Şedinţa Senatului din 23 septembrie 2009

	Şedinţa a început la ora 9.35. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei şi Cornel Popa, secretari ai Senatului.
	Domnul Alexandru Pereş: Stimaţi colegi, Deschidem şedinţa Senatului de astăzi, 23 septembrie 2009. Şedinţa va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei şi Cornel Popa, secretari ai Senatului. Din totalul de 137 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa pe foile de prezenţă 78 de senatori, 59 de senatori fiind absenţi, din care 7 senatori sunt membri ai Guvernului, un coleg senator este în delegaţie. Cvorumul de lucru este îndeplinit. Ordinea de zi este cea care v-a fost anunţată şi distribuită în casete. Sunt observaţii asupra ordinii de zi? Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Am rugămintea să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată. Programul de lucru. Sunt obiecţiuni la programul de lucru? Nu. Mulţumesc. Programul de lucru cuprinde: probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru al Senatului pe perioada 28 septembrie - 3 octombrie 2009; alegerea unui candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societăţii civile şi dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi. Dacă asupra acestor puncte enumerate aveţi observaţii? Nu. Vă rog să votaţi. Cu 60 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
	Stimaţi colegi, Având în vedere că luni am avut un program de lucru deosebit de programul standard, vă propun ca pe legile organice să dăm votul final astăzi, începând cu ora 11.00. Vă rog să daţi un vot şi pe această propunere sau, dacă există altă propunere din partea sălii... Nu. Vă mulţumesc. Deci voturile pe legile organice să le dăm astăzi, după ora 11.00. Vă rog să votaţi. Cu 63 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere, şi această propunere a fost aprobată.
	Intrăm în primul punct din ordinea de zi a şedinţei noastre de astăzi, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 28 septembrie - 3 octombrie. Biroul permanent, împreună cu liderii de grup, vă propune un program standard, care să conţină: luni, 28 septembrie - lucrări în grupurile parlamentare, de la ora 14.00; de la ora 15.00 până la ora 19.30 - lucrări în plenul Senatului, care vor conţine declaraţii politice, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, votul final pe iniţiative legislative şi, de la ora 18.00 la ora 19.30 - întrebări, interpelări şi răspunsuri, de data aceasta această secţiune fiind transmisă la radio; marţi, 29 septembrie 2009 - lucrări în comisiile permanente; şedinţa Biroului permanent al Senatului, la ora 13.00; miercuri, 30 septembrie, între orele 9.00 - 13.00 - lucrări în plenul Senatului pe probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna următoare, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, iar de la ora 15.00 - lucrări în comisiile permanente; joi, 1 octombrie, începând cu ora 9.00 - lucrări în comisiile permanente ale Senatului; vineri, 2 octombrie, şi sâmbătă, 3 octombrie - activităţi în circumscripţiile electorale. Aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, programul de lucru pentru săptămâna 28 septembrie - 3 octombrie a fost aprobat.
	La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă alegerea unui candidat pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, din partea societăţii civile. Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Senatul alege dintre candidaţii prevăzuţi la art. 19, pe cei doi reprezentanţi ai societăţii civile, potrivit procedurii prevăzute în Regulamentul acestei Camere. În baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, plenul Senatului, în prezenţa majorităţii membrilor săi, alege, prin vot secret, dintre candidaţii propuşi, un reprezentant al societăţii civile. Conform prevederilor art. 132 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Senatului, votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot pentru alegerea sau numirea în unele funcţii. Având în vedere că în raport comisia ne propune o listă de opt candidaţi pentru această importantă funcţie în CSM, vă propun ca votul secret să-l dăm pe buletine de vot. Vă rog să votaţi. Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, propunerea a fost aprobată. Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Toni Greblă, vă rog să prezentaţi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Biroul permanent al Senatului a învestit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări să examineze dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 19 şi următoarele din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii de către candidaţii propuşi de societatea civilă pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pe locul rămas vacant ca urmare a demisiei domnului Petre Lăzăroiu. Biroul permanent, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, a parcurs calendarul acţiunilor prevăzute în Legea nr. 317/2004, astfel încât, în şedinţa din 12 şi, respectiv, 16 iunie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a examinat toate documentele trimise de Biroul permanent pentru cei opt candidaţi. În urma verificării condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească candidaţii pentru a deveni membri în Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a adoptat un raport favorabil privind alegerea pentru funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii din partea societăţii civile a următorilor candidaţi - şi îi citesc în ordinea în care şi-au depus candidaturile la Biroul permanent al Senatului: Chiusbaian Gavril Iosif - Uniunea Juriştilor din România; Criste Mircea - Fundaţia Română pentru Democraţie; Popescu Gheorghe - Comisariatul pentru Societatea Civilă, Direcţia Generală de Monitorizare a Abuzurilor, Combaterea Infracţionalităţii şi Implementarea Relaţiilor cu Uniunea Europeană şi NATO; Istrate Serafim - Asociaţia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din România; Dumitrescu Corina Adriana - Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir"; Popescu Antonie - Asociaţia "21 Decembrie 1989"; Melnic Virgil - Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie; Tănăsescu Elena Simina - Institutul pentru Politici Publice. În urma votului pe care noi îl vom da astăzi, unul dintre cei opt candidaţi va deveni membru în Consiliul Superior al Magistraturii din partea societăţii civile, pentru o diferenţă de mandat, adică până la 14 decembrie 2010. Potrivit art. 20 din Legea nr. 317/2004, Senatul alege dintre candidaţii prezentaţi ca reprezentanţi ai societăţii civile un candidat, astfel încât noi vă supunem spre aprobare raportul prin care am avizat favorabil candidatura celor opt, în sensul că îndeplinesc condiţiile cerute de lege pentru a fi candidaţi, urmând să decidem prin vot care dintre aceştia va reprezenta societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii pentru o diferenţă de mandat până în decembrie 2010. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am să vă citesc art. 132 din Regulamentul Senatului, care spune: "Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau moţiunilor. Procedura votului secret pe buletine se face în cabine de vot, amenajate prin grija secretarului general al Senatului". Ele sunt aici, în stânga mea, în dreapta dumneavoastră. O să vă rog să votaţi acolo, în acele cabine. "În cazul votului, pe buletin se trec numărul de ordine, numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte. Senatorul votează "pentru" lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei dorite sau votează "contra", ştergând numele şi prenumele persoanei respective. Buletinele de vot se introduc în urne." Deci, în cazul nostru, o să rămână o singură rubrică fără atingere, restul de şapte, care nu sunt în opţiunea dumneavoastră, vor fi şterse. Ştergeţi pe orizontală, nu încercuiţi doar numărul de ordine. Ştergeţi pe orizontală, vă rog frumos! Da? "Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care au fost lăsate neatinse numele şi prenumele unor candidaţi care, în acest mod, depăşesc numărul funcţiilor pentru care se face alegerea sau numirea." Pentru a putea să votăm în condiţii bune şi a vedea şi rezultatul, fiecare grup parlamentar va trebui să facă o propunere pentru o comisie de numărare a voturilor. Am rugămintea, la liderii de grup, să faceţi aceste propuneri. Domnule senator Traian Igaş.
	Domnul Traian Constantin Igaş: Din partea Grupului parlamentar al PD-L îl propunem pe domnul senator Dumitru Constantin.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC? Domnule preşedinte Toni Greblă, puteţi dumneavoastră să faceţi o propunere? Sau altcineva?
	Domnul Toni Greblă: Domnul senator Petru Şerban Mihăilescu.
	Domnul Alexandru Pereş: Domnul Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat... Al Partidului Naţional Liberal, scuzaţi-mă! (Aplauze.)
	Domnul Puiu Haşotti: Never ever! (Discuţii în sală.) Doamna senator, discutaţi cu vorbitorul? Îl propunem pe domnul senator Liviu Titus Paşca.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Grupul parlamentar al UDMR? Domnul senator Fekete-Szabó András Levente, microfonul 2.
	Domnul Fekete-Szabó András Levente: Propunem pe domnul senator Tiberiu Günthner.
	Domnul Alexandru Pereş: Stimaţi colegi, Liderii grupurilor parlamentare ne-au propus ca din această comisie să facă parte domnii senatori Dumitru Constantin, Şerban Mihăilescu, Liviu Titus Paşca şi Tiberiu Günthner. (Domnul senator Petru Şerban Mihăilescu solicită cuvântul.) Domnule senator Şerban Mihăilescu, microfonul 4, vă rog.
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Domnule preşedinte, Iertaţi-mi necunoaşterea, dar am înţeles că pe lista aceea este un domn sau o doamnă din partea unui comisariat. Eu ştiu că avem o lege în care trebuie să respectăm... legat de termenii "academie", "comisariat"... Dacă cumva este în regulă, este perfect, dar eu am crezut că este cineva din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Domnule preşedinte Toni Greblă, lămuriţi-ne, dacă este comisariat.
	Domnul Toni Greblă: Nu, este o organizaţie nonguvernamentală care are activitate inclusiv în domeniul drepturilor omului şi se numeşte Comisariatul pentru Societatea Civilă, Direcţia Generală de Monitorizare a Abuzurilor, Combaterea Infracţionalităţii şi Implementarea Relaţiilor cu Uniunea Europeană şi NATO, aşa că are un obiect de activitate foarte vast, chiar cu profundă încărcătură europeană.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Sunteţi lămurit, domnule senator? Da. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Au fost desemnaţi de către liderii de grup domnii senatori Dumitru Constantin, Grupul parlamentar al PD-L, Petru Şerban Mihăilescu, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, Titus Liviu Paşca, Grupul parlamentar al PNL, şi Günthner Tiberiu, Grupul parlamentar al UDMR. Sunt obiecţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, comisia a fost aprobată de plenul Senatului. Vă rog, domnule senator Oprea, doriţi să spuneţi ceva? Microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Eu cred că întrebarea pe care o pun este şi a colegilor mei: care sunt condiţiile pentru selectarea unuia dintre cei opt, pentru că, dintr-un tur, majoritate plus unu nu poate să fie la opt oameni. Sper să fie un număr controlabil prin regulile pe care le definiţi dumneavoastră.
	Domnul Alexandru Pereş: Am să vă explic, dacă îmi permiteţi, imediat după constituirea comisiei, cum vom proceda. Conform art. 132 din Regulamentul Senatului, avem opt candidaţi pe buletinul de vot. Suntem în cvorumul de lucru. Reprezentantul CSM, conform Legii nr. 317/2004, se alege de către Senat. În cazul nostru, aici, pentru a completa, de fapt, lista membrilor CSM avem nevoie de votul majorităţii senatorilor prezenţi. Suntem în cvorumul de lucru, am depăşit cvorumul de 69 de voturi. Având în vedere că există opt candidaţi şi că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări nu s-a făcut o altă departajare, sarcina este a plenului Senatului. În această situaţie, printr-un singur tur, va fi ales, ca reprezentant al CSM din partea societăţii civile, cel care va obţine cele mai multe voturi ale majorităţii senatorilor prezenţi. Aşa spune Regulamentul Senatului. Există obiecţiuni? Vă rog, domnule senator Puiu Haşotti, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mă bucur că, în drum spre microfon, colegul nostru, distinsul dumneavoastră coleg de partid, domnul senator Cristian Rădulescu, îmi spunea deja cum este corect şi poate ar fi cel mai bine să-l întrebăm pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Opinia mea este că majoritate înseamnă jumătate plus unu dintre cei care votează. Asta este majoritate şi... Luăm şi Dicţionarul explicativ al limbii române, dacă este nevoie. Nu putem spune că, dintr-o sută, dacă cineva obţine 49 de voturi, iar ceilalţi mai puţin, cel care a obţinut 49 de voturi este ales cu majoritate. E simplu, logic şi cred că toată lumea este de acord.
	Domnul Alexandru Pereş: Majoritate, în cazul în care spuneţi dumneavoastră, este perfect aşa. Majoritate poate avea şi cel care obţine cele mai multe voturi dintre cei opt candidaţi. Vă rog, domnule senator Frunda, să încercăm să lămurim această problemă. Microfonul 2.
	Domnul Frunda György: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Cred că discuţia este bine-venită pentru a evita discuţiile şi contestaţiile ulterioare. Cred că domnul senator Puiu Haşotti are dreptate. Din câte cunosc eu, până acum, atunci când a fost vot in personam în Senat, niciodată nu s-a votat într-un singur tur cu majoritatea voturilor exprimate. (Discuţii la prezidiu.)
	Domnul Alexandru Pereş: Vă ascult, domnule senator.
	Domnul Frunda György: Nu, nu, am timp. Sunt sigur că doamna director general de la Direcţia generală legislativă vă va conduce în acelaşi sens, fiind cunoscută şi recunoscută pentru cunoştinţele dumneaei în domeniul juridic. Spuneam că, niciodată, Senatul, din câte cunosc eu, nu a hotărât într-un singur tur cu majoritatea voturilor exprimate, majoritatea obţinută, iar interpretarea... am lucrat la redactarea Constituţiei... În Constituţie, lucrăm cu două noţiuni: majoritatea senatorilor şi deputaţilor, ceea ce numim majoritatea absolută, sau majoritatea deputaţilor sau senatorilor prezenţi, ceea ce înseamnă jumătate plus unu din voturile exprimate, direcţie în care s-a exprimat şi domnul senator Haşotti. Dacă în Regulamentul Senatului există o altă prevedere, să se spună un singur tur de vot, cu numărul cel mai mare de voturi - şi aceasta este definiţia juridică sau expresia juridică corectă, "cu cel mai mare număr de voturi" -, atunci, într-adevăr, se poate ţine un singur tur de scrutin. Atâta timp cât dumneavoastră faceţi referire la art. 132, care vorbeşte despre majoritatea voturilor exprimate, adică majoritatea simplă, cred că trebuie să se obţină jumătate plus unu din voturile exprimate şi, continuând procedurile prevăzute în Regulamentul Senatului în articolele consecutive, a merge pe două tururi de vot, în situaţia în care nimeni în primul tur de vot nu obţine jumătate plus unu din voturile exprimate, în turul doi putem discuta despre primii doi candidaţi cu numărul cel mai mare de voturi obţinute. Aceasta este cel puţin interpretarea mea a articolului respectiv. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Ca să înţeleg, este şi o propunere, pentru că şi în art. 133 se spune aşa "în cazul în care prin prezentul regulament nu se stabileşte o anumită procedură de vot obligatorie, procedura de vot se va hotărî de Senat, la propunerea preşedintelui sau a oricărui senator". Sigur, procedura de vot a fost stabilită, este prin buletine de vot, dar aici avem o dilemă căreia trebuie să-i dăm un răspuns. Eu nu vreau să forţez lucrurile, ca să nu fiu acuzat iarăşi de cine ştie ce practici, pe care nu le doresc în Senat şi în Parlamentul României. Dacă vine cumva din partea unui coleg senator o propunere sau dacă această teză susţinută de domnul senator Frunda György este acceptată de Senat, sigur că vom trece şi la turul doi. Deci primii doi clasaţi dintre cei opt, cei mai bine clasaţi dintre cei opt, vor intra în turul doi pentru a obţine majoritatea senatorilor prezenţi în sală. Vă rog, domnule preşedinte Toni Greblă, microfonul 4.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este o chestiune care poate fi interpretată într-o manieră sau în alta, însă opinia noastră este că atâta timp cât legea nu distinge, nici noi nu avem voie să adăugăm sau să ne imaginăm pe lângă lege. Nu este prevăzut nici în Regulamentul Senatului, nici în Constituţie că pentru această procedură specială de alegere a unui membru din partea unei entităţi exterioare Senatului nu este prevăzută organizarea unui al doilea tur de scrutin, eventual între primii doi sau între primii patru sau între primii cinci. Avem situaţii şi situaţii. Eu consider că atâta timp cât avem aceste prevederi ale Regulamentului Senatului, organizarea unui al doilea tur între primii doi, trei clasaţi - nu ştiu de unde s-a găsit cifra doi, şi nu trei sau patru -, nu se ştie dacă în aceeaşi şedinţă sau peste două săptămâni, sau peste o săptămână nu avem voie să raţionăm în felul următor. Vă dau un singur exemplu, ca să vedeţi că ceea ce a susţinut distinsul nostru coleg, domnul Frunda, nu este întotdeauna adevărat: preşedintele consiliului judeţean tot printr-o lege specială este ales într-un singur tur de scrutin, şi el are o reprezentare de câteva sute de mii de locuitori, astfel încât eu consider că ar fi o procedură îngreunată dacă am adăuga la lege, dacă am hotărî să votăm în două tururi în situaţia în care în primul tur niciunul nu obţine majoritatea voturilor valabil exprimate. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator Puiu Haşotti, după care domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Haideţi să avem proprietatea termenilor, proprietatea cuvintelor. Mă rog, cine are dileme, să le aibă... sau "trileme"... Dar un lucru este foarte clar: majoritate înseamnă jumătate plus unu. Ne aşteaptă nişte alegeri prezidenţiale. Păi, va câştiga un candidat care va obţine 40% sau 45% sau 49%? Nu. Se va organiza un al doilea tur de scrutin. Pentru numele lui Dumnezeu! Suntem for legislativ şi discutăm despre chestiuni elementare ale limbii române! Acolo nu se spune că va câştiga cel care obţine cel mai mare număr de voturi, ci cel care obţine majoritatea voturilor exprimate. Consiliul judeţean... că a fost ales preşedintele consiliului judeţean cum a fost ales.... iertaţi-mă! dincolo de faptul că este o alegere neconstituţională, pentru că preşedintele consiliului judeţean nu este autoritate publică, acea prevedere este o prevedere legală aberantă, dar scrie în lege, că aşa am fost noi deştepţi să facem legea aceea, absolut ridicolă... Dar nu se spune în acea lege că preşedintele consiliului judeţean trebuie ales cu majoritatea voturilor exprimate, ci cu cel mai mare număr de voturi exprimate. Vedeţi, consultaţi legea şi să vedeţi că este aşa cum spun eu! Şi să avem proprietatea termenilor, ce Dumnezeu! Discutăm despre limba română!
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Vă rog, domnul senator Cseke Attila Zoltán, microfonul 2.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Domnule preşedinte, Dumneavoastră, sigur, aveţi regulamentul în faţă. Eu m-am uitat doar pe laptop, iar la art. 136 alin. (5) se spune în mod clar că în toate situaţiile în care regulamentul nu dispune altfel, actele sau alte măsuri adoptate de Senat - şi la măsuri cred că este şi numirea unui reprezentant al CSM - se adoptă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Cred că acest articol se aplică acestei situaţii. Este clar. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mai sunt şi alte intervenţii? Vă rog, domnule senator Frunda György, microfonul 2.
	Domnul Frunda György: Într-un studiu al Academiei Regale din Marea Britanie, există o susţinere care, la prima vedere, este şocantă. Spune că limba engleză este cel mai corect vorbită de oameni care nu au naţionalitatea engleză şi care au învăţat limba engleză la şcoală, nu în familie. Cred că acest lucru este valabil şi pentru limba română. Noi, care nu în familie am învăţat limba română, cu greşelile inerente familiei, ci la şcoală, de la profesori, de la vârsta de 7 ani, suntem mult mai sensibili la fineţurile gramaticale ale acestei frumoase limbi române, de aceea în interpretarea noastră, din bancă, nu de la catedră, mi se pare că expresia "votul majorităţii senatorilor" nu poate fi interpretată în niciun caz ca numărul cel mai mare de voturi obţinut în primul tur de scrutin. Cred că este o expresie clară, cred că exemplul dat de distinsul senator Toni Greblă este excepţia acestui lucru pe care e adevărat că Parlamentul a votat-o tocmai în ideea că face o excepţie de la regula generală. Nu am două tururi de scrutin în care doi candidaţi cu numărul cel mai mare de voturi se duelează într-un al doilea tur pentru obţinerea funcţiei de preşedinte al consiliului judeţean, ci am stabilit prin lege că este un singur tur. Mutatis mutandis, dacă doream ca pentru alegerile în Senat, pentru orice funcţie, să avem un singur tur, ar fi existat un articol separat în Regulamentul Senatului care spunea că pentru funcţiile respective ţinem un singur tur în care cel mai mare număr de voturi contează. Întrucât acest lucru nu s-a stabilit, noi trebuie acum, prin vot, domnule preşedinte, să stabilim un singur lucru: în turul doi, câţi dintre candidaţi vor fi, dacă nu este cazul? După părerea mea, trebuie să fie primii doi pentru că asta este regula generală, şi, dacă am acceptat un principiu, să-l ducem până la capăt. Deci, dacă în primul tur niciunul dintre candidaţi nu obţine jumătate plus unu din voturile exprimate, trecem la turul doi cu primii doi candidaţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Domnule senator Dumitru Oprea, microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Ultima întrebare cred că este rezolvată de câţi vrem să aibă şanse. Vrem patru, patru tururi, vrem trei... Pentru că egalitatea şanselor înseamnă o distribuţie statistică a voturilor. Dacă s-a spus mai înainte că vrem în doar două tururi, este clar că primii doi. Distribuţia este 50-50.
	Domnul Alexandru Pereş: Da. Mulţumesc. Domnule senator Petre Daea, aveţi cuvântul la microfonul 4.
	Domnul Petre Daea: Eu mă aşteptam ca domnul senator Frunda György să vorbească despre limba română. Nu ştiu dacă dumnealui se aşteaptă ca eu să vorbesc despre Regulamentul Senatului. În orice caz, aş vrea să protejăm preşedintele de şedinţă, să-l protejăm neinvocând limba română, neinvocând paternitatea ideilor, invocând doar lipsa de prevedere din statut care, iată, nu ne dă soluţia pe care noi trebuie să o urmăm şi aici îi dau dreptate şi domnului senator Frunda György, îi dau dreptate şi domnului Puiu Haşotti, îmi dau şi mie dreptate după ce am citit cu atenţie prevederile statutare, prevederile Regulamentului Senatului pe care îl avem cu toţii şi în baza căruia ne desfăşurăm activitatea. De aceea, din dorinţa de a vă proteja pe dumneavoastră, domnule preşedinte, şi din respectul pe care îl port tuturor deciziilor care se iau în Senatul României, haideţi să trecem la vot constatând faptul că art. 134 ne duce cu un pas în faţă pentru a putea decide. Acesta spune, fără echivoc, înţelegând echivocul ca dorinţa de a nu interpreta, ci posibilitatea directă şi egală de a citi întocmai, şi nu altfel: "Dacă la alegerea sau numirea în funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se repetă". Nici acest articol nu este atât de explicit şi de complet pentru situaţia de fapt, dar o luăm ca o scăpare pe care, haideţi, prin vot, să o tranşăm. Vă propun, domnule preşedinte al şedinţei, să supuneţi votului plenului Senatului cum vom proceda şi apoi continuăm aşa cum plenul decide. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Un moment! Domnule senator Cristian Ţopescu, aveţi cuvântul la microfonul 1, vă rog.
	Domnul Cristian George Ţopescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. O intervenţie foarte scurtă, pentru că, fiind relativ nou în mijlocul dumneavoastră, sunt, probabil, cel mai puţin îndreptăţit să mă pronunţ în această discuţie care observ că durează de vreo 30 de minute, înainte de a trece la vot. Pentru că mă consider un apărător al limbii române, am făcut o monitorizare personală a greşelilor de limbă română pe care le aud în exprimările colegilor din Senatul României şi o să vă surprindă faptul, dar cele mai puţine greşeli de exprimare în limba română ştiţi de cine sunt făcute? De parlamentarii Grupului parlamentar al UDMR. Dumnealor vorbesc cea mai corectă limbă română, spre deosebire de noi, care facem o mulţime de greşeli din neglijenţă. Sunt de acord cu propunerea domnului senator Frunda György să trecem la vot.
	Domnul Alexandru Pereş: O să supun votului dumneavoastră. Domnule preşedinte Toni Greblă, aveţi cuvântul la microfonul 4, vă rog.
	Domnul Toni Greblă: În intervenţia anterioară am spus că este o problemă controversată şi, tocmai pentru a elimina orice fel de posibilitate de suspiciune sau de nereprezentativitate, ulterior alegerii şi noi suntem de acord să se organizeze, eventual, două tururi de scrutin. În primul tur, dacă niciun candidat nu îndeplineşte jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate, între primii doi să se organizeze un al doilea tur de scrutin, urmând să fie desemnat câştigător cel care obţine cele mai multe voturi valabil exprimate în al doilea tur.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Domnule senator Constantin Traian Igaş, aveţi cuvântul la microfonul 2.
	Domnul Traian Constantin Igaş: Domnule preşedinte de şedinţă, Eu şi Grupul parlamentar al PD-L susţinem să fie două tururi de scrutin şi cred că există unanimitate în acest sens, în ceea ce priveşte alegerea de astăzi în Consiliul Superior al Magistraturii şi cred că trebuie să începem să votăm.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Până la urmă, am lămurit şi această problemă, care nu e explicită nici în Regulamentul Senatului, nici în Constituţie sau legea nu o precizează. Supun votului dumneavoastră să legitimăm această propunere. Este, sigur, o acceptare. (Discuţii în sală.) Domnule senator Puiu Haşotti, permiteţi-ne totuşi să votăm, dacă nu vă supără această idee. Nu întârziem mult, vă garantez, 10 secunde. Votăm procedura de vot, două tururi de scrutin, în turul doi intră primii doi sau, mă rog, sigur, mai mulţi clasaţi cu acelaşi număr de voturi, dacă din primul tur nu obţine cineva jumătate plus unu din numărul domnilor senatori prezenţi. Vă rog să votaţi două tururi de scrutin. Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, s-a votat alegerea unui membru al CSM în două tururi de scrutin. Atunci, am să îl rog pe domnul secretar Orest Onofrei de la microfonul central să strige numele şi prenumele senatorilor. Am votat Comisia pentru numărarea voturilor, alcătuită din cei patru colegi. Invit să vină la microfonul 8 un domn senator chestor pentru a înmâna buletinele de vot. Din sală: Explicaţi procedura de vot, vă rog!
	Domnul Alexandru Pereş: Procedura de vot am anunţat-o. Dacă vreţi, o mai repet o dată. Se votează "pentru", lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei dorite, sau "împotrivă", ştergând numele şi prenumele persoanei respective, după care se introduce buletinul în urna de vot. Buletinele de vot sunt aici, la mine. Invit un domn chestor să vină la microfonul 8. Domnule secretar Orest Onofrei, vă rog să citiţi lista senatorilor.
	Domnul Orest Onofrei: - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - prezent - Andronescu Ecaterina - prezentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - delegaţie - Banias Mircea Marius - prezent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - prezent - Bădescu Iulian - prezent - Bălan Gheorghe Pavel - prezent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - absent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - prezentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent - Calcan Valentin Gigel - prezent - Câmpanu Liviu - absent - Chelaru Ioan - absent - Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent - Chivu Sorin Serioja - absent - Cibu Constantin Sever - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - prezent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - absent - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - Guvern - Diaconu Mircea - prezent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - absent - Frunda György - prezent - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ghişe Ioan - prezent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - prezent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - prezent - Mang Ioan - prezent - Marcu Gheorghe - prezent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - prezent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - absent - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - absent - Mîrza Gavril - prezent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - prezent - Moga Nicolae - absent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - prezent - Necula Marius Gerard - prezent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius Petre - prezent - Nicoară Romeo Florin - prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - prezent - Nicula Vasile Cosmin - prezent - Nistor Vasile - prezent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - prezent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - prezent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - prezent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - prezentă - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Prunea Nicolae Dănuţ - prezent - Rasaliu Marian Iulian - prezent - Rădulescu Cristian - prezent - Rădulescu Şerban - prezent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - absent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - prezent - Savu Daniel - absent - Sârbu Ilie - Guvern - Sbîrciu Ioan - prezent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - prezent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - prezent - Toma Ion - absent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - prezent - Vasilescu Lia Olguţa - prezentă - Verestóy Attila - absent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent
	Domnul Alexandru Pereş: Îi rog pe domnii senatori să vină pentru a-şi depune buletinele de vot în urnă. Vă mulţumesc. Rog Comisia pentru numărarea voturilor să se retragă pentru a proceda la numărarea acestora.
	- PAUZĂ - * * * - DUPĂ PAUZĂ -
	Domnul Alexandru Pereş: Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Constantin pentru a citi procesul-verbal al primului tur. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Constantin Dumitru: Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul tur, din 137 de senatori au participat la vot 106, iar rezultatul votului este următorul: Chiuzbaian Gavril Iosif - niciun vot Criste Mircea - 17 voturi Dumitrescu Corina Adriana - 37 de voturi Istrate Serafim - niciun vot Melnic Virgil - un vot Popescu Antonie - un vot Popescu Gheorghe - un vot Tănăsescu Elena Simina - 46 de voturi Voturi nule - 3 voturi. Domnule preşedinte, În consecinţă, trebuie efectuat cel de-al doilea tur de scrutin - doamnele Tănăsescu Elena Simina şi Dumitrescu Corina Adriana.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Rog secretariatul şedinţei să se ocupe de redactarea buletinului de vot cu cele două persoane care au obţinut cele mai multe voturi, respectiv doamna Tănăsescu Elena Simina şi doamna Dumitrescu Corina Adriana. (Domnul senator Puiu Haşotti solicită cuvântul.) Vă rog, domnule senator Puiu Haşotti.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Foarte pe scurt. Evident, fiecare partid a susţinut un candidat, aceasta apropo de interferenţa dintre politică şi justiţie, evocată, blamată şi condamnată de atâta lume şi de atâtea ori. Grupul parlamentar al PNL a luat decizia de a susţine pe cineva în turul doi. Nu am voie să spun pe cine, pentru că votul este secret, dar acest lucru se va vedea la numărătoarea voturilor. Sigur, pot fi şi interpretări politice după aceea, dar cred că sunt premature.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Vă rog să nu părăsiţi sala de şedinţe până când redactăm buletinele de vot, urmând ca domnul secretar Orest Onofrei să reia citirea catalogului, pentru ca senatorii să-şi exercite votul în turul doi.
	- PAUZĂ - * * * - DUPĂ PAUZĂ -
	Domnul Alexandru Pereş: Vă rog să luaţi loc în sala de şedinţe. Îl rog pe domnul secretar să citească din nou lista senatorilor şi pe domnul chestor Dumitru Constantin să împartă buletinele de vot. Repet procedura de vot. (Domnul senator Petre Daea solicită cuvântul.) Pe procedură doriţi? Vă rog, domnule senator Daea. Microfonul 4.
	Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc. Ajungând acolo unde noi am decis, şi anume la momentul trecerii în buletinele de vot a celor două nume - stafful a făcut acest lucru -, aş vrea, dacă este posibil, să cunoaştem cele două personalităţi care sunt câştigătoare ale primului tur şi astfel, în cunoştinţă de cauză, să vedem ce putem alege dintre cele două oferte pe care le avem, prin decizia noastră. V-aş rămâne recunoscător şi cred că ar fi suficient de necesar, dacă este corect româneşte, pentru că mă gândeam că eu am monitorizat şi atitudini politice şi ştiu, de pildă, că cel mai frumos joc de fotbal este cel prezentat de colegul şi valorosul om Ţopescu. Este o recunoaştere a valorii Domniei Sale şi un reproş că această valoare se înclină uneori conjunctural. Suntem oameni şi acceptăm totul. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. V-aş ruga să nu intrăm în alte discuţii. Suntem în cursul procedurii de vot. Am să-l rog pe domnul secretar Orest Onofrei să citească lista senatorilor, iar dumneavoastră să vă prezentaţi la domnul chestor Dumitru Constantin pentru a vă înmâna buletinele de vot. De data aceasta veţi avea trecute în buletinele de vot numele a două persoane: Dumitrescu Corina Adriana şi Tănăsescu Elena Simina. Pentru opţiunea dumneavoastră, radiaţi, ştergeţi din acest buletin de vot numele care nu vă convine, rămânând astfel neatinse căsuţa şi numele persoanei pentru care optaţi. Domnule secretar, vă rog să citiţi catalogul.
	Domnul Orest Onofrei: - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - prezent - Andronescu Ecaterina - prezentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - delegaţie - Banias Mircea Marius - prezent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - prezent - Bădescu Iulian - prezent - Bălan Gheorghe Pavel - prezent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - absent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - prezentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent - Calcan Valentin Gigel - prezent - Câmpanu Liviu - absent - Chelaru Ioan - absent - Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent - Chivu Sorin Serioja - absent - Cibu Constantin Sever - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - prezent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - absent - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - Guvern - Diaconu Mircea - prezent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - absent - Frunda György - prezent - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ghişe Ioan - prezent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - absent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - prezent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - prezent - Mang Ioan - prezent - Marcu Gheorghe - prezent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - prezent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - absent - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - prezent - Mîrza Gavril - absent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - prezent - Moga Nicolae - absent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - prezent - Necula Marius Gerard - prezent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius Petre - prezent - Nicoară Romeo Florin - prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - prezent - Nicula Vasile Cosmin - prezent - Nistor Vasile - prezent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - prezent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - prezent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - prezent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - prezentă - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Prunea Nicolae Dănuţ - prezent - Rasaliu Marian Iulian - prezent - Rădulescu Cristian - prezent - Rădulescu Şerban - prezent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - absent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - prezent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - Guvern - Sbîrciu Ioan - prezent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - prezent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - prezent - Toma Ion - absent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - prezent - Vasilescu Lia Olguţa - prezentă - Verestóy Attila - absent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent
	Domnul Alexandru Pereş: Nu a mai rămas niciun coleg care a fost citit şi nu a votat. Rog comisia şi secretariatul tehnic să se retragă cu urnele de vot pentru a număra voturile. Un moment. Mai sunt colegi care nu şi-au introdus buletinele în urne. Îi rog pe cei patru colegi senatori din comisie să se retragă pentru a număra voturile.
	- PAUZĂ - * * * - DUPĂ PAUZĂ -
	Domnul Alexandru Pereş: Doamnelor şi domnilor senatori, domnul chestor al Senatului Constantin Dumitru va prezenta procesul-verbal referitor la rezultatul votului. Aveţi cuvântul, domnule senator.
	Domnul Constantin Dumitru: Proces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea unui reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii. Procedându-se la numărarea voturilor din al doilea tur de scrutin cu privire la alegerea unui reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, s-au constatat următoarele: numărul total al senatorilor: 137; numărul total al votanţilor: 106; voturi valabil exprimate:104; voturi nule: 2. Dumitrescu Corina Adriana: 41 de voturi pentru; Tănăsescu Elena Simina: 63 de voturi pentru. Ca urmare a faptului că a întrunit la al doilea tur de scrutin cel mai mare număr de voturi, este declarată aleasă ca reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prevederile art. 20 şi ale art. 21 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. 132, art. 138 şi art. 139 din Regulamentul Senatului, doamna Tănăsescu Elena Simina. (Aplauze.)
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule chestor Constantin Dumitru. Felicitări şi succes în activitatea în CSM, şi nu numai, doamnei Tănăsescu Elena Simina!
	Trecem la punctul 3 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind legislaţia aplicabilă relaţiilor de muncă, securitate socială şi securitate şi sănătate în muncă legate de construirea unui nou pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră între cele două ţări, peste fluviul Dunărea, la Calafat - Vidin, semnat la Bucureşti la 25 iulie 2008 şi la Sofia la 26 august 2008. Proiect de lege adoptat de Camera Deputaţilor. Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, domnul preşedinte Cristian Rădulescu. Din partea iniţiatorilor, domnul secretar de stat Marius Lazăr. Microfonul 8. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Marius Lazăr - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Prezentul proiect de lege reglementează procedura de stabilire şi aplicare a legislaţiei muncii în procesul de proiectare, construcţie şi autorizare a podului peste fluviul Dunărea, la Calafat - Vidin, în ceea ce priveşte contractele de muncă, permisele de muncă, securitatea socială, sănătatea şi securitatea în muncă, controlul exercitat de autorităţile competente pentru domeniile menţionate anterior. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Guvernul României, supune plenului adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Microfonul 7. Domnul senator Cristian Rădulescu.
	Domnul Cristian Rădulescu: Este un act normativ a cărui necesitate nu mai trebuie susţinută, sunt reglementări la care trebuie să ne aliniem şi noi, aşa că, fiind comisie sesizată în fond, am întocmit raport de admitere.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La dezbateri generale sunt solicitări? Nu. Vă mulţumesc. Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor, raportul comisiei este raport de admitere, fără amendamente, şi face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Supun votului dumneavoastră atât raportul comisiei, cât şi proiectul de lege. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, atât raportul comisiei, cât şi proiectul de lege au fost adoptate.
	Trecem la punctul 4 din ordinea de zi. Înainte de a dezbate punctul 4, am rugămintea ca la ora 11.45, pentru că am întârziat cu procedura de vot, să trecem la voturile pe rapoarte şi voturile finale asupra iniţiativelor legislative cu caracter organic. Sunteţi de acord? Nu sunt obiecţiuni, deci la 12 fără un sfert. La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. Iniţiatori: domnul senator Alexandru Cordoş, domnul deputat Mircia Giurgiu, domnul deputat Vasile Soporan. Doriţi să interveniţi? Nu. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Marius Lazăr. Microfonul 8.
	Domnul Marius Lazăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine această propunere legislativă. Cu toată înţelegerea pe care o manifestăm pentru aceste categorii sociale, ţinând cont de presiunile şi riscurile determinate de evoluţia economică internă, precum şi de faptul că adoptarea acestui proiect de act normativ ar presupune angajarea de cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, apreciem că, pentru acest moment, nu putem susţine această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Raportul suplimentar al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă rog, domnule preşedinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.
	Domnul Cristian Rădulescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La punctele 5 şi 6 din ordinea de zi sunt două acte normative care au fost examinate şi pe care vi le prezint şi de data aceasta împreună. Se referă la aceeaşi categorie care, în viziunea iniţiatorilor, ar necesita sporirea unor drepturi. În viziunea iniţiatorilor de la prima propunere legislativă, cea de la punctul 5...
	Domnul Alexandru Pereş: Punctul 4, domnule preşedinte, vă rog frumos.
	Domnul Cristian Rădulescu: Da, punctul 4. Mă scuzaţi. În viziunea iniţiatorilor propunerii legislative de la punctul 4, parlamentari ai PSD şi PD-L, este vorba despre triplarea indemnizaţiei lunare acordate în momentul de faţă şi acordarea unor alte drepturi. La punctul următor, punctul 5 din ordinea de zi, este vorba de dublarea acestei indemnizaţii şi, de asemenea, de acordarea unor drepturi suplimentare faţă de cele existente acum. Comisia, la examinarea în fond, a întocmit un raport de respingere şi la prima propunere legislativă, şi la a doua. Ajungându-se în plen cu cele două acte normative, într-una dintre şedinţele precedente s-a considerat de către comisie că totuşi ar mai putea, în înţelepciunea ei, să reexamineze, pentru raport suplimentar, aceste două acte normative şi, eventual, să vadă cum s-ar mai putea da nişte drepturi. Raportul de respingere a fost întemeiat, în principal, pe punctul de vedere al Guvernului şi pe cel al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, care evaluau influenţele financiare - aproximativ 100 de milioane de euro în plus, pe an, pentru prima propunere legislativă şi 200 de milioane de euro în plus, pe an, pentru cea de-a doua propunere legislativă. Atunci, respectând voinţa plenului, am reluat aceste două propuneri legislative în dezbatere la comisie şi, în final, am ajuns la o soluţie de compromis, în sensul de a se opera o creştere a indemnizaţiei lunare nu la dublu, nu la triplu, ci simbolic, de la 2,53 lei, cât este în prezent, la 2,7 lei pentru fiecare persoană beneficiară şi de a acorda unele drepturi suplimentare, care nu grevează impozitul central, ci mai ales pe cel al administraţiilor locale, cum ar fi: scutirea de la plata impozitului pentru locuinţa personală, scutirea de la plata abonamentului telefonic în reţeaua Romtelecom şi, de asemenea, bilete de tratament pentru 18 zile, care oricum se acordă, în majoritate, dat fiind faptul că este vorba de persoane cu o vârstă mai înaintată. Acest amendament, propus de iniţiatorul de la prima propunere legislativă, domnul senator Cordoş, s-a votat şi toată lumea a fost de acord. După aceea, din punct de vedere al tehnicii legislative, fiind două iniţiative cu aproximativ acelaşi conţinut, a trebuit să cădem de acord care este cea admisă şi care este cea respinsă. S-a votat: iniţiativa admisă este prima, cea de la punctul 4 din ordinea de zi - în principal de la domnul senator Cordoş -, următoarea fiind respinsă. Dar şi cei care au iniţiat a doua propunere legislativă au susţinut acelaşi punct de vedere, putem să-i considerăm coiniţiatori.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dau cuvântul şi domnului senator Cordoş, iniţiatorul propunerii legislative de la punctul 4. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 6.
	Domnul Alexandru Cordoş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, De fapt, domnul preşedinte Rădulescu a menţionat evoluţia acestei propuneri legislative. Eu vreau să întăresc câteva lucruri şi să revin asupra faptului că atât iniţiatorii de la punctul 4, cât şi cei de la punctul 5 au convenit, în discuţiile pe care le-am avut, şi au considerat că ambele vin să îndrepte o situaţie privind unele drepturi cuvenite şi acordate unor categorii de cetăţeni care au suferit în perioada 1950- 1961 în cadrul detaşamentelor de muncă forţată şi, de asemenea, să-i pună oarecum pe aceeaşi linie sau cel puţin să-i apropie de drepturile pe care le-au primit şi alte categorii într-o situaţie relativ similară. Aş vrea doar să vă mai spun că la reexaminare, aşa cum s-a menţionat în raportul suplimentar, efortul bugetar a coborât foarte mult, la 30.000 RON pe lună, şi cred că de la 2,53 lei la 2,7 lei, faţă de 7 lei, cât s-a propus pe fiecare an de stagiu militar efectuat în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, este doar o mică îndreptare, cum spuneam, a unei situaţii privind unele drepturi cuvenite acestor persoane care au suferit. Apoi, celelalte două puncte - transportul urban gratuit pe mijloace locale de transport în comun şi 6 călătorii dus-întors gratuite, anual, pe calea ferată română, cu mijloace de transport auto sau, după caz, cu alte mijloace, fluviale sau la alegere - mă determină să vă rog să fiţi de acord că acest lucru poate fi realizat în această etapă. De asemenea, am auzit punctul de vedere al Guvernului, care nu susţine această propunere legislativă. Era clar. Este acelaşi punct de vedere ca în situaţia în care suportul financiar era foarte mare pentru această etapă. Acum însă, revenind şi reanalizând, vă rog, stimaţi colegi, să revedeţi această nouă variantă, pentru ca la punctele 4 şi 5 din ordinea de zi să acordăm votul nostru favorabil, fiindcă este un prim pas, aşa cum spuneam, spre recunoaşterea drepturilor celor care, într-o formă sau alta, au suferit într-o anumită perioadă a istoriei noastre. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Sunt solicitări? Domnul senator Nedelcu, microfonul 2.
	Domnul Vasile Nedelcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, ambele iniţiative, atât cea a Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC şi a Grupului parlamentar al PD-L, cât şi cea a Grupului parlamentar al PNL, sunt lăudabile din punct de vedere al ajutorului pe care trebuie să-l primească cei care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Muncii în perioada 1950-1961. Însă, având în vedere faptul că niciuna dintre iniţiative nu a întrunit numărul de voturi pentru a obţine un raport favorabil, ne-am gândit, în cadrul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, să susţinem una dintre cele două iniţiative, şi anume pe prima, cea de la punctul 4 din ordinea de zi. Efortul bugetar, practic, aşa cum arătau domnul preşedinte Rădulescu şi domnul senator Cordoş, este nesemnificativ, de 30.000 RON. Am putea să susţinem măcar această iniţiativă. Este, într-adevăr, puţin, dar, în loc de nimic, până la urmă, trebuie să fim de acord să aprobăm ceva, pentru că am aduce un ajutor, nu semnificativ, dar cât de cât, celor care au suferit în acea perioadă. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Doamna senator Lia Olguţa Vasilescu, microfonul 4, vă rog.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Noi suntem primă Cameră sesizată, însă eu sunt convinsă că la Camera decizională, care este Camera Deputaţilor, aceste două iniţiative legislative se vor contopi, pentru că aşa este Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi poate că ar trebui să operăm asemenea modificare şi în Regulamentul Senatului. Practic, când avem de-a face cu două iniţiative asemănătoare sau chiar identice, care ajung în acelaşi timp să fie dezbătute în comisie, cred că cel mai bine ar fi să le contopim. Probabil că s-au gândit colegii noştri din comisie, atunci când au acceptat iniţiativa legislativă înscrisă la punctul 4 din ordinea de zi a colegilor noştri de la actuala coaliţie de guvernare, la faptul că în mandatul trecut şi alţi colegi, printre care mă număr şi eu, au avut o asemenea iniţiativă şi a fost respinsă de Guvernul PNL. Deci, în aceste condiţii, cumva, s-a făcut dreptate, ca să spun aşa. În orice caz, noi susţinem această iniţiativă legislativă. E puţin, e adevărat, faţă de cât ar fi meritat să primească acei oameni, dar cred că atât se poate, deocamdată, în această etapă şi, oricum, iniţiativa este bine-venită şi îi felicit şi eu pe colegii noştri care şi-au pus semnătura pe ea. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator. Domnul senator Albert Álmos, microfonul 2.
	Domnul Albert Álmos: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Într-adevăr, în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială aşa am hotărât, cum au spus aici şi domnul preşedinte, şi domnul senator Cordoş. Nu ştiu dacă la Camera Deputaţilor cele două iniţiative vor fi contopite. Eu propun să aprobăm propunerea legislativă de la punctul 4. Grupul parlamentar al UDMR va vota această variantă, sigur, cu modificările care au fost enumerate. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Mai sunt solicitări? Nu. Stimaţi colegi, raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Dacă asupra amendamentelor admise sunt observaţii? Înţeleg că doar Guvernul este, deocamdată, împotriva acestor amendamente. Sunt observaţii? Nu. Supun votului dumneavoastră raportul de admitere al comisiei, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, raportul comisiei a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, în care vom opera aceste amendamente admise de comisie şi de plen. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă rog să votaţi. Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată. Mulţumesc.
	La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961. Suntem în faţa unui raport de respingere. Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, domnul preşedinte Cristian Rădulescu. Iniţiatori sunt domnii senatori Puiu Haşotti, Mircea Diaconu, Ioan Ghişe. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Nu. Mulţumesc. (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Puiu Haşotti.)
	Domnul Alexandru Pereş: E la pachet, dar, ca procedură, trebuie să dăm un vot, nu avem ce face. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr. Domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 8.
	Domnul Marius Lazăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul României nu susţine această propunere legislativă, invocând aceleaşi argumente ca şi la precedentul proiect, şi anume efectuarea de cheltuieli suplimentare care trebuie suportate de la bugetul de stat. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Dacă domnul preşedinte Cristian Rădulescu mai are ceva de adăugat faţă de cele spuse anterior. Microfonul 7.
	Domnul Cristian Rădulescu: Cu acordul iniţiatorilor, au fost preluate unele propuneri în actul normativ votat anterior. Pe cale de consecinţă, raportul la această propunere legislativă este un raport de respingere.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Cred că nu este cazul, există o înţelegere în cazul acesta. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Supun deci votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative. Vă rog să votaţi. Cu 70 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul a fost adoptat. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Punctul 6 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Iniţiatori, domnii deputaţi Aurel Vainer, Miron Ignat, Nicolae Mironovici. Nu sunt prezenţi. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr. Raportor, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Domnule secretar de stat, vă rog - microfonul 8 -, aveţi cuvântul.
	Domnul Marius Lazăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul României nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, pe aceeaşi argumentaţie a presiunii la bugetul de stat a cheltuielilor suplimentare. Menţionăm că influenţa financiară pentru o lună este de 34,95 milioane RON, iar pe un an, 419,4 milioane RON. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Pentru a prezenta raportul suplimentar, domnul Cristian Rădulescu, microfonul 7.
	Domnul Cristian Rădulescu: Şi în cazul acestei iniţiative legislative, venind din partea unui grup de deputaţi ai minorităţilor, altele decât cea maghiară, a existat multă încredere din partea plenului Senatului în posibilităţile comisiei de fond, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, de a rezolva această problemă dificilă, deoarece iniţiativa prevede nişte drepturi care restabilesc echitatea între diversele categorii de persoane persecutate. Pe de o parte, deci, ca principiu, suntem de acord, pe de altă parte, influenţele financiare sunt mari, de aproximativ 100 de milioane de euro anual. Şi atunci, în urma pledoariei, bine primită de către plen, a domnului deputat Vainer Aurel, toate grupurile au votat retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar, deşi comisia nu prea are de unde face rost de un buget suplimentar pentru aprobarea acestei iniţiative. Şi atunci, s-a căzut de acord, după ce s-au votat mai multe variante de compromis, pe o propunere a domnului deputat Vainer, prezent în comisie, care, luând de bună aprobarea de principiu a comisiei şi a plenului, a fost de acord ca vârful de sarcină impus de această iniţiativă, în cazul că se aprobă, să fie întârziat cât mai mult, în sensul că, pentru anul următor, să greveze bugetul doar în luna decembrie. Amendamentul propus de dânsul şi aprobat de comisie modifică această iniţiativă, în sensul ca ea să opereze de la 1 decembrie 2010, deci, pe anul următor, aproximativ 8 milioane de euro, aşteptând vremuri mai bune pentru anii următori, 2011 şi 2012. Asta a fost singura soluţie pe care comisia, împreună cu iniţiatorul, a putut-o găsi şi v-o propunem dumneavoastră.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dezbateri generale. Domnul senator Vasile Nedelcu, microfonul 2.
	Domnul Vasile Nedelcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, propunerea legislativă vine din partea unor colegi de la Camera Deputaţilor, de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, şi încearcă găsirea unei soluţii pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale a persoanelor persecutate politic şi etnic. De fapt, se doreşte aducerea la un numitor comun a indemnizaţiilor persoanelor persecutate din motive etnice cu indemnizaţiile acordate persoanelor beneficiare ale indemnizaţiilor stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990, care au fost persecutate politic. Din acest punct de vedere, retrimiterea la comisie a fost de bun augur, adică s-a găsit o formulă pentru motivarea şi pentru ajutorarea acestor persoane care au fost persecutate din motive etnice, în sensul că pentru a nu greva bugetul pe anul 2009 şi pe anul 2010, s-a găsit soluţia de a fi aprobată începând cu data de 1 decembrie 2010. Din acest motiv, Grupul parlamentar al PNL susţine acest proiect de lege, cu amendamentul care a fost aprobat în cadrul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Îmi cer scuze pentru lipsa de eleganţă... Doamna senator Lia Olguţa Vasilescu. Urmează domnul senator Tiberiu Günthner. Microfonul 4, vă rog.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Am observat, domnule preşedinte, că nu aveţi ochi pentru mine, nici dumneavoastră, nici domnul secretar care este pe partea aceasta a sălii...
	Domnul Alexandru Pereş: Greşiţi, doamna senator...
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu: ...şi care ar trebui să se uite mai des şi la noi.
	Domnul Alexandru Pereş: O să fim cu ochii pe dumneavoastră.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Mai ales că suntem colegi de guvernare. Vă mulţumesc. Suntem de acord cu această iniţiativă legislativă. De altfel, şi noi am cerut retrimiterea la comisie data trecută, când a fost aici domnul Aurel Vainer. Poate că suma, până la urmă, este chiar mai mare decât ne aşteptam să iasă din comisie, adică exact aşa cum au cerut-o iniţiatorii, şi poate că ar mai fi fost de pus nişte amendamente dar, aşa cum s-a aprobat în comisie, putem să spunem că suntem relativ mulţumiţi şi sperăm ca Guvernul de anul viitor să poată să facă acest efort financiar. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator. Domnul senator Tiberiu Günthner, microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Se pare că astăzi avem o zi a recunoştinţei în Senatul României faţă de diversele categorii persecutate în regimurile trecute. Până acum au fost trei iniţiative, de la grupuri diferite, şi mai urmează şi iniţiative pentru reactualizarea drepturilor ce revin veteranilor de război. Cred că este un gest frumos din partea colegilor, a diverselor grupuri parlamentare. Sigur, văzând aceste materiale, nu putem să nu ne gândim la faptul că este vorba de evenimente petrecute în urmă cu 60-70 de ani, deci persoanele despre care vorbim, pentru care dorim să reactualizăm aceste drepturi de care beneficiază, sunt toate în vârstă, în jur de 90 de ani. Trebuie să avem în vedere acest lucru, întrucât, dacă noi amânăm acum punerea în aplicare a acestei propuneri legislative cu peste un an de zile, pentru o bună parte din aceste persoane echivalează cu respingerea ei. De aceea, eu propun să respingem raportul şi să aprobăm iniţiativa în forma în care a fost propusă de colegi. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Am reţinut propunerea dumneavoastră, dar, deocamdată, să-i dăm cuvântul domnului preşedinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7, vă rog.
	Domnul Cristian Rădulescu: La prima dezbatere a existat o aserţiune din partea unui reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, spunând că nu este vorba de mulţi beneficiari, ci poate de 10.000. Cifrele corecte arată, în iulie anul curent, 116.400 de beneficiari. Revenind la ce a spus doamna Lia Olguţa Vasilescu, nu am ajustat suma cerută, am lăsat-o aşa, fiindcă ajustarea o va opera, din păcate, timpul, pe partea cealaltă, a numărului de beneficiari. Peste doi ani de zile sau peste un an şi trei luni, când vor ajunge să beneficieze, în mod categoric, vor fi mai puţini.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc pentru aceste intervenţii. Stimaţi colegi, raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu un amendament admis. Înţeleg că Guvernul nu este de acord cu acest amendament. Sunt observaţii asupra amendamentului? Nu. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul admis. Vă rog să votaţi. Cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nicio abţinere, raportul suplimentar de admitere a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în care vom opera acest amendament admis în comisie şi de plen. Vă rog să votaţi. Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată.
	Intrăm în zona propunerilor legislative cu caracter organic, dar v-aş propune să luăm punctele 9 şi 10, înaintea punctelor 7 şi 8, având în vedere că este şi un termen de adoptare tacită în 30 septembrie a celor două proiecte de lege. La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul preşedinte Toni Greblă. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu. Microfonul 10. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Gabriel Tănăsescu - secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Scopul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative a fost acela de a oferi puterii legislative posibilitatea de a putea completa sau abroga legi care au fost adoptate, dar a căror intrare în vigoare a fost amânată pentru viitor. Anterior, potrivit Legii nr. 24/2000, atât Parlamentul, cât şi Guvernul aveau posibilitatea de a modifica sau abroga doar acele acte normative adoptate şi intrate în vigoare. Legea nu includea prevederi referitoare la actele normative adoptate, dar a căror intrare în vigoare a fost amânată. Practica din ultimii ani a arătat că există acte normative adoptate care nu au intrat încă în vigoare şi care nu mai pot fi aplicate, având în vedere că acestea nu mai corespund realităţilor actuale. Aceste legi sunt amânate sine die deoarece intrarea lor în vigoare ar produce efecte juridice nefavorabile, cu impact negativ atât asupra sistemului judiciar, cât şi asupra cetăţenilor. Dau ca exemplu Codul penal adoptat în anul 2004 sau Legea spitalelor nr. 270/2003, al căror termen de intrare în vigoare a fost amânat în mod repetat. Prin urmare, aceste acte normative nu ar fi putut fi abrogate în condiţiile prevederilor legale anterioare. Astfel, soluţia adoptată nu presupune în niciun caz substituirea puterilor Legislativului, întrucât toate actele normative de acest fel vor trece în mod obligatoriu prin Parlament. În ceea ce priveşte eliminarea studiilor de impact pe care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2009 le prevede în cazul actelor normative adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, precizăm că această decizie este justificată, având în vedere că asumarea răspunderii se referă la o situaţie de urgenţă excepţională. În astfel de situaţii, nu există perioada necesară, de regulă, între 6 şi 12 luni, pentru efectuarea unor studii de impact. Luând în considerare imperativul clarificării unor norme de tehnică legislativă, a căror aplicare creează dificultăţi de interpretare, Guvernul a considerat că situaţia este una extraordinară, iar clarificarea acesteia nu putea fi amânată. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule preşedinte Toni Greblă, vă rog să prezentaţi raportul. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a analizat şi a hotărât în unanimitate să adopte raport de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în raportul suplimentar, care a fost distribuit fiecăruia dintre noi. În primul rând, am pornit de la un aspect practic, şi anume necesitatea ca unele acte normative, neintrate în vigoare, să poată fi modificate, completate sau abrogate, pentru că, altfel, ar produce haos sau disconfort în sistemul judiciar. Nu numai Codul penal, aşa-zis Rodica Stănoiu, trebuie să-şi găsească o soluţie pentru a fi abrogat înainte de intrarea lui în vigoare, dar, probabil, şi alte acte normative, inclusiv Codul penal şi civil, adoptate deja de Guvern prin asumarea răspunderii, precum şi viitoarele coduri, Codul de procedură civilă şi, respectiv, penală, s-ar putea să nască necesitatea de a fi modificate sau completate înainte de intrarea lor în vigoare. Drept urmare, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări s-a propus un amendament care sună în felul următor: "În situaţii temeinic justificate, actele normative pot fi modificate, completate sau abrogate de către autoritatea emitentă şi înainte de intrarea lor în vigoare". Amendamentul este propus de domnul senator Cseke Attila şi de subsemnatul şi a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Astfel, spunându-vă aceste argumente, doresc să vă spun că s-ar putea să modificăm şi Codul penal, care a fost adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului. Dacă ceea ce a propus şi şi-a însuşit preşedintele Traian Băsescu ieri, şi anume legalizarea consumului de droguri şi a prostituţiei, care vor face obiectul preocupării noastre, atunci va trebui să modificăm Codul penal înainte de intrarea lui în vigoare, astfel încât Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări - şi închei această paranteză - vă propune spre dezbatere şi adoptare acest raport, cu amendamentele cuprinse în raportul suplimentar, având în vedere faptul că Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Este lege ordinară, domnule preşedinte. Face parte din categoria legilor ordinare pentru că tratează o problemă tehnică. La dezbateri generale, domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Este un act normativ care a creat multe discuţii, multă vâlvă şi nemulţumiri, şi prima instituţie care, în mod normal, ar putea fi nemulţumită şi trebuie să fie nemulţumită de prevederea acestei ordonanţe este Parlamentul pentru că, practic, prin prevederea acestei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 61/2009, Parlamentul devine un fel de accesoriu al Guvernului prin textul legal propus. Sigur, această tendinţă de a diminua atribuţiile puterii legislative se întâlneşte şi în alte acte normative, dar aici este expres prevăzut. De fapt, prin textul pe care ni l-a propus şi l-a adoptat Guvernul, de pierdut are democraţia pentru că, în afară de acea prevedere de abrogare înainte de intrarea în vigoare a legilor, sunt şi alte prevederi abrogate. Eliminarea necesităţii întocmirii unui studiu de impact care să arate rezultatul pe plan social şi economic al unui proiect de act normativ a fost introdus în 2007 la iniţiativa unor colegi deputaţi care astăzi fac parte din arcul guvernamental, iar cei doi ani de istorie a întocmirii acestui studiu de impact şi-au arătat rostul. De asemenea, reglementarea privind aplicarea principiului ierarhiei normelor de nivel superior pentru soluţionarea unui eventual conflict în cazul unor categorii de acte normative diferite pur şi simplu nu-şi are rostul. Toată lumea ştie că un principiu elementar în drept este că un act normativ de rang inferior nu poate contrazice un act normativ de rang superior. În ceea ce priveşte posibilitatea abrogării şi modificării unor proiecte de lege sau legi votate deja de Parlament înainte de intrarea lor în vigoare, până la urmă cred că s-a ajuns la o soluţie de compromis în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi, deşi, în ansamblu, această ordonanţă, cred că în toate reglementările ei, poate fi criticată, cred că acest raport de admitere cu amendamentele propuse măcar va împiedica situaţia în care Guvernul va putea să abroge o lege votată de Parlament, şi din acest punct de vedere cred că proiectul de lege poate fi susţinut, dar cu aceste amendamente. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Guvernul este de acord cu amendamentele admise?
	Domnul Gabriel Tănăsescu: Domnule preşedinte, Guvernul susţine proiectul de ordonanţă de urgenţă aşa cum a ieşit din şedinţa de guvern. Nu suntem de acord cu amendamentele.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră raportul suplimentar al comisei. Este un raport de admitere, cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă rog să dăm un vot pe raportul comisiei cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 32 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 29 de abţineri, raportul nu a întrunit numărul de 36 de voturi din cvorumul legal. Raportul cu amendamente a fost respins. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Menţionez încă o dată că face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost respins cu 40 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă şi două abţineri. Urmează să fie discutat la Camera Deputaţilor. Domnule preşedinte Toni Greblă, microfonul 7, vă ascult.
	Domnul Toni Greblă: În această situaţie, proiectul se converteşte în proiect de...
	Domnul Alexandru Pereş: Scuzaţi-mă, dar este vorba de o ordonanţă de urgenţă...
	Domnul Toni Greblă: De ordonanţă de urgenţă, domnule preşedinte.
	Domnul Alexandru Pereş: Da. Şi se transformă în proiect de respingere a ordonanţei de urgenţă.
	Domnul Toni Greblă: Şi vă rog să supuneţi la vot proiectul de lege de respingere...
	Domnul Alexandru Pereş: Ar trebui să supun, din moment ce vom fi sesizaţi cu proiect de respingere a ordonanţei. Deocamdată am respins aprobarea ordonanţei. Într-o şedinţă viitoare, probabil că o să... Dar nu avem timp... Supun atunci votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2009. Vă rog să votaţi. Ordonanţa de urgenţă a fost respinsă cu 47 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi două abţineri.
	La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2009 pentru modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Suntem deja în zona legilor organice. Pentru raport, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Din partea iniţiatorilor, participă domnul secretar de stat Marius Lazăr. Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.
	Domnul Marius Lazăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, în sensul majorării nivelului venitului minim garantat cu 15% şi asigurării fondurilor necesare pentru plata ajutorului social de la bugetele locale integral din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Susţinem şi vă rugăm să adoptaţi acest proiect de lege, menţionând trei lucruri importante: la acest moment nivelul minim garantat este 18% din salariul minim pe 2009, faţă de 29% cât era în 2004. Al doilea argument: nivelul mediu al ajutorului social acoperă mai puţin de 30% din valoarea necesară pentru satisfacerea nevoilor de bază. Al treilea: nivelul venitului minim garantat este cu 25% mai scăzut decât indicele internaţional de sărăcie, care este 2$/zi, iar în cazul gospodăriilor cu peste patru persoane, pragul este şi mai scăzut, de 1,25$/zi. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Domnule preşedinte Ariton, aveţi cuvântul la microfonul 5 pentru a prezenta raportul comisiei.
	Domnul Ion Ariton: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege a fost suspus dezbaterii în şedinţa din 8 septembrie 2009. Comisia a hotărât în unanimitate adoptarea unui raport de admitere. Au fost transmise avize favorabile de către Consiliul Legislativ, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Astfel, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de admitere şi proiectul de lege, cu menţiunea că acesta face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. La dezbateri generale, dacă sunt solicitări, vă rog... Domnule Cristian Rădulescu, aveţi cuvântul la microfonul central.
	Domnul Cristian Rădulescu: Stimaţi colegi, Legea venitului minim garantat este una dintre cele mai contestate şi discutate de reprezentanţii administraţiei publice locale, şi avem destui în această Cameră a Parlamentului. În ciuda acestui fapt, ţin minte că, la începutul anului 2004, un raport al Băncii Mondiale spunea că dintre toate măsurile de protecţie socială care au fost luate în decursul anilor, în România, Legea venitului minim garantat este cea mai eficientă fiindcă a reuşit să ţintească cel mai bine acele categorii care necesită imperativ, ca să nu spun chiar, în unele cazuri, cu disperare acest ajutor social. Sigur, ea a avut şi unele modificări, cu zilele acelea de serviciu prestat în slujba comunităţii, şi s-a încercat în decursul timpului să fie aduse mai aproape de realitate şi de necesităţile comunităţii. Această lege sigur că poate fi perfecţionată în continuare. Ea este în bună parte responsabilă de faptul că în anul 2003 aproape şase milioane de persoane erau, în statistici şi în analizele Băncii Mondiale, la limita de sărăcie extremă, şi aceasta este pe undeva pe la 2$/zi/persoană, pentru că sunt diverse praguri şi mulţi operează cu termenii fără să ştie pe unde se situează cuantificarea. Deci, de la această cifră de aproape şase milioane de persoane, să se ajungă în momentul de faţă, în statisticile naţionale, pe la 1,5 milioane de persoane care sunt clasificate la sărăcie extremă. Guvernul vine acum cu o mărire de 15% într-una din acele direcţii care au operat bine până în momentul de faţă, care se adresează cui trebuie, şi cred că odată cu creşterea acestui venit minim garantat şi nivelul de sărăcie extremă va scădea în consecinţă. Doresc ca măcar această chestiune să fie reţinută de către aceia care în diverse discuţii spun: "să ne arate Guvernul măcar un singur lucru pe care l-a făcut pentru a ajuta populaţia pe timp de criză!" Iată unul dintre ele! Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Domnul senator Gabriel Berca, aveţi cuvântul. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Gabriel Berca: Stimaţi colegi, Cred că toţi cei dintre dumneavoastră care aţi lucrat în administraţie ştiţi foarte bine ce înseamnă Legea nr. 416/2001, o prevedere care privează bugetul României de foarte mult timp şi eficienţă în teritoriu. Acum vin alegerile, Guvernul dă o mărire de 15%, acum sunt bani care, eventual, se dau pe criterii stabilite de fiecare primar în parte, şi nu întotdeauna pe criterii transparente. Nu se văd, în bună parte, în comunele României, nu am văzut realizările Legii nr. 416/2001 prin lucrări în infrastructura locală, în curăţirea măcar a şanţurilor şi a rigolelor din localităţile României. Cred că este o nouă măsură populistă din partea actualului Guvern şi mi-aş fi dorit ca, din acest punct de vedere, să existe bani pentru asigurarea măcar a salariilor în primăriile României, pentru că sunt din ce în ce mai mulţi primari în acest moment care vin şi spun: "Închidem primăriile, nu mai avem posibilităţi financiare din acest punct de vedere". Cred că este o chestiune de bun-simţ şi de realism de care ar trebui să dăm dovadă şi să fim mai atenţi în aceste măriri electorale care nu au niciun fel de eficienţă în teritoriu."
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Doamna senator Lia Olguţa Vasilescu, aveţi cuvântul la microfonul 4, vă rog.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Eu nu am înţeles foarte exact de la domnul Berca, dar poate ne explică mai clar dacă Domnia Sa cere ca această Lege nr. 416/2001 să nu mai existe. Atunci putem să le spunem şi noi tuturor celor care beneficiază de ea, adică celor care, din câte ştim noi, sunt cei mai săraci oameni din România, că Grupul parlamentar al PNL sau un senator al Grupului parlamentar al PNL a cerut să nu se mai aloce bani pentru Legea nr. 416/2001. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, doamna senator. Domnul senator Petru Filip, aveţi cuvântul. Vă rog să aveţi răbdare pentru că o să dau cuvântul tuturor.
	Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cred că dacă primarii noştri, ai tuturor partidelor, ar fi astăzi în această sală, sunt convins că toţi ar susţine ceea ce acest proiect legislativ prevede. M-aş referi, în primul rând, poate nu atât la valoarea acestui venit minim garantat, cât la faptul că, prin acest act normativ, Guvernul se angajează să plătească aceste ajutoare sociale. Dacă veţi avea curiozitatea, şi sunt convins că aţi avut-o sau aţi discutat cu primarii dumneavoastră, ai tuturor partidelor reprezentate aici, veţi vedea că foarte multe dintre ele sunt în incapacitate de plată pentru că, până acum, această prevedere legală avea o exprimare ambiguă, acea finanţare partajată din bugetul central şi bugetul local. Bugetul central plătea când putea şi ce putea, iar bugetul local la fel, şi este vorba, în principal, de oraşele mici şi comune. De aceea, discutând acest proiect de lege în cadrul comisiei pentru administraţie publică locală, ţin să vă subliniez că votul a fost favorabil în unanimitate, indiferent de apartenenţa politică a reprezentanţilor grupurilor parlamentare din comisie. Nu era o chestiune legată de primari ai PD-L, PSD+PC, PNL, UDMR, este o chestiune care, din acest punct de vedere, rezolvă o problemă legislativă pentru tot ce înseamnă administraţia publică locală din România.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Domnul senator Şerban Constantin Valeca. Urmează domnul senator Cseke Attila Zoltán, apoi ceilalţi colegi. Aveţi cuvântul la microfonul 4, vă rog.
	Domnul Şerban Constantin Valeca: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Cred că ar trebui să clarificăm nişte lucruri. În primul rând, această măsură a fost adoptată de Guvernul PSD la vremea respectivă şi mă bucur că şi actualul Guvern vrea să o continue. A doua clarificare pe care ar trebui să o facem: nu ar trebui să punem o categorie socială împotriva celeilalte. Legea se referă, aşa cum s-a spus şi aici, la persoanele foarte sărace, care trebuie să aibă un ban, să pună, până îşi găsesc un serviciu, o bucată de pâine şi o bucată de salam pe masă. În privinţa faptului că mulţi critică această măsură prin faptul că nu se curăţă măcar şanţurile, asta ţine fix de gospodarul local. Prevederea legală există, dar sunt nişte primari mai populişti, care se gândesc: "Domnule, ce să-i pun pe ăia la muncă, sau decât să mă chinui să-i aduc la treabă să cureţe şanţul? Mai bine le dau banii degeaba". Deci am vrut să fac aceste clarificări: este o măsură socială pe care noi am iniţiat-o şi am susţinut-o tot timpul, mă bucur că gradul de sărăcie a scăzut, sper ca prin această măsură să scadă în continuare. Eu cred că proiectul de lege trebuie votat. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnule senator Cseke Attila Zoltán, aveţi cuvântul. Vă rog, dacă există posibilitatea, mai pe scurt, nu numai dumneavoastră, dar şi ceilalţi colegi. Vă rog pentru că ne apropiem vertiginos de ora 13.00.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu voiam să salut partea a doua a acestei ordonanţe de urgenţă. Ştiu că se întâmplă mai rar să fiu de acord cu actele Guvernului, dar noi, bihorenii, suntem de acord cu domnul senator Petru Filip, şi la acest aspect aş vrea să mă refer. Până în prezent, în reglementarea legislativă era prevăzut că fondurile pentru plata ajutorului social se suportă de bugetele locale, în principal din sume care se transferă de la bugetul de stat, şi-atunci, dacă statul nu avea posibilităţi, se întâmpla că autorităţile locale trebuiau să completeze din bugetele locale sau, de multe ori, nu aveau pur şi simplu de unde şi acest ajutor social nu mai era plătit. Din acest punct de vedere, trebuie să recunosc că acest act vine şi reglementează clar şi expres: "în mod integral aceste sume vin de la bugetul de stat", şi este un lucru bun. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Mai sunt colegi care doresc să intervină? Domnule senator Gabriel Berca, aveţi cuvântul pe scurt, pentru că aţi luat cuvântul.
	Domnul Gabriel Berca: Foarte scurt. Am încercat să atrag atenţia la ceea ce se întâmplă în realitate în teritoriu şi la impactul care există la nivel local, că poate prevederea poate fi absolut corectă, din acest punct de vedere, însă, în realitate, poate că uneori adevărurile dor.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat Lazăr, doriţi să interveniţi? Pe scurt, vă rog, aveţi cuvântul.
	Domnul Marius Lazăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doar o singură menţiune: putem înţelege anumite reţineri pe care dumneavoastră le aveţi legate de modul în care s-au făcut plăţile legate de venitul minim garantat, dar vreau să precizez foarte clar că Guvernul, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor şi Agenţia de Strategii Guvernamentale au în derulare un sondaj de monitorizare a cheltuielilor publice legate de venitul minim garantat, sondaj care ne va permite să îmbunătăţim procedurile de acordare a acestuia. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră raportul de admitere al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Este nevoie de 69 de voturi pe raport şi pe proiectul de lege. Supun votului dumneavoastră raportul şi proiectul de lege, printr-un singur vot. Am rugămintea să ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Mulţumesc, domnilor senatori. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 73 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi nicio abţinere, atât raportul, cât şi proiectul de lege au fost adoptate.
	Înainte de a reveni la punctul 7, am rugămintea să dăm rapid votul la punctul 19, punctul 20 şi punctul 25 din ordinea de zi. Sunt voturi finale. La punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Suntem în faţa unui raport de respingere. Vot pentru raport şi vot final. Este vorba de o propunere legislativă cu caracter organic. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Cu 66 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, nicio abţinere, raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă rog să votaţi. Cu 26 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă". Reluăm votul asupra Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 întrucât, în şedinţa din 7 septembrie 2009, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică. Vă reamintesc faptul că am dezbătut acest proiect de lege în şedinţa din 2 septembrie 2009, iar în şedinţa din 7 septembrie 2009 am supus votului aprobarea proiectul de lege, dar nu a întrunit decât 67 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 9 abţineri, fiind transformat în proiect de lege de respingere. Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009. Este nevoie de 69 de voturi pentru. Vă rog să votaţi. Cu 24 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică. În această situaţie, probabil că ne vom mai întoarce... (Discuţii neinteligibile la tribună.) Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009. Vă reamintesc faptul că este nevoie de 69 de voturi pentru sau împotrivă, vot pe lege organică. Vă rog să votaţi. Cu 64 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi o abţinere, nici Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică. Îl vom supune votului, din nou, într-o şedinţă viitoare.
	La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 9 din Legea nr. 112/1995. Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa plenului Senatului din data de 16 septembrie 2009. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit un raport de admitere, cu un amendament admis. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul admis. Raportul a fost discutat în şedinţa plenului Senatului din data de 16 septembrie 2009. Vă rog să votaţi. Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în care vom opera acest amendament admis. Vă rog să votaţi. Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată.
	La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 21/1991 privind cetăţenia română, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit un raport de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 72 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/1991 privind cetăţenia română, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit un raport de respingere. Propunerea legislativă şi raportul comisiei au fost dezbătute în şedinţa de plen a Senatului din data de 16 septembrie 2009. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a propunerii legislative, atenţionându-vă că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă rog să votaţi. Cu 72 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, o abţinere, raportul de respingere a propunerii legislative a fost adoptat. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare. Vă reamintesc faptul că propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa de plen a Senatului din data de 16 septembrie 2009. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente admise. Vă rog să votaţi. Cu 86 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de admitere a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în care vom opera amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 81 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată.
	La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României. Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa de plen a Senatului din data de 16 septembrie 2009. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a întocmit un raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 72 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat. În consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Revenim la punctul 7 din ordinea de zi - Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Domnul preşedinte Cristian Rădulescu va prezenta raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Având în vedere faptul că la punctele 7 şi 8 din ordinea de zi de astăzi sunt înscrise două propuneri legislative cu caracter de lege organică, vă rog să rămâneţi în sală. Iniţiator este domnul senator Viorel Arcaş. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr. Domnule senator Viorel Arcaş, aveţi cuvântul. Microfonul 7.
	Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Propunerea legislativă se referă la persoanele în vârstă aflate în imposibilitatea de a se îngriji şi gospodări singure şi care nu au pe nimeni ca să le ajute. Din păcate, în România, numărul persoanelor angajate în calitate de îngrijitori la domiciliu acoperă doar 15% din necesar, din cauza salariului mic ce se acordă acestor oameni şi a lipsei fondurilor la nivelul administraţiei locale. Dacă media europeană a salariului pentru îngrijirea vârstnicilor aflaţi în dificultate este de 1.000 de euro, în România, abia dacă ajunge la 150-200 de euro. Calitatea serviciilor de asistenţă socială reprezintă un reper esenţial pentru nivelul de civilizaţie al unei societăţi. Mai mult, nu putem lăsa aceşti oameni de izbelişte, pentru că, practic, nefăcând nimic, îi condamnăm la moarte. Măsura vizată de propunerea legislativă este de a acorda un salariu brut lunar de 1.500 lei asistenţilor sociali, sumă care va fi suportată în proporţie egală: 50% de la bugetul local, 50% de la bugetul general.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Domnule senator Rădulescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Aveţi cuvântul. Microfonul 6. (Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Cristian Rădulescu.) Îi ofer cuvântul reprezentantului Guvernului. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.
	Domnul Marius Lazăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. În legătură cu acest act normativ, Guvernul susţine această propunere legislativă şi vă propunem şi dumneavoastră adoptarea ei, ţinând seama şi de amendamentele formulate de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială din cadrul Senatului României. Prin urmare, susţinem raportul comisiei.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule preşedinte Cristian Rădulescu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Aveţi cuvântul. Microfonul 6.
	Domnul Cristian Rădulescu: Iniţiativa legislativă prezentată de domnul senator Arcaş mai este susţinută şi de domnii senatori Ion Toma, Dan Voiculescu şi Mircea Geoană. Iniţial, ea cuprindea, într-adevăr, o reglementare care, în opinia comisiei, nu poate fi cuprinsă aici: "Stabilirea prin lege a salariului". Am ajuns la o formă, în comisie, care stabileşte faptul că "se va angaja personal de îngrijire prin plata cu ora, cu fracţiuni de normă sau normă întreagă" şi, sigur, salarizarea depinde de fiecare administraţie locală. Discuţiile care au fost pe fond în comisie au ţinut de faptul că această iniţiativă, deşi benefică, este, într-un fel, pe contrasens cu dezvoltarea din momentul de faţă în ceea ce priveşte sectorul bugetar: standardele de cost la primării, reducerea cu 40%, poate 50% a numărului de angajaţi acolo şi, pe de altă parte, instituirea Legii salarizării unice, care era în curs şi pe care, între timp, s-a asumat răspunderea. Acestea fiind discuţiile de fond, totuşi votul majoritar a fost pentru adoptarea unui raport de admitere. Sarcina financiară va fi 50% pentru administraţiile locale şi 50% din bugetul de stat.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Ion Rotaru. Aveţi cuvântul. Microfonul 4.
	Domnul Ion Rotaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş dori să reiau ideea domnului senator de la Grupul parlamentar al UDMR, care spunea că astăzi avem o zi a recunoştinţei. Poate nu este vorba de o zi a recunoştinţei, pentru că aceşti oameni sunt oameni ale căror drepturi trebuie să fie susţinute de noi pentru că sunt o minoritate sau o categorie "mută" şi în imposibilitatea de a-şi susţine, printr-un sindicat sau prin orice altă formă, cauza, care este extrem de importantă şi actuală. Cred că propunerea legislativă este oportună şi necesară şi aş vrea să ridic, în faţa plenului Senatului României, o problemă care ţine de o informaţie recentă, aflată din presă: în România, circa 10% dintre persoanele de peste 50 de ani suferă de Alzheimer. Unele sunt diagnosticate, altele nu sunt, dar suferinţa există şi, ca atare, este un procent extrem de mare şi de îngrijorător, care trebuie să ne dea de gândit în ce situaţie sunt aceşti oameni, în măsura în care ei nu-şi pot striga dreptul şi nu-i va susţine cineva. Aş vrea să vă spun că eu, împreună cu familia mea, am îngrijit o asemenea persoană, absolut voluntar, şi această persoană îmi spunea că una dintre marile dureri pe care le are, pe lângă faptul că este singură, este aceea că se simte abandonată de toată lumea, abandonată de autorităţi, iar acesta cred că este un adevăr crud, care ar trebui să ne ducă cu gândul să înfiinţăm un organism. Dacă avem o agenţie a dansului, de ce să nu avem un organism care să aibă grijă de acest lucru, să coordoneze, să supravegheze, să monitorizeze, să găsească soluţii pentru rezolvarea acestei probleme care este extrem de arzătoare? Mi-am amintit cu acest prilej un citat care mi-a rămas în memorie şi care spunea cam aşa: "Să ne iubim bunicii cu amintirea copiilor ce-am fost şi să-i iubim mai mult atunci când nu mai pot, şi când, dintre toate bucuriile lumii, doar de dragoste au nevoie". Da, sunt bunicii noştri, sunt unchii şi mătuşile noastre, sunt vecinii noştri, sunt necunoscuţi, dar au nevoie, pe lângă dragoste, şi de sprijinul nostru, şi cred că este o iniţiativă pe care o susţinem şi este nevoie să treacă. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Îi ofer cuvântul domnului senator Alexandru Cordoş, microfonul 3.
	Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am să fiu cât se poate de scurt, pentru că în şedinţa Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială am analizat foarte temeinic această propunere legislativă. Aş vrea doar să vă reamintesc că vorbim de persoane vârstnice, vorbim de acoperirea, astăzi, doar a 15% din necesarul de personal pentru a susţine aceste persoane, vorbim de salarii care sunt asigurate tot în acelaşi procent de 50. Iată de ce susţin, alături de colegii mei, această propunere legislativă care-şi propune să asigure 50% din salariu de la fondul bugetului de stat şi, adăugând şi ceilalţi 15%, să sperăm apoi că vom reuşi să avem 65%, dacă nu 100% din necesarul de personal de care au nevoie persoanele noastre vârstnice pe care-mi place să le numesc, fără să le supăr, bătrânii noştri. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Îi ofer cuvântul doamnei senator Minerva Boitan. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Doamna Minerva Boitan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sigur că toţi susţinem această iniţiativă, mai ales că vine din partea unui coleg de-al meu, de la Sibiu, dar vreau să atrag atenţia că ar fi cazul să gândim foarte serios acest sprijin pe care îl acordăm diferitelor categorii profesionale. Noi ar trebui să acordăm servicii. Ar trebui să gândim aceşti bani pe care, rând pe rând, îi acordăm, într-adevăr, categoriilor defavorizate. Trebuie să ne gândim că aceşti bani ar trebui să facă parte din nişte servicii pe care le acordăm. Asistentul social este slab plătit, nu-şi primeşte banii la timp... Personal, mă îndoiesc că de acum va fi mai bine, pentru că asistentul social singur la o comunitate de 3.000-5.000 de persoane nu face decât să numere. El nu reuşeşte să facă ceea ce dorim noi cu adevărat, îngrijire la domiciliu. El face o contabilizare a cazurilor sociale. De curând am fost pusă în situaţia de a afla că unul dintre primarii noştri foloseşte asistentul social ca să supravegheze lucrările la şanţurile din comună. Poate că ar trebui să privim foarte atent aceste aspecte. Repet, noi susţinem, ştim care este populaţia, mai ales cea rurală, ştim că sunt comunităţi în care cetăţenii depăşesc vârsta de 60 de ani într-un procent de 90, susţinem, dar, pe viitor, cred că ar fi mai bine să gândim serviciile pe care le acordăm acestor categorii. Mulţumesc frumos.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator. Mai sunt solicitări? Nu. Mulţumesc. Stimaţi colegi, Raportul comisiei este de admitere cu amendamente admise şi amendamente respinse. Vă consult dacă, asupra amendamentelor respinse, există propuneri. Nu. Mulţumesc. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi două abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în care vom opera amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului.
	La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (6) al art. 78 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Raportoare este Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, reprezentată de domnul preşedinte Cristian Rădulescu. Din partea Guvernului, participă la dezbateri domnul Marius Lazăr, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Iniţiator este domnul senator Arcaş Viorel, căruia îi dau cuvântul. Microfonul 7.
	Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc, stimaţi colegi. Prin această propunere legislativă se urmăreşte creşterea pensiei de invaliditate pentru cei diagnosticaţi cu invaliditate de gradul I, în condiţiile în care persoanele încadrate în această categorie sunt total dependente de pensia de invaliditate. În această propunere legislativă am prevăzut ca punctajul anual al asiguratului, care se ia în calcul pentru stabilirea pensiei, să crească de la 0,75 de puncte, cât este în prezent, la 0,90 de puncte. Nu este o creştere foarte mare, dar şi aceasta reprezintă ceva pentru aceşti bieţi oameni, care şi-au pierdut în totalitate capacitatea de muncă şi capacitatea de a se îngriji şi gospodări singuri. În plus, o astfel de măsură nu reprezintă un efort bugetar prea mare, dat fiind faptul că la nivelul întregii ţări sunt consemnaţi doar 41.113 pensionari de invaliditate de gradul I cu o valoare medie a pensiei de 522 lei. Consider că o astfel de măsură este absolut necesară şi că aceasta ar fi o dovadă de cheltuire responsabilă a banului public. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului Marius Lazăr. Microfonul 8.
	Domnul Marius Lazăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Cu toată înţelegerea pentru aceste categorii sociale, considerăm că această creştere, de la 0,75 puncte la 0,90 puncte a punctajului anual al asiguratului, acordat pentru calculul stagiului potenţial la gradul I de invaliditate, respectiv pentru persoanele cu handicap grav, determină cheltuieli suplimentare din bugetul asigurărilor de stat, care este "foarte" deficitar - dacă putem spune aşa. Este vorba de un deficit de 2,742 de miliarde lei în luna august. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului senator Cristian Rădulescu pentru a prezenta raportul comisiei.
	Domnul Cristian Rădulescu: Comisia sesizată în fond a efectuat analiza asupra acestei iniţiative legislative şi din punct de vedere al oportunităţii, al principiului şi, sigur, din punct de vedere al conjuncturii actuale. Din primul punct de vedere este o iniţiativă acceptabilă. Ne referim la o categorie de persoane care are nevoi mari, iar majorarea nu este foarte mare. Stagiul potenţial este acel stagiu care se calculează prestat, de fapt, virtual - să zicem aşa -, pe care îl dă statul, faţă de stagiul efectiv prestat de acele persoane. Fiind calculat de către stat se dau procente diferite pentru gradele diferite de invaliditate. În momentul de faţă, acestei categorii, gradul I de invaliditate, i se dau 0,75 puncte, iar prin această iniţiativă se susţine să se dea 0,90 puncte, deci nu este o creştere foarte mare. Una peste alta însă, calculul rece arată că este vorba despre 43.000 de persoane beneficiare şi, dacă se adoptă această iniţiativă legislativă, se ajunge la o influenţă financiară de 10.000 euro pe an. Votul în comisie a fost influenţat, în principal, de latura de principiu a analizei pe care am efectuat-o, de aceea s-a dat un raport de admitere, în ciuda avizului negativ al Guvernului care a arătat influenţele financiare presupuse.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă invit la dezbateri generale. Domnul senator Ion Rotaru. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 4.
	Domnul Ion Rotaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Legea nr. 19/2000 a reuşit, în mare măsură, printr-o serie de recorelări şi recalculări ale pensiei, să elimine multe inechităţi şi discrepanţe între categoriile de pensionari şi pensii, dar, iată, pe această problemă a pensionarilor de invaliditate există în continuare diferenţieri majore. În primul rând, dacă ne referim la faptul că un pensionar cu invaliditate de gradul I are un punctaj potenţial de 0,75 puncte, comparativ cu 0,4 puncte cât are un pensionar cu gradul III, care are drept de muncă, o să constatăm că veniturile celui cu drept de muncă se pot dubla sau tripla, al celui cu gradul II, care poate, în anumite condiţii, să lucreze, de asemenea, iar aici, pe aceste criterii şi pe punctajul acordat, din punctul meu de vedere, există o discriminare. În al doilea rând, cred că trebuie să fie revăzute şi criteriile pe baza cărora se acordă gradele de invaliditate. Ca fost director al unei case de pensii, am fost pus de multe ori în situaţia în care un pensionar cu invaliditate nu putea fi încadrat într-un anumit grad pentru că nu avea piciorul tăiat un centimetru mai sus sau mai jos faţă de gambă sau faţă de genunchi, ceea ce este absolut aberant. Este o problemă pe care o ridic în faţa reprezentanţilor Guvernului şi cred că, în ansamblu, această acţiune de reevaluare a pensiilor de invaliditate este un lucru benefic, care va aduce, în acelaşi timp, şi bani la buget şi va rezolva şi această problemă care înseamnă bani pentru pensionarii cu grad de invaliditate gravă, adică pensionarii de gradul I. De altfel, preşedintele Băsescu spunea că 11 milioane de pensionari sau oameni din România beneficiază de ajutor social sub o formă sau alta. Aici este vorba doar de 40.000, poate trebuie să revedem cum primesc şi ceilalţi acele ajutoare, sub o formă sau alta, şi cred că numărul redus al acestor persoane şi faptul că le va ameliora situaţia în care se află reprezintă motive să votăm această propunere legislativă. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Pe procedură? Doamna senator Olguţa Vasilescu. Vă rog. Microfonul 4.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Cred, de multe ori, că Guvernul exagerează, indiferent că este vorba de acest Guvern sau de alt guvern, pentru că aici, după câte am înţeles de la preşedintele comisiei, este vorba de o sumă de 10 mii de euro per total. Din sală: Este o eroare.
	Doamna Lia Olguţa Vasilescu: M-aţi speriat, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Da. Ne-am lămurit? Mai doreşte cineva să intervină? Doamna senator Minerva Boitan sau domnul senator Vasile Nedelcu? Dau cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu. Microfonul 2.
	Domnul Vasile Nedelcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, aş vrea să reamintesc colegilor parlamentari din Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC că Grupul parlamentar al PNL a iniţiat şi a fost de acord cu majoritatea sau cu foarte multe iniţiative legislative care privesc latura socială. Şi, pentru faptul că la o iniţiativă anterioară nu am putut da un răspuns la cele spuse de doamna senator Olguţa Vasilescu - cu tot respectul pentru Domnia Sa -, am vrut să intervin acum. De asemenea, vreau să spun că această iniţiativă nu ştiu dacă îmbunătăţeşte prea mult situaţia acestor pensionari cu invaliditate de gradul I, însă, totuşi primesc o gură de aer cu această creştere de la 0,75 la 0,90, motiv pentru care Grupul parlamentar al PNL susţine această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc. Vă rog, domnule Alexandru Cordoş, scurt. Microfonul 3.
	Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi fi foarte scurt. Aş vrea să menţionez că astăzi am vorbit de foarte multe măsuri sociale. Cu siguranţă că unele dintre ele ar fi trebuit luate mai de mult. Astăzi, aş vrea să aduc în atenţia noastră cel puţin câteva elemente, şi anume că aceste persoane care sunt încadrate în grupa I de invaliditate sunt persoane netransportabile, iată de ce ele se află într-o mare dificultate şi au nevoie, mai mult decât celelalte categorii de pensionari, de această majorare a punctului de pensie de la 0,75 la 0,90. Cred că Guvernul va trebui să găsească resurse pentru a se susţine această propunere legislativă şi mai cred că şi în acest caz se face un pas înainte. Mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Raportul comisiei este un raport de admitere... Doriţi să interveniţi, doamna senator? Un minut. Vă rog, aveţi cuvântul, doamna senator Minerva Boitan. Microfonul 2.
	Doamna Minerva Boitan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am ţinut neapărat să intervin ca specialist în domeniul despre care vorbim. Sunt medic primar în expertiza şi recuperarea capacităţii de muncă. Sigur că susţin această iniţiativă, sigur că v-aş putea vorbi foarte mult despre ce înseamnă invaliditatea de gradul I şi atunci v-aţi da seama că procentul pe care îl propune domnul senator este extrem de mic faţă de nevoile pe care le au aceşti bolnavi. Noi, ca societate, dorim, în general, să recuperăm invaliditatea şi orice ban investit acum va însemna mai puţini bani investiţi pe viitor. Eu vă mulţumesc şi vă rog să susţineţi această propunere legislativă.
	Domnul Alexandru Pereş: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator. Dau cuvântul, pentru un minut, domnului senator Traian Igaş. Vă rog, microfonul 2.
	Domnul Traian Constantin Igaş: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Constat că ministerul condus de domnul Marian Sârbu nu susţine iniţiativa legislativă a domnului senator Geoană şi a domnului senator Voiculescu. În acest moment constat că există o bătălie între cele trei personalităţi, aşadar, noi, Grupul parlamentar al PD-L, nu vom intra în această bătălie şi ne vom abţine la vot. Vă mulţumesc. (Rumoare, râsete.)
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc. Raportul comisiei este un raport de admitere, fără amendamente, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. 51 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 30 de abţineri, insuficiente pentru a adopta o lege organică. Din sală (mai multe voci): Liste!
	Domnul Alexandru Pereş: Liste pentru grupurile parlamentare.
	Trecem la punctul 11 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. Pentru raport, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Domnul preşedinte Ariton. Microfonul 5. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul 10. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice : Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Proiectul de act normativ are ca obiectiv general stabilirea cadrului financiar general pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile, alocată României pentru obiectivul convergenţă al politicii de coeziune al Uniunii Europene. El reglementează următoarele aspecte: redefinirea bugetelor, luând în considerare şi prevederile Legii bugetului de stat pentru anul 2009; susţinerea investiţiilor publice atât la nivel central, cât şi la nivel local; susţinerea unor categorii de beneficiari prin restituirea la bugetul de stat a contravalorii TVA plătită de beneficiari; accelerarea absorbţiei instrumentelor structurale prin acordarea de prefinanţare către beneficiari; includerea unor prevederi referitoare la proiectele implementate în parteneriat; legea abrogă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2009; proiectul de act normativ nu prezintă impact financiar asupra bugetului general consolidat. Faţă de cele prezentate, Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ. Vă mulţumesc.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule preşedinte Ariton, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Microfonul 5.
	Domnul Ion Ariton: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Analizând proiectul de lege, precum şi avizele asupra proiectului de lege, comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de admitere, cu amendamente. Au transmis avize favorabile, în care au formulat 3 amendamente, Consiliul Legislativ, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia economică, industrii şi servicii. Amendamentele admise au fost însuşite şi de reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, acestea fiind cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital supune spre dezbatere şi adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, şi proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
	Domnul Alexandru Pereş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dezbateri generale. Sunt solicitări? Nu. Vă mulţumesc. Raportul este un raport favorabil, cu amendamente admise. Asupra amendamentelor sunt observaţii? Nu. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil al comisiei, cu amendamentele admise. Vă rog să vă ocupaţi locurile şi să vă concentraţi puţin. Domnule senator Cordoş, vă rog să continuaţi discuţia cu domnul preşedinte Toni Greblă după ora 13.00. Vă rog să votaţi raportul favorabil, cu amendamente. 55 de voturi pentru, 20 voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, aşa cum a venit de la Guvern. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. 53 de voturi pentru, 23 voturi împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică. Se transformă în Proiect de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009. Vă rog să votaţi. 31 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, număr de voturi insuficient pentru o lege organică. Vom relua procedura de vot într-o altă şedinţă. Constat că nu prea mai există interes pentru legi organice. Îmi pare rău pentru doamna secretar de stat Cristina Trăilă. Ne vom revedea, probabil, luni. Vă reamintesc, stimaţi colegi, că la ora 13.00 este programată şedinţa Birourilor permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Mâine, la ora 10.00, şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, având pe ordinea de zi Moţiunea de cenzură asupra Proiectului legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice - dezbateri şi vot pe moţiune. Astăzi, începând cu ora 15.00, avem şedinţe în comisiile permanente. Vă rog să fiţi prezenţi în aceste comisii. Ne vedem mâine dimineaţă, la ora 10.00, la sala de plen a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. Declar închisă şedinţa noastră de astăzi, 23 septembrie 2009.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.