Şedinţa Senatului din 28 octombrie 2009

	Şedinţa a început la ora 9.40. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David şi de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: O rog pe doamna secretar Doina Silistru să facă prezenţa, ca să vedem dacă putem începe lucrările. Grupul parlamentar al PD-L este reprezentat - sigur, sub camuflaj, sub acoperire -, Grupul parlamentar al PNL este, Grupul parlamentar al UDMR este reprezentat de domnul senator Cseke, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC este aici şi îl rog pe domnul senator Toni Greblă, până când se face apelul, să vină puţin la mine. Mulţumesc mult.
	Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - prezent - Andronescu Ecaterina - prezentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - absent - Badea Viorel Riceard - absent - Banias Mircea Marius - absent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - prezent - Bădescu Iulian - absent - Bălan Gheorghe Pavel - prezent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - prezent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - prezentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - absent - Calcan Valentin Gigel - prezent - Câmpanu Liviu - prezent - Chelaru Ioan - delegaţie - Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent - Chivu Sorin Serioja - prezent - Cibu Constantin Sever - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - absent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - prezent - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Diaconu Mircea - absent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - prezent - Frunda György - prezent - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - primire oficială - Ghişe Ioan - absent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - absent - Haşotti Puiu - prezent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - absent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - absent - Mang Ioan - prezent - Marcu Gheorghe - absent - Mardare Radu Cătălin - absent - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - prezent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - absent - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - concediu medical - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - concediu fără plată - Mîrza Gavril - absent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - absent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - prezent - Necula Marius Gerard - prezent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius Petre - învoire - Nicoară Romeo Florin - prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - concediu fără plată - Nicula Vasile Cosmin - prezent - Nistor Vasile - prezent - Niţă Mihai - absent - Onofrei Orest - absent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - prezent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - absent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - absentă - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Prunea Nicolae Dănuţ - absent - Rasaliu Marian Iulian - absent - Rădulescu Cristian - absent - Rădulescu Şerban - delegaţie - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - prezent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - prezent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Sbîrciu Ioan - absent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - prezent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - prezent - Tămagă Constantin - prezent - Toma Ion - prezent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - absent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - prezent - Vasilescu Lia Olguţa - prezentă - Verestóy Attila - prezent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, doamna secretar. Stimaţi colegi, vă rog să fiţi de acord să începem şedinţa de astăzi, 28 octombrie 2009. Lucrările şedinţei vor fi asigurate de subsemnatul, ajutat fiind de doamna senator Doina Silistru şi de domnul senator Gheorghe David, în calitate de secretari de şedinţă. Vă informez că din totalul de senatori şi-au înregistrat prezenţa până adineauri 80 de colegi. Ordinea de zi cuprinde 37 de acte legislative. Sunt observaţii? Domnul senator Emilian Frâncu, microfonul 2.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule preşedinte de şedinţă, Am o rugăminte, şi anume ca punctul 26 din ordinea de zi, cel privind dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi, să se discute înaintea punctului 10 din ordinea de zi, care este un proiect de lege care conţine aceeaşi temă, are acelaşi conţinut, numai că este promovat de Guvern. Trebuie discutate împreună, iar Parlamentul, ca for legislativ, evident că va aprecia care dintre cele două are prioritate, ele fiind, repet, identice, propunerea legislativă fiind depusă anterior, cu o lună înaintea proiectului de lege.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Emilian Frâncu a făcut o propunere şi aş vrea să ştiu dacă din partea altor grupuri parlamentare sunt observaţii. Vă rog, domnule senator Oprea. Microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Din fericire, proiectul privind Aeroportul Internaţional Iaşi se regăseşte pe ordinea de zi de astăzi. Mulţumim pentru buna intenţie a domnului senator Frâncu, dar cred că varianta Guvernului este cea care ne ajută să depăşim mai uşor faza locală, fiindcă cine s-a uitat pe întregul proiect a observat că depindem mult de autorităţile locale, chiar dacă astăzi se obţine un da. Aşadar, poate este posibilă abordarea concomitentă, altfel nu cred că inversarea ne serveşte nouă, moldovenilor.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule secretar de stat Iliescu. Microfonul 10.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori! Este corectă solicitarea de a se discuta împreună sau măcar unul după altul cele două proiecte. Eu aş fi vrut să vă mai propun o sugestie de modificare a ordinii de zi. Există două puncte: punctul 13 din ordinea de zi, Ordonanţa Guvernului nr. 9/2009, şi punctul 31 din ordinea de zi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2009, făcând referire la acelaşi lucru, la contractul de privatizare a SC "Electrica Oltenia" - SA, şi aş dori, domnule preşedinte şi stimate doamne şi domni senatori, ca aceste două puncte să fie, tot aşa, discutate unul după altul, în ordinea, bineînţeles, cronologică: Ordonanţa Guvernului nr. 9/2009 şi apoi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2009.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mai sunt şi alte sugestii la ordinea de zi? Vă rog, domnule senator Haşotti. Microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, S-a făcut o propunere judicioasă ca două proiecte, de fapt o propunere legislativă şi un proiect de lege, să figureze unul după celălalt. Mă refer la Aeroportul Internaţional Iaşi. Dar noi ce facem? Dacă le adoptăm pe amândouă nu este în regulă, dacă îl adoptăm pe unul şi nu-l adoptăm pe celălalt, iarăşi nu este în regulă. Atunci pe care dintre ele îl adoptăm şi pe care îl respingem? Nu cred că este cazul pentru o nouă întâlnire a liderilor de grup, care oricum cunosc mult mai puţin decât comisiile. Poate cel mai corect ar fi, pentru că termenul de adoptare tacită este data de 11 noiembrie 2009, ca această propunere legislativă şi acest proiect de lege să fie retrimise la comisie, iar săptămâna viitoare, luni... (Replici neinteligibile din sală.) Atunci trebuie să ne hotărâm... De ce să mergem cu Guvernul? Poate mergem cu propunerea legislativă. Niciodată nu am crezut că o propunere legislativă este inferioară unui proiect de lege.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
	Vă rog, domnule senator Moga. Microfonul 3.
	Domnul Nicolae Moga: Domnule preşedinte, Doresc să fac nişte propuneri pentru modificări în componenţa unor comisii parlamentare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog.
	Domnul Nicolae Moga: Domnul senator Anghel Iordănescu trece de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, în locul domnului senator Sorin Serioja Chivu, iar domnul senator Sorin Serioja Chivu trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi la Comisia pentru sănătate publică, în locul domnului senator Ilie Sârbu. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. După aprobarea ordinii de zi, voi supune aprobării plenului propunerile prezentate de domnul senator Moga.
	Stimaţi colegi, Avem o primă chestiune care se referă la două puncte din ordinea de zi: o iniţiativă guvernamentală şi o propunere legislativă privind Aeroportul Internaţional Iaşi. În esenţă, amândouă se referă la aceeaşi problemă, sunt foarte apropiate sau similare, există însă şi o anumită deosebire, cel puţin la cunoştinţa mea, una de fond. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în înţelepciunea ei, a dat aviz favorabil, deci raport de admitere pentru ambele iniţiative, pornind de la ideea că tema Aeroportului Internaţional Iaşi este o temă foarte importantă şi, în cazul în care una dintre iniţiative nu ar fi întrunit numărul de voturi, să nu se blocheze acest important proiect. Acum este foarte clar, din punctul meu de vedere, că totul va depinde de ordinea de prioritate în care le vom lua, pentru că, în mod evident, ar fi puţin ciudat, după ce adoptăm fie propunerea legislativă, fie proiectul de lege al Guvernului, să o adoptăm şi pe cealaltă, chiar în condiţiile în care există unele mici deosebiri. În aceste condiţii, vă consult dacă propunerea domnului senator Haşotti - voi întreba şi reprezentanţii Guvernului -, de a le retrimite la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru a face un proiect comun şi un raport, poate fi o soluţie. Dacă nu, vom trece la vot şi vom vota prioritatea pe ordinea de zi, ceea ce înseamnă în mod automat... Imediat vă dau cuvântul tuturor, domnul senator Petre Daea, domnul senator Tiberiu Günthner, domnul senator Emilian Frâncu şi, după aceea, Guvernul. Vă rog - microfonul 4 -, domnul senator Petre Daea.
	Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, M-am văzut obligat să intervin la microfon pentru a da o informaţie suplimentară în vederea luării unei decizii corespunzătoare în cadrul Senatului. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală este raportoare la proiectul de lege. La iniţiativa legislativă cu acelaşi domeniu de reglementare este raportoare Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, o greşeală a celor care au planificat-o, motiv pentru care cred că soluţia corectă este retrimiterea la cele două comisii pentru un raport comun. Este soluţia care îndeplineşte, regulamentar, toate pretenţiile prevăzute în regulile legislaţiei. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Practic, asupra acestui fapt am dorit să atrag şi eu atenţia, şi anume că sunt două materiale identice care au fost trimise pentru raport la două comisii diferite. Părerea mea este că ar fi corect să ajungă la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, pentru că este o problemă de amenajarea teritoriului, nici juridică, nici de agricultură. Când faci un aeroport, corect ar fi să se ocupe comisia care amenajează teritoriul. De aceea, sunt de acord cu retrimiterea la comisie. Şi nu este prima dată, vreau să atrag atenţia, când materiale identice ajung la comisii diferite. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Din păcate, nu m-am ocupat eu de aceste lucruri, asta a fost înainte de a mă ocupa eu. Vă rog, domnule senator Frâncu.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule preşedinte, Sunt de acord cu propunerea colegilor mei, aceea de retrimitere la comisie. Şi eu cred că, în acest caz, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este cea care ar trebui să propună raportul final. Vreau doar să discut totuşi principial această chestiune, pentru ca pe viitor să nu mai avem astfel de cazuri. În momentul în care o propunere legislativă soseşte cu o lună înainte de un proiect de lege, sunt nişte chestiuni foarte simplu de analizat, şi anume: în primul rând, Parlamentul, din punctul meu de vedere, are prioritate legislativă şi, atunci, propunerea legislativă, chiar egal ca timp venind cu cea a Guvernului, ar avea din partea Parlamentului un aviz favorabil, dacă sunt identice, dar venind chiar cu o lună înainte - deci şi ca timp această iniţiativă este anterioară -, cred că pe viitor ar trebui foarte clar să fie respinse cele care vin ulterior primului act normativ propus. Eu consider corectă retrimiterea la comisie şi să stabiliţi dumneavoastră dacă raportul trebuie făcut de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări sau de ambele comisii împreună.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Aveţi dreptate să ridicaţi această problemă care, de altfel, a mai fost ridicată şi de domnul senator Iulian Urban şi de alţi colegi. Punctul meu de vedere ar fi să transmitem la Comisia pentru regulament propunerea de a se include o dispoziţie foarte clară în regulament în legătură cu modul de abordare şi cu priorităţile care se acordă pe calendar, astfel încât asemenea chestiuni să nu se mai repete. Vă mulţumesc şi pentru deschiderea pe care aţi manifestat-o faţă de o propunere de compromis. Vă rog, domnule senator Varujan Vosganian, senator de Iaşi. Microfonul 2.
	Domnul Varujan Vosganian: Eu îmi manifest satisfacţia pentru faptul că, în sfârşit, această temă litigioasă îşi găseşte o soluţie. În anii trecuţi au fost alocaţi Aeroportului din Iaşi, în 2007, 3 milioane de euro, iar în 2008, 10 milioane de euro, bani care nu au putut fi folosiţi tocmai pentru faptul că la nivelul cadastral lucrurile nu erau lămurite. Eu socotesc că, în acest moment, nu mai e cazul să listăm priorităţi, e bine să fie cât mai multe acte normative şi iniţiative convergente pe această temă, ca susţinerea să fie cât mai largă. Intervenţia mea are însă un singur obiect, acela de a urgenta procedurile, astfel încât să putem anul viitor să acordăm finanţarea din partea statului a părţii care îi revine statului, adică lungirea pistei, astfel încât să înceapă parteneriatul public-privat şi pentru modernizarea sistemelor cargo şi a sediului aeroportului, pentru că acest aeroport este cu totul neîndestulător pentru poziţia municipiului Iaşi şi pentru interesul pe care această zonă îl va avea în viitor. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator Toni Greblă. Microfonul 4.
	Domnul Toni Greblă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În acord cu ceea ce a dezvoltat stimatul coleg Vosganian, fără să mai repet, vreau să vă spun numai că, mai ales în această perioadă, retrimiterea celor două, propunerea şi, respectiv, iniţiativa legislativă, la comisii pentru a obţine un raport de la o altă comisie şi aşa mai departe mi se pare contraproductiv. În primul rând, întârziem procesul legislativ. În al doilea rând, toate comisiile avizatoare sau raportoare, atât pe legalitate, cât şi pe oportunitate, au considerat că trebuie sprijinită prin această iniţiativă dezvoltarea Aeroportului Internaţional Iaşi. Ce putem face în această situaţie pentru a menaja susceptibilităţi? După părerea mea, retrimiterea la comisie întârzie şi nu are o motivare nici legală, nici pe oportunitate. Putem însă să facem alt lucru, şi anume să fim de acord cu prima propunere care s-a făcut plenului Senatului, aceea de a inversa ordinea de zi în ceea ce priveşte aceste două probleme, cu motivaţia - după părerea mea, foarte pertinentă - a numărului cu care sunt înregistrate, respectiv a datei la care au fost depuse la Parlament, astfel încât propunerea legislativă trebuie înscrisă cu prioritate în ordinea de zi, urmând ca noi să-i dăm o soluţie. Şi, evident, de soluţia pe care o dăm propunerii legislative va depinde şi modul cum vom aborda cealaltă iniţiativă legislativă. Există justificare perfectă pentru ceea ce am susţinut eu şi, în ordine, este prima propunere care a fost făcută de colegul Frâncu, şi anume să inversăm ordinea de zi în ceea ce priveşte iniţiativa legislativă privind Aeroportul Internaţional Iaşi.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu, reprezentantul Guvernului. Aveţi cuvântul. Microfonul 10.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Ieri s-a produs - aceasta pentru a continua cele spuse de domnul senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări - un lucru extrem de util şi de necesar. Cred că astăzi ar fi necesară, tot aşa, o întâlnire a liderilor de grupuri parlamentare cu preşedinţii celor două comisii raportoare pe cele două iniţiative, pe proiectul de lege al Guvernului şi pe iniţiativa colegilor de la PNL, pentru a găsi o soluţie care, cred eu, să conducă la luarea unei decizii în şedinţa de plen de astăzi. Faţă de soluţia propusă de colegii liberali, acolo unde se vorbeşte şi despre o despăgubire, Guvernul a avut o obiecţie şi aş vrea să luaţi - şi am convingerea că aveţi capacitatea - cea mai bună decizie, pentru că important este ca plenul, astăzi, să se pronunţe pentru una dintre soluţii şi să mergem mai departe. Aş apela încă o dată la înţelegerea liderilor grupurilor parlamentare şi a preşedinţilor celor două comisii, să accepte o scurtă discuţie acum, în timp ce plenul lucrează, pentru a găsi soluţia cea mai bună.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Avem în realitate o problemă, fiind vorba de două proiecte care privesc aceeaşi temă. Ambele au raport favorabil, de admitere. Propunerea pe care au făcut-o unii colegi, de retrimitere la comisie, potrivit domnului preşedinte Toni Greblă, nu rezolvă problema. Vă rog să mă scuzaţi, dar singura modalitate de a tranşa este prin vot, nu am o altă posibilitate. (Discuţii în sală între liderii de grupuri parlamentare.)
	Aveţi nevoie de un minut pentru consultări, da? Un minut. Vă propun, stimaţi colegi, să rezolvăm cealaltă problemă. Există o solicitare a Guvernului de a lua în discuţie una după alta cele două ordonanţe ale Guvernului, care privesc, practic, aceeaşi problemă, şi anume cele înscrise la punctele 13 şi 31 din ordinea de zi: Ordonanţa Guvernului nr. 9/2009 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2009. Dacă nu sunt observaţii faţă de această propunere, vă propun să aprobăm ordinea de zi, cu înţelegerea că, după discuţiile dintre liderii grupurilor parlamentare, vom hotărî fie asupra priorităţii, fie asupra procedurii de urmat pentru celelalte două iniţiative legislative care privesc acelaşi obiect. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu modificarea pe care v-am propus-o şi cu înţelegerea că vom urma acordul ulterior al liderilor grupurilor parlamentare. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată. Programul de lucru pe care vi-l propun este program de activitate în plen până la ora 13.00. Vom începe cu problemele organizatorice şi vom continua cu dezbaterea punctelor înscrise în ordinea de zi. Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
	La probleme organizatorice, stimaţi colegi, este înscris programul de lucru al Senatului pentru perioada 2-7 noiembrie 2009. În esenţă, acesta prevede: luni după-amiază - plen; marţi dimineaţa - plen, după-amiază - şedinţa Biroului permanent, iar după aceea activitate în comisii parlamentare; miercuri - şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor dedicată învestirii Guvernului. (Discuţii la prezidiu.) Supun votului dumneavoastră programul de lucru: luni şi marţi - plen la Senat; miercuri - şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru învestirea Guvernului. Vă rog să votaţi. Cu 49 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
	Îl rog pe domnul senator Iordănescu - care doreşte să facă o declaraţie - să se prezinte la microfonul central. După aceea, le ofer cuvântul liderilor grupurilor parlamentare.
	Domnul Anghel Iordănescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Vă aduc în discuţie un fapt prin care, cu 11 luni în urmă, mi-am depus demisia din organizaţia PSD Ilfov chiar la sediul din bulevardul Kiseleff. Am făcut acelaşi lucru, cam în aceeaşi perioadă, cu 11 luni în urmă, printr-o altă demisie adresată chiar preşedintelui Senatului, şi fac această precizare pentru că, sincer să fiu, necunoscând suficient de bine Regulamentul Senatului, nu mi-am precizat poziţia şi aici, în plen, în faţa Domniilor Voastre. O fac acum şi aş vrea să vă asigur, în calitatea mea de senator independent, că voi susţine şi voi vota în Senatul României toate proiectele şi iniţiativele legislative, indiferent de unde provin acestea: de la PSD, PD-L, PNL, UDMR sau Grupul minorităţilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Am luat notă de declaraţia domnului senator Iordănescu privind demisia din Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
	Îl invit la microfon pe domnul senator Haşotti să ne informeze cu privire la rezultatul consultărilor privind punctele 10 şi 26 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind transmiterea unor suprafeţe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi" şi, respectiv, Propunerea legislativă privind transmiterea unor suprafeţe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi". Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Din păcate, astăzi nu a fost o discuţie la fel de fructuoasă ca cea de ieri. Cred că ar trebui să-l ascultăm şi pe reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Din câte am înţeles, două grupuri parlamentare susţin varianta Guvernului, două grupuri parlamentare susţin propunerea legislativă. Ne aflăm într-un impas, discuţiile sunt deschise. Vreau, de asemenea, să vă aduc la cunoştinţă încă o schimbare în cadrul comisiilor parlamentare, consecinţă a migraţiilor politice care au loc acum. Dat fiind faptul că domnul senator Paul Ichim ar fi făcut parte din trei comisii - ceea ce nu se poate -, vă anunţăm că Domnia Sa este înlocuit în Comisia pentru egalitatea de şanse cu domnul senator Mircea Diaconu.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Haşotti.
	Vom proceda în felul următor: în primul rând, voi supune votului dumneavoastră modificările anunţate în componenţa unor comisii de domnul senator Moga şi de domnul senator Haşotti. (Discuţii în sală. Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Emilian Valentin Frâncu.) Mă refer la modificările din comisii anunţate de domnul senator Moga şi de domnul senator Haşotti. Vă rog să votaţi conform art. 47 al Regulamentului Senatului, care spune: "Liderii grupurilor parlamentare pot anunţa oricând decizia grupului de a opera schimbări între membrii grupului privind apartenenţa la comisii, cu respectarea numărului total al membrilor comisiei, al numărului de reprezentanţi ai grupului respectiv şi a prevederilor art. 46 alin. (3). Schimbările se supun votului Senatului." Vă mulţumesc. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, schimbările prezentate de domnul senator Moga şi de domnul senator Haşotti au fost aprobate.
	Trecem la punctele 10 şi 26 din ordinea de zi. Revenim la chestiunea priorităţii. Am avut o propunere făcută de domnul senator Frâncu privind trecerea pe prima poziţie, de schimb de poziţii între iniţiativa legislativă a unui grup de deputaţi, care este anterioară, şi propunerea guvernamentală, care este posterioară. Schimb între ele. (Discuţii la prezidiu.) A existat şi... Domnule senator Igaş, vă rog să vă hotărâţi ce doriţi şi veniţi cu o propunere. Domnule senator Igaş, aveţi cuvântul.
	Domnul Traian Constantin Igaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am în faţă Regulamentul Senatului. La art. 85 alin. (2) spune clar: "La întocmirea şi aprobarea ordinii de zi se va asigura prioritate dezbaterii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului." Cred că nu putem să introducem punctul 26 din ordinea de zi înaintea punctului 10 din ordinea de zi, însă, dacă tot se doreşte să aducem acest punct mai în faţă, suntem de acord să-l introducem imediat după ce discutăm ordonanţa de urgenţă a Guvernului în ceea ce priveşte Aeroportul Internaţional Iaşi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator Igaş. Îi ofer cuvântul doamnei senator Doina Silistru, urmează domnul senator Emilian Frâncu. Aveţi cuvântul, doamna senator. Microfonul central.
	Doamna Doina Silistru: Aş vrea să-l contrazic pe domnul senator Igaş şi să-i spun că iniţiativa de la punctul 10 din ordinea de zi nu este o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, ci este un proiect de lege. Dacă ne luăm după regulament, ordonanţele de urgenţă trebuie să fie dezbătute cu prioritate şi chiar iniţiativele legislative care sunt în procedură de urgenţă. Vedem la punctul 30 din ordinea de zi că avem o propunere legislativă în procedură de urgenţă, care este pusă tocmai la punctul 30 din ordinea de zi şi care are aceeaşi dată de adoptare tacită - 19 noiembrie 2009.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Frâncu, aveţi cuvântul. Microfonul 1.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Sunt absolut de acord cu doamna senator Silistru. În mod normal, propunerea mea ar trebui acceptată, dar pentru a înlătura toate eventualele reticenţe ale unor colegi, că o variantă este mai bună sau alta este mai bună, deşi ele sunt identice - au mici diferenţe rezultate din amendamentele de la comisii -, v-aş propune totuşi retrimiterea la comisii, pentru a se face clar o distincţie între cele două. O săptămână nu înseamnă foarte mult pentru acest proiect care este foarte important.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Domnule senator Vosganian, regret, pe probleme de procedură poate lua cuvântul o singură persoană din partea grupului parlamentar.
	Sunt obiecţii faţă de propunerea domnului senator Frâncu? Dacă nu sunt obiecţii, supun votului dumneavoastră propunerea domnului senator Frâncu, aceea de retrimitere la comisii, iar în şedinţa Biroului permanent de marţi, 3 noiembrie 2009, o să sugerez şi implicarea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului în acest raport. Rugămintea mea va fi şi pentru domnul senator Greblă, şi pentru domnul senator Daea, dacă este posibil, să vă puneţi de acord pe un text unic, care să fie prezentat. Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi... Domnule senator Oprea, aveţi cuvântul. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Încep prin a-i mulţumi domnului senator Frâncu pentru modul în care se luptă, dar de data aceasta pentru a întârzia un proiect de lege care mai are săptămâni de care depinde împlinirea lui sau nu. Domnia Sa a cerut ceva şi pe dumneavoastră am să vă rog să supuneţi la vot această propunere, iar Senatul să judece dacă mai merită să mai aşteptăm o săptămână sau două, pentru că ordinea de zi este aceasta. Varianta pe care Domniile Lor o susţin se referă la nişte despăgubiri. Le mulţumesc domnului senator Daea şi membrilor Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, care au găsit varianta optimă ca de la Academia de Ştiinţe Agricole să treacă terenul, iar apoi din zona unei staţiuni de cercetare să se dea alt pământ, fără nicio despăgubire. Aceasta este toată povestea şi vă rog să mă înţelegeţi că este o pledoarie pentru întreaga Moldovă, nu pentru Iaşi.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dau cuvântul domnului senator Haşotti. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Spunea domnul profesor că vine în Constanţa şi se rezolvă la Iaşi. Ar fi bine. Stimaţi colegi, Avem două rapoarte de admitere, făcute de două comisii diferite. Aici este o greşeală a Biroului permanent al Senatului. Ce face plenul Senatului? Ignoră raportul de admitere la una şi nu îl ignoră la cealaltă? Şi la care dintre ele? Nu este deloc în regulă. Propunerea mea iniţială a fost să retrimitem la comisie, la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului sau la oricare din ele, luni avem zi de vot final, iar comisia să facă la una raport de admitere, şi la cealaltă raport de respingere. Plenul Senatului va avea înţelepciunea, în interes public, să se conformeze cu ceea ce comisia va decide. Este atât de simplu...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Dar nu tot ce este simplu în logică este simplu şi în politică, domnule senator Haşotti. Eu propun retrimiterea la comisie, propunere pe care o voi supune votului dumneavoastră, şi vă rog atunci când votaţi să aveţi în vedere toate argumentele prezentate, inclusiv pe cele prezentate de către domnul senator Oprea. Din punctul meu de vedere, recomandarea pe care o fac este aceea ca propunerea legislativă să fie retrimisă la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, să aibă aviz de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Dau cuvântul domnului senator Daea. Vă rog. Microfonul 4.
	Domnul Petre Daea: Nu ţin neapărat să muncesc în plus, însă vreau să clarific un lucru. Domnule preşedinte, mai introducem acum a treia comisie? Deci dacă două comisii s-au pronunţat pe fond prin raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări fiind una şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală alta, plenul poate alege. Sunt trei variante: Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări sau ambele, pentru a împlini toate observaţiile care... Acum a patra? Nu este în regulă. În legătură cu terenurile, am mai auzit aici un coleg şi vreau să-l asigur de dorinţa subsemnatului de a nu avea expansiuni în atribuţiunile altor comisii, deoarece terenul este încă o problemă în care Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală trebuie să se pronunţe, iar instituţiile care fac această transmitere dintr-o parte în alta a terenului a se vedea că sunt, deopotrivă, la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Ca să nu prelungim, vă propun raport comun pentru cele două comisii care deja au examinat problema pe fond şi cărora le este mult mai uşor să decidă asupra unei abordări comune. Deci propun retrimiterea la comisii, cu solicitarea de a ne da un raport comun Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votaţi. Cu 33 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi o abţinere... Nu avem cvorum minim de 35. Stimaţi colegi, în aceste condiţii va trebui să... (Discuţii în sală.) Dau cuvântul domnului senator Daea. Microfonul 4.
	Domnul Petre Daea: În asemenea condiţii, propuneţi să se retrimită numai la o comisie. De pildă la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, să vedem ce spune plenul. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dau cuvântul domnului Iliescu. Microfonul...
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Fără să se supere niciuna dintre comisii, pentru că toate au suficientă expertiză şi dorinţă sinceră de a rezolva problema, dar pentru a fi în conformitate cu ordinea de zi, haideţi să ne uităm că mai sunt câteva proiecte de lege care se dezbat astăzi cu domeniu similar de reglementare, transferul de terenuri de la Academia de Ştiinţe Agricole în administrarea Ministerului Transportului şi Infrastructurii pentru centura ocolitoare a Sibiului şi pentru Constanţa, inclusiv acea cu Suceava, pe care deja am adoptat-o prin iniţiativa colegului Orest Onofrei. Haideţi să trimitem la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, pentru că această comisie a fost sesizată şi pentru rapoartele respective, poate reuşim să deblocăm situaţia aceasta, domnule preşedinte.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Este în regulă. Supun votului dumneavoastră propunerea retrimiterii celor două iniţiative legislative, proiectul de lege şi propunerea legislativă, la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, cu aviz de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog să votaţi. Cu 40 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi două abţineri, s-a aprobat retrimiterea la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Rugămintea mea este ca săptămâna următoare să putem avea acest raport, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
	Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea transmiterii la Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, a unor iniţiative legislative. Există o notă pe care trebuie să o supun votului dumneavoastră. În conformitate cu prevederea art. 38 lit. e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pe care îl aveţi ataşat la notă, se propun pentru a se dezbate şi adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarele iniţiative care să fie transmise Camerei Deputaţilor: Propunere legislativă pentru modificarea art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; Propunere legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală. Aveţi avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări pentru ambele probleme. Dacă aveţi comentarii sau dacă sunteţi de acord? Dacă nu sunt comentarii, să trecem la vot. Nu sunt comentarii. Supun votului trimiterea acestor două iniţiative la Camera Deputaţilor. Vă rog să votaţi. Cu 60 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere, s-a decis trimiterea celor două iniţiative legislative la Camera Deputaţilor.
	Stimaţi colegi, Trecem la punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. Este vorba de o iniţiativă legislativă a domnului deputat Mircia Giurgiu. Dacă este cumva să o susţină... Avem un raport de la comisie, din partea Guvernului... Aş dori, în primul rând, să ştiu cine susţine această iniţiativă. Doamna Irina Alexe, da? O să vă rog, punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această propunere. Microfonul 8. Doamna Irina Alexe, vă rog.
	Doamna Irina Alexe -secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Guvernul nu susţine propunerea legislativă, întrucât materia este deja reglementată în art. 52 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Raportul comisiei este prezentat de domnul senator Toni Greblă. Vă rog. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în urma avizului negativ de la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, a dat un raport de respingere a propunerii legislative, cu această observaţie, şi aş mai adăuga faptul că în urma propunerii unui amendament, practic, a fost respins textul propus de către iniţiator şi înlocuit cu un alt text total diferit, ceea ce înseamnă o iniţiativă legislativă nouă. Având în vedere şi faptul că o mare parte din ce s-a propus în iniţiativa legislativă este deja reglementată, chiar un pic mai ferm în legislaţia actuală, noi vă propunem spre dezbatere şi aprobare raportul de respingere a propunerii legislative, cu menţiunea că Senatul este primă Cameră sesizată, iar iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Greblă. Vă invit la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Fiind vorba de o lege organică, votul se va da în şedinţa de luni, 2 noiembrie anul curent, între orele 17 şi 18.
	La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind sprijinul acordat de statul român pentru intabularea terenurilor agricole şi forestiere aflate în extravilanul localităţilor, restituite vechilor proprietari prin legile de retrocedare a proprietăţilor. Din partea Guvernului participă la dezbateri doamna Irina Alexe. Din partea comisiei participă domnul senator Toni Greblă. Din partea iniţiatorilor este cineva în sală? Iniţiatorii sunt deputaţi, un grup compact al Partidului Democrat Liberal. Nu este nimeni în sală. Aş vrea să adresez secretariatului rugămintea ca, atunci când avem iniţiative legislative, să avem siguranţa că iniţiatorii sunt informaţi şi invitaţi. Sunt. Bine. O voi ruga pe doamna Alexe să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Vă rog. Microfonul 8.
	Doamna Irina Alexe: Referitor la această propunere legislativă, Guvernul nu susţine adoptarea acesteia, întrucât prevederile care fac obiectul propunerii legislative sunt reglementate într-o dispoziţie din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 39/2009 astfel: sunt scutite de la plata tarifelor serviciile prevăzute la un articol mai sus în cazul primei înregistrări la cadastru şi în cartea funciară a terenurilor agricole situate în extravilanul localităţilor, dobândite prin titlurile de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991, Legea fondului funciar, a Legii nr. 1/2002 şi a Legii nr. 167/1997. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Dau cuvântul domnului senator Toni Greblă, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
	Domnul Toni Greblă: Deşi părea seducătoare la prima vedere, totuşi, propunerea legislativă a primit un raport de respingere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Comisiile avizatoare, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, au dat avize negative propunerii legislative, cu observaţia că această situaţie este deja reglementată la nivel ministerial printr-un ordin şi că ar realiza mai multe încurcături în procesul de intabulare a dreptului de proprietate decât să uşureze. Stimaţi colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, după ce a primit avizele negative de la celelalte comisii, vă propune spre dezbatere şi aprobare raportul de respingere a propunerii legislative, cu menţiunea că propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Toni Greblă. Vă invit la dezbateri generale. Îmi este foarte greu să aleg... Vă rog să vă hotărâţi, domnul senator Cseke sau domnul senator Günthner. Dau cuvântul domnului senator Günthner Tiberiu, Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Mulţumesc, domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Problema pe care încearcă să o rezolve colegii care au iniţiat acest proiect de lege este o problemă foarte serioasă în România. Din păcate, intabularea terenurilor restituite creează multă bătaie de cap proprietarilor, îi poartă pe drumuri, cheltuielile sunt multe şi până la urmă se trezesc că suprafeţele cu care au fost puşi în posesie nici nu corespund, în realitate, cu ceea ce au primit pe hârtie. Această problemă este o problemă care trebuie rezolvată în România. Nu se poate, în secolul XXI ar exista posibilitatea unei puneri în posesie pe bază de schiţe electronice, aşa cum este normal astăzi. Ar fi mult mai simplu şi mult mai ieftin ca statul sau comisiile locale, deci legea va trebui modificată în acest sens, să se facă punerea în posesie direct pe bază de date electronice cu coordonate, aşa cum este normal. Nu se poate să fie măsurate astăzi terenurile cu piciorul şi, după cum am spus, lăsaţi oamenii pe drumuri. Este mult mai complicată varianta care se practică la noi. Sigur, nu a existat până în prezent voinţă politică sau a existat un interes ca oamenii să fie puşi pe drumuri, să cheltuiască bani, multă lume câştigă după aceste proceduri. Eu cred că ar fi corect ca astăzi statul să facă prima punere în posesie. O suprafaţă mare, de sute de hectare, este mult mai simplu de împărţit electronic pe loturi mai mici, marcând fiecare punct cu coordonate stereo, aşa cum trebuie, ca după aceea posesia să fie realizată cu exactitate, decât să se facă aşa cum se procedează astăzi, cu schiţe de mână, terenurile măsurate cu pasul, oamenii purtaţi după aceea pe drumuri pe la tot felul de firme, trezindu-se după aceea că suprafeţele de teren nu sunt, nu corespund, iar suprafaţa totală nici nu se închide. De aceea, eu cred că această problemă va trebui să o rezolve, probabil, Guvernul viitor, ca punerea în posesie să se facă împreună cu prima intabulare de către statul român. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Ar fi fost interesant şi cum votaţi, domnule senator, mă scuzaţi.
	Domnul Günthner Tiberiu: După cum am spus la început, soluţia propusă de colegi, din păcate, nu rezolvă problema. Faptul că dânşii primesc un tichet şi sunt purtaţi, de asemenea, pe drumuri, suprafeţele nu corespund cu ceea ce au, nu cred că este o soluţie. De aceea, vom vota împotrivă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei. Cu 62 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat şi, în consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind măsurile de simplificare şi de accelerare a înscrierii proprietarilor în cartea funciară. Este propunerea unui grup parlamentar foarte apropiat, din punct de vedere al compoziţiei, de iniţiatorii celuilalt proiect de lege. Din partea Guvernului, tot doamna secretar de stat Irina Alexe. Din partea comisiei, domnul senator Toni Greblă. Dintre iniţiatori se află cineva în sală care doreşte să prezinte iniţiativa? Nu. Vă rog, doamna secretar de stat, să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
	Doamna Irina Alexe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Această propunere legislativă este legată de cea anterioară, aşa cum aţi precizat, însă considerăm că felul în care este propusă reglementarea ar putea aduce prejudicii circuitului civil al terenurilor. În punctul de vedere al Guvernului se detaliază mai multe motive pentru care Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Îl rog pe domnul senator Greblă să urmeze exemplul doamnei Alexe în ceea ce priveşte prezentarea sintetică a raportului. Vă mulţumesc.
	Domnul Toni Greblă: Deşi şi această iniţiativă îşi propune un scop nobil, şi anume reglementarea unor măsuri de simplificare a înscrierii în cartea funciară, nici din punct de vedere al tehnicii legislative, nici al legislaţiei privind cadastrul, nici al normelor tehnice nu corespunde scopului pentru care ea a fost iniţiată. Având în vedere că şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului au dat aviz negativ propunerii legislative, supunem şi noi spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere, cu menţiunile că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte Greblă. La dezbateri generale doresc să intervină colegii senatori? Nu. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul comisiei a fost adoptat, iar iniţiativa legislativă a fost respinsă.
	Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind accesibilizarea fondului forestier naţional. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei. Microfonul 9. Vă rog să prezentaţi iniţiativa. Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, domnul senator Daea.
	Domnul Dănuţ Apetrei -secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Prin constituirea acestui fond forestier naţional se asigură instrumentele financiare necesare accesibilizării, aşa cum s-a spus, a ceea ce înseamnă zonă de silvicultură în România. Nu vă ascund faptul că nu numai zona efectivă de păduri este cea care va fi ajutată, ci şi mediul social şi economic din perimetrele respective. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul preşedinte Daea. Microfonul 7.
	Domnul Petre Daea: Cu votul unanim al comisiei, cu două amendamente admise, cu precizarea că este o lege ordinară şi că suntem primă Cameră sesizată, am dat un raport favorabil.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu cele două amendamente admise. Vă rog să votaţi. Cu 60 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul comisiei cu amendamentele prezentate a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, astfel cum a fost amendat. Vă rog să votaţi. Cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind împădurirea terenurilor degradate. Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, tot domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei. Microfonul 9. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, domnul senator Daea prezintă raportul.
	Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin acest proiect de lege se creează cadrul general necesar ameliorării acestor terenuri, practic se identifică aceste perimetre de ameliorare pentru împădurire şi se găsesc soluţii şi cu privire la sursele de finanţare. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Raportul comisiei, domnul senator Daea.
	Domnul Petre Daea: Aviz favorabil de la Consiliul Legislativ şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a dat în unanimitate aviz favorabil, cu două amendamente cuprinse în anexă. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, la dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Domnul senator Rotaru. Microfonul 4.
	Domnul Ion Rotaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş dori să spun că Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC susţine această ordonanţă. Este, într-adevăr, bine-venită, având în vedere faptul că noi avem o strategie naţională încă din anul 2000 privind punerea în valoare a terenurilor degradate prin împăduriri. Din păcate, în 9 ani de zile progresele sunt absolut nesemnificative. De pildă, în judeţul Brăila fuseseră identificate peste 8.000 hectare de terenuri degradate care puteau fi împădurite, dar din lipsă de fonduri, din lipsă de angajamente sub toate formele acest lucru nu s-a realizat. Sperăm că, dacă s-ar găsi şi sursele de finanţare, aşa cum spunea reprezentantul Guvernului, acest lucru - în condiţiile procesului de deşertificare şi degradare al terenurilor, tot ce înseamnă influenţă asupra mediului, în condiţiile de secetă cu care se confruntă România - va constitui o soluţie la rezolvarea acestei probleme. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Gheorghe David, vă rog. Microfonul central.
	Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să spun şi eu că Grupul parlamentar al PD-L susţine acest proiect de lege, mai cu seamă că în ultimul timp suprafeţe tot mai mari de terenuri continuă să se degradeze şi, asociat cu ceea ce spunea şi domnul coleg mai devreme, cu seceta care, în ultimii ani, este tot mai accentuată, este nevoie să se intervină urgent ca să se restrângă aceste terenuri degradate. Ele trebuie să fie împădurite, pentru ca şi mediul să fie prielnic pentru toţi cei care vieţuim în această ţară. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Nedelcu. Microfonul 2.
	Domnul Vasile Nedelcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, şi Grupul parlamentar al PNL susţine acest proiect de lege, însă, din păcate, aş vrea să fac o observaţie. Acest proiect de lege se ocupă de terenurile degradate, nu de înfiinţarea perdelelor de protecţie în zonele supuse deşertificării, care vor constitui obiectul unui alt proiect de lege. Din această cauză, în Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală am susţinut ca să introducem un amendament privind înfiinţarea perdelelor de protecţie pentru judeţele supuse deşertificării, deoarece este vorba nu numai de terenurile degradate, ci şi de celelalte terenuri pe care pot fi înfiinţate perdele de protecţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu amendamentele adoptate. Vă rog pe toţi colegii să reflectăm la cele spuse de domnul senator Nedelcu, asupra importanţei de a extinde în viitor iniţiativa legislativă şi cu privire la terenurile unde există pericolul deşertificării. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, s-a adoptat raportul comisiei. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în întregime, aşa cum a fost amendat. Vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, s-a adoptat Proiectul de lege privind împădurirea terenurilor degradate.
	Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2009 pentru modificarea termenului privind sancţionarea contravenţiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale. Domnule secretar de stat Dănuţ Apetrei, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.
	Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca scop sprijinirea operatorilor economici corecţi care îşi desfăşoară activitatea în domeniu şi, practic, doreşte identificarea celor care efectuează operaţiuni ilicite care au ca scop exact ceea ce aţi enunţat dumneavoastră - comerţul ilicit cu produse cerealiere şi produse procesate din cereale. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Daea.
	Domnul Petre Daea: Avize pozitive de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Comisia economică, industrii şi servicii. Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a dat aviz favorabil, senatorii au votat în unanimitate. Este o lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. La dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Domnii senatori Urban, Cseke, Nedelcu, în această ordine.
	Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am văzut din expunerea de motive şi din explicaţiile oferite că se prevede instituirea unei derogări de la termenul de 30 de zile în ceea ce priveşte prevenirea şi constatarea contravenţiilor. Aş vrea să mi se dea nişte detalii suplimentare, fiindcă eu consider că, în mod normal, această derogare care, în primul rând, viza o modificarea care trebuia adusă legii-cadru, în materie de sancţionare a contravenţiilor, mă refer la Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, ar fi trebuit să treacă, măcar pentru aviz, pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, întrucât este vorba despre modificarea unor aspecte ce ţin de latura juridică a acestor infracţiuni care se petrec în domeniul comerţului ilicit cu cereale. Aş vrea nişte lămuriri suplimentare din acest punct de vedere. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Cseke. Microfonul 2. Domnul Cseke Attila Zoltán:
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Pe lângă întrebarea logică, înaintată de colegul nostru, eu aş mai avea o întrebare. Prevederile acestui articol despre care vorbim au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2009, care s-a publicat la 1 iulie 2009, iar termenul de aplicare a contravenţiilor era în 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, adică aceste contravenţii se puteau aplica din 31 iulie 2009. Întreb şi eu: ce s-a întâmplat de la 1 iulie până în 8 iulie, când s-a dat o nouă ordonanţă, de această dată simplă, şi s-a recurs la scurtarea, într-un fel, a acestui termen de 30 de zile? De ce era atât de important? Nu putea aştepta Guvernul 22 de zile? Ce s-a întâmplat, de fapt? Care este motivaţia emiterii acestei ordonanţe după opt zile de la emiterea unei alte ordonanţe de urgenţă cu acelaşi obiect? Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Mai sunt colegi care doresc să intervină? Dacă nu mai doreşte nimeni să intervină, îl rog pe domnul Dănuţ Apetrei să răspundă la întrebările adresate de domnul senator Urban şi de domnul senator Cseke. Domnul Dănuţ Apetrei - microfonul 9 -, vă rog.
	Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la explicaţiile care trebuie date domnului senator Urban, acestea pot fi regăsite în răspunsul Consiliului Legislativ. Practic, instituirea unei reglementări derogatorii de la regimul general al intrării în vigoare a dispoziţiilor din actele normative prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţii ar putea fi realizată prin acte normative cu putere de lege, însă în această situaţie nu se poate avea în vedere decât stabilirea unui termen mai scurt de zece zile, prevăzut de art. 4 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. Cu alte cuvinte, aici era vorba de nişte termene imperativ necesare, care nu puteau fi stabilite decât prin această ordonanţă a Guvernului. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Cred că v-aţi lămurit. Sigur, întrebarea dumneavoastră, domnule Urban, este de ce nu s-a lămurit înainte de a face propunerea. Vă înţeleg, suntem în această situaţie şi, dacă nu mai sunt alte intervenţii... (Domnul senator Petre Daea solicită cuvântul.) Domnul senator Daea, microfonul 7.
	Domnul Petre Daea: Întrebările sunt legitime, îmi pare rău că nu m-a ajutat reprezentantul Guvernului în legătură cu oportunitatea. Eram în plină campanie de recoltare şi legiuitorul a vrut să pună stăpânire pe circuitul cerealelor şi să introducă această măsură de coerciţie într-un termen mai scurt, în aşa fel încât fenomenul să nu ia amploare. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, eu cred că cu prezentarea domnului secretar de stat Dănuţ Apetrei, care are o mare experienţă, este de trei zile secretar de stat, şi cu completările domnului senator Daea privind contextul în care a fost adoptată putem să trecem mai departe. De trei zile sau am exagerat eu? De trei zile. E în regulă. Supun la vot raportul comisiei, care este de admitere, fără amendamente, şi să dăm un singur vot. Vă rog să votaţi. Cu 47 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2005 privind organizarea pieţei laptelui de vacă. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei. Microfonul 9. Din partea comisiei, domnul senator Petre Daea. Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere că respectiva ordonanţă a fost elaborată înaintea aderării României la Uniunea Europeană, practic, odată cu 1 ianuarie 2007, dispoziţiile şi reglementările comunitare au devenit literă şi spirit de lege pentru statul membru. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Raportul comisiei - microfonul 7 -, domnul senator Daea.
	Domnul Petre Daea: Să contaţi pe inocenţa mea, domnule preşedinte, cum contez şi eu pe eleganţa discursului dumneavoastră, şi v-aş spune că la comisie votul a fost unanim în favoarea unui raport de admitere, pe o lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Doreşte cineva să intervină? Aveţi întrebări? Dacă nu, stimaţi colegi, o să supun la vot raportul comisiei, care este un raport de admitere, fără amendamente, şi vom da un singur vot şi pe raport, şi pe proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, raportul şi, în consecinţă, proiectul de lege au fost adoptate. Punctul 10 este retrimis la comisie.
	La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor suprafeţe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu, respectiv din administrarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas - Constanţa, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA a obiectivului de investiţie "Varianta de ocolire a municipiului Sibiu", respectiv a obiectivului de investiţie "Varianta de ocolire a municipiului Constanţa". Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale participă domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei. Microfonul 9. Din partea comisiei, domnul preşedinte Daea. Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum aţi specificat şi dumneavoastră, este vorba de transferul unor suprafeţe de teren necesare acestor mari obiective de investiţii, pe care le va gestiona Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România. Este vorba, aşa cum bine specificaţi, de varianta de ocolire a municipiului Sibiu şi de cea a municipiului Constanţa. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Microfonul 7. Domnul Daea.
	Domnul Petre Daea: Trei comisii au dat aviz favorabil. Consiliul Legislativ, ca de obicei, a dat aviz favorabil. În unanimitate, comisia prezintă plenului un raport favorabil. Proiectul de lege are caracter de lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Dezbateri generale. Sper că senatorii din localităţile... Doamna senator de Sibiu, vă rog. Microfonul 2. Vă rog.
	Doamna Minerva Boitan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este o problemă extraordinar de importantă pentru Sibiu această centură ocolitoare. Face obiectul de lucru al consiliului judeţean de aproximativ 16 ani. S-a ajuns în linie dreaptă, se lucrează la ea şi eu vă rog să fiţi de acord ca să se lămurească şi juridic proprietarul terenului. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu doamnei senator Boitan. Doamna senator Doina Silistru, vă rog.
	Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Deoarece nu mai fac parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, ceea ce regret şi în momentul de faţă, aş vrea să-i întreb pe reprezentanţii ministerului dacă aceste suprafeţe care se transferă sunt prinse cumva în Legea nr. 45/2009.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Dacă nu sunt alte intervenţii, îl rog pe domnul Apetrei să ne facă precizări.
	Domnul Dănuţ Apetrei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Practic, actul normativ în sine face derogare de la dispoziţiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 45/2009. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul senator Mazăre, microfonul 3, vă rog. Numai un moment! Doamna Silistru vrea să comenteze răspunsul - microfonul central, vă rog -, după aceea, domnul senator Mazăre.
	Doamna Doina Silistru: Eu am văzut că face referire la derogarea de la Legea nr. 45/2009. Dacă suprafeţele sunt prevăzute în Legea nr. 45/2009, atunci trebuie modificată Legea nr. 45/2009 şi scăzute acele suprafeţe din legea respectivă. Derogarea se referă la transferul suprafeţelor, în general, de la institutele de cercetare în administrarea altor ministere.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, doamna Silistru. Sper că aţi notat, domnule Apetrei, pentru că suprafeţele, într-adevăr din lege, trebuie scăzute. Domnul senator Mazăre, microfonul nr. 3.
	Domnul Alexandru Mazăre: Domnule preşedinte, Eu vreau să confirm votul pe care Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC îl va da pe acest proiect, pentru că este deosebit de important. Bine că ne-a venit mintea cea de pe urmă! Vreau să vă spun că despre această şosea de centură noi vorbeam încă din 2004, atunci când se semnase acordul cu Banca Mondială pentru finanţare. Suntem în 2009, să sperăm că măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, obiectivul acesta de investiţii poate fi demarat. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Din păcate, domnule Mazăre, va trebui să aşteptaţi şi ceasul al treisprezecelea. Fiind lege organică, votul îl vom da în şedinţa de luni, 2 noiembrie, între orele 17.00 şi 18.00. Sunt însă convins că toţi colegii, şi doamna Boitan, şi ceilalţi... (Doamna senator Anca Daniela Boagiu solicită cuvântul.) Doamna Anca Boagiu, vă rog. Microfonul 2.
	Doamna Anca Daniela Boagiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. N-am să invoc nici ceasul al doisprezecelea, nici al paisprezecelea, am să invoc un program naţional care este pornit de prin anul 1999, care viza construcţia de centuri ocolitoare la mai multe oraşe şi municipii din România, astfel încât România să poată să aibă, în sfârşit, acea autostradă care să o traverseze, respectiv Coridorul IV paneuropean. Nu pot decât să-i felicit pe toţi colegii care vor vota acest proiect şi vor fi alături de această iniţiativă, astfel încât, pentru prima dată în România, să putem spune că am demarat cu toţii, laolaltă, un proiect care vizează România, fără patimi şi fără orgolii politice. Şi vă felicit că, în sfârşit, am reuşit să ajungem şi într-un astfel de moment. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Am putea interveni toţi, pentru că toţi, când mergem la mare, simţim lipsa centurii ocolitoare, deci suntem, vara, constănţeni cu toţii. Vă mulţumesc, doamna senator. Fiind vorba, repet, de lege organică, votul îl vom da luni, 2 noiembrie, între orele 17.00 şi 18.00.
	Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Staţiunea de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judeţul Suceava. Doamna Irina Alexe, din partea Guvernului, domnul preşedinte Daea, din partea comisiei. Microfonul 8. Doamna Alexe, vă rog.
	Doamna Irina Alexe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acest proiect este un proiect iniţiat de Guvern pentru transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" în domeniul public al municipiului Suceava şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judeţul Suceava. În mod normal, trebuie să susţin acest proiect de lege. Ţin însă să vă informez că în şedinţa de luni a Senatului a fost adoptată o propunere legislativă a domnului senator Orest Onofrei, care are acelaşi obiect. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul Daea, microfonul 7.
	Domnul Petre Daea: În ultima intervenţie, apropo de ceasul al doisprezecelea şi al treisprezecelea, vin, spre surprinderea plenului Senatului, cu un raport de respingere, şi acest raport de respingere este motivat de faptul că în pasul legislativ de săptămâna trecută colegul nostru, domnul senator Orest Onofrei, a supus dezbaterii, ca iniţiativă legislativă, acelaşi obiect de reglementare, care a trecut de plenul Senatului, deci nu se mai justifica o aprobare din punct de vedere al logicii juridice. Am întocmit un raport de respingere. Vă mulţumesc pentru că m-aţi răbdat atât de mult în intervenţiile de astăzi.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: A fost o plăcere, domnule senator Daea. Doamna Anca Boagiu, vă rog. Microfonul 2.
	Doamna Anca Daniela Boagiu: De obicei, e anormal când puterea laudă opoziţia sau invers. Eu nu pot decât să-l laud pe domnul preşedinte Daea pentru că a făcut acest pas şi iau în considerare discuţiile care au avut loc ieri, când o serie de iniţiative legislative ale senatorilor au fost respinse pentru că existau şi iniţiative ale Guvernului. Aceasta este logica instituţională care trebuie să stea la baza activităţii parlamentare. Noi suntem Legislativul şi, atunci când avem iniţiative legislative, ele trebuie luate în considerare, nu introduse în sertare pentru că urmează să mai vină şi Executivul, şi prietenul Executivului, şi al Consiliului Legislativ, şi al consiliului local şi aşa mai departe. Noi muncim la legi şi apoi sunt puse undeva deoparte, pentru că a mai venit cineva cu un proiect similar. Îmi exprim, pe calea aceasta, şi o nemulţumire pentru faptul că ieri a trecut Proiectul de lege - Legea Poliţiei Locale, pe care noi am lucrat-o, dar şi-a asumat-o, în cele din urmă, Guvernul, comisia fără măcar să menţioneze că un grup de senatori, timp de câteva luni de zile, a lucrat la acea lege, care a fost, practic, înglobată în legea adoptată ca fiind a Guvernului. Vă mulţumesc şi vă felicit, domnule senator, pentru avizul pe care l-aţi dat. (Aplauze.)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc, doamna senator. Permiteţi ca aceste aplauze să le interpretez în mod corect şi vă spun că ne pare tuturor rău că nu aţi fost prezentă azi-dimineaţă, când am discutat pe această temă, în legătură cu o iniţiativă legislativă şi un proiect de lege al Guvernului. Vă mulţumim şi foarte mulţi dintre noi vă împărtăşim abordarea dumneavoastră, care este corectă. Domnul Daea.
	Domnul Petre Daea: Motivat de logica juridică, sunt frământat de laudele pe care mi le-a adus colega Boagiu. În consecinţă, voi fi atent şi, în aceeaşi pagină a corectitudinii, voi fi şi pe măsura înţelegerii pe care dumneavoastră o daţi unei comisii care lucrează în componenţa politică pe care o ştiţi. Ea lucrează bine şi se afirmă ca atare. Vă mulţumesc tuturor.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul senator Günthner, microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, doamna Boagiu nu a participat la şedinţă în acea oră întreagă în care am discutat despre o situaţie similară, în cazul aeroportului din Iaşi, nu a avut parte de ea, dar, referitor la laudele pe care şi le însuşeşte domnul Daea, vreau să vă amintesc că exact aceeaşi situaţie a fost şi aici, raportul pe două materiale identice a fost împărţit la două comisii diferite şi, de fapt, raportul pentru materialul care a fost acceptat a fost întocmit de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, şi nu de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, deci a luat-o înaintea Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. După ce că avem competiţie cu Guvernul, mai avem şi între comisii. Doamna senator Boagiu, microfonul 2.
	Doamna Anca Daniela Boagiu: Dacă a mai rămas cineva exclus, să beneficieze de aceleaşi laude şi de aceeaşi mulţumire pentru activitate. Referitor la prima parte a întâlnirii de astăzi, vă informez că România, Parlamentul României, Senatul, de data aceasta, este gazda Iniţiativei Central-Europene, deţinem preşedinţia şi acesta este motivul pentru care nu am fost în sală. Am deschis lucrările acestei reuniuni extrem de importante şi pentru România, şi pentru toate statele din regiune, şi cred că trebuie să fim mândri că suntem gazdele acestei reuniuni. Chiar dacă unii dintre noi au şi atribuţii de politică externă, ni le onorăm şi pe cele de politică naţională, dar şi de politică externă. (Aplauze.)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, doamna senator Boagiu, şi vă asigur că cele spuse nu au fost un reproş, ci o dezamăgire că nu aţi fost cu noi mai devreme. Din partea noastră a fost exprimat doar regretul. Stimaţi colegi, Dacă nu mai sunt alte intervenţii, vă informez că este vorba de un proiect de lege organică, votul se va da în şedinţa de plen a Senatului de luni, 2 noiembrie anul curent.
	La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2009 pentru prelungirea termenelor prevăzute la pct. 17.2 lit. g) din contractul de privatizare a Societăţii Comerciale "Electrica Oltenia" - SA, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - SA şi "Electrica Oltenia" - SA. Din partea iniţiatorilor participă domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Din partea comisiei este prezent domnul senator Calcan Valentin. Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă mi-aţi permite, domnule preşedinte, voi spune foarte scurt. Societatea Comercială "Electrica Oltenia" - SA a fost privatizată către firma ČEZ, a.s., din Republica Cehă, prin contractul de privatizare aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005. La semnarea contractului de privatizare, firma din Republica Cehă a intrat în posesia pachetului majoritar, având termen trei ani de zile pentru a opta pentru cumpărarea celorlalte acţiuni. A făcut acest lucru în 26 iunie 2009, numai că nu s-a încadrat în termenul iniţial prevăzut în ordonanţa despre care am menţionat, respectiv de 30 zile, iar Guvernul a fost nevoit să vină cu această ordonanţă simplă, nr. 9/2009, ca să prelungească termenul de la 30 de zile, la 70 de zile. Fac precizarea, legată de cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2009, că nici cele 70 de zile nu au fost suficiente, era chiar la limită. Practic, Guvernul a venit, prin această ordonanţă, şi a mărit termenul de la 70 de zile, la 75 de zile. Contractul de privatizare a fost încheiat, s-a finalizat şi vă informez că în contul statului român au intrat 145 milioane de euro. Pentru argumentele pe care vi le-am prezentat, vă rog să fiţi de acord şi cu Ordonanţa simplă a Guvernului nr. 9/2009, şi cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2009. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul senator Valentin Calcan.
	Domnul Valentin Gigel Calcan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege are ca obiect prelungirea termenului prevăzut la punctul 17.2 lit. g) din contractul de privatizare a Societăţii Comerciale "Electrica Oltenia" - SA. Proiectul de lege a fost analizat şi dezbătut în şedinţa din 29 septembrie anul curent şi, cu unanimitate de voturi, membrii Comisiei pentru privatizare şi administrarea activelor statului au hotărât să adopte raport favorabil, fără amendamente. La elaborarea raportului au fost avute în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei economice, industrii şi servicii, precum şi ale Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale, domnul senator Valeca. Microfonul 4.
	Domnul Şerban Constantin Valeca: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să întreb reprezentanţii Guvernului, pentru că noi rezolvăm o problemă, iar Guvernul a încercat prin cele două ordonanţe... De ce s-a ajuns în acest impas şi negocierea nu s-a putut face în termen, pentru că tot nu am înţeles?
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mai sunt şi alte intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu sunt, îl rog pe domnul secretar de stat să răspundă la această întrebare a domnului senator Valeca. Microfonul 10.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Aşa cum este firesc, la orice negociere cel care cumpără încearcă să tergiverseze cât mai mult şi să câştige cât mai mult în procesul de negociere. Tocmai pentru că Guvernul nu a fost dispus să lase la preţ şi tocmai pentru că se dorea continuarea procesului de privatizare, s-a acordat un termen suplimentar, iniţial de 70 de zile, ulterior de 75 de zile, pentru a se finaliza acest proces de privatizare în favoarea statului şi, bineînţeles, a economiei româneşti.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator Valeca. Microfonul 4.
	Domnul Şerban Constantin Valeca: Răspunsul nu mă satisface, având în vedere că din datele mele Guvernul a luat preţul cel mai mic. Ştiu că a fost o ofertă cu 20 milioane de euro mai mare, deci înseamnă că domnul secretar de stat ori ne dezinformează, ori nu ştie care a fost procedura... pentru că teoria o ştim şi noi din cărţi.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: În mod sigur, domnule senator, nu am niciun interes să vin în faţa dumneavoastră cu informaţii incorecte. Sunt asistat de domnul director Alexe, eu nu reprezint Ministerul Economiei, astăzi, întâmplător, dau răspunsuri la întrebările dumneavoastră. Informaţia pe care o am de la domnul director este că acesta a fost preţul cel mai bun, că nu a existat, vorbim despre un contract de privatizare, acum noi vorbim de restul de acţiuni, de diferenţa de acţiuni, a existat un cumpărător în 2005 şi contractul iniţial de privatizare a fost adoptat printr-o ordonanţă şi, ulterior, printr-o lege trecută prin Parlament, în mod sigur şi dumneavoastră, domnule senator, eraţi membru al forului legislativ. Pentru diferenţa de acţiuni, conform contractului iniţial, acesta avea dreptul de a face în termen de trei ani o solicitare, şi firma respectivă a venit şi a făcut în termenul de trei ani, prevăzut de contractul iniţial de privatizare, o solicitare pentru restul de acţiuni. Nu văd, la acest moment, nici posibilitatea de a veni altcineva din afară, atâta timp cât contractul iniţial prevedea posibilitatea ca firma ČEZ, a.s., din Republica Cehă să aibă acest drept.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Ca să ne lămurim, îl anunţ pe domnul senator Valeca că poate să facă o interpelare sau să adreseze o întrebare în acest sens Ministerului Economiei.
	Domnul Şerban Constantin Valeca: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dreptul era de preempţiune, dar faptul că a fost o ofertă cu 20 milioane de euro mai mare... Tot nu mi-aţi răspuns la întrebare. Dacă a fost o ofertă cu 20 milioane de euro mai mare, noi nu cumva acum, prin aceste prelungiri, acoperim, ca să ne ducem tot spre cumpărătorul iniţial? A existat sau nu a existat o ofertă cu 20 milioane de euro mai mare? Şi atunci ne-am lămurit.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule secretar de stat.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: M-am consultat din nou cu domnul director Alexe, care este aici, lângă mine. Nu a existat nicio altă ofertă din partea niciunei alte firme, ba dimpotrivă, iniţial, faţă de preţul negociat şi plătit până la urmă, firma din Republica Cehă, care a devenit proprietarul Societăţii Comerciale "Electrica Oltenia" - SA, a venit, iniţial, cu un preţ mult mai mic. Agreez soluţia propusă de domnul preşedinte de şedinţă şi aş fi foarte bucuros, şi sunt convins că şi Ministerul Economiei vă va da toate explicaţiile, este dreptul dumneavoastră de a face o interpelare pe această temă tocmai pentru a afla toate detaliile legate de această privatizare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator Calcan. Microfonul 7.
	Domnul Valentin Gigel Calcan: Nici nu se putea să fie o altă ofertă, întrucât în contractul de privatizare exista o opţiune fermă că statul român le va vinde şi restul de pachet, dacă dânşii fac notificarea în termen. Dânşii au făcut notificarea în termen şi, atunci, practic, eram obligaţi să le vindem lor. Preţul, după câte am înţeles la discuţia de la comisie, a fost o negociere între mai multe valori, alegându-se, bineînţeles, preţul cel mai mare. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Sper totuşi că, dacă mai rămân anumite îndoieli, ele vor putea fi rezolvate, soluţionate printr-o interpelare sau întrebare. Până atunci, la dezbateri generale mai doreşte cineva? Dacă nu mai doreşte nimeni, supun la vot raportul comisiei. Aşa cum a spus domnul senator Calcan, este un raport de admitere, fără amendamente. Vă rog să votaţi. Va fi un singur vot, inclusiv pe proiectul de lege. Cu 50 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	La punctul 31 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2009 pentru prelungirea termenelor prevăzute la pct. 17.2 lit. g) din contractul de privatizare a Societăţii Comerciale "Electrica Oltenia" - SA, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - SA şi "Electrica Oltenia" - SA. Guvernul şi-a spus punctul de vedere, domnul secretar de stat Iliescu s-a referit şi la ea, este o soluţie în două etape. Din partea comisiei, vă rog, domnule senator Calcan. Microfonul 7.
	Domnul Valentin Gigel Calcan: Iniţial, termenul a fost prelungit cu 70 de zile, numai că au avut nevoie de 72 de zile, dacă reţin foarte bine, deci, practic, la două zile după ce ar fi expirat termenul de 70 de zile plata s-a făcut efectiv şi, de aceea, Guvernul a venit cu această ordonanţă prin care cere majorarea termenului până la a 75-a zi. Aceasta a fost dezbătută în şedinţa din 14 august anul curent, raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, este un raport favorabil.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Dacă nu doreşte nimeni, vă informez că ne aflăm în faţa unui proiect de lege pentru care raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, deci vom da un singur vot pe raportul comisiei, prezentat de domnul senator Calcan, şi, totodată, şi pe proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 51 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului. Vă rog, domnule secretar de stat Cristian Irimie. Microfonul 9.
	Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate doamne şi domni senatori, Proiectul de act normativ redefineşte rezidenţiatul pe post, stabilind criterii obiective şi precise potrivit cărora unităţile sanitare şi specialităţile medicale pot fi declarate ca deficitare. În prezent, rezidenţiatul se organizează pe trei forme: rezidenţiat pe locuri, rezidenţiat pe post şi rezidenţiat cu timp parţial, acesta din urmă asigurând numai pregătirea pentru specialitatea medicină de familie. Durata rezidenţiatului este cuprinsă între 3 şi 7 ani, în funcţie de specialitate. Rezidenţiatul pe post se organizează în funcţie de numărul de posturi solicitate de unităţile sanitare publice din reţeaua Ministerului Sănătăţii, precum şi de ministerele cu reţea sanitară proprie. De asemenea, se poate organiza rezidenţiat pe post pentru specialităţile deficitare, care sunt stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. Rezidenţii încheie contracte cu unităţile sanitare unde vor lua concursul, postul ocupat de aceştia fiind rezervat pe toată durata efectuării rezidenţiatului. Rezidenţiatul se va organiza la nivelul centrelor universitare cu instituţii de învăţământ superior medical. Prin prezentul proiect de act normativ se introduc noi dispoziţii privind formarea în specialitatea medicină de familie a absolvenţilor licenţiaţi în medicină, începând cu sesiunea de rezidenţiat 2010. De asemenea, se reglementează situaţiile de încetare a calităţii de rezident. Totodată, se creează posibilitatea pregătirii profesionale în vederea obţinerii dreptului de liberă practică pentru absolvenţii de medicină. Se introduce diploma care certifică absolvirea şi promovarea stagiilor în perioada de rezidenţiat. Ministerul Sănătăţii susţine acest proiect de lege şi vă roagă să-l aprobaţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul senator Secăşan, din partea comisiei. Microfonul 7.
	Domnul Iosif Secăşan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Numeroasele deficienţe ale legislaţiei în domeniu privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului au indus apariţia Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 şi a actualului proiect de lege. Proiectul de lege este rezultatul punerii de acord a Ministerului Sănătăţii şi a Colegiului Medicilor din România. Comisia a analizat proiectul şi a hotărât, cu 9 voturi pentru, să adopte raport de admitere, sigur, cu amendamentele prevăzute în anexă. Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. Prezentul act normativ face parte din categoria legilor ordinare şi Senatul îl ia în dezbatere în calitate de primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Secăşan. Dezbateri generale. Doriţi să puneţi întrebări reprezentantului Guvernului? Doamna senator Boitan. Microfonul 2. Eu nu mai pot interveni, că fiică-mea a trecut de rezidenţiat, altfel interveneam şi eu.
	Doamna Minerva Boitan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cred că se cuvine să menţionăm că rezidenţiatul este o etapă foarte importantă în formarea unui medic specialist. Plecând de la considerentul că au existat, într-adevăr, mici deficienţe în actele normative de până acum, plecând de la considerentul că această etapă a avut ceva lacune în pregătire, noi am reuşit, aş putea spune printr-o înţelegere deplină, ca, la nivelul comisiei şi în colaborare cu Colegiul Medicilor, cu Ministerul Sănătăţii, să alegem o formă optimă de pregătire în continuare. Eu sper ca, tot de la acest nivel, în viitorul apropiat, să reuşim şi o finanţare optimă a acestei perioade de pregătire a medicilor, pentru ca să nu mai avem surpriza, pe care o tot avem de câţiva ani, ca, la sfârşitul rezidenţiatului, doctorii noştri să fie foarte buni concurenţi pe piaţa muncii în vestul Europei şi în alte părţi ale lumii. Eu vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dacă domnul senator Frunda a terminat convorbirea telefonică, îl invit la micron. Microfonul 2. Vă rog.
	Domnul Frunda György: Vă mulţumesc. Tocmai spuneam la telefon să nu mai sune, pentru că îl deranjează pe preşedintele de şedinţă, şi au înţeles acest lucru. Vă mulţumesc, domnule preşedinte, că-mi acordaţi cuvântul şi mulţumesc doamnei colege pentru ceea ce a spus şi, de asemenea, comisiei. Cred că această modificare a rezidenţiatului este foarte importantă şi cred că îmbunătăţeşte una dintre lacunele rezidenţiatului existent în România. Cred însă că nu este punctul terminus şi trebuie mers mai departe cu modificarea legislaţiei. Nu vă spun un lucru nou dacă vă spun că un student la medicină face 5-6 ani, începând de la 18 ani, la 23-24 de ani termină facultatea, plus cei, să spunem, cam 6-7 ani până când termină rezidenţiatul, ajunge la 30 de ani şi nu ştie unde va fi repartizat. Va intra pe o listă, pe posibilele locuri libere, şi va ajunge ca la 30-32 de ani să încerce să revină într-un centru universitar, într-o reşedinţă de judeţ, într-un spital mai mare sau mai mic şi să-şi construiască viitorul. Această situaţie îmi aduce aminte de repartiţiile de pe vremea lui Ceauşescu. Când erai repartizat, nu ştiai unde vei ajunge şi cum poţi să-ţi construieşti cariera. Cred că din acest punct de vedere trebuie legea modificată în continuare. Trebuie să respectăm tradiţiile din România interbelică şi normele europene, ca acei rezidenţi care sunt buni, care lucrează lângă profesori, care dovedesc că sunt buni să poată rămâne pe post, ca profesor universitar, cu consimţământul senatului universitar. Trebuie văzute care sunt legăturile respective, să-i stimuleze pe rezidenţii buni să rămână în spitalele universitare. În România de azi avem problema medicilor, cei mai buni medici pleacă în străinătate, tocmai pentru că după rezidenţiat nu au un loc în reşedinţe de judeţ, nu au un loc în spitalele universitare şi sunt prost plătiţi, iar noi încercăm să reglementăm anumite aspecte care sunt importante, dar nu sunt determinante. Pe această cale, fac un apel la colegii medici, la colegii jurişti să gândim o modificare a acestei legi, la Guvern, pentru Ministerul Sănătăţii, să se modifice această lege, pentru că, dacă nu, vom continua să creştem medici care vor pleca în străinătate. Este un drum spre vest: medicii din România, în special de etnie maghiară, pleacă în Ungaria, medicii din Ungaria pleacă în Austria şi Germania, nemţii pleacă în Elveţia şi în Anglia, iar englezii pleacă în America. Trebuie să punem capăt. Este mai mult decât o problemă doar a medicilor, este o problemă socială importantă a României. Nimeni nu a avut curajul sau nu a avut puterea să modifice această lege. Haideţi să o modificăm, să ne gândim la aceşti tineri medici de care avem nevoie. Avem un sistem medical lacunar, prost instrumentat, cel public, subfinanţat şi cu medici care sunt stimulaţi să plece în străinătate. Trebuie să facem ceva. Ceea ce s-a făcut este un pas. Nu este suficient, trebuie să continuăm demersurile legislative. Vă mulţumesc că mi-aţi acordat posibilitatea, domnule preşedinte.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Frunda. Vreau să vă spun că nu a fost completă parabola, metafora pe care a făcut-o. Ar fi trebuit să spuneţi că medicii de etnie românească sar peste toate etapele şi se duc direct în Franţa, Anglia şi Statele Unite, nu-s ca ungurii. Mulţumim foarte mult. Lăsând gluma la o parte, este, într-adevăr, o problemă deosebită care ar trebui să fie în continuare obiectul preocupărilor dumneavoastră. Doamna senator Andronescu, vă rog. Microfonul 4.
	Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi eu apreciez că este o lege deosebit de importantă pentru un domeniu la fel de important, cel al sănătăţii. Aş vrea să ridic aici, în faţa dumneavoastră, trei probleme şi să vă adresez, de asemenea, şi o rugăminte. Prima dintre ele se referă la rezidenţiatul pe post. Eu cred că rezidenţiatul pe post trebuie să rămână cu referire strictă la acele posturi care nu se pot ocupa. Nu trebuie să creăm situaţii speciale, pentru că există riscul să apară derapaje pe care, fără îndoială, nimeni nu şi le doreşte. Aş aduce ca argument - şi cei care lucrează în domeniul sănătăţii ştiu - că vechea lege a rezidenţiatului lăsa o portiţă deschisă de intrare în rezidenţiat pentru cei care deveneau preparatori universitari. Dacă vă veţi uita la structurile universităţilor noastre, o să vedeţi că s-au suprapopulat cu preparatori, ceea ce, fără îndoială, nu este un lucru extrem de favorabil. A doua problemă pe care vreau să o ridic aici se referă la diplomele pe care le obţin cei care parcurg această formă de învăţământ. Este o formă de învăţământ postuniversitar şi, ca urmare, diploma de medic specialist trebuie să fie acordată de universitate, pentru că universitatea este prima responsabilă de această formă de învăţământ postuniversitar. Sigur, trebuie să rămână dreptul Ministerului Sănătăţii de a organiza un examen de intrare în profesie, ceea ce e cu totul altceva. Examenul acela dă dreptul de a practica meseria de medic specialist, şi nu de a avea o diplomă de medic specialist. Nu poate să dea ministerul o diplomă. Şi a treia problemă pe care o ridic se referă la durata rezidenţiatului, pentru că, într-adevăr, ceea ce spunea aici domnul senator Frunda este extrem de adevărat. Există mai multe specializări unde durata este chiar de 7 ani, ceea ce este exagerat de mult. Ne-am uitat şi am analizat împreună cu toţi rectorii universităţilor de medicină şi farmacie ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană şi au convenit Domniile Lor, printr-un consens, să propună reducerea rezidenţiatului până la 5 ani, de la perioadele acelea care erau de 7 ani să se ajungă la 5 ani. Iată acestea sunt trei motive pentru care vă adresez rugămintea să trimitem această ordonanţă înapoi la comisie şi să încercăm să facem o corectură a acestor articole, care mie mi se pare că sunt normale şi aşteptate şi de cei care intră în rezidenţiat, şi de universităţile care gestionează aceste programe. Vă mulţumesc foarte mult.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc doamnei senator Andronescu pentru intervenţie. Este o propunere de retrimitere la comisie. Doream să vă informez că termenul de adoptare tacită este 19 noiembrie, deci ar fi suficient timp. Doriţi, în legătură cu această propunere, să comentaţi, să o sprijiniţi sau să vă manifestaţi dezacordul? Domnule secretar de stat Irimie, vă rog.
	Domnul Cristian Anton Irimie: Mulţumesc, domnule preşedinte. Problema, în parte, pe care a ridicat-o doamna ministru este corectă, referitor la întinderea, ca timp, a specialităţilor, dar, dintotdeauna în medicină, neurochirurgia, unde se fac 7 ani de rezidenţiat, şi pe vremea când eram eu secundar, cum se chema atunci, şi făceam 3 ani, ei făceau 5 ani, deci este o specialitate unde, aşa cum spunea profesorul Arseni, marele neurochirurg, se lucra pe creier şi trebuia învăţată mai bine. De asemenea, pot să vă spun că prin această ordonanţă noi precizăm că rezidenţiatul pe post nu se face decât în spitalele deficitare, nicidecum în clinici universitare sau în spitalele judeţene. De aceea nu văd de ce... Comisia pentru sănătate publică a fost foarte aplicată şi a dezbătut îndelung această ordonanţă. De aceea, revin cu gândul, dacă se poate, ca anumite neclarităţi să fie precizate la Camera decizională, v-am mulţumi foarte mult.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Domnule senator Ichim, vă rog. Microfonul 1.
	Domnul Paul Ichim: La vremea când s-a discutat în Comisia pentru sănătate publică a venit, din partea Ministerului Sănătăţii, domnul secretar de stat Nechita, n-a fost domnul secretar de stat Irimie. Mă surprinde că dânsul a susţinut două puncte care veneau un pic în divergenţă cu doamna senator Ecaterina Andronescu, apropo de eliberarea diplomelor şi urmărirea lor de către universităţi. Ţin să vă spun că până şi Colegiul Medicilor, reprezentat de prof. Astărăstoae, a insistat şi pentru durata de pregătire şi că ar trebui amendat şi prins acest lucru în programul de învăţământ. Am aici o observaţie - la care poate nu e nevoie de plen -, vreau să vă spun că, la ora actuală, se face rezidenţiatul într-un număr prea mare de ani şi poate să fie făcut şi în 15 ani. Dacă nu se ocupă nimeni de rezidenţi, ceea ce se întâmplă în multe din centrele universitare, că-l fac 10 sau 15 ani, nu sunt specialişti. Pe vremuri, făceam specialităţile între 3 şi 5 ani şi erau profesorii altfel aplecaţi asupra rezidenţilor. Vreau să vă spun, ca practician, am întâlnit rezidenţi de an IV sau V care nu se descurcau în plaga operatorie făcută în clinică universitară adevărată. Problema pleacă şi de la ce vrea să facă omul şi de la pregătirea acordată de către profesori în aceste centre universitare. Daţi-mi voie să-i răspund ceva domnului Frunda György, adică să-i aduc o informaţie, nu să-i răspund, că nu m-a întrebat. E un paradox. Pe vremea comunismului, aveau totuşi grijă de rezidenţi şi chiar de stagiari, le asigurau măcar minimum de confort, adică le asigurau o locuinţă, situaţie care, la ora actuală, nu se mai regăseşte la rezidenţi. Am avut o discuţie cu profesorul Astărăstoae cu ocazia acestei ordonanţe şi am convenit ca autorităţile locale să fie obligate prin lege să le asigure măcar locuinţă, ştiindu-se faptul, chiar prin legea aceasta cu salarizarea, că nivelul de salarizare al medicilor rezidenţi este mult, mult sub ceea ce cheltuiesc ei cu învăţământul. Ţin să vă spun că un tratat de medicină costă 4-5 milioane, iar ei îşi fac atunci biblioteca. Deci nici nu-i plătim, nici nu-i găzduim, treabă care pe vremea lui Ceauşescu se făcea. Acesta este un paradox, iar noi ne mirăm de ce nu ne rămân rezidenţii în ţară. Vă mulţumesc. Ca să definitivez... Domnule preşedinte, vă rog să mă scuzaţi. Cred că nu e rea propunerea doamnei senator Andronescu, dar cu un raport rapid, într-o săptămână. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Îi ofer cuvântul domnului senator Cinteză, după aceea urmează doamna senator Andronescu. Vă rog, domnule senator Cinteză. Microfonul 2. (Discuţii la prezidiu.) Domnul senator Frunda a mai vorbit. O să vă ofer cuvântul, domnule senator Frunda, după doamna senator Andronescu. Vă rog, domnule senator Cinteză. Microfonul 2.
	Domnul Mircea Cinteză: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Toţi antevorbitorii au ridicat probleme extrem de importante. În România, problemele rezidenţiatului şi ale medicinei sunt grave, însă pentru ca să putem face ceva este nevoie să existe un ministru al sănătăţii şi un ministru al educaţiei, cercetării şi inovării care să aibă în faţă o perspectivă de măcar trei ani, în care să poată pune la punct o problemă aşa de complicată. Cu ocazia diverselor campanii electorale, nu se poate face o strategie pe termen lung. Acest act normativ pe care-l discutăm se referă la o problemă punctuală, care este importantă, este limitată. Nu are sens, cu ocazia aceasta, să ridicăm toate celelalte probleme, care sunt grave. Nu există pericolul ca prin acest act legislativ preparatorii să intre în specialitate pe calea din dos, pentru că el se referă numai la locurile deficitare, unde nu vine nimeni. Părerea mea este că merită să fie adoptat acest act normativ în această formă, iar această discuţie să fie un punct de plecare pentru ca în anii viitori să discutăm serios problema rezidenţiatului, care este mult mai gravă decât ce poate să rezolve acest act normativ. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Doamnă senator Andronescu, aveţi cuvântul - microfonul 4 -, urmează domnul senator Frunda.
	Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc foarte mult. Am revenit cu rugămintea insistentă de a retrimite la comisie. Această lege reglementează rezidenţiatul pentru anul următor şi, dacă tot facem o lege, să fie o lege bună, care să aducă reglementările aşteptate de sistem. Aş vrea, de asemenea, să-i răspund distinsului coleg, domnul senator Ichim, că nu este obligatoriu să gândim toţi identic, să exprimăm opinii identice, chiar dacă facem parte din acelaşi partid. De altfel, cred că dacă-i întrebaţi pe cei doi colegi, pe fostul ministru Bazac şi pe fostul secretar de stat Necula, o să constataţi că aceleaşi puncte de vedere pe care le-am exprimat de la acest microfon le-am discutat şi cu Domniile Lor. Vă mulţumesc foarte mult.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. O să-l rog respectuos pe domnul senator Frunda să fie extrem de scurt. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Frunda György: Îmi era frică de faptul că o să-mi spuneţi să mai încerc o dată şi să fiu mai lung, dar am o veste bună - voi fi foarte scurt. Sunt de acord cu tot ceea ce au spus colegii mei, şi vreau să le mulţumesc tuturor, cu o singură excepţie, nu-mi doresc vremurile lui Ceauşescu, nici măcar cu locuinţa asigurată într-un sat. Trebuie să vă spun că atunci au plecat mai mulţi medici decât astăzi, mulţi au sărit peste frontieră, unii au fost arestaţi şi bătuţi, alţii au reuşit să fugă. A fost un sistem în care medicul a fost mult mai puţin respectat ca acum, nu au avut atâtea şanse ca acum, cu toate greutăţile, care sunt inerente, ale actualului regim, dar voiam să dau o replică, pentru că mi s-a părut că este un soi nu de laudă, dar de recunoaştere a ceea ce făcea regimul Ceauşescu pentru medici. Cred că regimul Ceauşescu îi dezumaniza pe medici.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, vă rog frumos, nu discutăm...
	Domnul Frunda György: Am avut mulţi colegi... Termin într-o frază. Ba da... Domnule preşedinte, cred că trebuie spusă în Senat o asemenea reflecţie, ceea ce a fost atunci cu medicii care erau repartizaţi în altă parte decât domiciliul lor, când s-au făcut mutări etnice, când un medic de naţionalitate maghiară nu putea să ajungă înapoi la Târgu Mureş nici după 10-20 de ani şi nu avea de ales decât Moldova sau Germania. Aceste vremuri nu le vreau înapoi nici cu case. Ştiu că nu asta aţi vrut să spuneţi şi nu aţi vrut să lăudaţi acel sistem, dar nu puteam să nu spun aceste lucruri, pentru că a fost un regim absolut inacceptabil. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Ichim, vă ofer un minut, pentru că v-a pronunţat numele, dar vă rog frumos, noi am înţeles foarte bine şi-l ştim şi pe domnul senator Frunda foarte bine, nu are rost să vă faceţi probleme.
	Domnul Paul Ichim: Salut talentul oratoric al domnului senator, dar, dacă îmi aduc aminte bine, am spus "un paradox". Nu sunt melancolic, nu fac apologia sistemului, chiar am spus, cu regret, "un paradox", ăia puteau să asigure măcar un acoperiş deasupra, iar noi, în atâta democraţie, pe rezidenţii noştri îi trimitem la diverse gazde, unde ei îşi dau tot salariul pe chirie, şi am zis: "un paradox". Chiar am spus cu revoltă acest lucru. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Consider că ne aflăm în faţa unei propuneri procedurale a doamnei senator Ecaterina Andronescu, privind retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar, o propunere care a fost susţinută de Grupul parlamentar al PNL, prin domnul senator Ichim, şi care a fost contestată sau combătută de Grupul parlamentar al PD-L, prin domnul senator Cinteză. Este însă obligaţia mea să supun la vot această propunere, dacă veţi fi de acord, cu menţiunea ca acest raport suplimentar să fie dat săptămâna viitoare de către comisie. Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei senator Andronescu privind retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar. Vă rog să votaţi. Cu 33 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea nu a fost aprobată. În aceste condiţii, vom intra în procedura de adoptare a actualului proiect de lege. Comisia pentru sănătate publică a întocmit raportul şi va fi prezentat de domnul senator Calcan. (Discuţii la tribună.) Eu cred că este bine să rămânem la practica aceasta, să nu avem derapaje după aceea, cu 5-6 voturi. Intrăm în procedura de adoptare, unde vă puteţi exprima de asemenea. Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente, prezentat de domnul senator Calcan. Supun mai întâi la vot raportul comisiei, cu amendamentele. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 54 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat. În continuare, supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Cu 57 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	Trecem la punctul 15 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2009 referitoare la stabilirea unor măsuri privind absolvirea instituţiilor de formare profesională iniţială din Ministerul Administraţiei şi Internelor. (Discuţii la prezidiu.) Domnule senator Oprea, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Pentru stenogramă şi pentru salvarea colegului meu, care a îndurat alt nume, vă rog să menţionaţi că raportul este prezentat de domnul senator Iosif Secăşan, şi nu Calcan.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog să mă scuzaţi, domnule senator Secăşan. Am greşit o dată, de trei ori v-am spus numele corect, dar, evident, domnul senator Oprea nu mă iartă, chiar dacă este o singură greşeală. Mulţumesc domnului senator Secăşan. Revenim la punctul 15 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2009 referitoare la stabilirea unor măsuri privind absolvirea instituţiilor de formare profesională iniţială din Ministerul Administraţiei şi Internelor. Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Irina Alexe. Din partea comisiei participă domnul senator Filip. Îi ofer cuvântul doamnei secretar de stat Irina Alexe. Vă rog, doamnă secretar de stat. Microfonul 8.
	Doamna Irina Alexe: Vă mulţumesc. Întrucât prin rectificarea bugetului de stat în anul 2009 Ministerului Administraţiei şi Internelor i-a fost redusă o sumă consistentă de bani, acesta a fost în imposibilitatea de a organiza examenele de absolvire a instituţiilor de formare profesională iniţială din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor şi de a face încadrarea, la absolvire, a celor 1.767 de absolvenţi. Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2009 s-a stabilit că organizarea şi desfăşurarea activităţilor de absolvire a instituţiilor de formare profesională iniţială din structura ministerului, acordarea gradelor profesionale, respectiv a celor militare, absolvenţilor şi repartizarea acestora pe unităţi se realizează în perioada 16 noiembrie - 1 decembrie 2009. De asemenea, s-a stabilit că activităţile specifice pentru acordarea gradelor profesionale şi a celor militare acestor absolvenţi pregătiţi în unităţile de învăţământ ale Ministerului Apărării Naţionale pentru nevoile Ministerului Administraţiei şi Internelor şi repartizarea acestora la unităţi se realizează în perioada 30 noiembrie - 1 decembrie 2009. Totodată, s-a stabilit ca numirea în funcţie a absolvenţilor repartizaţi la unităţile din structura ministerului să fie realizată începând cu data de 1 decembrie 2009, iar prezentarea acestora la unităţi să se facă la data de 4 decembrie 2009, urmând ca perioada cuprinsă în intervalul 2-3 decembrie 2009 să se constituie în concediu de odihnă corespunzător anului 2009. Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm să aprobaţi ordonanţa de urgenţă a Guvernului. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Îi ofer cuvântul domnului senator Filip, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Aveţi cuvântul. Microfonul 7.
	Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a adoptat un raport favorabil, în unanimitate. S-au primit avize favorabile din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi din partea Consiliului Legislativ. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Domnule senator Attila Cseke, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am o întrebare, o constatare şi o propunere. După cum se vede din titlul acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi din articolele respective, nu este vorba de modificarea sau completarea unui act normativ în vigoare, este vorba de un act normativ de sine stătător. De ce a fost necesară emiterea unui asemenea act normativ? Eu cred că până acum existau reguli clare pentru repartizarea acestor absolvenţi, încadrarea acestora, termenele în care ei sunt încadraţi şi repartizaţi pe unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. Aceasta ar fi întrebarea. Doamna secretar de stat a făcut referire la prevederea art. 4, unde, din punctul meu de vedere, avem o problemă destul de gravă, juridică. Cunoaştem cu toţii proiectul de lege pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, care este la Curtea Constituţională. Unul dintre motivele atacate sau problemele invocate de către cei care au sesizat Curtea Constituţională este problema concediului de odihnă de 10 zile pe care ar trebui să-l efectueze toţi bugetarii în acest an. Chiar şi acolo sunt propuse diferite modalităţi de efectuare a acestui concediu de odihnă anual. Sunt trei sau patru. Aici însă, la art. 4, după ce se spune că numirea în funcţie a absolvenţilor se face la 1 decembrie, iar prezentarea la unitate în 4 decembrie, iar la alin. (2), vă rog să observaţi, "perioada cuprinsă în intervalul 2-3 decembrie 2009" - adică două zile - "constituie concediu de odihnă corespunzător activităţii profesionale". Practic, acesta este un concediu forţat, prin care noi, prin lege, impunem unei categorii profesionale, unei categorii care abia a fost numită în funcţie, repartizată în anumite structuri, să-şi înceapă activitatea printr-un concediu de odihnă de două zile pe care-l impune legiuitorul, adică Guvernul, în acest caz. Atâta timp cât legea respectivă despre acel concediu de odihnă de 10 zile este la Curtea Constituţională şi Curtea Constituţională nu s-a pronunţat, cred că este cam imoral ca Guvernul să instituie, printr-o altă lege, pentru o anumită categorie, două zile de concediu forţat. Nici măcar în domeniul militar, după părerea mea, nu se poate institui un concediu forţat, nu poate spune cineva de la Guvern "Domne, toţi ăştia mergeţi două zile în concediu!". Aceasta este constatarea şi, din punctul meu de vedere, vine şi propunerea de retrimitere la comisie pentru a mai analiza această prevedere. Eu cred că ar trebui eliminată. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Vă consult dacă mai sunt alte intervenţii din sală. Dacă nu mai sunt, o voi ruga pe doamna secretar de stat Irina Alexe să răspundă la întrebările adresate de domnul senator Cseke. Vă rog. Microfonul 8.
	Doamna Irina Alexe: Aşa cum ştim cu toţii, în prezent, în conformitate cu dispoziţiile Statutului poliţistului, la absolvirea instituţiilor de învăţământ superior, poliţiştilor li se acordă grade şi sunt încadraţi în structurile ministerului. Am început prezentarea proiectului de lege prin faptul că ministerul nu a dispus de sumele necesare pentru încadrarea acestor absolvenţi şi, atunci, soluţia propusă, adoptată de Guvern în septembrie 2009, deci până la începerea unui nou an universitar, a fost aceea de a se amâna examenele de absolvire a acestor instituţii de învăţământ, implicit, amânându-se acordarea gradelor şi încadrarea. Într-adevăr, domnul senator are dreptate. Până acum existau proceduri şi ştiam foarte clar cum se desfăşurau examenele de la începutul anului universitar. Anul acesta, din cauza constrângerilor financiare, nu s-a putut realiza încadrarea promoţiilor. Primul aspect. Cel de-al doilea aspect. Domnul senator s-a referit la acele dispoziţii din proiectul de lege care făceau trimitere la concediul fără plată. Aici, la art. 4 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă a Guvernului, Guvernul precizează că perioada cuprinsă în intervalul 2-3 decembrie 2009 constituie concediu de odihnă, deci concediu plătit, corespunzător activităţii profesionale care va fi desfăşurată pe parcursul anului 2009, adică în luna decembrie. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, şi eu. Dau cuvântul domnului senator Frunda György. Vă rog, microfonul 2. Vă consult dacă mai sunt şi alţi colegi care doresc să intervină.
	Domnul Frunda György: Vă mulţumesc. Doamna secretar de stat, Legislaţia în vigoare prevede dreptul la odihnă după o anumită perioadă de timp. Nu poţi să i-o dai anticipat. Îmi pun o singură întrebare logică. De ce nu-i încadraţi, pur şi simplu, din 4 decembrie? De ce trebuie să-i angajezi din 2 decembrie cu 2 zile de concediu, angajaţi-i direct din 4 decembrie şi problema este rezolvată. Cred că pentru analiza acestei soluţii s-ar putea retrimite la comisie şi să se găsească o soluţie legală şi fără probleme. Domnule preşedinte, Dacă îmi permiteţi, de altfel ideea Guvernului este foarte bună, şi eu propun ca la terminarea studiilor universitare să avem 15 ani de pensie şi, după aceea, să începem munca.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Este o excelentă iniţiativă. Dacă o faceţi, o semnez şi eu, domnule senator Frunda. Stimaţi colegi, Aţi ascultat argumentele reprezentantului Guvernului, raportul comisiei. În cadrul dezbaterilor generale Grupul parlamentar al UDMR a propus retrimiterea la comisie. Este obligaţia mea să supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul senator Cseke. Vă rog să votaţi propunerea de retrimitere la comisie. Cu 36 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi o abţinere, plenul Senatului a hotărât retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar. Am aceeaşi rugăminte, mai ales că este foarte aproape, de a face raportul în cursul săptămânii viitoare. (Domnul senator Gheorghe Bîrlea solicită cuvântul.) Aveţi cuvântul, domnule senator Bîrlea. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Bîrlea: Am de făcut un anunţ din partea Grupului parlamentar al PD-L. În urma deciziei Grupului parlamentar al PD-L, vă facem cunoscute următoarele modificări în cadrul comisiilor permanente ale Senatului: doamna senator Anca Daniela Boagiu îl înlocuieşte pe domnul senator Ioan Sbîrciu în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; domnul senator Ioan Sbîrciu rămâne membru în cadrul Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă; domnul senator Gheorghe David îl înlocuieşte pe domnul senator Orest Onofrei în cadrul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului; domnul senator Orest Onofrei îl înlocuieşte pe domnul senator Gheorghe David în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi, haideţi să încercăm să dăm un vot pentru aceste propuneri pentru a putea să ne întoarcem la procesul legislativ. Supun votului dumneavoastră aceste propuneri. Vă rog să votaţi pentru anunţul făcut de Grupul parlamentar al PD-L. Cu 50 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, propunerea a fost aprobată.
	La punctul 16 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2009 pentru completarea art. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Cristian Irimie. Din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului şi a Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Filip şi domnul senator Secăşan. Dau cuvântul domnului secretar de stat Irimie. Vă rog. Microfonul 9.
	Domnul Cristian Anton Irimie: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi domni senatori, Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 s-a aprobat transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, a căror finanţare se asigură prin transferul de la bugetul de stat către bugetele locale prin bugetul Ministerului Sănătăţii. Întrucât o parte dintre autorităţile administraţiei publice locale nu aveau capacitatea de a prelua atribuţiile şi ţinând cont că aceasta avea drept consecinţă neplata salariilor la categoriile de personal menţionate prin acte normative, s-a hotărât plata în continuare a acestor drepturi din bugetul ministerului până la finele semestrului I al anului 2009, urmând ca începând cu data de 1 iulie 2009 să fie preluate de către autorităţile administraţiei publice locale. Procesul de predare-preluare a personalului nu a putut fi încheiat, întrucât un număr de 49 de primării...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog să mă scuzaţi, domnule Irimie. Am o rugăminte la colegi, inclusiv la liderul necontestat al Grupului parlamentar al PNL, am rugămintea să luaţi loc şi să-l ascultăm pe domnul secretar de stat Irimie. Vă rog. Mulţumesc. (Discuţii în sală.) Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.
	Domnul Cristian Anton Irimie: Mulţumesc. În aceste condiţii, asistenţii medicali comunitari şi personalul medical din unităţile de învăţământ, ale căror drepturi de personal aferente urmau să se plătească la 15 august din sumele transferate către direcţiile de sănătate publică în conturile deschise pe seama fiecărei administraţiei locale, nu puteau beneficia de aceste drepturi. Prin Ordonanţa Guvernului nr. 17/2009 se completează art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008, în sensul că sumele se aprobă anual prin Legea bugetului de stat, ca anexă la bugetul Ministerului Sănătăţii, repartizate pe judeţe şi municipiul Bucureşti. Repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale în care funcţionează instituţiile respective se face de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sau de către autorităţile, instituţiile de sănătate publică naţionale. Având în vedere aspectele menţionate, vă adresăm rugămintea de a adopta Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2009 pentru completarea art. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat. Raportul comun îl prezintă domnul senator Filip. Vă rog. Microfonul 7.
	Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum a prezentat şi domnul secretar de stat Irimie, acest proiect legislativ este o completare a art. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, care a fost subiectul dezbaterii legislative în urmă cu câteva luni. Cele două comisii au considerat că această completare vine în sprijinul administraţiilor publice locale, în sensul asigurării capacităţii de plată a cheltuielilor ce ţin de salariile angajaţilor, lucru rezultat şi din procesul de transfer către administraţiile publice locale al unor spitale din ţară. Am considerat că, pentru acest moment, trebuie să dăm un vot pozitiv. Am să vă explic de ce, pentru că procesul legislativ privind descentralizarea sistemului de sănătate este în dezbatere la Camera Deputaţilor. Procesul acesta de descentralizare atât a sistemului de sănătate, cât şi a celui de învăţământ va mai dura în ceea ce priveşte punerea în aplicare şi sunt convins că vor mai apărea modificări legislative pe parcurs, în sensul în care acest transfer de autoritate de la nivelul central către nivelul local să se facă cu cât mai puţine sincope şi cât mai puţine probleme. Acesta a fost motivul pentru care cele două comisii au dat, în acest moment, pentru această modificare la un articol aviz favorabil. Repet, am convingerea că, în perioada următoare, atât pe această lege de descentralizare a sistemului de sănătate publică din România, cât, probabil, şi pentru alte legi privind descentralizarea, vor apărea, pe parcurs, solicitări de adaptate a realităţii din ţară la sistemul legislativ românesc. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Vă invit la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Stimaţi colegi, Avem un raport comun al celor două comisii şi este un raport de admitere fără amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul fără amendamente şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate. Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor participă la dezbateri doamna secretar de stat Irina Alexe. De la comisie, domnul senator Filip. Dau cuvântul doamnei secretar de stat Irina Alexe. Vă rog. Microfonul 8.
	Doamna Irina Alexe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 au fost instituite preţurile locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate pentru localităţile în care preţul de facturare este mai mic de 107,5 lei gigacaloria. Preţurile locale ale energiei termice facturate populaţiei se aprobă de către autorităţile administraţiei publice locale, iar diferenţa dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţurile locale de referinţă este acoperită cu fonduri de la bugetul de stat şi de la bugetul local astfel: de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, la o valoare de maximum 45% din costurile, determinate conform reglementărilor în vigoare, pentru combustibilul propriu folosit pentru producerea energiei termice furnizate populaţiei; de la bugetul local, pentru acoperirea diferenţei, dar nu mai puţin de 10% din valoare costurilor locale. Scopul acordării fondurilor de la bugetul de stat constă în compensarea creşterilor neprevizionate la combustibilii utilizaţi pentru producerea energiei termice în sisteme centralizate. Ordonanţa supusă aprobării astăzi a adus trei modificări: prelungirea perioadei de compensare de la bugetul de stat a costurilor legate de asigurarea cu energie termică până în anul 2015, corelat cu durata implementării programului "Termoficare 2006-2015 - căldură şi confort", textul în vigoare prevăzând ca termen anul 2009. Având în vedere că sumele alocate pentru acoperirea costurilor din prestarea serviciului economic general de asigurare a populaţiei cu energie termică sunt susceptibile de a reprezenta ajutor de stat, prin...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Doamna secretar de stat, avem avizul. Vă rog, foarte sintetic. Prima este prelungirea duratei. A doua?
	Doamna Irina Alexe: A doua este obligaţia introducerii în legislaţie a autorizării de către Consiliul Concurenţei a măsurilor de ajutor de stat notificate de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Şi a treia?
	Doamna Irina Alexe: A treia intervenţie constă în instituirea cadrului care conferă posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a acoperi pierderile induse din prestarea serviciului public de termoficare, pierderi înregistrate de operatorii economici din subordine. Acestea sunt modificările propuse de ordonanţa simplă şi, atunci când vom dezbate raportul comisiei, aş vrea să intervin cu amendamentul admis. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, doamna secretar de stat. Raportul comisiei, domnul senator Filip. Microfonul 7.
	Domnul Petru Filip: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a elaborat un raport favorabil. Nu vreau să comentez condiţiile în care trecerea acestor CET-uri, care sunt, în acest moment, în administrarea principalelor municipalităţi din România, a fost făcută în urmă cu 7 ani. Cert este că, în acest moment, inclusiv pentru această iarnă, nu este o noutate, va fi o apăsare extraordinar de mare pe bugetele locale. Ceea ce rezolvă această propunere legislativă - şi este un lucru favorabil - este că acest proces de acoperire a celor 45% din valoarea combustibililor se păstrează până în anul 2015. De asemenea, aceste pierderi ale actualelor instalaţii de distribuţie şi de producere a energiei termice din multe municipii din România pot fi trecute pe cheltuieli, pe costuri.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Filip, reveniţi la recomandarea pe care o faceţi prin raport.
	Domnul Petru Filip: Am făcut aceste precizări deoarece vor mai veni şi alte propuneri legislative pe care le-am discutat în comisie chiar în această săptămână, este vorba de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001, şi este o problemă pentru încălzirea oraşelor acestei ţări. Cred că ne interesează pe fiecare dintre noi. De aceea, comisia a elaborat un raport favorabil, cu unanimitate de voturi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte cineva să se înscrie? Nu. În legătură cu amendamentul, doamna secretar de stat doreşte să facă anumite comentarii. Este amendament admis de comisie. Vă rog, doamna secretar de stat. Microfonul 8.
	Doamna Irina Alexe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin amendamentul admis de comisie se modifică textul art. 4 alin. (1), care prevedea că aceste sume se asigură din bugetele locale, inclusiv din sume transferate bugetelor locale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Amendamentul spune că toate aceste sume se transferă bugetelor locale de la bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, respectiv de la bugetul de stat. Semnalez faptul că nu vom putea aplica această dispoziţie legală, întrucât nici bugetul de stat nu dispune de toate aceste sume. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Este un punct de vedere care aparţine ministerului. Îl rog pe domnul senator Filip să ne spună părerea comisiei şi discuţiile avute cu privire la acest amendament. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Petru Filip: Comisia susţine păstrarea acestui amendament, pentru că, atât timp cât în lege se prevede ca cei 45% din costurile combustibililor să fie asiguraţi de la bugetul statului, consider că acest lucru trebuie garantat printr-o prevedere legală.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Cred că lucrurile sunt foarte clare. Dacă la dezbateri generale nu mai doreşte nimeni să intervină, supun votului dumneavoastră raportul de admitere al comisiei, cu acest amendament la care a făcut referire şi doamna secretar de stat, şi preşedintele comisiei. Vă rog să votaţi. Raport de admitere, cu un amendament. Cu 64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost adoptat raportul cu un amendament. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost adoptat proiectul de lege. O rog pe doamna secretar de stat să informeze conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor despre modul în care proiectul de lege a fost adoptat de Parlament, inclusiv cu amendarea art. 4. Vă mulţumesc.
	Trecem la punctul 18 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a) şi e) din Programul naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Domnul senator Frâncu, iniţiatorul, este aici. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ioan Andreica. Din partea comisiei, domnul senator Filip. Dau cuvântul iniţiatorului, domnul senator Frâncu, să ne prezinte propunerea legislativă. Microfonul 6.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Am plecat de la premisa că, mai ales în mediul rural, există o lipsă acută de specialişti care să aibă domiciliul acolo. Majoritatea medicilor, dascălilor au domiciliul în oraşe şi fac naveta, acest lucru împiedicându-i, evident, să-şi desfăşoare activitatea în cele mai bune condiţii. De aceea, am venit cu o propunere care a avut mai multe puncte. Până la urmă, cu sprijinul Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, am reuşit să găsim o formă acceptabilă şi ne-am însuşit amendamentul făcut. Textul propunerii noastre legislative se referă la ideea ca specialiştii navetişti care au vârsta de până la 40 de ani şi care doresc să-şi stabilească domiciliul în localităţile în care lucrează să beneficieze de avantajele Programului naţional de construire de locuinţe. Practic, se măreşte vârsta de la 35 la 40 de ani, deci să poată beneficia şi cei care fac naveta, mai ales în localităţile din mediul rural, de aceste avantaje, stabilindu-se, evident, în localităţi, spre folosul comunităţilor locale. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, domnul secretar de stat Andreica.
	Domnul Ioan Andreica -secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Referitor la art. 1, fac o singură precizare: ridicarea cuantumului de la 15.000 la 20.000 euro, la un calcul amănunţit, nu face decât să-i favorizeze pe cei care vor construi locuinţe de peste 50.000 euro, cei care construiesc garsoniere sau apartamente cu două camere nu vor beneficia de acest amendament. De aceea, considerăm că nu este în favoarea celor cu venituri mici şi solicităm eliminarea. Referitor la vârsta de 40 de ani, vreau să amintesc că toate formele de sprijin ale statului se referă la tineri între 18 şi 35 de ani şi nu credem că, printr-un un act normativ distinct, ar trebui să facem o extindere la 40 de ani. Pe lângă faptul că ar apărea presiuni suplimentare pe buget, ar trebui să redefinim, de fapt, noţiunea de "tineri". Mai mult decât atât, la ultimul articol, unde iniţiatorul vorbeşte despre "specialişti navetişti", la 40 de ani, noţiunea de "navetist" nu este definită. S-ar putea face diverse demersuri să devii navetist pentru 15 zile, pentru a beneficia de o locuinţă şi, după aceea, să-ţi schimbi statutul. Sau altă situaţie: cel care locuieşte cu chirie în localitate şi nu este navetist, dar are 40 de ani, nu poate beneficia, în timp ce un navetist poate beneficia. Credem că este o chestiune relativă şi nedefinită, de aceea solicităm eliminarea. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da. În legătură cu iniţiativa ca atare... Am înţeles că aveţi nişte observaţii punctuale pe care le-aţi făcut în legătură cu vârsta, cuantumul şi noţiunea de navetist, dar, sincer, care este punctul de vedere al Guvernului privind propunerea legislativă?
	Domnul Ioan Andreica: La primul punct, ridicarea subvenţiilor de la 15.000 la 20.000 euro, credem că prin această iniţiativă...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Domnule secretar de stat Andreica, vă ascult cu foarte mare atenţie. Eu doresc punctul de vedere în legătură cu iniţiativa în ansamblul său.
	Domnul Ioan Andreica: Guvernul nu susţine iniţiativa în ansamblu său.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Comisia? Raportul. Domnule senator Filip, vă rog să-l ţineţi de orice, numai de vorbă nu pe domnul senator Igaş. (Discuţii. Rumoare. Vociferări. Râsete.) Vă rog să ne prezentaţi raportul.
	Domnul Petru Filip: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În comisie, într-adevăr, am discutat amendamentele. Cele la care face referire domnul secretar de stat au fost respinse, nu au fost admise, mă refer la cele legate de creşterea cuantumului de susţinere financiară de la 15.000 la 20.000 euro. Singurul lucru cu care am fost de acord şi pe care l-am acceptat, după discuţii, mă rog, eu zic că au fost constructive, a fost cel legat de "specialiştii navetişti", tocmai în ideea în care am putea da posibilitatea celor care sunt în situaţiile prezentate - am discutat mai devreme despre medici - să poată avea o şansă să se stabilească acolo unde lucrează, iar administraţiile locale de acolo să-i "folosească" în adevăratul sens al cuvântului. Am lăsat această portiţă, despre aceasta este vorba. De aceea, am elaborat un raport favorabil, cu un amendament admis. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Iniţiatorul? Domnul senator Frâncu, microfonul 6.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: O singură precizare. Când am făcut prezentarea, am spus că din toate propunerile noastre am rămas cu ultimul punct, care era foarte clar. Guvernul s-a referit, în avizul negativ pe care l-a dat pe ansamblul proiectului, doar la faptul că punctele 1 şi 2 nu corespundeau. Am fost de acord cu aceste lucruri. Pe forma rămasă cred că şi reprezentantul Guvernului este de acord, pentru că, în fond, este o creştere de 5 ani care li se oferă specialiştilor - dascălilor, medicilor -, o şansă să poată beneficia de avantajele acestui program. Şi nu cred că sunt prea mulţi, până acum, cei care au beneficiat de acest program.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Frâncu. Domnul senator Urban. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi aduc aminte că domnul senator Frâncu a venit la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi, într-adevăr, din câte ştiu, rămăsese ca Domnia Sa să ne comunice nişte precizări care erau mai mult decât necesare. În primul rând, era necesar să fie definită sfera juridică a noţiunii de "specialist navetist", să vedem exact ce se înţelege prin acest specialist. Acum, specialist este fiecare pe domeniul lui de activitate. În momentul în care operăm într-o lege cu noţiunile, ele trebuie definite foarte clar, pentru a nu lăsa loc interpretărilor. Până la urmă, poate veni şi un specialist lucrător în salubritate să spună că şi el este specialist. În al doilea rând, s-au ridicat probleme legate de distanţă. Ce înseamnă a face naveta? De exemplu, dacă locuieşte în Bucureşti şi face naveta până în Otopeni, pe o distanţă de câteva sute de metri sau un kilometru, trebuie văzut dacă se poate încadra sau nu în dispoziţiile acestei legi. Nu în ultimul rând, bineînţeles, perioada în care îşi desfăşoară activitatea în localitatea care nu este localitatea lui de domiciliu, fiindcă şi aici trebuie lămurită o problemă, trebuie înlăturate orice fel de abuzuri. Într-adevăr, o comunitate din mediul rural poate să câştige de pe urma faptului că un medic sau un alt specialist vine să lucreze în zona respectivă, însă trebuie văzut pe ce perioadă. Poate să stea o lună, două, să beneficieze de acest program - generos şi foarte bun, până la urmă -, dar comunitatea poate rămâne, la un moment dat, fără acel specialist care, de fapt, a vrut doar să profite de oportunitatea legii. Dacă se poate să primim lămuririle acum, deoarece eu ţin minte că rămăsese să vină la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu ele, însă poate să ni le dea acum.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Mai sunt alţi colegi care doresc să intervină sau să adreseze întrebări? Domnul senator Günthner. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să-i răspund domnului senator Urban. Noi am acceptat în comisie o derogare minimală pentru o anumită categorie de aşa-numiţi "specialişti navetişti", într-adevăr, care nu este clar definită, dar care, de altfel, ar avea dreptul la aceste subvenţii, la această facilitate pe care o are această lege, până la 35 de ani. S-a mai adăugat o diferenţă de 5 ani pentru această categorie, chiar dacă nu este foarte clar definită şi indiferent la ce distanţă face naveta. Cred că, sub nicio formă, nu este o pierdere dacă această categorie reuşeşte, cu o subvenţie minimală, un ajutor minimal din partea statului, să-şi facă o locuinţă. Nu cred că va avea cineva de pierdut din treaba asta. Sigur, dânşii au pus problema, în forma iniţială a proiectului, "să-i lege" timp de 25 de ani, să nu poată vinde locuinţa. E ceva absurd, pentru că în 25 de ani poate, pur şi simplu, să moară familia respectivă, se pot întâmpla atâtea şi atâtea evenimente, şi să nu poată să dispună de locuinţă. De aceea, eu cred că legea, în forma adoptată de comisie, nu are nimic pentru a nu putea fi promovată. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnule senator Rotaru, vă rog. Microfonul 4.
	Domnul Ion Rotaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că iniţiativa este foarte bună şi necesară şi, chiar dacă suferă din punct de vedere al unor termeni folosiţi, noi putem să facem o propunere de retrimitere la comisie pentru a corecta unele lucruri, care pot fi corectate, dar cred că prin această iniţiativă se creează cadrul general şi, în condiţiile acestea, prin norme de aplicare, se pot reglementa nişte lucruri care nu sunt foarte clare în acest moment. Pe fond, repet, este o iniţiativă bună. Vorbeam mai înainte despre medicii rezidenţi, acum vorbim despre tot ce înseamnă specialişti, în general, şi noi, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, vom susţine această iniţiativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc mult, domnule senator Rotaru. Mai doreşte cineva să intervină? Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Iniţiativa este foarte bună, dar ştiu că întotdeauna când rămân porţi deschise sunt exploatate în favoare, uneori chiar creându-se o discriminare pozitivă. Nu am sesizat dacă persoana care face naveta, nedefinind distanţa, are o casă la marginea Bucureştiului şi face naveta la 5 kilometri, iar noi îi dăm bani pentru a doua casă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă nu sunt alte intervenţii, îl rog pe domnul senator Filip să intervină şi, eventual, domnul senator Frâncu, ultimul vorbitor. Vă rog, domnule senator Filip. Microfonul 7.
	Domnul Petru Filip: Sunt absolut de acord cel puţin cu observaţiile făcute aici de colegii senatori. Sigur, orice se poate întâmpla, dar eu zic că o lege trebuie făcută, în primul rând, pentru cadrul general, şi nu pentru cadrul particular. Dacă este vorba ca cineva să încalce legea, o încalcă cu prevedere legală sau fără prevedere legală. Acesta este un aspect. Al doilea aspect. Lăsarea cadrului deschis oferă posibilitatea administraţiilor locale să decidă ce înseamnă navetă, ce înseamnă specialişti, ce înseamnă..., până la urmă, de ce cadre de specialitate au nevoie, apropo de discuţia care s-a deschis legat de definirea specialistului de care o comunitate are nevoie. În final, comunitatea respectivă este cea care decide tipul de specialist de care are nevoie. De la aceste principii am plecat în comisie în momentul în care am acceptat această prevedere care, într-adevăr, are un cadru suficient de larg încât să creeze discuţii şi necesitatea definirii unor termeni, dar noi nu am crezut necesar ca, în acest context legal, să şi definim aceşti termeni. Prin norme, fie că este vorba de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, fie că este vorba de administraţiile locale, se poate defini ce înseamnă navetişti, ce înseamnă distanţă, ce înseamnă toate celelalte. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnule senator Frâncu, doriţi să mai adăugaţi ceva? Microfonul 6. Vă rog.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Doar două precizări. Termenul de "navetist" este deja încetăţenit în limbajul comun, nu mai trebuie să fie explicat. Nu cred că a pune o limită în 20 de kilometri sau mai mult, pentru a putea beneficia de un astfel de program, este necesar. În legătură însă cu specialiştii, chiar şi cu ideea de navetă, este foarte important că, până la urmă, consiliul local, comunitatea respectivă este cea care stabileşte dacă îşi dă avizul...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Frâncu, dacă nu aveţi altceva în plus faţă de ce a spus domnul senator Filip, vă rog - domnul senator Filip ni le-a prezentat pe acestea - să nu le repetaţi. Mulţumesc mult. Stimaţi colegi, Suntem în faţa unui raport de admitere, cu amendamente admise. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 35 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 26 de abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, astfel cum a fost amendată. Vă rog să votaţi. 31 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 26 de abţineri, propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar. Mulţumesc.
	Trecem la punctul 19 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea alineatului (2) al articolului 53 din Legea nr. 215/2001, republicată, privind administraţia publică locală. Este vorba de o propunere legislativă care a fost deja adoptată tacit în Camera Deputaţilor. Partea vizată este Ministerul Administraţiei şi Internelor. Iniţiator este domnul Liviu Câmpanu, senator independent. Nu este prezent. O rog pe doamna Alexe, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, să ne prezinte punctul de vedere. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este reprezentată de domnul preşedinte Filip. Vă rog. Microfonul 8.
	Doamna Irina Alexe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aţi precizat că această propunere legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor. Vreau să subliniez că avea raport de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Care este punctul de vedere al Guvernului?
	Doamna Irina Alexe: Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Raportul comisiei - microfonul 7 -, domnul senator Filip.
	Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a adoptat un raport de admitere, cu un amendament, plecând de la faptul că propunerea din proiectul de lege privind modul de alegere a delegatului sătesc, aşa cum ea este prevăzută în Legea nr. 215/2001, este foarte greu de realizat. Deci exprimarea de tipul "delegatul... sau adunarea sătească este constituită din câte un reprezentant al fiecărei familii"... Este greu de cuantificat şi de spus ce înseamnă familie sau, mă rog, în contextul unei comune, al unui sat, şi, de aceea, propunerea legislativă privind această modificare a prevederii legale, respectiv alegerea delegatului sătesc cu majoritatea celor, evident, convocaţi din sat, locuitorii cu drept de vot, şi alegerea în acest context, e un lucru mult mai practic şi mai uşor de realizat. De aceea, comisia a întocmit un raport favorabil, cu acest amendament, obţinându-se aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care, de fapt, a şi făcut acest amendament.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte Filip. La dezbateri generale dacă doreşte cineva să intervină? Nu. Stimaţi colegi, Fiind vorba de o lege organică, votul pe raport şi votul final se vor da luni, 2 noiembrie 2009, între orele 17.00 şi 18.00.
	Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001. Este vorba de o iniţiativă legislativă aparţinând unor distinşi colegi deputaţi. Partea vizată este Ministerul Administraţiei şi Internelor, participă doamna Irina Alexe. Din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului este domnul preşedinte Filip. Domnul senator Haşotti doreşte să intervină. Microfonul 2. Vă rog.
	Domnul Puiu Haşotti: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acum cinci minute am fost sunat de iniţiatori. Nu au fost anunţaţi să vină să-şi susţină propunerea legislativă. Plenul Senatului, în înţelepciunea lui, va decide.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Plenul Senatului, în mod normal, dacă ei susţin că nu au fost anunţaţi, aş recomanda să decidă să o reportăm pentru o şedinţă viitoare la care să-i invităm. Supun la vot propunerea domnului senator Haşotti, o rugăminte din partea iniţiatorilor, care zic că nu ar fi fost anunţaţi. Deci propunere de amânare a dezbaterii, întrucât iniţiatorii au transmis rugămintea de a fi reprogramată. Supun la vot. Dacă votaţi da, înseamnă că sunteţi de acord cu amânarea, dacă votaţi nu, evident, nu sunteţi de acord cu amânarea. Vă rog să votaţi. Cu 39 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi o abţinere, s-a aprobat amânarea discutării acestui punct din ordinea de zi, cu rugămintea verificării invitării iniţiatorilor.
	Trecem la punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35 din 2 martie 2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ. Iniţiatori sunt mai mulţi colegi, inclusiv domnul Sorin Fodoreanu, Orest Onofrei, Gavril Mîrza, Tiberiu Aurelian Prodan - senator independent. Părţi vizate - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Administraţiei şi Internelor. Doamna Irina Alexe reprezintă Guvernul. Dacă din partea iniţiatorilor este cineva în sală care doreşte să prezinte iniţiativa? (Domnul senator Emilian Valentin Frâncu solicită cuvântul.) Vă rog, domnule Frâncu, pe procedură. Microfonul 1.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule preşedinte de şedinţă, Înainte de a începe prezentarea acestui proiect de lege, eu aveam mâna ridicată pe procedură, şi anume, din punctul meu de vedere, nu mai avem cvorum de şedinţă şi, de aceea, toate proiectele de lege sau propunerile legislative au şanse foarte mici să fie adoptate sau respinse, tocmai din cauza faptului că nu suntem în sală atâţia cât ar trebui, şi v-aş ruga să se facă o verificare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: În primul rând, o să rog colegii noştri din secretariat să invite... sau un lider dinamic, cum este domnul senator Attila Cseke, poate îi roagă pe colegi, care sunt mai mulţi în hol decât în sală, să vină. Poate îi rugaţi, domnule senator Prodan - mulţumesc respectuos -, ca să verificăm cvorumul. (Un grup de senatori intră în sală.) Rog secretarii să numere acum. (Secretarii de şedinţă verifică cvorumul.) Cum stăm cu cvorumul?
	Domnul Gheorghe David (de la masa prezidiului): Suntem la limită.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Ce înseamnă la limită? (Discuţii la masa prezidiului.) Se pare că am fi la limită, deci 69 de senatori. O să vedem la primul vot, însă o să rog colegii totuşi să voteze şi, mai ales, să stea în sală să voteze, dacă se poate. Deci iniţiatorii nu sunt prezenţi. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, scurt, doamna Alexe. Da sau nu, şi dacă nu, de ce, dacă da, e în regulă.
	Doamna Irina Alexe: La acest moment, da, întrucât au fost preluate toate observaţiile formulate în punctul de vedere al Guvernului. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Din partea comisiei, domnule preşedinte Hărdău, vă rog.
	Domnul Mihail Hărdău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia noastră a fost sesizată pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35 din 2 martie 2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ. În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă. Avem avize favorabile din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, căreia doresc să-i mulţumesc pentru amendamentele care ne-au fost propuse. De asemenea, am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule preşedinte Hărdău. La dezbateri generale dacă doreşte să intervină cineva? Nu. Supun la vot raportul comisiei, care este un raport de admitere, cu amendamente. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost adoptat raportul cu amendamente. Supun la vot propunerea legislativă. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 59 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.
	La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România. Printre iniţiatori se află doamna senator Boitan Minerva, care va prezenta propunerea legislativă, iar din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Alina Bica. O rog pe doamna senator Boitan Minerva să ne prezinte propunerea legislativă.
	Doamna Minerva Boitan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Luna aceasta s-au împlinit 60 de ani de când Tribunalul Militar Sibiu a condamnat la moarte, printr-un simulacru de proces a cărui copie o am la mine, de când, la pachet, s-a hotărât condamnarea la moarte a cinci luptători în munţi şi a maiorului Dabija. După Revoluţie, datorită aflării în viaţă a unuia dintre gropari, s-a aflat şi locul în care au fost aruncate rămăşiţele pământeşti ale acestor luptători în munţi. Ca urmare a celor întâmplate acolo şi a faptului că în Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 214/1999 nu sunt cuprinşi urmaşii acestor luptători în munţi, am venit cu această iniţiativă pe care am rugămintea să o susţineţi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Din partea Guvernului, da sau nu, şi, dacă nu, cum probabil că veţi spune, de ce?
	Doamna Alina Mihaela Bica - secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti: Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă pentru două considerente: În primul rând, un aspect de constituţionalitate. Conform art. 138 alin. (5) din Constituţie, trebuie indicată sursa de finanţare pentru eventualele despăgubiri. Propunerea legislativă nu prevede o astfel de sursă nici în nota de fundamentare şi nici în articolul indicat, motiv pentru care, prin interpretare colaterală, se încalcă şi dispoziţiile articolului 15 alin. (1) din Legea finanţelor publice, care prevăd aceeaşi obligaţie, preluată din Constituţie. În al doilea rând, vă rugăm să observaţi că Legea nr. 221/2009, care reglementează condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prevede, pe diverse categorii, situaţii de despăgubire pentru cei care au suferit şi pentru descendenţii acestora până la gradul doi, inclusiv. Pentru aceste considerente, Guvernul nu susţine.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă am discuta numai proiecte care au indicată sursa de finanţare, am avea foarte puţin de lucru, mai ales în perioada actualului Guvern, ar fi greu să adoptăm ceva. Domnule senator Ţuţuianu, vă rog să prezentaţi raportul comisiei, după care o voi invita pe doamna senator Boitan, dacă are comentarii.
	Domnul Adrian Ţuţuianu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Raportul comun, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, a fost adoptat în data de 6 octombrie 2009 şi este un raport de admitere, aprobat cu majoritate de voturi, cu un amendament care modifică textul iniţial şi vine în întâmpinarea criticilor aduse în avizul Consiliului Legislativ. Comisia pentru egalitatea de şanse a transmis un aviz negativ, Guvernul, ca şi astăzi, nu a susţinut acest proiect. Noi considerăm că, în forma actuală, proiectul poate fi admis, motiv pentru care s-a întocmit raport favorabil, cu un amendament admis. Legea are caracter de lege ordinară.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Sunt intervenţii la dezbaterile generale? Dacă nu sunt intervenţii, o rog pe doamna senator Boitan să răspundă la obiecţiile ridicate.
	Doamna Minerva Boitan: Vreau să-i spun doamnei secretar de stat că este vorba de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999, care are o sursă de finanţare, deci nu este nevoie de o altă sursă de finanţare pentru această modificare. De asemenea, menţionez că legea elaborată în anul 2009 presupune acţiuni judecătoreşti şi aş ruga-o pe doamna secretar de stat să preia de la mine copia acelui proces care a avut loc în 1949 şi să vadă cum, în patru zile, s-a hotărât condamnarea la moarte a unor persoane, deposedarea de bunuri şi lăsarea unor urmaşi în condiţii mizere de existenţă, urmaşi a căror teamă a fost aşa de mare încât nici acum, după 20 de ani, nu s-au hotărât să-şi ceară nişte drepturi. Or, cred că punctul de vedere al Guvernului ar trebui să fie revizuit aici, nu al nostru. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Günthner, vă rog, pe scurt. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Aş vrea şi eu să o întreb pe doamna senator Boitan: oare numai la acest proces se referă această iniţiativă? Pentru că există riscul... De regulă, noi împărţim cu destul de mare largheţe recompense pentru multe categorii care, fără discuţie, au suferit, marea majoritate, şi merită aceste recompense, însă, de cele mai multe ori în România, din păcate, pe lângă o persoană recompensată cu bună-credinţă şi care merită, se mai lipesc 20-30 de persoane de mai puţină bună-credinţă şi care, poate, nu ar merita aceste recompense. De aceea, întrucât nu împărţim banii noştri, împărţim bani publici aici, banii contribuabililor, eu cred că ar trebui să avem o foarte mare responsabilitate şi mare atenţie când împărţim cu atâta largheţe aceste recompense, pentru că, de multe ori, ajungem în situaţii în care cei mai bogaţi oameni ai României sunt recompensaţi, printre..., nu mă gândesc acum chiar la Patriciu, dar printre cei bogaţi sunt oameni recompensaţi din banii contribuabililor simpli sau care beneficiază de scutiri de impozite ori de tot felul de facilităţi.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles, domnule senator.
	Domnul Günthner Tiberiu: Ce vreau să vă spun este că, de multe ori, chiar ajungem în situaţii încât deturnăm sensul acestor iniţiative. Chiar ieri am avut o situaţie de acest fel, în care s-a dorit să fie recompensaţi cei care, la schimbarea regimului politic, au fost dezavantajaţi, au fost schimbaţi din funcţii şi, prin extindere până la anul 1989, au ajuns să fie recompensate persoane care au fost privilegiatele regimului respectiv. Pentru o simplă schimbare din funcţie dovedită cu martori, aceste persoane privilegiate ajung să fie persoane recompensate. De aceea aş propune să avem multă cumpătare în privinţa acestor legi. Aceasta ar însemna ca, automat, şi pentru celelalte legi privind persoanele persecutate, pentru celelalte categorii, să venim cu recompensarea urmaşilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Am reţinut apelul la cumpătare. Vă rog, domnule senator Haşotti. Microfonul 2.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Dincolo de faptul că efortul financiar ar fi chiar nesemnificativ, sunt uşor surprins, pentru că Guvernul nu susţine o iniţiativă legislativă care vine în întâmpinarea condamnării comunismului, făcută de domnul preşedinte Traian Băsescu. Nu discutăm acum dacă domnul preşedinte Traian Băsescu era cel mai îndreptăţit să facă acest lucru. Fapt este că Domnia Sa s-a manifestat în acest sens, şi Guvernul... senzaţia mea este că se pune în opoziţie cu declaraţia preşedintelui Băsescu de condamnare a comunismului. Aştept acum şi votul colegilor de la PD-L, să vedem ce zic şi Domniile Lor.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Ştiţi că sunt foarte mari contradicţii între preşedinte şi Guvern, premierul Boc şi PD-L, deci nu are rost să mai intrăm în detalii. Stimaţi colegi, suntem în faţa unei... Domnule senator Frunda, din partea Grupului parlamentar al UDMR a vorbit domnul senator Günthner, nu spun că a fost foarte inspirat, dar a vorbit. Vă rog frumos, domnule senator Frunda, foarte scurt. Microfonul 2.
	Domnul Frunda György: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Recunosc că, dacă colegul meu, distinsul domn senator Günthner, nu ar fi luat cuvântul, eu nu aş fi vorbit acum şi aş fi achiesat la ceea ce a spus colegul meu. Desigur, aprecierile sunt diferite, oamenii sunt stimulaţi, unii prin avansare în grad, alţii prin recompense materiale, dar vreau să vă spun că noi, la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, am făcut o analiză serioasă pe ce înseamnă să ajungem la gradul II de rudenie, iar ajutorul dat celor care au fost condamnaţi în perioada comunismului este un efort egal cu cel actual al Guvernului sau trebuie sume mai mari, pentru că rudele de gradul I şi II sunt luate în calcul doar în cazul decesului titularului de drept. Este vorba despre recunoaşterea a ceea ce au făcut în perioada comunistă cei care au avut curaj, şi au fost prea puţini. Deci susţinem proiectul de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, suntem în faţa unui raport de admitere. Din partea celor două comisii sesizate s-a întocmit un raport favorabil, cu un amendament. Vă rog, doamna secretar de stat Bica. Microfonul 9.
	Doamna Alina Mihaela Bica: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Era doar o precizare. Legea nr. 221/2009 instituie un mecanism general. Faptul că vom admite un alt gen de despăgubiri, pe o altă cale decât cea judecătorească, apare ca o măsură discriminatorie, cu şanse mari ca la Curtea Constituţională, dacă cineva va ataca această dispoziţie legală, să se constate acest lucru. Din această cauză, poziţia noastră a fost una de negare, pentru că există deja cadrul legislativ privind acordarea de despăgubiri.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles, dar să ştiţi însă că discriminarea pozitivă e salutată, cel puţin aici, un grup compact de senatori vă va spune că discriminarea pozitivă este un lucru absolut indispensabil într-o societate democratică. Vă rog să nu mai lungim vorba. Avem un raport comun favorabil, cu un amendament, şi vi-l supun la vot. Vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 5 abţineri, a fost adoptat raportul cu amendamentul respectiv. Supun acum la vot propunerea legislativă. Cu 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată. Felicit iniţiatorii, inclusiv pe doamna senator Boitan. Vă întreb, stimaţi colegi, dacă credeţi că ne putem implica într-o nouă dezbatere sau ne oprim aici, având în vedere că mai avem la dispoziţie doar 2-3 minute... Eu vă propun să ne oprim aici, dar, înainte de a pleca din sală, vă rog, doamna secretar de şedinţă, doamna Doina Silistru, doreşte să facă câteva precizări.
	Doamna Doina Silistru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aş vrea să fac precizări în legătură cu afirmaţiile făcute de domnul senator Puiu Haşotti, referitoare la faptul că stafful nu anunţă iniţiatorii pentru a se prezenta la şedinţele în plen ale Senatului. Aş vrea să vă spun că am aici în faţă un registru în care sunt semnăturile celor care primesc aceste documente. Documentele se duc la grupurile parlamentare, există semnătura unei persoane de la Grupul parlamentar al PNL care a primit aceste documente la ora 17.30. Deci disfuncţionalităţile privind legătura cu senatorii apar în cadrul grupului. Cred că trebuia să fac aceste precizări, pentru că şi noi, în calitate de secretari de şedinţă, avem anumite responsabilităţi şi atribuţii şi nu aş vrea să avem astfel de nereguli. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Este clar, domnule senator Haşotti, că se impune o atitudine mult mai energică din partea liderilor. Vă mulţumesc tuturor.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.