Laurențiu Chirvăsuță
Laurențiu Chirvăsuță
Ședința Senatului din 25 mai 2009
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.74/04-06-2009

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-11-2022 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2009 > 25-05-2009 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 25 mai 2009

  1. Declarații politice prezentate de doamnele și domnii senatori:
  1.19 Laurențiu Chirvăsuță (PSD+PC) - declarație politică intitulată "Solidaritate pentru revenirea la normalitate" (declarație politică neprezentată în plen)  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Laurențiu Chirvăsuță:

Declarația mea politică este intitulată "Solidaritate pentru revenirea la normalitate".

Criza economică mondială, care afectează negativ și țara noastră, este rezultatul unor politici de dreapta exagerate și aplicate prost.

În viziunea neoliberală, piața deține toate mecanismele de rezolvare a problemelor prin intermediul concurenței libere, a inițiativei private și prin minimizarea rolului primordial al statului.

Se uită, astfel, că statul are menirea de a echilibra, atât în calitatea sa de agent economic, cât și în calitatea de agent de reglementare.

Din această perspectivă, elemente esențiale de diferențiere sunt țintele și metodele programului anticriză.

Pentru social-democrați țintele specifice sunt trei:

  • protecția categoriilor celor mai vulnerabile față de acțiunea crizei;
  • evitarea apariției îmbogățiților crizei, a noii oligarhii de criză;
  • reabilitarea și consolidarea coeziunii socio-economice a națiunii după trecerea crizei.

Cât privește metoda specifică, aceasta se bazează pe principiul solidarității aplicat la nivelul relațiilor interindividuale, la nivelul societății, dar și la nivel transnațional.

Sociologul american Immanuel Wallerstein consideră că actuala criză nu este una obișnuită, ci, prin efectele ei, este chiar mai severă decât cea din 1929-1933.

El o consideră ca pe o criză de final al sistemului capitalist care a dominat istoria civilizației în ultimii 500 de ani.

Probabil că în urma ei se va contura - pe parcursul următoarelor patru-cinci decenii - o nouă structură, de esență postcapitalistă.

Aceasta nu înseamnă, însă, dispariția pieței care a precedat capitalismul și îi va supraviețui acestuia.

Conceptul de economie socială de piață, care s-a născut în Suedia și s-a extins, după război, în țările occidentale, și modelul social european - devenit un acquis comunitar -, care urmărește tocmai reducerea decalajelor sociale, ar trebui să fie surse de inspirație pentru promovarea viitoarelor căi de evoluție a economiei mondiale.

Creșterea economică din ultimii ani i-a îmbogățit numai pe unii, din ce în ce mai puțini, lăsându-i în sărăcie și marginalizare pe cei mai mulți.

În conformitate cu datele furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2007 aproximativ 18,5% din cetățenii României sunt săraci.

În mediul rural însă, incidența sărăciei este extrem de mare, ajungând la aproximativ 30% în 2007.

În consecință, aproximativ 70% din persoanele expuse riscului de sărăcie trăiesc în mediul rural.

În timp ce în orașele mari și medii a apărut o clasă de mijloc ușor prosperă, care, prin creditare exagerată și nechibzuită, și-a procurat locuințe sau autoturisme, în sate s-a mărit numărul celor aflați la marginea societății, care deveneau tot mai săraci și de care se ținea cont doar în momente electorale.

Sărăcia este inegal distribuită și în profil regional.

Rata sărăciei este de patru ori mai mare în regiunile de nord-est, sud-est - regiunea pe care o reprezint - și sud-vestul Olteniei, decât în regiunile București, Ilfov.

Dacă adăugăm și regiunea Muntenia de Sud, acestea cumulează mai mult de două treimi din populația săracă a României.

Ceea ce îngrijorează este faptul că în aceste regiuni s-a înregistrat o creștere semnificativă a incidenței sărăciei în acești ultimi patru ani.

Creșterea ratei sărăciei este determinată de creșterea inegalității veniturilor, în condițiile în care veniturile mici au crescut mai puțin decât veniturile mari.

Cele două Românii de care au tot vorbit de câțiva ani distinși colegi de la PSD sunt astăzi o realitate.

În primul rând, este vorba de o Românie urbană, care a fost în creștere, cu o solidă componentă liberală, deși uneori afectată de șomaj, și care așteaptă de la stat mai degrabă șanse decât sprijin.

Dar mai există și o Românie rurală, cu oameni în vârstă și oameni săraci, România celor mulți care se chinuiesc să supraviețuiască în sărăcie sau la limita ei, chiar având un loc de muncă sau o pensie de la stat.

Este o Românie care are încă nevoie de ajutor nu doar pentru dezvoltare, ci și pentru supraviețuire.

Eu reprezint, stimați colegi, un colegiu preponderent rural.

Asemenea dumneavoastră, am promis celor pe care-i reprezint șansa de a-și depăși condiția și de a se dezvolta.

Nu vom putea niciodată să ne atingem însă acest obiectiv, dacă vom continua să gândim individualist, să fim preocupați de propria noastră bunăstare, fără a ne gândi și la celălalt de lângă noi.

Datoria noastră, a celor care reprezintă populația din mediul rural, este să facem tot posibilul pentru ca acești oameni să aibă șansa de a-și depăși condiția.

Pentru a putea face față tuturor acestor provocări, trebuie ca autoritățile publice să-și concentreze acțiunile spre facilitarea accesului diferitelor instituții, organisme, autorități, persoane fizice publice sau private la absorbția cât mai mare, și mai ales eficientă, a fondurilor structurale.

Împreună cu colegii mei din PSD Galați, am stabilit ca prioritate zero facilitarea accesului la fondurile europene pentru categoriile vulnerabile și expuse crizei.

Se cer înăsprite controlul și sancțiunile împotriva acordurilor care ar putea permite controlul pieței financiare de către bănci sau care ar crea o poziție dominant în favoarea acestora în raporturile cu clienții.

Este momentul lansării unor oameni politici care să încurajeze producția și să descurajeze speculația.

În mod special și urgent, se impune oprirea urgentă a activităților speculative care ar folosi banii statului și, mai ales, a celor care ar urmări specularea crizei, adică valorificarea dificultăților economicofinanciare pentru o îmbogățire rapidă, de natură a crea o nouă generație de oligarhi.

Combaterea crizei, minimizarea impactului ei și reabilitarea postcriză presupun regăsirea sau consolidarea solidarității naționale.

Fără înțelegerea și sprijinul societății, statul nu poate face mare lucru.

De fapt, statul nu poate garanta ieșirea din criză, dar poate facilita crearea cadrului care să permită comunității, cetățenilor săi să o facă.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 5 decembrie 2022, 13:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro