Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 23 decembrie 2009

		Şedinţa a început la ora 9,20. Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, asistaţi de domnii Cornel Popa, secretar al Senatului, şi Sever Voinescu-Cotoi, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte doamna Anca-Daniela Boagiu, vicepreşedinte al Senatului. *
		Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru, Domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai corpului diplomatic în România, Stimaţi invitaţi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor şi să vă anunţ că din totalul celor 470 de senatori şi deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 311, fiind absenţi 159. Prin urmare, cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor este îndeplinit. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite tuturor deputaţilor şi senatorilor, inclusiv ultima formă modificată de birourile permanente comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. În proiectul ordinii de zi, avem la punctul 1 prezentarea Programului şi a listei Guvernului de către domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, dezbateri asupra Programului şi listei Guvernului, votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului şi a întregii liste a Guvernului. La punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind prelungirea mandatului preşedintelui şi al celorlalţi membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi? Nu sunt. Vă supun la vot ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 3 abţineri. Vă mulţumesc. Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată. Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecţii? Nu sunt. Vă supun la vot programul de lucru. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat. Vreau să vă reamintesc faptul că, potrivit art.103 alin. (3) din Constituţia României, Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Totodată, vreau să vă informez că au fost respectate toate prevederile constituţionale şi regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului a cererii de acordare a încrederii Guvernului, Programului şi listei Guvernului. Astfel, în cursul zilei de duminică, 20 decembrie 2009, a fost primită scrisoarea domnului Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţită de Programul şi lista Guvernului, în vederea dezbaterii şi acordării votului de încredere a Parlamentului. În temeiul şi cu respectarea prevederilor art.72 din Regulamentul şedinţelor comune, birourile permanente au stabilit programul de desfăşurare a audierilor în cadrul şedinţelor comune ale comisiilor de specialitate ale celor două Camere, precum şi data şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru prezentarea Programului şi listei Guvernului, dezbateri asupra acestora şi votul Parlamentului privind acordarea încrederii Guvernului. Avizele comisiilor parlamentare referitoare la audierea candidaţilor pentru funcţia de ministru au fost distribuite tuturor deputaţilor şi senatorilor. Înainte de a intra propriu-zis în dezbateri, vă prezint propunerile birourilor permanente privind timpul maxim afectat pentru prezentarea Programului şi a listei Guvernului şi pentru participarea grupurilor parlamentare la dezbateri. Candidatului propus pentru funcţia de prim-ministru i se rezervă 60 de minute, pe care le poate utiliza la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare din Cameră şi Senat li se alocă timpul corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar. Deputaţilor şi senatorilor independenţi li se acordă 20 de secunde pentru fiecare, cu posibilitatea cumulării pentru o singură intervenţie. Totalul minutelor alocate grupurilor parlamentare şi deputaţilor şi senatorilor independenţi se prezintă astfel: Partidul Democrat Liberal - 55 de minute; Alianţa politică PSD+PC - 54 de minute; Partidul Naţional Liberal - 31 de minute; UDMR - 10 minute; minorităţile naţionale - 6 minute; deputaţilor şi senatorilor independenţi - 8 minute. Dacă sunt obiecţii? Dacă sunt observaţii? Nu. Vă supun la vot aceste propuneri. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost aprobate. Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretariatul tehnic propunerile de deputaţi şi senatori care vor lua cuvântul în cadrul dezbaterilor.
		În continuare, doamnelor şi domnilor, daţi-mi voie să-l invit la tribuna Parlamentului pe domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, pentru a prezenta Programul şi lista Guvernului. Domnule Emil Boc, aveţi cuvântul. (Aplauze)
		Domnul Emil Boc: Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi, Încheiem un an economic extrem de greu şi un an politic dificil. Din punct de vedere economic, probabil încheiem cel mai dificil an din ultimii 20 şi probabil unul dintre cei mai dificili ani din ultimii 60. Criza economică şi financiară mondială n-a ocolit şi nu putea ocoli România. Toate statele membre ale Uniunii Europene, de exemplu, cu excepţia Poloniei, au înregistrat o scădere economică în acest an. Totuşi, în aceste condiţii, Guvernul pe care l-am condus şi reprezentat a reuşit să limiteze, atât cât i-a fost cu putinţă, efectele negative ale crizei economice. Şi, în aceste condiţii, am reuşit să nu pierdem la ratingul de ţară, care nu a fost modificat, rata şomajului este mult mai scăzută decât media ratei şomajului din Uniunea Europeană - şi aici vă pot da câteva exemple: media zonei europene a şomajului este 9,5%, în România se estimează că vom avea, la sfârşitul anului, un şomaj în jur de 7,5%, în timp ce unele ţări, precum Spania, au 18%, 9,5% în Franţa, 9.9% Ungaria, 8,4% în Polonia, 7,5% în Germania, 7,9% în Bulgaria. Moneda naţională s-a menţinut în limite normale faţă de euro, inflaţia a reintrat pe traiectorie descendentă, am alocat 20% din banii bugetului pentru investiţii şi câteva obiective au putut fi şi finalizate în acest an, fie că vorbim de 42 de kilometri de autostradă în cadrul Proiectului Autostrada Transilvania, de la Turda la Gilău, sau Pasajul Băneasa, centura Ploieştiului, centura Timişoarei şi alte obiective unde încă se lucrează. Am demarat Programul "Prima casă", Programul "Primul siloz", am extins Programul "Rabla", am demarat reforme pe care alţii nu au avut curajul să le declanşeze în ultimii 20 de ani - şi aici vorbim de eliminarea privilegiilor şi a salariilor de lux ale bugetarilor, Legea salarizării unitare a personalului bugetar, Legea desfiinţării agenţiilor guvernamentale, adoptarea a două noi coduri juridice, promovarea Legii educaţiei naţionale şi, evident, plata, în aceste condiţii dificile, a salariilor, pensiilor, alocaţiilor sociale şi impunerea unor măsuri pentru protejarea categoriilor sociale afectate de criză - şi mă refer aici la pensia socială minimă de 350 lei sau la acordarea de medicamente compensate în proporţie de 90% pensionarilor cu pensii până în 700 lei. Din punct de vedere politic, ştiţi cu toţii, am avut un an dificil - cu două campanii electorale, cu două tipuri de alegeri: alegeri pentru Parlamentul European şi alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României. Totuşi, chiar şi în aceste circumstanţe economice şi politice dificile, nu am ezitat să luăm măsuri dure, chiar şi pe parcursul campaniei electorale. Dragi colegi, Acum, campania electorală s-a încheiat. Avem în faţă trei ani de guvernare, din care doi ani şi jumătate fără alegeri. Următoarele alegeri vor fi peste doi ani şi jumătate, la mijlocul anului 2012, alegerile locale. Oamenii aşteaptă de la politicieni intrarea în normalitate şi luarea acelor decizii pe care ei le aşteaptă. Am preluat mandatul de prim-ministru în urma desemnării de către Preşedintele României, nu pentru a deveni mai popular, ci pentru a face în continuare ceea ce trebuie pentru România, pentru cei 22 de milioane de români. În calitate de premier desemnat, am construit o majoritate politică pentru susţinerea Guvernului. Această majoritate politică ce susţine Guvernul este formată din Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Grupul minorităţilor naţionale din Parlamentul României şi Grupul senatorilor şi deputaţilor independenţi din Parlamentul României. Vă mulţumesc, dragi colegi şi parteneri politici, pentru susţinere şi vă asigur că voi fi un partener corect. Respect decizia PSD şi PNL de a alege Opoziţia. Guvernarea este, însă, pentru România. Guvernarea îi afectează pe toţi românii. Avem nevoie, în cadrul constituţional al raporturilor dintre Putere şi Opoziţie, de sprijinul şi suportul tuturor. Guvernul cu care vin în faţa dumneavoastră nu deţine monopolul adevărului, nu deţine monopolul total al celor mai bune soluţii pentru România. De aceea, voi avea o deschidere totală pentru preluarea tuturor ideilor bune, tuturor propunerilor legislative care pot aduce binele în această ţară. Programul electoral cu care Preşedintele României a câştigat alegerile este inclus în Programul de guvernare şi constituie axa actului de guvernare. Dar, aşa cum am spus, nu voi ezita să pun în practică şi alte idei care s-au regăsit în programele electorale ale altor candidaţi la funcţia de Preşedinte al României. De exemplu, este o idee bună cea pe care domnul Geoană a menţionat-o în programul electoral, cu referire la un moratoriu care se poate aplica pentru întreprinderile mici şi mijlocii la plata principalului la creditele acordate, astfel încât pe un an de zile, aceste firme să plătească doar dobânzile aferente şi să se prelungească cu un an creditul. Evident, acest lucru să poată fi realizat în urma discuţiilor pe care le vom avea cu mediul de afaceri, cu mediul bancar, astfel încât o asemenea măsură să fie implementată. Sau propunerea domnului Geoană de a construi în fiecare judeţ o casă de bătrâni pentru pensionarii singuri, pentru pensionarii care nu au suportul familiei. De asemenea, am salutat, din programul politic al domnului Antonescu, ideea de a avea în vedere ideea reducerii cotei unice şi, în contextul în care creşterea economică ne va permite, ne vom orienta spre un asemenea obiectiv. Sau propunerea pe care tot domnul Antonescu o făcea, de a lua măsuri de stimulare a creării locurilor de muncă în zonele defavorizate prin diverse pachete de stimulente fiscale acordate întreprinderilor mici şi mijlocii. Din programul politic al domnului Kelemen Hunor, consider binevenită propunerea vizând descentralizarea sistemului de sănătate şi trecerea în subordinea autorităţilor locale a structurilor care aparţin acestui sistem, precum şi iniţiativele legislative menite să creeze condiţii pentru ca tinerii să nu părăsească ţara. Cred, de asemenea, foarte mult în iniţiativele legislative parlamentare. Şi, poate, acest Guvern va marca o schimbare de optică în modul de a privi iniţiativele legislative ale deputaţilor şi senatorilor. Le spun de pe acum colegilor mei din Guvern că nu mai trebuie să deţinem monopolul absolut al iniţiativelor. Idei foarte bune, propuneri pot proveni şi pot fi susţinute inclusiv de Guvern, în urma activităţii parlamentarilor, indiferent de grupul din care provin. Cu condiţia ca ele să aibă o susţinere financiară aferentă şi o încadrare în liniile de bază ale Programului de guvernare. Nu în ultimul rând, consider oportune propunerile mediului de afaceri, ale patronatelor, ale sindicatelor - şi aici am în vedere propunerea, de exemplu, a sindicatelor de realizare a unui pact naţional pentru locuri de muncă şi formare profesionale şi, de asemenea, avem în vedere propunerile care pot proveni de la societatea civilă, de la ong-uri şi nu în ultimul rând, parteneriatul cu Biserica, în special pe problemele sociale. Iată câteva din lucrurile pe care cred că le putem face împreună. Avem nevoie de acest sprijin reciproc, pentru a fi siguri că tot ceea ce este bun se poate aplica în actul de guvernare şi în măsurile care-i vizează pe români. Şi nu în ultimul rând, aici aş mai face o referire: avem nevoie de un pact naţional privind stabilitatea funcţiei publice. Şi vreau să fiu corect şi direct cu dumneavoastră - şi mă refer la toate formaţiunile politice, cu toţii ce am greşit, în decursul timpului, în abordarea funcţiei publice. Cred că toţi, începând de la liderii partidelor parlamentare, continuând cu toţi cei care pot să aibă o contribuţie, să stăm la masă şi să stabilim, într-o manieră finală, palierul politic al actului de guvernare, adică până unde se realizează numirile politice, dar şi acestea bazate pe competenţă şi performanţă şi până unde merge dreptul de carieră al funcţionarului public, pentru ca acesta să ştie dacă optează pentru o carieră politică, sau orizontul lui de aşteptare este satisfăcut de cariera administrativă pe care o poate avea. Şi, după ce vom semna un asemenea pact, toţi cei care astăzi compunem Parlamentul României, indiferent că suntem la Putere sau în Opoziţie, să-l respectăm şi să fie o garanţie a continuităţii funcţiei publice în România şi a conferirii şansei de a avea un drept la carieră funcţionarului public. Cred că este o prioritate şi trebuie să o realizăm în perioada următoare. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Din perspectiva urgenţelor imediate pentru perioada următoare, aş aminti următoarele: 1. un guvern stabil şi validat de Parlament, care să redea încrederea că suntem pe traiectoria bună şi românii pot să spere că un guvern stabil, cu susţinere parlamentară, va putea să ia măsurile necesare pentru fiecare dintre noi; 2. adoptarea, în sesiune extraordinară în prima jumătate a lunii ianuarie, a proiectului Legii bugetului de stat, pe coordonatele negociate cu organismele internaţionale - şi mă refer aici, în special, la deficitul prognozat de 5,9% şi o creştere economică de 1,3; în al treilea rând, adoptarea Legii responsabilităţii fiscale şi a Legii reformei sistemului de pensii, angajamente pe care România le are, angajamente care, repet, sunt în favoarea a 22 de milioane de români, dincolo de faptul că ele constituie obiectul, aşa cum am spus, al altor angajamente pe care România le are. Anul 2010 va fi, totuşi, un an greu, dar, având în vedere măsurile economice luate de Guvern în 2009 şi datorită îmbunătăţirii situaţiei la nivel internaţional, perspectivele sunt un pic mai bune decât păreau internaţional. Cu toate acestea, trebuie să fim conştienţi şi lucizi: înainte să ne fie mai bine, o să ne fie un pic mai greu. Şi acest lucru îl spun responsabil, ştiind că, pentru aceasta, va trebui să-mi asum cu Guvernul pe care-l reprezint, unele măsuri nu neapărat populare, dar necesare ţării. Oamenii s-au săturat de discursuri şi aşteaptă de la noi un lucru simplu: să facem ceea ce trebuie pentru România. Anii următori trebuie să fie ani ai raţiunii, ai stabilităţii şi ai cooperării pentru binele comun, şi nu ani de ură şi orgolii personale. Cred că suntem acum cu toţii în faţa unui test de maturitate politică, şi anume: avem sau nu capacitatea de a urmări interesul naţional mai mult decât cel personal sau de grup? Doamnelor şi domnilor parlamentari, În continuare, am să vă prezint câteva dintre obiectivele înscrise în Programul de guvernare şi pe care le avem în vedere în perioada următoare. 1. Modernizarea statului şi revizuirea Constituţiei în vederea punerii în aplicare a rezultatelor referendumului naţional. Este obiectivul central cu care Preşedintele României a câştigat alegerile şi trebuie respectată voinţa românilor. Modernizarea statului se bazează pe o singură realitate: puterea este administrată în favoarea cetăţenilor, şi nu împotriva lor. Acesta este sensul modernizării, iar noi, clasa politică, am circulat destul de des pe sens invers. Statul modernizat va fi un stat care nu mai consumă, pe săturate, resursele financiare, un stat care nu mai controlează fiecare detaliu al vieţii locale, ci lasă loc deciziilor autorităţilor care sunt cele mai apropiate de cetăţeni. Statul modernizat este statul care respectă cetăţeanul. Există o imensă aşteptare din partea cetăţenilor pentru reformarea, în continuare, a statului, în sensul îmbunătăţirii relaţiei dintre funcţionar şi cetăţean. De prea multe ori încă cetăţeanul este tratat, în raport cu funcţionarul, în raport cu statul, ca un sclav, ca un dependent, ca un om care cerşeşte, în loc ca raportul să fie invers - cetăţeanul este acela care plăteşte, prin impozitele şi taxele sale, funcţionarea statului şi salariul funcţionarului public, oriunde ar activa el. Cred că aici avem nevoie de mai multă responsabilitate, de debirocratizare şi de mai mult respect pentru cel care contribuie cu impozite şi taxe. Avem încă prea multe ştampile în administraţia statului - ştampile care, la rândul lor, sunt tot atâtea surse de influenţă şi corupţie. Avem nevoie de proceduri mai simple şi de impunerea procedurilor computerizate, standardizate, pentru ca, cu adevărat, orice cetăţean să fie tratat în manieră egală în faţa statului şi autorităţilor publice. 2. Asigurarea unui set de măsuri care să conducă la relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice. Pentru realizarea acestui obiectiv, avem în vedere următoarele elemente: menţinerea, pe întreaga perioadă a actului de guvernare, a aceluiaşi nivel al cotei unice şi al taxei pe valoarea adăugată; aplicarea în continuare a măsurii neimpozitării profitului reinvestit; reducerea în continuare a numărului de taxe şi impozite; reducerea birocraţiei şi absorbţia sporită a fondurilor europene; regândirea impozitului minim şi restructurarea Programului "Prima casă". Vreau să ştiţi că am avut o primă discuţie, înainte de a înainta orice formulă de guvernare, cu ministrul finanţelor, pentru a discuta aceste aspecte. Consider că impozitul minim şi-a atins ţinta în anul 2009 - aceea de a descuraja frauda fiscală, iar firmele care practicau astfel de metode, fie au ieşit de pe piaţă, fie au renunţat la aceste practici. Din 2010, acest impozit minim trebuie regândit şi găsită soluţia ca el să fie reorientat cu adevărat spre o manieră a unui impozit forfetar în adevăratul sens al cuvântului, cu restrângerea lui la acele domenii în care evaziunea fiscală nu poate fi diminuată astfel, fie că avem în vedere aici, ştiu eu, restaurantele, sau industria hotelieră, dar aceste lucruri le vor decide specialiştii. Şi, de asemenea, în cadrul Programului "Prima casă", ţinând cont de analizele din primul an, să-l restructurăm, astfel încât, în continuare, el să-şi atingă menirea de a putea susţine un domeniu important al economiei naţionale, care este industria construcţiilor, şi, în acelaşi timp, de a oferi posibilitate diverselor categorii sociale de a putea avea acces la o casă, la o locuinţă, fără să mai fie nevoiţi să plătească rate lunare, chirie, cu care astăzi ei îşi acoperă rata la bancă şi pot să se bucure de existenţa unei locuinţe în proprietate personală. utilizarea instrumentului garanţiilor guvernamentale pentru susţinerea şi a altor domenii importante ale economiei naţionale. Mă refer aici, după modelul pe care l-am folosit în Programul "Prima casă", sau după exemplul pe care l-am avut în agricultură, cu Programul "Primul siloz", să extindem acest mecanism al garanţiilor guvernamentale şi pentru susţinerea altor domenii strategice ale economiei; respectarea angajamentelor internaţionale ale României cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială; adoptarea de urgenţă, în prima jumătate a lunii ianuarie, în sesiune extraordinară a Parlamentului, a proiectului Legii bugetului de stat. Dragi colegi, Realitatea economică a anului 2009 ne-a oferit o poză exactă a modelului de dezvoltare economică a ţării din anii precedenţi, model ce, după părerea mea, nu mai poate fi continuat. Prea mult s-a contat în dezvoltarea ţării în trecut pe datorie şi consum. Mai mult decât atât, atunci când am avut ani de creştere economică, în loc să realizăm investiţii majore în infrastructură - şcoli, spitale, agricultură, mediu şi altele -, s-au risipit bani publici şi am ajuns la deficite bugetare excesive. Acum, relansarea şi creşterea economică trebuie regândite pe alte baze, pornind de la continuarea reformelor structurale ale statului, pe care le-am început, continuând cu raţionalizarea cheltuielilor bugetare şi salarizarea în sectorul public, dar şi un alt mod de politică fiscală şi orientarea acestei politici fiscale a statului în direcţia unor măsuri care să susţină investiţiile, locurile de muncă şi creşterea productivităţii. 3. Respectarea angajamentelor cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Nerespectarea acestor angajamente ar conduce la cel puţin următoarele elemente: creşterea costurilor finanţărilor alternative, în condiţiile în care jumătate din tranşele trei şi patru ar trebui să contribuie la finanţarea deficitului propus pentru anul 2010; modificarea în sens negativ a ratingului de ţară al României; amânarea procesului de reluare a creşterii economice; presiuni suplimentare de depreciere a monedei naţionale; încetinirea prin eventuala creştere a ratelor dobânzilor, a procesului de creditare a sectorului privat. Sunt doar câteva dintre consecinţele nerespectării angajamentelor internaţionale pe care România le are. 4. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual. Acest tip de abordare va aduce o îmbunătăţire majoră în practica bugetară, va impune o responsabilitate mai mare în cheltuirea banului public, va încuraja dezvoltarea proiectelor de investiţii pe mai mulţi ani. 5. Revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a acestuia. Dacă vom continua în acelaşi ritm pe care îl avem în momentul de faţă, nu peste mult timp nu vom mai avea resurse financiare pentru plata pensiilor. Spun asta în condiţiile în care şi anul acesta bugetul de stat trebuie să împrumute bugetul de pensii cu peste 1,5 miliarde de euro. Până când poate continua acest ritm? Până când vom ajunge în situaţia de a nu mai avea bani la bugetul de stat şi ar trebui să-i transferăm la bugetul asigurărilor sociale. De aceea, reforma sistemului de pensii urmăreşte două obiective majore. În primul rând, asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiului contributivităţii şi solidarităţii sociale şi b) eliminarea inechităţilor şi anomaliilor care mai există în sistemul public de pensii. 6. Restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă. Această măsură se subsumează obiectivului fundamental de modernizarea a statului. Vom realiza o evaluare instituţională a funcţiilor, structurilor instituţionale şi competenţelor entităţilor din sectorul public cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru şi de a consolida profesionalismul personalului pe baza standardelor de cost. Vreau, de asemenea, să ştiţi că nu tratez personalul bugetar ca pe un număr abstract, ca pe o entitate ce trebuie să fie disponibilizată, fără niciun fel de raţiune şi fără niciun fel de analiză. Orice restructurare trebuie să fie făcută numai acolo unde este necesar şi după o analiză preliminară pe baza standardelor de cost cantitative şi calitative. Asta înseamnă că trebuie să ştim exact ce servicii se oferă populaţiei de către diversele entităţi ale administraţiei publice şi câte persoane sunt necesare pentru ca aceste servicii să fie oferite populaţiei. În unele sectoare avem prea multe persoane, în altele avem prea puţine, de aceea această analiză trebuie să fie făcută. Şi, nu în ultimul rând, vreau să se ştie că aceste măsuri care vizează restructurarea palatului bugetar trebuie să fie însoţite de măsuri pentru susţinerea şi sprijinirea persoanelor care vor face obiectul restructurării aparatului de stat şi, pe lângă ajutorul de şomaj, avem în vedere oferirea posibilităţilor de recalificare profesională, utilizând atât intervenţia statului, cât şi fondurile europene în materie sau oferirea de politici fiscale atractive pentru întreprinderile care angajează persoane disponibilizate prin faptul că aceste întreprinderi vor beneficia de o reducere sau de un sprijin fiscal pentru o anumită perioadă de timp de a nu plăti contribuţiile sociale ale angajatului şi ale angajatorului pentru a stimula încadrarea în muncă a acelora care urmează a fi disponibilizaţi. În condiţiile creşterii economice, chiar de 1,3% din anul 2010, putem concepe, cu marja bugetară pe care o avem, ca pentru acele întreprinderi, pentru acei agenţi economici care vor angaja persoane disponibilizate, şomeri, să le acordăm aceste facilităţi fiscale la plata contribuţiilor sociale pentru o perioadă de timp, astfel încât să stimulăm preluarea lor în sectorul privat pentru a construi statul pe baze sănătoase. 7. Descentralizarea inclusiv financiară a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi introducerea standardelor de cost. Avem în vedere perfecţionarea sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor prin sistemul ghişeului unic. Descentralizarea administraţiei publice trebuie să continue. Noţiunea de manager public trebuie extinsă în toate laturile serviciilor oferite cetăţeanului, fie că vorbim de sănătate, poliţie, şcoală, primării, administraţii fiscale sau protecţie socială, toate trebuie subordonate principiului eficienţei, iar eficienţa este dată de calitatea serviciilor oferite cetăţenilor, de modul de cheltuire a banului public, de predictibilitatea şi capacitatea de a oferi proiecte noi, proiecte viabile pentru comunitate de absorbţie a fondurilor europene. 8. Sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor. Una din direcţiile de acţiune avute în vedere urmăreşte facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile structurale europene şi la mecanismele de finanţare puse la punct prin intermediul Eximbank, CEC, Fondul Român de Garantare pentru IMM-uri, Fondului de Garantare pentru Agricultură, Fondului Român de Contragarantare pentru întreprinderile mici şi mijlocii înfiinţat în anul 2009. 9. Consolidarea clasei de mijloc şi solidaritatea activă pentru cei aflaţi în nevoie. Ştim cu toţii că o democraţie nu se poate consolida fără existenţa unei clase de mijloc consistente şi care să dea stabilitate unei ţări. Dar, nu putem rezista, de asemenea, ca societate democratică, dacă îi uităm pe cei care au nevoie de suportul statului, în vederea asigurării egalităţii de şanse şi a protecţiei sociale active. Vreau să-i asigur pe toţi românii că nimeni nu va fi uitat, nimeni nu va fi abandonat, indiferent unde locuieşte, la sat sau la oraş. Nu vom avea probleme cu plata salariilor, pensiilor şi alocaţiilor sociale. Vom menţine pensia socială minimă şi vom corecta acele situaţii dificile pentru persoanele care nu au pensie şi trăiesc doar din unele indemnizaţii foarte mici. De asemenea, pentru aplicarea principiului egalităţii de şanse, vom viza creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare. Nu în ultimul rând, vom avea în vedere dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice, inclusiv, aşa cum am spus, prin construcţia în fiecare judeţ a unei case de bătrâni pentru pensionarii singuri sau fără suport familial. 10. Sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural, protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei. 11. Realizarea Programului naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri. Avem în vedere aici continuarea în ritm susţinut, prin Ministerul Dezvoltării şi Turismului, a acestor programe masive de investiţii publice. Fie că vorbim de Programul de construcţie de locuinţe sociale pentru persoanele cu venituri reduse, fie că vorbim de Programul de construcţie de locuinţe pentru tineri şi avem în vedere aici continuarea Programului ANL, inclusiv posibilitatea de vânzare către cei care deţin locuinţe ANL în chirie, în momentul de faţă, pentru a le avea în proprietate, precum şi programe de construcţie de locuinţe pentru cei evacuaţi din casele naţionalizate, pentru că, repet, statul are în continuare o datorie pentru cei care au fost evacuaţi din casele naţionalizate şi care, la rândul lor, în trecut au avut o casă în proprietate care din diverse motive a fost pierdută. Fie că a fost naţionalizată, fie că a fost demolată în urma procesului de modernizare. Iar nu în ultimul rând, aceste programe vor continua politica investiţiilor publice masive în infrastructură pe care dorim s-o avem şi în anul viitor. 12. Accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate. Am adoptat încă din acest an măsurile de simplificare a procedurilor pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene. Anul 2010 va fi anul în care vom culege rodul muncii noastre în materie de absorbţie al fondurilor comunitare desfăşurate în anul 2009 şi-i mulţumesc aici şi domnului fost vicepremier Dan Nica pentru munca pe care am desfăşurat-o împreună în anul 2009 ca miliarde de euro să fie contractate de la Uniunea Europeană şi Comitetul interministerial pe care l-am avut anul trecut îl vom continua şi anul acest împreună cu domnul vicepremier Marko Bela, astfel încât Programul absorbţiei fondurilor comunitare să fie unul de succes pentru că reprezintă cu adevărat una din şansele modernizării României. Iar aceşti bani stau la îndemâna noastră, stau la îndemâna capacităţii noastre de a-i aduce în ţară printr-o cooperare directă cu autorităţile locale, cu mediul de afaceri şi cu simplificarea procedurilor de funcţionare a statului. Mai avem de lucru aici la simplificarea legislaţiei în materia achiziţiilor publice, mai avem de lucru la simplificarea procedurilor care vizează absorbţia fondurilor comunitare, mai avem de lucru la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii care au obţinut fonduri europene, dar au probleme cu contractarea creditelor pentru partea de cofinanţare în vederea susţinerii acestora. Sunt lucruri pe care le ştim şi pe care le putem realiza în perioada următoare. 13. Sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii, în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii. Obiectivul central, dragi colegi, dragi români, în domeniul agriculturii este acela de a transforma România dintr-o ţară importatoare de produse agroalimentare într-una exportatoare de produse agroalimentare. Şi sper că nu va fi prea departe timpul în care în supermarketurile din România să găsim cu adevărat produse româneşti în majoritatea lor şi să nu fim nevoiţi să cumpărăm în continuare produse aduse din import. Nu este firesc ca într-o ţară care a fost cândva grânarul Europei, 70% din ce înseamnă produse agroalimentare să fie aduse din afară. Nu mai e cazul acum să stabilim cui aparţine vina. Toate guvernele de până acum au o pondere aici a greşelilor pe care le-au făcut. E cazul ca împreună să punem la punct această strategie comună de a face din agricultură un domeniu care să aducă prosperitate, bani, şi în ultimă instanţă, sănătate românilor, pentru că produsele noastre sunt de cele mai multe ori mult mai bune decât alte produse. Şi, poate, nu departe va fi ziua când, mergând în Uniunea Europeană, vom găsi în supermarketurile din ţările Uniunii Europene produse româneşti. Aşa cum, de altfel, ne-o dorim cu toţii. De aceea, susţinerea financiară a agriculturii prin programe multianuale, stimularea înfiinţării de depozite pentru colectarea, sortarea şi valorificarea produselor agricole constituie o prioritate majoră de a da şansă ţăranului român care munceşte de a trece de la agricultura de subzistenţă de pe o zi pe alta la şansa unui câştig real din agricultură printr-o politică adecvată a statului. Iar acest lucru nu se poate face decât dacă noi ca stat intervenim cu măsuri active, pentru a-i încuraja pe fermieri, de a-i încuraja pe oamenii de afaceri să construiască în mediul rural sau în mediul apropiat celui rural fabrici, întreprinderi pentru prelucrarea produselor agroalimentare. Pentru asta putem utiliza inclusiv mecanismul garanţiilor guvernamentale pentru a-i sprijini. E mult mai uşor atunci ca ţăranul să-şi vândă produsul acolo, acasă la el şi să primească un preţ decent cu care să poată să-şi întreţină familia şi dezvolta în continuare agricultura. Dacă de acolo vor pleca produse finite, brânzeturi, produse fabricate din carne, vom câştiga cu toţii, şi ţăranul, fermierul, dar şi noi, ca societate. Asta stă la îndemâna noastră şi putem s-o facem. Modernizarea satului reprezintă un obiectiv strategic al programului de guvernare. Şi nu e mare lucru, de fapt, ce aşteaptă oamenii de la sat de la noi? Aşteaptă să finalizăm abc-ul civilizaţiei infrastructurii din România. Ce înseamnă abecedarul, ce înseamnă abc-ul civilizaţiei infrastructurii? Asfalt, bec, canalizare. Suntem în secolul XXI şi avem încă din nefericire atâtea comunităţi rurale care nu au asfalt, care nu au iluminat, care nu au canalizare. Printr-un efort comun al Ministerului Agriculturii, al Ministerului Dezvoltării, al absorbţiei fondurilor comunitare printr-o prioritate a noastră, a tuturor putem moderniza satul românesc şi cu acea ocazie, tinerii noştri să rămână în continuare la sat, cei care doresc, dar vor rămâne acolo numai dacă vor avea acelaşi tratament pe care îl au şi tinerii de la oraş, cu aceleaşi şanse de a se împlini în viaţă, fie că e vorba de viaţa de familie sau viaţa profesională sau de condiţiile de locuit şi de trai. O şcoală bună, un spital, un dispensar, un drum asfaltat, un sat sau comună care să nu aibă probleme cu electrificarea şi cu locuri de muncă acolo. Sunt lucrurile elementare pe care le putem împlini. 14. Dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii. În 2009 am alocat 20% din banii bugetului pentru infrastructură. O vom face şi în anul 2010. Dacă m-aş referi doar la infrastructura rutieră, în cadrul Programului care vizează autostrăzile, vizăm realizarea acelui pact naţional Autostrăzile României pentru stabilirea proiectelor de autostrăzi ce vor fi finalizate până în 2020 cu asigurarea coerenţei şi continuităţii în finanţarea corespunzătoare. În cadrul acestor proiecte avem în vedere finalizarea tronsoanelor de pe Coridorul IV paneuropean între Nădlac şi Sibiu, total 349 de km şi între Cernavodă şi Constanţa, inclusiv centura Constanţa, în total 74 de km la nivel de autostradă, până în anul 2012. De asemenea, în privinţa Autostrăzii Transilvania, avem în vedere finanţarea porţiunii între Târgu Mureş şi Borş, 254 de km, urmând ca pentru porţiunea Târgu Mureş - Braşov, 161 de km, să fie identificate alte soluţii de finanţare şi realizare. Urmărim finalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti - Comarnic, 110 km, urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov, 56 de km, să fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2014. Începerea lucrărilor la Autostrada Ploieşti - Buzău - Focşani, parte a Coridorului IX paneuropean şi la Autostrada Focşani - Săbăoani - 140 de km. Începerea lucrărilor la Autostrada Târgu Mureş - Iaşi şi la Autostrada Sudului, Bucureşti - Alexandria - Craiova, de asemenea, realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la Autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta - Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a Coridorului paneuropean IVB. În privinţa drumurilor naţionale, avem în vedere: finalizarea lucrărilor de lărgire la patru benzi a centurii existente a Bucureştiului, astfel încât să se poată ocoli atât prin Nord, cât şi prin Sud; refacerea a 4000 de km de drumuri naţionale la nivel calitativ european, la care se adaugă Programul de 10 000 de km de drumuri judeţene de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunăre la Turnu Măgurele - Nicopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului. Şi, nu în ultimul rând, în acest domeniu, realizarea până la sfârşitul mandatului, adică până la finele anului 2012, a Programului naţional de variante ocolitoare ale oraşelor. Ştim ce chin este pentru fiecare om care locuieşte în oraş să suporte dificultăţile traficului greu. De aceea, avem în vedere variante ocolitoare cu finanţare de la bugetul de stat: Oradea, Iaşi-Sud, Suceava, Bucureşti, lărgirea la patru benzi, Tecuci, Sebeş, Horezu, Sânnicolau-Mare, Tulcea, Cluj-Est, totalizând 206 km. Variante ocolitoare cu finanţare prin programe FDR: Miercurea-Ciuc, Ciceu, Siculeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Aleşti-Sud, Aleşti-Nord, Ştei, Huşi, Bistriţa, Topliţa, Tuşnad, Huedin, Bârlad, Timişoara-Sud, Sighişoara, Făgăraş, Paşcani, Roman, Roşiorii de Vede, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Titu, Târgovişte, Adjud, Craiova-Sud, Budeşti, Buftea, Dej, Fălticeni, Filiaşi, Mangalia, Mihăileşti, Pucioasa, Târgu Frumos, Târgu Jiu, Săcuieni, Valea lui Mihai, Carei, Caracal, Alexandria, toate aceste centuri ocolitoare totalizând 280 km. Variante ocolitoare cu finanţare ISPA, Adunaţii Copăceni, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Plugova, Caransebeş, Lugoj, toate totalizând 54 km. Şi variante ocolitoare cu finanţare din credite externe: Bacău, Târgu-Mureş, Reghin, Mediaş, Timişoara, Slatina, Braşov, totalizând 143 km. Sunt obiective care se pot realiza şi care, utilizând sursele de finanţare pe care le-am menţionat cu sprijinul şi suportul dumneavoastră, putem aduce în aceste oraşe liniştea vieţii de zi cu zi, scăpând de acolo sau eliminând traficul greu care paralizează de cele mai multe ori circulaţia din oraşele, localităţile despre care am vorbit. 15. Reforma în domeniul educaţiei. Aici lucrurile sunt foarte simple. Orice familie îşi doreşte pentru copilul său o grădiniţă, o şcoală mai bună, acces la liceu şi la facultate. Vom reevalua proiectul Legii educaţiei naţionale. Vom vedea care au fost observaţiile Curţii Constituţionale şi sunt convins că prin implementarea Legii educaţiei naţionale, vom avea în România educaţia pe care cu toţii o aşteptăm la standarde europene şi care va schimba din temelii modul în care vom privi educaţia, de la mutarea accentului în educaţie de la informaţie spre competenţe, de la mutarea accentului de la centralizare spre descentralizare în actul de învăţământ, de la profesionalizarea actului educaţional la diferenţierea universităţilor, atât de necesară pentru învăţământul superior. 16. Reforma în domeniul sănătăţii. Obiectivul îl constituie îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii, în condiţiile compatibilizării sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeană. Dintre direcţiile de acţiune pe care Guvernul le are în vedere amintesc: 1. corelarea reformei asigurărilor medicale cu reforma sistemului de sănătate publică; 2. punerea în aplicare a unui program naţional de investiţii care să permită dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maxim 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene; 3. elaborarea planului naţional de paturi, corelat cu nevoile de asistenţă medicală a populaţiei; şi, nu în ultimul rând, introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calităţii serviciilor mediale. 17. Continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei. Aici vreau să fiu foarte clar. Principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, trebuie să fie aplicat şi respectat. Neimplicarea politicului în actul de justiţie este un bun care se câştigă în fiecare zi şi care trebuie să fie continuat, astfel încât în faţa legii, indiferent că este vorba de demnitar sau de simplu cetăţean, toţi trebuie să fim trataţi în manieră egală. Adoptarea codurilor de procedură civilă şi penală şi începerea pregătirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor patru coduri constituie un obiectiv prioritar şi, nu în ultimul rând, reducerea duratei proceselor şi ameliorarea stării resurselor umane şi a organizării sistemului judiciar împreună cu îmbunătăţirea legislaţiei privind funcţionarea CSM constituie câteva dintre obiectele pe care le avem în vedere în domeniul justiţiei. 18. Lărgirea sferei drepturilor minorităţilor naţionale pentru păstrarea identităţii culturale, etnice a comunităţilor minoritare, promovarea unei politici bazate pe principii europene în domeniul culturii şi patrimoniului. Dintre principiile generale pe care le avem în vedere în acest domeniu amintesc: susţinerea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetăţenilor, acces la cultură şi participare la viaţă culturală; susţinerea, respectarea şi protejarea dreptului la diversitate culturală, religioasă şi lingvistică, recunoscut ca atare de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; promovarea culturii ca factor important în procesul de dezvoltare durabilă, protejarea şi respectul identităţilor culturale, a tradiţiilor şi moştenirii culturale; şi, nu în ultimul rând, promovarea patrimoniului naţional, inclusiv cel ce aparţine culturii minorităţilor naţionale. 19. Asigurarea securităţii energetice a României şi a cetăţenilor săi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative. Aici avem în vedere actualizarea strategiei energetice a României şi adoptarea unui program naţional de creştere a eficienţei energetice care ar permite reducerea dependenţei de importurile de energie, creşterea competitivităţii industriei şi reducerea emisiilor de gaze care produc efect de seră. 20. Relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională. Avem câteva domenii strategie, aşa cum am spus, care stau la îndemâna noastră pentru a fi fructificate. Agricultura, turismul, sportul, energia, tehnologia avansată sunt domenii unde avem şi putem avea avantaje competitive în raport cu alte ţări. Stă în puterea şi priceperea noastră ca ele să devină cu adevărat domenii care să poată fi valorificate. În domeniul turismului, vizăm în continuare creşterea competitivităţii şi atractivităţii României ca destinaţie turistică şi a turismului românesc la nivel regional şi internaţional, creşterea calităţii produselor şi serviciilor turistice din România. Fără îmbunătăţirea acestor standarde care să vizeze calitatea serviciilor turistice să nu ne aşteptăm că românii vor prefera turismul românesc sau străinii vor veni la noi în ţară. S-au făcut paşi importanţi, dar aici cred că împreună, printr-un parteneriat pe care să-l avem cu autorităţile locale, cu mediul de afaceri, cu cei care lucrează în industria hotelieră, în turism, putem asigura servicii de calitate, pentru că şi asta stă la îndemâna noastră. Alţii pot, noi de ce nu am putea să avem servicii de calitate prin care să fim la standardele existente în Uniunea Europeană. În privinţa tineretului, pe lângă susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilităţi reduse, în vederea asigurării egalităţii de şanse, vizăm promovarea unui pachet de legi pentru tineret ce va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a internshipului şi alte măsuri legislative. Ne spun foarte mulţi tineri, foarte mulţi absolvenţi: daţi-ne o şansă să ne putem pune în practică expertiza pe care am dobândit-o pe băncile facultăţii. La reglementarea practicii profesionale, trebuie să existe un sistem al internshipului, aşa cum există peste tot în lume, în ţările democratice, prin care tinerii să aibă posibilitatea, agenţii statului să fie obligaţi să instituie un mecanism de colaborare cu universităţile, cu facultăţile pentru a putea primi studenţii care sunt în instituţiile de învăţământ superior să-şi pună în practică ceea ce învaţă la facultate. Iar după aceea, să fructificăm acest avantaj major al tineretului care este bine pregătit şi trebuie să-şi găsească în primul rând o şansă în România, în funcţia publică de la noi sau în mediul privat din ţara noastră. Aici am făcut prea puţin. Şi fiecare credem că se descurcă tânărul după ce termină facultatea. Trebuie să existe un cadru instituţionalizat în care în funcţie de performanţă, de capacitate, tânărul să ştie că are posibilitatea să-şi valorifice ce a învăţat în această ţară. Sunt mulţi tineri care termină facultatea, urmează masteratul, urmează o bursă în străinătate, vin cu specializarea în ţară şi nu au posibilitatea să ocupe un loc de muncă. De ce? Pentru că încă sistemul nostru nu este bine pregătit să-i accepte şi să-i implice în viaţa publică prin nişte reguli clare şi precise, prin care să ştie toţi care sunt standardele, ce trebuie să ştie, iar atunci să aibă asigurată şansa şi egalitatea de şanse pentru fiecare. În domeniul sportului, elaborarea strategiei naţionale cu accent pe sportul de masă şi a unei noi Legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile Uniunii Europene în materie. Nu trebuie să avem reţineri să promovăm sportul de masă. Cred că este un lucru extrem de bun ca de la şcoala primară până la universitate şi de la universitate până la viaţa adultă, la viaţa profesională, să promovăm sportul ca un element în primul rând de menţinere a sănătăţii, care ne conferă nouă, ca societate, posibilitatea de a ne dezvolta sănătos şi de a putea face faţă la provocările vieţii cotidiene. Am uitat această faţetă şi ne mirăm că nu avem rezultate, aşa cum ne-am aşteptat, la marile competiţii internaţionale sau la olimpiade. De unde să avem, dacă baza de selecţie se reduce tot mai mult. Sportul de masă poate fi şi o oportunitate pentru noi talente care pot fi recrutate şi care să fie pregătite în centre speciale pentru a obţine performanţă. Pentru asta vom avea o politică orientată spre susţinerea sportului de masă. 21. Consolidarea rolului şi statutului României în Uniunea Europeană ca al şaptelea stat ca mărime în Uniunea Europeană. De aici avem în vedere printre obiectivele de politică externă: punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene şi NATO şi consolidarea cu mai mare pragmatism a parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani, fiind prioritară dimensiunea europeană şi cea euro-atlantică. 22. Societatea informaţională. Spuneam că avem acest avantaj competitiv al tehnologiei avansate. Important e să avem înţelepciunea s-o fructificăm. Dezvoltarea sistemului electronic de achiziţii publice, SAP, stă la îndemâna noastră şi ne aduce un dublu beneficiu. Vreau să ştiţi că din extinderea sistemului achiziţiilor publice prin mijloace electronice de la 3 la 14%, anul acesta am economisit peste un miliard de euro. Ne propunem ca şi în perioada următoare să extindem acest mecanism al achiziţiilor publice prin mijloace electronice, prin SAP, iar în 2010 să ajungem la 30%, care înseamnă alte miliarde de euro care vor veni la bugetul de stat prin acest mecanism al licitaţiilor. Şi nu în ultimul rând, aplicarea unui cadru strategic unitar şi coerent vizând strategia "România digitală". 23. Apărare, ordine publică şi siguranţa cetăţeanului. Armata a fost, este şi rămâne un vector important pentru promovarea şi consolidarea credibilităţii externe a României. Armata României trebuie să continue procesul de modernizare şi să dispună de infrastructura necesară pentru a-şi putea îndeplini misiunile încredinţate. Obiectivul strategic al actului guvernamental în domeniul apărării naţionale îl reprezintă dezvoltarea la un nivel ridicat a capacităţii de decizie şi acţiunea organismului militar, adaptarea cadrului legislativ în vederea afirmării intereselor României şi valorificării oportunităţilor în cadrul Comunităţii Europene, euro-atlantice şi internaţionale. În privinţa siguranţei cetăţeanului, este un domeniu care ne vizează pe toţi, de la ieşirea din casă până la locul de muncă şi din nou la momentul când ne întoarcem acasă, de la siguranţa copilului nostru din momentul în care pleacă la şcoală, iese în oraş şi se întoarce acasă. Sunt convins că prin ceea ce va face Ministerul Administraţiei şi Internelor va contribui în continuare la creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea infracţionalităţii şi criminalităţii, combaterea traficului şi consumului de droguri. Vreau să ştiţi că aici avem un obiectiv prioritar cu toţii pentru ceea ce înseamnă siguranţa familiilor noastre, siguranţa copiilor noştri: pericolul drogurilor. Soluţia alternativă la droguri o reprezintă educaţia, şcoala, locul de muncă. Orice este mai bun decât ca un tânăr, un copil să fie prins în consum de droguri sau în găşti de cartier, în acte de violenţă. Prin politicile pe care Guvernul le va promova, trebuie să oferim aceste soluţii alternative tinerilor noştri, pentru că tentaţiile sunt imense, iar dacă nu vom reuşi printr-o politică coerentă, împreună cu părinţii, cu şcoala, cu mediul de afaceri, să stabilim politici care să fie mult mai atractive decât alternativa găştilor de cartier, a violenţei, a drogurilor, vom avea noi o problemă ca societate. E mult mai uşor să previi decât să corectezi după ce răul s-a produs. Aderarea la spaţiul Schengen în 2011 rămâne un obiectiv prioritar al Guvernului pentru a asigura deplina libertate de mişcare a cetăţenilor români. Şi nu în ultimul rând, aş spune câteva cuvinte şi despre românii de pretutindeni. Statul nostru trebuie să aibă grijă de cetăţenii săi, indiferent unde aceştia locuiesc sau muncesc, că e vorba de Canada, America, sau Uniunea Europeană, sau oriunde în lume, statul român trebuie să-i protejeze, statul român trebuie să se intereseze pentru ca drepturile lor să fie respectate, şi acest lucru se poate face printr-o implicare a statului, în colaborare cu organismele europene, Comisia Europeană, Parlamentul European, dar şi cu alte organisme internaţionale, pentru cetăţenii români care nu aparţin spaţiului sau nu locuiesc şi trăiesc în spaţiul Uniunii Europene. Să nu uităm că şi în trecut şi acum, prin contribuţia lor financiară, cetăţenii români care sunt în afara graniţelor susţin economia românească. Le datorăm respect şi le datorăm respectarea legii şi a legalităţii în ceea ce priveşte protejarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute de Constituţie şi de documentele internaţionale. În final, doamnelor şi domnilor parlamentari, vă rog să-mi permiteţi să vă prezint structura Guvernului şi lista membrilor cabinetului, iar aici fac o precizare: Guvernul are 15 ministere, la care se adaugă primul-ministru şi viceprim-ministrul. Spuneam încă de la început că anul 2010 va fi încă un an greu. Şi primul semnal trebuie să-l dea în continuare demnitarii, cu privire la restrângerea cheltuielilor bugetare. Am restrâns cu patru numărul ministerelor faţă de guvernul anterior. Nu avem 19, avem 15 ministere. Şi acest demers de restrângere a cheltuielilor bugetare, de eliminare a risipei trebuie să fie continuată. Pentru că înainte de a da orice om afară, trebuie întâi să eliminăm risipa şi să restrângem cheltuielile acolo unde sunt în exces. În ceea ce priveşte lista membrilor cabinetului, ea este următoarea şi o s-o v-o prezint în minutele care urmează: prim-ministru - Emil Boc; viceprim-ministru - Marko Bela; ministrul administraţiei şi internelor - Vasile Blaga; ministrul finanţelor publice - Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu; ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri - Adriean Videanu; ministrul afacerilor externe - Teodor Baconschi; ministrul transporturilor şi infrastructurii - Radu Berceanu; ministrul mediului şi pădurilor - Laszlo Borbely; ministrul dezvoltării regionale şi turismului - Elena Gabriela Udrea; ministrul apărării naţionale - Gabriel Oprea; ministrul culturii şi patrimoniului naţional - Kelemen Hunor; ministrul justiţiei - Cătălin Marian Predoiu; ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale - Gabriel Sandu; ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale - Mihai Constantin Şeitan; ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului - Daniel Petru Funeriu; ministrul sănătăţii - Cseke Attila; ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale - Mihail Dumitru. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Distinşi colegi, Aceasta este echipa guvernamentală, acestea sunt axele programului de guvernare pe care intenţionăm să le punem în aplicare în perioada următoare. Vă cerem sprijinul şi suportul dumneavoastră pentru a avea un guvern stabil şi a da României şansa de modernizare pe care toţi românii o aşteaptă. Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze)
		Doamna Roberta Alma Anastase: Îi mulţumesc domnului Emil Boc. În continuare, începem dezbaterile cu domnul senator Gabriel Mutu, din partea Partidului Democrat Liberal.
		Domnul Gabriel Mutu: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Domnule prim-ministru desemnat, Domnilor miniştri desemnaţi, Stimaţi invitaţi, 20 de ani reprezintă un arc de timp important în urma căruia putem trage câteva concluzii cu privire la maniera în care a evoluat sistemul politic românesc postdecembrist. Dincolo de vorbe, este esenţial să construim acum, după două decenii de la eliberarea de sub comunism, un construct mult mai apropiat de principiile pentru care oamenii au ieşit în stradă în 1989. Suntem datori mai mult ca oricând să oferim o nouă viziune asupra modului în care trebuie să meargă România de acum înainte. Nu mai putem invoca lipsa de experienţă, nu mai putem invoca necunoaşterea principiilor democraţiei sau a modului de funcţionare a instituţiilor. În toţi aceşti 20 de ani, românii au experimentat tot felul de proiecte politice, mai mult sau mai puţin inspirate. Deşi am afirmat că de-a lungul acestei perioade au existat mai multe traiectorii politice asumate, din păcate, toate au avut o mare sincopă, au fost proiecte pe termen scurt şi foarte scurt. Nu au reprezentat o viziune coerentă, previzibilă pentru o perioadă de timp cel puţin egală cu un ciclu electoral. Cu toate acestea, programul de guvernare pe care vi-l propune astăzi PD-L împreună cu UDMR este unul care pleacă de la premisa că va rezista şi că va impune o viziune politică constructivă asupra României, viziune ce va fi probată ulterior şi de cabinetele ce se vor succede Guvernului Boc, astfel încât să putem vorbi şi în România de consecvenţă guvernamentală. Veţi vedea că ceea ce am susţinut ca partid politic, şi anume nevoia unui cabinet de dreapta, nu a fost doar o simplă afirmaţie. România trebuie să fie ghidată de oameni de dreapta, capabili de a concepe, dezvolta şi pune în aplicare politici publice menite să încurajeze libera iniţiativă, pe de o parte, şi care să descurajeze creşterea numărului de taxe şi impozite, pe de altă parte. Nu trebuie să uităm că în urmă cu 20 de ani oamenii au ieşit în stradă tocmai pentru a se elibera de un sistem politic totalitar, de stânga. Acum, la două decenii distanţă de la Revoluţie, avem posibilitatea de a ne revanşa faţă de oamenii care şi-au susţinut cu tărie dorinţele de reformare a României la Timişoara, Braşov sau Bucureşti. Stimaţi colegi, În pofida crizei economice şi financiare caracteristică astăzi principalelor economii mondiale, şi care afectează direct situaţia României, Partidul Democrat Liberal şi-a asumat formarea unui cabinet capabil să îmbunătăţească situaţia ţării. De asemenea, partenerii noştri de coaliţie sunt conştienţi că a fi direct implicaţi în actul de guvernare, în pofida numeroaselor dezavantaje electorale, este o poziţie foarte demnă. Alternativa pentru dumnealor ar fi fost să stea pe margine şi să exprime opinii critice la adresa Guvernului. Cu toate acestea, au ales ipostaza mai dificilă, iar pentru aceasta, trebuie să le mulţumim. Aşadar, dacă ar fi să caracterizăm printr-un singur cuvânt coaliţia susţinută de PD-L, UDMR, Grupul independenţilor şi reprezentanţii minorităţilor, acesta ar fi, categoric: responsabilitate. Ştim cu toţii că în România ultimelor trei luni criza economică a fost dublată din păcate de o criză politică. Astăzi, însă, trebuie să avem capacitatea necesară de a depăşi aceste momente dificile şi de a porni în noul an cu o viziune care să fie mai degrabă constructivă. În ultimele luni, întreaga clasă politică a susţinut că momentul 6 decembrie va fi unul de răscruce pentru viitorul României. Deşi demiterea cabinetului Emil Boc a adus mai multe dezavantaje decât avantaje, putem spune că am plecat în lupta electorală de la un moment zero. Altfel spus, la data de 6 decembrie, românii au avut de ales între două viziuni, între două modele de guvernare, fiecare dintre cei care au votat la acel moment fiind conştient pe deplin de consecinţele votului său. După cum am văzut, românii au ales un proiect politic pe care noi, Partidul Democrat Liberal, continuăm să-l susţinem. Pe data de 21 decembrie, Preşedintele României, legitimat de votul cetăţenilor, a depus în această sală un jurământ de credinţă prin care s-a angajat să depună toate eforturile necesare reformării acestei ţări. Pe cale de consecinţă, în calitatea noastră de parlamentari, ar trebui să acordăm un vot de încredere celui care a fost desemnat de preşedinte pentru a forma Guvernul. Trebuie să acordăm gir acestui cabinet pentru că dincolo de diferenţele care ne separă din punct de vedere politic, trebuie să fim de acord în primul rând cu nevoia acestei ţări de a avea un Guvern şi de a depăşi criza politică. Evident, nu susţin că existenţa unui Guvern este unicul antidot de care are nevoie România la ora actuală, dar este un prim pas. Şi suntem cu toţii de acord că această ţară trebuie să meargă înainte şi că avem o responsabilitate faţă de cetăţenii care ne-au ales în urmă cu un an, care ne-au acordat un mandat şi care sunt cu ochii aţintiţi asupra noastră acum. Dincolo de orice consideraţii preliminarii, dincolo de preconcepţii cred că cel mai corect ar fi dacă am putea să ne detaşăm şi să analizăm acest cabinet prin prisma programului de guvernare pe care şi-l asumă. Acest program de guvernare este unul din cele mai complete şi complexe ale României postcomuniste. Ceea ce trebuie să reţinem în primul rând este că acest Guvern este unul mai suplu, cu mai puţine portofolii, fiind încă de la început un punct de referinţă pentru instituţiile publice care vor fi reformate de acum înainte în România. Este evident că până acum miniştrii care s-au mai aflat în funcţie au fost blocaţi în activitatea pe care au desfăşurat-o ministerele pe care le conduceau, dat fiind faptul că anul 2009 a fost unul marcat de două rânduri de alegeri foarte importante pentru români, iar şicanele politice au fost gândite ca fiind parte a strategiilor electorale. Acum, am convingerea că aceştia vor putea să-şi pună mai uşor în aplicare proiectele guvernamentale pentru că mizele elective, practic, nu mai există. România are nevoie de acum încolo de o perioadă de linişte, de o perioadă de construcţie, şi, din acest punct de vedere, îmi place să cred că cei care vor face parte din opoziţie vor adopta o atitudine constructivă, care mai degrabă să vină cu proiecte şi cu idei, decât să blocheze iniţiativele guvernamentale. În următorii trei ani, până la următoarele alegeri parlamentare, trebuie să dăm dovada că această legislatură este alcătuită din oameni politici mult mai responsabili, care nu au vrut pe durata mandatului să-şi dezamăgească cetăţenii din colegiul uninominal în care au fost aleşi. Trebuie ca în 2012 oamenii să vadă că împreună, indiferent de ideologia pe care o reprezentăm, am pus umărul la construirea unei societăţi noi, bazată pe principii solide, la construirea unei societăţi moderne, în care instituţiile funcţionează şi în care cetăţeanul este pus deasupra oricăror interese partinice. De aceea, Grupul senatorilor Partidului Democrat Liberal va sprijini acest Guvern, în special pentru programul său guvernamental aflat în deplin acord cu ceea ce fiecare dintre noi am susţinut în campania electorală. Pentru mulţi dintre noi realizările acestui cabinet vor reprezenta practic o reflectare clară a motivelor pentru care susţinem explicit Guvernul Emil Boc. Sunt convins că noul context politic va fi unul favorabil celor care se vor implica total în funcţionarea acestui mecanism ce îşi propune cu orice preţ ca statul român să se reformeze şi modernizeze, astfel încât cetăţenii din ţară să beneficieze de servicii, programe şi politici la un nivel similar celui practicat în Uniunea Europeană. În final, doresc să le urez miniştrilor acestui Guvern mult spor în îndeplinirea obiectivelor pe care şi le-au propus la începutul acestui mandat! Vă mulţumesc.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Îi dau cuvântul în continuare domnului Mircea Geoană, preşedintele Partidului Social Democrat.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Stimate colege şi stimaţi colegi, Distinşi candidaţi pentru funcţiile ministeriale în Guvernul României, Suntem astăzi în faţa unui moment trist pentru România. Pentru că, evident, ţara are nevoie de un Guvern, evident ţara are nevoie de stabilitate politică după această perioadă agitată. Dar, din păcate, propunerea pe care o avem din partea domnului Traian Băsescu, propunerea de Guvern Emil Boc IV, reprezintă o soluţie proastă pentru ţară în acest moment. Şi am să vă spun în câteva cuvinte de ce considerăm noi, reprezentanţii Alianţei PSD+PC, că această soluţie este greşită şi este proastă pentru România în acest moment. În primul rând, pentru că astăzi două treimi dintre cetăţenii României consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, iar rezultatele alegerilor parlamentare, dincolo de controversele legate de legitimitatea acestora, ne-au demonstrat cu prisosinţă că românii, în marea lor majoritate, dincolo de simpatiile politice, consideră că România are nevoie de o nouă direcţie, şi de obicei şi întotdeauna într-o democraţie, o nouă direcţie se face printr-o nouă guvernare. Faptul că în Parlamentul României se revine cu aceeaşi propunere de prim-ministru, deja respins de către o majoritate în urmă cu câteva săptămâni, faptul că acele calităţi invocate de domnul Băsescu - la domnul Lucian Croitoru că ştie să vorbească în limbajul Fondul Monetar Internaţional, la domnul Negoiţă că reprezintă o comunitate importantă de câteva sute de mii de locuitori, tot ceea ce a sperat românul, dincolo de preferinţele pentru un partid sau altul, sau un candidat la Preşedinţie sau altul, astăzi sunt spulberate. Această propunere de Guvern ignoră majoritatea voinţei românilor care sperau, indiferent de rezultatul la prezidenţiale, să avem parte de o nouă guvernare. Avem de fapt aceeaşi veche guvernare care estre considerată de către majoritatea românilor ca fiind neperformantă şi care este construită, din păcate, pe aceleaşi interese clientelare. În al doilea rând, întreaga populaţie a României consideră - şi nu este o acuză personală - că primul-ministru Emil Boc nu a reprezentat în cele 12 luni de mandat în variantele iniţiale, un prim-ministru suficient de puternic, suficient de solid pe propriile picioare şi suficient de convins de ideile şi propunerile pe care le are pentru a fi acel prim-ministru de forţă de care România are astăzi nevoie. Regret, şi o spun cu sinceritate, că în acest moment nu s-a găsit înţelepciunea politică de a crea o majoritate în jurul unui Guvern cu un prim-ministru care, într-adevăr, să reprezinte un punct de reper şi care să poată să spună şi "Nu" atunci când primeşte un telefon de la Preşedinţie, de la consilierii Preşedintelui, sau de la apropiaţii sau apropiatele Preşedintelui României. De aceea, pentru mine şi pentru noi, revenirea în Parlament, după ce acelaşi prim-ministru a fost respins de către majoritatea Parlamentului României, practic cu aceleaşi propuneri de guvernare, reprezintă o sfidare la adresa opiniei publice româneşti şi o sfidare la adresa Parlamentului naţional. În al doilea rând, este absolut regretabil că la 20 de ani de la Revoluţie, când lumea estre atât de nemulţumită de modul în care este guvernată această ţară, să vină în faţa Parlamentului, la propunerea domnului Băsescu, un guvern care este construit pe criterii clientelare, care răsplăteşte trădarea şi care răsplăteşte hoţia în favoarea unui interes de grup şi a candidatului la Preşedinţie Traian Băsescu. Este complet inacceptabil ca această majoritate precară să fie construită pe trădare şi să instituim în România, în numele celor care vorbesc despre reformarea sistemului politic, piaţa de vânzare, de cumpărare a parlamentarilor acestei ţări. Este o chestiune absolut nefirească, este absolut antidemocratică şi o astfel de majoritate precară, bazată pe trădare şi care răsplăteşte trădarea prin posturi ministeriale, o astfel de guvernare care răsplăteşte hoţia generalizată, prin portofoliile cele mai grase date liderilor care ştim cu ce s-au ocupat în această perioadă, reprezintă o sfidare la adresa bunului-simţ al românilor, şi acest lucru nu va putea să rămână nesancţionat. Nu vreau să spun că nu trebuie să dăm un beneficiu de dubiu celor care sunt noi miniştri. Nu putem să spunem că doamna Udrea, de exemplu, care a fost suspectată la modul cel mai legitim de deturnare de fonduri la Ministerul Turismului, primeşte acum ca răsplată încă un minister, o moşie ceva mai lată, mai adâncă şi mai bănoasă, în schimbul devotamentului faţă de ştim noi cine şi ne jenăm, din motive de politeţe, s-o spunem cu voce tare. Nu am niciun fel de îndoială că unui număr dintre miniştrii care au fost cooptaţi în acest Guvern trebuie să li se dea un beneficiu al dubiului. Nu cred că, de exemplu la sănătate, colegul nostru senator, domnul Attila Cseke, ar fi neapărat un ministru care să nu performeze. Dar vreau să vă spun, de asemenea, că din punct de vedere al lipsei de transparenţă a aranjamentului PD-.-UDMR, există o obligaţie din partea primului-ministru, şi sper să ne răspundă în partea a doua a intervenţiei domniei sale, dacă sunt elemente secrete sau netransparente din convenţia dintre PD-L şi UDMR, nu am niciun fel de dificultate cu descentralizarea, n-am o dificultate cu orice înseamnă drepturi sporite pentru minorităţile naţionale, dacă cumva există în spatele acestei înţelegeri un lucru netransparent legat, de exemplu, de regionalizare, cred că acest subiect ar trebui să fie prezentat. În al treilea rând, mi se pare cel puţin suspect ca în programul de guvernare domnul prim-ministru Emil Boc, care s-a opus din răsputeri proiectului Roşia-Montană, brusc, să devină în câteva săptămâni adeptul acestui proiect controversat. Nu ştiu care este răspunsul. Dar dacă la nivelul conducerii Academiei Române, la nivelul opiniilor specialiştilor din România, acest proiect este cu mare semn de întrebare, de ce, în urmă cu trei săptămâni, domnul Emil Boc, tot prim-ministru al României, spunea că proiectul este greşit şi nu va accepta un astfel de proiect, de ce în programul de guvernare, domnul Videanu şi cei care îi sunt apropiaţi vin cu o astfel de investiţie care are în mod evident multe, multe semne de întrebare. În al patrulea rând, ceea ce mă frământă cel mai mult şi reprezintă şi motivaţia principală a votului împotriva acestei propuneri de Guvern, este faptul că programul de guvernare şi programul anticriză sunt mai diluate şi mai puţin convingătoare decât oricând altcândva. Nu există suficient de multă transparenţă în a spune românilor ce înseamnă anul 2010. Nu se spune extrem de clar în această propunere de program de guvernare că vom avea un cost social semnificativ în anul 2010, că avem un risc de şomaj spre 10% în 2010, că avem în acest moment o erodare a puterii de cumpărare a celor cu venituri mici în România, salariaţi şi pensionari, fără precedent în această ţară, că se propune, în spatele acordului cu Fondul Monetar, o reducere dramatică a puterii de cumpărare a celor cu venituri mici în această ţară. Se vor elimina în anul 2010 tot ce înseamnă transport gratuit pentru pensionari, studenţi şi elevi, se vor elimina tichetele de vacanţă, tichetele de masă, primele şi sporurile, şi dacă în această ţară vom continua să spunem că acordul cu Fondul Monetar e centură de siguranţă, că trebuie să strângem cureaua sau să strângem din dinţi, vă spun că din punctul nostru de vedere acest program de guvernare nu conţine soluţiile anticriză pe care mediul economic şi mediul social românesc le cer cu atâta insistenţă. Eu sunt absolut interesat să aflu în perioada următoare cum se împacă viziunea economică a noului ministru de finanţe, propus astăzi în faţa Parlamentului, domnul Vlădescu, care este un cunoscut opozant al relaţiei cu Fondul Monetar şi care are de fapt o viziune economică care este diferită faţă de propunerea guvernamentală pe care o primim. Este cel care în anul 2005 a dispus şi a impus Guvernului Tăriceanu ruperea relaţiilor cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială, se situează mai degrabă pe o gândire economică diferită faţă de cea pe care o propune în acest moment în programul de guvernare, domnul Emil Boc. Îngheţarea salariilor şi a pensiilor, creşterea accizelor la carburanţi, introducerea unei noi taxe pe medicamente, aceasta va conduce, împreună cu deprecierea leului în anul 2010, la cea mai importantă erodare a puterii de cumpărare şi vă spun, ca lider social-democrat, că în acest moment ne îndreptăm către suportarea crizei din 2010 în principal de către categoriile vulnerabile din această ţară. Nu ştiu care va fi abordarea faţă de domeniul agricol în această ţară, dar ştiu că în acest moment asistăm, cel puţin în programul de guvernare, la eliminarea subvenţiilor pentru categorii importante de muncitori şi de lucrători în agricultură, şi din punctul meu de vedere, programul de guvernare în domeniul agriculturii şi dezvoltării satului românesc este extrem de precar. De asemenea, ca social-democraţi, nu putem fi de acord cu eliminarea din programul de guvernare a unor indici, până în 2012: eliminarea indicatorilor cu privire la salariul minim pe economie, eliminarea a ceea ce a existat în programul de guvernare anterior - a ţintei de 60% creştere pentru salariul mediu pe economie, până în 2012, şi orice referire cu privire la punctul de pensie şi atingerea punctului de pensie în valoare de 45% din salariul mediu brut pe economie. Deci, acest program de guvernare, aşa-zis de dreapta, va conduce la accentuarea polarizării sociale şi va conduce, de fapt, la adâncirea sărăciei şi la acelaşi principiu, păcătos în România, "scapă cine poate!" iar cei care au, într-adevăr, nevoie de sprijinul nostru vor fi cei mai afectaţi de acest program de guvernare. De asemenea, aş dori să menţionez, în încheierea prezentării mele şi a justificării poziţiei noastre în faţa opiniei publice şi a votului nostru în această zi de vot cu privire la învestirea acestui guvern, că din punctul nostru de vedere niciunul, dar niciunul dintre elementele sugerate de mediul de afaceri din România, ca soluţii anticriză, nu se regăsesc în acest program de guvernare; nicio vorbă despre reluarea creditării; nicio vorbă despre rambursarea la timp şi în condiţii transparente a t.v.a.-ului; nicio vorbă despre măsurile pe care în mod repetat asociaţiile patronale, profesionale şi mediul economic intern şi extern le-au sugerat, cu disperare aproape, Guvernului Boc, în orice încarnare a acestuia am avut parte. În acest moment, suntem în faţa unei situaţii în care România a pierdut cele mai multe întreprinderi mici şi mijlocii din întreaga Europă; nicio vorbă despre eliminarea impozitului minim pe profit, o formă de dispreţ şi de ignorare a solicitărilor legitime ale mediului economic românesc; nicio vorbă despre solicitările legitime ale mediului economic românesc; nicio vorbă despre solicitările legitime ale mediului sindical românesc. Deci, astăzi, de fapt, ne aflăm în faţa unei compilări de program de guvernare, care, mai mult decât în programul vechi de guvernare, a eliminat şi ţintele cu privire la alocarea banilor publici, de aici până în 2012. Se vorbeşte, ceea ce am sugerat şi eu în repetate rânduri, de bugetare multianuală; nicio vorbă despre alocarea bugetară multianuală, din punct de vedere al programelor şi al investiţiilor publice în acest moment. Vreau să menţionez că, din punctul nostru de vedere, al Alianţei PSD+PC, după votul de astăzi, indiferent cum va fi el, va trebui să ne aplecăm neîntârziat cu privire la discuţia serioasă despre Proiectul de buget pe anul 2010, va trebui să aprobăm, înainte de adoptarea bugetului pe 2010, Legea responsabilităţii fiscale, pentru că, de fapt, dacă vom da un vot acestui guvern, pe aceste principii de guvernare, putem să fim siguri că banii vor fi alocaţi pe criterii politice, către clientelă politică, către "regii asfaltului", şi către tot ceea ce a însemnat drenarea banului public şi o treime din economia naţională aflată la nivelul economiei subterane. De aceea, punctul nostru de vedere este că, la 20 de ani după Revoluţie, românii au dreptul la o mai bună guvernare. Ceea ce ni se prezintă astăzi este o reţetă de repetare a proastei guvernări pe care am văzut-o, din păcate, în ultimii ani, şi în ultimul an în România. Vreau, de asemenea, să spun, în numele parlamentarilor noştri, că vom veghea cu o vigilenţă sporită împotriva alocării de resurse pe criterii politice la adresa comunităţilor din România; că este în acest moment un plan diabolic de a dirija resurse, exclusiv către primăriile PD-L şi, eventual, UDMR, neglijând şi nesocotind miile de aleşi locali care reprezintă alte culori politice în această ţară. De aceea, dezbaterea de astăzi, dezbaterea cu privire la buget, dezbaterea cu privire la amendamentele la buget, dezbaterile cu privire la Legea responsabilităţii fiscale, vor trebui să permită în România începutul unei mai bune guvernări în această ţară. Poziţia noastră este extrem de clară şi de simplă: acelaşi guvern, care este considerat ca fiind incompetent şi incapabil să producă soluţii pentru România, reprezintă cea mai proastă soluţie pentru această ţară, după o perioadă electorală prelungită. Domnul Băsescu a ratat o ocazie de a putea să demonstreze că şi-a schimbat atitudinea, după primii 5 ani de mandat. Va continua să impună acelaşi tip de politici discreţionare şi va continua să răsplătească hoţia şi trădarea, ca mijloc de aşa-zisă "modernizare" a clasei politice şi a sistemului statal românesc. De aceea, în ajun de Crăciun, doresc să spun "La mulţi ani!" tuturor românilor, şi să spunem într-o manieră extrem de clară, că Alianţa PSD+PC va vota împotriva acestui guvern, care nici în persoana primului-ministru, nici în componenţa Guvernului, nici în modul în care înşişi PD-L-iştii şi-au votat propunerile pentru Cabinet, aţi votat la PD-L alţi miniştri şi vă aflaţi în faţa unui guvern cu miniştri care sfidează şi voinţa partidului, care spune că sprijină acest guvern. Şi acest lucru este o palmă pe obrazul unui mare partid al acestei ţări şi al acestei democraţii. Votul nostru va fi împotriva învestirii acestui guvern, care nu reprezintă o soluţie pentru România. Din păcate, şansa de a avea o guvernarea robustă, cu o amplă majoritate, cu un premier puternic, a fost irosită. Pe umerii dumneavoastră şi ai domnului Băsescu apasă o sarcină imensă, de a guverna o ţară învrăjbită, derutată, speriată, şi pentru care nu aveţi niciun fel de soluţie coerentă. Votul nostru este împotriva învestirii acestui guvern şi a acestui program de guvernare. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu. Aţi epuizat 19 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Alianţei PSD+PC. În continuare, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul Crin Antonescu.
		Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte a Camerei, Stimaţi colegi senatori şi deputaţi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Nu voi vorbi despre Guvernul dumneavoastră, pentru că obişnuiesc să vorbesc o singură dată despre acelaşi lucru, în aceleaşi coordonate, în aceeaşi conjunctură. Despre guvernul dumneavoastră am vorbit la moţiunea de cenzură pe care am iniţiat-o. Şi, dat fiind că guvernul dumneavoastră nu s-a schimbat de atunci, nu se schimbă nici poziţia noastră politică de atunci. A vorbi în două sau mai multe rânduri despre acelaşi lucru, înseamnă să-ţi iei riscul să te repeţi sau să fii inconsecvent. Şi, din acest motiv, neasumând niciunul din aceste două riscuri, azi nu voi vorbi despre guvernul pe care suntem chemaţi să-l învestim prin votul nostru. Vor vorbi colegii mei, şi eu vă cer permisiunea să spun câteva lucruri despre statul de drept, despre regimul democratic, despre pluralism şi libertate în România, la 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989. Şi vreau să spun aceste lucruri, pentru că trebuie. În istoria democraţiilor, a parlamentarismului, au existat multe momente critice, de confruntare, de tensiune între instituţia parlamentară, cu regulile ei, cu şansele şi cu riscurile ei, şi personalităţi politice foarte puternice, decise să impună o anumită viziune, o anumită linie, o anumită politică. Oliver Cromwell a dizolvat cu forţa Parlamentul, ba chiar, introducând o armată fidelă şi călită în bătăliile războiului civil al vremii, i-a arestat pe parlamentari, i-a scos cu forţa de acolo; Napoleon Bonaparte a dat o frumuseţe de lovitură de stat, cu grenadirii săi, la fel, consacraţi pe câmpurile de onoare ale Europei, şi au fost membri ai Senatului, încă republican, al Franţei, care au sărit pe fereastră ca să scape de lăncile lungi ale militarilor lui Napoleon; cum ştiţi bine, că eram, totuşi, contemporani, preşedintele rus, Boris Elţîn, a tras, pur şi simplu, cu tunul în Parlament. Într-o ţară din Europa, un prim-ministru, odată, s-a dus la târg şi a târguit un bici. Şi, în văzul târgoveţilor, cetăţenilor, trecătorilor a rostit următoarele vorbe, care aveau caracter public, care aveau caracter de îndemn şi caracter de program politic: "Ia să luăm un bici, să punem biciul pe parlamentari!" (Aplauze.) Drama României, drama politică a României sau drama României politice este diferenţa dintre tun şi bici, este diferenţa dintre loviturile în care Cromwell, Bonaparte sau Elţîn îşi asumau personal "trasul cu tunul", şi situaţia în care, în România, deşi omul respectiv era prim-ministru, şi desigur, va mai fi, nici măcar nu ţinea biciul cu mâna lui. Era trimis să spună asta. Dar, spre deosebire de alte ocazii, daţi-mi voie ca de data asta să nu îndrept consideraţiile mele critice şi triste nici către domnul care purta biciul şi vorbea despre bici, nici către domnul care-i pusese biciul în mână, ci în cu totul altă parte. Nu este de vină nici domnul preşedinte Băsescu, nu este de vină nici domnul fost demis, desemnat şi viitor prim-ministru, Emil Boc - dânsul era cu biciul -, nu sunt de vină domniile lor sau doar domniile lor că în viaţa publică românească o asemenea afirmaţie n-a stârnit nicio emoţie. A trecut la capitolul "anecdote", la capitolul "glume bune", la capitolul "făcut cu ochiul". Noi ne facem cu ochiul, între noi, excesiv, parcă am avea un tic, facem cu ochiul istoriei, facem cu ochiul poporului, facem cu ochiul trecutului, facem cu ochiul viitorului. Şi... a zis şi domnul prim-ministru o glumă. Nu-i de vină domnia sa că o asemenea afirmaţie nu a stârnit nicio emoţie. După cum nu este de vină domnul preşedinte Băsescu, că în România, fără să avem de-a face cu proceduri de modificare a Constituţiei, în acest sens, cu exprimarea voinţei naţiunii, în acest sens, trăim aşezat, consacrat, tacit, fără acte în regulă, dar trăim într-o republică prezidenţială. Astăzi, a devenit un punct de reper în discursul politic din România, şi la dreapta, şi la stânga, şi la putere, şi în opoziţie, că trebuie executată voinţa preşedintelui; că guvernează doar cine vrea preşedintele României; că Parchetele trebuie să înceapă sau să nu înceapă urmăriri penale doar când vrea preşedintele României, deja cu precizie calendaristică; că poţi să fii săltat de pe stradă, nici arestat, nici invitat, săltat, dacă vrea preşedintele României; că poţi să fii eliberat, dacă vrea preşedintele României; că trebuie, în fine, să facem modernizarea statului, pentru că aşa vrea preşedintele României, şi pentru că, nu-i aşa, este frumos; pentru că trebuie să guvernăm toţi, indiferent pe ce poziţii ne-am aflat în alegeri, pentru că aşa vrea preşedintele României. Modernizarea statului român! Asta este o poveste veche, e veche, veche, de la Cuza la Ceauşescu şi de la Carol al II-lea la Traian Băsescu: statul român se modernizează neîncetat. Nici nu termină a se moderniza, nici nu începe a se moderniza, dar nu contenim să vorbim despre asta. Este foarte limpede că, în sine, modernizarea statului român este necesară, şi acum avem şi explicit un program de modernizare a statului român. Dar, de fiecare dată ni se vorbeşte, din timp în timp, pe fondul mâhnirilor noastre, pentru că eşuăm, democratic, în modernism, modernizarea cu adevărat a statului român, despre faptul că trebuie să vină cineva hotărât să-l modernizeze. Şi, acum, este vorba de faptul că un om, preşedintele, care - nu are importanţă că, la votul românilor care trăiesc sub administraţia sa, a pierdut alegerile. Le-a câştigat, conform Constituţiei, susţinut de luptătorii anticomunişti pe internet din diaspora. A câştigat alegerile şi trebuie să facă singur, după voinţa sa, modernizarea statului român, ajutat de un partid-unic. Noi nu reuşim să ne desprindem, după 20 de ani, de fantoma "partidului-unic". Frontul Salvării Naţionale a dorit explicit să fie un partid- unic. Nu a reuşit, slavă Domnului! Şi, după aceea, evoluţia lucrurilor a făcut să avem senzaţia că am scăpat odată pentru totdeauna de această teamă şi de această temă. Partidul Social Democrat, cel puţin conform spuselor domnului Traian Băsescu, domnului Emil Boc şi a spuselor mele, din vremea respectivă, şi nu mă dezic, între 2000 şi 2004 a avut pornirea foarte hotărâtă de a deveni, dacă nu partid-unic, un partid-stat, ceea ce până la urmă, de facto, înseamnă unic. Acum, avem Partidul Democrat, care ne spune foarte clar, prin vocea domnului Traian Băsescu, care este programul de modernizare a României. Un singur partid serveşte interesul naţional, un singur partid trebuie să controleze resursele economice ale României, un singur partid trebuie să controleze Parlamentul, un singur partid trebuie să controleze Guvernul, toţi primarii trebuie să meargă la un partid, şi cine este parlamentar de nădejde trebuie să se ducă la acest partid sau trebuie să-l sprijine. Aud, în aceste zile, o platitudine pe care o spunem toţi. Este una din acele vorbe pe care nu rişti nimic spunându-le. Nu rişti decât să nu spui nimic, dar ăsta este cel mai mic dintre riscuri în ţara noastră. Vorba sună aşa: "Ţara are nevoie de un guvern". Repetăm toţi cu poftă, de parcă am rezolva problemele guvernării, în sine, această spusă: "Ţara are nevoie de un guvern". Nimeni nu are curaj să spună că ţara are nevoie şi de opoziţie, dacă mai vrea să mai fie o ţară democratică. Nu! "Ţara are nevoie de un guvern", şi, ca atare, în aceste zile, săptămâni, a apărut un nou criteriu de a fi raportat ca om politic la interesul naţional: Eşti la guvernare, accepţi să te duci la guvernare, accepţi să sprijini guvernul sub toate formele, serveşti interesul naţional. Nu, eşti împotriva interesului naţional. Or, eu spun, în numele partidului meu, o spun acum şi o voi spune şi în anii următori, o voi spune totdeauna, că în măsura, exact în aceeaşi măsură în care ţara are, într-adevăr, nevoie de un guvern, ţara are nevoie şi de opoziţie. Este un guvern care va trece, asta se ştie, nu cu votul nostru, va trece cu votul unei majorităţi, care nu poate fi contestată formal, dar a cărei alcătuire s-a făcut în mod făţiş, pe introducerea unor criterii, pe oficializarea unor criterii condamnabile. Pentru că, aşa cum spunea aici un domn parlamentar din partea Partidului Democrat, pe bună dreptate, şi în alegerile prezidenţiale, deşi era în joc numai funcţia de preşedinte, noi am susţinut fiecare, împreună cu candidatul pe care l-am susţinut, o viziune şi un program de guvernare. Poate că este mult spus, pretenţios, şi pentru unii şi pentru alţii, dar, în principiu, este adevărat. Păi, dacă am susţinut un alt mod şi o altă viziune de guvernare, decât aceea a preşedintelui, care a câştigat, câştig în baza căruia faceţi dumneavoastră guvernul, cum puteţi avea pretenţia de la noi, ca pur şi simplu, în văzul lumii şi invocând interesul naţional, să sărim gardul la modul şi la viziunea dumneavoastră de a guverna. Cum se poate ca, în aceste zile, numărătoarea parlamentarilor care, din motive mult mai simple decât interesul naţional, trec dintr-o barcă în alta, numărătoarea asta să se facă public, fără niciun fel de conotaţie de ordin politic, de ordin moral. Se face doar aritmetic. Şi, mai mult decât atât, suntem în aceste zile, şi de asta, încă o dată, nu-i de vină deloc nici domnul Băsescu, nici domnul Boc, nici altcineva, nici Partidul Democrat, suntem în faţa unui elogiu public din ce în ce mai frecvent, din partea celor care, pentru opinia publică, fac, desfac, desfiinţează, consacră un elogiu public al şmecheriei şi oportunismului. În aceste zile, se afirmă, se scrie negru pe alb, de către oameni care, chipurile, servesc şi ei cu condeiul şi cu vorba interesul naţional, că cine este la guvernare e şmecher, e bine, e puternic, a reuşit, şi cine rămâne în opoziţie e un prost, că partidul care rămâne în opoziţie e destinat dispariţiei, şi partidul care e la putere este destinat înfloririi. Se pune puţin problema că acelaşi guvern a condus aşa cum a condus un an de zile România, nu se pune deloc problema că acelaşi preşedinte a modernizat cum a modernizat statul vreme de cinci ani, nu se pune deloc problema că în viaţa politică trebuie să existe nişte elemente de identitate, pentru că altfel nu poate exista democraţie. Eu ştiu foarte bine, ca şi dumneavoastră, că viaţa politică, partidele politice, Parlamentul, nu sunt lăcaşe religioase. Există câte o incursiune binecuvântată a elementului religios în Parlament, după cum am văzut, chiar alaltăieri, dar aici suntem în plin "lumesc". Ştim, de asemenea, că şi în alte ţări, în democraţii consolidate, bătrâne, coapte, nu întotdeauna şi nu toţi oamenii politici respectă criteriile valorice, criteriile morale. Problema este că acolo ei le au, şi atunci pot vedea când cineva le încalcă, iar la noi ele nu există. La noi criteriile se fac după oameni, ministerele se construiesc după oameni, şi nu invers, programele şi modernizările statului se construiesc după cine iese preşedinte. 70.000 de voturi au despărţit, stimaţi colegi parlamentari, care nu ştiţi bine în ce partid sunteţi azi, şi în ce partid sunteţi mâine, 70.000 de voturi v-au despărţit ca astăzi să faceţi în urale modernizarea statului român cu Mircea Geoană. Ăsta este un lucru de toată jena şi de care nu mai este vinovat doar Traian Băsescu, doar Emil Boc sau toţi ceilalţi. Suntem în faţa unui pericol pentru statul de drept, pentru democraţie, pentru libertate. Şi acest pericol este generat nu de un om, nu de camarila sa, nu de un partid, ci de faptul că restul clasei politice din România, restul societăţii româneşti nu pare a avea suficientă forţă pentru a rezista şi pentru a apăra lucruri, pentru care, acum 20 de ani, au murit oameni. În calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, le cer scuze alegătorilor liberali ai foştilor noştri colegi care au primit vot pe programul şi pe poziţia politică a unui partid în toamna lui 2008, şi astăzi au plecat în partea cealaltă. Aceloraşi alegători le cer scuze pentru colegii mei, liberali, care acum o lună jumătate au votat împotriva învestirii unor miniştri în comisii, iar ieri au votat pentru aceeaşi miniştri, deşi oamenii politici nu se schimbă, de miniştri vorbesc, într-o lună şi jumătate. Le cer, mai cu seamă, iertare, ca om politic, din aceşti 20 de ani din România, rudelor, prietenilor, celor care ţin la memoria morţilor din decembrie 1989. Le cer iertare, pentru că la 20 de ani de la sacrificiul lor, astăzi suntem mult prea aproape, în caricatură, şi de Nicolae Ceauşescu, şi de Marea Adunare Naţională, şi de presa omagială, şi de lipsa de criterii. În fond, n-am reuşit să facem o lege a lustraţiei privitoare la nomenclatura comunistă, şi nici nu ştiu cum am mai putea să discutăm despre ea când, între timp, avem o altă nomenclatură, bazată pe aceleaşi mecanisme şi pe aceleaşi criterii: slugărnicia, lipsa de coloană vertebrală, lipsa de consecvenţă, de principiu şi de demnitate. Ştiu că libertatea şi onoarea nu ţin de foame, dar ştiu, de asemenea, că n-a existat niciodată prosperitate şi dreptate fără libertate şi onoare. Vă mulţumesc şi vă doresc un an bun! (Aplauze intense, prelungite.)
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc domnului preşedinte Antonescu. În continuare, îl invit la cuvânt, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, pe domnul senator Marko Bela.
		Domnul Markó Béla: Domnule preşedinte al Senatului, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Suntem spre finalul unui an zbuciumat, plin de aşteptări, dezamăgiri şi conflicte politice. Zilele acestea aniversăm 20 de ani de când s-a creat şansa unei construcţii democratice în România, şi comemorăm, totodată, amintirea celor care şi-au jertfit viaţa la Timişoara, Bucureşti, Cluj, Târgu-Mureş şi alte oraşe. De acum 20 de ani, în 23 decembrie 1989, s-a înfiinţat Uniunea Democrată Maghiară din România şi s-au constituit, deja, mai multe organizaţii judeţene ale acestei formaţiuni politice, iar astăzi, în Parlamentul României, de fapt, nu prima oară în aceste două decenii, are loc dezbaterea despre un guvern din care, dacă va fi votat, va face parte şi UDMR. La fel, nu este prima dată când ne confruntăm cu dilema opoziţiei sau acţiunii guvernamentale, nu este prima dată când ni se pune întrebarea: de ce ne asumăm participarea într-o coaliţie guvernamentală, mai ales într-o perioadă extrem de controversată, când guvernul va trebui să ia măsuri foarte ferme, de multe ori dureroase, în interesul relansării economiei. Aş putea să răspund cu mult populism şi cu multă demagogie, dar nu o voi face. Sunt convins că discursul nostru politic s-a deteriorat în ultimii ani, tocmai din cauza demagogiei, a lipsei de responsabilitate şi de asumare a greşelilor politice. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte simple: fiecare formaţiune politică a fost mandatată de către electorat să caute posibilitatea realizării unui program aparte şi să încerce aplicarea unei anumite doctrine: cea conservatoare, cea liberală sau cea social-democrată. Noi înşine ocupăm un anumit loc pe eşichierul politic, fiind o formaţiune de dreapta, centru-dreapta, membră în Partidul Popular European. Totuşi, îmi permit o afirmaţie, uşor patetică, că dincolo de apartenenţa doctrinară, adevărata ideologie a UDMR este reconcilierea: reconcilierea între minoritate şi majoritate, între grupuri sociale, între comunităţi, între programe. O comunitate minoritară niciodată nu are interesul confruntării al diferitelor sciziuni şi rupturi în societate sau în viaţa politică, fiindcă printr-o astfel de situaţie tensionată ea va suferi în primul rând. În acest moment, clasa politică din România este divizată în mod dramatic şi riscăm să introducem această divizare în întreaga societate, în familii, la locuri de muncă. De fapt, deja se întâmplă acest lucru. De aceea, nu avem voie să nu încercăm totul pentru a evita o astfel de ruptură şi să impunem ca regulă generală a vieţii cotidiene suspiciunea, teama, duşmănia. Maghiarii din România ne-au trimis aici, în Parlament, stimaţi colegi, să căutăm căile reconcilierii şi solidarităţii, nu cu oricine şi nu cu orice preţ, fireşte. Sunt păreri după care o organizaţie minoritară totdeauna trebuie să fie în Guvern. Dacă aş accepta această teză, eu însumi aş accepta că suntem inferiori faţă de dumneavoastră, fără un statut de sine stătător, un fel de anexă a oricărei puteri. Cred că în lunile trecute am dovedit că nu este aşa, că ne asumăm programe şi proiecte ale opoziţiei dacă le considerăm viabile. În schimb, doctrina prin care ne putem alia cu alte formaţiuni politice este una şi aceeaşi, aşa cum am spus, reconcilierea. Nu sunt un naiv şi nu cred că dintr-o zi în alta vom putea opri deteriorarea vieţii publice, disputele, polemicile fără de calitate, dar trebuie să încercăm. Un Guvern care are în componenţă UDMR şi este susţinut şi de Grupul minorităţilor din Camera Deputaţilor ar putea să ofere în continuare soluţii pentru îmbunătăţirea relaţiilor interetnice. Un Guvern în care Ministerul Culturii este condus de un politician maghiar ar putea să impună, în continuare, o schimbare de mentalitate. Este şi acesta un proiect, dacă vreţi, proiectul Kelemen, sau un proiect PD-L-UDMR-Minorităţi, dar ar putea să fie proiectul tuturor. Sunt convins că viziunea unui intelectual maghiar de prim rang poate să aducă o înnoire într-un domeniu atât de important şi atât de lăsat în umbră, cultura. Ştiu că ceea ce spun îi supără pe unii, de aceea şi spun: să ne supărăm, stimaţi colegi, dar să nu rămânem indiferenţi. Noi ne asumăm un program guvernamental care conţine şansa regândirii economiei, a administraţiei, precum şi continuarea reformei în educaţie, în domeniul drepturilor minorităţilor. Iar ceea ce pentru noi ar fi direcţia principală de acţiune guvernamentală în perioada următoare, dincolo de măsurile luate în economie şi în domeniul fiscal, este descentralizarea. S-a promis mult şi s-a făcut foarte puţin în privinţa demolării statului supracentralizat, transferând puteri şi bani către comunităţile locale. Criza nu este o scuză. Tocmai ideea de criză trebuie să ne atenţioneze că societăţile pluraliste, descentralizate, cu mai multe centre de decizie fac faţă mai uşor unor astfel de provocări. Un stat înţelept nu vrea să administreze totul, ci îşi menţine dreptul şi obligaţia controlului legalităţii şi a implementării politicilor guvernamentale, dar dacă este posibil va lăsa administrarea treburilor pe seama altora. De aceea, cred că unul dintre capitolele cele mai importante ale acestui program de guvernare este cel care se referă la descentralizare. Trebuie să renunţăm la ideea Guvernului atotputernic şi omniprezent şi să lăsăm diferitele direcţii deconcentrate în subordinea consiliilor judeţene sau locale, după caz, păstrând la Guvern instrumentele de inspecţie, control şi monitorizare. Miniştrii UDMR vor acţiona în interesul unei astfel de reforme profunde în toate domeniile. Noi nu vom uita ce am spus în opoziţie, degeaba ne acuză unii de inconsecvenţă, fiindcă totdeauna vom fi consecvenţi, prin programul nostru, fie vorba de democraţie, de parlamentarism, de relaţii normale, echilibrate între Parlament, Guvern şi Preşedinţie, de interpretarea corectă a rolului fiecărei instituţii din stat. Suntem şi vom fi consecvenţi în ideea de reconciliere, de echitate şi egalitate în relaţiile dintre majoritate şi minoritate, de găsirea unor soluţii speciale pentru păstrarea identităţii şi valorilor istorice, culturale, etnice ale fiecărei comunităţi. Doamnelor şi domnilor colegi, Uniunea Democrată Maghiară din România îşi asumă răspunderea guvernării împreună cu Partidul Democrat-Liberal, fiindcă suntem convinşi că avem nevoie de un Guvern stabil, capabil să rezolve problemele urgente ale ţării şi care să guverneze nu în detrimentul Parlamentului, ci într-o relaţie cât mai strânsă cu corpul legislativ al ţării, punând capăt unor litigii care ne-au încetinit enorm de mult în efortul nostru de a ne integra, din toate punctele de vedere, în Uniunea Europeană. Vom vota programul şi lista Guvernului. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc domnului preşedinte Markó Belá. În continuare, din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul deputat Varujan Pambuccian.
		Domnul Varujan Pambuccian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi, Am să încep prin a explica felul în care a acţionat grupul nostru parlamentar în această perioadă, pentru că este bine să facă acest lucru şi este bine să se înţeleagă şi felul în care vom acţiona în viitor. Acum un an era învestit un Guvern cu care am avut o înţelegere pe care am respectat-o până în ultima clipă, pentru că aşa procedăm întotdeauna. A urmat o nouă realitate politică, în care noi am avut un vis, cel în care un reprezentant al nostru, domnul Klaus Iohannis, putea deveni primul-ministru al României. Iată că nu a fost să se întâmple aşa. Există şi vise care nu se împlinesc şi acum suntem într-o nouă realitate politică. O realitate politică în care avem, absolut pragmatic vorbind, două posibilităţi: să intrăm într-o logică de alegeri anticipate nesfârşite, care ar da cam de fiecare dată acelaşi rezultat, sau să intrăm într-o logică de stabilizare a situaţiei politice şi să vedem ce vom mai face cu criza economică pe care o avem şi care va dura, cel puţin aşa cred eu, încă ani buni, nu numai la noi. Noi am ales a doua cale. Pentru că dincolo de visele pe care le poţi avea, dincolo de lucrurile pe care poţi să le crezi că pot funcţiona mai bine sau mai rău, există o realitate de care trebuie să ţii cont. În această realitate cred că felul în care a acţionat grupul nostru parlamentar a fost deopotrivă benefic şi pentru formarea actualei puteri şi pentru stabilizarea actualei opoziţii şi cred că ştiţi cu toţii şi înţelegeţi cu toţii foarte bine ce vreau să spun prin acest lucru. Revenind la chestiunile care privesc actul de guvernare, domnule prim-ministru, vă vom acorda votul de investitură. Vi-l vom acorda şi vi-l vom acorda exact în felul în care am făcut-o de fiecare dată, făcând o promisiune că nu vom vota moţiuni de cenzură şi moţiuni simple de care ne vom ţine aşa cum ne-am ţinut întotdeauna de fiecare cuvânt dat. Pentru că suntem, însă, într-o realitate economică extrem de complexă, ne vom rezerva dreptul ca tot ce înseamnă legi cu impact important asupra fiscalităţii, asupra economiei reale, asupra aspectelor sociale deosebit de importante şi evident asupra chestiunilor legate de problematica minorităţilor naţionale, să le discutăm de fiecare dată şi în cazul în care nu vom reuşi să găsim un numitor comun, să ne asumăm lucrurile aşa cum credem noi, punctual, pe chestiunea respectivă. Credem că anul care vine va fi un an deosebit de greu. Este anul premergător celui mai greu an, 2011, din punct de vedere economic prin care vom trece. Pe lângă problema dificilă, economică, pe care o avem de înfruntat, mai avem încă un lucru la fel de dificil ca şi criza şi care ţine de restricţiile şi de un anumit fel de a gândi al Fondului Monetar Internaţional, de care trebuie să ţinem cont, pentru că nu avem încotro. Va fi foarte dificil de guvernat. Vă asumaţi un lucru extrem, extrem de dificil. Sigur, există bucuria de moment, dar, din nou, realitatea s-ar putea să fie una foarte, foarte dură în lunile care urmează. De aceea vă vom sprijini ca să trecem cu bine şi de această realitate. Sper că lucrul pe care grupul nostru parlamentar îl face acum este înţelept şi că viitorul ne va dovedi că am procedat bine şi că am reuşit să contribuim aşa cum putem şi noi la ieşirea dintr-un moment foarte, foarte dificil în care se găseşte România. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului minorităţilor naţionale.)
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc şi eu. Aţi consumat şi aţi depăşit timpul alocat Grupului minorităţilor naţionale. În continuare, din partea Grupului parlamentarilor independenţi, domnul senator Liviu Câmpanu. Se pregăteşte, din partea Grupului PD-L, domnul deputat Gheorghe Ialomiţianu.
		Domnul Liviu Câmpanu: Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor colegi, Aşa cum bine ştiţi, Grupul parlamentarilor independenţi a anunţat sprijinul pentru susţinerea acestei echipe de guvernare. Am anunţat acest sprijin necondiţionat. Nu ne-am dorit privilegii, nu ne-am dorit funcţii, ci am dorit să contribuim atât cât putem noi, prin voturile noastre, în sprijinul depăşirii perioadei de criză politică şi a crizei economice. Am spus că vom oferi un sprijin necondiţionat şi vreau să vă asigur că veţi avea în noi nişte parteneri loiali, dar nu nişte parteneri comozi, pentru că vom fi primii care vom semnala, dacă ele vor exista, derapaje în ceea ce priveşte urmărirea interesului naţional. Vreau să vă spun că îmi doresc în această zi să salut reprezentanţii celor două partide politice din opoziţie, pentru că este nevoie de o opoziţie puternică, pentru că între opoziţie şi guvernare este neapărat o poziţie ambivalentă. Un Guvern puternic are nevoie de o opoziţie puternică, dar o opoziţie puternică poate face un Guvern şi mai puternic, iar în situaţia actuală, România are nevoie de un Guvern puternic. Aş vrea să aduc în atenţia domnului prim-ministru necesitatea începerii unei dezbateri naţionale cu privire la starea naţiunii. Şi spun acest lucru deoarece cetăţenii acestei ţări au nevoie, dar, în acelaşi timp, au dreptul să ştie cu exactitate situaţia economică, economico-socială a României, paşii pe care dumneavoastră îi veţi urma în încercarea de a scoate cât mai repede România din criză. Este nevoie de acest lucru pentru ca oamenii acestei ţări să poată să-şi facă o proiecţie realistă a nivelului speranţei lor. Vreau să vă asigur încă o dată de sprijinul nostru şi pentru că ne apropiem de sărbătorile de iarnă vreau să doresc sărbători fericite, sănătate şi putere de muncă tuturor! Vă mulţumesc.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: În continuare invităm la cuvânt pe domnul deputat Gheorghe Ialomiţianu. Se pregăteşte, din partea Grupului PSD+PC, domnul deputat Viorel Ştefan.
		Domnul Gheorghe Ialomiţianu: Domnule preşedinte al Senatului, Domnule prim-ministru desemnat, Domnilor miniştri desemnaţi, Stimaţi colegi, Aş dori să vă prezint câteva motive întemeiate pentru a da un vot favorabil listei Guvernului prezentate astăzi Parlamentului de primul-ministru desemnat. Astfel, se pune capăt crizei politice declanşate cu aproape două luni înaintea alegerilor prezidenţiale. Demiterea Guvernului Boc, înaintea alegerilor prezidenţiale, de către o majoritate conjuncturală a fost un demers corect din punct de vedere constituţional. Totuşi, motivul demiterii a avut drept scop crearea unui avantaj electoral pentru contracandidaţii lui Traian Băsescu. Stimaţi colegi, Nu putem vorbi de lipsă de performanţă a Guvernului demis. Putem să susţinem că Guvernul a fost singurul care, după 1989, a făcut în mod real reformă în România, chiar dacă 2009 a fost un an electoral. Aici doresc să menţionez reforma în administraţia publică, în învăţământ, în sistemul de salarizare a instituţiilor publice şi în sistemul de pensii. Trebuie să amintim aici şi efortul unor miniştri ai PSD-ului care, până la un anumit punct, au contribuit în mod real la reformarea domeniilor gestionate. Exemplu: ministrul Ministerului Muncii şi ministrul Ministerului Educaţiei. În Parlament, aceste reforme au fost susţinute de către PSD. Totuşi, la un anumit punct, datorită unor calcule electorale, PSD-ul nu a mai dorit să susţină aceste reforme. Reformele în România trebuie continuate şi în perioada următoare, dacă dorim ca România să devină un stat modern, să se poată compara cu toate celelalte state din Uniunea Europeană. Stimaţi colegi, Motivele votării Guvernului Boc în noua formulă prezentată astăzi în Parlament sunt: garanţia că reformele în România vor continua; se va continua acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, care va asigura resurse financiare pentru finanţarea deficitului bugetar, pentru menţinerea cursului valutar, pentru ieşirea României din criză; menţinerea cotei unice şi în perioada următoare, lucru cerut de mediul de afaceri; descentralizarea administrativă, inclusiv descentralizarea financiară; trecerea de la bugetul anual la bugetele multinaţionale, asigurând finanţarea în mod continuu a proiectelor aflate în derulare şi renunţarea la rectificările repetate; introducerea responsabilităţii utilizării banilor publici, prin adoptarea Legii responsabilităţii fiscale; (ştim că domnul Geoană este un fan al acestei legi şi cred că o să susţineţi!) atragerea fondurilor europene; repartizarea a cel puţin 20% din resursele financiare pentru investiţii. Stimaţi colegi, Cred că astăzi trebuie să dăm dovadă de maturitate şi responsabilitate politică, şi anume prin, a da un vot favorabil acestui Guvern. Motivele sunt multiple. Campania electorală s-a terminat. România are nevoie de un Guvern cu puteri depline pentru a continua reformele şi deblocarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Avem nevoie de un buget. Toate instituţiile de la nivel local au nevoie de buget. Şi acolo avem preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari şi ai PSD-ului şi ai PNL-ului. Cred că acei oameni care v-au ajutat în campanie merită să-i ajutaţi prin a da un buget cât mai repede. Grupul PD-L va da un vot favorabil acestui Guvern. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc. Se pare că a survenit o modificare din partea Grupului PSD? Rog liderul grupului să-mi confirme. Domnul deputat Mugurel Surupăceanu. Îl invit să ia cuvântul. A apărut o modificare în ordinea vorbitorilor din partea Grupului PSD+PC. Domnule deputat, vă rog. Se pregăteşte, din partea Grupului PNL, domnul deputat Eugen Nicolăescu.
		Domnul Mugurel Surupăceanu: Mulţumesc. Domnule preşedinte al Senatului, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Trăim vremuri care l-ar lăsa mut de uimire şi pe Caragiale însuşi. Precum OTV-ul, care făcea seriale cu Elodia, Băsescu face seriale cu Boc. Avem astăzi episodul Boc IV, de la Băsescu 2, produs în "Laboratorul frauda portocalie". Aşteptăm cu interese episodul Boc XXX, cu Elena şi Traian făcând turism cu scaunul electric inventat de EBA. Până atunci, însă, Elena şi colegii ei, academicienii, mai dezvoltă o dată turismul de probabil vom ajunge o ţară de vis, cu un popor de plâns. Domnului Videanu i s-a dat şi energia la minister, ca să sublinieze în mod eficient vidul din economie pe care l-a creat în ultimul mandat. Radu Berceanu vrea, probabil, să inventeze în acest mandat, o nouă rasă de porci mincinoşi cu sânge portocaliu. Totuşi, e trist că ne lipsesc ministrul Pleaşcă şi ministra Plăcintă. Probabil că ni se pregăteşte mai mult circ şi mai puţine plăcinte. Stimaţi colegi, După 20 de ani de la revoluţie, am schimbat doar puţin decorul, dar şi mai puţin personajele. Îmi este greu să nu observ multe asemănări între comunismul lui Ceauşescu şi comunismul lui Băsescu. Iată cum îl reinventează pe Emil Bobu, cu acelaşi prenume şi stil, dar sub un alt nume şi cu un alt chip. Emil Boc este astăzi mâna dreaptă a lui Traian Băsescu, aşa cum Emil Bobu a fost mâna dreaptă a lui Ceauşescu. Elena Udrea este astăzi omul de încredere, bun la toate pentru Băsescu, aşa cum Elena Ceauşescu era omul de încredere, bun la toate pentru Ceauşescu. Ce mai lipseşte din această ecuaţie după 20 de ani? Poate puţină revoluţie. O revoluţie ca o atitudine, prin care să le spunem, la modul serios, eternilor guvernanţi portocalii, că nu sunt la putere pentru binele lor, aşa cum au fost comuniştii dinainte de decembrie 1989. Să le interzicem demnitarilor regimului Boc-Băsescu să mai stea în birourile lor calde, cu uşile închise, departe de oameni, aşa cum s-au obişnuit în ultimii ani. Să nu-i mai lăsăm pe guvernanţii portocalii să-i salute pe români din spatele geamurilor închise ale maşinilor cu girofar. Să-i învăţăm pe actualii guvernanţi ai regimului Boc-Băsescu să-i privească faţă în faţă pe români, nu doar cu coada ochiului, aşa cum fac de ceva timp. Să-i forţăm pe guvernanţii PD-L să redea oamenilor de rând încrederea în instituţiile statului, nu doar a celor cu carnet de membru portocaliu. Să-i ajutăm pe guvernanţii neştiutori să-i apere şi să-i ajute pe români atunci când le este greu, nu doar în campanie electorală, când au interes. Stimaţi guvernanţi PD-L, Puterea pe care v-aţi însuşit-o, este adevărat, prin fraudă, nu este pentru binele dumneavoastră. Trebuie să vă asumaţi responsabilitatea acestei puteri, măcar în ceasul al 12-lea pentru binele românilor, al celor mulţi şi care v-au votat şi care nu v-au votat. Puterea, trebuie să ştiţi, că nu este un noroc, ci este o şansă de a lăsa ceva în urma dumneavoastră. Până acum ne-aţi lăsat doar datorii de zeci de miliarde de euro. Sper că nu veţi continua pe acest drum. Sper că veţi fi mai buni decât aţi fost. Altfel, cât de curând veţi ajunge pe centura politicii. Pentru binele României, vă doresc să aveţi succes în acest demers! Mulţumesc.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc, domnului deputat. În continuare, domnul deputat Eugen Nicolăescu. Se pregăteşte domnul deputat Eugen Nicolicea.
		Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Vreau să încep prin a vă anunţa simplu şi clar: Partidul Naţional Liberal este partid de opoziţie! Şi, în consecinţă, atitudinea pe care o va adopta în cadrul acestor dezbateri şi în acelaşi timp votul său va fi în conformitate cu poziţia pe care a adoptat-o. S-a spus şi se spune în continuare, poate pe bună dreptate, că ţara are nevoie de un Guvern. Adevărat, dar nu de orice fel de Guvern. Se spune, de asemenea, că problema cea mai importantă a României este economia. Este adevărat, dar pe lângă economie, probabil că toate sectoarele de activitate sunt măcinate de multe probleme. Putem spune astăzi că ţara are nevoie de un Guvern, dar de un Guvern competent, de un Guvern profesionist, de un Guvern care să aibă responsabilitate. Şi mă refer la responsabilitate politică, responsabilitatea gestiunii treburilor ţării, responsabilitate de toate felurile. Dacă vă uitaţi la componenţa Guvernului, constatăm că ea este insolită, prin prezenţa unor personaje controversate, discutabile sub aspectul integrităţii morale, consecvenţei în promovarea unor idei, concepte, politici. Sunt şi semne de bucurie, aş spune, pentru că printre aceste personaje sunt şi câteva propuneri de miniştri care ar putea să fie oameni corecţi, să fie capabili să lucreze în slujba poporului. Dar îngrijorarea noastră este foarte mare, prin faptul că majoritatea celor propuşi nu este, în opinia noastră, capabilă să facă ceea ce trebuie. Pornim de la un principiu simplu, şi anume că anul viitor, anul 2010, va fi un an foarte greu. Acest Guvern, în această situaţie, are o misiune extrem de dificilă: să adopte şi mai ales să execute un buget cu multe constrângeri, un buget care va agrava, din păcate, nivelul de viaţă al românilor şi trebuie spus răspicat acest lucru. Nu cred că acest Guvern va putea să facă mai mult decât a făcut aproape acelaşi Guvern, condus de Emil Boc, în ceea ce priveşte criza economică. De aceea, eu cred că prezenţa unor candidaţi cu nuanţe tehnocrate nu este suficientă pentru a face din acest Guvern un Guvern competent, un Guvern care să poată să facă ceea ce România are nevoie astăzi. În zilele următoare vom aştepta Proiectul de buget pentru anul 2010, ca un angajament al Guvernului. Şi iar spun un lucru care era deja ştiut, dar nu se vrea să se recunoască, şi anume, că bugetul pe 2010 va fi un buget al ceea ce nu s-a promis, adică al lucrurilor grave care trebuie făcute şi pe care Guvernul nu le-a făcut în campania electorală prezidenţială, de frică să nu piardă alegerile. Ca atare, va fi un Guvern care va avea un buget dur, un buget care nu va fi în niciun caz în slujba oamenilor. Anul 2010 va fi un an extraordinar de greu pentru români şi, ca atare, noi, Partidul Naţional Liberal, vom atrage de fiecare dată atenţia că este un buget care nu este în consonanţă cu promisiunile electorale, pentru că nu vom permite să se facă un buget şi să se execute un buget care se bazează pe furtul de voturi. Atunci când se fac promisiuni, şi ele nu se onorează, însemnează că acele voturi au fost furate. PNL nu va avea decât o singură soluţie: să voteze împotriva acestui Guvern, pentru că acest Guvern vine în faţa dumneavoastră cu o serie de promisiuni care nu vor putea fi realizate, cel puţin prin intenţiile de buget pe care le cunoaştem până în prezent. Dar, în acelaşi timp, vă asigurăm că grupurile noastre parlamentare vor urmări şi monitoriza foarte aproape modul în care Guvernul îşi va duce sau nu la capăt Programul de guvernare şi mai ales va executa bugetul. În consecinţă, noi vom vota împotrivă şi, ca să fie lucrurile clare, vom vota la vedere, astfel încât să se cunoască majoritatea care-şi va asuma răspunderea pentru viaţa mai grea a românilor. Stimaţi colegi, Nu fac decât să vă atenţionez că avem toţi responsabilitate, indiferent că suntem la Putere sau în Opoziţie, pentru modul în care ne facem datoria faţă de cetăţeni. Fiind în prag de Crăciun, urez românilor un Crăciun fericit, ani buni, dar mai ales speranţă şi încredere, pentru că, după probabil un an greu, vor veni ani mai buni, fără acest Guvern care va fi învestit astăzi. Vă mulţumesc.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumim domnului deputat. În continuare, domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregăteşte domnul deputat Mircea Toader. Domnul Mircea Toader, în condiţiile în care deputatul menţionat nu se află în sala de plen.
		Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, chiar dacă este în absenţă, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi senatori şi deputaţi, Am ajuns astăzi, după mai bine de două luni de criză politică şi competiţie electorală dură, în momentul în care putem să dăm ţării un guvern care să facă faţă dificultăţilor ce vor urma. Audierile care au avut loc ieri, precum şi avizele date cu acest prilej, au demonstrat faptul că echipa propusă de Emil Boc este una competentă şi că Parlamentul României poate da dovadă de maturitate politică, atunci când este vorba despre interesul naţional. Şi, apropo de interesul naţional, domnule preşedinte Crin Antonescu, toţi suntem obligaţi să lucrăm pentru acest obiectiv, iar interesul naţional nu este apanajul nici al Puterii, nici al Opoziţiei, ci al tuturor, şi vom respecta punctul de vedere. Iar, domnule preşedinte Geoană, modul în care noi ne stabilim miniştrii este o problemă internă a partidului nostru. Ne-aţi acuzat de multe ori că luăm decizii în unanimitate. Atunci când luăm decizii democratice, nu vă convine. Eu zic să ne lăsaţi pe noi, cu partidul nostru, să ne rezolvăm problemele. Rezolvaţi-le pe ale dumneavoastră. Românii aşteaptă de foarte mult timp de la noi. Aşteaptă, pentru că reformele demarate în ultimii 20 de ani nu s-au realizat în ritmurile dorite, producând de cele mai multe ori disfuncţionalităţi, inechităţi şi chiar frustrări sociale. Pentru acest motiv, neîncrederea românilor în instituţiile statului a ajuns la cote îngrijorătoare, iar distanţa dintre cetăţeanul român şi stat s-a adâncit. În ciuda faptului că anul 2009 a fost un an deosebit de greu, Guvernul condus de Emil Boc a reuşit să demareze un amplu proces de reformă a statului. Cred că fiecare dintre noi s-a convins că este un proces ireversibil, pe care nimeni şi nimic nu-l mai poate împiedica. El a demarat în 2009 cu adoptarea codurilor necesare unei justiţii mai eficiente, cu măsuri privind reorganizarea administraţiei publice centrale, cu reformarea sistemului de salarizare publică, cu sistemul de pensii, cu responsabilitatea fiscală şi legile educaţiei, şi a culminat cu votul românilor asupra necesităţii revizuirii Constituţiei. Votul pe care îl vom da astăzi este un vot pentru continuarea reformelor deja demarate în România, un vot pentru relansarea economică de urgenţă a României, prin măsuri sustenabile, fără efecte dureroase pentru viitor apropiat. Prioritatea imediată a acestui cabinet nu poate fi alta decât redresarea economică. Mulţi români au fost puternic afectaţi de criza economică, fie prin pierderea locurilor de muncă, fie prin diminuarea puterii de cumpărare sau prin creşterea costului creditelor bancare. În acest sens, Guvernul condus de Emil Boc va duce la îndeplinire Acordului de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi va lua toate măsurile necesare pentru ca economia României să depăşească criza. Stabilitatea cursului de schimb, menţinerea cotei unice de impozitare şi a t.v.a., reducerea numărului de taxe şi impozite, reducerea deficitului bugetar, raţionalizarea cheltuielilor publice, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi reforma sistemului de protecţie socială vor fi obiectivele de bază ale viitorului Cabinet. Sigur că domnul Geoană a făcut câteva remarci la modul în care acest guvern va încerca, prin măsuri economice, să diminueze efectele crizei economice. Una dintre măsurile amintite de domnul Geoană se referă la Legea responsabilităţii fiscale şi cu regrete trebuie să-i spun domnului Geoană că această lege este depusă la Senat de mai bine de patru săptămâni; sigur, iniţiativa aparţinând unor deputaţi şi senatori ai Partidului Democrat Liberal şi chiar a unuia sau doi senatori din PSD, fără ca dânsul să o introducă pe ordinea de zi, să poată fi discutată la nivelul Senatului, şi astăzi nu mai eram în situaţia în care să avem unul dintre obiectivele pe care trebuie să le aibă viitorul Parlament în cel mai scurt timp - adoptarea acestei legi. De asemenea, iar trebuie să-i spun domnului Geoană, cu regret, că problema rambursării t.v.a. a fost analizată, discutată chiar la nivelul coaliţiei, când eram împreună. S-a stabilit modul de rambursare, transparent, eficient şi, până la urmă, cu date foarte precise. Cred că, atunci când s-a luat acea decizie la care a participat şi dânsul, era suficient să înţeleagă că această metodă de rambursare a t.v.a.-ului este una dintre principalele pârghii de funcţionare a economiei. România are nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă, de adoptarea unor măsuri care să deblocheze procesul descentralizării administraţiei publice locale, mai ales din punct de vedere financiar, prin delimitarea clară a competenţelor, pe principii europene, în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi introducerii standardelor de cost. Guvernul, căruia îi acordăm încrederea noastră astăzi, va sprijini în termen real fructificarea potenţialului agricol al României, care să aibă ca rezultat dezvoltarea industriei agroalimentare în mediul rural, modernizarea satului român şi reabilitarea sistemului de irigaţii. Şi, iarăşi, o remarcă la discursul domnului Geoană, referitor la subvenţii, pe anumite produse, nu noi am negociat Tratatul de aderare, nu noi am stabilit că din 2010 să nu mai primim subvenţii europene pentru anumite produse. Aşa că este mai bine să vedem ce avem de făcut în continuare şi să lăsăm acestui Guvern această posibilitate de a asigura, şi pentru anumite produse, subvenţii cel puţin la nivel european. În anii următori, absorbţia fondurilor europene se prefigurează ca element-cheie în procesul de modernizare a României. În anul 2009, Guvernul Boc a simplificat în mod real procedurile de achiziţie şi termenele care au la bază proiecte cu finanţare europeană. Acest lucru, completat de asigurarea resurselor financiare pentru cofinanţarea proiectelor, s-a reflectat în creşterea substanţială a accesării fondurilor şi poate conduce, în anii următori, la utilizarea integrală a acestora. Orice om politic de bună-credinţă ar recunoaşte că Guvernul condus de Emil Boc a demarat cel mai important program de investiţii din istoria postdecembristă a României. Spre deosebire de activitatea cabinetelor precedente, investiţiile Guvernului Boc sunt tangibile, conducând fie la finalizarea în numai câteva luni de zile a unor proiecte demarate de mai mulţi ani, fie în investiţii noi, cu termene de finalizare care încep chiar din anul 2010. Măsurile pe care Guvernul Boc le va promova vor viza cu precădere corectarea raportului dintre cheltuielile curente şi cele de investiţii, prin raţionalizarea structurii instituţionale a sectorului public, a numărului de angajaţi şi a costurilor asociate, prin implementarea reformei structurale în domeniul pensiilor, printr-un mai bun management al programelor de asistenţă socială, printr-o politică salarială eficientă în sectorul bugetar. Aş vrea să vă asigur că Guvernul Boc a acordat şi va acorda o atenţie maximă mediului de afaceri din România şi consolidării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Reanalizarea impozitului minim obligatoriu, crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competiţia loială a firmelor, consolidarea capacităţii acestora de a face faţă competiţiei pe piaţa unică europeană, ameliorarea cadrului legislativ, contracararea efectelor crizei economice, prin implementarea în regim de urgenţă a unor măsuri de stimulare fiscală a firmelor aflate în dificultate, sunt numai câteva dintre obiectivele viitorului Guvern. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Am încredere deplină că Guvernul învestit astăzi va scoate România din criza economică încă din primul trimestru al anului următor, că economia va reporni, ca o confirmare a măsurilor bune luate încă din anul acesta. De asemenea, am încrederea că acest cabinet va duce mai departe procesul de reformă a statului, de recredibilizare a instituţiilor publice în faţa cetăţeanului român. Pentru realizarea acestui mare proiect pentru România, Guvernul Boc va avea nevoie de un Parlament care să lucreze în primul rând în interesul românilor, de un Parlament care să demonstreze acest lucru prin propria sa reformare, în acord cu decizia românilor, exprimată în 22 noiembrie. Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, senatori şi deputaţi, vor vota acest Guvern şi vor lucra alături de el, pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare, pentru modernizarea şi reforma statului român. De asemenea, în numele colegilor mei, senatori şi deputaţi, vreau să vă transmit tuturor: "Sărbători fericite, un Crăciun fericit, pe care le transmit şi românilor, mai departe!" Vă mulţumesc mult.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Îi mulţumesc, domnului deputat. În continuare, domnul deputat Viorel Ştefan, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC. Se pregăteşte domnul deputat Relu Fenechiu.
		Domnul Viorel Ştefan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule prim-ministru desemnat, Domnilor potenţiali viitori miniştri, Stimaţi colegi, Aş vrea să încep prin a vă spune care sunt avantajele unei ciorbe reîncălzite. Sunt trei avantaje, foarte clare: e mai comod - decât să faci o ciorbă nouă, mai bine o încălzeşti pe aia făcută ieri; te-ai obişnuit cu gustul, poate, şi al treilea ar fi că, adăugând nişte ingrediente noi, poate îi îmbunătăţeşti gustul. Nu am spus acest lucru gândindu-mă neapărat la modul în care s-a făcut Guvernul, pentru că eu nu cred că domnul Preşedinte Băsescu este comod. Sunt convins că nu este comod. Deci, nu acesta a fost argumentul. Dar, poate s-a obişnuit cu gustul, sau poate a crezut că introducând două-trei ingrediente noi, se îmbunătăţeşte ceva. Nu ştiu! Viaţa va confirma sau va infirma, dacă a avut dreptate. Eu, însă, am o problemă cu Programul de guvernare, nu cu membrii Guvernului care astăzi cere votul de învestitură. Problema mea este că regăsim aceeaşi ciorbă reîncălzită şi în materie de program de guvernare prezentat. Şi, mai mult decât atât, o ciorbă foarte săracă în ingrediente. Are două categorii de ingrediente, şi atât. O categorie prin care încearcă să reconfirme ataşamentul faţă de conducătorul iubit, recent tocmai reales, şi altă categorie prin care prezintă, sub diverse forme de ambalaj, de fapt angajamentele din acordurile cu instituţiile financiare internaţionale. Altceva nu conţine acest program. Nimic din care să rezulte că acest guvern care ni se propune are ceva care-i aparţine, ceva care să-l definească. Spre exemplu, nu am înţeles de ce primul obiectiv pe care şi-l asumă acest guvern, în contextul capitolului despre buna guvernare, este revizuirea Constituţiei şi promovarea reformei aprobată prin referendumul din 22 noiembrie. Stimaţi colegi, Este un demers început, ştim ce a spus poporul, ştim că noi trebuie să intervenim, ca Parlament, ca Legislativ, în adoptarea unui proiect de modificare a Constituţiei, ne-am asumat cu toţii acest demers, ştim că în final vom ajunge din nou la popor, care va trebui să valideze prin referendum acest proiect de modificare a Constituţiei. De ce trebuie, în Programul de guvernare, să vină Guvernul să spună că va susţine modificarea Constituţiei? S-a închis această discuţie, stimaţi colegi! O singură explicaţie rămâne: un semnal în plus transmis către Cotroceni, că n-a greşit când a făcut această alegere. Are un Guvern care va face aşa cum spune domnia sa. E-n regulă! Mergem mai departe. La un moment dat, se pare că e un act de curaj când spune, în Programul de guvernare, Guvernul spune acolo că-şi va asuma foarte repede, în perioada imediat următoare, în prima jumătate a anului viitor, nişte măsuri antipopulare. Interesant! Am fost curios să le văd care sunt acelea. Şi vi le spun şi dumneavoastră. Trei măsuri antipopulare: adoptarea bugetului de stat pe 2010, adoptarea Legii responsabilităţii fiscale şi adoptarea Legii noi a pensiilor. Stimate domnule prim-ministru desemnat, De când acestea sunt ameninţări, sau sunt măsuri antipopulare? Faptul că ţara are nevoie de un buget este antipopular? Faptul că vrem o reglementare care să facă ordine în materie fiscală, o fi antipopular, o fi împotriva cuiva? Faptul că vrem o lege a pensiilor corectă, o fi antipopular? N-am înţeles de niciun fel. Şi, în opinia mea, însă, există acolo şi un capitol unde, într-adevăr, Guvernul dă dovadă de mare curaj, îşi asumă un mare curaj. Atunci când face vorbire despre ceea ce trebuie să conţină Legea responsabilităţii fiscale, ei, în acest moment, viziunile Cotroceniului cu cei care urmează să ocupe fotoliul la Palatul Victoria, se despart. Păi, nu demult, domnul preşedinte, la vremea aceea candidat pentru alegerile prezidenţiale, ne explica despre nevoia de a avea o lege a responsabilităţii fiscale, care să optimizeze relaţia dintre contribuabil şi administraţia fiscală, dintre cetăţean şi stat. Degeaba cineva încerca să-i spună că nu a citit proiectul. Dânsul a ţinut-o, aşa, foarte convingător, fapt pentru care, eu, personal, m-am întâlnit cu mulţi dintre alegători care ne spuneau: vezi, ce bine vrea să facă preşedintele acest lucru, această lege a responsabilităţii fiscale? Degeaba încercam să spun eu ceea ce acum spune Guvernul, propus în program, că Legea responsabilităţii fiscale trebuie să facă ordine în materie de cheltuirea banului public şi realizarea deficitelor, trebuie să rezolve problema bugetării multianuale, trebuie să rezolve problema înfiinţării unui Consiliu fiscal care să valideze proiectele macroeconomice, indicatorii şi aşa mai departe. Deci, cu totul şi cu totul altceva. E, într-adevăr, aici este un act de mare curaj, să-ţi permiţi să scrii în Programul de guvernare altceva decât a spus conducătorul suprem. Mai departe, în programul economic, vreau să vă spun că nu am găsit decât o luptă vădită de a împăca capra şi varza. Sigur că sunt două chestii care nu pot fi împăcate niciodată. De aceea, nu înţeleg cum poate, sau cum va putea Guvernul să promoveze politici fiscale anticiclice, în condiţiile în care limitările din angajamentele cu instituţiile internaţionale financiare nu permit nicio relaxare fiscală. Nu pot să înţeleg nicidecum de ce Guvernul, în programul prezentat, vorbeşte despre relaxarea fiscalităţii, în condiţiile în care, la alt capitol spune că va lărgi baza de impunere şi de calcul al contribuţiilor. Păi, stimaţi colegi, fiscalitatea poate fi crescută prin două moduri: fie măreşti cotele pe baza cărora se calculează impozitele şi taxele, fie introduci în baza de impozitare şi alte activităţi şi venituri, care nu sunt introduse la un moment dat. Dacă eraţi sincer, acolo spuneaţi că vom promova relaxarea fiscală doar prin necreşterea cotelor de impozitare. Or, dumneavoastră spuneţi, vorbiţi de relaxare fiscală şi în acelaşi timp de mărirea bazei, prin introducerea în sfera impozitării şi a altor activităţi şi venituri care astăzi nu se regăsesc acolo. Mai departe, vorbiţi în program despre obiectivul major de îmbunătăţire a ratei de ocuparea forţei de muncă, în condiţiile în care vă asumaţi o reducere a personalului din sistemul bugetar de peste 100 de mii de posturi. Păi, cum veţi putea face? Cum creşte rata de ocupare, dacă dumneavoastră daţi afară din sistemul bugetar, iar, pe partea cealaltă, în economia reală, nu luaţi nicio măsură concretă, nu vă propuneţi nicio măsură concretă, care să stimuleze crearea de locuri de muncă? Şi, aşa, aş putea să continui cu foarte multe exemple, ajungând până la domeniul justiţiei, unde declaraţi, pe de o parte, neimplicarea politicului în justiţie iar, pe de altă parte, fixaţi ca obiective ale Guvernului care este eminamente politic, reforma Ministerului Public, al CSM-ului şi reducerea termenelor de judecată a dosarelor. Nu vi se pare că e o contradicţie flagrantă? Vorbiţi de promovarea protecţiei mediului şi a patrimoniului cultural, iar, pe partea cealaltă, vă propuneţi Proiectul Roşia Montană, fără ca în societatea românească să se clarifice această discuţie, să ajungem la o concluzie. Stimaţi colegi, La un astfel de program, cu atât de multe ambiguităţi, noi nu putem fi părtaşi. De aceea, vă spun ce s-a mai spus de la acest microfon - grupurile noastre parlamentare vor vota împotriva învestirii Guvernului pe baza acestui program. Nu înainte, însă, de a vă spune şi eu "Sărbători fericite!", "La mulţi ani!" şi să auzim numai de bine. (Aplauze.)
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumim foarte mult domnului preşedinte Viorel Ştefan. În continuare, domnul deputat Relu Fenechiu. Se pregăteşte domnul deputat Eugen Nicolicea.
		Domnul Relu Fenechiu: Domnule prim-ministru! Nu mai e aici! Domnilor miniştri, Dragi colegi, Suntem într-o situaţie bizară, hilară. Văd aici în dreapta un grup masiv de parlamentari, dar nu chiar aşa de masiv cum şi-ar dori Zeus, care ne spune o chestiune evidentă, anume faptul că vor acorda votul acestui Guvern. Aşa încât, tot evident este, şi v-o spun eu şi Grup parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu vom acorda votul acestui Guvern. Şi nu vom acorda votul acestui Guvern, pentru că nu putem să credem în acest Guvern. Acest Guvern, în frunte cu premierul Emil Boc, este campion absolut la minciuni. Minciunile spuse de dumnealor au, dacă doriţi, o seninătate de Oscar. Îmi amintesc că acum aproape un an, de la această tribună, domnul ministru Pogea - amintiţi-vă! - ne promitea tuturor un amănunt: că în luna martie, din fondurile Schengen, dragi parlamentari, vă propun, vă promit tuturor, va fi finanţat Aeroportul din Iaşi. Ştia domnul ministru de atunci că fondurile Schengen erau deja cheltuite în momentul în care dumnealui promitea acest lucru. De asemenea, nu pot să cred că acum, după câteva luni de la moţiuni de cenzură pe care noi, liberalii, le-am iniţiat, în ceea ce priveşte impozitul forfetar, în ceea ce priveşte Legea pensiilor şi alte astfel de moţiuni, ne daţi dreptate şi ne spuneţi: da, domnilor, atunci când aţi făcut moţiunile de cenzură, atunci când ne trăgeaţi de urechi că am greşit, aveaţi dreptate. Abia acum, după un an de zile, vine domnul Emil Boc şi ne spune că aveam dreptate, dar, cu aceeaşi seninătate, ne minte că va rezolva toate aceste probleme. Domnul Emil Boc vine astăzi în faţa Parlamentului României, ca şi cum, până astăzi, un alt Guvern a fost la cârma ţării. Şi ne spune: ştiţi ceva, oameni buni, un an de zile nu am făcut nimic, am luat numai măsuri greşite pentru economia românească, dar, de mâine încolo, ne deşteptăm şi vom lua măsurile care trebuie. Or, astfel de chestii nu le mai înghiţim, domnilor miniştri, astfel de chestii nu le mai înghiţim, domnule Boc. Acest Guvern are o calitate: nu este, într-adevăr, un Guvern făcut la Grivco. Clanurile şi grupurile de interese s-au adunat direct la Palatul Victoria şi acolo şi-au împărţit hălcile. Aşa a ajuns România să aibă un Minister al Culturii - şi nu uitaţi, stimaţi colegi, suntem într-o economie globalizată, suntem într-o Europă unită, dar singurul lucru care deosebeşte ţările Europei este cultura fiecărei ţări. Nu este normal şi nu este corect ca cultura românească să fie condusă de o minoritate în România. Am tot respectul pentru domnul Hunor Kelemen. Îmi este prieten, îl apreciez, sunt convins că va face lucruri bune la Ministerul Culturii, dar nu era corect doar pentru faptul că domnul Traian Băsescu şi-a dorit să-i dea doamnei Udrea Ministerul Dezvoltării, să nu dăm cultura unui român. Mai departe, domnule prim-ministru, domnule Traian Băsescu, vreau să vă spun că s-ar putea ca astăzi - s-ar putea, vă spun -, ca astăzi să reuşiţi să obţineţi numărul de voturi de care aveţi nevoie. Dar trebuie să ştiţi că această majoritate este obţinută prin şantaj şi prin trădare. Dacă acest Guvern va trece, va fi un Guvern care va trece în urma şantajului şi al trădării. Nu cred că este un Guvern legitim. Dar, dincolo de asta, pentru că timpul este limitat, domnule Boc, cel mai bine ar fi să nu mai staţi afară şi să vă adunaţi oamenii, că din numărătoare, cred că nu sunt încă 236 care să vă voteze şi s-ar putea să fiţi demn de Guiness Book, că, după ce aţi fost primul-ministru debarcat în urma unei moţiuni de cenzură, s-ar putea să fiţi ministrul cu cel mai mare interimat. Cred că astăzi Guvernul dumneavoastră nu va trece. Vă mulţumesc.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc foarte mult. În continuare, domnul deputat Nicolicea. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul senator Cosmin Nicula.
		Domnul Eugen Nicolicea: Doamnelor şi domnilor parlamentari, Vorbesc în numele colegilor senatori şi deputaţi independenţi care au cumulat minutele la care aveau dreptul şi vă comunic, în numele lor, că, din discuţiile pe care le-am avut, ei au hotărât ca astăzi să sprijine interesul naţional, ca de obicei, pentru că, în conformitate cu art.69 din Constituţie, "în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului" şi niciun fel de mandat imperativ nu este admis, pentru că este nul. Deputaţii, ca reprezentanţi ai poporului, trebuie să sesizeze diferenţa dintre interesul naţional, interesul de partid sau de grup, fie el parlamentar sau de interese. Suntem la 2 luni şi jumătate de la declanşarea crizei, criză atât guvernamentală, cât şi politică, care a avut nişte urmări extraordinar de grave pentru România. Pagubele evaluate în euro depăşesc un miliard de euro. Ei bine, dacă această situaţie de criză, situaţie de interimat ar mai dura, această pagubă s-ar mări şi în momentul de faţă nu suntem în stare să facem faţă acestor probleme. Cei care au declanşat criza, îi văd astăzi că doresc să o continue. Reamintesc, această criză a fost declanşată nu ca urmare a susţinerii interesului unui electorat, spre exemplu bugetarii, ci a fost declanşată doar din interese politicianiste pentru un anumit scaun de ministru. S-a refuzat o moţiune de cenzură iniţiată de liberali pentru bugetari, în schimb s-a făcut o moţiune de cenzură politicianistă. Ei bine, această demisie urmată de demiterea Guvernului, ne-a făcut să nu luăm tranşa FMI-ului, să ajungem în criza actuală şi se pare că cei care au pierdut alegerile prezidenţiale doresc să aplice proverbul "după mine potopul". Adică dacă n-am câştigat cursa prezidenţială, măcar s-o ducă ţara din ce în ce mai rău pentru că, aşa cum spunea Lenin, "cu cât mai rău pentru ţară, cu atât mai bine pentru revoluţie", eventual, pentru cei care încearcă destabilizarea. În ceea ce priveşte grupurile de independenţi, noi am fost fermi de la început, am susţinut că era nevoie, şi iată că realitatea ne confirmă, de un guvern, cât mai curând, care să facă un buget legal în baza Constituţiei şi a legilor şi nu a modificărilor neconstituţionale impuse tot din spirit de competiţie electorală. În ceea ce ne priveşte, vom cere dreptul la replică, cerem dreptul la replică pentru invectivele pe care senatorul Mircea Geoană, fost candidat la preşedinţie, ni le-a adresat. Reafirm, senatorii şi deputaţii independenţi reprezintă interesul naţional, pentru că doresc scoaterea ţării din criză cât mai curând. Aşteptăm şi dreptul la replică.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumim pentru această intervenţie. În continuare, domnul senator Cosmin Nicula din partea Grupului parlamentar PSD+PC, urmat de domnul senator Dan Şova, din partea aceluiaşi grup parlamentar.
		Domnul Vasile-Cosmin Nicula: Stimaţi colegi, Onorată asistenţă, Cu siguranţă ne-am imaginat un cu totul alt mod de a petrece ziua de 23 decembrie, împodobind bradul cu copiii sau aducând un omagiu celor care în urmă cu 20 de ani au renunţat la viaţă pentru ca eu să am privilegiul de a vorbi astăzi de la această tribună. În nici un caz nu am crezut că în 23 decembrie voi fi nevoit să mă scuz în faţa oamenilor care m-au ales să-i reprezint. Sunt senator al Văii Jiului, o zonă încărcată de semnificaţii, mai mult sau mai puţin istorice. Dar, cu siguranţă, o zonă încărcată de nevoi. Am fost ales să reprezint interesele acestor cetăţeni în decembrie 2008. Astăzi, mă văd pus în situaţia de a-mi înşela electoratul, oameni care m-au învestit cu încrederea lor. Acesta este principalul motiv pentru care nu voi putea da votul meu, implicit al miilor de oameni pe care-i reprezint, pentru un pseudo nou guvern. Poate nu ştiaţi, dar în Valea Jiului, Traian Băsescu a obţinut doar puţin peste 20 de procente. Şi când spun Traian Băsescu, spun Boc, Videanu, Berceanu, Udrea. Am lăsat în ultimul rând doamnele în mod intenţionat. Valea Jiului a amendat prestaţia Partidului Democrat Liberal tocmai din cauza unei doamne, mai exact a doamnei ministru Ridzi, localnică a Văii, de care Guvernul Boc, fără număr, s-a descotorosit într-un mod deloc clar şi concis, ascunzând-o ca pe o rufă murdară până când vom uita isprava dumneaei. Domnule Boc, sunteţi profesor universitar. Un student considerat a fi nepregătit merge în r-euri, în restanţe adică. Dacă nici aici nu dovedeşte că are un nivel de cunoştinţe acceptabil, i se mai acordă o ultimă şansă: respectiv, rr-urile. Dumneavoastră repetaţi a patra oară examenul în faţa unei ţări sfâşiate de neajunsuri şi de teama zilei de mâine, de trei ori restanţier, respins pe motivul incapabilităţii. Aţi promis un alt fel de politică în campania prezidenţială. Care sunt noutăţile? Videanu, Berceanu, Udrea, Blaga? Aţi uitat din echipa dumneavoastră, nou-nouţă, doi membri marcanţi ai guvernării incapabile pe care o promovaţi. L-aţi uitat pe domnul Pogea, căruia puteaţi să-i înfiinţaţi "Ministerul distrugerii tuturor firmelor mici şi a iniţiativelor private din România", şi pe doamna Ridzi, perfectă candidată la postul de ministru al "Ministerului delapidării banilor publici", pentru interese cunoscute, dar ţinute secrete. Cu aceste două ministere ar fi fost cu siguranţă pe mâinile sigure ale tehnocraţilor promişi în campanie. Domnule ministru Berceanu, Unde sunt autostrăzile promise? Aveţi curajul de a ameninţa oamenii că vor rămâne înzăpeziţi dacă nu plătesc rovigneta. Pentru ce sunt aceşti bani? Drumul Câmpul lui Neag-Herculane a fost inaugurat de vreo trei ori de Traian Băsescu. Aşa i se şi spune în zonă: "Drumul lui Băsescu". Dar, la fel ca şi conducătorul, este impracticabil. E doar un simplu exemplu de drum prins pe un fluturaş electoral şi tot acolo uitat. Când aţi călătorit ultima dată cu trenul, domnule ministru? Poate ar fi bine să mergeţi să vedeţi în ce condiţii mizere şi la ce preţuri se circulă, ca să nu mai pomenim de siguranţa celor care îndrăznesc să meargă noaptea cu trenul, bătrâni şi femei care, în proporţie de 50%, au votat pentru schimbarea echipei dumneavoastră. Poate căderea acelei macarale de pe Ministerul Transporturilor trebuia interpretată ca un semn divin, nu ca un accident. Domnule Oprea, Vă rog scoateţi rândul al doilea din CV-ul dumneavoastră, acela de general de 4 stele, şi întrebaţi veteranii de război cum erau trataţi trădătorii. Nu mă voi obosi să vă explic eu. Sunt convins că nu veţi rămâne în istorie. Cu siguranţă, paginile cu eroi nu suportă o astfel de blasfemie. Videanu. Adriean Videanu, ministru, ministru de care vrea el! În Guvernul Boc IV, ministru al economiei. Pentru un băiat care a jucat fotbal la Petrolul Videle, a ajuns tare departe. Presa a scris şi va scrie, în continuare, tone de articole despre afacerile lui. Mai mult sau mai puţin curate sau legale. Ca şi bordurile de prin ţară. Aveam o curiozitate personală, domnule Videanu. V-aţi gândit cât de bine ar arăta a noastră patrie pavoazată toată în borduri din marmură portocalie? Ei, vedeţi, ce idee bună v-am dat? Dar faceţi şi economie. Cu siguranţă, marmura portocalie de la Marmosim este mai ieftină decât cea de prin Congo. Dar cine poate verifica? Şi cine ar putea îndrăzni să vă acuze de ceva? A, am derapat de la Ministerul Economiei, ca şi dumneavoastră, de altfel, atunci când împreună cu prietenul Pogea ar fi trebuit să analizaţi ce se întâmplă pe plan mondial, să luaţi măsurile necesare pentru atenuarea efectelor crizei, dar nu aveaţi cum. Eraţi în precampanie electorală. Şi în acest caz, nici criza mondială nu poate fi un subiect demn de luat în seamă. Domnule Blaga, maşinăria numită Ministerul Internelor e mult mai mult decât cantina domnului Berceanu. Şi chiar mai mult decât maşinăria de organizat sau de dezorganizat, după caz, alegeri. E prea mult, chiar şi pentru dumneavoastră, iar asta o spun miile de poliţişti rămaşi pe drumuri, fără locuinţe, aduşi în Bucureşti pe promisiuni tot electorale. E nevoie de demnitate ca să te poţi impune. Iar doamna Udrea, tocmai v-a suflat ministerul de suflet. Sau a fost opţiunea dumneavoastră? Nu cred. Doamna Udrea, ministreasa ministreselor, blonda fără de care această ţară nu mai poate trăi, o femeie atât de capabilă încât poate conduce orice minister, dar cu predilecţie cele cu buget mare. O femeie atât de capabilă încât i s-au comasat două ministere de această dată. Pata de culoare din guvern, la propriu, nu la figurat, fiind când ultra-mov, când roz bombon, în funcţie de opţiunile cuburilor de gheaţă din paharul de whisky. Ministerul dezvoltării regionale al zonei Mall Băneasa şi Dorobanţi v-ar fi venit ca o mănuşă de firmă, sau NUP-urile de la comandă. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care nu pot acorda încredere acestui simulacru de guvern. Spunea un coleg de la PD-L că unitatea de măsură pentru competenţă politică este "bocul". Dumnezeule, l-aţi ales pe cel mai mic, tocmai pentru a putea dovedi că sunteţi cu ceva mai mult decât el. Păi, dacă e aşa, nu ar trebui să găsim un exemplar mai capabil? Să zicem de vreo "200 de boci putere"? Închei alocuţiunea mea cu gustul amar că pentru oamenii care ne-au trimis aici, viaţa politică a devenit cel mai ieftin divertisment. Că doamna Udrea e un model pentru toate adolescentele ce vor trece prin sistemul de învăţământ, condus cu înfumurare şi fără ştiinţă de domnul Funeriu. Reiau ideea cu care am început. Într-o ţară normală, cu parlamentari responsabili, în 23 decembrie ar fi trebuit să împodobim bradul cu familia, să depunem o coroană la Cimitirul Eroilor, în niciun caz să găsim motive pentru a vota cel mai slab guvern al tuturor timpurilor şi în mare parte compromis încă înainte de a fi aprobat. Votul ar trebui să fie al cetăţenilor care ne-au trimis aici. Şi vă amintesc că, indiferent de opţiunea electorală pentru preşedinţie, oamenii au votat pentru schimbarea promisă. Iar voi nu sunteţi schimbarea! (Aplauze. Vociferări în Grupul parlamentar al PD-L.)
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc domnului senator. În continuare, domnul senator Dan Şova. Există un interval de 4 minute rămas la dispoziţia Grupului parlamentar al PSD+PC.
		Domnul Dan-Coman Şova: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Oricum, promisesem şi colegilor că nu vorbesc mai mult de 7 minute. Stimaţi colegi, Suntem astăzi în faţa unui nou vot de învestitură a unui guvern de orientare populară PD-L, UDMR. Poate că e bine că avem o identitate doctrinară. Am să vă spun, în două cuvinte, de ce PSD nu va vota acest guvern. Şi nu-l va vota, în primul rând, pe motive politice, pentru că este girat de un preşedinte care a dus în derizoriu noţiunea de Constituţie, noţiunea de majoritate, a desemnat un premier după un raţionament care nu există în nicio prevedere constituţională, dar avem o realitate caraghioasă a politicii româneşti: partidul cu cele mai multe mandate, dar pe locul doi la alegerile parlamentare. Este un guvern care se sprijină pe o majoritate conjuncturală, în care consultările au fost deturnate de la scopul lor real constituţional. PD-L, izolat politic, nu a reuşit să gândească şi să găsească o majoritate parlamentare cu celelalte partide şi a găsit o majoritate de conjunctură cu oameni plecaţi, dintr-un motiv sau altul, de la PSD sau PNL. Dar, mai mult decât atât, avem o serie de probleme şi în Programul de guvernare pe care atât domnul premier desemnat Emil Boc, cât şi domnul preşedinte Traian Băsescu l-au declarat ca fiind un program de dreapta şi dorindu-şi-l ca fiind un program de dreapta, program în cadrul căruia însă întreprinderea care ar trebui să fie în centrul unei politici de dreapta nu ocupă niciun loc. Am citit acest program şi nu am sesizat nicio facilitate, nicio încurajare, niciun interes pentru mediul şi pentru sfera privată. Nu putem vota un guvern în a cărui politică intră doar acordul şi dictatul FMI, doar trimiterea în şomaj a unei mari părţi a angajaţilor de la stat, în care se continuă, contrar celor spuse şi în campania prezidenţială şi, în general, celor declarate, se continuă impozitul forfetar. ba, mai mult, decât atâta, am să sesizez colegilor de la PD-L că există şi o contradicţie între angajamentul pentru bună guvernare, unde se spune că se vor reduce impozitele, şi capitolul de politică fiscal-bugetară unde se vizează lărgirea bazelor de impunere în scopul identificării de noi surse impozabile. Este o contradicţie care va fi destul de dificil de armonizat în timpul guvernării. Nu putem vota un guvern care în anul 2010 nu va mai acorda nici un fel de subvenţii agriculturii, nu vom putea vota un guvern care este cel mai "performant" din punctul de vedere al ordonanţelor de urgenţă, depăşind cu mult Guvernul PSD, pe care l-au criticat, cu şi mai mult Guvernul liberal al fostului premier Tăriceanu pe care, de asemenea, l-au criticat. Nu putem vota un guvern al unui partid care a doua zi când rămâne singur emite o ordonanţă vădit neconstituţională, cum este 105. Nu putem vota un guvern ai cărui reprezentanţi în teritoriu, prefecţii, fac presiuni, abuzând de funcţie, asupra primarilor partidelor de opoziţie. nu putem vota un guvern care ne propune o lege bugetară în care descentralizarea reală nu se regăseşte, iar transparenţa utilizării banului public nu este asigurată. Într-un cuvânt, aş vrea să spun colegilor de la PD-L şi UDMR că, în ipoteza în care astăzi vor obţine votul de învestitură din partea Parlamentului, să ţină minte de-a lungul guvernării că există două soluţii de a ieşi din criză: pe spatele populaţiei, aşa cum este programul de guvernare, sau în interesul populaţiei, aşa cum nu este în programul de guvernare. Eu mă rog să-i ajute Dumnezeu pe români, dacă vom avea un guvern de dreapta. Vă mulţumesc.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult. Referitor la solicitarea de drept la replică din partea domnului Eugen Nicolicea, nu am menţionat niciun nume în intervenţia mea, de aceea aş dori, în condiţiile în care suntem şi cu timpul extrem de înaintat, să-l invităm pe domnul premier desemnat Emil boc să aibă o intervenţie... Domnule Crin Antonescu, doriţi de procedură? Vă rog.
		Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Nu vă impacientaţi, pentru că este singura intervenţie în care voi lua apărarea Guvernul dumneavoastră. Unul dintre colegii mei de partid a spus aici că Ministerul Culturii, sau a reproşat actualului Guvern propus, că Ministerul Culturii ar fi trebuit să revină unui român. În acest guvern, Ministerul Culturii are desemnat în fruntea sa un român. Domnul Kelemen Hunor este la fel de român ca şi mine, ca şi noi toţi, în sensul cetăţeniei. Vă mulţumesc.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Vă mulţumesc. Domnule Nicolicea, vă rog pe procedură.
		Domnul Eugen Nicolicea: Explicaţia e aceea că nu s-a rostit nici un nume este pe lângă text şi, da, este o interpretare aşa cât poate respectivul s-o dea. Eu vreau să vă spun că după ce te cobori de la nivelul pe care ar trebui să ţi-l dea funcţia şi insulţi 25 de parlamentari, e adevărat fără să-i nominalizezi, pentru că altfel mi-ar fi spus că trebuie să-i citaţi pe toţi, acum este un tertip ca să nu daţi cuvântul. Pe viitor dacă eu voi vorbi doar de "prostănac", va fi un drept la replică? (Rumoare.) Deci, eu vreau să vă spun...
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Sunteţi în faţa plenului reunit al Parlamentului României, vă rog să vă "..
		Domnul Eugen Nicolicea: Aşa trebuia să vă gândiţi şi dumneavoastră şi dacă aveţi ceva de spus veniţi la microfon şi nu vă coborâţi la un nivel pe care, de fapt, unii dintre noi ştiu că-l aveţi. Eu vă spun că există nişte decizii ale Curţii Constituţionale, Decizia 45/96, 44/93, 46/94, 196/2004, 317/2006, 229/2007 care dau dreptul parlamentarilor să devină independenţi. Există art.69 din Constituţie care spune că "orice mandat imperativ este nul." Lucrurile acestea, preşedintele Senatului trebuia să le ştie, dar dumneavoastră nu vorbeaţi în calitate de preşedinte al Senatului. Deci, eu insist să mi se dea dreptul la replică, pentru că aţi adus nişte acuzaţii foarte grave, ne-aţi numit trădători, ceea ce nu este adevărat, chiar dacă nu ştiţi Constituţia, treaba asta nu vă absolvă şi faptul că sunteţi pe un scaun pe care eu îl consider că nu-l meritaţi nu vă dă dreptul să-mi luaţi mie dreptul la replică. Conform art.149 din Regulament, dreptul la replică este obligatoriu.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Aţi avut şi o intervenţie procedurală şi un drept la replică, îl invit în continuare al cuvânt pe domnul Varujan Pambuccian.
		Domnul Eugen Nicolicea: E o intervenţie procedurală, spuneţi-mi, dacă-mi daţi sau nu dreptul la replică.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Răspunsul este negativ.
		Domnul Eugen Nicolicea: Foarte bine, domnule Prostănac!
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Domnule Pambuccian, vă rog.
		Domnul Varujan Pambuccian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu cred că riscăm să intrăm pe o pantă care ne va duce pe toţi în derizoriu. Nu-mi amintesc, în 13 ani de când sunt în Parlament, să fi asistat la aşa ceva, ca ceea ce s-a întâmplat adineauri. Şi cred că, dincolo de taberele politice în care sunt unii şi alţii, dincolo de taberele politice în care suntem, există o limită în toate şi limita aceasta este fixată de măsură şi de bun simţ. Vă rog, stimaţi colegi, să ţinem cont de aceste lucruri, pentru că altfel vom risca în timp, cu toţii, să ajungem în zone în care cred că nici noi, nici cei care ne-au trimis aici nu şi le doresc. Vă mulţumesc.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc foarte mult domnului Pambuccian.
		Îl invit pe domnul premier desemnat, Emil Boc, să spună câteva cuvinte, în condiţiile în care cele 60 de minute alocate iniţial primului-ministru au fost consumate, dar, evident, replica domniei sale este necesară pentru încheierea acestor dezbateri.
		Domnul Emil Boc: Voi fi foarte scurt. În primul rând, din nou voi preciza că, din punctul meu de vedere, campania electorală s-a încheiat. De asemenea, am ieşit din logica de campanie electorală şi, din acest moment, cred că ceea ce trebuie făcut este în primul rând să aducem normalitatea politică şi să luăm deciziile politice necesare României. Aş vrea totuşi, fără a răspunde politic, pentru că ştiţi că pot să fiu pamfletar, pot să fiu într-un stil, altul decât cel oficial, voi oferi câteva informaţii cu privire la cele afirmate aici. Cu privire la afirmaţia dumneavoastră, domnule preşedinte Geoană, vizând măsurile pe care Guvernul le-a luat în 2009 şi unele referinţe din actul de guvernare pe care l-am propus. Vreau să fim bine înţeleşi, domnule preşedinte Geoană, toate deciziile pe care le-am luat în anul 2009 au fost luate cu dumneavoastră la masă, aşa că, în măsura în care le criticaţi, ele trebuie să fie privite şi ca autocritică. Pot să vă dau exemplu. Acordul cu FMI a fost luat, decis cu dumneavoastră la masă şi toate măsurile pe care le-am implementat şi le vom implementa, sunt decise împreună. Nicio măsură n-a fost adăugată, nicio altă măsură n-a fost ştearsă, şi, de aceea, trebuie să ştim corect, atunci când ne adresăm opiniei publice, pentru informarea corectă a românilor. Spuneaţi, de asemenea, că în Programul de guvernare nu există niciun fel de referire la impozitul minim, mediul de afaceri, sindicate, subvenţii pentru agricultură. Am spus personal, invocând chiar programul dumneavoastră electoral din campania prezidenţială, că unele măsuri pe care le-aţi propus sunt foarte bune şi voi încerca să le promovez cu sprijinul tuturor. Mă refeream la acea măsură pe care o propuneaţi ca în urma discuţiilor cu mediul bancar, cu mediul de afaceri să găsim soluţia unui moratoriu pentru un an de zile, pentru amânarea plăţii principalului la credit, ca firmele timp de un an de zile să plătească numai dobânzile aferente. E o măsură pe care o consider bine venită şi o voi susţine, ca, de altfel, şi măsura propusă, tot de dumneavoastră, de a avea în fiecare judeţ o casă de bătrâni pentru pensionarii singuri sau fără suport al familiei. Cred, din acest punct de vedere, că avem cu toţii obligaţia, după acest an electoral, să găsim, atât cât se poate găsi, repet, într-un Parlament al României pe care îl cred responsabil faţă de români, pentru că am fost votaţi de români, să luăm decizii pentru toată ţara. Spuneaţi de impozitul minim, am spus foarte clar că acest impozit şi-a produs efectul pe care l-am dorit în anul 2009, de a elimina frauda fiscală acolo unde era, şi pentru 2010 am discutat şi am cerut ministrului finanţelor să-l regândească într-o manieră în care el să se transforme cu adevărat într-un impozit forfetar, restrâns doar în acel domeniu unde evaziunea fiscală nu poate fi combătută altfel, şi am avut în vedere în special restaurantele, industria hotelieră, ca exemplu. În privinţa sindicatelor, au fost şi vor fi partenerii noştri la fel ca şi patronatele şi am preluat propunerea sindicatelor de realizare a unui pact naţional de formare şi ocupare a forţei de muncă, un pact care va sta la temelia acordului între Guvern şi sindicate în perioada următoare. În privinţa subvenţiilor pentru agricultură, din nefericire, nu noi am fost aceia care am negociat Programul pentru agricultură, iar acum suntem în dificultatea anului 2010 de a nu putea acorda subvenţii în unele domenii în agricultură în 2010, pentru că s-a negociat prost în perioadă anterioară de către Guvernul PSD. Avem însă acum speranţa că prin mijloacele instituţionale pe care le avem la Bucureşti, la comisia europeană, prin noul ministru desemnat, să putem găsi soluţiile, astfel încât fermierii români să poată primi subvenţiile atât de necesare dezvoltării agriculturii. În încheiere, doamnelor şi domnilor, vă cerem un vot de încredere pentru a face ceea ce trebuie pentru România. Am spus, încă de la momentul preluării mandatului, în urma desemnării, că nu vin pentru a fi mai popular, împreună cu Guvernul pe care-l reprezint, am acceptat să continui această muncă, pentru că o facem cu toţii în interesul României. Anul 2009 a fost greu peste tot în lume. Toată Uniunea Europeană, cu excepţia Poloniei, a avut cădere economică. Toate guvernele s-au confruntat cu situaţii dificile. Avem acum şansa ca în 2010 să culegem roadele măsurilor bune pe care le-am luat în 2009 de a evita derapajele economice. faptul că am făcut ceea ce trebuie este confirmat chiar de partenerii cu care suntem în acordurile internaţionale, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Şi ei şi-au revizuit prognoza de creştere economică în 2010 de la plus 0,5 la plus 1,3, ca o dovadă a recunoaşterii faptului că am făcut ceea ce trebuie. A face ceea ce trebuie nu înseamnă de foarte multe ori a fi şi popular. Iar în 2009, chiar în perioada de campanie electorală, ne-am asumat riscurile unor măsuri nu foarte populare, dar sănătoase pentru economia românească, şi iată că aceste roade încep să se regăsească şi spuneam că partenerii cu care suntem în acordurile internaţionale au recunoscut faptul că se poate modifica în sens pozitiv prognoza de creştere economică la 1,3 pentru anul 2010. şi sunt sigur că, cu onestitate, cu bună-credinţă, cu expertiza tuturor, şi am făcut un apel în intervenţia mea dinainte, ca de la toate partidele politice, de la toţi parlamentarii, indiferent de spectrul politic, să preluăm ceea ce poate fi util pentru România, pentru programul legislativ al Guvernului şi pentru susţinerea lui în Parlament şi nu voi ezita să fac acest lucru. Este greu. Spuneam că înainte de a ne fi bine, ne este încă un pic mai greu, dar important este că direcţia pe care mergem este aceea a creşterii economice şi putem spera, împreună cu cei 22 de milioane de români, ca în perioada următoare să luăm atât măsuri necesare României, dar şi măsuri care să aducă prosperitatea pentru fiecare dintre români care aşteaptă de la noi, de la clasa politică, maturitate şi stabilitate în perioada următoare. Vă mulţumesc. Şi încă o dată apreciez eforturile făcute pentru susţinerea Guvernului şi mulţumesc Coaliţiei PD-L, UDMR, Grupul minorităţilor naţionale, Grupul parlamentarilor independenţi din Parlamentul României pentru susţinere, şi-i asigur pe cei care au optat pentru opoziţie, că vor avea respectul şi aprecierea specifică opoziţiei într-un stat democratic, cu invitaţia de a fi alături de proiectele de modernizare a României. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc domnului premier desemnat Emil Boc. Aş dori să închidem aici partea de dezbatere în jurul propunerii de Guvern şi de program de guvernare, să-mi exprim regretul, dacă au existat din partea unor colegi excese verbale sau lacune de educaţie, dar sunt convins că această perioadă mai incandescentă va face loc unei atitudini mai raţionale şi mai civilizate în forul suprem al democraţiei româneşti, Parlamentul României. Aş dori, de asemenea, să vă informez că imediat după exercitarea votului de către senatorii şi deputaţii României, am dori să vă invităm să rămânem în acelaşi format pentru că avem de adoptat o extrem de scurtă decizie pe care Birourile permanente reunite au aprobat-o azi în unanimitate, ţinând cont de faptul că expiră la data de 26 decembrie, cred, mandatul pe care Parlamentul l-a dat conducerii Societăţii de Radiodifuziune, Radioului public. Există o propunere pe care v-o facem, de a completa ordinea de zi cu o prelungire a acestui mandat, care a fost aprobată deja. De aceea, trebuie să rămânem şi după exercitarea votului pentru programul de guvernare, pentru un scurt vot de câteva secunde şi pe această problemă. Vă rog, domnule Voicu.
		Domnul Mihai Alexandru Voicu: Chiar dacă este un pic neuzual, după câte ştiu această prelungire de mandat se face prin vot deschis. Putem să exercităm votul acum şi după aceea să strigăm catalogul. Pentru că e foarte greu de ţinut după aceea...
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Cred că aveţi dreptate. Dacă nu există vreun inconvenient din partea grupurilor şi liderilor parlamentari, îi mulţumesc domnului Voicu pentru această propunere. Daţi-mi voie, atunci, să dau citire proiectului de hotărâre pe care vi-l supunem votului, dacă sunteţi de acord cu această propunere. "Hotărâre privind prelungirea mandatului preşedintelui şi a celorlalţi membri ai Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Parlamentul României adoptă următoarea hotărâre. mandatul preşedintelui şi al celorlalţi membri ai Consiliului de administraţie ai Societăţii Române de Radiodifuziune, prevăzuţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, se prelungeşte până la data de 31 martie 2010." Dacă sunteţi de acord cu acest text, şi vă rog să vă pronunţaţi prin vot deschis cu privire la această propunere. Cine este pentru? Abţineri? Voturi împotrivă? Vă rog să mă ajutaţi, secretarii de şedinţă. Cu 25 de voturi împotrivă, propunerea de hotărâre a fost aprobată de plenul reunit al Camerelor Parlamentului României. Vă mulţumesc.
		Pentru că ultima dată la moţiunea de cenzură, colegii deputaţi au fost cei care au început votul, am să vă rog să păstrăm regula alternanţei, să începem cu senatorii, cu o excepţie pe care vă rog să ne-o aprobaţi, domnul deputat Cristian Boureanu are o problemă extrem de urgentă personală, şi am să rog să fim cu toţii de acord ca domnia sa să poată să voteze la început. Îl invit pe domnul secretar Cornel Popa să dea citire listei senatorilor României, urmând ca domnul Sever Voinescu să procedeze la fel cu deputaţii. Domnii chestori, vă rog să vă ocupaţi locurile în dispozitiv. Rog să fie pregătite şi urnele de vot şi, evident, votul este prin procedura cunoscută, cu bile, bila albă în urnă albă, bila neagră în urna neagră, înseamnă vot pentru propunerea de Guvern nominală şi programul de guvernare; bilă albă în urnă neagră şi invers, bilă albă în urnă neagră, înseamnă un vot împotriva propunerii de Guvern şi a programului de guvernare.
		Domnul Cornel Popa: - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin-Mircea - prezent - Andronescu Ecaterina - prezentă - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent - Badea Viorel-Riceard - prezent - Banias Mircea-Marius - prezent - Bara Ion - absent - Başa Petru - prezent - Bădescu Iulian - prezent - Bălan Gheorghe-Pavel - absent - Belacurencu Trifon - absent - Berca Gabriel - prezent - Berceanu Radu-Mircea - prezent - Bîgiu Marian-Cristinel - prezent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - prezent - Boagiu Anca-Daniela - prezentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel-Constantin-Vasile - prezent - Bota Marius-Sorin-Ovidiu - prezent - Calcan Valentin-Gigel - prezent - Câmpanu Liviu - prezent - Chelaru Ioan - absent - Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent - Chivu Sorin-Serioja - prezent - Cibu Constantin-Sever - absent - Cinteză Mircea - prezent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - prezent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - absent - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila-Zoltan - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - prezent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Diaconu Mircea - prezent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Feldman Radu-Alexandru - prezent - Fekete-Szabó András-Levente - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian-Valentin - prezent - Frunda György - prezent - Găină Mihăiţă - prezent - Geoană Mircea-Dan - prezent - Ghişe Ioan - absent - Greblă Toni - absent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin-Daniel - prezent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian-Constantin - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Lazăr Sorin-Constantin - prezent - Luca Raymond - absent - Mang Ioan - prezent - Marcu Gheorghe - absent - Mardare Radu-Cătălin - prezent - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - absent - Markó Béla - prezent - Mărcuţianu Ovidius - prezent - Mazăre Alexandru - absent - Măgureanu Cezar- Mircea - prezent - Meleşcanu Teodor-Viorel - prezent - Mihăilescu Petru-Şerban - absent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron-Tudor - absent - Mîrza Gavril - absent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - prezent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - prezent - Necula Marius-Gerard - prezent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius-Petre - absent - Nicoară Romeo-Florin - prezent - Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent - Nicula Vasile-Cosmin - prezent - Nistor Vasile - prezent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - prezent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario-Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu-Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - prezent - Plăcintă Sorina-Luminiţa - prezentă - Pop Gheorghe - prezent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - prezentă - Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent - Prunea Nicolae-Dănuţ - prezent - Rasaliu Marian-Iulian - prezent - Rădulescu Cristian - prezent - Rădulescu Şerban - prezent - Robu Nicolae - absent - Rotaru Ion - absent - Ruşanu Dan-Radu - absent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - absent - Sârbu Ilie - prezent - Sbîrciu Ioan - prezent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru-Florian - prezent - Stănişoară Mihai - prezent - Şova Dan-Coman - prezent - Tămagă Constantin - prezent - Toma Ion - prezent - Ţopescu Cristian-George - absent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - absent - Vasilescu Lia-Olguţa - prezentă - Verestóy Attila - prezent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent Reluăm: - Bara Ion - prezent - Belacurencu Trifon - absent - Bălan Gheorghe-Pavel - absent - Chelaru Ioan - absent - Cibu Constantin-Sever - absent - Corlăţean Titus - absent - Ghişe Ioan - absent - Greblă Toni - absent - Igaş Traian-Constantin - prezent - Luca Raymond - absent - Marcu Gheorghe - absent - Marian Valer - absent - Mazăre Alexandru - absent - Mihăilescu Petru-Şerban - absent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron-Tudor - prezent - Mîrza Gavril - absent - Nicoară Marius-Petre - absent - Rotaru Ion - absent - Ruşanu Dan-Radu - absent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - absent - Secăşan Iosif - prezent - Ţopescu Cristian-George - absent - Valeca Şerban Constantin - absent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent
		Domnul Sever Voinescu-Cotoi: Camera Deputaţilor Începem cu două solicitări: - Iacob-Ridzi Monica-Maria - prezentă - Lupu Mihai - prezent - Adomniţei Cristian Mihai - absent - Albu Gheorghe - prezent - Alecu Valeriu - prezent - Almăjanu Marin - prezent - Amet Aledin - prezent - Ana Gheorghe - prezent - Anastase Roberta Alma - prezentă - Andon Sergiu - prezent - Andronache Gabriel - prezent - Anghel Florin Serghei - prezent - Antal István - prezent - Antochi Gheorghe - prezent - Apostolache Mihai Cristian - prezent - Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă - Arion Viorel - prezent - Atanasiu Teodor - absent - Avram Marian - prezent - Axenie Carmen - absentă - Bălan Ioan - prezent - Balcan Viorel - prezent - Banu Mihai - prezent - Barbu Sulfina - prezentă - Barna Maria Eugenia - prezentă - Bădălan Eugen - prezent - Bădulescu Adrian - prezent - Bănicioiu Nicolae - prezent - Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent - Bejinariu Eugen - prezent - Berci Vasile - prezent - Béres Ştefan Vasile - prezent - Blaga Iosif Veniamin - prezent - Bleotu Vasile - prezent - Boabeş Dumitru - absent - Bobeş Marin - prezent - Bode Lucian Nicolae - prezent - Boghicevici Claudia - prezentă - Boiangiu Victor - prezent - Boldea Mihail - prezent - Borbély László - prezent - Bordeianu Dan - prezent - Bostan Emil - prezent - Bot Octavian - prezent - Botiş Ioan-Nelu - prezent - Boureanu Cristian Alexandru - prezent - Brătianu Matei Radu - prezent - Brînză William Gabriel - prezent - Buciuta Ştefan - prezent - Bud Nicolae - prezent - Buda Daniel - prezent - Buda Viorel-Vasile - prezent - Budurescu Daniel-Stamate - prezent - Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent - Buican Cristian - prezent - Burcău Doina - prezentă - Burlacu Cristian-Ion - prezent - Burnei Ion - prezent - Buta Sorin Gheorghe - prezent - Calimente Mihăiţă - prezent - Canacheu Costică - prezent - Cantaragiu Bogdan - prezent - Cazan Mircea Vasile - prezent - Călian Petru - prezent - Călin Ion - prezent - Cărare Viorel - prezent - Cherecheş Cătălin - absent - Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă - Chirilă Constantin - prezent - Chiriţă Dumitru - prezent - Chisăliţă Ioan Narcis - absent - Chiţoiu Daniel - prezent - Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent - Cindrea Ioan - prezent - Ciobanu Gheorghe - prezent - Ciocan Gheorghe - prezent - Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent - Ciucă Liviu-Bogdan - prezent - Ciuhodaru Tudor - absent - Coclici Radu Eugeniu - prezent - Coroamă Gheorghe - prezent - Covaci Dorel - prezent - Cristea Victor - prezent - Cristian Horia - prezent - Croitoru Cătălin - prezent - Damian Ioan - prezent - Dascălu Constantin - prezent - Derzsi Ákos - absent - Dobre Ciprian Minodor - prezent - Dobre Cristina Elena - prezentă - Dobre Victor Paul - prezent - Dolineaschi Andrei - prezent - Donţu Mihai-Aurel - absent - Dragomir Gheorghe - prezent - Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent - Drăghici Sonia-Maria - prezentă - Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent - Dugulescu Marius Cristinel - prezent - Dumitrache Ileana Cristina - absentă - Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent - Dumitrescu Liana - prezentă - Dumitrică George Ionuţ - prezent - Dumitru Georgică - prezent - Dumitru Ion - prezent - Duşa Mircea - prezent - Edler András György - prezent - Erdei Dolóczki István - prezent - Farago Petru - prezent - Farkas Anna-Lili - prezentă - Fenechiu Relu - prezent - Firczak Gheorghe - prezent - Florea Damian - prezent - Florescu Adrian - prezent - Frunzulică Doru-Claudian - absent - Fuia Stelian - prezent - Gabor Gheorghe - absent - Ganţ Ovidiu Victor - prezent - Gavrilescu Graţiela Leocadia - prezentă - Geantă Florian Daniel - prezent - Georgescu Filip - prezent - Gerea Andrei Dominic - absent - Gheorghe Tinel - prezent - Gherasim Vasile - prezent - Ghiţă Cornel - prezent - Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent - Ghiveciu Marian - prezent - Giurgiu Mircia - prezent - Gliga Vasile Ghiorghe - prezent - Göndör Marius-Sorin - prezent - Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă - Gospodaru Gabriel-Dan - prezent - Grama Horia - prezent - Grosaru Mircea - prezent - Gurzău Adrian - prezent - Gust Băloşin Florentin - prezent - Hogea Gheorghe - prezent - Holban Titi - prezent - Holdiş Ioan - prezent - Horj Pavel - absent - Hrebenciuc Viorel - prezent - Iacob Strugaru Stelică - prezent - Ialomiţianu Gheorghe - prezent - Iancu Iulian - prezent - Ibram Iusein - prezent - Iftime Dragoş-Adrian - prezent - Ignat Miron - prezent - Ionescu George - absent - Iordache Florin - prezent - Iordache Luminiţa - prezentă - Iorguş Zanfir - prezent - Irimescu Mircea - prezent - Itu Cornel - prezent - Jipa Florina Ruxandra - absentă - Jolţa Nicolae - absent - Kelemen Atilla Béla-Ladislau - prezent - Kelemen Hunor - prezent - Kerekes Károly - prezent - Korodi Attila - prezent - Kötö Iosif - prezent - Lakatos Petru - prezent - Leşe Doru Braşoan - prezent - Liga Dănuţ - prezent - Longher Ghervazen - prezent - Lubanovici Mircea - prezent - Luca Ciprian-Florin - absent - Lup Mircea Silvestru - prezent - Macaleţi Costică - absent - Manda Iulian Claudiu - prezent - Manolescu Oana - prezentă - Marian Dan Mihai - prezent - Marin Mircea - prezent - Marinescu Antonella - prezentă - Martin Eduard-Stelian - prezent - Márton Árpád-Francisc - prezent - Máté András-Levente - prezent - Mazilu Constantin - prezent - Merka Adrian-Miroslav - prezent - Militaru Constantin Severus - prezent - Mircovici Niculae - prezent - Mitrea Manuela - prezentă - Mocanu Adrian - prezent - Mocanu Vasile - prezent - Mocioalcă Ion - absent - Moldovan Carmen Ileana - prezentă - Moldovan Emil Radu - absent - Morega Dan Ilie - prezent - Motreanu Dan-Ştefan - prezent - Movilă Petru - prezent - Munteanu Ioan - prezent - Mustea-Şerban Răzvan - prezent - Nassar Rodica - prezentă - Năstase Adrian - prezent - Neacşu Marian - prezent - Nechifor Cătălin-Ioan - prezent - Neculai Marius - prezent - Negoiţă Robert Sorin - prezent - Negruţ Clement - prezent - Nica Dan - absent - Nica Nicolae-Ciprian - prezent - Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent - Nicolicea Eugen - prezent - Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent - Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă - Nistor Laurenţiu - prezent - Niţă Constantin - absent - Niţu Adrian Henorel - prezent - Nosa Iuliu - prezent - Novac Cornelia Brînduşa - prezentă - Oajdea Vasile Daniel - prezent - Olar Corneliu - prezent - Olosz Gergely - prezent - Oltean Ioan - prezent - Oprea Gabriel - prezent - Oprişcan Mihai Doru - prezent - Orban Ludovic - prezent - Pál Árpád - prezent - Palaşcă Viorel - prezent - Palăr Ionel - prezent - Paleologu Theodor - prezent - Pálfi Mozes Zoltan - prezent - Pambuccian Varujan - prezent - Pandele Sorin Andi - prezent - Panţîru Tudor - prezent - Pardău Dumitru - prezent - Păduraru Nicuşor - prezent - Păsat Dan - prezent - Păun Nicolae - prezent - Pâslaru Florin-Costin - absent - Petö Csilla-Mária - prezentă - Petrescu Cristian - prezent - Petrescu Petre - prezent - Pieptea Cornel - prezent - Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent - Plăiaşu Gabriel - prezent - Pocora Cristina-Ancuţa - prezentă - Ponta Victor-Viorel - absent - Pop Georgian - prezent - Pop Virgil - prezent - Popa Daniela - prezentă - Popa Florian - prezent - Popa Octavian-Marius - prezent - Popeangă Vasile - prezent - Popescu Adrian - prezent - Popescu Cosmin Mihai - prezent - Popescu Dan-Mircea - prezent - Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent - Popov Duşan - prezent - Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent - Postolachi Florin - prezent - Potor Călin - prezent - Preda Cezar-Florin - prezent - Prigoană Vasile-Silviu - prezent - Radan Mihai - absent - Răţoi Neculai - prezent - Rebenciuc Neculai - prezent - Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent - Riviş-Tipei Lucian - prezent - Rizea Cristian - prezent - Rogin Marius - prezent - Roman Gheorghe - prezent - Roman Ioan-Sorin - prezent - Roşca Lucreţia - absentă - Rusu Valentin - prezent - Sârbu Marian - prezent - Sava Andrei-Valentin - prezent - Săftoiu Ana-Adriana - absentă - Săniuţă Marian-Florian - prezent - Săpunaru Nini - absent - Scutaru Adrian George - prezent - Seremi Ştefan - prezent - Seres Denes - prezent - Socaciu Victor - prezent - Solomon Adrian - absent - Soporan Vasile Filip - prezent - Spînu Teodor-Marius - prezent - Stan Ioan - prezent - Stan Ion - prezent - Stan Nicolae - prezent - Stanciu Anghel - prezent - Stavrositu Maria - prezentă - Steriu Valeriu-Andrei - prezent - Stoica Mihaela - prezentă - Stragea Sorin Constantin - prezent - Stroe Ionuţ-Marian - prezent - Stroe Mihai - prezent - Stroian Toader - prezent - Surdu-Soreanu Raul-Victor - absent - Surpăţeanu Mihai - prezent - Surupăceanu Mugurel - prezent - Şandru Mihaela Ioana - prezentă - Ştefan Viorel - prezent - Ştirbeţ Cornel - prezent - Ştirbu Gigel-Sorinel - absent - Tabără Valeriu - prezent - Tabugan Ion - prezent - Taloş Gheorghe Mirel - prezent - Tărâţă Culiţă - prezent - Tîlvăr Angel - prezent - Teodorescu Horia - absent - Timiş Ioan - prezent - Tiţa-Nicolescu Gabriel - prezent - Toader Mircea-Nicu - prezent - Trăşculescu Alin Silviu - prezent - Tudose Mihai - prezent - Turcan Raluca - prezentă - Tuşa Adriana Diana - prezentă - Ţaga Claudiu - prezent - Ţintean Ioan - absent - Ţîmpău Radu Bogdan - prezent - Ţurcanu Florin - prezent - Ţurea Răzvan - prezent - Udrea Elena Gabriela - prezentă - Uioreanu Horea Dorin - absent - Uricec Eugen Constantin - prezent - Vainer Aurel - prezent - Varga Attila - prezent - Varga Lucia-Ana - prezentă - Vasile Aurelia - prezentă - Vasilică Radu Costin - prezent - Vişan Gelu - prezent - Vîlcu Samoil - prezent - Vladu Iulian - prezent - Vlase Petru Gabriel - prezent - Vlădoiu Aurel - prezent - Voicu Mădălin-Ştefan - absent - Voicu Mihai Alexandru - prezent - Voinescu-Cotoi Sever - prezent - Vreme Valerian - prezent - Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent - Zătreanu Dan-Radu - prezent - Zgonea Valeriu-Ştefan - prezent - Zisopol Dragoş Gabriel - prezent - Zoicaş Gheorghe - prezent Acum votez şi eu, iar într-un minut reluăm lista absenţilor. Începem absenţii: - Adomniţei Cristian Mihai - absent - Atanasiu Teodor - absent - Axenie Carmen - prezentă - Boabeş Dumitru - absent - Canacheu Costică - prezent - Cherecheş Cătălin - absent - Chisăliţă Ioan Narcis - absent - Ciuhodaru Tudor - absent - Derzsi Akos - prezent - Donţu Mihai Aurel - absent - Dumitrache Ileana Cristina - prezentă - Gabor Gheorghe - absent - Frunzulică Doru-Claudiu - absent - Gerea Andrei Dominic - absent - Horj Pavel - absent - Ionescu George - prezent - Jipa Florina Ruxandra - absentă - Jolţa Nicolae - prezent - Luca Ciprian Florin - prezent - Macaleţi Costică - absent - Longher Ghervasen - prezent - Mocioalcă Ion - absent - Moldovan Emil Radu - absent - Nica Dan - absent - Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent - Niculescu-Mizil Oana - absentă - Niţă Constantin - absent - Pâslaru Florin Costin - absent - Ponta Victor Viorel - absent - Pop Virgil - prezent - Popescu-Tăriceanu Călin - absent - Radan Mihai - prezent - Roşca Lucreţia - absentă - Ana-Adriana Săftoiu - absentă - Nini Săpunaru - absent - Solomon Adrian - absent - Victor Surdu-Soreanu - absent - Ştirbu Gigel-Sorinel - absent - Teodorescu Horia - absent - Ţintean Ioan - absent - Horea Dorin Uioreanu - prezent - Mădălin Ştefan Voicu - absent Cu asta s-a închis lista. Vă mulţumesc. Votul a fost exprimat. Doamna preşedinte, Votul a fost exprimat. Vă rog să preluaţi conducerea şedinţei. Vă mulţumesc.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc, domnule secretar. O să invit acum membrii celor două Birouri permanente ale Camerei şi Senatului în sala Biroului permanent, pentru a efectua numărarea. Vă aşteptăm cu rezultatul votului. Domnul Ioan Oltean are o chestiune de procedură, înţeleg.
		Domnul Ioan Oltean: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru a preîntâmpina orice fel de contestaţie a votului ce ar împiedica Guvernul să poată să depună jurământul, aş sugera Partidului Social Democrat, în timp ce Biroul permanent numără bilele, să facă şi dânşii numărătoarea paralelă. După pauză.
		Doamna Roberta Alma Anastase: A sosit şi procesul-verbal. Domnule senator Popa, vă rog să daţi citire procesului-verbal.
		Domnul Cornel Popa: Proces-verbal referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra cererii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele: numărul total al deputaţilor şi senatorilor 470 numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi 415 numărul total de voturi exprimate 411 numărul de voturi anulate 0 numărul total de voturi valabil exprimate 411 din care: voturi pentru acordarea încrederii Guvernului 276 voturi contra acordării încrederii Guvernului 135 (Aplauze.) Potrivit prevederilor art.103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, respectiv minimum 236 de voturi pentru. Ca urmare a faptului că, din totalul de 470 de parlamentari, 276 au votat pentru acordarea votului de încredere Guvernului, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerută de Constituţie, Parlamentul României acordă încredere Guvernului, Programului şi listei Guvernului prezentate de domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în şedinţa comună a celor două Camere din data de 23 decembrie 2009. Semnează membrii celor două Birouri permanente. (Aplauze.)
		Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule prim-ministru, Daţi-mi voie să vă urez şi eu mult succes şi dumneavoastră, şi echipei guvernamentale şi să dea Dumnezeu o viaţă lungă şi rezultate foarte bune pentru români. Dacă doriţi, vă rog să luaţi cuvântul.
		Domnul Emil Boc: Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor, Distinşi colegi din Cabinet, Doamnelor şi domnilor parlamentari, În primul rând, vreau să vă mulţumesc, în numele echipei pe care o reprezint, pentru votul dumneavoastră de încredere. Nu este neapărat un moment de bucurie, este un moment de responsabilitate şi muncă. Vreau să mulţumesc colegilor din coaliţia guvernamentală pentru susţinerea pe care ne-aţi acordat-o încă începând de ieri, din comisii şi continuând cu votul de învestitură de astăzi, să vă asigurăm că Programul de guvernare pe care astăzi l-aţi aprobat va fi acela care va coordona activitatea Guvernului în perioada următoare. Vreau să le mulţumesc şi colegilor din opoziţie pentru mesajele adresate, pentru recomandările, sugestiile şi criticile făcute. Cred că intrăm într-o etapă nouă a vieţii democratice din România, o etapă care, sper eu, să fie dominată de pragmatism şi eficienţă. Împreună cu echipa pe care o reprezint vom merge să depunem jurământul în faţa preşedintelui republicii, după care vom îndeplini formalităţile de preluare a ministerelor, iar la ora 18,00 vom avea o şedinţă de guvern, pentru a aproba Legea bugetului de stat pentru anul 2010, astfel încât, cu acceptul dumneavoastră, în prima jumătate a lunii ianuarie, să discutăm şi să aprobăm bugetul ţării, atât de necesar şi aşteptat de toţi românii, iar împreună să luăm cele mai bune decizii pentru români şi pentru România. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze)
		Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Dragi colegi, Sărbători fericite!
		* Şedinţa s-a încheiat la ora 14,52.