Şedinţa Senatului din 24 noiembrie 2009

		Şedinţa a început la ora 15.30. Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David şi de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Vă propun să începem cu declaraţiile politice, după care, dacă nu vom avea majoritatea necesară, vom face apelul nominal şi vom hotărî în legătură cu continuarea sau cu suspendarea şedinţei. Nu aş vrea să privăm colegii care au dorit să susţină declaraţiile politice de această posibilitate, mai ales că unele dintre ele s-ar putea să fie de actualitate sau să-şi piardă valabilitatea peste o săptămână. În consecinţă, vă propun să începem cu domnul senator Tudor Udriştoiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, şi se pregăteşte domnul senator Marius Nicoară. Microfonul central. Vă rog.
		Domnul Tudor Udriştoiu: Vă mulţumesc. Declaraţia mea politică se intitulează "Sănătatea maternă în atenţia decidenţilor politici din Europa de Est şi Asia Centrală". În ziua de 11 noiembrie 2009 a avut loc la Istanbul, în organizarea Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie, o reuniune regională la nivel înalt privind sănătatea maternă, la care am avut deosebita onoare să reprezint România, în calitate de preşedinte al Subcomisiei senatoriale pentru populaţie şi dezvoltare. Sănătatea maternă şi a reproducerii reprezintă un indicator important al progreselor realizate în diverse ţări în direcţia dezvoltării lor naţionale. Este un fenomen complex - social, economic, dar şi medical - ce presupune o abordare şi o acţiune globale în cadrul deciziilor politice. Tema centrală a întâlnirii de la Istanbul, la care au participat reprezentanţi ai guvernelor şi parlamentelor din 20 de ţări, precum şi experţi şi oficiali din partea unor organizaţii internaţionale, a fost aceea de a trece în revistă progresele realizate şi dificultăţile care persistă în Europa de Est şi Asia Centrală în ceea ce priveşte îndeplinirea, până în 2015, a celui de-al cincilea Obiectiv de Dezvoltare al Mileniului. Acesta constă în "ameliorarea sănătăţii materne" şi are două ţinte: "reducerea cu trei pătrimi a ratei mortalităţii materne" şi, respectiv, "asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate a reproducerii". Estimările actuale arată că, la nivel global, întârzierile în realizarea acestui obiectiv sunt cele mai mari, cu o mare variabilitate în Europa de Est şi Asia Centrală. Astfel, în ultimii 10 ani, mortalitatea maternă s-a redus la jumătate, de la 51 la 24 de decese la 100.000 de naşteri. Totuşi, femeile aparţinând grupurilor vulnerabile (sărace, tinere, migrante, refugiate sau din zonele rurale izolate) nu au acces corespunzător la servicii de sănătate sexuală şi a reproducerii. Multe din ele mor sau suferă complicaţii la naştere. În ultimii 15 ani, numărul avorturilor provocate a scăzut, de asemenea, semnificativ: de la 1.049 la 493 la 1.000 de naşteri, iar utilizarea contraceptivelor este în creştere. Cu toate acestea, regiunea înregistrează una din cele mai ridicate rate a avorturilor din lume. Pe fondul accesului larg la servicii medicale în graviditate şi la naştere asistată, între ţările din regiune persistă discrepanţe, determinate de mediul de viaţă, nivelul de educaţie, vârstă sau statutul economic şi social al femeilor. Principala concluzie şi, în acelaşi timp, recomandare a reuniunii de la Istanbul a fost aceea că investiţia în asigurarea unui acces sporit la planificare familială şi la metode contraceptive moderne este nu doar una dintre cele mai eficiente modalităţi de reducere a mortalităţii materne, ci şi un instrument de progres în realizarea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Deoarece accesul la informaţii şi servicii de sănătate sexuală şi a reproducerii pentru anumite grupuri vulnerabile din societate constituie încă o problemă şi în cazul României, voi menţiona principalele recomandări din declaraţiaangajament adoptată la finalul întâlnirii de la Istanbul, pe care le consider relevante pentru acţiunea noastră viitoare în sprijinul sănătăţii materne: dezvoltarea activităţii de cercetare şi culegere de date privind sănătatea maternă, ca bază pentru procesul decizional în materie; consolidarea sistemelor de monitorizare şi evaluare a programelor naţionale de sănătate sexuală şi a reproducerii; dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă pentru sensibilizarea şi educarea persoanelor aparţinând comunităţilor şi grupurilor vulnerabile; colaborarea cu ONG-urile şi sectorul privat pentru mobilizarea de resurse umane şi financiare în susţinerea sănătăţii materne. Aş dori să menţionez că reuniunea la nivel înalt din 11 noiembrie de la Istanbul a fost urmată de un forum regional dedicat evaluării stadiului de implementare în Europa de Est şi Asia Centrală a programului de acţiune adoptat acum 15 ani la Conferinţa Internaţională a Populaţiei şi Dezvoltării de la Cairo. La eveniment au participat peste 200 de delegaţi din 36 de ţări, dintre care oficiali guvernamentali, inclusiv miniştri, parlamentari, reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale şi ai societăţii civile, experţi. Mi-aş permite, în încheiere, să subliniez două lucruri pozitive. Aş putea spune că am fost foarte mulţumit de faptul că, acolo, România a fost citată pozitiv pentru faptul că a scăzut în mod substanţial mortalitatea maternă - dar mai sunt multe de făcut -, precum şi de faptul că doamna Cristina Dumitrescu, reprezentanta Senatului României - Direcţia Organizaţii parlamentare internaţionale, a primit misiunea de a coordona activitatea de redactare şi prezentare în plen a documentului final al acestui important forum. Consider acest fapt ca fiind o recunoaştere clară a profesionalismului cu care instituţiile noastre se implică în abordarea problematicii populaţiei şi a dezvoltării ei în plan naţional şi internaţional. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, şi se pregăteşte domnul senator Tiberiu Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
		Domnul Marius Petre Nicoară: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "În afara cursei, dar tot în campanie electorală". Mă bucur să ne reîntâlnim după primul tur al alegerilor prezidenţiale - mă rog, atâţia câţi suntem prezenţi -, dovadă a faptului că există viaţă după campania electorală, ceea ce nu credeau mulţi dintre noi, altfel nu-mi explic înverşunarea şi atacul furibund la adresa colegilor de Parlament din alte partide. Îmi exprim regretul că PNL a ieşit din cursă, dar observ cu surprindere că cei doi candidaţi rămaşi în campanie se raportează în continuare la Crin Antonescu şi presa face şi desface alianţe în funcţie de declaraţiile liderilor partidelor aflate până nu demult într-o frumoasă prietenie. Aud argumente emoţionante de-a dreptul, care ne trimit la Brătianu şi istoria PNL, sau, din contră, injurii şi blesteme, cum că vom avea soarta PNŢ-CD. Dincolo de tot teatrul jucat zilele acestea de cei care până mai ieri au înjurat Partidul Naţional Liberal, rămâne o problemă cu adevărat serioasă: eu cu cine votez? Această întrebare stă pe buzele susţinătorilor Partidului Naţional Liberal şi ai lui Crin Antonescu şi, pe bună dreptate, au o alegere dificil de făcut. Declaraţia mea politică de astăzi nu pledează pentru un candidat sau altul, ci face un apel, aşa cum am mai făcut şi înainte de primul tur, la responsabilitatea declaraţiilor. Stimaţi colegi senatori care sunteţi încă în campanie electorală, ţineţi cont de alegător atunci când promiteţi lucruri pe care ştiţi că nu le veţi realiza, atunci când ameninţaţi populaţia cu o altă criză politică, atunci când vă încălcaţi principiile de dragul victoriei. Repet: ţineţi cont de alegător, pentru că jucăm acum cartea viitorilor cinci ani ai României şi nu este loc de reveniri şi corecturi. Mi se pare la fel de important să precizez de aici, din Parlamentul împotriva căruia preşedintele în funcţie şi-a construit campania electorală, că este periculos să se joace cu speranţele şi voturile românilor. Să ieşi public şi să declari că ai învins "parlamentarii nesimţiţi" mi se pare o îndrăzneală de mahala, pe cât de mincinoasă, pe atât de perfidă. Acest referendum nu duce automat la reducerea numărului de parlamentari, iar domnul Băsescu ştie asta. Urmează o procedură complexă, care include şi un al doilea referendum, fapt la fel de bine ştiut, dar ignorat intenţionat, ca să poată fi continuată această temă de campanie. Regret, stimaţi colegi, că domnul preşedinte în funcţie a reuşit să păcălească alegătorii cu falsa luptă cu sistemul, el însuşi fiind parte a acestui "sistem ticăloşit", cum poetic îl numeşte. Mi-ar fi plăcut să văd un program la Domnia Sa, un plan de acţiune, o sugestie măcar despre ceea ce îşi propune în mandatul viitor. Cum dânsul are de gând să facă... mai nimic, aşa ca în ultimii cinci ani, iată că tema de campanie anti-Parlament i-a servit de minune. Aplaud consilierii Domniei Sale şi resping categoric minciuna candidatului Băsescu. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Tiberiu Günthner, din partea Grupului parlamentar al UDMR, şi se pregăteşte domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
		Domnul Günthner Tiberiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În zilele de 19 şi 20 noiembrie, la sediul ONU din New York, au avut loc audierile parlamentare la Naţiunile Unite pe tema "Asigurarea sprijinului politic şi implementarea unor răspunsuri eficiente la criza economică globală - calea de urmat". Criza economică şi financiară globală a provocat un răspuns fără precedent din partea actorilor, atât naţional, cât şi internaţional. La reuniunile G-20 a fost adoptat un număr de angajamente, care, împreună, alcătuiesc un program mondial de redresare de aproximativ 1.100 de miliarde USD şi care afirmă voinţa de reformare a reglementărilor financiare. Conferinţa Mondială a Naţiunilor Unite din luna iunie a acestui an, axată pe impactul crizei asupra dezvoltării, a lansat un proces, sub forma unui grup de lucru al Adunării Generale, de concretizare a unor recomandări esenţiale. Au fost lansate, de asemenea, mai multe iniţiative, printre care o reglementare mai bună a sectorului fiscal, o cooperare mai mare, la scară globală, în domeniul fiscal, posibilitatea creării unui valute pentru rezerva mondială, legături mai solide între Naţiunile Unite şi instituţiile de la Bretton Woods. Schimbările climatice şi alte probleme de mediu care persistă de multă vreme au determinat guvernele, producătorii şi consumatorii să examineze modalităţile de transformare a economiei tradiţionale, mare consumatoare de energie şi mare producătoare de carbon, prin adoptarea unor soluţii "verzi", mai durabile. Criza economică globală a constituit un factor suplimentar în această evoluţie. În acordul pe care l-au convenit recent la Naţiunile Unite guvernele au recunoscut că răspunsul la criză oferă o oportunitate pentru promovarea iniţiativelor favorabile economiei ecologice. Mai mult, au încurajat utilizarea unor planuri naţionale de redresare care să asigure ocuparea forţei de muncă în sectoare productive şi o muncă decentă în industriile de mediu. Aşa cum s-a constatat în numeroase ţări, trecerea la o "economie verde" va crea mai multe locuri de muncă decât cele pe care le înlocuieşte, ceea ce va aduce un potenţial triplu de beneficiu pentru lucrătorii industriei şi mediul înconjurător. Recesiunea mondială a adus la suprafaţă numeroase probleme în politica socială, probleme care, în final, au amplificat efectele crizei asupra populaţiilor vulnerabile. Orice răspuns la criză trebuie să ţină cont de aceste probleme, ca o chestiune de bunăstare umană, dar şi ca strategie macroeconomică per se. În această idee, documentul final al Naţiunilor Unite solicită, printre altele, mobilizarea de resurse suplimentare pentru protecţia socială, securitatea alimentară şi dezvoltarea umană. Din această perspectivă, nevoia unei protecţii sociale, asigurarea de şomaj, schemele publice de pensionare, îngrijirile de sănătate au contribuit la redefinirea rolului statului, de la agent de ultim recurs, la furnizor activ de bunuri publice. Luate împreună, mecanismele de protecţie socială şi bunurile publice - educaţia, un mediu curat etc. - contribuie la reducerea inegalităţilor aflate în creştere, care au jucat un rol important în criză. Repartizarea extrem de eterogenă a veniturilor este, în fapt, una dintre principalele cauze pentru care numeroase ţări nu s-au putut baza pe cererea internă pentru a-şi susţine economiile, ceea ce a contribuit chiar la dezechilibre globale în fluxurile de capital şi în structura comerţului. Vor trebui adoptate cel puţin măsuri noi de protecţie a drepturilor lucrătorilor, astfel încât aceştia să aibă din nou putere de negociere şi posibilitatea de a obţine o parte mai echitabilă din "prăjitura" economică. Criza mondială, ale cărei cauze imediate îşi au originea în sectorul financiar, este dovada vie a prăpastiei care s-a creat între finanţe şi economia reală în ultimii 20 de ani. Deregularizarea masivă a pieţelor financiare şi a sectorului financiar, în general, a determinat asumarea unor riscuri prea mari de către operatori şi de către consumatori. Răspunsul la criză nu se poate limita la politica economică. El presupune, dimpotrivă, adoptarea unor noi reguli pentru instituţiile financiare. Aşa cum au recunoscut guvernele la Naţiunile Unite, este imperios necesară extinderea sferei de reglementare şi supraveghere la toate nivelurile pentru a asigura transparenţa şi supervizarea, cerute, ale sistemului financiar. În aceeaşi ordine de idei, guvernele s-au angajat să combată fluxurile financiare ilegale, să aplice norme de bază comune la nivelul diferitelor regiuni, regimuri fiscale şi pieţe financiare şi, în general, să asigure o protecţie mai bună a consumatorilor. Aceleaşi preocupări sunt valabile la scară globală în ceea ce priveşte instituţiile financiare internaţionale precum Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. Guvernele au convenit ca rolul de supraveghere exercitat de Fondul Monetar Internaţional să fie de acum înainte mai balansat între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, în loc să se axeze preponderent pe cele din urmă. În sfârşit, o evoluţie importantă este determinată de faptul că s-a cerut Fondului Monetar Internaţional să încurajeze şi să sprijine politicile economice prociclice, de contracarare a crizei economice în ţările în curs de dezvoltare şi să abandoneze condiţionalităţile economice excesive. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Günthner. Aţi vorbit 6 minute. Aţi epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al UDMR. În spiritul relaţiilor de solidaritate şi colaborare, o să dăm trei minute din timpul Grupului parlamentar al PNL sau din timpul Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC domnului senator Cseke Attila, pentru a-şi putea prezenta declaraţia politică.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL.
		Domnul Dumitru Oprea: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia politică de astăzi poartă titlul "Obsesiile etatiste ale domnului Geoană". Dacă mai exista vreo speranţă că stânga românească s-ar putea moderniza vreodată, măcar şi ideologic, domnul Mircea Geoană ţine neapărat s-o spulbere. Campania electorală este ocazia ideală pentru ca liderul socialdemocraţilor să-şi arate concepţiile depăşite despre economie şi administraţie. Nicio idee nouă, niciun semn că PSD s-ar îndrepta cumva spre modelul conturat de laburismul lui Tony Blair, vedem doar aceleaşi obsesii pentru etatism, pentru controlul centralist, evident, toate fiind livrate votanţilor prin mijloacele unei demagogii fără limite. Astfel, deşi, cel puţin la nivel declarativ, prezidenţiabilul domn Geoană părea să se separe de socialismul dogmatic al lui Ion Iliescu, acum s-a răzgândit subit. Necazurile aduse oamenilor de criza economică pot fi speculate demagogic, iar şeful pesediştilor nu are reţineri în această privinţă. Tocmai de aceea, cota unică ar trebui să fie aruncată la gunoi, iar clasa de mijloc impozitată dur. Oricine câştigă în ţara aceasta ar trebui să fie jupuit de munca lui, pentru ca PSD să redistribuie resursele în societate. Mai mult decât atât, Mircea Geoană le propune astăzi românilor un gigant birocratic. Când sectorul bugetar este atât de expandat, când orice guvernant normal încearcă să diminueze cheltuielile publice, el promite... lipsa oricărei reforme în domeniu. Când orice guvern responsabil caută soluţii să se retragă din competiţia economică, el propune conglomerate de stat în toată industria ţării. De la sectorul producţiei de medicamente până la cel bancar şi al energiei, pesediştii visează, din nou, la revenirea statului ca mare jucător economic. Nici administraţia centrală nu ar scăpa de această manie. Dacă ar fi ales, domnul Geoană prevede înfiinţarea, pe lângă Guvern, a unor comisii pentru săraci, pentru bolnavi, pentru toate problemele care există pe lume. Nu este greu să ne închipuim astfel dimensiunile fabuloase ale birocraţiei şi ale corupţiei unei astfel de guvernări. Cel mai prost administrator este statul. De câţi zeci de ani mai are nevoie social-democraţia românească pentru a accepta acest adevăr banal? Vă mai aduceţi aminte de regimul Iliescu-Văcăroiu? Antipatia faţă de proprietatea privată, amânarea privatizărilor sau amestecul masiv al statului în sistemul bancar au încetinit enorm dezvoltarea economică a ţării, dar asta nu înseamnă nimic pentru Mircea Geoană. El ne promite acelaşi naţionalism economic păgubos şi iluzoriu, aceeaşi influenţă masivă a politicului în administraţie şi revenirea la modelul statului asistenţial. Costurile acestui sistem falimentar de guvernare nu sunt o problemă pentru susţinătorii lui, cel puţin acum, când sunt încă în opoziţie. Datoria externă uriaşă pe care a acumulat-o ţara în timpul crizei nu este un motiv de temperanţă pentru avalanşa de promisiuni făcute de domnul Geoană. Mai mult, în concepţia sa, marilor corporaţii trebuie să li se impună masive obligaţii sociale şi morale pentru angajaţii lor, asta în vreme ce, la schimb, primesc doar impozite imense şi amestecul statului în economie. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator Oprea.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Cseke Attila - Grupul parlamentar al UDMR.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "România în turul al II-lea al prezidenţialelor: între rău şi foarte rău". Am luptat. Crin Antonescu a luptat - cu inteligenţă şi dăruire -, punându-şi toată energia, mobilizând toate resursele şi folosind toate mijloacele avute la îndemână. Aproximativ 21% din români au luptat alături de el şi sunt mândru că mă număr printre ei. Deşi nu a intrat în turul al II-lea, absenţa lui Crin Antonescu din această cursă electorală ar fi însemnat o campanie complet searbădă: pe de o parte, cu un preşedinte în funcţie drept candidat obosit, înconjurat din toate părţile de yesmeni şi grupuri de interese, iar, pe de altă parte, cu un contracandidat PSD care recită pios texte din cartea partidului, în speranţa de a nu pierde alegătorii tradiţionali. Crin Antonescu a fost sarea şi piperul acestei campanii - vizibil oriunde a fost posibil, cu o prezenţă constantă în media şi pe teren, deopotrivă. Ceea ce mă întristează însă este interesul scăzut al românilor faţă de aceste alegeri, atenţie!, scăzut nu în comparaţie cu alte tipuri de alegeri (europarlamentare, locale), ci faţă de precedentele cicluri de alegeri prezidenţiale. Este adevărat că prezenţa la vot pentru prezidenţiale s-a situat pe o traiectorie descendentă din 1990, când au avut loc primele alegeri de după căderea comunismului, până la ultimul scrutin din 2004, comun cu cel pentru Parlament. Anul acesta a fost înregistrată o nouă scădere, de aproape cinci procente - 54%, faţă de 58,93% în primul tur de acum cinci ani. Cauzele absenteismului sunt explicite şi nu vreau să le reiau cu această ocazie. Ceea ce vreau să subliniez este faptul că aproape 47% din români fie nu au fost interesaţi să voteze, fie au considerat că nu au cu cine vota, fie n-au mai apucat, chestiunea secţiilor speciale fiind foarte delicată. Oricare ar fi motivul, ei au permis celorlalţi să decidă pentru ei, iar ceilalţi au decis ca Traian Băsescu şi Mircea Geoană să meargă mai departe. În aceste condiţii, alegătorii lui Crin Antonescu privesc uşor dezamăgiţi la opţiunile care li se oferă. Cu cine ar putea vota, când ambii au un trecut politic pe care-l voiau lăsat în urmă? Există însă o mare deosebire între cei doi - Traian Băsescu este şi va rămâne exponentul unui sistem autoritar care urmăreşte să elimine principii elementare ale democraţiei, în timp ce Mircea Geoană arată că s-ar putea încadra într-o variantă de Românie modernă, acceptând, într-o primă instanţă, susţinerea lui Klaus Iohannis pentru funcţia de premier. Cei aproape 21% din românii care l-au votat pe Crin Antonescu vor decide viitorul preşedinte, acesta fiind astfel nevoit să includă în programul său multe idei şi proiecte liberale. Mulţumesc.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Declaraţia politică se intitulează "România, Cristian Mungiu şi al patrulea preşedinte postdecembrist". Academia Europeană de Film a anunţat recent numele personalităţilor din cinematografia de pe bătrânul continent care vor reprezenta şi promova filmul european în calitate de ambasadori. Regizorul român Cristian Mungiu a confirmat din nou, numărându-se printre cei 10 ambasadori aleşi în anul 2009, Academia motivându-şi alegerea prin faptul că Mungiu a fost marea descoperire românească a anului 2007, cu filmul său "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile". Mungiu a obţinut, în premieră pentru un regizor român, prestigiosul "Palme d'Or" la Festivalul de la Cannes, în 2007, fiind, de asemenea, încununat cu distincţia "Filmul european al anului 2007" pentru acelaşi "4, 3, 2". De altfel, "4, 3, 2" a fost considerat de presa internaţională un mare câştig pentru cinematografie, în general, nu numai pentru România, în special, clasându-se pe locul 14 într-un top al celor mai bune 100 de filme din ultimul deceniu, realizat de "The Times". Aflat în plină campanie electorală pentru desemnarea Preşedintelui României, această ştire a trecut aproape neobservată de către publicul român. Performanţa unui regizor care îşi plasează din nou ţara în elita europeană a contat mai puţin decât "Pâine şi circ!", sloganul sub care s-a defilat în primul tur de scrutin al acestor alegeri. La scurt timp după succesul de la Cannes, portdrapelul noului val al cinematografiei româneşti posta pe internet următorul comentariu: "Adesea sunt întrebat, în ultima vreme, dacă viaţa mea s-a schimbat. Şi zic nu, dar, de fapt, am impresia că s-a schimbat întrucâtva." Mergând mai departe, aş spune că şi viaţa românilor s-a schimbat "întrucâtva", pentru că prin Cristian Mungiu România şi românii au redevenit subiect de presă în mass-media internaţională, prin criticile elogioase care au însoţit lansarea filmului "4, 3, 2" în toate ţările de pe glob. Pentru acest "întrucâtva", Cristian Mungiu merita, poate, mai multă atenţie din partea electoratului român, captivat excesiv de bătălia contracandidaţilor din campania pentru alegerile prezidenţiale. După 20 de ani de democraţie postdecembristă, România îşi alege în acest al doilea tur de scrutin prezidenţial pe cel de-al patrulea preşedinte. O funcţie mediatizată prin excelenţă, această demnitate a generat şi generează un adevărat miraj pentru politicieni, şi nu numai. Cristian Mungiu, "dezgustat" de o campanie care nu face decât să scoată la iveală "un jeg teribil", îşi doreşte ca viitorul preşedinte să fie capabil să poată determina "alegerea unui guvern stabil, care să aibă puterea să ia măsurile de care este nevoie, care să înţeleagă că politica e mai mult decât împărţeală de posturi pentru căpătuiala membrilor de partid şi a apropiaţilor lor", deziderate pe care, de altfel, le avem cu toţii. Mărturisesc că nu cunosc opţiunile electorale ale domnului Cristian Mungiu, nu ştiu cu cine a votat în primul tur de scrutin, mai mult, nu ştiu cu cine va vota în turul al II-lea, dar ştiu că pe data de 6 decembrie suntem chemaţi să-l votăm pe cel care poate să reprezinte cel mai bine interesele tuturor sau, cum spunea Matei Vişniec, să fim capabili să putem alege în noi înşine ce este bun şi să lăsăm răul deoparte. Din păcate pentru cei care au crezut, ca şi Crin Antonescu, într-o "Românie a bunului-simţ", variantele rămase la dispoziţie sunt cât se poate de dezamăgitoare: "preşedintele-jucător" şi "prostănacul lui Iliescu". Nu au fost puţini care au sperat, alături de candidatul PNL la preşedinţie, într-o nouă revoluţie, de data aceasta a mentalităţii şi a bunului-simţ, în conducători cinstiţi, nepătaţi, neşantajabili. Celor peste 1.400.000 de votanţi ai lui Crin Antonescu le mulţumesc pentru că au fost alături de Partidul Naţional Liberal şi au crezut, alături de liberali, în reconstrucţia unei Românii a românilor. Pe 6 decembrie românii îl aleg pe cel de-al patrulea preşedinte postdecembrist, care va avea misiunea de a numi un premier capabil să formeze un guvern care să scoată România din criza politică, economică şi morală în care s-a scufundat în ultimii ani ai mandatului lui Traian Băsescu, lucru deloc uşor de realizat, cu atât mai mult cu cât românii nu mai sunt de mult dispuşi să îşi pună la infinit speranţa într-un preşedinte salvator. Cristian Mungiu declara, în urmă cu ceva vreme, într-un interviu pentru cotidianul "Evenimentul Zilei" că va vota în turul al II-lea cu "candidatul care pare să aibă cele mai multe şanse să ia măsuri şi pentru ţara asta, nu numai pentru grupul care îl susţine". La rândul meu, nu pot decât să îmi doresc ca cel care va fi următorul Preşedinte al României să fie un preşedinte al tuturor românilor, dispus să îşi asume "proiectul Iohannis" şi măsurile anticriză propuse de PNL în programul său: îngheţarea preţurilor la utilităţi, TVA redus la alimente, numiri fără criterii politice. Altfel, următorii cinci ani de mandat prezidenţial vor semăna izbitor de mult cu cei 20 de ani de democraţie iliesciană şi băsesciană, condimentată de scandaluri de corupţie, dezvăluiri şi înregistrări spectaculoase, dosariade.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator Emilian Frâncu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila - Grupul parlamentar al UDMR, se pregăteşte domnul senator Gheorghe Bîrlea - Grupul parlamentar al PD-L.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "De-ale campaniei electorale". Campania electorală aferentă sau, mai bine zis, premergătoare alegerilor de orice fel ar fi ele este nu numai show-ul ce înconjoară şi precedă data fixată pentru alegeri, dar s-ar cuveni să arate respect atât faţă de electorat, cât şi în relaţiile dintre pretendenţii la funcţia sau funcţiile pentru care concurează. Despre campanie electorală, în general, se pot spune multe, iar în România, ca şi în orice altă ţară care organizează alegeri democratice şi libere, acest subiect poate umple pagini întregi de comentarii ale politologilor şi mass-media. Deşi, abordând această temă acum, după primul tur al alegerilor prezidenţiale, mi s-ar putea aminti dictonul: "După război, mulţi viteji se arată", cred totuşi că o analiză, măcar principială, a celor mai importante aspecte pe care le sesizează alegătorul este nu numai de preferat, dar şi obligatorie într-o oarecare măsură. M-aş referi şi eu la câteva dintre ele, de fapt aş încerca să aduc în discuţia dumneavoastră un aspect necesar al campaniei electorale, dar a cărui utilizare, după părerea mea, lasă mult de dorit. Nu mă refer la "dosariada" din această campanie electorală, deşi, probabil, sub acest aspect, s-au bătut toate recordurile din campaniile electorale de până acum. Nu m-am gândit să abordez nici măcar debandada organizării unor dezbateri televizate, deşi ar fi de discutat îndelung şi pe acest subiect. Suntem unici şi sub acest aspect în România. Astfel, noi avem dezbateri a căror organizare se decide din timp, cu acordul tuturor competitorilor, pentru ca apoi, brusc, în cinci minute, să apară un obstacol de neprevăzut şi dintr-odată de netrecut, care împiedică orice posibilitate de dialog între candidaţi. Apoi, când acest dialog apare totuşi, dezbaterea se organizează cu participarea doar a unor candidaţi, parcă aceste alegeri prezidenţiale s-ar desfăşura doar pentru un anumit segment de alegători, cu excluderea altora, a căror singură vină este că, poate, susţin un alt candidat. Cred că sunt necesare clarificări şi sub acest aspect, dacă nu pentru turul al II-lea, măcar pentru viitor. Regulile trebuie bine stabilite cu mult înaintea începerii unei campanii electorale, pentru a nu da posibilitatea organizării sau nu a acestor dezbateri televizate după interesul sau nu al unora sau al altora. Ceea ce doresc eu să abordez prin această declaraţie este o chestiune care poate părea inofensivă, dar a cărei reglementare, inclusiv legală - să nu vorbesc despre cea de bun-simţ -, lasă mult de dorit. Este problema afişajului electoral, a amplasării bannerelor candidaţilor şi partidelor în timpul campaniei electorale. La ce mă gândesc? În cel mai mic sat din această ţară găsim cel puţin 4-5 bannere deasupra drumului, atârnate de stâlpii care susţin reţeaua energiei electrice. Oricine care a cutreierat această ţară în campania electorală a putut constata această impresie, de parcă am fi deja în ajunul Crăciunului şi localităţile din România ar fi împodobite cu ghirlande strălucitoare şi becuri aprinse. Ar fi interesant de aflat cât a încasat Societatea Comercială "Electrica" - SA, la nivel naţional, pentru această campanie electorală. După numărul afişelor şi bannerelor agăţate de stâlpii aflaţi în proprietatea acestei societăţi comerciale cu capital integral de stat, trebuie să fie o sumă frumuşică, de ordinul zecilor, sutelor de mii, dacă nu a milioanelor de euro. Vreau să fiu bine înţeles: nu contest posibilitatea şi legalitatea închirierii acestor purtători de mesaj electoral. În prezent, legal, există această modalitate de folosire a stâlpilor de la marginea drumurilor pentru aceste scopuri. Ceea ce doresc însă să precizez, şi pun în discuţia dumneavoastră, este cantitatea imensă, numărul enorm al acestor bannere, care te atacă, indiferent dacă eşti domiciliat în localitatea respectivă sau poate treci pe sub ele, mirându-te, ca şofer, de această cavalcadă de culori şi mesaje care abundă deasupra capului tău pe drumurile ţării. Oricine călătoreşte prin alte state europene va fi de acord cu mine că aşa ceva nu mai întâlneşti nicăieri. Desigur, găseşti şi acolo afişe, aşezate ordonat, lateral, pe stâlpii de la marginea drumurilor, dar în niciun caz bannere suspendate şi legate între aceste veritabile braţe de susţinere de pe marginea drumurilor. Stimaţi colegi, Avem trei ani până la următoarele alegeri ce se vor organiza în România, timp destul, după părerea mea, de a regândi modalităţile de organizare a diferitelor tipuri de alegeri, iar în cadrul acestora, obligatoriu, trebuie să reglementăm posibilităţi de folosire a materialelor de campanie în mod civilizat, conform practicii europene, care să aducă un spirit sănătos şi corect în competiţia dintre partide şi candidaţi, deopotrivă. Răspunderea unui conducător, a unui lider, este nu numai de a prelua observaţiile, ideile şi aşteptările electoratului, dar şi de a impune un anumit ritm, de a educa electoratul şi de a impune un climat civilizat chiar şi în materie de campanie electorală. Deci noi, politicienii, întreaga clasă politică, avem treabă destulă şi în această materie. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Cseke Attila.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bîrlea - Grupul parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe Bîrlea: Declaraţia mea politică se intitulează "Electoratul merită mai multă consideraţie". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Ceea ce urmează să spun nu este altceva decât un truism, dar trebuie neapărat spus, pentru că are valoare de adevăr, întrucât în ultimele zile o parte semnificativă a clasei politice face o serie de afirmaţii halucinante, care nu pot decât să ne stârnească dorinţa de a lămuri câteva aspecte. Stimaţi colegi, Unii veţi fi de acord cu mine, alţii nu, dar adevărul este că primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost câştigat de Traian Băsescu. Ei bine, cu toate acestea, majoritatea conjuncturală din Parlament declară în cor că alegerile au fost pierdute de Traian Băsescu, deoarece majoritatea cetăţenilor a votat cu alţi candidaţi. Domnilor colegi, Cu acelaşi raţionament, vă pot răspunde foarte simplu: din trei alegători, unul l-a ales pe Traian Băsescu, iar votul celorlalţi alegători a fost direcţionat către ceilalţi 11 candidaţi. De fapt, ceea ce deranjează mai mult majoritatea politicienilor coagulaţi în jurul obsesiei anti-Băsescu este că, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, turul întâi al alegerilor prezidenţiale nu a fost câştigat de un candidat al Partidului Social Democrat. Să facem un scurt remember: în 1990 Ion Iliescu câştiga alegerile, în 1992 acelaşi Ion Iliescu câştiga turul întâi, acelaşi Ion Iliescu câştiga în 2000, pentru ca în 2004 Adrian Năstase să câştige, la rându-i, primul tur. Ei bine, stimaţi colegi, de data aceasta un candidat care nu provine din sânul PSD câştigă primul tur al alegerilor prezidenţiale. Tocmai acest lucru nu-l face pe Traian Băsescu să fie dezirabil pentru clasa politică actuală. Pe undeva îi poţi înţelege, în condiţiile în care Traian Băsescu a fost singurul Preşedinte al României postcomuniste care a avut puterea de a spune clar că trebuie reformate clasa politică şi instituţiile statului, lucruri ce l-au făcut indezirabil în faţa politicienilor blocaţi în propriile inerţii. Nu trebuie să facem analize sofisticate pentru a observa acest lucru. Mergem însă şi mai departe cu falsificarea realităţii şi susţinem sus şi tare că, de fapt, nu este deloc relevant faptul că în 2004 diferenţa dintre primul candidat, Adrian Năstase, şi cel de pe locul al doilea a fost de 7%. Ceea ce uitaţi este că acea persoană care s-a clasat pe locul doi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, în urmă cu cinci ani, a fost Traian Băsescu. Este foarte important acest aspect, pe care unii îl minimalizează. Nu oricine, stimaţi colegi, este capabil să surmonteze o astfel de diferenţă. Am convingerea că actualul preşedinte poate câştiga un nou mandat de preşedinte, în primul rând pentru că nu are un contracandidat real. Acest lucru este cel mai bine confirmat de faptul că încercaţi, o dată în plus, să deformaţi realitatea. Încercaţi acum să-l împingeţi în faţă pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis. Practic, nu faceţi altceva decât să minimalizaţi importanţa alegerilor prezidenţiale şi să induceţi opiniei publice ideea că acum mai important este un premier. Domnilor, Trebuie să vă spun că sunteţi într-o mare confuzie, la fel ca anul trecut. Potrivit Constituţiei, prim-ministrul nu este ales, ci desemnat. Aşadar, corect ar fi să le spunem românilor că pe data de 6 decembrie se alege preşedintele, şi nicidecum o formulă sau alta de guvern. Haideţi să încetăm a mai inversa cronologia, haideţi să alegem întâi preşedintele şi să-i dăm, ulterior, acestuia dreptul de a-şi exercita prerogativa de desemnare a premierului. Eu înţeleg foarte bine intenţia. Este şi normal, atunci când nu ai un candidat competitiv, să încerci să te foloseşti de orice adjuvant, dar ceea ce se face nu este tocmai moral, pentru că pentru prima dată în ultimii 20 de ani alegerile prezidenţiale sunt minimalizate tocmai din nevoia de a muta centrul de atenţie pe un subiect care este secundar. Trebuie spus românilor că aceste alegeri nu se vor desfăşura între Traian Băsescu şi Mircea Geoană, ci între reprezentantul ideii de reformare a statului român şi reprezentantul ideii de stagnare a reformelor şi progresului. Nu în ultimul rând, trebuie să fim conştienţi că pe data de 6 decembrie românii vor fi capabili să decidă singuri şi nu va fi nevoie să li se indice cu cine să voteze. Prin urmare, cred că ar fi indicat să arătăm mai multă consideraţie alegătorilor şi să încetăm să mai credem că electoratul nu este altceva decât o masă de manevră, pe care o poziţionăm în funcţie de interesele de moment pe care le manifestăm. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Cu aceasta, am încheiat lista declaraţiilor politice care s-au prezentat în plen. Pe lângă colegii care şi-au prezentat declaraţiile politice, au mai depus în scris declaraţii politice: domnul senator Petru Başa - Grupul parlamentar al PD-L, domnul senator Şerban Valeca şi domnul senator Mihăiţă Găină - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, domnul senator Cornel Popa - Grupul parlamentar al PNL.
		Următoarele declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de şedinţă.
		Domnul Petru Başa: Declaraţia politică este intitulată "Clienţii societăţii furnizoare de gaz, puşi pe drumuri în mod nejustificat". Dragi colegi şi colege, În declaraţia politică de astăzi voi face referire la o situaţie care a generat nemulţumiri în rândul mai multor cetăţeni. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a stabilit, prin Ordinul nr. 77 din 10 septembrie 2009, un nou conţinut al contractului-cadru de furnizare în baza căruia se desfăşoară activitatea de furnizare reglementată a gazelor naturale către consumatorii casnici. Nicio problemă până aici, pentru că semnarea noilor contracte reprezintă o obligaţie atât pentru furnizorii de gaze naturale, cât şi pentru consumatori, în scopul alinierii la cerinţele legislative în vigoare. Indignarea consumatorilor a apărut în momentul în care au luat act de modul în care trebuie depuse aceste contracte odată semnate, într-un exemplar, la sediile societăţii furnizoare de gaz metan, mai precis, în instrucţiunile primite odată cu factura de gaz şi cu noile contracte se specifică faptul că acestea din urmă trebuie trimise exclusiv prin poştă, în termen de 15 zile, la serviciile de relaţii cu clienţii ale societăţii furnizoare. Mulţi consumatori au considerat această măsură drept abuzivă, pentru că presupune cheltuială de timp şi, de ce să nu o spunem, chiar şi de bani. O strategie a societăţii venită înspre nevoile şi aşteptările consumatorilor ar fi permis depunerea contractelor semnate la casieriile la care se încasează facturile, ceea ce ar fi însemnat mai puţine eforturi din partea consumatorilor, puşi în aceste zile pe drumuri pentru a intra în legalitate cu noile contracte. Capitalismul ne îndeamnă spre o anumită deschidere spre client, spre susţinătorul serviciilor noastre. Se pare că mediul privat a învăţat cel mai bine lecţia capitalismului. Monopolul, din păcate, denaturează, în anumite situaţii, percepţia realităţii. Sper ca această situaţie să se constituie într-o greşeală de strategie de marketing şi coordonare, astfel ca, în viitor, oamenii să nu mai fie puşi pe drumuri pentru rezolvarea unor probleme care aveau soluţii mult mai facile. Nu pledez pentru suveranitatea consumatorului în orice condiţie, dar cred că în această situaţie se puteau găsi pârghii pentru a veni în sprijinul consumatorilor. Cu toţii ne dorim reformarea sistemului, dar să nu uităm că fiecare reprezentăm o parte a acestui sistem. Vă mulţumesc.
		Domnul Alexandru Mocanu: Declaraţia politică se intitulează "Precupeţii". Nici nu s-au anunţat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale şi constatăm că PSD şi PNL, secondate de UDMR, s-au apucat să anunţe diverse majorităţi, care nu atât să-l susţină pe Mircea Geoană în turul doi al alegerilor, cât, mai ales, să fie împotriva lui Traian Băsescu. În realitate, ei procedează ca precupeţii la piaţă, anunţând public că tranzacţionează între ei ceea ce, de fapt, nu au: voturile românilor. Mircea Geoană şi PSD, pe de o parte, şi Crin Antonescu şi PNL, pe de altă parte, s-ar putea să aibă, pentru moment, de partea lor o majoritate parlamentară. Majoritatea lui Traian Băsescu o reprezintă românii, ei sunt singurii deţinători ai voturilor pe care maimuţoii mogulilor pretind că le pot dirija după cum o cere interesul stăpânilor lor. De partea lui Traian Băsescu se află 80% din românii care au spus da la referendum. Politicienii de mucava şi susţinătorii lor din media afirmă că, dacă Traian Băsescu a fost votat de doar 32% din români, asta înseamnă că 68% ar fi împotriva acestuia. În schimb, mintea lor setată anti-Băsescu nu poate admite că acelaşi raţionament, dacă ar fi adevărat, este la fel de valabil şi pentru Mircea Geoană. Vor înţelege, poate, pe 6 decembrie anul curent ceea ce nu au înţeles nici la referendumul de demitere a preşedintelui din mai 2007 şi nici la recentul referendum din 22 noiembrie. Îi spun lui Ion Iliescu, ca şi lui Mircea Geoană şi PSD-ului, că referendumul este o victorie a românilor împotriva clasei politice formate la "şcoala de sub pulpana lui Ion Iliescu". PSD şi PNL nu au decât să încerce să formeze câte majorităţi vor, dar nu vor reuşi să stopeze vocea românilor care îşi doresc ca reformele să continue. Peste 80% din români îşi doresc reducerea numărului de parlamentari, îşi doresc tăierea pensiilor speciale şi a salariilor speciale, îşi doresc eliminarea sinecurilor clientelelor politice din toate domeniile de activitate şi care căpuşează masiv bugetul de stat. Românii ştiu că vor avea mai mulţi bani pentru salarii şi pensii, pentru şcoli şi spitale, pentru infrastructură şi agricultură etc. doar dacă aceste privilegii vor fi eliminate. Ca idealuri şi ca mod de a vedea viitorul României, electoratul liberal are aceeaşi viziune cu Traian Băsescu. Un lucru e sigur, ceea ce a promis Crin Antonescu electoratului liberal nu se va înfăptui în veci cu un guvern controlat de PSD, cu Vanghelie la interne, cu Iliescu la economie, cu Năstase la justiţie şi cu Sorin Ovidiu Vântu la finanţe. Garantez că, dacă Traian Băsescu va fi ales preşedinte, vom avea un guvern stabil, fie şi dintr-un motiv foarte simplu: politicienii nu vor putea să refuze să sprijine un guvern care pune în aplicare reformele dorite de români, pentru că, dacă o vor face, vor răspunde în faţa românilor. Acum nu mai au ce să invoce, rezultatul referendumului este clar.
		Domnul Şerban Constantin Valeca: Declaraţia politică se intitulează "Stăpânii inelelor". Peste România a mai trecut un tur de alegeri. Aparent, a fost un exerciţiu democratic normal. De ce spun aparent? Deoarece nenumăraţi exponenţi ai puterii actuale - oameni aşezaţi vremelnic pe scaune de prefecţi şi subprefecţi, o droaie de directoraşi de descentralizate, diverşi şefi şi şefuţi - s-au năpustit peste români cu o ploaie de ameninţări, de la darea afară din serviciu a lor sau a familiilor lor, la amenzi date autorităţilor locale dacă nu vor vota cum doresc "mărimile lor". În acest fel s-a redescoperit o nouă metodă de fraudare a alegerilor, metoda ameninţărilor, unele duse la îndeplinire, metodă de sorginte cominternistă. Probabil acum descoperim şi de ce am avut în această toamnă, odată cu scoaterea PSD de la guvernare, acea "noapte a cuţitelor lungi", în care au fost demişi toţi prefecţii şi conducerile de descentralizate. Era numai prima etapă a planului cominternist. Din fericire, cu toate aceste metode reînviate, puţini români au cedat în faţa ameninţărilor abominabile proliferate de către aceşti şefuţi care se cred "stăpânii inelelor". Rămâne totuşi întrebarea: aceşti şefuţi care deţin nişte funcţii vremelnice, atunci când vor pleca de pe scaunele pe care stau degeaba şi vor merge la un spectacol sau la cumpărături în judeţul de baştină şi vor vedea numai oameni care îşi întorc privirea şi le evită salutul, în cel mai bun caz, vor regreta ceea ce au făcut sau vor ieşi din istorie fără să roşească? Doamnelor şi domnilor senatori, Personal, sunt convins că toţi românii vor amenda în totalitate această atitudine şi în turul doi, aşa cum au făcut-o, în marea lor majoritate, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, trimiţând cu fermitate la lada de gunoi a istoriei aceste practici. Vă mulţumesc pentru atenţie.
		Domnul Mihăiţă Găină: Declaraţia politică este intitulată "Întoarcere către români". Cu ocazia primului tur de scrutin, ţara a fost împânzită de şleahta portocaliilor, care aveau sarcina să-i convingă pe oameni să-l voteze încă o dată pe preşedintele în funcţie, întrucât acesta nu şi-a dus până la capăt rolul mesianic pus în slujba democraţiei. Steril, fără fond, chiar putred înăuntru, mesajul susţinătorilor domnului Băsescu se încheia, patetic, cu un "Trăiţi bine!", spus în colţul gurii, neconvingător, formal. În ultimele zile de campanie electorală, preşedintele îşi arăta adevărata imagine politică dobândită în anii în care a fost la putere - imaginea însămânţătorului de spaime, a dezbinatorului capabil de orice gest antidemocratic în lupta pentru păstrarea puterii. Şi-ar fi dorit ca, măcar în ultimul ceas al campaniei electorale pentru primul tur de scrutin, să întoarcă întregul popor, ca prin 2004... când "iepuraşul" simpatic şi plin de românisme îl învingea, cu zâmbetul pe buze, pe "ursul" prins la mierea "sistemului ticăloşit", şi-ar fi dorit să aibă ca rivali persoane cărora să le poată evidenţia latura mefistofelică, dar, surpriză, singurul "urs ticăloşit", care nu-i va permite păstrarea puterii este chiar el însuşi. În confruntarea de vineri, 20 noiembrie, jocul de rol al "iepuraşului" stingherit de atâtea nedreptăţi s-a amestecat cu cel al "ursului" fugărit de faptele sale şi ale jalnicilor pleşcari "paleologi" care-l idolatrizează. Domnul Băsescu a fost foarte slab în argumente, a avut gestica şi mimica unei persoane învinse chiar înainte de a lupta propriu-zis. Nervos, agitat, cu mişcări labile, a preferat să aducă dosare care să-i demonstreze iluzoria nevinovăţie ascunsă în sute de pagini portocalii, dar parcă nici portocaliul acesta nu mai are tăria de odinioară, prăfuindu-se, îngălbenindu-se de atâtea aparenţe. Deşi istovit de nesfârşita gâlceavă politică, poporul a ieşit la vot îndemnat de un mesaj crăpând a ura care făgăduieşte răzbunarea şi menţinerea graniţelor ghimpate ale ţării asediate în care trăieşte. Însă întotdeauna se găseşte câte un cirac băsescian, care, cu tupeul planturos caracteristic, repetă "reformele" făcute în timpul mandatului sus-numitului. Da, sigur, reforme spuse pe principiul autenticului Pristanda: "două la primărie..., unul la şcoala de băieţi (...)". Şi ca să încununeze efortul depus în aceşti ani, ciuleandra băsesciană scoate la lumină o altă tentativă de manipulare: referendumul. Cu Parlament unicameral şi cu 172 de aleşi mai puţin, criza economico-financiară este ca rezolvată. Nu mai contează directorii de şcoli menţinuţi pe astfel de funcţii doar pentru că au pelerine portocalii, nu mai contează că profesorii îşi iau cu trei săptămâni înainte de vacanţa de iarnă concediu fără plată, cu repercusiuni asupra bieţilor elevi, ameţiţi şi ei de scălâmbăielile propagandistice ale salvatorului de serviciu, dar mai ales asupra dascălilor, care şi aşa aveau un salariu infim şi nemotivant. În această avalanşă a bugetarilor forţaţi să stea acasă, a oamenilor care au capitulat în faţa ratelor pe care nu le mai pot achita, a spitalelor care nu fac faţă cerinţelor medicale actuale, a imposibilităţii de apărare în faţa răspândirii virusului cu iz de animal sacrificat în ziua de Ignat, ceasul mai sună o dată pentru prezentarea la vot. Se simte speranţa în vindecarea organismului sleit al neamului de Traian Băsescu. Cu toate făţărniciile şi fraudele la care au fost supuşi, oamenii au arătat pe 22 noiembrie că jinduiesc la un cincinal altfel, neîncrâncenat şi pătimaş, la o fărâmă de linişte, iar pe 6 decembrie vor dovedi că au un glas mai puternic decât vocea sugrumată a manipulărilor. În încheiere, vreau să-i transmit un mesaj domnului Traian Băsescu, mesaj care, cu siguranţă, îi va declanşa memoria afectivă, amintindu-i de vremuri ce, în curând, vor apune: "Domnule Băsescu, nici nu ştii cât de mic începi să fii!"
		Domnul Cornel Popa: Declaraţia politică se intitulează "Primul tur, primul val de ilegalităţi". Stimaţi colegi, Nu sunt printre aceia care văd conspiraţii la fiecare colţ de stradă şi nici printre cei care nu au încredere în instituţiile statului, sunt însă printre cei care au fost în mijlocul oamenilor în această campanie electorală şi în ziua votului, inclusiv. Mi s-au adus la cunoştinţă mai multe nereguli în judeţul Bihor: de la buletine de vot pentru preşedinţie împachetate împreună cu cele pentru referendum, până la lipsa buletinelor de vot sau înghesuială inexplicabilă, dirijată din afară, la unele secţii de votare. Toate aceste detalii au dat rezultatul final al alegerilor, pe care îl ştim cu toţii. Organizarea acestui tur de scrutin a ridicat multe semne de întrebare, iar presa a relatat diverse cazuri de încălcări ale legii de către oameni care au cumpărat voturi sau au influenţat decizia unor alegători. Ştiu, veţi spune că se vor ocupa de toate acestea organele abilitate. Vă mărturisesc că mă aşteptam la asta duminică, atunci când s-au primit sesizările şi când apelul la numărul de urgenţă 112 a blocat, poate, alte apeluri ale oamenilor bolnavi, dar asta este o altă discuţie. Revenind, ştiu de prea puţine cazuri de dosare penale în comparaţie cu mita electorală practicată, prea puţine măsuri împotriva prea multor ilegalităţi. Semnalez cu această ocazie pericolul adevărat pe care îl constituie aceste abateri nesancţionate: pierderea încrederii electoratului, şi aşa dezamăgit de clasa politică, de promisiunile neonorate, de cearta care nu mai ia sfârşit. Dacă populaţia a ieşit acum în număr mai mare la vot, a fost pentru că a dorit votarea schimbării, nu ca să fie iarăşi martora jocurilor de culise. Este suficient faptul că s-au creat cozi interminabile şi oamenii nu au mai ajuns să voteze, este suficient că s-au făcut confuzii cu referendumul. Chiar nu mai este loc de toleranţă pentru actele de furt electoral, chiar nu ne mai putem permite să pierdem speranţa alegătorilor în respectarea votului pe care aceştia şi-l dau. Jocul porneşte acum iarăşi de la zero, cei doi candidaţi rămaşi în cursă vor scoate toate armele pe masă, iar noi, alegătorii, vom fi luaţi ostatici în schimbul de focuri. Arbitrii acestui joc armat ar trebui să fie instituţiile statului, care nu trebuie să ţină cont de culoarea politică în interpretarea legii. Aştept aşadar reacţii ale instituţiilor abilitate la toate sesizările primite şi vreau să intervină prompt în cazurile care vor fi semnalate, cu siguranţă, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, iar alegătorilor le recomand să nu se lase influenţaţi, păcăliţi şi mituiţi. Este prea importantă alegerea pe care o avem de făcut ca să ne batem joc de votul nostru. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Înainte de a trece la procesul legislativ, o voi ruga pe doamna senator Doina Silistru să facă apelul nominal. Vă rog. Microfonul central.
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte. - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - absent - Andronescu Ecaterina - absentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - absent - Banias Mircea Marius - prezent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - prezent - Bădescu Iulian - absent - Bălan Gheorghe Pavel - prezent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - absent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - absentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - absent - Calcan Valentin Gigel - absent - Câmpanu Liviu - prezent - Chelaru Ioan - absent - Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent - Chivu Sorin Serioja - prezent - Cibu Constantin Sever - prezent - Cinteză Mircea - absent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - absent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - absent - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Diaconu Mircea - prezent - Dobra Nicolae - absent - Dumitru Constantin - absent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - prezent - Frunda György - absent - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ghişe Ioan - absent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - absent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - absent - Ichim Paul - absent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - absent - Jurcan Dorel - prezent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - prezent - Mang Ioan - absent - Marcu Gheorghe - absent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - absent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - delegaţie - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - absent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - absent - Mîrza Gavril - absent - Mocanu Alexandru - absent - Mocanu Toader - absent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - absent - Necula Marius Gerard - absent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius Petre - prezent - Nicoară Romeo Florin - absent - Nicolaescu Sergiu Florin - prezent - Nicula Vasile Cosmin - prezent - Nistor Vasile - prezent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - prezent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - absent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - prezent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - prezentă - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Prunea Nicolae Dănuţ - absent - Rasaliu Marian Iulian - prezent - Rădulescu Cristian - prezent - Rădulescu Şerban - absent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - absent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - absent - Sbîrciu Ioan - absent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - absent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - absent - Toma Ion - prezent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - prezent - Vasilescu Lia Olguţa - absentă - Verestóy Attila - prezent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, doamna senator Silistru. Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Vă anunţăm imediat prezenţa. Stimaţi colegi, Din totalul de 137 de senatori, au semnat prezenţa 85, au răspuns 72 la apelul nominal, 5 colegi senatori lipsesc motivat. În consecinţă, putem continua lucrările. Îi rog pe colegii de pe hol, dacă mă aud, la televizor sau de unde mă aud, să poftească în sală, să închidem uşile şi să intrăm în programul legislativ. Şedinţa este condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David şi de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului. Sunt observaţii sau propuneri în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Cu 43 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată.
		Înainte de a trece la punctul 2 din ordinea de zi, vreau să vă informez că, pe lângă declaraţiile politice prezentate în plen, înaintea începerii procesului legislativ, a mai depus o declaraţie politică în scris domnul senator Emilian Frâncu, care a avut şi o declaraţie politică prezentată în plen.
		Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea următoarelor iniţiative legislative, conform prevederilor art. 107 din Regulamentul Senatului şi conform aprobării Biroului permanent al Senatului din 10 noiembrie 2009: Propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice; Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (21) al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei; Propunerea legislativă privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere; Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Propunerea legislativă privind măsuri de stimulare a producţiei şi a valorificării legumelor şi fructelor în România; Propunerea legislativă privind combaterea plăţilor întârziate de către autorităţile şi instituţiile publice; Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 79 alin. (2) din Legea nr. 76/16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată prin:Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124 din 2 octombrie 2002; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147 din 31 octombrie 2002; Legea nr. 4 din 9 ianuarie 2003; Legea nr. 232 din 31 mai 2003;Legea nr. 519 din 3 decembrie 2003; Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004; Legea nr. 512 din 22 noiembrie 2004; Legea nr. 580 din 14 decembrie 2004; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144 din 18 octombrie 2005. Supun votului dumneavoastră aprobarea dezbaterii în procedură de urgenţă a iniţiativelor legislative prezentate. Începem cu prima propunere legislativă, Propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice. Iniţiatorul este prezent? Domnul senator Urban. Microfonul 2.
		Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raţiunea pentru care s-a cerut procedura de urgenţă nu cred că trebuie explicată foarte mult, în contextul în care vedem zilnic, pe toate canalele mass-media, faptul că numărul de restanţieri la creditele acordate de bănci a explodat în România, astfel încât această procedură a insolvenţei particularilor din România vine să le dea o mână de ajutor celor care, mai ales în această perioadă de criză, traversează perioade extrem de dificile şi riscă să-şi piardă bunul cel mai de preţ pe care îl are românul, şi anume locuinţa personală. Ca atare, vă solicit să aveţi bunăvoinţa de a vota dezbaterea propunerii legislative în procedură de urgenţă, astfel încât aceasta să-şi urmeze cursul conform procedurii. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgenţă a Propunerii legislative privind insolvenţa persoanelor fizice. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 38 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi două abţineri, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgenţă a Propunerii legislative privind insolvenţa. Trecem la a doua propunere legislativă, Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (21) al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Iniţiatorii sunt prezenţi? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei propuneri legislative. Vă rog să votaţi. Cu 35 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi 3 abţineri, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgenţă şi pentru această propunere legislativă. Trecem la a treia propunere legislativă, Propunerea legislativă privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere. Dintre iniţiatori se află cineva în sală care doreşte să o susţină? Nu. Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgenţă a Propunerii legislative privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere. Vă rog să votaţi. Cu 39 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 4 abţineri, a fost aprobată dezbaterea propunerii legislative în procedură de urgenţă. Trecem la a patra propunere legislativă, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Dintre iniţiatori este cineva în sală ca să susţină propunerea legislativă? Nu. Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă privind Legea fondului funciar. Vă rog să votaţi. Cu 32 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 6 abţineri, nu s-a aprobat dezbaterea în procedură de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă. Trecem la a cincea propunere legislativă, Propunerea legislativă privind măsuri de stimulare a producţiei şi a valorificării legumelor şi fructelor în România. Dintre iniţiatori este cineva în sală care să susţină procedura de urgenţă? Nu. Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei propuneri legislative. Vă rog să votaţi. Cu 46 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 5 abţineri, s-a aprobat dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei propuneri legislative. Trecem la a şasea propunere legislativă, Propunerea legislativă privind combaterea plăţilor întârziate de către autorităţile şi instituţiile publice. Dacă dintre iniţiatori este cineva în sală şi doreşte să intervină? Dacă nu, o să supun direct la vot această procedură de urgenţă. Vă rog să votaţi. Cu 45 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 6 abţineri, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei propuneri legislative. Trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 79 alin. (2) din Legea nr. 76/16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată prin: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124 din 2 octombrie 2002; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147 din 31 octombrie 2002; Legea nr. 4 din 9 ianuarie 2003; Legea nr. 232 din 31 mai 2003; Legea nr. 519 din 3 decembrie 2003; Legea nr. 107 din 7 aprilie 2004; Legea nr. 512 din 22 noiembrie 2004; Legea nr. 580 din 14 decembrie 2004; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144 din 18 octombrie 2005. Dintre iniţiatori doreşte să susţină cineva procedura de urgenţă? Dacă nu, supun la vot dezbaterea propunerii legislative în procedură de urgenţă. Vă rog să votaţi. Cu 36 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 10 abţineri, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei iniţiative legislative.
		Stimaţi colegi, Înainte de a trece la punctul 3 din ordinea de zi, doresc să vă informez că în şedinţa de astăzi a Biroului permanent al Senatului a fost modificat programul de lucru pentru această săptămână. După cum vă aduceţi aminte, aprobasem iniţial ca şi ziua de joi să fie consacrată unor lucrări în plenul Senatului. Având în vedere propunerile a două grupuri parlamentare importante din Senat, am hotărât ca ziua de joi să rămână pentru lucrări în comisiile permanente, vineri şi sâmbătă sunt activităţi în circumscripţiile electorale. Supun votului acest nou proiect de program, dacă nu sunt observaţii sau alte propuneri. Nu pare să fie cazul. Supun votului noul program de lucru propus pentru această săptămână. Cu 53 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere, a fost aprobat programul de lucru. Aş vrea să vă informez că pentru săptămâna viitoare s-a avut în vedere un program de lucru care să fie dedicat numai activităţii în circumscripţiile electorale, iar pe 1 decembrie, evident, liber. Avem deci plen astăzi şi mâine.
		V-aş ruga, în măsura în care este posibil, să încercăm să fim prezenţi la timp pentru a putea dispune de un număr cât mai mare de proiecte şi pentru a preveni adoptarea tacită. Supun acum aprobării programul de lucru pentru astăzi. Am avut deja prima parte, cu declaraţiile politice, până la ora 16.30, intrăm acum în dezbaterea proiectelor de lege, între orele 17.00 şi 18.00 ar trebui să dăm votul final pe iniţiativele legislative, iar de la ora 18.00 la ora 19.30 - întrebări, interpelări şi răspunsuri. Sunt observaţii faţă de programul de lucru pentru astăzi? Dacă nu sunt, supun la vot programul de lucru pentru această şedinţă. Vă rog să votaţi. Cu 57 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat.
		Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 septembrie 2009. Este vorba de un proiect de lege care a fost deja adoptat de Camera Deputaţilor. Din partea Guvernului va susţine proiectul de lege domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Din partea Comisiei economice, industrii şi servicii, domnul senator Borza. Vă rog, domnule Iliescu. Microfonul 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori! Vă rog să-mi permiteţi, pe scurt, să vă prezint conţinutul proiectului de lege pentru aprobarea acestui acord de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Este vorba de Primul împrumut pentru politici de dezvoltare, în valoare de 300 de milioane de euro. A fost necesar acest acord pentru continuarea reformelor economice şi financiare, în vederea menţinerii stabilităţii economice în contextul crizei financiare globale actuale şi a prevenirii apariţiei de blocaje care ar putea afecta echilibrele macroeconomice. Suma de 300 de milioane de euro este disponibilă până cel mai târziu pe 31 decembrie 2009. De asemenea, aş dori să fac menţiunea că împrumutul este tras într-o singură tranşă şi este condiţionat de plata comisionului iniţial, care reprezintă 0,25% din valoarea împrumutului. Perioada de graţie este de 13 ani şi jumătate, iar pe parcursul acestei perioade până la rambursarea integrală a împrumutului, sub forma unei singure tranşe, pe data de 15 noiembrie 2022, dobânda se plăteşte la fiecare scadenţă, respectiv pe 15 mai şi 15 noiembrie ale fiecărui an, începând cu anul 2010. Aşa cum a apreciat şi comisia de specialitate, vă adresăm rugămintea, doamnelor şi domnilor senatori, să votaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul preşedinte Borza, microfonul 7.
		Domnul Dorel Constantin Vasile Borza: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Menţionez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, raport pe care îl supun plenului Senatului, împreună cu proiectul de lege. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. La dezbateri generale, doreşte cineva să intervină? Nu. Stimaţi colegi, avem un raport al comisiei, de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Supun votului raportul comisiei împreună cu proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană. Proiectul de lege va fi susţinut de doamna Rodica Constantinovici, din partea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Microfonul 8.
		Doamna Rodica Constantinovici - secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Iniţierea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 316/2007 privind aprobarea aderării Consiliului Legislativ la Asociaţia Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană a fost determinată de dobândirea de către Consiliul Legislativ, precum şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a calităţii de membri ai Asociaţiei Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană. Această calitate atrage, desigur, obligaţia membrilor asociaţiei de a plăti o cotizaţie anuală al cărei cuantum se stabileşte de către adunarea generală a asociaţiei şi care a fost în 2007, când Consiliul Legislativ a devenit membru, precum şi în 2008 de 1.000 de euro. Ca urmare a hotărârii adunării generale a asociaţiei, de la Varşovia din 2008, cuantumul a fost modificat, începând cu 2009, la 1.250 de euro. Majorarea cotizaţiei ce revine Consiliului Legislativ, în calitate de membru al Asociaţiei Consiliilor de Stat şi a Jurisdicţiilor Administrative Supreme din Uniunea Europeană, este singurul aspect care face obiectul proiectului de lege supus atenţiei Domniilor Voastre, pe care vă rugăm să-l aprobaţi şi vă mulţumim.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Îl invit pe domnul Ţuţuianu să prezinte raportul comisiei. Microfonul 7. Vă rog.
		Domnul Adrian Ţuţuianu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În data de 3 noiembrie 2009, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a analizat iniţiativa legislativă şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. La dezbateri generale, vă rog, cine doreşte să intervină? Nu este cazul. Stimaţi colegi, Suntem în faţa unui raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, de admitere, fără amendamente. În consecinţă, supun la vot raportul de admitere împreună cu proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 51 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES. A fost dezbătută. Propunerea legislativă are un raport de admitere, cu amendamente. Senatul este primă Cameră sesizată. Supun la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 42 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul comisiei, cu amendamente, a fost adoptat. Supun acum la vot propunerea legislativă, astfel cum a fost amendată. Vă rog să votaţi. Cu 53 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 4 abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată.
		Stimaţi colegi, Vă rog să mă urmăriţi un moment. Vă solicit atenţia numai câteva minute. Începând cu punctul 6 şi până la punctul 16 avem legi organice. Or, din rezultatele de până acum ale votului, este clar că nu avem majoritate pentru adoptare sau pentru respingere, chiar dacă am fi toţi de acord. În aceste condiţii, vă fac două propuneri: Prima propunere: dacă sunteţi de acord să continuăm cu punctul 17, unde avem tot legi organice, dar care au rapoarte de respingere şi ar putea să fie adoptate mai uşor. A doua propunere este ca liderii grupurilor parlamentare să facă un efort şi să-i invite pe toţi colegii în sală şi dacă până parcurgem ordinea de zi de la punctul 17 şi până la sfârşit nu suntem în cvorum, evident că o să trebuiască să ne oprim. Nu aş vrea, din lipsă de cvorum, să reluăm voturile în mod inutil. Deci supun la vot propunerea să dezbatem iniţiativele legislative de la punctul 17 până la final, care sunt legi organice, dar cu raport de respingere. Vă rog să votaţi dacă sunteţi de acord. Cu 55 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, s-a aprobat această procedură. Reînnoiesc apelul către domnul Mario Ovidiu Oprea, domnul Igaş... La dumneavoastră cine este lider în lipsa domnului Cseke? O să-l rog pe domnul Fekete-Szabó András Levente să aducă tot Grupul parlamentar al UDMR la vot, pe domnul Arcaş, de asemenea, pe cine mai poate aduce, pentru că, altfel, ar însemna să... A venit şi domnul senator Prodan. Este în regulă.
		Să trecem la punctul 17 din ordinea de zi. De la Guvern sunteţi pregătiţi să susţineţi punctul de vedere? La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Raportul comisiei este de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată. Din partea Guvernului prezintă punctul de vedere domnul secretar de stat Irimie sau domnul secretar de stat Valentin Iliescu? Vă rog, domnule secretar de stat Valentin Iliescu. Microfonul 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi pare rău că nu este prezent colegul meu, era pliat pe programul comunicat iniţial, dar mă voi strădui să fiu la înălţimea eventualelor dumneavoastră întrebări şi puncte de vedere. Iniţiativa legislativă pe care o discutăm astăzi în Senat are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul completării cu un nou articol, art. 1071, care prevede funcţionarea în zonele urbane a unor substaţii de ambulanţă, una la 50.000 locuitori, în vederea efectuării transportului medical asistat. Comisia, aşa cum şi-a exprimat şi Guvernul punctul de vedere, nu a acceptat o asemenea soluţie şi există o sumedenie de motive. Eu o să mă refer la cele mai importante, pe care o să vi le prezint şi dumneavoastră. În primul rând, această majorare de servicii sau substaţii de ambulanţă contribuie la creşterea...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog să încercaţi să sintetizaţi.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Deci elemente de natură financiară. Situaţia din prezent respectă regulile cerute de normativele din domeniul sănătăţii. Noi credem că sunt suficiente argumente ca această iniţiativă să fie respinsă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul senator Secăşan. Microfonul 7.
		Domnul Iosif Secăşan: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia a analizat propunerea legislativă şi a hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de respingere. Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri. Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative, iar motivaţiile au fost prezentate. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul ia în dezbatere iniţiativa în calitate de Cameră decizională.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni. Supun la vot raportul de respingere. Termenul de adoptare tacită este pe 2 decembrie şi iniţiativa urmează să fie trimisă la Camera Deputaţilor. În legătură cu raportul de respingere, vă rog să votaţi. Din păcate, raportul de respingere nu a întrunit decât 41 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi două abţineri. În aceste condiţii, supun la vot propunerea legislativă, ca atare. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă nu a întrunit decât 12 voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi o abţinere. În consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
		La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Tot domnul secretar de stat Iliescu? Da. Îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Din partea comisiei, tot domnul senator Iosif Secăşan. Vă rog. Aveţi cuvântul. Microfonul 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc. Cu speranţa că domnul doctor Irimie intră în gardă foarte curând, a intrat în clădirea Parlamentului, încerc să vă dau argumentele pentru care Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Tot aşa, o modificare...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Pe scurt, domnule secretar de stat, pe scurt...
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Pe scurt, dau un singur argument. În momentul actual, organizarea centrelor de sănătate multifuncţionale pe care le solicită iniţiatorii nu este sustenabilă nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere organizatoric. Fac precizarea că aceste centre multifuncţionale nu pot fi acoperite cu specialişti. Poziţia Guvernului a fost îmbrăţişată şi de comisia de specialitate, motiv pentru care vă rugăm - a venit şi domnul secretar de stat Irimie, vă poate da mai multe amănunte pe această temă - să respingeţi această iniţiativă legislativă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă cer scuze, dar unul dintre iniţiatori se întâmplă să fie chiar domnul senator Secăşan, aşa că, înainte de a-l ruga să prezinte raportul comisiei, îl rog ca, în calitate de iniţiator, să spună câteva cuvinte. Vă rog, domnule senator Secăşan, microfonul 7, în calitate de iniţiator. Dacă doriţi, bineînţeles.
		Domnul Iosif Secăşan: Dar nu sunt.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: La mine aşa figuraţi, dar nu are nicio importanţă. Atunci, prezentaţi raportul comisiei.
		Domnul Iosif Secăşan: Raportul comisiei este, aşa cum s-a anunţat, un raport de respingere. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul ia în dezbatere proiectul de lege, în calitate de Cameră decizională. Adaug la motivaţia respingerii faptul că, în prezent, construim o strategie de descentralizare în sistemul de sănătate, iar competenţele privind managementul asistenţei medicale se transferă administraţiei publice locale, care îşi va înfiinţa structuri proprii de management al unităţilor medicale preluate.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. La dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu. În aceste condiţii, stimaţi colegi, supun la vot raportul de respingere. Menţionez că Senatul este primă Cameră sesizată, este vorba de o lege organică, iar termenul de adoptare tacită este 2 decembrie. Indiferent de rezultat, propunerea legislativă urmează să fie trimisă la Camera Deputaţilor. Vă rog să votaţi raportul de respingere. Cu 53 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul minim de 69 de voturi. În aceste condiţii, supun la vot propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă nu a întrunit decât 6 voturi pentru, 50 de voturi împotrivă şi o abţinere. În consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
		La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Vă rog, domnule senator Iulian Urban. Microfonul 2.
		Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Pentru că urmează o iniţiativă legislativă pe care am promovat-o împreună cu colegul meu, domnul senator Gheorghe David, vreau să vă atrag atenţia asupra faptului că la precedentele două iniţiative legislative numărul de voturi exprimate şi pro, şi contra, şi abţineri nu a depăşit 57-58 de voturi, astfel încât, pe procedură, eu vă solicit să faceţi un apel nominal, pentru că nu sunt de acord să mi se discute o propunere legislativă în condiţiile în care nu suntem prezenţi în sală măcar numărul minim de 69 de parlamentari. Sunt de acord că este un raport de respingere, dar am şansa mea. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles, aveţi dreptate. O rog pe doamna secretar de şedinţă, doamna senator Doina Silistru, să facă apelul nominal. Mă uit cu speranţă la liderii grupurilor parlamentare, încercând să văd dacă trimit sms-uri colegilor lor să vină la şedinţă.
		Doamna Doina Silistru: - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - absent - Andronescu Ecaterina - absentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - absent - Banias Mircea Marius - absent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - prezent - Bădescu Iulian - absent - Bălan Gheorghe Pavel - prezent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - absent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - absent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - absentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - absent - Calcan Valentin Gigel - absent - Câmpanu Liviu - prezent - Chelaru Ioan - absent - Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent - Chivu Sorin Serioja - absent - Cibu Constantin Sever - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - absent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - absent - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Diaconu Mircea - prezent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - absent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - prezent - Frunda György - absent - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ghişe Ioan - absent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - absent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - absent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - absent - Jurcan Dorel - prezent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - prezent - Mang Ioan - absent - Marcu Gheorghe - absent - Mardare Radu Cătălin - prezent - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - absent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - delegaţie - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - absent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - absent - Mîrza Gavril - absent - Mocanu Alexandru - absent - Mocanu Toader - absent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - absent - Necula Marius Gerard - absent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius Petre - prezent - Nicoară Romeo Florin - absent - Nicolaescu Sergiu Florin - absent - Nicula Vasile Cosmin - absent - Nistor Vasile - absent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - prezent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - absent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - absent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - prezent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - prezentă - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Prunea Nicolae Dănuţ - absent - Rasaliu Marian Iulian - absent - Rădulescu Cristian - prezent - Rădulescu Şerban - absent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - absent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - absent - Sbîrciu Ioan - absent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - absent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - absent - Toma Ion - absent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - prezent - Vasilescu Lia Olguţa - absentă - Verestóy Attila - absent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală până se face numărarea. Voiam să vă informez că situaţia cu ordinea de zi este următoarea: la punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Toate celelalte propuneri legislative, de la punctul 16 din ordinea de zi până la punctul 21 din ordinea de zi, sunt propuneri legislative de modificare a Legii sănătăţii, care au raport de respingere. În consecinţă, dacă am fi avut cvorum şi adoptam proiectul de lege, în mod firesc ar fi fost ca celelalte propuneri legislative să fie respinse şi să le trimitem la Camera Deputaţilor, dar sigur că trebuie să le discutăm pe fiecare. Din păcate, aşa cum aţi văzut, majoritatea dintre ele are termen de adoptare tacită pe 2 decembrie 2009. Sigur, dacă nu avem cvorum, va trebui să ne oprim aici. Suntem prezenţi în sală 70 de senatori. (Discuţii la prezidiu în legătură cu apelul nominal.) Domnule senator Urban, vă rog, în calitate de iniţiator al Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, să susţineţi acest proiect de lege. Îi rog pe colegii senatori care au răspuns prezent să poftească în sală. Domnul senator Urban, aveţi cuvântul la microfonul central sau, dacă doriţi, în banca comisiei. Aveţi cuvântul, domnule senator Urban. Microfonul 6.
		Domnul Iulian Urban: Tot pe procedură, domnule preşedinte de şedinţă. Poate că, nu ştiu, nu sunt eu suficient de atent, deşi am şi ochelari, teoretic, am două perechi de ochi, nu suntem 70 de persoane în sală, nu vă supăraţi pe mine. (Intervenţie neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru, secretar de şedinţă.) Păi, adică dacă răspund 70 de persoane prezent şi ne uităm în sală şi vedem că sunt doar două persoane... Îmi pare foarte rău, este un proiect de lege la care am muncit şi nu sunt de acord să fie dezbătut în asemenea condiţii. Fără niciun fel de supărare, cred că...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Urban, Nu este vorba de supărare, este vorba de instrumentele legale pe care le avem la dispoziţie. Dacă doriţi, putem să mai facem o dată apelul nominal, dar vreau să vă spun respectuos că nu am cum să-i forţez pe colegii dumneavoastră să intre în sală şi să stea pe loc. Pot să răspundă prezent şi ies, şi singurii care au, într-adevăr, autoritate asupra lor sunt liderii grupurilor parlamentare, cărora mă adresez din nou cu apelul să fie mult mai duri cu senatorii Domniilor Lor. Dacă doriţi...
		Domnul Iulian Urban: Am o rugăminte, dacă se poate, să-l amânăm pentru mâine. Este un drept al meu, este o iniţiativă legislativă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Domnul senator Urban, în calitate de iniţiator, având în vedere că, deşi s-a făcut apelul nominal, constată că nu este numărul necesar de senatori în sală, propune amânarea discutării acestui proiect de lege pentru mâine, introducerea lui în ordinea de zi de mâine. Vă rog, domnule senator Radu F. Alexandru. Microfonul 2. V-aş rămâne recunoscător dacă ne-am concentra pe propunerea domnului senator Urban, dacă se poate. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Radu Alexandru Feldman: Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să mă iertaţi, mi-am permis să fac numărătoarea paralelă. Suntem 48 de senatori în sală. Dumneavoastră sunteţi un om atât de serios şi atât de stimat... Nu putem să ne jucăm la infinit, şi-mi pare rău că folosesc un cuvânt care mi-e foarte dezagreabil, să ne batem joc de iniţiativele legislative, să ne batem joc de un coleg care vine cu o iniţiativă legislativă atât de importantă, să-i spunem că sunt 70 de senatori în sală, şi în sală să fie 48 de senatori. Este nepermis. Vă rog să mă credeţi că-mi este foarte neplăcut, dar asta este realitatea.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Domnul senator Urban a făcut o propunere de a reporta iniţiativa legislativă a Domniei Sale pentru ordinea de zi de mâine. Vă rog să votaţi dacă sunteţi de acord cu reportarea acestei iniţiative legislative pentru ordinea de zi de mâine. Cu 37 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi nicio abţinere, propunerea domnului senator Urban a fost aprobată. Rog secretariatul să o treacă pe ordinea de zi. Doamna secretar Doina Silistru solicită cuvântul pe procedură. Aveţi cuvântul. Microfonul central. (Doamna senator Doina Silistru, secretar de şedinţă, se îndreaptă de la tribună către microfonul central pentru a lua cuvântul.)
		Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte. După cuvântul domnului senator Radu F.Alexandru, aş vrea să spun că eu m-am simţit, într-un fel, acuzată. Îl rog să vină să facă prezenţa, să constate că există persoane care spun prezent şi sunt 69-70 de senatori în sală şi, după aceea, dacă ies din sală, aceasta nu mai este treaba mea. (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Radu Alexandru Feldman.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, vă rog să nu mai prelungim. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Radu Alexandru Feldman: Vreau să o asigur pe doamna senator Doina Silistru, secretar de şedinţă, că sub nicio formă nu mi-a trecut prin minte să lansez nici cea mai vagă acuză. Dacă aveam vreun motiv de suspiciune, aş fi spus-o cât se poate de clar. Mă tem că sunt colegi care răspund prezent în locul celor care sunt absenţi, doamna secretar, de bună-credinţă, notează "prezent" şi se ajunge în felul acesta... (Rumoare în sală.) Repet, nicio clipă, vă rog să fiţi sigură, nu m-am gândit să mă îndoiesc de buna dumneavoastră credinţă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult.
		Trecem la punctul 20 din ordinea de zi - Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Iniţiator este domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Este prezent în sală pentru a-şi susţine iniţiativa? Nu este prezent. Îl invit pe domnul Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
		Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi domni senatori, Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative îl constituie introducerea unui nou alin. (4) în art. 86 din Legea nr. 95/2006, în sensul organizării în cadrul apelului unic de urgenţă 112 a unei linii telefonice speciale în vederea furnizării de asistenţă psihologică în caz de urgenţă. În urma analizei conţinutului propunerii, atragem atenţia asupra următoarelor aspecte: în unităţile de primiri urgenţe nu există personal specializat şi instruit care să preia apeluri telefonice cu specific psihosocial, acestea necesitând, de regulă, o abordare specială. Rolul unităţilor de primiri urgenţe este de a acorda asistenţă medicală de urgenţă, iar crearea unei linii telefonice ar putea afecta, în mod semnificativ, activitatea de bază a acestor unităţi de primiri urgenţe. Asemenea linii telefonice există în unele state şi sunt organizate, de regulă, separat, fie create la nivelul unei regiuni sau pe plan naţional, nefiind necesară înfiinţarea unor astfel de centre în fiecare judeţ. Nu mai vorbim de costuri. Utilizarea numărului de apel unic 112 ca o cale de acces către acest tip de apeluri este şi deosebit de riscantă, întrucât poate duce la blocarea acestui număr, mai ales dacă avem în vedere faptul că un apel pentru asistenţă psihosocială poate însemna o discuţie telefonică.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: O să vă rog să conchideţi asupra punctului de vedere.
		Domnul Cristian Anton Irimie: De aceea, nu susţinem propunerea legislativă respectivă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnule senator Udriştoiu, aveţi cuvântul din partea Comisiei pentru sănătate publică. Microfonul 7. Vă rog.
		Domnul Tudor Udriştoiu: Comisia a analizat actul normativ şi a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere. Pe lângă argumentele spuse mai devreme, aş vrea să precizez că s-a emis un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi s-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, cu o serie de observaţii şi propuneri. Precum aţi auzit, Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative şi vă propunem să adoptaţi raportul de respingere a acestei iniţiative legislative.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. Stimaţi colegi, Este o propunere legislativă care are caracter de lege organică şi supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Precizez că Senatul este primă Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. (Discuţii neinteligibile în sală.) Din păcate, raportul nu a întrunit decât 47 de voturi pentru, niciun vot împotrivă... (Tabela electronică indică 47 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere. Discuţii în sală.)
		Domnul Emilian Valentin Frâncu (din sală): Nu funcţionează!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Nu a mers? (Discuţii la prezidiu.) Ca urmare a cererii unuia dintre grupurile parlamentare, vă propun să reluăm votul. Vă rog să votaţi. Este vorba de raportul de respingere întocmit de Comisia pentru sănătate publică, prezentat de domnul senator Udriştoiu. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 56 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere nu a fost adoptat. În consecinţă, supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 8 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 21 din ordinea de zi - Propunere legislativă privind reproducerea umană asistată medical. Iniţiatori sunt domnii senatori Iulian Urban, Iulian Bădescu, Gheorghe David, Traian Constantin Igaş. Domnule senator Iulian Urban, vă ofer cuvântul pentru a susţine propunerea legislativă.
		Domnul Iulian Urban: Domnule preşedinte, La iniţiativa legislativă anterioară m-am abţinut la vot atât în cazul raportului, cât şi în cazul iniţiativei legislative, pentru că aşa mi s-a părut normal. Chiar dacă propunerea legislativă venea de la domnul deputat Tudor Ciuhodaru, colegul nostru de la Camera Deputaţilor, cred că trebuia să urmeze acelaşi regim de tratament. Pentru că nu a fost aici să facă o cerere similară celei pe care am făcut-o eu la punctul 19 din ordinea de zi, din păcate s-a trecut la vot. La punctul 21 din ordinea de zi vreau să vă adresez aceeaşi cerere pe care am avut-o şi la punctul 19 din ordinea de zi, de reportare pentru şedinţa de plen a Senatului de mâine, 25 noiembrie 2009. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, S-a făcut o propunere privind reportarea votului la Propunerea legislativă privind reproducerea umană asistată. Vă rog să votaţi dacă sunteţi de acord să fie introdusă în ordinea de zi a şedinţei de plen a Senatului de mâine, 25 noiembrie 2009. Vă rog să votaţi. Cu 41 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi nicio abţinere, propunerea a fost aprobată.
		Trecem la punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Direcţiei pentru medicină sportivă în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului şi pentru adoptarea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Medicină Sportivă, a policlinicilor teritoriale şi a cabinetelor de medicină sportivă. Iniţiatorii sunt: domnul deputat Dan Radu Zătreanu, domnul deputat Mihai Surpăţeanu, domnul deputat Cătălin Croitoru, domnul deputat Costică Canacheu - Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Eugen Bejinariu - Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Vă consult dacă dintre iniţiatori este cineva prezent pentru a susţine propunerea legislativă. Dacă nu este nimeni, o voi ruga pe doamna Melinte să ne spună, pe scurt, care este punctul de vedere al Guvernului şi principalele argumente. Vă rog, doamna Melinte.
		Doamna Doina Ofelia Melinte - secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ministerul Tineretului şi Sportului consideră că sistemul organizatoric de medicină sportivă, precum şi logistica, patrimoniul şi politica de personal pot fi asigurate corespunzător de către Ministerul Sănătăţii, iar principalele responsabilităţi ale celor două ministere pot fi stabilite printr-un protocol sau ordin comun. Prin urmare, faţă de cele menţionate, precizăm că Ministerul Tineretului şi Sportului nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, doamna Melinte. Din partea Comisiei pentru sănătate publică, dau cuvântul domnului senator Udriştoiu. Vă rog. Microfonul 7.
		Domnul Tudor Udriştoiu: Sunt o serie de argumente, nu are rost să le dezvolt. Este foarte clar, pe de o parte, că, fiind vorba despre sănătate, subordonarea sub Ministerul Sănătăţii este firească, iar Ministerul Tineretului şi Sportului, care ar trebui să înfiinţeze această direcţie, să-şi ia atribuţiunile respective, nu este de acord. În aceste condiţii, comisia a hotărât în unanimitate să adopte raport de respingere. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Consiliul Legislativ au emis avize favorabile.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Vă invit la dezbateri generale. Domnul senator Petre Daea. Vă rog. Microfonul 4.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Rugămintea mea este să se precizeze clar care este poziţia Guvernului în domeniu, pentru că raportul este explicit, spune că ministerul nu este de acord, dar vreau să ştiu care este poziţia Guvernului. Întrebarea mea s-ar putea îndrepta şi în direcţia reprezentantului Guvernului, dar şi a comisiei, având în vedere că procesează toate informaţiile, inclusiv poziţia oficială a Guvernului vizavi de această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Daea. Îl invit pe domnul Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, dacă poate să ne prezinte poziţia Guvernului.
		Domnul Cristian Anton Irimie: Mulţumesc, domnule preşedinte. La această oră, Institutul Naţional de Medicină Sportivă, policlinicile teritoriale şi cabinetele de medicină sportivă funcţionează în subordinea Ministerului Sănătăţii. Acest fapt face ca să existe un control explicit al situaţiilor ce privesc sănătatea sportivilor. Foarte important este controlul sportivilor din afara sistemului de medicină sportivă, mai ales că discutăm foarte des de dopaj. Dopajul şi lupta antidoping... nu poate fi făcută şi depistarea de către aceiaşi care îi şi păstoresc, deci este controlul din afară pe care îl asigură Ministerul Sănătăţii şi, de aceea, Guvernul roagă respingerea acestei propuneri legislative. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Daea, sunteţi mulţumit. Este în regulă. Mulţumesc foarte mult, domnule Irimie. Stimaţi colegi, vă consult dacă mai doreşte cineva să intervină la dezbateri generale. Nu mai doreşte. Atunci, supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Este vorba de o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere al comisiei a fost adoptat, prin urmare propunerea legislativă este respinsă.
		La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind medicina şcolară. Iniţiatorii sunt: domnul senator Gheorghe David, doamna senator Anca Daniela Boagiu, domnul senator Iosif Secăşan, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Avram Crăciun, doamna senator Lia Olguţa Vasilescu, domnul senator Günthner Tiberiu. Vă consult dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să prezinte propunerea legislativă. Domnul senator Gheorghe David. Vă rog. Microfonul 6.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Este o iniţiativă legislativă pe care am semnat-o, am susţinut-o şi o susţinem mai mulţi colegi din toate grupurile parlamentare. Este o iniţiativă legislativă pe care am mai avut-o în legislatura trecută şi, pentru că a avut mici probleme, nu a fost adoptată. Fac doar câteva referiri cu privire la această iniţiativă legislativă, şi anume ceea ce am spus şi în expunerea de motive. În cele mai multe unităţi de învăţământ din România, nu este vorba numai de cele din mediul rural, chiar şi în cele din mediul urban, din marile oraşe, sunt multe probleme, multe deficienţe, cum ar fi: lipsa cabinetului medical sau, acolo unde acesta există, nu este dotat corespunzător şi nu oferă condiţiile de funcţionare necesare, constatându-se chiar lipsa personalului medical, lipsa continuităţii activităţii cabinetelor acolo unde acestea există, nerespectarea baremului de medicamente pe care trebuie să-l deţină un asemenea cabinet. De asemenea, se constată faptul că informaţiile medicale despre preşcolari, elevi şi studenţi nu se transmit într-un mod eficient medicilor de familie, fapt care influenţează negativ inclusiv programele de sănătate în care este cuprinsă şi populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară. Tocmai de aceea am considerat necesară elaborarea acestei propuneri legislative, care, vă rog să fiţi atenţi, reprezintă un cadru general, adaptabil la posibilităţile de finanţare ale statului, la dezvoltarea unor programe naţionale de sănătate care să impună modificări ale actelor normative care reglementează activitatea de medicină şcolară. Acestea ar fi doar câteva dintre argumentele pentru care am iniţiat această propunere legislativă, repet, foarte utilă, foarte necesară pentru elevi şi studenţi, şi cred că este bine să ne aplecăm cu mai multă consideraţie asupra acestei nevoi atât pentru copiii din mediul rural, cât şi pentru cei din mediul urban. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator David, care a vorbit în numele iniţiatorilor. Dau cuvântul domnului Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Vă rog. Microfonul 10.
		Domnul Cristian Anton Irimie: Vă mulţumesc frumos. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţiuni şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale, asistenţa medicală desfăşurată în unităţile de învăţământ a fost transferată către autorităţile locale în cadrul procesului de descentralizare a sistemului de sănătate. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 a fost adoptată de Senatul României şi se află în dezbatere la Camera Deputaţilor, de aceea, la această oră, un proiect de lege privind medicina şcolară poate fi interpretat ca util în contextul în care uităm de faptul că s-a trecut la descentralizarea acestui sistem şi se lucrează la nivelul autorităţilor publice locale. În acest context, noi nu susţinem propunerea legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult, domnule secretar de stat Irimie. Dau cuvântul domnului senator Udriştoiu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică.
		Domnul Tudor Udriştoiu: Vă mulţumesc. Sigur că este un proiect generos. Acest lucru s-a discutat în Comisia pentru sănătate publică. Aş vrea să adaug la cele spuse de domnul secretar de stat faptul că proiectul prevede, în mod explicit, înfiinţarea a câte unui cabinet în fiecare instituţie de învăţământ publică sau privată. Nu există în lume, cred, nicio ţară, cât ar fi de avansată, care să aibă câte un cabinet medical la fiecare şcoală, grădiniţă şi aşa mai departe. Având în vedere şi avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, dar având în vedere şi punctul de vedere al Guvernului, comisia a hotărât, cu două abţineri, să adopte un raport de respingere, pe care îl supunem spre aprobarea dumneavoastră. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Raportul este de respingere. Vă invit la dezbateri generale. Doreşte cineva să facă precizări sau să pună întrebări? Nu sunt intervenţii. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, care a fost prezentat de domnul senator Udriştoiu. Vă rog să votaţi. Cu 10 voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, nicio abţinere, raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă ca atare. Este vorba de o lege ordinară. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată. Vă mulţumesc.
		La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea anexei la Legea nr. 111/2005 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară. Este o lege ordinară ce are termen de adoptare tacită 2 decembrie 2009. Iniţiator este domnul deputat Mircia Giurgiu, Grupul parlamentar al PD-L. Cred că nu este prezent. Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul Corneliu Ceică, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare. Din partea comisiei, domnul senator Titus Paşca. Dau cuvântul domnului Corneliu Ceică, pe care îl rog să ne spună punctul de vedere al Guvernului, foarte pe scurt. Vă rog. Microfonul 10.
		Domnul Corneliu Ceică - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor senatori, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară susţine punctul de vedere al Guvernului, pentru trecerea acestor imobile din domeniul privat al statului şi administrarea ADS în domeniul public şi în administrarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, urmând a primi destinaţia de sedii pentru circumscripţii control alimente şi circumscripţii sanitarveterinare zonale la nivelul fiecărui judeţ. Credem că se impune şi actualizarea listei cu imobilele prevăzute în anexă de către ADS, întrucât este posibil ca unele imobile să fi fost între timp vândute sau se află în curs de vânzare. Facem precizarea că în anexă au fost introduse o serie de imobile aflate în domeniul public al statului şi care, în prezent, fac obiectul unor contracte de concesiune, iar direcţiile sanitar-veterinare judeţene au nevoie de aceste spaţii pentru buna desfăşurare a activităţii lor. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Din partea comisiilor, dau cuvântul domnului senator Titus Paşca.
		Domnul Liviu Titus Paşca: Propunerea legislativă are ca obiect completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2005, cu modificările şi completările ulterioare. La şedinţa comisiilor din data de 29 septembrie 2009, au participat, din partea Agenţiei Domeniului Statului, domnul vicepreşedinte Adrian Didă şi doamna director Emilia Pavel. Având în vedere cele de mai sus, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere cu amendamentele din anexă. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar, în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia republicată, prima Cameră sesizată este Senatul. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Vă invit la dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Cseke Attila Zoltán. Urmează domnul senator Daea. Vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Voi fi scurt. Vom susţine raportul de admitere cu amendamente, dar aş vrea să semnalez această inadvertenţă care există în mai multe reglementări la nivel de lege, în sensul în care în anexă se regăsesc sute de imobile care fac parte din domeniul public sau se află în administrarea unei instituţii a statului şi, în mod normal, toate acestea ar trebui introduse, transferate de la o instituţie la alta prin hotărâre a Guvernului. Nu are niciun rost să fie la nivel de lege, ca pentru orice modificare să vină iniţiatori în Parlament. Am vrut să semnalez o chestiune de formă, ca Guvernul, în viitor, să aibă în vedere acest lucru. Vom vota raportul de admitere. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Petre Daea - microfonul 4 -, se pregăteşte domnul senator Nedelcu - microfonul 2.
		Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ştiu bine începutul actului normativ, fiindcă l-am semnat atunci când nevoia a cerut şi decizia politică a imprimat o asemenea opţiune. Ordonanţa are şi semnătura subsemnatului în momentul în care eram ministru al agriculturii. Sincer, mi s-au părut stranii luările de poziţie şi neindicarea, pur şi simplu, a motivelor reale care au introdus în pagina legislativă, în cursul acesta juridic, o asemenea iniţiativă, şi anume aceea care vizează, în fond şi la urma urmei, suprafeţele de teren ale imobilelor respective. Acesta este mobilul care a determinat introducerea actului normativ pentru amendarea legii. Dacă argumentele mele sunt lipsite de temei, aş vrea să primesc răspunsul cuvenit în acest domeniu, dacă nu, aş vrea să se reitereze foarte clar, exact şi fără echivoc, motivele care au determinat introducerea unei asemenea iniţiative, pentru a înţelege clar şi fără echivoc asupra cărei acţiuni juridice şi decizii politice trebuie să ne pronunţăm. Aş fi recunoscător dacă aş primi răspuns, şi l-aş solicita obligatoriu, pentru ca în Senatul României să mă pot pronunţa cu votul cuvenit pentru un asemenea act. Ca principiu, da, dar să ştiu care este motivaţia reală, pentru că, aici, mi s-a prezentat şi în raport, şi în luările de cuvânt, în mod deosebit ale ANSVSA, un anumit traseu, care este uşor de sesizat pentru oamenii care au urechile acasă şi gândul îndreptat spre bine. Sper să fiu în categoria aceasta. De aceea, vă rog, stimate domnule preşedinte sau domnule director general sau domnule vicepreşedinte, să ne spuneţi clar, pentru că iniţiativa are o sorginte. Sorgintea acestei iniţiative este nevoia de reglementare. Ea a fost convenită, în mod corect, zic eu, necesar şi legal, ca să participe, să vină în plenul Senatului pentru o iniţiativă a unor colegi. Vă întreb: se referă la corectarea unor suprafeţe şi realitatea impunea schimbarea anexei sau altceva? Vă mulţumesc şi aştept răspunsul.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Microfonul 2, domnul senator Nedelcu, urmează domnul senator Orest Onofrei.
		Domnul Vasile Nedelcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, aş vrea să-i răspund domnului preşedinte Daea legat de această propunere legislativă, fiindcă ea îşi are originea încă din 1990, pe când a fost elaborată o hotărâre a Guvernului privind preluarea circumscripţiilor sau a clădirilor în care se desfăşurau activităţi sanitar-veterinare, de la primării au fost preluate de către direcţiile sanitarveterinare, aceste clădiri au fost preluate în unele judeţe fără terenurile aferente. Din această cauză a fost nevoie de această punere de acord.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: De această corectură.
		Domnul Vasile Nedelcu: De această corectură, desigur, pentru că exista o neconcordanţă între situaţiile care apăreau la primării, situaţiile care apăreau la direcţiile sanitar-veterinare şi cele care se transmiteau la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale înainte de apariţia Legii nr. 213/1998 privind concesionarea activităţii sanitar-veterinare. Aceasta este o chestie tehnică, noi suntem de acord cu raportul, de asemenea, şi cu propunerea legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Onofrei, microfonul 3. Vreau să vă spun că la dezbateri generale pot participa şi colegi care nu sunt doctori veterinari. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Orest Onofrei: Această modificare, aşa cum a spus şi colegul meu, priveşte, sigur, o problemă tehnică, însă eu vreau să mă refer la faptul că activitatea sanitar-veterinară, preluarea sau vânzarea spaţiilor în care se desfăşoară aceste activităţi au creat foarte multe probleme în ţară, ca şi la vânzarea spaţiilor în care medicii de familie din fiecare comună îşi desfăşoară activitatea. Într-un fel, medicul veterinar este un fel de medic de familie, pentru că, ştim foarte bine, ţăranul român întâi dă de mâncare la animale, apoi la copii. Problema s-a creat, şi eu cred, atunci când s-a dorit să fie vândute spaţiile, cu toate că s-a creat o inechitate majoră, pentru că aceste spaţii sanitar-veterinare sunt într-o proporţie de până în 40% - ca în judeţul Suceava, unde am lucrat - la direcţiile sanitar-veterinare, restul sunt ale primăriilor, ale altor proprietari, unii chiar din spaţii private. Vânzarea lor, care, aşa cum spuneam, creează suspiciuni, şi anume ce se întâmplă dacă medicul nu mai lucrează după ce le cumpără, s-a pus totuşi în balanţă faptul că aceste spaţii trebuie întreţinute? Ca să poată fi întreţinute şi să fie investit în ele, medicul trebuie să fie proprietar. Or, nu poţi fi proprietar pe clădire fără să fii proprietar şi pe teren, pentru că altfel nici nu poţi pune garanţie, nu poţi lua credit şi aşa mai departe. De aceea, noi susţinem această activitate. Am lucrat în domeniu, nu mai sunt, şi cred că ANSVSA poate da răspuns domnului preşedinte Daea, dacă este o corectură tehnică sau dacă sunt şi altfel de suspiciuni, întemeiate sau nu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnilor senatori Nedelcu şi Onofrei. Îl rog pe domnul vicepreşedinte să răspundă la întrebarea domnului senator Daea. Microfonul 10.
		Domnul Corneliu Ceică: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, problematica este foarte complexă. Situaţiile sunt foarte diferite la nivelul ţării. Există mari diferenţe şi în ceea ce priveşte imobilele, şi situaţia terenurilor. Această iniţiativă a plecat punctual de la Cluj şi cred că atunci a fost vorba despre o eroare, acele spaţii care erau în proprietate publică s-au trecut, dintr-o eroare, în anexă şi au ajuns la ADS, cu posibilitatea de vânzare. Acesta a fost primul pas care a stat la baza acestei iniţiative. Pot să vă spun, din experienţa pe care o am, legată de aceste spaţii, că în proporţie de peste 80% situaţia terenurilor nu este reglementată la nivel de ţară pentru aceste circumscripţii sanitar-veterinare, pentru că, probabil, în decursul anilor, s-a construit aşa cum s-a construit, primăriile sau autorităţile locale din acel moment au făcut anumite concesii pentru ca activitatea sanitar-veterinară să se desfăşoare, dar astăzi, în momentul în care ADS-ul le are în administrare, este aproape imposibil să le vândă. Singurele spaţii care s-au vândut sau în cele mai multe situaţii s-a ajuns să se vândă aceste spaţii către medicii veterinari, s-a ajuns la situaţia paradoxală în care medicul, care îşi desfăşura activitatea în acele spaţii, trebuia, pe cale judecătorească, să facă intabularea pe ADS, după care ADS să facă vânzarea către proprietar. Au fost foarte multe. Din punct de vedere al autorităţilor şi, sigur, al direcţiilor veterinare judeţene, nu revendicăm spaţii în plus, ci doar pe cele care sunt necesare pentru buna desfăşurare a activităţii. Domnii senatori care sunt medici veterinari ştiu că este imperios necesar ca activitatea sanitar-veterinară să beneficieze de aceste spaţii pentru medicii veterinari zonali, care trebuie să devină placa turnantă a acestei activităţi între medicii de liberă practică - activitatea sanitar-veterinară este o activitate liberală - şi autorităţile de stat.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule Ceică. Domnule senator Daea, microfonul 4.
		Domnul Petre Daea: Da. Sigur, mie îmi pare rău că colegul de la ANSVSA nu a vrut să se refere la ceea ce trebuia. O fac eu. Nici nu se pune problema ca Senatul României să nu continue un proces de vindere a spaţiilor, pe care l-a început şi l-a validat printr-o lege, care a însemnat o voinţă politică, fiindcă am concesionat serviciile, nu putea să nu se continue procesul de privatizare cu spaţiile ca atare. V-am spus şi vreau să informez Senatul că aici este vorba despre corectarea tehnică a unei anexe în care suprafeţele din teren nu corespund cu cele care sunt în anexa actului normativ şi, pentru a fluidiza, pentru a da drumul acestui proces, aţi făcut această corecţie. Nu mai plimbaţi explicaţia că este la primărie, că a fost la ADS. Ştim ce înseamnă ADS, ne-am obişnuit cu terminologia, am învăţat cursul din domeniu. Este suficient. Noi, astăzi, corectăm o anexă a unei legi care a impus, la un moment dat, prin decizia politică transferată într-un act juridic, de a se privatiza un domeniu, iar acum suntem blocaţi de faptul că în teren nu există ceea ce există în actul normativ. Uitaţi-vă aici. Sunt 17 judeţe, aproape jumătate din numărul de judeţe ale ţării. Votul trebuie dat, el este pozitiv pentru o situaţie concretă care vizează o precizare exactă a suprafeţelor în anexa actului normativ. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Daea. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi, vă propun să trecem la vot. Supun votului dumneavoastră raportul comisiilor, cu amendamentul admis la care s-au făcut referiri. Vă rog să votaţi. Este vorba despre o lege ordinară. Supun votului dumneavoastră raportul cu anexa. Cu 51 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 6 abţineri, raportul comisiilor cu amendamentul admis a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă astfel cum a fost amendată. Vă rog să vă exprimaţi prin vot în legătură cu propunerea legislativă. Cu 48 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi o abţinere, a fost adoptată propunerea legislativă.
		Trecem la punctul 25 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural. Iniţiatori, deputaţii Sulfina Barbu, Duşa Mircea şi Apostolache Mihai Cristian. Dintre iniţiatori este cineva prezent? Nu. Din partea Guvernului, participă la dezbateri doamna Irina Alexe. Doamna secretar de stat, vă rog să ne prezentaţi punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
		Doamna Irina Alexe - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul a formulat punct de vedere negativ în iulie 2009. Între timp, în luna septembrie, comisia a adoptat un raport favorabil, cu trei amendamente potrivit cărora programul se extinde până în 2012. Vreau să semnalez însă faptul că, din punctul nostru de vedere, propunerea legislativă a rămas fără obiect, întrucât Guvernul, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 112/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 12 octombrie 2009, a modificat acest termen, prelungindu-l până în anul 2012. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Raportul comisiei, domnul preşedinte Filip, Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Microfonul 7.
		Domnul Petru Filip: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a adoptat un raport de admitere, în unanimitate, cu trei amendamente. Motivele sunt arhicunoscute, în sensul în care Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006 rezolvă o mulţime de probleme de infrastructură ale comunităţilor mici, iar Programul pentru extinderea bazelor sportive, evident, avea nevoie de o prelungire a timpului de aplicare, care, iniţial, era anul 2010. Ţinând cont de aceste aspecte, comisia a aprobat, în unanimitate, prelungirea termenului până în 2012. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au dat avize favorabile. De asemenea, Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. La dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Nu este cazul. În consecinţă, o să supun la vot raportul comisiei, cu cele trei amendamente admise. Subliniez că este vorba de o lege cu caracter ordinar şi suntem prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul comisiei, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Raportul comisiei nu a întrunit decât 24 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 17 abţineri. În aceste condiţii... (Discuţii la masa prezidiului.) Deci raportul comisiei cu amendamente a fost respins. Supun la vot propunerea legislativă, fără amendamentele aprobate în comisie. Vă rog să votaţi. Propunerea legislativă nu a întrunit decât 16 voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 25 de abţineri şi, în consecinţă, a fost respinsă. Stimaţi colegi, în mod normal, potrivit deciziei pe care am adoptat-o, ar urma să ne întoarcem... (Domnul senator Laurenţiu Florian Coca solicită cuvântul.) Domnule senator Coca, vă rog. Microfonul 4.
		Domnul Laurenţiu Florian Coca: Vă cer scuze că intervin, dar sunt dator, fiind vorba de baze sportive care lipsesc cu desăvârşire în ţară. Eu cred totuşi că nu avem cvorum, domnule preşedinte, şi aş propune, aşa cum colegii au amânat pentru mâine... Ar trebui să vedem dacă suntem totuşi...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Coca, vă cer scuze, am votat deja. Dacă propuneaţi înainte amânarea, era în regulă. Eu nu am însă nimic împotrivă, dacă se propune o reluare a votului şi colegii sunt de acord...
		Domnul Laurenţiu Florian Coca: Eu cred că foarte mulţi colegi nu au fost foarte atenţi.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Coca, haideţi să fim cinstiţi. Dacă nu ar fi fost abţineri numeroase şi voturi împotrivă, n-ar fi fost nicio problemă. Este o lege ordinară, nu este o lege organică. Dacă unul din grupurile parlamentare propune reluarea votului, îl reluăm, dar mi-e teamă că va fi acelaşi rezultat. Dacă Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC doreşte reluarea votului, eu o să supun la vot procedura de reluare a votului. Nu doriţi. Deci, stimaţi colegi, practic, aşa cum am decis, ar urma să ne întoarcem la punctul 6 din ordinea de zi. Toate sunt legi organice şi cred că este destul de evident, chiar şi pentru noi, de la prezidiu, că nu avem numărul necesar de parlamentari ca să intrăm în acest proces. În consecinţă, înainte de a trece la punctul următor - întrebări, interpelări şi răspunsuri -, vă adresez rugămintea, în primul rând liderilor grupurilor parlamentare, pentru mobilizarea de mâine, întrucât, pe lângă o ordine de zi foarte bogată, care, iniţial, era pentru mâine şi poimâine, se mai adaugă şi toate proiectele care, la propunerea unor colegi, au fost amânate tot pentru mâine. Deci avem o ordine de zi foarte stufoasă şi v-aş ruga respectuos să încercăm să începem la timp şi în cvorumul necesar pentru a ne putea desfăşura lucrările în bune condiţii.
		Mulţumesc acelora dintre noi care aleg să asculte întrebările şi interpelările la radio şi vă propun să trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, întrebări, interpelări şi răspunsuri. Înainte de a termina această primă parte, aş vrea să vă anunţ că domnul senator Alexandru Mocanu a depus, de asemenea, o declaraţie politică în scris, şi rog să se consemneze în stenogramă, ca ea să fie inclusă printre declaraţiile care au fost depuse fără a fi citite în plen.
		Vă mulţumesc foarte mult. Trecem la întrebări. Sunt înscrişi, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnii senatori Ion Ruşeţ şi Dumitru Oprea. O să încep cu domnul senator Ruşeţ, dacă este în sală. Vă rog, domnule senator Ruşeţ, microfonul central. (Discuţii, gălăgie în sală.) O să rog colegii care doresc să lucreze în continuare la studierea programelor legislative s-o facă în linişte şi, chiar dacă ies pe culoar, să nu mai vorbească în sală. Stimaţi colegi, o să vă rog frumos să păstrăm liniştea. Trecem la întrebări. Nucleul dur al PD-L, domnule senator Igaş, domnule senator Filip, vă rog frumos, este la microfon domnul senator Ruşeţ, care are câteva întrebări foarte importante, adresate Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Sănătăţii. O să vă rog să păstraţi liniştea şi pe domnul senator Ruşeţ îl rog să prezinte întrebările. Vă rog.
		Domnul Ion Ruşeţ: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima întrebare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al administraţiei şi internelor. Obiectul întrebării: Drumul judeţean 664A, ce traversează localitatea gorjeană Rugi, din comuna Turcineşti, cu toate că a fost construit recent, este afectat de o scufundare de teren. Construcţia, care a costat peste 10 miliarde lei vechi, este distrusă pe o suprafaţă de peste 100 de metri. Specialiştii care au efectuat măsurători în zonă şi au propus mai multe soluţii beneficiarului, respectiv Consiliului Judeţean Gorj, au constatat, la vremea respectivă, că terenul este instabil, numai că, dintre toate soluţiile tehnice propuse pentru construcţie, a fost aleasă cea mai ieftină, dar şi cea mai ineficientă în timp, mai ales pentru localnicii care folosesc des ruta amintită. Drumul face legătura dintre comuna Turcineşti, peste dealul Rugilor, cu localitatea vecină Stăneşti. În ultimele luni, scufundarea terenului nou a început să se accentueze de la o zi la alta şi să fie vizibilă cu ochiul liber, iar centura de beton care a fost turnată atunci este acum la circa 10 metri faţă de nivelul drumului unde fusese turnată iniţial. La început, crăpătura din asfalt nu le-a creat probleme sătenilor, însă, în momentul de faţă, şoseaua este ruptă, pur şi simplu, pe la jumătate, pe o lungime de peste 100 de metri. Din cauza traficului din zona respectivă, există riscul ca, în momentul traversării acestei porţiuni de drum, să se producă accidente deosebit de grave. Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicaţi în ce mod vedeţi rezolvarea situaţiei prezentate şi ce măsură veţi lua pentru stabilirea cu exactitate a modului în care au fost folosite fondurile alocate din bugetul de stat pentru realizarea respectivei lucrări. Solicit răspuns în scris. A doua întrebare...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da. Vă rog.
		Domnul Ion Ruşeţ: ...este adresată domnului ministru Adriean Videanu. Obiectul întrebării: Cabinetul TBC din municipiul Târgu Jiu face parte din patrimoniul consiliului judeţean, însă a fost dat în folosinţă spitalului judeţean de urgenţă. În momentul de faţă, situaţia în care se află această unitate sanitară este deplorabilă. Pe lângă aspectul exterior al clădirii, care lasă mult de dorit, nici interiorul acesteia nu arată prea bine. Pereţii sunt jupuiţi şi crăpaţi, vopseaua cade de pe ziduri, podelele de lemn sunt deteriorate din cauza trecerii anilor, iar geamurile şi uşile nici măcar nu se mai închid. Mai grav este faptul că, în ciuda profilului acestei secţii, de aproximativ zece ani nu au fost realizate operaţiuni complete de dezinfecţie şi dezinsecţie, cu toate că această secţie este dotată cu aparatură de ultimă generaţie extrem de scumpă. Trebuie menţionat faptul că secţia TBC a municipiului Târgu Jiu are sediul într-una din Casele Milescu, unde în 1877, în planul urbanistic al unităţii, este consemnat "Teatrul Milescu", a cincea clădire de acest gen din ţară, la vremea respectivă. Cu toate că autorităţile locale nu au manifestat niciun fel de interes faţă de Casa Milescu, aceasta are o importanţă deosebită atât pentru istoria, cât şi pentru cultura gorjeană. Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicaţi în ce mod vedeţi soluţionarea acestei situaţii şi dacă există posibilitatea acordării unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea în condiţii bune, de calitate a actului medical la cabinetul TBC din municipiul Târgu Jiu. Mulţumesc. Solicit răspuns oral şi în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult domnului senator Ion Ruşeţ. Aţi consumat 7 minute şi 30 de secunde, lăsând pentru colegul dumneavoastră, domnul senator Oprea, doar 3 minute şi 30 de secunde.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L. Vă rog, domnule Frâncu. Microfonul central.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătăţii. Obiectul ei se referă la schimbarea managerului Spitalului din Brezoi. Domnule ministru, În data de 10 noiembrie 2009, primarul oraşului Brezoi, Robert Schell, a trimis către mass-media vâlceană un comunicat de presă prin care înştiinţa opinia publică despre decizia înlocuirii din funcţia de manager al Spitalului Orăşenesc Brezoi a domnului Vasile Cerbu cu o contabilă al cărei singur merit este carnetul de partid. Aşa cum reiese din declaraţiile primarului, Spitalul Brezoi a beneficiat de un management de excepţie, condiţiile de cazare şi hrană fiind asigurate la cel mai înalt nivel, bolnavii nu au fost nevoiţi să-şi cumpere medicamentele şi, cel mai important, spitalul nu are, la ora actuală, nicio datorie către furnizori. Ţinând cont de toate aceste aspecte, aş dori să precizaţi, domnule ministru, care au fost motivele care au determinat schimbarea din funcţie a managerului Spitalului Orăşenesc Brezoi, domnul Vasile Cerbu. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris. Domnule preşedinte, pot să citesc şi a doua întrebare?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, vă rog, domnule senator, să prezentaţi şi a doua întrebare.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc. Este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al administraţiei şi internelor. Obiectul întrebării: Probleme financiare la Primăria Comunei Dănicei, judeţul Vâlcea. Domnule ministru, În contextul gravelor dificultăţi financiare în care se află mai multe primării din mediul rural din România se înscrie şi primăria din comuna Dănicei, judeţul Vâlcea, cunoscută la nivel local pentru numeroasele proiecte pe care le derulează pentru locuitorii săi. Aici, problemele nu se limitează doar la incapacitatea de remunerare a angajaţilor primăriei, ci şi în ceea ce priveşte încasările de taxe şi impozite şi lipsa fondurilor necesare pentru a achita datoriile către diferite firme cu care s-a colaborat pentru realizarea diverselor proiecte: renovarea şi reabilitarea şcolilor, alimentarea cu apă, iluminatul public. Având în vedere cele menţionate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă există surse financiare pentru rezolvarea acestei probleme. Mulţumesc. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Frâncu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea - Grupul parlamentar al PD-L. Microfonul central, domnule Oprea.
		Domnul Dumitru Oprea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea este adresată domnului Marius Enăchescu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. Obiectul întrebării: Gradul de absorbţie a fondurilor structurale în domeniul cercetării ştiinţifice. Domnule vicepreşedinte, Una dintre criticile aduse autorităţilor pentru managementul fondurilor structurale o reprezintă nivelul redus al absorbţiei fondurilor europene şi lipsa de transparenţă în privinţa modului de utilizare a lor. În multe cazuri, autorităţile de management oferă informaţii doar în privinţa numărului de proiecte depuse în cadrul apelurilor pe diferite măsuri, fără însă a face disponibile informaţiile privind plata efectivă a tranşelor de finanţare. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cadrul agenţiei pe care o conduceţi, de aceea vă rugăm să ne comunicaţi următoarele informaţii: valoarea proiectelor de cercetare contractate în perioada 2008-2009 în cadrul POS-CCE Axa 2 - Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare; valoarea tranşelor de finanţare decontate în aceeaşi perioadă; statistica valorii contractelor încheiate şi decontate, pe universităţi, institute de cercetare şi firme. În condiţiile prezentate, facem propunerea realizării unor raportări statistice lunare cu privire la valoarea contractată şi valoarea decontată a proiectelor de cercetare gestionate de instituţia dumneavoastră, iar acestea să fie făcute publice. Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Stimaţi colegi, A mai depus, în scris, întrebări domnul senator Mihăiţă Găină, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Trecem acum la sesiunea de interpelări şi încep prin a oferi cuvântul domnului senator Ion Ruşeţ, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregăteşte doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC. Vă rog, domnule senator, microfonul central.
		Domnul Ion Ruşeţ: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată domnului ministru interimar al sănătăţii Adriean Videanu. Obiectul şi motivaţia interpelării: Majoritatea farmaciilor din judeţul Gorj riscă să intre în faliment, ca urmare a pierderilor imense pe care sunt nevoite să le suporte. Perioada mare de timp care curge de la eliberarea reţetelor compensate şi până când diferenţa de preţ ajunge de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate la farmacii, cât şi reducerile de preţ hotărâte de Ministerul Sănătăţii sunt principalele motive pentru situaţia dezastruoasă în care se află sistemul farmaceutic. La acestea se mai adaugă şi plafonul mic acordat lunar fiecărei farmacii, care nu permite eliberarea de reţete gratuite sau compensate decât pe o perioadă extrem de scurtă. Pentru luna noiembrie a fost stabilit un buget de aproximativ 10.000 lei pentru fiecare farmacie, iar celor care au puncte de lucru în alte localităţi le-au mai fost alocaţi câte 5.000 lei. Pentru foarte mulţi gorjeni bolnavi şi loviţi de nevoi medicamentele sunt mai importante decât hrana, căldura sau orice alt bun necesar unui trai decent. Nu sunt puţine cazurile în care viaţa unor persoane depinde de un anumit tratament, unul costisitor şi imposibil de procurat din salariu sau pensia pe care o primesc lună de lună. Pacienţii incluşi în programele naţionale de oncologie, diabet, hepatită sau boli psihice, pentru care tratamentul este vital, vor fi cei mai afectaţi de această criză a medicamentelor. La aceştia se adaugă pensionarii care formează cozi interminabile în faţa farmaciilor şi care aşteaptă începutul lunii pentru a-şi lua medicamentele fără de care nu pot trăi. Este vorba despre oameni care au plătit toată viaţa asigurare de sănătate şi care acum sunt puşi în situaţia de a se umili pentru un drept care li se cuvine. În plus, nici măcar în acest mod cetăţenii nu pot fi siguri că-şi pot procura medicamentele, deoarece plafonul acordat de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate se epuizează în primele zile ale lunii, iar până luna viitoare, când se vor elibera din nou reţete, acestora nu le rămâne decât opţiunea cumpărării, cu consecinţe deosebit de neplăcute pentru situaţia unor familii care trăiesc din ajutorul social sau câştiguri salariale insuficiente. Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicaţi în ce mod vedeţi soluţionarea situaţiei prezentate şi dacă există posibilitatea suplimentării fondurilor pentru eliberarea reţetelor gratuite şi compensate, astfel încât cetăţenii să nu se mai confrunte cu asemenea probleme pe viitor. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		O invit la microfon pe doamna senator Elena Mitrea, din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
		Doamna Elena Mitrea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru interimar Emil Boc. Subiectul interpelării: Care este strategia Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii privind desfiinţarea Direcţiei de control sanitar din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în vara anului 2009, fapt ce pune în pericol sănătatea românilor? Domnule prim-ministru, Deşi România este ţară membră a Uniunii Europene, demnitatea, normalitatea şi sănătatea cetăţenilor României sunt asigurate prin existenţa legilor, cu atât mai mult cu cât acestea vizează sănătatea publică. Cu toate acestea, în prezent, asistăm la haos în vămile României, prin desfiinţarea Direcţiei de control sanitar din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, direcţie care funcţiona în cadrul vămilor, fapt ce determină aducerea în ţară a multor produse lipsite de calitate, cu efect nociv imediat asupra copiilor, tinerilor şi persoanelor de vârsta a treia. Declinarea competenţelor instituţiei desfiinţate către direcţiile de sănătate publică, unde pe acest domeniu sunt angajate puţine persoane, care deja nu puteau face faţă sesizărilor de încălcare a legii privind sănătatea publică, face ca, în prezent, să intre în ţară produse ca: zahăr infestat, jucării neconforme, cratiţe al căror email se exfoliază în mâncare etc. Fiind în prag de sărbători, este o avalanşă de produse necorespunzătoare care pătrund prin vămile României cu multă uşurinţă şi, implicit, cu efecte nefaste asupra cetăţenilor români. Înţelegem că România se află în campanie electorală prezidenţială şi că avem un guvern interimar, dar sănătatea cetăţeanului român european trebuie să fie prioritate pentru orice fel de guvern sau preşedinte. Care este strategia Guvernului vizavi de asigurarea sănătăţii publice prin desfiinţarea Direcţiei de control sanitar din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi ce măsuri preconizaţi a lua faţă de situaţia existentă? Solicit răspuns în scris şi verbal.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, şi se pregăteşte domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog. Microfonul central.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea de astăzi este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al finanţelor publice. Obiectul interpelării se referă la situaţia plăţilor către beneficiarii Legii nr. 290/2003. Domnule ministru, În bugetul aprobat Ministerului Finanţelor Publice pe anul 2009 a fost prevăzută şi suma de 127.995.000 lei, acordată Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor pentru plata despăgubirilor stabilite în baza Legii nr. 290/2003. La birourile mele parlamentare, aflate pe raza judeţului Vâlcea, s-au prezentat mai multe persoane care mi-au semnalat faptul că, pe anul acesta, nu au primit nicio sumă de bani la care aveau dreptul conform hotărârilor comisiei judeţene Vâlcea de aplicare a legii respective. În această situaţie i-aş aminti pe domnul Manoli Constantin, pe domnul Vulpoi Victor, precum şi pe doamna Stroe Simona, toţi cu domiciliul în Râmnicu Vâlcea. Ţinând cont de cele prezentate, vă rog să precizaţi, domnule ministru, dacă suma de 127.995.000 lei, alocată Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a fost deja epuizată şi, în caz contrar, care este numărul de ordin la care s-a ajuns în prezent. De asemenea, vă întreb dacă există posibilitatea ca, în bugetul pe anul 2010, suma prevăzută pentru plata acestor despăgubiri să fie mai mare. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR, se pregăteşte domnul senator Petru Başa, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al economiei. Stimate domnule ministru, În campania electorală pentru funcţia de preşedinte al României din toamna acestui an, între modalităţile de transmitere a mesajelor candidaţilor s-a numărat, în mod predilect, afişajul electoral. În cea mai mică localitate din ţară putem găsi cel puţin 4-5 bannere atârnate deasupra drumului, sprijinite de stâlpii ce susţin reţeaua de energie electrică. De asemenea, un alt tip de afişaj des întâlnit este cel al aşezării acestora, lateral, pe stâlpii de pe marginea carosabilului. Având în vedere că acest tip de infrastructură se află în mare parte în proprietatea Societăţii Comerciale "Electrica" - SA, societate cu capital integral de stat ce îşi desfăşoară activitatea economică în regim de monopol natural, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi: suma totală, pe ţară, contractată cu partidele politice sau alte persoane juridice, cu titlu de chirie, pentru expunerea pe perioada campaniei electorale a unor bannere sau afişe sprijinite de stâlpii aflaţi în proprietatea Societăţii Comerciale "Electrica" - SA; preţul practicat în această campanie electorală de către Societatea Comercială "Electrica" - SA pentru acest tip de afişaj; sumele contractate pentru închirierea acestui tip de infrastructură, defalcat pe teritoriul fiecărui judeţ, în perioada campaniei electorale. Solicit răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Petru Başa, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
		Domnul Petru Başa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aflată în subordinea domnului prim-ministru interimar Emil Boc. Obiectul interpelării: Necesitatea deschiderii unui centru de relaţii cu clienţii al societăţii furnizoare de gaze naturale la Târnăveni. Motivaţia interpelării este modul în care a fost pus în aplicare Ordinul nr. 77/10 septembrie 2009 al ANRDE privind reînnoirea contractului-cadru în baza căruia se desfăşoară activitatea de furnizare a gazelor naturale către consumatorii casnici, ceea ce a generat nemulţumire în rândul acestora. Mulţi dintre consumatori ne-au reclamat faptul că au fost nevoiţi, pe propria cheltuială, să suporte costul emiterii, prin intermediul poştei, a noilor contracte de furnizare a gazelor, fapt care a determinat cheltuială de timp şi bani pentru aceştia. Mai mult decât atât, Primăria Municipiului Târnăveni a transmis o scrisoare deschisă, atât mass-media, cât şi cabinetului meu senatorial, prin care prezintă indignarea unităţii administrative în cauză şi a locuitorilor pe care îi reprezintă faţă de modul de punere în practică a acestui ordin, dar şi faţă de lipsa de interes a societăţii furnizoare de gaz în ceea ce priveşte deschiderea acestui centru de relaţii cu clienţii la Târnăveni, în ciuda multor solicitări adresate de către municipalitate în acest sens. Ţinând cont de faptul că printre atribuţiile ANRDE se găsesc şi asigurarea dreptului consumatorilor la servicii calitative, dar şi protejarea drepturilor consumatorilor, prin interpelarea pe care v-o adresez solicit a mi se prezenta, în scris, ce soluţii se pot găsi la problemele ridicate. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Microfonul central. Vă rog.
		Domnul Gheorghe David: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Desigur că nu m-am vorbit cu colegul care a prezentat mai înainte interpelarea. Este tot o problemă semnalată şi adresată Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, domnului preşedinte Petre Lificiu. Domnule preşedinte, În urmă cu câteva zile, la solicitarea Federaţiei Asociaţiilor de Locatari din Timişoara, am avut o întâlnire cu reprezentanţii acesteia, care mi-au semnalat nemulţumirile lor cu privire la emiterea Ordinului nr. 77/2009 din 10 septembrie 2009 privind aprobarea contractului-cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale. După discuţiile pe care le-am avut, în mai multe rânduri, cu aceşti reprezentaţi, dar şi cu alţi cetăţeni ai Timişoarei faţă de prevederile noului contractului-cadru, am sintetizat următoarele probleme semnalate: ANRDE este o autoritate plătită de furnizor care ar trebui să apere interesele atât ale furnizorilor, cât şi ale consumatorilor, lucru care nu se întâmplă în ceea ce priveşte apărarea intereselor consumatorilor. Noul contract-cadru nu a fost discutat, negociat cu reprezentanţii consumatorilor nici la nivel naţional, nici la nivel local. ANRDE, în calitate de emitent al acestui contract-cadru, nu a consultat ONG-urile, ca reprezentant al consumatorilor din România, şi, din informaţiile noastre, nici Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. În noul contract se prevede obligaţia consumatorului de a solicita un program de consum, apoi, ori de câte ori se va mări acest consum, să solicite, cu 30 de zile înainte, modificarea programului de consum. În felul acesta, ANRDE confundă cetăţeanul, respectiv asociaţia de proprietari, cu nişte roboţi care pot fi planificaţi cât să consume, or asociaţiile de proprietari nu au cum să ştie care va fi consumul peste o lună sau peste un an. Acest lucru nu a fost solicitat nici măcar, spun ei, "în cele mai rele timpuri". În momentul de faţă, consumatorul are dreptul la consum, conform cerinţelor de moment, cu plata corespunzătoare, şi nu după un program. Pe de altă parte, nu se poate admite facturarea după programul de consum pe timp de trei luni şi în a patra lună să se facă regularizare, deoarece la asociaţiile de proprietari, conform Legii nr. 230/2007, factura la gaz se repartizează, lunar, pe numărul de persoane din luna respectivă, iar regularizarea la trei luni nu este posibilă, pentru că în a patra lună pot fi alte persoane pe listă, poate mult mai puţine, şi nu vor fi de acord să plătească ceea ce au consumat alţii. În cazul nostru, de exemplu, furnizorul E.ON Gaz ar trebui să efectueze citirea contorului de gaz lunar şi să întocmească factura conform consumului, dar, în prezent, se încearcă obligarea cetăţenilor la prestarea serviciilor pe care ar trebui să le efectueze furnizorul, impunând autocitirea, urmată de transmiterea indexului către furnizor. Din aceste motive, spun cei din cadrul asociaţiei respective, nu pot fi de acord cu acest procedeu decât în cazul în care va fi opţional, deoarece acest serviciu de citire este cuprins în preţul gazului, mai ales că, de un timp încoace, au o comunicare deficitară cu consumatorii, nu prea se răspunde la telefon, nu se mai ştie cu cine trebuie discutat şi aşa mai departe. De asemenea, la ghişeele furnizorului sunt create cozi foarte mari din cauza reducerii de personal din casierii, iar facturile nu vin la timp şi nu prea avem cu cine discuta, ceea ce determină asociaţiile de proprietari să nu poată întocmi listele de cheltuieli la timp. De aceea, în cadrul contractuluicadru solicităm să se prevadă un termen de maximum cinci zile de la întocmirea facturii până la distribuirea ei către consumator. Nu în ultimul rând, o altă problemă semnalată o reprezintă verificarea instalaţiei comune de gaz a unui bloc, de exemplu, care ar trebui să se facă de către furnizor pentru limitarea numărului de accidente ce pot apărea în condiţiile actuale, când verificările sunt prevăzute a fi făcute, prin grija asociaţiilor de proprietari, cu diferite firme. În cazul în care o asociaţie de proprietari nu a făcut verificarea la timp, există posibilitatea să avem surprize neplăcute. Oricum, aceste verificări se plătesc de către asociaţia de proprietari. Ca atare, este mai corect ca furnizorul să se ocupe de aceste verificări pentru a se preveni diferite accidente. În acest sens, solicitarea este de retragere a contractuluicadru până când se va negocia cu ONG-urile, ca reprezentanţi ai consumatorilor, şi consultarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Vă mulţumesc. Solicit răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator David. Cu intervenţia domnului senator David, s-a încheiat secţiunea interpelărilor. Vă informez că, în afara interpelărilor prezentate în plen, au mai depus interpelări, în scris, domnul senator Vasile Nistor - Grupul parlamentar al PD-L şi domnul senator Tiberiu Bokor - Grupul parlamentar al UDMR. Vă mulţumesc.
		Trecem la răspunsuri orale la întrebări şi interpelări. Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu, pentru a răspunde domnului senator Cseke Attila. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat Iliescu. Vă rog. Microfonul 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de a oferi răspuns la interpelarea domnului senator Cseke Attila, vreau să vă spun că eram pregătit să dau răspunsuri şi altor colegi senatori.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule secretar de stat Iliescu, nu au vrut să vă obosească. Ştiu că este o perioadă foarte grea şi...
		Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc. Apreciez mult că vă gândiţi la mine. O să prezint răspunsul domnului senator Cseke. Întrebarea Domniei Sale se referea la Serviciul de asistenţă medicală din cadrul Aeroportului Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti. Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti are în structura sa Serviciul de asistenţă medicală, care dispune de următoarele facilităţi în incinta aeroportului: două cabinete medicale, sală de tratamente şi sterilizare, cabinet stomatologic, staţionar pentru monitorizarea pacienţilor, punct de recoltare analize. De asemenea, Serviciul de asistenţă medicală dispune de aparatură şi echipamente medicale de înaltă performanţă şi tehnologie, de medicaţie aferentă pentru toate gradele de urgenţe medicale, precum şi de două ambulanţe, care, în caz de necesitate, asigură transportul pacienţilor către unităţi medicale specializate. Serviciul de asistenţă medicală îşi desfăşoară activitatea în regim de permanenţă, 24 de ore pe zi, asigurând asistenţa medicală atât pentru pasageri şi însoţitorii acestora, cât şi pentru toate persoanele care îşi desfăşoară activitatea în perimetrul aeroportului. În permanenţă sunt asigurate două echipe medicale, fiecare compusă din medic, asistent medical şi ambulanţier, echipe care se deplasează la locul solicitării, în terminale, aeronave sau în orice punct din aria de responsabilitate a aeroportului. Solicitările medicale din zona aeroportului pot fi anunţate la Serviciul de asistenţă medicală fie direct, la numerele de interior afişate în aeroport prin postere - 1695 sau 1698 -, fie prin intermediul oricărui serviciu din aeroport. Având în vedere cele de mai sus, considerăm că serviciile de asistenţă medicală de pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti sunt asigurate în mod corespunzător. În aceste condiţii, pentru a putea realiza aspectele semnalate de dumneavoastră, este necesară furnizarea mai multor detalii, cum ar fi data exactă şi ora aproximativă la care a avut loc discuţia cu personalul aeroportului, precum şi terminalul în care se află ghişeul de informaţii la care acesta s-a adresat. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnule senator Cseke Attila, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspuns. Mă bucur că aşa stau lucrurile şi am să-i furnizez detaliile, pentru că, dacă această structură există, într-adevăr, în cadrul Aeroportului Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti, nu mi se pare normal ca personalul de la punctul de informaţii, exact cei care ar trebui să ştie acest lucru, să nu cunoască acest fapt. O să vă furnizez datele exacte când s-a întâmplat. Nu mi se pare corect ca cineva care are nevoie de servicii medicale să fie refuzat pe motivul că "nu există". Aflăm acum că există. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu.
		Domnul secretar de stat Valentin Mocanu răspunde unei întrebări adresate de domnul senator Emilian Frâncu. Aveţi cuvântul. Microfonul 8.
		Domnul Valentin Mocanu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Domnilor senatori, Domnule senator Frâncu, Vă mulţumesc pentru întrebarea pe care aţi adresat-o Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în legătură cu soluţiile pentru diminuarea numărului de cazuri de pensii de invaliditate. Am prezentat în răspunsul în scris câteva date statistice. Cred că nu este cazul, dar, dacă doriţi, le pot prezenta verbal. Am să insist mai mult pe propunerile de soluţii. Trebuie menţionat că, în prezent, verificarea dosarelor privind pensiile de invaliditate se face de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. În prezent, acesta a solicitat pentru verificare un număr de 3.886 de dosare. Este evident, capacitatea acestui institut de verificare este redusă, comparativ cu numărul mare de cazuri de pensii de invaliditate, drept pentru care noul Proiect de lege a pensiilor prevede înfiinţarea unor centre regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă, cu atribuţii asemănătoare cu cele ale Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, astfel crescând posibilitatea de verificare a analizelor şi investigaţiilor în teritoriu. În plus, se urmăreşte ca propunerea de pensie de invaliditate să fie făcută de medicul expert al asigurărilor sociale, care va beneficia de un grad mai mare de responsabilitate. Vreau să menţionez că, dincolo de situaţia subiectivă care ar putea apărea în cazul numărului mare de pensii de invaliditate din acest moment, există şi nişte elemente obiective, şi aş vrea să le prezint: faptul că trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se poate face doar la cererea beneficiarului şi, uneori, acesta întârzie cu această cerere; de asemenea, prin creşterea vârstei standard de pensionare, pe cale de consecinţă, a crescut perioada în care un pensionar cu pensie de invaliditate rămâne în plată sub această formă, deci el se adaugă la numărul deja existent; a crescut accesul la pensie pentru condiţii de invaliditate, deoarece, conform Legii nr. 11/2008, persoanele bolnave de HIV/SIDA, TBC şi alte asemenea boli au acces la pensia de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare. Toate acestea, repet, reprezintă nişte elemente obiective, şi nu subiective, legate de numărul mare de pensii de invaliditate existente. Insist asupra faptului că, prin noua lege, totuşi încercăm să instituim un sistem atât de acordare, cât şi de verificare a dosarelor, astfel încât să limităm numărul abuzurilor. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat. Domnule senator Emilian Frâncu, vă rog. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc pentru acest răspuns, domnule secretar de stat. Într-adevăr, propunerile pe care le-aţi prezentat mi se par interesante şi ar putea diminua, exact cum spuneţi dumneavoastră, cazurile de abuz. Am plecat de la o situaţie reală. Ştiţi foarte bine că în judeţul Vâlcea s-a făcut o verificare, prin sondaj, şi 85% din cazurile respective, care au fost supuse controlului, s-au dovedit corecte, dar totuşi 15% au fost bolnavi închipuiţi. Într-o comună din judeţ, în comuna Bujoreni, aproape jumătate din populaţia acesteia beneficiază de pensii de invaliditate, ceea ce este o enormitate. Vă daţi seama că trebuie totuşi luate măsuri pentru jugularea acestui fenomen. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnul senator Emilian Frâncu mai avea de primit un răspuns din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei nu a putut veni şi înţeleg că nici nu v-a transmis răspunsul în scris, domnule senator Frâncu. În consecinţă, vă rog să reportăm răspunsul pentru şedinţa următoare. Mulţumesc din suflet domnului senator Frâncu, pentru că asigură o prezenţă masivă, împreună cu domnul senator Jurcan, evident, la lucrările noastre. Vă rog, domnule senator Frâncu. Microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Suntem doi vâlceni - colegul meu Jurcan este tot din Vâlcea - şi cred că este de datoria noastră să ridicăm problemele cu care suntem confruntaţi în teritoriu, dar vreau să spun că, dacă domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei nu poate veni nici data viitoare, mă mulţumesc cu un răspuns în scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Îl rog pe domnul secretar de stat Iliescu să comunice această flexibilitate din partea domnului senator Frâncu. Vă mulţumesc tuturor celor care aţi fost alături de noi până la această oră şi închei aici lucrările şedinţei noastre de astăzi. Ne revedem mâine-dimineaţă, la ora 9.00. Vă mulţumesc.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 18.30.