Sittings of the Senate of November 2, 2009

		Şedinţa a început la ora 15.40.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă propun să începem cu declaraţiile politice şi, după aceea, să aprobăm ordinea de zi şi programul de lucru. Începem declaraţiile politice. Din partea Grupului parlamentar al PD-L îl invit pe domnul Gabriel Mutu, apoi domnul Marian Valer - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, urmează domnul Mircea Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PNL, şi domnul Cseke - Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog, domnule senator Mutu, aveţi cuvântul.
		Domnul Gabriel Mutu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a pune pe tapet o problemă pe care am sesizat-o săptămâna trecută, şi anume legătura dintre anumite ONG-uri şi clasa politică românească. Am fost uimit când, în urmă cu câteva zile, patru organizaţii nonguvernamentale au cerut sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea referendumului iniţiat de preşedintele ţării. Reprezentanţii acestor ONG-uri susţineau că referendumul din 22 noiembrie este neconstituţional, pentru că îl avantajează pe actualul preşedintele în cursa prezidenţială. În aceste condiţii, cred că ar fi bine să facem un scurt remember. Încă de la preluarea mandatului de preşedinte, Traian Băsescu a susţinut că doreşte modernizarea statului român şi a clasei politice româneşti. Deşi mulţi oameni politici bagatelizează activitatea dumnealui, nu putem uita paşii importanţi pe care România i-a făcut în acest sens. Să ne reamintim că actualul preşedinte al României a susţinut încă din anul 2007 necesitatea reducerii numărului de parlamentari în vederea eficientizării procesului legislativ. Să ne aducem aminte că partidul cu cei mai mulţi reprezentanţi în Parlament a susţinut în campania electorală de anul trecut reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Da, domnilor colegi parlamentari, noi, cei din Partidul Democrat Liberal, am mizat în campania electorală pe această temă şi, spre deosebire de politicienii din alte partide politice, noi nu uităm ceea ce susţinem în campania electorală. De ce am crezut necesar să fac aceste precizări? Pentru că foarte mulţi oameni politici, şi mai nou observ că şi reprezentanţi ai unor organizaţii ale societăţii civile, susţin că acest referendum nu reprezintă altceva decât un vehicul electoral pentru Traian Băsescu. Fals! Vin acum şi vă întreb altceva. Atât clasa politică afectată de aceste schimbări, cât şi diverse ONG-uri se arată deranjate de acest pas făcut de preşedinte. Păi de ce, stimaţi colegi, nu aţi gândit o astfel de reformă anterior, pe care s-o propuneţi cetăţenilor până la acest moment? Nu am văzut pe nimeni venind cu un proiect serios, prin care să spună negru pe alb că România are nevoie de un parlament mai suplu, dar ştiţi vorba aceea românească: "După război, mulţi viteji se arată." Altfel spus, vă comportaţi de aceeaşi manieră cum v-aţi comportat şi atunci când preşedintele a convocat un referendum naţional care a avut drept scop schimbarea sistemului electoral românesc. Şi acum, ca şi atunci, privilegiile clasei politice sunt ameninţate. Dacă până în 2008 ne alegeam parlamentarii pe liste, astăzi îi alegem în colegii uninominale. Cui i se datorează acest lucru? Evident, cetăţenilor, care au votat într-o proporţie covârşitoare pentru schimbarea sistemului de vot în cadrul referendumului iniţiat de Traian Băsescu. Şi atunci, ca şi acum, mai multe organizaţii nonguvernamentale au susţinut că ceea ce încearcă să facă Traian Băsescu nu este democratic, deoarece cel mai bun sistem electoral pentru România este unul bazat pe principiul proporţionalităţii, şi nicidecum pe cel al majorităţii. Şi, deşi 4 din 5 români doreau să înceapă să fie folosit un sistem de vot majoritar, partidele politice ce se defineau în opoziţie cu Traian Băsescu au croit un sistem de vot care să fie în colegii uninominale, dar să nu fie majoritar. Ce vreau să spun cu aceasta? Că, la acel moment, cea mai mare parte a clasei politice a ţinut cont doar în mică măsură de voinţa populară şi a croit un sistem de vot din care oamenii nu au înţeles mare lucru. De exemplu, nu au înţeles de ce să-i reprezinte în Parlament cel care s-a situat pe locul al doilea sau al treilea în colegiul lor. Similitudinile între cele două referendumuri sunt izbitoare şi cred că le-am indicat destul de explicit. Aşadar, cea mai mare temere pentru mine este că, deşi majoritatea oamenilor doreşte o reformă parlamentară în sensul celei propuse de Traian Băsescu, din motive diverse, care merg de la celeritatea procesului de legiferare, până la economisirea unor bani publici, cu siguranţă că cei care se opun actualului preşedinte nu vor ţine cont de voinţa a milioane de oameni care vor vota pentru reducerea numărului de parlamentari. Clasa politică românească este, într-adevăr, divizată, şi este divizată nu din cauza lui Traian Băsescu sau a Partidului Democrat Liberal, este divizată de ideea de reformă şi modernizare. Altfel spus, există partide politice care nu doresc sub nicio formă modernizarea, progresul sau evoluţia - într-un cuvânt, sunt retrograde - şi există un partid politic care doreşte reformarea statului român, astfel încât să putem afirma că România este un stat care evoluează în acord cu principiile democraţiilor consolidate. Ei bine, acest principiu este cel care produce clivajul cel mai evident al clasei politice româneşti. Elocvente pentru ceea ce am afirmat mai devreme sunt declaraţiile unor politicieni care spun că România nu poate trece la un parlament unicameral, deoarece în Tratatul de la Lisabona se stipulează că, începând cu 2013, toate statele europene vor avea parlamente bicamerale. Nimic mai fals! Tratatul de la Lisabona nu vorbeşte niciunde de aşa ceva. Mai mult, Uniunea Europeană este un construct democratic care respectă suveranitatea statelor membre şi, prin urmare, respectă modul de gândire al instituţiilor politice din fiecare stat. Aşadar, dacă Uniunea Europeană respectă suveranitatea celor 27 de state, ar trebui ca şi noi să respectăm suveranitatea celor care se vor prezenta pe 22 noiembrie la vot, pentru că, să nu uităm, stimaţi colegi, un referendum reprezintă dreptul constituţional al poporului de a-şi exercita suveranitatea. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Aţi vorbit 6 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Mircea Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveţi cuvântul.
		Domnul Valer Marian: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică este intitulată "Poliţia PD-L-istă". Preşedintele Traian Băsescu a participat în data de 25 octombrie, zi de duminică, la sărbătorirea Zilei Armatei în municipiul Carei, judeţul Satu Mare, sosind în municipiul Satu Mare în plină noapte de sâmbătă spre duminică. Toată noaptea respectivă, municipiul Satu Mare a fost împânzit cu patrule de poliţişti. Toată noaptea respectivă, municipiul Satu Mare a fost împânzit cu afişe cu Traian Băsescu, care au fost lipite ilegal de echipele PD-L pe stâlpii de iluminat, de la aeroport până la ieşirea spre Carei. Poliţiştii sătmăreni nu au luat însă nicio măsură, prefăcându-se că nu văd şi protejând tacit operaţiunea de afişaj a partidului de guvernământ. Spre dimineaţă, în jurul orei 5.00, au ieşit la afişaj şi câteva echipe ale PSD, care au început să lipească afişe pe imobile aparţinând unor persoane fizice sau juridice care le-au dat în prealabil acordul şi pe câţiva stâlpi de afişaj cultural, întrucât Primăria Municipiului Satu Mare nu amenajase încă locurile de afişaj, conform dispoziţiilor Legii pentru alegerea Preşedintelui României. După atâtea ore de veghe la somnul şi afişele comandantului suprem, poliţiştii sătmăreni au devenit deosebit de vigilenţi şi au tăbărât cu trei echipaje cu dube pe echipele PSD, interzicându-le să mai lipească afişe şi ducându-i pe membrii acestora la sediul poliţiei. Excesul de zel şi tratamentul discriminatoriu manifestat de poliţiştii sătmăreni au fost determinate nu numai de prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, ci şi de faptul că şeful Poliţiei Municipiului Satu Mare, comisarul Adrian Zbona, a fost numit în funcţie în această vară cu susţinerea politică a PD-L, partid care a vrut să-l promoveze recent şi şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Satu Mare, dar din fişa sa informativă a rezultat că a avut legături dubioase cu lumea interlopă şi crima organizată, protejând anumiţi traficanţi de droguri şi traficanţi de autoturisme furate din Occident. Partizanatul politic al subalternilor ministrului interimar şi ilegal de interne Vasile Blaga este evident din startul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Să nu uităm că Vasile Blaga a fost şeful campaniei electorale a preşedintelui Traian Băsescu în toamna anului 2004, iar acum este şeful informal al campaniei şefului statului. Opinia publică trebuie să ştie că, actualmente, ministrul Vasile Blaga controlează, direct sau prin interpuşi, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Direcţia Generală a Vămilor, Poliţia de Frontieră, Direcţia Generală Anticorupţie, AVAS, "Transgaz" şi Parchetul General. Deci, pe lângă că este dublu ministru, Vasile Blaga este secretarul general şi eminenţa cenuşie a PD-L - devenit partid unic de guvernământ - şi sfetnicul de taină al Preşedintelui României. I se spune "Buldogul", la fel cum era poreclit ultimul ministru de interne al ultimului dictator al României, este vorba de Tudor Postelnicu, care a rămas în istorie cu celebra cugetare: "Am fost un dobitoc." În ultima perioadă, Vasile Blaga a căutat şi a reuşit să obţină controlul mai multor instituţii-cheie ale statului, prin promovarea unor rudenii, prieteni sau subalterni apropiaţi şi obedienţi. În cursul acestui an, după ce a revenit la putere ca ministru al dezvoltării regionale şi locuinţei în Guvernul Boc, şi-a instalat doi foşti subalterni de la Direcţia Regională Vamală Oradea în fruntea Direcţiei Generale a Vămilor, respectiv pe Radu Mărginean director şi pe Dan Pulbere director adjunct. Pe fostul său adjunct, Călin Vesa, l-a uns director al Direcţiei Vamale Regionale Cluj, care cuprinde toate judeţele din nord-vestul României: Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa şi Cluj. Pe consăteana şi fina sa Ionela Bruchental, fost deputat PD în legislatura 2004-2008, al cărei soţ a fost anchetat şi condamnat pentru afaceri cu produse petroliere şi ulei alimentar, de care nu era străin, a promovat-o director adjunct la Garda Naţională de Mediu. Nu l-a uitat nici pe bunul său prieten Terente Merce, care a fost mulţi ani şeful SIPI, aşa-zisul "Doi şi un sfert" Bihor, şi l-a ajutat în protejarea amicilor săi politici şi afacerişti. Cercetat pentru fapte de corupţie şi implicat în numeroase scandaluri, acest Terente a fost promovat de Blaga chestor şi adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă în timpul ministeriatului anterior de la interne, 2005-2007, iar în acest an acesta a devenit consilier al preşedintelui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. După ce la 1 octombrie a preluat interimar şi ilegal Ministerul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga l-a numit şef al Inspectoratului Naţional al Poliţiei de Frontieră pe chestorul Ioan Buda, fost şef al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Oradea şi bun amic de-al său din vremea în care era director al Direcţiei Regionale Vamale Oradea. În fruntea Direcţiei Generale Anticorupţie l-a numit pe comisarul-şef Liviu Popa, care-i este nepot şi pe care tot el l-a promovat şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bihor în 2005. Fina şi consăteana sa, Ionela Pop Bruchental, a devenit luna trecută vicepreşedinte al Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului. Cireaşa de pe tort este recenta numire în postul de director general al "Transgaz" Mediaş, societate naţională cu capital de stat, a celui declarat ca fiind cel mai bun prieten al său, Florin Muntean, fost coleg de armată şi de facultate şi, mai recent, naş de cununie al fiicei sale. Preşedinte al Organizaţiei municipale Mediaş a PD-L, Florin Muntean a fost director general la Baza Auto Transport Mediaş până în 2004, când a fost ales deputat la alegerile parlamentare. În anul următor s-a retras din Parlament pentru funcţia de director general al "Transgaz", pe care a deţinut-o până în 2007, când a fost înlocuit după ce PD a ieşit de la guvernare. În perioada în care a fost director general al "Transgaz", Florin Muntean a rămas acţionar la Baza Auto Transport Mediaş, la care director general a fost numit un alt prieten declarat al lui Vasile Blaga, Valer Crişan. În perioada respectivă, între "Transgaz" şi Baza Auto Transport Mediaş au fost încheiate contracte profitabile de sute de mii de euro. Tot în perioada respectivă, mai exact în 2007, Vasile Blaga a primit, conform declaraţiei sale de avere, un împrumut de 500.000 RON (138.000 de euro), pe termen de 10 ani, de la bunul său prieten Valer Crişan. Florin Muntean şi Valer Crişan au fost sponsori importanţi ai campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu din 2004, când şeful campaniei acestuia a fost amicul lor Vasile Blaga. Florin Muntean şi Valer Crişan sunt buni prieteni şi cu Ioan Lascu, prim-procurorul Parchetului Mediaş de circa 30 de ani. Ioan Lascu este tatăl procurorului general al României, Laura Codruţa Kövesi, numită în această funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2005. Aceasta este filiera pe care, cu concursul fostului ministru al justiţiei, Monica Macovei, o procuroare necunoscută din Sibiu a devenit peste noapte şefa tuturor procurorilor din România şi sluga credincioasă a preşedintelui Traian Băsescu şi a ministrului administraţiei şi internelor Vasile Blaga. Aşa se creează sistemele mafiote, "sistemele ticăloşite", ca să folosesc sintagme frecvent uzitate de ministrul Vasile Blaga în discursul său public la adresa unor politicieni din opoziţie. Cu astfel de specimene vrea să realizeze preşedintele Traian Băsescu reformarea instituţională a statului şi reformarea morală a societăţii. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Aţi vorbit 8 minute şi 40 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Diaconu - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Attila Cseke, dacă se poate pregăti până atunci, dacă nu, o să-l invit pe domnul senator Udriştoiu. Aveţi microfonul central, vă rog.
		Domnul Mircea Diaconu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Obişnuiesc să spun că şi un singur om din sală dacă mă priveşte şi mă înţelege mi-e suficient, cu atât mai mult cu cât am sentimentul că totuşi ce spunem aici rămâne undeva consemnat. Vedeţi, pornesc de la o întâmplare, pe care nu v-o doresc, dar care riscă să ni se petreacă oricăruia dintre noi. Mergeam cu o maşină Dacia Logan, cu număr de Senat, prin oraşul Bucureşti şi la Universitate, încercând să fac stânga, dintr-un jeep BMW - vă cer scuze că pronunţ mărci, dar are un sens tot ce spun, sper - gri metalizat, mult mai înalt decât Dacia Logan în care eram eu, se dă geamul jos şi un individ cu ochii holbaţi la mine - şi la maşină, bineînţeles - începe să ţipe: "Eşti în Senat, nenorocitule, coruptule!" Şi eu, sincer să vă spun, crezând că sunt o persoană publică blândă şi nevinovată, ca o muscă socială, am dat geamul, la rândul meu, jos, să încerc să-i explic că nu sunt decât un actor, credeam eu, nevinovat şi cu asta basta. M-a văzut, a înţeles cu cine vorbeşte şi a continuat mai tare: "Coruptule!" Ţipa şi arăta cu degetul către mine, mai jos decât el, în Logan. Zâmbind drăguţ, i-am zis: "Nu, nu sunt corupt!" Până a venit, la rându-ne, verdele, să putem pleca fiecare în drumul lui, degetul lui a continuat către mine la nesfârşit: "Coruptule, coruptule, coruptule!" Sigur, am râs în timp ce făcea lucrul acesta şi după aceea vreo cinci minute, după care m-am speriat. M-am speriat pentru că am tradus şi mi-am tradus întâmplarea asta ca un fel de rezultat al prestaţiei noastre mai vechi şi mai noi. De ce spun asta? Spun că s-a ajuns în punctul în care, în toate sondajele, Parlamentul şi, implicit, parlamentarii, deci toţi laolaltă şi fiecare în parte, pare că suntem, într-adevăr, corupţi, suntem îmbuibaţi, suntem plini de privilegii, de imunităţi şi alte boli. Sincer să fiu, poate că toţi la un loc aşa părem. Sincer să fiu, unul câte unul, aşa cum v-am cunoscut pe mulţi dintre dumneavoastră... Şi vă respect, şi sunt onorat că sunt prietenul dumneavoastră, dacă nu chiar mai mult. Repet, sunt onorat de cunoştinţa şi prietenia multora dintre dumneavoastră şi, implicit, sunt destul de liniştit în ceea ce mă priveşte, dar iată că, pe de-a-ntregul, arătăm cum arătăm. La asta se adaugă ultima lună, cel puţin, de prestaţie publică politică, care a acutizat această senzaţie până la a motiva - ca să mă înţelegeţi foarte exact - tot felul de indivizi suficient de violenţi de felul lor, suficient de agresivi de felul lor, pentru a se crede îndreptăţiţi să ne spargă geamurile la maşini, să ne înjure pe stradă etcetera, etcetera, aşa plini de imunităţi cum suntem. Nu vreau să spun, nu vreau să arăt cu degetul, dar, în acelaşi timp, nu pot să uit şi n-am să uit niciodată moţiunea de cenzură - aceea trecută, nu aceea de poimâine, care e doar un vot -, când prim-ministrul, cu greutatea unui primministru, arăta cu degetul întins către noi - şi am senzaţia că arăta către toţi, nu către unii dintre noi, de aceea mă solidarizez cu toţi din această sală şi cu toţi din acea sală -, arătându-ne cu degetul întregii naţiuni cât de urâţi, cât de răi, cât de hoţi suntem, cât de plini de privilegii suntem. Atunci am rugat şi eu pe cineva să meargă şi să ceară o jumătate de minut şi pentru mine, să pot vorbi. Nu s-a putut. Minutele erau împărţite, regia era făcută. Nu am putut. Sunt un simplu şi biet parlamentar, atât şi nimic mai mult. Aş fi făcut un singur lucru. M-aş fi dus şi aş fi predat cheile de la Logan prim-ministrului, pentru ca, în fine, să rămân un om normal, şi nu plin de privilegii, Loganul, după părerea mea, fiind maximumul de privilegiu şi huzur pe care, din păcate, îl folosesc în numele Senatului. Acum, vin şi vă spun, mai departe, că mă sperie acest lucru şi din alt punct de vedere, acela al omului care a trăit suficient de mult şi care în anii '50 era, deja vorbea. Deci eu vorbeam în anii '50, vorbeam şi înţelegeam ce se întâmpla în jurul meu. În jurul meu se întâmpla următorul lucru: ne adunam la şcoală, eram pionieri, blamam pe cei care aveau atitudini burgheze, gândeam şi eram învăţaţi să-i urâm zi de zi pe cei îmbuibaţi, pe chiaburi şi pe ceilalţi. Tare mă tem că astăzi genul de discurs public politic - repet, nu spun din ce parte, e neimportant - creează acest nou pericol, acest nou şi vechi pericol, al luptei oamenilor cinstiţi şi simpli, muncitori şi săraci, contra bogaţilor, îmbuibaţilor etcetera, etcetera. Este exact ca în anii '50. Mi-e groază de aceste lucruri. Sper ca acest coşmar să se termine cât mai repede. Oricum, numai să se termine. Sper că în curând, peste o lună şi ceva de zile, ne vom linişti, deşi tare mă tem că nu. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze în sală.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Îi mulţumesc domnului senator Diaconu. Aţi vorbit 6 minute şi 40 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Tudor Udriştoiu - Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Daniel Savu - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul central.
		Domnul Tudor Udriştoiu: Declaraţia mea politică se intitulează "Insuficienţa serviciilor psihiatrice din România (I. Infrastructura)". Citez din Carta verde a sănătăţii mintale, lansată de Comisia Comunităţilor Europene în anul 2005: "S-a ajuns deja la un consens că prioritară este oferirea de servicii eficiente şi de calitate, de tratament şi îngrijire a sănătăţii, accesibile acelora cu sănătate mintală deficitară." În România, ultima investiţie dedicată asistenţei psihiatrice a fost finalizată în anul 1923 în Bucureşti, actualul sediu al Spitalului "Alexandru Obregia", iar penultima investiţie a fost "Socola" - 1905, la Iaşi. Iată că în primii 20 de ani ai secolului trecut s-au construit două spitale mari de psihiatrie, iar în 20 de ani de libertate şi democraţie nu s-a mai construit nimic. Înainte de a avansa câteva aspecte privind unităţile psihiatrice din România, sunt necesare câteva precizări. Sărăcia caracterizează oferta de servicii, lista de profesii şi unităţile psihiatrice, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi din punct de vedere calitativ. Această situaţie generează bias-uri importante în situaţiile statistice naţionale, ca să nu mai vorbim de comparaţiile cu alte ţări. Din cauza penuriei generale, în unităţile psihiatrice cu paturi se internează acuţi şi cronici, vârstnici cu demenţe, pacienţi care prezintă pericol social, pacienţi dependenţi de droguri, pacienţi cu probleme sociale deosebite. În România există 38 de spitale şi 36 de secţii de psihiatrie, care totalizează 16.467 de paturi. În raport cu populaţia, avem 0,76 paturi de psihiatrie la o mie de locuitori, adică un pat la 1.317 locuitori. Se adaugă 15 unităţi de spitalizare de zi, maximum 30 de locuri, adică una la 1.130.000 de locuitori. În Belgia sunt 67 de spitale de psihiatrie şi 67 de secţii în spitalele generale, 41 de unităţi de îngrijire - instituţie necunoscută în România - şi 96 de proiecte de locuinţe protejate. Asta înseamnă 1,42 paturi de psihiatrie adulţi la o mie de locuitori şi 1,14 paturi rezidenţiale la o mie de locuitori. În total, de trei ori şi jumătate mai multe paturi decât la noi. Pentru spitalizarea discontinuă, în Belgia sunt 3.000 de locuri de zi şi de noapte, adică de circa 10 ori mai multe decât în România, şi mai există şi 0,6 unităţi de îngrijire pentru vârstnici la fiecare o mie de locuitori. Problemele generale în funcţionarea spitalelor se complică în unităţile de psihiatrie din cauza specificului specialităţii şi a implicaţiilor multiple de natură etică şi juridică: urgenţe, internări nevoluntare, birocraţie suplimentară (corespondenţă cu diverse instituţii), probleme de capacitate de muncă şi medico-legale. Secţiile de psihiatrie din spitalele generale, raportate oficial, aparţin numai administrativ de aceste spitale, nefiind situate în incinta acestora. Permiteţi-mi să redau câteva caracteristici ale spitalelor/secţiilor de psihiatrie: condiţii de spitalizare de proastă calitate; aglomeraţie, multe dintre unităţi având peste 500 de paturi; tratamente aproape exclusiv biologice; puţine activităţi/terapii nonbiologice; îngrijire medicală generală foarte săracă, fără măsuri de siguranţă pentru pacienţi şi personal; comunicare slabă cu ambulatoriul. Trecând la asistenţa ambulatorie, în Belgia funcţionează centre comunitare de sănătate mintală - unu la 50.000 de locuitori, în timp ce în România avem 49 de laboratoare de sănătate mintală înfiinţate în anii '70 - nu se ştie câte mai funcţionează -, adică unu la 347.000 de locuitori. Raportul este de 7 la 1. Proiectul Ministerului Sănătăţii din anul 2006, care prevedea un centru comunitar de sănătate mintală la 150.000 de locuitori, a decedat înainte de a începe. Este adevărat că alegerea unei ţări ca Belgia pentru comparaţie este nepotrivită, dar diferenţa este totuşi prea mare între două ţări din Comunitatea Europeană. Este la fel de adevărat că nicio ţară nu poate acoperi în totalitate nevoia de îngrijire a circa 30% din populaţie. Reamintesc faptul că prevalenţa oficială a bolilor psihice în Comunitatea Europeană este de minimum 27,4%, numai pentru populaţia de 18-65 de ani. Dar dacă România a alocat pentru asistenţa psihiatrică sub 3% din cheltuielile pentru sănătate, în Ungaria ponderea este de peste 15%, iar Belgia consumă 1,9% din bugetul sănătăţii numai pentru schizofrenie. Pentru ilustrarea aproximativă a situaţiei din România, redau elementele de infrastructură existente la dispoziţia persoanelor cu probleme psihiatrice din judeţul Dolj, un judeţ bine dotat în domeniu faţă de alte regiuni ale ţării: un pat la 1.100 de locuitori, un loc de spitalizare de zi la 14.000 de locuitori şi un singur centru de sănătate mintală pentru întreg judeţul, adică 740.000 de locuitori, şi distanţe maxime de circa 90 de kilometri. Existenţa acestei unice structuri pentru asistenţa ambulatorie reduce drastic accesibilitatea pacienţilor la o serie de măsuri reale luate în favoarea lor, cum ar fi compensarea sau gratuitatea medicamentelor. În concluzie: subfinanţare, infrastructură săracă, agregare în oraşele mari, birocraţie excesivă, fără preocupare pentru calitatea actului medical, ofertă săracă de servicii, lipsa reglementărilor privind evaluarea eficienţei şi calităţii. Aş vrea să precizez că o să revin şi cu problemele de resurse umane în asistenţa psihiatrică şi să repet ceea ce am spus şi la ultima mea intervenţie: nu acuz nici persoane, nici instituţii, acuz nişte situaţii şi vă chem să găsim soluţii. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator. Aţi vorbit 6 minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Daniel Savu - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Cornel Popa - Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.
		Domnul Daniel Savu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş fi sperat ca măcar domnul senator Mircea Diaconu să mă asculte, măcar din solidaritate de loganişti. Şi eu circul cu Loganul foarte des şi aştept să mi se întâmple ceea ce i s-a întâmplat... Din nefericire, Domnia Sa este prins într-o altă discuţie şi...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Diaconu, o să vă rog să staţi în sală. Vi se adresează domnul senator Savu.
		Domnul Daniel Savu: Nu, nu mă adresez în mod special, dar am sperat ca măcar domnul senator Diaconu să mă asculte, din solidaritate de loganişti am spus şi pentru că aştept să mi se întâmple în orice clipă ceea ce vi s-a întâmplat, şi cred că trebuie să ne pregătim toţi pentru acest lucru. Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Parlamentul României, mai important pentru Uniunea Europeană". Săptămâna trecută, la invitaţia Comisiei Europene în România şi a Biroului de informare al Parlamentului European în România, am participat alături de alţi colegi parlamentari la dezbaterea cu tema "Impactul Tratatului de la Lisabona asupra Parlamentului European şi asupra parlamentelor naţionale", organizat în cadrul seriei "Perspective europene". Evenimentul a avut ca scop comunicarea şi stimularea dezbaterii cu privire la priorităţile Uniunii Europene, în strânsă legătură cu agenda publică naţională din România. Invitaţi de onoare la această dezbatere au fost comisarul european Leonard Orban, membri ai Parlamentului European, precum şi reprezentanţi ai ambasadelor de la Bucureşti din toate statele Uniunii Europene. După această întâlnire, vreau să-mi exprim în faţa dumneavoastră îngrijorarea că, după doi ani de la semnarea Tratatului de la Lisabona, în România nu au fost introduse pe ordinea de priorităţi dezbaterea şi implementarea prevederilor acestui tratat. Pe cale de consecinţă, nu a existat nici măcar preocuparea pentru formarea unui grup de experţi care, în cadrul Parlamentului României, să urmărească şi să gestioneze relaţionarea cu Legislativul european. Existenţa şi funcţionarea acestui grup de experţi nu ar trebui să fie afectate sub nicio formă de schimbările politice din România. Printre alte prevederi, Tratatul de la Lisabona întăreşte rolul parlamentelor naţionale din statele membre. Practic, vorbim despre un rol de prim-plan al parlamentarilor români, care ar trebui să preia opiniile cetăţenilor din diverse regiuni, atât în ceea ce priveşte impactul asupra legislaţiei europene în zonele respective, cât şi în ceea ce priveşte transformarea unor iniţiative locale în viitoare proiecte legislative europene. În egală măsură există şi posibilitatea manifestării unui drept de veto al parlamentelor naţionale, implicit al Parlamentului României, în ceea ce priveşte proiectele europene, care ar putea avea un impact negativ asupra ţărilor respective. În totală contradicţie cu practica din alte ţări europene, unde există o preocupare pentru întărirea rolului Parlamentului naţional, în România ne confruntăm în această perioadă cu o campanie de denigrare şi diminuare a rolului Parlamentului. Ştim cu toţii cui foloseşte această campanie. Rămâne să ne convingem cine are de pierdut de pe urma ei şi să stabilim care este interesul naţional. Îmi doresc pentru poporul român să avem înţelepciunea să depăşim împreună aceste momente. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, şi eu. Aţi vorbit 3 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L.
		Domnul Cornel Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezenta declaraţie politică este intitulată "Cine spune adevărul?". Suntem în campanie electorală, stimaţi colegi. Ştim asta pentru că ne obturează orizontul miile de afişe cu referendumul de campanie al preşedintelui. În schimb, nu vedem o confruntare de idei şi de programe electorale, nu vorbim despre mandatul prezidenţial. Când să mai facem asta, dacă toată ziua cineva provoacă un scandal. Şi dacă nu avem un scandal, avem declaraţii care introduc groaza în noi: fie concedieri pe bandă rulantă, fie salarii şi pensii diminuate. Ultima soluţie găsită de partidul prezidenţial este radicală şi absurdă: reducerea salariilor şi a pensiilor. Mă văd nevoit să mă întreb şi să vă întreb cine spune adevărul, pentru că şi înainte de această declaraţie, şi după ea domnul Boc ne-a asigurat că situaţia este sub control, că sunt bani de salarii şi pensii. Şi atunci, care este, de fapt, situaţia reală a acestei ţări? Unde suntem acum când încet, încet Statele Unite ale Americii au ieşit din criză, când Europa îşi revine după recesiune? Ne-au pierdut guvernanţii printre declaraţii şi asigurări, printre ameninţări şi, apoi, reveniri asupra lor. Chiar nu mai înţelegem nimic. Fac apel la coerenţă din partea acestora. Sunt atât de mulţi purtători de mesaje, încât nu mai ştii ce variantă este adevărată sau, măcar, cea mai aproape de adevăr. Chiar asta înseamnă campanie electorală în 2009? Să sperii alegătorii, să-i zăpăceşti, pentru ca, în final, să le prezinţi o soluţie miraculoasă care să te propulseze pe primul loc în cursa prezidenţială? Nu mai există pic de milă pentru acei oameni cu salariu minim pe economie, care se simt ameninţaţi zilnic. Ce mă sperie este faptul că purtătorii aceştia de mesaje trec rapid la alt subiect: economia fantastică pe care o fac dând afară nu ştiu câţi oameni. Ştiţi care este categoria aceasta de aşa-zişi funcţionari disponibilizaţi? Cei de la îngrijire şi curăţenie, cei cu salariile cele mai mici, cei care, de fapt, nu contează când se calculează măririle de salarii. În locul acestora se creează posturi de conducere, de consilieri şi multe altele, bineînţeles, pentru cei care au recomandare. Da, domnule Boc, am înţeles exact strategia dumneavoastră de ieşire din criză. Din păcate, vorbim numai despre ieşirea familiei şi a partidului dumneavoastră din criză, nu a României, domnule Boc. În final, întreb încă o dată: sunt bani de salarii şi pensii până la sfârşitul anului? Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnule senator Popa, aţi vorbit patru minute.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Viorel Arcaş - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Dumitru Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Înainte de a prezenta declaraţia politică, am să prezint o situaţie din oraşul Iaşi, întâmplată ieri, pe aceeşi temă invocată de colegul nostru, senatorul Mircea Diaconu, un pic invers. Dumnealui a fost supărat că un şofer l-a apostrofat cu degetul pe geam, spunându-i: "Coruptule!" Eu am plecat de la un miting din Iaşi la care au participat peste 30 de mii de oameni, iar unele televiziuni private au prezentat un vorbitor la nori, fără vreo trimitere la zecile de mii de oameni din Piaţa Unirii din Iaşi. Am plecat spre casă cu taximetristul respectiv şi acesta a zis: "Nu se poate, domnule, milioane de oameni văd corupţia pe sticlă, iar nenorociţii aceştia cât mai continuă?" Un taximetrist! Îl rog pe domnul Mircea Diaconu ca la următoarea declaraţie politică să vorbească despre corupţii sticlelor mediatice, pe care apar chiar oameni cu abonament, şi să vedem poziţia Domniei Sale, care, într-adevăr, este una respectată de multă lume. Declaraţia mea de astăzi a avut şi acest moto, pentru că titlul ei este "Despre spaimele celor care se simt «prefraudaţi»". Aşa cum era de imaginat, ideea trecerii la un parlament unicameral provoacă o puternică rezistenţă din partea actualei opoziţii. Era de aşteptat să se întâmple aşa. Sunt 20 de ani de când Legislativul nu a probat necesitatea funcţionării celor două Camere şi utilitatea fiecăreia în parte. Anumite persoane, exploatând puterea interesului de grup, şi-au creat avantaje proprii speciale, refuzând, categoric, orice schimbare. Acum, prin referendumul propus de şeful statului, monopolul grupurilor de interese se sparge. Dacă nervozitatea celor mai multe dintre partide este de înţeles, surprinzătoare devine reacţia unor ONG-uri, ce-i drept foarte puţine, doar patru la număr. Argumentul adus de contestatarii organizării unui referendum odată cu prezidenţialele este cel puţin bizar. Se vehiculează ideea că ceilalţi candidaţi ar fi dezavantajaţi că ei nu pot declanşa un referendum la fel ca actualul preşedinte. Se vorbeşte chiar de o încălcare a democraţiei, ba, în mod uluitor, de o presupusă prefraudare morală a alegerilor. În consecinţă, s-au făcut sesizări la Avocatul Poporului privind constituţionalitatea acţiunii. Desigur, în acest caz putem vorbi despre o lovitură de imagine în plină campanie electorală, dar în niciun caz de o lovitură juridică. Cu bună ştiinţă sau nu, petiţionarii au uitat că dreptul preşedintelui ţării de a organiza un referendum în ziua alegerilor a fost confirmat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 147 din 21 februarie 2007. Curtea Constituţională a stabilit atunci că interzicerea organizării unui referendum în ziua alegerilor ar însemna limitarea dreptului constituţional al poporului de a-şi exercita suveranitatea prin consultare directă. Ideea că Traian Băsescu are un avantaj din organizarea lui este şi absurdă. Toţi candidaţii, în mod egal, pot să-şi exprime părerea faţă de subiect, să-şi pună pe panourile lor electorale postere pe această temă, pot, prin urmare, să prezinte şi punctul de vedere referitor la una sau două Camere, acordul sau nu faţă de referendum. Orice candidat are aceleaşi posibilităţi în campanie. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că alegerile prezidenţiale atrag oamenii la votul pentru referendum, şi nu invers. Pe lângă toate aceste subiecte, rămâne curios faptul că discursul antireferendum al unor organizaţii neguvernamentale seamănă leit cu discursul unei alianţe de ultimă oră PSD - PNL, iar acţiunea apare exact în campania electorală, şi nu înaintea ei, când proiectul fusese anunţat public de către preşedinte. Un lucru este clar: au intrat acum în meciul politic şi suflă puternic în pânzele alianţei anti-Cotroceni. Unde va duce această implicare a acelora care devin jucători, în loc să devină arbitri ai confruntării, rămâne de văzut. Cert este că, după încheierea campaniei, ele ar putea pierde un atribut fundamental cu care asigurau echilibrul democratic: credibilitatea. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnule senator, Aţi vorbit 5 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Arcaş Viorel - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Marius Nicoară - Grupul parlamentar al PNL.
		Domnul Viorel Arcaş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Pumnul în gura presei". Am văzut mai înainte cum se pune pumnul în gura ONG-urilor, să vedem ce se încearcă şi cu presa. Stimaţi colegi, De multă vreme, suntem martorii unei încercări disperate şi ai unei lupte crâncene duse de către preşedintele Traian Băsescu, secondat de colegii săi din PD-L, pentru a băga pumnul în gură tuturor celor care îndrăznesc să aibă o altă opinie decât el. Parlamentarii care i se opun sunt catalogaţi drept mincinoşi, oamenii de afaceri care îl contrazic drept hoţi, ziariştii care îl critică drept manipulatori. Într-o Românie care şi-a câştigat greu dreptul de a vorbi, în anul 2009 cine vorbeşte devine imediat criminal, inamic public, duşman al poporului. Vreau să vă vorbesc astăzi despre o altă acţiune PD-L-istă prin care se încearcă limitarea dreptului la opinie şi la informare. Obsedat de putere şi de control, dar şi de teama de a nu pierde totul în 6 decembrie, Traian Băsescu şi ai lui au pus la cale un plan nou de a cenzura opinia publică, de a băga pumnul în gura presei. Noua conducere a RODIPET, cel mai mare distribuitor de presă din România, numită după ce statul, prin AVAS, a redevenit acţionar majoritar cu 51%, impune editorilor de presă condiţii drastice pentru a fi distribuiţi. Unul dintre obiectivele noului preşedinte AVAS, numit de PD-L, domnul Mircea Ioan Pavelescu, este ca, în scurtul său mandat, să aducă presa, pe cea pe care o poate şi este dependentă de reţeaua RODIPET, pe drumul cel bun, adică să răspundă comenzilor politice venite de la Cotroceni. Prin schimbarea regulilor jocului şi obligarea editorilor de presă, în special a celor locali, care nu au putere financiară pentru a-şi crea propriile reţele de distribuţie, de a semna contracte defavorizante care să le crească dependenţa de RODIPET, condusă actualmente de omul lui Băsescu, se încearcă transformarea presei locale într-o trâmbiţă a mesajelor Cotroceniului. Stimaţi colegi, Pe măsură ce ne apropiem de data alegerilor, suntem martorii a tot mai multe încercări ale lui Băsescu de manipulare, şantajare şi fraudare, iar a condiţiona presa, prin presiunile făcute de către distribuitor, reprezintă una dintre cele mai grave acţiuni de cenzură. Vă solicit să veghem cu atenţie la modul în care opinia publică ajunge să fie informată. Dacă se strânge prea mult laţul în jurul presei, iar aceasta nu-şi va permite să fie corectă şi obiectivă, vom pierde tot ce am reuşit să construim din 1989 încoace. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator. Aţi vorbit 2 minute şi 30 de secunde.
		Dau cuvântul domnului senator Marius Nicoară - Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.
		Domnul Marius Petre Nicoară: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Declaraţia mea politică se numeşte "Premiul I la astrofizică şi corigenţi la politică". România a fost reprezentată cu succes la Olimpiada Internaţională de Astrofizică. După cum probabil ştiţi, elevii noştri s-au clasat pe primul loc în Europa şi pe locul III în lume. Stimaţi colegi, Cred că aceşti copii merită aplauzele noastre, aprecierea şi recunoştinţa noastră. Vreau să le mulţumesc lor şi profesorilor care i-au pregătit, părinţilor care le susţin eforturile şi, în acelaşi timp, le cer scuze. Le cer scuze pentru lipsa de implicare a statului în succesele lor, pentru lipsa de sprijin atunci când au cu adevărat nevoie în pregătirea pentru olimpiadele internaţionale la care participă. Sunt curios cum le mulţumeşte Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Sunt curios cum răsplăteşte domnul Boc un asemenea succes. În partea cealaltă a balanţei stă suspendată priceperea unora dintre noi de a face politică în sensul propriu. Ne place să fim prezenţi în ziare şi la posturile de televiziune, şi asta nu pentru că am avea ceva de spus, ci pentru că mai bine facem scandal decât să dezbatem o idee, mai bine insultăm colegii de Parlament decât să gândim strategii împotriva crizei. Dacă v-am vorbit la început despre premianţii astrofizicii româneşti, un domeniu despre care ştim foarte puţine lucruri, vreau să vă vorbesc şi despre corigenţii politicii dâmboviţene, un capitol la care toţi părem să ne pricepem, dar care îi dă de gol pe mulţi, le devoalează adevăratul caracter, care nu poate sta ascuns în spatele demnităţilor obţinute odată cu apelativul "domnule senator" sau "domnule deputat". Începuturile campaniei electorale au stat sub semnul atacurilor, cum era şi normal, dar şi sub semnul manipulării. Mă refer aici la candidatul Băsescu, cel care s-a cocoţat pe afişele referendumului preşedintelui Băsescu. Îmi pare rău, dar eu încă mai locuiesc în ţara asta şi, stimaţi senatori, vreau să locuiesc în continuare. Pentru aceasta, mă văd nevoit să mă alătur protestului societăţii civile, care a sesizat Avocatul Poporului în legătură cu avantajul categoric pe care şi-l acordă, cu generozitate, preşedintele în funcţie. Aşa cum spuneam, elevii noştri, pe care i-am deturnat de la adevăratul scop al şcolii prin atâtea "reforme" şcolare, reuşesc să câştige premii internaţionale, iar preşedintele ţării nu reuşeşte să-şi păstreze nici măcar decenţa. În schimb, vrea o Românie a bunului-simţ. El vrea o astfel de Românie! Să înceapă prin a da jos afişele electorale cu ameninţarea care nu-i face cinste. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Intervenţia dumneavoastră a durat 3 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am o declaraţie care poate fi mai puţin semnificativă, însă o fac cu precizarea că în România s-ar putea să se mai găsească - şi, în mod sigur, se mai găsesc - o asemenea situaţie ca cea pe care o voi prezenta eu: Grădiniţa cu program prelungit nr. 14 din Timişoara. Prin această scurtă declaraţie vreau să trag un semnal de alarmă tocmai pentru ca aceia care trebuie să intervină să o facă cât mai curând. La începutul anului şcolar 2009-2010, în judeţul Timiş, din cele 40 de unităţi aflate pe lista de investiţii, doar în 3 lucrările erau finalizate, celelalte figurând ca lucrări în curs, iar la capitolul "Reabilitări" se mai aflau 35 în dreptul aceleiaşi rubrici. Printre acestea se numără şi Grădiniţa cu program prelungit nr. 14 din Timişoara, unde s-a deschis un şantier la mijlocul anului 2008. Suma necesară pentru finalizarea lucrărilor este de aproximativ 1 milion de lei, din cei 1,5 milioane lei. Fac precizarea că la mijlocul anului 2008, respectiv în luna iulie, au fost atribuiţi 500.000 de lei. În structura acestei grădiniţe există şi două grupe cu predare în limba germană, circa 40 de preşcolari, şi o grupă cu predare în limba sârbă de 20 de preşcolari, alături de circa 100 de copii pentru care predarea se face în limba română. Toţi aceştia, la ora actuală, îşi desfăşoară activitatea în alte spaţii, un fel de spaţii clandestine aparţinând Colegiului Tehnic de Vest Timişoara şi Grădiniţei cu program normal nr. 17. Comitetul de părinţi, împreună cu conducerea acestei grădiniţe, a solicitat şi solicită de mai multă vreme sprijin de urgenţă pentru găsirea resurselor necesare în vederea finalizării lucrărilor respective. Precizăm că licitaţia pentru aceste lucrări s-a făcut de către ministerul de resort, iar autorităţile locale, respectiv Primăria Timişoara, afirmă că nu pot aloca sume de la bugetul local, întrucât proiectul a fost aprobat de către autorităţile centrale, astfel că ei nu pot interveni în acest proiect, numai dacă fac un proiect nou cu lucrările existente la ora actuală. Şi unii, şi alţii au declarat, atât în faţa părinţilor, în faţa conducerii acestei grădiniţe, cât şi în faţa opiniei publice, că vor prevedea în bugetul anului viitor bani şi pentru această grădiniţă, desigur, dacă ei vor fi suficienţi. Şi totuşi cum rămâne? Se întreabă, în special părinţii, dacă mai există vreo speranţă de a se găsi banii necesari pentru terminarea acestor lucrări. Eu, fiind mai optimist, spun că da. Aşa să ne ajute Dumnezeu!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator David. Aţi vorbit 2 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Bota - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL. Aveţi cuvântul, domnule senator.
		Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota: Declaraţia mea se numeşte "Guvernul mituieşte tot ce poate pe baza scenariului pus la punct de strategii de la Cotroceni". Asistăm la cea mai mare mită publică, în disperarea de a aduna voturi a preşedintelui Băsescu. Guvernul demis Boc 2 mituieşte tot ce mişcă în ţara asta: primar, fermier etc., pe baza scenariului furnizat de la Cotroceni, în care toate cheltuielile pe care Guvernul le face în perioada aceasta trebuie făcute doar la indicaţia marelui cârmaci care rezolvă problemele din ţara asta. Miniştrii spun: "Nu se poate!", iar fermierul-şef, ţăranul-şef, muncitorul-şef, primarul-şef, toţi într-unul, dau indicaţii, şi miniştrii devin astfel papagalii neamului, iar el, salvatorul acestuia. Fraţi români, primari din toată ţara, încă virgini politic, veniţi şi cereţi orice cârmaciului-şef, vă va satisface pe deplin! Câinii sunt cu colaci în coadă pe gardul de la Cotroceni şi aşteaptă fraierii să voteze încă o dată. Sper ca toţi să luaţi tot ce vi se dă şi să votaţi împotriva acestui stil de a gestiona şi de a conduce ţara. Gaura din averea ţării, produsă în ultimii 5 ani, este mult prea mare pentru a ne permite o nouă administraţie prezidenţială marca Băsescu. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Gheorghe Pop - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Prezidenţiabilii de România: de la discursuri «de pe ghiveci», la «pârtii» prin mulţime spre moaştele sfinţilor." România este în campanie electorală pentru al cincilea ciclu de alegeri din ultimii doi ani. Populaţia, apăsată de dificultăţi financiare, este mai sătulă ca niciodată de promisiuni electorale. Destul de ciudat însă, chiar şi politicienii par sătui de campanie, altfel de ce ar recurge la gesturi atât de disperate? Să ne uităm, de exemplu, la domnul preşedinte Băsescu, nerăbdător nevoie mare să se cocoaţe pe un ghiveci din faţa Palatului Cotroceni ca să le vorbească bieţilor fermieri adunaţi acolo nicidecum să-l susţină electoral, ci pentru că nu-şi mai permit să-şi ţină animalele, care pentru unii reprezintă principala sursă de venit. Imun la huiduielile protestatarilor, domnul Traian Băsescu a dat-o înainte cu textul şablon că Domnia Sa "se îngrijeşte de ei", că are "soluţii care să-i ajute" şi că, citez: "Mă întreabă cineva dacă mai ies preşedinte. O să ies. Haideţi să nu facem politică." Mă întreb de unde atâta siguranţă de sine, domnule Băsescu? Ştiţi cumva ceva ce noi nu ştim? Parcă domnul ministru Nica a fost demis pentru afirmaţii fără acoperire, legate de posibila fraudare a alegerilor prezidenţiale. Dar să nu credeţi că domnul preşedinte este singurul cu această abordare de campanie. Cu o zi înainte, candidatul Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, Mircea Geoană, îşi făcea loc prin mulţimea adunată la Patriarhie cu ocazia pelerinajului la moaştele Sfântului Dimitrie. Apostrofat de câteva bătrânici pentru că nu stă la rând, domnul Geoană s-a făcut că plouă, aşa cum s-a comportat de fiecare dată când a trebuit să-şi asume responsabilitatea pentru ceva, cum ar fi, de pildă, actul de guvernare. În total contrast, candidatul PNL Crin Antonescu a anunţat oficial că, din respect pentru români, nu va participa la hramuri sau alte manifestări religioase pe perioada campaniei sale electorale. În acelaşi timp, Domnia Sa a refuzat să se preteze la gesturi ieftine de genul celor pe care le întreprinde zilnic domnul Băsescu, lansând, în schimb, o provocare pentru contracandidaţii săi: o confruntare televizată directă, împreună, pentru a rămâne la latitudinea fiecărui român să decidă cine merită şi cine nu merită să fie preşedinte. Tare aş vrea să văd cine se încumetă la aşa ceva. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Intervenţia dumneavoastră a durat 2 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Chivu - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
		Domnul Gheorghe Pop: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică se numeşte "Un lucru în care să credem - un model". Stimaţi colegi, Cu toţii, cei credincioşi, ca şi cei mai puţin credincioşi, ne rugăm într-un fel sau altul, fie că zicem "Doamne-ajută!", fie că zicem "Doamne fereşte!", fie că zicem "Ce mă fac, Doamne?", fie că cerem linişte, fie că cerem dreptate sau sănătate în faţa unor evenimente care ne depăşesc, ne rugăm fiecare în felul nostru, căutând un ajutor, un punct fix, un lucru în care să credem. Bărbaţii cunosc mai bine ce înseamnă să trăieşti fără să ai o teorie perfect valabilă care să ofere verticalitate propriilor principii şi fapte. Vorbesc de bărbaţi, nu de toţi oamenii de sex masculin, pentru că sunt şi unii care recunosc ca axiomă propriile vicii şi le ridică la rang de modă, de bun-gust, adică ridică imoralitatea la înalt grad de morală şi tot ce nu este în trend este anacronic, este sortit pieirii sau, mai bine zis, în scurt timp va fi considerat anormal. Ce se întâmplă, stimaţi colegi? Unii dintre noi vom fi consideraţi "dinozauri" doar pentru că nu sprijinim imoralitatea viscerală, doar pentru că am învăţat de la părinţi şi de la şcoală că diferenţa dintre animal şi om este manifestarea conştiinţei, guvernată de respect, moralitate, inteligenţă, cultură, în orice plan - social, familial, instinctual, şi cultivarea ei. Totodată, pentru a nu ne pierde calitatea şi capacitatea de a fi oameni, nu avem voie să nu facem apel la egalitatea de şanse, atât în plan social, cât şi material. Şi, ca să vorbim de ograda noastră, fac apel la dumneavoastră, la calitatea dumneavoastră de oameni politici. Trebuie să creăm condiţiile pe care, la aceste alegeri, să existe egalitatea de şanse în acordarea voturilor cetăţenilor unuia sau altuia dintre candidaţii la preşedinţie. De fapt, cui să mă adresez? Celor care au pierdut noţiunile elementare ale celor 7 ani de acasă, celor care au pierdut sau poate nu au avut niciodată noţiunile de respect, de cultură, de directori cu diplomă în domeniu măcar, celor care sădesc disperarea şi bucuria de a fi mânjit şi viciat ca ei în rândul cetăţenilor, celor care sfidează bunul-simţ, celor care se contrazic în termeni, în idei, celor care sfidează cuvântul dat, atât cel rostit, cât şi cel scris, şi celor care sfidează cu maximă abnegaţie Constituţia ţării - bună sau mai puţin bună, este Constituţia ţării. Dragi colegi, Acestui flagel cultivat cu sârguinţă de domnul Traian Băsescu, de PD-L, trebuie să ne opunem cu bun-simţ, bineînţeles, dar este obligaţia noastră morală să nu ridicăm incultura, imoralitatea, proastele practici la rang de model pentru noi, pentru cetăţenii şi copiii ţării, la rang de model de preşedinte al ţării, al României. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Intervenţia dumneavoastră a fost de 5 minute şi 20 de secunde.
		Vreau să vă informez că, pe lângă colegii care au prezentat în plen, au mai depus declaraţii politice: de la Grupul parlamentar al PD-L, domnii senatori: Iulian Urban, Alexandru Mocanu, Petru Başa; de la Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, domnii senatori: Dan Voiculescu, Şerban Valeca, Mihăiţă Găină, Alexandru Mazăre şi Sorin Serioja Chivu, iar de la Grupul parlamentar al UDMR, domnul senator Attila Cseke.
		Următoarele declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de şedinţă:
		Domnul Iulian Urban: Trăim deja în dictatură. Este dictatura Vântu & Voiculescu. Vom vedea câţi vor legitima prin vot această dictatură. Vom vedea câte creiere au reuşit să spele. Au ajuns la o dictatură media. Oare de ce în România nu există o lege antitrust în mass-media? Aseară, la "Irealitatea", la oră de maximă audienţă, "agentul de influenţă Guşă" ne-a invitat, în direct, să-l pupăm pe Băsescu... în fund, sub privirile slugarnice ale "moderatorului" Răzvan Dumitrescu (încep să o regret pe Cretzuleasca). Oare va reacţiona CNA-ul? Ba mai mult, o să vedem noi după 6 decembrie! Ce, ne aliniază în piaţa publică pe cei care avem o altă opinie? Eu zic să le scutim efortul şi să tranşăm votul din primul tur. Vom realiza două obiective: scăpăm de o gaşcă de psihopaţi şi facem şi economie la buget. Încă o pagină neagră în politica României s-a consumat odată cu plângerea ONG-urilor la Curtea Constituţională. Aceste ONG-uri sunt mai degrabă "orificii" ale PSD - PNL - PC din Bucureşti, nu poţi să le numeşti organizaţii. Dacă te uiţi la ele, înţelegi un singur lucru: unde s-a ajuns cu stupizenia unor mercenari de joasă speţă plătiţi de Vântu, Voiculescu, Patriciu etc., care se pretind, se fac reprezentanţi ai unor organizaţii şi induc în eroare poporul român cu informaţii mincinoase, vădit tendenţioase. Din fericire, tot mai mulţi români cred că e ceva în neregulă cu Băsescu dacă s-au coalizat toţi împotriva lui. Minunata coaliţie antibăsesciană se va destrăma după alegeri. Tocmai de aia au dat jos Guvernul Boc acum, ca să fie siguri pe un lucru. Pe ei, coaliţia Anti, îi uneşte doar interesu' de a ajunge la şefia Serviciilor Secrete, ca apoi să îşi facă de cap cu afacerile lor cu statu', necontrolaţi de nimeni. Asta este adevărata miză şi nu tocmai demnitatea de a avea un preşedinte provenit din partidu' X. Mă bucur că în ţara asta sunt şi oameni care observă că Băsescu nu este de fapt problema, ci circarii care vor să îl îndepărteze şi fac enorm de mult scandal, zgomot inutil şi, mai mult decât oricând, rău ţării, punând ţara în postura de a nu avea un guvern stabil înainte de alegeri şi, mai ales, de a nu i se acorda noi tranşe FMI. Da, la noi este posibilă o dictatură. Nu dictatura comunistă, nu dictatura naţionalistă. În acest secol, cel puţin, o ţara care face parte din Europa unită nu mai poate derapa la astfel de dictaturi, dar e foarte posibilă o dictatură a banului. Cei îmbogăţiţi nu mai sunt satisfăcuţi de sumele mari de bani acumulate. Vor mai mult, vor puterea, satisfacţia supremă: să fie Dumnezeu! Sunt capabili să facă orice ca să ajungă deasupra tuturor. Cumpără totul (sau aproape totul): terenuri, clădiri, resurse naturale etc., dar, mai ales, cumpără conştiinţe. Foarte multe conştiinţe sunt de vânzare. Prin urmare, mă tem de dictatură, de cea care îşi face loc prin vânzare-cumpărare. Cât de jos au ajuns românii şi cât de mulţi sunt gata să se supună în faţa ochiului dracului? Din păcate, oameni în care la un moment dat am avut încredere şi ne-am pus speranţa în ei acum fac parte din portofoliile candidaţilor la dictatură. Dincolo de vinile reale şi criticabile care i se pot aduce în mod civilizat lui Băsescu, isteria artificială şi cumpărată creată în jurul preşedintelui a depăşit de mult orice limită a bunului-simţ. Demagogia, ipocrizia, făţărnicia, obrăznicia, ticăloşia, superficialitatea, trădarea de ţară, lipsa de profesionalism, promovarea incompetenţelor şi negarea adevăratelor valori, lipsa reală de dorinţă pentru o reformă reală a societăţii, manifestate atât la mulţi politicieni, dar şi la un îngrijorător de mare număr de oameni prezenţi în toate structurile statului, toate acestea mă fac să cred că România trăieşte încă un coşmar de care îi va fi extrem de greu să se desprindă. Ce e de făcut? Poate că singura soluţie e ca oameni ca dumneavoastră, ca mine şi ca mulţi alţii asemeni nouă să-şi continue lupta cu sistemul ăsta parazitar şi nenorocit care trăieşte pe spinarea noastră. Fiecare dintre noi trebuie să continue şi să ducă această luptă prin toate mijloacele posibile care ne stau la îndemână. Societatea civilă, şi nu aceea reprezentată de nişte găşti de indivizi compromişi şi care nu reprezintă pe nimeni şi nimic, trebuie să se manifeste mult mai vocal decât a făcut-o până acum. Cel mai mare pericol e să devenim suficienţi în atitudine şi gândire, să ne retragem sub propria carapace, şi astfel, să devenim simpli spectatori la ceea ce se întâmplă rău în jurul nostru. Parafrazându-l pe Edmund Burke, am să spun: "Singurul lucru necesar pentru ca diavolul să triumfe în proiectul său este ca oamenii buni să nu facă nimic." Atâta timp cât ai condamnat comunismul, este absolut firesc să iasă la suprafaţă şi să-şi exprime mânia proletară ultimele relicve, mirosind a hoit, ultimele scursuri emanate de jegul şi mizeria comunistă care au ţinut piciorul pe grumazul acestei ţări din 1945 şi vor să o facă în continuare. Prin vocile mirosind a lături ale unor aşa-zişi analişti politici, militari, economici, de politică externă etc., comunismul încearcă în continuare să facă jocurile în ţara asta şi cred că adevărata luptă se va da la aceste alegeri între democraţie şi neocomunism, între libertăţile noastre cetăţeneşti şi o adunătură proletară bazată pe interese meschine, însă condusă de foste slugi ale regimului comunist. Singurul regret este că un partid precum PNL a putut să intre într-un asemenea joc şi a putut să cadă într-o capcană similară celei din 1947.
		Domnul Alexandru Mocanu: Declaraţia politică este intitulată "Frăţia privilegiaţilor". În primele ore ale audierilor de către comisiile parlamentare de specialitate ale candidaţilor propuşi de premierul desemnat Lucian Croitoru, "frăţia privilegiaţilor", adică liderii PSD - PNL - UDMR, a scârţâit grav, în sensul că atât de mult trâmbiţata majoritate de 65% s-a dovedit a fi... o minoritate. Asta pentru că, aşa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori, au fost parlamentari care au votat pe bune, după cum au crezut ei că trebuie să voteze. În acest fel, în ciuda ameninţărilor vitriolante ale liderilor coaliţiei "Grivco", candidaţii Vasile Blaga - pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei şi Bogdan Aurescu - pentru Ministerul Afacerilor Externe au primit aviz favorabil. A fost momentul când au intrat în scenă greii PSD şi UDMR, care, desfiguraţi de atâta furie, au dat buzna la toate comisiile şi, fără nicio jenă sau respect pentru instituţia Parlamentului, de faţă cu toată lumea (dar şi cu presa, care, iată, tace mâlc), şi-au ameninţat într-un mod abject propriii colegi să nu mai iasă din rând şi să-i trântească pe toţi, indiferent de prestaţie. Din acel moment, toate avizele au fost negative, cu toate că stenogramele stau mărturie că absolut toţi candidaţii la funcţia de ministru la zecile de întrebări ce li s-au adresat în cascadă, cu calm şi profesionalism, au dat răspunsuri directe, clare şi la obiect. În plus, au îndurat cu stoicism şi cu demnitate toate mojiciile şi jignirile debitate de o serie de "bănicioi", care, lipsiţi de caracter, de ani buni pângăresc imaginea Parlamentului. Acum, "frăţia privilegiaţilor", sigură de victoria în alegeri a lui Traian Băsecu, face orice îi stă în putinţă pentru ca acesta să nu ajungă în situaţia să poată dizolva Parlamentul, fiindcă se teme de moarte de eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate. Iar la acestea se poate ajunge dacă, într-un interval de 60 de zile, două încercări de formare a Guvernului sunt respinse, prin vot, în Parlament. De aceea, deşi încă înainte de a-i cunoaşte componenţa şi programul au anunţat cât se poate de categoric că vor trânti Guvernul propus de Croitoru, acum ameninţă că vor amâna votul programat pentru miercuri, 4 noiembrie, până când premierul desemnat va numi alţi candidaţi de miniştri în locul celor respinşi de comisii, dar al căror vot este consultativ. În realitate, trag de timp spre a evita pasul spre anticipate prin respingerea primei încercări de formare a Guvernului. Iată cum, sperând să câştige puncte, au aruncat ţara într-o criză inutilă, fără a avea o soluţie constituţională de ieşire. Astăzi, cel mai mare pericol care ne pândeşte este această "frăţie a privilegiaţilor", care, orbită de interesele ei meschine, riscă să arunce România în trecut, precum mineriadele lui Iliescu din anii '90. Timp de 20 de ani, "sistemul ticăloşit" s-a ascuns în spatele unor politicieni corupţi şi al grupurilor lor de interese nelegitime. Acum se ascunde în spatele lui Mircea Geoană, Crin Antonescu şi, mai nou, al lui Klaus Iohannis, folosiţi pe post de paravan. Dar păpuşarii - Voiculescu, Patriciu, Vântu, Verestóy, Vanghelie, Dragnea, Fenechiu, Mazăre, Oprişan - stau în umbră şi de acolo încearcă să blocheze învestirea Guvernului Croitoru, reforma sistemului de pensii, referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari, reforma fiscală, în general reformarea României. De aceea, fac apel la toţi parlamentarii de bun-simţ din PSD, PNL şi UDMR să ceară liderilor ca, prin deciziile lor, să nu lungească la nesfârşit o criză politică inutilă, pe care tot ei au generat-o. Mai mult, cer aceloraşi colegi să voteze după cum cred ei că este mai bine pentru cetăţenii din colegiile în care au fost aleşi, nu pentru şefii lor, mai mult sau mai puţin afişaţi, care se tem că-şi vor pierde privilegiile şi, odată cu acestea, puterea lor de influenţă. Românii încă mai contează pe responsabilitatea parlamentarilor din toate partidele pentru a stopa criza politică, astfel încât Cabinetul Croitoru să primească votul de încredere al Parlamentului şi să treacă cât mai repede la gestionarea treburilor ţării ce nu mai pot fi amânate: negocierile cu FMI şi adoptarea în continuare de măsuri care să menţină stabilitatea economică. FMI ne cere un guvern legitim şi stabil. Prin votul dumneavoastră, stimaţi colegi, Guvernul Croitoru poate ajunge un guvern legitim, capabil să asigure stabilitatea României.
		Domnul Petru Başa: Declaraţia politică se intitulează "Orgoliile unora, duşmanii tuturor". Dragi colegi, Trebuie să vă spun, din ceea ce am constatat cu toţii, că oamenilor nu le mai pasă de ce se întâmplă pe scena politică, ce miniştri sunt audiaţi, ce jocuri politice se fac sau nu se fac, ei vor ca problemele lor să se rezolve, şi aceasta cred că o simţiţi cu toţii în colegiile pe care le reprezentaţi. Miercurea trecută, când noi ne aflam în comisiile de audiere, fermierii au ieşit în stradă, au venit la Palatul Cotroceni pentru a cere subvenţiile de care au nevoie. Pentru ei nici criza politică, nici criza economică nu sunt percepute la nivel macro, măsurile nu sunt percepute ca necesar a fi luate la nivel generalist, ci individualist. A doua zi, angajaţii de la "Metrorex" au venit să se revolte, şi mişcările de acest gen vor continua. Ele nu sunt îndreptate împotriva unui om politic sau a altuia, ele vin ca o cerinţă lăuntrică a oamenilor de a fi ascultaţi şi de a li se soluţiona problemele. Nu este o atitudine constructivă, dar reprezintă o radiografie a ceea ce înseamnă societatea de azi, cu aşteptările ei, acte percepute de către populaţie ca un efect placebo cu rezultat imediat. Spectacolul politic nu e un meci de fotbal. În aceste zile, acest spectacol nu mai are nici pe departe audienţa pe care o are un meci de fotbal. Pe de altă parte însă, are alte implicaţii în viaţa reală faţă de un meci de fotbal. La un meci de fotbal, spectatorii se uită mai mult sau mai puţin pasivi, pentru că acesta nu le schimbă viaţa. La spectacolul politic pe care unii îl creează în mod voit în această perioadă, spectatorii, puţini câţi sunt, se uită acum pasivi, poate urmând să devină activi în 22 noiembrie şi 6 decembrie. Dar un lucru este clar, acest spectacol ne poate schimba tuturor viaţa, iar acest spectacol este generat în această perioadă de orgoliile politice ale unora. S-a văzut acest lucru şi în comisiile de audiere a miniştrilor propuşi pentru a face parte din noul Guvern, se vede acest lucru din declaraţiile pe care le fac liderii politici. Presa internaţională, mai precis "The Economist", scria săptămâna trecută că "politica românească este dominată de orgolii şi nu este motivată de criza economică cu care se confruntă ţara în prezent". Dragi colegi, Cu toţii am fost trimişi aici, în Parlament, prin votul uninominal al cetăţenilor din colegii. Pe aceşti cetăţeni, aşa cum spuneam, nu îi interesează nici spectacolul politic şi, cu atât mai mult, nu îi interesează orgoliile unor lideri. Ei sunt preocupaţi de soarta lor şi a copiilor lor, de modul în care vor trece peste iarna grea ce va veni. Le datorăm responsabilitate. A trecut perioada ideologiilor politice în percepţia cetăţeanului. Acum, aceştia se aşteaptă la o politică pentru oameni, o politică pentru alegători. Ei ştiu că deciziile noastre din aceste zile îi afectează. Dragi colegi, Aceste decizii ne afectează, în final, chiar şi viaţa noastră. Un medic se plângea zilele trecute că nu există suficiente fonduri la buget pentru a susţine sistemul de salarizare la niveluri mai înalte. Se plângea că în ţara aceasta avem prea mulţi pensionari de boală. Apoi a recunoscut că, de fapt, vina îi aparţine chiar şi lui, pentru că acordă şi el, şi colegii lui unele scutiri medicale pentru desfăşurarea unor activităţi, pentru că există medici care îşi pun parafa pentru astfel de pensionări de boală nejustificate, şi că, în final, reacţiunea este chiar împotriva sa. Dragi colegi, Acţiunile noastre sunt cauzele reacţiunilor ulterioare. Acordul cu FMI este deja afectat, dar validarea Guvernului este obstrucţionată de orgoliile unor anumiţi lideri politici. Creăm un spectacol politic de dragul unor lideri, un spectacol care ştirbeşte şi ultimele fărâme de credibilitate a cetăţenilor în noi, clasa politică. Mă întreb cum vom restabili încrederea populaţiei în noi, clasa politică, după acest spectacol. Este nevoie de competenţă, de dorinţa de a renunţa la orgolii, în slujba unui interes naţional care se mai regăseşte doar în demagogia discursurilor. Nu este obligatoriu ca aleşii să fie săraci, să umble în loganuri şi să poarte costume de câteva sute de lei, îmi spuneau cetăţenii din colegiul pe care îl reprezint. Ei se aşteaptă însă la responsabilitate, la capacitatea de a subordona interesele proprii ale unora (de înţeles şi acestea până la un punct) viitorului României. Şi există, slavă Domnului, oameni capabili să mişte ceva în direcţia cea bună. Important este să trecem peste orgoliile unora şi să facem ceea ce este mai bine pentru noi toţi. Dragi colegi, Pentru că tot ceea ce se întâmplă în această perioadă se canalizează pe linia orgoliilor, voi încheia declaraţia mea politică de azi cu un citat al psihologului Juliana Mallart: "Orgoliul este cel mai mare, cel mai cumplit şi cel mai redutabil dintre duşmanii pe care cineva poate să-i aibă." Vă mulţumesc.
		Domnul Dan Voiculescu: Declaraţia politică este intitulată "Nu vă atingeţi de TVA!". În România, la nivel retoric, criza economică şi financiară pare a preocupa pe toată lumea. Politicieni, economişti şi jurnalişti, toţi vorbesc despre cauzele şi soluţiile crizei. Dacă în topul măsurilor concrete anticriză suntem constant pe ultimele locuri, într-un potenţial top al discuţiilor despre criză suntem lideri mondiali incontestabili. Însă, din păcate, cei foarte preocupaţi să vorbească nu mai au timp să gândească. Şi, astfel, demisul Guvern Boc I a adoptat măsuri pe care orice student la distanţă la o facultate neautorizată le-ar fi considerat stupide. Cazul celei mai cunoscute măsuri anticriză, impozitul forfetar, care a determinat închiderea a sute de mii de firme, cauzând importante pierderi bugetului de stat, este elocvent pentru inteligenţa şi competenţa locvace ale guvernării Boc. După acest eşec echivalent cu subminarea economiei naţionale, se pregăteşte o nouă lovitură, de această dată fatală: creşterea taxei pe valoarea adăugată. Astfel, preşedintele Traian Băsescu, care, după o lectură în notă personală a Constituţiei, a concluzionat că este şi cel mai mare economist al ţării, a identificat soluţia crizei, afirmând că preferă o creştere a TVA. Aşadar, Domnia Sa preferă o scumpire în lanţ a tuturor produselor şi serviciilor, o scădere a puterii de cumpărare, a consumului şi, implicit, falimentarea, deopotrivă, atât a persoanelor fizice, cât şi a agenţilor economici. Aceasta ar fi, în esenţă, strategia economică a preşedintelui în funcţie. Pentru că nu pot accepta că Traian Băsescu încearcă deliberat să-i falimenteze pe români, voi considera că poziţia sa este determinată doar de o crasă ignoranţă. Pentru preşedinte şi pentru persoanele care îl sfătuiesc, explic pe scurt: în acest moment, România are nevoie de o creştere sănătoasă a consumului, care să susţină funcţionarea eficientă a agenţilor economici. Dacă cetăţenii nu cumpără produse şi servicii, firmele dau faliment, creşte şomajul, bugetul de stat rămâne fără fonduri, deci nu se pot plăti pensiile şi salariile, nu se pot construi drumuri etc. Dacă va creşte fiscalitatea, dacă TVA-ul va fi mărit, preţurile vor creşte, puterea de cumpărare se va reduce, iar economia naţională se va prăbuşi. Nu-i deloc complicat. Concluzia: Nu vă atingeţi de TVA!
		Domnul Şerban Constantin Valeca: Declaraţia politică se intitulează "Biciul, o curea îngustă şi în niciun caz puşcă". Domnul prim-ministru încă în funcţie şi-a achiziţionat în ultimul timp, probabil, diverse lucruri, dar a cumpărat şi o problemă, adică un bici. Văzând această "armă" într-un târg de aiurea, a dorit, dintr-o dată, să fie, pentru o clipă, cel mai mare din ţară, să fie un fel de comandant din Evul Mediu, dorind, probabil, să pocnească pe cineva pentru a i se asculta poruncile, dar vai, din păcate, nu a reuşit să fie decât un personaj cu un mimetism ieftin, dorind să biciuiască la televizor Parlamentul şi parlamentarii. Ca urmare, stimaţi colegi şi colege din Senatul României, nu ne rămân decât întrebări, la care trebuie să dăm răspuns, cum ar fi: dacă ne întoarcem la dictatură, dacă nu cumva am promovat oameni dornici de răzbunare şi care nu recunosc Parlamentul ca fiind forul democratic al României sau ce tip de societate girăm. În urma rezultatului audierilor propunerilor de miniştri, nu am crezut nicio clipă că ceva sau cineva mă va determina să mă gândesc serios să-l votez în această săptămână pe domnul Croitoru în funcţia de prim-ministru ca declaraţiile prim-ministrului Cabinetului demis. Sau, poate, aceasta să fi fost ultima carte jucată de cei de la putere? Ca urmare, amintind şi cele spuse de marele savant Albert Einstein - "Nu putem rezolva problemele cu acelaşi nivel de gândire care le-a creat." -, cred că trebuie să luăm în serios propunerile majorităţii parlamentare şi să alegem Guvernul care să ne reprezinte. Va mulţumesc.
		Domnul Mihăiţă Găină: Declaraţia politică este intitulată "Să votaţi aşa-cumtrebuie!". Declanşarea unui referendum pe tema reducerii numărului de parlamentari şi a trecerii la unicameralism a fost anunţată în stilul deja caracteristic domnului preşedinte şi oficializată intempestiv printr-o declaraţie către poporul român. Şi astfel, în doar 48 de ore, oraşele patriei au fost împânzite de bannere, unde apelul de a participa la referendum se încuscrea cu votul pentru noul-vechi preşedinte. Pe cine votăm pe 22 noiembrie, după ce am ştampilat cu DA pătrăţica - atenţie, nu uitaţi ochelarii de vedere acasă, în lumina obscură a cabinelor de vot se poate lesne greşi! -, în funcţia de preşedinte? Dacă referendumul îşi va face treaba, veselia se va citi limpede pe chipul oamenilor, care vor flutura steagurile portocalii, iar şampania va curge a victorie din pălăriile negre ale lui Blaga, Flutur şi Videanu. Acest scenariu a fost îndelung dezbătut de mass-media, care, şi de data aceasta, s-a împărţit între înverşunaţii moguli şi adepţii actualului preşedinte. Ca un haiduc ce se luptă cu ciocoimea din Parlamentul României, Traian Băsescu croieşte un argument logic firav în alegerea aceleiaşi date pentru referendum şi prezidenţiale: bugetul patriei, făcând abstracţie, în mod "nevinovat", de cheltuielile făcute de Ridzi, Udrea şi compania. Traian Băsescu nu acceptă, pur şi simplu, o luptă electorală cinstită. Încearcă, în fiecare zi, o altă idee, care să-i aducă un avantaj în lupta aceasta, iar ideile sale au însemnat includerea în lupta personală a mai multor instituţii vitale pentru România, au însemnat prăbuşirea Guvernului, umilirea Parlamentului, chiar a ideii de parlament, ridiculizarea unor iniţiative democratice precum referendumul, crearea unor marionete politice, compromiterea tuturor celorlalte partide, în afara PD-L-ului. Este alarmant când îl vezi pe preşedintele ţării cum îndeamnă la revolta împotriva sistemului politic, atitudine cu adevărat pernicioasă pentru democraţie. Dar să observăm cum stau lucrurile şi în alte ţări europene vizavi de referendum şi unicameralism. "Plebicistul" autenticului Caragiale se traduce liber în referendumul zilelor noastre. Acest termen provine din latinescul plebicista şi vizează votul direct reieşit din consultarea întregului electorat cu privire la o problemă sau alta, însă nu se poate face referendum decât pe teme grave ce apasă întreaga naţiune. Istoria ne arată că în Croaţia s-a făcut referendum legat de independenţa ţării, iar în Brazilia a vizat regimul de posesie a armelor de foc. Harta parlamentarismului european ne reliefează faptul că există şi uni, şi bicameralism, în funcţie de tradiţia fiecărui stat. Există bicameralism în Spania, Franţa, Anglia, Belgia, Olanda, Germania, Elveţia, Italia, Polonia, Cehia, Austria, Croaţia şi România. Câteva dintre statele cu tradiţie unicameralistă ar fi: Norvegia, Estonia, Lituania, Letonia, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Turcia şi altele. Parlamentul unicameral şi cel bicameral au virtuţi şi slăbiciuni deopotrivă, însă o analiză simplă arată totuşi că naţiunile importante în ecuaţia europeană au parlament bicameral, dar nu acest lucru este cu adevărat important, ci modul abuziv în care actualul preşedinte utilizează în favoarea sa o prerogativă înscrisă în mult citata şi interpretata Constituţie. Suprapunerea referendumului cu alegerile prezidenţiale este un atac discret, legal, îndreptat de Traian Băsescu împotriva celorlalţi candidaţi care fac parte din clasa parlamentară, mult hulită de preşedinte şi de prim-ministrul interimar. Cota de duşmănie şi lipsa de respect sunt induse treptat în rândul votanţilor, care sunt îndemnaţi să aibă un puseu de conştiinţă şi să voteze aşa-cum-trebuie. Dar dacă este "plebicist", referendum să fie! Vox populi, vox dei - vocea poporului este sfântă, indiferent dacă ea este manipulată în mod direct de chiar preşedintele în acţiune.
		Domnul Alexandru Mazăre: Declaraţia politică este intitulată "Războiul unuia împotriva tuturor". Stimaţi colegi, Deşi am încercat în repetate rânduri să mă lămuresc în privinţa resortului ascuns care pune în mişcare toate mutările politice ale actualului preşedinte al ţării, vă mărturisesc că nu am reuşit încă să mă edific. Să fie doar orgoliu? Infatuare? Calcul cinic? Domnul preşedinte este un actor politic periculos, un adversar redutabil, cândva cu mişcări de scenă şi discursuri aparent spontane, datorate caracterului său impulsiv, dar, de fapt, bine regizate şi aruncate în arena publică la momentul apreciat de el drept oportun. Ei bine, ce nu mi se pare deloc oportun, ba aş putea spune că mi se pare de-a dreptul regretabil şi contraproductiv, este faptul că sacrificatul de serviciu rămâne cetăţeanul simplu, acel anonim fără un profil psihologic special, dacă excludem debusolarea indusă special de unii politicieni, doar că din patru în patru sau din cinci în cinci ani este invitat politicos şi insistent la vot. Mai mult decât atât, se încearcă în disperare de cauză să fie convins acest cetăţean de care vă vorbesc, fie ţăran, fie orăşean, că noi, parlamentarii, aceşti odioşi 322, pomeniţi de către preşedinte mai des decât persoanele dragi din familia sa, suntem contra interesului naţional. Şi în această sintagmă dumnealui nu uită să includă poporul, pe el însuşi şi FMI-ul, ultimul transformat într-o sperietoare de serviciu care ar urma să ne taie, ca naţiune de datornici, de pe lista de preferinţe în cazul în care nu ne găseşte acasă. Vă miroase a trădare a interesului naţional? De acord, dar depinde cine se face vinovat de aceasta. Mesajul actorului nostru principal - în autoflatantul rol olimpian: "Popor, eu vreau să schimb ceva în ţara asta, dar ei (n.r. parlamentarii) nu mă lasă!" - sună a incitare la revoltă şi este, mai presus de toate, o mare minciună. Şi cum lecţiile istoriei pot fi întoarse şi în folosul propriu, Domnia Sa pune la cale o revoluţie de catifea, aparent perfect democratică, asezonată cu cuvinte sforăitoare precum "referendum naţional", "parlament unicameral", "reducerea numărului de parlamentari". Sunt absolut convins că nu va reuşi să păcălească pe nimeni cu această găselniţă electorală pe care o va abandona singur după alegeri, la fel cum a făcut şi cu alte proiecte. De fapt, avem de-a face cu beţia de putere specifică unui om care nu ştie să piardă, şi nici să joace cinstit, un om pe care propriul partid îl tolerează cu greu. În ceea ce-i priveşte pe cetăţeni, ultimele sondaje arată o scădere dramatică a cotei de popularitate a personajului nostru. CURS aprecia că doar 31% din români l-ar vota pe actualul preşedinte din primul tur, preşedintele PSD, Mircea Geoană, suflându-i acestuia în ceafă, cu 30% din intenţiile de vot ale alegatorilor. Cât priveşte turul al doilea, acelaşi institut de sondare a opiniei publice mărturiseşte nişte rezultate ale sondajului menite să afecteze orgoliul primului competitor al ţării: 50% cu 50%... pentru Mircea Geoană. În încercarea tragică de a se război cu toată lumea care îndrăzneşte să fie în dezacord cu el, preşedintele a ajuns să răstălmăcească până şi Constituţia, pe care a transformat-o nici mai mult, nici mai puţin decât într-o variantă a Bibliei hazlii. Nu de mult timp, ameninţa cu dizolvarea Parlamentului, într-o zi, pentru ca a doua zi să retracteze, ca un alt Galilei, şi să recunoască faptul că încurcase iţele. O altă sfidare a urmat la scurt timp: deşi Parlamentul a dat aviz negativ pentru organizarea referendumului naţional în acelaşi timp cu alegerile prezidenţiale, căpitanul în derivă s-a încăpăţânat să treacă peste acest aviz. Mai nou, am asistat la o altă încercare de a da o lovitură de imagine, desigur, tot la televizor, vrând parcă să ia pâinea de la gură altei persoane de tristă celebritate mioritică. "Specialist în oierit", domnul preşedinte a transformat Palatul Cotroceni într-o strungă şi, înarmat cu o talangă din care a sunat cu fermitate, le-a promis tot sprijinul său "răsculaţilor fără subvenţii". Pe cine crede că mai păcăleşte cu jocul acesta histrionic nu ştiu şi aş putea spune că nici nu m-ar interesa dacă nu ar fi o miză mult prea mare de salvat pentru următorii cinci ani. Să nu uităm că nici partidul său, după cum afirmam mai înainte, nu mai suportă aşa-numitele valori doctrinare sau ambiţii de personalitate istorică fără soclu ale celui care i-a "lungit" sau "lăţit" după bunul plac pe membrii PD-L într-un improvizat "pat al lui Procust". Prea au pierdut prilejuri de guvernare, cu PNL în 2007, cu noi, Partidul Social Democrat, în 2009, pentru a se mai lăsa atraşi în sloganul electoral "Băsescu - preşedinte!". Deocamdată, se aud doar murmure, şi nu scrâşnete sau chiar vociferări, pentru că încă nu se ştie cine va ieşi învingător în cursa prezidenţială şi pentru că renumele de dictator al omului amintit îl precedă oriunde s-ar duce. Nu vreau să mă gândesc însă la ceea ce îl va aştepta în cazul, mai mult decât probabil, al eşecului. Linşajul în propriul partid va fi o soartă prea blândă pentru cum a jucat la ruletă soarta atâtor oameni şi interesele lor. Cred că cea mai mare pedeapsă pentru "noul Nero" ar fi uitarea. Ar fi cea mai grea formă de repudiere şi blam pe care o suportă un megaloman. Băsescu a fost la Consiliul European de la Bruxelles. Miercuri va da însă faţă cu oierii, care vor dreptate şi vor fi prezenţi cu mult mai mulţi decât săptămâna trecută, la ora fixată de "aranjorul-şef". Nu vă culcaţi pe o ureche, numărătoarea inversă a început, domnule preşedinte! Şi, din păcate pentru dumneavoastră, nu mai seamănă cu aceea pe care aţi repetat-o, în calitate de primar al Capitalei, la aprinderea luminilor de Crăciun. Am auzit prin pieţe, târguri şi satele ţării coruri de voci supărate care nu vă apreciau deloc: "Crede el că are toate ploile aranjate, dar noi nu-l votăm, maică, ne-a adus la dezastru." sau "Nu a vrut decât binele lui şi al familiei lui." Ar fi mai decent să vă retrageţi din cursă, domnule preşedinte, aţi scuti pe mulţi, dar nu şi "proşti", să vă taie de pe listă. Se mişcă ţara, pentru viitorime!
		Domnul Sorin Serioja Chivu: Declaraţia politică se intitulează "Onoarea nu este un atribut băsescian". Pe zi ce trece, suntem obligaţi să suportăm obrăznicii prezidenţiale care depăşesc orice închipuire. Candidatul Traian Băsescu uită că este preşedintele în exerciţiu al republicii şi că, în atari condiţii, ar trebui să fie primul om din ţară în ceea ce priveşte respectarea legilor, a Constituţiei. Ei bine, la Traian Băsescu această onoare nu este şi atribut prezidenţial, el continuând să subestimeze şi să discrediteze totul, sacrificând totul pentru interesul de a dobândi al doilea mandat. Comportamentul lui Traian Băsescu în această perioadă, ca de altfel în întregul său mandat, este identic cu al unui lider de partid hăituit - deci nu al unui şef de stat -, dar al unui partid pe care, prin însuşi felul său de a se manifesta, l-a marginalizat, l-a scos pur şi simplu în afara actualului spectru politic din România. Încăpăţânarea lui bolnavă de a nu accepta numirea unui premier susţinut de o majoritate politică şi parlamentară confortabilă şi transparentă face ca ambiţiile sale să genereze cel mai mare rău ţării, România fiind pe punctul ca, peste mai puţin de două săptămâni, să rămână fără Guvern legal şi, în consecinţă, să nu mai poată conlucra cu organismele internaţionale politice, financiare etc. În loc să-şi propună soluţionarea acestei situaţii, Traian Băsescu nu mai pridideşte să brăzdeze ţara în lung şi în lat, mobilizând cohortele portocalii pentru a-şi trâmbiţa candidatura, după o alta care s-a dovedit un eşec lamentabil. Ca şi cu cinci ani în urmă, vorbeşte în acelaşi limbaj de lemn despre oligarhii pe care nu i-a putut înfrânge - deşi doar aceştia îl susţin financiar - şi despre sistemul ticăloşit pe care însuşi l-a menţinut prin dezbinare, ameninţări în Serviciile Secrete, înscenări de tot felul. De fapt, pentru Traian Băsescu sunt două Românii: una portocalie, aclamatoare, ameţită de hăhăielile sale şi alta cu "negri", cu lumea care nu-l mai suportă, care-şi vede totuşi de treburi în condiţii din ce în ce mai grele, dar dornică să salveze ţara, sperând sincer în votul de blam pe care i-l vor acorda lui Traian Băsescu în stoparea unor fraude tot mai evidente care "împănează" campania prezidenţială. Un exemplu în acest sens sunt sumele virate de către ciracii săi din ministerele de resort pentru încălzirea populaţiei pe timp de iarnă, dar, atenţie!, doar a populaţiei portocalii! 11 milioane de euro au fost deja distribuiţi portocaliilor din Braşov, în timp ce Bucureşti, Piteşti, Constanţa şi multe alte localităţi cu primari pesedişti sunt osândite la a suporta frigul iernii, ca să se afle astfel cine este şeful statului! Dezinteresul lui Traian Băsescu faţă de climatul normal pe care trebuia să-l asigure în ţară, mai ales în perspectiva crizei economico-financiare, este reflectat şi de faptul că, în cinci ani de preşedinţie, a schimbat tot atâţia miniştri ai agriculturii, domeniu de la care se aştepta totuşi redresarea României. Cu alte cuvinte, responsabilitatea faţă de ţară şi popor la Traian Băsescu este egală cu zero, iar onoarea, cum spuneam, nu este atributul prezidenţial. El, dacă bine ne amintim, i-a cam împuşcat pe la spate chiar pe cei care i-au fost alături: Petre Roman, Theodor Stolojan, Călin Popescu-Tăriceanu. Iar ca o culme a mârşăviei şi fariseismului ce-l caracterizează pe încă şeful statului este apelul său, în plină campanie electorală, la mila prostituatelor şi a consumatorilor de droguri, pe care-i ademeneşte cu facilităţi ieftine pentru a le smulge votul, precum şi convocarea referendumului în ziua alegerilor, procedură care este similară cu cea mai josnică fraudă electorală, pentru că singurul beneficiar al referendumului este Traian Băsescu. El, preşedintele-jucător, joacă rol dublu - de şef de stat şi de candidat -, dar ambele pe banii publici, deşi în mitingurile electorale ţipă cât poate că luptă pentru a diminua cheltuielile ineficiente din bugetul de stat. Concluzia acestor situaţii este aşadar una singură: locul lui Traian Băsescu nu mai trebuie căutat la Cotroceni, ci în faţa Palatului Victoria, într-una dintre ţepele pe care, cum am mai spus cu altă ocazie, voia să le administreze adversarilor săi. Acolo îi este locul, îl merită din plin şi, cu siguranţă, nimeni nu va regreta.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Declaraţia politică este intitulată "O nouă dovadă a «respectului» Guvernului faţă de parlamentarism şi democraţie: adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009". În Monitorul Oficial al României, Partea I, numărul 264 din data de 22 aprilie 2009, a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, un act normativ mult criticat şi dezbătut în spaţiul public, care nu făcea altceva decât satisfăcea setea de putere a guvernanţilor de la acea dată. Ceea ce nu a putut obţine coaliţia majoritară în Parlament - prin promovarea şi adoptarea unei propuneri legislative cu acelaşi conţinut - a făcut Executivul dintr-un şut, prin adoptarea acelui act normativ. În temeiul acestui act normativ, au fost schimbaţi mai toţi directorii şi directorii adjuncţi din serviciile deconcentrate şi înlocuiţi cu cei care puteau sluji cu devotament "apolitic" - desigur, în ghilimele - interesele Guvernului de la acea dată. Toate funcţiile publice şi posturile încadrate în regim contractual care confereau calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate, precum şi de adjunct al acestuia erau desfiinţate în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. Pe funcţiile nou-înfiinţate de director coordonator erau promovaţi în mare grabă oamenii partidelor din coaliţia guvernamentală. Era astfel dat imediat uitării acel invizibil, dar totuşi existent - e drept, firav - consens politic dintre partidele politice privind crearea unui cadru juridic şi constituirea unui corp profesional al funcţionarilor publici. Evoluţia şi tendinţa de constituire a unui corp de funcţionari publici apolitici erau readuse la stadiul de început. Se cam termina pe atunci - înainte de a începe cu adevărat - şi mult trâmbiţata descentralizare, având în vedere faptul că exact serviciile deconcentrate care trebuiau transferate autorităţilor administraţiei publice locale (consiliilor judeţene şi consiliilor locale) erau superpolitizate, neexistând practic niciun interes de subordonare a acestora autorităţilor administraţiei publice locale. După parcurgerea procedurii legislative, în cadrul căreia argumentele partidelor de opoziţie nu au fost luate în considerare de majoritatea zdrobitoare ce susţinea Executivul la acea dată, neavând altă modalitate de a ataca actul normativ al Guvernului Boc, parlamentarii PNL şi UDMR au depus la Curtea Constituţională, în data de 26 iunie, o sesizare cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009. În data de 7 octombrie, Curtea Constituţională a României constata neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, întrucât nu s-au respectat normele de adoptare a ei, prevăzute de art. 115 alin. (6) din legea fundamentală. Articolul 115 alineatul (6) din Constituţie prevede că "ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". Potrivit motivării acestei decizii, dată publicităţii săptămâna trecută, Curtea Constituţională a constat că, prin reglementările sale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 afectează statutul juridic al unor funcţionari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, potrivit căruia statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică. Au fost şi probabil vor mai fi şi în continuare - indiferent de culoarea politică a Executivului - acte normative emise de către acesta care vor fi declarate neconstituţionale. De fapt, acesta este rolul principal al Curţii Constituţionale. Nimic nou sub soare, am putea spune. Ar fi însă de dorit să învăţăm din greşelile trecutului, mai ales atunci când acestea privesc propria noastră activitate. Aşa ar fi trebuit să facă, în înţelepciunea sa, şi Guvernul Boc. În loc de aceasta, Executivul a emis, într-una dintre ultimele sale şedinţe de guvern, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, al cărei titlu nu am curajul să îl copiez aici în declaraţia mea politică, pentru simplul motiv că ar ocupa vreo şase rânduri, iar la citirea părţii finale nimeni nu şi-ar mai aduce aminte de conţinutul părţii de început. Acest act normativ, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, nu face altceva decât să reia dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, din reglementările cuprinse în cinci articole ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 toate putând fi identificate şi în noua reglementare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009. Adică să înţelegem bine: în timp ce era sesizată Curtea Constituţională cu obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, Guvernul a adoptat, cu o zi înainte, o nouă ordonanţă de urgenţă, nr. 105/2009, care a fost depusă în aceeaşi zi la Senat, ca primă Cameră sesizată, şi a fost publicată tot atunci în Monitorul Oficial al României. În motivarea deciziei de neconstituţionalitate, instanţa de control constituţional arată: "Prin această din urmă ordonanţă (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009), Guvernul a intervenit sub două aspecte asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, aprobată de Parlament prin legea care a fost supusă controlului de constituţionalitate: în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 a preluat în integralitatea sa reglementarea cuprinsă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009; a abrogat această ordonanţă de urgenţă prin art. XIV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009." Totodată, în motivarea deciziei prin care a stabilit neconstituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, se arată că aceasta "exprimă o tendinţă de politizare a structurilor guvernamentale din unităţile administrativ-teritoriale, mai precis la nivelul judeţelor, şi pune în discuţie regimul constituţional şi legal actual al funcţiei publice". Magistraţii mai subliniază că soluţia aleasă de Guvern de a emite o nouă ordonanţă prin care abrogă ordonanţa aprobată prin lege de Parlament, dar preia integral conţinutul acesteia, chiar în ziua premergătoare celei în care Curtea Constituţională urma să se pronunţe, pune în discuţie comportamentul constituţional de ordin legislativ al Executivului faţă de Parlament şi, nu în cele din urmă, faţă de Curtea Constituţională. Această neseriozitate a Executivului, invocată de către Curtea Constituţională, credem că trebuie să dea de gândit tuturor formaţiunilor politice de pe scena politică. Indiferent cine va fi Preşedintele României după data de 6 decembrie şi indiferent cine va avea posibilitatea, dar şi răspunderea de a forma viitorul Guvern, va trebui să acţioneze cumpătat, cu deferenţă faţă de prevederile constituţionale, respectând atribuţiile unicei autorităţi legiuitoare a ţării, care este, conform art. 61 alin. (1) din legea fundamentală, Parlamentul României. De asemenea, credem că la următoarea revizuire a Constituţiei României este necesară restrângerea drastică, la domenii strict limitate - dacă nu eliminarea totală -, a dreptului Executivului de a emite ordonanţe de urgenţă. Numai astfel vor putea fi respectate întocmai litera şi spiritul legii fundamentale şi se va contribui, totodată, la recâştigarea atribuţiei principale a forului legislativ din România.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Cu aceasta, am încheiat prezentarea declaraţiilor politice.
		Înainte de a trece la punctul următor de pe ordinea de zi, o să-l rog pe domnul secretar Gheorghe David să facă prezenţa.
		Domnul Gheorghe David: Doamnelor şi domnilor colegi care nu sunteţi în sală, v-aş ruga să veniţi în timpul acestei strigări a catalogului. - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - prezent - Andronescu Ecaterina - prezentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - absent - Banias Mircea Marius - prezent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - prezent - Bădescu Iulian - absent - Bălan Gheorghe Pavel - absent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - prezent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - absentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent - Calcan Valentin Gigel - absent - Câmpanu Liviu - delegaţie - Chelaru Ioan - prezent - Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent - Chivu Sorin Serioja - prezent - Cibu Constantin Sever - prezent - Cinteză Mircea - absent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - absent - Constantinescu Viorel - absent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - prezent - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - prezent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Diaconu Mircea - prezent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - prezent - Frunda György - absent - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - primire oficială - Ghişe Ioan - absent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - prezent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - prezent - Iordănescu Anghel - prezent - Jurcan Dorel - prezent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - prezent - Mang Ioan - absent - Marcu Gheorghe - prezent - Mardare Radu Cătălin - absent - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - prezent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - prezent - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - concediu fără plată - Mîrza Gavril - prezent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - prezent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - absent - Mutu Gabriel - prezent - Necula Marius Gerard - prezent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius Petre - prezent - Nicoară Romeo Florin - prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - concediu fără plată - Nicula Vasile Cosmin - absent - Nistor Vasile - prezent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - absent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - absent - Pintilie Vasile - absent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - prezent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - prezentă - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Prunea Nicolae Dănuţ - absent - Rasaliu Marian Iulian - prezent - Rădulescu Cristian - prezent - Rădulescu Şerban - prezent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - prezent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Sbîrciu Ioan - prezent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - prezent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - prezent - Toma Ion - prezent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - prezent - Vasilescu Lia Olguţa - absentă - Verestóy Attila - prezent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - prezent - Vosganian Varujan - prezent
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, dacă sunteţi amabil, vreţi să-i socotiţi, să vedeţi câţi sunt? Între timp, stimaţi colegi, vă aduc la cunoştinţă că există un număr de legi pentru care vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Vă informez că s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal; Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2009 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii referitor la Proiectul privind infrastructura municipală în domeniul protecţiei mediului, faza B, semnat la Bucureşti la 30 octombrie 2008 şi la Luxemburg la 10 noiembrie 2008; Lege pentru modificarea şi completarea art. 36 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; Lege pentru completarea art. 8 din Legea bibliotecilor nr. 334/2002; Lege pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cadrul instituţional al Iniţiativei de Pregătire şi Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat la Zagreb la 24 septembrie 2007; Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, convenit prin schimbul de scrisori semnate la Londra la 29 ianuarie 2009 şi la Bucureşti la 17 martie 2009, între Guvernul României şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului de modernizare a reţelei energetice feroviare, semnat la Bucureşti la 19 decembrie 2005; Lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucureşti la 6 aprilie 2009, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 2 iulie 1992; Lege pentru ratificarea Acordului încheiat prin schimb de note verbale efectuat între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, la 25 septembrie 2008 şi 10 aprilie 2009, privind modificarea şi completarea Convenţiei consulare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungaria, semnată la Bucureşti la 28 noiembrie 1973; Lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Canadei pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 8 mai 2009; Lege pentru ratificarea Acordului internaţional privind esenţele de lemn tropical din 2006, adoptat la Geneva la 27 ianuarie 2006 şi deschis spre semnare la 3 aprilie 2006, semnat de Guvernul României la New York la 25 septembrie 2008; Lege pentru ratificarea Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, deschis spre semnare la Kiev la 21-23 mai 2003 şi semnat de România la 21 mai 2003, la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991; Lege pentru ratificarea Acordului de garanţie semnat între statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii privind împrumuturile care vor fi acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru proiectele de investiţii din statele din Africa, Caraibe şi Pacific şi din ţările şi teritoriile de peste mări, precum şi a Acordului privind administrarea arieratelor, semnat între statele membre ale Uniunii Europene şi Banca Europeană de Investiţii, privind procedurile de plată şi rambursare în cadrul garanţiilor statelor membre în favoarea Băncii Europene de Investiţii, semnate de România la Luxemburg la 21 octombrie 2008; Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată de Ministerul Economiei şi Finanţelor ("Împrumutat"), şi Institutul de Credit pentru Reconstrucţie - Frankfurt pe Main (KfW) ("Împrumutător") pentru 8.000.000 euro, semnat la Bucureşti la 31 iulie 2008 şi, respectiv, la Frankfurt pe Main la 2 noiembrie 2007, pentru finanţarea Proiectului "Promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii (etapa a 4-a)". Vă mulţumesc pentru atenţia cu care m-aţi urmărit. Vreau să vă informez că din totalul de 137 de senatori sunt prezenţi 99 de senatori, iar 7 senatori sunt absenţi motivat.
		Stimaţi colegi, în aceste condiţii, propun să trecem la aprobarea ordinii de zi. Înainte de a trece la aprobarea ordinii de zi, vă rog să-mi permiteţi să salut prezenţa unui grup de tineri din localitatea Şimand, împreună cu parohul dânşilor, care ne vizitează şi sper să plece cu o imagine foarte bună privind Senatul României. Ţin foarte mult la acest lucru, fiind vorba de judeţul în care cu onoare am trăit mulţi ani. Bine aţi venit la noi şi să petreceţi cu bine! Vă supun acum la vot proiectul ordinii de zi, dar întâi vreau să vă întreb dacă sunt observaţii sau propuneri la ordinea de zi. Nu sunt. Dacă nu sunt observaţii, vă supun spre aprobare ordinea de zi şi vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi. Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi pentru şedinţa Senatului din 2 noiembrie anul curent a fost aprobată. Şedinţa este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Gheorghe David şi de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului. Supun acum la vot programul de lucru: declaraţiile politice, pe care le-am parcurs, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi şi votul final pe iniţiativele legislative, până la ora 18.00. Începând cu ora 18.00 şi până la ora 19.30, vom avea sesiunea de întrebări, interpelări şi răspunsuri. Vă rog să votaţi programul de lucru. Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, a fost aprobat programul de lucru.
		La punctul 2 din ordinea de zi, în conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Senatului, Biroul permanent vă propune, pentru a fi supuse dezbaterii în procedură de urgenţă, următoarele iniţiative legislative: Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană - a fost adoptat de Camera Deputaţilor; Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul multilateral de înţelegere privind Programul Comun NATO E-3A, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 1978, completat la 10 decembrie 1990, amendat la 13 august 1997, şi a Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul de înţelegere pentru operaţii şi sprijin al Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control, semnat la 26 septembrie 1984 şi revizuit la 27 martie 2003, semnate la Bucureşti la 19 martie 2009. Iniţiatorii sunt prezenţi şi doresc să motiveze urgenţa. Din partea Guvernului, vă rog, domnule secretar de stat Iliescu. Microfonul 9.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori! Legat de primul proiect de lege, ca şi consecinţă a aderării la Uniunea Europeană, Consiliul Legislativ a intrat în cadrul Asociaţiei Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană, prilej cu care plătea o cotizaţie anuală de 1.000 euro. Prin adunarea generală a acestei asociaţii, de anul trecut s-a mărit cuantumul, fiind necesară modificarea Legii nr. 316/2007, motiv pentru care vă rugăm să fiţi de acord cu dezbaterea în procedură de urgenţă a acestui proiect de lege.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă supun la vot aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a primului proiect de lege, a cărui urgenţă a fost susţinută de domnul secretar de stat Iliescu. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Procedura de urgenţă a fost aprobată cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere. La cel de-al doilea proiect, vă rog, domnule secretar de stat Iliescu. Microfonul 9.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Foarte scurt, domnule preşedinte. România are statutul de observator în cadrul Programului Forţa NATO Aeropurtată de Avertizare şi Control. S-au început demersurile pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al acestui organism, ceea ce presupune angajarea, din punct de vedere financiar, a unei cotizaţii, 1,55 din suma necesară de aproximativ 200 milioane de euro. Pentru ca România să devină membru cu drepturi depline este necesară semnarea acestor două acorduri suplimentare, motiv pentru care vă solicit dezbaterea în procedură de urgenţă a acestui proiect de lege.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă supun la vot dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei iniţiative legislative. Vă rog să votaţi. Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgenţă a Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul multilateral de înţelegere privind Programul Comun NATO E-3A, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 1978, completat la 10 decembrie 1990, amendat la 13 august 1997, şi a Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul de înţelegere pentru operaţii şi sprijin al Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control, semnat la 26 septembrie 1984 şi revizuit la 27 martie 2003, semnate la Bucureşti la 19 martie 2009.
		Înainte de a intra în procesul legislativ, dacă sunt probleme organizatorice, vă rog, domnule senator Măgureanu. Microfonul central.
		Domnul Cezar Mircea Măgureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Începând cu data de 20 octombrie, momentul în care am fost exclus din Partidul Naţional Liberal, voi activa ca independent în Senatul României, dar voi analiza orice iniţiativă legislativă şi voi vota numai în interesul naţional, indiferent de formaţiunea politică care o va iniţia. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Domnule senator Mărcuţianu, vă rog. Microfonul central.
		Domnul Ovidius Mărcuţianu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu respectul care vi se datorează, trebuie să vă anunţ că, începând cu data de 26 octombrie anul curent, am devenit senator independent în cadrul Parlamentului României şi, în continuare, aş dori să vă anunţ că, începând cu data de astăzi, 2 noiembrie anul curent, s-a constituit Grupul parlamentar al senatorilor independenţi, din cadrul căruia fac parte domnii senatori: Liviu Câmpanu, Tiberiu Aurelian Prodan, Ovidius Mărcuţianu, Cezar Mircea Măgureanu şi Anghel Iordănescu.
		În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) şi (6) din secţiunea a doua din Regulamentul Senatului privind grupurile parlamentare, astăzi s-a constituit Grupul parlamentar al senatorilor independenţi din Senat, format din 5 senatori independenţi. Liderul Grupului parlamentar al senatorilor independenţi din Senat este senatorul Liviu Câmpanu. Grupul parlamentarilor independenţi a fost constituit din dorinţa celor care îl formează de a-şi desfăşura activitatea parlamentară în mod coordonat şi, având în spate aceleaşi voturi ale românilor, vom avea drepturile şi obligaţiile pe care le au în Parlament toate grupurile parlamentare, conform legii. Considerăm că apartenenţa la un partid politic nu este necesară pentru a avea iniţiative legislative şi pentru a ne exprima votul în sprijinul proiectelor de care România are nevoie. Parlamentarii grupului vor acţiona unitar, cu onoare şi responsabilitate, pentru a-şi face datoria faţă de cei care i-au votat şi i-au trimis în Parlamentul României. Suntem independenţi şi vom susţine, pe lângă proiectele propuse de membrii celor două grupuri parlamentare independente, orice iniţiativă legislativă care vizează interesul naţional, indiferent de formaţiunea parlamentară care o iniţiază, respectiv PD-L, PSD+PC, PNL, UDMR sau minorităţi. Într-o perioadă în care România trebuie să depăşească criza economică, activitatea Grupului parlamentar al senatorilor independenţi din Senatul României se va desfăşura întotdeauna în spiritul şi respectul deplin al legilor ţării şi se va subordona numai interesului naţional. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcţia infrastructurii de transport. Continuarea dezbaterilor. Termen de adoptare tacită, astăzi, 2 noiembrie anul curent. Caracterul legii, lege ordinară. Dintre iniţiatori este prezent domnul senator Cseke Attila, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu, iar din partea comisiei de specialitate, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, domnul preşedinte Ion Ariton. Vă rog, iniţiatorul, dacă are ceva de adăugat. Raportul este suplimentar.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voi fi foarte scurt. Actul normativ doreşte să creeze un cadru legislativ pentru pagubele suferite de persoanele afectate de construcţia infrastructurii de transport. Suntem de acord cu amendamentele aduse în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, chiar mulţumim, deoarece au venit cu îmbunătăţiri de fond aduse acestei propuneri legislative. O singură chestiune, dacă aş putea să vă aduc în atenţie, la art. 11 este o chestiune de formulare: în loc de sintagma "prefectura judeţului", ar trebui să se înţeleagă "Instituţia Prefectului". Susţinem această propunere legislativă şi vă propunem adoptarea ei. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule secretar de stat, să ţineţi cont de propunerea redacţională referitoare la art. 11, cu introducerea sintagmei "Instituţia Prefectului". Microfonul 9.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, În continuare, Guvernul îşi menţine punctul de vedere de respingere a acestei iniţiative legislative. Facem precizarea că la şedinţa pentru întocmirea raportului suplimentar nici Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, nici Ministerul Finanţelor Publice nu au fost invitate. Cu alte cuvinte, într-o lege în care, din capul locului, nu se poate face nici măcar evaluarea efortului financiar şi în care s-ar introduce o mulţime de lucruri extrem de aleatorii, Guvernul îşi prezintă în continuare punctul de vedere de respingere şi nu este de acord nici cu formula drastic amendată de comisia de specialitate.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule preşedinte Ariton, din partea Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.
		Domnul Ion Ariton: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcţia infrastructurii de transport a fost discutată în şedinţa din 2 septembrie în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. A fost prezentată în plenul Senatului şi s-a decis o retrimitere la comisie. A fost retrimisă la comisie, s-a adoptat un raport de admitere a propunerii legislative, cu amendamentele la care făcea referire şi colegul Cseke. Comisia a întocmit un raport de admitere. Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. După cum aţi specificat şi dumneavoastră, astăzi este ultima zi, ar fi trebuit să fie adoptată tacit, dacă nu ar fi fost discutată în plenul şedinţei noastre. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Cordoş, domnul senator Urban. Mai doreşte cineva? Domnul senator Verestóy Attila şi domnul senator Daea. O să vă rog să luaţi cuvântul în această ordine. Domnule senator Cordoş, vă rog. Microfonul 3.
		Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În calitate de coautor al acestei propuneri legislative, aş vrea să vă rog să ne aplecăm cu mai mare atenţie asupra ei, pentru că, în modul în care se abordează din partea Guvernului, ca nefiind de acord cu niciun fel de propunere unde se încearcă a se da posibilitatea unor persoane afectate de anumite lucruri să ceară despăgubiri în mod legal, prin prisma unei legi, atunci eu aş reaminti Guvernului şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră să reflectăm împreună la faptul că vorbim de construcţia unor lucrări de infrastructură de transport, acest domeniu este în plină dezvoltare în perioada următoare, şi cred că nu este o lege perfectă, însă ea vine să dea posibilitatea celor care, aşa cum am spus, sunt afectaţi să apeleze la lege. Apoi, vorbim de oameni care sunt afectaţi de ani de zile şi care nu pot să facă nimic în acest sens. Avem un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ şi, aşa cum s-a spus, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, după ce s-au făcut amendamente şi s-a dezbătut, a acordat un raport suplimentar de admitere. Eu îi rog pe toţi colegii mei, atât de la PSD, cât şi de la celelalte formaţiuni politice, să acorde votul lor pentru această propunere legislativă, pentru că, repet, nu face decât să înceapă nişte demersuri corecte pentru cei care nu pot să facă astăzi nimic şi sunt afectaţi de aceste lucrări. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Cordoş. Domnule senator Urban, vă rog. Microfonul 2. Se pregăteşte domnul senator Verestóy.
		Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Data trecută când am discutat acest proiect de lege, domnul senator Chelaru a cerut retrimiterea la comisie. Bine a făcut, pentru că, în esenţă, ceea ce a spus dânsul atunci este perfect valabil şi acum. Iniţiativa legislativă este bună, însă poate ar trebui să fie mult mai judicios explicate atât finalitatea ei, cât şi mecanismele de punere în practică. Spun acest lucru, pentru că inclusiv în judeţul din care provin şi pe care îl reprezint în Parlament se construieşte noua Autostradă Transilvania şi mărturisesc că am nelămuriri, pentru că, vedeţi dumneavoastră, în acest moment, avem nişte companii constructoare care realizează aceste lucrări de infrastructură. Aceste companii, în momentul în care pleacă la drum, au la bază un proiect, pe baza căruia trebuie să lucreze, proiect care spune că, de exemplu, pentru accesul la zona în care se lucrează la autostradă nu trebuie să treacă într-o oră 5 camioane de 100 de tone, pentru că se dărâmă casele celor din zona afectată. Problema mea, în acest moment, este legată de faptul că noi, practic, vom obliga statul român şi, indirect, pe contribuabili să plătească nişte sume de bani în contul unor distrugeri provocate de către aceste companii care realizează, până la urmă, profituri din activitatea pe care o desfăşoară şi care, cred eu, nu respectă un proiect iniţial, care, dacă ar fi respectat, nu ar duce la degradarea bunurilor locuitorilor din zonă. În al doilea rând, mă uit şi văd că se decontează 90% din cheltuielile efectuate pentru tratamentul medical preventiv sau profilactic pentru bolile provocate de depăşirea limitelor maxime admise pentru noxe şi zgomot. Am văzut că la art. 10 se normează modul în care o comisie va stabili valoarea despăgubirilor care trebuie făcute pentru distrugerile provocate, însă nu am găsit o explicaţie la fel de clară în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a acestor cheltuieli, de exemplu un tratament medical preventiv pentru bolile provocate de zgomot. Există o comisie medicală? Cine face aceste evaluări? Cum se stabilesc aceste tratamente? Care sunt costurile lor? Cum se vor transpune ele în nota de plată finală pe care o va avea de suportat statul român şi, indirect, noi, contribuabilii? Eu consider că aceste lămuriri trebuiau să fie introduse în proiectul de lege, astfel încât acesta să fie perfectibil şi astăzi să putem da un vot, repet, pe o iniţiativă legislativă care, până la urmă, este necesară din acest punct de vedere. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul senator Verestóy Attila, se pregăteşte domnul senator Daea.
		Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Iată, antevorbitorul meu a punctat exact de unde trebuie să începem să fim de acord cu această propunere. Este o lege bună, necesară, perfectibilă, sigur că da, dar trebuie să ne gândim că, pentru binele tuturor, unii ar trebui să suporte, dacă legea n-ar fi, mai mult decât merită, mai mult decât trebuie să punem pe umerii lor. De aceea, întrucât interesul public este dezvoltarea infrastructurii, este firesc ca la acest efort să participăm cu toţii, pentru că dezvoltarea infrastructurii nu se leagă de un judeţ, două. Suntem înaintea unei explozii de dezvoltare infrastructurală pe care o aşteptăm cu toţii şi, în acest sens, o lege-gardă, care ne dă ocazia, ne dă şansa ca cei care participă cu un efort mai mare, fiind păgubiţi în acest efort general, să fie posibil să fie despăgubiţi, este o măsură justă de care avem toată nevoia. Sigur că în normele de aplicare ale acestei legi vor fi prevăzute aceste detalii, această cerinţă firească pe care a exprimat-o onoratul antevorbitor. Legea mai are o treaptă, unde, evident, anumite aspecte pot fi clarificate chiar de Camera Deputaţilor. Eu consider că Senatul îşi va face datoria, dacă va da drumul la această lege, cu amendamentele care au fost acceptate, şi va da loc, va da şansa ca aceia care sunt în această ţară într-o situaţie în care trebuie să suporte nişte consecinţe să aibă posibilitatea de a primi juste şi legale despăgubiri. Vă rog să aprobăm această lege în forma amendată şi să votăm cu toţii da, pentru că este, de fapt, interesul tuturor, nu numai interesul celor care, într-un moment, într-un anumit loc, sunt vizaţi de efectele acestei legi. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Udriştoiu, aţi dorit să interveniţi? Dau cuvântul domnului senator Daea, urmat de domnul senator Udriştoiu. Microfonul 4. După aceea, la sfârşit, domnul secretar de stat Iliescu. Domnule senator Daea, vă rog. Microfonul 4.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aveam o nelămurire, pe care am eliminat-o prin dialogul pe care l-am avut cu preşedintele comisiei, de aceea îngăduiţi-mi să spun că şi domnul senator Verestóy Attila m-a determinat să înţeleg mai bine sensul legii şi să votez ca atare.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Domnul senator Udriştoiu, vă rog. Microfonul 2. După aceea, îl rog pe domnul secretar de stat Iliescu să răspundă. Vă rog.
		Domnul Tudor Udriştoiu: Întâi şi întâi, aş vrea să fiu de acord cu ceea ce a spus domnul senator Urban înainte, că prin această lege statul preia nişte obligaţii asupra unor consecinţe ale lucrărilor efectuate de nişte firme private, dar vreau să mă refer foarte exact la problema medicală. E vorba de tratament preventiv pentru noxe şi zgomot. Stimaţi colegi, Dacă eu o să fiu expus la un zgomot deosebit, care poate să-mi afecteze sănătatea, cum aş putea să mă tratez preventiv? Să stau în linişte absolută o lună, două? Cum să previn această consecinţă? Aşijderea pentru noxe. Dacă o să fiu expus la nişte noxe, o să trebuiască să iau un plus de oxigen o perioadă anterioară, o lună, două, trei, ca să fiu pe urmă mai rezistent? În sfârşit, nu vreau să lungesc vorba, nu-mi place să vorbesc mult, cred că pasul următor ar fi să se dea nişte despăgubiri locuitorilor Bucureştilor, din Copşa Mică, Hunedoara, Petroşani şi pentru o grămadă de alte zone expuse la noxe. Repet, nu pot să spun că sunt nici pentru, nici împotrivă, dar aceste lucruri nu sunt deloc în relaţie cu ceea ce se numeşte cauză-efect-tratament în medicină. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Avem un număr foarte mare de legi care sunt pentru vot final şi, din păcate, şi cu termen de adoptare tacită, aşa că fac un apel la dumneavoastră, în primul rând, la domnul senator Oprea, să se abţină, pe cât posibil... Doar dacă aveţi un lucru extraordinar, care n-a fost spus, maximum un minut, vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Dumitru Oprea: Apreciez problema identificată de colegii noştri, dar, de un an de zile, există un trend mondial, şi formează aşa-zisa revoluţie a reformei sociale, în care companiile trebuie să răspundă de ceea ce distrug. Se creează aşa-zise companii B. Eu nu pot să externalizez necazuri şi să internalizez numai profit. Cei care strică răspund.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Mulţumesc foarte mult, domnul senator. Stimaţi colegi, avem raport suplimentar. Înainte de a trece la vot, o să-l rog pe domnul secretar de stat Iliescu să ia cuvântul, tot scurt, un minut, vă rog. Microfonul 9.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Am dorit să intervin din respect pentru iniţiatori şi pentru cei care au luat cuvântul, plecând de la ideea că identificarea acestor oameni şi a problemelor lor, ca urmare a acestor lucrări, este una importantă, însă vin şi vă spun acelaşi motiv cu care săptămâna trecută vă ceream să votaţi ţinând cont şi de consecinţele financiare. Pun pariu... şi chiar vă întreb dacă ştie careva dintre iniţiatori - Guvernul nu ştie la acest moment - să evalueze ce impact financiar va produce aplicarea acestei legi asupra bugetului de stat. Cred că nu ştie nimeni în acest moment. În al doilea rând, formulările extrem de ambigue, care nu ţin cont de starea de sănătate a celui care vine şi revendică că a fost viciat din cauza zgomotului, prafului şi activităţii de pe un şantier, de unde plecăm şi unde ajungem? Starea unei locuinţe cine o evaluează anterior începerii unei lucrări, ca să ştim care este paguba? Îndrăznesc să vă rog - tocmai pentru că tema este importantă, cred că ea trebuie prelucrată într-un mod care să elimine orice ambiguitate şi să permită o evaluare corectă a efortului financiar -, să-i rog pe distinşii noştri colegi să se aplece şi, ştiu eu, printr-o altă iniţiativă sau printr-o amendare în Camera Deputaţilor, unde va ajunge, pe cale de consecinţă, pentru că legea, aşa cum este ea, chiar şi cu amendările Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, este inacceptabilă şi insuportabilă de către bugetul de stat. Vă mulţumesc frumos.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi... Domnule Cordoş, vă rog eu frumos, haideţi să încercăm să depăşim... Aţi auzit argumentele iniţiatorilor, convingătoare, aţi auzit argumentele Guvernului, foarte interesante, sprijinite de colegi parlamentari. Va trebui totuşi să tranşăm prin vot. Avem raport de admitere, cu zece amendamente. Supun votului raportul suplimentar al comisiei, cu cele zece amendamente aprobate. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 57 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat. Supun votului propunerea legislativă. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 54 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă şi două abţineri, Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri persoanelor afectate de construcţia infrastructurii de transport a fost adoptată.
		Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Iniţiator - doamna senator Silistru Doina, care o să şi vorbească din partea iniţiatorilor. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Din partea comisiei participă domnul preşedinte Ariton. Îi ofer cuvântul doamnei senator Doina Silistru, pentru o scurtă prezentare a iniţiativei legislative. Vă rog. Microfonul 6.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aş vrea să vă spun că această iniţiativă legislativă am făcut-o pentru a armoniza prevederile Legii nr. 44/1994, Legea veteranilor de război, cu Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Conform Legii nr. 44/1994, veteranii de război şi văduvele veteranilor de război nerecăsătorite sunt scutite de plata unor taxe şi impozite, dar în Codul fiscal aceste prevederi nu există şi sunt foarte mulţi primari care nu respectă Legea nr. 44/1994, punând problema că nu există aceste prevederi în Codul fiscal. Am făcut această iniţiativă, şi cred că şi colegii senatori o vor vota, pentru că nu se poate ca prin Legea nr. 44/1944 să le dăm o şansă veteranilor să fie scutiţi de anumite taxe şi prin Legea Codului fiscal, practic, să nu punem în aplicare această Lege nr. 44/1994. Îi rog pe colegii senatori să voteze această iniţiativă, pentru că şi aşa sunt foarte puţini veterani de război şi cred că este în interesul nostru, al tuturor, să le asigurăm o bătrâneţe liniştită. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Guvernului, îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Iliescu. Aveţi cuvântul. Microfonul 9.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Voi fi foarte scurt, domnule preşedinte. Este o iniţiativă generoasă. Din păcate, ca şi în multe alte cazuri, Guvernul nu o poate accepta exact din motivul susţinerii financiare. Nu există resursele pentru ca această măsură să fie acoperită. Decizia este însă a dumneavoastră, doamnelor şi domnilor senatori.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, îi ofer cuvântul domnului preşedinte Ion Ariton.
		Domnul Ion Ariton: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Dezbaterea asupra propunerii legislative a avut loc în data de 20 octombrie 2009, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, susţinând punctul de vedere al Guvernului, respectiv de respingere a propunerii legislative. Din partea iniţiatorilor a participat domnul senator Viorel Arcaş şi câţiva colegi de-ai Domniei Sale. S-au transmis avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, care a formulat şi un amendament prin care propune ca scutirea de la plata impozitelor şi taxelor locale să se aplice terenurilor cu destinaţie agricolă în suprafaţă de până la 5 hectare, şi nu terenurilor arabile, aşa cum este prevăzut în propunerea legislativă. Amendamentul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a fost admis cu unanimitate de voturi. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Analizând propunerea legislativă, precum şi avizele transmise, comisia a hotărât, cu 10 voturi pentru, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexă. Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Suntem în faţa unei iniţiative legislative pentru care există un raport de admitere, cu amendamente, al comisiei. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 80 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul cu amendamentele admise a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost adoptată. Doamna senator Silistru v-a exprimat mulţumiri, dar ambii secretari sunt autori iniţiatori ai acestei propuneri legislative. Îi felicit în numele dumneavoastră.
		Stimaţi colegi, intrăm pe legi organice. Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunere legislativă privind despăgubirea persoanelor ale căror locuinţe proprietate personală au fost demolate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi au devenit chiriaşi în imobilele retrocedate ulterior foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora. Având în vedere că trecem la vot pe legi organice, vă rog să poftiţi în sală pentru a putea dispune de cvorumul necesar. Am dezbătut această propunere legislativă. Există un raport al comisiei, de respingere a propunerii legislative. Senatul este primă Cameră sesizată. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a acestei propuneri legislative. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 41 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar, nu a trecut. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă, care are nevoie de 69 de voturi. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 47 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesare. Având în vedere faptul că astăzi este termenul de adoptare tacită, propunerea legislativă va fi trimisă la Camera Deputaţilor.
		Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. Vă reamintesc faptul că am dezbătut această propunere legislativă. Există un raport întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care este un raport de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Are termen de adoptare tacită astăzi. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a acestei propuneri legislative. Vă rog să votaţi. Cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere a fost adoptat. Pe cale de consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009 privind desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru şi stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. Este un proiect de lege care a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor. Din păcate, la votul nostru nu am reuşit să avem o decizie. În consecinţă, atât în şedinţa din 7 octombrie 2009, cât şi în şedinţa din 19 octombrie 2009... Este vorba de un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice şi o să supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 57 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 8 abţineri, proiectul de lege nu a fost adoptat. Listă pentru grupurile parlamentare. În aceste condiţii, se transformă în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 16 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă şi 9 abţineri, nici acest... Listă pentru grupurile parlamentare. Se reia votul, din păcate. Vă informez că suntem Cameră decizională şi o să votăm până o să ajungem... la finalul mandatului actualului Parlament.
		Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pentru înfiinţarea Fundaţiei "Colegiul Naţional de Afaceri Interne". Este, de asemenea, o reluare a votului. Acest proiect de lege a fost dezbătut în şedinţele de plen ale Senatului din 11 mai 2009, 15 iunie 2009 şi 12 octombrie 2009. Au fost supuse la vot atât proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului, cât şi proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Niciunul nu a întrunit numărul de voturi necesar, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor organice. În aceste condiţii, vom relua astăzi votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 42 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nu a întrunit numărul de voturi necesar. În aceste condiţii, propun transformarea în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Vă rog să votaţi proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Vă rog să votaţi. Cu 42 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi 7 abţineri, nici proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nu a întrunit numărul de voturi necesar. Votul va fi reluat.
		Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". Este vorba de o reexaminare la cererea Preşedintelui României. Este vorba de un proiect de lege care face parte din categoria legilor organice. În şedinţele de plen ale Senatului din 17 iunie 2009, 7 septembrie 2009 şi 19 octombrie 2009 s-au supus la vot atât raportul de respingere a cererii de reexaminare, cât şi proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului, care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru o lege organică. În aceste condiţii, reluăm votul asupra raportului de respingere a cererii de examinare. (Discuţii în sală.) Suntem în procedură de vot. Practic, reluăm votul. Mă scuzaţi, domnule senator. Vă rog să votaţi raportul de respingere a cererii de reexaminare. Cu 50 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, nu a întrunit numărul de voturi necesar. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Vă rog, domnule senator Dumitru, pe procedură. Aveţi cuvântul. Microfonul 3.
		Domnul Constantin Dumitru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi data trecută am avut aceeaşi discuţie. Nu mai are nicio treabă ordonanţa de urgenţă a Guvernului cu votul Senatului. Dumneavoastră aveţi două posibilităţi. Una aţi efectuat-o deja - raportul de respingere, care a fost neadoptat. A doua chestiune - puteţi să supuneţi votului plenului Senatului cererea de reexaminare a Preşedintelui României, pentru că asta discutăm noi. Pe ordonanţa de urgenţă a Guvernului am dat deja vot şi este trimisă la preşedinţie pentru promulgare.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnul senator Dumitru propune ca, după ce votul pentru respingerea cererii de reexaminare nu a întrunit cvorumul de 69, să vă supun la vot varianta de aprobare a cererii de reexaminare. Dacă nu sunt observaţii, vă voi supune la vot propunerea de acceptare a cererii de reexaminare a preşedintelui. Vă rog să votaţi. Cu 35 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă şi două abţineri, cererea de reexaminare nu a fost aprobată. Stimaţi colegi, Dacă îmi permiteţi, domnule senator Igaş, domnule senator Mario Oprea, domnule senator Viorel Arcaş şi domnule senator Verestóy Attila, am rugămintea, pentru pachetul acesta de legi care nu reuşesc să treacă nici cu aprobare, nici cu respingere, v-aş solicita respectuos să vă aplecaţi asupra lor, să aveţi o întâlnire pentru a putea ajunge la o eventuală înţelegere. Pică sau nu? Mi se pare un pic delicat să continuăm să le repunem pe ordinea de zi, când este clar, din raportul de forţe, că nu prea trec, şi nici nu prea pot fi adoptate. Deci îi voi ruga pe liderii politici să aibă o discuţie de ansamblu pe aceste legi pe care nu am reuşit să le tranşăm. Dau cuvântul domnului senator Dumitru. Vă rog. Microfonul 3.
		Domnul Constantin Dumitru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mai mult decât atât, practic, avem o nouă speţă în activitatea Parlamentului. Dacă pentru legile în care noi suntem Camera decizională, legile organice, există această posibilitate constituţională să le prelungim în timp, în schimb pentru cererea de reexaminare există o lege care îşi produce efectele, nu are nicio legătură, dar ar exista posibilitatea ca anul viitor sau nu ştiu când această cerere să treacă efectiv sau să nu treacă. În cazul nostru, în cererea de reexaminare sunt prevăzute nişte ajutoare de stat. Ele au un mare efect asupra bugetului anului viitor. Cred că, din punctul acesta de vedere, nu ştiu ce măsură ar trebui luată, poate chiar Biroul permanent să facă o cerere către Curtea Constituţională, să dea un verdict în speţa asta.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Dumitru, din păcate, Curtea Constituţională şi-a spus un punct de vedere şi este procedura pe care, din păcate, o urmăm noi acum. Dau cuvântul domnului senator Daea, se pregăteşte domnul senator Corlăţean. Vă rog. Microfonul 4.
		Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor senatori, Cred că este momentul să depăşim starea de fapt, o stare de fapt care a fost împinsă de gradul de neînţelegere a demersului juridic şi de legătura intrinsecă, uneori organică şi alteori păguboasă, vizavi de faptul că este o cerere de reexaminare. V-aş reaminti faptul că, în comisia unde lucrez cu colegii din Senatul României, am ajuns de foarte multe ori la concluzia că cererile de reexaminare au obiect, au temei, iar altele ba. În cazul acesta nu este temei, ca să trenăm şi să stăruim asupra încrâncenării votului, pentru că eu aici văd o încrâncenare de vot şi în niciun caz o logică a lui. Logica lui este generată de faptul că în planul juridic există un document, există o ordonanţă de urgenţă, care a însemnat în fond şi la urma urmei ce? O voinţă politică pusă în planul administrativ. Şi dacă ordonanţa de urgenţă şi-a găsit votul aplicării, şi Senatul, apoi, în logica legislativă a depistat în analiza juridică că lucrurile sunt în ordine, o intervenţie la preşedinţie a oprit punerea în aplicare a unui act normativ. Nu fac niciun fel de apreciere vizavi de demers, pentru că el este corect, dar fac apreciere asupra conţinutului demersului respectiv, şi v-o spune cel ce a primit misiunea de la plenul Senatului să facă un raport suplimentar. Comisia, în plenul ei, a analizat şi a ajuns la aceeaşi concluzie, cum că cererea de reexaminare trebuie să fie respinsă, chiar dacă ea are semnătura preşedintelui ţării. Pe ce ne-am bizuit când am întocmit acest demers? Pe ce ne-am bizuit când am luat această decizie? Pe faptul că ceea ce spune preşedintele nu are loc în realitate şi că în informarea Domniei Sale au avut loc scăpări generate de cei care, de foarte multe ori, sunt în jurul deciziei cu interesul momentului. Eu aş vrea să trec de acest interes al momentului şi să proiectez în analiza plenului Senatului faptul că ajutorul de stat nu este ajutor de stat. A se vedea discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii celor două ministere, şi din raport reiese acest lucru, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Finanţelor Publice, despre conţinutul directivei la care se făcea referire. În al doilea rând, aş vrea să spun că impactul asupra bugetului nu este atât de mare ca să ne facem griji, ba dimpotrivă. Aş vrea să spun că el este predictibil, pentru că ordonanţa de urgenţă, în momentul în care a intrat în Guvernul României, a avut girul ministrului finanţelor publice, care nu este altcineva decât gestionarul de drept şi de fapt al unui domeniu în care trebuie să se exprime cap-coadă. Dacă ordonanţa de urgenţă a Guvernului a primit, în integralitatea ei, prin aprobare ministerială, girul responsabilităţii, mă întreb şi ne întrebăm de ce să folosim în Senatul României tot felul de oprelişti pentru ca actul normativ să nu-şi îndeplinească obiectivul. Stimaţi colegi, Cercetarea ştiinţifică a suferit prea mult ca să poată fi şi astăzi într-un fel sau altul obstrucţionată. Nu fac trimitere la nicio persoană, nu fac trimitere la niciun coleg, m-am îndepărtat şi sunt departe de asemenea intervenţii care vizează ceva anume. Eu sunt alături de principiu. Îmbrăţişez actul pentru că răspunde unei necesităţi. Am dat girul pentru că el a însemnat oportunitate şi logică juridică. Îmi pare rău, sincer îmi pare rău că la aceste întâlniri şi la aceste şedinţe când se pun în discuţie cereri de reexaminare cu impact financiar nu este prezent reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice. Am auzit mai înainte, şi îmi pare rău că nu mai este în sală colegul nostru şi bunul secretar de stat Iliescu, că face pariuri. Pariuri în Senatul României nu se fac şi nu se face a opri mereu un act normativ, că vine dintr-un loc unde cheia discuţiilor este pusă invers faţă de logica nevoii pentru un sector extrem de important pentru ţară. Îmi este greu să cred că astăzi nu luăm o decizie, fie ea şi împotriva actului normativ, dar trebuie să nu o mai lăsăm suspendată. Nu mai putem lăsa o ordonanţă care nu poate să-şi atingă scopurile, pentru că este rezonanţa în aplicarea ei că în Senatul României s-a împotmolit şi nu ar putea trece. Ne facem un deserviciu şi nu aş vrea să particip la acesta. Vă mulţumesc. Iertaţi-mi intervenţia lungă. Doar atât îmi reproşez în Senatul României.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din păcate, am dat un vot, lucrurile sunt tranşate. Reînnoiesc apelul meu la liderii grupurilor parlamentare, mai ales că avem o serie de legi organice şi mai avem foarte puţin timp. Dau cuvântul domnului senator Titus Corlăţean. Vă rog. Microfonul 3.
		Domnul Titus Corlăţean: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Concis şi la obiect. Din intervenţiile colegilor şi din cele exprimate în comisia de specialitate, actul normativ în sine, pe fond, este considerat oportun şi cu consecinţe care trebuie luate în considerare pentru anul bugetar viitor. Pe de o parte, să ţinem cont de faptul că, pe de o parte, cerea de reexaminare venită de la preşedinţie califica, în esenţă, actul normativ ca fiind inoportun, nu ştiu pentru ce considerente. Pe de altă parte, ţinând cont de o realitate a votului în Senat, faptul că cererea de reexaminare nu are şanse, la modul realist, să fie aprobată, eu aş solicita, prin intermediul dumneavoastră, o discuţie între liderii grupurilor parlamentare, nu acum, care să se pună de acord într-o manieră realistă asupra adoptării raportului de respingere a cererii de reexaminare, pentru a putea lăsa actul normativ să intre definitiv în vigoare, pentru că ordonanţa deja produce efecte, şi colegii trebuie să ştie că ordonanţa produce efecte, şi atunci haideţi să deblocăm în mod realist această problemă. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc pentru sprijinul pe care l-aţi acordat propunerii făcute de mine. Propun să trecem la punctul următor.
		La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul muncii şi asigurărilor sociale. Vă reamintesc că proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa plenului Senatului din 20 octombrie 2009. Avem un raport al comisiei de admitere cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 71 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere, raportul cu amendamente a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Propunerea legislativă a fost dezbătută. Avem un raport al comisiei, de admitere cu amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi două abţineri, raportul comisiei cu amendamentele admise nu a întrunit majoritatea necesară de 69 de voturi. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Listă pentru grupurile parlamentare, atât la votul pe raport, cât şi la votul privind iniţiativa legislativă. Supun votului dumneavoastră iniţiativa legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 28 de abţineri, propunerea legislativă nu a întrunit majoritatea necesară.
		Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor suprafeţe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie Cristian - Sibiu, respectiv din administrarea Institutului de Cercetare- Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas - Constanţa, în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - SA a obiectivului de investiţie "Varianta de ocolire a municipiului Sibiu", respectiv a obiectivului de investiţie "Varianta de ocolire a municipiului Constanţa". Vă reamintesc că am dezbătut acest proiect de lege. Avem un raport de admitere, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi proiectul de lege, nefiind amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, s-a adoptat proiectul de lege.
		Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Staţiunea de Cercetare- Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judeţul Suceava. Am dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 28 octombrie 2009. Raportul comisiei este de respingere, pentru că a fost adoptată o altă iniţiativă legislativă înainte, cea a domnului senator Onofrei. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, care are nevoie de 69 de voturi. Vă rog să votaţi. Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a fost adoptat, iar proiectul de lege a fost respins.
		Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a) şi e) din Programul naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Noi am dezbătut acest proiect de lege în 28 octombrie 2009. Avem un raport favorabil al comisiei, cu amendamente. Este lege ordinară, aşa scrie la mine în ordinea de zi. Nu ştiu cum s-a strecurat aici, printr-o manevră dolosivă, dar aşa am aprobat ordinea de zi. Supun votului dumneavoastră raportul de admitere al comisiei, cu amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 47 de voturi pentru, 33 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată.
		Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea alineatului (2) al articolului 53 din Legea nr. 215/2001, republicată, privind administraţia publică locală. Este un proiect de lege pe care l-am dezbătut, este adoptat tacit de Camera Deputaţilor. Avem un raport favorabil din partea comisiei de specialitate, cu un amendament admis. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil al comisiei, cu amendamentul admis. Este lege organică. Vă rog să votaţi. Cu 62 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi două abţineri, nu a întrunit numărul de voturi necesar. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, care, de asemenea, are nevoie de 69 de voturi. Vă rog să votaţi. Cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 215/2001 privind administraţia locală a fost adoptat. Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea pct. 3 din anexa nr. 1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Este o lege extrem de importantă - Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Avem un raport de admitere al comisiilor, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră raportul... Din sală: Nu s-a dezbătut!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu s-a dezbătut. Vă rog, dintre iniţiatori? Din partea Guvernului, microfonul 10, domnule secretar de stat. Pe scurt.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Guvernul nu susţine această iniţiativă, specialiştii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale considerând că s-ar pune în pericol o specie - este vorba de vânturelul de seară. (Discuţii, râsete.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Daea, Care este punctul de vedere al comisiei de specialitate în legătură cu vânturelul de seară? (Discuţii, râsete.) Microfonul 7.
		Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia, prin misiunea ei regulamentară, a trebuit să se pronunţe asupra modificării unei prevederi din anexa legii de bază, a purces la analiză, a cumpănit soluţiile prezentate şi a ajuns la concluzia de a aproba propunerea legislativă, motiv pentru care în Senatul României aveţi de dezbătut astăzi un raport de admitere, adoptat cu majoritate de voturi...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Domnul senator Greblă, microfonul 4. Vă rog să ne exprimăm sintetic. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu aş avea o propunere: să întoarcem raportul la comisie pentru a fi "audiat" acolo şi principalul beneficiar al acestei iniţiative legislative. (Discuţii, rumoare, râsete.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Este vorba de o cioară. La ce vă referiţi?! La cioara de semănătură?! (Discuţii, râsete.) Bun. S-a făcut o propunere. Vă rog. Microfonul 4.
		Domnul Toni Greblă: Sper că aţi înţeles că nu era o propunere care să fie şi supusă votului. O retrag.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Vă mulţumesc. Domnul senator Igaş.
		Domnul Traian Constantin Igaş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, în primul rând, pentru că mi-aţi deschis microfonul. În altă ordine de idei, nu trebuie să uităm faptul că ne îndreptăm cu viteză mare spre adoptare tacită. Cred că reîntoarcerea la comisiei... (Discuţii, rumoare, râsete, aplauze.) Din sală: E o glumă! (Discuţii, râsete.)
		Domnul Traian Constantin Igaş: ...nu ar avantaja cu nimic iniţiativa legislativă. (Rumoare, discuţii, râsete.) Ţinând cont şi de programul nostru încărcat pe care îl avem în aceste zile, eu vă propun să dăm un vot final astăzi (Rumoare, discuţii, râsete.)... şi, în funcţie de ceea ce se întâmplă... (Discuţii, rumoare, vociferări, aplauze, râsete.)
		Domnul Cseke Attila Zoltán (din sală): Domnule preşedinte, procedură!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, a fost vorba de o glumă a colegului nostru, domnul senator Greblă. Supun votului dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este fără amendamente, şi propunerea legislativă referitoare la noul regim al ciorii de semănătură. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 65 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri, din păcate, nu a întrunit numărul de voturi.
		Domnul Cseke Attila Zoltán (din sală): Procedură!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Îl rog pe domnul senator Cseke, înainte de a încheia programul legislativ, să ia cuvântul în legătură cu punctul 15 din ordinea de zi, adoptat deja. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La punctul anterior, am o problemă de procedură şi aş vrea să intervin. Dintr-o neatenţie nu am reuşit să votăm cu toţii şi raportul de admitere nu a fost aprobat, în schimb legea a fost adoptată, ceea ce ar însemna că adoptăm legea - fiind Cameră decizională - fără amendamentul admis de comisie. În acest fel, practic, substanţa legii se pierde şi v-aş propune, ca procedură, să încercăm să reluăm votul pe raportul favorabil cu amendamentul admis. Pe lege, în ansamblu, am dat vot de adoptare.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Dacă vă uitaţi la raport, veţi vedea că, într-adevăr, raportul este însoţit de amendamente foarte importante pentru textul legii. Noi am votat fără probleme, cred că nu ne-am putut concentra. Dacă nu văd din partea dumneavoastră proteste, supun votului dumneavoastră propunerea de a reveni la punctul anterior, la amendament. Neadoptând raportul, am adoptat legea în varianta iniţială, dar prost, adică mai puţin fericit decât textul amendat, fiindcă nu ne-am concentrat suficient. Revenim la punctul 14, cu rugămintea de a da un vot... (Rumoare, discuţii.) Mă scuzaţi, revenim la punctul 15 - Legea nr. 215/2001. Vă rog să votaţi raportul comisiei cu amendamentul admis. Vă rog să votaţi raportul favorabil al comisiei, cu amendamentul admis. Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, raportul a fost adoptat. Vă rog să votaţi propunerea legislativă, astfel cum a fost amendată. Vă rog să votaţi. Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată. La punctul 16 din ordinea de zi, domnul senator Daea doreşte să ia cuvântul.
		Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte, În primul rând, vreau să mulţumesc liderului Grupului parlamentar al PD-L pentru simţul lucrativ pe care l-a imprimat astăzi. În al doilea rând, aş vrea să spun că am făcut o greşeală, pe care vă rog să o analizaţi. Raportul nu este numai al Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, ci este raport comun, deci şi al Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Este corect să fim în pagina realităţii, cu nuanţele şi cu sesizările fiecăruia, dar v-aş ruga să mergem până la capăt cu procedura, pentru că prind această pagină a răspunderii în cadrul comisiei. Dumneavoastră aţi supus la vot raportul. V-aş ruga să reveniţi asupra votului. Dacă nu, cum consideră plenul, să continuăm cu votul asupra propunerii legislative, pentru a împlini regula juridică de astăzi. Vă mulţumesc pentru înţelegere. Iertaţi-mă pentru intervenţia suplimentară după ora 18.05.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Daea, vă cer scuze respectuos. A fost un raport fără amendamente. Am supus votului raportul fără amendamente şi proiectul de lege, dar nu au întrunit numărul de voturi necesar. Va pleca la Camera Deputaţilor, unde îşi continuă procesul decizional. Dacă insistaţi să dăm un vot separat pe propunerea legislativă, voi cere avizul colegilor şi putem să o facem, nicio problemă. Microfonul 7, dar scurt.
		Domnul Petre Daea: Scurt. Cred că ar fi bine, pentru că nu aţi făcut precizarea că este fără amendamente. A se vedea stenograma.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Daea, vă rog respectuos, avem o stenogramă. Bine. Domnul senator Daea propune să dăm un vot şi pe propunerea legislativă, chiar dacă am adoptat raportul fără amendamente. Vă rog să vă exprimaţi prin vot, dacă doriţi să dăm un vot special şi asupra propunerii legislative. 36 de voturi pentru, 12 împotrivă şi o abţinere. Propunerea legislativă nu a fost adoptată de Senat. Va merge la Camera Deputaţilor, în continuarea procesului legislativ. Vă mulţumesc foarte mult tuturor. Rog liderii grupurilor parlamentare să nu uite de rugămintea pe care v-am adresat-o. Doamna senator Andronescu ar dori să facă un scurt comentariu. Microfonul nr. 4, vă rog. Stimaţi colegi, vă rog să mai rămâneţi un moment.
		Doamna Ecaterina Andronescu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Sper să nu se supere colegii care tocmai sunt pe punctul de a pleca. Astăzi, pe lângă faptul că putem să-i mulţumim domnului preşedinte Daea pentru contribuţia Domniei Sale de astăzi, putem să-i spunem şi "La mulţi ani!", pentru că împlineşte o frumoasă vârstă. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: La mulţi ani, domnule senator Daea! Vă mulţumesc, doamna senator Andronescu. Vă rog să se consemneze în stenogramă că, prin aplauze, a fost salutat cu urări de "La mulţi ani!". Stimaţi colegi, vă rog să rămâneţi, pentru că urmează partea cea mai importantă: întrebări, interpelări şi răspunsuri. Vă mulţumesc şi vă doresc o seară bună celor care nu mai staţi cu noi.
		Stimaţi colegi, La întrebări, Grupul parlamentar al PD-L are 11 minute, Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC - 10 minute, Grupul parlamentar al PNL - 6 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute, iar Grupul parlamentar al independenţilor - un minut. Îl invit întâi la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Alexandru Cordoş - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Vă rog, domnule Oprea.
		Domnul Dumitru Oprea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea este adresată domnului ministru interimar Gheorghe Pogea, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Obiectul întrebării: Beneficiarii ajutoarelor pentru încălzire în perioada 1 noiembrie 2009 - 31 martie 2010. Domnule ministru, Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 106/2009 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi pentru populaţie în vederea plăţii energiei termice, s-a asigurat soluţionarea problemelor mai multor familii aflate în dificultăţi financiare, pentru acoperirea costurilor cu încălzirea într-o perioadă în care veniturile sunt în scădere. În acest context, vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări: Cu cât a crescut numărul familiilor ce vor primi ajutoarele pentru încălzire prin majorarea plafonului de la 425 lei la 615 lei? Care este situaţia, pe judeţe, a acordării acestor ajutoare în perioada 1 noiembrie 2009 - 31 martie 2010? Vă mulţumesc. Aştept răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Aţi consumat 1 minut şi 20 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoş, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Microfonul central, domnule Cordoş, vă rog. Se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu, care nu are decât şase întrebări. Da? Aici sunt trei.
		Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Întrebarea mea este adresată ministrului interimar al muncii, familiei şi protecţiei sociale. Obiectul întrebării: Disponibilizarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap. Stimate domnule ministru, Conform celor declarate de Liga pentru Promovarea şi Apărarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap din România, vă aduc la cunoştinţă faptul că primii salariaţi disponibilizaţi din sistemul public, în urma măsurilor de reformă guvernamentală, sunt asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, care, de regulă, sunt membri ai familiei şi sunt şi pensionari. Asistăm, în acest fel, la discriminarea persoanelor cu handicap şi la încălcarea drepturilor lor constituţionale, drepturi care înseamnă, pe lângă protecţie specială din partea statului, şi anumite măsuri speciale prin care, printre altele, persoanele cu handicap dispun de asigurarea de îngrijire la domiciliu 24 de ore din 24. Se încalcă şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia europeană de combatere a discriminării şi, implicit, Legea nr. 448 din decembrie 2006, republicată în 2008, privind protecţia persoanelor cu handicap. În afara disponibilizării de personal, asistăm şi la neplata salariilor, de luni de zile, în Bucureşti, Prahova, Sibiu, Botoşani, Sălaj, Maramureş şi Bihor. Având în vedere cele menţionate, vă rog, domnule ministru, să răspundeţi la următoarele întrebări: Sunt adevărate aceste afirmaţii? Ce măsuri aţi luat sau veţi lua în acest sens? Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Aţi consumat 1 minut şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte pentru întrebări domnul Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR. Domnule Frâncu, vă rog.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei şi protecţiei sociale. Obiectul: Soluţii pentru diminuarea numărului cazurilor de pensii de invaliditate în cazul bolnavilor închipuiţi. Domnule ministru, Judeţul Vâlcea a ajuns să ocupe un nefericit loc trei în ceea ce priveşte numărul pensiilor de invaliditate, având un procent de 26 din numărul total al pensionarilor. Din cei peste 31.000 de pensionari de acest tip, există, conform dosarelor verificate de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, circa 85% cazuri reale, restul dosarelor luate la verificare nefiind validate. Cum mai există multe cazuri de bolnavi închipuiţi care şi-au cumpărat cu bani grei statutul de pensionar de invaliditate, este cazul să se ia măsuri radicale pentru diminuarea acestui fenomen. De aceea, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi ce măsuri s-au luat în cazul concret, cel al judeţului Vâlcea, şi ce măsură vă propuneţi să luaţi la nivel naţional pentru stoparea sau cel puţin diminuarea acestor cazuri. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris. Pot să prezint şi a doua întrebare?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, vă rog, dar tot un minut să fie.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Da. Întrebarea este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul interimar al agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Domnule ministru, În data de 15 septembrie 2009, Comisia Europeană a depus la Comisia pentru bugete din Parlamentul Europei, la solicitarea acesteia, un raport privind managementul fondurilor europene în România şi Bulgaria. Potrivit acestui raport, în România, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală se confruntă cu neajunsuri în aplicarea legislaţiei privind achiziţiile publice, precum şi cu utilizarea prea frecventă a procedurii negocierii. De asemenea, s-au găsit slăbiciuni la procedurile de înscriere şi la criteriile de selecţie. În ceea ce priveşte Fondul European pentru Pescuit, Comisia Europeană notează că a identificat probleme în capacitatea administrativă a noii autorităţi de management, în primul rând, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Nu în ultimul rând, au fost identificate deficienţe în Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS), parte a Fondului European de Garantare Agricolă. Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog să-mi precizaţi, domnule ministru, care au fost deficienţele majore depistate, dacă aveţi în vedere o strategie de îmbunătăţire a acestei situaţii în viitorul apropiat şi în ce constă aceasta. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator. Aţi consumat 2 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Attila Cseke - Grupul parlamentar al UDMR, se pregăteşte domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări. Am să încerc să fiu cât mai scurt. Prima întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătăţii, şi are ca obiect: Birocraţia sufocantă din sistemul sanitar. Stimate domnule ministru, Serviciile medicale oferite pacienţilor sunt influenţate atât de profesionalismul cadrelor medicale, de finanţarea sistemului medical, dar şi de modalitatea posibilităţii de organizare a programului pentru oferirea de servicii medicale de către personalul din acest domeniu. Procedurile care trebuie parcurse, de exemplu, de către un medic de familie, cum ar fi verificarea calităţii de asigurat pentru persoane - care ar putea fi verificate mai uşor de alte structuri, şi anume: pensionari de boală - de către cabinetele de expertiză a capacităţii de muncă, elevi peste 18 ani - de către şcoli, studenţi - de către facultăţi - sau certificarea excesivă a unor documente emise, cum ar fi trecerea seriei şi numărului formularelor cu regim special şi în registrul de consultaţii, care trebuie semnat şi parafat pe fiecare pagină de către medic, contribuie la pierderea unei perioade importante de timp, care ar putea fi folosită în slujba cetăţenilor. Lipsa unei informări corespunzătoare şi la timp a medicilor de familie de către casele judeţene de asigurări de sănătate conduce la deplasări multiple ale acestora, de trei-patru ori pe lună, în municipiul reşedinţă de judeţ şi înseamnă tot atâtea zile pierdute în ceea ce priveşte serviciile medicale oferite asiguraţilor. Având în vedere aceste inadvertenţe semnalate în activitatea structurilor din sistemul medical, birocraţia excesivă şi multitudinea de raportări şi documente ce trebuie întocmite de către cei care ar trebui să se ocupe exclusiv de servicii medicale, vă rog, domnule ministru, să-mi oferiţi detalii privind demersurile întreprinse de ministerul condus de dumneavoastră pentru eficientizarea muncii cadrelor medicale. Solicit răspuns în scris. A doua întrebare este adresată doamnei Crinuţa Nicoleta Dumitrean, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Stimată doamnă preşedinte, Acordarea de despăgubiri băneşti sau prin echivalent pentru imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist constituie preocupări importante ale cetăţenilor, fiind obligaţia statului de a încerca soluţionarea lor cât mai grabnică şi de a încerca, astfel, să facă dreptate şi să mai aline din suferinţa acestor persoane nevinovate, afectate de actele samavolnice săvârşite în perioada fostului regim. Multe dintre persoanele afectate de măsurile abuzive ale fostului regim aşteaptă şi în prezent ca aceste despăgubiri să fie plătite. Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi comunicaţi, doamna preşedinte, care este stadiul soluţionării cererii de despăgubire a doamnei Veres-Kovacs Valeria, domiciliată în municipiul Oradea, Strada Libertăţii nr. 38, notificarea acesteia pentru acordarea de despăgubiri pentru imobilul preluat în mod abuziv în perioada regimului comunist, identificat în CF nr. 1.303 Oradea, nr. top. 3.854, fiind înregistrată la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor cu nr. 23.374/CC. Mulţumesc. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David - Grupul parlamentar al PD-L. Microfonul central.
		Domnul Gheorghe David: Întrebarea mea este adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Obiectul şi conţinutul acestei întrebări: Sumele alocate pentru investiţii şcolare. Prin intermediul acestei întrebări, doresc să vă aduc la cunoştinţă faptul că, în ultimii ani, în municipiul Timişoara au fost demarate lucrări de extindere, renovare şi reabilitare la mai multe unităţi de învăţământ, grădiniţe şi şcoli. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi câte şantiere au mai rămas, nefiind încă finalizate lucrările contractate, şi la care dintre unităţile de învăţământ, la nivelul municipiului Timişoara, mai există acestea. Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Pe lângă distinşii senatori care au adresat oral întrebările, au mai depus întrebări în formă scrisă, fără să le citească, următorii: din partea Grupului parlamentar al PD-L - domnii senatori Dorel Borza, Alexandru Pereş, Alexandru Mocanu, Gabriel Mutu şi Tudor Udriştoiu; din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC - domnul senator Vasile Cosmin Nicula. Trecem la sesiunea de interpelări.
		O să încep invitându-l la microfon pe domnul senator Mihail Hărdău, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, domnul senator Ion Vasile. Aveţi microfonul, vă rog.
		Domnul Mihail Hărdău: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă spun că am de adresat o întrebare, nu o interpelare, dacă acceptaţi această chestiune... E o mică eroare din partea cabinetului meu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă cer scuze. Este, probabil, o eroare materială. Vă rog să mă scuzaţi. O să vă rog să o depuneţi în scris, domnule senator. Puteţi să o prezentaţi pe scurt. Mulţumesc.
		Domnul Mihail Hărdău: Întrebare adresată domnului ministru interimar al educaţiei, cercetării şi inovării Emil Boc. Obiectul întrebării: Înfiinţarea unor programe de studii universitare de masterat care nu respectă cadrul legal. Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, doamna Ecaterina Andronescu, a emis, la data de 29 septembrie 2009, Ordinul nr. 5.356/2009 privind programele de studii universitare de masterat înfiinţate prin hotărâri ale senatelor instituţiilor de învăţământ superior, în baza Legii învăţământului nr. 84/1995, a Legii nr. 2/2008 privind modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995. În preambulul acestui ordin sunt enumerate o serie de acte normative printre care şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 250/2009. Luând în considerare observaţiile care mi-au fost adresate, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, de către Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, atenţionările făcute de către membrii Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, precum şi aspectele punctuale semnalate de mass-media, vă rugăm să ne precizaţi: elementele care au stat la baza introducerii în anexele la ordinul sus-menţionat a programelor de studii universitare de masterat care nu respectă cadrul legal stabilit în acest an prin promulgarea Legii nr. 250/2009; perioada de timp în care din învăţământul universitar românesc vor fi eliminate toate programele de studii universitare de masterat care nu respectă legislaţia în vigoare, unde este cazul. Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Să ştiţi că, într-adevăr, merită să fie o interpelare, dar, dacă aţi formulat-o ca întrebare, o vom lăsa ca întrebare. Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Vasile şi se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu.
		Domnul Vasile Ion: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş dori să adresez o interpelare pentru o clarificare din partea Guvernului, de această dată a domnului prim-ministru, chiar dacă este demis, întrucât problema pe care vreau să o abordez este legată de situaţia specială în care ne găsim în prezent în faţa acestei gripe porcine care a declanşat nu numai un fenomen medical de tip pandemie în România, dar şi o stare de panică în ceea ce priveşte populaţia ţării, şi poate că această panică este chiar justificată. Ţinând cont de atitudinile neclare şi de această lipsă de certitudine privind implicarea Ministerului Sănătăţii, cât şi, spuneam mai devreme, ţinând cont de complexitatea acestei atitudini - este vorba de corelarea unor acţiuni ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, deci o chestiune interministerială şi interdisciplinară -, toate acestea ar trebui să conducă la un program pe termen scurt, un program imediat, dar, de asemenea, şi la un program pe termen lung, ţinând cont de ceea ce înseamnă o pandemie cu un virus care este puţin cunoscut. În aceste condiţii, solicit Guvernului României, domnului prim-ministru, un răspuns clar, precizări foarte clare privind această chestiune. Cunoaştem că sunt foarte multe preocupări în acest moment, multe dintre ele nu au legătură cu starea de sănătate a populaţiei, ci mai mult cu solicitarea votului populaţiei, dar cred că Guvernul are obligaţia de a veni aici, în faţa Parlamentului, să ne facă aceste precizări. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Vă rog, domnule senator Emilian Frâncu, şi se pregăteşte domnul senator Cseke Attila.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc. Obiectul interpelării: Situaţia plafonului pentru acordarea ajutoarelor de încălzire în sezonul rece 2009-2010. Domnule prim-ministru, În data de 9 octombrie 2009, Guvernul condus de dumneavoastră a decis micşorarea pragului venitului net pe membru de familie pentru care se poate beneficia de ajutor pentru încălzirea locuinţei de la 615 la 425 lei. Nici două săptămâni mai târziu, pe 19 octombrie anul curent, tot dumneavoastră aţi cerut Parlamentului să majoreze, în regim de urgenţă, plafonul de venituri luate în calcul pentru acordarea ajutoarelor de încălzire la suma iniţială, neprecizând însă soluţia financiară găsită, şi nici că ordonanţa de urgenţă de reducere a plafonului pentru ajutoarele de încălzire a fost adoptată chiar de actualul Guvern. Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Ce v-a determinat să reveniţi brusc la sentimente mai bune şi să vă schimbaţi opţiunea? Care sunt sursele de finanţare pentru a susţine această modificare şi de ce cu 10 zile înainte acestea nu existau? Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, domnului ministru interimar Radu Berceanu. Obiectul interpelării: Motivele inexistenţei unui punct sanitar pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni. Stimate domnule ministru, Conform unei ştiri apărute acum câteva săptămâni, un avion Boeing 777, aparţinând Companiei Air France, ce făcea legătura între Paris şi Singapore, a aterizat de urgenţă, în noaptea de 6 octombrie 2009, pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni, după ce unul dintre pasagerii aflaţi la bord a decedat. Purtătorul de cuvânt al aeroportului a precizat că un pasager în vârstă de 85 de ani a făcut stop cardiac, după aterizarea aeronavei fiind constatat decesul bărbatului. Se spune că cele mai importante informaţii le culegi în viaţă din experienţă. În legătură cu această ştire, mi-am amintit de o întâmplare pe care am avut-o pe aeroportul internaţional cu câteva săptămâni în urmă. Aşteptând îmbarcarea pentru o cursă internă operată de TAROM, am avut, brusc, o problemă medicală şi am apelat la punctul de informaţii din aeroport pentru a mă orienta spre un punct sanitar unde să pot primi servicii medicale din partea unui profesionist, medic sau măcar asistent medical. Cu surprindere, am aflat din răspunsul doamnei de la "Informaţii" că nu există un punct sanitar în cel mai important aeroport din România, fiind direcţionat către farmacia ce, într-adevăr, funcţionează non-stop în principalul punct aerian de intrare în ţara noastră. Am avut astfel această experienţă nefericită de a constata că pe principalul aeroport internaţional din România nu există o posibilitate de a apela la un specialist în domeniul medical atunci când ai nevoie, nu de bunăvoie, ci pentru că eşti pus în situaţia nefericită a unei probleme de sănătate. Vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi care sunt motivele pentru care pe cel mai important aeroport internaţional al României, prin care trec zeci de mii de pasageri zilnic, nu există un punct sanitar şi când vor putea apela aceşti pasageri la servicii medicale profesionale, atunci când, din cauza unor motive obiective, se iveşte situaţia nedorită să aibă nevoie de acestea exact pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" - Otopeni. Solicit răspuns în scris şi oral.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David. Microfonul central.
		Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului, mai precis Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Centrul Meteorologic Regional Banat-Crişana este o unitate în subordinea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, care gestionează datele meteo din vestul României. Din informaţiile mele, acest centru a beneficiat în ultimii 20 de ani de mai multe investiţii, printre care şi un radar pentru uz meteorologic, din câte ştiu producţie SUA. Vă rog să-mi comunicaţi, doamna ministru, prin intermediul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, de ce fel de investiţii mari, cu impact regional, a beneficiat Centrul Meteorologic Regional Banat-Crişana. În al doilea rând, câţi dintre fermierii din zona de referinţă au beneficiat de serviciile sale? În al treilea rând, care sunt sursele de finanţare şi cuantumul acestora? Vă mulţumesc. Doresc răspuns în scris şi verbal.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Stimaţi colegi, Cu interpelarea domnului senator Gheorghe David am încheiat seria interpelărilor care au fost prezentate oral şi vă informez că, pe lângă interpelările prezentate astăzi oral, au mai depus interpelări în scris: domnul senator Iulian Urban, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Alexandru Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul senator Vasile Cosmin Nicula, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, domnul senator Şerban Constantin Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, domnul senator Mihăiţă Găină, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, domnul senator Avram Crăciun, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, domnul senator Serioja Sorin Chivu, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, şi domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL. În ceea ce priveşte răspunsurile orale la întrebări şi interpelări, întrucât colegii senatori care le-au solicitat nu sunt prezenţi în sală, vor primi răspunsurile în scris. Vă mulţumesc tuturor, în primul rând domnului senator Nicolae Robu, singurul coleg care a fost alături de noi, deşi nu avea nici întrebări, nici interpelări. Vă mulţumesc. Vă doresc o seară bună!
		Şedinţa s-a încheiat la ora 18.30.