Şedinţa Senatului din 26 octombrie 2009

		Şedinţa a început la ora 15.40. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David şi de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Am primit de la domnul senator Gheorghe David, secretar de şedinţă, care se ocupă de problema declaraţiilor politice, o listă conform căreia 20 de colegi senatori şi-au înscris numele pentru declaraţii politice generale. Primul pe listă ar fi domnul senator Tudor Panţuru. Este prezent. O să vă rog să închideţi uşile şi, cu permisiunea dumneavoastră... Numai un moment, domnule senator Panţuru, vreau să sun la Grupul parlamentar al PNL... Domnul senator Dan Voiculescu este prezent. După Domnia Sa urmează domnul senator Liviu Titus Paşca. Domnule senator Frâncu, vă rog să-l chemaţi pe domnul senator Liviu Titus Paşca. Stimaţi colegi, să începem. Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Panţuru - Grupul parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul. Microfonul central.
		Domnul Tudor Panţuru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Un stat român performant - deziderat doar declarativ pentru unii actori politici". Declarativ, cu toţii ne dorim o societate performantă, cu un grad mare de adaptabilitate la modificările structurale pe care societatea contemporană le operează la nivelul întregului mapamond. Vrem să ne putem organiza, ca naţie, astfel încât să realizăm un trai decent pentru toţi conaţionalii noştri şi să oferim copiilor toate şansele unei realizări profesionale şi personale la nivelul lor de aspiraţie. Dramatic este însă că, după 20 de ani de reformă continuă, niciunul dintre punctele enunţate nu se regăseşte pe lista realizărilor noastre. Reformele din mers au produs bunăstare doar pentru o anumită categorie. Creşterea economică însăşi a fost produsă, paradoxal, tocmai de românii care au renunţat să mai spere ceva de la statul român. Cei aruncaţi peste gard de restructurarea sistemului economic au ales nu numai să se salveze singuri, atunci când autorităţile române nu au găsit soluţii pentru reintegrarea lor profesională, ci au optat să-şi ajute şi familiile rămase în ţară şi au revenit să investească aici. Nu conducerilor înţelepte ale "chiriaşilor" din Palatul Victoria li s-a datorat creşterea economică galopantă din perioada 2001-2008, ci românilor obişnuiţi, fără pretenţii în a deţine activităţi de manageri performanţi. Cadrul general care a permis investitorilor străini înfiinţarea de întreprinderi productive în ţara noastră a fost creat de actul de aderare a României la Uniunea Europeană, nicidecum de nu ştiu ce politică rafinată de atragere a acestora. Forţa de muncă foarte ieftină din ţara noastră a fost al doilea motor important în captarea atenţiei multinaţionalelor. (Rumoare în sală.) Programele politice declarative...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, vă cer scuze. Stimaţi colegi din Grupul parlamentar al PD-L, din Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC şi din Grupul parlamentar al PNL, vă rog respectuos, chiar dacă veniţi mai târziu şi semnaţi, să păstraţi liniştea şi să-l ascultăm pe domnul senator. Vă rog, domnule senator Panţuru, aveţi cuvântul.
		Domnul Tudor Panţuru: Problemele politice declarative, enunţate în campaniile electorale, rămân, de cele mai multe ori, simple declaraţii de intenţii. Reformarea şi restructurarea stratului birocratic român au ajuns doar sloganuri. Singurul Guvern care s-a străduit să pună în aplicare cele promise în campanie a fost demis tocmai pentru că se străduia să desăvârşească procesul extrem de anevoios al transformării statului român într-o structură capabilă să ofere şanse egale de dezvoltare pentru toţi cetăţenii. Liderii PD-L nu au dezertat însă de la aceste deziderate. Susţinem în Parlament învestirea unui guvern foarte flexibil, cu ministere mai puţine, cu specialişti validaţi profesional şi care şi-au manifestat deja ataşamentul faţă de bunăstarea românilor. Suntem pentru învestirea unui guvern care să asigure stabilitatea în perioada campaniei electorale şi care să se dovedească un partener de dialog adecvat pentru Fondul Monetar Internaţional. Programul de guvernare al Guvernului Croitoru vine să continue programele demarate de Cabinetul Emil Boc. Restructurarea administraţiei centrale, găsirea celor mai bune soluţii pentru o mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat şi continuarea demersurilor pentru relansarea economică sunt priorităţi pentru noul Cabinet. Dacă, într-adevăr, PSD şi PNL doresc să pună capăt conflictului politic, aşa cum susţin, atunci nu au niciun motiv să nu voteze Cabinetul Lucian Croitoru. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Aţi vorbit 3 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Liviu Titus Paşca - Grupul parlamentar al PNL. Domnule senator Rotaru, aveţi cuvântul. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Ion Rotaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi se numeşte "S.O.S. agricultura României!". Anii '30 caracterizau România ca o ţară eminamente agrară. Au fost ani în care eram consideraţi "grânarul Europei", România constituind un actor important al pieţei agricole, exportând cantităţi mari de cereale prin renumita bursă de cereale de la Brăila, aceasta în condiţiile în care producţiile din acea perioadă erau reduse, comparativ cu cele ale zilelor noastre. Privind retrospectiv şi comparând producţiile de atunci cu cele obţinute astăzi în agricultura României, o să constatăm, cu stupoare, că peste 70 de ani de evoluţie spectaculoasă a societăţii, în ansamblu, au însemnat un progres mai puţin coerent pentru agricultura românească, care, deşi a făcut progrese, este departe de realizările de excepţie ale multor ţări din Uniunea Europeană sau alte state ale mapamondului. Cei 20 de ani scurşi de la Revoluţie nu au reprezentat nici ei, cu unele excepţii, acea revoluţie atât de necesară agriculturii româneşti. Fără a intra în detalii şi fără a compara cifre privind producţiile agricole, o concluzie vine de la sine: din "grânarul Europei", dintr-o ţară exportatoare, România, ţară invidiată pentru calitatea pământurilor sale, ţară care are potenţialul agricol necesar să hrănească 80 de milioane de oameni, nu reuşeşte să asigure din producţia internă nevoile celor 20 de milioane de români. Importăm astăzi cereale, plante tehnice, carne, peste 65% din necesarul de fructe şi legume şi multe altele, răsturnând total logica economică sănătoasă a anilor '30, dar şi echilibrul balanţei comerciale agricole. Uriaşul potenţial agricol de care dispunem, bine gestionat şi stimulat, ne-ar putea duce lejer, în câţiva ani, în rândul celor mai performante ţări europene în domeniu. Ce ne lipseşte pentru aceasta? Probabil, voinţa politică şi un nou mod de abordare a problemelor cu care se confruntă agricultura astăzi. În 2004, agricultura României contribuia cu circa 12% la formarea produsului intern brut. În 2008, această contribuţie scade sub 8%, iar perspectivele acestui an sunt şi mai sumbre. Fiecare guvern postdecembrist, parlamentarii, oamenii politici clamează, cu orice prilej, o frază devenită stereotip: "agricultura - prioritate naţională", dar acest lucru nu a avut niciodată corespondent în realitate. Deşi ne confruntăm cu o nouă criză economică, deşi era momentul să încurajăm agricultura, în ansamblu, şi investiţiile în agricultură, în special, aceasta putând răspunde în timp scurt, real şi eficient la o serie din provocările actuale ale crizei, Guvernul Boc, în înţelepciunea sa, a tratat agricultura ţării ca pe Cenuşăreasa de serviciu. Dovada acestui tratament "generos" şi "plin de consideraţie" pentru importanţa acestui domeniu o constituie cei 1,31% din PIB alocaţi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale prin Legea bugetului de stat pe anul 2009. Perseverând în cinism, Guvernul Boc mai sapă o groapă la fundaţia şi aşa şubredă a agriculturii româneşti şi, la prima rectificare bugetară, nu numai că nu-i repartizează sume suplimentare, dar, într-un exces de patriotism, mai taie o bucată din anemica alocare bugetară a Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Astfel, agricultura rămâne, şi în acest an, prioritate naţională... fără bani. Nu acelaşi lucru putem spune despre Ministerul Turismului al doamnei Udrea. Realizarea unui program naţional de îmbunătăţiri funciare, cu o componentă majoră: reabilitarea şi extinderea sistemului de irigat, ar fi trebuit să constituie prima opţiune investiţională a ţării, acţiune cu atât mai necesară cu cât an de an seceta şi deşertificarea solului generează efecte catastrofale pentru agricultură. Crearea perdelelor forestiere şi realizarea unui program naţional de împădurire reprezintă o altă direcţie neglijată de actualii guvernanţi, cu efecte dezastruoase asupra agriculturii şi mediului înconjurător. Cercetarea agricolă, cândva performantă şi eficientă, este la pământ. Din cele peste 160 de unităţi de cercetare au mai rămas mai puţin de 40 de unităţi, iar baza lor materială s-a redus de la 200.000 de hectare teren la mai puţin de 18.000 de hectare. Cercetătorii sunt tot mai puţini şi prost plătiţi. Agricultorii români, producători de seminţe sub licenţa marilor firme, cumpără ceea ce produc ei înşişi la preţuri prohibitive, dar vând cerealele şi celelalte produse la preţuri descurajante. Motorina pentru agricultură este scumpă, îngrăşămintele şi erbicidele sunt tot mai slabe calitativ, dar tot mai scumpe de la an la an. În schimb, preţul laptelui este o batjocură, subvenţiile pentru zootehnie nu au fost date, iar nivelul subvenţiilor, pe ansamblu, este mult mai mic, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, şi creează dificultăţi majore agricultorilor români într-o piaţă concurenţială în care toţi fermierii din Uniunea Europeană sunt, sau cel puţin ar trebui să fie, egali. Accesul la finanţarea investiţiilor în agricultură este lăsat, în mod discreţionar, la mâna băncilor private - CEC-ul, ca bancă a statului, interpretând aceeaşi partitură -, atitudinea cvasiunanimă de respingere a agricultorilor de către bănci conducând în multe cazuri la renunţarea în realizarea proiectelor. Fondul de Garantare a Creditului Agricol este decapitalizat şi inoperant, iar accesarea fondurilor europene este, în continuare, greoaie şi extrem de tehnicizată şi birocratică. Criteriile de selecţie se schimbă în timpul sesiunilor, iar procedurile sunt lungi, complicate, timpul de evaluare durând şase-nouă luni. Ultima lovitură dată agricultorilor o constituie eliminarea subvenţiei pentru irigaţii, care va ridica costurile pe unitatea de suprafaţă cu peste 10 milioane de lei vechi, ceea ce este faliment sigur. Enumerarea problemelor poate continua pe multe pagini. Am prezentat doar câteva din multele greutăţi cu care se confruntă fermierii români, care nu sunt deloc noi, multe dintre ele cronicizându-se, rămânând mereu actuale prin lipsa de răspuns a factorilor de decizie. Din nefericire, Guvernul Boc, lipsit de viziune privind politicile agricole - fapt demonstrat prin modul de alocare a resurselor -, a tratat cu o totală şi condamnabilă indiferenţă acest domeniu, iar rezultatele se văd. Iată de ce actualul Guvern trebuie să plece, să-i lase pe cei care au voinţa politică, care ştiu ce au de făcut şi care sunt cu adevărat interesaţi de soarta agriculturii româneşti. Elaborarea unor strategii coerente, finanţarea prin bugete multinaţionale, investiţii în sisteme de irigat, crearea unor structuri viabile de piaţă, susţinerea cercetării, creşterea exportului şi echilibrarea balanţei comerciale agricole, subvenţii la nivel naţional, creşterea suprafeţelor împădurite sunt obiective majore ale oricărui guvern responsabil din această ţară. Eliminarea samsarilor şi a evaziunii fiscale de peste două miliarde de euro din agricultură, scoaterea la suprafaţă a tranzacţiilor la negru, desfiinţarea sistemului de achiziţii pe borderou, comasarea terenurilor agricole, impozitarea excesivă a proprietarilor care lasă pământul pârloagă, taxarea inversă privind TVA-ul la produsele agricole, crearea la CEC a unei divizii pentru finanţarea agriculturii şi regândirea criteriilor şi procedurilor privind accesarea fondurilor europene sunt doar câteva soluţii. Omenirea a început cu agricultura şi va sfârşi în absenţa acesteia. România poate avea un nou început, dacă nu va mai lăsa de izbelişte sute de mii de hectare necultivate, dacă va avea inteligenţa necesară să exploateze la maximum acest patrimoniu inestimabil, care este pământul ţării. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Aţi vorbit 8 minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Liviu Titus Paşca - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul central.
		Domnul Liviu Titus Paşca: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică este intitulată "România - între promisiunile mincinoase ale Guvernului Boc şi ameninţările lui Traian Băsescu". Stimaţi colegi, Nu întâmplător am ales acest titlu pentru declaraţia mea politică de astăzi, fiindcă aceasta este situaţia reală în care se află România, ţară proaspăt-intrată în Uniunea Europeană. Este suficient să parcurgi presa zilnică pentru a afla că, potrivit unui raport al Comisiei Europene, România a ratat până acum atragerea unor importante fonduri PHARE şi ISPA destinate dezvoltării sociale şi infrastructurii, din cauza incapacităţii administrative, a extinderii nejustificate a contractelor şi a vulnerabilităţii achiziţiilor publice. Evident, necheltuirea banilor europeni conduce la adâncirea decalajului dintre ţara noastră şi ţările dezvoltate de pe continent. Conform raportului special pe fonduri al Comisiei Europene, există riscul ca România să piardă anul viitor fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ un miliard de euro. Ce ar mai fi de adăugat acestui tablou? Ar mai fi minciunile Guvernului Boc, Guvernul din "visul de aur" al lui Traian Băsescu, care a promis creşterea nivelului de trai, a investiţiilor, dezvoltarea infrastructurii etc., etc. Ar mai fi de adăugat recentele analize ale "Pricewaterhouse Coopers", care avertizează asupra posibilei devalorizări puternice a leului în 2010, precum şi asupra unei crize bancare care ar putea urma. După ce incompetenţa evidentă a guvernării Boc a determinat Parlamentul să voteze o moţiune de cenzură care a şi condus la căderea acesteia, după ce partidele care alcătuiesc noua majoritate parlamentară au propus o soluţie de compromis, adică un premier independent, Klaus Iohannis, care să formeze un nou Guvern, iată că şeful statului, domnul Băsescu, adică cel care ar trebui să fie garantul echilibrului în ţară şi mediator al conflictelor, vine în faţa naţiunii cu un alt nume pe care doreşte să-l impună drept premier. Cu alte cuvinte, ca şi în alte situaţii, în totalul dispreţ al celui mai reprezentativ organ democratic al ţării, adică Parlamentul, Traian Băsescu vrea să i se îndeplinească dorinţa. Dacă nu, ne avertizează că va dizolva acest Parlament, care îi încurcă socotelile, chiar imediat după al doilea tur de scrutin pentru prezidenţiale. Şi pentru a nu ieşi din nota obişnuită a declaraţiilor contradictorii pe care le face nu de la o zi la alta, ci chiar de la o oră la alta, evident, preşedintele tuturor românilor a dat o rectificare: "Voi dizolva Parlamentul după al doilea tur de scrutin." Dar Traian Băsescu nu se mulţumeşte să-i atace pe parlamentarii beneficiari ai "pensiilor nesimţite", ci îi ameninţă şi pe cetăţenii României că, dacă nu este votat premierul propus de Domnia Sa, vezi Doamne, românii nu vor mai primi pensii şi salarii, pentru că FMI nu va mai livra a doua tranşă de împrumut. Şi uite aşa, din ameninţare în ameninţare, neţinând cont nici de Constituţie, pe care de altfel o invocă frecvent, neţinând cont de nicio normă a bunului-simţ, domnul Băsescu a atins zilele trecute apogeul. După ce şi-a depus candidatura, a ţinut să atragă atenţia că România nu este nici a politicienilor, nici a mogulilor de presă, este pasămite a românilor. Şi pentru că moare de grija românilor, Traian Băsescu face tot ce-i stă în putinţă să prelungească o criză politică căreia i-ar fi putut pune capăt prin acceptarea ca premier a domnului Klaus Iohannis. Stimaţi colegi, Îmi îngădui în faţa dumneavoastră să-mi exprim totala neîncredere în bunele intenţii ale lui Traian Băsescu în ceea ce priveşte interesul public. Bilanţul celor cinci ani de mandat este dezastruos. În afară de poziţionarea sa împotriva politicienilor, împotriva presei şi, în general, împotriva tuturor celor care au alte opinii şi nu-i îndeplinesc orbeşte indicaţiile preţioase, Traian Băsescu nu cunoaşte alt interes decât interesul său propriu, adică acela de a rămâne la putere încă cinci ani sau, dacă este posibil, tot restul vieţii. Cu alte cuvinte: "dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau." Ei bine, pentru că anul acesta vom comemora 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, îi reamintesc domnului Băsescu că cei care s-au jertfit atunci au făcut-o pentru democraţie, nu pentru a fi reîncarnat Ceauşescu, iar demonizarea Parlamentului de către Traian Băsescu, care acum pozează în cel mai curajos luptător împotriva mogulilor din presă şi a politicienilor corupţi, a rămas ultima sa armă de campanie electorală. În pofida afişului său electoral, care introduce termenul de frică, specific regimurilor totalitare, nicidecum democraţiilor moderne, sunt absolut convins că această armă, adică frica, nu va avea nici pe departe efectul scontat. Tocmai de aceea, domnule preşedinte, suntem siguri că nu veţi câştiga alegerile prezidenţiale. Mulţumesc.
		Domnul Puiu Haşotti (din sală): Să te audă Dumnezeu!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Liviu Titus Paşca.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila - Grupul parlamentar al UDMR, se pregăteşte domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul, domnule senator Cseke Attila.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Onorat Senat, Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Aceste greu de pronunţat nume ungureşti". Declaraţia mea politică de astăzi este inspirată din mai multe emisiuni, reportaje sau comentarii apărute în spaţiul public românesc, care de aproape 20 de ani, de când avem o democraţie în formare în România, se confruntă cu mai mici sau mai mari dificultăţi în pronunţarea numelor şi prenumelor persoanelor publice, şi nu numai, aparţinând comunităţii maghiare. Fenomenul poate fi regăsit şi la alte niveluri, mai reduse, ale societăţii din România, poate într-un grad nu atât de accentuat, datorită convieţuirii de zi cu zi a mai multor etnii pe teritoriul ţării, astfel că mai semnificativ şi pregnant apare această problemă în privinţa persoanelor publice, fie că sunt politicieni, artişti sau pur şi simplu intelectuali. Nu aş dori să se creadă că toată această tematică este adusă în discuţie de subsemnatul doar pentru că este vorba şi de politicieni. Departe de mine această intenţie. Mai mult, aş vrea ca prin semnalul meu să reuşim să progresăm şi în acest domeniu, aşa cum - dacă se doreşte, şi sunt exemple în acest sens - s-a reuşit în multe alte domenii ce privesc respectul pentru cultura, civilizaţia, chiar istoria celuilalt de altă etnie, chiar dacă acestea ar fi, câteodată, nu tocmai convergente cu ale noastre. Măreţia omului constă nu numai în ceea ce a reuşit să acumuleze în sine prin cunoştinţele dobândite, dar, în mod sigur, şi în comportamentul pe care îl are faţă de celălalt, care, poate, are alte opinii, idei sau valori, inclusiv lingvistice, împărtăşite. La ce mă refer de fapt? La modul în care se citesc şi se pronunţă numele şi prenumele persoanelor având naţionalitatea şi limba maternă maghiară. Sigur, înainte de toate, trebuie să spunem că, prin construcţia sa, prin identitatea sa istorică şi lingvistică, precum şi prin dezvoltarea sa ulterioară, limba maghiară nu este o limbă care să se asemene cu limba română, deşi de-a lungul vremurilor s-au format cuvinte, dacă nu comune, foarte asemănătoare în cele două limbi. Precizarea este importantă pentru a înţelege într-o oarecare măsură fenomenul cercetat, dar, totuşi, stimaţi colegi, cred că avem încă multe de făcut şi în acest domeniu. Încep cu ce poate părea nesemnificativ, când auzi pe la televiziuni sau de la colegi din sfera politicii că-i spun unui politician maghiar: domnul Béla, domnul Hunor sau domnul Attila. Mă şi gândesc ce ar fi dacă unor politicieni de naţionalitate română li s-ar spune: domnul Traian, domnul Mircea, domnul Emil sau domnul Crin. Poate ar fi interesant de văzut care ar fi reacţia acestor oameni dacă ar fi apelaţi cu prenumele lor la diverse manifestări sau întâlniri oficiale. Din păcate, se întâmplă destul de des ca în loc de numele de familie al unor oameni de naţionalitate maghiară să se pronunţe prenumele acestora, probabil pentru că este mai uşor. Totuşi, vorbim de persoane care sunt prezente în viaţa publică de ani, poate zeci de ani, şi acel minim respect, dacă nu altfel decât colegial, ar presupune să putem pronunţa corect numele de familie atunci când, din politeţe, pentru că suntem într-un cadru oficial, trebuie să pronunţăm numele de familie. "Mă bucur" să fiu printre cei ce nu au nume de familie foarte uşor de pronunţat de către necunoscători sau neinteresaţi de felul pronunţării acestuia. Aş putea să vă povestesc multe variante, neoficiale, cum a fost pronunţat numele meu de familie, de care, desigur, ca şi oricare alt om, mă simt legat şi mândru, dar poate cea mai interesantă perioadă din acest punct de vedere a fost cea a anilor '80, în care tatăl meu, fiind mare amator de sport, avea abonament la singurul ziar pe atunci existent în acest domeniu în România, ziarul "Sportul". Poştaşul nostru, un om în vârstă de aproape 50 de ani, foarte simpatic în felul lui, avea obiceiul de a scrie pe marginea fiecărui ziar numele abonatului, probabil pentru a-şi uşura munca de la sortarea ziarelor până la căsuţa poştală a destinatarului. Din păcate, numele abonatului, în cazul nostru, i se părea nu numai greu de pronunţat, dar şi de scris, astfel că, ani de zile, pe marginea ziarului apărea invariabil numele de "Keke". Probabil, neputând să învingă în lupta cu pronunţarea numelui de Cseke, din păcate - deşi numele de familie era afişat pe căsuţa poştală -, s-a inspirat şi el din vremurile de atunci şi a împrumutat prenumele campionului mondial la Formula 1 din acele vremuri, finlandezul Keke Rosberg. O altă modalitate, un alt fenomen în privinţa pronunţării numelor maghiare este cel în care se scurtează pur şi simplu numele respectiv, de multe ori posesorul numelui nerecunoscându-se când este apelat pe noul nume astfel format. Vă daţi seama ce interpretări nedorite de nimeni s-ar putea da dacă unii ar pronunţa, în loc de domnul Geoană, domnul Geo sau mă gândesc cu groază ce s-ar întâmpla cu eventuala prescurtare a numelui domnului Boureanu. Îmi cer scuze de la cei amintiţi, exemplele de aici le-am folosit doar pentru a releva unde se poate ajunge cu pronunţarea prescurtată a numelor de familie. Stimaţi colegi, Eu fac un apel la înţelegerea faptului că respectul faţă de celălalt de altă etnie conţine şi acest lucru elementar, acela de a-i pronunţa numele de familie şi prenumele în mod corect şi inteligibil. Această minoritate maghiară este prezentă pe aceste meleaguri de peste 1.100 de ani şi credem că am adus îmbunătăţiri semnificative, am contribuit cu ceva, prin cultura şi istoria noastră, la dezvoltarea şi spiritul prooccidental al acestei ţări. Nu suntem aici ca turişti pentru şapte zile la munte sau la mare în vreun program guvernamental. Am fost, suntem şi vom fi în această regiune a României, s-au născut şi se vor naşte generaţii de maghiari, au decedat, vom muri şi noi pe aceste meleaguri şi vor veni alţii care să ne ia locul. Aşa e că oricare dintre noi poate pronunţa numele vicepreşedintelui american Joe Biden sau al Preşedintelui Franţei Nicolas Sarkozy, deşi cel din urmă poartă cu mândrie numele de familie moştenit de la strămoşii lui unguri? Credem că merităm să învăţăm unul de la celălalt - românii de la maghiari, maghiarii de la români şi de la germani şi invers, şirul ar putea continua - modul în care se scriu şi se pronunţă numele şi prenumele celui pe care îl apelăm într-o discuţie oarecare, să nu mai avem situaţii penibile în care persoana apelată nu se recunoaşte ca fiind ea cea cu care se vorbeşte sau simţindu-se pur şi simplu stânjenită pentru forma, adeseori chiar grosolană, pe care o ia numele moştenit de la generaţii întregi din familia respectivă. Nu există soluţie mai bună - nimeni nefiind cunoscător a tot - decât aceea de a întreba pe cel cu care urmăm a dialoga cum se pronunţă corect numele respectiv. Credeţi-mă, este soluţia care va duce la evitarea multor situaţii stânjenitoare care apar câteodată în prezent. Am speranţa că se va înţelege demersul meu în sensul pe care îl doresc acestuia, acela de a adânci respectul pe care trebuie să îl avem unul faţă de celălalt, indiferent de naţionalitatea, eventual diferită, pe care o avem sau de numele, uneori dificil de pronunţat, al celuilalt de lângă noi. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator Cseke Attila Zoltán, pentru declaraţia făcută.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L. Vă rog, microfonul central.
		Domnul Dumitru Oprea: Domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, Declaraţia de astăzi poartă titlul "Câte enormităţi pot promite doritorii de Cotroceni?". România este o ţară care a cunoscut destule campanii electorale sufocate de populism după 1989. Promisiunile electorale aberante au devenit o normalitate a vieţii politice, mai ales că nu se cunosc cazuri de sancţiuni pentru acest fenomen. Totuşi, după 20 de ani de democraţie şi alţi câţiva de integrare europeană, ar fi fost de aşteptat să intervină o schimbare. Din nefericire, după numai câteva zile de campanie în cursa prezidenţială, lucrurile sunt mai sumbre ca oricând. Evident, miza este mare şi cu bătaie lungă. Şansa de a forma o anumită formulă de guvernare şi visul de a ajunge la Cotroceni par să nu aibă preţ pentru unii, iar pentru asta orice devine posibil. De departe, campion al promisiunilor halucinante este domnul Mircea Geoană. Eliberat recent de responsabilităţile guvernării, a revenit la ceea ce se pricepe mai bine PSD: promite totul oricui. Este de aşteptat ca lista miracolelor electorale anunţate de Domnia Sa să fie încă şi mai generoasă pe măsură ce se apropie ghilotina urnelor. Începutul este destul de promiţător. Astfel, datornicii la bănci ar fi graţiaţi la plată de către stat vreme de un an fără nicio problemă. Domnul Geoană face rost dintr-un foc de miliardul de euro care ar fi necesar pentru această manevră. Totul este ca plătitorii de rate din această ţară să-l voteze preşedinte. La rândul lor, tot prin grija părintească a şefului PSD, Mircea Geoană, pensionarii ar primi chiar acasă, prin poştă, medicamente compensate şi gratuite. Efortul bugetar al statului nu a mai fost precizat de această dată, dar ar fi, fireşte, nesemnificativ faţă de beneficiul de a avea un prezident milos, care, ocazional, îşi atacă adversarii şi cu citate din Biblie. Nu la mare distanţă de asemenea bazaconii îl găsim pe Crin Antonescu. Ca adevărat liberal ce este, Domnia Sa nu mai dă lapte şi miere gratis poporului, pentru că nu-i place Parlamentul în care stă, şi nici ţara în care trăieşte. Îi oferă, în schimb, un mare binefăcător: pe domnul Dinu Patriciu. Ca viitor premier, acesta ar fi garantul ordinii şi justiţiei în România, pavăza statului în faţa afacerilor dubioase. O alternativă interesantă, ce-i drept, la jurămintele altui candidat exotic de a stârpi mafía - aşa cum pronunţă dumnealui - din ţară. În cele din urmă, domnul Oprescu pare a însuma toate "calităţile" tipului de politician-minune. Nu îşi mai bate capul cu descentralizarea statului, cu problema energetică a României sau cu efectele Tratatului de la Lisabona. Sunt chestiuni marginale care nu preocupă un candidat serios, responsabil de dezvoltarea ţării în următorii cinci ani. În locul lor şi în numele celorlalţi doritori de Cotroceni, probabil că va veni cu proiectul-bombă: o autostradă suspendată Baia Mare - Timişoara - Constanţa - Iaşi, ca să ajungă la toată lumea. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Aţi vorbit 5 minute.
		Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, pe domnul senator Valeca, se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Cornel Popa. Aveţi cuvântul. Microfonul central.
		Domnul Şerban Constantin Valeca: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Şi totuşi... energia". Am avut în ultimul an câteva intervenţii legate de viitorul energetic al României şi, în special, m-am concentrat pe noi resurse şi noi tehnologii. Doresc să amintesc faptul că, încă din 2003, cercetătorii români, având în dotare vasul de cercetări marine "Mare Nigrum", au început să dezvolte metodele de determinare, iar în perioada 2004-2007 să exploreze rezervele de gazhidraţi din zonele costiere româneşti ale Mării Negre. Ca urmare, propuneam la sfârşitul lui 2007 şi începutul lui 2008, în proiectul de program al PSD, înfiinţarea unei companii speciale, cu capital majoritar românesc, care să înceapă dezvoltarea tehnologiilor de exploatare a rezervelor de gazhidraţi. Propunerea venea la pachet cu definitivarea investiţiei la unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi cu dezvoltarea forărilor de mare adâncime pentru petrol, astfel încât ţara noastră să beneficieze, pe de o parte, de independenţa energetică atât de necesară, iar populaţia să plătească în viitor un preţ mult mai mic pentru energia electrică, termică etc. Iată că proiectele se însuşesc de alţii, dar ceea ce este şi mai grav este că se deturnează sensul acestora, care nu mai este în concordanţă cu interesul naţional, şi, astfel, despre gazhidraţi, în loc să vorbească institutele responsabile care au toate datele necesare şi servesc prin lege interesul naţional, vorbesc oameni şi firme de aiurea, iar după nenumărate întrebări premierul Boc nu a catadicsit să răspundă concret acestora, ceea ce ridică multe semne de întrebare. Totodată, reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă de cinci ani le "construim" numai la televizor, în schimb ne ocupăm de o nouă centrală nucleară - nu vă fie teamă, tot la televizor -, de parcă pe prima am fi pus-o în funcţiune la capacitate. Cred că a venit timpul, domnilor guvernanţi... în retragere, să înţelegeţi că, dacă investiţiile în energie le faceţi numai la televizor, asigurarea necesarului de trai pentru români trebuie să fie reală, şi nu imaginară, deoarece românii nu se hrănesc cu iluzii, iar la iarnă nu ne încălzim casele cu imagini, ci cu combustibili energetici. Ultima încercare a Guvernului în retragere o reprezintă, conform unei declaraţii a unui lider PD-L local, înfiinţarea unei/unor companii de energie care să reunească mari companii de stat. Până aici totul ar părea în ordine, prin faptul că statul ar avea controlul asupra uneia sau maxim asupra a două companii întărite prin unificarea diverselor forme de producere a energiei: termo, hidro şi nucleară, dar, atenţie!, se pare că se pregăteşte ceva. Această companie nu va fi puternică pentru stat, ci pentru cei câţiva care deţin controlul în diverse fonduri de investiţii, deoarece se intenţionează ca actul normativ de înfiinţare să fie şi unul de desfiinţare, din cauza faptului că statul pierde controlul în aceste companii. Stimaţi colegi şi stimate colege din Senatul României, Cred că este cazul să nu ne mai jucăm cu interesul naţional în domeniul energetic şi să construim o strategie energetică transparentă, în interes naţional, pe care vă propun să o analizăm şi să o adoptăm la nivelul Parlamentului, for democratic ce poate asigura atât transparenţa necesară, analiza riguroasă a variantelor prezentate de specialiştii români, cât şi aprobarea pentru un termen lung a unei strategii care să fie opozabilă guvernelor, care vor avea obligaţia să preia în programele de guvernare planuri de acţiune, de punere în aplicare a elementelor strategice deja aprobate de Parlamentul României. În acest fel, consider că va fi servit interesul naţional, iar populaţia României va beneficia, în sfârşit, în mod direct, de bogăţiile subsolului, atâtea câte au mai rămas. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Intervenţia dumneavoastră a fost de 4 minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Dorin Păran.
		Domnul Cornel Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia politică am intitulat-o "Despre cheltuielile preşedintelui darnic cu banii publici". Stimaţi colegi, Iată că, sfidând voinţa Parlamentului României, preşedintele Băsescu a promulgat decretul pentru referendumul pentru reducerea numărului de aleşi şi pentru trecerea la Parlamentul unicameral. Scopul lui Traian Băsescu este clar: să îşi oprească degradarea vertiginoasă de imagine, pentru a mai ajunge o dată la mierea cea dulce de la Cotroceni. Şi planul lui este la fel de simplu: să deturneze privirea românilor de la impotenţa Guvernului pe care l-a păstorit în acest an, aruncând pe piaţă referendumul pentru aşa-zisa reformare a Parlamentului. În disperarea sa, cel ce va fi în curând fostul preşedinte al României încearcă să pozeze iar în "croitoraşul cel viteaz", sperând să atragă simpatia electoratului mai slab de înger, scoţându-ne pe noi, parlamentarii, vinovaţi pentru lipsa banilor de la bugetul de stat şi pentru incapacitatea sa managerială şi politică. Doar lacrimile au mai lipsit de data aceasta... De ce are Băsescu nevoie de acest penibil subterfugiu? Pentru că e cu musca pe căciulă! Întrebaţi pe oricine: ce a făcut preşedintele Băsescu în aceşti cinci ani de mandat? Veţi primi acelaşi răspuns: s-a certat cu Tăriceanu, cu Parlamentul, cu PNL, cu PSD, cu Rusia, cu presa, cu judecătorii, cu oamenii de afaceri, cu oricine a apucat. Altceva? Şi-a promovat fetele, protejatele şi partidul. Altceva? Doar ameninţări, înjurături şi hăhăieli... Adică ţara moare de foame, iar Băsescu face pe Muma- Pădurii... De asta avem noi nevoie acum? Asta e soluţia lui Băsescu şi a PD-L-ului pentru o Românie prosperă? Constituţia României îi cere preşedintelui să fie un mediator, nu o sperietoare, dar este evident că aşa ceva e prea mult pentru un marinar arţăgos, căci singurul rol pe care ştie să îl joace e cel de Baba-Cloanţa-Cotoroanţa. Pentru că se simte vinovat pentru starea ţării, Băsescu va vorbi în campanie despre referendum şi Parlament, nu despre el. Pentru a-i da o mână de ajutor, îi propun lui Traian Băsescu să explice românilor ce rost are acest referendum dacă Uniunea Europeană cere tuturor ţărilor membre să aibă parlamente bicamerale până în 2015. De asemenea, îi sugerez lui Traian Băsescu să explice românilor cât vom cheltui cu acest referendum şi cât cu cel ce va trebui făcut, din nou, în 2014, pentru revenirea la structura de acum. Şi, dacă nu va fi fost luat încă la huiduieli şi înjurături, să le spună oamenilor şi de unde va plăti România această campanie mascată pe care şi-a inventat-o. Mai e un lucru pe care Traian Băsescu trebuie să îl explice: banii publici pe care îi cheltuieşte cu nesimţire. De parcă nu e destul că se plimbă zilnic prin toată ţara cu elicopterul pe banii românilor, cel care mai este pentru numai o lună Preşedintele României are şi un stufos staff de consilieri. La o simplă privire asupra organigramei Administraţiei Prezidenţiale, vedem că, pe lângă Cancelarie, există şi 12 departamente şi două compartimente. Dacă tot nu se vede nimic în urma lui după cinci ani, la ce folosesc toate acestea? Şi pentru ce are nevoie de 11 consilieri de stat şi 9 consilieri prezidenţiali, plătiţi pe banii românilor? Ca să îi găsească subiecte de ceartă? Ca să îi inventeze perdele de fum, asemenea acestui referendum inutil? Sau ca să îi răsplătească din banii românilor pe aplaudacii lui? În consecinţă, înainte de a vorbi de banii publici, îi cer lui Traian Băsescu să explice românilor de ce în toată această perioadă de criză nu a redus cheltuielile Administraţiei Prezidenţiale. Şi îi mai cer să anunţe cu cât va reduce aparatul prezidenţial şi cheltuielile pe care le face cu deplasările în luna care i-a mai rămas de stat la Cotroceni. De asemenea, îl provoc pe Băsescu să îşi arate grija faţă de ţară şi să anunţe că, după ce nu va mai fi preşedinte, nu va mai cheltui bani publici. Să le dea românilor un prim exemplu de sacrificiu şi să le spună că din decembrie, după terminarea mandatului său, va renunţa şi la limuzina blindată, şi la gorilele de pază, şi la cabinetul său de fost preşedinte la care îl îndreptăţeşte acum legea. Nici Baba-Cloanţa, nici Muma-Pădurii nu au nevoie de paznici, şi nici de ajutoare, fuge lumea de ele oricum... Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Aţi vorbit 4 minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Păran - Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Alexandru Cordoş - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Dorin Păran: Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Aniversarea Armatei Române". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La 25 octombrie 1944, armata română elibera oraşul Carei, ultimul bastion al ocupaţiei horthyste, încununând astfel lupta şi jertfa zecilor de mii de combatanţi pentru eliberarea teritoriilor româneşti. În acest fel, au fost anulate şi prevederile Dictatului de la Viena. Printr-un act de sublim curaj, 15 ani mai târziu, odată cu retragerea armatei sovietice din România, s-a hotărât ca această glorioasă zi să devină Ziua Armatei Române, simbol al tuturor luptelor şi jertfelor celor pe care acum îi considerăm eroi ai neamului românesc. În ciuda greutăţilor întâmpinate, armata face parte, în prezent, din cea mai importantă structură militară şi de securitate din lume: Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, iar acum este în măsură să răspundă angajamentelor faţă de organizaţiile internaţionale, în conformitate cu procedurile de operare şi standardele NATO şi ale ONU. Or, acest lucru mai presupune, pe lângă seriozitate şi devotament, şi foarte multă eficienţă. Chiar dacă resursele financiare nu au fost întotdeauna la nivelul cerinţelor, profesionalismul cadrelor militare româneşti, precum şi dedicarea acestora pentru găsirea formulelor optime de compatibilizare a efectivelor noastre militare cu cele deja existente în structurile NATO au reprezentat paşi esenţiali în procesul de integrare. Chiar vicepreşedintele american Joe Biden a remarcat, în recenta sa vizită în România, valoarea contribuţiei ţării noastre la realizarea securităţii globale. Joe Biden a lăudat profesionalismul, curajul şi îndârjirea trupelor româneşti pe teatrele de operaţiuni unde România a participat cu trupe. Armata a trecut, în ultimii ani, prin transformări şi schimbări semnificative, menite să-i asigure modernizarea şi profesionalizarea. Doamnelor şi domnilor senatori, După momentul 1989, întreaga strategie şi întregul concept de securitate s-au schimbat. Am reuşit, prin parteneriatele încheiate şi prin asumarea obiectivelor de securitate, ca soldatului român să-i fie apreciat modul de operare în teatrele de operaţiuni şi în misiunile la care a participat. Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Afganistan şi Irak sunt câteva dintre teatrele de operaţiuni în care soldaţii noştri au participat după Revoluţie. Aceste misiuni nu au fost lipsite de sacrificiu, iar sacrificiul a fost suprem pentru unii soldaţi: propria viaţă. S-a demonstrat că România a fost şi este un generator de securitate, care luptă împotriva terorismului şi care apără democraţia. De câte ori a fost cu putinţă, m-am străduit să fiu alături şi să-i sprijin pe veteranii de război, pe văduvele acestora, cât şi pe cadrele militare aflate în rezervă şi în retragere. În judeţul Hunedoara, cel pe care îl reprezint în Senatul României, sunt în jur de 1.200 de veterani şi văduve de război. De asemenea, avem în judeţ peste 300 de cadre militare în retragere şi în rezervă. Am participat şi particip tot timpul, în colegiu, la acţiunile lor, la evenimentele şi manifestările pe care le organizează şi, mai mult decât atât, îi ascult. Le ascult păsurile, poveştile de viaţă şi depun toate eforturile pentru a nu-i dezamăgi, şi asta pentru că, personal, am un deosebit respect şi apreciere pentru cei care au servit ţara şi şi-au sacrificat viaţa pe linia fronturilor. Ca urmare, transmit de la tribuna Senatului României un gând bun şi urarea "La mulţi ani!" pentru cadrele militare active, în retragere sau în rezervă, precum şi salariaţilor civili care reprezintă Armata Română. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoş, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
		Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am intitulat declaraţia politică de astăzi "Un guvern reciclat pentru «neliniştea» cetăţenilor". Din punct de vedere politic, ne aflăm într-un impas, din care, imaginându-se în rolul samurailor, unii nominalizaţi în Guvernul Croitoru se reped cu capul înainte într-o debarcare ratată în Normandia. Cum altfel aş putea defini resemnarea acestora, unii dintre ei persoane apreciate în domeniul lor, de a irosi un cartuş în gol pentru un guvern de câteva zile? Unii admit că au intrat în acest joc dinainte pierdut doar pentru a da un semnal de stabilitate, alţii au fost, probabil, cuceriţi de ideea unei faime efemere, câţiva "tinerei" care se lasă ademeniţi de o glorie care se va duce în trei zile, conform afirmaţiilor preşedintelui PSD, domnul Mircea Geoană. Astăzi, Birourile permanente reunite au stabilit programul audierilor celor 14 miniştri propuşi de Croitoru, şapte dintre aceştia făcând parte din Guvernul Boc, demis prin moţiunea de cenzură. Votul de învestitură trebuie să aibă loc până la data de 7 noiembrie. În timp ce premierul interimar Emil Boc se încăpăţânează să susţină că Guvernul Croitoru are şanse mari să treacă în Parlament, considerând că echipa propusă este competentă, Grupurile parlamentare ale Alianţei politice PSD+PC, ale PNL, ale UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale îşi menţin susţinerea pentru candidatul majorităţii la postul de prim-ministru, Klaus Iohannis. Între timp, intrat în campania oficială pentru alegerile prezidenţiale, preşedintele-candidat nu duce lipsă de petarde electorale, printre care aceea că Mircea Geoană este următoarea sa nominalizare pentru funcţia de premier şi o alta, la fel de puţin subtilă, în care afirmă că el, de fapt, se confruntă în lupta electorală pentru prezidenţiale cu Ion Iliescu, care şi-a pus în faţă "perdele zâmbitoare, aparent modernizatoare". Cine nu recunoaşte în aceste afirmaţii frica pe care actualul preşedinte o resimte faţă de contracandidatul său principal, preşedintele Partidului Social Democrat? Vă spun că este aşa, că aceasta, de fapt, îi dă insomnii preşedintelui ţării, mai ales că în ultimul sondaj CURS, reţineţi vă rog, CURS - care a anticipat cu cea mai mare precizie rezultatele de la alegerile parlamentare -, acesta a estimat că, dacă în primul tur de scrutin actualul preşedinte nu ar depăşi 31% din opţiunile electorilor, urmat de Mircea Geoană, cu 30%, în turul al doilea egalitatea dintre cei doi ar fi deplină - 50% cu 50%, o premieră absolută în materie de sondaje pentru alegerile prezidenţiale. În plus, acelaşi sondaj indică un fapt îngrijorător, şi anume acela că 83% din repondenţi cred că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Chiar şi cei 71% din electorii actualului preşedinte susţin acelaşi lucru. Din păcate, deşi peste două treimi dintre cei intervievaţi îşi precizează interesul pentru procesul electoral, aceasta nu înseamnă, automat, că ei se vor şi prezenta la vot pe 22 noiembrie. Demersul meu de astăzi este, aşadar, o pledoarie pe care o voi reedita până la alegerile prezidenţiale pentru toţi cetăţenii cu drept de vot ai acestei ţări, de a se prezenta la urne şi a da, în deplină cunoştinţă de cauză, un vot al conştiinţei lor, pentru ca ţara să meargă într-o direcţie bună. Miza nu este doar a generaţiei noastre, ea este asigurarea în alb şi pentru generaţiile viitoare. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc frumos, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Crin Antonescu pentru «o Românie a bunului-simţ»". Vineri, 16 octombrie 2009, Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, a fost primul candidat care a strâns semnăturile necesare pentru înscrierea în cursa electorală, depunându-şi, astfel, oficial candidatura la preşedinţia României, şi nu oricum, ci susţinut de peste 1.600.000 de oameni care au semnat pentru un altfel de preşedinte. Candidatul care vrea o altfel de abordare în politica românească, bazată pe regulile bunului-simţ, ale respectului şi ale onestităţii, declara că îşi doreşte "o Românie a unităţii, care să-şi recâştige prestigiul internaţional". Crin Antonescu doreşte să convingă electoratul român, umilit timp de cinci ani de un preşedinte-jucător, că e timpul pentru o schimbare şi s-a angajat să ofere românilor un guvern puternic şi competent, susţinut de o majoritate parlamentară solidă. Preşedintele PNL a fost, de altfel, primul care l-a propus pe Klaus Iohannis pentru funcţia de prim-ministru, adunând toate forţele politice ale opoziţiei în jurul acestei idei. Alături de UDMR, PNL a depus în Parlament o moţiune de cenzură în urma căreia s-a produs o premieră în istoria postdecembristă a României: Guvernul Boc 2 a căzut. Este pentru prima dată când un guvern cade în urma unei moţiuni de cenzură, prima victorie a opoziţiei împotriva puterii, prima înfrângere a lui Traian Băsescu şi a "sistemului său ticăloşit". Cele peste 1.600.000 de semnături strânse îmi dau convingerea că domnul Antonescu nu este singurul român care îşi doreşte acest lucru, ba mai mult, că toate aceste evenimente din ultimele zile au mărit simţitor şansa ca preşedintele PNL să devină şi următorul preşedinte al tuturor românilor, pentru că puterea sa stă în credinţa pe care o pune în toate lucrurile pe care le face, iar puterea alegătorilor săi stă în votul pe care i-l vor da la sfârşitul acestui an. Cea de-a doua declaraţie politică se intitulează "Crin Antonescu doreşte să redea România românilor". Schimbarea este un lucru pe care cu toţii ni-l dorim şi de care ne este teamă în acelaşi timp - ni-l dorim, pentru că suntem instinctiv programaţi să sperăm la mai mult, ne este teamă, pentru că nu avem certitudinea că ne va fi mai bine după. La toate alegerile prezidenţiale de după 1992 românii au votat pentru schimbare, cu toate că motivaţia lor a fost, deseori, o sintagmă deja devenită clişeu: "votăm răul cel mai mic". Aş dori să subliniez de ce candidatul Crin Antonescu va sparge acest ciclu vicios şi aparent nesfârşit, întrucât Domnia Sa iese cu totul din tiparul candidaţilor de până acum. În primul rând, Crin Antonescu nu are legături nici cu regimul comunist, nici cu diverse grupuri de interese, nu a condus nicio afacere şi nici nu a fost implicat în vreun scandal, fie el de natură politică, economică sau personală. În consecinţă, nu este şi nu poate fi şantajabil de servicii ori de presă. Crin Antonescu este singurul care nu a avut de-a face nici cu flota, nici cu mătuşa Tamara, nici cu eterna şi fascinanta Românie. Este primul şi singurul candidat la preşedinţie căruia nu i se pot reproşa legături cu regimul comunist de tristă amintire. În al doilea rând, deoarece poporul îi consideră, în general, pe politicieni mincinoşi, corupţi şi incompetenţi, Crin Antonescu este un candidat atipic, fiind printre puţinii care poate să treacă cu fruntea sus prin faţa oricărui cetăţean al ţării. Mai mult, în prezent, România se confruntă cu o acută criză morală în care avem infinită nevoie de modele reale, demne de urmat. Crin Antonescu vrea şi poate să redea românilor speranţa că, odată cu 7 decembrie 2009, valorile vor fi aşezate la locul lor, că, propunând un prim-ministru care va veni cu un program de guvernare coerent, România va ieşi din criza politică, economică, socială, instituţională şi morală în care a adus-o Guvernul Boc, susţinut de preşedintele Băsescu. Nu în ultimul rând, neavând nimic de ascuns, Crin Antonescu are atuul de a putea spune întotdeauna adevărul, un adevăr pe care cu toţii îl căutăm şi aşteptăm de 20 de ani şi care, fără îndoială, ni se cuvine. În concluzie, la sfârşitul lunii noiembrie, românii vor trebui să aleagă între continuitate şi schimbare, între o Românie în care oamenii muncesc şi plătesc taxe pentru binele grupurilor de interese şi România echilibrului şi a normalităţii. Această ţară trebuie să ne aparţină, iar Crin Antonescu doreşte să redea România românilor. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Frâncu. Aţi vorbit patru minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Ţuţuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Paul Ichim, Grupul parlamentar al PNL.
		Domnul Adrian Ţuţuianu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Adevăratul raport al lui Traian Băsescu". În urmă cu mai bine de o lună, preşedintele Traian Băsescu zăbovea în Parlamentul României preţ de peste trei ore pentru a prezenta în plen raportul activităţii celor aproape cinci ani de mandat. Un gest de imagine, ştiut fiind faptul că actualul şef al statului nu dă două parale pe importanţa forului legislativ. Traian Băsescu a pozat conştiincios în faţa camerelor de luat vederi, folosindu-se de acest prilej pentru a desena în cele mai vii culori perioada nefastă în care a ocupat fotoliul de la Cotroceni şi pentru a cosmetiza cu cinism şi tupeu nemărginit o realitate sumbră. Preşedintele a vorbit neîntrerupt despre realizări iluzorii, despre reuşite imaginare şi despre proiecte şi intenţii. S-o luăm cu începutul şi să vorbim despre relaţia preşedintelui cu instituţiile statului. Zice şeful statului că acestea se aflau într-o stare deplorabilă, stare de latenţă şi ineficienţă, şi că fix acum cinci ani de zile ele au început să funcţioneze, ca la un semn. Realitatea are însă altă faţă. Este notorie relaţia preşedintelui cu Parlamentul şi nu este nimeni aici care să nu se fi simţit jignit şi umilit de câte ori domnul Băsescu se trezea cu faţa la cearceaf şi îi căşuna pe Legislativ. Avea şi o poliţă de plătit instituţiei care a avut tupeul să-l atenţioneze că încalcă flagrant Constituţia şi legile ţării şi să-l suspende din funcţie. Pentru că preşedintele nu poate ierta o astfel de atitudine, acum se gândeşte să se răzbune. Defilează cu ideea Parlamentului unicameral, şi nu oricând, ci în campanie, încercând chiar să suprapună un referendum peste alegerile prezidenţiale. Ce mai contează că sfidează din nou regulile jocului? Ce mai contează că tema este pur demagogică şi nu ilustrează priorităţile reale ale oamenilor? Pentru Traian Băsescu nu contează decât să se salveze şi să câştige alegerile cu orice preţ. Chiar cu orice preţ! Traian Băsescu are impresia că poate să facă tot ce doreşte doar pentru că aşa vrea el. Ba mai mult, cu câteva zile în urmă, preşedintele făcea o declaraţie aiuritoare, ameninţând Parlamentul cu dizolvarea. Îl cam încurcă alegerile şi îl vor încurca şi mai mult rezultatele. Tot în ciclul relaţiilor armonioase cu instituţiile statului intră şi dialogul dintre preşedinte şi Executiv. Luna de miere cu primul guvern din mandatul lui Băsescu a durat până când PNL a refuzat să devină un partid-satelit al PD şi al instituţiei prezidenţiale. Rezistenţa lui Tăriceanu l-a iritat nespus pe preşedintele-jucător, obişnuit, probabil, să aibă tot timpul mingea la picior. Ne amintim cu toţii scandalurile interminabile dintre palate, care au tensionat până la instabilitate viaţa politică din România. Liberalii îi scoseseră partidul de suflet de la guvernare, blocându-i butoanele de comandă şi eliminându-i din schemă pe apropiaţii Cotrocenilor. Într-un moment delicat pentru ţară, PSD a acceptat să intre la guvernare alături de PD-L, dar nici această variantă nu i-a fost pe plac. Interesele erau prea mari pentru preşedinte, iar alegerile mult prea aproape pentru ca acesta să se mulţumească cu jumătate din portofolii. A dinamitat Executivul, obligând PSD să plece de la guvernare. A rămas cu câţiva PD-L-işti fideli, pe care i-a uns stăpâni peste două ministere. Noroc că s-a inventat Emil Boc, premierul-jucărie pentru preşedintele-jucător. De altfel, Traian Băsescu a dovedit că nu se poate înţelege cu nimeni, nici măcar cu profesioniştii care i-au stat, iniţial, alături: Adriana Săftoiu, Renate Weber, Andrei Pleşu sau Sergiu Medar. Simpla enumerare a acestor nume de consilieri prezidenţiali, oameni extrem de valoroşi care nu l-au mai suportat pe Traian Băsescu, este o dovadă în plus a caracterului dificil şi conflictual al preşedintelui. De fapt, am greşit când am spus că Traian Băsescu nu se înţelege cu nimeni. Sunt câteva persoane cu care şeful statului nu a avut niciodată vreun diferend. O fi pentru că respectivii au înlocuit demnitatea cu slugărnicia în scara de valori, o fi pentru că, adoptând poziţia culcat, au ajuns în oareşce posturi confortabile? Nu ştim. Tot ce ştim este că Udrea, Boc, Blaga, Berceanu, Videanu sunt numele cele mai dragi cârmaciului-şef atunci când vine vorba de prieteni. Vă amintiţi, desigur, lozincile anticorupţie cu care Traian Băsescu defila glorios în campania electorală din 2004. Poza nonşalant în cavaler al dreptăţii, trecând sub tăcere dosarele legate de flota pe care o înecase el însuşi. A reuşit să păcălească şi să pluseze electoral. În realitate, lupta anticorupţie s-a dovedit a fi o perdea de fum care să acopere marile tunuri date de Băsescu şi acoliţii săi: flota, casa din Mihăileanu, apartamentul de 800 de mii de euro al Ioanei Băsescu, legăturile cu controversatul personaj Puiu Popoviciu, întâlnirile de taină cu regii asfaltului în vestita cârciumă "Golden Blitz", afacerile cu armament ale lui Mircea Băsescu, muşamalizarea cazurilor de corupţie Ridzi şi Udrea, asta în timp ce toate marile dosare fabricate de şeful statului s-au dovedit a fi lipsite de substanţă ori prost întocmite de procurorii politici ai lui Traian Băsescu: Dumitru Sechelariu - achitat, Ion Dumitru - achitat, Şerban Mihăilescu - s-a constatat nulitatea urmăririi penale, Ion Iliescu - soluţie de neîncepere a urmării penale. Ce să mai vorbim de mascarada televizată regizată împotriva lui Adrian Năstase? Toate aceste scenarii ieftine au eşuat lamentabil într-un circ mediatic menit să discrediteze adversarii politici ai preşedintelui. Totul, fireşte, pe bani publici şi folosind abuziv instituţiile statului. În acest registru se înscrie şi folosirea tehnicilor de ascultare a telefoanelor, interceptări şi filaj al căror cuantum nu se justifică în raport cu rezultatele obţinute. Preşedintele Băsescu a mai găsit un motiv de mândrie, vorbind cu nonşalanţă despre un aşa-zis succes al politicii externe care i s-ar datora exclusiv. Orice român care se informează ştie că ţara a fost izolată şi cancelariile europene i-au întors spatele şefului statului. Băsescu a reorientat România spre est, alegându-se praful de celebra axă Bucureşti-Londra-Washington, dar şi de licuricii care îi alergau prin cap toată noaptea. Bine, ar mai fi câteva motive pentru noua viziune de la Cotroceni. Băsescu a găsit în spaţiul ex-sovietic tot ce îl unge pe suflet: republici prezidenţiale în care preşedinţii sunt adevăraţi despoţi, parlamente unicamerale de formă, democraţii de carton, dar şi votcă de calitate. Dacă nu a reuşit să facă poză cu Obama sau Gordon Brown, Traian Băsescu a reuşit să compenseze prin apariţii alături de personaje exotice cum ar fi Bercea Mondialu', dom' Costel şi alţi băieţi educaţi, licenţiaţi în răpirea şi sechestrarea de persoane. Noroc că mandatul se încheie peste câteva zile, altfel talentul politic şi diplomatic al lui Traian Băsescu ar fi împins România în cele mai uitate unghere ale Antarcticii. Ultimul şi cel mai important motiv de mândrie este felul în care preşedintele a înţeles relaţia cu presa. El se consideră promotorul democraţiei în mass-media, al pluralismului şi libertăţii de expresie şi a perceput într-un fel aparte această libertate. Domnia Sa poate să înjure, să jignească jurnaliştii, în timp ce aceştia trebuie să exerseze poziţia ghiocelului în faţa augustei prezenţe. Expresii ca "ţigancă împuţită", "găozar", "păsărică", "tonomate" sau "moguli" fac parte din vocabularul uzual limitat al preşedintelui Traian Băsescu în raport cu ziariştii. De ce? Simplu. Pentru că au neruşinarea să nu fie de acord cu ideile geniale ale marinarului-şef. Stimaţi colegi, Nu am făcut decât să amintesc câteva dintre episoadele care au marcat cei 5 ani de mandat ai preşedintelui Băsescu, cinci ani de abuzuri, cinci ani de jigniri, cinci ani de scandaluri şi conflicte inventate, de manipulări grosolane, cinci ani de batjocură la adresa poporului român, de cinism şi tupeu ale clicii lui Traian Băsescu. Nu ne mai mirăm că lumea a ajuns la capătul răbdării. Numai că şi răbdarea are o limită, iar limita va fi 6 decembrie, ziua când Traian Băsescu şi gaşca sa de profitori vor părăsi definitiv portofoliile de unde au condus, în mod iresponsabil, destinul României spre dezastru. Nu aş vrea însă să închei fără a spune ce se întâmplă în această campanie electorală în judeţul Dâmboviţa, în numai 3 zile de la începutul ei. Fanfara care a susţinut ceremonialul ocazionat de Ziua Armatei, ceremonial la care a participat şi domnul Emil Boc, la Târgovişte, a fost îmbrăcată în sacouri portocalii. Salariaţii Primăriei Târgovişte, ai unor servicii publice deconcentrate, au fost aduşi cu forţa la ceremonie, ca să-l aplaude pe domnul Boc. Salariaţii "Romsilva", regie publică a statului român, brigadieri, pădurari, lucrători silvici, personal de execuţie din tot judeţul, în prima noapte de campanie, au fost trimişi la afişaj electoral. În a doua şi a treia zi de campanie, toţi salariaţii "Romsilva" au fost îmbrăcaţi în portocaliu şi trimişi să facă propagandă electorală sub ameninţarea încetării raporturilor de muncă. Singurul lucru care ne-a mai rămas este să creăm omul nou de tip... portocaliu. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Ţuţuianu. Aţi vorbit 6 minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Ichim Paul, din partea Grupului parlamentar al PNL.
		Domnul Paul Ichim: Stimaţi colegi, Nu am de făcut o declaraţie politică. Trebuie să vă dau o informaţie. Pe 21 octombrie a decedat un fost parlamentar român, domnul Costel Gheorghiu. Dânsul a activat în cadrul Comisiei pentru politică externă în 1990-1992, ca deputat FSN, după care au urmat două mandate de senator, 1992-1996 şi 1996-2000, din partea FSN şi PD, iar din 1993 a activat în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, fiind şi membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea parlamentară a NATO. Ţin şi consider că e normal totuşi să comemorăm parlamentarii care au onorat zona din care au venit, este gălăţean, şi noi considerăm că el a onorat mandatul cu care a fost învestit din partea noastră. Poate nu a fost un parlamentar de prima linie, bine reprezentat pe sticla televizoarelor, dar ştiu că şi-a onorat mandatul. Ca observaţie, permiteţi-mi să spun că am constatat că noi spunem că a trecut în nefiinţă sau neuitare. Concluzia mea, ca parlamentar se pare că a trecut în rapidă uitare. Cred că este demnitatea care se uită cel mai repede. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Cu această intervenţie, Grupul parlamentar al PNL şi-a epuizat timpul. De asemenea, Grupul parlamentar al PD-L şi Grupul parlamentar al UDMR şi-au epuizat timpul. În continuare, dau cuvântul domnului senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Din partea aceluiaşi grup mai sunt înscrişi trei domni senatori.
		Domnul Gheorghe Pop: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se referă la data de 25 octombrie 1944 şi, având în vedere că mai mulţi colegi senatori s-au referit la acest aspect, voi depune declaraţia mea politică la secretarul de şedinţă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Florin Constantinescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Guvernul Boc - un guvern ratat din prima secundă a numirii în funcţie". Stimaţi colegi, Am cunoscut, de la începutul acestui an, un guvern incapabil să facă faţă crizei economice în care se află România. Lipsa de viziune, lipsa de strategie şi proasta gestionare a resurselor au condus la realizarea unor greşeli enorme, menite a înşela încrederea oamenilor. Guvernanţii şi-au stabilit o mulţime de scopuri, şi-au asumat obiective foarte măreţe, dar, din păcate, nu au reuşit să le atingă câtuşi de puţin. În sectorul privat lucrurile stau prost în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor privind personalul din administraţia publică. În loc să se producă debirocratizarea efectivă a sistemului administrativ, am asistat, cu neputinţă, la bugetarea unor posturi vacante, o inepţie soră cu prostia, deci reducerea cu 20% a posturilor existente nu s-a produs, practic, niciodată. În loc să se păstreze locurile de muncă existente şi să se creeze altele, Guvernul Boc a reuşit să concedieze peste 150.000 de oameni, cea mai mare parte provenind din mediul privat. Rata şomajului a crescut de la 4,4% la 6,3%, procent care va mai creşte odată cu concedierile anunţate: 13.000 de oameni din sectorul de stat şi 3.000 din sectorul energetic. În evaluările realizate de Fondul Monetar Internaţional ar trebui să ne confruntăm, în curând, cu o rată a şomajului de 9,6%, ceea ce reprezintă aproximativ 900.000 de şomeri. Situaţia nu este deloc îmbucurătoare, domnilor, şi pentru aceasta sunt responsabili cei care au frâiele guvernării în braţe, cei care ar trebui să gândească strategic pe perioade lungi de timp, nu pe zile sau pe luni. Este simplu să arunci pisica în ograda altuia. Acum, când îşi dau seama câte greşeli şi câte minciuni au spus, e simplu să afirme: "nu am greşit noi, au greşit alţii". Nu am venit în faţa dumneavoastră pentru a face un inventar al cifrelor şi al procentelor cu impact negativ. Am venit să vă trezesc atenţia la realitate. Trebuie să privim retrospectiv cărui Guvern i-am acordat încrederea în decembrie 2008 şi, cu mare atenţie, ce Guvern vom vota în 2009. Doamnelor şi domnilor senatori, Nivelul de trai s-a perimat odată cu creşterea numărului de şomeri. Românii, în loc să o ducă mai bine, au resimţit din plin criza economică. Preţurile s-au mărit odată cu creşterea euro în raport cu moneda naţională, iar puterea de cumpărare s-a diminuat cu peste 10%. Guvernanţii au aruncat praf în ochi şi tinerilor cărora le-au promis cu surle şi trâmbiţe locuinţe sociale. Nu s-a construit nimic, mai mult, inventarierea Programului "Prima casă" a avut, până acum, doar nemulţumirile celor care doreau să-şi cumpere o casă nouă. Comunităţilor locale li s-au promis drumuri mai bune. Nu s-a continuat nimic în acest sens. Drumurile sunt la fel de proaste. Alocarea celor 8,8 miliarde euro pentru investiţii nu s-a produs până acum. Modernizarea tronsonului de cale ferată Bucureşti-Constanţa nu s-a realizat, iar despre terminarea tronsonului Câmpina-Braşov nici nu se mai vorbeşte. Şoselele de centură din Adjud, Râmnicu Sărat sau din alte localităţi nu au mai fost finanţate. Cât priveşte resuscitarea economiei naţionale prin introducerea unui impozit forfetar, acesta nu a însemnat mai mult decât falimentul mai multor companii şi creşterea numărului de şomeri. Concret, peste 100.000 de firme au dat faliment din cauza introducerii unui astfel de impozit. Banii atraşi la bugetul de stat prin acest impozit s-au virat în bani pentru şomerii plecaţi din firmele falimentare. O aritmetică simplă ne-a demonstrat că ce s-a luat pe mere s-a dat pe pere. Ca să nu mai vorbim despre investiţiile străine, care au scăzut cu peste 50% faţă de anul trecut. Aş fi bucuros să afirm că s-a făcut ceva bun până acum în cele 300 de zile de guvernare. De aceea, cu riscul de a mă repeta, trebuie să afirm că este important să fim atenţi cărui Guvern îi vom acorda credit: unuia partizan, fără sprijin politic, sau unuia de tehnocraţi, gata oricând să scoată ţara din criză. Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, şi se pregăteşte domnul senator Sorin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Vă rog respectuos să încercăm să concentrăm declaraţiile politice, ca să ne încadrăm în timp. Nu mă refer la declaraţia dumneavoastră, referitor la judeţul Prahova, evident că puteţi vorbi oricât.
		Domnul Sorin Serioja Chivu: Domnul preşedinte Băsescu nu-i de Prahova. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Domnule Băsescu, la ţeapă!" Despre vremuri tulburi, asemănătoare celor pe care ţara le traversează astăzi, putem spune parafrazând versurile poetului Tudor Arghezi din ciclul "1907 - Peizaje": "E zarvă mare, zbucium în Guvern/Că zilele campaniei se-aştern". Da, domnilor, ţara este vânzolită de nesăbuinţa unui guvern ajuns în Palatul Victoria prin mijloace numai de ei ştiute, dar condamnabile şi chiar penale, dacă ne referim la faptul că doar mita oferită electoratului a fost cea care le-a asigurat voturile şi, implicit, cardurile de acces în Executivul ţării. De 9 luni, reprezentanţii Partidului Democrat Liberal în Guvernul Boc, Boc 2, Băsescu - Boc nu au făcut nimic din ceea ce au promis electoratului, ba dimpotrivă, au frânat permanent chiar unele tendinţe fireşti de dezvoltare a unor domenii de activitate. Avem suficiente motive să lansăm un semnal de alarmă acum, la debutul campaniei electorale pentru alegerea noului şef al statului, trimiţându-i mai întâi pe cei care se fac vinovaţi de actualul dezastru din ţară să ocupe ţepele - finisate sau nu - pe care chiar preşedintele Traian Băsescu a promis să le planteze în faţa Palatului Victoria. Ţepele trebuie să-şi primească beneficiarii din rândul celor fără Dumnezeu, mincinoşi, trădători de ţară şi popor, hămesiţi doar de valori care să le asigure lor acel trai mai bun promis la descălecatul lui Traian Băsescu la Cotroceni. După cum se vede, ca întotdeauna, acestea nu vor fi ocupate de cei pentru care au fost pregătite, ci de către cei care au nimerit cu oiştea-n gard. Traian Băsescu este acela, la fel şi partidul său marginalizat, precum uşor se observă, trimis în derizoriu de pe scena noastră politică din cauza incapacităţii de a face ceva din ceea ce a promis întreaga cohortă portocalie. Situaţia fără precedent a Partidului Democrat Liberal, izolarea totală pe eşichierul nostru politic ne demonstrează că aceasta este soarta celor care iubesc dictatura, care nu au în vocabular termeni precum consensul, colaborarea, respectul, înţelegerea, interesul major. Traian Băsescu şi liderii PD-L s-au întrecut în diversiuni, în semănatul discordiei, în asmuţirea, pur şi simplu, a categoriilor sociale şi profesionale din ţară. Oricum s-ar numi un guvern democrat-liberat, el va sfârşi tot la ţepe, pentru că plaga răutăţii - a se înţelege Traian Băsescu - a cuprins întregul partid. Cu atât mai mult ne surprinde acum tupeul lui Traian Băsescu de a-şi motiva o nouă candidatură la funcţia supremă în stat cu nereuşitele din cei cinci ani de şedere la Cotroceni. Păi nu avea cum să reuşească atâta timp cât în îngustimea minţii sale nu au fost decât interesele meschine personale, ale familiei şi ale grupului său de sprijin. Diplomaţia băsesciană s-a redus doar la acel ha, ha, ha!, care a dus România printre ultimele locuri în Europa. Faţă de toate acestea, îmi permit chiar să propun PD-L-ului să renunţe la a-l mai susţine pe Traian Băsescu, care, atunci când s-a văzut la primul necaz, l-a părăsit şi a luat-o pe drumul intereselor sale, şi să susţină cu curaj candidatura lui Mircea Geoană, un diplomat de carieră, un om care va avea câte o cheie pentru fiecare categorie socială şi profesională pentru a le uni în interesul general. Mircea Geoană, reprezentant al PSD, va fi, cu siguranţă, un preşedinte al tuturor românilor, Mircea Geoană va folosi cheia unirii tuturor valorilor româneşti pentru dezvoltarea întregii ţări şi recâştigarea poziţiei pe care o merită între celelalte naţiuni. Mai sunt convins că orice tentativă de linguşire, de exploatare a vreunei slăbiciuni a sa va sfârşi printr-un eşec, tocmai din cauza faptului că Mircea Geoană se va dovedi diplomatul care, în loc să-şi alunge duşmanul înrăindu-l, îl va face să înţeleagă unde a greşit şi-l va aduce pe calea pe care va merge alături de toţi românii, aceea de şef al statului ale cărui prerogative le va respecta cu sfinţenie: unitate, dezvoltare, performanţă, afirmarea valorilor. Aşadar, la ţepe cu Traian Băsescu şi cu liderii PD-L care-l susţin orbeşte! Faceţi astfel încât în fruntea statului să ajungă un veritabil reprezentant al ideilor de unitate, interes naţional, dezvoltare, progres social neîntrerupt.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Chivu.
		Îl invit la microfon pe ultimul vorbitor din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, domnul senator Sorin Lazăr. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Sorin Constantin Lazăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Răzbunarea lui Boc". Iaşiul a ajuns, peste noapte, pe lista neagră a premierului demis, Emil Boc. În una dintre ultimele hotărâri emise de Guvernul Boc 2, înainte de a deveni interimar şi de a se numi "Boc 2 şi un sfert", mai multe centrale electrotermice din ţară au primit, împreună, suma de 160 de milioane de lei. Ţinând cont că am păşit în sezonul rece, demersul guvernamental ar fi unul lăudabil, dacă nu s-ar fi dovedit profund discriminatoriu. Deşi se confruntă cu cea mai dificilă situaţie din ţară, CET Iaşi a primit doar 8 milioane de lei. Pentru comparaţie, oraşe mult mai mici decât Iaşiul, precum Botoşani sau Târgovişte, au beneficiat de sume mult mai mari. La rândul său, Aradul, oraş de două ori mai mic decât Iaşiul, a primit o sumă dublă, în timp ce Braşovul, oraş comparabil cu Iaşiul, se poate lăuda că a primit de şapte ori mai mulţi bani decât capitala Moldovei. Discriminarea are o explicaţie simplă şi evidentă: Iaşiul este singurul oraş din cele prezentate mai sus care are primar PSD, deci nu are primar PD-L. Cu toate acestea, repet, situaţia CET Iaşi este pe departe cea mai disperată. Cifrele oficiale vorbesc de la sine. Şi mult mai grav, ca o urmare nefastă a dezastrului, 150 de mii de ieşeni riscă să rămână fără căldură, iar iarna se apropie. În aceste condiţii, cum poate fi interpretat gestul iresponsabil al Guvernului Boc 2 de a aloca CET Iaşi o sumă care nu rezolvă absolut nimic? Doar ca o răzbunare cu iz politic sau ca un mesaj perfid transmis ieşenilor: "Votaţi PD-L, ca să aveţi căldură la iarnă!" Dar greşelile, fie ele şi premeditate şi foarte frumos ambalate - chiar şi asamblate -, nu ţin niciodată de cald. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Îi mulţumesc şi eu domnului senator Sorin Lazăr.
		Vreau să vă informez, stimaţi colegi, că, în urma acestei intervenţii, am încheiat lista declaraţiilor politice care au fost citite în plen şi că au mai fost depuse, fără a fi citite în plen, declaraţii de către domnii senatori Dorel Borza, Iulian Urban şi Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L; domnii senatori Dan Voiculescu, Laurenţiu Chirvăsuţă şi Mihăiţă Găină - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC şi domnul senator Marian Bîgiu - Grupul parlamentar al PNL.
		Următoarele declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de şedinţă:
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Declaraţia politică este intitulată "Referendumul - un demers necesar". Săptămâna trecută am intrat în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. Din păcate, startul acestei campanii nu-mi dă mari speranţe pentru o întrecere civilizată între competitori. Ştim cu toţii că lumea nu prea dă doi bani pe strategii şi programe mincinoase, dar nici măcar câteva idei elementare, un program minimal prezentat de candidaţi nu am auzit. De fapt, există un program, adoptat de întreaga opoziţie, care se reduce la două cuvinte: "Jos Băsescu!". În rest, doar promisiuni de care ar putea râde şi curcile, dintre care una ar putea apărea ca un coşmar pentru români. Mă refer aici la propunerea domnului candidat din partea PNL ca omul de afaceri Dinu Patriciu să preia funcţia de prim-ministru al României. Iar aici chiar nu este de glumă, să te gândeşti la modul cel mai serios posibil să propui în fruntea Guvernului un om care a bătut potecă pe la parchete şi instanţe pentru fapte de corupţie mi se pare un lucru extrem de grav. Că domnul candidat din partea PSD promite pachete cu medicamente prin poştă şi reia tema celor 20.000 de euro pentru fiecare român care se întoarce în ţară, o putem trece la rubrica "Să râdem cu/de Vanghelie", dar să te plimbi de braţ cu un miliardar controversat, transformat pe post de posibil premier doar pe motiv că ţi-a finanţat campania electorală, depăşeşte puterea de pricepere a oricărui român. Că un alt candidat care ne-a promis şosele suspendate a venit cu un slogan de stadion: "Hai România!" nici nu mai contează. Să nu-l transforme ulterior însă în mai dâmboviţeanul "Pe ei, pe mama lor!" sau în clasica scandare de la degajarea portarului. Acestor sloganuri-promisiuni care se repetă la infinit pe televiziunile comerciale li se propune, în contrapondere, un demers de bun-simţ. Este vorba de continuarea drumului spre reformarea din temelii a statului român, iar o bornă a acestui drum anevoios pe care a pornit Guvernul condus de Emil Boc este şi reformarea instituţiei Parlamentului. Avem nevoie de un parlament mai flexibil, mai pragmatic, un parlament unde proiectele de lege să nu mai stea luni în şir fără să fie băgate în seamă. O soluţie în acest sens este Parlamentul unicameral, cu un număr mai mic de aleşi. Este un demers pentru care poporul român este chemat să-şi spună poziţia, nimic mai mult. Şi este dreptul Preşedintelui României să consulte poporul în acest sens prin referendum. Şi, atunci, de unde toată împotrivirea celorlalţi candidaţi vizavi de un demers absolut normal, constituţional şi, aş adăuga, de bun-simţ? Probabil din cauza penuriei de idei, de iniţiative, caz în care cel mai bine e să te complaci în a striga din toţi plămânii: "Jos Băsescu! Jos referendumul!".
		Domnul Iulian Urban: Declaraţia politică se intitulează "Crin o-ntoarce ca la Ploieşti". Nu ştiu dacă este de vină campania pentru prezidenţiale sau nunta rapid consumată în străinătate, dar candidatul PNL la prezidenţiale, gingaşul Crin Antonescu, are nevoie grabnică de psihiatru. Labilitatea psihică de care dă dovadă în ultima vreme ar trebui să-i pună pe gânduri atât pe liderii liberali, cât şi pe cei care cotizează generos la campania lui Crin Antonescu. E greu de crezut că românii vor fi convinşi să voteze un om care astăzi ia o decizie, mâine spune că e greşită şi neinspirată, iar poimâine ne minte pe faţă, luându-ne de fraieri. Ca şi cum nici usturoi n-a mâncat şi nici preşedinte la PNL n-a fost, Crin a declarat ieri, din senin, că prezenţa lui Bogdan Olteanu în postul de viceguvernator este nepotrivită, menţionând lipsa de experienţă a acestuia. Deşi îl consideră nepotrivit, nepregătit etc., Crin a precizat că "îşi asumă responsabilitatea pentru acest lucru". Cu alte cuvinte, liderul liberal confirmă că a susţinut un băiat bun doar de trimis după ţigări la conducerea BNR şi că-şi asumă acest lucru. Logica lui Crin începe să devină periculoasă pentru România, mai ales că Domnia Sa crede că are şanse la alegerile prezidenţiale. Mâine-poimâine, dacă, Doamne fereşte!, ajunge Preşedinte al României, domnul Antonescu îl pune prim-ministru pe Ludovic Orban, despre care ştie că e incompetent, că are probleme cu alcoolul, că este fan Simona Senzual şi, pe deasupra, mai crede că se poate ajunge cu trenul de la Paris la Bucureşti în... şapte ore (n.r. - cel mai rapid tren, TGV, parcurge cei 860 de kilometri dintre München şi Paris în şase ore şi 15 minute). Ca şi cum n-ar fi fost suficientă această atitudine care trădează lipsă de respect faţă de alegătorii de bun-simţ ai acestei ţări, Crin minte cu seninătate, declarând că PNL l-a susţinut, iniţial, pe Daniel Dăianu pentru BNR, dar că acesta a fost respins de comisiile de buget, finanţe şi că astfel s-a ajuns la soluţia-catastrofă Bogdan Olteanu. Ne insultă inteligenţa, pentru că toată lumea ştie că Daniel Dăianu a candidat în calitate de independent, deoarece nu a fost susţinut de PNL la conducerea BNR. Vă e ruşine că l-aţi susţinut pe politrucul Olteanu în detrimentul specialistului Dăianu? Ar cam trebui, mai ales că aţi pus monopol şi pe bunul-simţ al românilor. Aşa cum ar trebui să vă fie ruşine şi pentru faptul că aţi minţit, transmiţând prin Orban că nu v-aţi dus la întâlnirea cu Lucian Croitoru deoarece eraţi plecat la Tulcea, deşi vă aflaţi în redacţia HotNews, răspunzând online întrebărilor cititorilor. În aceste condiţii, mai nimerit ar fi să trimiteţi la reciclare afişele acelea cu bunul-simţ, pentru că nu poţi cere altora ceea ce ţie îţi lipseşte cel mai mult, caracterul.
		Domnul Gheorghe David: Declaraţia politică este intitulată "Şi totuşi agricultura... se mişcă". Ultimele intervenţii ale Guvernului României privind acordarea avansului financiar din FEGA (Fondul European de Garantare pentru Agricultură), conform Regulamentului CE nr. 691/2009, conform deciziei Comisiei Europene pentru România, au fost de bun augur pentru mulţi producători agricoli care şi-au propus să înfiinţeze culturi de toamnă în acest an (rapiţă, orz, orzoaică şi grâu). Astfel, avansul de 70% (din plata unică pe suprafaţă, stabilită la 71,12 euro/hectar), respectiv 209,97 lei/hectar, i-a făcut pe mulţi fermieri să se grăbească să semene suprafeţele stabilite pentru culturile agricole de toamnă, în sensul că suma primită reprezintă un real sprijin în această perioadă în care economia, în general, încă mai suferă. Pe lângă toate cele amintite, bunul Dumnezeu a dat şi ploaie, care este atât de preţioasă după o perioadă îndelungată de secetă şi care face ca pământul să poată fi lucrat în condiţii mult mai bune. Nu este de neglijat nici sprijinul pentru exploataţiile de bovine, care reprezintă 573 de lei/cap de animal, ajutor aşteptat de peste 200 de mii de fermieri tocmai pentru a putea să-şi continue activitatea cu creşterea animalelor. Sperăm să se găsească, cât mai curând, soluţii şi pentru crescătorii de ovine şi caprine, întrucât şi ei se află în situaţii dificile pentru a-şi putea continua activitatea. Doamnelor şi domnilor senatori, Iată cât de important este să ne aplecăm cu toţii asupra acestui important domeniu, agricultura, să-i acordăm importanţa cuvenită, pentru că numai astfel vom avea, noi şi copiii noştri, hrana cea de toate zilele.
		Domnul Dan Voiculescu: Declaraţia politică se intitulează "Pensiile speciale ale parlamentarilor trebuie eliminate". Conform obligaţiilor asumate faţă de Fondul Monetar Internaţional, până la sfârşitul anului în curs în România trebuie să se aplice o lege unică a pensiilor. Prin efectul acestei legi unice, toate categoriile de pensii vor fi reglementate în mod unitar şi coerent, având la bază principiul contributivităţii. Astfel, independent de retorica populistă din actuala campanie electorală prezidenţială, şi pensiile speciale ale parlamentarilor vor fi, în mod necesar şi firesc, eliminate. În acest context, consider că adoptarea de către Parlamentul României, în unanimitate şi în regim de urgenţă, a măsurii de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor ar constitui un semnal de responsabilitate şi normalitate al forului legislativ. Totodată, procedând astfel, vom reduce arsenalul de manevră al curentului populist, care are reprezentanţi la vârf în ierarhia statului român. În mod evident, în ultimii ani Parlamentul a reprezentat unica instituţie capabilă să limiteze tendinţele autoritariste ale actualului preşedinte. Din acest motiv, i-a devenit principal adversar, fiind subiectul predilect al invectivelor prezidenţiale. Treptat, s-a produs o scădere constantă a încrederii populaţiei în forul legislativ, situaţie alarmantă nu neapărat pentru cei care deţin vremelnic demnitatea de parlamentar, ci, în principal, pentru democraţie şi statul de drept. Este un fapt verificat în istorie cu maximă acurateţe: dictatorii încep întotdeauna prin a decredibiliza Parlamentul. Asumând toate aceste argumente, avem responsabilitatea de a reda Parlamentului României prestigiul pe care Constituţia în vigoare i-l conferă. Este timpul să demonstrăm că putem renunţa la dispute sterile şi interese partizane, iar prima măsură pe care trebuie să o adoptăm este renunţarea, în unanimitate, la pensiile speciale.
		Domnul Laurenţiu Chirvăsuţă: Declaraţia politică este intitulată "Măsuri anticriză pentru revenirea la normalitate". Stimaţi colegi, În ultima jumătate de an s-a vorbit mult despre criza economică mondială şi despre efectele adverse ale acesteia. Cu un optimism neargumentat de analize lucide, s-au avansat chiar diverse termene la care România va depăşi perioada de criză, subliniindu-se faptul că aceasta se va petrece doar după ce marile state europene vor fi ieşit deja din perioada de recesiune. S-a pornit de la o premisă relativă a condiţionării României de aceste state din vestul Europei. Este destul de clar că investiţiile reprezintă cheia depăşirii rapide a perioadei de criză. Cu toate acestea, Guvernul a preferat mai degrabă să crească în mod ascuns cheltuielile bugetare, depăşind cota guvernelor trecute, ignorând impardonabil necesitatea investiţiilor. Acestea au rămas în scripte şi în frecvenţa crescută cu care se întâlnesc în discursurile premierului Emil Boc. Măsurile anticriză adoptate în România sunt printre cele mai ineficiente din Europa şi din lume, ca amploare şi structură, iar criza economică determină companiile româneşti să reducă eforturile de combatere a corupţiei, potrivit unui studiu al CESifo. Pe o scară de la 1 la 9, măsurile de combatere a crizei financiare şi economice adoptate în România au fost evaluate cu nota 1,3, punctaj rezultat în urma centralizării opiniilor a 12 economişti din România intervievaţi de CESifo, un grup de cercetare patronat de Centrul pentru Studii Economice al Universităţii din München şi de Institutul de Cercetare Economică Ifo, din Germania. Stimaţi colegi, În loc să vorbim despre faptul că rămânem repetenţi în a contracara criza, vorbim, în continuare, de teme politicianiste de tipul Parlamentului unicameral, fără interes pentru omul simplu, pentru cei care îşi pierd locurile de muncă şi nu mai pot să îşi plătească ratele la bănci. Singura ţară din Europa cu o clasare mai slabă în ceea ce priveşte măsurile anticriză este Letonia, cu nota 1, iar la nivel mondial doar Bolivia, Guatemala şi Venezuela au obţinut evaluări inferioare, scorul acestor state fiind tot 1. Norvegia a obţinut cea mai ridicată notă (7,4), niciun stat din lume nereuşind să depăşească acest nivel şi să se apropie de scorul maxim. Celelalte ţări ale căror măsuri anticriză au depăşit nota 7 sunt China, Australia şi Danemarca. Statele Unite ale Americii, cea mai mare economie a lumii, au primit nota 5 de la economiştii intervievaţi de CESifo pentru programele anticriză introduse. Nota 1 reprezintă măsuri anticriză insuficiente, ca amploare şi structură, pentru a ameliora efectele crizei, nota 5 indică măsuri anticriză mai mult sau mai puţin suficiente, iar nota 9 reprezintă măsuri anticriză absolut suficiente. Climatul economic a rămas nefavorabil în Europa Centrală şi de Est şi şi-a accentuat declinul sub nivelurile satisfăcătoare. România se numără printre statele cu cele mai puţine restricţii de ordin juridic şi administrativ pentru companiile străine, dar factorul de instabilitate politică poate deteriora mediul de afaceri pentru investitorii de peste graniţă. În plus, circa jumătate dintre economiştii intervievaţi consideră că firmele şi companiile din România ar putea să reducă măsurile de combatere a corupţiei ca urmare a crizei financiare şi economice. Stimaţi colegi, Se impune acţionarea rapidă, printr-un pachet de măsuri cu aplicare imediată de către Guvern. Vă supun spre analiză următoarele propuneri de direcţii imediate de acţiune, reieşite în urma consultărilor dintre mai mulţi parteneri sociali, reprezentanţi ai sectorului privat, economişti şi cetăţeni: 1. Divizarea pe segmente funcţionale a lucrărilor de infrastructură de mare complexitate Segmentarea lucrărilor de anvergură ar fi o soluţie pentru darea în execuţie a unor proiecte de infrastructură care trenează. În prezent, lucrările de mare complexitate sunt greu realizabile din punct de vedere al necesarului de finanţare şi al procedurilor de licitare. La ora actuală, există pe masa Guvernului o serie de proiecte supradimensionate, care implică sume uriaşe de bani, imposibil de identificat la buget. Ideea de scalabilitate a proiectelor trebuie să devină regulă de lucru, chiar dacă aceasta implică o creştere a notei finale cu un procentaj mic. În acest fel, lucrările mari ar putea fi atribuite mai multor firme de construcţii, ceea ce ar duce la o execuţie mai rapidă. De asemenea, mai multe companii aflate în dificultate ar putea beneficia de comenzile publice, iar contestaţiile ar fi mult mai puţine. În cazul autostrăzilor, licitarea execuţiilor ar putea fi făcută pe tronsoane de 30-40 de kilometri. 2. Realizarea de studii profesioniste cu privire la evoluţiile de pe piaţa muncii şi adaptarea programei şcolare la nevoile economiei reale Numărul absolvenţilor pe diverse specialităţi trebuie să corespundă structurii de muncă din piaţa muncii, mai ales în contextul în care aceasta se află într-un proces de reaşezare. Studiile au rolul de a anticipa nevoile mediului de business pe o perioadă de trei-cinci ani şi de a asigura monitorizarea permanentă a evoluţiei sistemului. Aceasta trebuie să fie un instrument indispensabil la baza deciziilor factorilor de răspundere. Este esenţială cooptarea specialiştilor din mediul de afaceri în construirea curriculei şi atragerea acestora în programe de predare, inclusiv în mediul academic. 3. Stimulente fiscale pentru comasarea terenurilor agricole Peste tot în Europa, comasarea suprafeţelor cultivate a avut rezultate pozitive vizibile: în Bulgaria, procesul de comasare a terenurilor a făcut ca 84% din terenul agricol să fie deţinut de ferme de peste 100 hectare. România este doar înaintea Poloniei, dar mult sub media europeană - doar jumătate din cele peste zece milioane de hectare sunt exploatate în ferme de peste 50 hectare. Pentru stoparea acestui proces de dezmembrare a suprafeţelor agricole, oamenii de afaceri au propus diminuarea fiscalităţii în cazul asocierilor, accesibilitatea mai largă la măsuri de finanţare în cazul asocierii sau lucrării în comun a terenurilor, măsuri de stimulare pentru cei care preiau în cultură suprafeţe nelucrate sau majorarea impozitelor în cazul terenurilor nelucrate. 4. Direcţionarea fondurilor alocate cercetării către un număr restrâns de trei-patru domenii strategice Bugetul alocat de România pentru cercetare-dezvoltare este relativ mic, fiind comparabil cu bugetul unei companii multinaţionale. În momentul de faţă, România alocă resurse financiare pentru 14 direcţii de cercetare, ceea ce disipează banii, oricum puţini. Banii trebuie direcţionaţi către zonele ce definesc competitivitatea naţională. Este important ca Guvernul să construiască o strategie pe 15 ani, care să precizeze clar care sunt segmentele prioritare pentru a investi în cercetare. Desigur, pentru ca toate acestea să fie începute, este nevoie de un guvern funcţional în Piaţa Victoriei, un guvern pe care, din cauza orgoliilor individuale sau de grup, nu îl avem. În timp ce oficialii UE şi FMI ne monitorizează activităţile, noi ne ocupăm de jocuri politice prin care ne îngropăm şansa revenirii la normalitate. Alături de colegii mei parlamentari, fac un apel pentru a stopa ridicarea orgoliului şi puterii individuale la rang de politică de stat şi pentru revenirea la o guvernare normală, cu şi pentru oameni. Vă mulţumesc.
		Domnul Gheorghe Pop: Declaraţia politică se intitulează "Atunci ne-am luat ţara înapoi". Stimaţi colegi, Da, atunci ne-am luat ţara înapoi, 25 octombrie 1944 este un moment simbolic în istoria poporului român, deoarece este ziua când ultimul teritoriu al nostru a fost eliberat de sub dominaţia germană. În semn de recunoaştere şi cinstire a evenimentului, sărbătorim în fiecare an Ziua Armatei Române. Se spune însă că această zi aleasă pentru ultima luptă, la Carei, nu a fost întâmplătoare, comandanţii români vrând să o lege de ziua de naştere a regelui Mihai, cu un rol foarte important în întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste. La 25 octombrie 1944 armata română elibera ultima localitate românească de sub ocupaţie străină: oraşul Carei. Acţiunile militare purtate de armata română în bătălia pentru Ardeal alcătuiesc pagini de istorie nepieritoare, un drum glorios soldat pe pământul transilvan cu numeroase jertfe. Mii de militari din cadrul Armatei a IV-a, condusă de generalul Dăscălescu, şi din trupele Armatei I a generalului Atanasiu au căzut vitejeşte în luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Oarba de Mureş, Păuliş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare şi Carei, în total peste 50.000 de oameni (morţi şi răniţi). După 25 octombrie 1944, armata română a participat, alături de armata sovietică, în lupta pentru eliberarea Ungariei. Ea a desfăşurat acţiuni militare pe Tisa Mijlocie, pentru eliberarea oraşelor Debreţin şi Nyíregyháza, şi a participat la marea operaţiune pentru eliberarea Budapestei, unde şi-a adus o contribuţie importantă la ruperea centurilor fortificate ale oraşului şi la nimicirea marilor centre de rezistenţă. Armata română a avut un mare rol în eliberarea oraşului Miskolc şi în cucerirea munţilor Hegyalja, Bükk şi Matra. Pe frontul din Ungaria, armata română a angajat peste 210.000 de militari, eliberând 14 oraşe mari şi 1.224 de comune. În cursul acestor lupte, din rândul ostaşilor noştri au căzut la datorie 42.000 de oameni (morţi, răniţi, dispăruţi şi prizonieri). În Cehoslovacia, armata română, acţionând în continuare alături de armata sovietică, a desfăşurat acţiuni în perioada 18 decembrie 1944 - 12 mai 1945. La operaţiune, pe frontul Cehoslovaciei au participat 248.450 de militari români, din rândurile cărora au căzut 67.495 de eroi. De asemenea, aproximativ 2.000 de militari români din Regimentul 2 Care de Luptă şi-au adus contribuţia la eliberarea părţii de nord-est a Austriei. Ei au înfruntat inamicul în lupte grele la Mistelbach, Zistersdorf şi Poysdorf. Cu un efectiv total de peste 538.536 de luptători, din care au pierit peste 169.822 de eroi, armata română, care a parcurs peste 1.700 kilometri de la Marea Neagră până în cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 de kilometri pătraţi de sub ocupaţie străină (România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntoşi, a forţat 12 cursuri mari de apă şi a eliberat peste 3.821 de localităţi, dintre care 53 de mari oraşe. Ostaşii români au provocat inamicului pierderi echivalând cu 15 divizii. Pe frontul de vest efortul economic al României a atins fabuloasa sumă de 1.120.000.000 de dolari, ceea ce înseamnă de patru ori bugetul României pe exerciţiul financiar 1937-1938. Zilnic, contribuţia României în războiul antihitlerist a fost de aproape 5 milioane de dolari. La 9 mai 1945, când războiul a luat sfârşit cu victoria Naţiunilor Unite, armata română se găsea în apropiere de Praga şi în estul Austriei, prezentându-se cu un bilanţ bogat de luptă, şi s-a întors în ţară cu steagurile de luptă acoperite de glorie nemuritoare, trecând pe sub Arcul de Triumf ca o armată biruitoare care şi-a făcut datoria faţă de patrie şi poporul său, precum şi faţă de alte popoare. Mai bine de un secol de la înfiinţarea din epoca modernă, Armata Română nu a avut o sărbătoare clar delimitată. Astfel, începând cu anul 1830, anul înfiinţării Armatei Române moderne, şi până în 1951, în tradiţia românească nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituţii. Cu jertfe în fiecare eveniment important, mai ales după Războiul de Independenţă din 1877-1878, armata a participat anual la manifestările prilejuite de Ziua Înălţării Domnului, devenită, după Primul Război Mondial, Ziua Eroilor, şi la cele din Ziua Naţională a Regatului României (10 mai). Anumite arme au avut însă patroni spirituali. Aceşti patroni au fost confirmaţi pentru categoriile de forţe armate prin Înaltul Decret Regal nr. 1.621 din 24 mai 1929, iar pentru unităţile ce aparţineau aceluiaşi tip de armă prin Înaltul Decret Regal nr. 1.343 din 17 aprilie 1931. În martie 1948, acest gen de sărbătoare a fost abandonat, fiind reluat din anul 1994. După retragerea armatei sovietice din România, prin Decretul nr. 381 din 1 ianuarie 1959, Ziua Forţelor Armate a fost mutată pe data de 25 octombrie. Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armatei trebuie căutat tocmai în faptele de arme ale Armatei Române şi în rezultatul acestora: reîntregirea graniţei de vest a României şi anularea, foarte importantă pentru români, a prevederilor Dictatului de la Viena. Acesta a fost singurul obiectiv strategic naţional, realizat efectiv de Armata Română pe câmpul de luptă, recunoscut juridic în art. 2 al Tratatului de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, încheiat la 10 februarie 1947. Măcar pentru toate acestea să fim mândri că suntem români şi măcar pentru toate acestea să dovedim că merităm să fim români. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Cu aceasta, stimaţi colegi, am încheiat primul punct din ordinea de zi de astăzi, declaraţii politice. Vreau să vă anunţ că şedinţa de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Gheorghe David şi de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului. Din totalul de 137 de senatori şi-au înregistrat prezenţa 115 senatori, opt senatori fiind motivaţi. Ca urmare, suntem în cvorum şi o să trecem la aprobarea... (Discuţii în sală. Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Traian Constantin Igaş.) Doriţi să interveniţi pe probleme organizatorice, domnule senator? Imediat rezolvăm totul. Mai întâi, trebuie să aprobăm ordinea de zi, programul de lucru şi, după aceea, vă promit că trecem la probleme organizatorice. În legătură cu ordinea de zi, vreau să vă consult dacă există propuneri de modificare a ordinii de zi. Domnule senator Moga, vă rog. Microfonul 4.
		Domnul Nicolae Moga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o mare rugăminte. Îi rog pe colegii mei din PD-L - îmi este foarte greu după atâtea declaraţii politice să le cer sprijinul -, vreau să le aduc în atenţie o problemă care ne doare pe noi, cei de la Constanţa, vreau să transferăm punctul 29 din ordinea de zi imediat după punctele din ordinea de zi referitoare la ratificarea acordurilor internaţionale. Am înţeles că până la punctul 13 din ordinea de zi sunt acorduri internaţionale şi eu doresc ca imediat după acordurile internaţionale să trecem punctul 29 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanţa a unui teren aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator Moga. Mai sunt alte propuneri? Vă rog, domnule senator Mocanu. Aveţi cuvântul. Microfonul 3.
		Domnul Alexandru Mocanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Miercurea trecută, în comisiile reunite, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia economică, industrii şi servicii, cu unanimitate de voturi, a fost adoptat Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice. Cum acest raport a fost transmis, la vremea respectivă, Biroului permanent şi cum această problemă este reclamată cu insistenţă a fi reglementată de către administraţiile locale din teritoriu, v-aş ruga, domnule preşedinte, să binevoiţi să supuneţi plenului spre aprobare includerea în ordinea de zi a acestui raport, repet, comun al Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială şi al Comisiei economice, industrii şi servicii, adoptat cu unanimitate de voturi miercurea trecută. Să-l punem printre primele 10 puncte din ordinea de zi.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Acest proiect de lege este pe ordinea de zi de astăzi sau nu?
		Domnul Alexandru Mocanu: Nu este în ordinea de zi de astăzi.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Rog secretariatul, Direcţia generală legislativă, care vă ocupaţi, să verificaţi dacă raportul există. Există raportul. Vă rog să verificaţi dacă raportul a fost multiplicat. Este nevoie, totuşi, domnule senator Mocanu, dacă sunteţi de acord, să punem acest proiect de lege în ordinea de zi de mâine-dimineaţă, pe unul din primele puncte. El nu a fost distribuit şi trebuie să le lăsăm timp colegilor să-l studieze. Sunteţi de acord? Legea nu este organică, este ordinară. Sunteţi de acord?
		Domnul Alexandru Mocanu: De acord, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: S-o luăm în ordine. Domnule senator Onofrei, vă rog. Aveţi cuvântul. Microfonul 3.
		Domnul Orest Onofrei: Domnule preşedinte, Eu am mai avut această solicitare şi în Biroul permanent, în legătură cu cimitirul. Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, judeţul Suceava, a fost de mai multe ori în ordinea de zi şi tot nu am ajuns la ea. Astăzi este pe locul 27 şi, probabil, dacă o aducem la punctul 14 din ordinea de zi, tot nu ajungem să o discutăm. Aş solicita, în acelaşi spirit ca şi colegul de la Constanţa, să o dezbatem imediat după discutarea Proiectului de lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanţa a unui teren aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", chiar dacă au fost declaraţii politice.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Scuzaţi-mă, domnule senator Onofrei. Vă rog să veniţi la tribună. Nu am fost atent, eu sunt de vină. (Discuţii neinteligibile la tribună între domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, preşedintele şedinţei, şi domnul senator Orest Onofrei.) Mulţumesc foarte mult. Mai sunt alte propuneri? Nu mai sunt. Vă propun să adoptăm ordinea de zi. (Discuţii neinteligibile în partea reprezentanţilor Guvernului.) Vă rog, domnule secretar de stat Iliescu. Aveţi cuvântul. Microfonul 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Doamnelor şi domnilor senatori, Aş avea o rugăminte. Eu, ca reprezentant al Guvernului, nu vă pot solicita să schimbaţi ordinea de zi. Este lângă mine şi doamna secretar de stat Irina Alexe, de la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Mâine se realizează termenul de adoptare tacită pentru Legea Poliţiei Locale, o lege care s-a mai discutat, şi aş dori din toată inima să continuăm discuţia din Senat din această seară, tocmai pentru că eu cred că o lege atât de importantă în niciun caz nu trebuie să treacă de Senat prin adoptare tacită. Este în ordinea de zi în partea finală, la punctul 25.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Să încercăm să ne concentrăm, pentru că altfel pierdem şirul ordinii de zi. Vă propun să aprobăm proiectul ordinii de zi astfel cum a fost distribuit, cu înţelegerea ca după punctul 13 să vină punctul 29 din ordinea de zi, după aceea punctul 27 şi, după aceea, punctul 25 din ordinea de zi, Proiectul de lege - Legea Poliţiei Locale, şi punctul 26 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind Poliţia Locală, după care discutăm toate celelalte puncte din ordinea de zi. Vă propun şi eu, domnule Haşotti, tot un singur vot. Vă rog, stimaţi colegi, să votaţi ordinea de zi de astăzi. Cu 82 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată în forma modificată. În continuare, vă voi supune spre aprobare programul de lucru. Am avut declaraţiile politice. Vă propun să intrăm în dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, până la ora 18.00. De la ora 18.00 urmează ultimul punct din ordinea de zi, întrebări, interpelări şi răspunsuri - transmisie radio. Acesta este programul de lucru pe care vi-l propun. Vă rog, stimaţi colegi, să votaţi dacă sunteţi de acord cu acest program de lucru. Vă rog să votaţi. Cu 94 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
		Înainte de a intra propriu-zis în dezbateri, permiteţi-mi să dau citire unei note referitoare la posibilitatea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2009 privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor suprafeţe totale de teren de 2.534 m2, proprietate publică a statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie Baloteşti, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA a obiectivului de investiţie "Fluidizare trafic pe DN 1 km 8+100 - km 17+100 şi Centura rutieră în zona de nord a municipiului Bucureşti - obiect 5B - Extindere la 4 benzi a Centurii rutiere a municipiului Bucureşti pe sectorul cuprins între km 2+400 şi intersecţia cu DN 2"; Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2009 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/2009 pentru aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de petrol pentru turboreactoare, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi pentru stabilirea regimului taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor pentru unele cantităţi de combustibili; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, pentru modificarea art. IV alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru completarea art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2007 privind unele măsuri referitoare la alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2007; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea măsurilor ex-ISPA; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 181/2008 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002; Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane; Lege pentru completarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului; Lege privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; Lege privind modificarea lit. e) a alin. (1) al art. 276 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; Lege privind formularea de către România a unei declaraţii în baza prevederilor articolului 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană.
		Stimaţi colegi, V-am adus la cunoştinţă care sunt legile adoptate în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Următorul punct din ordinea de zi este aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a... Vă rog, domnule senator Haşotti. Microfonul 2.
		Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mă bucur că în această atmosferă tensionată umorul dumneavoastră este bine-venit. Distinşi colegi, Doresc ca, în numele Grupului parlamentar al PNL din Senat, să vă aduc la cunoştinţă o serie de modificări pe care le facem la nivelul comisiilor permanente: Domnul senator Romeo Florin Nicoară este propus pentru a fi membru în Comisia pentru politică externă, în locul domnului senator Tiberiu Aurelian Prodan. Domnul senator Constantin Sever Cibu este propus pentru funcţia de vicepreşedinte în Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, în locul domnului senator Tiberiu Aurelian Prodan. Domnul senator Vasile Mustăţea este propus ca membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, în locul domnului senator Ovidius Mărcuţianu. Domnul senator Liviu Titus Paşca este propus pentru a fi membru în Comisia economică, industrii şi servicii, în locul domnului senator Marian Cristinel Bîgiu. Domnul senator Vasile Nedelcu este propus pentru funcţia de vicepreşedinte în Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, în locul domnului senator Liviu Câmpanu. Domnul senator Paul Ichim este propus ca membru în Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, în locul domnului senator Cezar Mircea Măgureanu. Stimaţi colegi, Aş dori să menţionez că la Comisia pentru egalitatea de şanse s-au eliberat două locuri. Aceste propuneri sunt, conform regulamentului, domnul senator Ovidius Mărcuţianu şi domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan trec la Comisia pentru egalitatea de şanse, în locul doamnei senator Minerva Boitan şi al domnului senator Paul Ichim. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt şi alte anunţuri cu privire la schimbarea componenţei comisiilor. Domnul senator Traian Constantin Igaş - Grupul parlamentar al PD-L. Vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Traian Constantin Igaş: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aş vrea să fac şi eu un anunţ în ceea ce priveşte componenţa în comisiile permanente. Domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan îl înlocuieşte pe domnul senator Orest Onofrei în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Domnul Orest Onofrei îl înlocuieşte pe domnul senator Bara Ion în cadrul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Şi, dacă tot am ascultat atâtea declaraţii politice aici, ţinând cont că suntem la capitolul probleme organizatorice, vreau să asigur colegii care ne-au atacat mai devreme prin declaraţii politice că suntem atât de bine organizaţi, încât Traian Băsescu va mai câştiga încă un mandat. Vă mulţumesc. (Rumoare în sală. Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Dau cuvântul domnului senator Arcaş Viorel - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Vă rog. Microfonul 3.
		Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să anunţ o modificare. Domnul senator Ilie Sârbu este propus în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, în locul domnului senator Avram Crăciun.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră modificările care au fost anunţate astăzi în plenul Senatului de Grupul parlamentar al PNL, Grupul parlamentar al PD-L şi Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Vă rog să votaţi. Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, modificările prezentate astăzi au fost aprobate.
		La următorul punct este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a unor iniţiative legislative. Conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului, vă propunem, din partea Biroului permanent, care le-a aprobat pe 19 octombrie 2009, dezbaterea în procedură de urgenţă a următoarelor iniţiative legislative: Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei; Propunerea legislativă privind exceptarea de la compensare şi plata taxelor prevăzute la art. 37 şi 41 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pentru terenurile necesare desfăşurării activităţii de interes strategic ale CN ROMARM - SA, Filiala SC Uzina Mecanică Mija - SA. Supun votului dumneavoastră aceste propuneri. Vă consult dacă sunt comentarii. Doamna senator Doina Silistru. Vă rog. Microfonul central.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Înaintea supunerii la vot, reprezentanţii Guvernului şi iniţiatorii trebuie să susţină urgenţa acestor iniţiative legislative.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Din partea Guvernului aveţi un punct de vedere? Sunteţi de acord, domnule secretar de stat? Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu. Microfonul 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, doamnei senator. Procedura de urgenţă a fost solicitată de Guvern, având în vedere memorandumul de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, care stabilea alocarea României a unei asistenţe financiare pe termen mediu în valoare de până la 5 miliarde de euro. Condiţiile pe care Comunitatea Europeană le-a stabilit pentru a accesa aceste sume, una dintre ele se referea şi la modificarea Legii insolvenţei, motiv pentru care Guvernul vine în faţa dumneavoastră şi vă propune dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei ordonanţe.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea iniţiatorului Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Domnul senator Urban. Cine este autorul? Este proiect de lege al Guvernului? Dacă nu mai sunt alte observaţii, supun votului dumneavoastră aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Vă rog să votaţi.
		Domnul Frunda György (din sală): Am de pus o întrebare!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Suntem în procedura de vot. Veţi pune întrebarea la punctul următor. Cu 42 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 5 abţineri, a fost aprobată...
		Domnul Gheorghe David (de la masa prezidiului): Nu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: De ce? S-a votat procedura de urgenţă. Vă rog să mai votaţi încă o dată. Deci 42 de voturi pentru, 5 plus 7 egal cu 12. Da. Stimaţi colegi, Sunt 42 de voturi pentru, 37 împotrivă şi 5 abţineri. Sunt mai multe voturi pentru decât împotrivă. (Aplauze.) Mă scuzaţi! Am spus punctul meu de vedere, dar aştept să fiu corectat. Dau cuvântul domnului senator Verestóy Attila. Microfonul 2.
		Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte, Cu siguranţă, acum veţi fi de acord cu mine şi vă veţi schimba punctul de vedere, întrucât treaba este simplă. Este aritmetică. Trebuia să obţină 43 de voturi pentru şi atunci era totul în regulă. Trebuia să fie o majoritate. Majoritatea nu a fost obţinută. Cu tot regretul, nu s-a aprobat procedura de urgenţă. (Discuţii în sală.) Nu este valabil...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc frumos. Stimaţi colegi, Propunerea mea este să repetăm votul pentru a nu mai fi nicio discuţie. Vă rog respectuos să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu dezbaterea în procedură de urgenţă a Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, susţinut de către iniţiatori din partea Guvernului, respectiv de domnul Iliescu. Vă rog să votaţi. (Domnul senator Frunda György solicită cuvântul.) Iarăşi? Dar aţi întârziat din nou. Îmi pare rău, suntem în procedură de vot. (Rumoare în sală.) Cu 34 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, proiectul... (Aplauze. Discuţii aprinse în sală.) Stimaţi colegi, Dacă doriţi putem să reluăm votul, dar să nu iasă şi mai rău. Dau cuvântul domnului senator Frunda György. Domnule senator, mai doriţi să adresaţi întrebarea sau o veţi prezenta sub forma unei explicaţii? Vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Frunda György: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Chiar dacă mi-aţi dat voie să pun întrebarea mai târziu, eu tot o pun, pentru că vreau să fiu lămurit. Această întrebare se adresează domnului secretar de stat. Ne-aţi spus de mai multe condiţii, dintre care una ar fi Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Mă interesează care sunt celelalte condiţii şi în ce măsură Guvernul a propus modificarea celorlalte legi care ni s-au cerut a fi modificate de către Comisia Europeană? Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Iliescu, vă rog să daţi un răspuns scurt şi, după aceea, să daţi mai multe informaţii domnului senator Frunda György. Scurt. Da, nu... sau pe viitor...
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Din păcate, nu am un răspuns scurt pentru domnul senator, însă cred că era un proiect important. Aş vrea să nu-l gândiţi neapărat ca şi condiţionalitate, aş vrea să-l gândiţi şi ca un instrument extrem de util economiei româneşti. Din această perspectivă, ca parlamentari care chiar reprezentaţi aici interesele oamenilor, inclusiv ale oamenilor de afaceri, să consideraţi că aceste măsuri solicitate şi cu care Guvernul vine la momentul respectiv, pentru că nu este o ordonanţă dată ieri sau după picarea Guvernului Boc, să fiţi de acord că este o măsură extrem de importantă şi de necesară însănătoşirii mediului economic românesc. Doamnelor şi domnilor, Vă rog din toată inima şi insist - pentru că sunt convins că aţi parcurs expunerea de motive şi aţi văzut argumentele pe care vrea să le aducă această ordonanţă - să fiţi de acord şi să aprobaţi solicitarea de discutare în procedură de urgenţă, fiind convins că în plenul comisiilor de specialitate şi, implicit, în plenul Senatului veţi avea soluţii foarte bune, care să completeze şi să dea acestei legi ceea ce noi ne dorim cu toţii, un cadru legislativ clar şi util economiei. Vă mulţumesc şi mă bizui pe domnul preşedinte. Dacă dumnealui va dori să vă propună reluarea votului, să fiţi de acord cu dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgenţă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule secretar de stat, vă spun respectuos că nu am cum să propun reluarea votului, pentru că nu a fost nicio problemă. Nici egalitate, nici... (Discuţii aprinse în sală.) Aveţi cuvântul, domnule senator Urban.
		Domnul Iulian Urban: În primul rând, sunt colegi de-ai noştri care nu au votat fiindcă au văzut că dumneavoastră eraţi într-o discuţie cu domnul Frunda. În al doilea rând, vreau să vă spun de ce este important acest proiect de lege. Dacă am fi avut un guvern care ar mai fi putut să vină cu ordonanţe de urgenţă, acest proiect de lege îşi propune să rectifice o prostie care s-a făcut în momentul în care a fost adoptată ultima modificare a Legii insolvenţei la Camera Deputaţilor, atunci când s-a instituit necesitatea ca de la 1 ianuarie 2010 să apară completele speciale de insolvenţă. Consiliul Superior al Magistraturii şi judecătorii spun că nu au cu cine să le facă. Sunt mai multe rectificări făcute în acest domeniu şi sunt extrem de importante. Dacă tot suntem la capitolul privind Legea insolvenţei, vă mărturisesc că eu unul am fost şocat, vineri, când l-am auzit pe domnul deputat PNL Eugen Gheorghe Nicolăescu că PNL a venit cu un proiect de lege privind insolvenţa particularilor. M-am uitat pe el şi am văzut că este cuvânt cu cuvânt, virgulă cu virgulă copiat după proiectul de lege pe care PD-L l-a depus acum două luni de zile.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Urban a adresat solicitarea de a da încă o dată votul. Având în vedere că este o solicitare şi din partea Guvernului, exprimată de domnul secretar de stat Iliescu, vă rog pe toţi să fiţi atenţi şi vă informez cu toată seriozitatea că este ultima oară când mai reluăm votul. Vă rog să fiţi atenţi şi să votaţi în legătură cu propunerea referitoare la aprobarea procedurii de urgenţă pentru Legea insolvenţei. Vă rog să vă exprimaţi prin vot, stimaţi colegi. Vă rog să votaţi, toată lumea. (Discuţii, rumoare, râsete.) Cu 44 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă şi o abţinere, din păcate nu s-a adoptat procedura de urgenţă. Listă pentru liderii de grup. A! domnul senator Frunda. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Frunda György: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Trebuie să vă spun că Grupul parlamentar al UDMR a votat pentru procedura de urgenţă şi nu am făcut-o formal, şi nu pentru susţinerea Guvernului, ci pentru agenţii economici şi pentru creditorii acelora care sunt în procese de insolvenţă. Am luat cunoştinţă de rezultatul votului. Nu cer o votare nouă, nu ar fi corect, respect decizia Senatului, dar cred că este un interes comun ca acest proiect să fie discutat în paralel cu iniţiativa unor colegi care cer acelaşi lucru, pentru că se ajunge la un blocaj economic şi se ajunge ca acei creditori de bună-credinţă să ajungă la faliment din cauza acestui lucru. Cu respect, vă atrag atenţia că, potrivit legislaţiei actuale, curţile de apel nu au nici judecătorii necesari, nici oameni, nici spaţiile necesare, nici timpul necesar, iar oamenii ar fi obligaţi ca din reşedinţa de judeţ, unde există tribunale care ar putea să judece, să meargă la curţi de apel în primă instanţă. Facem un deserviciu oamenilor de afaceri, oamenilor care îşi desfăşoară activitatea în mod onest şi au un câştig şi, din cauza altora care pot întârzia foarte mult procedurile de insolvenţă, să-i ducă şi pe ei fie în insolvenţă, fie în faliment. De aceea am dat o explicaţie a votului UDMR, care şi din acest punct de vedere îşi dovedeşte consecvenţa pentru îmbunătăţirea legislativă şi pentru rezolvarea cauzelor, şi fac un apel la colegii din comisia care trebuie să redacteze raportul în fond să o facă mai repede. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Având în vedere că există argumente foarte serioase în favoarea adoptării rapide a acestui proiect de lege, deşi votul nu a aprobat procedura de urgenţă, vă rog să fiţi de acord ca la şedinţa Biroului permanent de mâine să solicit abordarea cu prioritate a acestui proiect în cadrul lucrărilor procesului legislativ, fără a fi neapărat în procedură de urgenţă. Deci abordarea cu prioritate în cadrul procesului legislativ. Domnul senator Daea, vă rog să încheiem, dacă se poate, că mai avem... Vă mulţumesc, domnule senator. A doua este Propunerea legislativă privind exceptarea de la compensare şi plata taxelor prevăzute la art. 37 şi 41 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic pentru terenurile necesare desfăşurării activităţii de interes strategic ale CN ROMARM - SA, Filiala SC Uzina Mecanică Mija - SA. Iniţiatorul? Domnule secretar de stat Iliescu... A! Este propunere legislativă. Iniţiatorul? Dacă nu este, nu se supune la vot.
		Este un punct care nu-mi face foarte mare plăcere, nota privind adoptarea tacită a unor iniţiative legislative care urmează a fi transmise Camerei Deputaţilor. Trecem la punctul 3 din ordinea de zi. Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 21 octombrie, respectiv 22 octombrie 2009, a următoarelor iniţiative legislative: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2009 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale; Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2009 pentru modificarea art. 6 din Legea nr. 597/2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coastă a Mării Negre; Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2009 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004; Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2009 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie; Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2009 privind modificarea unor acte normative; Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2009 privind reglementarea de măsuri fiscale pentru unele livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate de CN ROMTEHNICA - SA către Ministerul Apărării Naţionale; Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Aşa cum v-am informat, toate aceste proiecte de lege se consideră adoptate tacit şi se transmit spre dezbatere şi adoptare la Camera Deputaţilor.
		Trecem la punctul 4 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007. Iniţiator, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Doamna secretar de stat Irina Alexe. Aveţi cuvântul, doamna secretar de stat. Microfonul 9.
		Doamna Irina Alexe -secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Scopul major al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei constă în promovarea cooperării regionale şi oferirea unui cadru de dezvoltare a programelor şi proiectelor care să conducă la consolidarea capacitării statelor de a preveni şi de a răspunde la dezastrele naturale, tehnologice sau de altă natură. Documentul este structurat în cinci articole referitoare la scopul...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Doamna secretar de stat, este în regulă.
		Doamna Irina Alexe: Vă rugăm să-l adoptaţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul senator Mocanu. Raportul, pe scurt, vă rog.
		Domnul Toader Mocanu: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată pentru dezbaterea şi elaborarea raportului la Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Având avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă şi al Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a adoptat un raport de admitere. În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, urmând să fie adoptat în baza prevederilor art. 76 din Constituţia României, Senatul fiind Cameră decizională. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Suntem în faţa unui raport de admitere fără amendamente. La dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Supun votului dumneavoastră raportul, împreună cu proiectul de lege, fiind vorba de un raport fără amendamente. Lege ordinară. Vă rog să votaţi raportul şi proiectul de lege. Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, s-a adoptat proiectul de lege.
		Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 şi 10 aprilie 2009, privind modificarea şi completarea Convenţiei consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungaria, semnată la Bucureşti la 28 noiembrie 1973. Vă rog, domnule secretar de stat Iliescu, să prezentaţi, pe scurt, proiectul de lege. Microfonul 10. Din partea comisiei, domnul senator Georgică Severin.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Convenţia consulară între România şi Ungaria a fost semnată în 1973. Iniţial, în textul acestui acord nu era prevăzută posibilitatea ca părţile să deschidă consulate onorifice pe teritoriul celeilalte ţări. Recent, Ministerul de Externe al României şi Ministerul de Externe al Ungariei au hotărât că este timpul să facă acest lucru, motiv pentru care vă supunem, doamnelor şi domnilor senatori, să aprobaţi textul acestui acord. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Georgică Severin, microfonul 7.
		Domnul Georgică Severin: Comisia pentru politică externă a analizat acest proiect de lege şi este pe deplin favorabilă adoptării sale. S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Faţă de cele prezentate de mine şi de către domnul secretar de stat, supunem spre dezbatere şi adoptare raportul de admitere împreună cu proiectul de lege. Precizez că nu există impact macroeconomic, că nu există impact financiar, ci există un impact pozitiv asupra mediului social şi de afaceri.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi, Avem raport de admitere, fără amendamente. La dezbateri doreşte cineva să intervină? Domnul senator Daea? Nu. Dacă nu doreşte nimeni să intervină, supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără amendamente, împreună cu proiectul de lege. Dăm un singur vot. Vă rog să votaţi. Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat. Domnule senator Daea, microfonul 4.
		Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Adresez rugămintea reprezentantului Guvernului şi comisiei de specialitate, pentru că avem materialele în mapă, să facă o prezentare cât mai scurtă cu putinţă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mă asociez şi eu rugăminţii pe care aţi prezentat-o.
		Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 şi la Bucureşti la 17 martie 2009, între Guvernul României şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de modernizare a reţelei energetice feroviare, semnat la Bucureşti la 19 decembrie 2005. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Nu uitaţi recomandarea: scurt, ferm şi la obiect. Microfonul 8.
		Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi -secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare extinderea duratei de timp de la 1 septembrie 2009 la 31 decembrie 2010, precum şi realocarea comisionului iniţial de 225.000 de euro către componenta A a proiectului de furnizare şi instalare de bunuri. Ministerul Finanţelor Publice propune, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Raportul Comisiei economice, industrii şi servicii, domnul senator Borza. Microfonul 7.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să întocmească un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre adoptare împreună cu proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Stimaţi colegi, avem un raport de admitere fără amendamente. La dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Sunt întrebări? Nu este cazul. Supun votului dumneavoastră raportul de admitere fără amendamente şi proiectul de lege. Un singur vot. Vă rog să votaţi. Cu 81 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor ("Împrumutat"), şi KfW, Frankfurt pe Main ("KfW"), pentru 8.000.000 euro, semnat la Bucureşti la 31 iulie 2008 şi, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanţarea Proiectului - Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii (etapa a 4-a). Din partea iniţiatorilor, tot domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul nr. 9. Din partea comisiei, tot domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza. Vă rog, pe scurt, domnule Drăgoi.
		Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin proiectul finanţat din creditul acordat de Institutul de Credit pentru Reconstrucţie din Germania (KfW), a cărui ratificare face obiectul prezentului act normativ, se vor acorda împrumuturi întreprinderilor mici şi mijlocii. În baza acordului de împrumut, cele 8 milioane de euro acordate de KfW în condiţiile standard, respectiv pe o perioadă de 30 de ani, din care primii zece ani sunt perioadă de graţie şi cu o dobândă fixă anuală de 2%, se vor trage din Fondul Româno-German (FRG), deschis la o instituţie de credit. Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Domnule senator Borza, microfonul 7.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem plenului Senatului spre adoptare, împreună cu proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Sunt dezbateri generale sau întrebări? Domnule senator Frunda, microfonul nr. 2.
		Domnul Frunda György: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doar dacă Guvernul va fi de acord şi, de asemenea, comisia de specialitate, aş propune o modificare de redactare. Dacă la partea română scrie că este un acord de împrumut între România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi în paranteză trecem că este "împrumutat", ca să nu existe confuzie că noi am împrumuta KfW Frankfurt, mi se pare corect, la partea germană, prima observaţie, KfW ar trebui detaliat în cuvinte, nu prescurtat, exact ca şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, de la partea română, iar în paranteză nu se trece a doua oară KfW, ci se trece "împrumutător", pentru a nu crede neaveniţii că ar fi vorba despre un terţ sau despre altcineva. Deci detalierea lui KfW şi "împrumutător" în paranteză. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Domnule secretar de stat Drăgoi, sunteţi de acord?
		Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi: Da.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Deci reprezentantul Guvernului este de acord. Dezbateri generale, dacă sunt. Dacă nu, supun direct la vot raportul de admitere, fără amendamente, cu modificările redacţionale formulate de domnul Frunda. Vă rog să votaţi. Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de garanţie semnat între statele membre UE şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe şi Pacific şi din ţările şi teritoriile de peste mări, precum şi a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat între statele membre UE şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) privind procedurile de plată şi rambursare în cadrul garanţiilor statelor membre în favoarea Băncii Europene de Investiţii, semnate de România la Luxemburg la 21 octombrie 2008. Înţeleg că din partea Guvernului este tot domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul nr. 8. Din partea comisiei, domnul senator Borza. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezentul proiect de lege a fost iniţiat ca urmare a necesităţii ratificării Acordului de garanţie semnat între statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii, precum şi a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat de statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii. Cele două acorduri au fost semnate de partea română la 21 octombrie 2008. Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Raportul comisiei de specialitate, domnul senator Borza, vă rog.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Borza. Sunt întrebări sau dezbateri generale? Dacă nu, supun la vot raportul comisiei şi, odată cu el, şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 9, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucureşti la 6 aprilie 2009, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 2 iulie 1992. Din partea Guvernului participă tot domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul nr. 8. Vă rog. Aveţi cuvântul.
		Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Încheierea prezentului protocol este necesară, întrucât asigură, pe de o parte, respectarea angajamentului politic al Guvernului, iar, pe de altă parte, aplicarea art. 307 al Tratatului instituind Comunitatea Europeană, care prevede obligaţia statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea incompatibilităţilor între tratatele la care acestea sunt părţi şi dreptul comunitar. Proiectul de act normativ nu are impact asupra bugetului de stat. Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine, în numele Guvernului, adoptarea legii de ratificare a protocolului. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Din partea Comisiei economice, industrii şi servicii, domnule senator Borza, vă rog. Microfonul 7.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului Senatului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Sunt întrebări sau dezbateri generale? Dacă nu sunt, supun la vot raportul de admitere şi, odată cu el, şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 8 mai 2009. Din partea iniţiatorilor, domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi: Mulţumesc, domnule preşedinte. La fel ca şi la punctul anterior, sunt aceleaşi articole ale Tratatului Comunităţii Europene, nu are impact bugetar şi Ministerul Finanţelor Publice susţine adoptarea actului normativ. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Raportul comisiei, domnul senator Borza.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este o lege ordinară, Senatul este Cameră decizională. Este un raport de admitere, fără amendamente. Îl supunem plenului împreună cu proiectul de lege. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Sunt întrebări sau dezbateri generale? Dacă nu sunt, supun la vot raportul de admitere şi proiectul de lege în acelaşi timp. Vă rog să votaţi. Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului internaţional privind esenţele de lemn tropical din 2006, adoptat la Geneva la 27 ianuarie 2008 şi deschis spre semnare la 3 aprilie 2006, semnat de Guvernul României la New York la 25 septembrie 2008. Din partea iniţiatorilor, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Vă rog. Microfonul nr. 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acordul internaţional privind esenţele de lemn tropical, adoptat la Geneva la 27 ianuarie 2006, are drept obiectiv susţinerea extinderii şi diversificării comerţului internaţional cu lemn tropical provenit din păduri gestionate durabil şi exploatate legal, precum şi sprijinirea gestionării durabile a pădurilor în ţările producătoare de esenţă de lemn tropical. Este o oportunitate foarte importantă pentru România, vă rugăm să votaţi.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Din partea Comisiei economice, industrii şi servicii, domnul senator Borza, vă rog.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este o lege ordinară. Senatul este Cameră decizională. Există un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun plenului spre aprobare, împreună cu proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Sunt întrebări? Dezbateri generale? Dacă nu sunt, supun la vot raportul şi proiectul de lege. Este raport de admitere, fără amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecţiei mediului, faza B, semnat la Bucureşti la 30 octombrie 2008 şi la Luxemburg la 10 noiembrie 2008. Din partea iniţiatorilor, domnul secretar de stat Bogdan Drăgoi. Microfonul nr. 8.
		Domnul Bogdan Alexandru Drăgoi: Mulţumesc, domnule preşedinte. Scopul proiectului de lege este acela de a asigura cofinanţarea măsurilor ex-ISPA pentru modernizarea sistemelor de apă potabilă şi canalizare şi construirea unei staţii de epurare a apelor uzate la Galaţi şi, respectiv, îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare şi staţia de epurare a apelor uzate din judeţul Caraş-Severin. Ministerul Finanţelor Publice propune şi susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei de specialitate, domnul senator Filip Petru. Microfonul 7.
		Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, ţinând cot de faptul că este vorba despre un împrumut pentru cofinanţarea proiectelor ISPA prin Banca Europeană de Investiţii, absolut necesar pentru derularea proiectelor prin preaderare. Avize favorabile s-au primit din partea Comisiei economice, industrii şi servicii şi din partea Consiliului Legislativ. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Sunt întrebări sau intervenţii la dezbaterile generale? Nu sunt. Supun la vot raportul de admitere şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost adoptat proiectul de lege.
		Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev la 21-23 mai 2003 şi semnat de România la 21 mai 2003, la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991. Din partea iniţiatorilor, domnul Valentin Iliescu. Din partea comisiei, domnul Filip Petru. Microfonul nr. 10, vă rog.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991. Protocolul este un instrument juridic internaţional multilateral care, prin obiectul său de reglementare, intră sub incidenţa prevederilor art. 19 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele. Vă rugăm, fiind un instrument util pentru România, să-l aprobaţi.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte Filip Petru, microfonul nr. 7, vă rog.
		Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, ţinând cont de motivaţiile care au fost prezentate din partea Guvernului. Senatul, în acest caz, este Cameră decizională. Comisia pentru politică externă a dat aviz favorabil, de asemenea şi Consiliul Legislativ. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Sunt întrebări sau dezbateri generale? Dacă nu sunt, supun votului raportul de admitere şi proiectul de lege totodată. Vă rog să votaţi. Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 29 din ordinea de zi modificată, pe care am adoptat-o, Proiectul de lege privind darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanţa a unui teren aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". Din partea comisiei, domnul preşedinte Filip Petru. Din partea iniţiatorilor, domnul secretar de stat Iliescu. Aveţi cuvântul. Microfonul nr. 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc şi colegilor care au solicitat aducerea în faţă a acestui proiect de lege, proiect care are ca obiect de reglementare darea în administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanţa a unui teren aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral, pentru realizarea obiectului de investiţii "Pasarelă şi contoane acostare ambarcaţiuni agrement". Este o formulă îmbunătăţită de membrii comisiei de specialitate, cărora le mulţumim şi vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule secretar de stat Iliescu. Îl rog pe domnul senator Petru Filip să ne prezinte raportul comisiei. Microfonul 7, vă rog.
		Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul acestui proiect de lege este un teren în suprafaţă de 2.129 m2 , din care 1.840 m2 sunt în Marea Neagră, efectiv, şi circa 250 m2 pe care Primăria Municipiului Constanţa doreşte să-i folosească pentru un scop turistic, pentru realizarea unei amenajări a zonei pentru un port de agrement. Comisia a adoptat un raport de admitere cu 5 amendamente, amendamente pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări le-a înaintat, fiind comisie de aviz, amendamente legate de persoana juridică care preia în administrare acest teren, fiind vorba de municipiul Constanţa. S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, respectiv de la Consiliul Legislativ. Bineînţeles, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a dat un aviz favorabil. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Doreşte cineva să intervină? Vă rog, domnule senator Mazăre, dar să ne concentrăm, pentru că mai avem încă un proiect de lege, cel al domnului senator Onofrei.
		Domnul Alexandru Mazăre: Domnule preşedinte, Foarte scurt. Acest obiectiv turistic este prevăzut şi în master-planul realizat de Organizaţia Mondială a Turismului şi este o prioritate. Vrem turism de calitate, trebuie să avem şi agrement ca atare, şi portul acesta turistic vine să sprijine această iniţiativă. Este o iniţiativă bună, lăudabilă şi merită să o votăm.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Sunt convins, pentru că altfel nu cerea domnul senator Moga să fie adusă în faţă cu prioritate. La dezbateri generale mai doreşte cineva să intervină? Vă rog, domnule senator Igaş. Microfonul 2.
		Domnul Traian Constantin Igaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Şi Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota această ordonanţă, pentru că şi noi considerăm că este bine-venită şi sperăm că şi colegii de la PSD şi PNL vor vota următorul punct de pe ordinea de zi, aşa cum şi noi am votat şi vom vota acest punct de pe ordinea de zi. Până la urmă, vedeţi că astăzi în Senat s-a constituit o adevărată majoritate, pentru că majoritatea proiectelor de lege au fost votate astăzi în unanimitate. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Trifon Belacurencu. Microfonul 4.
		Domnul Trifon Belacurencu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Într-un fel, intervenţia colegului de la PD-L mi-a uşurat scopul şi finalitatea intervenţiei mele. Investiţia care urmează să se realizeze la Mamaia va pune în valoare încă două mari investiţii care deja sunt începute: Portul turistic Sfântu Gheorghe şi Portul turistic Sulina. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, dacă nu mai doreşte nimeni să intervină, vă rog să fiţi de acord să trecem în procedură de vot. Avem un raport al comisiei, cu amendamente admise. Supun prima dată la vot raportul comisiei...(Replici neinteligibile din sală.) Evident că şi Grupul parlamentar al PNL este sprijinitor al adoptării, deşi nu s-a pronunţat încă. Stimaţi colegi, s-a luat notă. Şi Grupul parlamentar al UDMR sprijină, evident. Vă supun la vot raportul, cu amendamentele admise. Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, a fost aprobat raportul cu amendamente. Vă supun acum la vot proiectul de lege, aşa cum a fost amendat. 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la ultimul punct din ordinea de zi. Este vorba de o propunere legislativă care aparţine domnului senator Orest Onofrei. La punctul 27 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judeţul Suceava. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu, cu un punct de vedere negativ, da? Vă rog, domnule senator Onofrei. Microfonul 5.
		Domnul Orest Onofrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa legislativă îşi propune să se dea în folosinţă un teren aparţinând Staţiunii Agricole Suceava, ASAS, Academia de Ştiinţe Agricole, în administrarea Consiliului Local Suceava, pentru amenajarea unui cimitir şi a unui complex sportiv, ambele fiind urgente. Cimitirul nu trebuie explicat. Investiţia este prevăzută din fonduri europene. A fost iniţiată o ordonanţă de urgenţă, după care Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a spus că trebuie lege. Vă rog să o aprobaţi cu amendamentele făcute la comisii, amendamente care nu modifică fondul, este o problemă doar de tehnică legislativă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, da sau nu?
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Iniţial a fost nu, dar prin faptul că la câteva zile Guvernul a venit cu un obiect de reglementare absolut identic, făcând şi câteva sugestii pe care comisia le-a preluat în mod constructiv, consideraţi că Guvernul susţine cele două investiţii importante pentru judeţul Suceava.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Este şi un aviz pozitiv din partea Guvernului. Doreşte cineva să intervină? Vă rog, domnule senator Moga. Microfonul 4.
		Domnul Nicolae Moga: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Acum îmi vine rândul să rog şi eu colegii de la PSD să fie de acord. Şi aşa am votat pasarela, să ducem morţii pe pasarelă direct în cimitirul domnului Onofrei. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor senatori, mai sunt alte intervenţii generale? Nu pare să fie cazul. Avem un raport al comisiei, raport de admitere, cu amendamente. Atenţie însă, pentru că este vorba de o propunere care face parte din categoria legilor organice. Vă supun întâi la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise. Ne trebuie 69 de voturi. Vă rog să votaţi. Cu 78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, a fost adoptat. Vă supun acum la vot propunerea legislativă. Cu 72 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere, a fost adoptată şi propunerea legislativă. Stimaţi colegi, a fost şi o rugăminte privind Poliţia Locală. Sunt două documente. Avem un proiect de lege şi mai avem şi o propunere legislativă. Este vorba de punctul 25 din ordinea de zi. Au fost dezbateri şi întreb dacă mai sunt dezbateri în continuare. Avem un raport de admitere, s-au exprimat puncte de vedere. Domnule senator Cseke, nu vă aud. Vă rog, microfonul 2. Dacă ne anunţaţi că aveţi amendamente, voi propune colegilor să ne oprim aici.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Vă mulţumesc. Acest lucru voiam să vă spun...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mâine este termenul...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da. Este un proiect important şi nu cred că ne putem permite să...
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mâine este termenul, domnule preşedinte, putem să-l discutăm primul pe ordinea de zi de mâine, în plen.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Este o lege organică, putem discuta, dar votul, probabil, va trebui să convenim când îl dăm, ca să avem garanţia că sunt şanse. Vă mulţumesc tuturor pentru înţelegere.
		Trecem la ultimul punct înscris pe ordinea de zi, întrebări, interpelări şi răspunsuri, sesiune radiodifuzată. Începem cu întrebările. Vă informez că la acest punct s-au înscris 4 colegi de la Partidul Democrat Liberal, 5 colegi de la Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, un coleg de la Partidul Naţional Liberal şi un coleg de la UDMR. Începem - dar cu rugămintea de a păstra liniştea în sală - cu domnul senator Vasile Pintilie, din partea Grupului parlamentar al PD-L, şi se pregăteşte domnul senator Pop Gheorghe.
		Domnul Vasile Pintilie: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată Ministerului Finanţelor Publice, domnului ministru Gheorghe Pogea. Întrebarea are ca subiect evidenţierea datornicilor la bugetul statului din judeţul Vaslui. Domnule ministru, Vă rog să-mi transmiteţi o situaţie cu cei mai mari datornici la bugetul statului din judeţul Vaslui, pe ultimii doi ani, respectiv 2008 şi 2009. Vă rog, de asemenea, ca această listă să cuprindă 20 de datornici, în ordinea cuantumului datoriei, natura datoriei, suma totală datorată, precum şi măsurile luate pentru recuperarea datoriilor. Solicit răspuns în scris la problemele ridicate. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Întrebarea dumneavoastră a durat un minut.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop şi se pregăteşte domnul senator Attila Cseke.
		Domnul Gheorghe Pop: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea mea este adresată Guvernului României, Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, iar obiectul acesteia este cazul Keresztes - Legea nr. 10/2001. Doamna preşedinte Crinuţa Nicoleta Dumitrean, Doamna Keresztes Ildiko Andrea, în calitate de mandatar şi în calitate de împuternicit al doamnei Keresztes Magdalena, cu domiciliul în Zalău, strada Simion Bărnuţiu nr. 6, bloc A24, a obţinut, prin sentinţă judecătorească definitivă şi executorie, construcţiile situate în Huedin, înscrise iniţial în CF 1.119 Huedin, în prezent CF 4.157 Huedin, judeţul Cluj. Menţionez faptul că dosarul 09459/2009 pentru restituirea sumei este depus la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, la Direcţia pentru acordarea despăgubirilor în numerar, încă din data de 2 februarie 2009. Solicit ducerea la îndeplinire a sentinţei mai sus menţionate în termen legal şi, totodată, solicit un răspuns în scris cu prezentarea soluţionării dosarului în cauză. Având în vedere aceste aspecte, consideraţi că sunt soluţii pentru ca aceste persoane să beneficieze în timp util de despăgubirile prevăzute de legislaţia în vigoare şi cum vedeţi acest demers pus în practic în cel mai scurt timp? Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi să dau citire şi celei de-a doua întrebări.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog.
		Domnul Gheorghe Pop: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, domnului ministru Vasile Blaga. Domnule ministru, Alunecările de teren din Dealul Ortelecului sunt deja bine cunoscute, mai puţin luate în serios însă, în momentul de faţă, sunt casele oamenilor din zonă, terenurile agricole, un drum judeţean şi bazinele de apă care alimentează o parte din locatarii Zalăului. Toate sunt în pericol să fie înghiţite de pământ. Acest fenomen nu poate fi oprit. Care sunt perspectivele concrete în accesarea unor fonduri în vederea efectuării unor lucrări de reabilitare, de susţinere a acestui teren afectat de alunecări masive? De când aveţi cunoştinţă de această problemă? În aceeaşi idee, a sprijinirii cetăţenilor din zonă, adică a cetăţenilor de pe strada Porolissum, municipalitatea a acordat câte trei ari de teren într-o altă zonă a oraşului pentru a-şi construi noi case, neacordându-li-se dreptul de proprietate, terenurile rămânând însă în custodia primăriei. Costurile construirii caselor sunt imposibil de suportat de cetăţeni, deoarece majoritatea trăiesc din pensiile minimale. Fostul prefect al judeţului, Ionel Ciunta, a solicitat Guvernului, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, alocarea a 2,5 milioane lei pentru ridicarea locuinţelor. Solicit răspuns urgent acestei solicitări şi, totodată, doresc să-mi fie comunicat şi mie acest răspuns. Totodată, solicit să-mi transmiteţi în scris punctul dumneavoastră de vedere cu privire la această situaţie creată şi măsurile pe care le consideraţi necesare şi, totodată, rezultatul acestor demersuri. Senator Pop Gheorghe - Zalău. Mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator Pop.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Attila Cseke.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea mea îi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei şi protecţiei sociale. Obiectul întrebării: Soluţii pentru creşterea limitei de scutire de la impozit a pensiilor de la 1.000 de lei la 1.500 de lei. Domnule ministru, În ultima perioadă, asistăm la o scădere dramatică a nivelului de trai al celor peste 4,7 milioane de pensionari ai României. Dacă Guvernul Tăriceanu a recalculat pensiile de asigurări sociale de stat în numai 10 luni, dublând, practic, marea majoritate a acestora, Guvernul Boc 1 şi Guvernul Boc 2 se chinuie de un an de zile să le indexeze cu câţiva zeci de lei, în condiţiile în care valoarea facturilor, la fel ca şi nivelul preţurilor, continuă să crească vertiginos. O soluţie pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al pensionarilor ar fi creşterea limitei de scutire de la impozitarea pensiilor de la 1.000 de lei, cât este în prezent, la 1.500 de lei. Ţinând cont de cele mai sus menţionate, vă rog, domnule ministru, să precizaţi care este poziţia ministerului pe care îl conduceţi referitoare la aceste aspecte şi dacă se are în vedere în viitorul apropiat promovarea unui act normativ în acest sens. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris. Emilian Frâncu, senator de Vâlcea.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Frâncu.
		Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul senator Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR, se pregăteşte domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări de adresat. Am să încerc să fiu scurt. Prima întrebare îi este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătăţii, şi are ca obiect: Destinaţia sumelor încasate din taxa pe viciu. Stimate domnule ministru, Prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, s-a constituit aşa-numita "taxă pe viciu", contribuţie ce se plăteşte, prin diverse categorii de sume, de persoane juridice care produc sau importă produse din tutun şi băuturi alcoolice, altele decât vinul şi berea. Conform art. 361 şi 362 din legea menţionată, aceste contribuţii se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii, fiind folosite pentru finanţarea cheltuielilor de sănătate dintre care amintesc: investiţii în infrastructură şi dotări în sistemul sanitar public, finanţarea programelor naţionale de sănătate, sume alocate prin transfer în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru medicamente de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu. Având în vedere contribuţiile semnificative ce se plătesc anual, conform actului normativ specificat, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi următoarele: suma totală exactă preconizată pentru anul 2009 de a se constitui din contribuţiile menţionate de Legea nr. 95/2006 ca venituri proprii în bugetul ministerului condus de dumneavoastră; destinaţia acestei sume, defalcată pe fiecare categorie de destinaţie, prevăzută de aceeaşi lege; execuţia bugetară în privinţa acestor fonduri la data de 1 octombrie 2009 şi dacă se preconizează vreo modificare a legislaţiei în domeniul taxei pe viciu. Solicit răspuns în scris şi oral. Cseke Attila, senator UDMR, Circumscripţia electorală nr. 5 - Bihor, Colegiul electoral nr. 1. A doua întrebare îi este adresată doamnei Crinuţa Nicoleta Dumitrean, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Doamnă preşedinte, Acordarea de despăgubiri băneşti sau prin echivalent pentru imobile preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist constituie preocupări importante ale cetăţenilor, fiind obligaţia statului de a încerca soluţionarea lor cât mai grabnică şi de a încerca să se facă dreptate, să mai elimine din suferinţa acestor persoane nevinovate afectate de pe urma actelor samavolnice săvârşite în perioada fostului regim. Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi comunicaţi, doamnă preşedinte, care este stadiul soluţionării cererii de despăgubire a doamnei Lucaciu Maria, domiciliată în municipiul Oradea, Str. Constructorului nr. 10, notificarea acesteia pentru acordarea de despăgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist fiind înregistrată la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor cu nr. 27.476, respectiv cu nr. 27.488. Solicit răspuns în scris. Cseke Attila, senator de Bihor. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Viorel Arcaş - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Stimaţi colegi, Vreau să vă readuc aminte prevederile regulamentului - pentru că sunteţi foarte numeroşi şi mesajul va prinde foarte bine -, timpul alocat întrebării este de maximum un minut, iar timpul alocat interpelării este de maximum trei minute. Vă rog frumos să încercăm să ne încadrăm. Domnule senator Dumitru Oprea, vă rog.
		Domnul Dumitru Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea îi este adresată domnului Marius Enăchescu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. Subiectul întrebării: Deblocarea tranşelor de finanţare a proiectelor de cercetare din universităţi. Domnule vicepreşedinte, Multe universităţi, la sfârşit de an financiar, îşi pun problema recuperării sumelor pe care le-au alocat cu titlu de împrumut pentru proiectele de cercetare câştigate în perioada 2007 şi 2009. De asemenea, au mari temeri în privinţa primirii tranşelor specifice etapelor contractate. Se ştie că bugetul cercetării a fost redus din cauza crizei, în aceste condiţii fiind necesară clarificarea situaţiei contractelor de cercetare. De aceea, vă rugăm să ne specificaţi următoarele elemente: numărul şi valoarea contractelor de cercetare încheiate de universităţi cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică în cadrul Programului Naţional PN2 (Programul Naţional pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2) şi POS-CCE - axa 2, aflate în derulare în anul 2009 şi în anul 2010; valoare, respectiv ponderea tranşelor nedecontate pe anul 2008 şi anul 2009, pe categorii de proiecte şi de universităţi; măsurile ce se vor lua pentru deblocarea fondurilor şi asigurarea derulării contractelor de cercetare în anul 2010. Vă mulţumesc şi aştept răspuns în scris. Senator PD-L Dumitru Oprea.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Oprea.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Arcaş - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul central.
		Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea îi este adresată domnului Radu Berceanu - ministrul transporturilor şi infrastructurii. Domnule ministru, Care este stadiul actual al Proiectului vizând centura ocolitoare a oraşului Mediaş? Care este motivul pentru care, deşi, potrivit asigurărilor dumneavoastră, lucrările trebuiau să înceapă cel mai târziu la sfârşitul trimestrului II al acestui an, ele nu au început nici la această oră? Ce lucrări sunt prevăzute să se realizeze în acest an în Proiectul centura ocolitoare a oraşului Mediaş? Care este stadiul finanţării de 85% acordate acestui proiect de către Banca Mondială? Finanţarea Băncii Mondiale este încă în vigoare? Care sunt condiţiile şi termenele pentru a putea accesa această sumă? Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Alexandru Cordoş - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea mea îi este adresată domnului ministru interimar Radu Berceanu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Domnule ministru, Din discuţiile avute la sfârşitul săptămânii care tocmai s-a încheiat cu mai mulţi fermieri din judeţul Timiş, o bună parte şi-a manifestat mulţumirea pentru prima acordată pentru exploataţia de bovine, însă o altă parte, care aşteaptă să se acorde prima şi pe exploataţiile de ovine şi caprine, mi-a cerut sprijinul în acest sens. De aceea, vă întreb, domnule ministru, dacă în perioada următoare va exista posibilitatea acordării de plăţi şi pentru exploataţiile de ovine şi caprine. Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoş - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Crăciun Avram.
		Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea îi este adresată domnului Emil Boc, ministrul interimar al educaţiei, cercetării şi inovării. Obiectul întrebării: Alocarea sumelor necesare pentru finalizarea construcţiei campusului şcolar în oraşul Huedin, judeţul Cluj, str. Horea 78-80, compus din: corp şcoală, cămin, internat, garsoniere pentru profesori, cantină plus sală de sport, ateliere şi utilităţi. Grupul şcolar Huedin este singurul grup şcolar industrial din vestul judeţului Cluj, astfel că o componentă importantă pe care o impune planul urbanistic general este crearea unui campus şcolar central situat în zona strada Horea, pentru atragerea tinerilor din oraşul Huedin şi în oraşul Huedin, având în vedere preconizata scădere a populaţiei oraşului în viitor. Investiţia a fost începută în anul 2008, cu finanţarea din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.432. Pentru continuarea şi finalizarea lucrărilor în anul 2009, conform contractului, s-a solicitat suma de 18.200.000 de lei, care nu s-a acordat însă. Domnule ministru, Având în vedere importanţa acestei şcoli în economia educaţională din judeţul Cluj şi nu numai, vă rog să-mi comunicaţi stadiul în care se află finanţarea acestor lucrări şi dacă ea va fi inclusă în proiectul bugetului de stat pentru anul 2010. Senator de Cluj, Alexandru Cordoş. Domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi să citesc şi a doua întrebare.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog.
		Domnul Alexandru Cordoş: A doua întrebare îi este adresată domnului Emil Boc, ministrul interimar al educaţiei, cercetării şi inovării. Obiectul întrebării: Alocarea sumei de 1.536.000 de lei pentru finalizarea construcţiei corpului cu 10 clase, Liceul teoretic "Octavian Goga", strada Piaţa Victoriei nr. 11, oraşul Huedin, judeţul Cluj. Liceul teoretic "Octavian Goga" este unul dintre liceele importante ale judeţului Cluj şi singurul din zona de vest a judeţului Cluj. Investiţia a fost începută în anul 2007, cu finanţare de la bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 300/2007. S-a primit suma de 485.010 lei pentru lucrările executate în anul 2007 şi în anul 2008. Pentru continuare şi finanţarea lucrărilor este necesară suma de 1.536.000 de lei. Vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, stadiul în care se află finanţarea acestor lucrări şi dacă va fi inclusă în proiectul bugetului de stat pentru anul 2010. Solicit răspuns în scris şi oral. Senator de Cluj, Alexandru Cordoş. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator. Aceasta a fost ultima întrebare orală. Au mai depus, fără să le prezinte oral, întrebări scrise domnul senator Vasile Nistor - Grupul parlamentar al PD-L, domnii senatori Vasile Cosmin Nicula, Mihăiţă Găină şi Crăciun Avram - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL. Cu aceasta, am încheiat sesiunea de întrebări şi trecem la interpelări.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Trifon Belacurencu - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Aveţi cuvântul. Microfonul central.
		Domnul Trifon Belacurencu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea îi este adresată doamnei Elena Udrea, ministru interimar la Ministerul Mediului. Obiectul interpelării: urgentarea actualizării Convenţiei de finanţarea pentru obiectivul de investiţii - Sistem de canalizare cu staţie de epurare în localitatea Sfântu Gheorghe, judeţul Tulcea. Stimată doamnă ministru interimar, În cadrul programelor multianuale prioritare de mediu şi de gospodărire a apelor ce conţin obiective de investiţii în infrastructura de mediu, aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr. 40/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost aprobată, prin Hotărârea Guvernului nr. 920/2007, finanţarea subprogramelor şi a obiectivelor de investiţii care se execută pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" în perioada 2007-2010. În judeţul Tulcea, în cadrul subprogramului Îmbunătăţirea calităţii apei pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" prin realizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în localităţile din Delta Dunării, a fost aprobată finanţarea obiectivului de investiţii - Sistem de canalizare cu staţie de epurare în localitatea Sfântu Gheorghe, judeţul Tulcea. În vederea realizării acestui obiectiv de investiţii, între Ministerul Mediului, în calitate de autoritate publică centrală pentru protecţia mediului, coordonator al subprogramului, şi comuna Sfântu Gheorghe, în calitate de unitate administrativteritorială, s-a încheiat convenţia de finanţare din noiembrie 2007. Prevederile din convenţie stabilesc termene ferme pentru parcurgerea tuturor etapelor de realizare a obiectivului de investiţii. Din păcate, din cauza unor probleme care au perturbat grav activitatea autorităţii publice locale din comuna Sfântu Gheorghe, nu s-au înregistrat progrese în derularea convenţiei mai sus menţionate şi, implicit, s-a ajuns la imposibilitatea încadrării în termenele de finalizare şi plăţi prevăzute în articolele convenţiei de finanţare. Ca urmare a acestei stări de lucru, unitatea teritorialadministrativă, prin primarul comunei Sfântu Gheorghe, a întreprins mai multe demersuri pe lângă conducerea Ministerului Mediului pentru semnarea actului adiţional la convenţia de finanţare, depunând întreaga documentaţie actualizată conform cerinţelor institutelor de avizare a proiectului, însă răspunsul ministerului întârzie. Trec peste argumentarea necesităţii unei reţele de canalizare şi a unei staţii de epurare în comuna Sfântu Gheorghe, localitate cu un pronunţat potenţial turistic, cu rezonanţă naţională şi, în ultima perioadă, internaţională, prin organizarea în fiecare an a Festivalului internaţional de film independent "Anonimul", şi vă adresez, doamnă ministru, rugămintea de a semna Actul adiţional la Convenţia de finanţare a obiectivului de investiţii "Sistem de canalizare cu staţie de epurare în localitatea Sfântu Gheorghe, judeţul Tulcea", fiind îndeplinite toate condiţiile pentru acest demers. Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Valentin Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Viorel Arcaş - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al administraţiei şi internelor. Obiectul interpelării: Situaţia secretarilor de comune fără studii superioare în specialitatea juridică sau administrativă. Domnule ministru, În multe primării din mediul rural din România secretarii de comună continuă să nu aibă studii superioare în specialitatea juridică sau administrativă, în timp ce, anual, mii de studenţi sunt licenţiaţi în aceste domenii. Conform Legii nr. 251/2006, art. 5 alin. (1), privind Statutul funcţionarilor publici, data limită pentru absolvirea unei forme de învăţământ superior de lungă durată în specialitatea juridică sau administraţie publică de către secretarii de comună, sub sancţiune eliberării din funcţie, era 19 iulie 2009. Guvernul României a intervenit în această problemă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90 din 30 iunie 2009, extinzând acest termen până la 31 decembrie 2010. În aceste condiţii, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Câte concursuri au fost organizate în perioada 2008-2009 pentru ocuparea posturilor de secretar de comună? Câţi secretari de comună şi-au definitivat studiile până la această dată? Câţi secretari de comună există, în prezent, fără studii superioare de specialitate? Mulţumesc. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Emilian Valentin Frâncu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Arcaş, se pregăteşte domnul senator Vasile Nedelcu - Grupul parlamentar al PNL. Vă rog. Aveţi cuvântul.
		Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată doamnei Elena Udrea, încă ministrul turismului. Obiectul interpelării: Pe ce s-au dus banii de promovare a turismului? Doamnă ministru, Preşedintele Traian Băsescu şi premierul suspendat Emil Boc şantajează electoratul ameninţându-l cu neplata pensiilor şi a salariilor. Exact în aceeaşi perioadă în care populaţiei i se spune că bugetul de stat este secătuit, că nu sunt bani pentru investiţii în sistemul sanitar, de învăţământ sau judecătoresc, că ajutoarele de căldură se reduc, că medicamentele nu mai sunt gratuite sau compensate, la ministerul pe care îl conduceţi proiectele se succed cu viteză cosmică. Pentru pensii şi salarii nu mai sunt bani, dar pentru târguri în străinătate, publicitate la TV şi concerte sub clar de lună se găsesc bani, şi încă nu puţini. Deşi bugetul de stat nu a simţit efectul benefic al investiţiilor în promovarea turismului, acestea continuă chiar şi atunci când nu au niciun fundament şi niciun rezultat. Având în vedere acestea, vă rog să-mi comunicaţi: lista tuturor evenimentelor, acţiunilor de promovare a turismului desfăşurate de la începutul anului 2009 şi până în prezent. Vă rog ca pentru fiecare eveniment, acţiune să detaliaţi obiectivul vizat, suma de bani alocată, firma contractantă, rezultatul concret al evenimentului, modalitatea de măsurare a rezultatelor evenimentului. lista tuturor evenimentelor, acţiunilor de promovare a turismului pe care le aveţi în vedere până la sfârşitul acestui an. Vă rog ca pentru fiecare eveniment să detaliaţi obiectivul vizat şi suma de bani alocată. Solicit răspuns în scris. Arcaş Viorel, senator PSD.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Vasile Nedelcu - Grupul parlamentar al PNL. Vă rog. Microfonul central.
		Domnul Vasile Nedelcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul interimar al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Obiectul interpelării: Întârzierea subvenţiilor pentru agricultori. Domnule ministru, La începutul lunii octombrie, fostul premier Boc ne-a anunţat că Guvernul a decis acordarea de fonduri în valoare de 424 milioane euro pentru plata subvenţiilor în agricultură destinate culturilor de toamnă. Ulterior, după căderea Guvernului, premierul interimar Boc atrăgea atenţia prefecţilor să urmărească atent modul în care sunt gestionaţi banii care trebuie să ajungă la timp la fermieri. Din păcate, aceste "bune intenţii" ale domnului Boc nu se regăsesc deloc în practică, la ora actuală întârzierea plăţii subvenţiilor îngrijorându-i pe agricultori, întrucât lipsa banilor pentru seminţe, pentru motorină şi, deopotrivă, a banilor destinaţi crescătorilor de animale vor conduce la disfuncţii grave în agricultură. Nu în ultimul rând, decizia dumneavoastră, domnule ministru interimar, de a-i înlocui, în 24 de ore, pe directorii din instituţiile deconcentrate numiţi de PSD a provocat degringoladă în ceea ce priveşte plata subvenţiilor în timp util. Este limpede, chiar şi pentru nespecialişti, faptul că neglijarea acestui sector atât de important cum este agricultura va avea efecte grave în 2010, întrucât suprafeţele vor rămâne necultivate din cauza lipsei banilor pentru motorină şi seminţe, iar crescătorii de animale nu vor putea asigura hrana acestora. Faţă de această situaţie prezentată mai sus, vă rog, domnule ministru interimar, să-mi comunicaţi urgent în cât timp va fi efectuată plata subvenţiilor pentru agricultură. Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc.
		O invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, pe pregăteşte doamna senator Elena Mitrea - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei şi protecţiei sociale. Domnule ministru, Vă supun atenţiei cazul unei petente din judeţul Vaslui, aflată într-o situaţie nou-apărută, şi tragică, în condiţiile crizei economice. Doamna în cauză a fost angajată la SC MOVAS - SA Vaslui, fără întrerupere la locul de muncă, până în aprilie 2001, când s-a îmbolnăvit, dobândind un handicap de gradul II. A fost pensionată timp de 8 ani, iar în luna august 2009 a fost chemată la Bucureşti pentru investigaţii şi programată în luna septembrie pentru obţinerea concluziilor şi prelungirea deciziei de pensionare cu grad de invaliditate. Rezultatul a fost că, începând cu 1 noiembrie 2009, este aptă de muncă. În mod normal, ar fi trebuit să se întoarcă la locul de muncă de unde s-a pensionat, dar fabrica nu mai are nici măcar lichidator, astfel persoana a rămas, brusc, fără suport financiar, neavând drept de şomaj, deşi în cele 24 de luni dinaintea pensionării a lucrat fără întrerupere. Domnule ministru, Vă întreb ce măsură socială se va lua în condiţiile în care tot mai multe persoane se vor confrunta cu această problemă. Solicit răspuns în scris. Mulţumesc. Doina Silistru, senator de Vaslui.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc.
		Întrucât colegii de la PSD au depăşit deja timpul alocat, o să vă rog să respectaţi regulamentul, să nu mai depăşiţi un minut pentru prezentare. Dau cuvântul doamnei senator Elena Mitrea. Vă rog, microfonul central.
		Doamna Elena Mitrea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al administraţiei şi internelor, domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei şi protecţiei sociale, şi domnului Emil Boc, prim-ministru interimar. Interpelarea se referă la disponibilizarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav. Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Vă aduc la cunoştinţă un caz de o gravitate fără precedent, care ar trebui să constituie o prioritate şi pentru dumneavoastră. Este vorba despre disponibilizarea, în urma măsurilor de reformare guvernamentală, a asistenţilor personali ai persoanelor adulte cu handicap grav, asistenţi care sunt, de regulă, membrii ai familiei, la rândul lor pensionari. Prin acest demers, mă alătur Ligii pentru Promovarea şi Apărarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din România, care a adresat actualului Guvern al României o scrisoare deschisă în care trage un serios semnal de alarmă privind discriminarea asistenţilor personali menţionaţi. Suntem martorii unei duble discriminări nu numai a asistenţilor respectivi, privaţi de un drept fundamental al lor, dar şi a persoanei cu handicap, prin încălcarea dreptului constituţional care prevede protecţie specială din partea statului. Vă întreb, domnule prim-ministru, domnilor miniştri, cum mai poate fi asigurată această protecţie specială, care dispare automat prin disponibilizarea asistentului personal, acesta fiind singurul care asigură îngrijire nu numai în cele 8 ore pentru care este plătit modic, ci 24 de ore din 24, şi ce măsuri intenţionaţi să întreprindeţi pentru a remedia această situaţie. Aştept răspuns în scris. Pentru lămuriri suplimentare anexez scrisoarea deschisă din partea Ligii pentru Promovarea şi Apărarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din România. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop, se pregăteşte domnul senator Alexandru Cordoş. Vă rog. Microfonul central.
		Domnul Gheorghe Pop: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată doamnei Elena Gabriela Udrea, ministrul interimar al mediului. Obiectul acesteia este amenajarea Văii Zalăului. Stimată doamnă ministru, În judeţul Sălaj, mediul natural este admirabil ca orografie, vegetaţie forestieră, aşezări rurale şi urbane, dar, în ultimii ani, agresivitatea civilizaţiei moderne începe să se regăsească în mediul natural. Un domeniu în care distrugerile şi poluarea se exprimă într-un ritm activ sunt apele curgătoare. În aceste ape, atât înainte de 1989, cât şi după Revoluţie, au fost şi sunt deversate deşeuri provenite din gospodăriile populaţiei sau de la anumiţi agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în preajma lor. Municipiul Zalău, reşedinţa judeţului Sălaj, este situat pe valea râului cu acelaşi nume, râu care este unul dintre cele mai poluate cursuri de apă din judeţul Sălaj. Din această cauză, mediul subacvatic şi calitatea apei au fost mult afectate în ultimii 20 de ani. Pe Valea Zalăului nu mai există peşti de zeci de ani, iar motivul pentru care viaţa subacvatică a dispărut pe acest curs de apă este cât se poate de clar: poluarea tot mai accentuată. În mai multe rânduri, persoane care locuiesc în blocurile construite de-a lungul Văii Zalăului s-au plâns autorităţii locale despre faptul că valea a devenit un adevărat focar de infecţie, că vara mirosul apei este insuportabil, iar simpla igienizare a văii nu este suficientă. În urma câtorva sesizări primite la cabinetul parlamentar, vă solicit, doamnă ministru, să precizaţi dacă ministerul pe care îl conduceţi are o strategie sau programe referitoare la amenajarea Văii Zalăului, din Zalău, judeţul Sălaj. De asemenea, vă solicit să ne precizaţi care a fost cuantumul fondurilor destinate programelor de mediu în judeţul Sălaj în anul 2009. Vă mulţumesc. Cu consideraţie, Gheorghe Pop, senator de Sălaj.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoş - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Aveţi cuvântul.
		Domnul Alexandru Cordoş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Emil Boc, primministru interimar. Obiectul interpelării: Abuzuri şi încălcări ale legii înfăptuite de directorul Companiei de Apă Arieş-Turda, judeţul Cluj, domnul Alexandru Sabău. Stimate domnule prim-ministru, Permiteţi-mi să vă semnalez o serie de abuzuri şi încălcări ale legii înfăptuite de directorul Companiei de Apă Arieş-Turda, judeţul Cluj, Alexandru Sabău, în detrimentul populaţiei deservite de operatorul regional de serviciu de apă-canal din zona Turda - Câmpia Turzii din judeţul Cluj, precum şi a şapte comune învecinate: Mihai Viteazu, Sănduleşti, Petreştii de Jos, Luna, Viişoara, Tritenii de Jos, Călăraşi şi împotriva angajaţilor companiei. Începând cu 1 iulie 2009, a majorat tarifele pentru serviciul de apă şi apă uzată menajeră (canal), fără hotărâri ale consiliilor locale, nerespectând metodologia de majorare a acestora, conform statutului Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară "Apa Văii Arieşului", art. 18, precum şi cu nerespectarea Legii nr. 241/2006. Din aceeaşi dată, iulie 2009, a majorat cantitatea facturată pentru apa uzată menajeră (canal), de la 80% din cantitatea de apă potabilă facturată la 100%, fără hotărârea consiliilor locale, nerespectând Ordinul nr. 88/2007 al ANRSC, astfel încât Compania de Apă Arieş, prin modificarea cantităţii de apă uzată (canal) facturată, a amendat unilateral un contract în vigoare. Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care directorul Alexandru Sabău s-a autogratificat cu o primă de circa 184.100 lei, respectiv 1.841.000.000 lei vechi, în luna martie 2009, iar în acest timp personalul, prin rotaţie, era trimis în şomaj tehnic pe o perioadă de 4 luni, respectivii angajaţi fiind obligaţi să se prezinte la serviciu, directorul modificând condica de prezenţă, astfel încât să nu fie depistat de un eventual control al ITM, survenit în urma unor reclamaţii. Mai mult decât atât, având personal în şomaj tehnic, nu se plătesc contribuţiile angajatorului de circa 28% din fondul de salarii către stat, aceasta fiind, de fapt, o evaziune fiscală. Nu respectă procedurile de achiziţii utilaje, materiale şi servicii conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, cu modificările ulterioare, astfel a achiziţionat un autoturism marca Toyota, în decembrie 2008, fără licitaţie, pe două facturi, ca să nu depăşească valoarea de 10.000 euro, una cuprinzând valoarea autoturismului, cealaltă cuprinzând valoarea dotărilor. Întreg personalul este obligat să poarte în timpul serviciului tricouri de culoare portocalie, în caz contrar aceştia sunt ameninţaţi cu concedierea. Având în vedere cele menţionate, precum şi necesitatea menţinerii preţurilor corecte pentru perioada de iarnă, vă rog, domnule prim-ministru, să răspundeţi la următoarele întrebări: În ce temei a majorat domnul Alexandru Sabău, director al Companiei de Apă Arieş-Turda, judeţul Cluj, tariful pentru serviciul de apă, fără hotărâri ale consiliilor locale? De ce nu respectă planul de acţiune privind tarifele pentru anul 2009 în zona Turda-Mihai Viteazu, judeţul Cluj, şi aplică preţuri mult mai mari decât cele prevăzute? Conform căror criterii a amendat unilateral un contract în vigoare existent la acea dată? Cum este posibil să încalce drepturile angajaţilor, tot personalul fiind obligat să poarte tricouri de culoare portocalie în timpul serviciului? Solicit răspuns în scris şi oral. Cu deosebită consideraţie, senator Alexandru Cordoş, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Alexandru Cordoş. Aceasta a fost ultima interpelare.
		Vă informez că, în afară de interpelările prezentate în şedinţă, au mai depus interpelări scrise: domnul senator Iulian Urban - Grupul parlamentar al PD-L, pe tema Muzeului Aurului; domnul senator Nicula Vasile Cosmin - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, referitoare la reabilitarea canalului Ludului; domnul Mihăiţă Găină - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, o interpelare care se referă la accesul pensionarilor din judeţul Ialomiţa la bilete de tratament; domnul senator Sorin Serioja Chivu - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, interpelare referitoare la discriminarea diferitelor categorii de pensionari; domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, cu o interpelare referitoare la acordarea ajutoarelor de încălzire în judeţul Vâlcea.
		Vă propun să trecem la răspunsurile orale la întrebări şi interpelări. Înainte de a începe prezentarea răspunsurilor, am rugămintea către distinşii reprezentanţi ai Executivului să nu citească răspunsurile integral - pe care bineînţeles că le-au trimis colegilor care au adresat întrebări sau interpelări -, ci să ne redea pe scurt esenţa şi argumentaţia Guvernului la întrebările şi interpelările care le-au fost adresate. Cu cine doriţi să începem? Aveţi o ordine, preferinţe? Domnul secretar de stat Marin Anton va răspunde domnului senator Emilian Frâncu, prezent în sală. Repet, pe scurt. Vă rog. Microfonul 9.
		Domnul Marin Anton - secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectivele de investiţii, în continuare, în infrastructura feroviară derulate de Compania Naţională CFR - SA din judeţul Vâlcea sunt: linie de cale ferată nouă între Vâlcele şi Râmnicu Vâlcea; tunel la zi între km 352 + 850 şi km 970 şi, de asemenea, km 353 + 006024, pentru linia de cale ferată Piatra-Olt-Podul Olt; reconstrucţia podului Gura Lotrului, pe linia de cale ferată Piatra-Olt-Podul Olt. De asemenea, Compania de Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România derulează în judeţul Vâlcea următoarele obiective de infrastructură rutieră: proiecte în execuţie: consolidare, apărare, amenajare, refacere drumuri şi poduri aflate pe DN7, DN65, DN67; proiecte în pregătire: consolidare, apărare, amenajare, refacere drumuri şi poduri aflate pe drumurile DN7, DN64 şi DN67. Am un tabel pentru dumneavoastră, vi-l dau şi veţi putea studia valoarea şi tot ce avem în program. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Frâncu, microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: În primul rând, vreau să-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul complet pe care mi l-a adresat. Într-adevăr, m-ar fi interesat şi sumele, dar dacă dumneavoastră spuneţi că aveţi acel tabel, după ce se va termina şedinţa voi intra în posesia lui. Am o observaţie tehnică, mă adresez colegilor din Guvern care, la un moment dat, ar putea elimina răspunsul verbal, dacă răspunsurile domnilor secretari de stat mi-ar parveni în timp util, adică dacă ar fi sosit săptămâna trecută sau cu o zi, două, trei mai înainte. Poate nu era nevoie să mai purtăm acum un dialog. Oricum, sunt mulţumit de răspunsul dat.
		Domnul Marin Anton: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, domnule secretar de stat, mai aveţi de răspuns?
		Domnul Marin Anton: Mai am două răspunsuri: pentru domnul senator Chivu Serioja...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu este prezent.
		Domnul Marin Anton: ...şi pentru domnul senator Nedelcu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Pentru domnul senator Nedelcu, vă rog.
		Domnul Marin Anton: Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii nu face plăţi decât pentru serviciile contractate în nume propriu pentru susţinerea activităţii administraţiei centrale. Pentru lucrările efectuate în infrastructura de transport, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii efectuează deschideri de credite şi alocă sumele de la bugetul de stat. Până la data de 14 octombrie 2009, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România înregistrează obligaţii de plată neachitate în valoare de 977.436.638,91 lei. Am un tabel, pe care vi-l voi da, în care se află lista agenţilor economici plătiţi în perioada decembrie 2008 - iunie 2009. Este o listă cu 301 agenţi economici, pe care v-o înmânez. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Nedelcu.
		Domnul Vasile Nedelcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, însă nu sunt mulţumit de răspuns. Acea întrebare pe care am adresat-o acum 3 săptămâni a avut un obiect bine definit, adică plata preferenţială a unor agenţi economici de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Am exemple foarte concrete. Din această cauză, v-aş ruga... Am înţeles că îmi veţi da lista. Bun. Atunci voi solicita, mai departe, să mi se comunice din ce partide fac parte aceşti agenţi economici, pentru că vedem, în momentul de faţă, pe şoselele patriei cum îşi fac treaba aceşti agenţi economici care au fost plătiţi preferenţial, cu afişajul electoral. Asta este întrebarea foarte concretă. Am nume concrete. Au venit la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi li s-a spus că nu se află pe lista de priorităţi a dumneavoastră. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Doriţi să răspundeţi, domnule secretar de stat Anton?
		Domnul Marin Anton: Da.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, domnule secretar de stat.
		Domnul Marin Anton: Nu avem o listă de priorităţi pentru ca în spatele acestor plăţi să fie partide. Niciun partid. Sunt plăţi care s-au făcut celor care au efectuat lucrări pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Sunt totuşi 301 agenţi. Îi studiaţi şi, dacă aveţi unele probleme, reveniţi cu întrebări. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.
		Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Andreica, de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Microfonul 8.
		Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei: Domnule preşedinte, Domnule senator, La întrebarea adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, referitoare la preocupările ministerului în ceea ce priveşte crearea de condiţii pentru stabilizarea tinerilor în mediul rural, fac afirmaţia că ministerul nostru promovează şi administrează foarte multe programe pentru dezvoltarea localităţilor şi a infrastructurii din mediul rural, care, implicit, se adresează şi tinerilor, şi aş enumera câteva: Cu prioritate, Programul de locuinţe pentru tineri sub 35 de ani, unde avem în vedere şi o subvenţie pentru tineri. În acest an punem în funcţiune 3.400 de apartamente, iar pentru anul 2010 avem în vedere dublarea numărului de apartamente care se vor pune în funcţie. De asemenea, pentru înzestrarea cu infrastructură rurală a localităţilor, mă refer la drumuri, alimentări cu apă, canalizare, staţii de epurare, staţii de tratare, ministerul nostru a alocat, în acest an, resurse de cel puţin două ori şi jumătate mai mari decât în anii trecuţi şi avem în lucru peste 1.000 de localităţi în care, la această oră, se desfăşoară asemenea investiţii. Mai este un program numit după Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2006, care are în vedere, pe lângă lucrări de alimentare cu apă, canalizare, şi baze sportive, care se adresează cu prioritate tinerilor. Avem programe de săli de sport care se adresează tinerilor, aşezăminte culturale, atât obiective noi, cât şi reabilitări de cămine culturale şi case de cultură vechi din localităţi rurale. De asemenea, acolo unde există, avem un program de reabilitare a blocurilor de locuinţe din marile comune din mediul rural, care, implicit, se adresează tinerilor care doresc să se stabilească cu familia în mediul rural. Mai sunt şi alte programe de anvergură mai mică. Vă voi trimite o listă cu toate programele şi detaliile referitoare la mediul rural.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat Andreica. Domnule senator Frâncu, microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat Andreica, şi pentru aceste idei transmise prin răspunsul dumneavoastră. Pe mine m-ar fi interesat, pentru judeţul Vâlcea, dacă există măcar o locuinţă în mediul rural pe care dumneavoastră, prin programele promovate anul acesta, aţi putut să o daţi unui tânăr, să îl ajutaţi să se aşeze în mediul rural. Eu am adresat această întrebare tocmai pentru faptul că aceste programe - nu vorbesc de infrastructură, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2006, ci despre locuinţe prin ANL -, în general, se adresează mediului urban, iar pentru mediul rural cred că este necesar un program care să acorde facilităţi, nu ştiu, un mod de a-i sprijini să-şi găsească locuri de muncă şi să-şi poată construi locuinţe, acordându-li-se pentru acest lucru o sumă de bani de început. Altfel, niciun tânăr venit din afară nu are curajul să înceapă construirea unei locuinţe în mediul rural.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Frâncu. Îl invit la microfon pe domnul... Dacă doriţi să comentaţi, domnule Andreica, vă rog.
		Domnul Ioan Andreica: Dacă-mi permiteţi, o singură remarcă...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog.
		Domnul Ioan Andreica: Era o întrebare cu caracter general şi nu am ştiut că doriţi un răspuns concret pentru Vâlcea. O să vă pregătim un răspuns în sensul acesta.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult, domnule Andreica.
		Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Răspunsul este tot pentru domnul senator Frâncu, căruia îi mulţumesc foarte mult pentru atenţionarea Guvernului cu o serie de probleme importante din judeţul şi din colegiul pe care îl reprezintă. Dânsul invocă, plecând de la un articol publicat în ziarul "Viaţa Vâlcii", faptul că există peste 20 de cabinete medicale din mediul rural care nu au apă curentă. Ministerul Sănătăţii a făcut o solicitare Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea pentru a face precizări legate de această situaţie şi aş vrea să spun că, în perioada septembrie - octombrie 2009, au fost efectuate controale igienico-sanitare în cabinetele medicale individuale din 20 de localităţi. În urma verificărilor - şi trebuie să fac precizarea că articolul nu prezintă corect situaţia de pe teren -, doar în două localităţi în cabinetele medicale individuale nu era asigurată apa curentă, deoarece nu există sistem centralizat de aprovizionare cu apă potabilă. Totuşi, în aceste cabinete medicale există un sistem propriu de asigurare a apei, prevăzut cu bazin de înmagazinare. De asemenea, în toate cele 20 de localităţi controlate s-au făcut recomandări sanitare în conformitate cu legislaţia sanitară în vigoare şi s-au stabilit termene de remediere a deficienţelor. Precizăm că aceste cabinete medicale la care dumneavoastră vă referiţi şi care sunt menţionate în articolul respectiv funcţionează, până la executarea sistemelor publice de apă şi canalizare, utilizând sisteme individuale de aprovizionare cu apă şi de evacuare a apei reziduale. Aş vrea să vă mai spun că asigurarea apei curente a cabinetelor medicale nu este în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, şi nici a Direcţiei de Sănătate Publică şi că acest minister a făcut demersurile necesare pe lângă Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru ca medicii, în calitate de persoane fizice sau persoane juridice, să poată accesa fonduri structurale pentru mediul rural cu această destinaţie. Vă mulţumim pentru întrebare. În măsura în care controlul va identifica - pentru că Direcţia de Sănătate Publică are permanent în atenţie asigurarea condiţiilor de bună funcţionare a dispensarelor medicale în mediul rural -, se vor lua toate măsurile necesare pentru ca ele să fie cât mai aproape de standardele normale.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnul senator Frâncu, microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule secretar de stat, Apreciez modul cum aţi formulat acest răspuns. Într-adevăr, acesta este rostul întrebărilor şi interpelărilor noastre. Dacă o singură problemă este rezolvată printr-o astfel de întrebare, este un lucru extraordinar. Faptul că s-au luat măsuri şi aţi răspuns prompt solicitării mele de verificare a modului în care cabinetele medicale sunt racordate la reţeaua de apă şi în două cazuri aţi dispus măsuri pentru remedierea acestor situaţii dovedeşte buna dumneavoastră credinţă şi vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Doriţi să comentaţi, domnule Iliescu? Nu.
		Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Valentin Mocanu, care are mai multe răspunsuri. O să vă rog să prezentaţi toate răspunsurile, ca să le putem comenta, dar tot aşa, succint, întrucât există răspunsurile scrise. Vă rog, domnule Mocanu.
		Domnul Valentin Mocanu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Domnule senator, Vă mulţumim pentru întrebările pe care ni le-aţi adresat şi sper ca, prin modul în care am formulat răspunsurile, să putem clarifica problemele pe care le-aţi sesizat. În legătură cu ajutoarele de încălzire pentru judeţul Vâlcea, ceea ce trebuie menţionat este că pentru sezonul rece 2009-2010 data limită de depunere a cererilor este 30 noiembrie 2009, ceea ce ne pune în situaţia de a nu avea date exacte cu privire la numărul de beneficiari ai acestor ajutoare pentru perioada menţionată. Noi am făcut evaluări pornind de la datele statistice existente pentru anul trecut. Nu avem aceste date statistice, din motive obiective. În primul rând, pentru că data limită este cea pe care am menţionat-o. În al doilea rând, chiar în decursul perioadei în cauză intervin modificări, pentru că economia de piaţă oferă posibilitatea ca veniturile beneficiarilor să se modifice în decursul intervalului şi, ca atare, iată că vom face evaluarea la final. Pentru a doua întrebare, soluţii pentru stabilizarea specialiştilor în mediul rural...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Numai un moment, vă rog.
		Domnul Valentin Mocanu: Da. Vă rog să mă iertaţi.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă doreşte domnul senator Frâncu să comenteze. Vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Totuşi, aş dori o precizare. Aţi afirmat corect că, probabil, nu se puteau face în acest moment estimările, însă pe mine mă interesa tocmai repercusiunea pe care o are asupra locuitorilor judeţului Vâlcea acea hotărâre de guvern prin care s-a scăzut pragul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei de la 615 lei la 425 lei. Între timp, Guvernul a introdus, am înţeles, o rectificare la acea hotărâre şi doream doar o precizare, pentru că, probabil, nu va mai avea sens întrebarea mea, revenindu-se la normalitate. De ce totuşi Guvernul, acum o lună, a luat acea decizie? Nu se găseau bani? S-a motivat că trebuie să facem cu toţii sacrificii, însă acum, iată, într-o perioadă electorală, se găsesc aceste fonduri. E un lucru foarte bun faptul că s-a îndreptat o greşeală, dar din ce cauză credeţi că atunci s-a micşorat dramatic? Dacă se micşora cu o sumă mică, era altceva, dar scăderea a fost, practic, de aproape 190 de lei.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnule Mocanu, doriţi să daţi un răspuns?
		Domnul Valentin Mocanu: Da. Vă mulţumesc foarte mult. Într-adevăr, evaluările pe care noi le-am făcut, pornind şi de la aceste date statistice, au condus la concluzia că este necesară acea rectificare a prevederilor ordonanţei şi am procedat ca atare. Să sperăm că în decursul perioadei imediat următoare cadrul normativ va fi adoptat şi vom putea să finalizăm aceste proceduri. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Răspunsul pentru următoarea întrebare sau interpelare, domnule secretar de stat Mocanu.
		Domnul Valentin Mocanu: Următoarea întrebare este cu referire la soluţiile pentru stabilizarea specialiştilor în mediul rural. Noi am formulat un răspuns mai amplu, cu multe date statistice. Îmi permit doar să spicuiesc din acest răspuns. În general, măsurile pe care Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională a Forţei de Muncă, le ia sunt cele potrivit prevederilor Legii nr. 76/2002. Aici avem destul de multe măsuri, în principal: informarea şi consilierea profesională, medierea muncii, formarea profesională, consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri, completarea veniturilor salariale ale angajaţilor şi stimularea mobilităţii forţei de muncă. Ce pot să vă spun, ca date statistice interesante, este că în anul 2009, la nivel naţional, s-a putut facilita ocuparea unui număr de aproximativ 400.000 de persoane, dintre care 177.826 din mediul rural. Avem şi programe ţintite în acest sens. În final, aş vrea să menţionez doar că în programele de formare începute în perioada ianuarie - septembrie 2009 au fost cuprinse 9.393 de persoane din mediul rural, dintre care 1.260 de persoane din rândul şomerilor de lungă durată. În general, programele sunt ţintite. Nu există programe discriminatorii, însă ce pot să vă spun este că, la ora actuală, există o preocupare specială pentru mediul rural şi, în afară de ceea ce se întâmplă pe baza Legii nr. 76/2002, există şi programe pe fonduri structurale europene ţintite către mediul rural, care sunt dezvoltate în special cu partenerii sociali, cu organizaţiile sindicale şi cu organizaţiile patronale în domeniu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnule senator Frâncu, microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Într-adevăr, cred că răspunsul, mai ales că mi s-a spus că e forma finală a lui cea care a fost prezentată, este, probabil, satisfăcător. Eu cred că poate să mă mulţumească, însă aş dori să vă fac o propunere: ştiu că nu este strict domeniul dumneavoastră de activitate, dar se poate insista pentru a se realiza acest lucru, şi anume să se introducă, de exemplu, specialiştii din mediul rural într-un program similar ANL, adică să aibă aceleaşi facilităţi de creditare, de obţinere a unui termen mai favorabil de achitare a acestor împrumuturi şi un avans pentru achiziţionarea unei locuinţe prin acest program. Eu m-am gândit că, dacă s-ar adăuga un singur punct la legea respectivă privind casele construite prin Programul ANL, s-ar putea, cu adevărat, rezolva o problemă majoră: locuinţa pentru specialişti, iar atunci ei s-ar aşeza acolo.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Cred că este o excelentă idee. Să faceţi o propunere legislativă în acest sens, domnule senator Frâncu, şi o să vă acordăm tot sprijinul. Următorul răspuns, domnule secretar de stat Mocanu, vă rog.
		Domnul Valentin Mocanu: Vă mulţumesc. În legătură cu indemnizaţiile pentru ţăranii fără venituri, putem să vă spunem că, în general, pentru cei care au lucrat în CAP, actualii beneficiari ai unor pensii, măsura luată de Guvernul României prin introducerea pensiei sociale minime, actualmente în valoare de 350 de lei, a fost foarte bine primită. Celelalte persoane din mediul rural care nu au avut deloc contribuţii la sisteme de pensii au totuşi dreptul, potrivit Legii nr. 416/2001, la un venit minim garantat, aceştia şi familiile lor, ceea ce reprezintă o formă de asistenţă socială. Chiar astăzi am fost prezent şi la Camera Deputaţilor şi vă pot spune că, acolo, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin modificarea acestei legi, introduce o majorare cu 15% a venitului minim garantat. El nu reprezintă singurul venit pentru persoanele defavorizate, fie că ele sunt din mediul rural sau nu. Cumulat, toate celelalte forme de asistenţă socială reuşesc, nu în măsura în care ne-am dori fiecare dintre noi, sunt convins, dar reuşesc totuşi să asigure un nivel de trai, repet, poate nu atât de bun pe cât ni l-am dori, dar totuşi asigură măsurile minime de asistenţă socială şi pentru ţăranii fără venituri. Noi am luat aceste măsuri minime, dar a trebuit să ţinem cont şi de limitările pe care bugetul le are în această perioadă. Bineînţeles, dacă anul viitor va fi mai bun, sperăm că vom corecta în sens pozitiv măsurile pe care le-am luat până în prezent. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul senator Frâncu, microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule secretar de stat, Într-adevăr, bănuiesc că există multe intenţii bune, însă întrebarea mea se referea strict la problema ţăranilor din comunele necooperativizate care nu au venituri, şi este o discriminare pe care aş dori să o luaţi totuşi în calcul. Vedeţi, în cazul celor care au lucrat la CAP, ştiţi bine că acele contribuţii care au permis să li se acorde acea pensie minimă de 350 de lei erau foarte mici, de fapt, nu acea contribuţie a contat, ci asigurarea unui nivel de trai cât de cât corespunzător. Gândiţi-vă că ţăranii din comunele necooperativizate erau obligaţi, prin sistemul de achiziţii, să contribuie la bunul mers al economiei naţionale. Erau preţuri impuse, mici, care şi pe ei i-au făcut, practic, să contribuie la buget, fiind dezavantajaţi în raport cu statul, şi atunci, ca o reparaţie morală, ei ar trebui să fie consideraţi ca fiind, într-un fel, contribuabili la sistemul de pensii. Neputându-li-se acorda pensie, cred că ar putea fi sprijiniţi printr-o indemnizaţie, repet, la un nivel similar, doar pentru cei care, în primul rând, nu au venituri, în al doilea rând, au fost în comune necooperativizate, deci nu în celelalte, şi care pot dovedi cu acte că au participat la acest sistem de achiziţii care se practica atunci.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Doriţi să comentaţi, domnule secretar de stat?
		Domnul Valentin Mocanu: Este o propunere care poate fi luată în considerare. Voi prezenta propunerea dumneavoastră şi să vedem, în limitele de care discutam şi mai devreme, ce măsuri, într-adevăr, pot fi luate pentru aceste persoane care, la vremea respectivă, ştim cu toţii că au fost, într-un fel, situate într-o poziţie diferită faţă de ceilalţi cetăţeni, cu avantajele şi dezavantajele acelei poziţii diferite la acea vreme. Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, mai am un răspuns pentru domnul senator Dorel Jurcan.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu e cazul, nu este prezent în sală. Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat.
		Îl rog pe domnul secretar de stat Corneliu Popovici să răspundă domnului senator Frâncu.
		Domnul Corneliu Popovici - secretar de stat în Ministerul Turismului: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule senator Emilian Frâncu, Prin hotărârile Guvernului nr. 426 din 10 aprilie 2009 şi nr. 1.206 din 7 octombrie 2009, judeţului Vâlcea i-a fost alocată suma de 10.296.000 lei, respectiv 102,96 miliarde lei vechi, din bugetul pe anul 2009 al Ministerului Turismului, pentru susţinerea financiară a autorităţilor administraţiei publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, pentru finanţarea următoarelor proiecte: Consiliul Local Băile Govora - suma de 5.500.000 lei, adică 55 miliarde lei vechi, pentru reabilitarea Casei de cultură, în vederea amenajării unui muzeu balneo, construirea unui centru de informare turistică şi a unei baze de kinetoterapie; Consiliul Local Călimăneşti - suma de 25 miliarde lei vechi pentru un centru de informare turistică în localităţile Călimăneşti şi Căciulata şi amenajarea unui traseu de cură de teren; Consiliul Local Horezu - suma de 21 miliarde lei vechi pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice în zona cultural-istorică a depresiunii Horezu; Consiliul Judeţean Vâlcea - suma de 1,5 miliarde lei vechi pentru recuperarea valorilor de cult din comuna Popeşti, satul Urşi, comuna Tomşani, satul Băltăţeni şi satul Dumbrăveni. De asemenea, vă amintesc că reprezentanţii Ministerului Turismului au făcut cunoscută administraţiilor publice locale, la fiecare întâlnire, disponibilitatea ministerului de a susţine iniţiativele autorităţilor locale, solicitând acestora depunerea de proiecte în vederea accesării fondurilor europene pentru promovarea turismului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Emilian Frâncu, microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc. Probabil, voi putea publica în presa locală informaţiile pe care dumneavoastră mi le-aţi dat, pentru a fi cunoscute de toţi locuitorii din Vâlcea, ca ei să fie încurajaţi, într-un fel, să acceseze proiecte care să-i ajute. Am o singură rugăminte, să faceţi, dacă se poate, o uşoară presiune prin Ministerul Turismului pentru a finaliza două mari proiecte de infrastructură, respectiv drumul naţional 7D prin Ţara Loviştei, care este o zonă extraordinară, din păcate, s-a început acolo asfaltarea pe vreo 3-4 kilometri, însă mai sunt vreo 6 kilometri, şi s-ar reda turismului românesc o zonă excepţională, şi al doilea, ştiu că acesta chiar este foarte greu de realizat - eram curios să văd tabelul dat de domnul secretar de stat Anton, cu sumele alocate anul acesta -, este vorba despre calea ferată Vâlcea-Vâlcele. Aceasta ar scurta extrem de mult timpul de accedere de la Bucureşti la Sibiu şi, în acel moment, foarte mulţi turişti ar putea să beneficieze de acces direct la frumuseţile judeţului Vâlcea.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Doriţi să comentaţi, domnule secretar de stat? Nu. Vă mulţumim foarte mult. Mulţumim tuturor, numeroşilor colegi care au fost alături de noi la această interesantă dezbatere. Cu aceasta, şedinţa de astăzi a Senatului a luat sfârşit. Vă mulţumesc.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 19.15.