Plen
Ședința Senatului din 8 aprilie 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.47/17-09-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-02-2024
26-02-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 08-04-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 8 aprilie 2009

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Ședința a început la ora 9.45.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereș, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Cornel Popa și de domnul senator Gheorghe David, secretari ai Senatului.

   

Domnul Alexandru Pereș:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 8 aprilie 2009.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Cornel Popa și Gheorghe David, secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori și-au înregistrat prezența 72 de colegi senatori, 6 colegi senatori sunt membri ai Guvernului.

Îi rog și pe ceilalți colegi să vină și să-și înregistreze prezența.

Biroul permanent al Senatului împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun pentru astăzi lucrări până la ora 13.00 - dezbateri asupra proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi care v-a fost prezentată.

Vă rog să votați.

Rog colegii senatori să intre în sala de ședință.

Ordinea de zi a fost aprobată cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Vă mulțumesc.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi este până la ora 13.00, poate și mai devreme, dacă reușim să epuizăm ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

 
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 13 - 18 aprilie 2009  

La punctul 1 din ordinea de zi - probleme organizatorice.

În primul rând, doresc să supun aprobării programul de lucru pentru săptămâna viitoare: perioada 13 - 18 aprilie anul curent.

Voi da citire acestui program.

  • Pentru ziua de luni, 13 aprilie 2009, Biroul permanent al Senatului împreună cu liderii grupurilor parlamentare vă propun activități în circumscripțiile electorale.
  • Marți, 14 aprilie 2009, la ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului, iar de la ora 14.00, programul standard pentru ziua de luni, respectiv: lucrări în grupurile parlamentare - de la ora 14.00 la ora 15.00; lucrări în plenul Senatului - de la ora 15.00 la ora 19.30, cuprinzând declarații politice de la ora 15.00 la ora 16.30, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada următoare, dezbateri asupra proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi - de la ora 16.30 la ora 17.00, voturi finale pe legile organice - de la ora 17.00 la ora 18.00, iar de la ora 18.00 la ora 19.30 - întrebări, interpelări și răspunsuri.
  • Pentru ziua de miercuri, 15 aprilie 2009, începând cu ora 9.00 - lucrări în comisiile permanente.
  • Același lucru și pentru ziua de joi, 16 aprilie 2009, de la ora 9.00 - lucrări în comisiile permanente.
  • Pentru zilele de vineri, 17 aprilie 2009, și sâmbătă, 18 aprilie 2009, activități în circumscripțiile electorale.

Sunt observații asupra acestui proiect de program?

Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Programul de lucru a fost aprobat cu 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.

Intervenții pe marginea unor evenimente de actualitate ale domnilor senatori: Marian Iulian Rasaliu (PD-L) - declarație privind Ziua Internațională a Romilor;

Înainte de a trece la punctul 2 din ordinea de zi, la solicitarea a două grupuri parlamentare dau cuvântul unor colegi senatori care doresc să-și exprime un punct de vedere asupra unor situații și evenimente petrecute în ultima perioadă.

Domnul senator Viorel Badea este prezent? Nu.

Dau cuvântul domnului senator Marian Iulian Rasaliu.

Microfonul 3 sau, dacă doriți, la microfonul central.

Urmează domnul senator Mircea Diaconu.

   

Domnul Marian Iulian Rasaliu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Democrat Liberal felicită romii din România pentru aniversarea Zilei Internaționale a Romilor, care are loc astăzi.

Noi susținem activitatea intensă de integrare a acestora în societatea românească contemporană și ne preocupăm intens pentru îmbunătățirea infrastructurii, astfel încât nivelul lor de trai să înceapă să se apropie de un nivel decent și să poată beneficia, în egală măsură cu toți ceilalți cetățeni români, de ceea ce înseamnă alimentare cu apă, canalizare și energie electrică.

Suntem preocupați mai ales de nivelul de educație - nu numai al copiilor, dar și al adulților de etnie romă -, în așa fel încât aceștia să atingă standardul necesar pentru o evoluție profesională adecvată statutului de cetățean al Comunității Europene și, nu în ultimul rând, al României.

În plus, suntem în stadiul de elaborare a unor proiecte și programe comunitare care să poată să fie aplicate de autoritățile locale pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă comunitățile de romi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
  Mircea Diaconu (PNL) - declarație cu privire la evenimentele petrecute în Italia și Republica Moldova;

Are cuvântul domnul senator Mircea Diaconu.

   

Domnul Mircea Diaconu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie să ne fie indiferent, cu atât mai mult nimic din ceea ce este românesc nu trebuie să ne fie indiferent.

Spun asta pentru că am senzația, mai ales în ultimele zile, că trăim ceea ce poetul a denumit, din păcate, atât de exact și adevărat, "repetabila povară".

Spun asta pentru că în Italia, deși departe de noi, prin câțiva dintre concetățenii noștri, retrăim ceea ce noi, la rândul nostru, am trăit și am plătit, din păcate, în 1977.

Aproape la fel.

Din păcate, și în Basarabia se întâmplă tragic cam ceea ce s-a întâmplat în 1989 la noi.

Mă refer, în primul rând, la suferințele umane, la neîmplinirile colective din acea zonă.

Nu putem rămâne indiferenți.

Ceea ce spun eu este nepolitic, este uman, pur și simplu.

Pentru că și într-o parte, și în cealaltă ceea ce, în final, ne doare se numește ireversibil moarte, vă rog din suflet să păstrăm un moment de reculegere pentru toți.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Viorel Riceard Badea (PD-L) - declarație cu privire la relația dintre clasa politică din România și problemele comunităților românești din lume;

Domnule senator Viorel Badea, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Riceard Badea:

În toată această perioadă, perioadă care a început acum vreo doi ani și ceva, observăm că aceste comunități române, care trăiesc pretutindeni, se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari.

De fiecare dată - și spun acest lucru pentru că sunt alături de românii de pretutindeni de vreo 12 ani -, de fiecare dată când am pus această probleme s-a considerat a fi o poezie.

Ne dăm seama acum cu toții că asta nu este o poezie, ne dăm seama acum cu toții că indiferența noastră, o oamenilor politici din ultimele decenii, i-a marcat pe românii care, cu sau fără voia lor, s-au aflat în alte spații, și eu cred că a venit în sfârșit momentul să avem o nouă abordare vizavi de comunitățile române din lume.

Vedem ce se întâmplă în Italia, am văzut ce era să se întâmple în Elveția, vedem ce este în Basarabia, vedem cum sunt tratați românii din Bucovina de Nord sau din sudul Basarabiei, din cele trei județe.

De asemenea, vedem ce se întâmplă cu românii din Valea Timocului sau din Timocul bulgăresc.

Cred că este cazul să avem o nouă privire și să refacem strategiile pe care, până acum, mulți dintre noi nu le-au înțeles vizavi de românii de pretutindeni.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră să tratăm cu maximă prioritate starea comunităților române din lume și să nu-i mai considerăm ca pe niște copii pentru care noi suntem obligați să plătim o pensie alimentară.

Vă mulțumesc și sper ca această perioadă să fie pentru noi toți un nou început.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Titus Corlățean (PSD) - declarație-apel referitoare la necesitatea implicării României în problemele privind situația din Republica Moldova

Dau cuvântul domnului senator Titus Corlățean.

   

Domnul Titus Corlățean:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ultimele săptămâni și, în special, ultimele zile au adus în atenția opiniei publice internaționale și, evident, și din România, la București, o serie de evenimente desfășurate în Republica Moldova, evenimente pe care le urmărim, în mod evident, cu foarte mare atenție, cu îngrijorare și preocupare, pentru că - și asta o spun nu doar românește și uman, cum spunea un coleg mai devreme, o spun și politic - situația din Republica Moldova nu are cum să nu ne intereseze direct și nu are cum să nu ne preocupe în mod direct.

Cred că din acest punct de vedere este de salutat reacția societății civile și a tinerilor din România, fie ei cetățeni români, fie studenți din Basarabia, și, în același timp, aceasta impune o anumită conduită a clasei politice românești.

În urmă cu două săptămâni, dacă nu mă-nșel, susțineam o declarație politică aici, în plenul Senatului, în care atrăgeam atenția asupra necesității ca partidele politice românești, în sfârșit, să se strângă la aceeași masă și să aibă o discuție foarte serioasă cu privire la strategia clasei politice românești din punctul de vedere al relației cu Republica Moldova - prezent și viitor - și din punctul de vedere al armonizării cu partenerii europeni.

Cred că această propunere, această solicitare este mai actuală ca niciodată.

Pe de altă parte, instituțiile românești, instituțiile statului român trebuie să fie de acum înainte mult mai active în interiorul familiei europene în ceea ce privește transmiterea informațiilor și evaluărilor pe care partea română le are față de ceea ce s-a întâmplat în toți acești ani la Chișinău și ceea ce se întâmplă în clipa de față, pentru că o evaluare corectă la Bruxelles, a instituțiilor europene, manifestată și prin declarații publice, nu se poate face decât dacă partea română, prima, cea care are cele mai corecte informații, aș spune, se implică cu adevărat.

Avem de recuperat ani de inconsecvență, aș spune, din punctul de vedere al prestației instituțiilor românești în familia europeană, avem de transmis mult mai multe informații și evaluări și, în același timp, este dreptul nostru, ca stat european și ca stat frate, să solicităm și să așteptăm respectarea de către puterea de la Chișinău a standardelor democratice, inclusiv în materie electorală, și este dreptul nostru să așteptăm, ca stat european, ca ceea ce s-a semnalat de către liderii opoziției de la Chișinău, frauda, fraudă importantă care ar fi distorsionat rezultatul votului, să fie verificată și reparată inclusiv prin reluarea alegerilor.

Este un apel de la tribuna Senatului României pentru ca ceea ce înseamnă conflict și violență în stradă să înceteze, este un apel la abținere și la o atitudine care să înlăture pretexte care ar putea fi oferite puterii comuniste de la Chișinău, este un apel la o atitudine mult mai activă, dar înțeleaptă, a instituțiilor statului român pentru a se feri de găsirea unor pretexte și de acuze nefondate la adresa României, dar este și un apel la adresa societății românești, în ansamblul său, de a fi mult mai activă și implicată în aceste momente în care frații noștri români de dincolo de Prut au nevoie de ajutorul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Codului European de Securitate Socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964 (L69/2009)  

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Codului European de Securitate Socială al Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Doina Pârcălab.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul la microfonul 8.

   

Doamna Domnica Doina Pârcălabu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale:

Doamnelor și domnilor senatori, Bună dimineața!

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Codului European de Securitate Socială, adoptat la Strasbourg la 16 aprilie 1964 și intrat în vigoare la 17 martie 1968, semnat de România în 22 mai 2002.

Codul European de Securitate Socială definește normele europene de securitate socială și stabilește condițiile de acordare a indemnizațiilor, precum și valorile minime de protecție pe care statele trebuie să le asigure în nouă domenii de securitate socială.

Pentru a ratifica codul, statele trebuie să accepte obligațiile privind dispozițiile generale, calculul plăților periodice și pe cele corespunzătoare din părțile 2.10, specifice fiecărei ramuri de asigurare.

Statele nu sunt obligate să aplice toate prevederile cuprinse în părțile 2.10, dar nu mai puțin decât șase dintre ele în cazul ratificării, în condițiile în care partea a II-a, respectiv "Îngrijiri medicale", contează cât două părți, iar partea a V-a, "Pensii", cât trei părți.

Această procedură conferă codului un grad înalt de flexibilitate, dând posibilitatea statelor să-l ratifice, chiar dacă în unele ramuri ale securității sociale nu a fost atins încă nivelul prevăzut de cod.

Odată cu Codul European de Securitate Socială, a fost adoptat și un protocol care conține normele maxime de protecție, protocol ce poate fi ratificat de statele care nu vor să se limiteze la un nivel minim de securitate socială.

Față de acestea, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Cristian Rădulescu, președintele comisiei.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce dezbatem la punctul 2 din ordinea de zi este în strânsă legătură cu ceea ce vom dezbate la punctul 3.

Ordinea logică și cronologică ar fi fost ca punctul 3 să fie pus mai înainte.

La punctul următor va fi vorba de o convenție de referință în domeniul protecției sociale și al actelor juridice internaționale din domeniul muncii, este vorba de Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 102/1952, care instituie standardele minime, la nivel mondial, în materie de protecție socială.

Revenind la ceea ce avem aici, la punctul 2 din ordinea de zi avem convenția europeană la care făcea referire reprezentanta Guvernului, pe care noi o ratificăm, mai ales ca urmare a angajamentului luat în 1999, când la 7 mai România a ratificat Carta Socială Europeană revizuită, prin care țara noastră s-a angajat să mențină regimul de securitate socială, de protecție socială cel puțin egal cu cel necesar pentru ratificarea Codului European de Securitate Socială, lucru pe care noi dorim să-l facem în momentul de față.

Codul European de Securitate Socială și-a propus, cu ambiție, standarde mai înalte decât cele minimale prevăzute în 1952 de Convenția nr. 102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii.

România, în acest moment, se situează pe sau deasupra majorității standardelor instituite de convenția mondială și de convenția europeană, drept care putem proceda la ratificarea acestei convenții care datează din 1964.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt întrebări de adresat inițiatorului? Nu sunt.

Dezbateri generale. Domnule senator Titus Corlățean, aveți cuvântul.

Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi aduc aminte că în 1999 am fost cel care a depus instrumentul de ratificare a Cartei Sociale Europene, revizuită la Secretariatul General al Consiliului Europei, un instrument esențial, din punctul de vedere al protecției sociale și al securității sociale.

Carta Socială Europeană revizuită face, într-adevăr, referire în art. 12 la instrumentul pe care astăzi îl avem în fața plenului în vederea ratificării, de asemenea un instrument european al Consiliului Europei care stabilește standarde mai înalte decât standardele minime stabilite prin alt instrument la nivel internațional, este vorba de punctul 3 de pe ordinea de zi.

Din punct de vedere social și al securității sociale, sunt dispoziții extrem de importante.

Spun asta public pentru că statul român și Guvernul se angajează la o serie de lucruri extrem de importante în materia îngrijirilor medicale, prestațiilor de boală, prestațiilor de bătrânețe, accidentelor și bolilor profesionale, prestațiilor familiale și plăților respective.

Spun asta pentru că, anual, este prevăzută în cadrul unui mecanism de monitorizare a angajamentelor statelor părți, deci și angajamentele asumate de România, transmiterea unui raport la structurile specializate ale Consiliului Europei cu privire la modul în care ne respectăm aceste angajamente, iar aceste angajamente pot fi invocate de persoane fizice și organizații din România, care pot revendica necesitatea ca Guvernul să respecte, cu adevărat, aceste obligații asumate.

Acest instrument presupune o atitudine riguroasă din partea Guvernului în ceea ce privește implementarea sa.

În orice caz, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota acest instrument extrem de important din punctul de vedere al securității sociale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Stimați colegi,

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a întocmit un raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

Mulțumesc.

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Convenției nr. 102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind normele minime de securitate socială, adoptată la Geneva la 28 iunie 1952 în cadrul Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii (L70/2009)  

Punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției nr. 102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind normele minime de securitate socială, adoptată la Geneva la 28 iunie 1952 în cadrul Conferinței generale a Organizației Internaționale a Muncii.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Doina Pârcălabu.

Aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

   

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției nr. 102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind normele minime de securitate socială.

Principiile care stau la baza convenției sunt: garantarea prestațiilor definite, participarea angajaților și angajatorilor la administrarea schemelor, responsabilitatea generală a statelor pentru acordarea corespunzătoare a prestațiilor și administrarea corectă a instituțiilor, finanțarea colectivă a prestațiilor prin contribuții de asigurări și taxe.

Prin ratificarea Convenției Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 102/1952, România își asumă responsabilitatea generală pentru acordarea corespunzătoare a prestațiilor, în conformitate cu prevederile prezentei convenții.

Totodată, în baza art. 22 din Constituția Organizației Internaționale a Muncii, România va transmite anual rapoarte cu privire la aplicarea convenției, incluzând informații complete la legislația și reglementările prin care au efect prevederile convenției, dovezi ale faptului că a satisfăcut exigențele statistice.

Față de cele expuse mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul senator Cristian Rădulescu, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Convenția Organizației Internaționale a Muncii (OIM) nr. 102/1952, la care am făcut referire și mai devreme, ca document de mare referință în domeniul legislației muncii, poate fi ratificată de oricare țară în condițiile în care, așa cum se prevede în Capitolul I, sunt îndeplinite în acea țară standardele minime în măcar trei capitole dintre cele prevăzute de convenție, lucru pe care țara noastră îl îndeplinește.

Aici eu aș face doar o referire la acele capitole pe care nu le-am putut ratifica, deoarece se consideră încă, sper că nu pentru o durată lungă, că nu le îndeplinim, și este vorba de capitolul "Șomaj", capitolul "Accidente de muncă și boli profesionale", capitolul "Drepturile urmașilor".

Convenția datează din anul 1952 și un mare număr de țări, până în momentul de față, au ratificat-o, întrucât îndeplinim standardele la un număr mult mai mare de capitole decât cele 3 impuse minimal de această convenție, și o putem ratifica.

O supunem votului dumneavoastră.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt întrebări pe care doriți să le adresați inițiatorului, aveți cuvântul.Nu sunt.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Supun, atunci, votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege, precizând încă o dată că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Vă mulțumesc.

Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 (L77/2009)  

Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008.

Proiectul de lege este în procedură de urgență și termenul de adoptare tacită este 2 iunie 2009.

Raportul este întocmit de Comisia pentru sănătate publică.

Vă rog, domnule senator Tudor Udriștoiu, luați loc.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Cristian Irimie.

Aveți cuvântul.

Vă rog, la microfonul 10.

   

Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune eliminarea criteriului demografic pentru mediul rural, prevăzut de art. 12 alin. 1 lit. b), fapt ce facilitează înființarea de unități farmaceutice în mediul rural și îmbunătățește accesul populației la asistență farmaceutică.

Se va reduce numărul instituțiilor implicate în procedura de autorizare a farmaciilor prevăzute în Legea farmaciei nr. 266/2008, se vor elimina prevederile care presupun implicarea Colegiului Farmaciștilor atât în inspecții, cât și în eliberarea avizului de oportunitate, ceea ce excede atribuțiilor acestei organizații profesionale și dă naștere unui conflict de interese, se vor corela prevederile referitoare la răspunderea contravențională - în prezent contravențiile sunt constatate și aplicate de către Inspecția Sanitară de Stat, deși inspecțiile sunt făcute de Agenția Națională a Medicamentului -, se vor elimina prevederile referitoare la aprobarea tacită a drogheriilor care ar putea duce la funcționarea unor unități farmaceutice fără îndeplinirea condițiilor legale, a căror îndeplinire este verificată prin inspecție, se vor elabora norme de aplicare a Legii farmaciei și se introduc norme tranzitorii pentru soluționarea blocajului administrativ.

Având în vedere cele prezentate, doamnelor și domnilor senatori, vă rog respectuos să votați acest proiect de lege.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Tudor Udriștoiu, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului.

 
   

Domnul Tudor Udriștoiu:

În ședința din 24 martie 2009 membrii comisiei au luat în dezbatere actul normativ și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexa la raport.

La dezbateri au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Colegiului Farmaciștilor din România.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În raport cu obiectul de reglementare, actul normativ se încadrează în categoria legilor ordinare.

Prin urmare, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Întrebări?

Dezbateri generale.

Domnul senator Iosif Secășan, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Iosif Secășan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe lângă eliminarea criteriului demografic pentru mediul rural, ceea ce ar duce la creșterea operatorilor farmaceutici în mediul rural și accesul facil la aprovizionarea cu medicamente a populației, intervenția Legislativului pe Legea nr. 299/2008 este absolut necesară pentru că previne crearea unui blocaj, cu lezarea interesului public privitor la aprovizionarea cu medicamente, blocaj ce ar putea interesa farmaciile comunitare din mediul urban și rural, dar și farmaciile de spital.

Instituțiile și asociațiile profesionale implicate în autorizare, avizare, inspecție, control și sancționarea unităților farmaceutice aparțin unor domenii și structuri diferite, care fie nu au competențele specifice în domeniu, fie nu au capacitatea administrativă de exercitare a atribuțiilor sau sunt în conflict de interese.

De fapt, atât înființarea, cât și autorizarea unităților farmaceutice trebuie să parcurgă un traseu care interesează patru instituții:

Ministerul Sănătății, direcțiile farmaceutice, Agenția Națională a Medicamentului și Inspecția Sanitară de Stat.

Or, acest circuit complicat trebuie simplificat.

Unde mai punem faptul că legea actuală face referire la unele instituții și direcții care nu mai au aceeași denumire sau nu mai există.

Așadar, circuitul trebuie simplificat și eficientizat, iar legislația adaptată la noile structuri și denumiri instituționale.

Pentru aceste motive și pentru cele prezentate de inițiator, Grupul parlamentar al PD-L votează această lege, mai ales că ea face parte din programul nostru de guvernare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Minerva Boitan, vă rog. Microfonul 2.

 
   

Doamna Minerva Boitan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Toate cele 36 de amendamente vin în sprijinul Legii nr. 266/2008 și, mai ales, în sprijinul consumatorului de medicamente de la noi din țară, dar, având în vedere că o mare parte din populația României trăiește în mediul rural, având în vedere că există comunități izolate cu populație îmbătrânită pentru care deplasarea este extrem de dificilă, propun ca mijloc de distribuție a medicamentelor și unitatea farmaceutică mobilă.

Întrucât nu se mai poate introduce un amendament astăzi, eu l-am scris și l-am înaintat pentru a fi luat în discuție la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, doamna senator.

Domnule senator Ion Rotaru, vă rog. Microfonul 4.

 
   

Domnul Ion Rotaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să precizez, încă de la început, că și Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota, fără niciun fel de rezervă, acest proiect de lege.

Aș vrea să subliniez și eu faptul că modificările la Legea farmaciei nr. 266/2008 vin și îmbunătățesc cadrul instituțional de înființare și modul de reglementare a funcționării farmaciilor.

Este un pas înainte, este un deziderat pe care îl urmărim și îl dorim cu toții, îmbunătățirea stării de sănătate a populației și accesul la medicamente, în special în mediul rural unde, știm cu toții, problema accesului la medicamente este destul de complicată atât din cauza distanțelor până la farmacii, cât și a faptului că oamenii din mediul rural au un nivel de venituri destul de redus și nu-și pot permite deplasări.

Sigur, acest lucru va permite, în același timp, și accesul în timp real la medicamente.

Cred că eliminarea criteriului numărului populației reprezintă un pas înainte pentru înființarea farmaciilor în mediul rural și cred că, prin toate reglementările noi pe care le aduce acest proiect de lege, așa cum spuneam, accesul la medicație va fi îmbunătățit.

Subliniez încă o dată că Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt intervenții din partea colegilor?

Domnule senator Câmpanu Liviu, vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca inițiator al Legii farmaciei nr. 266/2008, care, așa cum știți, a avut o naștere grea, a durat aproape patru ani de zile până a trecut prin Parlament în legislatura trecută, vreau să salut această inițiativă legislativă care îmbunătățește Legea farmaciei aprobată anul trecut și, de asemenea, sunt convins că, împreună, vom reuși o modalitate de a aborda și relația funcționării lanțurilor farmaceutice, pentru a realiza acea îmbinare a comportamentului etic cu cel mercantil al instituției farmaceutice.

Sunt convins că și propunerea colegei mele, doamna senator Minerva Boitan, va avea susținere în Camera Deputaților, pentru că, într-adevăr, în mediul rural, din cauza faptului că trebuie să ținem mai mult cont de scopul etic al acestei activități, cred că înființarea unor unități farmaceutice mobile ar duce la apropierea acestor servicii farmaceutice de cetățeanul care are nevoie de ele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Nu mai sunt alte intervenții.

Stimați colegi, suntem în...

Domnule secretar de stat, am o întrebare pentru dumneavoastră: sunteți de acord cu amendamentele admise în comisie, da?

 
   

Domnul Cristian Anton Irimie:

Sigur.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Suntem în fața unui raport de admitere, cu amendamente.

Sunt intervenții asupra amendamentelor admise în comisie?

Nu sunt.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente.

Stimați colegi, atenție vă rog, pentru că votăm.

Acum vă rog.

Raportul a fost adoptat cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom opera aceste amendamente.

Vă rog să votați acum.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice (L39/2009) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 14 aprilie a.c.)  

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice.

Un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

Este și prioritate legislativă a Guvernului.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip, microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ioan Andreica, microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței:

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, În competența Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței stă Planul de amenajare a teritoriului național.

Până la această oră, ministerul a elaborat și au fost aprobate prin lege secțiunile rețelei de transport, apă, zone protejate, rețeaua de localități, zone de risc, urmând ca astăzi să prezentăm în fața dumneavoastră Secțiunea a VIII-a, respectiv zone cu resurse turistice.

Prin acest Plan de amenajare a teritoriului național - zone cu resurse turistice, se identifică în toate regiunile țării, în toate unitățile administrativ-teritoriale ale țării acele zone turistice care au un potențial turistic cu concentrație mare și foarte mare și care, odată identificate și stabilite prin lege, să poată orienta resursele în ceea ce privește dezvoltarea zonei respective spre aceste zone turistice ce oferă un potențial ridicat care să atragă, în final, și investitori străini, să atragă și investitori din țară și, de ce nu?, să atragă și programe de colaborare între diverse autorități.

La acest Plan de amenajare a teritoriului național s-a lucrat timp de un an de zile sub coordonarea INCD URBANPROIECT, cu participarea Ministerului Turismului, Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, autorităților publice locale, s-au stabilit, în final, criterii și s-au putut ierarhiza aceste zone turistice din România.

A fost dezbătută lucrarea, de asemenea, în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și, astăzi, venim în fața dumneavoastră și vă rugăm să ne dați votul și pentru această secțiune, să încheiem Programul de amenajare a teritoriului național.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Petru Filip, vă rog, raportul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un aviz favorabil, un raport de admitere cu 19 amendamente admise și cu 7 amendamente respinse în anexa nr. 2 la raport.

Sigur, au fost purtate discuții în legătură cu propunerile pe care colegii senatori le-au făcut privitor la introducerea unor localități în plus pe aceste liste.

Au existat - și acest lucru cred că și domnul secretar de stat Andreica l-a susținut - anumite criterii și anumite punctaje făcute pentru fiecare localitate în parte, a fost o muncă dificilă, pentru că, dacă stai să analizezi și să însumezi toate localitățile din această anexă a legii privind amenajarea teritoriului, o să ne dăm seama că aproape sau aproape peste 30% din localități sunt acceptate ca localități cu potențial turistic.

Sigur, este important ca fiecare localitate care are ceva aparte, din punct de vedere turistic, să fie trecută și a fost trecută pe acest proiect de lege, în speranța că multe dintre problemele de infrastructură a căror rezolvare ar putea să ducă, într-adevăr, la creșterea potențialului turistic se vor și realiza.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale sau la întrebări pentru inițiator, vă rog, domnule senator Emilian Frâncu.

Microfonul 1.

 
   

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că județul Vâlcea este considerat un județ sărac, dar, din punct de vedere al potențialului turistic, este printre cele mai interesante județe din țară și are mari resurse în acest domeniu.

Sper ca, prin aprobarea acestui proiect de lege, să atragem spre județul Vâlcea numeroase resurse.

Așteptam demult ca acest act normativ să ajungă, în sfârșit, în Parlament spre dezbatere și sper eu că va fi benefic pentru toate județele din România.

Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Alexandru Cordoș. Microfonul 3.

 
   

Domnul Alexandru Cordoș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu aș vrea doar să mulțumesc celor două comisii implicate și, respectiv, ministerelor implicate în acest act normativ.

Aș vrea să spun că este un prim pas în dezvoltarea turismului românesc, iar, dacă vorbim, așa cum spunea domnul președinte Petru Filip, că aproape 30% din unitățile administrativ-teritoriale ale României sunt cuprinse în acest act normativ, înseamnă că potențialul turistic și importanța acestui act normativ sunt foarte mari.

Cred că din text rezultă și obligativitatea unităților administrativ-teritoriale de a-și revizui planurile urbanistice generale, cuprinderea în acest plan a acestor zone și a factorilor care vor influența dezvoltarea lor.

Eu aș vrea, de fapt, să ridic o problemă și aș ruga ministerele implicate dacă pot să realizeze un plan comun, pentru ca acest act normativ, într-adevăr, să aibă eficiența scontată.

Este vorba de Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Ministerul Turismului și poate că și alte ministere, poate chiar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, care, pe anumite zone protejate, dacă vorbim pe larg la acest Plan de amenajare a teritoriului național, acționează în această zonă.

Aș vrea să menționez, încă o dată, că acest lucru, dacă se va dovedi că îl vom și aplica în practică, va fi benefic pentru tot ceea ce înseamnă zonele cu potențial turistic, pentru dezvoltarea infrastructurii și, în general, pentru atragerea de turiști în zonele menționate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt solicitări pentru a lua cuvântul? Nu.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.

La anexa nr. 2, amendamente respinse, la cele șapte amendamente sunt solicitări pentru a explica și plenului motivația amendamentului? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, Guvernul este de acord cu amendamentele admise?

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Suntem de acord.

Ne-am însușit, în timpul lucrărilor comisiei, amendamentele.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, votul pe raport și votul final, având în vedere că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, se vor da marți, 14 aprilie 2009, între orele 17.00 și 18.00.

 
Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (L72/2009) (votul final se va da în ședința de marți, 14 aprilie a.c.)  

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea comisiei este prezent domnul președinte Petru Filip.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Microfonul 10, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Legea nr. 360/2002, cu modificările și completările ulterioare, a constituit o primă etapă de reglementare a naturii juridice a profesiei de funcționar public cu statut special, stabilind condițiile de accedere în această categorie profesională, atribuțiile și modul de desfășurare a activităților polițiștilor, drepturile, obligațiile și modul de încetare a activității acestora.

În procesul de aplicare a acestui act normativ, au fost identificate și o serie de elemente care au determinat o interpretare și o aplicare defectuoasă a dispozițiilor acestuia.

Din acest motiv, Guvernul a venit cu o serie de modificări, patru, în principal, cele mai importante, pe care vi le și prezint:

  • în primul rând, modificarea perioadei pentru care polițiștii, în situații temeinic justificate, pot fi puși la dispoziția unității;
  • în al doilea rând, instituirea dreptului polițistului de a beneficia de suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenței juridice a acestuia pentru fapte săvârșite în exercitarea, potrivit legii, atribuțiilor de serviciu;
  • în al treilea rând, instituirea obligației polițistului de a informa în scris și imediat structura de resurse umane din unitatea din care face parte despre dobândirea calității de învinuit sau inculpat, precum și despre măsurile procesuale penale dispuse sau hotărârile penale pronunțate împotriva sa;
  • în al patrulea rând, crearea cadrului juridic necesar desfășurării activității sindicale în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Având în vedere cele precizate, vă adresăm rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Petru Filip, aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Petru Filip:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un raport de admitere, în unanimitate, fără amendamente.

A luat în discuție ceea ce și domnul secretar de stat Valentin Iliescu a prezentat și, dintre toate aceste amendamente, cel mai important este cel legat de suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenței juridice a polițistului, și trebuie specificat "pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuțiunilor de serviciu, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor".

Acesta este un aspect pe care nu numai instituția Poliția Română sau cei angajați în Poliție îl resimt, ci și celelalte instituții publice care, în virtutea obligațiilor de serviciu, trebuie să aplice legea față de persoane juridice sau persoane fizice.

Și cel de-al doilea subiect este cel legat de asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărârea Guvernului, ținând cont de faptul că polițiștii, într-adevăr, au o expunere majoră față de cei pe care sunt obligați, în virtutea sarcinilor de serviciu, "să-i pedepsească".

Ca urmare, votul a fost în unanimitate.

Raportul este un raport de admitere, fără amendamente.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt întrebări? Nu sunt.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Attila Cseke. Microfonul 2. (Rumoare în sală.)

Stimați colegi, vă rog să luați loc în sala de ședință.

Conturbați lucrările plenului Senatului.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prevederile acestui act normativ vin să îmbunătățească cadrul legislativ, instituind reglementări unde existau omisiuni sau deficiențe constatate în practică și la care s-au referit antevorbitorii.

Aș vrea însă să mă refer la noua reglementare introdusă în acest proiect de lege, care se referă la obligația unității din care face parte polițistul de a suporta sumele necesare asigurării asistenței juridice pentru fapte săvârșite de acesta în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Aș vrea să vă semnalez trei aspecte în legătură cu această prevedere:

În primul rând, și anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, în fostul art. 28 alin. (1) lit. o) se prevedea dreptul polițistului la consultanță juridică asigurată de unitate, la cerere.

Adică, și anterior intrării în vigoare a acestui act normativ polițistul aflat într-o asemenea situație, la cerere, solicită unității să aibă consultanță juridică care, obligatoriu, se și asigura.

În al doilea rând, vorbim de criză economică, de reducerea cheltuielilor bugetare.

În formularea actuală a actului normativ s-ar putea să ne trezim că polițistul aflat într-o asemenea situație își ia în apărare, consultanță juridică, pe unul dintre cei mai de succes sau cei mai scumpi avocați.

Întreb retoric:

Ce facem, plătim din bugetul Ministerului Administrației și Internelor aceste sume?

În al treilea rând, cred că trebuie să punem în discuție faptul că se deschide, într-un fel, cutia Pandorei în acest domeniu și vă rog să vă gândiți ce se va întâmpla dacă vor veni și ceilalți funcționari publici, dacă vor veni cei din sistemul de apărare, magistrații, medicii și așa mai departe și vor solicita un asemenea drept.

Cred că ar trebui să analizăm puțin mai aprofundat oportunitatea menținerii acestei măsuri și impactul bugetar al acestei măsuri și poate ar fi indicat, dacă și celelalte grupuri parlamentare sunt de acord - având în vedere că suntem Cameră decizională -, să retrimitem la comisie pentru analiză acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule senator. (Rumoare în sală.)

Am rugămintea, stimați colegi, să păstrați liniștea în sală și să vă ocupați locurile.

Mai sunt solicitări la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Mario Oprea. Microfonul 1.

 
   

Domnul Mario Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o intervenție pe procedură.

Atunci când Guvernul are o propunere, așa cum este cazul de față, ea trebuie susținută, după cum știți din Regulamentul Senatului, de un reprezentant al ministerului, respectiv ministru sau secretar de stat.

În mandatele trecute, dumneavoastră știți că pentru acest motiv proiectele de lege respective erau amânate până când venea reprezentantul ministerului respectiv.

Nu aș vrea să mă înțeleagă greșit domnul secretar de stat Valentin Iliescu, pentru că este o prezență agreabilă și necesară, Domnia Sa știe cât îl respect, dar este necesar să respectăm Regulamentul Senatului, așa cum se solicita de grupurile parlamentare care erau în opoziție în mandatul trecut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles atenționarea dumneavoastră, domnule senator.

Aveți perfectă dreptate și îl rog și eu pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să încerce să dea un răspuns.

După aceea, voi supune votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, pentru că așa îmi cere Regulamentul Senatului.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Procedural, răspunzându-i viceliderului Grupului parlamentar al PNL, am fost nevoit să preiau susținerea acestui proiect de lege pentru că domnul secretar de stat Stancu, reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor, a fost prezent la ora la care trebuia să înceapă ședința de plen a Senatului. Ședința a început mai târziu.

Domnia Sa avea și un alt program și, din acest motiv, vă cer să aveți înțelegerea cuvenită, pentru că sunt pus în situația să susțin acest raport.

Legat de întrebările puse de domnul senator Attila Cseke - corecte pe fond, dacă este să judecăm așa -, pot spune că au fost analizate de inițiatorul acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, respectiv Ministerul Administrației și Internelor, și Guvernul, prin minister, își susține punctul de vedere, considerând nejustificate punctele de vedere ridicate de domnul senator, inclusiv propunându-vă, stimate doamne și stimați domni senatori, să nu retrimiteți proiectul de lege la comisie și să-l votați astăzi din următoarele considerente:

Ministerul Administrației și Internelor, așa cum prevedea legea până acum, nu dispune de resurse umane necesare pentru a asigura consilierea polițiștilor aflați în aceste situații.

Posibilitatea angajării unui număr suplimentar de consilieri reprezenta o cheltuială cu mult mai mare decât susținerea financiară a avocaților angajați pentru apărarea polițiștilor, și pentru că domnul senator făcea referire și la posibilitatea ca un polițist să-și angajeze un avocat foarte scump, conform actului normativ și gândirii care a stat la baza emiterii lui, se spune foarte clar că polițistul nu-și poate lua orice avocat, ci numai acei avocați care respectă, cel puțin în privința onorariului pe care-l solicită, susținerea financiară a ministerului.

Cu alte cuvinte, apreciez aplecarea domnului senator Cseke față de acest proiect de lege.

Dorința noastră, ca și dorința Domniei Sale, ca și dorința dumneavoastră, este să elaborăm un act normativ mai bun, motiv pentru care vă rog din toată inima să votați raportul, și subliniez acest lucru, discutat foarte serios în comisia de specialitate și adoptat în unanimitate.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Conform art. 105 din Regulamentul Senatului, sunt obligat să supun votului plenului solicitarea - dacă se menține - a Grupului parlamentar al UDMR, prin domnul senator Attila Cseke, de a retrimite acest proiect de lege la comisie pentru un raport suplimentar.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să luați loc în sală pentru a vota.

Cine votează apăsând tasta 1 și tasta 4 votează pentru retrimiterea raportului la comisia de fond pentru un raport suplimentar, cine votează apăsând tasta 1 și tasta 2 este împotriva retrimiterii.

Vă rog să votați.

Cu 24 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea de retrimitere la comisie a proiectului de lege a fost respinsă.

Continuăm dezbaterile la acest punct din ordinea de zi și vă amintesc că raportul este un raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Votul final se va da marți, 14 aprilie 2009, între orele 17.00 și 18.00, conform hotărârii plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2009 privind stabilirea unor măsuri pentru îmbunătățirea unor activități la nivelul Guvernului (L74/2009) (votul final se va da în ședința de marți, 14 aprilie a.c.)  

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2009 privind stabilirea unor măsuri pentru îmbunătățirea unor activități la nivelul Guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea comisiei participă domnul președinte Petru Filip.

Din partea inițiatorilor participă domnul secretar de stat Vlad Mănăstireanu.

Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

   

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu -secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, Prezentul proiect de lege vizează două aspecte.

Pe de o parte, suplimentarea numărului de inspectori guvernamentali cu o sută de posturi care vor fi alocate compartimentului inspectorilor guvernamentali și, pe de altă parte, în scopul consolidării dialogului social la toate nivelurile și contribuirii acestuia la dezvoltarea economico-socială, se prevede trecerea Departamentului pentru Dialog Social din cadrul Cancelariei Primului-Ministru, care, de altfel, s-a și desființat, la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, avându-se în vedere importanța problematicii în domeniul dialogului și protecției sociale și necesitatea funcționării într-o singură instituție.

Cam aceasta ar fi prezentarea, pe scurt, a proiectului de lege.

Având în vedere cele două aspecte, vă adresez rugămintea să dați votul dumneavoastră de încredere acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Petru Filip, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

Aveți cuvântul. Microfonul 7.

 
   

Domnul Petru Filip:

Comisia a dat un aviz favorabil.

Raportul este un raport de admitere, fără amendamente, votat în unanimitate.

Aspectele principale au fost prezentate de domnul secretar de stat.

Nu fac comentarii suplimentare, pentru că ni s-a părut o decizie corectă pe fond, atât administrativ, cât și politic, pe care Guvernul o propune astăzi Senatului, în calitate de Cameră decizională.

Există și avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Dacă va fi nevoie de comentarii, și poate că vor fi comentarii din punct de vedere politic, putem să le facem.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt întrebări adresate inițiatorului?

Vă rog, domnule senator Gabriel Berca. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gabriel Berca:

Stimați colegi,

Aș vrea să ridic o problemă cu privire la situația acestor inspectori guvernamentali.

Am tot discutat că facem reduceri de cheltuieli în administrația publică centrală, s-a desființat Cancelaria Primului-Ministru, dar văd că s-a înființat...

Nouă ni se pune astăzi în față un act normativ prin care ni se cere legiferarea funcționării a 100 de inspectori guvernamentali, în condițiile în care eu, când eram secretar general al Guvernului, aveam în subordine 24 sau 25 de inspectori guvernamentali, nu mai știu exact.

Reforma în administrația publică centrală se pare că vine cu cheltuieli suplimentare și, din păcate, după ce s-au dat atribuțiuni acestor inspectori guvernamentali - care au fost școliți de Institutul Național de Administrație, s-au cheltuit bani de la bugetul de stat -, ei au fost trimiși în teritoriu.

Am să vă dau câteva exemple de care îmi amintesc acum: cel de la Gorj a fost trimis la Bacău, prefectul de la Bacău a fost trimis la Timișoara, iar subprefectul la Vâlcea, cel de la Satu Mare a fost trimis la Giurgiu.

Iată logica prin care actualul Guvern eficientizează administrația publică din România.

Sunt oameni care, de bine, de rău, au o expertiză.

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că în timpul cât am fost pe acel post, și v-o pot confirma acei inspectori guvernamentali, niciodată nu mi-am bătut joc de ei, pentru că au competență, au responsabilitate prevăzută de lege și au și o experiență de care nu avem voie să ne batem joc.

Am înțeles motivele politice, și sunt firești, nici noi nu am fost mai capabili, și mă întreb ce forță politică din România va fi capabilă să spună, o dată pentru totdeauna, că orice guvern are dreptul să aibă prefect și subprefect în teritoriu.

Din acest punct de vedere, am susținut-o în nume personal, avem nevoie de o repolitizare a prefecților, dacă nu suntem capabili să respectăm un principiu care în Franța a funcționat, și a funcționat corect abia după 20-25 de ani de experiență administrativă.

Ne-am bătut cu pumnul în piept - și acum fac referire la toate guvernele - că acești oameni sunt cu adevărat apolitici, dar decizia care s-a luat, pentru fiecare caz în parte, eu cred că nu vine să eficientizeze administrația publică românească.

Pe de altă parte, aș vrea să vă mai atrag atenția și asupra cheltuielilor care se impun unei astfel de schimbări, pentru că, așa cum prevede legea acum, fiecare inspector guvernamental care este dislocat din teritoriul său de baștină trebuie să primească trei salarii, trebuie să i se asigure cazare sau, dacă nu, contravaloarea în bani a cazării în orașul sau județul respectiv, ca să nu mai pun în discuție și următorul fapt: au mers la ministerele de resort, vă voi da un singur exemplu, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, și li s-a spus foarte clar - asta o spun dânșii prin relatările pe care le-au avut chiar și în presă - "Este bine să vă dați demisia, că, dacă nu, veți număra gropile pe o rază de 300 kilometri".

Mi se pare nefiresc să ne batem joc de acești oameni.

De aceea am vrut să supun atenției dumneavoastră acest lucru, să ne gândim foarte serios dacă suntem capabili, de la un guvern la altul, să propunem un principiu și să respectăm acest principiu pentru totdeauna.

Acești oameni puteau să rămână în propriile județe sau să le fie arondate încă două, trei județe adiacente și chiar să fie un ajutor de nădejde pentru prefectul sau subprefectul respectiv.

Repet, au o experiență administrativă importantă și cred că ar trebui să ținem cont de acest lucru.

Sunt foarte mulți colegi de-ai mei care au fost prefecți și care, în momentul în care au fost schimbați din funcție, au fost încadrați ca inspectori guvernamentali, însă niciunul nu a fost tratat într-un asemenea mod.

Aș vrea să mai fac o precizare.

Să știți că în Franța sunt în jur de 130 de prefecți și doar 20-30 inspectori guvernamentali.

Probabil că acest proiect de lege va trece, dar va trebui ca în perioada următoare să ne gândim ce facem cu acești oameni în administrația publică centrală și să nu ne mai batem joc de ei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Mulțumesc.

Domnul senator Ion Ariton. Vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Ion Ariton:

Mulțumesc, domnule președinte.

L-am ascultat pe colegul meu cu foarte mare interes, am fost amândoi prefecți în legislatura trecută, iar dânsul știe cine a început aceste schimbări "apolitice" acum aproximativ trei ani.

Sunt în totalitate de acord cu ce a spus dânsul, dar vreau să îi aduc aminte că aceste schimbări au început acum doi ani și îmi pare rău de poziția pe care a avut-o.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea. Vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Chiar și eu am motive să-i mulțumesc domnului senator Berca, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, al cărei secretar sunt.

Astăzi am aflat că la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, pe vremea când eram rector, cu o zi înainte de votul pentru alegerile locale, a venit o echipă - acum aflu - condusă de domnul Berca, secretar general al Guvernului, să demonstreze cum era imoral să folosești o lege prin care să accelerezi achiziția publică. Și, pentru că lucrurile nu au ieșit așa cum trebuie, premierul a luat oamenii de la Vâlcea, la ora 12.00 noaptea, și i-a mai trimis încă o dată la universitatea din Iași.

Concluzia este că erau prea puțini.

Acum, un gest fairplay făcut de actualul Guvern, de a-i antrena pe toți cei care sunt funcționari publici în activități publice, ar trebui să fie unul care să genereze mulțumiri.

Cât despre "imobilitatea" românilor, și francezii de la o anumită bancă spuneau: "Greu convingi un ieșean să meargă să facă o activitate profitabilă în altă localitate, pe un număr de luni", dar, raportându-mă la exemplul dat, nu le-a fost greu unora să vină din Slatina sau din alte zone să exercite o misiune politică lipsită total de fairplay.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că doriți drept la replică, domnule senator Gabriel Berca.

Aveți un minut pentru drept la replică. Vă rog, microfonul 2.

 
   

Domnul Gabriel Berca:

Nu am înțeles ce a spus domnul senator Oprea cu privire la un control la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași.

Vă informez că nu am fost niciodată acolo.

Poate este o confuzie.

 
   

Domnul Dumitru Oprea (din sală):

Nu dumneavoastră!

 
   

Domnul Gabriel Berca:

Credeam că...

Este în regulă.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc mult.

Stimați colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiei este favorabil, fără amendamente.

Votul final se va da marți, 14 aprilie 2009, între orele 17.00 și 18.00.

 
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală (L187/2008) (votul pe raport și votul final se vor da în ședința de marți, 14 aprilie a.c.)  

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Suntem în fața unui raport suplimentar.

Comisia raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul senator Dan Coman Șova prezintă raportul din partea comisiei.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.

Un moment, vă rog, domnule secretar de stat.

Pentru că este vorba despre un raport suplimentar și pentru că a fost și inițiatorul propunerii de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege, propun să se pronunțe întâi domnul senator Șova.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

   

Domnul Dan Coman Șova:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, domnul senator Toni Greblă, președintele comisiei, lipsește, se află la Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil și a Codului de procedură civilă.

Am mandatul Domniei Sale și al Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC din Senat de a solicita, pentru a doua oară, retrimiterea acestui proiect de lege la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, întrucât, deși s-a votat acest proiect de lege în cadrul comisiei, mulți am fost absenți la acea ședință din cauza ședinței comisiei speciale.

Analizând ulterior, am constatat că există o serie de întrebări care subzistă în legătură cu modificarea codurilor de procedură civilă și de procedură penală ca urmare a acestei modificări și, de asemenea, s-a reluat în discuție faptul că soluția propusă este destul de radicală în raport cu posibilitatea de a avea o poziție mai suplă și mai apropiată de situația concretă procesuală.

Repet, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, solicit, pentru a doua oară, retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru o nouă analiză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Domnule senator, dumneavoastră puteți solicita retrimiterea la comisie a proiectului de lege în numele Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ne-a sesizat cu un raport suplimentar care, de fapt, nu aduce alte noutăți.

 
   

Domnul Dan Coman Șova:

Din nefericire, cumulez...

Această poziție ar fi susținut-o și domnul președinte Greblă, care m-a mandatat și m-a rugat să cer retrimiterea la comisie, pentru ca dumnealui să poată participa la ședința comisiei speciale.

Ar fi susținut același lucru...

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Am înțeles.

Pentru stenogramă: este poziția Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

 
   

Domnul Dan Coman Șova:

Da. Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Bine. Am înțeles.

Domnul senator Traian Constantin Igaș, liderul Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Asta voiam să spun și eu.

În numele comisiei, domnul senator nu poate să ceară retrimiterea la comisie, pentru că noi avem aici un raport de admitere, cu amendamente, și nu văd ce de am retrimite comisiei ceea ce comisia a dezbătut deja.

În numele grupului parlamentar, cu siguranță, acest lucru se poate face.

Și, tot în numele grupului parlamentar, Partidul Democrat Liberal susține acest raport de admitere, cu amendamente, și nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Sunt obligat, conform art. 105 din Regulamentul Senatului, să supun această propunere votului dumneavoastră.

În situația în care nu se adoptă, vom discuta amendamentele.

Domnule senator Mocanu, vă rog să vă ocupați locul.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Dacă apăsați tastele 1-4, sunteți de acord cu retrimiterea la comisie, dacă apăsați tastele 1-2, sunteți pentru respingerea acestei propuneri și continuarea lucrărilor.

Vă rog să votați.

Cu 27 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 7 abțineri, propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

Continuăm lucrările.

Vă consult dacă asupra raportului suplimentar sunt luări de poziție din partea grupurilor parlamentare.

Nu sunt.

Având în vedere că legea face parte din categoria legilor organice, votul pe raportul suplimentar și votul final le vom da marți, 14 aprilie 2009.

Vă mulțumesc.

Am epuizat ordinea de zi.

Stimați colegi,

Doamna senator Sorina Plăcintă a solicitat cuvântul, vă rog să fiți atenți.

Vă rog, doamna senator. Microfonul 2.

 
   

Doamna Sorina Luminița Plăcintă:

Dragi colegi,

Deoarece am fost așa de harnici, devansăm expoziția de vinuri și degustare și vă invit chiar acum în foaierul sălii de ședințe a plenului Senatului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Cu mare plăcere, doamna senator.

Vă doresc o după-amiază plăcută!

Sărbători fericite celor care duminică sărbătoresc Sfintele Paști!

Ne vedem în ședință de plen marți.

Conform deciziei Biroului permanent, programul de lucru este cel obișnuit pentru o zi de luni.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 11.03.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 28 februarie 2024, 13:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro