Şedinţa Senatului din 16 decembrie 2009

	Şedinţa a început la ora 9.35. Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei şi Cornel Popa, secretari ai Senatului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Bună dimineaţa! Îl rog pe domnul secretar Orest Onofrei să facă apelul nominal. Vă rog, domnule Onofrei.
	Domnul Orest Onofrei: - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - prezent - Andronescu Ecaterina - prezentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - absent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - absent - Banias Mircea Marius - prezent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - prezent - Bădescu Iulian - prezent - Bălan Gheorghe Pavel - absent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - prezent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - prezentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - absent - Calcan Valentin Gigel - absent - Câmpanu Liviu - prezent - Chelaru Ioan - prezent - Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent - Chivu Sorin Serioja - prezent - Cibu Constantin Sever - absent - Cinteză Mircea - prezent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - absent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - delegaţie - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Diaconu Mircea - prezent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - prezent - Frunda György - delegaţie - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ghişe Ioan - absent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - absent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - prezent - Jurcan Dorel - absent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - absent - Mang Ioan - prezent - Marcu Gheorghe - prezent - Mardare Radu Cătălin - delegaţie - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - prezent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - absent - Măgureanu Cezar Mircea - absent - Mărcuţianu Ovidius - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - absent - Mîrza Gavril - prezent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - prezent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - absent - Mutu Gabriel - prezent - Necula Marius Gerard - prezent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius Petre - absent - Nicoară Romeo Florin - prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - prezent - Nicula Vasile Cosmin - absent - Nistor Vasile - absent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - prezent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - absent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - prezent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - absentă - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Prunea Nicolae Dănuţ - prezent - Rasaliu Marian Iulian - prezent - Rădulescu Cristian - absent - Rădulescu Şerban - prezent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - prezent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - absent - Sbîrciu Ioan - prezent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - absent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - absent - Toma Ion - absent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - absent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - absent - Vasilescu Lia Olguţa - absentă - Verestóy Attila - absent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală pentru a putea începe lucrările şedinţei Senatului de astăzi. Vreau să vă informez că avem o ordine de zi foarte bogată, pe care va trebui să o parcurgem, şi avem un cvorum la limită, ultima dată când m-am interesat erau 69 de colegi care semnaseră prezenţa şi vom vedea câţi au răspuns şi la apelul nominal. Am rugămintea să încercăm să parcurgem cât mai mult din ordinea de zi de astăzi. Vreau să vă informez că şedinţa de astăzi este condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Orest Onofrei şi Cornel Popa, secretari ai Senatului. Vă confirm imediat numărul celor care au răspuns la apelul nominal: 69-70 de colegi au răspuns apelului nominal. Începem cu ordinea de zi. Vă rog să consultaţi proiectul ordinii de zi care vă este propus de Biroul permanent al Senatului. Sunt observaţii, comentarii, propuneri în legătură cu ordinea de zi? Nu este cazul. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi a şedinţei Senatului de astăzi. Vă rog să votaţi. Vă rog să votaţi, domnule senator Frâncu. Cu 38 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată.
	Trecem la primul punct din ordinea de zi, Probleme organizatorice - aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21-26 decembrie 2009. Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru perioada 21-26 decembrie. Biroul permanent vă propune luni, la ora 14.00, o şedinţă a Birourilor permanente reunite şi de la ora 14.00, ca de obicei, lucrări în grupurile parlamentare. De la ora 15.00 la ora 16.30 vă propunem şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru prezentarea Hotărârii Curţii Constituţionale privind respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din 22 noiembrie 2009, urmată de o şedinţă comună solemnă - prezentarea Curţii Constituţionale privind validarea alegerii Preşedintelui României şi depunerea jurământului de către candidatul validat pentru funcţia de Preşedinte al României. De la ora 17.00 avem o a doua şedinţă comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor, care este consacrată împlinirii a 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Pentru zilele de marţi, miercuri şi joi, vă propunem lucrări în comisiile permanente, probabil sau posibil pentru audierea candidaţilor care vor fi propuşi pe lista noului guvern, având în vedere că azi-dimineaţă fostul candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru şi-a depus mandatul. Am însă şi o veste bună pentru dumneavoastră: vineri, 25 decembrie, şi sâmbătă, 26 decembrie, sunt zile libere, fiind vorba de Crăciun. În legătură cu programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare, aveţi comentarii sau observaţii de făcut? Nu pare să fie cazul. Supun votului dumneavoastră programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare şi programul de lucru pentru astăzi, şedinţă în plen până la ora 13.00... sau până la epuizarea ordinii de zi..., sau până la epuizarea cvorumului. (Râsete, discuţii.) Vă rog să votaţi. Cu 50 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru pentru astăzi şi programul pentru săptămâna viitoare au fost aprobate.
	La probleme organizatorice doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul senator Chirvăsuţă. Microfonul central.
	Domnul Laurenţiu Chirvăsuţă: Domnule preşedinte al Senatului, Stimaţi colegi, Sunt senatorul Chirvăsuţă Laurenţiu, din Circumscripţia electorală nr. 18, Colegiul nr. 1 - Galaţi. Doresc să vă aduc la cunoştinţă că, din acest moment, mă declar senator independent şi mă alătur Grupului independenţilor din Senatul României.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Chirvăsuţă. Am luat notă. Domnul senator Chivu. Microfonul 4. Doamna senator Silistru insistă, fiind vorba de o declaraţie importantă pentru ţară (Râsete, discuţii.), să o faceţi de la microfonul central.
	Domnul Sorin Serioja Chivu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă aduc la cunoştinţă că de luni, 14 decembrie, mă declar senator independent. Sunt senator de Prahova. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. S-a luat notă. S-a luat notă şi în şedinţa Biroului permanent de ieri. Mai doreşte cineva să fie aplaudat? (Discuţii, râsete, rumoare.) Bine. Mulţumesc. Lăsăm pentru data viitoare. (Râsete, discuţii.)
	Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului României pe anul 2010. Un punct important... şi vă mulţumesc că sunteţi prezenţi în sală. Îl rog pe domnul chestor Dan Radu Ruşanu să vă prezinte acest proiect de hotărâre care a fost aprobat şi în Biroul permanent al Senatului. Domnule Ruşanu, nu precizaţi din ce grup faceţi parte, dar vă rog să veniţi să prezentaţi proiectul de buget. Microfonul central.
	Domnul Dan Radu Ruşanu: Stimaţi colegi, Potrivit Legii finanţelor publice nr. 500/2002, art. 34 alin. (2), Camera Deputaţilor şi Senatul îşi aprobă bugetele înaintea dezbaterii bugetului de stat şi le înaintează Ministerului Finanţelor Publice în vederea includerii lor în bugetul de stat. Această includere este obligatorie. În acest sens, s-a fundamentat proiectul de buget al Senatului României pe anul 2010 în conformitate cu legislaţia în vigoare şi metodologia de elaborare a proiectelor de buget pentru anul 2010 şi a estimărilor pentru perioada 2011-2013, transmisă de Ministerul Finanţelor Publice, la nivelul sumei de 139.643 mii lei, din care: cheltuieli curente: 108.643 mii lei; cheltuieli de capital: 31.000 mii lei. Aş vrea să fac câteva precizări înainte de a prezenta restul bugetului. În anul 2009, bugetul Senatului României a fost iniţial aprobat de Senat la suma de 146 milioane lei. În urma propunerilor făcute de unii colegi din Senat, acest buget s-a redus... (Rumoare, discuţii.) Aceste sume s-au redus în anul 2009 şi, faţă de cele 146 milioane iniţiale, care însemnau o creştere faţă de bugetul pe 2008, s-a ajuns în execuţie la o sumă de 97.304 mii lei, şi Senatul a fost singura instituţie din România care a operat o reducere de 4,5%. Ce a însemnat acest lucru? A însemnat că Senatul României, în cursul anului 2009, a blocat posturile vacante existente, neputând face alte angajări, a sistat plata orelor suplimentare efectuate peste programul normal de lucru, a anulat premiile trimestriale pentru trimestrele 2, 3 şi 4 şi, de asemenea, a acordat zile de concediu fără plată pentru tot personalul instituţiei, inclusiv senatori. Spre deosebire de noi, Camera Deputaţilor - care nu a operat aceste reduceri din proprie iniţiativă şi nici pe cele care au urmat ulterior, făcute de Ministerul Finanţelor Publice - nu a operat nici blocarea posturilor, nici anularea premiilor, nici plata orelor suplimentare şi, în afară de acestea, pentru lunile noiembrie şi decembrie, faţă de 4 zile de concediu fără plată, a operat o singură zi de concediu fără plată în anul 2009. Ţinând cont de aceste lucruri, am propus ca bugetul Senatului pentru anul 2010 să fie de 159.465 mii lei, ceea ce reprezintă o creştere de numai 8% faţă de bugetul aprobat iniţial pentru anul 2009, înainte de reducerile operate de noi şi de cele operate ulterior de Ministerul Finanţelor Publice, care să poată acoperi unele cheltuieli suplimentare care sunt în 2010. Astfel, în 2010, Senatul este obligat să suporte o parte din plata cotizaţiilor la organismele internaţionale pe care Parlamentul României le are pentru anul 2010 şi care se operează alternativ. În 2009 au fost suportate de Camera Deputaţilor, în 2010 vor fi suportate de Senat. De asemenea, s-au prevăzut unele cheltuieli de investiţii, deoarece în ultimii 5 ani nu s-au executat reparaţii la partea de clădire a Parlamentului aparţinând Senatului. Fiind o mare perioadă de timp în activele Camerei Deputaţilor, aceasta nu a fost interesată să cheltuiască bani pentru nişte spaţii care urmau să fie predate Senatului României, fapt ce a determinat o degradare accentuată a acestora. La titlul "Bunuri şi servicii", creditele bugetare au fost fundamentate pentru 2010 aproximativ la nivelul bugetului Senatului pentru anul 2009, aprobat iniţial, credite care pot asigura funcţionarea instituţiei în condiţiile utilizării prudente şi economice a fondurilor cu această destinaţie. De asemenea, creditele prevăzute la titlul "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" au fost diminuate faţă de cele aprobate în anul 2009 cu 13%, având în vedere că, în 2009, Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, căruia îi erau destinate aceste fonduri, a avut cheltuieli pentru organizarea unor acţiuni legate de împlinirea a 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Creditele prevăzute la titlul "Cheltuieli de capital" pentru anul 2010 au fost fundamentate ţinându-se cont de necesarul lucrărilor de efectuat la clădire, înlocuirea aparaturii de birotică, depăşită fizic şi moral, cât şi de efectuarea unor reparaţii capitale. Pentru titlul "Asigurări şi asistenţă socială" au fost prevăzute credite necesare unor remuneraţii salariale potrivit prevederilor din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar. Ţinând cont de acest lucru şi ştiind că Ministerul Finanţelor Publice este obligat să preia cifrele date de Senat şi Camera Deputaţilor în bugetul de stat pentru anul 2010, sperând că nu va mai efectua acele reduceri de buget aşa cum a fost în anul 2009, şi acelea au fost în număr de trei - sincer, eu cred că vor fi operate aceste reduceri -, vă propun să votaţi bugetul Senatului la cifrele şi propunerile făcute de Biroul permanent al Senatului. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului chestor Dan Radu Ruşanu. Stimaţi colegi, Doriţi să faceţi comentarii sau să puneţi întrebări? Vreau să vă informez că este şi secretarul general al Senatului, domnul Ion Moraru, prezent în sală, cu echipa dânsului. Dacă aveţi orice întrebări, puteţi să i le adresaţi direct, are cine să vă răspundă. Dacă nu sunt comentarii sau observaţii, vă propun să trecem la votarea bugetului Senatului pentru anul 2010. Vă rog să votaţi. Cu 59 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, bugetul Senatului pentru anul 2010 a fost aprobat. Înainte de a trece la punctul următor, am înţeles că, pe procedură, domnul senator Mircea Diaconu doreşte să spună două cuvinte. Vă rog, microfonul central pentru domnul senator Mircea Diaconu.
	Domnul Mircea Diaconu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Sunt senatorul Mircea Diaconu, Circumscripţia electorală nr. 1, judeţul Argeş, şi azi, miercuri, 16 decembrie 2009, mă declar scârbit. Mulţumesc. (Aplauze.)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Diaconu.
	Stimaţi colegi, La punctul 3 din ordinea de zi avem o notă privind adoptarea tacită a unei iniţiative legislative şi aş dori să vă informez că se consideră adoptată, prin împlinirea termenului la data de 15 decembrie 2009, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituţia României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarea iniţiativă legislativă: - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativteritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local. În urma adoptării tacite a acestei iniţiative legislative, ea urmează să fie transmisă Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, în calitate de Cameră decizională.
	Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 269 din 2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României. Aş vrea să întreb dacă dintre iniţiatori doreşte să o susţină cineva. Nu este cazul. În această situaţie, o să solicit punctul de vedere din partea Guvernului şi v-aş ruga respectuos ca unul dintre colegii care fac parte din Comisia pentru politică externă să fie amabil să preia raportul comisiei. Domnule senator Severin, salutăm prezenţa dumneavoastră aici pentru a ne prezenta raportul comisiei de specialitate. Domnule secretar de stat Doru Costea, microfonul 8, vă rog.
	Domnul Doru Romulus Costea - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onoraţi membri ai Senatului, Această iniţiativă legislativă pe care o examinaţi în momentul de faţă a fost examinată, la rândul nostru, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi am formulat un punct de vedere pe care l-am prezentat în şedinţă de guvern, Guvernul însuşindu-şi acest punct de vedere. În primul rând, aş dori să remarc aprecierea pe care am dat-o în cadrul ministerului pentru sugestiile făcute. În al doilea rând, ţin să vă informez că în cadrul Ministerului Afacerilor Externe a început să funcţioneze un grup de reflecţie care examinează modificările ce trebuie să fie introduse în legea despre care vorbim, Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, ţinând cont de calitatea de membru al Uniunii Europene, precum şi de alte modificări pe care le prefigurăm, inclusiv ca urmare a intrării în funcţiune a Tratatului de la Lisabona. Conform calendarului legislativ aprobat, acest proces de reflecţie urmează să se încheie în cursul anului 2010, astfel încât, până în luna octombrie, să propunem modificările de rigoare. În aceste condiţii, vă supunem respectuos aprobării dumneavoastră respingerea acestor propuneri de modificare, respectiv de completare a legii despre care vorbim, având în vedere că acest proces urmează să se încheie în lunile care vin. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Îl rog pe domnul senator Georgică Severin, foarte pe scurt, să ne prezinte raportul comisiei, motivaţia raportului de respingere, pentru că este un raport de respingere. Microfonul 7. Vă rog.
	Domnul Georgică Severin: Ţinând cont de faptul că prin această propunere legislativă se măreşte riscul ca, prin procedurile propuse, să se diminueze gradul predictibilităţii carierei diplomatice şi să se reducă nivelul criteriilor de competenţă, ţinând cont şi de punctul de vedere al Guvernului, care are pe rol un proiect asemănător, cu majoritate de voturi, Comisia pentru politică externă a Senatului a dat un aviz negativ.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Severin. Dacă doriţi să puneţi întrebări sau dacă sunt intervenţii la dezbaterile generale? Nu pare să fie cazul. Stimaţi colegi, este vorba de o lege organică. O să supun întâi la vot raportul de respingere. El are nevoie de 69 de voturi pentru a fi adoptat. Vă rog să vă pronunţaţi în legătură cu raportul de respingere. Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Vă rog să votaţi. Cu 50 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere nu a fost adoptat. În aceste condiţii, sunt obligat să supun votului propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă nu a întrunit decât 4 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi o abţinere şi, în consecinţă, este respinsă.
	Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind darea în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale a unor bunuri aflate în domeniul public al statului. Din partea Guvernului, domnule Valentin Iliescu, microfonul 10, vă rog frumos.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori! Guvernul este iniţiatorul acestui proiect de lege având ca obiect de reglementare darea în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea şi a consiliilor locale ale municipiului Constanţa, oraş Năvodari şi Ovidiu a unor bunuri imobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi a Administraţiei Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării". Prin această mutare a acestor bunuri imobiliare, Guvernul susţine o serie de planuri turistice şi de dezvoltare durabilă a municipiului Constanţa şi a celor două oraşe - Năvodari şi Ovidiu -, prin transferul Lacului Siutghiol şi al unei parcele de teren în suprafaţă de aproximativ 13 hectare de baltă, stufăriş şi canale, aflate în administrarea Rezervaţiei Biosfera "Delta Dunării", care să constituie baza pentru realizarea unor activităţi turistice de agrement şi chiar pentru dezvoltarea unor zone rezidenţiale. Mulţumim comisiei de specialitate, care a apreciat şi a întocmit un raport de admitere, fără amendamente, motiv pentru care vă rog, doamnelor şi domnilor senatori, să fiţi de acord cu acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului Iliescu. Din partea comisiei, domnule senator Belacurencu, vă rog, pe scurt, raportul dumneavoastră.
	Domnul Trifon Belacurencu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Aş mai adăuga la ceea ce a spus reprezentantul Guvernului importanţa pentru judeţul Tulcea a acestui act normativ, în sensul că în zona Cetăţii Enisala, unde se transferă aproximativ 13 hectare către Consiliul Judeţean Tulcea, urmează să fie amenajat un port turistic. Ar fi o încununare a unui program vast din acea zonă a judeţului, prin care se amenajează, pe o perioadă de timp, cinci porturi turistice în Delta Dunării. Comisia a analizat în mai multe şedinţe acest proiect de lege, în prezenţa reprezentanţilor Guvernului, şi a adoptat un raport de admitere, cu majoritate de voturi. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi aviz negativ de la Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator Belacurencu. Dacă aveţi întrebări sau intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator.
	Domnul Ion Bara: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Fiind senator de Tulcea, se subînţelege că vin la acest microfon să susţin acest proiect de lege care vizează, în esenţă, preluarea unor bunuri de către consiliile locale din sudul Dobrogei - municipiul Constanţa, oraşul Năvodari, oraşul Ovidiu -, precum şi din nordul Dobrogei - Consiliul Judeţean Tulcea -, care preiau o suprafaţă de teren. Esenţa este una singură pentru ambele situaţii, şi anume aceea de a sprijini dezvoltarea unor programe de dezvoltare a turismului local. De aceea, consider că este în avantajul comunităţilor locale să aprobăm cu toţii acest proiect de lege, pentru că, în felul acesta, dăm curs unui subprogram de dezvoltare a turismului, şi anume "Dezvoltarea echilibrată şi integrată a turismului în zona Deltei Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre", astfel încât să putem vorbi de o ridicare a nivelului economic în această zonă. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu mulţumesc domnului Bara pentru sprijinul acordat acestui proiect de lege. Îl invit la microfonul 4 pe domnul senator Moga.
	Domnul Nicolae Moga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Evident, senator de Constanţa, şi eu susţin acest proiect, însă aş vrea să vă aduc în discuţie faptul că, dintr-o eroare procedurală, Lacul Siutghiol se află sub o dublă administrare. Cu acest proiect de lege se şi reglementează o parte din suprafeţe şi eu argumentez faptul că o serie de planuri turistice şi de dezvoltare durabilă pentru Constanţa, Năvodari şi Ovidiu au evidenţiat necesitatea intensificării exploatării potenţialului turistic al zonei pentru dezvoltarea unor noi produse turistice menite să repoziţioneze aceste zone pe harta turismului naţional şi internaţional. Mulţumesc anticipat colegilor.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Dacă nu mai sunt, stimaţi colegi, o să supun la vot raportul comisiei, care este un raport de admitere, fără amendamente, precum şi proiectul de lege. Vom da un singur vot pe raport şi pe proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
	Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2009 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural. Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 10, vă rog.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural. Adoptarea prezentului proiect de lege este motivată de necesitatea alocării sumelor necesare începerii realizării obiectivelor de investiţii finanţate prin programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural. De asemenea, se stabileşte ca dată-limită pentru finanţarea acestor lucrări 18 luni de la data predării amplasamentului investiţiei. Ordonanţa face referire şi la programul de realizare a infrastructurii bazelor sportive din spaţiul rural, cu termen de 12 luni de la data predării amplasamentului investiţiei, precum şi la faptul că acest program se derulează până în anul 2012, fondurile alocate de la bugetul statului fiind de 1 miliard RON. Vă mulţumesc şi vă rog să susţineţi proiectul Guvernului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, domnul senator Belacurencu. Vă rog. Microfonul 7.
	Domnul Trifon Belacurencu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În şedinţa din 10 noiembrie 2009, comisia a dezbătut proiectul de lege împreună cu reprezentantul Secretariatului General al Guvernului şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere. S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Întrebări sau intervenţii la dezbateri generale? Nu este cazul. Vă supun la vot raportul comisiei şi proiectul de lege. Este un raport fără amendamente. Vă rog să vă pronunţaţi în legătură cu raportul şi proiectul de lege, stimaţi colegi. Cu 49 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2009 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural a fost adoptat.
	Doamnelor şi domnilor senatori, Deşi am aprobat proiectul ordinii de zi, vă cer totuşi îngăduinţa să lăsăm punctul 7 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2009 pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate -,care este un proiect de lege cu caracter de lege organică, pentru ora 12.00, pentru că, din voturile care s-au dat rezultă că, în actualele condiţii, chiar cu toată bunăvoinţa, nu ar avea cum să treacă. Cu rugămintea - imediat, domnule senator Greblă - pentru liderii grupurilor parlamentare, mai ales cele care susţin Guvernul, să mobilizeze colegii senatori. Dacă nu, la ora 12.00 vom fi obligaţi fie să supunem la vot, fie să suspendăm şedinţa sau să încheiem lucrările. Vă rog, domnule senator Toni Greblă, microfonul 4.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În acelaşi sens, având în vedere rugămintea Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia consulară, care încă nu a găsit modalitatea tehnică de armonizare a textului cu amendamentul propus, pentru că este vorba de paşapoarte simple temporare, electronice, eu v-aş solicita să fiţi de acord - v-am spus, este solicitarea Ministerului Afacerilor Externe -, să se pună de acord toate instituţiile, inclusiv Departamentul pentru Afaceri Europene...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Aş vrea să ştiu ce punct este pe ordinea de zi?
	Domnul Toni Greblă: La punctul 7 din ordinea de zi, rugămintea este să-l reportăm pentru şedinţa de luni, 21 decembrie anul curent, până atunci instituţiile având timp să se pună de acord între ele asupra acestui text care ne creează nişte obligaţii şi în raport cu Comisia Europeană.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, dar cu votul dumneavoastră, foarte preţios, domnule senator Greblă, am adoptat un program pentru ziua de luni, 21 decembrie anul curent, care nu prevede plen la Senat. Eu ţin seama, fără nicio îndoială, dar vă spun, în acelaşi timp, că e relativ dificil să facem acest lucru, nu văd cum l-am putea face, şi apelez la înţelepciunea doamnei Doina Silistru să ne scoată din încurcătură. Microfonul 3.
	Doamna Doina Silistru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aceasta voiam să spun şi eu, şi anume 22 decembrie anul curent este termenul de adoptare tacită, practic, azi ar fi ultima şedinţă de plen în care am putea lua o hotărâre cu privire la acest proiect de lege.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Greblă, maximum ce pot face este să las pentru ora 12.00, în caz contrar se adoptă tacit şi cred că nu este o bună practică, pentru că săptămâna trecută am adoptat un şir de legi prin adoptarea tacită. Deci, dacă sunteţi de acord, dacă nu vă opuneţi, vă rog să lăsăm punctul 7 din ordinea de zi pentru ora 12.00 şi să trecem la punctul 8 din ordinea de zi.
	La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2006 pentru modificarea şi completarea unor acte normative prin care se acordă drepturi sociale, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor de personal. Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Doina Pârcălabu, iar din partea Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, domnul senator Alexandru Cordoş. Microfonul 10 pentru doamna secretar de stat.
	Doamna Domnica Doina Pârcălabu - preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori! Acordarea tichetelor de călătorie, în număr de şase, pentru pensionari reprezintă o prestaţie în natură, fapt pentru care scopul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2004 a fost acela de a crea cadrul juridic care să permită familiilor de pensionari să utilizeze în întregime facilităţile de transport pe calea ferată, şi nu de majorare a veniturilor realizate din pensia de asigurări sociale. Mai mult, contravaloarea acestor tichete de călătorie se suportă din bugetul de stat. Având în vedere condiţiile economice, în anul 2009 nu s-a acordat contravaloarea acestor tichete în ceea ce priveşte tichetele nefolosite pentru anul 2008. Având în vedere considerentele de natură financiară, punctul de vedere al Guvernului este acela de a nu susţine compensarea în bani, în anul 2010, a tichetelor de călătorie nefolosite în anul 2009. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, vă rog să prezentaţi raportul.
	Domnul Alexandru Cordoş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Propunerea are ca obiect de reglementare compensarea în bani, în 2010, a tichetelor de călătorie pe calea ferată, tichete de călătorie neutilizate de către pensionari, în cuantum de 40 lei pe tichet. Guvernul României a transmis motivele de drept şi de fapt pentru care nu susţine adoptarea propunerii legislative. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a transmis un aviz negativ. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au decis, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere a propunerii legislative. Votul de respingere adoptat de comisie este motivat de următoarele considerente: sediul materiei se află în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari, şi nu în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2006. Potrivit art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2008, "Compensarea în bani pentru tichetele de călătorie pe calea ferată neutilizate în anul 2008, prevăzută la art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari, aprobată prin Legea nr. 565/2004, cu modificările ulterioare, nu se acordă". Prin conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă sunt întrebări, doamna secretar de stat Pârcălabu este la dispoziţia dumneavoastră. Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, este o iniţiativă făcută, bănuiesc, cu bună intenţie, pentru a veni în sprijinul pensionarilor, dar şi eu cred că, poate, ar duce la anomalii, la nişte situaţii anormale. De exemplu, valoarea propusă, de 40 lei, poate fi mai mare decât, să zicem, un bilet de călătorie Bucureşti - Ploieşti sau undeva mai aproape, s-ar ajunge, poate, în situaţia că merită să ia şi banii, şi pensionarii să cumpere biletul de tren. De aceea, cred că, dacă s-ar adopta o aşa iniţiativă, ar fi normal să se dea direct banii, să poată fi folosiţi pentru ce doresc. Sigur, ordonanţa de urgenţă elaborată în 2004 prevede compensarea în alimente, o chestie şi mai interesantă, dar, după ce am studiat mai atent ordonanţa, mi-am dat seama că a fost adoptată în 2004, în septembrie, an electoral, înainte de alegerile parlamentare, şi cred că aici este, practic, şmecheria, atunci nu s-au dat salarii la profesori, dar s-au promis alimente la pensionari. Cred că este o chestiune anormală, de campanie, făcută la vremea respectivă, care, în forma în care este, nu poate fi adoptată. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mai sunt şi alte intervenţii? Dacă nu mai sunt, stimaţi colegi, avem un raport al comisiei, care este un raport de respingere a propunerii legislative. Vă supun la vot acest raport, deci raport de respingere. Doamna secretar de stat Pârcălabu a spus că Guvernul nu susţine. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere a fost adoptat cu 52 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere. Ca urmare, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Iniţiator este domnul deputat Ioan Oltean, care nu este prezent. Îl rog pe domnul secretar de stat Ioan Andreica să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8. Vă rog.
	Domnul Ioan Andreica - secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Această propunere este bine-venită, întrucât lucrările de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe se execută pe patrimoniu privat. Neavând suficiente resurse, consiliile locale, în anumite situaţii, nu ar putea să angajeze credite pentru a contribui cu partea care le revine la aceste programe. Prin declararea lucrărilor de utilitate publică, au posibilitatea să angajeze şi credite de la bănci pentru a-şi completa resursele în vederea participării la programul de reabilitare termică a blocurilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Înţeleg că susţineţi proiectul, da?
	Domnul Ioan Andreica: Da, evident.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul senator Belacurencu.
	Domnul Trifon Belacurencu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În şedinţa din 9 decembrie anul curent comisia a dezbătut şi analizat propunerea legislativă în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. De asemenea, comisia a consultat structurile asociative ale administraţiilor locale din marile municipii şi oraşe şi, în unanimitate, a hotărât să adopte un raport de admitere cu două amendamente admise.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Dacă nu doreşte nimeni să intervină, voi supune la vot raportul comisiei, care este un raport cu amendamente admise. Vă rog, stimaţi colegi, să vă votaţi. Raportul comisiei a fost adoptat cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Vă supun acum la vot propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe a fost adoptată.
	La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind retrocedarea către Biblioteca Academiei a unor documente istorice reţinute în mod abuziv la Arhivele Statului. Este o iniţiativă legislativă, din legislatura anterioară, a unui fost domn senator. Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum foarte corect aţi precizat, este o iniţiativă legislativă a domnului senator Eugen Florescu, din legislatura 2001-2004. La vremea respectivă, Guvernul Adrian Năstase a fundamentat un punct de vedere de respingere foarte bine argumentat. Guvernul actual nu a mai emis un alt punct de vedere, dar raportul comisiei reia cu argumente foarte solide necesitatea respingerii acestei iniţiative legislative, motiv pentru care rugăm doamnele şi domnii senatori să fie de acord cu respingerea acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule secretar de stat Iliescu. Îi ofer cuvântul domnului senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cu acordul şi bunăvoinţa domnului senator Nicolaescu, vă prezint un raport suplimentar întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, un raport suplimentar de respingere a propunerii legislative, cu menţiunea că acele documente de importanţă inestimabilă se păstrează în condiţiile legii şi în bune condiţii tehnice la Arhivele Statului. Propunerea legislativă este imprecis formulată, astfel încât nu există niciun argument pentru a determina mutarea unor documente din sediul, din spaţiile Arhivelor Statului la Biblioteca Academiei Române. Altfel zis, cele două comisii vă supun spre dezbatere şi adoptare raportul suplimentar de respingere a propunerii legislative, cu menţiunea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule preşedinte Greblă. Îl invit la microfon pe domnul senator Daea, pentru o intervenţie la dezbateri generale. Aveţi cuvântul - microfonul 4 -, vă rog.
	Domnul Petre Daea: Am o întrebare, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Întrebarea este: această iniţiativă legislativă a fost ţinută la arhive şi la care din ele? Pentru că ea are o vechime anume şi, prin vechime, trebuie respectată, dar aş vrea un răspuns, tot respectabil, din partea celor care pun în ordinea de zi iniţiativele prezentate de-a lungul timpului şi vrem o explicaţie: de ce acum, în acest moment?
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Oprea, aveţi cuvântul. Microfonul 2. O să vă rog să reflectaţi cine răspunde la întrebarea domnului senator Daea. O să vă rog pe dumneavoastră, domnule preşedinte Greblă, pentru că domnul secretar de stat Iliescu este scos din cauză. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Deşi nu vreau şi nu sunt eu cel împuternicit pentru a da un răspuns domnului senator Daea, pentru mine este un semnal că s-a apucat lumea de făcut ordine şi s-a ajuns în zona antichităţilor Senatului României şi ele trebuie descărcate din gestiune. Apropo de subiectul de astăzi al propunerii legislative, aş vrea să punctez doar un aspect, faptul că cei de la Arhivele Naţionale ale României au dat dovadă de profesionalism, de eleganţă, de generozitate, fiindcă în materiale sunt găsite şi formele moderne pentru realizarea de microfilme şi au acces la aceste documente, care sunt donaţii ale lui Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Alexandru Odobescu şi Dimitrie Sturdza, toţi oamenii de ştiinţă, inclusiv cei de la Academia Română, deci nu sunt ascunse accesului public. Dimpotrivă, pe tehnologii moderne, sunt accesibile oricui.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Aveţi cuvântul, domnule senator Bîrlea. Microfonul 2.
	Domnul Gheorghe Bîrlea: Domnule preşedinte şi domnilor senatori, Fără îndoială că în Legea Arhivelor Naţionale există un impediment juridic care nu permite sub nicio formă, în acest moment, întoarcerea colecţiilor de la Arhivele Naţionale ale României la Biblioteca Academiei Române. Aş vrea să vă spun că, în acelaşi timp, i se face o nedreptate Bibliotecii Academiei Române, întrucât aceste documente au fost preluate printr-o decizie a fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român din 1978, o preluare cu titlu abuziv, aş zice, şi, pe cale de consecinţă, noi încălcăm, într-un fel, un principiu de moralitate, acela al dreptului de reconstituire a proprietăţilor inclusiv asupra documentelor pe care le-a deţinut Academia Română. Ar fi trebuit, pentru o justă analiză a cererii Academiei Române, să schimbăm Legea Arhivelor Naţionale. În acest moment, există acest impediment juridic, dar, totodată, este bine să subliniem că demersul Academiei Române mi s-a părut corect, în principiu.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Bîrlea, pentru intervenţie. Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu mai sunt intervenţii, suntem în faţa unui raport suplimentar de respingere a propunerii legislative. Nu pot să vă spun decât ce a spus şi domnul senator Oprea - îl citez ca pe un clasic în viaţă, probabil se face curăţenie şi s-a ajuns la fundul sertarelor. Nu ştiu ce să vă spun, dar îi ofer cuvântul domnului senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pentru a ne oferi informaţii proaspete, corecte şi valabile din raportul comisiei. Aveţi cuvântul, domnule senator Greblă - microfonul 7 -, pentru a-i oferi un răspuns domnului senator Daea.
	Domnul Toni Greblă: Stimaţi colegi, Senatul este Cameră decizională. Propunerea legislativă a fost transmisă de Camera Deputaţilor. Noi am preluat-o ca atare. După vreo trei luni de zile, am prezentat un raport al celor două comisii, un raport de respingere, după care s-a solicitat să fie restituită celor două comisii pentru un raport suplimentar. Am avut trei runde de întâlniri cu reprezentanţii Bibliotecii Academiei Române şi ai Arhivelor Naţionale ale României. Având în vedere calitatea ştiinţifică deosebită a acestor oameni şi grija pentru a da o soluţie care, pe de o parte, să aibă în vedere şi principiul restituirii bunurilor mutate mai mult sau mai puţin abuziv, dar, pe de altă parte, grija pentru a păstra în cele mai bune condiţii şi publicul să aibă acces cât mai uşor la aceste bunuri care aparţin Fondului Arhivistic Naţional al României, sub acest aspect nu ne-am grăbit. Am avut consultări cu toţi specialiştii şi, până la urmă, cei mai mulţi dintre specialiştii Bibliotecii Academiei Române au fost de acord că sunt condiţii mai bune de păstrare la Arhivele Naţionale ale României, pentru a putea intra în contact cu ele, accesul este mai uşor, astfel încât propunerea legislativă, deşi a primit un raport suplimentar tardiv, cum apreciau unii colegi, este temeinică şi acest lucru ne face să trecem peste o oarecare întârziere.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc frumos domnului senator Greblă. Înţeleg că răspunsul a fost satisfăcător şi pentru domnul senator Daea. S-a înţeles că noi am fost a doua Cameră sesizată şi s-a făcut o treabă foarte serioasă pe acest raport. Probabil de aceea s-a şi propus desfiinţarea Senatului României. Vă mulţumesc foarte mult. Mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Radu Alexandru Feldman. Microfonul 2.
	Domnul Radu Alexandru Feldman: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vin la microfon cu un sentiment precis de inutilitate a intervenţiei mele, dar mă simt dator să vin pentru două motive: unul din motive este acela de a reitera în faţa dumneavoastră punctul de vedere exprimat în comisie, şi anume faptul că Academia Română este pe deplin îndreptăţită să revendice şi să reprimească aceste documente pe care le-a obţinut pe cale de donaţie şi de care, aşa cum foarte exact a evidenţiat şi colegul meu, domnul senator Bîrlea, a fost lipsită printr-un act abuziv, printr-un act prin excelenţă de raţiune politică, emis de Comitetul Central al Partidului Comunist Român. Întâmplarea hazlie, dar, în acelaşi timp, dureroasă - nu vreau să spun tragică -, este că cel care a venit în faţa noastră, a celor două comisii reunite, respectiv Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, secretarul Academiei Române, este acelaşi personaj care, în urmă cu zeci de ani, a fost constrâns să semneze actul de predare a acestor documente. Două lucruri aş vrea să spun, şi le spun cu o anumită strângere de inimă, în total dezacord cu opinia domnului senator Greblă: 1. Spunea că nu există nicio raţiune pentru a da curs cererii Academiei Române. Există o raţiune fundamentală. Această raţiune o invocăm de 20 de ani, când este vorba de o reparaţie, o restituire a unui drept de proprietate asupra unor bunuri, indiferent de forma în care acestea sunt prestate. Aici sunt nişte documente cu valoare cu totul ieşită din comun, cu valoare istorică, care au fost încredinţate printr-un act de testament Academiei Române. 2. Am participat la toate întâlnirile cu reprezentanţii Academiei Române. Îmi pare nespus de rău, domnule senator Greblă, preşedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cred că toţi membrii Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă îmi sunt martori, nu am auzit niciodată un reprezentant al Bibliotecii Academiei Române care să afirme că da, condiţiile de păstrare la Arhivele Naţionale ale României sunt superioare condiţiilor de păstrare de la Biblioteca Academiei Române. Din contră, s-a subliniat insistent faptul că, în noile condiţii asigurate de noua clădire a Bibliotecii Academiei Române, documentele ar fi păstrate în condiţii absolut ireproşabile, care nu ar altera cu nimic calitatea acestor documente. În plus, accesul tuturor celor interesaţi la aceste documente este absolut liber, este absolut deschis, mult mai simplu ca procedură decât accesul la documentele Arhivelor Naţionale ale României. Am ţinut să spun aceste lucruri ca nişte adevăruri care trebuie rostite cât se poate de limpede în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Suntem în faţa unui raport suplimentar al celor două comisii, de respingere a propunerii legislative. Punctul de vedere al Guvernului este negativ, deşi recunosc faptul că şi dumneavoastră, domnule senator Radu Alexandru Feldman, şi domnul senator Bîrlea aţi prezentat şi un alt punct de vedere. Sunt convins că toate vor fi luate în consideraţie de colegii noştri senatori când se vor pronunţa prin vot. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 24 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă şi 24 de abţineri, raportul de respingere nu a fost adoptat. Suntem Cameră decizională. (Discuţii în sală.) Este o propunere legislativă şi o voi supune votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Cu 36 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi 16 abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată. (Aplauze în sală.) Domnule senator Radu Alexandru Feldman, după cum vedeţi, nu este inutilă o intervenţie în plenul Senatului României. Vă felicit şi pe dumneavoastră, şi pe domnul senator Bîrlea pentru intervenţiile pe care le-aţi avut. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Radu Alexandru Feldman: Domnule senator, sunteţi excesiv de generos. Aveţi toată recunoştinţa şi toate mulţumirile colegilor noştri, ei merită mulţumiri şi toată recunoştinţa. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
	Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. Înainte de a intra pe fond, îl invit la microfon pe domnul senator Iulian Urban, care doreşte să facă... Din sală: La punctul 12.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: La punctul 12? Punctul 11 din ordinea de zi îl discutăm? Punctul 11, domnul senator Şerban Rădulescu. Dacă dintre iniţiatori este cineva prezent? Este vorba de domnul senator Şerban Rădulescu - Grupul parlamentar al PD-L. Nu este. O să o invit atunci pe reprezentanta Guvernului. Vă rog, doamna secretar de stat. Microfonul 8.
	Doamna Irinel Cristu - secretar de stat în Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Irinel Cristu, secretar de stat în Ministerul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44 din 25 aprilie 2008. Alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 prevede următoarele: "În temeiul dreptului la liberă iniţiativă, al dreptului la liberă asociere şi al dreptului de stabilire, orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura activităţi economice pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege". Considerăm că textul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 este în concordanţă cu prevederile legale comunitare şi cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene. Astfel, considerăm că modificarea alin. (1) al art. 3, prin introducerea noţiunii de "cetăţean român sau cetăţean al oricărui stat al lumii", nu corespunde statutului României de stat membru al Uniunii Europene. Articolul menţionat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 acoperă în totalitate aria dreptului la liberă asociere, a dreptului de stabilire şi este în concordanţă cu prevederile Directivei Servicii nr. 2006/123/CE privind serviciile pe piaţa internă. Ţinând cont, de asemenea, şi de punctul de vedere al Guvernului şi aducându-vă aminte că există un aviz de respingere din partea Consiliului Legislativ, ministerul propune respingerea propunerii legislative. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu doamnei secretar de stat Irinel Cristu şi îl invit la microfon pe Domnul senator Borza să ne prezinte raportul comisiei. Microfonul 7.
	Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Suntem în faţa unei legi ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată. Având în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului, membrii comisiei au adoptat un raport de respingere, pe care vi-l supun spre aprobare. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. La dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Nu este cazul. În consecinţă, vă supun la vot raportul de respingere, care a fost prezentat de domnul senator Borza... Pardon! Domnule senator Ţuţuianu, vă rog să mă scuzaţi. Microfonul 3.
	Domnul Adrian Ţuţuianu: Domnule preşedinte, susţin raportul de respingere. V-aş ruga să observaţi că, pe de o parte, ni s-a propus modificarea unui act normativ care a fost abrogat între timp, dar, pe de altă parte, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44 din 2008 a venit şi a reglementat situaţia desfăşurării activităţilor de liberă iniţiativă de către persoanele fizice din Spaţiul Economic European. Ca atare, suntem pe acquis-ul comunitar cu reglementarea, soluţia propusă de comisia de specialitate este corectă şi trebuie susţinută. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator Ţuţuianu, pentru aceste lămuriri suplimentare. Mai doreşte să intervină cineva? Nu este cazul. Supun votul dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere a fost adoptat cu 56 de voturi pentru, două voturi împotrivă, nicio abţinere, iar propunerea legislativă este respinsă. Înainte de a trece la punctele 12 şi 13 din ordinea de zi, dau cuvântul domnului senator Iulian Urban, pe procedură. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă. În ceea ce priveşte propunerile legislative de la punctele 12, 13 şi 14 din ordinea de zi, noi, iniţiatorii, nu le mai susţinem şi am trimis deja de ieri o adresă către Biroul permanent prin care am solicitat retragerea lor. Vă mulţumim.
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Nu se pot retrage!
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Din păcate, propunerile legislative nu se mai pot retrage în acest moment, dar vă propun să votăm împotrivă într-o procedură accelerată. Iniţiatorii nu le susţin, rapoartele comisiei sunt rapoarte de respingere, din câte ştiu eu, domnule senator Borza, în consecinţă, pentru a scurta dezbaterile, nu mai discutăm nimic. Haideţi să trecem direct la vot.
	La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind întărirea disciplinei contractuale între comercianţi şi furnizori. Iniţiatorii nu o susţin, raportul comisiei este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. Iniţiatorii nu o susţin, raportul comisiei este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. Iniţiatorii nu o susţin, Guvernul nu o susţine, iar raportul comisiei este de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii. Printre iniţiatori, domnul senator Urban, care doreşte să susţină această propunere legislativă. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Această iniţiativă legislativă vine să sancţioneze practicile incorecte adoptate de unele lanţuri de magazine şi de retail din România, care utilizează tot felul de promoţii înşelătoare, cuponiade, prin care nu urmăresc decât să-şi crească vânzările, aceste promoţii neaducând consumatorilor acele beneficii, cadouri sau avantaje care le sunt promise. Exemplele sunt foarte multe. Recent, unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din România a avut o asemenea promoţie înşelătoare, care a născut sute de sesizări la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Singura variantă de lucru pe care, la acest moment, o putem oferi inspectorilor OPC este aceea de a majora amenzile, pentru că s-a constatat faptul că aceste lanţuri de retail preferă să plătească nişte amenzi foarte mici în schimbul beneficiilor enorme de ordin financiar pe care le obţin de pe urma acestor promoţii înşelătoare. Acestea încalcă o lege ce există la acest moment în România, dar care, din păcate, are prevăzute nişte amenzi de valori mici. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Iliescu. Microfonul 10.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori. Faţă de această iniţiativă legislativă, Guvernul nu a emis, până la această oră, un punct de vedere. Există un proiect care urmează să se discute, probabil, după ce noul guvern va fi învestit. Parcurgând lista elementelor care au determinat un punct de vedere nefavorabil în cadrul comisiei de specialitate, putem să vă spunem că, cel puţin ca proiect, la nivelul Guvernului argumentele folosite de comisia de specialitate ni le însuşim, motiv pentru care vă solicităm respingerea acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule secretar de stat Iliescu. Din partea Comisiei economice, industrii şi servicii, domnul senator Dorel Constantin Vasile Borza. Vă rog. Microfonul 7.
	Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Suntem în faţa unei legi ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Într-adevăr, nu avem un punct de vedere în scris al Guvernului, dar Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor consideră că nu se impune modificarea Legii nr. 363/2007. Faţă de aceste argumente, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport de respingere, pe care îl supun plenului Senatului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale, domnul senator Urban. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Iulian Urban: Mie mi se pare absolut surprinzător faptul că, în vreme ce Guvernul nu transmite un punct de vedere oficial la comisia permanentă a Senatului care a adoptat raportul, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor vine şi, în ciuda reclamaţiilor existente, în ciuda faptului că se declară că au mâinile legate în ceea ce priveşte sancţionarea acestor încălcări ale legii, tocmai prin prisma valorilor foarte mici ale amenzilor care se pot aplica în acest moment, spune că nu au nevoie ca aceste amenzi să fie majorate. Pentru informarea colegilor noştri, este bine de ştiut că în Franţa, acolo de unde provine majoritatea lanţurilor de retail care acţionează şi pe piaţa românească, cea mai mică amendă pentru înşelarea consumatorilor prin reclamă mincinoasă pleacă de la 100.000 de euro. Noi nu putem face acest pas în România, deşi aici multe dintre aceste lanţuri de retail au încasări mai mari decât în Franţa, ţara lor de origine, însă a veni şi a spune că este suficientă o amendă de 1.000 sau 2.000 de lei, în condiţiile în care beneficiile sunt de milioane de euro de pe urma acestor promoţii înşelătoare, mi se pare cel puţin absurd.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Urban. Vă consult dacă mai doreşte cineva să intervină sau să pună întrebări. Domnul senator Daea. Microfonul 4.
	Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Din capul locului, vreau să spun că voi vota raportul de respingere al comisiei, dar domeniul trebuie abordat. Votez pentru că nu am argumentele tehnice pentru a susţine altfel, dar realitatea ne obligă să ne oprim atent asupra acestui aspect. Relaţia existentă astăzi în piaţa produselor are diverse faţete, şi una dintre acestea a fost prezentată de colegul meu, iniţiatorul actului normativ. Domeniul reclamă o abordare, motiv pentru care spun aici, în plenul Senatului, ca şi reprezentanţii Guvernului să fie atenţi şi să compunem un act normativ care să scoată din miezul relaţiilor comerciale acel putregai care există şi trebuie să-l vedem ca atare şi să acţionăm în consecinţă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Daea. Mai doreşte cineva să intervină? În final, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu. Mai doreşte cineva să intervină? Nu mai doreşte nimeni. Domnule secretar de stat Iliescu - microfonul 10 -, pe scurt.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Înţeleg perfect atitudinea colegilor senatori faţă de o problemă care există şi pe care nimeni nu o poate ascunde, însă există cel puţin două lucruri asupra cărora trebuie să reflectăm. Probabil şi Guvernul, atunci când a amânat luarea unei decizii, a plecat de la ideea că soluţia este corectă - şi mă bucur că toată lumea, inclusiv domnul senator Daea, a apreciat că este nevoie de o reglementare -, dar să găsim soluţii care nici să nu lovească mediul privat de afaceri şi nici să nu ne ducă sub incidenţa încălcării unor directive europene. Aş vrea să spun că, din punctul meu de vedere, dar şi al tuturor, majorarea amenzilor contravenţionale poate că pentru marii agenţi economici nu ar fi o problemă, numai că această lege, aşa cum a fost redactată, se referă la toţi întreprinzătorii, inclusiv la micii întreprinzători care lucrează în domeniul comercial. În privinţa introducerii unui art. 51 în anexa la legea respectivă, fac precizarea că această anexă are la bază lista neagră a practicilor incorecte întocmită de către Comisia Europeană printr-o directivă europeană, şi ea nu poate fi modificată decât la nivelul Uniunii Europene prin revizuirea directivei, cu implicarea Parlamentului European şi a Consiliului Europei. Cred şi insist, chiar dacă, să zicem, plenul de astăzi va respinge această iniţiativă, aşa cum domnul senator Daea a făcut foarte corect intervenţia, ţinând cont de dorinţa, de voinţa iniţiatorului acestui proiect de lege, să facem un proiect mai bun - iar Guvernul are tot interesul să combată aceste practici incorecte în relaţia cu consumatorii -, să găsim o formă care să fie un instrument util pentru combaterea acestor practici. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Urban, microfonul 2.
	Domnul Iulian Urban: Sigur, înţeleg că ar trebui să acceptăm statutul de a fi în postura în care numai Guvernul poate să vină cu reglementări atunci când sunt probleme pe o anumită piaţă sau când are incidenţă o anumită dispoziţie legală. Eu cred că, alături de mine, toţi colegii din Parlament vor refuza să facă acest lucru, pentru că Guvernul poate să vină cu o asemenea iniţiativă legislativă într-o lună, într-un an, în 10. Aceste practici incorecte au loc în anumite lanţuri de retail care, din păcate, dacă vă uitaţi, înseamnă cam 30-40% din ceea ce se comercializează din nivelul bunurilor de consum către consumatorul final din România. Ştiu de la teoria generală a dreptului şi în orice normă de tehnică legislativă eu nu am regăsit faptul că am putea să dăm legi aplicate pentru lanţul de magazine X sau Y. Când faci o lege, o faci să fie aplicabilă erga omnes, pentru absolut toţi subiecţii ei, astfel încât nu putem face legi cu dedicaţie. Eu cred că, până la urmă, având în vedere şi anul de criză care vine, cu atât mai mult trebuie să încercăm să facem tot ce se poate ca să-i protejăm pe aceşti consumatori finali, deoarece ei, cu fiecare reclamă înşelătoare, cu fiecare cuponiadă care îi păcăleşte că le dă premii, îşi pierd încrederea în comerţ, şi această pierdere a încrederii, pe fondul crizei financiare, va duce la stagnarea totală a comerţului, a vânzărilor din România, şi nu ne dorim acest lucru. Micii comercianţi din România să ştiţi că nu se încadrează la aceste dispoziţii, pentru că ei nu sunt în stare, un magazin mic de cartier nu e în stare să facă promoţii şi cuponiade de nivelul celor pe care le fac marile lanţuri de retail, care, repet, acoperă între 30 şi 40% din piaţa vânzărilor de bunuri către consumatorul final.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Severin. Microfonul 3.
	Domnul Georgică Severin: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am ascultat cu atenţie atât precizările iniţiatorilor pe textul de lege, cât şi punctul de vedere al Guvernului. Sunt şi eu interesat de apărarea drepturilor consumatorilor, dar să nu uităm că, în actualele condiţii de criză, ar trebui să ne gândim foarte mult şi la protejarea intereselor investitorilor, ale celor care produc, prin activitatea lor, profit şi care plătesc impozite şi taxe către statul român şi permit întregului sistem bugetar să funcţioneze. Sunt de acord cu colegul Urban că nu putem să facem legi numai pentru anumite lanţuri de retail. Aici vreau să fac o precizare, că Domnia Sa s-a referit la lanţuri de retail din Franţa. Cred că avem probleme cu lanţurile de retail din toată Europa, ca să nu se creadă că avem ceva cu structura francofonă şi francofilă din România, dar nu cred că este cazul să înăsprim acum sistemul de sancţiuni, mai ales în condiţiile în care ştim foarte bine că o intenţie bună din Parlament, în aplicarea ei pe teren, capătă cu totul altă amploare şi se va referi şi la micul magazin de la colţ, şi la supermarket. Cred că trebuie să ne gândim la o liberalizare a mediului de afaceri, şi nu la o intervenţie din ce în ce mai cruntă a statului. Nu putem fi pentru un etatism crâncen, ci, mai mult, pentru o liberalizare, şi mi se pare firesc, suntem o ţară europeană. Cei care vor face asemenea practici false vor dispărea de pe piaţă din lipsă de clienţi, nu prin intervenţia statului. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Severin, pentru abordarea liberală pe care ne-aţi prezentat-o aici, lăsând pieţei sarcina să rezolve problema coerenţei politicilor la marile lanţuri de magazine. Dacă nu mai sunt intervenţii la dezbaterile generale, aţi ascultat toate punctele de vedere, inclusiv al Guvernului, vă aduc la cunoştinţă că avem un raport de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al comisiei. Vă rog să votaţi. Cu 27 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere nu a fost adoptat. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 42 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată.
	Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 din Legea energiei electrice nr. 13/2007. Sunt mai mulţi iniţiatori. Cine susţine? Domnule senator Coca, vă rog să prezentaţi iniţiativa legislativă. Din partea comisiei, domnul senator Borza, din partea Guvernului, domnul preşedinte Lificiu. Vă rog, domnule senator. Microfonul 6.
	Domnul Laurenţiu Florian Coca: Ţinând cont de situaţia precară a ţării, ca şi la Legea minelor, am încercat prin această propunere legislativă pentru modificarea Legii energiei să aducem un plus în bugetul şi aşa sărac al administraţiilor locale: drepturile de uz şi servitute asupra proprietăţilor statului şi ale unităţilor teritoriale afectate de capacităţi energetice să nu se mai exercite cu titlu gratuit, iar titularii de autorizaţii şi licenţe, beneficiari ai unor asemenea drepturi de uz şi servitute, să nu mai fie scutiţi de plata taxelor şi impozitelor instituite de autorităţile publice centrale şi locale. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule Lificiu, microfonul 9.
	Domnul Petru Lificiu - preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În principiu, este posibilă şi, poate, cumva justificată solicitarea din propunerea legislativă să aducem un plus, într-adevăr, la autorităţile locale, dar trebuie să facem o estimare cât de mare este acest plus şi ce se poate întâmpla. Voi citi câteva cifre ca să vedeţi unde ne poate duce dacă nu abordăm această propunere legislativă sub control foarte atent. În primul rând, în situaţia în care s-ar aplica această lege, operatorul de transport, de sistem, respectiv Compania Naţională "Transelectrica" - SA, şi operatorii principali de distribuţie vor avea obligaţia plăţii unor taxe locale rezultate din aplicarea prevederilor cuprinse în aceste propuneri şi vor putea evalua impactul taxării terenurilor ocupate de reţelele electrică şi de transport, respectiv reţelele electrice de distribuţie, asupra veniturilor reglementate pe care noi trebuie să le luăm în considerare. Acestea vor fi, atunci, costuri justificate, respectiv tarifele pentru serviciul de transport, care sunt extraordinar de mari. Din introducerea taxelor sus-menţionate, rezultă că numai la operatorul de transport, care are cea mai mică parte din preţul final al energiei, preţul ar putea creşte până la nivelul unui singur an un cost suplimentar de 101.413.142 lei, adică peste 25 de milioane de euro, însemnând o creştere, în preţul final, de 10,85% a costului cu serviciul de transport al energiei şi o creştere a tarifului mediu de transport cu 16 lei pe MWh, respectiv 17 lei pe MWh. La operatorii principali de distribuţie, aceştia ar trebui să suporte, ca urmare a introducerii acestor taxe noi, un cost suplimentar de 13.866.665 mii lei anual, însemnând o creştere de 452,84% a costului cu serviciul de distribuţie a energiei electrice. Aceasta ar însemna, doar la nivelul unui singur an, creşterea tarifului mediu de distribuţie la 425,79 pe MWh, tarif imposibil de suportat de consumatorii de energie electrică. În plus faţă de cele menţionate, din analizele noastre rezultă că adoptarea iniţiativei legislative ar avea şi alte efecte: întârzierea realizării investiţiilor în reţelele de interes public; este cazul liniei de transport şi export energie de 400 kV Oradea - Nădab, componenta interconexiunii din reţeaua europeană; blocarea realizării investiţiilor şi a liniilor de transport şi distribuţie şi compromiterea instalării de resurse regenerabile care sunt susţinute cu bonusuri şi cu certificate verzi tot din costul energiei; reducerea sau anularea investiţiilor în centralele electrice pentru care este necesară realizarea instalaţiilor de racordare, întărire a reţelei de transport şi distribuţie electrică. În afară de acestea, prevedem că introducerea unor astfel de taxe, impozite şi obligaţii poate constitui, în acest moment, un fenomen în avalanşă, necontrolabil, la nivelul tuturor utilităţilor: gaze naturale, apă, canalizare, energie termică şi toate celelalte. Aşadar, în concordanţă cu punctul de vedere al Guvernului referitor la propunerea legislativă, ataşat la scrisoarea sus-menţionată, vă spunem că noi nu putem susţine această iniţiativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Raportul comisiei. Domnul senator Borza. Vă rog să nu urmaţi exemplul domnului Lificiu.
	Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Ca de obicei. E un raport de respingere. Suntem în faţa unei legi organice. Senatul este primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Günthner, urmează domnii senatori Dumitru Constantin şi Petre Daea. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu cred că ne împotrivim degeaba, pentru că acesta este viitorul. Peste tot în ţările civilizate utilizarea domeniului public se face pe baza unui contract cu autorităţile locale sau cu statul, respectiv în aceleaşi condiţii în care se închiriază şi terenurile private. Este un lucru normal să se plătească o anumită taxă, dar nu este vorba numai de taxă, acest lucru duce la o colaborare mult mai bună cu autorităţile locale, duce la un respect şi la o cuprindere în investiţiile următoare a interesului comunităţilor locale. Eu cred că peste tot în lumea civilizată acest lucru este normal şi, dacă nu acum, în viitor sigur se va realiza. Toţi deţinătorii de reţele în domeniul public vor trebui să plătească, să încheie contracte cu autorităţile locale. De aceea, Grupul parlamentar al UDMR va vota această propunere legislativă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Günthner. Domnule senator Dumitru, microfonul 3, vă rog. Se pregăteşte domnul senator Daea.
	Domnul Constantin Dumitru: Stimaţi colegi, Eu sunt pus într-o situaţie destul de dificilă. Aş fi de acord cu stimaţii noştri colegi, cu propunerea pe care au făcut-o, numai în condiţiile în care veneau cu aceeaşi lecţie cu care a venit reprezentantul Guvernului. Nu ştiu, eu nu vreau să-l cred pe reprezentantul Guvernului, dar nici nu pot să spun că nu spune adevărul. Dumnealui a venit cu o lecţie învăţată, clară, cu cifre exacte, cu analize economice. Mă pune într-o situaţie dificilă, nu ştiu ce să votez. Întotdeauna am tot discutat în cadrul Senatului că este bine, la propunerile legislative, să venim şi cu analiza economică, să spunem de unde luăm aceşti bani. E bine pentru Comunitatea Europeană, dar, în acelaşi timp, este rău pentru cele 22 de milioane de români. Nu ştiu, eu cred că iniţiativa ar fi putut fi bună dacă şi numai dacă veneaţi cu o analiză economică perfectă, măcar în final să fi ştiut: preţul de cost al energiei pe care eu, consumatorul simplu, îl plătesc creşte cu atât, şi atunci probabil că aveam o imagine serioasă şi puteam să iau o decizie. În aceste condiţii, îmi pare rău, va trebui să votez împotrivă şi sunt convins că şi colegii mei din Grupul parlamentar al PD-L la fel vor face.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnul senator Daea. Microfonul 4. Se pregăteşte domnul senator Filip.
	Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori, În primul rând, vreau să-l salut pe fostul coleg de minister şi de guvern, Petru Lificiu. Plăcuta revedere de astăzi m-a împins să mă duc la dumnealui să-l salut, pur şi simplu, dar era ocupat cu telefonul şi se lipise prea atent de scaunul pe care a stat astăzi. Mă folosesc de acest microfon pentru a reitera dragostea şi respectul meu faţă de un coleg cu care am lucrat şi cu care am făcut câte ceva pentru a ne putea respecta şi pentru a ne putea saluta, indiferent unde ne aflăm. O fac cu dragoste, indiferent de loc. Acum însă vreau să-i pun trei întrebări: 1. Care este rata profitului la societăţile în cauză? Domnia Sa a venit bine înarmat - şi bine a făcut - cu foarte multe date şi nu mă îndoiesc de faptul că are răspuns şi la această întrebare. De aceea, nu-l menajez, cunoscându-i profesionalismul. 2. Care este valoarea investiţiilor pentru fiecare societate de transport? 3. Cum interpretează Domnia Sa, într-o logică a aceluia care se vede interesat de toate şi de toţi, faptul că autorităţile locale sunt obligate să realizeze investiţii pentru energia verde? Vă mulţumesc şi aştept răspunsul. Acelaşi salut călduros. Nu mai revin la microfon.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Filip, microfonul 2, vă rog.
	Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a dat un aviz negativ, nu neapărat pentru ideea ca autorităţile publice locale să nu poată sau să nu aibă, într-un anumit moment, dreptul de a impune taxe de redevenţă pe terenul ocupat de reţele, însă, aşa cum este, în acest moment, prezentat şi supus discuţiei Parlamentului, proiectul de lege este incomplet, în sensul în care lasă foarte multe lucruri deschise şi la liberul arbitraj al autorităţilor publice locale, în special pe reţelele care tranzitează unităţi administrative. Ca urmare, punctul meu de vedere este că această propunere legislativă, ca idee, problema utilizării domeniului public sau privat al autorităţilor publice locale, al unităţilor administrative, trebuie luată în discuţie, evident, mai devreme sau mai târziu, dar nu sub această formă şi în acest moment, pentru că, aşa cum este prezentată propunerea legislativă, practic, vor trebui norme de aplicare: Cum? Unităţi administrative? Pune pe metrul pătrat 1 leu, 2 lei, 5 euro? Deja lucrurile ar scăpa de sub control. Cred că această propunere legislativă, în această formă, ar trebui respinsă, urmând ca ideea utilizării domeniului public şi privat al unităţilor administrative de către reţelele publice sau private de interes local sau de interes naţional să fie luată în discuţie. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Filip. Un moment, domnule secretar de stat, vă dau cuvântul la sfârşit. Domnul senator Greblă. Microfonul 4.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ideea colegilor noştri pare a fi generoasă, dar, cu toată prietenia, mă văd nevoit să ridic câteva semne de întrebare, spre a vedea dacă nu cumva prin propunerea legislativă, dacă am adopta-o, am crea, de fapt, nişte sume în plus plătite de fiecare cetăţean şi de fiecare agent economic la bugetul autorităţilor locale şi, pentru proprietatea statului, la bugetul statului. Dacă am avea posibilitatea ca pentru folosirea acestor suprafeţe de teren să impunem o taxă, fără ca agentul economic respectiv să includă această taxă în preţul de cost, deci în preţul final, majorând, în acest fel, preţul cu care eu, cetăţean, sau eu, agent economic, cumpăr energia electrică, ar putea fi în regulă. Altfel, în criza actuală, nu facem decât să majorăm cu un anumit procent, de la 5% la 10%, preţul de vânzare al energiei electrice, mai ales pentru energia reglementată, adică pentru consumatorul captiv, care este cetăţeanul României. Sub acest aspect, şi eu consider că mai trebuie lucrat pe propunerea legislativă şi, pentru că s-a făcut o referire la Legea minelor - şi cu asta am să închei -, în Legea minelor, spre a da nişte fonduri autorităţilor locale, idee de salutat, jumătate din redevenţa pe care o plătea agentul economic statului rămâne la autorităţile locale. Nu am majorat redevenţa, aici majorăm un element al costului de producţie, pe care îl vom regăsi fiecare, şi agenţii economici, în buzunarul nostru. Cu toată prietenia pentru colegul nostru, domnul senator Coca, nu pot să fiu de acord cu această propunere legislativă, mai ales în forma în care a fost prezentată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. La dezbateri generale mai doreşte să intervină cineva? Domnul senator Emilian Frâncu, microfonul 1.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Eu consider că, mai devreme sau mai târziu, propunerea făcută de colegul nostru va trebui să fie luată în calcul de Guvern. Cred că, în acest moment, poate ea va crea anumite probleme, dacă va fi adoptat actul normativ, în sensul că, într-adevăr, vor apărea probleme de aplicare, dar, în fond, proiectul legislativ este unul corect şi cred că poate, la Camera Deputaţilor, să fie îmbunătăţită soluţia. Oricum, cred că Guvernul va trebui să ţină seama de această idee. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. (Domnul senator Günthner Tiberiu solicită cuvântul.) Am eu impresia sau aţi mai vorbit o dată, domnule senator Günthner? Vă rog, dar extrem de scurt, pentru că v-am ascultat cu mare atenţie.
	Domnul Günthner Tiberiu: Vreau să vă spun că toată lumea este speriată - de fapt, domnul ministrul - de faptul că ar creşte preţul, dar trebuie să aveţi în vedere că, la ora actuală, producătorii şi distribuitorii de energie au o libertate extremă în stabilirea preţurilor. În momentul în care toate dezvoltările vor trebui făcute pe baza unui contract cu autorităţile locale, cu statul, într-un fel, vor putea şi autorităţile să aibă un cuvânt la stabilirea preţului, fie reducând preţul chiriei, fie... Într-un fel, existând acest contract, eu am convingerea că acesta va duce la scăderea preţului, nu la ridicarea preţului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Să vă audă Dumnezeu! Mai doreşte cineva să intervină? Domnule senator Daea, nu vreţi să mai aşteptaţi puţin, până vă răspunde domnul Lificiu? Vă rog frumos. Mai este cineva care doreşte să intervină? Nu. Domnule Lificiu, dacă sunteţi amabil, vă rog să răspundeţi la întrebările puse.
	Domnul Petru Lificiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Câteva precizări, mai întâi. Într-adevăr, în directiva Uniunii Europene privind energia electrică se prevăd anumite contracte de servitute, cu excepţia acelora de utilitate publică, prevăzute expres în directiva europeană, şi anume acelea care sunt pentru interesul public naţional şi local, unde nu se percep taxe. De altfel, prima anomalie care s-ar ivi aici este aceea că taxele prevăzute în această propunere legislativă s-ar răsfrânge în transport - distribuţie de energie şi ar crea o situaţie nedreaptă, de incorectitudine, deoarece beneficiarii acestor taxe...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Lificiu, scuzaţi-mă, respectuos v-am ascultat, vă rog să vă limitaţi în a răspunde la întrebările domnului senator Daea. Aţi avut ocazia să vă prezentaţi punctul de vedere. Haideţi să ne concentrăm un pic! Vă rog să-i răspundeţi domnului senator Daea. Nu este o a doua intervenţie. Mulţumesc.
	Domnul Petru Lificiu: Prima întrebare a domnului senator Daea este legată de rata profitului la societăţile în cauză. Este în jur de 10%, dar a scăzut foarte mult în acest an, din cauza scăderii consumului de energie electrică, în general, şi rămânerii constante a costurilor fixe. Important este că aceste costuri pe care le-ar plăti distribuitorii nu vor fi în niciun caz din profitul transportatorului şi distribuitorului, ci vor fi costuri care vor trebui recunoscute automat de reglementator şi se vor răsfrânge imediat în factura de la consumatorul final, fapt care ar face, aşa cum am spus, ca beneficiarii să fie alţii decât plătitorii acestora, pentru că magistralele de energie trec pe anumite terenuri, iar taxele le-ar plăti fiecare consumator din România. De aceea, a fost introdus articolul în directiva europeană. În ceea ce priveşte valoarea investiţiilor de la fiecare societate de transport, precizez, domnule senator Daea, că este un singur transportator în România, este operatorul de transport şi de sistem "Transelectrica", şi acesta are un program de investiţii foarte mare, dată fiind necesitatea de a întări liniile şi de a crea legătura cu sistemul european de transport.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului Lificiu. Poate domnul senator Daea doreşte să comenteze răspunsurile. Foarte scurt, însă, o să vă rog, domnule senator Daea, nu vă supăraţi. Microfonul 4.
	Domnul Petre Daea: Un om care se declară prieten are şi clemenţa necesară în a judeca răspunsul, motiv pentru care mă rezum doar la a-i aminti domnului secretar de stat că nu mi-a dat răspunsul la ultima întrebare, cea de-a treia.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: V-a precizat: foarte însemnate. "Transelectrica" are în vedere un volum foarte important de investiţii.
	Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi dumneavoastră sunteţi foarte atent, însă v-a scăpat ceva aici, şi anume că acest răspuns era pentru întrebarea a doua. Îngăduiţi-mi să fac corectura necesară.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog să repetaţi întrebarea a treia.
	Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc şi aveţi tot sprijinul pe care îl meritaţi, în condiţiile în care dumneavoastră vă manifestaţi ca un preşedinte drept şi imparţial, aşa cum o faceţi. Vă mulţumesc. Aştept răspunsul.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Lificiu, vă rog să răspundeţi la întrebarea a treia. Microfonul 9.
	Domnul Petru Lificiu: L-aş ruga pe domnul senator să repete întrebarea. A fost ceva legat de autorităţile locale. Nu am înţeles exact.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Daea, dacă sunteţi amabil să repetaţi întrebarea a treia. Microfonul 4. Vă rog.
	Domnul Petre Daea: Da. O fac cu plăcere, domnule Lificiu. Cum vedeţi dumneavoastră investiţiile pe care trebuie să le facă autorităţile locale pentru energia verde? Investiţiile în infrastructură, evident.
	Domnul Petru Lificiu: Nu autorităţile locale fac investiţiile în infrastructura de energie.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu, nu, nu, domnule Lificiu, mă scuzaţi. Dânsul v-a întrebat cum vedeţi, în acest context, investiţiile pe care administraţia locală trebuie să le facă în energia verde.
	Domnul Petru Lificiu: Păi nu ei fac. Nu autoritatea locală, ci operatorul de transport, "Transelectrica", şi distribuitorii modernizează reţelele.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Daea, haideţi să ne oprim aici, pentru că riscăm să... Domnule senator Moga, vă rog. Microfonul 4.
	Domnul Nicolae Moga: Vreau să fiu puţin mai explicit faţă de domnul senator Daea şi aş vrea să mă adresez şi domnului ministru, care ştie foarte bine speţa. Energia eoliană montată pe teritoriul României trebuie să aibă o investiţie de infrastructură de la centrala eoliană în racordarea sistemului de energie. Toate aceste investiţii sunt impuse autorităţilor locale, sunt impuse de execuţie. Există adrese în care, dacă autorităţile locale dau PUD pentru instalarea acestor investiţii, sunt obligate să suporte şi costurile acestor investiţii de racordare, costuri care nu sunt mici, sunt de ordinul sutelor de milioane. Însă mă surprinde faptul că domnul ministru, care este, de altfel, foarte pregătit, astăzi a venit cu lecţiile neînvăţate. Şi atunci, ca să ne lămurim mai bine, eu fac o propunere: să retrimitem propunerea legislativă la comisie, ca lucrurile să fie discutate mai bine, pentru că noi vorbim de reţelele de distribuţie şi transport la nivel naţional, de cele zonale, vorbim de "Enel" Dobrogea, de investiţii, ştiţi foarte bine, nu vorbim numai de "Transelectrica". Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă în legătură cu propunerea care a fost făcută de domnul senator Moga... Da. Vă rog, domnule senator Necula. Microfonul 3.
	Domnul Marius Gerard Necula: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu aş fi vrut să intervin, dar antevorbitorul meu a făcut o referire, zic eu, neinspirată vizavi de competenţa domnului ministru Lificiu. Probabil că, dacă ar şti mai bine situaţia energiilor regenerabile, modul în care Guvernul Emil Boc, în speţă...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Necula, o să vă rog, dacă sunteţi amabil, să vă concentraţi pe proiectul legislativ, iar restul, la declaraţii politice. Vă rog eu.
	Domnul Marius Gerard Necula: În final va fi o referire la proiectul legislativ. Voiam să spun că, dacă antevorbitorul ar fi cunoscut eforturile pe care le-au făcut Guvernul Emil Boc şi domnul ministru Lificiu, ar fi tratat cu mai multă atenţie propunerea legislativă şi ar fi fost de acord cu ea. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă nu mai doreşte nimeni să intervină, rog iniţiatorul, pe domnul senator Coca, să intervină, dacă vrea să reacţioneze la toate câte s-au spus. De asemenea, vă voi ruga să vă pronunţaţi şi în legătură cu propunerea domnului senator Moga, aceea de retrimitere a propunerii legislative la comisie. Vă rog.
	Domnul Laurenţiu Florian Coca: Aş vrea să spun doar un singur lucru, este o chestiune de principiu. Dacă pentru proprietatea privată aceste societăţi plătesc, cum nu se poate plăti pentru proprietatea privată a autorităţilor teritoriale şi locale? Mi se pare o discriminare. Nu este neapărat nevoie ca aceste societăţi să pună sau să adauge la preţul lor. Se poate, sunt iniţiator şi la modificarea Legii minelor. Este absurd ca pe teritoriul tău să ai anumite bogăţii, să treacă aceste societăţi, să se monteze stâlpi - unde ştiţi bine că nu se mai pot construi case, este o suprafaţă de protecţie - şi, totuşi, locuitorii şi comunităţile locale să nu beneficieze de nimic. Aşa cum spunea colegul de la UDMR, va veni timpul, domnule ministru Lificiu, cu tot respectul, ca această discriminare să înceteze, şi în niciun caz pe banii românilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Am avut o dezbatere care ne-a permis tuturor să ne formăm un punct de vedere, însă acum trebuie să tranşăm. Prima propunere pe care o voi supune la vot este, procedural, propunerea domnului senator Moga privind retrimiterea la comisie pentru raport suplimentar. Nu am aici termenul de adoptare tacită. Dacă nu este precizat, înseamnă că mai este suficient timp. Vă rog să vă pronunţaţi în legătură cu propunerea de retrimitere la comisie. Domnul senator Moga, personal, a făcut propunerea de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi. Cu 39 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 23 de abţineri, propunerea domnului senator Moga, de retrimitere la comisie pentru raport suplimentar, a fost adoptată.
	La punctul 17 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Nu mai reiau de câte ori am votat, că ştiţi şi dumneavoastră. Vom relua votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Primul vot este pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege a întrunit 37 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă şi nicio abţinere. În aceste condiţii, fiind Cameră decizională, transformăm proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă. Vă rog, stimaţi colegi, să votaţi. Întrunind doar 18 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă şi o abţinere, nici proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă nu a fost adoptat. În consecinţă, voi solicita Biroului permanent, ca de obicei, reprogramarea.
	La punctul 18 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009 privind desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru şi stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. L-am dezbătut în mai multe şedinţe, am dat mai multe voturi, care nu au fost decisive. Vă propun să reluăm votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Vă rog să votaţi. Nu a întrunit decât 28 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi 4 abţineri. Înainte de a trece la votul următor, voi solicita apel nominal pentru a putea... (Replică neinteligibilă din sală.) Tot aia e, credeţi-mă. Aveţi dreptate, domnule senator Haşotti. Transformăm în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă, este aceeaşi chestiune. Vă rog să votaţi. Nici acest proiect de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar, înregistrându-se 22 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă şi 5 abţineri. Solicită cineva să facem apel nominal? Înţeleg că doriţi o pauză. Bine. La solicitarea Grupului parlamentar al PD-L, vom proceda la apel nominal, înainte de a relua votul, pentru a patra oară, la proiectul de lege înscris la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pentru înfiinţarea Fundaţiei "Colegiul Naţional de Afaceri Interne". Îl rog pe domnul senator Popa să facă apelul nominal. Vă anunţ de pe acum că puteţi lua o pauză, pentru că suntem în cvorum, nu-i nicio problemă.
	Domnul Cornel Popa: - Albert Álmos - absent - Andrei Florin Mircea - prezent - Andronescu Ecaterina - prezentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - absent - Banias Mircea Marius - prezent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - prezent - Bădescu Iulian - prezent - Bălan Gheorghe Pavel - absent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - absent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - prezent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - prezentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent - Calcan Valentin Gigel - absent - Câmpanu Liviu - prezent - Chelaru Ioan - absent - Chirvăsuţă Laurenţiu - absent - Chivu Sorin Serioja - prezent - Cibu Constantin Sever - absent - Cinteză Mircea - absent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - absent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - delegaţie - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - prezent - Diaconu Mircea - prezent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - absent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - prezent - Frunda György - delegaţie - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ghişe Ioan - prezent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - prezent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - prezent - Jurcan Dorel - absent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - absent - Mang Ioan - prezent - Marcu Gheorghe - prezent - Mardare Radu Cătălin - delegaţie - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - prezent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - prezent - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - prezent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - absent - Mîrza Gavril - prezent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - prezent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - prezent - Necula Marius Gerard - prezent - Nedelcu Vasile - absent - Nicoară Marius Petre - prezent - Nicoară Romeo Florin - prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - prezent - Nicula Vasile Cosmin - absent - Nistor Vasile - prezent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - absent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - absent - Pintilie Vasile - prezent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - prezent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - prezentă - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Prunea Nicolae Dănuţ - prezent - Rasaliu Marian Iulian - prezent - Rădulescu Cristian - prezent - Rădulescu Şerban - prezent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - absent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - absent - Sbîrciu Ioan - prezent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - prezent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - absent - Toma Ion - absent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - absent - Vasilescu Lia Olguţa - absentă - Verestóy Attila - prezent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală până se numără. Avem supercvorum. Din păcate, nu întotdeauna se votează, nu întotdeauna suntem în sală. Vă informez că şi-au înregistrat prezenţa 109 şi o să vedem câţi anume au răspuns la apel. Vă rog să invitaţi colegii din holul Senatului să poftească în sală pentru a relua lucrările.
	Trecem la punctul 19 din ordinea de zi - Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pentru înfiinţarea Fundaţiei "Colegiul Naţional de Afaceri Interne". Vă rog încă o dată să luaţi loc. Stimaţi colegi, avem 93 de colegi prezenţi. Credeţi-mă, v-o spun cu toată prietenia, nu ne ajută cu nimic, pentru a adopta proiectele contestate, faptul că ne oprim şi facem apelul nominal. Chiar şi domnul Günthner este prezent şi îl vom trece pe listă. Deci suntem la punctul 19 din ordinea de zi. În mai multe şedinţe am dezbătut, am votat. Reluăm din nou. Reluăm votul asupra proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Vă rog să votaţi. Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc şi să votaţi. 28 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi două abţineri. În aceste condiţii, o să supun votului... Din sală: Nu avem cvorum.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Cum nu avem cvorum, domnilor? Haideţi, suntem oameni serioşi!
	Domnul Puiu Haşotti (din sală): Dacă nu sunt voturile...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule, dacă omul nu vrea să voteze? Domnule Haşotti, dumneavoastră ne puteţi obliga pe noi să votăm, pe cei din grupul parlamentar al dumneavoastră, dar nu şi pe ceilalţi colegi. Vă rog să reţineţi acest aspect. Încă o dată, stimaţi colegi, supun votului transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă. Vă rog respectuos să votaţi. Vă rog frumos să votaţi. 21 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă şi o abţinere. Votul se va relua, potrivit practicii.
	Punctul 20 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". Este o reexaminare, după cum bine ştiţi, la cererea Preşedintelui României. Raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare. Supun mai întâi votului raportul de respingere a cererii de reexaminare, care are nevoie de 69 de voturi pentru a fi adoptat. Vă rog să votaţi raportul de respingere a cererii de reexaminare. 32 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă şi nicio abţinere. Urmează să reprogramăm votul.
	Trecem la punctul 21 - Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi a Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. Este o propunere legislativă. Înţeleg că din partea Guvernului participă la dezbateri doamna secretar de stat Irina Alexe. Din partea iniţiatorilor? Domnul Giurgiu Mircia nu este. Din partea comisiei, domnul senator Toni Greblă. Nefiind prezent iniţiatorul, o să o rog pe doamna Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
	Doamna Irina Alexe - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, motivat, pe de o parte, de faptul că s-ar suprapune competenţele Jandarmeriei Române peste competenţele poliţiei judiciare, iar, pe de altă parte, sunt mai multe argumente prezentate în punctul de vedere al Guvernului. Cel mai important dintre ele este că Jandarmeria Română nu este prevăzută în Codul de procedură penală ca forţă de poliţie judiciară. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Raportul comisiei este prezentat de domnul preşedinte Toni Greblă. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin modificările propuse în iniţiativa legislativă, personalul din cadrul Jandarmeriei Române ar dobândi competenţa materială generală de organ de poliţie judiciară, suprapunându-se competenţelor în domeniu cu cele ale Poliţiei Române, atribut exclusiv prevăzut pentru poliţie de Legea nr. 218/2002. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, dar cu multe observaţii, propunerea legislativă, iar Guvernul nu susţine această propunere. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului au avizat negativ propunerea legislativă. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în condiţiile art. 75 din Constituţia României. Este lege organică, Senatul este Cameră decizională.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Art. 75 înseamnă adoptare tacită, ca să nu fie niciun fel de probleme. La dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Dacă nu, atunci supun votului raportul de respingere, care v-a fost prezentat de preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog să votaţi raportul de respingere. 60 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere. Nu a întrunit numărul minim de 69 de voturi. În consecinţă, vă propun transformarea într-un... Mă scuzaţi, este propunere legislativă. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 4 voturi pentru, 53 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Înainte de a trece la punctul 22 din ordinea de zi, îi rog pe colegii din secretariat să-mi spună când putem lua în dezbatere Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2009 pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Mi-aţi spus că urmează să aibă loc consultări între ministerele interesate, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Afacerilor Externe. Vă informez respectuos că am stabilit să-l discutăm la ora 12.00. Dacă nu primesc niciun răspuns, voi supune proiectul de lege spre dezbatere. Mulţumesc foarte mult. Aştept un răspuns.
	Trecem la punctul 22 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea art. 15 litera g) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. (Discuţii la tribună.) Îi ofer cuvântul doamnei Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
	Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin proiectul de lege se propune modificarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, în sensul primirii fără examen în cadrul profesiei de executor judecătoresc a executorilor bancari înscrişi la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi care au o vechime în profesie de cinci ani. Proiectul de lege este, credem, generat de modificările propuse prin Proiectul Codului de procedură civilă, referitoare la consacrarea expresă a competenţei generale a executorului judecătoresc de a efectua executarea silită. Având în vedere că, în acest moment, Proiectul noului Cod de procedură civilă se află în dezbatere parlamentară, credem că o intervenţie legislativă asupra Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, care să anticipeze o viitoare soluţie legislativă cuprinsă în cadrul Proiectului noului Cod de procedură civilă, ar fi prematură şi inutilă, în condiţiile în care soluţia cuprinsă în proiect poate fi modificată în cursul dezbaterilor parlamentare. Prin urmare, soluţia propusă prin proiectul de lege trebuie să facă obiect de analiză şi preocupare în cadrul actului normativ privind punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă, exclusiv în situaţia în care soluţiile în materia propusă prin proiect se menţin. Cu alte cuvinte, Guvernul nu susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Îi ofer cuvântul domnului senator Toni Greblă, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Pentru a nu repeta, stimaţi colegi, argumentele pertinente ale doamnei secretar de stat, permiteţi-mi să vă spun că raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este un raport de respingere a proiectului de lege. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor prin procedura adoptării tacite, face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională. Şi noi considerăm că este prematur.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule preşedinte Greblă. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. 63 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul nu a întrunit minimum 69 de voturi. În aceste condiţii, voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi proiectul de lege. Cu două voturi pentru, 64 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost respins.
	Stimaţi colegi, aşa cum v-am spus, nu am primit nimic. Este ora 12.10, revenim la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2009 pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Raportul a fost întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi va fi prezentat în plenul Senatului de domnul preşedinte Toni Greblă. Doamnă secretar de stat Irina Alexe, vă rog să ne prezentaţi, pe scurt, punctul de vedere - să ne precizaţi - al Guvernului sau al Ministerului Administraţiei şi Internelor, atât timp cât şi Ministerul Afacerilor Externe face parte din Guvern şi înţeleg că are un punct de vedere diferit. Vă rog, doamnă secretar de stat.
	Doamna Irina Alexe: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului supusă astăzi aprobării, s-a prorogat termenul-limită pentru eliberarea paşapoartelor simple nu mai târziu de 31 ianuarie 2010, demers ce ar permite autorităţilor competente să primească şi să soluţioneze aceste cereri şi, de asemenea, să se doteze cu echipamentul tehnic necesar pentru eliberarea paşapoartelor electronice. Precizez că acesta este punctul de vedere al Guvernului, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului a fost aprobată în Guvern şi este supusă dezbaterii Parlamentului României. Cu permisiunea dumneavoastră, atunci când veţi dezbate raportul, o să precizez că nu suntem de acord cu amendamentul propus de comisie şi voi explica atunci motivele pentru care nu suntem de acord. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Greblă, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Aveţi cuvântul. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Când am vrut să ascultăm şi să legiferăm în aşa fel încât să fie ajutate toate instituţiile statului, am ajuns în această fundătură. Este vorba despre introducerea paşapoartelor electronice. Iniţial a fost stabilit un termen, după care nu s-au putut dota toate autorităţile cu echipamente necesare şi, de aceea, prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului s-a spus că paşapoartele simple pot fi eliberate până la 31 ianuarie 2010. Direcţia consulară a precizat că pentru consulatele din străinătate nu este suficient timpul, până la 31 ianuarie 2010, şi au mai cerut un termen, până în luna iunie 2010. Am adoptat raportul de admitere cu acest amendament - 30 iunie 2010. Ministerul Administraţiei şi Internelor susţine, astăzi, că nu este nevoie de prelungirea termenului şi că 31 ianuarie 2010 este un termen suficient pentru a crea condiţii tehnice. Departamentul pentru Afaceri Europene spune că termenul de 31 ianuarie 2010 este fixat în legătură cu un calendar al Uniunii Europene. Drept urmare, cu aceste argumente, vă supun spre dezbatere şi adoptare raportul de admitere, cu un amendament. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule preşedinte Toni Greblă. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu... (Discuţii la tribună.) Mă scuzaţi, domnule senator Attila Cseke. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-un fel, am să anticipez discuţia în legătură cu amendamentul. Faţă de argumentele pe care le-a adus Guvernul şi domnul preşedinte Greblă, în ceea ce priveşte poziţia Departamentului pentru Afaceri Europene, cred că ar fi necesar ca asupra amendamentului admis să votăm separat, pentru că se degajă de aici o intenţie de a nu aproba acel amendament, şi cred că aceasta este modalitatea corectă. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Cseke, eu sunt mai tânăr decât dumneavoastră în problemele juridice! Nu cred - dar o să solicit un punct de vedere - că mai putem vota în plen, fiind un amendament admis, putem vota doar în legătură cu raportul respectiv şi putem să-l adoptăm sau să nu-l adoptăm, cu amendament cu tot. Aveţi nişte precizări sau îmi daţi un text din regulament pentru a putea fundamenta pe el, domnule senator Attila Cseke? Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu am textul în faţă, dar, dacă aveţi răbdare un minut-două, putem găsi o soluţie. Cred că, în primul rând, domnule preşedinte, trebuie să fim responsabili, adică să decidem bine. Aceasta este soluţia cea mai importantă. Soluţia, din punctul de vedere al procedurii, putem s-o găsim. Soluţia care se degajă, a Guvernului, mai ales că este un angajament faţă de instituţiile europene, este, într-un fel, revenirea la termenul iniţial. Cred că şi domnul preşedinte al comisiei are o soluţie pentru acest lucru. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Îi ofer cuvântul domnului senator Cristian Diaconescu, după aceea urmează domnul preşedinte Toni Greblă. Aveţi cuvântul, domnule senator Cristian Diaconescu. Microfonul 3.
	Domnul Cristian Diaconescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Este o chestiune interesantă. Discutăm aspecte legate de achiziţii pentru paşapoarte electronice, ca să ştie lumea despre ce discutăm, de fapt, aici. În al doilea rând, din modestele mele cunoştinţe, ca senator de Pantelimon, sectorul 2, nu am ştiut de niciun angajament pe care România să-l aibă faţă de Uniunea Europeană în legătură cu momentul constituirii acestei obligaţii, să spunem, în ceea ce priveşte paşapoartele electronice. Repet, dacă este cineva care poate să-mi spună despre ce angajament este vorba, sunt gata să recunosc. În al treilea rând, este o chestiune care, până la urmă, ar trebui rezolvată în interiorul Guvernului, pentru că, deocamdată, înţeleg că şi Ministerul Afacerilor Externe face parte din acelaşi guvern cu Ministerul Administraţiei şi Internelor. Deci ei, la externe, în acest moment, nu au procedurile demarate şi banii necesari pentru a dota secţiile din străinătate cu tehnica necesară pentru a avea paşapoartele electronice. Aceasta este o situaţie de fapt. După părerea mea, repet, ar trebui ca votul să aibă în vedere ceea ce, într-adevăr, se află în spatele acestei propuneri. Repet, în condiţiile în care cineva îmi spune despre ce angajament european este vorba, sunt gata să-mi retrag susţinerea. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Sunt alte intervenţii? Domnule senator Cseke Attila, vă rog să nu profitaţi de slăbiciunea mea pentru dumneavoastră şi să luaţi tot timpul cuvântul. În mod excepţional, vă ofer cuvântul a doua oară. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc mult pentru apreciere, domnule preşedinte. Am lucrat la Secretariatul General al Guvernului şi vă spun din ceea ce ştiu, ca experienţă. Există un regulament european care obliga România la introducerea paşaportului biometric de la 1 ianuarie 2007, pe care noi, din diverse motive - probleme cu achiziţia publică -, nu am putut să-l respectăm. Acest termen a fost amânat de mai multe ori, succesiv, astfel încât exista şi pe atunci, pe vremea Guvernului Tăriceanu, un angajament al Departamentului pentru Afaceri Europene, de fapt, al Guvernului României, faţă de instituţiile europene, prin care aceste termene au fost mereu amânate. Noi ne-am asumat aceste angajamente. Cred că este vorba şi în prezent de un asemenea angajament asumat, astfel încât, dacă procedural se poate, eu cred că, existând un termen, termenul de 31 ianuarie 2010, asumat de Guvern, oricare ar fi acel guvern acum, cred că acel termen trebuie asumat şi de noi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Înainte de a da cuvântul domnului senator Greblă pentru a ne propune procedura pe care să o urmăm, eu aş vrea să vă uşurez conştiinţa şi să vă spun că nu suntem Cameră decizională. Indiferent cum votăm noi, se va duce la Camera Deputaţilor şi, probabil, noul guvern va avea posibilitatea să ajungă la un punct de vedere comun. Al doilea lucru pe care aş vrea să vi-l spun ca să vă uşureze sufletul este că, oricum, chiar dacă nu facem nimic, pe data de 22 decembrie anul curent se aprobă tacit şi văd puţine şanse să-l mai putem aproba până atunci. Eu vă propun să continuăm cu procedura, indiferent care va fi rezultatul. Nu este ultimul şi, dacă nu, oricum se adoptă tacit. În legătură cu propunerea domnului senator Cseke Attila Zoltán, poate putem să revenim la amendament, poate găsiţi argumente să spuneţi că nu se poate, domnule senator Greblă. Vă mulţumesc mult.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Din păcate, trebuie să repet ceea ce aţi spus dumneavoastră: soluţia cea mai realistă este să supunem la vot raportul cu amendamente, să nu întrunească numărul necesar de voturi, să supunem la vot proiectul de lege, să nu întrunească numărul necesar de voturi şi să constatăm, luni, că termenul de adoptare tacită s-a împlinit, şi se trimite la Camera Deputaţilor ca fiind adoptat tacit şi într-o formă pe care o considerăm foarte bună, vizavi de angajamentele noastre în relaţia cu Comisia Europeană. Este vorba de un document semnat la Ispra, în Italia, în care am convenit introducerea paşapoartelor electronice până la o anumită dată, motiv pentru care specimenele de paşapoarte au şi fost trimise tuturor ţărilor membre. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Domnule senator Daea, vă rog... Voiam să vă spun că domnul senator Greblă ne-a propus o procedură de urmat. Dacă nu sunteţi de acord cu ea, vă rog să vă pronunţaţi. Domnul senator Daea, microfonul 4. Aţi renunţat? Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Avem raportul prezentat de domnul senator Greblă, este un raport cu un amendament admis. Ca el să fie adoptat, este nevoie de 69 de voturi. Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, care conţine un amendament. Vă rog să votaţi. (Domnul senator Petru Şerban Mihăilescu solicită cuvântul.) Suntem în procedură de vot. Vă rog să luaţi loc. 18 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere. Propun să reluăm votul după ce îi dăm cuvântul domnului senator Petru Şerban Mihăilescu. Vă rog. Microfonul 4.
	Domnul Petru Şerban Mihăilescu: Domnule preşedinte, Eu voiam să uşurez toată acţiunea, în sensul de a vă informa asupra faptului că banii sunt daţi, paşapoartele sunt făcute, iar noi nu facem acum decât să legiferăm ceea ce s-a făcut deja din punct de vedere al paşapoartelor biometrice. Iertaţi-mă, cunosc foarte bine subiectul şi merg pe propunerea dumneavoastră: orice votăm acum, este bine să-i dăm drumul mai departe. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: În aceste condiţii, având în vedere şi explicaţiile suplimentare, nu le-am înţeles foarte bine, dar bănuiesc câte ceva, vă propun să reluăm votul. Repet, avem un raport de admitere, cu un amendament. Vă rog să votaţi. Raportul comisiei nu a fost adoptat, întrunind 39 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 11 abţineri. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege fără amendamentul conţinut în raport. Vă rog să votaţi. Cu 54 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi. Este necesar şi al treilea vot. Am votat raportul, nu a întrunit numărul de voturi necesar. Am votat proiectul de lege, nu a întrunit numărul de voturi necesar. Vă propun să transformăm proiectul de lege de aprobare a ordonanţei într-un Proiect de lege de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2009 pentru modificarea art. III alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege de respingere. Vă rog să votaţi. 13 voturi pentru, 42 de voturi împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege de respingere a ordonanţei de urgenţă a Guvernului nu a întrunit numărul de voturi necesar. După toate probabilităţile, va intra în adoptare tacită înainte de a putea să-l mai reprogramăm în exerciţiul de vot. Vă propun să revenim la ordinea de zi obişnuită.
	La punctul 23 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. Este o propunere legislativă. Vă consult dacă, dintre iniţiatori, se află cineva în sală. Nu este cazul. Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 73/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, în sensul stabilirii unui termen de zece zile înăuntrul căruia trebuie emis avizul Consiliului Legislativ în cazul propunerilor legislative. Guvernul nu a fost sesizat pentru a putea prezenta un punct de vedere pentru acest proiect de lege - chiar nu înţeleg de ce -, însă opinează că soluţia prevăzută în textul actual de lege, în vigoare, este suficientă, întrucât Biroul permanent al Camerei Parlamentului care face solicitarea stabileşte un termen în funcţie de urgenţa şi importanţa reglementării. Astfel, se evită atât aglomerarea Consiliului Legislativ, cât şi posibilitatea acestuia de a nu se încadra în termenele instituite prin iniţiativa legislativă aflată în dezbaterea Senatului. Cu alte cuvinte, punctul nostru de vedere, ca şi al comisiei de specialitate sesizată pe fond cu această iniţiativă legislativă, este de respingere a propunerii legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Dau cuvântul domnului senator Toni Greblă, pentru a prezenta raportul comisiei. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Stimaţi colegi, În plus, stabilirea unor termene de zece zile, termenul general, respectiv de 30 de zile în cazul unor propuneri legislative considerate complexe, ar crea o situaţie discriminatorie în raport cu celelalte instituţii şi autorităţi avizatoare, singurul care ar fi obligat la acest termen foarte scurt, după părerea noastră, de zece zile, ar fi numai Consiliul Legislativ. Este un raport de respingere a propunerii legislative. Senatul este Cameră decizională.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, vă invit la dezbateri generale. Nu este cazul. Atunci, supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Este nevoie de 69 de voturi. Raportul de respingere nu a fost adoptat, întrunind doar 56 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 8 voturi pentru, 50 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost respins.
	Stimaţi colegi, daţi-mi voie să mai fac o propunere. Având în vedere majoritatea relativ subţire, vă propun să discutăm numai propunerile legislative şi să nu luăm în discuţie ordonanţele, pentru că... este cvorum, dar în mod cinstit... Vă rog, domnule senator Frâncu, să vă exprimaţi punctul de vedere în legătură cu această discriminare. Vă rog. Microfonul 1.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule preşedinte de şedinţă, Exact acest lucru voiam să-l spun. Mi se pare o discriminare care nu este acceptabilă, din punctul meu de vedere. V-aş ruga să observaţi că noi avem tot timpul voturi în jurul cifrei 50, 55, 59 maximum. Cvorumul care se spune că l-am avea, de fapt, nu există, colegii nu sunt în sală, sunt plecaţi afară, şi este păcat să nu dăm o şansă celor care au făcut propuneri legislative să aibă, efectiv, posibilitatea să-şi susţină proiectele. De aceea, propun să întrerupem acum şedinţa, dezbaterile, să constatăm că nu se mai poate continua...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dar nu este adevărat, domnule senator Frâncu! Nu este adevărat. Noi putem continua. Dacă doriţi, facem încă o dată apelul nominal.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Da. Eu propun să facem apelul nominal, pentru că nu sunt prezenţi 69 de senatori.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog să strigaţi catalogul rapid, dar, dacă sunt 69, o să vă rog să vă cereţi scuze. Doamna senator Silistru, încă o dată, rapid, apel nominal. Dau cuvântul domnului senator Igaş. Microfonul 2. Eu am încercat să fac o propunere, ca să mai eliminăm din materiale. Dacă nu doriţi, nu este nicio problemă.
	Domnul Traian Constantin Igaş: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Să împăcăm şi capra, şi varza.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Un moment. Care este capra şi care este varza?
	Domnul Traian Constantin Igaş: V-aş propune să dezbatem proiectele de lege aflate pe ordinea de zi în ordinea în care noi le avem în mapă, iar săptămâna viitoare să dăm un vot final special pentru ceea ce am dezbătut astăzi. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Săptămâna viitoare nu avem nicio şedinţă. Suntem 75 în sală, număraţi bob cu bob. Eu ce pot face?! Vă rog să-i număraţi şi, dacă nu... Cu tot respectul pentru domnul senator Frâncu şi ceilalţi colegi, mergem înainte aşa cum este. Dau cuvântul domnului senator Daea. Microfonul 4. Urmează domnul senator Frâncu.
	Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vă rog să nu vă lăsaţi sedus de colegul dumneavoastră de partid, pentru că aveţi în apărarea dumneavoastră - şi ca instrument de lucru - Regulamentul Senatului, care spune foarte clar că preşedintele ia act de prezenţa în sală şi decide dacă se întrerupe şedinţa sau nu. Aţi decis bine să continuăm. Vă rog să o facem.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnule senator Emilian Frâncu, am decis bine. A spus şi domnul senator Daea. Te rog frumos. Microfonul 1.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Domnule preşedinte de şedinţă. Reiau ideea pe care colegul meu a propus-o şi aş dori să o votăm. Mi se pare foarte corectă, vă voi spune şi de ce: pentru toate iniţiativele legislative care urmează, Senatul este Cameră decizională, deci nu se întâmplă nimic dacă se amână cu o săptămână votul şi sunt şanse ca aceste proiecte să treacă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Frâncu, te-am ascultat. Nu faci decât să repeţi. Suntem 75 de senatori în sală. Nu pot să iau o decizie conform căreia nu avem cvorum, pentru că sunt 75 de senatori în sală, înţelege-mă omeneşte! Ştiu că eşti om de presă şi nu contează realitatea, ci ceea ce se spune despre ea, dar, uite, suntem 75 de senatori în sală! Ce putem face?! (Rumoare, discuţii.) Microfonul 1. Vă rog.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Pentru ziua de luni am stabilit că dăm voturi finale, astăzi nu este zi de luni şi, atunci, avem şi această variantă în sprijinul nostru. Repet, domnule preşedinte de şedinţă, nu am nicio problemă. Niciun proiect de lege pe care îl vom discuta, de acum, nu va trece, fiindcă suntem în jur de 60-62-63, şi atunci, practic, putem pleca, şi să le anulăm pe toate.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nicio problemă. Vă consult prin vot. Vă mulţumesc. Vă consult prin vot dacă doriţi să dezbatem astăzi şi să dăm votul anul viitor sau când va fi prima şedinţă. Vă rog să votaţi. Dacă sunteţi de acord, vă rog să votaţi da, dacă nu sunteţi de acord, vă rog să votaţi nu. Dacă vreţi, vă puteţi abţine, evident. Cu 43 de voturi pentru, continuăm dezbaterile, voturile rămânând pentru o dată care urmează să fie anunţată ulterior.
	Trecem la punctul 24 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Din partea Guvernului, domnule secretar de stat Iliescu, sper că o susţineţi. Din partea comisiei, aţi propus un raport de admitere, cu amendamente admise şi respinse. Domnul senator Filip, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Domnule secretar de stat Iliescu, sprijiniţi proiectul de lege sau nu? Două cuvinte.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Guvernul sprijină această ordonanţă de urgenţă, tocmai pentru că ea este extrem de necesară pentru continuarea activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Fac precizarea că acest lucru se întâmplă după ce, în cursul anului 2009, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.029, a declarat neconstituţională Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Filip. Microfonul 7.
	Domnul Petru Filip: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, în şedinţele din 27 octombrie şi 3 noiembrie 2009, a dat un raport de admitere, cu 10 amendamente admise şi 3 respinse. În data de 14 decembrie 2009, ulterior raportului de admitere dat de Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, am primit o adresă din partea Secretariatului General al Guvernului, legată de o sesizare a Avocatului Poporului către Curtea Constituţională, care, prin Decizia nr. 1.555/2009, admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009. În acest context, vă propun, domnule preşedinte, pentru clarificare, pentru că astăzi suntem în 16 decembrie 2009, iar adresa am primit-o de la Secretariatul General al Guvernului pe 14 decembrie anul curent, retrimiterea la comisie pentru clarificarea situaţiei, inclusiv cu Secretariatul General al Guvernului. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Domnul senator Günthner. Microfonul 2. Dacă sunteţi amabil să vă referiţi şi la propunerea preşedintelui, de retrimitere la comisie. Vă mulţumesc.
	Domnul Günthner Tiberiu: Am două întrebări către reprezentantul Guvernului. După cum ştiţi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009 este, practic, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2009, reperiată, s-au scos acele contracte, declaraţii de fidelitate, care erau necesare pentru angajarea în cadrul Guvernului. Ce se întâmplă cu persoanele care, în baza acestor prevederi neconstituţionale, au fost îndepărtate sau nu au fost angajate în cadrul Guvernului? La punctul 29 din ordinea de zi există o propunere legislativă cu acelaşi obiect. Suntem Cameră decizională şi nu cred că ar fi corect ca două iniţiative pe aceeaşi temă să le adoptăm împreună. Aceasta este ordonanţă de urgenţă, cealaltă este proiect de lege, dar au acelaşi obiect, cu foarte mici diferenţe.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Sunt întrebări? Domnul senator Daea. Microfonul 4.
	Domnul Petre Daea: Apreciez solicitarea domnului senator Filip, în calitatea Domniei Sale de preşedinte al comisiei. Retrimiterea la comisie este o soluţie juridică pe care trebuie să o acceptăm şi, în consecinţă, să o votăm, dar, încă o dată, îmi pun întrebarea: când vom constata că trebuie să avem ordonanţe de urgenţă care să nu încalce Constituţia? Este a nu ştiu câta ordonanţă de urgenţă care vine în plenul Senatului şi care primeşte din partea Curţii Constituţionale refuzul de a-şi continua drumul. Este un semn de întrebare şi aştept un răspuns prin atitudinea Guvernului de a nu mai fi în situaţia asta delicată şi nepermisă în care stăm cu toţii cu Constituţia în mână şi vorbim despre ea, dar, frecvent, Guvernul o încalcă. Ar fi un respect cuvenit şi o atitudine necesară. Aştept acest demers în atitudinea şi în gândirea Guvernului. Aş fi extrem de bucuros dacă momentele de dezbatere viitoare nu îmi vor mai da posibilitatea de a interveni pe aceste teme. Este de prisos să mai vorbim. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mai sunt colegi care doresc să intervină? Întrebarea domnului Daea a fost mai mult retorică. Îl rog pe domnul secretar de stat Iliescu să răspundă, cu precădere, la întrebările domnului senator Günthner.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îi mulţumesc şi domnului senator Günthner pentru întrebare. Într-adevăr, la începutul anului, Guvernul a venit cu această ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative legate de organizarea şi funcţionarea structurii Guvernului. Această decizie a Curţii Constituţionale a produs un şoc foarte puternic. Nu este vorba despre un demers acceptat de Guvern, acela de a veni cu un act neconstituţional, este însă o eroare pe care Guvernul şi-o asumă, şi, ca să-i răspund şi domnului senator Daea, dovada cea mai importantă de guvernare responsabilă este de a construi actul legislativ, cel care este în dreptul Guvernului, proiecte de lege, ordonanţe de urgenţă şi simple, astfel încât să nu se încalce Constituţia. Am fost nevoiţi să venim cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009, pentru că trebuia asigurată continuitatea unor structuri care existau şi funcţionau în cadrul Guvernului, încercând, la momentul respectiv, să luăm cele mai importante măsuri şi, judecând după decizia Curţii Constituţionale, să îndepărtăm acele elemente care puteau, din nou, să ducă la neconstituţionalitatea acestei legi. Ca dovadă, pentru că, evident, nici noi, Guvernul, şi nici dumneavoastră, Parlamentul, nu putem pune la îndoială decizia Curţii Constituţionale, trebuie să găsim soluţiile cele mai bune, pentru că aceşti oameni au existat, au funcţionat. E drept, în 45 de zile de la pronunţarea deciziei, legea, respectiv ordonanţa, devine neconstituţională. Insistând şi subliniind că viitorul guvern - care am ferma convingere că se va constitui foarte curând - trebuie să găsească o soluţie, mă raliez şi eu propunerii formulate de domnul preşedinte Daea şi de domnul preşedinte Filip, să retrimitem la comisie această ordonanţă grav sancţionată de decizia Curţii Constituţionale. Să găsim o soluţie, chit că declararea în integralitatea ei ca neconstituţională nu ne oferă decât posibilitatea constituirii unui alt act legislativ în termenul stabilit de Curtea Constituţională, 45 de zile, care să respecte toate rigorile Constituţiei României. Practic, subliniez acest lucru, nu avem, în acest moment, decât capacitatea de a constata că cele două acte normative, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2009 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009, nu au îndeplinit rigorile stipulate de Constituţia României. Este o vină a noastră pe care trebuie să ne-o asumăm, nu avem încotro.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Există o propunere procedurală de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru raport suplimentar. Din numărarea pe care am făcut-o, am constatat că suntem în sală numai 60 de colegi. Nu mai suntem în cvorum, în consecinţă încheiem aici lucrările şedinţei noastre de astăzi. Vă mulţumesc.
	Şedinţa s-a încheiat la ora 12.45.