi propriile promisiuni, dacă nici măcar despre asta nu putem vorbi..., că despre noi - înţeleg, cu smerenie - vorbiţi dumneavoastră. Dumneavoastră, în loc să guvernaţi, v-aţi transformat în "apologeţii guvernării liberale". Măcar asumaţi-vă promisiunile, pentru că, dacă nici asta nu faceţi, atunci înseamnă că, pentru dumneavoastră, lumea chiar începe în ziua de astăzi. Or, păcatele dumneavoastră sunt prea mari ca să ne putem imagina că v-aţi născut chiar astăzi. În privinţa asta, dacă doriţi, putem face şi o discuţie aplicată pe cifre, pe trezoreria goală, pe facturile care, în fiecare zi, ca floricelele de porumb, se micşorează şi se măresc, pe tot felul de alte lucruri, cu cea mai mare plăcere o facem, pentru că românii trebuie să ştie, dar nu ne daţi nouă lecţii până când nu vă faceţi întâi treaba. (Aplauze.)
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult. Anticipez, cu foarte multă plăcere, aceste dezbateri generale într-o zi când vom avea, eventual, televiziunea Parlamentului. Dacă sunt în continuare... Domnul Radu Alexandru Feldman, îmi pare rău, replică la replică... După aceea, domnul lider Haşotti.
	Domnul Radu Alexandru Feldman: Întâmplarea face că...
	Domnul Varujan Vosganian (din sală): Sunt mai mulţi care au fost liberali. Vor să vorbească toţi?
	Domnul Radu Alexandru Feldman: Nu... Varujan...
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă rog, domnule senator.
	Domnul Radu Alexandru Feldman: În primul rând, dragul meu Varujan, m-ai nominalizat şi, atunci, este normal, e o datorie de onoare să răspund, pentru că, altfel, s-ar putea crede că nu mă interesează şi nu aud ce spui. Aşa că, realmente, ia-o ca o formă de respect, de preţuire şi de afecţiune că vreau să-ţi adresez două cuvinte. Şi aceste două cuvinte sunt cât se poate de simple. Tot ce am promis...
	Domnul Varujan Vosganian (din sală): Gata, au trecut două.
	Domnul Radu Alexandru Feldman: Tot ce am promis era în virtutea, în continuarea realităţii pe care o zugrăveaţi voi. V-am luat în serios. Am crezut că, într-adevăr, e foarte bine, am crezut că este o economie sănătoasă, am crezut că putem merge mai departe. Când am descoperit realitatea, am descoperit că lucrurile sunt complet altfel, iar această fericire, această bunăstare despre care spuneai că a încercat-o electoratul românesc, vreau săţi spun, este o fericire falsă, o fericire extrem de relativă, al cărui preţ îl descoperim abia astăzi. Mulţumesc, Varujan.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult. Domnul senator Haşotti.
	Domnul Puiu Haşotti: Sigur, nu voi intra într-o dezbatere pe teme fiscale, financiare. Permiteţi-mi doar, preţ de o jumătate de minut, câteva reflecţii. În primul rând, se pare că pentru un domn coleg antevorbitor sunt foarte valabile cuvintele lui Machiavelli: "Dumnezeu i-a dat cuvânt omului ca să-şi ascundă gândurile." În al doilea rând, eu am un sentiment neplăcut când parlamentari care au fost la un partid, respectiv Partidul Naţional Liberal, sunt acum la un alt partid şi sunt cei mai virulenţi critici. Este un sentiment neplăcut, e o dovadă că proaspeţii convertiţi par a fi mai creştini decât vechii creştini. Nu mi se pare în regulă şi această remarcă am făcut-o şi luni, în urma unei declaraţii politice agresive a unui fost coleg PNL-ist care a fost într-o funcţie foarte înaltă, urmare a semnăturii fostului prim-ministru. În sfârşit, vreau să fac o mică rectificare. De foarte mulţi ani, de peste 60 de ani, în România nu a fost niciun genocid şi este de mirare că un rector al unei universităţi nu are proprietatea termenilor. La Iaşi a fost un genocid, dar nu acum un an, doi sau trei, ci cu mult timp în urmă. Este absolut surprinzător că un ditai rector de universitate nu are proprietatea termenilor. Şi închei. Haideţi, stimaţi colegi, să lăsăm odată chestiunea cu greaua moştenire. Luni şi luni de zile, întotdeauna, se vorbeşte despre greaua moştenire. Până la urmă, vom ajunge să vorbim - mai ales, colegii din Grupul parlamentar al PD-L - despre greaua moştenire, că Burebista a tăiat viile şi nu au mai avut dacii ce să mai bea. (Aplauze.)
	Domnul Mircea Dan Geoană: V-aş ruga să revenim pe matca centrală a activităţii Senatului. Sunt convins că posteritatea va citi cu plăcere aceste replici, până la urmă colegiale, şi, de aceea, v-aş îndemna să venim către susţinerea amendamentelor din această lege. Cred că partea de prezentare generală pe fondul legii a fost făcută suficient. (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.) Aveţi un drept la replică. V-a fost rostit numele.
	Domnul Dumitru Oprea: Din nefericire pentru dumneavoastră, n-aţi avut parte de prea mult timp să aveţi un rector al primei universităţi a României în partidul din care încă faceţi parte. (Rumoare.) S-a vorbit despre un rector anume... Da, l-am văzut şi am avut o întrebare pusă în legătură cu intrarea în partid condiţionată de un pământ pe care noi i l-am dat. Dar nu la asta mă refer. N-am făcut nicio trimitere la universitate, nici la persoană, nu, dar hai să fie clar. Mi-a plăcut că domnul care a vorbit înaintea mea foloseşte spiritul critic şi a catalogat luarea de cuvânt a colegului dumnealui. Foarte frumos a punctat. Cât despre sensul cuvântului amintit şi înfierat de dumnealui cu mânie proletară, îl rog să consulte dicţionarul explicativ al limbii române, să-i afle sensurile.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc. Domnul senator Hărdău. Microfonul 2.
	Domnul Mihail Hărdău: Domnule preşedinte, Dacă-mi permiteţi... Îmi daţi voie să depăn foarte puţin, înainte de a intra în problema amendamentului, o mică amintire din Guvernul din care am făcut parte? Îmi permiteţi?
	Domnul Mircea Dan Geoană: Şi vocea unui ardelean trebuie să se audă, după atâta schimb ieşean.
	Domnul Mihail Hărdău: Nu... Vreau să aduc un zâmbet în zonele mai puţin zâmbitoare. Sunteţi de acord?
	Domnul Mircea Dan Geoană: Cu mare plăcere. Vă rog.
	Domnul Mihail Hărdău: În Guvernul Tăriceanu, în poziţii opuse, doi distinşi miniştri, Sebastian Vlădescu şi colegul nostru, aveau poziţii divergente şi, la un moment dat, domnul ministru Sebastian Vlădescu spune: "Vreau să afirm, domnule prim-ministru Tăriceanu, că sunt mândru că am fost coleg cu domnul Vosganian. Am fost coleg de grupă, a fost şeful meu de promoţie, dar acum spune numai prostii." (Aplauze).
	Domnul Varujan Vosganian (din sală): Domnule preşedinte, eu cred că degenerăm şi...
	Domnul Mihail Hărdău: Bun. Cu asta am încheiat. Îmi aduc aminte...
	Domnul Mircea Dan Geoană: Acesta este riscul dezbaterilor pe fond.
	Domnul Varujan Vosganian (din sală): Să aducă stenograma, ca să fim mai lămuriţi.
	Domnul Mihail Hărdău: Da, se poate. Să ştiţi că nu am probleme cu memoria. Fiindcă s-a făcut referire la acţiunea colegului meu, rectorul Universităţii "Politehnica" din Timişoara, vreau să vă spun că eu sunt mândru că sunt coleg cu dumnealui în universitate, pentru că sunt puţini rectori care au făcut ce a făcut dumnealui. A reuşit, cu fonduri proprii, cu o politică bună, să dezvolte o bază sportivă a universităţii pe care, cu onoare, o conduce. Sunt alături de dumnealui. Legat de amendament. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a propus un amendament, la poziţia 2, anexa nr. 2, care a fost respins de Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. În raportul comisiei, la pagina 2, se specifică faptul că în anul 2009 nu se aplică prevederea din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, de creştere a alocaţiilor bugetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut. Iată că se stabileşte că nu se va atinge o limită superioară, fără nicio referire la limita inferioară, motiv pentru care comisia a propus o anumită constrângere pentru cei care dirijează bugetul, ca, aşa cum se prevede în amendament... (Discuţii în sală.) Vă rog, stimaţi colegi... Vă rog să mă urmăriţi, domnule Vosganian. De data asta cred că veţi fi de acord cu acest amendament şi am nevoie şi de votul dumneavoastră. "În anul 2009, sumele alocate de stat pentru cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică vor fi cel puţin la nivelul execuţiei bugetare din anul 2008, în procente din produsul intern brut." V-aş ruga să fie reanalizat acest amendament. Este o limită inferioară, este un nivel care a fost realizat, care este realizabil şi, dacă vorbim în parametri relativi, este 0,1% din produsul intern brut - cam pe aici, în această zonă ne încadrăm. Cred că s-a stabilit într-un mod excesiv şi aş dori să fie luat în atenţie acest amendament. Este o mică constrângere, dar totuşi este o zonă de siguranţă pe care o consider absolut necesară. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult. (Domnul senator Nicolae Robu solicită cuvântul.) Pe acest amendament? Vă rog, domnule senator Robu.
	Domnul Nicolae Robu: Ar fi trebuit să am un drept la replică, dar consider că nu este cazul să dau drept la replică pentru o asemenea intervenţie, ca domnul rector Oprea. În ceea ce priveşte acest amendament, stimaţi colegi, aş vrea să vă spun că am semnale de un nivel de alarmă extrem de serios de la colegii care lucrează în cercetare, atât în institutele de cercetare, cât şi în universităţi. Sunt foarte multe proiecte de cercetare care au fost aprobate pe doi, trei sau chiar patru ani şi care nu se mai pot desfăşura. Să nu mai vorbim despre noi proiecte de cercetare, care au fost pregătite şi ar fi trebuit să demareze. Este păcat ca, după ce s-a investit enorm în infrastructura cercetării - şi ştim cu toţii că atât în institute, cât şi în universităţi există acum laboratoare dotate la cel mai înalt nivel mondial -, să nu putem continua aceste proiecte de cercetare. Prin urmare, sunt de acord cu amendamentul pe care domnul preşedinte Hărdău l-a propus şi insist, vă rog, haideţi să votăm un asemenea amendament, pentru că, altfel, va fi vai şi amar de cercetarea românească. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult. Doamna senator Silistru. L-am văzut şi pe domnul senator Verestóy, care ar dori să intervină imediat după aceea. Doamna senator Silistru, vă rog.
	Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să spun că acest amendament respins este propus de întreaga Comisie pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat. Vreau să menţionez faptul că domnul rector are perfectă dreptate. Foarte multe semnale vin din cercetarea ştiinţifică din toate domeniile de activitate. Eu ştiu foarte bine ce se întâmplă în cercetarea din agricultură şi, dacă nu va fi sprijinită şi în continuare măcar la nivelul anului 2008, cred că cercetarea ştiinţifică din ţara noastră va intra în colaps. Vreau să aduc un argument pentru acest amendament chiar din explicaţia pe care o dă Guvernul atunci când modifică acest articol şi spune că, având în vedere contextul macroeconomic şi faptul că bugetul general consolidat este supus unor presiuni şi riscuri determinate de evoluţiile economice interne şi externe, în anul 2009 nu pot fi majorate sumele alocate pentru cercetarea ştiinţifică, faţă de sumele alocate în cursul anului 2008. Noi, de fapt, asta am cerut prin acest amendament, ca sumele să fie măcar la nivelul anului 2008. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc, doamna senator. Vă rog, domnule senator Verestóy. Microfonul 2.
	Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte, Onorat Senat, Eu nu cred că cineva are vreun argument împotriva acestui amendament. Este firesc, este logic, va fi sprijinit, inclusiv de noi, de toţi cei care sunt prezenţi aici şi care se simt răspunzători. Mai ştim un lucru. În asemenea situaţii de criză, nu poţi să faci altceva decât să faci câţiva paşi înainte. Aşa au făcut toţi cei care au ieşit cu succes dintr-o situaţie critică: au alocat bani, resurse, mult mai mari decât înainte, pentru tot ceea ce priveşte cercetarea, pentru tot ceea ce priveşte restructurarea, modernizarea şi ieşirea din acel sistem care se pare că nu dă rezultate. Ieşirea din situaţia în care ne aflăm, nu numai noi, ci şi ţările din jurul nostru, nu se poate face decât dacă, într-adevăr, printr-o politică gândită, raţională şi cu perspectivă pentru viitor, vom aloca sume, în sfârşit, anul acesta măcar la nivelul prevăzut. Eu atrag atenţia celor care se simt răspunzători că putem să păşim pe acest drum. Poate e un drum de subzistenţă, dar avem posibilitatea să păşim şi spre un drum de progres dacă, pe această logică, vom întări şi vom aloca resurse mai mari acelor domenii care reprezintă posibilitatea de a moderniza ţara, de a o face compatibilă cu viitorul României într-o Europă viitoare. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenţii la acest amendament? Comisia, vă rog.
	Domnul Ion Ariton: Domnule preşedinte, Comisia îşi menţine punctul de vedere pe care l-a prezentat. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Guvernul, punctul de vedere.
	Domnul Iuliu Cosmin Coman: Domnule preşedinte, Şi Guvernul îşi menţine punctul de vedere pe care l-am prezentat.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Este un subiect, într-adevăr, sensibil. Se simte preocuparea pentru acest domeniu, în mod clar. Conform practicii europene, obligaţia guvernelor din statele Uniunii Europene este de a veni în faţa Parlamentului cu o prezentare a situaţiei cu privire la Agenda Lisabona şi sunt convins că atunci când şi Guvernul României va face acest gest, după Consiliul European, care s-a consumat acum câteva zile, acest subiect va putea să fie rediscutat într-o logică de ansamblu, inclusiv din punct de vedere al resurselor sau al eventualelor corecţii de buget care să ţină cont de aceste sensibilităţi. Mai sunt intervenţii? Domnule senator Mustăţea, aveţi cuvântul. Microfonul 1.
	Domnul Vasile Mustăţea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba de art. 9 din ordonanţă, la care propun următorul amendament: "Prin derogare de la prevederile art.4 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2009 cota de contribuţie la fondul de pensii este de 2% din baza de calcul stabilită potrivit legii" - şi acum completarea - "şi de 3% din baza de calcul în anul 2010." De ce fac acest amendament? Pentru că, în conformitate cu Legea nr. 411/2004, în fiecare an baza de calcul trebuie să crească cu 0,5% şi chiar începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an. Ordonanţa noastră nici nu a ţinut cont - de fapt, ea este emisă pe 11 februarie -, nici nu a fost dată, cel puţin în termen, ca să poată să susţină reglementarea pe care noi o aprobăm astăzi. Ca atare, cred că este corect să nu prelungim ajungerea la procentul de 6% din baza de calcul - mă refer la prelungirea perioadei - şi atunci este corect şi logic ca în 2010 să recuperăm restanţa pe care o avem în anul acesta. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc, domnule senator. Există şi un alt amendament respins al cărui iniţiator sunteţi. Doriţi să-l susţineţi?
	Domnul Vasile Mustăţea: La amendamentul de la art. 7 am renunţat, pentru că voi susţine propunerea domnului profesor. Eu propuneam eliminarea art. 7, întrucât exista posibilitatea alocării fondurilor necesare cu ocazia legilor de rectificare a bugetului de stat, dar înţeleg să mă repliez şi să susţin propunerea domnului profesor, aceea de asigurare a fondurilor cel puţin la nivelul anului 2008. La amendamentul de la art. 11 renunţ.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră primul amendament, cel susţinut de domnul senator Hărdău, amendamentul de la punctul 2, anexa nr. 2. Vă rog să votaţi. Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi două abţineri, amendament a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Vasile Mustăţea, amendamentul de la punctul 4 din anexa nr. 2, amendamentul cu privire la Pilonul II de pensii private. Vă rog să votaţi. Cu 28 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă şi două abţineri, amendamentul a fost respins. Sunt observaţii la amendamentele aprobate de comisie? Guvernul are un punct de vedere cu privire la amendamentele admise?
	Domnul Iuliu Cosmin Coman: Am spus că suntem de acord cu cele două amendamente admise în comisie.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte observaţii, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu cele trei amendamente, două aprobate de comisie şi cel aprobat de plenul Senatului. Vă rog să votaţi. Cu 63 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul, cu amendamentele menţionate, a fost adoptat. Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege, împreună cu amendamentele susţinute de plenul Senatului. Vă rog să votaţi. Cu 67 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 7 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.
	La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Corneliu Popovici. Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 9.
	Domnul Corneliu Popovici - secretar de stat în Ministerul Turismului: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Promovarea acestui act normativ se înscrie în Programul Guvernului de creştere economică şi creare de locuri de muncă. Prin adoptarea ordonanţei de urgenţă privind tichetele de vacanţă se creează premisele unei motivări reale a salariaţilor din toate sectoarele de activitate, în condiţiile în care proiectul de lege dă posibilitatea angajatorilor cu activitate profitabilă de a investi în vacanţele în România ale angajaţilor. După cum relevă studiile, românii clasifică vacanţele pe locul imediat următor după casă şi maşină. Iată că acum se dă posibilitatea angajatorului de a investi avantajos în vacanţele salariaţilor şi va fi o măsură reală de motivare a angajaţilor şi de asigurare a stabilităţii forţei de muncă. Concomitent, în industria turismului din România întâlnim următoarele probleme specifice, agravate de contextul crizei financiare: starea precară a infrastructurii generale şi specifice, costurile mari ale energiei, comparativ cu cele din ţările concurente, lipsa forţei de muncă calificată în domeniu. De asemenea, circulaţia turistică pe teritoriul României este constituită în prezent în proporţie de 80% din turişti români, aceasta datorându-se în mod special efortului sectorului privat, care a investit în ultimii ani în infrastructură. Chiar şi în aceste condiţii, din cauza aceloraşi cauze enumerate mai sus, estimăm o reducere a bugetelor de vacanţă ale românilor, apoi, implicit, o reducere a circulaţiei turistice a românilor în România şi a turismului românesc, ca industrie naţională. Apoi, va interveni, desigur, şi o puternică poziţionare pe piaţa României a destinaţiilor turistice externe, concurente, pentru atragerea turiştilor din ţara noastră. Conform studiului Grupului de Economie Aplicată, realizat în sprijinul prezentului proiect de act normativ, sistemul tichetelor de vacanţă este aplicat pe scară largă şi în ţări care, la rândul lor, reprezintă destinaţii turistice concurente pentru România, cum sunt Franţa, de peste 23 de ani, Polonia, Ungaria, Italia, Belgia sau Elveţia. În contextul în care turismul din România poate beneficia de circa 350 de milioane de euro pentru investiţii în infrastructura specifică şi modernizări, de circa 800 de milioane de euro pentru dezvoltarea turismului rural şi de 150 de milioane de euro pentru acţiuni de marketing şi promovare turistică, industria turismului are nevoie de sustenabilitatea asigurată, la rândul ei, de o circulaţie turistică normală, astfel încât să fie menţinut interesul potenţialilor beneficiari de fonduri europene pentru dezvoltarea turismului. Dat fiind faptul că circulaţia turistică din România este asigurată în proporţie de 80% de români, prin introducerea tichetelor de vacanţă se va stimula menţinerea acestui indicator la limitele normale şi se va obţine un răgaz pentru industria turismului în vederea reformării ei pe baza fondurilor europene. În cazul în care acest act normativ nu va fi adoptat, noi estimăm o scădere cu 15-20% a circulaţiei turistice în judeţele în care economia depinde de acest sector - şi aici putem aminti Constanţa - şi, de asemenea, este de aşteptat ca evaziunea fiscală să crească, mai ales la nivelul pensiunilor turistice şi al unităţilor hoteliere mici. Prin urmare, vă adresăm rugămintea de a susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, vă rog, domnule preşedinte.
	Domnul Cristian Rădulescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este o prioritate a Guvernului şi un act normativ pe care sunt sigur că multă lume îl aşteaptă - poate chiar şi dintre noi - pentru a vedea cum încep să se învârtă din nou rotiţele economiei în această perioadă de recesiune. De altfel, în cele două comisii reunite, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, care au examinat pe fond acest act normativ, părerile au fost în totalitate pozitive, de oportunitate şi pe concepţia de bază a actului normativ. Votul final a fost unanim pentru adoptarea unui raport pozitiv privind această ordonanţă de urgenţă. A fost aprobat un număr consistent de amendamente venite din partea unui coleg, numeroase alte amendamente le va reitera, sunt singur, dânsul în plen şi s-ar putea chiar ca unul dintre ele să întrunească aici, în plen, acceptul dumneavoastră. Din punct de vedere al bugetului, sigur că vor fi unele implicaţii în anii următori, mai ales peste vreo trei ani de zile, când acest sistem va amorsa. Deocamdată, se prevede că în primul an vor beneficia cam 100.000 de persoane, în al doilea an 250.000 de persoane, peste trei ani 400.000 de persoane, ajungându-se în patru ani la un milion de persoane. Există şi pe această linie financiară implicaţii bune. De exemplu, fiscalizarea mult mai bună a veniturilor obţinute în turism, care este o consecinţă pozitivă a actului normativ. Din punctul de vedere al comisiei noastre, al relaţiilor de muncă, avantajele sunt şi mai mari. Este foarte clar că într-o anumită zonă de activitate a serviciilor turistice se vor crea multe locuri de muncă. Pe de altă parte, relaţia dintre angajator şi angajat va fi mult mai bună, în sensul că acesta, dacă va beneficia de astfel de tichete, va fi fidelizat şi, pe de altă parte, refacerea forţei sale de muncă va fi mult mai bună prin aceste tichete. Dincolo de aceste aspecte, încă un lucru pozitiv este faptul că o zonă de activitate care nu era bine folosită în România, şi anume turismul românesc, va încerca să renască şi, pe de altă parte, va încerca să renască brandul "România", adică turismul nu se va mai face în altă parte, ci se va face într-o bună măsură în România. Vă supunem adoptării acest act normativ, cu amendamentele aprobate.
	Domnul Mircea Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult. Este raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Sunt dezbateri pe fond? Domnule senator Varujan Vosganian, vă rog. Din sală: Este foarte activ astăzi domnul senator...
	Domnul Mircea Dan Geoană: Efervescent astăzi, de altfel... (Discuţii în sală.) Vă rog, domnule senator.
	Domnul Varujan Vosganian: Îmi pare rău că nu pot contribui la viziunea dumneavoastră, dar îmi pare bine că remarcaţi când nu sunt de faţă. Un om se remarcă, într-adevăr, prestigiul său se vede şi când este prezent, şi când este absent şi îmi pare rău că vă doare absenţa mea. În legătură cu actul normativ, eu înţeleg sensibilitatea pe care o aveţi faţă de domeniul turismului. Ea este firească şi din punct de vedere subiectiv, şi din punct de vedere obiectiv. Trebuie însă, dincolo de atractivitatea acestui minister, să privim dincolo de aceste lucruri. Primul lucru. Stimaţi colegi de la Guvern, trebuie să explicaţi colegilor din Senat şi opiniei publice cum se vor redistribui banii bugetari, şi anume că impozitul pe venit merge în proporţie de 82% către administraţia locală. În trecut - în trecutul apropiat, pentru că trecut îndepărtat nu aveţi -, dumneavoastră aţi fost mari apărători ai administraţiei locale. Îmi amintesc că atunci când am introdus taxarea pe tranzacţiile imobiliare, cu o modificare procentuală, dumneavoastră aţi spus nu doar că o veţi anula, dar că veţi da înapoi toţi banii. Nu numai că nu aţi dat banii înapoi şi n-aţi anulat-o, dar aţi mai luat şi banii din conturi, ce mai aveau comunităţile locale sărace. Aşa şi aici. În primul rând aş vrea să vă informez, stimaţi colegi, că potrivit legii bugetare, unei pagini pe care nu aţi consultat-o niciodată, şi anume bugetul consolidat, administraţia locală are ca procent în PIB şi în termeni reali mai puţini bani decât anul trecut. Fără acest act normativ, vă voi informa că în cei patru ani, pe care dumneavoastră astăzi îi priviţi cu atâta mânie, veniturile administraţiei locale au crescut de la 16 miliarde de lei în 2004 la 45,6 miliarde de lei în 2008. Ce se întâmplă însă acolo? În termeni reali au scăzut, iar acum, prin acest act normativ, dumneavoastră luaţi bani de la administraţia locală şi îi daţi unui sector de activitate, pentru că din impozitul pe venit 82% merg la administraţia locală. Practic, orice ban luat din impozitul pe venit este un ban luat de la administraţia locală. Întrebarea mea este: aţi consultat asociaţiile de administraţii locale ale municipiilor, ale consiliilor judeţene, ale comunelor şi ale oraşelor care nu sunt capitală de judeţ? Le-aţi spus că prin acest act normativ le veţi lua între 100 şi 200 de milioane de euro pe an dacă actul normativ va fi la plenitudinea pe care dumneavoastră o consideraţi? Până când nu ne aduceţi un punct de vedere, aşa cum am făcut noi când am discutat despre plafoane anul trecut, noi socotim că acest act normativ nu are susţinerea necesară din partea administraţiei locale. A doua chestiune, care este, de asemenea, importantă. Nu aţi făcut nicio analiză sociologică, nicio evaluare cu privire la posibilul impact. Eu am întrebat iniţiatorii: aţi făcut vreun sondaj în mediul de afaceri ca să vedeţi care va fi impactul real? Nu! Opinia mea este că în viitor va fi folosită această modalitate de a creşte salariile fără a se da bani către CAS, către bugetele sociale şi către venit. De fapt, dumneavoastră o spuneţi deschis. Dragii mei, dumneavoastră vreţi să măriţi salariile, dar hai să găsim amândoi o formulă să le măriţi fără să plătiţi contribuţii la asigurări sociale şi fără să mai plătiţi impozit pe venit. Scrie negru pe alb aici. Nu vreau să fac apel din nou la îmbujorarea aceea, dar mie mi se pare că a scrie într-un act normativ, a invoca urgenţa prin faptul că trebuie să găsim un tertip să mărim salariile în sectorul privat, în aşa fel încât să nu plătim toate impozitele este, după părerea mea, cu totul dezarmant. Chiar şi pe noi, care suntem înarmaţi cu atâta răbdare de trei luni încoace, vă mărturisesc, şi pe noi ne dezarmează. De aceea, întrebarea mea către dumneavoastră este: aveţi cumva vreo evaluare? Nu veniţi cu acel Grup de Economie Aplicată. Chiar şi acolo folosiţi iarăşi un termen care, credeţi-mă, nu are ce să caute într-un act normativ. Deci dumneavoastră legitimaţi autoritatea profesională spunând aşa: "Grupul de Economie Aplicată, în susţinerea acestui proiect de lege, a făcut un studiu." Păi, cum "în susţinerea"? El face un studiu şi apoi dumneavoastră vedeţi dacă este în susţinerea sau nu. Dacă el a făcut un studiu "în susţinerea", înseamnă că de la bun început era mandatat să susţină. Este o exprimare atât de ridicolă şi care, practic, compromite studiul Grupului de Economie Aplicată, încât eu cred că la Camera Deputaţilor ar fi bine să o scoateţi. Următoarea chestiune. Stimaţi colegi, aşa este, vom susţine turismul cu această măsură, dar eu vă întreb cu ce este mai puţin avantajos să dăm tichete pentru haine. Dacă în loc de turism scriem haine, colegul senator PD nu ar face aceeaşi argumentaţie că este nevoie în industria românească de textile, că este nevoie să creştem locurile de muncă, că este nevoie de bani pentru investiţii? De ce nu dăm tichete pentru telemea din ţară? Oare nu trebuie să-i ajutăm pe oierii noştri? Păi, dacă mergem aşa, o să transferăm tot bugetul statului pe haine, pe telemea, pe turism, pe tot felul de îndeletniciri. Întrebarea mea deschisă către dumneavoastră: de ce este turismul mai importat decât industria alimentară? De ce este mai important decât industria textilă? De ce este mai important decât orice altceva, stimaţi colegi din PD? Răspundeţi-mi: de ce, cu obsesie, turismul este cel mai important lucru care ni se întâmplă? (Discuţii în sală).
	(În acest moment, conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului).
	Domnul Alexandru Pereş: Vă rog să nu comentaţi în sală.
	Domnul Varujan Vosganian: Eu am avut discuţii îndelungate cu sindicatele atunci când am adresat această întrebare. De aceea, e o întrebare pe care o pun tot reprezentanţilor Guvernului. Şi am să închei. Stimaţi colegi de la Guvern, "beneficiază" se scrie cu un singur "i", subiectul nu se desparte prin virgulă de predicat. Şi v-am dat numai greşelile care se repetă. În legătură cu virgulele, eu cred că greşiţi mai puţin dacă nu le puneţi deloc. (Aplauze.)
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumim pentru sfaturile pe care ni le daţi, domnule senator. Mai sunt solicitări pentru dezbateri generale? Doamna senator Sorina Plăcintă. Microfonul 2. Vă rog.
	Doamna Sorina Luminiţa Plăcintă: Îmi permit să dau o replică domnului Varujan Vosganian referitor la motivul pentru care nu dăm tichete pentru haine şi dăm pentru turism. Îmi permit să vorbesc, în primul rând, ca senator de Vrancea, şi, în al doilea rând, pentru că vin din mediul industriei de textile. Cunosc acest lucru foarte bine şi poate motivul cel mai important că dăm tichete de turism, şi nu tichete de haine, este că industria textilă aduce şi a adus valută în ţară, pe când turismul, deocamdată, exportă această valută.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, doamna senator. Doamna senator Lia Olguţa Vasilescu. Vă rog. Microfonul 4.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Sigur că ideea de a rămâne banii în ţară, iar turiştii români să viziteze cu precădere staţiunile din România este de salutat, şi mi-ar fi plăcut să fie susţinut acest proiect de lege al Guvernului aici chiar de doamna ministru Udrea. Să-l susţină în Parlament, nu la posturile de televiziune, pentru că aşa este normal. Şi sper că nu s-a gândit la faptul că suntem prima Cameră sesizată, nu suntem Cameră decizională şi că, în aceste condiţii, suntem mai puţin importanţi. Dar cred că înainte de asta ar fi trebuit să se stabilească şi alte măsuri care să-i oblige pe cei care deţin unităţi hoteliere să asigure şi condiţii aşa cum sunt în străinătate. De ce preferă românii să meargă în Turcia, de exemplu, sau în Franţa? Acum am înţeles că avem un target, să concurăm cu turismul din Franţa. Este foarte frumos, nu ştiu cât de simplu ne va fi să ne atingem această ţintă. I-aş recomanda doamnei ministru să se uite puţin pe legislaţia din Turcia, de exemplu, dar nu numai din Turcia, ci şi din alte ţări cu care cred eu că rivalizăm noi. Dacă mergem spre Spania sau spre Franţa, deja cred că ne-am propus un obiectiv destul de măreţ şi nu cred că vom ajunge acolo prea curând. A fost un caz, în urmă cu câţiva ani, când au luat foc nişte păduri într-o zonă din Antalya şi pentru că faţada unui hotel avea funingine, nimic altceva, s-a închis hotelul respectiv până când s-a remediat acest lucru. Practic, turiştii au fost protejaţi înainte să intre în acel hotel. Pentru că nu aveau toate condiţiile de cazare aşa cum scrie în legislaţie, nu li s-a permis accesul. În al doilea rând, dacă ne uităm în legislaţia lor, vom vedea că după un an de zile în care au hotelul plin de turişti, la sfârşitul anului li se reduce din impozite. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă competiţie, asta înseamnă scădere de preţuri, asta înseamnă calitate. Deci, înainte de a ajunge noi să obligăm românii, practic, să-şi facă vacanţele în România, trebuie să le asigurăm nişte condiţii, trebuie să vedem ce au făcut hotelierii români cu acele hoteluri luate aproape pe nimic de la stat, cât au investit în ele, de ce sunt la nivelul anilor '70 şi de ce, cu toate astea, preţurile sunt mai mari decât în străinătate. Pentru că ştiţi şi dumneavoastră că Sinaia rivalizează cu staţiunile din Austria la preţuri, nu ştiu dacă şi la calitate, de asemenea, că litoralul se bate cu Turcia, Grecia, Spania, Tenerife, Cuba, dacă vreţi, iarăşi, la preţuri, dar nu şi la calitate. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, doamna senator. Vă aduc aminte, dacă nu ştiţi - dar probabil că ştiţi -, că doamna ministru Elena Udrea probabil că participă la şedinţa de guvern şi nu a putut să fie astăzi de faţă. Ar putea să fie o motivaţie. Sigur, este domnul secretar de stat şi îi mulţumim. Domnul senator Cristian Rădulescu doreşte o intervenţie. Vă rog, aveţi cuvântul la microfon.
	Domnul Cristian Rădulescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Intervenţia este din partea Grupului parlamentar al PD-L. Este, într-adevăr, o prioritate a Programului de guvernare asumat de PD-L împreună cu PSD+PC, este un lucru pe care îl considerăm benefic mai ales pentru momentul pe care îl traversăm. Participam la o întâlnire de prestigiu organizată de Comisia Europeană la Bruxelles, cu participarea tuturor parlamentarilor europeni şi cu prezenţe foarte prestigioase acolo. S-a desprins o concluzie pe care de-acum o ştim cam toţi, şi anume că, dincolo de lipsa de lichiditate care caracterizează această criză, este vorba şi de o lipsă de credibilitate şi că statele, guvernele, parlamentele, instituţiile financiare, întreprinzătorii trebuie să facă totul pentru reclădirea încrederii, fiindcă în acest moment înţelegem şi ştim toţi că nimeni nu mai are încredere în nimeni şi că trebuie ca mecanismele mari ale economiei să se deblocheze. Iar pentru deblocare este necesară nu numai o infuzie extraordinară, care a fost discutată foarte mult în aceste zile, nu este necesară numai plata pe care Guvernul a făcut-o într-o proporţie, deja, de 50% - a plătit un miliard către întreprinzătorii privaţi şi mai are de plătit încă un miliard -, nu este nevoie numai de banii aceia foarte mulţi care o să vină din fondurile europene şi care trebuie cât mai repede să se regăsească în proiectele care trebuie să împânzească această ţară, este vorba şi de măsuri care să reclădească încrederea în circuitele şi în mecanismele macroeconomice din această ţară. De ce în turism? Este normal în turism. Nu inventăm turismul în România în clipa de faţă, era odată un sector cu care ne mândream. Să facem în România turism de lux ca în Tenerife sau ca în Seychelles cred că este destul de dificil să ne imaginăm aşa ceva. În România în perioada următoare, dacă vrem ca acest sector să fie redinamizat, trebuie să facem turism de masă şi să căutăm nişele acelea de care unii dintre dumneavoastră râdeţi, dar care îşi vor dovedi viabilitatea: turismul ecumenic, turismul balnear, turismul ecologic, turismul rural şi aşa mai departe, şi care trebuie să fie exploatate. Dar, dincolo de toate acestea, este turismul de masă. Şi este foarte păcat să avem un potenţial pe care toţi îl recunoaştem cu mândrie patriotică - frumuseţile şi posibilităţile ţării noastre -, dar care să nu fie bine exploatat. Iată că se deschide posibilitatea, fără să pierdem foarte mult de la bugetele locale, ca într-un interval de patru ani de zile să se ajungă la un milion de persoane care vor beneficia de avantajele acestei legi şi care se vor putea duce undeva într-o pensiune agroindustrială, undeva în Deltă, undeva pe Dunăre, ca să-şi petreacă acolo vacanţele. Este vorba ca cei care se pricep mai bine decât mine la finanţe să ia fişa care a fost făcută acestui proiect de act normativ de către Guvern şi să vadă acolo care sunt cifrele trecute la influenţele financiare pe bugetele locale. Dacă nu crede ce scrie acolo, să se răfuiască cu Guvernul, dar eu văd că acolo scrie că influenţele nu sunt pe bugetele locale. Pe de altă parte, ceea ce văd eu însă - eu citesc ceea ce am în faţă - sunt nişte capitole care zic aşa: "Volum servicii turistice suplimentare", "TVA recuperat de la servicii noi", "Profit suplimentar în turism de 12%", "Impozit pe profit la valoarea nouă", "Număr de salariaţi nou-angajaţi în sistem" - asta nu contează în vremurile pe care le traversăm? 10.000 anul acesta, alţi 30.000, suplimentar, anul următor, 60.000 în 2011 şi la maximum în 2012: 80.000. Asta este să citeşti, când te pricepi la cifre, numai anumite capitole bugetare sau dintr-o fişă de expunere a actului normativ, şi să nu le citeşti pe celelalte. Asta îmi aduce aminte de un lucru zis de Murphy, printre altele, că "minciuna nu este numai adevărul pe care-l ascunzi, ci este adevărul pe care îl prezinţi pe jumătate" şi, de asemenea, adevărul statistic, la care văd că a făcut referire domnul senator Vosganian. Este şi acesta un fel de minciună folosită cu abilitate. Ceea ce vă prezentăm în momentul de faţă este un act normativ care, categoric, va lansa un sector al economiei româneşti care trebuie lansat. Ce alte sectoare să lansăm? De ce în turism? Până în momentul de faţă, trebuie să recunoaştem că, într-o bună măsură, în ţara noastră a fost un capitalism de resurse, banii care au existat au fost din creşterea valorii terenurilor, din exportul de cherestea, din exportul de fier vechi. Se exportă acum cum se exporta în timpul Războiului de Independenţă sau înainte, la Înalta Poartă, în Imperiul Otoman, materii prime. Şi creşterea valorii terenurilor din domeniul imobiliar reprezintă tot capitalism de resurse. Când ajungem să valorificăm foarte bine şi sectorul secundar şi, mai ales, cum fac toate ţările civilizate, sectorul terţiar? Iar acum venim cu un act normativ pentru sectorul serviciilor, sectorul terţiar, şi suntem întrebaţi de ce tocmai acesta. Pentru locurile de muncă ce vor fi create, şi deja este un argument suficient. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Alexandru Mazăre. Vă rog. Microfonul 3.
	Domnul Alexandru Mazăre: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi aduc aminte că, începând cu 1990, fiecare Guvern al României şi-a asumat turismul ca prioritate strategică. Am văzut nenumărate ocazii în care prim-miniştrii chiar clamau importanţa acestui sector vital pentru economia românească. S-au făcut studii, şi vă dau un singur exemplu: Organizaţia Mondială a Turismului a întocmit un Master Plan pentru România, pe timpul guvernării liberale, în care, practic, ne era dată reţeta, toţi paşii erau expuşi pentru ca România să devină o piaţă competitivă în zona aceasta a turismului. Din păcate, au rămas simple lucruri scrise pe hârtie, nu a fost nicio urmare practică. Vorbea doamna senator Olguţa Vasilescu despre competiţia acerbă care există în momentul de faţă pe piaţa internaţională a turismului. Trebuie să fim conştienţi de aceasta, dar eu vă spun câteva lucruri. Înainte de a-i transforma pe hotelieri în principalii vinovaţi pentru situaţia, nu spun critică, dar destul de dificilă, din domeniul turismului, haideţi să vedem care a fost şi aportul statului. Vreau să vă spun că începe sezonul estival şi ca să faci o călătorie din Bucureşti până în Constanţa cu maşina îţi ia patru ore, iar pe calea ferată poţi să ajungi în minimum şase ore. Cam acestea sunt realităţile în ceea ce priveşte infrastructura. În ceea ce priveşte facilităţile fiscale, eu nu am cunoştinţă despre niciuna până în momentul de faţă. Pot să vă spun, spre exemplu, că vecinii noştri bulgari aplică un TVA diferenţiat pe serviciile turistice şi că profitul reinvestit în activităţile turistice este scutit de impozitare, iar chestiunea asta o au de ani şi ani de zile. Până în momentul aderării la Uniunea Europeană, transportul aerian era subvenţionat în Bulgaria. Un turist din Germania, când trebuia să aleagă o destinaţie şi compara Varna cu Constanţa, în momentul în care se ducea la agenţia de turism din Germania, oferta din Bulgaria, din ţara vecină, era mult mai ieftină, pentru că acolo se beneficiază de această subvenţie privind transportul aerian, de care v-am spus, şi de facilităţile fiscale respective. Scurt, pentru că nu vreau să monopolizez, consider că este o iniţiativă benefică pentru relansarea turistică şi spun că avem nevoie de aceasta şi trebuie concret să facem paşi pentru a defini turismul ca strategie naţională, însă spun onor ministerului că este numai un pas mic, sunt multe alte lucruri şi, dacă vreţi, putem discuta aici despre promovare, despre o strategie fiscală adecvată, despre modul în care se face clasificarea unităţilor turistice. Deci susţin acest proiect de lege şi aştept, în continuare, paşi hotărâţi din partea ministerului. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Aş vrea să punctez ceea ce şi antevorbitorul meu a scos în evidenţă. În urmă cu câteva sesiuni noi am votat scutirea de impozit pe profitul reinvestit şi scutirea de impozit a dividendelor reinvestite. Este o formă evidentă cea care, prin ce se propune acum, capătă viaţă. Cea mai importantă avere a corporaţiilor în secolul al XXI-lea, de fapt, în societatea cunoaşterii este averea umană. Noi considerăm că omul merită a fi întreţinut în condiţii cât mai bune, de performanţă, fiindcă cunoaşterea lui este elementul forte al progresului. De fapt, dacă luăm şi obiectivele Uniunii Europene, acestea sunt prioritare: cunoaşterea, tehnologia informaţională şi aşa mai departe. Or, se spune în art. 3 că sumele corespunzătoare tichetelor de vacanţă, nu mai mult de şase salarii, sunt deductibile din profitul ce ar fi fost impozitat. Este o recunoaştere a importanţei omului, ca fiind averea cea mai de preţ, şi atunci nu îmi mai pun întrebarea de ce nu dau tichete "de burtă" sau de altă natură. Deci prin legea aceasta se anticipează valoarea omului.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Başa, da? Vă rog. Microfonul 3.
	Domnul Petru Başa: Domnule preşedinte, Credeam că unii colegi care fac parte din Comisia economică, industrii şi servicii au tranşat subiectul la momentul respectiv. Nu înţeleg de ce trebuie să mai ieşim şi, încă o dată, să mai accentuăm acest subiect. În ceea ce priveşte preţul la serviciile turistice, atâta timp cât costurile privind energia electrică, utilităţile şi alte componente care intră în preţul pe care îl oferă turistului sunt mari în comparaţie cu alte state, este clar că preţul nostru va fi mai mare comparativ cu Bulgaria, cu Turcia şi cu altele. Pe de altă parte, atunci când se ia o iniţiativă care demarează un proces sau generează schimbarea unei direcţii în procesul economic, toată lumea sare pe microfon - de ce? cum? -, fără să se gândească că unii au avut patru ani în faţă pentru a determina aceste direcţii. Vreau să reamintesc unor colegi că am avut, în cei patru ani pe care i-am parcurs în spate, două creşteri economice: atunci când unii cetăţeni s-au dus la căpşuni - aceasta a fost prima creştere - şi atunci când am trimis fierul vechi, vechi sau mai puţin vechi, în afară - asta a fost a doua creştere. Eu i-aş întreba pe colegi un lucru: dacă nu începem cu turismul, care ramură economică ar trebui să o avem în faţă şi să o dezvoltăm, siderurgia, electronica, construcţiile de maşini? Care? Turismul ne este la îndemână, turismul pentru care această măsură încearcă să nu mai trimită turiştii noştri, cetăţenii noştri, în afară, ci să-i reţină aici, în ţară. Toate măsurile care sunt făcute de acest Guvern pentru a îndrepta nişte lucruri pe care alţii le-au gândit poate înainte, dar nu le-au pus în practică, sunt acum înfierate şi prezentate ca lipsite de importanţă şi, mai ales, deficitare către bugetul de stat. Susţin acest proiect de lege şi îi rog pe colegii care au fost împotriva acestei acţiuni să se gândească la faptul că integrarea în Europa înseamnă şi experienţa culeasă din alte state şi, având în vedere Italia, Franţa, Ungaria, Polonia, care au aceste demersuri făcute, înseamnă că trebuie să ne dea ceva de gândit. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Domnule senator Günthner, vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Antevorbitorii mei mi-au atras atenţia în ce direcţie greşită încercăm să rezolvăm problema turismului, încercând nu să îmbunătăţim serviciile, nu să reducem preţurile, ci obligând românii să profite de aceste servicii în forma în care sunt ele. Cred că direcţia este total greşită, cum a explicat şi colegul care a vorbit înainte, că preţurile rămân în continuare mari. Doamna senator Olguţa Vasilescu a explicat foarte corect: serviciile sunt proaste, dar noi încercăm să limităm unul din cele mai importante câştiguri pe care le-au obţinut românii după revoluţie, şi anume faptul că ni s-au deschis graniţele, că avem posibilitatea de a vizita în vacanţe zonele turistice din străinătate. Cred că este o direcţie total greşită, o modalitate greşită de abordare a problemelor din turism, şi nu cred că va duce la îmbunătăţirea serviciilor, dimpotrivă, va crea o situaţie în care ne vom mulţumi cu aceste servicii, pentru că românii, oricum, vor fi obligaţi să profite de ceea ce li se oferă. Această lege creează, practic, restricţii în domeniul turismului, nicidecum facilităţi, pentru că limitează posibilităţile de turism ale românilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, faţă de acele prime de vacanţă de care profitau până acum bugetarii sau anumite categorii de salariaţi - în situaţiile în care aveau alte priorităţi în familie, să zicem, şi mai ales în situaţie de criză, mulţi preferă să renunţe la un concediu şi să-şi facă o casă, să-şi cumpere o maşină, să plătească studiile pentru copii -, acum ei nu vor mai avea această posibilitate, ba s-ar putea să rămână fără bani şi să n-aibă niciun fel de alte posibilităţi, dar să aibă tichete de turism. Poate că aceste tichete turistice ar trebui cuplate cu tichetele de masă, care sunt eficiente, pentru că pot fi folosite oricând, altfel, acestea vor crea poate şi o piaţă neagră a tichetelor de turism, pentru că multe familii vor avea un total alt interes, vor dori să-şi petreacă concediile în altă parte sau, după cum am spus, vor avea alte priorităţi în familie. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator Günthner Tiberiu. Stimaţi colegi, Aţi observat că am dat posibilitatea să vă exprimaţi cât mai mulţi la microfon tocmai pentru că este un subiect nou. Putem, din diferite unghiuri, să ne exprimăm asupra proiectului de lege, dar suntem puşi a da un vot asupra raportului şi asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise şi respinse. Vă propun să trecem la amendamentele respinse, dacă se susţin. Este vorba de 11 amendamente... Mă rog, aşa este numerotat aici. Rog comisiile care întocmesc rapoarte să treacă numerele curente exact în ordine, pentru că eu văd şapte amendamente, iar numărul de ordine este 11 la ultimul amendament. Dau cuvântul domnului senator Mustăţea. Microfonul 1. Vă rog să ne spuneţi la ce amendament, la ce articol şi la ce alineat vă referiţi.
	Domnul Vasile Mustăţea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Art. 1 alin. (3). La mine apare amendamentul 3, respins, din anexa la raport.
	Domnul Alexandru Pereş: Da, este bine. Vă rog, prezentaţi amendamentul.
	Domnul Vasile Mustăţea: Acest articol prevede că instituţiile publice şi societăţile comerciale nu pot face cheltuieli privind tichetele de vacanţă decât în limita sumelor prevăzute în bugetul de stat, local sau în bugetele societăţilor comerciale. Eu am făcut acest amendament mai mult pentru acurateţe tehnică, pentru că nu există instituţie publică care să facă o cheltuială, de exemplu, dacă nu are cheltuiala prevăzută în buget. Deci este o suprareglementare care, din punctul meu de vedere, nu avea sens să fie prinsă în textul legii şi am solicitat eliminarea acestui alineat. Cu privire la următorul amendament, art. 1 alin. (4), formularea din ordonanţă mă face să cred că nici iniţiatorul nu intenţionează să pună în aplicare această lege, şi am să vă explic. Conform acestui articol, se stipulează că nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate este de maximum şase salarii minime pe economie, fără să stabilească un plafon minim. Ţinând cont de faptul că tot în textul legii tichetele au valoare de la 10 lei până la 50 de lei, se poate întâmpla ca un angajator să dea un tichet de 10 lei, şi atunci, asta să fie toată vacanţa mea, trebuie să-mi fac vacanţa cu 10 lei. Mai mult, nu există o reglementare unitară. Dăm posibilitatea ca angajatorii să acorde aceste tichete după cum vor ei. Având în vedere şi motivaţia cuprinsă în expunerea de motive a ordonanţei, din care rezultă că, în afară de dezvoltarea turismului, această lege are drept scop şi recuperarea capacităţii de muncă a salariaţilor, eu am propus ca contravaloarea tichetelor de vacanţă să fie strict, clar, şase salarii minime pe economie, astfel încât salariatul să-şi facă un concediu şi să şi recupereze capacitatea de muncă. Următorul amendament este la art. 1 alin. (5) şi se referă la faptul că în textul ordonanţei nu se prevede cine suportă comisionul de la art. 4 alin. (2). Este vorba de comisionul de maximum 10% pe care îl pot percepe operatorii din turism. Răspunsul care mi s-a dat la comisie a fost că acest comision face parte din pachetul de servicii, dar în textul ordonanţei scrie clar că pachetul va fi elaborat printr-o hotărâre de guvern. Din acest motiv eu am făcut acest amendament, prin care şi acest comision trebuie să fie suportat de angajatori. Să nu-l punem în sarcina salariatului, mai ales că nici nu ştim care este contravaloarea tichetului de vacanţă. Deci ar mai trebui să plătească şi comisionul. Ultimul amendament care mi-a fost respins se referă la art. 1 alin. (9). Mie mi se pare total nelalocul lui acest articol, pentru că el prevede că angajatul care beneficiază de tichete de vacanţă nu mai beneficiază de primă de vacanţă. Am să vă explic. Conform textului ordonanţei, de tichet de vacanţă beneficiază numai personalul contractual angajat pe bază de contract individual de muncă. În acest moment, acest personal nu beneficiază şi de primă de vacanţă. Singurii care beneficiază de primă de vacanţă sunt funcţionarii publici, care nu fac obiectul acestei ordonanţe. Deci reglementarea nu are sens, pentru că personalul care beneficiază de tichete de vacanţă nu beneficiază şi de primă de vacanţă conform legislaţiei în vigoare în acest moment. De aceea am propus eliminarea acestui text, pentru că el poate fi luat în considerare numai dacă se are în vedere ca în viitor să eliminăm prima de vacanţă şi să dăm şi la funcţionarii publici tichete de vacanţă, dar asta înseamnă modificarea Statutului funcţionarului public, care are un alt regim, şi cred că nu este corectă. Este un drept câştigat şi trebuie păstrat. Din acest motiv eu am propus eliminarea acestui alineat. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Punctul de vedere al comisiilor. Domnule preşedinte Cristian Rădulescu, vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 6.
	Domnul Cristian Rădulescu: Încep cu ultima prevedere pe care a amintit-o colegul, pentru că este mai proaspătă. Nu numai funcţionarii publici beneficiază de acele prime de vacanţă, ci există şi personal contractual care face obiectul acestei legi, care poate beneficia - şi aici la Parlament este personal contractual - de acele prime, şi atunci este bine să se ştie: ori beneficiază de o primă, care este un stimulent în aceeaşi direcţie, ori beneficiază de tichetul de vacanţă. În acelaşi sens, pe aceeaşi direcţie, comisia a mai introdus în cadrul unui amendament admis şi o altă prevedere. Sunt persoane care beneficiază de bilete de odihnă, de exemplu din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Şi aceasta este o prestaţie socială pe care Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale o are şi, în cazul în care beneficiază de tichete de vacanţă, nu mai beneficiază de acele bilete de odihnă, pentru că se suprapun şi este bine să existe o stimulare într-un singur fel pe această direcţie a refacerii capacităţii de muncă. Din acest motiv, am respins art. 1 alin. 9. La art....
	Domnul Alexandru Pereş: Domnule senator, îmi cer scuze! Este vorba de 4 amendamente susţinute de domnul senator Mustăţea.
	Domnul Cristian Rădulescu: Da.
	Domnul Alexandru Pereş: L-am lăsat să le susţină în bloc, dar va trebui să le votăm pe fiecare în parte. Nu le putem vota în bloc.
	Domnul Cristian Rădulescu: Haideţi să le luăm în ordine.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere pentru primul amendament respins, este vorba de amendamentul din anexa 3, art. 1 alin. (3). Rog şi reprezentantul Guvernului să îşi exprime punctul de vedere asupra acestui amendament şi, după aceea, voi supune amendamentul la vot. Sunt 4 amendamente respinse, susţinute de domnul senator Mustăţea. Pentru fiecare amendament vom da câte un vot. Domnul preşedinte şi-a exprimat punctul de vedere pentru art. 1 alin. (9). Vă rog, la art. 1 alin. (3). Domnule preşedinte Cristian Rădulescu, vă rog.
	Domnul Cristian Rădulescu: La art. 1 alin. (3), domnul coleg a susţinut că este vorba despre o suprareglementare şi noi am susţinut că, chiar dacă în alte părţi există această reglementare sub o formă asemănătoare, este bine să existe pentru claritate şi aici. Nu strică să fie exprimată în clar această chestiune.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, domnul secretar de stat. Microfonul 9.
	Domnul Corneliu Popovici: Punctul de vedere al Guvernului rămâne la forma iniţială. Nu susţinem amendamentul.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins din anexa 2 art. 1 alin. (3). Comisia a dat raport de respingere pentru acest amendament, iar punctul de vedere al Guvernului l-aţi audiat. Dacă apăsaţi tastele 1-4, sunteţi pentru amendament, dacă apăsaţi tastele 1-2, sunteţi pentru respingerea amendamentului. (Domnul senator Vasile Mustăţea solicită cuvântul). Domnule senator, vă rog frumos, am specificat şi vă rog să vă conformaţi. Dacă apăsaţi tastele 1-4, sunteţi pentru aprobarea amendamentului, dacă apăsaţi tastele 1-2, sunteţi împotriva amendamentului. Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Cu 19 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi două abţineri, amendamentul a fost respins. Următorul amendament a fost prezentat de domnul senator Mustăţea şi este vorba de art. 1 alin. (4) din anexa amendamentelor respinse. Domnul preşedinte Cristian Rădulescu. Vă rog, microfonul 6.
	Domnul Cristian Rădulescu: La art. 1 alin. (4), textul iniţial spune că se pot acorda tichete până la nivelul a 6 salarii de bază minime brute pe ţară, iar domnul senator Mustăţea introduce modificare imperativă "sumele care se acordă sunt de 6 salarii de bază", ori noi avem o prevedere, în care, de exemplu, în sectorul privat fiecare, în funcţie de posibilităţile pe care le are, acordă sau nu acordă, şi acordă la nivelul a 2, 3, 4, 5, până la 6 salarii, deci este o concordanţă cu realitatea şi posibilităţile.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. (Domnul senator Vasile Mustăţea solicită cuvântul.) O clipă, domnule senator. Aţi avut posibilitatea şi v-aţi susţinut amendamentul. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Corneliu Popovici: Guvernul nu susţine acest amendament.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul din anexa 2, art. 1 alin. (4). Fac specificarea că dacă apăsaţi tastele 1-4, sunteţi pentru amendamentul prezentat de domnul senator Mustăţea, dacă apăsaţi tastele 1-2, sunteţi pentru respingerea amendamentului şi susţineţi punctul de vedere al comisiei. Vă rog să votaţi. Cu 18 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, amendamentul a fost respins. Anexa 2, art. 1 alin. (5). Domnule preşedinte Rădulescu, vă rog.
	Domnul Cristian Rădulescu: Prevederea textului iniţial este acoperitoare în corelare cu celelalte texte. Nu trebuie neapărat să se prevadă expres aici aşa cum se propune în amendament, de aceea l-am respins.
	Domnul Alexandru Pereş: Domnule senator, încă o dată vă spun că v-aţi susţinut amendamentul. Vă voi da posibilitatea să vă exprimaţi punctul de vedere pentru că aveţi şi amendamente admise. Procedural sunt obligat.
	Domnul Vasile Mustăţea (din sală): Vă rog, două secunde. Vă rog, înainte de acest vot.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă rog, microfonul 1.
	Domnul Vasile Mustăţea: Dacă la art. 1 alin. (3) s-a făcut afirmaţia că este corect să avem o suprareglementare ca să fie totul clar, de data aceasta nu mai este nevoie de o suprareglementare ca să fie totul clar. Se subînţelege. Atunci nu mai înţeleg în ce fel gândim în acest Senat. Or gândim pentru toată legea în acelaşi fel, ori gândim cu măsuri diferite, şi am vrut să le arăt colegilor mei că ori facem suprareglementări la toate articolele, ori nu mai facem deloc. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Este un punct de vedere pe care l-aţi exprimat. Punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat?
	Domnul Corneliu Popovici: Nu susţinem amendamentul.
	Domnul Alexandru Pereş: Nu îl susţineţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul din anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (5). Dacă apăsaţi tastele 1-4, sunteţi pentru amendamentul domnului senator Mustăţea, dacă apăsaţi tastele 1-2, sunteţi pentru respingerea amendamentului şi susţineţi punctul de vedere al comisiei. Vă rog să votaţi. Cu 20 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, nicio abţinere, amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc. La anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6), tot un amendament al domnului senator Vasile Mustăţea. Vă rog, domnule preşedinte Rădulescu. Vă rog! Microfonul 6.
	Domnul Cristian Rădulescu: La anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6), textul iniţial se referă la angajatorii care au obţinut profit sau venit, după caz, şi se face referire la o formulare introdusă la art. 1, pe care chiar domnul senator Mustăţea a introdus-o. Treaba cu venitul se referă la microîntreprinderi. Ceea ce propune dânsul mai departe ca amendament aici, la anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6), este superfluu, de aceea am respins amendamentul.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest amendament.
	Domnul Corneliu Popovici: Domnule preşedinte, Punctul de vedere al Guvernului este acelaşi cu cel al comisiei.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la anexa 2 - Amendamente respinse - art. 1 alin. (6). Dacă apăsaţi tastele 1-4, sunteţi pentru amendamentul domnului senator Mustăţea, dacă apăsaţi tastele 1-2, sunteţi pentru respingerea amendamentului şi susţineţi punctul de vedere al comisiei. Vă rog să votaţi. Cu 20 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi două abţineri amendamentul a fost respins. Cer scuze! La amendamentul din anexa 2, art. 1 alin. (9), comisia şi-a spus punctul de vedere. Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Corneliu Popovici: Guvernul respinge acest amendament.
	Domnul Alexandru Pereş: Supun votului dumneavoastră amendamentul de la anexa 2, art. 1 alin. (9) şi, repet, dacă apăsaţi tastele 1-4, sunteţi pentru amendament, dacă apăsaţi tastele 1-2, sunteţi pentru respingerea amendamentului şi de acord cu raportul comisiei. Vă rog să votaţi. Cu 20 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi două abţineri, amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc. Vă consult dacă la celelalte două amendamente respinse sunt intervenţii. Nu sunt. Vă mulţumesc. Vă consult dacă la amendamentele admise - vreau să specific că sunt patru amendamente ale domnului senator Mustăţea, aprobate de către comisie - mai sunt completări. Nu sunt. Consult reprezentantul Guvernului cu privire la amendamentele admise. Sunteţi de acord cu amendamentele admise?
	Domnul Corneliu Popovici: Da.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră raportul de admitere al celor două comisii, cu amendamentele admise cuprinse în anexa 1 şi fără amendamentele respinse, care au fost discutate în plenul Senatului. Vă rog să votaţi. Cu 65 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă. Vă rog să votaţi. Cu 51 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi 5 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.
	La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2009 privind restituirea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sau orice succesor legal al acesteia către Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie a sumelor existente în conturile acestuia la data de 31 decembrie 2006, predate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2006, ca urmare a respingerii acesteia prin Legea nr. 308/2008. Raportoare este Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, domnul preşedinte Ion Ariton. Din partea iniţiatorului participă domnul Lucian Şova, secretar de stat. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.
	Domnul Lucian Şova - secretar de stat în Ministerul Economiei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea temeiului legal pentru restituirea de către AVAS a sumei de 8.197 mii lei, în trei tranşe trimestriale, începând cu 1 martie 2009, către Oficiul pentru Participaţiile Statului şi Privatizare în Industrie. În decembrie 2006, AVAS a fost reorganizat prin comasarea prin absorbţie a OPSPI, prin ordonanţa de reorganizare a administraţiei centrale din decembrie 2008, Ministerul Economiei şi Finanţelor s-a divizat în Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei. În prezent, OPSPI funcţionează în subordinea şi sub autoritatea Ministerului Economiei. La data iniţierii proiectului de lege suma de 8.197 mii lei, rezultată din activitatea OPSPI în perioada 2006-2008, se găsea în conturile AVAS. Transferarea sumei este necesară începerii activităţii OPSPI pentru cheltuieli administrative şi de personal. Faţă de cele prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Atenţionez colegii să ia loc în sala de şedinţe. Să nu avem surprize... Mai avem 55 de minute de lucru. Domnule preşedinte Ion Ariton. Microfonul 7.
	Domnul Ion Ariton: Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a dezbătut proiectul de lege şi în şedinţa din 18 martie a hotărât cu 9 voturi pentru şi o abţinere să adopte raport de admitere. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia economică, industrie şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului au trimis avize favorabile. Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dezbateri generale. Întrebări adresate iniţiatorului? Nu sunt solicitări. Stimaţi colegi, Suntem în faţa unui raport de admitere fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Supun votului dumneavoastră atât raportul de admitere al comisiei, cât şi proiectul de lege în întregime. Stimaţi colegi, vă rog să fiţi atenţi, trecem la vot. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 35 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat. Rog liderii de grup să încercaţi să mobilizaţi colegii să vină în sala de şedinţe. Suntem la limită.
	Trecem la punctul 7 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind participarea României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene şi îndeplinirea obligaţiilor asumate faţă de Uniunea Europeană. Este o propunere legislativă respinsă de Camera Deputaţilor. Suntem în faţa unui raport de respingere. Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Domnul preşedinte este? Atunci un membru al comisiei. Domnul senator Humelnicu. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă, semnată de un grup de 7 senatori şi deputaţi din vechea legislatură, are ca obiect de reglementare instituirea modului de organizare şi funcţionare a instituţiilor naţionale implicate în activităţile care ţin de reprezentarea participării României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate faţă de aceasta. Îndeplinirea angajamentelor asumate de România faţă de Uniunea Europeană decurge, implicit, din Tratatul de aderare prin care România a aderat la Tratatul privind instituirea Comunităţii Europene. De altfel, principiul dreptului comunitar în faţa dreptului naţional este prevăzut în Constituţia României la art. 148 alin. (2), conform căruia "ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor de aderare." Guvernul nu susţine propunerea legislativă din cel puţin două motive. În primul rând, conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, pentru evitarea paralelismelor în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Al doilea motiv, la fel de important, este că de la depunerea acestei iniţiative legislative, în noiembrie 2006, au apărut o serie de acte normative care reglementează participarea României în procesul decizional din cadrul Uniunii Europene. În concluzie, Guvernul nu susţine această propunere legislativă şi susţine punctul de vedere adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Solicităm listă.
	Domnul Alexandru Pereş: Este puţin cam târziu.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Nu este.
	Domnul Alexandru Pereş: Bine, vă dovedesc că este târziu. Îmi spuneţi pe moment că solicitaţi listă.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Nu s-a dat vot. Nu se poate...
	Domnul Alexandru Pereş: Nu aţi cerut, domnule lider de grup.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Listă la votul precedent. Nu se poate...
	Domnul Alexandru Pereş: Este târziu. Dacă este posibil, vi se va da listă.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Deci se poate.
	Domnul Alexandru Pereş: Nu intraţi în tehnică. Altfel, politic să vedem dacă este posibil. Solicităm listă pentru grupurile parlamentare. Dacă nu este posibil, atunci nu primiţi. Dar vă rog pe dumneavoastră, imediat după vot, domnule lider Puiu Haşotti, cunoaşteţi procedura. Se solicită imediat, ca să nu băgăm pe calculator alte probleme.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Este un vot...
	Domnul Alexandru Pereş: Nu este vorba de vot, că se introduc şi titlurile legilor, inclusiv rapoartele. Ştiţi mai bine ca mine aceste lucruri. Rugămintea dumneavoastră se va îndeplini dacă este posibil.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Cu mare plăcere. Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Microfonul 7.
	Domnul Augustin Daniel Humelnicu: Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, pentru evitarea paralelismelor în procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Ulterior intrării în procedură legislativă a acestei propuneri legislative, au fost adoptate acte normative care reglementează participarea României la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene şi îndeplinirea obligaţiilor asumate faţă de Uniunea Europeană. În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Intervenţii din sală? Doamna senator Boagiu, microfonul 2.
	Doamna Anca Daniela Boagiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este clar că punctul de vedere al Guvernului şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări în acest moment exprimă nişte nereguli care s-au constatat în acest proiect de lege, depus cu multă vreme în urmă, dar, în egală măsură, cred că trebuie să fim cu toţii conştienţi că avem nevoie de un astfel de act normativ şi, personal, aş fi fost foarte încântată să fi fost un act normativ dezbătut şi de Comisia pentru afaceri europene, comisie care, de altfel, printr-o decizie a fostului Guvern, a fost adusă la zero în ceea ce priveşte activitatea pe care poate să o desfăşoare în plan european, ceea ce este anormal. Este clar că vom susţine punctul de vedere al Guvernului dar, în egală măsură, subliniez faptul că deja avem în lucru o propunere legislativă care să reglementeze lucrurile acestea. Eu, personal, sunt unul dintre deputaţii României care încă are un proces cu fostul Guvern Tăriceanu, din cauza unei decizii pe care a luat-o, în baza căreia atât Camera Deputaţilor, Senatul, cât şi Preşedinţia nu aveau niciun fel de atribuţii în procesul decizional la nivel european. Sunt multe lucruri care trebuie reglementate în perioada următoare şi propunerea pe care noi am făcut-o în Biroul permanent al Senatului ca să avem o Comisie pentru afaceri europene trebuie pusă în practică. Susţinem punctul de vedere al Guvernului, dar nu susţinem ideea că o astfel de reglementare nu este necesară României. Din contră, este necesară şi cu viteză maximă. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, doamna senator. Domnul senator Titus Corlăţean. Microfonul 3.
	Domnul Titus Corlăţean: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Proiectul de lege reprezintă, într-adevăr, o iniţiativă legislativă a mai multor parlamentari, senatori şi deputaţi PSD, depusă în legislatura anterioară. El îşi propunea să reglementeze un domeniu extrem de important, respectiv stabilirea relaţiei dintre Guvern şi Parlament în ceea ce priveşte formularea poziţiei României la nivel european, verificarea principiului subsidiarităţii, transpunerea normelor comunitare în dreptul intern şi aplicarea acestora, aşa-numitul mecanism de scrutiny. Este un domeniu extrem de important care, în clipa de faţă, nu are în România o reglementare unitară coerentă. Este adevărat că acest proiect de lege a fost respins la Camera Deputaţilor în baza unei poziţii negative a fostului Guvern şi, oarecum, din inerţie. Iată că şi la Senat, la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi acum în plen, se propune respingerea. Pe de altă parte, este adevărat că, între timp, au apărut o serie de evoluţii normative, în primul rând, înfiinţarea Departamentului pentru Afaceri Europene. Trebuie să subliniez faptul că avem nevoie de o astfel de reglementare unitară, coerentă. Vreau să-i informez pe colegii senatori că, în februarie, am participat la Praga la o reuniune a preşedinţilor Comisiilor pentru afaceri europene, organizată de Preşedinţia Cehă a Uniunii Europene. În acel moment, Comisia pentru afaceri europene nu era constituită şi am participat din partea Comisiei pentru politică externă. Vreau să vă spun că suntem cam singura ţară membră a Uniunii Europene care nu avem reglementat unitar acest mecanism de scrutiny. Ca dovadă, cel mai bun exemplu este că, în continuare, Executivul participă la reuniunile consiliilor afacerilor generale, la reuniunile consiliilor ministeriale, la reuniunile consiliilor europene, fie că vorbim de prim-ministru, Executiv sau şef de stat, fără un mandat care să treacă în prealabil, să fie discutat la nivelul Parlamentului. Suntem cam singura ţară membră care încă nu avem reglementat acest mecanism. Acestea fiind spuse, ţinând cont, pe de o parte, de faptul că proiectul a fost redactat la nivelul anului 2006, că sunt între timp o serie de evoluţii normative care nu au fost reflectate în proiectul de lege şi, pe de altă parte, că există un proiect de lege mai recent, aflat acum la Camera Deputaţilor, care ia în consideraţie o serie de elemente apărute între timp, nu ne vom opune adoptării raportului de respingere a acestui proiect de lege, dar subliniez că la următorul proiect de lege vom fi mai mult decât în favoarea adoptării şi reglementării unitare a acestui mecanism şi a relaţiei dintre Guvern şi Parlament, inclusiv cu includerea unor elemente din actualul proiect de lege, care rămân valabile. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Alte puncte de vedere? Nu sunt. Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare şi Senatul este Cameră decizională. Supun votului dumneavoastră... (Discuţii.) Da? E bine? Am zis bine, domnule lider? Este ordinară. Supun votului dumneavoastră, printr-un singur vot, raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Trecem la punctul 8 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul senator Humelnicu. Mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu. Microfonul 10. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine această propunere legislativă, întrucât prevederile art. 82 alin. 2 din Legea nr. 161/2003, a căror abrogare face obiectul propunerii, au fost deja abrogate prin Legea nr. 96/2006. Cât priveşte abrogarea prevederilor art. 84 alin. 3, considerăm că aceasta nu este oportună, întrucât, prin prevederile alin. 3 se permite participarea, ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri ai consiliului de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, numai în mod excepţional, atunci când Guvernul consideră că este necesar, având în vedere activitatea de interes strategic sau de interes public a regiei autonome sau societăţii comerciale. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Humelnicu. Microfonul 7. Vă rog.
	Domnul Augustin Daniel Humelnicu: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin. 2 al art. 82 şi a alin. 3 al art. 84 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiei publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţia în vigoare, propusă pentru abrogare, stabileşte că: "În mod excepţional, Guvernul poate aproba participarea persoanelor prevăzute la alin. (1) şi (2) ca reprezentanţi ai statului în adunarea generală a acţionarilor ori ca membri în consiliul de administraţie al regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori al societăţilor comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare şi cele financiare de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune aceasta." Legea de bază asupra căreia se intervine legislativ a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 113 din Constituţia României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună. Alin. 2 al art. 82 a fost deja abrogat prin Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor. Astfel, o nouă abrogare nu mai este posibilă. În consecinţă, supunem spre dezbatere şi aprobare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu proiectul de lege. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. La dezbateri generale sunt solicitări? Nu sunt. Vă mulţumesc. Suntem în faţa unui proiect de lege care face parte din categoria legilor organice. Votul îl vom da luni, între orele 17.00-18.00, conform hotărârii noastre de acum o săptămână. Vă mulţumesc.
	Punctul 9 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Domnul senator Humelnicu este prezent. Microfonul 7. Din partea Guvernului participă domnul Gabriel Tănăsescu, secretar de stat. Îi dau cuvântul. Microfonul 10.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. Prin această iniţiativă legislativă, se doreşte instituirea a două noi atribuţii pentru această instituţie, respectiv verificarea procesului de privatizare şi postprivatizare şi, a doua atribuţie, verificarea concesionării anumitor categorii de bunuri proprietate publică. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, întrucât, din interpretarea textelor rezultă că Direcţia Naţională Anticorupţie are atribuţii exclusiv legate de efectuarea urmăririi penale, de conducerea şi supravegherea actelor de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală. Pe lângă aceste atribuţii, Direcţia Naţională Anticorupţie conduce, supraveghează şi controlează activităţile de ordin tehnic ale urmăririi penale, care, datorită specificului lor, sunt efectuate de specialişti din diverse domenii. Prin urmare, activitatea DNA este circumscrisă urmării penale. Textul propus vizează atribuirea unei alte competenţe, care nu se poate justifica din punct de vedere legal, şi anume, aşa cum am spus, verificarea procesului de privatizare şi postprivatizare, în condiţiile în care nu este declanşată urmărirea penală şi nu există indiciile săvârşirii unei infracţiuni. Apreciem că prin această propunere se excede sferei de competenţă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Pentru prezentarea raportului, domnul senator Humelnicu. Microfonul 7. Vă rog.
	Domnul Augustin Daniel Humelnicu: Potrivit textelor legale în vigoare, Direcţia Naţională Anticorupţie are atribuţii legate de efectuarea urmăririi penale, precum şi de conducerea şi supravegherea actelor de urmărire penală efectuate de către organele de cercetare penală. Direcţia Naţională Anticorupţie conduce, supraveghează, controlează activităţile de ordin tehnic ale urmăririi penale care sunt efectuate de specialişti din diverse domenii. Atribuirea unei competenţe care nu se justifică din punct de vedere legal, şi anume verificarea procesului de privatizare şi postprivatizare, în condiţiile în care nu este declanşată urmărirea penală şi nu există indicii pentru săvârşirea unei infracţiuni, excede sferei competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului a avizat negativ propunerea legislativă. Consiliul Legislativ a avizat, de asemenea, negativ propunerea legislativă. Guvernul, prin punctul său de vedere, la data de 27 decembrie 2007, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator Humelnicu. Dezbateri generale. Nu este cazul. Vă mulţumesc. Vot final luni, 30 martie, între orele 17.00-18.00, atât pe raport, cât şi pe propunerea legislativă.
	Punctul 10 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor. Este prioritate legislativă a Guvernului. Suntem în procedura de continuare a discuţiilor. Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul senator Humelnicu. Microfonul 7. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu. Îi dau cuvântul. Microfonul 10.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La momentul actual, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, accesul în magistratură este permis, ca regulă, absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii şi, în mod excepţional, prin concurs, anumitor categorii de personal de specialitate juridică, cu îndeplinirea unor condiţii minime de vechime. În timp ce modalităţile de acces în magistratură, care presupun promovarea unui concurs desfăşurat în condiţii de transparenţă, asigură o selecţie riguroasă a viitorilor magistraţi, posibilitatea accesului în magistratură doar pe baza unui simplu interviu nu oferă suficiente garanţii privind capacitatea profesională a viitorilor judecători şi procurori. Raţiunea obligativităţii promovării unui examen pentru intrarea în magistratură se justifică prin faptul că activitatea specifică pe care o desfăşoară judecătorii şi procurorii presupune o vastă experienţă în materie, cât şi ample cunoştinţe juridice. Totodată, este de precizat că modalitatea de acces în magistratură, fără concurs, pe baza unui interviu, a fost criticată în raportul intermediar al Comisiei Europene, în februarie 2008, privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. De asemenea, politica de resurse umane a rămas în continuare în atenţia Comisiei Europene şi va fi analizată cu ocazia următorului raport de ţară. Luând în considerare faptul că raportul va avea în vedere situaţia din perioada scursă de la ultimul raport intermediar, se impune ca măsură legislativă eliminarea dispoziţiilor prevăzute de art. 33 alin. 5 până la alin. 10 din Legea nr. 303/2004, în sensul eliminării interviului ca modalitate de intrare în magistratură. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Microfonul 7. Vă rog.
	Domnul Augustin Daniel Humelnicu: În şedinţa din 17 martie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a reanalizat proiectul de lege şi a hotărât, cu majoritate de voturi - 4 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere -, să adopte raport suplimentar de menţinere a raportului iniţial de admitere fără amendamente, adoptat în şedinţa din 24 februarie 2009. Pe parcursul dezbaterilor, domnul senator Dan Şova a formulat amendamente la alin. 5 şi 6 ale art. 33, care, supuse votului, au fost respinse şi se regăsesc în anexa la raport. Prezenta anexă înlocuieşte anexa cu amendamentul respins din data de 24 februarie 2009. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. La dezbateri generale, dacă există solicitări? Vă rog. Doamna senator Anca Boagiu. Microfonul 2. Vă rog.
	Doamna Anca Daniela Boagiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Iată că suntem nevoiţi, deşi am fi preferat să nu facem lucrul acesta, să facem consideraţii de ordin politic atunci când discutăm despre măsuri care se iau la distanţă de doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Am avut şi avem un mecanism de monitorizare şi verificare, care, în dorinţa public exprimată a tuturor partidelor politice, ar fi trebuit să fie ridicat până în prezent. Din nefericire, nu s-a întâmplat, ci încă discutăm despre acest mecanism şi am toată încrederea că actualul Guvern, aşa cum a declarat-o de la începutul mandatului său, va face tot ceea ce este posibil şi necesar pentru ca mecanismul să fie ridicat. Proiectul de lege care va fi votat astăzi ne dă motivaţia pentru care încă avem acest mecanism: pentru varii bâlbe ale fostului Guvern, pentru variate motive care au fost induse de altfel de interese decât acelea de a face curăţenie în justiţia românească. Această propunere iată că a venit tocmai pentru a arăta, la momentul respectiv, că voinţa politică de a ridica mecanismul de monitorizare şi verificare nu a existat. Astăzi nu facem decât să demonstrăm că dorim ca România să devină un stat recunoscut ca un stat corect, care îşi menţine angajamentele şi că are la conducerea sa un guvern care atunci când spune că face ceva chiar face, nu doar prin declaraţii publice. Îmbrăţişez decizia de a respinge această propunere astăzi şi am convingerea că actualul Guvern nu ne va mai pune în faţă astfel de acte normative. Şi sunt multe asemenea.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, doamna senator. Microfonul 3, domnul senator Dan Şova. Aveţi cuvântul.
	Domnul Dan Coman Şova: Domnule preşedinte, aş avea o problemă pe procedură, înainte să susţin amendamentul. Este un amendament la o lege organică şi nu avem cvorum pentru votarea lui.
	Domnul Alexandru Pereş: Domnule senator, Regret, dar trebuie să vă corectez. Amendamentele se discută, se dezbat, se votează, este de ajuns jumătate din numărul senatorilor prezenţi, sigur, în situaţia în care există cvorumul de 69. Deci este vorba de 35 de voturi într-o parte sau alta. Raportul şi proiectul de lege, sigur, o să trebuiască să obţină 69 de voturi, aşa cum spuneaţi dumneavoastră, prin caracterul legii, fiind o lege organică.
	Domnul Dan Coman Şova: Mulţumesc. Am vrut să fiu, sigur. Nu ştiu asemenea prevedere, dar dacă spuneţi că aşa este... O să-mi susţin amendamentul. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că referirile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti la conţinutul rapoartelor de monitorizare ale Comisiei Europene sunt corecte, cu mici excepţii. Comisia Europeană nu a impus nici Guvernului României, nici Parlamentului României cum să se facă accesul în magistratură. La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări am fost 100% de acord cu toate propunerile ordonanţei, mai puţin cu una care face şi obiectul amendamentului pe care l-am propus, şi anume: ordonanţa a propus ca şi magistraţii care au zece ani vechime în magistratură şi au părăsit magistratura pentru motive neimputabile să nu se mai poată întoarce în magistratură fără examen. Vreau să vă sesizez, Comisia Europeană nu a solicitat decât să se asigure competenţa şi pregătirea profesională a judecătorilor şi experienţa persoanelor care intră în magistratură în această activitate. Dacă un judecător are 10 ani vechime în magistratură, pleacă pentru doi ani în avocatură şi vrea să se întoarcă înapoi, a-l pune să dea examen este, din punctul nostru de vedere, o solicitare absurdă a Guvernului. Am să dau citire amendamentului: "Persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror cel puţin zece ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite fără concurs în funcţia de judecător sau procuror. Persoanele prevăzute la alin. 5 pot fi numite la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie." Eu vă supun spre adoptare acest amendament şi fac apel la o logică elementară şi un bun-simţ elementar. Nu putem să cerem unor magistraţi care au fost zece ani magistraţi şi care, din motive ce nu au legătură cu vreo culpă profesională sau vreo sancţiune aplicată, pleacă din magistratură fie în avocatură, fie consilieri juridici, fie procurori, fie în vacanţă - timp de doi ani -, fie în învăţământ, fie unde vor dânşii -, şi vor să se întoarcă în magistratură, să le impunem să dea examen. Niciodată, Comisia Europeană şi niciun for pe lumea asta nu vor putea impune o asemenea condiţie şi, oricum, este creaţia excesivă a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Am o singură rugăminte... (Replică neinteligibilă din sală.) Iniţiatorul şi-a susţinut amendamentul. Dumneavoastră vă exprimaţi prin vot, nu sunteţi iniţiator şi nu aveţi această posibilitate regulamentară. Din sală: Ba da, este comun!
	Domnul Alexandru Pereş: Este amendament comun? Vă rog - microfonul 2 -, domnul senator Iulian Urban. De asemenea, rog comisiile ca, atunci când sunt asemenea situaţii, să treacă numele tuturor celor care sunt autori ai amendamentelor, pentru a nu crea alte proceduri şi alte cutume care, ulterior, se vor răsfrânge asupra activităţii noastre. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Iulian Urban: În susţinerea şi completarea a ceea ce a spus colegul meu, voiam să vă mai dau câteva elemente. În primul rând, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări s-a discutat foarte mult emoţional pe tema magistraţilor care vor da buzna să revină în magistratură. Eu vă spun că nu este deloc aşa. În magistratură nu se întorc nici judecători, nici procurori. Dimpotrivă, în ceea ce priveşte Consiliul Superior al Magistraturii numărul cererilor de pensionare a trecut de 900, în condiţiile în care în România este un necesar de 8.000 de procurori şi judecători, şi riscăm să tindem către 3.200. Vreau să vă spun că, tot din cauza lipsei magistraţilor, se aşteaptă câte patru ore pentru a se înregistra o cerere la judecătorie şi că sunt instanţe de judecată în această ţară, inclusiv în colegiul meu, care funcţionează cu doi sau trei judecători. Tocmai de aceea trebuie să permitem magistraţilor care au minim 10 ani vechime să se reîntoarcă în magistratură, pentru că, altfel, indiferent cât de mult vom lucra noi la aceste coduri, ele nu vor putea să-şi atingă scopul, şi anume să celerizeze procesul civil sau procesul penal din România, pentru că avem o acută lipsă de magistraţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Doriţi să completaţi, domnule senator Dan Şova? Vă rog. Microfonul 3.
	Domnul Dan Coman Şova: Vă cer scuze, am uitat să menţionez un lucru foarte important: reintrarea în magistratură se face fără examen, dar nu este automată. Foştii magistraţi, cei care au fost 10 ani magistraţi, vin la interviu în faţa secţiei de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii, care decide dacă îi reprimeşte sau nu. Oricum, există un for de decizie şi de selecţie.
	Domnul Alexandru Pereş: Ca să înţeleg, asta este intenţia dumneavoastră? Aţi făcut amendamentul, iar procedura cam asta va fi sau există acum această procedură?
	Domnul Dan Coman Şova: Nu. Amendamentul nu putea să conţină acest lucru, pentru că există un alt articol în lege conform căruia cei care intră fără examen se prezintă în faţa secţiei de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii.
	Domnul Alexandru Pereş: Da. Vă mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Microfonul 10.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Lăsând la o parte că este o chestiune care ţine de morală faptul că au părăsit sistemul şi revin în sistem, amendamentul în discuţie pune şi problema transparenţei modalităţii de intrare în magistratură. Tocmai aici, Comisia Europeană a criticat modalitatea interviului, pentru că nu asigură suficientă transparenţă. Ţin minte că şi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, când au fost discuţii pe acest amendament, s-a pus problema în felul următor: dacă este nevoie de un număr de patru magistraţi - să zicem - pentru o anumită instanţă şi se prezintă cinci, cum se manifestă transparenţa acestui interviu şi cum se ajunge la finalitatea că unul din cei cinci magistraţi nu a fost primit în sistem? Pe de altă parte, magistraţii care au părăsit sistemul provin de la instanţele superioare. Aşa cum domnul senator a precizat, există, într-adevăr, o criză de resurse umane în magistratură, dar la nivelul instanţelor inferioare, nu la nivelul instanţelor superioare. Prin revenirea acestor magistraţi, mă refer la cei cu vechime de zece ani în magistratură, ei or să reocupe locurile existente în instanţele superioare, şi nu pe cele din instanţele inferioare. De altfel, amendamentul nu stabileşte, aşa cum bine aţi sesizat şi dumneavoastră, domnule preşedinte, şi procedura care trebuie urmată pentru acest interviu. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Doriţi să interveniţi? Vă rog, domnul senator Dan Şova, în calitate de iniţiator al amendamentului.
	Domnul Dan Coman Şova: Domnule preşedinte, Eu sunt puţin mirat. Onoratul reprezentant al Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti aruncă în plenul Senatului nişte acuze foarte grave la adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă procedura de interviu a Consiliului Superior al Magistraturii nu este transparentă atunci când selectează nişte judecători, mi se pare o chestiune foarte gravă şi cred că ar trebui să o formulaţi public şi chiar să luaţi măsuri sau să propuneţi..., să explicaţi de ce. Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi transparent - mi se pare o acuză foarte gravă şi nejustificată. În al doilea rând, mă aşteptam ca reprezentantul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti să cunoască Legea de organizare a magistraturii şi să ştie că există o procedură care spune că se prezintă în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pentru interviu în vederea selectării.
	Domnul Alexandru Pereş: Da. Vă mulţumesc, domnule senator. Un moment, domnule senator Haşotti, vă rog. Punctul de vedere al comisiei, respectăm procedura, după care vă dau dumneavoastră cuvântul. Vă rog, microfonul 7.
	Domnul Augustin Daniel Humelnicu: Comisia de specialitate şi-a exprimat punctul de vedere.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Domnul senator Haşotti, microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc. O întrebare foarte scurtă, domnule preşedinte. Nu am acest act normativ la mine, dar mi se pare că amendamentul domnului senator Şova este foarte pertinent. De cine a fost semnat acest act normativ din partea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti?
	Domnul Alexandru Pereş: Puteţi răspunde? Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Din câte observ eu, este semnat de ministrul justiţiei, domnul Cătălin Predoiu.
	Domnul Alexandru Pereş: Sunteţi mulţumit, domnule senator? V-aţi luminat, da? Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră doar amendamentul. Este un amendament respins de comisie. A fost un vot strâns, şi anume un vot pentru, 3 voturi împotrivă şi două abţineri. Aşa cum am menţionat, este nevoie ca amendamentul să obţină jumătate plus unu din voturi, având cvorumul de şedinţă, pentru a decide de o parte sau alta, adică pentru sau împotrivă. Vă reamintesc că apăsând tastele 1-4 votaţi în favoarea amendamentului domnului senator Dan Şova şi al domnului senator Iulian Urban, iar dacă apăsaţi tastele 1-2 votaţi în favoarea punctului de vedere prezentat de comisie, de respingere a amendamentului. Am rugămintea, stimaţi colegi, să vă ocupaţi locurile în sală. Vă rog să votaţi. (Tabela electronică afişează 31 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.) Suntem într-o situaţie mai... (Rumoare în sală.) Nu avem cvorum pe tabela electronică, dar, după cum ştiţi, mai sunt colegi prezenţi, dar care nu votează. Eu vă propun altceva. Oricum este vorba de o lege organică. Votul atât pe raport, cât şi pe proiectul de lege îl vom da luni, 30 martie 2009. Tot atunci, vom repeta şi votul pe amendament, dacă sunteţi de acord. Vă mulţumesc pentru înţelegere. Deci reluăm luni şi votul pe amendament. Domnule senator Haşotti, avem microfoane în sală. Vă rog frumos - microfonul 2 -, dacă aveţi ceva de comunicat prezidiului şi sălii.
	Domnul Puiu Haşotti: Domnule preşedinte, Dumneavoastră, implicit, nu explicit, aţi arătat că nu mai avem cvorum. 31 plus 31 fac 62, suntem sub cvorum. Implicit, dumneavoastră aţi spus acest lucru şi, dacă... În situaţia în care avem cvorum, bineînţeles, continuăm...
	Domnul Alexandru Pereş: Domnule senator, Rog secretarii să verifice cvorumul şi, dacă nu avem cvorum, vom suspenda şedinţa, dar daţi-mi posibilitatea... (Discuţii în sală.) Dumneavoastră trebuie doar să solicitaţi verificarea cvorumului, nu să spuneţi ce a fost înainte, pentru că ştiţi care e procedura. Nu toţi colegii prezenţi în sală îşi exprimă totdeauna votul. Vă rog, doamna secretar Silistru şi domnule secretar David, să verificaţi dacă este întrunit cvorumul de şedinţă. Domnule senator Haşotti, dacă facem apelul nominal, vă demonstrez că vom avea cvorum. De la 62 de colegi se ajunge la 69. Da, într-adevăr, nu suntem în cvorum, de aceea fac apel la liderii de grup să îi cheme pe domnii senatori în sala de şedinţă. Uitaţi, vin colegii, colegii din opoziţie! Domnule senator Haşotti, aveţi cumva în program altceva decât şedinţă în plen? (Replică neinteligibilă.) Cvorumul trebuie asigurat de întreg plenul Senatului, de toate grupurile parlamentare. Cvorumul pentru votul legilor organice, normal, trebuie asigurat de către majoritate. Încă o dată rog liderii de grup şi vă rog şi pe dumneavoastră, domnule senator Haşotti, dacă este posibil, să reluăm. În acest moment suntem prezenţi 69 de senatori.
	La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2008 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiţiei. Adoptat de Camera Deputaţilor. Raportoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog, domnule senator Humelnicu. Microfonul 7. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu. Microfonul 10.
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin proiectul de act normativ se reglementează, în principal, următoarele aspecte: În primul rând, suportarea de către Institutul Naţional al Magistraturii a cheltuielilor ocazionate de cazarea şi masa judecătorilor, procurorilor, auditorilor şi personalului de instruire care participă la seminarele organizate în condiţiile legii, precum şi introducerea unor prevederi necesare pentru desfăşurarea formării continue descentralizate. Altă modificare este prevăzută în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că, în perioada dintre data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional de Magistratură care au promovat examenul de absolvire îşi păstrează calitatea de auditor de justiţie. De asemenea, se prevede dreptul personalului auxiliar de specialitate, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, de a face contestaţie, în termen de 15 zile de la data comunicării, la preşedintele Curţii de Apel sau, după caz, la procurorul general al Parchetului de pe lângă aceasta. Pentru a se înlătura dificultăţile cu care se confruntă personalul auxiliar de specialitate, în situaţia în care este încadrat în cadrul unei instanţe judecătoreşti sau parchet de pe lângă aceasta, ce îşi are sediul într-o altă localitate decât cea în care îşi are el domiciliul, fiind obligat ca din veniturile proprii să-şi achite chiria aferentă unei locuinţe, chirie care, în majoritatea cazurilor, depăşeşte jumătate din salariul personalului auxiliar, a fost reglementat dreptul la decontarea contravalorii chiriei lunare sau la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de domiciliu şi localitatea unde se află sediul unităţii.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă rog. Microfonul 7.
	Domnul Augustin Daniel Humelnicu: Domnule preşedinte, Actul normativ propune modificarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel se propune îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie prin stabilirea unei politici privind resursele umane în cadrul sistemului judiciar, prin adoptarea unor măsuri legislative care să conducă la responsabilizarea absolvenţilor Şcolii naţionale de grefieri care, imediat după încadrare, solicită transferul în cadrul altor instanţe sau parchete, făcând, practic, imposibilă continuarea formării profesionale sub îndrumarea judecătorului sau procurorului desemnat de conducătorul instanţei judecătoreşti, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta, în cadrul cărora a fost încadrat. Se are în vedere, de asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate şi reglementarea dreptului la decontarea contravalorii chiriei lunare sau la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care îşi are domiciliul şi reşedinţa şi localitatea unde se află sediul unităţii. Pe parcursul dezbaterilor, senatorii au adoptat un amendament de abrogare a art. 161 din cadrul art.IV care se regăseşte, de altfel, în anexa la raport. În consecinţă, supunem plenului Senatului spre dezbatere şi adoptare raportul de admitere, cu un amendament, împreună cu proiectul de lege.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Permiteţi-mi să deschid dezbaterile generale. Sunt solicitări? Nu sunt. Suntem deci în faţa unui raport de admitere, cu un amendament admis, adoptat de comisie. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Votul pe raport şi votul final se vor da luni, 30 martie anul curent, între ora 17.00 şi ora 18.00.
	Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind înfiinţarea comunei Târgşoru Nou, judeţul Prahova, prin reorganizarea comunei Ariceştii Rahtivani. Este o propunere legislativă. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Radu Stancu, iar din partea comisiei raportoare, domnul Trifon Belacurencu. Microfonul 7. Dau cuvântul domnului secretar de stat. Vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Radu Stancu - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative din următoarele considerente: analiza documentaţiei anexate propunerii legislative relevă faptul că pentru comuna Târgşorul Nou, propusă spre înfiinţare, şi pentru comuna Ariceştii Rahtivani, rămasă după reorganizare, nu sunt îndeplinite toate condiţiile necesare pentru înfiinţarea de comune, aşa cum sunt acestea stabilite prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului, secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare. În aceste condiţii, vă adresez rugămintea să respingeţi prezenta propunere legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Domnule senator Trifon Belacurencu, secretar al Comisiei pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului - microfonul 7 -, vă rog.
	Domnul Trifon Belacurencu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia noastră, în pregătirea dezbaterilor şi hotărârii pe care urma să o adopte, a desemnat un raportor pe această problemă care s-a deplasat în comuna Ariceştii Rahtivani pentru a verifica îndeplinirea indicatorilor minimali prevăzuţi de lege, precum şi existenţa resurselor materiale pentru înfiinţarea unei noi comune. În urma dezbaterilor din şedinţa comisiei, din data de 17 martie anul curent, s-a hotărât adoptarea unui raport de respingere, cu majoritate de voturi. Vă informez că s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ şi aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Prin natura reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. La dezbateri generale, domnul senator Petru Filip - microfonul 2 -, vă rog.
	Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă supun atenţiei un comentariu vizavi de acest subiect al solicitărilor pentru apariţia unor unităţi administrative noi pe harta României. În acest moment, România are, undeva, peste 3.200- 3.300 de unităţi administrative din care: peste 2.800 sunt comune şi, la rândul lor, peste 75% dintre ele se află în incapacitatea de a se susţine financiar din venituri proprii. Vă spun aceste lucruri pentru că, pe ordinea de zi a Comisiei pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului mai sunt şi alte solicitări, unele dintre ele rămase de ani de zile, altele care vor veni. Nu vreau să comentez aici motivul pentru care apar aceste solicitări şi care, sigur, au la bază un referendum aprobat. Am considerat împreună cu colegii din Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului că trebuie să analizăm fiecare caz în parte, iar principalul criteriu care va sta la baza raportului comisiei va fi cel legat de capacitatea economică şi financiară, prezentă şi viitoare, a acelei unităţi administrative de a se susţine economic. Vă spun aceste lucruri pentru că suntem din toate judeţele României, fie că este vorba de Senat, fie că este vorba de Camera Deputaţilor şi, sigur, presiunile, interesele şi orgoliile locale sunt cele care de foarte multe ori vor veni asupra noastră. În cazul în care aceste solicitări interesează parlamentarii din Senat, Comisia pentru administraţia publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului vă stă la dispoziţie tocmai pentru a găsi soluţiile cele mai bune pentru aceste proiecte de lege, sigur, importante pentru fiecare comunitate. Mulţumesc foarte mult.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2, vă rog.
	Domnul Dumitru Oprea: Un punct de vedere sentimental. Comuna mea este vecină comunei propuse şi vreau să vă spun că există un Târgşoru Vechi, capitala Ţării Româneşti sub Vlad Ţepeş, iar Târgşoru Nou ar fi un atentat la istoria acestei tradiţionale comune care există deja. Cele două entităţi desprinse din Ariceştii Rahtivani nu au puterea de a da semnalul că sunt în situaţia unei comune aşezate. Decizia luată de Guvern şi de comisie este una foarte corectă.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Caracterul legii este de lege organică. Votul pe raport şi votul final se vor da luni, 30 martie anul curent, între ora 17.00 şi 18.00. Punctul 13 din ordinea de zi l-am discutat deja, imediat după punctul 2. Vă mulţumesc pentru răbdare. Ne-am încadrat în timpul alocat şedinţei noastre de plen. Ne revedem în plen luni, 30 martie 2009, ora 15.00.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 12.57.