Şedinţa Senatului din 12 octombrie 2009

		Şedinţa a început la ora 15.35. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe David şi Cornel Popa, secretari ai Senatului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală şi vă propun să începem, potrivit practicii noastre, cu declaraţiile politice. Grupul parlamentar al PD-L are la dispoziţie 34 de minute, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC - 32 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 18 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 6 minute. Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pe domnul senator Viorel Riceard Badea, se pregăteşte domnul senator Şerban Constantin Valeca, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Viorel Riceard Badea: Domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, Vă voi citi o declaraţie care este, de fapt, un text ce mi-a fost remis din partea asociaţiilor de români din Italia vizavi de ultimele luări de poziţie ale unor colegi de-ai noştri în ceea ce priveşte dreptul la vot al românilor din afară. Textul este intitulat "Încetaţi cu discriminarea românilor din diaspora, nu ne mai îngrădiţi dreptul de a vota!". Repet, este un text al asociaţiilor românilor din afara graniţelor ţării. "Senatorul PSD Titus Corlăţean, deşi este plătit şi obligat să vegheze la respectarea drepturilor românilor, sacrifică dreptul de vot al cetăţenilor români din afara graniţelor ţării pentru simplul motiv că bănuieşte că aceştia nu vor vota pentru PSD. În loc să se lupte cu iniţiativele Guvernului Boc pentru sprijinul românilor de pretutindeni şi dreptul de vot al acestora, PSD trebuie să se întrebe de ce nu votează cu el majoritatea românilor care au plecat din România. Şi de ce, pentru asta, acestora trebuie să li se închidă, pur şi simplu, gura? Noi, românii care trăim în afara frontierelor, nu suntem PSD-işti, PD-L-işti, PRM-işti sau PNL-işti, suntem români, şi aşa trebuie să ne perceapă Preşedintele României, Guvernul şi Parlamentul. Nu trebuie să fim sancţionaţi, şi nici recompensaţi pentru că avem o orientare politică sau alta. Aveţi obligaţia să nu ne mai îngrădiţi dreptul de a vota! PSD bate câmpii când spune că urnele de vot sunt suficiente. Până acum, românii din Italia au fost nevoiţi să stea la mâna unor statistici elaborate de nişte incompetenţi. Chiar dacă datele ISTAT din ianuarie 2008 confirmau prezenţa a peste 625.000 de cetăţeni rezidenţi în Italia, discriminarea noastră a continuat. Nu mai suntem dispuşi să tăcem. O să manifestăm în faţa Ambasadei României, a consulatelor şi o să ne apărăm dreptul de a vota până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Europarlamentarii Corina Creţu, Daciana Sârbu şi Adrian Severin, în loc să adreseze scrisori deschise preşedintelui Băsescu şi ministrului interimar al afacerilor externe, ar face bine să-i citească colegului de partid, senatorul Corlăţean, art. 36 din Constituţia României şi art. 39 din Carta Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul de a alege. Cât despre fraudarea alegerilor, preşedintele secţiei de votare este un diplomat, angajat al consulatului, iar din acea comisie fac parte reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare, inclusiv din PSD. Ne poate explica domnul senator Corlăţean cum se fraudează alegerile de către PD-L? Îi acuză domnul senator pe colegii săi diplomaţi de un eventual furt? Îi acuză domnul senator pe colegii săi din partid care vor fi observatori la secţiile din străinătate de un eventual furt? Îi acuză domnul senator pe reprezentanţii comunităţilor de români de pretutindeni şi pe cetăţenii noştri exilaţi în lumea întreagă de neputinţa politicienilor români că şi-ar fura propriul viitor? Cum îşi permite domnul Geoană, marele diplomat socialist, să-şi toarne propriul popor la OSCE şi la Departamentul de Stat, cum că drobul fraudării alegerilor va cădea în capul propriului partid? Domnia Sa uită, probabil, că noi, românii din Europa, suntem cetăţeni europeni, nu o ceată de homo sapiens. Solicitarea către corpul Ministerului Afacerilor Externe de a nu se implica într-o astfel de acţiune de fraudare a alegerilor denotă o crasă lipsă de respect faţă de angajaţii acestui minister. Domnule Corlăţean, Domnule Geoană, Creşterea numărului secţiilor de votare are un fundament coerent: respectarea dreptului de vot pentru milioanele de români din străinătate, alungaţi de sărăcia generată de corupţia unora dintre politicieni. Încetaţi cu discriminarea românilor din diaspora, nu ne mai îngrădiţi dreptul la vot!"
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Badea. Aţi vorbit 3 minute şi 40 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveţi microfonul.
		Domnul Şerban Constantin Valeca: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Salt în timp: din 2009 în... 1969". Dacă facem o retrospectivă rapidă a investiţiilor individuale în construcţii din ultimii 20 de ani, constatăm faptul că foarte mulţi români, din puţinul cât au reuşit să economisească, au optat pentru construirea unei camere suplimentare pe lângă casa veche sau a unei case noi pentru ei sau copiii lor. La nivel individual, toate acestea reprezintă investiţii foarte mari, investiţii de-o viaţă. Să ne aducem aminte o vorbă din strămoşi care spune că nu este bărbat cel care nu a făcut un copil, o fântână şi nu a construit o casă. Dacă facem şi o comparaţie cu guvernele care s-au succedat după 1990, pe acelaşi palier, adică mari investiţii la nivel naţional, vom găsi... aproape trei. De ce spun aproape trei? Deoarece avem două unităţi energetice la Cernavodă şi un tronson din autostrada spre Constanţa. Dacă ne uităm cine a făcut aceste proiecte majore în România, vedem că guvernele conduse şi susţinute de Partidul Social Democrat. Probabil că sunt multe voci care vor spune că şi ei au reparat o sală de clasă sau de primărie, dar să nu uităm că am propus spre analiză doar proiecte mari, cu impact naţional. Marile decizii se iau de către "bărbaţi", aşa cum spune proverbul de mai sus, aşa că cei care guvernează au pierdut şansa de a fi "bărbaţi de stat" prin faptul că nici măcar nu au demarat un mare proiect, deşi în exemplul de mai sus aveau cel puţin unul, început tot de PSD, şi anume definitivarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, iar dacă ne amintim de programul "Prima casă", pe care premierul l-a plimbat pe la televizor, cred că este cel puţin de neînţeles să fie demarat un program de susţinere a industriei de profil în 2009, iar rezultatul să conducă la susţinerea industriei de profil din... 1969, având în vedere că s-au vândut, majoritar, apartamente construite în era comunistă. De aceea, cred că a venit timpul să urmărim prezentul şi să facem un salt în timp, dar spre viitor, nu spre trecut. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Valeca. Aţi vorbit trei minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul Cseke Attila Zoltán - Grupul parlamentar al UDMR.
		Domnul Mario Ovidiu Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte şi distinşi colegi, Mi-am intitulat declaraţia politică un pic mai aparte decât modul la care recurgem de obicei. Declaraţia politică este intitulată "Ţară, ţară, vrem ostaşi!". "Ţară, ţară, vrem ostaşi!" era - şi cred că mai este încă - un joc foarte popular al copiilor. Copiii se jucau astfel: se formau două echipe, care, la rândul lor, formau două lanţuri umane, depărtate unul de altul la o distanţă considerabilă, necesară unui sprint în forţă către echipa adversă. Cele două lanţuri realizate prin unirea braţelor, ca la horă, se aflau unul în faţa celuilalt. După formarea lor, una dintre echipe rostea: "Ţară, ţară, vrem ostaşi!". Cealaltă răspundea printr-o întrebare: "Pe cine?". În acel moment, se cădea de acord asupra unui jucător din echipa adversă, care sprinta puternic pentru formarea unei forţe cu ajutorul căreia să spargă lanţul duşmanului. În cazul în care nenorocirea se producea şi nu se spărgea lanţul, cel ales rămânea prins ca într-o pânză de păianjen, devenind prizonier. Astfel, el însuşi ajuta la mărirea armatei inamice. În acest caz, echipa care cerea soldaţi era tocmai cea care câştigase un jucător nou. Doamnelor şi domnilor senatori, Mi-am amintit acest joc din copilărie pentru că el seamănă foarte bine cu jocul pe care constat că îl practică frenetic cei din PD-L, adică acela de racolare a parlamentarilor sau a primarilor de la alte partide. Tocmai de aceea, tema pe care doresc să v-o propun prin declaraţia mea politică este cât se poate de serioasă. Este vorba despre o lacună a legii fundamentale care permite trecerea parlamentarilor de la o formaţiune politică la alta. Parlamentarii sunt cei care beneficiază de un mandat din partea alegătorilor, însă art. 40 din Constituţie, potrivit căruia "cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere", a permis, de mulţi ani, practicarea migraţiei politice ca sport favorit al unui număr însemnat de politicieni. Aşa se face că unii dintre aceştia au ajuns să treacă prin două, trei sau chiar patru formaţiuni politice. Până la un punct, această practică poate reprezenta o modalitate de revigorare a unor partide. Nu este însă deloc firesc ca această migraţiune să aibă loc în zona eligibilităţii. De ce? Răspunsul la întrebare este cât se poate de clar. De acum, parlamentarii sunt aleşi uninominal, pe baza unui mandat primit din partea alegătorilor pentru a le reprezenta interesele. Parlamentarii care, la un moment dat, migrează la un alt partid, pentru diverse avantaje, trebuie să-şi piardă mandatul primit. În definitiv, dacă nu este un act ilegal, atunci sigur este imoral. Să zicem că poate pleca, cu condiţia renunţării la calitatea de parlamentar, adică pe post de simplu membru de partid. Stimaţi colegi, Mă adresez cu mult respect dumneavoastră, am dreptate sau nu că aceasta este o temă ce interesează electoratul român pentru următoarele alegeri? Dacă am dreptate, atunci uitaţi cum se poate rezolva problema. Intensificarea, îndeosebi în ultimele zile, a acestui fenomen al migraţiei între partide - coincidenţă sau nu, către putere, adică PD-L - mă determină să-i sugerez domnului Traian Băsescu, acelaşi care declara că vrea să reformeze din temelii clasa politică, să folosească şi această temă pentru referendumul pe care doreşte să-l organizeze, şi anume să-i întrebe pe români dacă sunt de acord ca parlamentarii să nu mai poată trece de la un partid la altul. Mă adresez, de această dată, cu acelaşi respect, domnului Traian Băsescu. O să-i întrebaţi, domnule Traian Băsescu, pe români dacă doresc să nu mai treacă parlamentarii dintr-o parte în alta? Dacă da, problema se va rezolva. Dacă nu, înseamnă că ori îi întrebaţi numai ceea ce vă convine dumneavoastră, în numele reformării clasei politice, ori ascultaţi la parlamentarii aleşi uninominal, aşa cum v-aţi dorit şi dumneavoastră pentru reformarea clasei politice, numai ceea ce vă convine dumneavoastră. Vă mulţumesc. (Aplauze).
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Oprea, care a vorbit 3 minute şi 40 de secunde. Îl invit la microfon pe domnul Attila Zoltán Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregăteşte domnul senator Alexandru Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Organizarea unui referendum naţional - între principii, necesităţi, atribuţii şi responsabilităţi ale Guvernului". Stimaţi colegi, Guvernul Boc a modificat legislaţia organizării referendumului prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103 din 2 octombrie 2009, instituind mai multe reglementări noi, printre care şi obligaţia Parlamentului de a-şi exprima punctul de vedere asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea acestuia. Conform actului normativ adoptat, dacă Parlamentul nu-şi transmite punctul de vedere în acest termen, Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită. Faptul că, prin această prevedere, Executivul încalcă grav principiul separaţiei puterilor în stat poate nu mai miră pe nimeni. Ne-am obişnuit cu această manifestare a puterii executive de a guverna prin ordonanţe de urgenţă şi de a considera Parlamentul ca pe un accesoriu propriu. Faptul că există şi două decizii ale Curţii Constituţionale care sunt încălcate valvârtej prin acest act normativ este, de asemenea, floare la ureche. Pe de o parte, Decizia nr. 567/2006, prin care Curtea Constituţională a statuat în mod clar că procedura referendumului iniţiat de preşedinte presupune două faze: consultarea Parlamentului, care urmează să adopte o hotărâre în şedinţa comună a celor două Camere, şi consultarea poporului, iar, pe de altă parte, Decizia nr. 1.009/2009, care prevede că "fiecare Cameră a Parlamentului este în drept să-şi stabilească, în limitele şi cu respectarea prevederilor constituţionale, regulile de organizare şi funcţionare, care, în substanţa lor, alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere. Nicio autoritate publică nu poate dispune cu privire la aspectele menţionate pentru Parlament". Este evident că instituirea unui termen obligatoriu pentru emiterea unui aviz de către Parlament se încadrează în această categorie de reguli de organizare, astfel că Executivul nu are dreptul constituţional de a institui un asemenea termen. Este profund nelegal şi împotriva regulilor democraţiei ca Guvernul să impună reguli de organizare Legislativului. Pentru instituirea acestui termen, Executivul a invocat documentul Comisiei europene pentru democraţie prin drept (mai cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneţia), intitulat "Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului", care, fără a institui un anumit termen, recomandă totuşi fixarea unei limite în timp pentru emiterea avizului consultativ de către Legislativ. Mă bucur, stimaţi colegi, că Guvernul României a început să dea curs recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Aştept ca Executivul să ia în considerare şi recomandarea, tot a acestei comisii, cu privire la necesitatea adoptării Proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România. Revenind la problema în discuţie, este sigur că Executivul a citit doar ceea ce a dorit să culeagă din acest document şi nu a dorit să observe reglementarea care prevede, pentru stabilitatea legislaţiei în materie de referendum, necesitatea ca aceasta să nu fie modificată cel puţin un an înainte de data referendumului. Sau, poate, cine ştie?, calendarul Guvernului socoteşte altfel zilele de la 2 octombrie până în 22 noiembrie, când se propune organizarea referendumului, şi i-a ieşit mai mult de un an. Dar, dacă tot suntem la Codul de bune practici în materie de referendum, adoptat de Comisia de la Veneţia, sper că guvernanţii l-au citit până la capăt şi au înţeles ce obligaţii au, dacă tot vrem să-l transpunem, ceea ce are forţa juridică a unei recomandări. Vă propun să le lecturăm măcar noi aici, în Parlamentul României, despre care unii afirmă că nu face nimic. Haideţi să facem noi şi munca Executivului în acest domeniu. Astfel, la art. 3.1 - Libera formare a voinţei electoratului, lit. d), se prevede: "Autorităţile trebuie să furnizeze o informare obiectivă. Aceasta implică faptul că textul supus referendumului, însoţit de un raport explicativ sau de un material echilibrat aparţinând partizanilor şi adversarilor propunerii, trebuie să fie pus la dispoziţia alegătorilor cu suficient timp înainte, după cum urmează: ele se publică într-un jurnal oficial cu suficient timp înainte de data votării; trebuie expediate direct cetăţenilor şi primite de aceştia cu suficient timp înainte de data votării; raportul explicativ trebuie să prezinte în manieră echilibrată nu numai punctul de vedere al autorităţilor, Executivul şi Legislativul, sau al persoanelor care îl împărtăşesc, ci şi punctul de vedere opus. Lit. e) - informaţiile de mai sus trebuie să fie accesibile în toate limbile oficiale şi în limbile minorităţilor naţionale. Lit. f) - încălcarea obligaţiei de neutralitate şi a liberei formări a voinţei electoratului trebuie sancţionată". Este un text elocvent în ceea ce priveşte procedura şi informaţiile ce trebuie oferite şi puse la dispoziţia alegătorilor. Se pune întrebarea logică: cât ne va costa toată această procedură? Probabil, nu foarte mult pentru un guvern care aruncă cu banii în diverse proiecte nesustenabile, în timp ce funcţionarii publici sunt în grevă, profesorii şi alte categorii sociale sunt nemulţumite, iar magistraţii abia şi-au suspendat protestul. De fapt, ce trebuie să facă Executivul? Să întocmească un raport neutru asupra necesităţii sau nu a Parlamentului unicameral şi asupra reducerii numărului de parlamentari până la maximum 300, să ceară punctul de vedere al Legislativului pe acest aspect, dar şi al altor instituţii publice şi private, precum şi al persoanelor fizice, inclusiv al celor care au păreri opuse, să traducă acest raport în 20 de limbi, câte minorităţi naţionale recunoscute avem în România, să-l publice în "Monitorul Oficial al României" şi să-l expedieze direct tuturor cetăţenilor, astfel încât aceştia să-l primească cu suficient timp înaintea datei referendumului. Cred că este un mizilic pentru un executiv atât de capabil, iar pentru bugetul de stat va fi chiar un extaz de a mai da nişte milioane de euro pentru a se organiza un referendum al cărui efect juridic este nesemnificativ, ca să nu spun zero. V-am prezentat, stimaţi colegi, principalele reglementări ale documentului invocat de Guvernul României pentru necesitatea modificării legislaţiei în domeniul referendumului, document care, cu titlu de recomandare, conţine nişte principii şi propuneri de luat în seamă pentru organizarea unui referendum care să exprime libera voinţă a electoratului. Recunosc că, citind şi comparând ordonanţa Executivului cu documentul din care ne spune Guvernul că s-a inspirat, a trebuit să-mi dau seama că visez. Nimic din ceea ce era bun în acest document nu s-a preluat în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 şi, cunoscând consecvenţa acestui Executiv, am impresia că nu se va face nimic din ceea ce ne recomandă Comisia de la Veneţia, pentru că Guvernul a dorit să se folosească doar de o singură propoziţie din acest document vast pentru a supune şi a umili - chiar şi neconstituţional -, pentru a nu ştiu câta oară, Parlamentul României. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Aţi vorbit 9 minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al PD-L, şi se pregăteşte domnul senator Nicolae Moga, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Alexandru Mocanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Reluarea creşterii economice nu se află pe agenda semnatarilor moţiunii de cenzură". În anul crizei economice mondiale, 2009, adeseori, acuzele sau plângerile formulate pe marginea modului în care se desfăşoară viaţa românilor denotă lipsă de minimă onestitate din partea actorilor politici. Aceştia nu au scuza faptului că nu ar şti care sunt măsurile, care sunt rezultatele punerii în aplicare a acestora sau dacă există acţiune guvernamentală îndreptată spre stoparea crizei. Pe de altă parte, înţelegem perfect starea de nemulţumire a unor segmente ale populaţiei privitoare la momentele dificile pe care le traversăm, dar este dincolo de orice fel de moralitate să intoxici populaţia, afirmând adesea enormităţi ce nu pot fi probate doar pentru că te afli în pragul campaniei electorale cu cea mai puternică miză pentru evoluţia politică a României pe termen mediu. Realitatea este că premierul Emil Boc, împreună cu toţi miniştrii cabinetului său, a respectat întru totul Programul de guvernare aprobat de Parlamentul României şi planul de măsuri anticriză elaborat împreună cu colegii de guvernare social-democraţi. Nu şi-a revenit economia românească peste noapte, la fel cum nicio economie nu a recuperat ca în poveşti pierderile suferite. Există însă rezultate vizibile ale unei activităţi guvernamentale responsabile, coerente şi competente. Doar dacă cităm numai raportul de evaluare al Fondului Monetar Internaţional şi tot avem un reper obiectiv pentru aprecierea urmărilor măsurilor guvernamentale din acest an. Astfel, prestigiosul organism financiar internaţional menţionează explicit faptul că au fost respectate criteriile de performanţă negociate: un curs al leului stabil, demersuri susţinute pentru reducerea cheltuielilor publice şi menţinerea unui şomaj în limite acceptabile. Evaluarea fondului pomeneşte despre respectarea termenelor promise la capitolul reducerii cheltuielilor bugetare. În plus, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, România are cel mai mic şomaj din Europa: între 7 şi 8% până la finele acestui an şi 7,7% prognozat pentru anul viitor. Pe de altă parte, de pe urma concentrării interesului pentru perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare, ţara noastră are aprobate de către Comisia Europeană, în acest moment, un număr de 14 proiecte majore şi se găseşte astfel pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de proiecte majore aprobate, potrivit statisticii elaborate de Comitetul bugetar al Consiliului Comunităţii Europene. Până în prezent, am transmis Comisiei Europene, spre analiză şi aprobare, un număr de 20 proiecte majore, din care 6 sunt în curs de analiză. Cele aprobate depăşesc ca valoare 1,2 miliarde de euro şi se referă la infrastructura de alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, infrastructura rutieră şi managementul deşeurilor. Cabinetul Boc şi-a respectat Programul de guvernare şi în ceea ce priveşte alocarea a 20% din totalul cheltuielilor bugetare pentru investiţii, ceea ce ar însemna 7% din PIB. Astfel, pe primele 8 luni, cheltuielile pentru investiţii realizate reprezintă 20 de miliarde de lei, adică 4% din PIB. Ultimul trimestru al anului va duce la îndeplinirea acestui obiectiv. De asemenea, începând cu 1 octombrie, nu se va mai impozita profitul reinvestit, în conformitate cu prevederile din pachetul de legi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea. A fost majorat plafonul maxim de acordare a prefinanţării către beneficiari de la 15 la 30% pentru proiectele cu finanţare din instrumente structurale şi la 50% pentru beneficiarii Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Executivul nostru a urmărit cu insistenţă să găsească cele mai bune soluţii pentru stimularea activităţii economice în ţara noastră, cu scopul de reînfiinţare a locurilor de muncă pierdute şi de relansare a creşterii economice. În egală măsură, s-a preocupat de veniturile cetăţenilor, aşa că menţine pentru anul 2010 deducerea personală care se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei. În plus, s-a decis aplicarea unei cote reduse de TVA, de numai 5%, pentru achiziţionarea unei locuinţe, precum şi deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporţie de 20%, a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Intoxicările practicate însă asupra populaţiei României sunt de natură să producă uneori panică şi neîncredere, lipsă de speranţă şi deznădejde. Profesorii şi învăţătorii au fost chemaţi la şedinţe în şcoli de către decidenţi social-democraţi pentru a li se spune că Legea salarizării unitare a personalului plătit din fondurile publice scade veniturile cu 40%, că în decembrie nu se vor mai plăti nici salarii şi nici pensii, pentru că nu vor mai fi bani la buget şi multe altele. Cetăţenilor li se inoculează ideea că TVA-ul se va mări, în condiţiile în care Proiectul legii bugetului de stat pentru anul viitor nu ia în calcul niciun fel de majorare a acestei taxe pe valoarea adăugată. Şi pentru că minciuna nu ar fi suficientă pentru reprezentanţii opoziţiei, aceştia au iniţiat şi o moţiune de cenzură, în plin efort guvernamental intens pentru ca România să-şi poată respecta calendarul de măsuri convenite cu Fondul Monetar Internaţional. Legea salarizării unitare a personalului plătit din fondurile publice are termen 30 octombrie anul curent, Legea responsabilităţii fiscale trebuie aprobată până la 30 noiembrie anul curent, iar Legea sistemului unitar de pensii publice trebuie adoptată până la 30 decembrie anul curent. Dacă aceste termene nu sunt respectate, acordul cu Fondul Monetar Internaţional este încălcat, iar tranşele împrumutului vor fi blocate. Întreaga stabilitate economică a României depinde de asta. Prin demersul lor, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România demonstrează că au o cu totul altă agendă decât bunăstarea românilor, bunăstare obţinută prin măsuri coerente şi concrete care să sprijine activitatea economică din ţară. Interesul invocat de opoziţie pentru cetăţenii acestei ţări nu reprezintă decât sloganuri de campanie electorală, campanie care urmăreşte doar accesul la resursele ţării, nu şi punerea în aplicare a politicilor publice care să ofere românilor stabilitatea economică de care au atâta nevoie. Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Aţi vorbit 7 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Moga, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, şi se pregăteşte domnul senator Marius Nicoară, Grupul parlamentar al PNL.
		Domnul Nicolae Moga: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică este intitulată "Şansele României pentru un portofoliu de comisar european". În condiţiile în care Irlanda a spus da Tratatului de la Lisabona, mai urmează ca Uniunea Europeană să convingă încă două ţări, respectiv Cehia şi Polonia, care încă ezită în privinţa acordului lor pentru Constituţia Europeană. Motivul? Teama pierderii identităţii naţionale şi teama de potenţialul amestec în deciziile interne, deşi este arhicunoscut faptul că legislaţia unică europeană nu-şi propune să surclaseze deciziile juridice naţionale. Dimpotrivă, una dintre binefacerile tratatului ar fi că, spre deosebire de Tratatul de la Nisa, fiecare ţară ar avea propriul comisar şi nu ar fi în situaţia de acum, când România nu are pe deplin şanse de a avea propriul reprezentant la acest nivel. Pe lângă acest aspect, vom avea un preşedinte al Uniunii Europene şi ambasadori ai Uniunii Europene în toate ţările nemembre, ţări în care vor fi "exportate" la nivel diplomatic politicile Uniunii Europene, atât cele economice, cât şi cele sociale şi politice. Revenind la România, acum o lună, bătălia se ducea, la nivel de nominalizare şi de susţinere pentru un portofoliu de comisar european pentru agricultură, între românul Dacian Cioloş şi austriacul Wilhelm Molterer, ambii cu prestaţii deosebite în domeniu, ultimul însă cu ceva probleme legate de implicarea în falimentul unei bănci. Unul dintre ei ar fi urmat să o înlocuiască în funcţie pe daneza Mariann Fischer Boel, care anunţase că vrea să părăsească postul la finalul mandatului. Cu toată susţinerea de care s-ar fi bucurat reprezentantul României la acea dată, atât din partea Franţei, cât şi din partea Poloniei, să nu uităm că decizia este totuşi una politică şi că suntem destul de întârziaţi cu nominalizările şi pe alte domenii. Practic, trebuia să ne jucăm şansele pe mai multe potenţiale portofolii. Anumite surse vorbesc despre faptul că preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, este nemulţumit că s-a mizat totul pe o singură carte şi că am făcut doar o singură nominalizare, concentrându-ne doar pe agricultură. Se pare că ar fi fost mult mai indicat să ne concentrăm asupra a trei portofolii şi chiar pe şase nominalizări, ca să aibă de unde alege. De curând, am aflat că ipoteza acordării postului de comisar european pentru agricultură pentru România este tot mai îndepărtată, ceea ce îi determină pe oficialii noştri să susţină un plan de rezervă, cu variante precum extinderea, cercetarea şi dezvoltarea regională. Chiar şi cotidianul "Irish Times" titrează că Franţa s-a răzgândit în ceea ce ne priveşte şi susţine Irlanda pentru obţinerea portofoliului agriculturii. Marea Britanie însă nu se va lăsa niciodată convinsă să cedeze acest important portofoliu. Oficialilor români li s-au dat semnale clare că agricultura ar fi deja istorie pentru noi, că oricum nu am fi primit un portofoliu atât de important atâta timp cât bugetul ar fi fost disproporţional şi mare, având în vedere problemele pe care le avem atât în administrarea fondurilor europene, cât şi în justiţie. Pe de altă parte, luând în considerare candidaţii la extindere, Turcia, Croaţia şi Serbia, noi am reprezenta exact acel pol de influenţă şi de echilibru geostrategic, cu Bucureşti-ul în rol de capitală a acestei zone, din multe puncte de vedere interesantă chiar şi pentru Uniunea Europeană. Din păcate, nu prea există consens politic nici pe această problemă. În timp ce liderul Partidului Socialiştilor Europeni, domnul Paul Nyrup Rasmussen, susţine că preşedintele ţării trebuie să nominalizeze un reprezentant al Partidului Social Democrat, având în vedere că PSD a câştigat în România alegerile europene, opinie pentru care a adresat şefului statului român şi o solicitare, prin vocea mea, de la această tribună, rog PD-L-ul să nu se încăpăţâneze şi să nu respingă această iniţiativă, şi să nu pună din nou interesele politicianiste deasupra interesului românesc şi european. Mai avem mai puţin de o lună până la definitivarea situaţiei, adică până la votul european. Stimaţi colegi, Folosesc acest prilej pentru a atrage atenţia că e momentul să lăsăm bătălia orgoliilor politice deoparte şi să acţionăm concentrat pentru obţinerea poziţiei de comisar european pentru un candidat social-european de top, cu o reputaţie excelentă la nivel european, candidat care să întrunească votul majorităţii în Parlamentul European. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator Moga. Aţi vorbit 5 minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Gabriel Mutu, Grupul parlamentar al PD-L.
		Domnul Marius Petre Nicoară: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "România aşteaptă." Suntem într-o stare de continuă aşteptare: aşteptăm să cadă Guvernul, aşteptăm să ne primim salariile, aşteptăm să vină deciziile de la Curtea Constituţională, aşteptăm să fim daţi afară, aşteptăm... să trăim. Criza economică a depăşit de mult graniţele unei situaţii speciale, aşa cum a fost ea percepută în alte ţări. Noi am adus-o pe culmi înalte, am hrănit-o şi acum primim roadele: haos în instituţiile publice, miting în capitală, funcţionari disperaţi, pensionari ameninţaţi şi, în general, nesiguranţă şi aşteptare. Dacă în Bucureşti oamenii îşi iau micul dejun dimineaţa cu urechile ciulite la ştirile de la radio şi seara îşi trimit copiii la culcare pe un discurs triumfal, plin de minciuni al domnului Boc, în provincie politica este subiectul numărul 1 la întâlnirile cu prietenii, la şedinţa cu părinţii sau între doi tineri care plănuiesc şi ei o nuntă, dar poţi să ştii ce le rezervă viitorul lăsat în mâinile unor guvernanţi iresponsabili? Iertaţi-mi tonul dur, nu-mi stă în fire să mă adresez astfel, mai ales într-un cadru ca acesta, care presupune respect, decenţă şi manieră, dar lucrurile trebuie spuse pe faţă, aşa cum le simţim şi le trăim, chiar dacă unii le ascund şi le scuză. România trăieşte într-o suspendare atât de gravă, încât vom plăti pentru ea mult timp de acum încolo. Lupta surdă pentru putere va seca resursele noastre şi, într-un final victorios, nu va mai bucura pe nimeni. Partidul Democrat Liberal a intrat într-o cursă pe viaţă şi pe moarte, aplicând orice fel de metode. Racolarea colegilor din alte partide este cea mai lipsită de onoare pentru partidul care îi adună astfel, mai mult chiar decât pentru cei racolaţi. Nu mai există nici ruşine şi nici măsură în campania aceasta electorală care ameninţă să ne distrugă încetul cu încetul. Cum să interpretezi altfel interesul subit pentru asumarea răspunderii asupra Proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice, când nici măcar Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu ştia nimic? Cum să interpretezi altfel lupta acerbă pentru referendumul propus de Traian Băsescu? Cum altfel dacă nu prin prisma obsesiei prezidenţiale a adevăratului preşedinte al PD-L? Sunt mâhnit, dezamăgit şi scârbit de preocupările meschine ale guvernanţilor, în vreme ce, în faţa Palatului Victoria, sindicaliştii îşi strigă amarul. Cinismul preşedintelui care ne ura să trăim bine a mers până acolo încât a declarat că, dacă legile lui Boc sunt contestate de toată lumea, înseamnă că sunt bune. Oare de ce nu a venit în mijlocul sindicaliştilor să le explice această grozavă găselniţă? Nu mi-am imaginat că voi aştepta vreodată cu atât de mult interes o moţiune de cenzură, dar iată că a venit şi ziua aceea. Sper să votăm cu toţii cu mintea şi cu inima, stimaţi colegi, nu cu buzunarul sau sub ameninţarea dosarelor fabricate. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnul senator. Aţi vorbit 4 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gabriel Mutu, Grupul parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul. Se pregăteşte doamna senator Lia Olguţa Vasilescu, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Gabriel Mutu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică pe care o susţin în această săptămână se intitulează "Despre ură în politica românească" şi are ambiţia de a face o scurtă analiză asupra acestei probleme caracteristice politicii de pe Dâmboviţa. Dacă observăm atent, încă de la începuturile creionării societăţii româneşti postcomuniste, ura a fost o constantă care a conturat poziţionări, opinii şi sentimente puternic înrădăcinate în inima şi mintea oamenilor politici. Să ne amintim că despre ură a fost vorba atunci când puterea politică de la începutul anilor '90 a chemat minerii pentru a face ordine în Piaţa Universităţii. Ura a fost cea care a manipulat oameni fără personalitate să distrugă sediile unor partide politice aflate în opoziţie de cei ce se aflau la acel moment la conducere. Ura era atunci explicit îndreptată împotriva unor personalităţi precum Ion Raţiu, Corneliu Coposu sau Ion Diaconescu, pentru simplul motiv că făceau parte dintr-un alt tablou, care nu era pe placul multora. Din păcate, ura nu a rămas doar la nivelul anilor '90, atunci când orgoliile erau mari şi dorinţa de a ajunge la putere era scuzabilă de orice mecanism folosit. Ura este prezentă şi astăzi, în egală măsură, ca în deceniul trecut. Exemplul cel mai elocvent? Ura îndreptată împotriva actualului Preşedinte al României, Traian Băsescu. Observăm cum, astăzi, orice problemă cu care se confruntă România este reproşată preşedintelui, indiferent că problema intră sau nu în competenţele Domniei Sale. Să ne aducem aminte un episod care va rămâne ca o pată pentru istoria parlamentarismului românesc. Ceea ce trebuia să rămână ca o zi importantă în istoria României postdecembriste, condamnarea comunismului, s-a transformat într-o batjocorire a celor care au avut de suferit de pe urma acestui regim politic. Mânaţi de ură, un număr semnificativ de parlamentari nu au făcut decât să saboteze momentul condamnării regimului comunist ca ilegitim şi criminal. De ce? Poate că mulţi erau nostalgici sau poate că unii erau miraţi cum de tocmai Traian Băsescu face un asemenea gest. Am văzut cum ura a fost principalul vehicul care i-a determinat pe parlamentarii din legislatura trecută să voteze suspendarea preşedintelui. Fără să ţină cont de legitimitatea pe care o are preşedintele în designul instituţional românesc, fără motive reale şi fără nicio susţinere a argumentelor, mânaţi doar de ură, parlamentarii au decis să-l suspende pe preşedinte. Nu mai departe de săptămâna trecută, colegii din opoziţie au susţinut o moţiune de cenzură. În logica constituţională, acest mecanism poate fi utilizat de către parlamentari atunci când Guvernul îşi depăşeşte atribuţiile sau când acesta nu lucrează pentru binele cetăţeanului. Deci actuala legislatură poate critica într-o moţiune de cenzură activitatea Guvernului condus de Emil Boc? Ei bine, nu. La noi lucrurile nu mai ţin cont de logica constituţională, de bunul-simţ sau de moralitate. La noi acţiunile politice sunt conduse numai de sentimentul de ură. Numai aşa se explică cum, în finalul moţiunii de cenzură, semnatarii acesteia susţin, citez: "e timpul, doamnelor şi domnilor, să dăm un vot împotriva camarilei restrânse a lui Traian Băsescu". Altfel spus, moţiunea nu se îndreaptă împotriva Guvernului, ci împotriva şefului statului. Atunci când Cristian Preda a susţinut că ura îndreptată împotriva lui Corneliu Coposu şi ura îndreptată împotriva lui Traian Băsescu sunt comparabile, multă lume a pufnit în râs, dar adevărul este tocmai acesta. Atunci când cineva încerca să impună reforme substanţiale în vederea modernizării societăţii româneşti, a fost urât, în loc să fie susţinut. Vreau să închei această declaraţie politică cu un citat din scriitorul francez Balzac, care spunea despre ură că "este viciul sufletelor înguste, care o hrănesc cu toate meschinăriile lor şi o hrănesc ca pretext pentru tiranii josnice". Din păcate, acest citat este o oglindă fidelă a politicii româneşti actuale. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Aţi vorbit 8 minute, domnule senator.
		O invit la microfon pe doamna senator Lia Olguţa Vasilescu, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL.
		Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Astăzi m-am adresat Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii vizavi de o situaţie nemaiîntâlnită până acum, de sfidare a legislaţiei din învăţământ, cerând punctul de vedere al acestora şi solicitând ca, prin pârghiile pe care le au, să ceară miniştrilor de resort intrarea în legalitate. Concret, şefii direcţiilor de tineret şi sport din întreaga ţară au fost demişi de doamna ministru Luminiţa Plăcintă fără a se pune ştampila ministerului pe semnătură, actele fiind nule. La Inspectoratul Şcolar Dolj situaţia este şi mai comică şi sfidează totalmente legislaţia în vigoare. Inspectorii de specialitate au fost demişi din funcţie de o doamnă care se pretinde noul inspector şcolar general, Diana Buşoi, pe un articol de lege cu care nu poate opera decât ministrul educaţiei. Astfel, pentru eliberarea din funcţie sunt enumerate trei articole din Statutul personalului didactic, Legea nr. 128/1997, art. 20 alin. (2), art. 31 şi art. 101 alin. (2), care însă nu se referă la inspectorii de specialitate, ci la inspectorii generali şi inspectorii generali adjuncţi, ce nu pot fi schimbaţi decât de ministru. Deci ori PD-L a numit-o pe această domnişoară Diana Buşoi noul ministru al educaţiei, ori aceasta este paralelă cu legislaţia din învăţământ. De asemenea, inspectorul şcolar general şi adjuncţii săi din Dolj au fost destituiţi ilegal. Trecând peste faptul că se află în concediu medical, în ordinele lor de numire se precizează că "au fost numiţi, prin ordin de ministru, până la organizarea concursului de către minister, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar 2009-2010". Asta înseamnă că cei care îi vor înlocui pot veni doar prin concurs sau pe data de 31 august 2010. Situaţia hilară în care se află echipa premierului Emil Boc nu se opreşte aici. Miercuri-noapte au fost schimbaţi din funcţie prefecţii nominalizaţi de PSD, rapid, ca să se poată ocupa de alegeri cei ai PD-L-ului. Din aceeaşi incompetenţă crasă şi necunoaştere a legii, şi grabă, au uitat însă să oprească o hârtie care atesta faptul că prefectul Florin Stancu a câştigat în aceeaşi zi concursul. Deci el, practic, a fost declarat admis la concursul de ocupare a postului de prefect în aceeaşi zi în care i-a venit hârtia de destituire din funcţie, ceea ce este inadmisibil, stimaţi colegi. Şi a fost înlocuit rapid de domnul Eugen Georgescu, de la PD-L, care este cunoscut în Dolj pentru că şi-a semnat singur o primă de 300 milioane de lei când lucra la Societatea Comercială "Lucrări de drumuri şi poduri" - Dolj. Cu ce se ocupă însă acest domn prefect, puteţi vedea astăzi la posturile de televiziune, pur şi simplu, supraveghează operaţiunea de numire a şefilor secţiilor de votare, care sunt puşi, la cererea primarilor PD-L, de secretarele aceluiaşi partid. Intraţi, dacă doriţi, pe site-ul www.cvlpress.ro şi veţi vedea cum nişte jurnalişti le-au înregistrat pe secretarele de la PD-L, care cereau tot felul de documente şefilor secţiilor de votare ca prefectul să poată să-i nominalizeze pe aceştia pentru aceste funcţii. Nesimţirea şi eludare legii ating cote inimaginabile în judeţul Dolj, dar la ce te poţi aştepta de la filiala condusă de Radu Berceanu, care, până acum, a susţinut toţi mafioţii judeţului în funcţii pentru ministere şi pentru deconcentrate. Şi pentru ca nimeni să nu aibă curajul să sufle, organizează, acest domn Radu Berceanu, mai nou, conferinţele de presă alături de şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Dolj, Constantin Nicolescu. Cu alte cuvinte, semnalul este clar. Avem Guvern, avem Ministerul Administraţiei şi Internelor, Poliţia este cu noi, furaţi cu sârg, PD-L-işti, că nu ni se poate întâmpla nimic! Chiar aşa să fie, domnule Blaga? Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Aţi vorbit 7 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Tudor Udriştoiu, Grupul parlamentar al PD-L.
		Domnul Vasile Nedelcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am intitulat declaraţia politică de astăzi: "Alegerile prezidenţiale - între patologia crizei şi atacul la democraţie". Stimaţi colegi. Poate că titlul pe care l-am ales pentru declaraţia politică de astăzi vi s-ar părea puţin extravagant. Vă asigur, cu toată seriozitatea, că nu sunt câtuşi de puţin animat de dorinţa de a ameţi auditoriul cu vorbe goale, sunt însă cât se poate de conştient de un fapt devenit evident: la 20 de ani după ce tineri înflăcăraţi au murit în decembrie 1989 pentru ca democraţia să-şi reintre în drepturi în ţara noastră, ne aflăm în faţa unui atac fără precedent împotriva a tot ceea ce am recâştigat atunci, adică tocmai împotriva democraţiei reprezentative, a cărei expresie este Parlamentul. Se pare că pentru actualul şef al statului român principala cauză a tuturor relelor, adică a crizei economice, a încetinirii reformării statului, a erorilor guvernanţilor, repet, principalul vinovat este nimeni altul decât - aţi ghicit - Parlamentul, instituţie care, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţia României, citez: "este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării". Provenind el însuşi dintr-un partid politic, adus la putere de o alianţă politică, fost el însuşi parlamentar, actualul preşedinte, aşa-numit al tuturor românilor, a început războiul pe faţă cu Parlamentul după ce a fost suspendat în anul 2007 de către cei 322. De atunci şi până în prezent, Domnia Sa nu omite aproape în niciun discurs să evoce acel moment, să atace partidele politice şi să arate ameninţător spre instituţia Parlamentului, ca fiind un adăpost pentru privilegiaţi ai unor pensii speciale şi principalul obstacol în adoptarea legilor curajoase, a se citi incompetente, ale Guvernului Boc. După ce timp de şase luni a ignorat impactul inevitabil al crizei economice asupra României, aruncând responsabilitatea asupra fostului Guvern Tăriceanu, după ce i-a asigurat, ulterior, pe români că avem soluţii pentru diminuarea efectelor crizei şi că vom trece mai uşor peste dificultăţi decât alte state europene, iată ce ne declara deunăzi tot domnul Băsescu: "nici eu, nici Guvernul, nici Banca Naţională a României nu ne-am propus să scoatem ţara din criza economică, pentru că nu se poate acest lucru". Stimaţi colegi, Această constatare de ultimă oră a preşedintelui, cu accente patetice, ne conduce la concluzia că nici Domnia Sa, nici Guvernul minoritar pe care-l păstoreşte nu au soluţii pentru criza care i-a lovit pe români. Traian Băsescu pare însă să fi găsit antidotul la duşmanii săi, parlamentarii. Acesta este transformarea Parlamentului din bicameral în unicameral prin referendum. Organizat când? Păi tocmai în ziua alegerilor prezidenţiale. Adică cetăţenii cu drept de vot ai României vor trebui să se pronunţe pentru un parlament unicameral, cu un efectiv redus de parlamentari, pentru că, nu-i aşa?, toţi sunt aproape inutili! Este limpede şi pentru cei mai naivi dintre naivi că referendumul propus românilor este o formă ipocrită prin care actualul preşedinte încearcă să se situeze în afara politicienilor corupţi, nepăsători etc., cu alte cuvinte în afara "sistemului ticăloşit", şi să câştige un nou mandat cu sloganul: "Votaţi-mă pe mine, pentru că le-am venit de hac parlamentarilor neisprăviţi!". În timp ce şefii statelor europene propun soluţii concrete pentru diminuarea efectelor crizei, în timp ce propria ţară este confruntată cu o rată crescândă a şomajului şi cu proteste masive de stradă împotriva legilor strâmbe ale salarizării, pensiilor, emise de incompetentul Guvern Boc, domnul Băsescu pare să aibă o singură preocupare: minimalizarea instituţiei fundamentale a democraţiei, Parlamentul, şi transformarea lui într-un element de decor. Doamnelor şi domnilor senatori, Am mai spus-o şi cu alte ocazii, putem diminua numărul parlamentarilor prin lege, dar nu avem şi nu are nimeni dreptul de a ataca instituţia Parlamentului, care este pilonul democraţiei. În urmă cu 2000 de ani, Platon scria: "prin natura sa, tiranul nu poate fi niciodată satisfăcut de câştigurile actuale şi va căuta întotdeauna, cu lăcomie, mai multe, pentru că este animat de dorinţe incontrolabile". Cât de actuală este această cugetare puteţi judeca şi singuri. Nu trebuie ignorat însă faptul că nu este nimic mai uşor decât să manipulezi opinia publică, confruntată cu dificultăţi economice şi decepţionată, într-o oarecare măsură, de ceea ce înseamnă clasa politică, prin lozinci care propun o aşa-zisă reformare din temelii a statului. Este însă de datoria noastră, a tuturor celor care facem parte din partidele politice reprezentate în forul suprem legislativ al ţării, să arătăm celor pe care-i chemăm la vot cât de nocive pot fi pentru cetăţenii fragilei noastre democraţii astfel de tendinţe dictatoriale. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator Nedelcu. Aţi vorbit 7 minute şi 20 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Udriştoiu, Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Adrian Ţuţuianu, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Tudor Udriştoiu: Titlul declaraţiei mele politice este "10 octombrie - Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale". Îmi permit un motto, parafrazând un citat celebru: "Dacă minte nu e, nimic nu e". Această zi, stabilită în 1992 de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală, este celebrată în peste o sută de ţări prin campanii de conştientizare publică a problemelor specifice sănătăţii şi bolilor mintale. Pentru anul 2009 deviza este: "Să facem din sănătatea mintală o prioritate globală!". Prevalenţa totală minimă a bolilor psihice în Europa este de 27,4%, cu alte cuvinte cel puţin o persoană din patru are un diagnostic psihiatric stabilit conform standardelor impuse de Clasificarea statistică internaţională a bolilor. Se impune o precizare: a avea un diagnostic psihiatric, a trăi cu o boală psihică, nu înseamnă nici pe departe a fi nebun, dar înseamnă a purta o suferinţă care poate fi mult uşurată în zilele noastre. Permiteţi-mi să fac o paranteză, pentru a stabili punctul de plecare: alocaţia bugetară pentru sănătate a fost constant sub 4%, cu tendinţă evidentă la scădere. În prezent, este de circa două ori şi jumătate mai mică decât media europeană; consumul de medicamente este de 72 euro pe locuitor, de circa şapte ori mai mic decât media europeană, de altfel România, din acest punct de vedere, este din nou pe penultimul loc. Din datele pe care le deţinem, psihiatria - evident, abreviere pentru asistenţa bolnavilor psihic - a consumat, de-a lungul anilor, mai puţin de 3% din cheltuielile pentru sănătate. Dacă spuneam mai devreme că prevalenţa globală a bolilor psihice este de cel puţin 27,4%, trebuie să adăugăm frecvenţa importantă a tulburărilor psihice izolate, care nu întrunesc criteriile pentru diagnostic de boală. Într-un cuvânt, lumea civilizată recunoaşte că circa 1/3 din populaţie are nevoie, în orice moment, de un ajutor psihiatric. Nu vi se pare aberant acest raport între problema de sănătate a peste 30% din populaţie şi alocarea sub 3% din bugetul sănătăţii? Voi încerca, într-o manieră telegrafică, să discut câteva probleme din domeniul sănătăţii mintale, prin prisma planurilor şi reglementărilor din România contemporană. Legea nr. 487/2002 a sănătăţii mintale şi protecţiei persoanelor cu tulburări psihice a aşteptat patru ani pentru lansarea normelor de aplicare şi mai are de aşteptat mult timp până la aplicarea integrală, precedată de o necesară revizuire. În perioada 2002-2006 s-a desfăşurat o multitudine de activităţi de planificare-pregătire a reformei serviciilor psihiatrice, accelerate de presiunea aderării la Comunitatea Europeană: două programe "Twinning Light" (2002 şi 2003), elaborarea Strategiei de sănătate mintală, studiul "Politici în domeniul sănătăţii mintale", Programul naţional de sănătate mintală, participarea la Pactul de stabilitate şi altele, concomitent cu un număr important de ordine ale ministrului sănătăţii. Astfel, prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 639/2005 se lansa Strategia naţională privind serviciile de sănătate mintală din România, iar prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 661/2005 s-a constituit Grupul naţional consultativ pe probleme de psihiatrie al Proiectului "Twinning Light": "Plan de acţiune pentru implementarea strategiei în domeniul sănătăţii mintale a Ministerului Sănătăţii în România". Am făcut parte din acest grup consultativ şi vă dau un exemplu din acest plan complex: în perioada 2007-2016 trebuiau delimitate 140 de sectoare psihiatrice în România, în care să funcţioneze 140 de centre comunitare de sănătate mintală, adică 1 la 150.000 de locuitori, după următorul program: 2008 - 10 centre; 2010 - 50 de centre; 2013 - 75 de centre; 2014 - 100 de centre şi 2016 - 140 de centre. Organizarea şi funcţionarea centrelor de sănătate mintală au fost reglementate prin ordin de ministru. În sfârşit, în anul 2006 a luat fiinţă Comitetul Intersectorial de Coordonare în Sănătatea Mintală, cu 70 de membri, din care 36 membri asociaţi. Am făcut parte şi din acest organism, am fost la şedinţa de constituire - lume bună, o să dau numai câteva exemple: doi delegaţi de la Comisia Europeană, în frunte cu domnul Scheele, patriarhul Teoctist, Dumnezeu să-l odihnească!, principesa Margareta şi, bineînţeles, miniştrii... Spuneam lume bună. S-a lansat planul de activităţi pe termen scurt, inclusiv finanţarea. De atunci au trecut peste trei ani şi nu am mai auzit nimic şi tot nimic nu am mai auzit despre aplicarea strategiei, nici despre centrele de sănătate mintală, cu excepţia renovării câtorva laboratoare pentru sănătate mintală. Într-un cuvânt, reforma s-a rezumat la o cantitate importantă de hârtii şi la o cantitate neglijabilă de realizări. În urmă cu câteva luni, am solicitat Ministerului Sănătăţii să pună la dispoziţia Comisiei pentru sănătate publică a Senatului României toate ordinele de ministru din anii 2007 şi 2008. Mi s-a răspuns că acest lucru este imposibil din cel puţin două motive: fiind vorba de 5.000 de bucăţi, manopera necesară ar bloca activitatea ministerului şi există posibilitatea ca aceste ordine să nu mai existe în totalitate. În încheiere, mă simt dator cu o precizare: intervenţiile mele aduc în faţa dumneavoastră situaţii constatate de mine şi nu doresc să fie cumva interpretate ca acuzaţii la adresa unor persoane sau instituţii. Sunt ferm convins că, dacă s-ar concentra întreaga energie consumată pentru a ne acuza unii pe alţii în direcţia elaborării şi aplicării unor soluţii, am putea produce rezultate reale şi benefice în toate domeniile. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator. Aţi vorbit 7 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Ţuţuianu, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Adrian Ţuţuianu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Anunţ electoral: «Preşedinte la final de mandat, distrug/peticesc Guvern, după caz...»". Stimaţi colegi, Nu aduce anul ce aduce ceasul în politica românească. Se înfiinţează ministere cu dedicaţie, se dinamitează alte ministere, se iau decizii extrem de importante după o singură ureche, se discreditează un Parlament întreg, se demit miniştri la ordin, se schimbă regulile jocului, numai după voia autoproclamatului "jucător". Şi asta pentru că acelaşi jucător nu-i suportă pe adversari, pentru că nu admite să fie contrazis, pentru că vrea să-şi impună voinţa cu orice preţ şi pentru că ţine să-şi aşeze în posturi călduţe apropiaţii care şi-au dovedit loialitatea. L-aţi recunoscut, desigur, pe autorul şi regizorul scenariilor politice din ultimii cinci ani. Unii îi spun, cu supuşenie, Zeus, românii obişnuiţi însă îl ştiu sub numele de Traian Băsescu, sinonim, mai nou, cu scandalurile şi cu eşecurile răsunătoare din ultima perioadă. Când credeam că le-am văzut pe toate, domnul Băsescu a ţinut să încalce încă o dată Constituţia şi încă o dată să creeze un scandal artificial în jurul unui ministru - întâmplător, social-democrat -, a forţat jumătate de Cabinet să plece - întâmplător, jumătatea social-democrată - şi din cealaltă jumătate - la fel de întâmplător, portocalie - a peticit un guvern întreg. Cum? Într-o manieră uluitoare: a luat miniştrii PD-L şi le-a mai dat câte un minister, bonus pentru loialitate şi bună purtare. Astfel, dacă Boc are două ministere, Berceanu are două ministere şi Udrea are două... De ce a mers pe varianta prescurtată a formulei? Simplu: aceştia sunt "competenţii" familiei portocalii. Şi apoi, nu vi se pare că se potrivesc mănuşă Boc la educaţie, Videanu la sănătate şi Berceanu la agricultură? Cât despre doamna Udrea, date fiindu-i competenţele polivalente, nu ne mai mirăm că a preluat şi mediul. Putea la fel de bine să meargă la Ministerul Administraţiei şi Internelor sau la Ministerul Afacerilor Externe, ce mai conta sigla instituţiei? Ne mirăm, sincer, că domnul Băsescu nu a preluat el însuşi un minister. De exemplu, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, pentru că mai penibil decât domnul Paleologu, oricum, nu putea fi, dar probabil că îi ajung atribuţiunile de prim-ministru. Stimaţi colegi, Dincolo de ironii subtile sau glume sarcastice, persoana care se joacă de-a politica cu un popor întreg, provocând criză după criză, este preşedintele în exerciţiu al ţării, iar faptul că acest Guvern, cârpit peste noapte, a ajuns subiectul tuturor bancurilor despre incompetenţi spune un adevăr pe care Traian Băsescu nu-l mai poate dosi: să angajezi o camarilă ascultătoare care să strângă mizeria de fiecare dată poate să ţi se pară la un moment dat o soluţie salvatoare. Ce te faci, însă, când simbriaşii eşuează lamentabil? Există un singur răspuns: pierzi alegerile. Pentru binele poporului român şi pentru evoluţia democratică a României, Traian Băsescu trebuie să piardă alegerile, altfel drumul spre dictatură este deschis. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Ţuţuianu. Aţi vorbit 5 minute.
		Înainte de a-i da cuvântul domnului senator Emilian Frâncu, o să-l rog pe domnul secretar Gheorghe David să se consulte cu colegii de la Grupul parlamentar al PD-L, pentru că mai au din timpul rezervat opt minute. Mai sunt înscrişi pentru a-şi prezenta oral declaraţiile politice domnii senatori Dumitru Oprea, Dorin Păran, Toader Mocanu, Radu Alexandru Feldman, Mircea Marius Banias şi domnul senator Gheorghe David. Vă rog respectuos să vă consultaţi, fie să mai renunţe unii colegi la prezentarea declaraţiilor politice, fie să nu depăşească un minut de intervenţie. Vă mulţumesc foarte mult. Dau cuvântul domnului senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL. Domnule senator, aveţi cuvântul.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică este intitulată "Este Nobelul lor un pic şi Nobelul nostru?" În ultima vreme, am fost supuşi cu toţii asaltului mediatic de ştiri referitoare la atribuirea Premiului Nobel pentru Literatură Hertei Müller, scriitoare germană de origine română. Ştim, de asemenea, cu toţii că doamna Herta Müller, alături de George Emil Palade şi Elie Wiesel, face parte din elita laureaţilor Nobel care au primit distincţia după ce au părăsit ţara natală, România, fiind propuşi de ţările adoptive, unde s-au realizat profesional. Mai mult, pentru presa română a apărut o nouă temă de dezbatere, anume dacă "scriitor german de origine română înseamnă un pic şi scriitor român", după cum titra cotidianul "Gândul" în ediţia sa din 9 octombrie 2009, adică, la rândul nostru, merităm şi noi un premiu Nobel. Ceea ce se ştie prea puţin este faptul că România are deja un premiu Nobel, pe care nu şi-l asumă, nu şi-l revendică. Ioan Moraru, colaureat al Premiului Nobel pentru Pace, pe care îl primeşte în anul 1985 în calitate de copreşedinte al organizaţiei "Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear", alături de Mihail Kuzin (URSS) şi Bernard Lown (SUA), este amintit în câteva ştiri ale canalelor media după mai bine de 24 de ani în care fusese ignorat, deopotrivă, de autorităţi şi de opinia publică. Nobelul singurului savant român care nu a emigrat, ci a trăit într-o Românie condusă de Nicolae Ceauşescu, a rămas uitat undeva în sertarele istoriei, din acelaşi motiv pentru care Herta Müller declara, în urmă cu un an, că ar înnebuni a doua oară dacă ar trebui să trăiască în România de azi, iar de vină pentru tot ce se întâmplă este, în viziunea Domniei Sale, indiferenţa statului şi indiferenţa populaţiei. Ioan Moraru, Elie Wiesel, George Emil Palade şi Herta Müller îşi merită, fiecare, cu prisosinţă Nobelul, numai că meritele pentru o asemenea distincţie se cinstesc. Cum îşi cinsteşte România prin Guvernul Boc valorile? Reducând cu 65% sumele destinate cercetării, micşorând la maximum fondurile alocate continuării investiţiilor în educaţie? În condiţiile în care materia cenuşie românească porneşte încet, dar sigur pe calea emigrării, este foarte probabil să mai descoperim printre laureaţii premiului Nobel din anii viitori şi alte personalităţi de origine română, iar întrebarea dacă "Nobelul lor este un pic şi Nobelul nostru" să redevină mulţi ani de acum încolo temă de dezbatere publică pentru restul intelectualilor români rămaşi în România. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Aţi vorbit 4 minute.
		Îl voi invita la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Sorin Lazăr, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Dumitru Oprea: Declaraţia politică este intitulată "Abuzurile de interpretare legislativă, un pericol pentru democraţie". Faptul că multe dintre prevederile Constituţiei României, ale unor legi şi chiar ale regulamentelor Parlamentului sunt interpretabile nu mai este o noutate pentru nimeni. Chiar funcţionarea justiţiei în această ţară este afectată de lipsa de precizie a normelor juridice. Dacă această situaţie se datorează incompetenţei, neglijenţei sau unor rele intenţii ale acelora care le-au stabilit este o altă temă. Problema este tot mai serioasă şi s-a ajuns chiar la situaţii periculoase, care pun în discuţie funcţionarea normală a statului. Sunt încă vii ecourile faimoasei suspendări din funcţie a Preşedintelui României. 322 de persoane, parlamentari angajaţi într-un război dur cu adversarii lor politici, au reuşit să-l înlăture, chiar dacă şi temporar, pe şeful statului. S-a trecut atunci peste un semnal negativ al Curţii Constituţionale, semnal care a venit, după câteva săptămâni, şi de la populaţie, care l-a votat din nou pe preşedinte. Acesta nu este însă singurul exemplu. Constituirea comisiilor parlamentare de anchetă, având ca scop clar vendeta politică, a devenit obişnuinţă. De la faimoasa "Comisie Voiculescu", menită să-l înlăture pe şeful statului, şi până la comisiile făcute cu dedicaţie pentru miniştrii anumitor partide, se comit serioase abuzuri de interpretare a normelor de funcţionare a Parlamentului. Zilele acestea se vorbeşte de alţi miniştri chemaţi la anchete, această practică urmărind, în mod evident, doar loviturile de imagine. Comisiile trebuie să-şi atingă scopul de verificare, şi nu de stabilire a unor verdicte, transformându-se în instanţe de judecată. De asemenea, este posibilă şi încercarea de suspendare din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor, de parcă întreg PD-L-ul ar trebui suspendat. Ar urma astfel o altă forţare de notă, lucru care ar duce la interminabile dispute politico-juridice, întrerupând temporar activitatea Camerei Deputaţilor, amânând aprobarea propunerilor şi proiectelor de lege şi a altor acte normative. Pe lângă situaţiile arătate mai sus, sunt ştiute disputele aprinse pe marginea blocării unor proiecte de lege, a suspendării unor miniştri de către preşedinte, a funcţionării CNSAS sau a ridicării imunităţii unor parlamentari. Toate aceste conflicte îşi au originea tocmai în modul defectuos în care sunt alcătuite normele juridice româneşti. Atribuţiunile şi răspunderile demnitarilor şi instituţiilor sunt prea vag conturate. Se ajunge prea des în blocaje juridice care angrenează Curtea Constituţională, transformând-o într-un substitut al Parlamentului. Deşi sunt un adept al dereglementării, se pare că în România nu merge flexibilitatea cadrului legislativ. Totul trebuie să fie foarte clar şi riguros reglementat, pentru a nu mai da loc interpretărilor şi speculaţiilor normativelor. De aceea, dacă tot se intenţionează o viitoare revizuire a Constituţiei României, consider că ar trebui avută în vedere şi o regândire a regulamentelor Parlamentului. Este necesar să se oprească această avalanşă de răstălmăciri care pot denatura în grave anomalii ale funcţionării statului. Acest lucru trebuie făcut cât mai curând, dacă nu dorim ca, într-o bună zi, să ne trezim că cineva suspendă democraţia pentru vreun viciu de procedură. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Oprea. Intervenţia dumneavoastră a avut 6 minute.
		Îl voi ruga pe următorul coleg, probabil, ultimul vorbitor aparţinând Grupului parlamentar al PD-L, să se înscrie în cele două minute care au mai rămas. Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Toader Mocanu, Grupul parlamentar al PD-L.
		Domnul Sorin Constantin Lazăr: Domnilor colegi, Declaraţia politică de astăzi este intitulată "Un guvern de genii". Se spune că geniul este cel care descoperă legături acolo unde ceilalţi nu văd absolut nimic. Domnilor, Am o veste bună: Guvernul Boc 2 este un guvern de genii. Uimitoarea asociere dintre domenii aparent independente, precum mediul şi turismul, justiţia şi externele, sănătatea şi economia sau sportul şi Parlamentul, scoate la iveală o minte uimitoare, dar cea mai tulburătoare semnificaţie rezidă în apropierea dintre... agricultură şi transporturi. Se pare că eternul ministru Radu Berceanu şi-a văzut visul cu ochii: orice ţăran va putea "cultiva" o autostradă la el acasă. Primăvara va îngropa o bucată de bitum, iar în toamnă se va pricopsi cu o ditamai şoseaua, că altfel oricum nu vom avea şanse să vedem în timpul vieţii noastre reţeaua de autostrăzi promisă de partidul dumnealui. În ultimul timp, am atras de mai multe ori atenţia asupra situaţiei grele din mediul rural. Ultimii ani, din păcate, nu au însemnat decât prea puţine investiţii în infrastructura rurală. În judeţul Iaşi imensa majoritate a comunelor nu beneficiază de canalizare, de drumuri asfaltate sau de reţea de gaz. Mai mult ca peste tot în România, zona rurală se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populaţiei, în timp ce tinerii părăsesc în număr mare satele şi comunele. Înainte plecau la oraş, acum pleacă, de multe ori definitiv, în străinătate pentru o viaţă mai bună. De asemenea, suprafaţa agricolă continuă să fie fărâmiţată în sute de mii de mici proprietăţi individuale, iar subvenţiile întârzie prea mult. Aşa se face că, în ultimii ani, mai ales în perioada 2005-2008, agricultura ieşeană a înregistrat un recul puternic. Este elocvent faptul că în patru ani terenul agricol necultivat a crescut de aproape patru ori. Tocmai când lucrurile începuseră să se mişte ceva mai bine în agricultură, interesele politico-electorale pun în pericol proiectele care prinseseră viaţă în ultimele nouă luni. Nu ştiu cum va rezolva ministrul Radu Berceanu toate problemele enumerate, dar una dintre soluţii este să continue ce s-a început deja bine, adică să nu procedeze ca în cazul autostrăzilor. Timpul nu mai are răbdare cu politicienii care ştiu doar să pună frână. Se mai spune că diferenţa dintre geniu şi nebunie este foarte mică. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator Lazăr. Aţi vorbit 5 minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Toader Mocanu. Am rugămintea ca ceilalţi colegi, în special de la Grupul parlamentar al PD-L, care nu au reuşit să citească declaraţiile politice, să depună în scris declaraţiile politice şi, la sfârşit, voi da citire listei tuturor celor care au depus declaraţii politice la secretariatul şedinţei. Aveţi cuvântul, domnule senator Toader Mocanu.
		Domnul Toader Mocanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Minciuna lui Sorin Oprescu". Foarte pe scurt, am să vă spun că, deplasându-se la Timişoara, candidatul Sorin Oprescu a afirmat cu tărie ceva ce este inadmisibil, că au murit tineri în zadar, din cauză că dictatura în România s-a reinstalat sau urmează să se reinstaleze. Ceva inadmisibil! La finele săptămânii trecute, actualul primar al Bucureştiului s-a aflat în turneu electoral prin Timişoara. De ce spun asta? Dacă alţi oameni politici care şi-au anunţat candidatura ar putea invoca diferite scuze pentru care bat ţara în lung şi în lat înaintea începerii oficiale a campaniei electorale, domnul Sorin Oprescu chiar nu poate găsi niciun motiv plauzibil. În condiţiile în care Bucureştiul se confruntă cu nenumărate probleme, domnul Oprescu face tot felul de declaraţii care nu-şi găsesc susţinerea în realitate, pentru simplu motiv de a fi auzit. În principiu, actualul primar general al Capitalei a susţinut că în urmă cu 20 de ani au murit degeaba atâţia tineri în Timişoara, pentru că astăzi România s-a reîntors la un sistem dictatorial. Aşa ceva este incredibil! Fiul unui fost general de Securitate, o persoană care nu a fost nevoită să suporte anii grei ai comunismului, cu toate lipsurile acestui regim, să se afişeze astăzi cu asemenea declaraţii! Gestul dumnealui este incalificabil din mai multe motive, în primul rând, pentru că se leagă de memoria unor persoane, de un subiect sensibil, numai ca vehicul electoral. Domnule Oprescu, vă rog să-mi permiteţi să vă dau un sfat gratuit: concediaţi-vă imediat toţi consilierii străini pe care îi plătiţi cu sume enorme de bani, fiindcă nu merită. De ce nu merită? Simplu: pentru că nu au înţeles că românii nu mai pot fi minţiţi atât de uşor şi duşi de nas. În acea zonă a ţării veţi întâmpina probleme majore tocmai din cauza faptului că declaraţiile dumneavoastră nu valorează doi bani pentru aceşti oameni. Pentru bănăţeni, în general, dar şi pentru timişoreni, în special, faptele contează, ca de altfel pentru toţi românii. Nu puteţi susţine că România se întoarce la un sistem dictatorial. În primul rând, domnule Oprescu, România, de aproape trei ani, este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. După cum bine ştiţi, domnule primar, unul dintre cele mai importante criterii enunţate la Copenhaga în 1995 este: "pentru ca un stat să fie membru al selectului grup european, criteriul este acela al statului de drept şi al democraţiei". Altfel spus, domnule Oprescu, atâta timp cât România va avea acest statut, oricât de mult aţi încerca dumneavoastră să spuneţi că alunecăm spre un regim dictatorial, este o minciună crasă. De asemenea, dacă vă aduceţi bine aminte, în urmă cu câţiva ani, mai exact atunci când eraţi membru al PSD şi domnul Adrian Năstase candida pentru funcţia de Preşedinte al României, ţara era guvernată de un partid-stat, iar cenzura era o constantă a vieţii publice. Atunci nu v-am auzit plângându-vă de faptul că în România s-ar instala dictatura. Aşa că, înainte de a face o declaraţie publică, ar fi de preferat să cântăriţi de câteva ori ceea ce vreţi să spuneţi, deoarece, altfel, nu veţi face altceva decât să lezaţi persoane care nu merită, aşa cum aţi făcut zilele trecute la Timişoara. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Aţi vorbit 5 minute 30 de secunde şi aţi depăşit timpul alocat Grupului parlamentar al PD-L. Vreau să vă informez că au mai depus declaraţii politice în scris şi nu le-au prezentat în plen: din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Traian Constantin Igaş, domnul senator Dorin Păran, domnul Radu Feldman Alexandru - pe care îl rog să o depună -, domnul senator Ovidiu Marian, domnul senator Iulian Urban, domnul senator Dorel Borza, domnul senator Mircea Banias, domnul senator Gheorghe David şi domnul senator Mihai Niţă. Din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC au depus declaraţii politice, fără a le prezenta, domnii senatori Dan Voiculescu, Gheorghe Pop, Mihăiţă Găină. Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declaraţii politice domnii senatori Paul Ichim, Cornel Popa şi Marian Bîgiu.
		Următoarele declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de şedinţă:
		Domnul Traian Constantin Igaş: Declaraţia politică se intitulează "Democraţia se învaţă din şcoală". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În prag de alegeri prezidenţiale, societatea românească şi, nu în ultimul rând, noi, clasa politică, ne pregătim să bifăm un nou examen, care va fi trecut... la capitolul restanţe. La fel ca şi în cazul alegerilor parlamentare din urmă cu un an sau, venind mai aproape, ca în cazul alegerilor europarlamentare din iunie, ne aşteaptă şi de data aceasta un absenteism pronunţat în rândul alegătorilor. Mai mult sau mai puţin interesată de subiect, preluând vocea poporului direct din stradă, presa a oferit ca explicaţie pentru această problemă lipsa unor opţiuni viabile în rândul clasei politice, dezamăgirea votanţilor provocată de o conducere sau alta, lipsa educaţiei sau chiar... frigul de afară. În foarte puţine cazuri s-a făcut referire la tradiţia democratică a poporului român, la acel exerciţiu democratic ce implică participarea activă a fiecărui cetăţean în parte la treburile statului. Conform unui studiu realizat în decembrie 2007 de "Metro Media Transilvania", la cererea Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, cetăţenii români au mari probleme în ceea ce priveşte adaptarea la regulile sistemului la care au râvnit îndelung. O primă problemă, care a vizat capacitatea de identificare a instituţiilor administraţiei publice centrale, a scos la iveală date surprinzătoare la nivelul întregului eşantion. Numai 58% din subiecţi au reuşit să identifice o instituţie aparţinând administraţiei publice centrale - Preşedinţia, Guvernul, ministerele sau Parlamentul. Aproape o treime (32%) dintre români declară că nu ştiu să numească o instituţie a administraţiei publice centrale, în timp ce 14% o indică în mod eronat, amintind aici primăria, consiliul local, prefectura, consiliul judeţean, şcoala, poliţia, partidele etc. Mai mult de o treime (37%) dintre români declară că nu ştiu care este numărul parlamentarilor din Parlamentul României, 471. În privinţa structurii Parlamentului, uni sau bicameral, părerile se distribuie de o manieră relativ echilibrată, 35% opinând spre un Parlament unicameral, 32% spre unul bicameral, în timp ce 7% consideră, metaforic vorbind, că e mai bine ca Parlamentul "să nu aibă nicio Cameră". Un popor lipsit de o tradiţie democratică solidă trebuie îndrumat pe calea democraţiei, iar bazele acestei îndrumări se pun în şcoală. Peste tot în lume, fiecare regim politic îşi implementează valorile în rândurile cetăţenilor săi prin intermediul şcolii. Apărută după 1990 în curricula şcolară, mai întâi sub numele de "Educaţie moral-civică" şi, mai apoi, "Cultură civică", educaţia cetăţenească este prezentă în şcolile din România. Începând cu clasa a III-a, continuând cu clasele de gimnaziu şi, mai apoi, opţional, şi la liceu, orice tânăr român parcurge, cel puţin teoretic, noţiuni legate de individ şi societate, sistemul politic din România, raportul cetăţean - stat în societatea democratică, libertate şi responsabilitate etc., toate menite să îi deschidă drumul spre a deveni un cetăţean desăvârşit. Analizând programa şcolară a disciplinei "Cultură civică", ne vine greu să ne explicăm cum s-a ajuns la rezultatele studiului amintit mai sus. O explicaţie vine din rândurile profesorilor. În condiţiile în care foarte puţine facultăţi oferă pregătire pentru profesorii de cultură civică, iar numărul redus de ore prevăzut în programa şcolară nu permite specializarea pe această disciplină, "Cultura civică" este catalogată în şcolile din România, atât de elevi, cât şi de cadrele didactice, ca fiind o materie neglijabilă. Consider acest aspect ca principal motiv al absenteismului cetăţenilor la urne. Fără o educaţie civică adecvată, menită să sublinieze importanţa participării active a cetăţeanului la viaţa politică a statului, nu vom avea niciodată cetăţeni responsabili, conştienţi că actul votării constituie un drept şi o îndatorire în acelaşi timp. Fără o educaţie civică adecvată în şcoli, ne va fi greu să depăşim, ca popor, mentalitatea acumulată în 50 de ani de regim totalitar, contrabalansaţi, firav, de anii parlamentarismului interbelic, la care adăugăm aceşti 20 de ani ce au urmat Revoluţiei din 1989. Dreptul la vot este un drept câştigat cu multe sacrificii de noi şi de înaintaşii noştri, un drept de care, dacă nu vom lua măsuri în ceea ce priveşte educaţia cetăţenească în anii care vor urma, nici măcar nu vom şti.
		Domnul Dorin Păran: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică este intitulată "Vrem să dispară pensiile de lux". Doamnelor şi domnilor, Susţin astăzi în faţa dumneavoastră o declaraţie politică care are ca temă sistemul pensiilor din ţara noastră. Cei mai mulţi dintre alegătorii cu care mă întâlnesc în timpul audienţelor la cabinetele parlamentare din colegiul Orăştie - Brad - Simeria - Geoagiu sunt pensionari. Majoritatea subiectelor abordate se referă la discrepanţa nejustificată dintre pensiile lor şi pensiile protejaţilor societăţii. Cetăţenii obişnuiţi se întreabă, pe bună dreptate, de ce unii români, care au avut toată viaţa salarii de bugetari, primesc pensii de sute de milioane de lei vechi şi sunt îmbuibaţi de bine, iar alţii trăiesc ca vai de mama lor, cu pensii de nimic. De ce există diferenţe atât de mari şi nedreptate? Iată a venit momentul ca oamenii să primească un răspuns clar şi, mai mult de atât, a venit momentul ca lucrurile să se schimbe şi cetăţenii să afle că se face ceva bun pentru ei. Doamnelor şi domnilor, După ce Guvernul condus de prim-ministrul Emil Boc şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea salarizării unitare, acum a decis să îşi asume răspunderea pe o lege unică a pensiilor. Iată despre ce este vorba. În România s-a ajuns la situaţia incredibilă în care avem, pe de o parte, mulţi pensionari cu pensii foarte mari, iar, pe de altă parte, avem pensionari, majoritatea, cu pensii mici. De-a lungul anilor, am detectat o lipsă totală de interes pentru elaborarea şi punerea în practică a unor politici sociale prin care să se păstreze un raport de bun-simţ între pensiile extrem de mari şi cele foarte mici. În toţi aceşti ani au existat categorii privilegiate, oameni care aveau şi au pensii de lux. Numărul lor? Aproape 200.000! Cine sunt aceştia, poate vă întrebaţi? Păi sunt magistraţii, sunt parlamentarii, piloţii, angajaţii de la apărare, de la ordine publică şi cei ai siguranţei naţionale. Chiar dacă pensiile vor fi recalculate, din capul locului trebuie spus că nimeni nu îşi va pierde pensia, ci aceasta va fi doar recalculată. În acest moment, fiecare angajat susţine 1,2 pensionari, adică aproape 5 milioane de angajaţi susţin aproape 6 milioane de pensionari, plus că, la fiecare cinci lei cheltuiţi de la buget, unul merge pentru plata pensiilor. Ca o comparaţie, la începutul anilor 1990 existau aproximativ 4 milioane de pensionari şi aproximativ cam aceeaşi cifră de salariaţi. Poate nu ar fi lipsit de interes pentru dumneavoastră să menţionez şi că, în acest moment, avem aproape un milion de persoane pensionate doar pe caz de boală. Cam aşa arată, în linii mari, sistemul pensiilor în România în acest moment, iar acest sistem nu mai permite plata pensiilor din contribuţiile colectate de la angajaţi şi angajatori. Acum, în mod firesc, se pune întrebarea: ce este de făcut? Or, iată că legea pensiilor propusă de premierul Emil Boc încearcă să normalizeze o situaţie socială care riscă, ca peste ani, să degenereze în mod cronic. Acest demers al Guvernului Boc nu convine parlamentarilor din opoziţie. PSD, PNL şi UDMR sunt împotriva legii pensiilor, iar, din acest motiv, amână discutarea ei în Parlament. Parlamentarii opoziţiei nu înţeleg că aici vorbim despre nişte necesităţi imperative ale unor cetăţeni care au pensii mici, asta, cel puţin, comparativ cu pensiile de lux. Doamnelor şi domnilor senatori, Pensiile de sute de milioane de lei vechi vor ajunge la jumătatea sumei la care sunt acum, pentru că aşa e just faţă de cetăţean. Valoarea punctului de pensie va fi majorată cu rata inflaţiei, la care se va adăuga jumătate din creşterea salariului mediu brut. Vârsta de pensionare pentru femei va creşte din 2014 la 65 de ani, egală cu cea a bărbaţilor, iar numărul de ani de muncă va fi de 35. Concomitent, vor creşte şi vârstele de pensionare pentru militari, poliţişti sau magistraţi, pentru a se unifica cu cele din sistemul public. Cei care vor ieşi la pensie cu cinci ani mai devreme, adică anticipat, vor primi în primul an o indemnizaţie cu 45% mai mică faţă de cea cuvenită. Concluziile acestei succinte analize demonstrează că sistemul actual nu mai permite plata pensiilor din contribuţiile colectate de la angajaţi şi angajatori. Vârsta de pensionare şi stagiile complete de cotizare pentru femei vor creşte cu trei luni pe an, începând cu 2014, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaţilor, 65 de ani, până în 2030. Să nu uităm că povara este plasată, cu precădere, asupra angajaţilor şi angajatorilor, aceasta ducând la atingerea unei cote a contribuţiilor sociale dintre cele mai ridicate la nivel european. Guvernul Boc apreciază că egalizarea vârstei de pensionare va îmbunătăţi sistemul financiar, atât prin venituri mai mari, cât şi prin cheltuieli mai reduse, şi este considerată a fi soluţia cea mai bună pentru viitor. Asta dacă nu vrem să ajungem o ţară de pensionari! La finalul declaraţiei mele politice vreau să transmit cetăţenilor din colegiul Orăştie - Brad - Simeria - Geoagiu că, împreună cu parlamentarii Partidului Democrat Liberal, susţin acest demers al Guvernului Boc, deoarece toţi suntem egali şi trebuie să primim pensie în funcţie de cotizaţia făcută de-a lungul timpului la sistemul public de pensii, nu în funcţie de privilegii.
		Domnul Ovidiu Marian: Declaraţia politică este intitulată "Măsurile anticriză ale Guvernului Boc încep să dea rezultate". Măsurile anticriză luate de Guvernul Boc încep să dea rezultate, în pofida acţiunilor disperate de sabotaj ale PSD şi PNL. O simplă trecere în revistă a acestor măsuri ne arată că eforturile Guvernului Boc se regăsesc în stabilizarea economiei şi chiar într-o relansare în anumite domenii: A. Măsuri de stimulare a mediului de afaceri - Fiscalitate: 1. Menţinerea cotei unice de impozitare la 16% - se menţine şi pentru anul 2010, coroborat cu o serie de măsuri de îmbunătăţire a colectării. 2. În sensul majorării veniturilor aflate la dispoziţia populaţiei, se menţine pentru anul 2010 deducerea personală care se acordă pentru persoanele fizice ce au un venit lunar brut de până la 1.000 de lei inclusiv. 3. Menţinerea nivelul TVA-ului la 19% - Proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2010 nu ia în calcul majorarea TVA-ului. Reamintesc declaraţiile ministrului finanţelor publice Gheorghe Pogea: "Bugetul pentru anul 2010 nu are în vedere majorarea TVA-ului, o astfel de măsură urmând să fie luată în funcţie de evoluţiile ulterioare ale economiei şi de sustenabilitatea deficitului bugetar. Doar în acest context am spus că nu excludem şi această variantă. (...)" 4. Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe. Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor, ca parte a politicii sociale. 5. Deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în proporţie de 20%, a cheltuielilor pentru cercetaredezvoltare. De asemenea, pentru aparatura şi echipamentele destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare, se poate aplica metoda de amortizare accelerată. 6. Se menţine pentru anul 2010 regimul de amortizare accelerată. 7. Reducerea, prin eliminare sau comasare, a unui număr de 189 de taxe şi tarife cu caracter nefiscal. Se continuă procesul de evaluare a sistemului de taxe şi tarife parafiscale din România, în scopul identificării de noi posibilităţi de reducere a numărului acestora. 8. Neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu data de 1 octombrie 2009, şi pentru anul 2010, conform pachetului de legi pentru care Parlamentul şi-a asumat răspunderea. Măsura încurajează investiţiile în echipamente tehnologice, în vederea creşterii competitivităţii industriei autohtone. 9. De la 1 ianuarie 2010, evaluăm posibilitatea înlocuirii impozitului minim cu impozitul forfetar pentru activităţi în care evaziunea fiscală este greu de controlat. Impozitul minim şi-a atins scopul, şi anume eliminarea de pe piaţă a acelor firme care erau folosite doar pentru a realiza intermedieri sau alte activităţi ilegale. B. Măsuri pentru relansarea şi stimularea creşterii economice: 10. Alocarea a 20% din totalul cheltuielilor bugetare pentru investiţii pentru 2009, 7% din PIB. Pe primele 8 luni ale anului curent, cheltuielile pentru investiţii realizate reprezintă 20 de miliarde de lei, 4% din PIB. În plus, cu ocazia rectificării bugetare din luna august 2009, a fost suplimentat bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii cu suma de 500 de milioane de lei pentru proiecte de infrastructură, iar 400 de milioane de lei au fost alocate pentru infrastructura de la nivel local. 11. Perfecţionarea mecanismului de absorbţie a fondurilor comunitare. La data de 25 septembrie 2009 România are aprobate de către Comisia Europeană un număr de 14 proiecte majore, dintre care 12 sunt în domeniul mediului (infrastructură de alimentare cu apă, tratarea apelor uzate, managementul deşeurilor) şi două în domeniul transporturilor (infrastructură rutieră). Valoarea celor 14 proiecte depăşeşte 1,26 miliarde de euro. Potrivit unei statistici elaborate de Comitetul bugetar al Consiliului UE, privind stadiul aprobării proiectelor majore la data de 7 septembrie 2009, România ocupă locul întâi în ceea ce priveşte numărul de proiecte majore aprobate de Comisia Europeană. Pe locul 2 se situează Ungaria, cu 11 proiecte aprobate, urmată de Germania, cu 4 proiecte. Până în prezent, România a transmis Comisiei Europene, spre analiză şi aprobare, un număr de 20 de proiecte majore, dintre care 6 proiecte sunt în curs de analiză (4 proiecte în domeniul transporturilor, un proiect în domeniul mediului şi un proiect în domeniul energiei). 12. S-a majorat plafonul maxim de acordare a prefinanţării către beneficiari de la 15% la 30% pentru proiectele cu finanţare din instrumente structurale şi la 50% pentru beneficiarii FEADR. 13. Operaţionalizarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi înfiinţarea Fondului de Contragarantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii. Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a preluat riscul valutar, în condiţiile în care circa 40% din portofoliul de garanţii este aferent garantării creditelor în valută. Se garantează în procent de sută la sută, în baza protocolului încheiat cu "EximBank", creditele acordate IMM-urilor de către băncile comerciale pentru implementarea proiectelor prioritare. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/11.03.2009 a fost aprobată înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare a Creditelor pentru IMM-uri (FRCGCIMM) şi prin aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2009 s-a realizat capitalizarea acestuia cu suma de 105 milioane de lei. 14. Alocarea prin bugetul de stat cel puţin a aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca în anul 2008 - s-a realizat prin adoptarea Legii nr. 18/2009 a bugetului de stat pe anul 2009 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiare. 15. Continuarea şi extinderea Programului "Rabla": intrarea în program a maşinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai "tinere" decât cele admise până anul trecut; majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum şi finanţarea în limita a 60.000 de vehicule, faţă de 40.000 în 2008; extinderea Programului "Rabla" pentru maşini agricole. 16. Sprijinirea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de stat în valoare de maximum 200 de mii de euro (ajutoare de minimis). Până la data de 2 octombrie 2009 au fost emise 82 de acorduri, în valoare aproximativă de 9 milioane de euro. Ajutorul de minimis este solicitat pe o perioada de trei ani (2009-2011). 17. Modificarea tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare publice, având ca indicatori de referinţă tona/kilometru transportat. 18. Accelerarea procedurilor de expropriere în interes public. Au fost deja demarate exproprieri în valoare de 1,606 milioane de lei. C. Măsuri pentru finanţarea economiei şi creşterea lichidităţii: 19. În trimestrul I al anului 2009, Ministerul Finanţelor Publice a asigurat plata tuturor facturilor restante ale administraţiei publice centrale. 20. Eliminarea blocajelor financiare de la nivel central şi local. Cu ocazia rectificării bugetare din luna august au fost alocate următoarele sume pentru stingerea arieratelor: 120 de milioane de lei bugetelor locale pentru plata facturilor restante la utilităţi; 110 milioane de lei pentru CET-uri; 218 milioane de lei către RAAN şi SNLO pentru plata datoriilor; 365 de milioane de lei subvenţii la CFR pentru plata datoriilor către agenţii economici; Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate pot să contracteze suplimentar în anul 2009 servicii medicale în limitele sumei de 2.800 de milioane de lei. Până la sfârşitul anului sunt asigurate toate resursele financiare pentru serviciile medicale şi pentru medicamente. În perioada imediat următoare, în baza unei analize făcute de instituţiile responsabile de asigurarea energiei termice, vor fi identificate soluţiile necesare pentru ca în iarna 2009-2010 să poată fi asigurate stocurile necesare de combustibil termic pentru încălzirea populaţiei din oraşe şi municipii. 21. Un miliard de euro, din cadrul celor 19,95 miliarde de euro reprezentând pachetul de finanţare externă, sunt sume disponibile în cadrul unor facilităţi oferite de către BEI şi BERD pentru finanţarea sectorului privat prin intermediul instituţiilor financiare româneşti. 22. Accelerarea rambursării TVA către companii. În luna septembrie anul curent s-au soluţionat, prin restituire, deconturile a căror vechime era de până la 18.07.2009, iar pentru compensările totale sau parţiale s-au soluţionat toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare. Pentru sumele de restituit, care totalizează 543,96 milioane de lei, plata efectivă a fost programată după cum urmează: tranşa I (7 septembrie): 20%, respectiv 103,73 milioane de lei. Din această sumă s-a restituit efectiv suma de 93,84 milioane de lei şi s-a compensat cu obligaţii bugetare restante în sumă de 48,88 milioane de lei; tranşa a II-a (24 septembrie): 30%, respectiv 159,37 milioane de lei. Din această sumă s-a restituit efectiv suma de 152,60 milioane de lei şi s-a compensat cu obligaţii bugetare restante în sumă de 118,94 milioane de lei; cumulat, la primele două termene s-a restituit efectiv suma de 246,44 milioane de lei şi s-au compensat obligaţii bugetare restante în sumă totală de 167,82 milioane de lei; la data de 29 septembrie anul curent, a fost programată spre rambursare suma de 280,86 milioane de lei, ceea ce reprezintă 50% din suma totală aprobată pentru restituire în luna septembrie 2009. 23. Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat. S-a realizat un sistem informatic care gestionează situaţia deconturilor cu sume negative în curs de soluţionare. Prin acest sistem s-a standardizat procedura de stabilire a deconturilor ce se vor lichida prin compensare şi plată, situaţie în care se vor reanaliza obligaţiile de plată ale debitorului, constituite în afara termenului de 45 de zile, şi se vor face compensările corespunzătoare, după caz. 24. Amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criza economico-financiară. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2009 a fost aprobată amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei financiare pentru toţi contribuabilii care în septembrie 2008 nu înregistrau obligaţii restante şi care la data depunerii cererii de amânare aveau îndeplinite obligaţiile declarative, nu au fapte înscrise în cazierul fiscal şi în cazul cărora nu s-a atras răspunderea potrivit Legii nr. 85/2006 privind insolvenţa sau Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Amânarea acordată îşi păstrează valabilitatea atâta timp cât contribuabilii îşi achită la scadenţă obligaţiile fiscale curente şi dacă depun garanţiile cerute de lege. 25. Capitalizarea "EximBank". Capitalizarea "EximBank" prin utilizarea dividendelor cuvenite statului pentru majorarea capitalului social s-a adoptat prin decizia AGA "EximBank", conform căreia 70% din profit rămâne nerepartizat, urmând a fi utilizat pentru majorarea capitalului social al băncii. 26. Programul "Prima casă". Garanţii acordate până la 2 octombrie 2009 în valoare de 167 de milioane de euro. 27. Adoptarea legislaţiei privind parteneriatul public-privat, în vederea creşterii dinamicii investiţiilor private în infrastructură. "Ghidul pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România" a fost aprobat prin Ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice nr. 1.517/9.574 din 16 iulie 2009, fiind promovat ca legislaţie terţiară în domeniu prin publicarea în "Monitorul Oficial al României", Partea I, nr. 512/27.07.2009, şi pus la dispoziţie gratuit tuturor celor interesaţi (autorităţi publice, operatori economici, firme de consultanţă etc.) la sediul Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi în format electronic pe site-ul instituţiei www.mfinante.ro. În acest mod, cadrul legal în domeniu a fost completat şi definitivat. 28. Instituirea mecanismului de funcţionare a certificatelor de depozit "Primul siloz". S-au acordat, până la 30 septembrie, 158 de licenţe pentru 87 de operatori economici, cu o capacitate de depozitare de 3.452.140 tone, s-au tipărit 10.000 de certificate de depozit şi s-au distribuit din acestea 150 de certificate de depozit depozitarilor licenţiaţi. S-a încheiat Convenţia dintre MAPDR şi FGCR - IFN - SA pentru alocarea sumei de 42.000 de mii de lei, în scopul asigurării resurselor schemei, şi este în curs transferul efectiv al acestei sume. 29. Facilitarea accesului la credite al producătorilor agricoli şi procesatorilor de produse agricole prin asigurarea de la buget a surselor necesare pentru creşterea procentului de garantare practicat de fondurile de garantare de la 50% la 80% din valoarea creditului, în contul FGCR - IFN - SA. Prin pachetul de legi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, s-au aprobat măsurile necesare asigurării accesului la finanţare al beneficiarilor de credite din sectorul agricol şi alimentar. 30. Diminuarea cheltuielilor primăriilor comunale ocazionate de obţinerea finanţării pentru realizarea proiectelor de investiţii cofinanţate prin FEADR. S-a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009, prin care fondurile de garantare vor acorda garanţii în favoarea APDRP pentru beneficiarii publici ai FEADR. Sunt în curs de aprobare Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009. FGCR - IFN - SA a luat măsurile necesare pentru înscrierea în obiectul de activitate şi comunicarea la BNR a acestei completări. 31. Majorarea plafonului la garanţii publice la 7,7 miliarde de lei în 2009 (+ 400 de milioane de euro) şi la 8,6 miliarde de lei în 2010 (+ 200 de milioane de euro). S-au demarat deja procedurile necesare pentru acordarea de garanţii la: Renault/sector auto - garanţie în valoare de 66,4 milioane de euro. Status: memo-acord de principiu pentru emiterea garanţiei, aprobat de Guvern; în prezent, se aşteaptă aprobarea CIFGA şi se pregăteşte notificarea către Comisia Europeană; Ford/sector auto - garanţie în valoare de 320 de milioane de euro. Status: în perioada imediat următoare se aşteaptă decizia comisiei de autorizare a garanţiei, urmând să se prezinte Guvernului rezultatele negocierilor asupra documentaţiei contractuale; Rafo Oneşti/sector petrochimic - garanţie în valoare de 264 de milioane de euro. Status: s-a obţinut acordul de principiu al Guvernului pentru garantarea investiţiei, urmând ca Ministerul Finanţelor Publice să solicite "EximBank" efectuarea analizei de risc a companiei. 32. Începând cu data de 1 ianuarie 2009 sunt calificate ca venituri neimpozabile veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele bancare şi/sau instrumentele de economisire realizate de persoanele fizice, indiferent de data constituirii depozitului sau de data realizării dobânzii aferente instrumentului de economisire. Prevederile privind neimpozitarea veniturilor din dobânzi pentru depozitele bancare şi/sau instrumentele de economisire se aplică şi în 2010, ca atare veniturile din dobânzi la depozitele bancare ale persoanelor fizice sunt neimpozabile şi în anul 2010. D. Măsuri sociale: 33. Acordarea pensiei sociale pentru pensionarii cu venituri mici în două tranşe, prin acoperirea diferenţei dintre nivelul actual al pensiei şi plafonul de 350 de lei: până la 300 de lei de la 1 aprilie 2009 şi diferenţa până la 350 de lei de la 1 octombrie 2009. 34. Compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 700 de lei. 35. Majorarea venitului minim garantat. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2009, venitul minim garantat a fost majorat cu 15% şi este suportat în întregime de la bugetul de stat. 36. Indexarea pensiilor cu 3% de la 1 aprilie 2009 şi cu 2% de la 1 octombrie 2009. 37. Asigurarea fondurilor necesare plăţii pensiilor şi ajutoarelor de şomaj pentru anul 2009. Prin rectificarea bugetară aprobată de Executiv în data de 29 august 2009, s-a suplimentat cu 500 de milioane de lei bugetul de pensii. Prin rectificarea bugetară aprobată de Executiv în data de 29 august 2009, s-a suplimentat cu 864 de milioane de lei subvenţia pentru bugetul de şomaj. 38. Reducerea preţului gazelor pentru populaţie. Preţul gazelor la consumatorul final a fost redus cu 3% la 1 mai 2009 şi cu încă 5% la 1 iulie 2009. 39. Tratarea veniturilor în perioada de şomaj tehnic (maximum trei luni) după cum urmează: din punct de vedere al angajatului - ca venituri de natură nonsalarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare; din punct de vedere al angajatorului - scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale. 40. Acordarea de burse pentru elevii din mediul rural, selectaţi după performanţe, în vederea continuării studiilor. 41. Acordarea bursei "Bani de liceu" pentru 155 de mii de elevi din familii cu venituri sub 200 de lei/membru de familie. 42. Susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri. 43. Pentru anul 2009 se va prelungi perioada de acordare a ajutorului de şomaj cu trei luni. 44. Locuinţe pentru tineri. A fost creat cadrul legal pentru vânzarea de locuinţe ANL către tinerii care au locuit cu chirie, dacă aceştia îndeplinesc condiţiile legale. Executivul a aprobat trecerea în domeniul privat al statului a 3.510 locuinţe construite prin Agenţia Naţională de Locuinţe. E. Măsuri de ajustare a cheltuielilor publice şi a deficitului bugetar: 45. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 s-a adoptat reducerea deficitului bugetului general consolidat până la nivelul de 4,6% din PIB. Continuarea politicilor fiscale din 2008 ar fi condus în anul 2009 la un deficit bugetar de aproape 9% din PIB. 46. Politica de personal prudentă în sistemul bugetar. Pentru anul 2009, salariile angajaţilor din sistemul public au fost îngheţate. Pentru anul 2009 nu se acordă fonduri pentru plata orelor suplimentare şi nu se acordă prime sau bonusuri. 47. Până la finalul anului 2009, toţi angajaţii din sectorul public, inclusiv cei din autorităţile locale şi instituţiile autofinanţate, vor face obiectul reducerii timpului de lucru normat cu echivalentul a 10 zile lucrătoare, cu diminuarea corespunzătoare a drepturilor salariale. 48. Pentru anul 2009, miniştrii Guvernului în exerciţiu au renunţat voluntar la 20% din salariul net. Veniturile obţinute merg la bugetul de stat. 49. Miniştrii, secretarii de stat şi şefii de agenţii au redus cu 20% personalul din cabinetul demnitarului. 50. Includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale. 51. Monitorizarea financiară a companiilor de stat. 52. Restructurarea agenţiilor de stat din sectorul guvernamental: 226 de agenţii, autorităţi, administraţii, oficii etc., din care 141 au fost desfiinţate, comasate sau restructurate prin preluarea în ministere, rămânând în prezent 113. Prin măsurile decise se reduc 10.554 de posturi bugetate de la toate agenţiile, autorităţile etc., ca şi din aparatele proprii ale ministerelor. 1.583 sunt posturi vacante bugetate, iar restul de 8.971 sunt posturi ocupate. Economiile care se realizează la bugetul de stat însumează 219,35 milioane de lei (aproximativ 52 de milioane de euro) pentru un an financiar. 53. Reducerea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Aceasta este activitatea Guvernului Boc şi, în loc ca aceasta să fie sprijinită de toate partidele pentru traversarea cât mai rapidă a perioadei de criză, PSD şi PNL se joacă de-a moţiunea de cenzură, ducând ţara spre haos.
		Domnul Iulian Urban: Declaraţia politică se intitulează "Reforma statului trebuie să continue cu reducerea numărului de parlamentari, cu Parlamentul unicameral şi cu eliminarea pensiilor privilegiate". Majoritatea parlamentară PSD-PNL calcă în picioare Constituţia, regulamentul Parlamentului şi regulile democratice. De când PSD a intrat în opoziţie, Parlamentul a început să blocheze funcţionarea statului. Aşa se răzbună PSD pentru că au pierdut funcţiile din Guvern. Noua majoritate PSD-PNL decide ce vrea, cum vrea şi împotriva cui vrea, fără a mai conta nicio lege sau regulă. PSD şi PNL vor să dărâme Guvernul, care are curajul să ia statul din mâna privilegiaţilor şi să îl dea înapoi cetăţenilor. Reforma educaţiei pune învăţământul să lucreze pentru elevi. Legea salarizării unitare a eliminat discrepanţele uriaşe dintre salariaţii bugetari şi salariile de zeci de mii de euro. Reducerea agenţiilor guvernamentale a redus cheltuielile publice. Majoritatea PSD-PNL este majoritatea pentru blocarea reformelor. Gherila parlamentară PSD-PNL are un singur scop: conservarea privilegiilor şi a forţei parlamentare. PSD şi PNL au transformat Parlamentul într-un buncăr, din care trag în oricine vrea să mişte România înainte. Guvernul Boc este Guvernul care a avut curajul de a începe reforma statului. O întrebare este esenţială: care este motivul acestui atac furibund al PSD şi PNL împotriva şefului statului şi a Guvernului? PSD şi PNL şi-au arătat adevărata faţă: aruncă ţara într-un blocaj politic fără precedent, pentru că vor ca nimeni să nu se atingă de funcţiile şi privilegiile lor de parlamentari. PSD şi PNL au folosit abuziv Parlamentul pentru a bloca un drept constituţional al Preşedintelui României: dreptul de a consulta cetăţenii. Solicitarea preşedintelui Traian Băsescu este clară şi fără echivoc: prin acest referendum, preşedintele consultă populaţia. Convocarea referendumului de către preşedinte nu are cum să fie neconstituţională, pentru că este un drept al preşedintelui prevăzut în Constituţie. Parlamentul poate să se pronunţe faţă de solicitarea preşedintelui, dar nu poate bloca această solicitare a preşedintelui. Constituţia spune foarte clar că avizul Parlamentului este doar consultativ şi că preşedintele are dreptul de a consulta poporul. Constituţia cere ca preşedintele să consulte Parlamentul, pentru că mecanismul constituţional sprijină colaborarea dintre puterile statului. Constituţia nu prevede situaţia ca o instituţie a statului să se împotrivească poporului. Lui Mircea Geoană şi lui Crin Antonescu le este frică că populaţia îi va da dreptate preşedintelui Traian Băsescu şi de aceea îl împiedică să consulte populaţia. PSD şi PNL nu au uitat că au fost învinşi de populaţie atunci când au cerut suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Le este frică că, din nou, oamenii vor fi de partea preşedintelui Traian Băsescu şi împotriva privilegiilor parlamentarilor. PSD şi PNL au încălcat dreptul cetăţenilor de a fi consultaţi în probleme de interes naţional. Disperaţi să îl atace pe preşedintele Traian Băsescu, PSD şi PNL au aşezat Parlamentul împotriva cetăţenilor. Parlamentarii sunt aleşi să reprezinte cetăţenii, nu să le încalce drepturile constituţionale. Preşedintele Camerei Deputaţilor este victima războiului declanşat de PSD-PNL împotriva şefului statului. PSD-PNL vrea să reducă la tăcere pe oricine le împiedică sau le denunţă abuzurile.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Declaraţia politică este intitulată "Pensii mai mari pentru angajaţii oneşti, pensii mai mici pentru privilegiaţi". Aşa cum ştie toată lumea, Guvernul României, condus de domnul prim-ministru Emil Boc, a decis să-şi asume răspunderea pe Legea sistemului unitar de pensii. Precum în cazul Legii salarizării unitare, acest act normativ şi-a propus să introducă mai multă dreptate şi echitate pentru români. Această lege este una revoluţionară şi, mai ales, justă. Ea înseamnă un nou pas pe drumul reformării din temelii a statului român, drum greu pe care a pornit domnul prim-ministru Emil Boc. Ea va elimina, pe de o parte, discrepanţele din sistemul de pensii, iar, pe de altă parte, va elimina privilegiile unor grupuri. Evident că nu toţi se vor bucura de aceste măsuri. Evident că aceia care beneficiază acum de pensii de sute de milioane de lei vechi pe lună, deşi au contribuit cu mult mai puţin la sistemul de pensii, nu se vor bucura prea tare. Bineînţeles că nici parlamentarii, cărora li se elimină privilegiile numite pensii speciale, nu au mari motive de bucurie. În schimb, de această lege se vor bucura milioane de români care au muncit onest zeci de ani şi care, potrivit actualelor reglementări în domeniu, au ajuns să primească lunar o pensie de câteva sute de lei. La aceşti oameni s-a gândit Guvernul când a propus noua lege, iar nu la câteva sute de foşti şi actuali aleşi, care pe motiv că au stat un mandat în băncile Parlamentului ridică lunar mai mulţi bani decât un amărât care a muncit 45 de ani în fabrică. Ca să nu mai vorbim că această lege vine în rezonanţă cu cerinţele Uniunii Europene în domeniu, dar şi cu negocierile purtate cu Fondul Monetar Internaţional. Mai mult, noua lege va elimina risipa banilor contribuabilului, respectiv vor rămâne mai mulţi bani la buget. În acest moment, cea mai mică pensie socială este de 350 de lei, iar cea mai mare de 35.000 de lei, respectiv 350 de milioane de lei vechi. Ca atare, diferenţa dintre cea mai mare pensie şi cea mai mică este de 100 de ori, o discrepanţă care nu se va mai regăsi în noul sistem. Toate categoriile profesionale vor contribui la sistemul unitar de pensii. Pensiile speciale vor fi desfiinţate. În acest moment, în România există 350.000 de oameni care lucrează în sectoare unde există sisteme speciale de pensii. Şi aceştia vor fi nevoiţi să achite contribuţii în sistemul public de pensii. Un alt lucru important prevăzut în această lege este descurajarea pensionării anticipate. Ştim cu toţii că se face o imensă risipă bugetară prin plata unor pensii pentru persoane care, mai mult sau mai puţin fraudulos, se pensionează şi la 40 de ani, continuând însă să muncească în alte locuri. Şi totuşi legea este perfectibilă. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă. Aleşii noii majorităţi PSD-PNL şi-au propus din start să pună beţe în roate demersului Guvernului, fără argumente întemeiate. Să aibă aceste gesturi doar socoteli politicianist-electorale sau au în spate o altă cauză? Să fie oare această cauză apărarea, sub orice formă şi în orice condiţii, a pensiilor speciale încasate de parlamentari?
		Domnul Mircea Marius Banias: Declaraţia politică se intitulează "PNL şi PSD umilesc demnitatea Băncii Naţionale a României". Prin numirea deputatului Bogdan Olteanu ca viceguvernator al BNR, alianţa PNL-PSD a demonstrat că nu este capabilă să vadă mai departe de propriile aranjamente egoiste. PNL, în cârdăşie cu PSD, a încălcat unul dintre puţinele principii pe care toate forţele politice le-au respectat în ultimii 20 de ani: păstrarea BNR în afara jocului politic şi numirea conducerii acesteia pe criterii care au avut întotdeauna legătură cu competenţa. Aceste reguli sunt cu atât mai valabile într-un an în care BNR are o misiune dificilă, trebuind să asigure un echilibru pe piaţa financiară şi monetară din România. Acum, mai mult decât oricând, ar fi fost nevoie de o echipă integral competentă şi experimentată, nu de una care să conţină un vicepreşedinte votat exclusiv pe criterii politice. Dacă Bogdan Olteanu ar fi demonstrat vreun moment orice fel de competenţă profesională în domeniul financiarbancar, nu aş fi protestat. Din păcate, domnul Olteanu este nepriceput ca bancher, aşa cum nepriceput a fost şi ca om politic. Ca politician, Bogdan Olteanu a fost ales cu chiu cu vai parlamentar, după ce propria lui organizaţie de partid din sectorul 1, condusă de primarul PNL de sector, nu l-a vrut candidat. Chiar şi aşa, Domnia Sa se dovedeşte nesincer faţă de cei care totuşi l-au votat în Parlament, abandonându-i cu prima ocazie. Ca să nu mai pomenim de faptul că în colegiul electoral pe care l-a părăsit se vor organiza noi alegeri, deşi banii respectivi s-ar fi putut folosi mult mai bine, mai ales într-un an delicat din punct de vedere economic. Cât despre nemaipomenitele sale calităţi de negociator de culise, despre care s-a tot vorbit, ele nu par a fi fost prea grozave, dat fiind că PNL, iată, se poate lipsi de domnul Olteanu după mai puţin de un an din cel de-al doilea mandat de parlamentar. Opţiunea Domniei Sale pentru un post la BNR arată limpede că până şi el s-a lămurit că este un antitalent politic şi că nu are un viitor în această carieră. Din păcate, reorientarea profesională a domnului Olteanu se face pe pile, pe socoteala economiei româneşti. Mă întreb ce bancă particulară l-ar fi angajat dacă s-ar fi dus să-şi încerce şansele pe cont propriu, aşa cum fac alţi tineri angajaţi în sistemul bancar în aceste vremuri de criză. Ce realizare profesională ar putea cita domnul Bogdan Olteanu la un interviu de angajare? Simpla prezenţă în Comisia de privatizare a CEC nu poate fi o recomandare, mai ales că nici până azi CEC nu a fost privatizat. Singura competenţă demonstrată de Bogdan Olteanu în acea comisie a fost competenţa de a lua o grămadă de bani degeaba. Mă îndoiesc, de asemenea, că i-ar fi fost de folos recomandarea profesională pe care i-a dat-o un cunoscut om de afaceri, Dinu Patriciu, membru şi finanţator al PNL. "În urmă cu mulţi ani, m-a rugat un prieten să-l angajez la Rompetrol. După ce a făcut testele psihologice, vicepreşedintele meu pentru resurse umane a venit şi mi-a spus că-şi dă demisia dacă îl angajez pe acest individ labil psihic, excesiv de ambiţios, lipsit de loialitate, de o inteligenţă mediocră, dar şiret şi lipsit de moralitate. Nu l-am angajat. Şi-a urmat cariera politică, în care defectele l-au ajutat. L-a ajutat şi un prieten al meu, prea comod ca să-şi poarte geanta singur. (...) Liberalii l-au votat pentru această poziţie, aşa cum mi-a spus cineva, ca să scape de el." Din păcate, ceea ce nu a fost acceptabil la o mare companie privată este perfect acceptabil pentru BNR, iar acest lucru s-a produs cu girul Parlamentului, care a demonstrat din nou - după respingerea la comisii a proiectului privind desfiinţarea propriilor pensii privilegiate - că este o instituţie căreia puţin îi pasă de propria onoare, căreia puţin îi pasă de impactul deciziilor sale asupra evoluţiei societăţii atâta timp cât aranjamentele de culise funcţionează. Nefericita desemnare a domnului Olteanu ca viceguvernator al BNR scoate în evidenţă criza de competenţe din PNL. În posturi de asemenea anvergură ar trebui numiţi oameni aleşi din elita finanţelor româneşti, nu un om care în cea mai mare parte a vieţii sale a ocupat funcţii obţinute pe criterii politice. Evident, e cam dificil să pretinzi acest lucru de la PNL, un partid care în ultimii ani a promovat oamenii pe false criterii, printre care cel mai important era obedienţa faţă de şef. Cu această ocazie, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a demonstrat că - departe de a fi, aşa cum pretinde, un politician de şcoală nouă - este tot un demagog de şcoală veche. Cum altfel poate fi numit cineva care public cere un guvern de tehnocraţi, bazat pe competenţă, iar apoi, prin aranjamente de culise, numeşte într-o funcţie de mare răspundere, în conducerea BNR, un cetăţean lipsit de orice altă calitate, cu excepţia carnetului de partid? Trebuie, de asemenea, să amintim că domnul Crin Antonescu a criticat pe criterii de incompetenţă trecuta prezenţă a domnului Bogdan Olteanu în Comisia de privatizare a CEC, cerându-i chiar domnului Olteanu să se retragă din acea comisie. Azi, în contrast cu ceea ce spunea acum câţiva ani, domnul Antonescu ne spune că priceperea domnului Olteanu este, până la urmă, problema domnului Olteanu. Nu, domnule preşedinte PNL, problema este a BNR şi a noastră, a tuturor. Numirea domnului Olteanu fiind deja făcută - în ciuda protestelor Partidului Democrat Liberal -, nu ne rămâne decât să sperăm că domnul Olteanu va primi sarcini minime, strict în conformitate cu pregătirea, astfel încât nepriceperea lui să afecteze cât se poate de puţin instituţia Băncii Naţionale a României. Mă îngrijorează însă faptul că domnului Olteanu îi place foarte mult să se audă vorbind, de preferinţă când este şi presa de faţă. Mă tem să nu ţină să se remarce, dacă nu prin activitate, atunci prin declaraţii imprudente care să afecteze echilibrul delicat de pe piaţa financiar-bancară, pentru că, din păcate, preţul unei asemenea incompetenţe îl vor plăti nu PNL şi PSD, ci întreaga societate.
		Domnul Gheorghe David: Declaraţia politică este intitulată "Gestionarea datelor meteo". Noul an agricol a început prin însămânţarea culturilor de toamnă. Mari dificultăţi le întâmpină fermierii din cauza secetei îndelungate. Din informaţiile furnizate de meteorologi, în Banat, dar şi în sudul şi sud-estul ţării, precipitaţiile căzute în ultimele două luni au fost cu mult sub media obişnuită multianuală pentru această perioadă. Vă reamintesc că un astfel de fenomen este prezent în partea de ţară care, în mod obişnuit, furnizează cele mai mari cantităţi de cereale păioase. Pe de altă parte, uscăciunea solului se reflectă şi în consumul mai mare de carburanţi şi în prelungirea perioadei de executare a lucrărilor. Ca să nu mai vorbim de întârzierea răsăririi şi încetinirea dezvoltării plantelor de cultură, pentru că temperaturile scăzute specifice ultimelor două luni ale anului le expun efectelor îngheţului. Cu câteva zile înaintea prezentării acestui material, am stat de vorbă cu mai mulţi fermieri din Timiş, din partea de vest a judeţului, mai exact din zonele Sânnicolau Mare, Lovrin, Jimbolia şi Deta, zone bine cunoscute pentru fertilitatea ridicată a solului. Am aflat, de pildă, că din 20 iulie, când cantitatea de precipitaţii înregistrată a fost de 38 litri/metru pătrat, şi până în momentul de faţă abia de au mai căzut 12 litri/metru pătrat. În zona Deta, din 12 august nu a mai căzut niciun strop de ploaie, drept urmare în această parte a judeţului rezerva de apă în sol în stratul 0 - 25 centimetri este zero. Aceasta înseamnă că seminţele cad pe un sol uscat. Prea multe pentru corectarea de către om a acestui capriciu al naturii nu se pot face. Deşi se vorbeşte despre dirijarea norilor prin tehnici de ultimă oră, până una-alta ploile nu pot fi comandate, ceea ce se poate face, în schimb, este ca, pe baza informaţiilor furnizate de către meteorologi - precipitaţii medii multianuale, medii multianuale lunare (idem temperaturi) -, cultivatorii să-şi adecveze tehnologiile de lucru în campanie: adâncime de semănat, cantităţi sporite de seminţe pe unitatea de suprafaţă, alegerea soiurilor. Foarte important este ca aceste informaţii să ajungă în timp util la utilizatori, ceea ce, după cum voi arăta, nu se întâmplă, din păcate. Prin colaboratorii mei, am solicitat Centrului Regional Meteorologic Banat - Crişana informaţii şi date comparative cu anii anteriori referitoare la precipitaţiile căzute pe teritoriul acoperit de acesta. Răspunsul a fost: "Vi le putem pune la dispoziţie numai dacă veniţi cu o comandă din care să rezulte ce doriţi şi, apoi, să plătiţi prestaţia făcută. Nu contează cine sunteţi." Am recurs la site-ul Agenţiei Naţionale de Meteorologie, de unde, la capitolul "Produse", am aflat că "ANMR furnizează produse şi servicii esenţiale pentru comunitate (...)". Ce am găsit pe acest site am să vă prezint data viitoare.
		Domnul Mihai Niţă: Declaraţia politică se intitulează "Construirea unei Europe a cetăţenilor". Libertatea, securitatea şi justiţia constituie componentele majore ale societăţii europene. În momentul actual, Uniunea Europeană a instituit pentru cetăţenii săi o piaţă unică, o uniune economică şi monetară, precum şi capacitatea de a face faţă provocărilor politice şi economice globale. S-au înregistrat progrese importante în stabilirea unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei. În contextul actual, prioritatea majoră este de a plasa cetăţeanul în centrul acestui proiect. Plecând de la progresele înregistrate şi trăgând învăţăminte din slăbiciunile actuale, Uniunea Europeană trebuie să adopte un nou program multianual ce trebuie să definească priorităţile pentru următorii cinci ani, astfel încât toate beneficiile spaţiului de libertate, securitate şi justiţie să devină tangibile pentru cetăţeni. Tema centrală a noului program va fi "construirea unei Europe a cetăţenilor". Astfel, cetăţeanul va fi în centrul tuturor acţiunilor derulate în cadrul programului. Priorităţile politice majore ce trebuie luate în considerare sunt următoarele: Promovarea drepturilor cetăţenilor - o Europă a drepturilor. În consecinţă, cetăţenia europeană se adaugă la cetăţenia naţională, completându-se reciproc. Cetăţenii pot să circule liber şi să beneficieze de drepturile lor în acest spaţiu fără frontiere interne; Drepturile copilului, aşa cum sunt înscrise în Cartă şi în Convenţia Naţiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, vor privi toate politicile Uniunii. Trebuie să se ţină cont de ele în mod sistematic, acordându-se o atenţie specială copiilor aflaţi în situaţie de vulnerabilitate, mai ales în contextul politicii de imigraţie: Protecţia, inclusiv juridică, a celor mai vulnerabile persoane, a femeilor victime ale violenţei, a persoanelor dependente trebuie consolidată; La nivel global, Uniunea Europeană trebuie să joace un rol conducător în elaborarea şi promovarea de standarde internaţionale pentru protecţia datelor cu caracter personal şi în instituirea de instrumente internaţionale corespunzătoare; Pentru a spori eficacitatea protecţiei consulare, trebuie să se consolideze cadrul de cooperare şi coordonare existent; Se impune dezvoltarea cooperării în materie de analiză a riscurilor, cuprinzând aspectele regionale, pentru a permite definirea obiectivelor şi acţiunilor comune. O altă prioritate principală o constituie facilitarea vieţii cetăţenilor: o Europă a drepturilor şi a justiţiei. Hotărârile judecătoreşti trebuie să fie recunoscute şi executate de la un stat membru la altul fără dificultăţi. Sistemele judiciare ale celor 27 de state membre ar trebui să poată funcţiona împreună, respectând tradiţiile juridice naţionale. Spaţiul judiciar european trebuie să permită recunoaşterea drepturilor persoanelor pe tot cuprinsul Uniunii, facilitând accesul la justiţie. Aceasta se poate face prin continuitatea punerii în aplicare a recunoaşterii reciproce, prin consolidarea încrederii reciproce, precum şi prin dezvoltarea unei baze de norme comune. A treia prioritate majoră constă în conceperea unei strategii de securitate internă ce va completa în mod util strategia de securitate externă a Uniunii. Prin crearea unei culturi comune, prin controlul fluxului de informaţii şi prin mobilizarea instrumentelor tehnologice necesare, strategia de securitate internă trebuie consolidată în jurul a trei domenii de acţiune: consolidarea cooperării poliţieneşti, o justiţie penală adaptată şi o gestionare mai eficientă a accesului în teritoriu. A patra prioritate majoră o constituie promovarea unei societăţi mai integrate pentru cetăţean: o Europă responsabilă şi solidară în materie de imigraţie şi azil. Politica în domeniul imigraţiei va pune accent pe respect, pe drepturile fundamentale şi pe demnitatea umană. Politica de azil va fi solidară cu ţările terţe confruntate cu fluxuri importante de refugiaţi. Sunt necesare soluţii globale şi durabile pentru a face faţă dificultăţilor economice şi politice cu care se confruntă Uniunea Europeană, iar cetăţenii europeni sunt îndreptăţiţi să se aştepte la o acţiune europeană eficace şi responsabilă.
		Domnul Dan Voiculescu: Declaraţia politică este intitulată "Guvernul Boc - a treia tentativă de sinucidere". Voi începe cu o banalitate absolută: preşedintele Băsescu îşi doreşte foarte intens ca Guvernul Boc să cadă pentru a-şi oferi posibilitatea ca, timp de două luni, să le propună românilor echipe executive responsabile, tehnocrate şi competente, pe care Parlamentul să nu le voteze. Pe scurt, Băsescu vrea să-şi facă numărul preferat: salvatorul patriei, exterminatorul corupţiei, lichidatorul Parlamentului, sprijinul văduvelor şi al orfanilor. Şi premierul Boc a făcut tot ce a putut pentru a-i îndeplini dorinţele patronului său politic: şi-a asumat responsabilitatea pe legi strâmbe şi agramate, însă nu a reuşit să-şi dărâme propriul Guvern, l-a demis pe ministrul Dan Nica, a provocat o uriaşă criză politică, economia României a pierdut 2 miliarde de euro, dar degeaba, nimeni nu l-a aruncat de la Palatul Victoria. Marţi, 6 octombrie, a anunţat că Guvernul său minoritar îşi va asuma răspunderea pe legea unică a pensiilor, doar-doar majoritatea parlamentară PSD-PNL îşi va face milă şi-l va izbăvi. Situaţia este, deopotrivă, absurdă şi tragică: absurdă pentru că premierul încă în funcţie al României se află la a treia încercare de sinucidere instituţională în decurs de numai o lună, tragică pentru că preşedintele şi prim-ministrul, pentru a regiza un joc politic infantil, sacrifică legea unică a pensiilor, cea care afectează direct vieţile majorităţii românilor. De ce se expune acest politician în asemenea mod? Există o limită a obedienţei sale? Mă întreb ce sau pe cine va mai sacrifica dacă, prin absurd, nici de această dată nu va reuşi să-şi dărâme propriul Guvern. În disperare de cauză, cărui duşman imaginar îi va mai declara Emil Boc război total doar pentru ca Traian Băsescu să intervină salvator şi să pacifice România? Şi o ultimă întrebare: Va veni ziua în care Emil Boc se va sătura de figuraţie?
		Domnul Gheorghe Pop: Declaraţia politică este intitulată "Holocaustul - un cataclism în istoria umanităţii". Stimaţi colegi, Într-o ierarhie a marilor drame din istoria omenirii, Holocaustul ar ocupa, în mod indiscutabil, unul dintre primele locuri. Şase milioane de evrei ucişi doar pentru "vina" de a se fi născut evrei, sute de mii de romi ucişi şi ei pentru o "vină" asemănătoare. Cum a fost posibilă o asemenea tragedie? Răspunsul a fost şi rămâne încă greu de găsit. Istorici, filozofi, teologi, supravieţuitori şi urmaşi ai celor ucişi au încercat să explice această dramă, fără însă a reuşi pe deplin. De altfel, cum ar putea fi explicat inexplicabilul absurd? Cum să înţelegi astfel de acţiuni distructive? Şi totuşi, Holocaustul a existat, iar dacă nu vom putea înţelege niciodată cauzele profunde ale acestuia, avem totuşi faptele, de care e bine să ne aducem aminte. Holocaustul a fost recunoscut de autorităţile române în 2004, pe baza concluziilor formulate de Comisia specială pentru studierea Holocaustului. De aceea, începând cu anul 2004, în fiecare an, la 9 octombrie în România este marcată Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului. Manifestarea este dedicată comemorării victimelor Holocaustului şi, în special, rolului pe care ţara noastră l-a avut în acest episod dramatic al istoriei. Această acţiune are o importanţă deosebită, mai ales datorită puternicului său caracter simbolic. Marcarea în România a Zilei Holocaustului reprezintă expresia preocupării autorităţilor române de menţinere a memoriei Holocaustului, de clarificare a unor episoade întunecate ale trecutului şi de cinstire a memoriei martirilor evrei din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Nu vreau să fac o incursiune istorică, ci aş aminti doar faptul că nu întâmplător s-a ales ziua de 9 octombrie ca zi de comemorare în România, întrucât 9 octombrie 1941 este ziua când a început deportarea evreilor din Bucovina de Sud, revenită la România după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, iar de acolo a început tragedia evreilor ajunşi în Transnistria, nu numai ei, este adevărat, a fost şi o însemnată parte din populaţia romă. Comemorarea din 9 octombrie este un semn de respect şi solidaritate faţă de suferinţa celor care au cunoscut Holocaustul, cu toate ororile sale. România şi-a asumat memoria trecutului. În ultimii ani, a fost înregistrată o serie de paşi importanţi pentru scoaterea la lumină a paginilor de istorie înnegurate. Institutul pentru studierea Holocaustului din România are o activitate remarcabilă. Există acum un manual pentru studierea în liceu a Holocaustului, astfel ca tinerii să cunoască adevărul despre acele momente dramatice, despre acei ani de teroare. Actele de barbarie din timpul Holocaustului nu au voie să se mai repete vreodată. Holocaustul nu poate fi negat, nu poate fi uitat, nu trebuie repetat. De aceea, trebuie să luptăm împotriva oricăror forme de discriminare şi intoleranţă. Avem cu toţii datoria de a împiedica orice manifestări generate de diferenţe de rasă sau religie. O societate democratică îşi cunoaşte şi îşi recunoaşte istoria. Totodată, îşi asumă şi greşelile trecutului, pentru a nu le repeta în viitor. Stimaţi colegi, În încheierea acestei prezentări referitoare la unul dintre cele mai negre capitole din istoria omenirii, întrebarea "Cum a fost posibil?" ne revine tuturor în minte. Până vom găsi un răspuns - dacă vom găsi vreodată -, nu ne rămâne decât îndemnul: "Să nu uităm! Cine uită trecutul riscă să-l retrăiască." Vă mulţumesc.
		Domnul Mihăiţă Găină: Declaraţia politică se intitulează "Criza politică în contextul crizei financiar-economice". Pe 5 octombrie 2009 sindicatele au ieşit în stradă, după tatonări prelungite cu un sistem blocat la nivel de răspunsuri şi, cu atât mai mult, la cel de soluţii. Şcolile s-au închis pentru o zi, chiar de Ziua Educaţiei - interesant paradox! -, la fel s-a întâmplat şi cu ghişeele instituţiilor bugetare. Înainte de a se pune singură între paranteze, societatea a fost suspendată temporar de către propriii administratori. Cu un pas înaintea crizelor populare, depăşind în intensitate ruinarea celor care nu mai reuşesc să îşi achite creditele bancare, mimând întâietate în faţa celor care nu au demisionat încă din funcţiile civice, clasa politică îşi face jocul de putere, care începe să semene din ce în ce mai bine cu "jocul de-a puterea". Iar cei care câştigă un asemenea joc sunt, de obicei, perdanţi pe tabla de şah a socialului. De la centru până la periferii, structurile de putere se cutremură, cu un guvern rămas minoritar şi cu interimate la patru dintre ministerele vitale în acest moment: educaţia, sănătatea, ordinea publică şi munca. Tumultul de la Bucureşti se transformă în mici seisme în teritoriu, unde prefecturile, adică acele instituţii care trebuie să asigure legătura dintre periferii şi centru, îşi schimbă şefii pe modelul celor de la guvernare. La marginea politicului, societatea se mai aşază o dată la ceas de taină, numărându-şi pierderile. Despre criza oamenilor de rând ori despre destructurarea educaţiei, a sănătăţii şi a siguranţei publice se va vorbi, fără doar şi poate, din prima zi de campanie oficială, însă, în astfel de situaţii, se vor pune în lumină doar marii vinovaţi, mereu ceilalţi. Săptămâna trecută a abundat şi în evenimente de natură emoţională: preşedintele în acţiune a recitat în cadrul unei emisiuni umoristice o poezie compusă pe vremea când era pe mare. Emoţiile profunde l-au determinat pe domnul preşedinte Băsescu să verse lacrimi, iarăşi..., arătând că este, înainte de orice, un emotion leader. Ce doreşte să demonstreze cu o astfel de apariţie publică? Că este un român neaoş şi, mai ales, că în luna de campanie ce se anunţă a fi pe viaţă şi pe moarte nu contează planurile politico-economice şi proiectele electorale, ci registrul emoţional. Cu cât transmiţi mai multe emoţii, cu atât eşti mai vibrant şi empatic, cu atât eşti mai în asentimentul votanţilor. Însă, până la finalul campaniei electorale, dascălii se vor mai umili o dată în faţa elevilor şi părinţilor, cerând bani pentru tabla din clasă ori pentru bănci, pacienţii se vor ridica de pe patul de spital pentru a căuta pe cont propriu medicamente şi pansamente, oamenii oneşti îşi vor accepta eşecul în faţa băncilor pe care nu le mai pot achita. În acest context, oamenii s-au săturat de actele unor actori fără ecou logic, de emoţii puse în scenă fără cadre adecvate, fără măşti corespunzătoare. Poporul român, deşi deţine un psihism colectiv cu o inteligenţă emoţională nativă, a obosit să mai vibreze la asemenea reacţii. Adevăratele lucruri cu care empatizează românul de rând sunt problemele aduse de ziua de mâine şi, mai ales, de ziua de după alegeri. Românii "iartă, dar nu uită" şi vor vota în consecinţă, dar nu lipsiţi de emoţii, în ziua deconturilor finale: pe 22 noiembrie şi 6 decembrie.
		Domnul Paul Ichim: Declaraţia politică este intitulată "Sănătatea, doar subiect de declaraţii politice". În câteva perioade ale anului, cu precădere, lumea medicală naţională şi internaţională se mobilizează, pe diverse teme, în simpozioane, congrese, consfătuiri. Aceste perioade sunt primăvara, începutul verii şi toamna, mai des în prima parte a ei. Dacă urmărim calendarul zilelor mondiale de luptă împotriva unei afecţiuni medicale, constatăm că ele se suprapun celor spuse mai sus. Revin în intervalul a 6-7 zile trei evenimente consemnate a fi rememorate în preocupările lumii medicale şi, sigur, nu numai, deoarece sănătatea priveşte personal pe fiecare. Pe 10 octombrie este consemnată Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale. Pe 11 octombrie este Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii (durerii cronice). Pe 15 octombrie este Ziua Internaţională a Nevăzătorilor. Din lipsa timpului alocat, am asociat - deoarece au legătură la un moment dat - primele două zile şi nu mă voi referi la Ziua Nevăzătorilor, care este de un tragism social deosebit ce ar merita dezvoltat în mod separat. Întocmind materialul, am avut tendinţa de a face o trimitere, poate caustică, la calitatea noastră politică, care numai sănătoasă mintal nu arată, mai ales că nu ţine cont de durerea cronică a populaţiei. Mai că îmi vine să mă raliez preşedintelui Iliescu şi să consider că un examen psihiatric ar fi obligatoriu tuturor celor care candidează pentru o funcţie publică. După ce am întocmit materialul, mi-a dispărut orice urmă de a mai glumi şi am constatat că suntem cei ce, într-un fel, conducem ţara asta undeva, nu se ştie unde, cel puţin inconştient. Dau citire materialului selectat şi apoi voi trage unele concluzii. 10 octombrie - Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale: statisticile OMS arătau în 2002 că, la nivel global, existau 154 de mii de persoane cu depresie; bolile psihice sunt într-un ascendent; consecinţele sunt grave: izolare socială, o calitate a vieţii scăzută, o rată crescută a mortalităţii; sărbătorită din 1992 la nivel mondial; din 6,5 miliarde de locuitori, avem la ora actuală pe glob cea mai mare rată de emigranţi, de oameni ce nu trăiesc în ţara lor, respectiv 1 din 35 de oameni. Or, emigraţia este mereu acompaniată de o stare de depresie; Fundaţia Estuar, în 2008, oferea următoarele date: peste 3.000 de români se sinucid anual; în cinci din zece cazuri factorul determinant este o boală mintală; şase din zece copii pot dezvolta depresii; trei din o mie de adolescenţi sunt afectaţi de schizofrenie; din aproximativ 400.000 de români ce suferă de depresie, doar un pic peste 6.000 sunt spitalizaţi (or, depresia era în 2008, înainte de criză, de şomaj, de guvernarea actuală, de campania prezidenţială...). Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că rata tulburărilor psihice este mult mai mare în ţările aflate în tranziţie, respectiv 30%-35%. Pe harta europeană, România ocupă locul cinci la incidenţa bolilor psihice. 23.000 de cazuri de depresie sunt diagnosticate anual, estimându-se că 10% din români suferă de această boală. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că de-a lungul vieţii una din patru persoane poate fi afectată de probleme de sănătate mintală. N.B. - consumul excesiv de substanţe (diverse droguri mai mult sau mai puţin uşoare), violenţa contra femeilor şi copiilor, HIV/SIDA, depresiile şi anxietatea sunt mai greu suportate atunci când se suprapun peste şomaj, venituri scăzute, excludere socială, stil de viaţă nesănătos sau nerespectarea drepturilor omului. Mesaj ONU, 2009 - Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale "Aşa cum este definită şi în documentul constitutiv al OMS, sănătatea nu înseamnă doar absenţa bolilor sau a unor infirmităţi, ci este o stare de bunăstare fizică, mentală şi socială deplină. Tulburarea psihică contribuie mai mult la povara bolii şi la invaliditate în ţările în curs de dezvoltare decât orice altă categorie de boli netransmisibile, şi totuşi numai o mică parte a persoanelor cu tulburări mintale din aceste ţări are acces la serviciile de sănătate mintală. Necesitatea este mare, iar preocuparea este inadecvată." 11 octombrie - Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii Importanţa problemei derivă din observaţiile următoare: înlăturarea durerii ar trebui să fie unul din drepturile omului; durerea, şi în special cea cronică, este un pericol major pentru calitatea vieţii în toată lumea, iar creşterea speranţei de viaţă creşte acest risc (nu este cazul României); epidemia de boli terminale produce dureri greu de suportat la foarte mulţi oameni; durerea cronică reprezintă o boală de sine stătătoare, este pe termen lung şi este consecinţa unor modificări secundare în organismul suferind; ea determină apariţia unor modificări complexe, fizice şi psihosociale, cu consecinţe greu de suportat: imobilizarea - este atrofierea muşchilor şi a articulaţiilor; deprimarea sistemului imunologic şi creşterea riscului de îmbolnăvire; perturbarea somnului; scăderea poftei de mâncare; dependenţa de medicamente, de familie, de sistemele de îngrijire comunitare; suprasolicitarea sau utilizarea ineficientă a serviciilor medicale; scăderea performanţei profesionale, incapacitatea temporară de a lucra sau chiar apariţia de handicapuri profesionale; izolarea de societate, anxietatea, depresia, sinuciderea. Epidemiologic, 50% din adulţi suferă de o durere cronică la un moment dat. Cele mai răspândite dureri sunt: durerile lombare, artrita şi migrenele. Cu toate că foarte puţini oameni mor de durere, mulţi mor în durere şi mai mulţi trăiesc în durere. Durerea cronică generează cheltuieli greu de suportat de către persoana în cauză, familie sau societate: costuri ale medicamentelor şi ale serviciilor medicale; concedii medicale; pierderea locului de muncă; scăderea productivităţii muncii (acasă/serviciu); presiuni financiare pentru familie, prieteni şi angajatori. Costurile financiare ale durerii cronice pentru societate sunt echivalente celor produse de cancer şi de bolile cardiovasculare. Cancerul şi bolile cardiovasculare sunt, în acelaşi timp, însoţite de dureri cronice sau pot fi declanşate de durerea cronică. Morala: Durerea cronică este principala cauză a suferinţei umane şi cea mai mare consumatoare de resurse umane, medicale şi financiare. Ambele probleme dezbătute sunt tratate la nivel mondial ca probleme cu impact social şi economic. Nu mai are rost să comentăm în ce situaţie ne aflăm, atâta timp cât chiar situaţiile acute şi de urgenţă abia le gestionăm, la ora actuală, în sistemul sanitar. Atunci, să nu ne mai mirăm de câţi nebuni sunt în libertate sau printre noi, că nici noi, după cum colaborăm în Parlament pentru durerea naţiunii, nu ne simţim foarte bine.
		Domnul Cornel Popa: Declaraţia politică se intitulează "Partidul e în toate...". Stimaţi colegi senatori, Declaraţia mea politică de astăzi pleacă de la un caz particular, pe care guvernarea actuală l-a generalizat, aducând instituţiile publice la stadiul de ogradă proprie în care este permis orice: de la ocuparea unor funcţii incompatibile de către aceeaşi persoană, până la conducerea prin ordonanţe de urgenţă care sunt în afara Constituţiei. Cazul particular de la care am plecat este al unei doamne din PD-L Bihor, care a fost până nu demult şi consilier local, şi director de cabinet la prefectură. Şi pentru că şefii pe linie de partid au considerat că a gestionat impecabil lucrurile, chiar şi în ilegalitate absolută, partidul îi oferă acum poziţia de subprefect. Nu poate decât să ne bucure dezvoltarea profesională a acestor oameni, doamna fiind un singur exemplu din multele cazuri care sufocă România acestei perioade. Dar ne punem serios întrebarea: cum se lucrează astăzi în instituţiile publice? Cât de profesionist înţeleg oamenii să se raporteze la funcţiile primite, când primul gând care îi preocupă este să satisfacă sponsorii partidului şi să promoveze în posturi-cheie personaje al căror singur atu este carnetul de partid? Îmi exprim îngrijorarea faţă de tot ceea ce înseamnă demnitate publică, acest concept fiind în pericol de a deveni o perdea care ascunde interese de grup şi afaceri locale care păgubesc atât bugetul, cât şi imaginea demnitarului, în general. De asemenea, vreau să mai aduc în atenţia dumneavoastră un fapt la fel de îngrijorător: lipsa de măsură şi depăşirea limitelor de bun-simţ în această campanie electorală începută prematur. Mă sperie eforturile evidente care se fac pentru imaginea preşedintelui în funcţie, plecând de la întâlniri cu alegătorii în toate colţurile ţării şi ajungând până la a fi trecut ctitor pe clopotele bisericilor noastre. Aşadar, în acest tablou sumbru în care nu se vede niciun efect al aşa-ziselor măsuri anticriză, dar în care toată lumea este în campanie electorală, este firesc să mă preocupe modul de lucru în instituţiile statului, interfaţa Guvernului cu românii de rând. Credeţi-mă, sunt întrebat săptămânal de către oamenii din colegiul meu când se aşază lucrurile, când începe statul să muncească şi pentru ei, asta pentru că de la începutul anului şi până acum am traversat o lungă şi chinuitoare perioadă de provizorat, acomodare şi instalare în funcţii. Sincer, le răspund că acest Guvern nu va fi pregătit de muncă nici atunci când va fi detronat prin moţiunea de cenzură. Nu munca este motivul pentru care s-a format acest Guvern, din păcate. Vă mulţumesc.
		Domnul Marian Cristinel Bîgiu: Declaraţia politică este intitulată "Constituţie, politică şi BNR". Şedinţele Camerelor reunite ale Parlamentului din ultima perioadă sunt o adevărată parodie, un spectacol trist pe banii contribuabililor. Şedinţa în care s-a citit moţiunea de cenzură a fost însă un regal de demonstraţii de mers pe sârmă. Vorbesc despre apetenţa noastră, stimaţi colegi, pentru victorie în dezbaterile parlamentare. S-a luptat ca pe baricade, toţi încercând să demonstrăm că avem dreptate. Ce vreau să subliniez este faptul că, pentru a demonstra propriul adevăr, s-a recurs foarte des la Constituţie, prea des, dacă mă întrebaţi pe mine, am ajuns să facem din legea fundamentală a României o scuză pentru anumite gesturi sau o armă în a combate părerile celorlalţi. Sunt convins că sunt mulţi dintre cei care au invocat-o care nici măcar nu au citit-o. Nu au făcut decât să citeze din ceea ce au înţeles de la alţii, ceea ce a transformat cearta noastră într-un soi de dialog al surzilor, unii au făcut apel la Constituţie ca să explice de ce nu au stat în sala de plen, alţii ca să explice exact contrariul, de ce trebuie să se stea în sală la citirea moţiunii. De când a devenit Constituţia ţării relativă? Cearta pe Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a fost iarăşi un moment mult comentat. Constat astfel că nu mai există consens în Parlament şi că nu mai poate fi vorba nici măcar despre deschiderea către dialog. Discursurile noastre de la tribună s-au asprit şi nu mai avem răbdare să-i ascultăm pe ceilalţi. Vreau să ne amintim, cu toţii, că a face politică nu exclude buna înţelegere şi respectul. Lupta de idei nu înseamnă încleştarea dinţilor, ci progres prin contribuţia mai multor participanţi. Or, astăzi observăm că am pierdut din vedere esenţialul şi am rămas doar cu lupta. Declaraţia mea politică de azi se vrea un apel pentru întoarcerea la esenţa statutului de politician, în general, şi de parlamentar, în particular. Dacă fiecare dintre noi caută resorturile pentru a susţine o dezbatere pe problemele românilor fără a începe o dispută pe partide, cu siguranţă va reuşi şi va fi un câştig. Îmi doresc decenţă în sala de plen şi toleranţă. Altfel, cetăţenii României îşi vor pierde şi ultima speranţă de normalitate în ţara aceasta greu încercată în ultima perioadă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Cu aceasta am încheiat prima parte a şedinţei noastre de astăzi.
		Vă rog să-mi permiteţi să intru în partea legislativă. Doamnelor şi domnilor senatori, Vă anunţ că şedinţa de astăzi va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Gheorghe David şi Popa Cornel, secretari ai Senatului. La lucrări şi-au înregistrat prezenţa 98 de senatori. Încep prin a vă supune dezbaterii şi adoptării ordinea de zi. Aveţi în mapele dumneavoastră ordinea de zi sub formă de proiect. Vă consult dacă sunt observaţii în legătură cu proiectul ordinii de zi, astfel cum a fost prezentat.
		Domnule senator Arcaş, vă rog.
		Domnul Viorel Arcaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac un anunţ din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, de transferare a doamnei senator Ecaterina Andronescu, actualmente membră în Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, la Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în locul domnului senator Anghel Iordănescu. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Voi supune votului după ce aprobăm ordinea de zi. În legătură cu ordinea de zi sunt observaţii? Dacă nu sunt, vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată. Am parcurs primul punct, declaraţiile politice.
		Având în vedere anunţul făcut de domnul senator Arcaş, vă rog să votăm schimbarea în componenţa unor comisii. Este vorba despre înlocuirea domnul senator Iordănescu cu doamna senator Andronescu. Supun votului dumneavoastră modificarea componenţei comisiilor. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost aprobată propunerea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, prezentată de domnul senator Arcaş.
		Trecem la punctul 2 din ordinea de zi - Probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 12-17 octombrie 2009. Aveţi în mapele dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 12-17 octombrie 2009, un program standard, aş spune, pentru o săptămână obişnuită, sigur, cu o şedinţă comună, marţi, pentru moţiunea de cenzură. Noi avem plen astăzi şi miercuri. În legătură cu programul de lucru există observaţii sau propuneri? Nu. Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 12-17 octombrie 2009. Vă rog să votaţi. Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, s-a aprobat programul de lucru pentru această săptămână.
		Vreau să vă informez că programul de lucru pentru astăzi este: declaraţii politice - punct pe care l-am parcurs -, dezbaterea proiectelor de lege, vot final pe iniţiative legislative, între 17.00 şi 18.00, iar între 18.00 şi 19.30 avem întrebări, interpelări şi răspunsuri. Vă atrag atenţia tuturor că astăzi sunt transmise la radio. Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi. Vă rog să votaţi. Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, s-a aprobat programul de lucru pentru astăzi.
		Trecem la punctul 3 din ordinea de zi. În conformitate cu prevederile art. 36 lit. e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi ca urmare a hotărârii plenului Senatului, se transmit Camerei Deputaţilor pentru a dezbate şi adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarele iniţiative legislative: Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate; Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr. 94/1992, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Transmiterea acestor iniţiative legislative urmează a fi aprobate prin votul dumneavoastră. Supun votului dumneavoastră transmiterea acestor două iniţiative către Camera Deputaţilor. Vă rog să votaţi. Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, s-a aprobat transmiterea celor două iniţiative legislative la Camera Deputaţilor.
		Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea unor iniţiative legislative. Am onoarea să supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 107 din Regulamentului Senatului, dezbaterea şi adoptarea cu procedură de urgenţă, conform aprobării Biroului permanent din 6 octombrie 2009, a următoarelor iniţiative legislative: Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucureşti la 6 aprilie 2009, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 2 iulie 1992 - adoptat de Camera Deputaţilor; Proiectul de lege privind unele măsuri pentru organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului, precum şi a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale - adoptat de Camera Deputaţilor; Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local - adoptat de Camera Deputaţilor. Înainte de a supune la vot această procedură, doreşte cineva să ia cuvântul? Pentru primul proiect doreşte cineva să intervină? Nu. Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgenţă. Vă rog să votaţi. Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, s-a aprobat dezbaterea acest proiect de lege în procedură de urgenţă. Trecem la Proiectul de lege privind unele măsuri pentru organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului, precum şi a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale - adoptat de Camera Deputaţilor. Sunt comentarii, observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgenţă. Vă rog să votaţi. Cu 40 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere, a fost aprobată dezbaterea proiectului în procedură de urgenţă. Trecem la al treilea proiect de lege, Proiectul de lege pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local - adoptat de Camera Deputaţilor. Sunt comentarii sau observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgenţă pentru acest proiect de lege. Vă rog să votaţi. Din păcate, proiectul nu a întrunit decât 36 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, nicio abţinere. Vă rog să notaţi în stenogramă că acest proiect de lege intră în procedură normală de dezbatere. Vă mulţumesc.
		Vă propun să trecem la punctul 5 din ordinea de zi. Este o notă privind adoptarea tacită a unei iniţiative legislative. Se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 7 octombrie 2009, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituţia României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarea iniţiativă legislativă: Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă. Vă rog să luăm notă de îndeplinirea acestui termen. Iniţiativa legislativă urmează să fie transmisă Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare, în calitate de Cameră decizională. Vă mulţumesc.
		Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Actelor adoptate la Congresul Uniunii Poştale Universale de la Geneva (23 iulie - 12 august 2008). Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaţilor. Pentru raport, Comisia economică, industrii şi servicii, domnul vicepreşedinte Dorel Borza. Participă, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Vă rog, domnule secretar de stat, să ne prezentaţi proiectul de lege. Microfonul nr. 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori! Uniunea Poştală Universală este o organizaţie internaţională înfiinţată în anul 1874, România fiind unul dintre membrii fondatori şi parte semnatară a tuturor actelor uniunii. Ca organizaţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Uniunea Poştală Universală este principalul forum de cooperare între administraţiile poştale, misiunea uniunii fiind de a dezvolta comunicarea în plan sociocultural, dar şi comercial dintre statele membre şi furnizarea serviciului poştal universal. Uniunea Poştală Universală îşi desfăşoară activitatea sub conducerea organului său suprem, congresul, care reuneşte, o dată la patru ani, reprezentanţii plenipotenţiari şi delegaţi din cele 191 de state membre şi decide modificarea actelor uniunii, precum şi strategia de urmat în dezvoltarea schimburilor poştale internaţionale. Cu ocazia participării la lucrările ultimului congres...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Iliescu, scuzaţi-mă! Avem o ordine de zi foarte bogată. Dacă vreţi să concentraţi puţin argumentaţia... Vă mulţumesc.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: ...cu ocazia ultimului congres desfăşurat la Geneva, România, în baza deplinelor puteri acordate de Guvernul României, a fost de acord să adopte documentele prezentate la acel congres, motiv pentru care vă rugăm să adoptaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Comisiei economice, industrii şi servicii, domnul vicepreşedinte Borza, aveţi cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională. Menţionez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru politică externă. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Actelor celui de-al 24-lea Congres al Uniunii Poştale Universale. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl propun plenului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule Borza. Aveţi întrebări sau doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu este cazul. Stimaţi colegi, Avem un raport de admitere, fără amendamente, aşa că o să-mi permiteţi să supun la vot raportul comisiei, fără amendamente, şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi raportul favorabil şi, în acelaşi timp, proiectul de lege. Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Malaeziei, semnat la Kuala Lumpur la 28 aprilie 2006, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Malaeziei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 25 iunie 1996. Din partea iniţiatorilor, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Afacerilor Externe, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul nr. 10, vă rog. Din partea comisiei, domnul vicepreşedinte Borza.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi ţine cont de recomandarea dumneavoastră, voi fi foarte succint. Prin semnarea acestui protocol, s-a creat cadrul juridic prin care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are în vedere atât menţinerea relaţiilor bilaterale româno-malaeziene, cât şi satisfacerea exigenţelor Comisiei Europene în sensul alinierii la legislaţia comunitară.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Din partea comisiei, domnul Borza.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru politică externă. Faţă de cele prezentate, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Aţi ascultat punctul de vedere al iniţiatorilor, prezentarea raportului. Doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Aveţi întrebări, comentarii? Dacă nu - şi se pare că nu este cazul -, vă supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, raport de admitere, fără amendamente, şi proiectul de lege în acelaşi timp. Vă rog să votaţi. Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abţineri, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Malaeziei a fost adoptat.
		Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Coreea în domeniul securităţii sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008. Din partea iniţiatorilor participă doamna secretar de stat Mariana Nedelcu. Din partea comisiei participă domnul senator Cordoş Alexandru. Vă rog, doamna Nedelcu. Microfonul 8.
		Doamna Mariana Nedelcu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: Mulţumesc. Bună ziua! Prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre România şi Republica Coreea în domeniul securităţii sociale, semnat la Seul la 11 septembrie 2008. Acordul dintre România şi Republica Coreea în domeniul securităţii sociale respectă principiile fundamentale ale coordonării sistemelor de securitate socială. Acordul reglementează acordarea pensiilor şi se aplică oricărei persoane care este sau a fost supusă legislaţiei oricărei părţi contractante, persoanelor dependente şi urmaşilor acestei persoane, în înţelesul legislaţiei fiecărei părţi contractante. Este prevăzută egalitatea de tratament între cetăţenii unei părţi contractante care au domiciliul pe teritoriul celeilalte părţi contractante şi cetăţenii acestei din urmă părţi contractante, precum şi posibilitatea exportului prestaţiilor de securitate socială. Pentru acordarea prestaţiilor, are loc totalizarea perioadelor de asigurare realizate conform legislaţiilor ambelor ţări. Totodată, este prevăzută şi totalizarea perioadelor de asigurare realizate pe teritoriul unui stat terţ cu care ambele părţi contractante au încheiat instrumente juridice internaţionale de securitate socială. Faţă de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale supune plenului adoptarea acestui proiect de lege.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Din partea Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială participă domnul Alexandru Cordoş. Domnule senator, aveţi cuvântul.
		Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum s-a menţionat aici, proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre România şi Republica Coreea în domeniul securităţii sociale. Am primit aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă şi de la Consiliul Legislativ. În şedinţa din 6 octombrie 2009, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a luat în dezbatere proiectul de lege şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie dezbătut de Senat în calitate de Cameră decizională. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt întrebări sau intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu sunt, stimaţi colegi, voi supune la vot. Raportul comisiei este un raport de admitere, fără amendamente, şi vom da un singur vot, pentru raport şi pentru proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 80 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Vă propun să trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Stimaţi colegi, Raportul comisiei este un raport de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată. Din partea iniţiatorilor participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este prezent domnul preşedinte Toni Greblă. Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu. Microfonul nr. 10, vă rog.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul României, la iniţierea acestei ordonanţe de urgenţă, a plecat de la ideea că Preşedintele României a demarat procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru organizarea în România a unui parlament unicameral, prin anunţul făcut public în cadrul şedinţelor reunite din 24 septembrie 2009, ceea ce impune Guvernului urgentarea luării unor măsuri legale şi tehnice pentru a se organiza condiţiile optime pentru această consultare a electoratului. Guvernul a hotărât, în baza hotărârii legate de desfăşurarea alegerilor pentru Preşedinţia României, că se impune desfăşurarea simultană a celor două procese electorale, ceea ce va determina o reducere a cheltuielilor aferente cu aproximativ 15 milioane de euro. Dintre măsurile preconizate de Guvern în textul acestei ordonanţe, în primul rând, se doreşte crearea cadrului legal pentru desfăşurarea referendumului naţional odată cu scrutinul pentru alegerea Preşedintelui României în data de 22 noiembrie. Un al doilea obiectiv urmărit în textul acestei ordonanţe de urgenţă este completarea Legii nr. 3/2000 cu norme care să înlocuiască textele declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007. În al treilea rând, Guvernul a considerat că este necesară stabilirea unui termen de 20 de zile calendaristice de la solicitarea preşedintelui, în care Parlamentul urmează să-şi exprime punctul de vedere. Nu în ultimul rând, a pus în operă o decizie a Comisiei europene pentru democraţie prin drept. Este vorba de Comisia de la Veneţia. Motiv pentru care vă adresăm rugămintea de a aproba ordonanţa de urgenţă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule secretar de stat Iliescu. Îl invit pe preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul Toni Greblă, să ne prezinte raportul, despre care am înţeles că este un raport de respingere. Microfonul 7, vă rog.
		Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este un raport de respingere adoptat în şedinţa din 7 octombrie 2009, al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cu majoritate de voturi. Prin ordonanţa de urgenţă pe care suntem chemaţi astăzi să o confirmăm, se solicită modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Ceea ce a spus reprezentantul Guvernului este exact în ceea ce priveşte scopurile urmărite de Guvern. În cursul dezbaterii în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări s-au ridicat mai multe lucruri legate de constituţionalitatea ordonanţei de urgenţă şi de conformitatea ei cu prevederile Comisiei de la Veneţia din 2006 privind referendumul european. O primă observaţie ridicată de colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări - şi eu n-am să-i nominalizez - este legată de prevederile art. 115 punctul (6) din Constituţie, citez: "ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, drepturilor electorale" şi aşa mai departe. Este discutabil, şi în practică s-a mai uzitat să reglementeze în domeniul legilor organice, noi urmând să confirmăm ordonanţa tot prin procedura adoptării legilor organice, dar Guvernul nu poate să reglementeze prin ordonanţă de urgenţă în domeniul drepturilor electorale. Referendumul este considerat de Comisia europeană pentru democraţie prin drept, denumită sau cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneţia, că face parte din patrimoniul electoral european, astfel încât este clar că noi suntem în prezenţa unor drepturi electorale pe care Guvernul le-a reglementat prin ordonanţă de urgenţă, ca urmare a faptului că un articol din Legea nr. 3/2000 a fost declarat neconstituţional, şi Guvernul a vrut să umple acest gol, din păcate, folosind o procedură de legiferare care este neconstituţională. Colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări au invocat Comisia de la Veneţia, care, într-adevăr, recomandă stabilirea unui termen rezonabil în care Parlamentul să se pronunţe asupra solicitării privind organizarea unui referendum, dar Guvernul a uitat să observe şi să pună în operă întreaga declaraţie a Comisiei de la Veneţia, în sensul în care, prin această comisie, şi cu asta închei, stimaţi colegi... (Rumoare în sală.) Eu citesc din dezbaterile care au avut loc în comisie...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule preşedinte, vă rog să nu dialogaţi cu sala şi vă rog să concluzionaţi avizul dumneavoastră privind raportul, dacă este de admitere sau de respingere. Vă mulţumesc.
		Domnul Toni Greblă: Drept urmare, în raportul Comisiei de la Veneţia este recomandat ca, un an de zile anterior organizării unui referendum, să nu fie modificată legea. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis, de asemenea, un aviz negativ. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de ordonanţă face parte din categoria legilor organice şi îl supunem spre dezbatere plenului Senatului, împreună cu raportul de respingere, având în vedere că Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul este un raport de respingere, adoptat cu 6 voturi la 3, după cum am văzut în raportul comisiei. Vă invit acum la dezbateri generale. Dacă sunt întrebări adresate iniţiatorilor, respectiv Guvernului, sau comentarii. Vă rog, domnule senator Iulian Urban. Microfonul 2.
		Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Eu nu mă voi referi la oportunitatea realizării referendumului şi nu o să intru în considerente de ordin politic, însă eu vreau să vă spun care a fost modalitatea în care s-a adoptat acest raport de respingere în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru că, aşa cum ne spunea domnul preşedinte Mircea Geoană când am reluat lucrările în această sesiune a Parlamentului, probabil că noi vom sta aici încă trei ani de zile, timp în care este posibil ca mai multe guverne să vină şi să plece, însă, în momentul în care noi am început să dezbatem acest proiect de lege, la mapa noastră, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, exista doar avizul Consiliului Legislativ. Am constatat, ulterior, în raportul cu care a fost sesizat plenul Senatului, că ar fi existat un aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, de asemenea, ştim că s-a dat un aviz de la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, despre al căror conţinut noi nu am ştiut absolut nimic. Referitor la avizul Consiliului Legislativ, vreau să vă spun că, în primul şi în primul rând, se menţionează în cadrul acestuia că proiectul de lege nu ar fi fost însoţit de avizul de oportunitate al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul. Poate nu ar fi rău ca să-i rugăm pe colegii noştri din PSD să solicite domnului Ponta să-şi aducă aminte că a semnat un asemenea aviz, astfel încât Consiliul Legislativ ne-a indus în eroare în momentul în care în raport a spus că nu există acest aviz. De asemenea, în avizul Consiliului Legislativ se face vorbire de două decizii ale Curţii Constituţionale, pe care, iarăşi, nu am avut posibilitatea să le consultăm, însă uitându-ne ulterior şi analizând aceste decizii constatăm, pe de o parte, faptul că ordonanţa în cauză nu încalcă Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007, pentru că vine doar să completeze locul lăsat liber de declararea neconstituţională a alin. (3) al art. 11, întrucât, la acest moment, art. 76 alin. (2) din Constituţie spune foarte clar că hotărârile Parlamentului se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. De asemenea, dacă veţi avea ocazia, şi trebuie să facem acest lucru înainte de a da un vot în plenul Senatului, să citim şi dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 567 din 2006, unde vom vedea, de asemenea, că această ordonanţă nu încalcă nici aceste dispoziţii menţionate în avizul Consiliului Legislativ. Având în vedere faptul că - eu vorbesc aici de încălcarea unor proceduri parlamentare - acest raport a fost dat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări fără să avem la îndemână acele elemente care sunt instrumentele pe baza cărora îşi desfăşoară activitatea un parlamentar al oricăreia dintre comisiile din Parlament, vă fac, pe această cale, solicitarea de a se retrimite, în vederea elaborării unui raport suplimentar, acest act normativ la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Vă rog, domnule senator Ioan Chelaru. Microfonul 3.
		Domnul Ioan Chelaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş încerca să înţeleg iritarea unor colegi din sală cu privire la această ordonanţă şi am să dau câteva explicaţii ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi ca membru prezent la analiza ordonanţei sus-menţionate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Sigur, oricât am fi de înţelepţi, oricât drept constituţional sau parlamentar am cunoaşte, oricât am fi de implicaţi politic, nu putem înţelege modul în care Guvernul actual slujeşte, clădeşte cu disperare la statuia actualului preşedinte. Colegii noştri, distinşi parlamentari ai puterii, oricât veţi încerca să ne convingeţi, să ne păcăliţi, de fapt să tragem mâţa de coadă cu această ordonanţă, nu aveţi nicio şansă. Am fost prezent în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, toate documentele necesare dezbaterii unei ordonanţe de urgenţă date pe picior nu contează, nu înseamnă că Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări trebuie să o analizeze tot pe picior. Am stat câteva ceasuri şi, într-o proporţie de 7 la 3, nu 6 la 3, cum se precizează în raport, s-a votat un raport negativ, un raport nefavorabil pe o problemă esenţială: neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă. Dragi colegi, Guvernele vin şi pleacă. Este adevărat, şi parlamentele vin şi pleacă. Astăzi, pentru interesul politic al unui guvern şchiop, chiar vă bateţi joc de puterea pe care v-a dat-o electoratul şi vreţi să votaţi cu dinadinsul o ordonanţă neconstituţională, spusă deschis. Înţelegem că, uneori, ne mai scapă texte pe care, ulterior, Curtea Constituţională le consideră că sunt împotriva Constituţiei sau aduc atingere prevederilor Constituţiei, dar aveţi curajul şi uitaţi-vă în obrazul dumneavoastră, şi ştiţi foarte bine, şi simţiţi foarte bine, nu numai constituţionaliştii, că această ordonanţă de urgenţă - dată în condiţiile precare, ca să nu spun mai mult, în care a fost dată, dată în condiţiile în care se doreşte, să-mi fie scuzat termenul neacademic, încălecarea de către un guvern înjumătăţit a Parlamentului, în integralitatea sa - nu are cum să primească votul nostru, pentru că, în afară de faptul că este împotriva Constituţiei, este şi împotriva conştiinţei noastre, nu de oameni politici, ci de cetăţeni. Fără să intru în foarte multe detalii, am discutat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi, dacă vreţi, discutăm ceasuri întregi în plenul Senatului. Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC va vota raportul de respingere, pentru că este o ordonanţă neconstituţională. Nu mi se pare firesc, oricât de partinici am fi unii sau alţii, să votăm deschis împotriva Constituţiei. Dacă o faceţi, sigur că fiecare dintre dumneavoastră vă asumaţi şi riscul public, şi personal. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă rog să ne limităm la o prezentare a poziţiei fiecărui grup şi încă un coleg, eventual, care să vorbească din cadrul aceluiaşi grup. Domnul senator Ţuţuianu şi-a manifestat dorinţa, dar e ultimul de la PSD. De asemenea, domnul senator Igaş şi-a manifestat dorinţa, este ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Berca, Grupul parlamentar al PNL, şi domnul senator Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR, după care voi supune la vot propunerile aşa cum au fost făcute, inclusiv propunerea formulată de domnul senator Urban. Vă rog, domnule senator Ţuţuianu. Microfonul 3.
		Domnul Adrian Ţuţuianu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vreau să fac câteva scurte comentarii legate de această ordonanţă de urgenţă. Evident, este neconstituţională, şi pentru cei care au avut curiozitatea să citească avizul Consiliului Legislativ - chiar dacă au avut eleganţa să spună "avizează cu următoarele observaţii" -, toate acele observaţii privesc chestiuni de neconstituţionalitate şi, practic, avizul Consiliului Legislativ este negativ. Eu felicit Consiliul Legislativ că astăzi a avut curajul şi a avut atâta grijă legată de încălcarea Constituţiei, încât s-a exprimat ferm, neechivoc, pentru că nu putem să permitem ca Parlamentul să fie pus din nou între paranteze de un guvern care, de un an de zile, nu a făcut - e drept, uneori şi cu acceptul nostru - decât să sfideze Parlamentul. Şi vă rog să observaţi că această ordonanţă de urgenţă nu face decât să vină în continuarea continuei asumări a răspunderii. Ce spune, pe scurt, această ordonanţă? Ca Parlamentul să se pronunţe în termen de 30 de zile cu privire la solicitarea preşedintelui pentru referendum şi, în acelaşi timp, noi să nu mai decidem cu privire la nimic legat de modul în care ne desfăşurăm activitatea. De asemenea, vine cu lucruri care nu sunt în regulă. Amestecă procedurile de alegere de la Camera Deputaţilor, de la Senat, cu procedurile de alegere a consiliilor locale, a preşedintelui consiliului judeţean şi cu procedurile de alegere de la europarlamentare. Toate acestea sunt argumente bine analizate de noi şi, de aceea, nu vreau decât să spun că este cazul să respingem ferm această iniţiativă a Guvernului, repet, care doreşte să încorseteze Parlamentul şi să-l transforme într-o anexă a Executivului. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnul senator Igaş, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Traian Constantin Igaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Cu tot respectul pe care îl port faţă de colegii antevorbitori, cred că intervenţiile lor erau bine-venite la declaraţiile politice. Cred că acum suntem la dezbaterea unei ordonanţe şi ar trebui să discutăm strict pe această ordonanţă care, din punctul nostru de vedere, nu ştiu de unde reiese că ar fi neconstituţională atâta timp cât Curtea Constituţională nu s-a pronunţat în acest sens. Din punctul meu de vedere, este o ordonanţă aşa cum trebuia să fie întocmită, doar că raportul pe care l-a întocmit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări nu este un raport aşa cum trebuia să fie întocmit. Aşa cum s-a mai propus şi aici din partea unui coleg din Grupul parlamentar al PD-L, solicit retrimiterea acestei ordonanţe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi întocmirea unui raport suplimentar aşa cum se cuvine. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul senator Berca. Microfonul 2.
		Domnul Gabriel Berca: Domnule preşedinte, Sincer să fiu, aş fi dorit să spun altceva, dar la intervenţia colegului meu, domnul senator Igaş, se pare că punem între paranteze toate instituţiile României şi punem între paranteze şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, nu mai dăm niciun fel de crezare nimănui şi încercăm să găsim soluţii pentru a adopta ordonanţe chiar fără avizul unor instituţii abilitate în a-şi spune punctele de vedere, chiar dacă avizele sunt consultative. Spuneam cândva că acest Guvern şi-a început activitatea printr-un act neconstituţional. Se pare că îşi va încheia această activitate tot printr-un act neconstituţional. Mă gândesc la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, care a produs atâtea efecte în structura administrativă din teritoriu, ca, ulterior, Guvernul să vină cu o soluţie foarte rapidă cu o zi înainte de a se pronunţa Curtea Constituţională. Eu cred că ar trebui să fim mult mai atenţi. Avem o responsabilitate în acest Parlament şi în acest Senat şi trebuie să fim mult mai atenţi atunci când se ridică probleme de neconstituţionalitate. De prea multe ori ne ducem la Curtea Constituţională ca să dea răspunsurile incapacităţii noastre de a ne asculta unii pe alţii. Cred că această ordonanţă merită foarte multă atenţie din partea noastră şi, dacă această Comisie juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, bună, rea în componenţa ei, cu o majoritate s-a pronunţat din acest punct de vedere, avem datoria în plen să luăm act de acest lucru şi să ne comportăm ca atare. Aş mai vrea să pun o întrebare reprezentantului Guvernului: Care sunt acele măsuri care generează o economie la bugetul statului, ştiind foarte bine că în 2007, atunci când am avut referendumul, am discutat despre două secţii de votare, am discutat despre două comisii electorale în paralel şi aşa mai departe şi am discutat despre bugete separate? Care este economia care se face prin organizarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerea Preşedintelui României? Şi încă ceva, stimaţi colegi, haideţi să fim foarte sinceri unii faţă de alţii, este un interes politic aici şi trebuie să-l luăm ca atare.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Imediat vă dau cuvântul, domnule senator Daea, dacă sunteţi împotriva, dacă aveţi altă opinie decât cea exprimată de grup.
		Domnul Petre Daea (din sală): O să vă spun!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, domnule senator Daea. Imediat, dar o să vă rog să fiţi foarte scurt. Un minut. Domnul senator Attila Cseke. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sigur, eu m-am referit la această problemă în declaraţia mea politică de astăzi şi nu vreau să reiterez toate argumentele enunţate acolo. Foarte pe scurt, într-adevăr, există un document al Comisiei de la Veneţia. Problema este că Executivul n-a luat în considerare de acolo decât o singură propoziţie, pe care a interpretat-o cum a dorit el. Toate celelalte reglementări care trebuie supuse atenţiei opiniei publice şi care se referă la însoţirea întrebării supuse referendumului de un raport explicativ cu păreri pro şi contra, pentru ca cetăţeanul să poată decide în cunoştinţă de cauză, prevederea ca acest raport explicativ să fie publicat în "Monitorul Oficial", să fie expediat tuturor cetăţenilor cu drept de vot, ca acest raport explicativ să fie accesibil în toate limbile minorităţilor naţionale, toate aceste prevederi care se regăsesc în acelaşi document din care s-a inspirat Guvernul, din păcate, în ordonanţa de urgenţă nu se mai regăsesc. Or, dacă Executivul era corect, prevedea toate aceste reglementări. Principala noastră problemă cu această ordonanţă, din punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar al UDMR, este faptul că se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Conform Constituţiei României, Parlamentul României are drept de control asupra Guvernului. Acest lucru impune şi următoarea posibilitate: ca Parlamentul să modifice sau să instituie reguli de organizare şi funcţionare a Guvernului, aparatului de lucru al Guvernului sau a ministerelor. Şi totuşi, în ultimii ani, indiferent de mandat, Parlamentul, indiferent de conţinutul lui, s-a cam abţinut de a reglementa excesiv sau de a interveni în organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor. A lăsat Guvernului şi ministerelor această posibilitate, pentru a-şi organiza ele structura lor proprie. În schimb, invers, Guvernul nu are drept de control asupra Parlamentului şi nu are dreptul de a institui reguli de organizare şi funcţionare a Parlamentului. Instituirea unui anumit termen fără consultarea Legislativului, din punctul nostru de vedere, încalcă acest principiu al separaţiei puterilor în stat. Drept pentru care, cu toată buna-credinţă, noi, Grupul parlamentar al UDMR, nu putem susţine această ordonanţă. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Daea, vă rog respectuos, un minut. Dacă aveţi o poziţie dizidentă faţă de cele exprimate de domnul senator Chelaru şi de domnul senator Ţutuianu, puteţi vorbi mai mult. Dacă nu, o să vă rog să încercăm să ne limităm.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dizidenţa nu mă încălzeşte, şi nici nu mă caracterizează. Cei care fac dizidenţă se cunosc, se ştiu. Eu vreau doar să fac o pledoarie pentru un act normativ suficient de rău făcut ca să îl putem vota. Şi vă dau doar un exemplu: cred, şi toţi suntem convinşi, că referendumul se face în România, toţi suntem convinşi că el se face în teritoriile administrative cunoscute, toţi suntem convinşi că se face după reguli juridice. Nu pot să cred că două ministere foarte importante, responsabile de buna guvernare, nu semnează această ordonanţă. Ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nu semnează, ministrul administraţiei şi internelor nu semnează şi ordonanţa de urgenţă trece fără semnăturile acestor importante persoane, membri ai Guvernului, în dezbaterea Senatului. Senatul nu poate vota decât respingerea unui asemenea act normativ. Vă mulţumesc. Iată dizidenţa mea! (Aplauze).
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Eu vă mulţumesc foarte mult. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi avizul Consiliului Legislativ consemnează faptul că niciunul dintre titularii de portofolii nu a semnat-o. Stimaţi colegi, Vom proceda în felul următor: domnul senator Berca a adresat o întrebare iniţiatorului, Guvernul, deci o să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu, pentru a răspunde, după aceea, dacă domnul senator Greblă doreşte să facă anumite comentarii, iar apoi intrăm în procedură de vot. Domnul secretar de stat Iliescu. Microfonul 10, vă rog.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc. Înainte de a-i răspunde domnului senator Berca - şi apreciez foarte mult dorinţa sinceră a dânsului pentru a drămui cât mai bine banul public -, aş vrea să le spun doamnelor şi domnilor senatori că această ordonanţă a fost aprobată în data de 30 septembrie în Guvernul României, atunci când din echipa guvernamentală făceau parte şi reprezentanţii PD-L şi PSD. În al doilea rând, pentru a completa spusele domnului senator Daea, doresc să afirm că această ordonanţă are avizul favorabil al Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. În al treilea rând, Guvernul a considerat că, fără să imixtioneze activitatea Parlamentului, pe un text al Legii nr. 3/2000 a referendumului, asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat încă din anul 2007 că anumite texte sunt neconstituţionale şi că a rămas un vid legislativ, e bine şi corect să vină şi să pună nişte texte pe care dumneavoastră, ca şi Cameră legislativă, să le luaţi în discuţie.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Iliescu, mă scuzaţi, o să vă rog să reveniţi la întrebare, pentru că ceea ce spuneţi nu este răspuns la ceea ce s-a întrebat. S-a vorbit de faptul că nu a fost semnată de titularii portofoliilor. Aceasta spune avizul Consiliului Legislativ. Haideţi să revenim la întrebare.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Referitor la întrebarea domnului senator Berca, cu cheltuielile, nota de fundamentare spune că prin reunirea acestor comisii într-una singură, care să gestioneze şi problema alegerilor prezidenţiale, şi problema referendumului, se face o economie de 15 milioane de euro. Eu îndrăznesc să spun că este un lucru firesc. Nu pun la îndoială cifra. Nu am argumente, cum nu aveţi nici dumneavoastră, dar este firesc că, fiind o singură secţie în care se gestionează cele două probleme, lucrurile nu pot fi decât aşa.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnule senator Berca, sunteţi satisfăcut de răspuns? Vă mulţumesc. Doamna Lia Olguţa Vasilescu, procedură. Mă scuzaţi, domnule senator Greblă. Vă rog să luaţi loc. Microfonul 4.
		Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Eu înţeleg că acest Guvern a rămas şchiop şi că nu mai are miniştri, şi că din această cauză trebuie să fie câte un ministru pe două portofolii, dar nu înţeleg de ce au aceeaşi problemă cu secretarii de stat, pe care poate să-i numească premierul, pentru că văd că în Parlamentul României nu vine decât un singur secretar de stat, care, se pare, le ştie pe toate. Domnul secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, îi cer scuze, îl simpatizez, mi-e amic, dar, cu toată condescendenţa noastră, cred că nu poate să le ştie pe toate. La ceea ce se refereau colegii mei, că cei care conduceau portofoliile la administraţie şi interne şi chiar la justiţie, la vremea respectivă, nu au avizat această ordonanţă de urgenţă, deci, din acest punct de vedere, nu este acoperită de lege această ordonanţă de urgenţă. Pe viitor, solicit Guvernului să trimită aici măcar secretarii de stat de la ministerele respective.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu doamnei senator Olguţa Vasilescu. Îl rog pe domnul secretar de stat Iliescu să reînnoiască apelul pe care l-am făcut la Guvern privind participarea la dezbaterile din Senat la nivel de secretar de stat. Vă mulţumesc foarte mult. Domnul senator Greblă. Microfonul central.
		Domnul Toni Greblă: Numai două minute, stimaţi colegi. Vreau să reiterez faptul că am examinat cu toată atenţia şi cu toată bunăvoinţa acest text al ordonanţei de urgenţă. El nu poate fi adoptat din mai multe puncte de vedere. Primul se referă la o prevedere constituţională expresă în materia drepturilor electorale şi, prin modul în care modifică Legea de organizare a referendumului, Guvernul reglementează prin ordonanţă de urgenţă. Conform art. 115 alin. (6), prin ordonanţă de urgenţă nu pot fi reglementate drepturi ce ţin de domeniul electoral, deci, din acest punct de vedere, nici nu încape îndoiala că ordonanţa este în afara sferei de competenţă pe care putea să o reglementeze Guvernul.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule preşedinte, mă scuzaţi, v-aţi mai referit la acest lucru şi noi am luat notă de el. O să vă rog să sintetizaţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Toni Greblă: Două argumente vă mai dau: tot Comisia de la Veneţia recomandă ca, în cazul chestiunilor tehnice sau în cazul chestiunilor ce ţin de subiecte care sunt controversate chiar între specialişti şi a căror tehnicitate dă prea multă dificultate de înţelegere, recomandă să nu se uziteze calea referendumului, pentru că, dacă pe acelaşi subiect nu se înţeleg specialiştii între ei, ce să mai vorbim de populaţie?! Şi atunci ar trebui şi tematica un pic regândită. Ultimul argument - şi cu asta închei -, ordonanţa de urgenţă a fost reglementată în grabă, şi vă dau un singur exemplu: pentru că s-a zis "folosim aceeaşi infrastructură şi aceleaşi reguli de la alegerea preşedintelui, profitând de acest fapt, organizăm şi un referendum". Deschiderea şi închiderea scrutinului, în cazul alegerilor, acestea se desfăşoară între orele 7.00 şi 21.00, în timp ce referendumul, potrivit art. 34 din textul de lege, rămas nemodificat, referendumul se desfăşoară între orele 8.00 şi 20.00. Faceţi dumneavoastră analiza, să vedeţi dacă nu cumva această ordonanţă a fost expediată de către Guvern imediat după un discurs considerat foarte important şi după un mesaj considerat foarte important în Parlament.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Greblă. Declar închise dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege. Înainte de a trece în procedura propriu-zisă, avem o solicitare din partea Grupului parlamentar al PD-L, făcută de domnul senator Urban şi sprijinită de domnul senator Igaş, privind retrimiterea la comisie a raportului, pentru elaborarea unui raport suplimentar. Înainte de a intra pe procedura de vot pentru proiectul de lege, supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar al PD-L privind retrimiterea raportului la comisie. Vă rog să votaţi. Cu 41 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, propunerea a fost respinsă. În consecinţă, vom proceda la adoptarea raportului. Stimaţi colegi, raportul este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul şi vă informez oficial că, pentru a fi adoptat, raportul are nevoie de 69 de voturi pentru, proiectul de lege având caracter de lege organică. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 59 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost respins. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei. (Discuţii în sală.) Vă cer scuze. Întrucât raportul de respingere nu a fost adoptat, supun votului dumneavoastră proiectul de lege privind adoptarea ordonanţei, aşa cum este. Vă rog să votaţi. Cu 40 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost respins. Înţeleg că s-au cerut liste. Vă rog, liste pentru grupurile politice. În aceste condiţii, vă propun transformarea Proiectului de lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 într-un proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului, pe care vi-l supun votului. Va trebui să votaţi dacă sunteţi de acord cu respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009, Proiectul de lege care se referă la respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009, sau dacă votaţi împotriva acestui proiect de lege care, în esenţă, respinge ordonanţa de urgenţă a Guvernului. Vă rog să votaţi. Nici Proiectul de lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 nu a trecut, întrucât a întrunit 58 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi o abţinere. La cererea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, vă rog, liste pentru toate grupurile politice. Stimaţi colegi, În condiţiile în care nici proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nu a întrunit 69 de voturi pentru şi nu a putut fi adoptat, nici proiectul de lege pentru respingere nu a întrunit 69 de voturi pentru a putea fi adoptat, vă rog să-mi permiteţi să prezint Biroului permanent al Senatului propunerea de reprogramare a acestui proiect de lege într-o şedinţă ulterioară. Vă mulţumesc.
		Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2009 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri. Este vorba de un vot final. Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa noastră în plen. Am supus votului proiectul de lege pentru aprobare şi nu a întrunit numărul de voturi. Este vorba de un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Deci pur şi simplu reluăm votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului, care a fost dezbătută în totalitate. Vă rog să votaţi dacă sunteţi în favoarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2009. Cu 50 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2009 a fost adoptat.
		Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiţiei. Suntem în faţa unei cereri de reexaminare a Preşedintelui României. Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa plenului Senatului din 30 septembrie 2009. S-a supus la vot raportul de respingere a cererii de reexaminare şi acesta nu a întrunit numărul de voturi necesar. În aceste condiţii, vom relua pur şi simplu votul asupra raportului de respingere a cererii de reexaminare. Stimaţi colegi, Vă rog să luaţi loc şi să vă exprimaţi prin vot asupra raportului comisiei, care este un raport de respingere a cererii de reexaminare a Preşedintelui României. Vă rog să votaţi. Cu 46 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost adoptat. Deci a fost adoptat cu votul majorităţii senatorilor prezenţi şi adoptarea raportului echivalează, de fapt, cu aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 225/2008 în forma înaintată spre promulgare.
		Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Vă reamintesc, stimaţi colegi, că am dezbătut acest proiect de lege în şedinţa de plen a Senatului din 30 septembrie 2009. Am supus la vot proiectul de lege şi nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică. S-a supus, de asemenea, votului transformarea proiectului de lege pentru aprobare în proiect de lege pentru respingere, şi nici această variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică. În aceste condiţii, vom relua pur şi simplu votul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2009. Subliniez faptul că acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, proiect de lege care trebuie adoptat cu minimum 69 de voturi. Vă rog să votaţi. Din păcate, nu a întrunit numărul de voturi necesar. A întrunit numai 42 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă şi o abţinere. În aceste condiţii, sunt obligat să vă propun transformarea proiectului de lege într-un proiect de lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2009 şi să vă supun la vot Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2009, şi să vă rog să votaţi. Nici Proiectul de lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2009 nu a întrunit numărul necesar de voturi - 42 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi o abţinere - şi, în aceste condiţii, vă rog, de asemenea, să-mi permiteţi să propun Biroului permanent al Senatului reprogramarea acestui proiect de lege.
		Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Vă reamintesc că şi acest proiect de lege a fost dezbătut în şedinţa de plen a Senatului din 25 mai 2009. S-a supus la vot proiectul de lege şi nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică. S-a supus la vot transformarea proiectului de lege într-o lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009, dar nu a întrunit numărul de voturi. În şedinţa de plen a Senatului din 15 iunie 2009 s-a supus, din nou, la vot Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009, şi nu a întrunit numărul necesar de voturi. În şedinţa de plen a Senatului din data de 5 octombrie 2009 s-a supus la vot Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009, şi nu a întrunit numărul necesar de voturi. S-a supus votului şi transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului, şi nici această variantă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică. Senatul este Cameră decizională, deci nu putem depăşi decât prin vot. În aceste condiţii, vă propun să reluăm votul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege... Staţi puţin, nu este proiect de lege privind respingerea, cum mi-aţi scris mie... proiect de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Pe acest lucru am dat noi votul. La mine scrie că este pentru respingere. Probabil că o să fie acelaşi scor, invers. Numai 42 de voturi pentru. (Tabela electronică indică 50 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă şi nicio abţinere.) În consecinţă, vă propun transformarea proiectului de lege într-un Proiect de lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 şi vă rog să votaţi din nou. Din păcate, nici proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă nu a întrunit decât 43 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă şi nicio abţinere. O să mai luăm un singur proiect de lege, care, de asemenea, era amânat. Avem mai multe, dar... Vă rog, liste pentru grupurile politice.
		Vă propun să trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pentru înfiinţarea Fundaţiei "Colegiul Naţional de Afaceri Interne". Acest proiect de lege a fost dezbătut în luna aprilie 2009. S-a supus la vot şi proiectul de lege pentru admitere, şi proiectul de lege pentru respingere. Niciunul nu a întrunit numărul de voturi necesar. Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice. În aceste condiţii, pur şi simplu reluăm votul. Vă supun, întâi, la vot Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2008, proiect de lege care necesită 69 de voturi. Vă rog să votaţi. Din păcate, nu a întrunit decât 39 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 34 de abţineri. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă. Vă rog să votaţi. Cu 25 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 36 de abţineri, proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă nu a întrunit numărul de voturi. Votul se va relua. Vă rog să nu plecaţi din sală. Domnule senator Igaş, am rugămintea să îmi permiteţi să iau în dezbatere punctul 18 din ordinea de zi, punct care are termen de adoptare tacită.
		La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Ne aflăm în faţa unui raport suplimentar comun al comisiilor. Este un raport de admitere cu un amendament. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Întrucât suntem în criză de timp, rog Guvernul să ne spună dacă este de acord cu acest raport. Vă rog. Microfonul 10.
		Doamna Graţiela Denisa Iordache - secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Da, domnule preşedinte. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea comisiei, dau cuvântul domnului preşedinte Toni Greblă. Vă rog. Microfonul 7.
		Domnul Toni Greblă: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în urma unor dezbateri îndelungate, au adoptat un raport de admitere cu un amendament, astfel încât vă propunem spre dezbatere şi adoptare acest raport, cu menţiunea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Dacă nu sunt intervenţii la dezbateri generale, atunci voi trece direct la vot. Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cu un amendament care figurează în anexa la raport. Vă rog să votaţi.
		Domnul Dumitru Oprea (din sală): Trebuia să spună despre discuţiile din comisii!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: A spus, dar dumneavoastră nu aţi fost atent, domnule senator Oprea, credeţi-mă pe cuvânt. Cu 38 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege a fost adoptat cu 47 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, nicio abţinere. Stimaţi colegi, vă propun... La cererea Grupului parlamentar al PNL, listă în legătură cu voturile exprimate. Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere şi colaborare.
		Vă propun să trecem la următorul punct din ordinea de zi, întrebări, interpelări şi răspunsuri. Vă rog să nu plecaţi. Sunt întrebări extrem de interesante şi avem o echipă din partea Guvernului care arde de nerăbdare să ne dea răspunsurile. Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Vom începe cu întrebările. Dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PD-L, care va adresa două întrebări. Se pregăteşte domnul senator Mihăiţă Găină, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Dumitru Oprea: Prima întrebare este adresată Secretariatului general al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap. Obiectul şi motivarea întrebării: implicarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap... (Discuţii în sală.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Numai un moment. Stimaţi colegi, Având în vedere că întrebările, interpelările şi răspunsurile sunt transmise la radio, vă rog să vă menţineţi comentariile la un nivel foarte scăzut, să nu bruiem emisiunile postului de radio România Actualităţi. Vă rog să păstraţi liniştea. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Dumitru Oprea: Obiectul şi motivarea întrebării: Implicarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap în rezolvarea lipsei manualelor şcolare destinate elevilor cu deficienţe de vedere. Domnule Dima Toader, secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Persoanelor cu Handicap, la începutul anului şcolar, Asociaţia Nevăzătorilor din România acuza Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării de lipsă de interes în asigurarea manualelor şcolare transcrise în Braille pentru cei peste aproximativ 1.600 de copii cu deficienţe de vedere. Bineînţeles că vinovatul nu este ministerul, nici inspectoratele şcolare, ci, culmea, chiar Asociaţia Nevăzătorilor din România, pe motiv că ele erau cele obligate să ceară banii de la inspectorate, pentru a face faţă operaţiunilor de transcriere. Cu alte cuvinte, ministerul inversează relaţiile contractuale cu instituţiile statului, adică cel ce prestează serviciul este obligat să iniţieze procedurile de contractare conform Ordonanţei Guvernului nr. 34/2006, şi nu cel ce are nevoie de serviciu - un răspuns aproape de neînchipuit pentru doamna Ecaterina Andronescu, ministru al educaţiei la acea vreme, dat la o interpelare la Camera Deputaţilor. În calitate de autoritate publică ce are funcţia de a exercita controlul asupra modului în care sunt respectate şi promovate de către instituţiile publice şi celelalte persoane juridice drepturile persoanelor cu handicap, vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări: Instituţia dumneavoastră s-a autosesizat în privinţa încălcării grave a dreptului la educaţie al copiilor nevăzători? Ce demersuri aţi făcut pentru a rezolva problema manualelor şcolare Braille necesare acestui an şcolar? În câte şcoli, licee şi alte forme de învăţământ sunt implementate programe speciale cu ajutorul tehnologiilor informaţionale destinate persoanelor cu astfel de probleme? Ce strategii aveţi împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Centrul Naţional de Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar şi alte autorităţi ale statului pentru modernizarea sistemului de educaţie destinat persoanelor cu astfel de dizabilităţi? Doresc răspuns în scris. Dumitru Oprea, senator PD-L de Iaşi. A doua întrebare este adresată domnului Gabriel Sandu...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Oprea, vă rog să mă scuzaţi. Grupul dumneavoastră are 11 minute. La prima întrebare aţi consumat 5 minute. Vă rog frumos să scurtaţi a doua întrebare. Mulţumesc.
		Domnul Dumitru Oprea: Mulţumesc. ...întrebări adresate vizavi de problemele care au apărut din cauza unui acces extins - o parte favorabilă - al copiilor la internet, dar, în acelaşi timp, ca părinţi, ca dascăli, solicităm ministerului răspunsuri la următoarele întrebări: Există o strategie comună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în privinţa aplicării recomandărilor Comisiei Europene privind creşterea siguranţei copiilor în navigarea pe internet? Aveţi în vedere un set de reguli şi norme cu privire la supravegherea utilizării internetului de către copii în şcoli? Care sunt măsurile de descurajare a abuzurilor, care sunt sistemele de blocare şi filtrare a site-urilor cu conţinuturi ilegale şi a comportamentelor nocive? Ce acţiuni aţi derulat şi veţi derula în colaborare cu autorităţile din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor în vederea anihilării infractorilor de pe internet? Mulţumesc. Doresc răspuns în scris. Dumitru Oprea, senator PD-L de Iaşi.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnul senator Oprea a folosit 8 minute din cele 11 minute ce revin Grupului parlamentar al PD-L. Din păcate, mai sunt 4 colegi din Grupul parlamentar al PD-L, pe care îi rog, în 30 de secunde, să pună întrebările, esenţa lor, dar, pentru a fi mai expliciţi, puteţi depune textul acestor întrebări la secretariatul şedinţei. Îl invit la microfon pe domnul senator Mihăiţă Găină - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Este în sală? Nu este.
		Atunci dau cuvântul domnului senator Alexandru Cordoş, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, domnule senator Cordoş.
		Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei. Obiectul întrebării: Introducerea gazului metan în zona Huedin, judeţul Cluj. Stimate domnule ministru, După ce a fost lovit de valul concedierilor, Huedinul are nevoie de câţiva ani până să-şi revină. Ocolit până în curând de investitori, singura localitate rămasă la rang de oraş în judeţul Cluj şi care riscă să fie depăşită la numărul de locuitori de comune cum este comuna Apahida îşi poate găsi salvarea doar în urma finalizării unei reţele de alimentare cu gaz metan. Extinderea alimentării cu gaz metan în această zonă, care beneficiază de atuuri importante în ceea ce priveşte infrastructura de transport, reprezintă premisa pentru dezvoltarea economică generală a acestei părţi a judeţului, aceasta şi în condiţiile în care se prevede dezvoltarea unui parc industrial în Huedin, care să permită atragerea unor investiţii în măsură să genereze noi locuri de muncă. Investitorii străini sunt din ce în ce mai puţin atraşi de această zonă, deficienţele spunându-şi cuvântul. Un investitor important doreşte să construiască la Huedin o fabrică de ghips-carton şi alte materiale de construcţii din această gamă, concernul german fiind unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcţii. Proiectul de investiţii pentru fabrică era conceput pe combustibil lichid, însă, dacă vor avea acces la gaz metan, acest lucru va însemna o creştere a productivităţii cu 28%, în condiţiile în care investiţia va fi de 70 de milioane de euro. Introducerea gazului reprezintă singura şansă a acestei zone a judeţului pentru a se dezvolta economic. Având în vedere cele enumerate mai sus, vă rog, domnule ministru, să răspundeţi la următoarea întrebare: În ce stadiu se află acest proiect şi care este procentul de reuşită în finalizarea lucrărilor până în anul 2010? Solicit răspuns în scris. Cu deosebită consideraţie, Alexandru Cordoş, senator PSD de Cluj. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator Cordoş.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată doamnei Elena Udrea, ministrul turismului. Obiectul întrebării: Proiecte pentru sprijinirea turismului din judeţul Vâlcea. Doamnă ministru, În data de 2 octombrie 2009 aţi participat la "Bursa şi Forumul de turism balnear", din oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea. La acest eveniment s-a discutat despre potenţialul judeţului Vâlcea în ceea ce priveşte turismul balnear, monahal, cultural şi montan, precum şi despre implicarea Ministerului Turismului prin aprobarea de proiecte în vederea dezvoltării turismului din judeţul Vâlcea. Vă rog, doamnă ministru, să-mi comunicaţi care sunt acţiunile concrete pe care doriţi să le iniţiaţi sau să le întreprindeţi în viitorul apropiat pentru a promova turismul vâlcean. Solicit prezentarea răspunsului în scris şi verbal. Emilian Valentin Frâncu, senator PNL de Vâlcea. Pot să citesc şi a doua întrebare?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, domnule senator Frâncu.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc. A doua întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătăţii. Obiectul întrebării: Măsuri în vederea sprijinirii sistemului sanitar vâlcean. Domnule ministru, Spitalele vâlcene, şi în special Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Râmnicu Vâlcea, se confruntă, în prezent, cu probleme majore: plăţi restante către furnizorii de bunuri şi servicii, lipsa medicamentelor şi a materialelor sanitare, imposibilitatea plăţii drepturilor salariale pentru luna în curs şi lunile următoare, precum şi lipsa oricăror fonduri pentru modernizarea şi finalizarea investiţiilor deja începute. Ministerul Sănătăţii a efectuat acum două luni un control la două mari spitale din Râmnicu Vâlcea, Spitalul Judeţean de Urgenţă şi Spitalul de Obstetrică-Ginecologie. Deşi ancheta s-a finalizat de mult, procesul-verbal al controlului nu a ajuns nici până acum la DSP Vâlcea, CAS Vâlcea sau la prefectură. Mai mult, datele statistice prezentate presei de CAS Vâlcea şi Direcţia Sanitară Vâlcea nu coincid, existând mari diferenţe care demonstrează starea totală de haos instituţional şi colapsul sistemului sanitar vâlcean. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi când veţi aduce la cunoştinţă publică rezultatele controlului, ce măsuri aţi dispus şi ce intenţionaţi să faceţi în viitorul apropiat pentru ca sistemul sanitar vâlcean să beneficieze de fondurile necesare bunei desfăşurări a activităţii. De asemenea, aş dori să ştiu şi de ce există mari diferenţe privind datele prezentate de DSP Vâlcea şi CAS Vâlcea în cadrul şedinţei colegiului prefectural de la începutul lunii octombrie, venituri proprii, sume alocate diverselor finanţări etc. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris. Emilian Valentin Frâncu, senator PNL de Vâlcea. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc frumos.
		Domnule senator Emilian Valentin Frâncu, aţi consumat tot timpul alocat Grupului parlamentar al PNL. Dau cuvântul domnului senator Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, se pregăteşte domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătăţii, şi are ca obiect finanţarea Programului naţional de tratare a retinopatiei prematurului. Stimate domnule ministru, Prematuritatea este o problemă de sănătate publică, în ultima perioadă înregistrându-se o creştere semnificativă a numărului prematurilor, relevată atât statistic, cât şi în mod real, din cauza multor factori, astfel încât, în prezent, aproximativ 10% din naşteri constituie naşteri premature. Din cauza tratamentului cu oxigen în primele zile de viaţă, prematurii au un risc pentru îmbolnăvirea retinei, oxigenul având un efect toxic asupra celulelor din retină, putând conduce, în cazuri nefericite, chiar la orbirea copilului. Intervenţia unui specialist oftalmolog, care este format în domeniul retinopatiei la prematuri, aparatura adecvată şi medicaţia corespunzătoare pot preveni, în asemenea situaţii, pierderea vederii copilului. Programul naţional de tratare a retinopatiei prematurului permite finanţarea formării de personal specializat, achiziţionarea de aparatură medicală şi asigurarea medicaţiei specifice. Prin intermediul acestui program, fiecare secţie de nou-născuţi ar trebui să aibă acces la un oftalmolog specialist şi aparatură adecvată. Având în vedere că lipsa de finanţare a acestui program creşte riscul de orbire a prematurului, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi stadiul finanţării acestui program naţional. Cseke Attila Zoltán, senator UDMR, Circumscripţia electorală nr. 5 - Bihor, Colegiul electoral nr. 1. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Cseke. Aţi consumat tot timpul care revine UDMR-ului pentru întrebări.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregăteşte doamna senator Lia Olguţa Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnului ministru Radu Berceanu. Domnule ministru, Referitor la Programul de ameliorare a solurilor acide prin amendare calcică pentru 2009, pentru judeţul Timiş s-a stabilit o suprafaţă de 15.000 de hectare, cu o valoare a studiilor de sol de 38.000 de lei, sumă care nu a mai fost acordată. În acest context, vă rog să-mi comunicaţi care este suprafaţa totală pentru care s-au alocat fonduri, în acest an în România, referitoare la ameliorarea solurilor acide prin amendare calcică. Solicit răspuns în scris. Senator PD-L de Timiş, Gheorghe David.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		O invit la microfon pe doamna senator Lia Vasilescu. Cu intervenţia domnului senator David s-a epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al PD-L.
		Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima întrebare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor. Din afirmaţiile dumneavoastră de până acum, reiese că ministerul pe care îl conduceţi nu se va implica politic în campania electorală prezidenţială, iar structurile de poliţie şi administrative vor veghea la respectarea legii. În aceste condiţii, vă rog să-mi răspundeţi, domnule ministru Blaga, de ce domnul Constantin Nicolescu, şeful Inspectoratului de Poliţie Dolj, s-a aflat alături de domnul Radu Berceanu, şeful PD-L Dolj, la o conferinţă de presă în care acesta vorbea despre demiterea şefilor de deconcentrate din partea PSD şi despre organizarea alegerilor, şi de ce prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, prefect numit de dumneavoastră, nu ia niciun fel de măsuri faţă de situaţia fără precedent de a se numi şefii secţiilor de votare la recomandarea primarilor PD-L, iar declaraţiile de acceptare ale acestora şi dosarele lor se depun direct la sediul PD-L Dolj. În acest sens, vă recomand să vizionaţi o casetă înregistrată de jurnalişti şi care apare pe site-ul de internet www.cvlpress.ro, secţiunea video. Acestea nu sunt pentru dumneavoastră suficiente dovezi de fraudare a alegerilor şi de încercare de intimidare a adversarilor politici ai PD-L şi ai preşedintelui Traian Băsescu? Dacă-mi permiteţi, aş vrea să citesc şi a doua întrebare, adresată prim-ministrului. Domnule prim-ministru, Având în vedere că, temporar, conduceţi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, dar şi în calitate de prim-ministru, vă sesizez situaţia de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj. Inspectorii de specialitate au fost demişi din funcţie de o doamnă care se pretinde noua inspectoare generală, Diana Buşoi, pe un articol de lege cu care nu poate opera decât ministrul educaţiei. Astfel, pentru eliberarea din funcţie sunt enumerate trei articole din Statutul personalului didactic, Legea nr. 128/1997, art. 20 alin. (2), art. 31 şi art. 101 alin. (2), care însă nu se referă la inspectorii de specialitate, ci la inspectorii generali şi generali adjuncţi, ce nu pot fi schimbaţi decât de ministru. Deci fie PD-L a numit-o ministru pe domnişoara Diana Buşoi, fie aceasta este paralelă cu legislaţia învăţământului. De asemenea, vă atenţionez că dumneavoastră personal aţi încălcat flagrant legea, destituind ilegal inspectorul general şcolar şi inspectorii generali adjuncţi, deoarece aceştia fuseseră numiţi prin ordin de ministru "până la organizarea concursului de către minister, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar 2009-2010". Cum în ordin nu exista precizarea "dacă nu se dispune altfel", echipa de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj putea fi schimbată doar cu noua echipă care ar fi câştigat un concurs, concurs pe care nu l-aţi organizat, sau după data de 31 august 2010, dată la care se sfârşeşte anul şcolar, atât timp cât legislaţia în vigoare nu s-a modificat încă. Vă rog să-mi comunicaţi în scris cum aţi repus în drepturile legitime echipa de la ISJ Dolj, formată din Lelioara Nicola, Nicuşor Cotescu şi George Bercea, şi sancţiunile luate împotriva domnişoarei Diana Buşoi, care nu cunoaşte legislaţia în vigoare. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, doamna senator.
		Am rugămintea să încercăm pe viitor să respectăm regulamentul, să nu mai avem atât în declaraţiile politice, cât şi în întrebări aceleaşi teme. Stimaţi colegi, s-a încheiat prezentarea întrebărilor. Vreau să vă informez că, în afara întrebărilor prezentate în plen, au mai depus întrebări în scris: doamna senator Mihaela Popa şi domnii senatori Şerban Rădulescu, Gabriel Mutu - Grupul parlamentar al PD-L. De la Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC au depus întrebări în scris domnii senatori Dan Voiculescu şi Mihăiţă Găină. De la Grupul parlamentar al PNL şi Grupul parlamentar al UDMR nu au existat întrebări depuse în scris. Vă mulţumesc. Vă propun să trecem la punctul următor, dedicat interpelărilor. Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator David, se pregăteşte domnul senator Alexandru Cordoş. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului ministru Radu Berceanu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Domnule ministru, Dat fiind numărul de 1.121.547 de fermieri care au depus cereri în anul 2009, schema unică pe suprafaţă s-a stabilit la 115,67 euro pe hectar, compusă din 71,12 euro pe hectar, reprezentând plata pe suprafaţă cu rambursare din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală, respectiv 44,55 euro pe hectar ca plată naţională directă complementară pentru cultura înfiinţată, cu susţinere financiară din bugetul naţional şi Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală. Obiectiv stabilit de Guvernul României: acordarea, începând cu 16 octombrie 2009, a unui avans de 70% din valoarea de 71,12 euro pe hectar, respectiv 209,97 lei pe hectar. Astfel, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi dacă a fost semnat contractul cu dezvoltatorul de soft pentru adaptarea tuturor modulelor existente la modificările legislative. În al doilea rând, dacă au fost emise toate actele normative referitoare la cuantumul plăţilor directe unice pe suprafaţă, plăţilor naţionale directe complementare, plăţilor pentru culturile energetice şi plăţilor separate pentru zahăr, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal. Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris. Senator de Timiş, Gheorghe David.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Gheorghe David.
		Îl invit la microfon pe domnul Alexandru Cordoş, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL.
		Domnul Alexandru Cordoş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii. Obiectul interpelării: Accidentul de muncă de la şantierul Autostrada Transilvania, unde au decedat doi muncitori. Stimate domnule ministru, Săptămâna trecută, în mai puţin de 24 de ore, pe şantierul Autostrăzii Transilvania au avut loc nu mai puţin de trei accidente de muncă, soldate cu decesul a doi muncitori, de 44, respectiv 47 de ani. Al treilea se află în spital cu multiple fracturi, perioada estimată de medici pentru recuperare fiind de aproximativ o lună. Poliţia, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Parchetul, dar şi reprezentanţi ai proiectului Autostrăzii Transilvania au declarat că anchetează împrejurările producerii celor trei accidente în zona de lucru, la poduri şi viaducte. Departamentul Structuri din cadrul proiectului Autostrada Transilvania a sistat, temporar, activitatea pe şantierul autostrăzii până la finalizarea anchetei în cazul celor două accidente mortale, restul departamentului a continuat lucrul. Deocamdată niciuna dintre instituţiile implicate în anchetă nu a oferit vreo explicaţie oficială asupra celor trei incidente. Cu toate acestea, muncitorii, cu grijă să nu fie auziţi de şefi sau de reprezentanţii companiei americane, vorbesc de presiuni exercitate asupra angajaţilor de către firma americană Bechtel, antreprenorul autostrăzii, muncitorii, fie din cadrul proiectului, fie de la firme subcontractate, spun că se lucrează peste program, peste normă, pentru a încheia lucrările pe acest tronson până la 1 decembrie. Tronsonul Gilău-Câmpia Turzii trebuie finalizat până la ziua naţională, pentru ca premierul să poată tăia o panglică. Fără îndoială că fiecare dintre noi, cu atât mai mult noi, cei de la Cluj, ne dorim să avem cât mai repede cu putinţă mai mulţi kilometri de autostradă, dar nu cu preţul unor vieţi omeneşti, dar se pare că antreprenorul, forţat de Guvern, nu ţine cont foarte mult de regulile de protecţie a muncii, unul dintre martorii unuia dintre accidente a denunţat graba iresponsabilă cu care sunt obligaţi muncitorii să lucreze pentru a respecta acest termen, cerându-li-se realizarea unor anumite norme, fără ca măcar să fie plătiţi pentru acest lucru. Acelaşi martor spune că lucrează în schimbul de noapte de 8 săptămâni. Oamenii, care sunt calificaţi în alte meserii, au fost trimişi să monteze parapeţi la viaducte. Se pare că unul dintre muncitorii care au decedat era sudor de meserie şi monta parapeţi. Mai mult, pentru a da o notă de legalitate, după producerea accidentului şefii de pe şantier au obligat toţi muncitorii din acel schimb să semneze fişele de protecţie a muncii. De ce doar atunci şi de ce atâta grabă? Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi următoarele: De ce antreprenorul Autostrăzii Transilvania este atât de grăbit de autorităţi să finalizeze lucrările pe acest tronson, încât nu mai ţine cont de normele de protecţie a muncii? Dacă este adevărat ce spun muncitorii, iar Guvernul asigură finanţare, de ce nu se mai angajează muncitori? Ce măsuri veţi lua împotriva antreprenorului pentru încălcarea legislaţiei muncii nu doar în ceea ce priveşte normele de protecţie, ci şi referitor la angajarea şi plata muncitorilor de pe şantierul autostrăzii? Este Bechtel apărat de cineva încât să-şi permită asemenea practici? Solicit răspuns în scris. Senator de Cluj, Alexandru Cordoş.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Cordoş.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Frâncu, tot din partea PNL. Aveţi şase minute amândoi. Dacă s-ar putea, să vă înscrieţi în trei minute fiecare. Vă rog, domnule senator Popa.
		Domnul Cornel Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima interpelare este adresată şefului Agenţiei Domeniilor Statului şi se referă la un lucru deosebit de grav. La începutul anului 2009, în urma unei sesizări venite de la cetăţenii din comuna Sârbi, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a demarat o anchetă cu privire la acţiunile de tuberculinare şi vaccinare anticărbunoasă la bovine prestate de medicul veterinar doctor Buzle Gavril. În urma cercetărilor, a reieşit că medicul veterinar a falsificat, în mod fraudulos, tabelele de acţiuni veterinare, trecând în plus numai în satul Bulzu, unul din cele şapte ale comunei, 246 de bovine la acţiunea de tuberculinare şi 101 capete de bovine la acţiunea de vaccinare anticărbunoasă. O să depun interpelarea în scris. Relatez, în continuare, că mai multe controale au certificat aceste neajunsuri şi că la memoriu s-au adăugat 300 de semnături ale cetăţenilor din comuna Sârbi, care cereau rezilierea contractului cu medicul veterinar. Interpelându-l pe Marian Zlotea, preşedintele ANSVA, dumnealui ne-a comunicat că instituţia pe care o conduce doreşte schimbarea acestuia, dar medicul veterinar are contract de concesiune cu Agenţia Domeniilor Statului, iar fără acordul acesteia nu se poate rezilia contractul. În acest sens, domnul Zlotea ne-a comunicat că, prin Adresa nr. 8.416 din 28 iulie 2009, a comunicat ADS acordul de reziliere a Contractului de concesiune nr. 1.262 din 1 septembrie 1999. Am câteva întrebări pe care vreau să le adresez domnului Nicolae Giugea, şeful ADS: De ce ADS nu a dat curs Adresei ANSVA nr. 8.416 din 28 iulie 2009? Ce motivaţie există pentru această întârziere de mai bine de două luni? Ce măsuri concrete veţi lua pentru a remedia această gravă eroare şi pentru a da curs dorinţei cetăţenilor din comuna Sârbi de a nu-l mai avea ca medic veterinar pe doctorul Buzle Gavril. Solicit răspuns în scris şi verbal. Am şi o interpelare scurtă, adresată domnului primministru Boc. Obiectul şi motivarea interpelării: Finanţarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Domnule prim-ministru, Aşa cum îi spune şi numele, autostrada care va traversa vestul ţării vizează lucrări de construcţii în întreaga Transilvanie, lucru pe care nu-l demonstrează realitatea din teren. Am subliniat în nenumărate rânduri că vedem oportună continuarea autostrăzii maghiare şi finalizarea până acum a tronsonului de autostradă care traversează judeţul Bihor, în niciun caz cantonarea echipelor antreprenorilor în zona judeţului Cluj. Este evidentă intenţia dumneavoastră de a vă atrage un capital important de imagine prin prisma lucrării cu prioritate la secţiunea 2B Câmpia Turzii-Cluj. Ştiu deja răspunsul celor de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cum că finanţarea a avut de suferit în acest an sau că s-a întârziat din cauza exproprierilor din zonele traversate de autostradă. Ca urmare a acestor dovezi clare de rea intenţie din partea dumneavoastră şi a ministrului transporturilor, vă cer să-mi răspundeţi, cu exactitate, la următoarele întrebări: Ce sume aţi alocat în acest an pentru lucrările din tronsoanele 3C Suplacu de Barcău - Borş şi 3B Mihăeşti - Suplacu de Barcău? Ce fonduri sunt prevăzute pentru terminarea tronsoanelor 3C Suplacu de Barcău - Borş şi 3B Mihăeşti - Suplacu de Barcău? Ce sume aţi prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2010 pentru continuarea lucrărilor la autostradă, defalcat pe tronsoane? Care este graficul lucrărilor la cele două tronsoane menţionate pentru sfârşitul acestui an şi pentru anul 2010? Solicit răspuns în scris şi oral la cele două interpelări. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc.
		Domnul senator Frâncu, senator în Circumscripţia electorală Vâlcea. Vă rog.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei şi protecţiei sociale. Domnule ministru, Este cunoscut faptul că în comunele necooperativizate cetăţenii erau obligaţi să încheie cu statul contracte de achiziţie la preţuri impuse, contribuind şi ei la dezvoltarea economică din acea perioadă cu produse animaliere şi agroalimentare. În prezent, există mulţi vârstnici de peste 65 de ani, din astfel de localităţi, care, nebeneficiind de pensie sau ajutor social, au rămas fără venituri minime necesare subzistenţei. Deoarece şi aceşti vârstnici au avut o contribuţie reală la dezvoltarea societăţii, ar trebui să beneficieze, la fel ca şi ţăranii din comunele cooperativizate, de o indemnizaţie egală cu pensia minimă socială. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi punctul dumneavoastră de vedere privind această situaţie şi dacă intenţionaţi să iniţiaţi un act normativ reparatoriu. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Cu aceasta am încheiat prezentarea orală a interpelărilor. Aş vrea să vă informez, stimaţi colegi, că au mai prezentat interpelări în formă scrisă: din partea Grupului Parlamentar al PD-L - domnul senator Iulian Urban; din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC - senatorii Doina Silistru, Daniel Savu, Mihăiţă Găină, Laurenţiu Chirvăsuţă, Şerban Constantin Valeca şi Crăciun Avram. Am încheiat, cu aceasta, sesiunea noastră de interpelări şi trecem la răspunsuri la întrebări şi interpelări.
		Având în vedere prezenţa domnului senator de Vâlcea Emilian Frâncu, am rugămintea să începem cu răspunsurile la întrebările domnului senator. Vă rog, cine răspunde? Hotărâţi cine răspunde primul. Începem cu Ministerul Mediului, domnul secretar de stat Dan Cârlan - microfonul nr. 10 -, pentru că dumneavoastră, domnule Iliescu, sunteţi privilegiat, staţi tot timpul la microfon aici. Domnule Cârlan, vă rog.
		Domnul Dan Cârlan -secretar de stat în Ministerul Mediului: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule senator Emilian Frâncu, Societatea SACOMED - SA Horezu, judeţul Vâlcea, desfăşoară în punctul de lucru din comuna Măldăreşti, sat Ciupa, activitatea de depozitare a deşeurilor nepericuloase, din punct de vedere al protecţiei mediului aceasta fiind reglementată prin autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 116/2009, emisă de Direcţia Apelor Olt - Râmnicu Vâlcea, valabilă până la data de 26 mai 2012, respectiv autorizaţia de mediu nr. 272/2008, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea, valabilă până la 17 august 2013. Autorizaţia de mediu a fost emisă cu program de conformare ce cuprinde cinci măsuri, cu termene scadente 2009-2013. Depozitul face parte din categoria depozitelor neconforme clasa B, din zona urbană, cu termen de sistare a depozitării în anul 2017, conform Hotărârii Guvernului nr. 349/2005, anexa nr. 5. Depozitul este amplasat într-o zonă situată între islazul comunal şi pădurea ce aparţin comunei Măldăreşti, iar distanţa până la cea mai apropiată locuinţă este de peste 500 metri, suprafaţa totală a depozitului fiind de 30.000 metri pătraţi. Dotările tehnologice ale depozitului constau în: acces controlat pe un drum de pământ balastat, cu o lungime de circa 900 metri, şi barieră la intrarea în depozit. Depozitul este împrejmuit cu stâlpi de lemn şi sârmă ghimpată pe trei laturi, iar în partea de răsărit vechiul gard a fost dezafectat şi s-au fixat stâlpi din ţeavă metalică, urmând a se monta şi plasa de sârmă pe aceştia. În jurul depozitului sunt săpate şanţuri de colectare a apelor pluviale. Pentru levigat, este săpat şanţ colector şi bazin colector nebetonat. Pentru monitorizarea pânzei freatice, sunt săpate trei foraje de observaţie la 12 metri adâncime, amplasate astfel: două în partea de nord şi unul în partea de sud a depozitului. În jurul perimetral al depozitului au fost plantaţi puieţi de salcâm, salcie şi brad, puieţi ce au fost plantaţi, ca urmare a măsurii din programul de conformare, în toamna anului 2008 şi primăvara anului 2009, parte din aceştia fiind uscaţi. Pentru împrăştierea şi compactarea deşeurilor, societatea dispune de un buldozer. În cursul lunii septembrie, laboratorul Direcţiei Apelor Olt - Râmnicu Vâlcea a efectuat o analiză privind calitatea apelor pârâului Valea Goruneţului, pârâu ce trece în imediata vecinătate a depozitului, şi s-a emis buletinul de analiză nr. 232/11 septembrie 2009, din care reiese că cei şase indicatori analizaţi se încadrează în limitele admise. Societatea a fost verificată în data de 17 septembrie 2009 de către reprezentanţi ai Comisariatului general şi ai Comisariatului Judeţean Vâlcea din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, nefiind aplicate sancţiuni contravenţionale.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Frâncu, vreţi să mulţumiţi pentru răspunsul exhaustiv, nu?
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Da, răspunsul este exhaustiv, dar nu răspunde cerinţelor locuitorilor din zonă. Domnule secretar de stat, Dacă aţi fi avut, să zicem aşa, curiozitatea să întrebaţi măcar primăria din comuna respectivă, printr-o adresă, aţi fi văzut că acolo este o stare explozivă. Dacă v-aţi deplasa pe drumul Horezu - Târgu Jiu, aţi vedea că pe porţiunea aceea de vreo zece kilometri este un miros pestilenţial. Am fost personal să văd, pentru că erau repetate solicitările de a ajunge acolo. Cetăţenii nu pot să trăiască. Repet, este o stare insuportabilă. Este o deponie de gunoi deschisă, respectiva firmă SACOMED nu s-a conformat absolut deloc cerinţelor programelor impuse, iar acele autorizaţii probabil că au fost date, ştiţi dumneavoastră cum, pe ochi frumoşi. Dacă cineva îşi poate permite să dea o autorizaţie de mediu pe un teren nesupravegheat, neînconjurat măcar, pentru că dumneavoastră singur aţi spus că, pe o latură, accesul animalelor este fără niciun fel de restricţie, iar pârâul trece prin acea zonă, vă daţi seama, unde sunt tone întregi de deşeuri de tot felul, există un pericol real. Deci, dacă dumneavoastră vreţi să înţelegeţi suferinţa locuitorilor de acolo, dispuneţi, vă rog frumos, o anchetă neutră de la minister şi o să găsiţi, într-adevăr, surprize foarte, foarte neplăcute. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnule Dan Cârlan, dacă vreţi să comentaţi, vă rog, microfonul 10.
		Domnul Dan Cârlan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am reţinut observaţia cu privire la emiterea autorizaţiei de mediu "pe ochi frumoşi", precum şi solicitarea de a deschide o anchetă. Vă asigur că, în afara verificării la care a procedat Garda Naţională de Mediu, o să dispunem Corpului de control al Ministerului Mediului să facă o verificare cu privire la aspectele semnalate, să vedem ai cui ochi frumoşi au fost, în august 2008, cei care au emis autorizaţia de mediu pentru acest obiectiv.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat... (Microfonul nu este deschis.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Frâncu, daţi-mi voie întâi să vă întreb dacă doriţi să comentaţi, după aceea să vă invit la cuvânt. Domnul senator Frâncu. Microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule secretar de stat, ştiţi foarte bine că rar sunt, să zicem, într-o poziţie de a fi nemulţumit de răspunsurile dumneavoastră, care totdeauna au fost complete şi mulţumitoare. De data aceasta, este o rugăminte, faceţi ceva pentru ca acolo situaţia să se îndrepte. E mai puţin important că se vor da nişte amenzi, poate, simbolice. Important este ca, cu adevărat, ori să se interzică depozitarea unor tone de deşeuri acolo, dacă se vede că mediul este foarte grav afectat, sau să se găsească nişte soluţii, pentru că asta e important, situaţia cetăţenilor din zona comunei Măldăreşti. Vă mulţumesc mult.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Sunt convins că domnul secretar de stat Cârlan a recepţionat apelul dumneavoastră.
		Îl invit acum la microfon pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să vă răspundă la o întrebare pe care aţi adresat-o Ministerului Finanţelor Publice. Domnule secretar de stat, microfonul nr. 8, vă rog.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte. Întrebarea formulată de domnul senator Emilian Frâncu se referă la insuficienţa fondurilor alocate pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2009 pentru Primăria Comunei Alunu, judeţul Vâlcea. Îi răspund domnului senator. Prin Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr. 18/2009, pentru judeţul Vâlcea s-au aprobat 1.999,7 milioane lei, sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, fiind repartizate pe judeţe pe baza criteriilor prevăzute de art. 33 alin. (2) din Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, pentru a explica domnului senator: capacitatea financiară, determinată pe baza impozitului pe venit încasat pe locuitor, în proporţie de 70%; suprafaţa judeţului, în proporţie de 30%. De asemenea, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor pentru judeţul Vâlcea, alocate potrivit anexei nr. 5 din aceeaşi lege, sunt de 241 milioane lei, în creştere cu 21% faţă de programul anului 2008 şi cu 14,7% mai mult faţă de realizările din 31 decembrie 2008. Din analiza numărului de posturi ocupate în aparatul propriu al unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului Vâlcea la data de 31 mai 2009, s-au constatat o serie de discrepanţe în ceea ce priveşte numărul de posturi ocupate în aparatul propriu al unor unităţi administrativ-teritoriale cu acelaşi număr de locuitori. Astfel, la un număr de locuitori cuprins între 4.000 şi 4.500 de persoane, numărul de angajaţi în aparatul propriu variază de la 14 la 34 de persoane, iar comuna Alunu, la un număr de 4.514 locuitori, are 34 de posturi ocupate în cadrul primăriei. În acest context, pentru păstrarea echilibrelor bugetare şi menţinerea stabilităţii economice, precum şi pentru realizarea ţintei de deficit al bugetului general consolidat, stabilit prin angajamentul Guvernului cu Fondul Monetar Internaţional, este imperios necesar ca şi autorităţile locale să procedeze la analize detaliate, în special ale cheltuielilor de personal şi ale celor cu bunuri şi servicii, în vederea reducerii acestora la un minim necesar.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului secretar de stat. Domnul senator Frâncu, microfonul nr. 2, vă rog.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule ministru, În principiu, sursele de finanţare le ştiam, le-aţi prezentat foarte corect. Am o observaţie. Din păcate, eu cred că acolo s-a procedat greşit la repartizarea sumelor pe care dumneavoastră le-aţi enumerat global, pe judeţul Vâlcea. De la consiliul judeţean comuna a primit doar 18.000 de lei, o sumă infimă, pe tot anul, ca să-şi echilibreze bugetul. Acolo este o zonă minieră, monoindustrială. Închizându-se multe mine, oamenii de acolo sunt disperaţi, şi atunci rugămintea mea este dacă va putea Guvernul - când am redactat întrebarea, eu mă gândeam la o rectificare bugetară - să prindă în soluţia propusă la rectificare şi comuna Alunu. Acum e clar că această soluţie, probabil, nu poate să fie luată în calcul, însă dacă această comună va fi prinsă cumva într-o formă de finanţare, m-aş bucura foarte mult.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul secretar de stat Iliescu. Microfonul 8.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Observaţia domnului senator este foarte corectă. Există această posibilitate ca, de la nivel de judeţ, să se fi alocat acestei comune o sumă foarte mică. Pe de altă parte, trebuie să vă spun că, în prezent, de la bugetul de stat nu există posibilitatea alocării unor sume nerepartizate care să poată fi alocate pentru destinaţiile solicitate. Pentru asigurarea finanţării unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar, potrivit art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, s-ar putea aloca, dacă ar exista la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, unor ordonatori principali de credite pe baza unor hotărâri de guvern. Din păcate, din cauza crizei economice şi financiare, aceste sume la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, la această oră, nu există.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Stimaţi colegi, Încheiem aici sesiunea de răspunsuri la interpelări. Vreau să mulţumesc reprezentanţilor Guvernului care au venit la această şedinţă şi să vă informez că, în scris, reprezentanţii Guvernului au mai transmis răspunsuri pentru interpelările şi întrebările domnilor senatori: Petru Başa, Grupul parlamentar al PD-L, Gabriel Mutu, Grupul parlamentar al PD-L, Gavril Mîrza, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, Cseke Attila Zoltán, Grupul parlamentar al UDMR, Valer Marian, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, Petru Başa, Grupul parlamentar al PD-L, Traian Constantin Igaş, Grupul parlamentar al PD-L, Valer Marian, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, Vasile Cosmin Nicula, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, şi Sorin Serioja Chivu, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Mulţumesc, de asemenea, numeroşilor senatori care au fost alături, împreună cu noi şi împreună cu domnul senator Frâncu până la această oră târzie din seară. Mulţumesc staffului, de asemenea. Lucrările şedinţei se încheie aici.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 18.50.