Şedinţa Senatului din 25 noiembrie 2009

	Şedinţa a început la ora 9.30. Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Orest Onofrei şi Cornel Popa, secretari ai Senatului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Bună dimineaţa! Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Îl rog pe domnul senator Cornel Popa să facă apelul nominal.
	Domnul Cornel Popa: - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - absent - Andronescu Ecaterina - prezentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - absent - Banias Mircea Marius - absent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - absent - Bădescu Iulian - absent - Bălan Gheorghe Pavel - prezent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - absent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - absent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - concediu medical - Boitan Minerva - absentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - absent - Calcan Valentin Gigel - absent - Câmpanu Liviu - absent - Chelaru Ioan - prezent - Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent - Chivu Sorin Serioja - prezent - Cibu Constantin Sever - prezent - Cinteză Mircea - absent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - absent - Cordoş Alexandru - prezent - Corlăţean Titus - absent - Crăciun Avram - absent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Diaconu Mircea - prezent - Dobra Nicolae - absent - Dumitru Constantin - prezent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - prezent - Fodoreanu Sorin - absent - Frâncu Emilian Valentin - prezent - Frunda György - prezent - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ghişe Ioan - prezent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - absent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - absent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - absent - Iordănescu Anghel - absent - Jurcan Dorel - absent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - absent - Mang Ioan - prezent - Marcu Gheorghe - prezent - Mardare Radu Cătălin - absent - Marian Ovidiu - absent - Marian Valer - absent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - delegaţie - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - absent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - prezent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - absent - Mîrza Gavril - absent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - absent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - absent - Necula Marius Gerard - absent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius Petre - absent - Nicoară Romeo Florin - absent - Nicolaescu Sergiu Florin - prezent - Nicula Vasile Cosmin - absent - Nistor Vasile - absent - Niţă Mihai - absent - Onofrei Orest - prezent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - absent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - absent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - absent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - absentă - Prodan Tiberiu Aurelian - prezent - Prunea Nicolae Dănuţ - absent - Rasaliu Marian Iulian - absent - Rădulescu Cristian - absent - Rădulescu Şerban - absent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - absent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Sbîrciu Ioan - absent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - absent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - prezent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - absent - Toma Ion - absent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - absent - Vasilescu Lia Olguţa - absent - Verestóy Attila - absent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - absent
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Din 137 de senatori şi-au înregistrat prezenţa 69, au răspuns la apel 59. Vă propun următoare procedură de lucru: având în vedere dificultăţile de a realiza în mod clar cvorum pentru legile organice, vă propun ca în şedinţa din această dimineaţă să abordăm numai propunerile legislative şi ordonanţele Guvernului din ordinea de zi obişnuită şi cele cu caracter de legi ordinare. Dacă în jurul orei 11.00-11.30-12.00 secretarii de şedinţă vor constata că avem cvorum pentru a aborda legi organice, vom aborda şi legi organice. De asemenea, având în vedere experienţa de azi-dimineaţă, eu v-aş propune să încheiem lucrările astăzi la ora 13.00, urmând să recuperăm în săptămâna după încheierea alegerilor. Foarte mulţi colegi doresc, din discuţiile cu liderii de grupuri parlamentare, ca azi, la prânz cel târziu, să plece în circumscripţiile electorale pentru activităţi legate şi de alegerile prezidenţiale. Sunteţi de acord cu această procedură? Intrăm şi în ordinea de zi simplă, şi în ordinea de zi suplimentară, cu rugămintea să luăm legile cu caracter ordinar, iar dacă vom constata că este cvorum pentru legi organice, le vom aborda în jurul orelor 11.00-12.00, cel puţin pe cele cu termen de adoptare tacită. Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Domnul senator Günthner. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La ordinea de zi suplimentară avem, la punctul 5, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, declarată neconstituţională, şi avem un raport de reexaminare de respingere. Vreau să vă spun că, între timp, Guvernul, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009, a abrogat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009, preluând prevederile ei în totalitate. Practic, s-a apelat la o şmecherie de a continua această mascaradă care s-a făcut cu directorii de la descentralizate. De aceea, cred că cele două ordonanţe trebuie discutate împreună. Această observaţie nu-mi aparţine mie, ci Curţii Constituţionale, care a analizat inclusiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 şi a constatat că are aceleaşi prevederi neconstituţionale ca şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 are un raport - prost, dar are un raport - şi eu propun ca la punctul 6 din ordinea de zi suplimentară să fie inclusă şi această ordonanţă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, nu am nimic împotrivă şi cunosc problema pe care aţi ridicat-o. Singura dificultate pe care o văd este de a avea majoritate pentru a putea decide, fiind vorba despre o lege organică. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Indiferent când le discutăm, aceste două ordonanţe trebuie discutate împreună. Poate vom avea cvorum, poate nu... Eu am propus să includem şi această Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 pe ordinea de zi. Degeaba abrogăm Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 dacă aceleaşi prevederi sunt cuprinse în cealaltă ordonanţă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Propunerea dumneavoastră, în realitate, este de a lua împreună cele două ordonanţe. Vreau să întreb secretariatul dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2009 a trecut procedurile la comisii. Are raport? Raportul a fost distribuit? Atunci, domnule senator Günthner, până clarificăm dacă cea de a doua ordonanţă a trecut prin proceduri - raport, comisii...
	Domnul Günthner Tiberiu (din sală): Am raportul. Îl dau la multiplicat?
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Are raport. Vă propun să aprobăm ordinea de zi şi ordinea de zi suplimentară cu amendamentul că, după punctul 5 din ordinea de zi suplimentară, va fi un punct 5 bis care va analiza şi noua ordonanţă adoptată de Guvern. Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Cu 49 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi două abţineri, ordinea de zi a şedinţei de azi a fost aprobată. Trecem la programul de lucru. Aşa cum v-am propus, azi vom avea lucrări până la ora 13.00, după-amiaza urmând să fie dedicată comisiilor, care mai au încă rapoarte de făcut, iar colegii care au probleme în teritoriu să poată pleca. Propun ca programul nostru de astăzi să fie până la ora 13.00. Vă rog să votaţi. Cu 45 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
	Vă propun ca pentru săptămâna 30 noiembrie - 5 decembrie programul nostru de lucru să fie următorul: Marţi, 1 decembrie, zi liberă. Luni, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, activităţi în circumscripţiile electorale. Vă rog să votaţi programul de lucru pentru săptămâna 30 noiembrie - 5 decembrie. Cu 49 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, programul a fost aprobat.
	Programul de lucru al Senatului pentru perioada 7-12 decembrie. Luni, 7 decembrie, Biroul permanent vă propune să fie dedicată activităţii în circumscripţii, după cel de al doilea tur de scrutin. Marţi va fi zi de luni: şedinţă de Birou permanent, plen - declaraţii politice, program legislativ -, întrebări, interpelări, răspunsuri. Miercuri, lucrări în plen. Joi, lucrări în plen. Vineri şi sâmbătă, activităţi în circumscripţii electorale. Vă cer scuze că am pus trei zile de plen, dar vă daţi seama că avem destul de multe de făcut. Sunt observaţii cu privire la acest program de lucru? Nu. Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna 7-12 decembrie. Cu 53 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
	Înainte de a intra în ordinea de zi obişnuită, vă citesc punctele pe care le putem adopta şi pe care le-am stabilit cu colegii de la Guvern: punctele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 35, 36, 37, 39, 40, 42, 43, 44, 45, 46, 53, 54, 55, 56, 57, 58 şi 66 - ultimul pe listă, cu permisiunea dumneavoastră. Aceasta va fi ordinea în care vom aborda punctele înscrise pe ordinea de zi, aşa cum am decis. Înainte de a trece la procesul legislativ, permiteţi-mi să citesc nota privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi: Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 163/2008 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2006 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Comerciale "Oltchim" - SA Râmnicu Vâlcea; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate; Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2009 pentru modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2009 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995 şi a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2009 pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2009 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995; Lege privind introducerea concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc; Lege pentru modificarea art. 6 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing; Lege pentru modificarea art. 821 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei; Lege pentru ratificarea Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul multilateral de înţelegere privind Programul comun NATO E-3A, semnat la Bruxelles la 6 decembrie 1978, completat la 10 decembrie 1990, amendat la 13 august 1997, şi a Acordului suplimentar referitor la aderarea Guvernului României la Memorandumul de înţelegere pentru operaţii şi sprijin al Forţei Aeropurtate a NATO de Avertizare Timpurie şi Control, semnat la 26 septembrie 1984 şi revizuit la 27 martie 2003, semnate la Bucureşti la 19 martie 2009; Lege privind ratificarea Actelor Finale ale Conferinţei Regionale de Radiocomunicaţii pentru planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră în părţi din Regiunile 1 şi 3, în benzile de frecvenţe 174-230 MHz şi 470-862 MHz şi a celor pentru revizuirea Acordului de la Stockholm, 1961, semnate la Geneva la 16 iunie 2006. Vă rog să luaţi notă că le puteţi contesta la Curtea Constituţională.
	Trecem la punctul 2 din ordinea de zi - Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. Avem un raport suplimentar de admitere al comisiei şi un amendament respins. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Din partea Guvernului, domnul profesor Valentin Iliescu. Microfonul 9. Profesor doctor, evident.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat în Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor senatori! Cu părerea de rău că nu sunt profesor, pentru care am o deosebită consideraţie, nu vreau să mai reiau considerentele exprimate în şedinţa precedentă. Apreciem modul în care Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi-a menţinut punctul de vedere, cu care suntem de acord, motiv pentru care îi rog pe domnii şi doamnele senatori să aprobe raportul comisiei de specialitate.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule preşedinte Hărdău, vă rog să urmaţi exemplul Guvernului: pe scurt.
	Domnul Mihail Hărdău: Bună ziua! Doamnelor şi domnilor senatori, reanalizând Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2009, comisia şi-a menţinut punctul de vedere exprimat anterior. Vă rugăm să fiţi de acord cu poziţia comisiei.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. La dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Doamna senator Andronescu, domnul senator Oprea. Microfonul 4, doamnă senator.
	Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am venit la microfon în ideea să susţin în faţa dumneavoastră aprobarea acestei ordonanţe. Ea încearcă să facă două lucruri: să trimită în legalitate o universitate care a trecut dincolo de graniţele legii, pe de o parte, iar pe de altă parte, să reglementeze situaţia studenţilor din forma "învăţământ la distanţă", formă de învăţământ care era departe şi de şcoală, şi de carte. Vă mulţumesc foarte mult.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc foarte mult, doamnă Andronescu. Domnul senator Oprea, microfonul 2, vă rog. Vă rog să urmaţi şi dumneavoastră exemplul doamnei ministru şi al predecesorilor.
	Domnul Dumitru Oprea: Aş face-o, dacă n-aş avea prea multe lucruri de comentat cu susţinere. Mă surprinde poziţia Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, care, crezând că, dacă vine cu acelaşi raport, pe mine o să mă convingă şi pe toţi din ţara aceasta care pledează pentru lucruri făcute conform legii. Pe cei care au avut opoziţie faţă de mine îi anunţ că universitatea condusă de mine, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, din 2001, a interzis profesorilor să mai facă naveta la alte universităţi - ori la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", ori la 20 de universităţi private. În mandatul meu de rector nu am luat niciun leu de la vreo universitate privată. În aceste condiţii, aş vrea să vă spun că ordonanţa suferă la cele mai elementare norme juridice din ţara asta. Au dreptate cei care au trudit pentru întocmirea raportului şi a rămas o întrebare la care nu am primit niciun răspuns: cine din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a dat, într-un mandat de doi sau trei ani, 51.000 de diplome? Cine din minister a dat un document cu regim special fără să respecte hotărârea de guvern de la înmatricularea acelor serii? - fiindcă printr-o hotărâre de guvern se specifică numărul de studenţi pe care Guvernul îi acceptă în seria respectivă. Nu sunt de acord nici eu cu profesorii şi conferenţiarii făcuţi peste noapte împotriva legilor. Deci oamenii au muncit la raport, dar nu sunt de acord cu art. 1, care este total în afara legii, şi vă rog un pic de atenţie. Citim împreună: "Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, universitatea respectivă încetează şcolarizarea pentru toate specializările sau programele de studii autorizate provizoriu, acreditate la forma de învăţământ la distanţă". Nu suntem ciudaţi? Conform legii, ca să funcţioneze, trebuie să fie autorizate provizoriu în primii ani şi apoi acreditate. Cum să spui că suspenzi, deşi sunt acreditate? 2. Este corectă poziţia de la art. 1 alin. (2), unde se spune că, potrivit legii, trebuie să-şi vadă de treburile casei şi să fie sancţionaţi, dar mai departe este un abuz de lege al ministrului, care spune, la art. 1 alin. (3), că "instituţia de învăţământ superior prevăzută la alin. (1) este monitorizată special, pe o perioadă de trei ani, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului"... Domnule preşedinte de şedinţă, există legi în ţara asta! Iar la punctul anterior, la art. 3 alin. (2) s-a spus "potrivit legii". În toată construcţia ordonanţei trebuie să figureze la fel - "potrivit legii" -, nu o lege specială împotriva unei universităţi. Nu vorbesc de universitatea aceasta. Este o tragedie în România dacă de astăzi, prin plenul Senatului, vom spune "da" cu atâta lejeritate închiderilor de şcoli. Este o tragedie. Citiţi mai departe, să vedeţi şi la alin. (4), la fel. În afară de faptul că urăsc restaurantele care mai au încă scris "Restaurant categoria a I-a". Acesta este un document al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării! Mi-e ruşine să spun că limba română nu mai există. Numeralul ordinal I nu are forma "a I-a". În continuare, la art. 3, aceleaşi lucruri: "Studenţii ciclului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I în perioada 2005 - 2008 la specializările... programele de studii organizate la forma de învăţământ «la distanţă»"... trebuie să se spună. Oamenii aceştia au avut şi autorizaţie, şi acreditare. Doar la cele neautorizate provizoriu sau neacreditate, ceea ce este corect, trebuie scoşi din circuit, dacă nu au aşa ceva. Invers, potrivit legii. La alin. (2) al art. 3, aceeaşi construcţie neinspirată, "pentru cei de la frecvenţă redusă". La programe şi la specializări neautorizate provizoriu sau neacreditate. Iar la art. 4 ar trebui, după primele două rânduri, nu să se spună "în condiţiile prezentei ordonanţe", ci "în condiţiile legii" sau "potrivit legii". Deci toată ordonanţa ne duce în neconstituţionalitate.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dacă nu mai doreşte altcineva să ia cuvântul - pentru că nu putem să-i cerem domnului Iliescu să dea prea multe explicaţii -, o invit la microfon pe doamna Ecaterina Andronescu. Microfonul 4. Vă rog.
	Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi pare rău că nu am reuşit, într-o discuţie anterioară, să clarific cu domnul profesor Oprea toate aceste aspecte pe care le-a ridicat de la microfonul Senatului, ceea ce ne-ar fi scutit de dezbaterea aceasta, fără îndoială interesantă, dar poate că nu pentru toată lumea. În primul rând, aş vrea să vă spun, domnule senator Oprea, că orice formă de învăţământ trebuie să funcţioneze cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, şi când spun "condiţiilor prevăzute de lege", mă refer atât la Legea nr. 84/1995, cât şi la Legea nr. 288/2004, cât şi la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii învăţământului superior. Ministerul, prin activitatea de control, de evaluare pe care le-a făcut acolo, a constatat că niciunul dintre aceste criterii nu erau îndeplinite. Şi, tot conform legii, ministerul, aşa cum prin lege a autorizat, a acreditat programele de studii, tot aşa, prin lege, a ridicat dreptul de a organiza învăţământ la distanţă unei universităţi care nu respecta niciunul dintre criteriile de organizare pentru învăţământul la distanţă. Mai vreau să vă spun de la acest microfon că şi pentru acele programe pentru care universitatea era autorizată să funcţioneze în centrul din Bucureşti funcţiona cu circa 53 de centre teritoriale şi toţi studenţii înscrişi în centrele teritoriale, unde nu exista nicăieri o bază specifică învăţământului superior, erau vărsaţi către programul de studii care funcţiona în universitatea cu sediul din Bucureşti. Acesta este un aspect. Apoi, tot legea spune că, în situaţia în care universitatea se abate de la standardele şi criteriile de calitate, ea poate intra într-o perioadă de monitorizare specială, ceea ce a şi făcut această ordonanţă. Trebuie să vă spun de la acest microfon... şi vă dau două date prin comparaţie: dacă la o universitate, aceea din care provin, la 25.000 de studenţi sunt circa 1.550 de cadre didactice, la universitatea despre care discutăm astăzi, pentru circa 312.000 de studenţi înscrişi în universitate erau circa 630 de cadre didactice. Cred că cifrele vorbesc de la sine. Apoi, la întrebarea dumneavoastră referitoare la precizarea numelui ministrului care a permis acordarea a 50.000 de diplome, vreau să precizez faptul că acest lucru s-a întâmplat în 2005 şi, pe lângă cele 50.000 de diplome, universitatea pe care o discutăm a solicitat şi a obţinut şi 20.000 de certificate de pregătire pedagogică, ceea ce ne duce cu gândul că cei 20.000 de aşa-zişi absolvenţi i-am fi putut regăsi în sistemul nostru de învăţământ. Vă rog să vă întoarceţi din 2005 cu trei ani în urmă şi să vedeţi cine a permis admiterea unui număr de studenţi nepermis de mare şi dincolo de orice fel de criterii pe care orice universitate trebuie să le respecte atunci când vorbim de corelarea dintre capacitatea universităţii de a şcolariza şi cifra de şcolarizare. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.) Domnule senator Oprea, o să vă rog... De acord... Permiteţi-mi doar să vă rog să fiţi scurt, pentru că argumentele s-au prezentat şi o să trebuiască să tranşăm, în mod evident, prin vot. Vă mulţumesc. Microfonul 2, domnule senator Oprea.
	Domnul Dumitru Oprea: Mulţumesc. De ce intervin? Votul de astăzi este unul foarte păgubos pentru soarta învăţământului din România. De aceea intervin. Nu m-am opus monitorizării - era la art. 1 alin. (3) -, nu m-am opus monitorizării instituţiei conform legii. Sunt totuşi instituţii abilitate ale statului - şi mă întreb a doua oară - care nu au găsit un chioşc de simigerie la colţ de stradă şi sunt zeci sau foarte multe unităţi care prestează activitate în sedii ale Academiei Române. Nimeni nu s-a sesizat din oficiu, nimeni nu a constatat că este un viciu. Atunci, de ce trebuie să mă ocup eu în Parlament de aşa ceva? Doamnei profesoare şi rector Andronescu, dar ca ministru, îi aduc la cunoştinţă că primul om care a încălcat legile ARACIS anul acesta este chiar Domnia Sa. Doamna ministru, dumneavoastră, printr-un ordin de ministru, aţi sfidat ARACIS-ul când aţi creat sute de mastere pentru care universitatea mea a dat 7 miliarde de lei pentru a fi autorizate, iar dumneavoastră aţi dat nişte ordine pentru mastere pe o lege ce încă nu este în vigoare. Mai departe, diplomele date se referă la controlul efectuat pentru anii 2008, 2007, 2006. Nu ne duce politic doamna Andronescu unde vrea. Este vorba de mandatul anterior, adică mandatul de până în 2009.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Este evident că sunt opinii... (Doamna senator Ecaterina Andronescu solicită cuvântul.) Doamna senator Andronescu, haideţi, vă rog eu... Un minut aveţi să răspundeţi. Vă rog, microfonul 4, pentru că, după aceea, o să vă răspundă domnul senator Oprea. Mulţumesc.
	Doamna Ecaterina Andronescu: N-am să mai pronunţ niciun nume. Am să spun totuşi, de la acest microfon, că domnul senator este în eroare. Ordinul acela de ministru nu se referea la acreditarea programelor de master, ci doar la precizarea programelor şi a legislaţiei în baza cărora aceste programe au fost înfiinţate cu aprobarea senatelor universitare. Acest ordin nu excludea de la acreditare niciunul dintre programele înscrise acolo. Nu vreau să duc, din punct de vedere politic, nicăieri, însă vreau să cred că domnul senator ştie că un ciclu de învăţământ are trei ani şi atunci, sigur, putem să precizăm de unde s-a exagerat cu creşterea peste măsură a cifrei de şcolarizare. Vă mulţumesc foarte mult.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc mult. (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.) Da, domnul senator Oprea, evident. Vă rog frumos, dar rugămintea este să trecem la 30 de secunde acum. Microfonul 2, vă rog.
	Domnul Dumitru Oprea: Doamna senator a spus corect, dar, prin ceea ce a făcut dumneaei, Universitatea "Spiru Haret" are dreptate. Senatul universităţii este suveran. Aşa a judecat dumneaei, aşa a judecat şi Universitatea "Spiru Haret", deşi eu consider că este o culpă. În al doilea rând, a spus, într-un fel, ceea ce am sugerat. Se referă la controalele efectuate în 2007-2008, 2006-2007... Poate că a greşit dumneaei spunând 2001-2002.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Doriţi să interveniţi, doamna senator Andronescu? Vă rog, microfonul 4, dar o să vă rog chiar să încheiem.
	Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc. Vreau să precizez, ca să nu rămână o acuză deasupra capului meu, că nu este vorba de nicio culpă şi toate aceste demersuri au fost făcute doar din dorinţa de a avea în România un învăţământ de calitate şi, într-adevăr, de a avea respect pentru orice diplomă pe care o universitate o emite. Vă mulţumesc foarte mult.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, am înţeles, au fost argumente, contraargumente. Avem un raport suplimentar care, de fapt, reia sau reconfirmă primul raport prezentat - şi îl rog pe domnul Hărdău să mă corecteze. Acest raport pe care l-a prezentat Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport are un amendament respins. Mai întâi, vă consult în legătură cu amendamentul respins, referitor la titlul ordonanţei, ca să-l facă foarte specific. Se susţine în plen? Nu. În consecinţă, vom trece la adoptarea raportului de admitere, cu amendamentele admise. Vă rog să vă uitaţi, sunt cinci amendamente admise, pe care le aveţi în materialele dumneavoastră. Vă rog să vă exprimaţi punctul de vedere în legătură cu raportul comisiei, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi două abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, aşa cum a fost amendat prin aprobarea raportului. Vă rog să votaţi proiectul de lege. 53 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.
	La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 179/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea institutelor de teorie politică şi educaţie democratică. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu. Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, domnul senator Mihail Hărdău. Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 8.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Fiind vorba de reluarea discuţiilor pe un text de lege aflat în dezbaterea Senatului, doresc să vă reamintesc că, iniţial, Guvernul a emis un punct de vedere nefavorabil acestei propuneri legislative. Motivele principale, care erau de natură financiară, au fost discutate cu seriozitate în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Au fost eliminate toate acele surse care alimentau aceste institute de la bugetul statului, s-a venit cu o soluţie şi cu o propunere nouă - aş spune corectă -, aceea că pot obţine fonduri prin competiţia proiectelor de cercetare din cadrul Programului naţional de cercetare, inclusiv pentru programele nucleu, soluţie pe care şi-au pus amprenta toţi membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Este o soluţie, credem noi, corectă şi Guvernul nu mai are, din acest punct de vedere, o respingere faţă de această iniţiativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator Hărdău. Microfonul 7.
	Domnul Mihail Hărdău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La propunerea dumneavoastră, comisia a reanalizat această iniţiativă legislativă şi vine acum cu un raport de admitere, anexând la raport un amendament care, credem noi, satisface toate părţile. Vă rugăm să fiţi de acord cu această variantă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. La dezbateri generale, domnul senator Robu. Microfonul 2.
	Domnul Nicolae Robu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În condiţiile amendamentului introdus în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, consider că această iniţiativă legislativă merită să fie susţinută. În definitiv, nu se alocă prin subvenţii fonduri de la bugetul de stat, se creează doar o posibilitate de obţinere de fonduri prin competiţie, fonduri pentru cercetare-dezvoltare-inovare. Drept urmare, susţin iniţiativa.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Mai doreşte cineva să intervină? Nu. Stimaţi colegi, trecem la vot. Avem un raport al comisiei, cu un amendament admis. Aţi ascultat punctul de vedere al Guvernului, punct de vedere favorabil. În consecinţă, supun la vot raportul suplimentar al comisiei, raportul de admitere, cu amendamentul acceptat. Patru amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 54 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul cu amendamentele admise a fost adoptat. Supun acum la vot propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată.
	La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Dintre iniţiatori este cineva prezent? Este vorba de domnul senator Alexandru Mazăre, PSD+PC, şi de domnul deputat Eduard Stelian Martin, tot PSD+PC. Nu sunt prezenţi. Atunci îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Voi fi foarte scurt. Propunerea legislativă are ca scop înlăturarea discriminării indirecte ce se aplică pensionarilor sistemului militar de pensii şi ai altor sisteme de pensii de stat, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane de utilitate publică şi care, în prezent, nu beneficiază de prevederile Legii nr. 8/2006, aplicabile doar pensionarilor sistemului public. Guvernul nu a adus, pe fond, obiecţii majore acestei propuneri legislative, dar constată că aplicarea ei ar determina influenţe financiare necuantificabile încă asupra bugetului de stat, influenţe inoportune, mai ales în contextul situaţiei economice precare pe care o avem de depăşit. De asemenea, Guvernul aduce un al doilea argument în favoarea respingerii acestei iniţiative, şi anume acela că este extrem de necesară crearea unei legi unitare de pensionare. Aşa cum spuneam, cele două argumente au generat, în principal, punctul de vedere de respingere a acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, vă rog să prezentaţi raportul.
	Domnul Bokor Tiberiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi de Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială. În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât - cu majoritatea voturilor senatorilor prezenţi, şi anume 11 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere - să adopte raport de admitere, fără amendamente. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Avem un raport comun, un raport de admitere, fără amendamente. Doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu. Atunci supun la vot raportul comun al celor două comisii, raport fără amendamente. În consecinţă, supun la vot raportul împreună cu propunerea legislativă. Vom da un singur vot. Vă rog să votaţi. Din păcate, avem numai 30 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi 15 abţineri. Raportul şi proiectul de lege nu au fost adoptate.
	La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei naţionale a portului popular. Este vorba de o iniţiativă legislativă care aparţine domnului deputat Bărbulescu Daniel Ionuţ, de la PD-L. Este prezent? Nu. Îl rog atunci pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, Guvernul are motive solide în susţinerea respingerii şi, aşa cum şi comisia de specialitate a dat un punct de vedere de respingere, credem că nu este necesară adoptarea propunerii legislative. Menţionăm doar atât, că, încă din anul 2005, în cadrul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" funcţionează ca secţie a acestuia Muzeul Costumelor Populare, care are o expoziţie permanentă în Palatul Parlamentului. Din acest motiv am vrut să fac această afirmaţie, poate într-un moment de pauză veţi avea plăcerea să vedeţi aceste costume extraordinare. Repet, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Îl rog pe domnul senator Bokor Tiberiu să ne prezinte raportul comisiei.
	Domnul Bokor Tiberiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului ne-a trimis aviz negativ, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a hotărât cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenţi să adopte raport de respingere.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, avem un raport de respingere. Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. La dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu. Supun atunci unui singur vot raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 46 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere a fost adoptat şi, în consecinţă, iniţiativa legislativă a fost respinsă.
	La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Propunerea legislativă este semnată de domnul deputat PD-L Zătreanu Dan Radu, care nu este prezent. Îl rog pe domnul Valentin Iliescu, din partea Guvernului, să ne prezinte punctul de vedere faţă de iniţiativa legislativă.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa unui grup mai mare de deputaţi aparţinând tuturor grupurilor parlamentare are ca obiect de reglementare completarea art. 1312 din Legea nr. 8/1996, în sensul exceptării autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale şi a instituţiilor publice subordonate acestor autorităţi de la plata drepturilor patrimoniale cuvenite titularilor de drepturi pentru utilizarea repertoriului acestora în mai multe situaţii. Guvernul nu susţine un asemenea proiect de lege, în sensul că soluţiile propuse sunt de natură a duce la încălcarea dreptului de proprietate intelectuală, drept garantat de art. 44 din Constituţia României. În acelaşi timp, exceptarea autorităţilor publice de la plata drepturilor de autor ar crea o discriminare faţă de entităţile private şi o situaţie inechitabilă de piaţă. Pe de altă parte, obţinerea sau nu a unor venituri din activitatea în cadrul căreia se utilizează repertoriul nu are relevanţă decât pentru modul de stabilire şi datorare a remuneraţiei. Ne-am întâlnit pe aceeaşi soluţie şi cu comisia de specialitate, soluţia noastră fiind de respingere a acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Bokor Tiberiu. Microfonul 7.
	Domnul Bokor Tiberiu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi ne-a transmis aviz favorabil, fără amendamente, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări ne-a transmis aviz negativ. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea senatorilor prezenţi, să adopte raport de respingere. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu. Vă supun la vot raportul de respingere. Aţi ascultat şi punctul de vedere al Guvernului, care este negativ. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
	Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Îi ofer cuvântul domnului senator Cseke Attila să prezinte iniţiativa în calitate de iniţiator. Aveţi cuvântul. Microfonul 6.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Conform art. 7 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, aflată în vigoare, este interzisă utilizarea în denumirea asociaţiei a unor sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice de interes naţional sau local. Din păcate, în prezent, legislaţia actuală nu stabileşte în mod clar situaţiile în care nu poate fi eliberată această dovadă a disponibilităţii denumirii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti având reale dificultăţi pentru a identifica asemenea situaţii, drept pentru care, împreună cu doi colegi senatori, am propus definirea, în mod expres, a noţiunii menţionate, astfel încât propunem "prin sintagme sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii publice de interes naţional sau local se înţelege folosirea oricăror cuvinte în denumirea asociaţiei, comisariat, inspectorat, gardă, academie, universitate, institut, autoritate, consiliu sau derivatele acestora". Suntem de acord cu amendamentele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări preluate din observaţiile Consiliului Legislativ. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Octavian Ojog. Aveţi cuvântul. Microfonul 9.
	Domnul Octavian Virgiliu Ojog - secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul susţine Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000. Considerăm oportună reformularea propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu ocazia dezbaterilor, plecându-se de la caracterul normei de drept imperativ prohibitive prevăzute în art. 7.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Raportul va fi prezentat de domnul senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Aveţi cuvântul. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Stimaţi colegi, După analiză şi după avizele favorabile ale Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului şi ale Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi noi am considerat că, cel puţin de la data intrării în vigoare a prezentei propuneri legislative, folosirea unor denumiri care sugerează autorităţi sau instituţii publice de interes naţional sau local să fie interzisă pentru denumirea unor asociaţii sau fundaţii. Este de precizat, pentru a elimina orice discuţie în legătură cu acest lucru, că fundaţiile şi asociaţiile legal constituite până la data intrării în vigoare a propunerii legislative îşi păstrează denumirea cu care sunt înregistrate. Drept urmare, vă propunem spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă, împreună cu raportul de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă. Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Toni Greblă. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii. (Discuţii la prezidiu.) Vă cer scuze. Domnule senator Ţuţuianu, aveţi cuvântul. Microfonul 3.
	Domnul Adrian Ţuţuianu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sunt şi eu unul dintre cei care au iniţiat această propunere legislativă. Rugămintea mea este să o susţineţi. Cu toţii am spus în plen, aici, la momentul când s-au prezentat pentru audieri la CSM, de exemplu, tot felul de persoane care invocau că sunt reprezentante ale unor comisariate pentru drepturi civile, gărzi, inspectorate sau academii şi cred că nu trebuie să continuăm în acest mod. Aceasta ar fi o primă chestiune. Al doilea lucru pe care vreau să-l spun: pentru societăţile comerciale şi în Legea nr. 31/1990, şi în alte acte normative este interzisă utilizarea unor asemenea expresii în denumirea societăţilor comerciale. Practic, nu facem acum decât să extindem reglementarea pentru asociaţii şi fundaţii. Vă mulţumesc mult şi sper să susţineţi propunerea noastră.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Mai sunt alte intervenţii? Vă rog, domnule senator Robu. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
	Domnul Nicolae Robu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Desigur că sunt de acord cu restricţionările propuse, numai că mi se pare că trebuie ca şi asociaţiile sau organizaţiile, de orice fel or fi ele, care au denumiri ce conţin aceste cuvinte, într-o anumită limită de timp, care trebuie fixată, să-şi schimbe denumirea. Altfel, ele rămân pe piaţă chiar cu o poziţie mai tare decât ar putea să aibă, în cazul în care nu ar avea monopolul asupra folosirii unor asemenea denumiri.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Robu. Îi ofer cuvântul domnului senator Onofrei. Aveţi cuvântul. Microfonul central. (Domnul senator Orest Onofrei, secretar de şedinţă, se îndreaptă către microfonul central pentru a lua cuvântul.)
	Domnul Orest Onofrei: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Voiam să completez ceea ce spunea domnul senator Robu. Iniţiativa pe care o avem este în regulă şi mi se pare foarte normal să clarificăm, să facem ordine în acest domeniu, numai că mi se pare că - aşa cum spunea şi domnul senator Robu - este mult prea târziu, pentru că cei care şi-au făcut comisariate, academii, universităţi şi le-au făcut deja. Este puţin probabil că foarte mulţi ar mai vrea s-o facă. Iniţiativa este frumoasă, dar aproape fără efect. De aceea, cred că ar fi trebuit să gândim că, dacă este interzis, este interzis. Sigur că legile nu sunt retroactive, dar legile pot fi active, să reglementăm nişte lucruri care s-au făcut prost. Aşa că, dacă nu reglementăm şi pentru cele înfiinţate şi care poartă aceste denumiri, nu am făcut mare lucru şi efectul este aproape zero. Nu ştiu dacă această iniţiativă poate fi amendată sau vorbim despre altceva. Vorbim despre un lucru foarte frumos fără efect imediat şi, eventual, putem suspiciona că cei care poartă deja aceste denumiri şi-au creat o lege ca să nu mai fie şi alţii.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Recunosc că este un argument interesant. Îl înţeleg şi pe domnul senator Toni Greblă care rămâne totuşi fidel celor învăţate la şcoală, potrivit cărora legea nu poate avea efect retroactiv, dar o să-l rog pe iniţiator, pe domnul senator Cseke Attila, să comenteze aceste intervenţii. Aveţi cuvântul. Microfonul 6.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, domnul senator Robu şi domnul senator Onofrei ne semnalează o situaţie care este prezentă, dar care, din păcate, nu mai poate fi soluţionată pentru că este evident faptul că, în mod retroactiv, nu putem impune unei asociaţii care şi-a dobândit personalitatea juridică printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Dacă am impune acest lucru, în primul rând am încălca principiul neretroactivităţii legii şi, în al doilea rând am anula, practic, o hotărâre judecătorească definitivă prin care acea asociaţie a dobândit personalitate juridică. Deşi pe fond sunt de acord, din păcate, juridic, nu se poate. Totuşi cred că efectul este important pentru viitor. Pentru viitor nu se vor mai putea constitui asemenea asociaţii sau fundaţii cu aceste denumiri. Cred că este necesară totuşi reglementarea, chiar dacă este numai pentru viitor. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele care au fost admise. Vă rog să votaţi. Cu 57 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri, raportul comisiei a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă ca atare. Vă rog să votaţi. Cu 58 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost adoptată.
	Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare. Propunerea legislativă este semnată de domnul deputat Mircea Grosaru. Nu este prezent pentru a susţine propunerea legislativă. Îl rog pe domnul secretar de stat să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Aveţi cuvântul. Microfonul 9.
	Domnul Octavian Virgiliu Ojog: Mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Din propunerea iniţială s-a ajuns numai la chestiunea modificării termenului de trei ani în care fundaţia trebuie să funcţioneze pentru a putea solicita acordarea statutului de utilitate publică. Considerăm că menţinerea termenului se impune, având în vedere că nu întotdeauna raportul dintre durata funcţionării unei organizaţii şi rezultatele ei este circumscris doar termenului.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Îi ofer cuvântul domnului senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări pentru a prezenta raportul. Vă rog. Microfonul 7.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am solicitat şi noi Guvernului să vedem câte asociaţii şi fundaţii sunt declarate de utilitate publică şi am primit o broşură cu vreo 450 de asociaţii şi fundaţii care au statut de utilitate publică şi care accesează fonduri publice în scopul realizării obiectului pentru care au fost constituite. Sunt denumiri dintre cele mai ciudate acolo. Din această cauză, atât Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cât şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului au considerat necesar să vă supună spre dezbatere şi adoptare raportul de admitere a acestei propuneri legislative, împreună cu amendamentele cuprinse în anexă. Prin această propunere legislativă se măreşte termenul după care poate fi acordat statutul de utilitate publică şi, de asemenea, şi condiţiile financiare, de activitate, materiale, logistice ale asociaţiilor. Sunt verificate cu mai multă acurateţe şi grijă înainte de a dobândi statutul de utilitate publică. Fundaţia şi asociaţia pot funcţiona în continuare şi nu s-a umblat deloc la statutul acestor fundaţii şi asociaţii. Doar în momentul în care doreşti şi dobândirea calităţii de fundaţie de utilitate publică, atunci, evident, trebuie făcută o selecţie mai riguroasă. Este motivul pentru care vă propunem, spre dezbatere şi adoptare, raportul de admitere, cu amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule preşedinte Greblă. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că scopul iniţial, de fapt, al acestei propuneri legislative a fost de a împiedica sau a îngreuna posibilitatea ca minorităţile naţionale să poată avea mai multe organizaţii reprezentative. Practic, propunerea legislativă, în forma în care o adoptăm astăzi, îşi pierde obiectivul principal, obiectivul pentru care a fost iniţiată. Pur şi simplu se măreşte, într-adevăr, de la trei ani la cinci ani termenul după care poate deveni de utilitate publică. Cred şi eu că se poate promova în varianta aceasta. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator Günthner. Mai sunt intervenţii? Vă rog, domnule senator Corlăţean. Aveţi cuvântul. Microfonul 3.
	Domnul Titus Corlăţean: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Era o întrebare adresată comisiei, deşi, parţial, cred că am dedus răspunsul din intervenţia domnului senator. Întrebarea mea era dacă textul iniţial, care limita la o singură organizaţie a aceleiaşi minorităţi naţionale dreptul de a solicita şi obţine statutul de utilitate publică, a rămas sau nu, pentru că dacă a rămas este o chestiune de totală neconstituţionalitate şi discriminare, dacă nu a rămas este bine. Aştept răspuns. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Până verifică domnul senator Greblă vă spun eu că nu a rămas, a fost amendat. Domnule preşedinte Toni Greblă, vă rog să confirmaţi ca să daţi greutate acestei opinii.
	Domnul Toni Greblă: Şi după dezbateri, şi cu acordul autorului, textul care prevedea statutul de utilitate publică pentru o singură organizaţie aparţinând unei minorităţi naţionale a fost eliminat în întregime.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale sau întrebări, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Cu 43 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul comisiei a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 40 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată.
	La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii privind Codul consumului, Legea nr. 296/2004, republicată în 2008, şi a Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în 2008. Iniţiatorii, care sunt mai mulţi colegi de la Grupul parlamentar al PD-L, înţeleg că sunt reprezentaţi de domnul senator Urban. Dau cuvântul domnului senator Urban pentru a prezenta iniţiativa legislativă. Vă rog. Microfonul 6.
	Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. În fapt, această iniţiativă legislativă vine să corecteze un abuz care se săvârşeşte la acest moment pe piaţa serviciilor de telefonie, internet, abonament la cablu TV întrucât, pe fondul formării unui monopol, la acest moment, clienţii companiilor de telefonie mobilă, internet şi cablu se izbesc de o clauză contractuală care există în absolut toate contractele acestor operatori şi care le impune să rămână minimum 24 de luni abonaţi, fără să aibă posibilitatea de a denunţa, la un moment dat, contractul pe care l-au încheiat, dacă sunt nemulţumiţi de calitatea serviciilor pe care le primesc sau din alte motive, de exemplu, dacă doresc să se mute la un alt operator. Ca atare, venim să dăm o mână de ajutor şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului pentru a putea sancţiona aceste fapte şi, de asemenea, consumatorilor să aibă această posibilitate de a alege liber de pe piaţă serviciile de telefonie mobilă, telecomunicaţii, internet şi abonament cablu TV. Sunt de acord şi cu amendamentele care au fost formulate în cadrul raportului elaborat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi vă rog să daţi un vot pentru a sprijini această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei Rodica Toth, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului
	Doamna Rodica Mioara Toth - vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului: Bună ziua! Numele meu este Rodica Toth. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului susţine amendamentele propuse de comisie.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului senator Toni Greblă.
	Domnul Toni Greblă: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, având avizul favorabil al Comisiei economice, industrii şi servicii şi avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, susţine adoptarea propunerii legislative cu amendamentele adoptate în unanimitate de ea, drept pentru care vă supunem spre dezbatere şi adoptare raportul de admitere, împreună cu amendamentele cuprinse în anexă, având în vedere că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Greblă. Vă invit la dezbateri generale. Dacă nu sunt intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul comisiei, un raport de admitere cu amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 48 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, raportul comisiei, cu amendamentele admise, a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Domnule senator Haşotti, vă rog să votaţi. Cu 51 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată.
	Vom lua în dezbatere punctul 13, deoarece la punctele 10, 11 şi 12 din ordinea de zi avem legi organice şi, evident, nu avem cvorum. Doresc, mai întâi, să-l felicit pe domnul senator Urban pentru succesul înregistrat, care este un succes al nostru, al tuturor, în calitate de consumatori. La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale. Este cineva prezent în sală dintre iniţiatori? Nu este. Dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mi-ar fi plăcut să fiu iniţiator şi să susţin o asemenea iniţiativă. Din păcate, sunt într-o situaţie extrem de delicată. Deşi Guvernul şi-a asumat acest parteneriat cu Biserica, ca unul dintre obiectivele extrem de importante în plan social, totuşi, până la această şedinţă a plenului Senatului, punctul de vedere oficial al Guvernului faţă de această iniţiativă nu a fost elaborat, motiv pentru care, chiar dacă el există ca proiect şi urmează să fie discutat în şedinţa de astăzi, mă voi referi pe scurt la obiectul de reglementare. Această propunere legislativă urmăreşte să stabilească cadrul juridic pentru organizarea şi derularea parteneriatului dintre stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale, în scopul implicării cultelor religioase din România în realizarea de programe sociale pe termen lung. Există şi un set de amendamente pe care comisia de specialitate le-a făcut. Ele se suprapun cu sugestiile făcute de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, dar, aşa cum spuneam, Guvernul nu s-a pronunţat pe această iniţiativă legislativă şi sunt ferm convins că senatorii din comisia de specialitate şi plenul Senatului vor găsi cea mai bună soluţie. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu pentru a ne prezenta raportul comisiei.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru organizarea şi derularea parteneriatului dintre stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale, în scopul implicării cultelor religioase din România în realizarea de programe sociale pe termen lung. Propunerea legislativă a primit avize favorabile din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, a Consiliului Legislativ şi a Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Aşa cum a spus şi domnul Iliescu, Guvernul nu a transmis până acum punctul de vedere solicitat. Menţionez că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare şi în data de 27 octombrie 2009, cu majoritate de voturi, Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa 1.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă invit la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Este vorba despre o iniţiativă legislativă semnată de 90 de deputaţi şi senatori. Avem un raport de admitere, cu şapte amendamente, al comisiei de specialitate. Punctul de vedere al Guvernului încă nu a fost elaborat. Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, cu cele 7 amendamente. Vă rog să votaţi. Cu 43 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri, raportul a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Domnule senator Haşotti, vă rog să votaţi. Cu 40 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri, Propunerea legislativă pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale a fost adoptată.
	La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 al Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 125/2002. Vreau să întreb dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să susţină propunerea legislativă. Iniţiatorii sunt deputaţi ai Grupului parlamentar al UDMR. Nu există susţinere. Dau cuvântul domnului Valentin Iliescu pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog. Microfonul 8.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă formulată de cei trei deputaţi ai Grupului parlamentar al UDMR şi de un deputat al Grupului parlamentar al PD-L are ca obiect de reglementare acordarea unor contribuţii de la bugetul de stat unui număr de 15 cadre didactice clericale, angajate în instituţii teologice acreditate din subordinea cultelor recunoscute din România şi neintegrate în învăţământul de stat. Din punctul de vedere al Guvernului nu se poate susţine o asemenea iniţiativă legislativă pentru că măsura propusă este incompletă, în sensul că prevederile acesteia sunt incidente doar clerului Bisericii Reformate din România, Bisericii Evanghelice Luterane din România şi Bisericii Unitariene, respectiv personalului clerical încadrat în cadrul Institutului Teologic Protestant de Grad Universitar din Cluj- Napoca. Guvernul apreciază că această propunere legislativă este o discriminare faţă de celelalte culte. Noile prevederi ar trebui să reglementeze situaţia tuturor cultelor care au personal clerical încadrat în instituţii de învăţământ similare cu Institutul Teologic Protestant de Grad Universitar din Cluj- Napoca. Citind cu mai multă atenţie punctul de vedere al Guvernului, se constată că există extrem de multe inadvertenţe legate de tehnica legislativă, de amendarea unor texte din alte legi schimbate între timp şi, nu în ultimul rând, un aspect de natură financiară, pe care iniţiatorii nu l-au avut în vedere. În consecinţă, Guvernul nu susţine propunerea legislativă. Din păcate, acest punct de vedere nu a fost împărtăşit şi de comisia de specialitate. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Dau cuvântul domnului senator Emilian Frâncu pentru a ne prezenta raportul comisiei. Vă rog. Microfonul 7.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare sprijinirea personalului clerical care deserveşte instituţiile teologice acreditate în subordinea cultelor recunoscute din România şi neintegrate în învăţământul de stat. Propunerea legislativă a primit avize negative din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi a Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ. La momentul redactării raportului, Guvernul nu transmisese punctul de vedere asupra acestei iniţiative legislative, dar reprezentantul Guvernului, în şedinţa noastră, după adoptarea amendamentelor discutate, a fost de acord cu acest punct de vedere al comisiei, şi anume raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa 1.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă invit la dezbateri generale. Doamna senator Doina Silistru. Urmează domnul senator Oprea. Vă rog. Microfonul 3.
	Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac o singură remarcă. Eu am la propunerea legislativă aviz negativ din partea Consiliului Legislativ. Aş vrea o explicaţie din partea reprezentantului comisiei.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Până caută domnul senator Frâncu avizul transmis de Consiliul Legislativ - înţeleg că doamna senator Silistru spune că toate avizele sunt negative -, dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Între timp voi da un exemplu concret: Institutul Teologic Romano-Catolic "Sfântul Iosif" din Iaşi, ca să poată fi recunoscut şi pe plan european, s-a integrat în structura universităţii, deci ei au intrat acum în structura de stat şi probabil că, în timp, dacă noi deschidem poarta acum, toţi vor face la fel.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Oprea. Îl rog pe domnul secretar de stat Iliescu să răspundă. Microfonul 8.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Foarte corectă observaţia domnului senator şi doresc foarte mult să-i mulţumesc. Nu este calitatea mea, ci a dumneavoastră, ca senatori, să faceţi o asemenea propunere. Având în vedere şi avizul negativ al Consiliului Legislativ, şi faptul că Guvernul are punctul de vedere negativ în forma prezentată, oferind o serie de sugestii de modificare a acestei iniţiative legislative, începând chiar cu titlul ei, ar fi, cred, rezonabil - deoarece noi dorim să rezolvăm această problemă - în fapt să retrimitem la comisie această iniţiativă. Sigur, avem un termen de adoptare tacită. Poate Camera Deputaţilor va ţine cont şi de avizul Consiliului Legislativ, şi de punctul de vedere al Guvernului, şi de observaţiile formulate de noi şi poate vom rezolva. Păcat că timpul e mult prea scurt pentru a putea retrimite la comisie.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da. Nu se poate. Suntem în termen de adoptare tacită. Indiferent ce se întâmplă noi suntem primă Cameră sesizată şi sperăm că până va intra în procedură legislativă la Camera Deputaţilor vom soluţiona aceste probleme. Domnule senator Frâncu, mai doriţi să adăugaţi ceva?
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Formularea din text era "şi din partea Consiliului Legislativ". Este o eroare de interpretare. Vă cer scuze.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi, avem un raport de admitere, cu amendamente, din partea comisiei. Restul comisiilor avizatoare şi Consiliul Legislativ au dat aviz negativ. Guvernul nu sprijină iniţiativa. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele adoptate. Vă rog să votaţi. Cu 23 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, raportul comisiei nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră iniţiativa legislativă aşa cum este ea. Vă rog să votaţi. Cu 19 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, iniţiativa legislativă a fost respinsă.
	Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Dintre iniţiatori este cineva? Doamna Aurelia Vasile? Nu este. Îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu... Nu. Doamna secretar de stat. Microfonul 10.
	Doamna Irina Alexe - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine această propunere legislativă, întrucât legea nu interzice autorităţilor şi instituţiilor publice să dispună prin acte administrative proprii comunicarea şi a altor categorii de informaţii de interes public decât cele prevăzute în mod expres. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Frâncu, pe scurt, că până acum aţi avut prezentări extrem de lungi. Raportul este de...
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: ...respingere. Comisia şi-a însuşit observaţiile formulate de Guvern.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Stimaţi colegi, la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu. Avem o iniţiativă legislativă cu raport de respingere şi cu punctul de vedere negativ al Guvernului. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 47 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a fost adoptat, iar iniţiativa legislativă a fost respinsă.
	Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 52 din 1 aprilie 2009, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiarfiscale. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, domnul senator Mustăţea. Propunerea legislativă este semnată de mai mulţi deputaţi. Este prezent vreun iniţiator? Nu. Vă rog, domnule secretar de stat Iliescu, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă pe care o discutăm are ca obiect de reglementare modificarea unui articol din Codul de procedură fiscală, în sensul includerii expertului contabil ca persoană cu drepturi să certifice declaraţiile fiscale ale contribuabililor persoane juridice, acest drept fiind conferit în prezent numai consultantului fiscal. Guvernul nu susţine propunerea legislativă. Sunt mai multe argumente, dar mă voi referi doar la două-trei dintre ele. Competenţa experţilor contabili se referă la serviciile profesionale în domeniul financiar-contabil, în timp ce consultanţii fiscali au competenţă numai în domeniul serviciilor fiscale. Din punctul de vedere al legislaţiei interne şi europene există o separare a legislaţiei contabile, care reglementează contabilitatea şi întocmirea situaţiilor financiare, de legislaţia fiscală, în baza căreia se întocmesc declaraţiile fiscale. Certificarea declaraţiilor fiscale implică acţiunea unei alte persoane decât cea care are atribuţii în domeniul contabil - expertul contabil. Există şi o decizie a Curţii Constituţionale în sprijinul punctului de vedere al Guvernului, păreri împărtăşite şi de colegii din Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi cărora le mulţumesc pentru aprecierea justă. Guvernul vă solicită să respingeţi această iniţiativă legislativă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Mustăţea. Microfonul 7.
	Domnul Vasile Mustăţea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul secretar de stat Iliescu a prezentat pe larg propunerea legislativă. Voi prezenta pe scurt. În şedinţa din 6 octombrie 2009, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu. Avem punctul de vedere negativ al Guvernului şi raport de respingere din partea comisiei. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, cu amendamentele respinse. Cu 50 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă este respinsă.
	Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Din partea iniţiatorilor, domnul senator Cornel Popa. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 6.
	Domnul Cornel Popa: Iniţiativa legislativă are acelaşi obiect ca şi precedenta iniţiativă dezbătută deja. Trebuie să spun că ea a rezultat din cererea celor din Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) care se simt îngrădiţi în drepturile lor pentru că nu pot face audit financiar sau consultanţă fiscală în România, după ce au acest drept în alte ţări ale Uniunii Europene. În altă ordine de idei - voi exemplifica din situaţiile cunoscute din judeţul Bihor -, sunt 22 de membri activi în cadrul Camerei Consultanţilor Fiscali care trebuie să semneze şi să-şi asume responsabilitatea pentru cele 31.561 de persoane juridice din judeţul Bihor. În egală măsură, la nivel naţional sunt 49.197 de membri în cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, faţă de 3.275 de membri activi la Camera Consultanţilor Fiscali, care, după cum se vede, nu pot face faţă unui asemenea flux de sarcini profesionale. Nu în ultimul rând, aceşti membri ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România absolvă un examen cu 7 discipline: contabilitate, fiscalitate, drept, audit, evaluare economică şi financiară a întreprinderilor, doctrină profesională, expertiză contabilă, după o perioadă de stagiu de 3 ani, în contrapondere cu cei din Camera Consultanţilor Fiscali, care nu fac acest stadiu de pregătire de 3 ani şi au doar o singură probă scrisă. Cei din Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România ridică problema şi faţă de pregătire, fiindcă se simt frustraţi şi din acest punct de vedere. Nu în ultimul rând, cred că se încalcă un drept fundamental la opţiune cu privire la dreptul la muncă şi cel puţin din aceste considerente am iniţiat prezenta iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule secretar de stat Iliescu, vă rog.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu voi mai relua argumentele prezentate anterior pentru a susţine faptul că Guvernul este împotriva acestei iniţiative legislative. Aş vrea însă, din respect pentru iniţiatori, să subliniez că, într-adevăr, la nivelul Corpurilor Consultanţilor Fiscali există o nevoie imperioasă de resurse. Mi-aş permite să aduc în susţinerea acestei afirmaţii câteva date care să spună mai multe. Din numărul total al candidaţilor înscrişi la ultimul examen de atribuire a calităţii de consultant fiscal, din 20.809 persoane au promovat examenul doar 4.658. Din 12.384 - numărul total al candidaţilor respinşi -, 9.861 aveau calitatea de expert contabil sau contabil autorizat. Nu vreau ca domnul senator să ia această afirmaţie ca pe un atac la adresa experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, şi eu, şi Guvernul având ferma convingere că ei sunt foarte buni în meseria lor, însă, în mod cert, soluţia propusă astăzi de noi nu poate fi acceptată, motiv pentru care, aşa cum vă propune comisia, şi Guvernul vă solicită respingerea acestei iniţiative legislative.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei, domnul senator Mustăţea.
	Domnul Vasile Mustăţea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative. Nu mai fac alte comentarii fiindcă propunerea legislativă este identică cu propunerea anterioară.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Oprea, microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Aş fi vrut să nu iau cuvântul, dar după propunerea anterioară vine şi această iniţiativă legislativă. Vreau să spun că eu sunt expert contabil de mulţi ani şi figurez în tabloul experţilor contabili din România. S-au făcut nişte afirmaţii totuşi neprofesioniste. Vin dintr-o şcoală în care există specializări de licenţă şi master la Departamentul de Contabilitate unde o disciplină se numeşte contabilitate şi fiscalitate. Toţi care predau acolo sunt experţi contabili. Domnul Popa a subliniat faptul că se dau 7 examene grele. Dar aş vrea să punctez altceva şi cred că este un subiect pentru viitor în Senat: nu mai există ţară în lume în care Guvernul, care nu susţine un astfel de punct de vedere, este implicat într-o profesie liberală. Ministerul Finanţelor Publice a dat viaţă Camerei Auditorilor Financiari. Este ceva ce nu mai întâlneşti în lume. Am certificat din SUA unde certified public accountant (CPA) înseamnă inclusiv fiscalitate. Pe o stradă sunt 10 cabinete care ţin de zona fiscalităţii, şi nu neapărat expertiza contabilă de la noi. Şi, poate, argumentul forte: primul corp al experţilor contabili este înfiinţat din 1990, iar această intervenţie neinspirată a Guvernului datează de undeva de la sfârşitul anilor 2000. Cred că ar trebui să se aşeze odată lucrurile, pentru că aceşti oameni înainte au făcut şi componenta de fiscalitate. Nu mai spun că în Europa sunt 23 de milioane de întreprinderi mici şi mijlocii în care experţii contabili fac lucrul acesta.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator. Sunt alte intervenţii la dezbaterile generale? Dacă nu sunt, în încheierea dezbaterilor îi dau cuvântul domnului senator Popa, din partea iniţiatorilor.
	Domnul Cornel Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îi mulţumesc şi domnului senator Oprea pentru susţinere. Şi eu voiam să spun, în esenţă, cam aceleaşi lucruri, în sensul că noi ne-am obişnuit - din păcate, spun asta şi subliniez - să aplecăm urechea la ceea ce vrea Guvernul - oare Guvernul vrea sau nu vrea să promovăm o anumită iniţiativă legislativă? - aruncând, oarecum, în derizoriu activitatea noastră principală. Şi eu îi spun, cu tot respectul, domnului Valentin Iliescu că i-am înţeles punctul de vedere, înţeleg şi misiunea Domniei Sale aici, însă eu încă o dată mă fac avocatul celor 49.197 de membri din cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, care, încă o dată spun, sunt îngrădiţi în dreptul lor şi, din păcate, noi ne uităm prea îngust către acest drept la muncă sau la opţiunea proprie a fiecărui specialist, mai ales dacă specialitatea lui, dacă pregătirea lui în specialitate, în decursul timpului, a mers către perfecţionarea acestuia. Sigur, vă rog, din punctul meu de vedere, să susţineţi această iniţiativă, mai ales pentru aceste considerente, pentru pregătirea celor despre care vorbim, a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, pregătire în domeniu, şi, nu în ultimul rând, pentru această îngrădire în drepturile lor la muncă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, avem o iniţiativă legislativă, Guvernul nu o sprijină, raportul comisiei de specialitate este de respingere. Aţi auzit pledoaria iniţiatorilor pentru. Deci voi supune la vot raportul de respingere. Dacă votaţi raportul de respingere, evident, iniţiativa este respinsă. Dacă nu, vom continua procesul. Vom da vot pe raportul de respingere al comisiei de specialitate, prezentat de domnul senator Mustăţea. Cu 13 voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi o abţinere, raportul nu a fost adoptat. În consecinţă, supun la vot iniţiativa legislativă ca atare. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Iniţiativa legislativă a întrunit 34 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, două abţineri. (Domnul senator Petre Daea solicită cuvântul.) Vă rog, domnule senator Daea, microfonul 4.
	Domnul Petre Daea (din sală): Vă rog să luaţi în considerare şi votul meu. (Discuţii în sală.)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Daea şi alţi colegi nu au putut vota. Vă rog, domnule senator.
	Domnul Fekete-Szabó András Levente: Vă rog frumos să reluaţi votul.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Eu sunt de acord să reluăm votul, dacă şi dumneavoastră reluaţi invitaţia pentru colegii de pe hol să vină în sală. Au venit? Bun! Stimaţi colegi, repet, avem un raport de respingere, întocmit de comisia de specialitate... (Domnul senator Vasile Mustăţea solicită cuvântul.) Domnul senator Mustăţea, microfonul 7.
	Domnul Vasile Mustăţea: Aş vrea să mai fac o precizare: dacă se reia votul, înseamnă că trebuie să facem o precizare. Îmi permiteţi, domnule preşedinte?
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da, dar să nu fie negativistă.
	Domnul Vasile Mustăţea: Experţii contabili şi contabilii autorizaţi au o lege care le reglementează sfera competenţei. Eu cred că, în primul rând, ar trebui modificată această lege, pentru că legea lor specială nu le dă această posibilitate, reglementează numai activităţi contabile...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Mustăţea, vă cer îngăduinţa să spun că trebuia să vorbiţi la alt microfon. Aici aţi exprimat un punct de vedere personal, cu care, bineînţeles, domnul senator Cornel Popa nu este de acord, şi o să-l rog să spună acest lucru la microfonul 6.
	Domnul Cornel Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu nu am vrut să ridic problema războiului dintre cei care l-au generat şi sigur că trebuie să amintesc aici şi Ministerul Finanţelor Publice sau foşti lucrători din Ministerul Finanţelor Publice, dar mă văd nevoit să spun că, dacă în timpul votului s-au ridicat aceste obiecţiuni, eu nu fac decât să subliniez că am văzut tot ceea ce era scris în raportul comisiei de specialitate şi nu cred că mai era nevoie de o intervenţie din partea acestuia. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Pur şi simplu, o să reluăm votul şi mă bucur că a mai venit încă un coleg în sală. Stimaţi colegi, este vorba de un raport de respingere întocmit de comisia de specialitate. Vă rog să votaţi. (Discuţii la masa prezidiului.) Mă scuzaţi, raportul a fost respins. O luăm de la capăt? Eu zic să votăm numai propunerea legislativă. Raportul a fost respins, suntem în faţa unei iniţiative legislative şi o să vă rog să votaţi dacă sunteţi de acord cu iniţiativa sau împotriva ei. Vă rog să votaţi. Cu 33 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă şi trei abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă. Domnule senator Popa, îmi pare rău, dar nu putem să ne petrecem toată dimineaţa reluând votul până trece. Vă mulţumesc încă o dată. Îmi pare rău, este un război fratricid în interiorul profesiei. Poate ar fi bine să vă puneţi de acord. Dacă dumneavoastră nu vă puteţi pune de acord cu domnul Mustăţea, cum vreţi ca noi, ceilalţi, să ne putem pune de acord unii cu alţii?
	Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind structurile asociative ale cadrelor militare în rezervă provenite din Ministerul Apărării Naţionale. Raportul întocmit de comisie este un raport de respingere. Din partea Guvernului, domnul Valentin Iliescu, microfonul 8. Vă rog.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui cadru normativ general, care să reglementeze organizarea şi activitatea specifică a structurilor asociative ale cadrelor militare în rezervă care îşi desfăşoară activitatea în sfera de competenţă a Ministerului Apărării Naţionale. Doresc să fac precizarea că există şapte asemenea structuri asociative ale cadrelor militare în rezervă...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog să mă scuzaţi numai un moment. Rog experţii contabili şi finanţişti să ne lase... Domnule senator Popa, domnule senator Oprea, domnule senator Mustăţea, vă rog respectuos să ne lăsaţi să ne continuăm lucrările. Vă cer scuze, domnule Iliescu. Vă rog. Microfonul 8.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc. Fac precizarea că Ministerul Apărării Naţionale a desfăşurat un proces de consultare a acestor şapte structuri asociative şi că, din păcate, nu s-a ajuns la un consens, motiv pentru care punctul de vedere a fost unul de respingere a acestei iniţiative legislative. Această iniţiativă legislativă aduce o serie de consecinţe drastice asupra acestor structuri asociative, în sensul că aplicarea prevederilor legii le-ar elimina din parteneriatul care există cu Ministerul Apărării Naţionale. Pe de altă parte, adoptarea unei asemenea iniţiative ar genera obligarea acestor asociaţii de a-şi schimba statutul de funcţionare. Graţie şi acestui proces de consultare, care trebuie să continue pentru a găsi, într-adevăr, un cadru legislativ coerent şi unitar, la acest moment Guvernul îşi exprimă un punct de vedere de respingere pe această iniţiativă legislativă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este prezentat de domnul senator Mircea Marius Banias. Microfonul 7. Vă rog.
	Domnul Mircea Marius Banias: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă a primit avize negative din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, precum şi din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Având în vedere considerentele menţionate, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în unanimitate, a hotărât să adopte raport de respingere. Mai fac menţiunea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Dacă nu, o să supun la vot raportul de respingere prezentat de domnul senator Banias. Vă rog să votaţi. Cu 43 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, două abţineri, raportul a fost adoptat şi, în consecinţă, propunerea legislativă este respinsă.
	Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari. Iniţiatorii nu sunt prezenţi. Din partea Guvernului, domnule Valentin Iliescu, vă rog să ne prezentaţi un punct de vedere pe scurt.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari, cu modificările ulterioare. Cea mai importantă - şi asupra ei o să mă refer în principal - este stabilirea cuantumului sumei cu care se compensează un tichet de călătorie pe calea ferată neutilizat de către pensionari şi familiile acestora la valoarea de 30 de lei. Argumentul cel mai important în formularea unui punct de vedere de respingere a acestei iniţiative este că, în condiţiile unei compensări la nivelul de 11,7 lei pe tichet, cheltuielile bugetului de stat s-ar fi majorat cu circa 340 de milioane de lei, influenţă care nu a putut fi suportată pe anul 2009. Mai fac precizarea că, aşa cum se întâmplă în multe situaţii, iniţiatorii acestui proiect nu au precizat sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, motiv pentru care, stimate doamne şi domni senatori, vă rugăm să respingeţi această iniţiativă legislativă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Din partea Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, domnul senator Cordoş.
	Domnul Alexandru Cordoş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aşa cum a menţionat reprezentantul Guvernului, şi comisia a luat în discuţie această propunere legislativă. Guvernul a transmis că nu susţine adoptarea propunerii legislative din motivele care au fost menţionate aici. Drept urmare, comisia a decis să adopte un raport de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera decizională fiind Camera Deputaţilor. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Domnul senator Attila Cseke, microfonul 2. Vă rog.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aş vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă aceste tichete de călătorie pe calea ferată, în momentul emiterii lor, nu sunt incluse în buget, pentru că, în mod normal, dacă sunt incluse în buget la momentul eliberării, nu ştiu despre ce influenţă bugetară vorbim. Dacă tichetele sunt incluse în buget înseamnă că ele sunt cuantificabile în bani şi ele pot fi plătite, ca fiind neutilizate. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, vă rog.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc domnului senator Cseke pentru întrebare. Nu mă aşteptam să-mi pună această întrebare tocmai pentru că dânsul a deţinut o poziţie importantă în Guvernul precedent, a fost secretar general adjunct şi, cu certitudine, ştie că, chiar dacă aceste sume sunt prevăzute într-un anumit cuantum în bugetul de stat, întotdeauna, cunoscându-se foarte clar că ele nu sunt folosite în integralitate, sumele de bani sunt alocate şi toată lumea ştie foarte bine, cel puţin la nivelul Ministerului Transportului şi Infrastructurii, ce dificultăţi financiare sunt. Este clar că la nivelul anului 2009 şi, probabil, şi în 2010, asemenea măsuri nu pot fi suportate. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Mai doresc şi alţi colegi să intervină? Nu. Supun la vot raportul de respingere prezentat de domnul senator Cordoş. Vă rog să votaţi. 24 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi două abţineri. Întrucât raportul de respingere nu a fost adoptat, voi supune la vot propunerea legislativă ca atare. Vă rog să votaţi propunerea legislativă. 20 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi două abţineri. Iniţiativa legislativă nu a întrunit numărul de voturi necesar şi a fost respinsă.
	La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilităţi familiilor de pensionari. Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Domnule senator Titus Paşca, vă rog să prezentaţi propunerea legislativă. Microfonul 6. Vă rog.
	Domnul Liviu Titus Paşca: Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Într-un fel, propunerea noastră se aseamănă cu cea precedentă, doar că noi doream retribuirea pentru tichetele nefolosite cu o sumă de 80 de lei, în loc de 30 de lei. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte cineva? Nu. Stimaţi colegi, avem un raport al comisiei, raport de respingere a propunerii legislative. Aţi ascultat şi introducerea. Vă rog, domnule secretar de stat Valentin Iliescu, punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, voi fi foarte scurt. Dacă nu s-a putut cu tichete în valoare de 30 de lei, cu atât mai puţin cu unele în valoare de 80 de lei. Ar fi o adevărată bombă bugetară şi România chiar nu-şi poate permite asemenea experimente. Repet, Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Cordoş, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.
	Domnul Alexandru Cordoş: Domnule preşedinte, Ca şi la propunerea precedentă, comisia a luat în discuţie această iniţiativă legislativă, este o propunere foarte bună, însă din cauza argumentelor care ne-au fost prezentate aici, faptul că Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, comisia a hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative. Prin conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Camera decizională fiind Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Avem un raport de respingere la această propunere legislativă şi voi supune la vot raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 28 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun la vot propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Din păcate, propunerea legislativă nu a întrunit decât 25 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 3 abţineri, deci a fost respinsă. Listă pentru grupurile parlamentare, cerută de domnul senator Puiu Haşotti. Sau nu o mai cere... A, nu este nevoie de listă... (Replică neinteligibilă din sală.) Aveţi dreptul să nu votaţi, sigur, dar cred că veţi alege calea justă, adică să vă exprimaţi opţiunile.
	La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea ajutorului financiar lunar pentru persoanele din fostele localităţi necooperativizate în perioada comunistă, care au fost obligate să livreze la fondul centralizat al statului, prin sistemul de contractări şi achiziţii, produse animaliere şi agroalimentare. Din partea iniţiatorilor, domnul senator Emilian Frâncu, microfonul 6. Vă rog să vă susţineţi propunerea.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc. În România există foarte mulţi vârstnici care trăiesc în localităţi necooperativizate, care, în timpul regimului comunist, cu precădere în zonele de deal şi munte, deşi au lucrat în propria gospodărie individuală, au fost obligaţi să încheie cu statul contracte de livrare, atât pentru produse animaliere, cât şi pentru produse agroalimentare, la preţuri modice. Cu toate că aceste persoane au avut o contribuţie reală şi consistentă pentru stat şi societate prin dările efectuate, acum ei se confruntă cu imposibilitatea de a avea un venit minim de trai. Situaţia este cu atât mai dramatică cu cât a fost trecută cu vederea de autorităţi timp de două decenii. Există o discrepanţă foarte mare şi cred eu că trebuie rezolvată această problemă, ştiind că pentru cei care au locuit în localităţi cooperativizate şi au avut contribuţii, poate, foarte mici - ştim bine că ei au avut contribuţii foarte mici la sistemul asigurărilor de stat - s-a găsit soluţia unei pensii minime sociale de 350 de lei. Noi credem că pentru corecta îndreptare a acestei anomalii este necesar ca şi cei care, repet, au avut contracte de achiziţie la preţuri modice, deci au contribuit cumva la bugetul statului şi au fost spoliaţi de drepturile lor, persoane care acum sunt în vârstă şi nu mai au posibilităţi de trai, să fie ajutaţi cu o indemnizaţie egală cu acea pensie socială minimă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Doar o singură remarcă aş vrea să mai fac. Există trei condiţii foarte clare, ca să nu se creadă cumva că ar fi o cheltuială foarte mare pentru bugetul de stat. Este vorba de: persoane care au împlinit vârsta de pensionare; persoane care nu au venituri; persoane care domiciliază în localităţile necooperativizate în regimul comunist.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine iniţiativa colegilor noştri nu pentru că nu recunoaşte situaţia destul de dificilă a multor persoane, exact cele prezentate aici de domnul senator Frâncu, dar pentru care există prevederi legale. Vreau să vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, au dreptul la un venit minim garantat, ca formă de asistenţă socială. Pe de altă parte, doresc să vă reamintesc că începând cu data de 1 ianuarie 2010 intră în vigoare Legea nr. 263/2008 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, conform căreia asiguraţii au obligaţia să plătească contribuţii la sistemul de pensii pentru agricultori şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale care se acordă sub formă de pensii, indemnizaţii, ajutoare şi alte tipuri de prestaţii, printre ele fiind şi venitul minim garantat. Iată argumentele pentru care Guvernul, inclusiv din motive de natură financiară, nu susţine iniţiativa domnului senator Frâncu şi a colegilor Domniei Sale. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Comisia, domnul senator Cordoş.
	Domnul Alexandru Cordoş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a luat în discuţie această propunere legislativă şi, pe lângă argumentele care au fost prezentate aici, în cursul dezbaterilor s-au avut în vedere atât posibilitatea redusă a dovedirii cu documente oficiale a calităţii de furnizor de produse animaliere şi agroalimentare la fondul centralizat al statului, din cauze care ţin de inexistenţa sau deteriorarea evidenţelor aflate în arhivele primăriilor, dar şi faptul că există legislaţie în acest domeniu. Însă, cu siguranţă, discuţiile au fost foarte aprinse, pentru că asupra acestor categorii de cetăţeni, într-adevăr, cred că ar trebui să ne aplecăm mai atent. Cu toate acestea, s-a primit aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, aviz favorabil de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Guvernul, prin adresa transmisă comisiei, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, drept urmare comisia a hotărât să adopte un raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul are calitate de primă Cameră sesizată. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. La dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Vă rog, foarte scurt.
	Domnul Emilian Valentin Frâncu: Cred că în situaţia în care această discriminare totuşi nu este soluţionată... Ceea ce spune Guvernul reprezintă totuşi soluţii pentru viitor. Noi vorbim aici de persoane care au 70, 80, 90 de ani, sunt lipsite de venituri, şi cred eu că ar putea şi ei să beneficieze de acea indemnizaţie echivalentă cu pensia minimă socială. Nu este un act de neluat în seamă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Urban, microfonul 2.
	Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În ceea ce priveşte această iniţiativă legislativă, şi eu cred că aceste persoane, care au fost victime ale regimului comunist, trebuie să primească acum - şi este lăudabilă această iniţiativă legislativă care vine din zona spectrului liberal - o compensaţie, fără să li se poată lor imputa faptul că acele arhive de la nivelul primăriilor nu mai există ca ele să poată demonstra faptul că în perioada regimului comunist aceste persoane au fost obligate să contribuie la acel fond de stat, astfel încât noi nu ne putem invoca propria turpitudine - este un principiu din justiţie - pentru a lăsa aceste persoane, repet, victime ale regimului comunist, în afara unor compensaţii pe care statul român este obligat să le ofere. Ca atare, eu cred că această iniţiativă legislativă, care vine de la colegii liberali, este de susţinut.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Raportul este de respingere, iar punctul de vedere al Guvernului este negativ. Iniţiatorul, domnul senator Emilian Frâncu, a prezentat argumente în favoare. De asemenea, domnul senator Urban a sprijinit această idee. Voi supune acum la vot raportul de respingere. Dacă votaţi pentru, iniţiativa legislativă este respinsă, dacă nu, continuăm procedura. Vă rog să votaţi. Raportul de respingere nu a întrunit decât 26 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi 6 abţineri. În aceste condiţii, supun la vot adoptarea propunerii legislative a domnului senator Frâncu. Vă rog să votaţi propunerea legislativă. Propunerea legislativă nu a întrunit decât 23 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 3 abţineri. În consecinţă, ea a fost respinsă şi va fi trimisă la Camera Deputaţilor în procedură.
	La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.251/2005 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire, compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat. Este o iniţiativă legislativă. Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Mircia Giurgiu. Nu este prezent. Îl rog pe domnul secretar Valentin Iliescu să prezinte, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Există argumente de fond pentru care această iniţiativă a fost respinsă, dar şi unul extrem de important, sesizat şi de Consiliul Legislativ, acela că printr-o lege nu trebuie să modificăm o hotărâre de guvern. O hotărâre de guvern se modifică tot printr-o hotărâre de guvern şi aşa este normal, motiv pentru care vă rog din toată inima să fiţi de acord cu respingerea acestei iniţiative legislative.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat Iliescu. Îi ofer cuvântul domnului senator Cordoş, din partea comisiei. Aveţi cuvântul. Microfonul 7.
	Domnul Alexandru Cordoş: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea legislativă a primit avize negative de la Comisia pentru egalitatea de şanse, de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a adoptat un raport de respingere. Votul de respingere al comisiei a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, care consideră că, potrivit competenţelor, aşa cum s-a menţionat aici, consacrate autorităţilor publice şi în aplicarea normelor de tehnică legislativă, iniţiativa de a modifica sau de a completa o hotărâre de guvern dată, potrivit art. 108 alin. (2) din Constituţie, în baza şi în executarea legii, trebuie să aparţină tot Guvernului. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator Cordoş. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Oprea, microfonul 2.
	Domnul Dumitru Oprea: Respect întocmai punctele de vedere ale antevorbitorilor, dar aş vrea să ştiţi că, printr-o întrebare adresată în Parlament Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi altor instituţii abilitate, am aflat că este o tragedie, pentru că începerea de an şcolar, de exemplu, pentru astfel de copii înseamnă a nu avea acces la o carte. În judeţul Iaşi sunt doar 103 astfel de copii. În România sunt în jur de 2.000 de copii care, nevăzători, nu au acces la materiale pe care să le folosească în procesul educaţional, ceea ce cred eu că putem să folosim ca semnal către Guvern.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Mai sunt alţi colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Dacă nu sunt intervenţii, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate, care este un raport de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 43 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.
	Ar trebui să trecem, în mod normal, la punctele 35 şi 36 din ordinea de zi. (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului senator Traian Constantin Igaş.) Poftiţi? Punctul 25 din ordinea de zi? Numai puţin, să vedem unde este punctul 25 din ordinea de zi. (Discuţii la prezidiu.) Ar trebui să trecem la discutarea punctelor 35 şi 36 din ordinea de zi, însă reprezentantul Guvernului, fiind pe drum, nu pe drumuri, cum ar încerca să spună unii maliţioşi, ne-a rugat să discutăm mai târziu aceste puncte din ordinea de zi. Vă propun să trecem la punctul 37 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru înfiinţarea obştilor agricole. Iniţiatorul, domnul deputat Samoil Vîlcu, deputat PD-L de Vâlcea, nu este prezent. O să-l rog pe domnul secretar de stat Iliescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. De la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală ne onorează cineva? Domnule senator Daea, vreţi să ne luminaţi şi pe noi în legătură cu acest proiect? Vă rog frumos. Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea domnului deputat Samoil Vîlcu are ca obiect de reglementare înfiinţarea obştilor agricole, ca forme asociative în agricultură, în scopul cultivării unor suprafeţe întinse de teren. Guvernul şi-a exprimat un punct de respingere faţă de această iniţiativă, considerând că există suficientă legislaţie în baza căreia proprietarii de terenuri pot să se asocieze. Menţionez astfel Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei agricole, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataţiile agricole. Obştile agricole la care face menţiune domnul deputat Samoil Vîlcu sunt forme asociative care exploatează proprietatea indiviză în devălmăşie şi nu pot funcţiona în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. Am găsit o soluţie comună şi cu comisia de specialitate, motiv pentru care vă rugăm, doamnelor şi domnilor senatori, să fiţi de acord cu respingerea acestei iniţiative legislative.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Îi mulţumesc domnului secretar de stat Iliescu. Îi ofer cuvântul domnului senator Daea, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Aveţi cuvântul. Microfonul 7.
	Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi Consiliul Legislativ ne-a luminat în domeniu. Este printre puţinele dăţi când acest organism foarte important, atent şi foarte riguros din punct de vedere juridic ne-a dat un aviz negativ. Ne-a pus într-o situaţie în care efortul de gândire a fost mai redus în comisie, dar atenţia sporită vizavi de actul normativ. Votul unanimităţii a transmis plenului Senatului, ca primă Cameră sesizată, un raport de respingere, susţinut în unanimitate la o lege ordinară.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Sunt intervenţii la dezbateri generale? Dacă nu sunt intervenţii, vă rog să nu luaţi în serios referirea la efortul de gândire redus, ci la modul extrem de dinamic şi rapid în care comisia a elaborat acest raport. Dacă nu mai intervine nimeni la dezbateri generale, supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 44 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, raportul de respingere a fost adoptat. Ca urmare, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Trecem la punctul 39 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 48 din Legea nr. 184/2001, republicată, privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect. Iniţiatori sunt: domnul Nicolae Robu, senator de Timiş, domnul Tiberiu Aurelian Prodan, senator de Suceava, domnul Constantin Sever Cibu, senator de Brăila, domnul senator Vasile Nedelcu şi domnul senator Ioan Ghişe care, evident, este la televizor. Niciunul dintre iniţiatori nu este prezent în sală. Îi ofer cuvântul domnului secretar de stat Iliescu pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog. Microfonul 8.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 48 din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, astfel încât, potrivit motivelor din expunerea de motive, să fie evitată posibilitatea blocării subiective din partea persoanelor interesate de amânarea unor lucrări publice. Iniţiatorii consideră că prin reglementările propuse se evită tergiversările, amânările subiective şi interesele de grup în favoarea sau defavoarea unor lucrări investiţionale cu caracter local, regional sau naţional. Guvernul nu susţine acest punct de vedere. Există multe argumente. Din păcate, soluţia Guvernului nu a fost îmbrăţişată şi de comisia de specialitate. Guvernul îşi menţine punctul de vedere, acela de a respinge această soluţie propusă de iniţiatori.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Îi ofer cuvântul domnului senator Belacurencu, din partea comisiei. Aveţi cuvântul. Microfonul 7.
	Domnul Trifon Belacurencu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia, în şedinţa din 10 noiembrie 2009, a analizat această propunere legislativă şi a adoptat un raport de admitere, cu un amendament respins. Vreau să vă informez că s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi un aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Guvernul, aşa după cum s-a arătat şi în plen, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc domnului senator Belacurencu. Stimaţi colegi, Doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Domnule senator Günthner, aveţi cuvântul. (Domnul senator Günthner Tiberiu se îndreaptă către microfonul 2 din sala de şedinţă.) Microfonul 1 vă era rezervat numai dumneavoastră, dar acum vă rog să vorbiţi la microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Nu ştiu cum a trecut de comisia noastră. Probabil că nu am fost prezent la respectiva şedinţă. Este, practic, o aberaţie ceea ce se solicită aici, ca din comisiile care decid asupra lucrărilor de arhitectură să nu facă parte arhitecţi. Vreau să vă spun că lucrările de arhitectură sunt nişte lucrări de specialitate pe care nu toată lumea le înţelege. Primarii, viceprimarii, politicienii, în general, au impresia că se pricep la toate, dar, în realitate, înseşi directivele Uniunii Europene solicită ca aceste concursuri de arhitectură să fie jurizate, cel puţin în a treia parte, de arhitecţi, de specialişti în domeniu. De aceea, vă rog să respingeţi această iniţiativă.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator Günthner. Aţi fost extrem de critic însă în legătură cu colegii dumneavoastră care au prezentat iniţiativa şi, în general, cu cei care nu sunt de profesie arhitecţi. Sunt sigur că toţi colegii au luat notă de punctul dumneavoastră de vedere. Ne pare rău că nu aţi fost la comisie şi, în consecinţă, avem un raport de admitere, cu un amendament respins. Vă rog, domnule senator Belacurencu, aveţi cuvântul, microfonul 7.
	Domnul Trifon Belacurencu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu este vorba de neincluderea în comisie a celor care, de drept, ar trebui să facă parte din ea la o analiză cu un pronunţat caracter profesional. Este vorba ca, dacă într-un termen de 30 de zile, cum se menţionează în iniţiativă, nu există un răspuns din partea celor avizaţi, atunci comisia să poată cuprinde şi pe altcineva în componenţa sa. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Domnule senator Günthner, aveţi cuvântul, microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Ideea este ca, dacă în 30 de zile - era iniţiativa pe care au întocmit-o colegii - Ordinul Arhitecţilor nu reuşeşte să trimită arhitecţi, aceştia să fie înlocuiţi cu alte persoane, nespecialişti, în comisie, iar comisia, prin amendamentul care s-a adoptat, a redus termenul la 15 zile, din câte ştiu. Este vorba de lucrări care vor rezista poate sute de ani de zile, fiind vorba de investiţii, de lucrări importante. Cred că este mai important să mai aştepte, poate, încă 15 zile până va exista posibilitatea să fie delegat un arhitect în comisia respectivă, decât termenul acesta de două săptămâni în care, dacă a venit, bine, dacă nu a venit, avem noi oamenii noştri. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Sigur că argumentul este interesant, dar gândiţi-vă, domnule senator Günthner, la ce se întâmpla pe vremea când nu exista Ordinul Arhitecţilor. S-au făcut nişte catedrale superbe în Evul Mediu în Europa, fără să existe Ordinul Arhitecţilor. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Da, erau masonii. Domnule senator Belacurencu, doriţi să răspundeţi?
	Domnul Trifon Belacurencu: Amendamentul a fost respins. Deci rămân 30 de zile.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Raportul este de admitere. Există un amendament respins, care reduce termenul de la 30 de zile la 15 zile. Se susţine amendamentul? Vă cer scuze, domnule senator Corlăţean. Aveţi cuvântul. Microfonul 3.
	Domnul Titus Corlăţean: Tot la dezbateri generale, domnule preşedinte. În numele domnului senator Ghişe, despre care aţi afirmat nefundamentat că ar fi la televizor, dar şi în numele meu, tot ca senator de Braşov, şi în numele colegilor mei din Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, susţinem adoptarea acestei propuneri legislative.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc foarte mult. Este un punct de sprijin foarte solid. Doamna senator Silistru, aveţi observaţii? Aveţi cuvântul. Microfonul 3. Vă rog.
	Doamna Doina Silistru: Aş vrea să fac o observaţie. Cred că domnul senator Günthner a fost indus în eroare de acel amendament care a fost admis şi promovat de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, dar Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului a respins acest amendament.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Domnul senator ştia, dar l-a folosit ca un argument foarte puternic ca să arate că nici măcar termenul de 30 de zile nu a fost agreat, ci că s-a încercat chiar reducerea la 15 zile. Sunt sigur că era informat. Dacă nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale, avem un amendament respins, care nu se susţine. Supun votului dumneavoastră raportul de admitere, fără amendamente, şi propunerea legislativă ca atare. Vă rog să votaţi. Din păcate, cu 25 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul şi propunerea legislativă nu au fost adoptate. Deoarece a ajuns colegul nostru, vă propun să luăm în dezbatere punctele 35 şi 36 din ordinea de zi.
	La punctul 35 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 9/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 29 din 15 ianuarie 2008, precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 794 din 13 decembrie 2001, aprobată cu modificări de Legea nr. 227/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân şi modificată prin Legea nr. 391/2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, publicată în Monitorul Oficial nr. 892 din 2 noiembrie 2006. Este o propunere legislativă ai cărei iniţiatori sunt domnii senatori Gheorghe David, Orest Onofrei, Iulian Urban. Dau cuvântul domnului senator Iulian Urban, din partea iniţiatorilor, pentru a susţine iniţiativa legislativă.
	Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Îmi aduc aminte, când s-a adoptat celebra "Lege Marinescu", în ceea ce priveşte câinii fără stăpân, că în Parlamentul României au fost aduşi căţei, Asociaţia "Cuţu, cuţu". Îmi pare rău că eu nu am putut acum să vă aduc poza fetiţei de 6 ani care la Constanţa, în centrul oraşului, a murit sfâşiată de aceşti câini maidanezi, care, culmea, erau şi sterilizaţi. Iată că această problemă a sterilizării câinilor nu rezolvă problema violenţei. Această lege, care nu are niciun fel de implicaţie din punct de vedere politic, însă constituie un examen pentru noi, întrucât s-a spus întotdeauna că este o chestiune delicată, deşi nu este, trebuie să tranşeze în acest moment această problemă care face din Bucureşti, din România, din oraşele noastre ruşinea Europei. Nicăieri în Europa nu vezi pe străzi câini fără stăpân. Adevărul este că de pe urma acestei industrii care s-a dezvoltat în jurul sterilizării câinilor statul român, autorităţile locale, toacă an de an milioane de euro. S-a ajuns la situaţii aberante în care primării din ţară au investit milioane de euro ca să cumpere cipuri să le implanteze câinilor, s-au cumpărat monitoare pe care se urmăreşte deplasarea prin oraşe a haitelor de câini. Trebuie să fim tranşanţi, să rezolvăm această problemă o dată pentru totdeauna. Eu, în calitate de senator de Ilfov, vă spun că între Ilfov şi Bucureşti este o adevărată întrecere socialistă: noaptea vin şi se deversează maşini de câini din Bucureşti în Ilfov, iar dimineaţa transportul se face în sens invers. Adevărul este că numărul acestor câini este din ce în ce mai mare, adevărul este că cei care se declară iubitori de animale nu se duc la aceste adăposturi să adopte câini, să-i ia acasă, să-i crească, iar aceştia revin pe străzile din Bucureşti, pe străzile oraşelor din România. În acest an, numai în Bucureşti au existat peste 9.000 de persoane muşcate de câini, fără să mai aibă rost să vă spun că la acest moment se investeşte în hrana unui câine din cadrul unui adăpost o sumă echivalentă cu alocaţia unui copil pe 11 luni. Peste tot în statele civilizate, America, Germania, Franţa, aceşti câini fără stăpân sunt luaţi, sunt trataţi aşa cum trebuie, sunt ţinuţi în adăposturi timp de 30 de zile, iar dacă după 30 de zile nu sunt adoptaţi, sunt eutanasiaţi şi nu le plânge absolut nimeni de milă, pentru că acei oameni ştiu să fie pragmatici, şi nu populişti. În esenţă, aceasta este modificarea pe care o instituie iniţiativa legislativă: pur şi simplu să avem curajul să ne adaptăm, să ne pliem şi noi pe ceea ce în Occident este o normalitate, să reuşim să rezolvăm o dată pentru totdeauna problema câinilor fără stăpân din oraşele noastre. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Din partea agenţiei, dau cuvântul domnului vicepreşedinte. Vă rog. Microfonul 9.
	Domnul Corneliu Ceică - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor senatori, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor susţine punctul de vedere al Guvernului, respectiv nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată. Principalele motive pentru care nu susţinem această propunere legislativă sunt următoarele: considerăm că abrogarea Legii nr. 9/2008 nu se justifică, deoarece aceasta a contribuit la asigurarea unui cadru legislativ mult mai clar şi mai cuprinzător în ceea ce priveşte cruzimea şi relele tratamente aplicate animalelor, ceea ce este absolut necesar în vederea asigurării protecţiei animalelor. De asemenea, există anumite inadvertenţe. Subliniem că, potrivit art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 "în situaţia în care, după expirarea termenului de cazare prevăzut la art. 4, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, conform anexei nr. 4, aceştia vor fi eutanasiaţi". În conformitate cu art. 71 din Legea nr. 205/2004, "este interzisă eutanasierea câinilor, a pisicilor şi a altor animale, cu excepţia animalelor cu boli incurabile constatate de către medicul veterinar". Acestea sunt principalele motive pentru care nu susţinem adoptarea acestei propuneri legislative în această formă. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului preşedinte Daea, din partea comisiei de specialitate.
	Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bine face Guvernul, care este instituţia ce se ocupă de administrarea treburilor ţării, când spune că nu susţine această propunere legislativă. Pledoaria comisiei este că, dincolo de orice interceptare sau interpretare sentimentală sau sentimentalistă a domeniului, putem să ne folosim de raţiunea juridică a actului normativ. Mie îmi pare rău că stimatul coleg, care este aici unul dintre principalii iniţiatori, pe care îl preţuiesc şi a cărui pregătire a fost în majoritatea cazurilor probată în Senatul României, a pus în mişcare, în Senat, un act normativ care nu poate fi adoptat, chiar dacă am face referiri la tot felul de intervenţii din partea acelora care se ocupă de grija faţă de animale. Aici nu este vorba numai de câini, să ne înţelegem foarte bine. De aceea, comisia aduce în Senatul României un raport de respingere, adoptat în cadrul comisiei cu majoritate de voturi. Există o singură abţinere, cea a domnului senator Pereş. Legea este ordinară şi suntem prima Cameră sesizată, "Camera de reflecţie", şi vă rog să vă pronunţaţi asupra raportului de respingere pe care îl înaintează comisia de specialitate în plen.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Vă invit la dezbateri generale. Domnul senator Toni Greblă. Vă rog. Microfonul 4.
	Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Problema pe care colegul nostru a vrut să o reglementeze este o problemă reală şi, în opinia mea, trebuie să-şi găsească soluţionarea prin acţiunea concertată a autorităţilor locale. Intervenţia statului, mai ales prin lege, într-un domeniu atât de divers, complicat şi plin de emoţie şi de specific local ar fi o greşeală. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a transmis un aviz cu un amendament propus, dar am observat că amendamentul nu se regăseşte printre celelalte, şi îl repet acum. În esenţă, propunerea legislativă stabileşte că, dacă după 30 de zile în care animalele fără stăpân, câinii, vor fi în adăposturi, dacă în acest interval nu sunt adoptaţi sau revendicaţi, ei sunt eutanasiaţi. Eu am propus un amendament, în sensul de a da posibilitatea Preşedintelui României să graţieze câte unul dintre aceştia. (Rumoare în sală.) Sigur că, lăsând gluma la o parte, problema rămâne reală. Propunerea legislativă, în forma în care a fost prezentată, nu are nici susţinerea noastră, dar ea trebuie în continuare dezbătută şi trebuie adoptate măsurile corespunzătoare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Dacă doriţi să prezentaţi amendamentul în mod oficial, aveţi sprijinul nostru, dacă nu, vom continua cu dezbaterile generale. Doamna senator Minerva Boitan. Vă rog. Microfonul 2.
	Doamna Minerva Boitan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş vrea să întreb şi reprezentantul Guvernului, şi al comisiei de ce se opun. Eu cred că atâta timp cât vaccinarea antirabică aparţine Guvernului, prin Ministerul Sănătăţii, care presupune nişte cheltuieli enorme, eu cred că interesează această problemă o instituţie supremă în stat. Eu, sincer, nu am înţeles ce au împotriva unei propuneri cât se poate de logice şi de necesare. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă consult dacă mai sunt alte intervenţii. (Domnul senator Iulian Urban solicită cuvântul.) După ce terminăm cu intervenţiile, vă dau cuvântul. Domnul senator Ichim. Vă rog. Microfonul 1.
	Domnul Paul Ichim: Ca martor neutru la activitatea parlamentară, ştiu că treaba aceasta a fost discutată de nenumărate ori. Toată lumea este pătrunsă de sentimentalism, dar dintre cei care sunt aici nu ştiu câţi au luat un câine vagabond şi l-au dus acasă. Se pare că este mai uman să-i dai din când în când de mâncare pe stradă, să-l calce o maşină şi să fie haita de câini lângă bloc. Odată şi odată trebuie ruptă mâţa - îmi pare rău că vorbesc în aceşti termeni -, trebuie tăiată coada la pisică sau la câine. Odată şi odată trebuie să facem curăţenie pe stradă. Cred că treaba asta va determina chiar un factor uman. Cei care mor de grija animalelor care riscă a fi eutanasiate - chiar aş dori ca şi de aici, din Parlament - să meargă să adopte un astfel de animal. Costurile sunt foarte mari, iar din punct de vedere sanitar ar reprezenta o curăţenie pe stradă. Nu povestesc de factorul deprimant al animalelor vagaboande de pe stradă. Nu se mai poate aşa! Odată şi odată trebuie trasă linia!
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Ichim. Vă consult dacă mai sunt şi alţi colegi care vor să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu mai sunt. Îl rog pe domnul vicepreşedinte al ANSVSA să răspundă la întrebarea pusă de doamna senator Boitan. Ultimul care va lua cuvântul va fi domnul Urban, din partea iniţiatorilor. Vă rog. Microfonul 9.
	Domnul Corneliu Ceică: Mulţumesc. Sigur, prezenţa acestor câini este o realitate pe care nimeni nu o poate contesta. Într-adevăr, ea creează o problemă socială şi pecuniară pentru foarte multe primării din România. În această propunere legislativă sunt anumite lucruri care nu sunt corecte privind tratamentul faţă de aceste animale. Putem să discutăm pentru viitor şi pot să vă spun că în acest moment Autoritatea are în vedere urmărirea acestui aspect. Monitorizăm situaţia pe ultimii patru ani de zile pentru a crea un cadru legislativ corect, în consultare cu autorităţile locale, în primul rând cu primăriile, care au obligaţia de a gestiona aceşti câini fără stăpân, care la un moment dat, într-adevăr, pot constitui o problemă deosebită. În acest moment, sub această formă, noi nu susţinem această propunere legislativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Îl rog pe domnul senator Urban să răspundă la toate problemele ridicate.
	Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu trebuie să ne mire poziţia pe care o adoptă Asociaţia pentru Supravegherea Animalelor fără Stăpân. Dacă veţi vedea cum le-a crescut bugetul în ultimii ani - că am văzut că fac analize pe 4-5 ani - veţi înţelege de ce vor să se perpetueze acest fenomen. La fiecare o mie de câini fără stăpân de pe străzi, bugetul lor creşte. Este o industrie care s-a dezvoltat aici şi această industrie ne împiedică în acest moment să scoatem de pe străzi sutele de mii de câini fără stăpân care ameninţă viaţa noastră, a copiilor noştri, a persoanelor în vârstă. Nu trebuie să aşteptăm să vedem la ştirile de la ora 17.00 că a mai murit o bătrână. Îi întreb pe colegii mei de la Constanţa: dacă s-ar fi întâlnit cu familia fetiţei de 6 ani care a murit în centrul oraşului sfâşiată de câinii fără stăpâni, ce i-ar fi spus?! Că primarul Radu Mazăre le-a spus: "Ce să vă fac, fraţilor? Trebuia să staţi cu ea, să staţi lângă ea." Era în centrul oraşului! Pe de altă parte, vreau să vă mai dau o veste proastă. O actriţă din România, în vârstă, a reuşit să creeze un precedent judiciar. A fost muşcată de nişte câini maidanezi, s-a dus la spital, a făcut tratamentul, a dat în judecată municipalitatea şi a obţinut daune de 10.000 de lei. Nu înseamnă mult, însă, dacă ne gândim că toţi ceilalţi 9.000 de bucureşteni sau toţi ceilalţi din toată ţara care au fost muşcaţi de animalele fără stăpân vor folosi acest precedent judiciar şi se vor duce în justiţie şi vor obţine daune, nota de plată o vom suporta toţi românii, inclusiv noi, ca să facem acest capriciu, ca să facem din Asociaţia pentru Supravegherea Animalelor fără Stăpân o entitate care va avea mii de angajaţi în curând. Aud nişte discuţii fantastice: unităţi militare care se încearcă să fie transformate în adăposturi pentru câinii fără stăpân. Investim nişte bani ca să perpetuăm, România să ajungă, din punct de vedere al câinilor fără stăpân, ceea ce sunt vacile în India, nişte animale sacre de care nu se leagă nimeni, şi ne este frică să avem verticalitatea de a spune că nu este nimic ruşinos, nimic nedemn să ai grijă de animale, să le respecţi, să le tratezi cum trebuie, însă, în egală măsură, să faci tot ceea ce se face în toate ţările din Europa. Nu ştiu cum v-aţi simţi dumneavoastră, domnule director, dacă v-aţi duce la Paris şi pe Champs ...lysées aţi fi înconjurat de 50, 60, 70 de câini şi ar începe unii să tragă de dumneavoastră. Acolo, cred că dacă le-aţi arunca o bucată de carne, ar veni imediat poliţia şi aţi face o vizită şi la secţia de poliţie unde ar trebui să completaţi formulare vreo 3 ore. Deci ori avem curajul să facem ceea ce trebuie, ori rămânem să ne ascundem mai departe în spatele acestei chestiuni, că este o cruzime să eutanasiezi un animal pe care, până la urmă, nimeni nu-l vrea, dar în care contribuabilul român trebuie să "bage" bani şi să investească în riscul ca, într-o bună zi, o persoană în vârstă sau chiar copilul lui să fie muşcat sau chiar omorât pe străzile "civilizatelor" oraşe româneşti.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi auzit punctul de vedere al Guvernului, raportul comisiei, aţi auzit şi punctul de vedere al domnului senator Urban, din partea iniţiatorilor. Domnule preşedinte Daea, ca preşedinte al comisiei sau ca senator?
	Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte, îmi este greu să despart poziţia în care mă aflu, dar...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Microfonul central.
	Domnul Petre Daea: Aş vrea să vă prezint un aspect, în puţine cuvinte, şi anume, în domeniul acesta se vorbeşte foarte mult, s-a făcut ceva, mai este de făcut, dar întrebarea care se pune este: cum? În niciun caz printr-un act de genul celui care a fost adus azi în Senat. Păi, stimate coleg, aţi observat şi poziţia Guvernului, aţi observat şi poziţia comisiei. Nu pe fondul problemei..., nu să abrogi legea, că dumneavoastră solicitaţi abrogarea unui act normativ care rezolvă o anumită etapă din problematica pusă în discuţie. Da, suntem cu toţii de acord că sunt încă întrebări fără răspuns în actele normative elaborate până acum, dar să abrogi actul normativ şi să nu pui decât o parte din el în mişcare este o greşeală. Nu am vrut să intru adânc în tehnica legislativă vizavi de Legea nr. 24/2000, dar mă obligă starea de fapt, motiv pentru care comisia, în majoritatea ei, a adoptat un raport negativ, având în vedere - şi vă rog să citiţi raportul - aceste aspecte care nu pot fi introduse, nu pot fi puse în mişcare în niciun fel, având aprobarea Senatului, dat fiind faptul că scoatem din tipar o lege care nu se referă numai la câini. Evident, sunt aspecte foarte clare şi realitatea ne obligă să le vedem, dar tot realitatea juridică ne îndeamnă să facem cum se cuvine. Vă mulţumesc. Luaţi-o cum vreţi, domnule preşedinte, dar ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, în ce calitate m-am folosit de cele două microfoane: pentru a îndreptăţi şi una, şi cealaltă din cele două calităţi. Vă mulţumesc. Aştept votul.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Haşotti, apoi, la final, iniţiatorului. Rog să nu mai intervină nimeni. Domnul senator Haşotti.
	Domnul Puiu Haşotti: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, mi-e teamă că şi domnul senator Urban are dreptate în unele privinţe, dar comisia şi Guvernul au dreptate în mai multe privinţe. Domnul senator Urban a solicitat un punct de vedere al parlamentarilor constănţeni, voi vorbi în nume propriu, nu şi în numele distinşilor colegi aflaţi în sală, domnii senatori Moga şi Banias. Domnule senator Urban, lucrurile au fost complicate, într-adevăr, de domnul ex-senator Marinescu, care, la vremea când a iniţiat această propunere legislativă, era colegul dumneavoastră de partid, şi propunerea exsenatorului Marinescu a fost votată de tot Grupul parlamentar al PD-L la acea vreme. În altă ordine de idei, nu ştiu dacă eu, în primul rând, trebuia să vorbesc cu primarul Constanţei, Radu Mazăre, despre acel nefericit incident, şi nu dumneavoastră, pentru că, la momentul când aţi iniţiat această propunere legislativă, eraţi colegi la guvernare.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Urban, în încheierea dezbaterilor generale.
	Domnul Iulian Urban: Am multe defecte, însă sper că am cele mai puţine defecte din punct de vedere juridic, profesional. Nu înţeleg motivul pentru care, după ce Parlamentul - Camera Deputaţilor şi Senatul - a acceptat ca în lege să apară acea modificare, introdusă de un fost coleg - până la urmă calitatea noastră în viaţă este dată de fapte, nu de culoarea politică -, acum, propunând să se extragă de acolo ceea ce tot Parlamentul, prin votul lui, a acceptat să fie introdus, se spune că nu se poate. Vă asigur că din punct de vedere juridic eu nu vreau decât să extrag un text din lege, introdus acolo tot de Parlament, ca instituţie, astfel încât din acest punct de vedere să nu existe niciun fel de dubiu că am săvârşi o ilegalitate sau că vom încălca vreo normă de tehnică legislativă. Dacă atunci s-a putut, trebuie să se poată şi acum, din punct de vedere juridic. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, avem un raport de respingere întocmit de comisia de specialitate. Supun votului dumneavoastră acest raport de respingere a propunerii legislative, după care vom hotărî cum vom proceda în continuare. Vă rog să votaţi. Cu 24 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, raportul comisiei nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă prezentată de domnul senator Urban, în numele iniţiatorilor. Vă rog să votaţi. Cu 36 de voturi pentru, 24 voturi împotrivă şi nicio abţinere, a fost adoptată propunerea legislativă. (Tabela electronică indică 30 de voturi pentru; Discuţii, rumoare, vociferări, râsete.) Din sală: Nu, nu a întrunit numărul de voturi...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Au fost 36 pentru. (Rumoare, discuţii.) 30 de voturi? Scuze! Pentru stenogramă. Propunerea legislativă a întrunit 30 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, deci nu a întrunit numărul de voturi necesar şi a fost respinsă. Vă mulţumesc.
	Trecem la punctul 36 din ordinea de zi - Propunerea legislativă privind etichetarea produselor care conţin organisme modificate genetic. Este o propunere legislativă având ca iniţiatori un mare număr de deputaţi din partea Grupului parlamentar al PD-L - nu văd pe nimeni în sală (Rumoare, discuţii.) - din partea Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC şi din partea Grupului parlamentar al UDMR... Nu este prezent niciun iniţiator. Îl rog pe domnul vicepreşedinte să prezinte punctul de vedere al Guvernului.
	Domnul Corneliu Ceică: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată, iar principalele motive ar fi următoarele: La nivelul Uniunii Europene, problematica organismelor modificate genetic este larg dezbătută în ceea ce priveşte influenţa pe care produsele care conţin, constau sau sunt obţinute din organisme modificate genetic o pot avea asupra sănătăţii umane, animale şi asupra protecţiei mediului. Procedura comunitară de autorizare a organismelor modificate genetic implică poziţiile tuturor statelor membre, a Comisiei Europene şi EFSA, instituţie ştiinţifică independentă cu rol principal în evaluarea riscurilor alimentelor asupra sănătăţii umane, sănătăţii animale şi protecţiei mediului, la nivelul Uniunii Europene. Din informaţiile deţinute până în prezent, niciun stat al Uniunii Europene, chiar dacă şi-a declarat deschis respingerea faţă de alimentele modificate genetic, nu a impus măsuri naţionale de etichetare specifică. Având în vedere cele prezentate şi faptul că propunerea legislativă propune aplicarea unor cerinţe suplimentare faţă de legislaţia comunitară pentru etichetarea produselor modificate genetic, Guvernul nu susţine această iniţiativă. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, vă rog să ne păstrăm răbdarea încă 15 minute, când vom încheia procedurile. Din partea comisiei, domnul preşedinte Daea. Microfonul 7.
	Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, În comisie s-a discutat, în unanimitate s-a hotărât, în consecinţă, vă prezentăm în plenul Senatului un raport de respingere a iniţiativei. Motivele sunt cele prezentate de domnul vicepreşedinte. În plus, pot spune că suntem prima Cameră sesizată cu o propunere legislativă ce are caracter de lege ordinară.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Doreşte cineva? Domnul senator Urban. Microfonul 2.
	Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu cred că propunerea legislativă este foarte bună. Este foarte bună pentru că noi, consumatorii, avem acest drept de a şti ce anume conţin alimentele pe care le cumpărăm. Avem dreptul de a fi informaţi atunci când mergem să cumpărăm din galantarele magazinelor. Argumentul pe care l-a dat reprezentantul Guvernului şi referirea la agenţia europeană EFSA este mai mult decât nefericită. EFSA, de-a lungul timpului, a fost angrenată în foarte multe scandaluri, şi unul dintre cele mai mari scandaluri a fost legat de faptul că 20 de ani a aprobat folosirea unor aditivi alimentari din gama E-urilor despre care, după 20 de ani, a recunoscut într-un raport oficial că nu au ce să caute în mâncarea noastră, întrucât sunt nocivi, astfel încât eu consider că acest drept al românilor de a cunoaşte ce conţine mâncarea este unul fundamental, care nu poate fi negat, iar această iniţiativă legislativă vine să facă acest lucru. Că nu avem în Europa un sistem similar nu este nimic. Cred că suntem singura ţară din Europa care am brevetat Agenţia Naţională pentru Integritate, iată că aceasta funcţionează. Le este frică altor ţări europene să-şi instituie organisme similare, cum este ANI în România, însă cred că putem să le arătăm noi că iniţiativele şi ideile bune pot să vină şi din România. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Mai doreşte cineva să intervină? Domnule senator Corlăţean, vă rog, microfonul 3.
	Domnul Titus Corlăţean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dezbaterea este extrem de interesantă şi, dacă cunoaştem un pic şi normele europene, ce spune reprezentantul Guvernului este corect. Nu există o obligaţie impusă statelor membre de a eticheta, ceea ce nu înseamnă că nu există dreptul, la nivelul legislaţiei naţionale, de a adopta anumite măsuri, inclusiv de informare a opiniei publice cu privire la ceea ce consumăm. E o chestiune de protecţie a consumatorului, pe care şi la nivel naţional putem să o adoptăm la nivel legislativ. Cel puţin punctul meu de vedere, individual, ca senator, merge în direcţia propunerii legislative. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Dacă nu mai doreşte nimeni să intervină, vă rezum situaţia. Avem un raport al comisiei de respingere a propunerii legislative, Guvernul, prin intermediul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, a dat aviz negativ. Au fost însă două intervenţii, a domnului senator Iulian Urban şi a domnului senator Titus Corlăţean, care s-au referit la principalul argument, că, dacă alţii nu au, nimic nu ne împiedică să avem noi. Aveţi deci o imagine completă asupra acestei dezbateri. O să supun în primul rând la vot raportul comisiei, care este un raport de respingere a propunerii legislative. Vă rog să votaţi. Raportul nu a întrunit decât 26 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 5 abţineri. În aceste condiţii, supun la vot propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Din păcate, nu a întrunit decât 32 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 3 abţineri. Propunerea legislativă a fost respinsă.
	Trecem la punctul 40 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind Codul de etică al poliţistului. Este un proiect de lege al Guvernului. Doamna secretar de stat Irina Alexe este prezentă la dezbateri. (Domnul senator Iulian Urban solicită cuvântul.) Domnul senator Iulian Urban, pe procedură. Microfonul 2.
	Domnul Iulian Urban: Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. Pe procedură, aş vrea să fac o mică subliniere. În fapt, prin această iniţiativă legislativă se instituie modificări în ceea ce priveşte abaterea disciplinară a poliţiştilor. Chestiunile legate de abaterea disciplinară sunt prevăzute în Statutul poliţistului, care a fost adoptat printr-o lege de natură organică. Pe cale de consecinţă, din punct de vedere juridic şi ca tehnică legislativă, acest proiect de lege trebuia încadrat în categoria legilor organice, iar eu fac un apel la Direcţia generală legislativă să constate că nu putea fi încadrat în categoria legilor ordinare şi, fiind lege organică, ar trebui s-o tratăm după convenţia pe care am stabilit-o la începutul acestei şedinţe. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Întrucât s-a ridicat această problemă, dacă-mi permiteţi, voi solicita Direcţiei generale legislative o analiză şi, pentru moment, vă propun să amânăm discuţia asupra acestui punct.
	Trecem la punctul 41 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5.06.2008. (Domnul senator Iulian Urban solicită cuvântul.) Da, domnule senator Urban, vă rog.
	Domnul Iulian Urban: Şi în cazul acestei iniţiative este aceeaşi situaţie. Ea trebuia încadrată în categoria legilor organice, întrucât se instituie nişte infracţiuni...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Propunem amânare, ca şi în cazul celuilalt punct, în aşteptarea unui aviz. Trecem la punctul 42 din ordinea de zi. Sper că nu e aceeaşi situaţie... Domnule senator Attila Cseke, înţeleg că doriţi să interveniţi pe procedură.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă am stabilit că lucrăm astăzi până la ora 13.00, vă rog să observaţi că proiectul de lege înaintat de Guvern are termen pentru adoptare tacită în data de 2 decembrie 2009. Raportul este de respingere, votat în unanimitate de comisia de specialitate, iar dacă amânăm discuţiile, va trece prin adoptare tacită. Eu cred că trebuie să discutăm despre acel proiect de lege, având un raport de respingere în unanimitate, adică se propune respingerea proiectului de lege. Dacă se va amâna, va trece prin adoptare tacită. Eu cred că nu vrem să se adopte tacit şi aş propune să-l dezbatem totuşi.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Stimaţi colegi, nu ar fi prima oară. În al doilea rând, cred că afectează mai puţin traseul legislativ, proiectul de lege va fi trimis la Camera Deputaţilor, aceasta fiind Cameră decizională. În cazul în care s-a făcut o propunere de către domnul senator Urban privind solicitarea unui punct de vedere, dânsul fiind de părere că se încadrează, prin dispoziţii, în categoria legilor organice, ca şi pentru propunerea legislativă de la punctul 41, dacă domnul senator Attila Cseke face o propunere oficială, sigur că eu voi fi obligat s-o supun la vot. Pentru moment, propunerea ar fi să lăsăm proiectul de lege să-şi urmeze cursul. Vă rog, domnule senator Cseke, microfonul 2.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Domnule preşedinte, aş propune ca punctul 40, Proiectul de lege privind Codul de etică al poliţistului, să-l dezbatem. Altfel, va trece prin adoptare tacită. Propunerea comisiei de fond este de respingere, adică cred că este de discutat. Altfel, dacă îl amânăm, va trece prin adoptare tacită. Eu propun dezbaterea. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Deci domnul Attila Cseke propune dezbaterea. Vă rog să vă pronunţaţi... (Domnul senator Traian Constantin Igaş solicită cuvântul.) Mă scuzaţi, domnul senator Igaş, microfonul 2.
	Domnul Traian Constantin Igaş: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Cred că domnul senator Iulian Urban avea dreptate când spunea că această iniţiativă legislativă a dânsului şi proiectul de lege al Guvernului fac parte din categoria legilor organice. Nu avem încă un răspuns concret din partea Secretariatului tehnic. În aceste condiţii, domnule preşedinte de şedinţă, pentru a clarifica şi pentru a nu intra într-o dezbatere înainte de a şti dacă este o lege organică sau ordinară, eu vă propun o pauză de consultări cu liderii de grup, ca să vedem ce facem în continuare. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Doamna senator Doina Silistru. Microfonul central. Vă rog.
	Doamna Doina Silistru: Aş vrea să spun că pentru toate iniţiativele care au termenul de adoptare tacită în data de 2.12.2009, fiindcă săptămâna viitoare avem activitate în circumscripţiile electorale, termenul de adoptare tacită se va împlini în data de 9.12.2009, deci până săptămâna cealaltă se poate rezolva problema. (Domnul senator Cseke Attila Zoltán solicită cuvântul.)
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Cseke, pe mine mă puteţi contrazice, dar pe doamna senator Silistru, vă rog eu, nu, mai ales că are dreptate în cazul acesta, nefiind zile cu activitate în plenul Senatului. Vă rog. Microfonul 2.
	Domnul Cseke Attila Zoltán: Domnule preşedinte, Sunt de acord cu doamna senator. Dacă termenul de adoptare tacită s-a transferat pe 9 decembrie anul curent, sunt de acord să amânăm dezbaterile şi să le luăm în dezbatere după ce revenim. Mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Atunci, le trecem pe ordinea de zi a şedinţei plenului din data de 9 decembrie 2009. Nu au termen de adoptare tacită... (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.) Haideţi, lăsaţi, domnule... Sigur, evident.
	Microfonul 2. Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2. Dacă este pe procedură... Domnul senator Oprea.
	Domnul Dumitru Oprea: De data aceasta n-o să aveţi motiv să vă supăraţi, dar vorbesc în numele multor angajaţi ai Senatului, din partea comisiei de unde am primit mesajul, şi anume: este un tratament discriminatoriu între întregul personal administrativ al nostru şi cel de la Camera Deputaţilor. Aici au pierdut circa 15% din salariu, timp de patru zile, iar la Camera Deputaţilor au pierdut numai procentul pentru o zi, iar sărbătorile de iarnă vin şi la unii, şi la alţii cu aceleaşi obligaţii. Poate Biroul permanent al Senatului, că acesta a fost gândul meu, să discute cu colegii de la Camera Deputaţilor pentru importarea metodei folosite de ei.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă cer scuze, este o altă temă. Dacă, într-adevăr, e o temă care îi preocupă şi pe alţi colegi, ce pot să vă promit este că la prima şedinţă a Biroului permanent al Senatului voi ridica această problemă şi voi cere, în numele dumneavoastră, corelarea regimului aplicabil funcţionarilor de la Camera Deputaţilor cu al celor de la Senat, lucru care mi se pare normal. Dar, revin. Deci am căzut de acord ca cele două puncte să fie înscrise pe ordinea de zi a şedinţei din data de 9 decembrie anul curent, fără probleme, fără adoptare tacită. Până atunci, o să rog departamentul de specialitate să ne prezinte un punct de vedere în legătură cu caracterul acestor legi.
	Trecem la punctul 42 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a alin. (1) al art. 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 28/2009 privind registrul agricol. Iniţiatori sunt mai mulţi deputaţi PSD+PC şi un deputat PD-L. Nu este nimeni prezent. Îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu, din partea Guvernului, să ne prezinte, pe scurt, punctul de vedere, după care domnul senator Belacurencu ne va prezenta raportul comisiei. Vă rog, microfonul 8.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Doamnelor şi domnilor senatori, Iniţiatorii sesizaseră în textul Legii privind registrul agricol o greşeală care a fost sesizată şi de cei care se ocupă de monitorizarea procesului legislativ şi printr-o rectificare din 25 mai 2009 s-a înlocuit acea eroare. Practic, iniţiativa colegilor noştri nu mai are obiect, lucru pe care l-a sesizat şi comisia şi, evident, nu există decât o soluţie - respingerea acestei iniţiative.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Belacurencu, confirmaţi?
	Domnul Trifon Belacurencu: Da, domnule preşedinte. Comisia a întocmit un raport de respingere. Am primit un aviz negativ de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Stimaţi colegi, doriţi să interveniţi la dezbateri generale? Dacă nu, supun la vot raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Raportul a fost adoptat cu 39 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. În consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	Trecem la punctul 43, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 13 şi 14 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Iniţiator este domnul deputat Gheorghe Zoicaş. Nu este prezent. Din partea Guvernului, domnule Valentin Iliescu, vă rog.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Iniţiativa legislativă a colegului nostru, domnul deputat Zoicaş, îşi propune modificarea şi completarea art. 13 şi 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, propunând, de fapt, trei lucruri importante: În primul rând, eliminarea contribuţiilor asociaţiilor de proprietari pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, care, în prezent, este de 20%. Vă reamintesc contribuţia cu care vine fiecare parte: 50% Guvernul, 30% administraţia locală, 20% asociaţiile de proprietari. Iniţiatorul propune să se elimine această contribuţie de 20%, practic, cetăţeanul limitându-se doar la suportarea cheltuielilor de înlocuire a ferestrelor. În al doilea rând, stabilirea faptului că lucrările de reabilitare termică vor fi finanţate 70% din alocaţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, şi returnarea eşalonată a contravalorii lucrărilor de reabilitare executate.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Avem toate elementele...
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Fac o singură precizare, şi anume că acceptarea acestei iniţiative legislative ar bulversa întregul proces aflat în derulare şi, de asemenea, există inclusiv elemente de natură financiară care nu pot să permită aplicarea acestei iniţiative legislative.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Deci Guvernul nu susţine propunerea legislativă. Raportul comisiei este prezentat de domnul senator Belacurencu.
	Domnul Trifon Belacurencu: Comisia a adoptat un raport de respingere. S-a primit aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital. Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Günthner, microfonul 2.
	Domnul Günthner Tiberiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Practic, această modificare propusă de colegul deputat vine în întâmpinarea celor care nu au posibilitatea de a contribui cu această cotă de 20%, sumă destul de semnificativă de multe ori, şi propune ca, în contul acestei sume, practic, să se renunţe la înlocuirea tâmplăriei, care, de cele mai multe ori, corespunde acestei valori, deci reprezintă cam 20% din valoarea lucrărilor de izolare. Părerea mea este că această propunere ar putea veni ca o variantă pe lângă legea de bază, dar să înlocuiască în totalitate legea pe care Guvernul a promovat-o nu cred că este în ordine şi de aceea în varianta care se propune eu sunt de acord cu raportul de respingere. Vă mulţumesc.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt. Am înţeles că respingerea nu ar însemna neapărat că ideea în sine nu ar putea fi preluată într-o formă care să o facă compatibilă cu prevederile actuale. Cu toate acestea, noi va trebui să tranşăm asupra acestei propuneri. Avem un raport de respingere, iar Guvernul nu susţine propunerea legislativă. Mai întâi, supun la vot raportul de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 39 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere a fost adoptat, în consecinţă, propunerea legislativă a fost respinsă.
	La punctul 44 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 12/2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală. Este ultimul punct pe care îl mai abordăm astăzi. Este vorba de o propunere legislativă a unui grup important de senatori PD-L, în frunte cu domnul senator Dobra, pe care nu-l mai văd aici, domnul senator Mihail Hărdău, domnul senator Petru Başa şi alţii. Dacă nu doreşte nimeni dintre iniţiatori, îl rog pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să ne spună dacă Guvernul sprijină sau nu şi de ce da sau nu.
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Colegii noştri vin cu multe puncte de vedere de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006: acordarea unui sprijin, inclusiv pentru achiziţionarea unei locuinţe, nu numai pentru construcţia de locuinţe, aşa cum şi-a propus Guvernul; reducerea procentului subvenţiei acordate de la bugetul de stat de la 30%, cât este în prezent, la 20%; de asemenea, adăugarea unei noi categorii de beneficiari ai programului, respectiv persoanele sau familiile evacuate din locuinţe ce fac obiectul unor legi de restituire către foştii proprietari; o altă modificare importantă este aceea a condiţiilor ce trebuie îndeplinite cumulativ de către beneficiarul programului, în sensul ca aceştia să nu fi deţinut în proprietate o locuinţă, indiferent de suprafaţa acesteia. În primul rând, iniţiativa vine în incidenţă cu Programul guvernamental, în sensul că Guvernul îşi propune nu să susţină cumpărarea de locuinţe deja existente, ci construcţia de locuinţe proprietate personală. În privinţa sistemului de subvenţionare şi acolo există nişte diferenţe majore. Subvenţia pentru construcţia de locuinţe prin credit ipotecar era în cuantum de 20% din valoarea locuinţei construite, dar fără a depăşi valoarea echivalentă în lei a 10.000 de euro. Pe fondul crizei economice manifestate la finalul anului trecut, s-a adus o modificare importantă, ţinând cont de puterea de cumpărare a populaţiei şi de înăsprirea condiţiilor de creditare imobiliară. În aceste condiţii s-a diminuat foarte mult posibilitatea ca cetăţenii să aibă acces la o locuinţă. Repet, ca filozofie, nu se suprapune cu intenţia Guvernului de a susţine activitatea economică. Mai sunt două lucruri importante despre care aş vrea să spun, fiind ultima lege, şi cred că domnul preşedinte îmi permite să spun acest lucru...
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Pe scurt, domnule Iliescu...
	Domnul Valentin Adrian Iliescu: ...scopul Programului naţional privind sprijinirea construcţiei de locuinţe proprietate personală este dezvoltarea construcţiei de locuinţe proprietate personală prin acordarea de subvenţii de la bugetul de stat şi nu are în vedere acordarea de subvenţii şi în cadrul achiziţionării unei locuinţe deja existente. În ceea ce priveşte sprijinul acordat de stat în vederea achiziţionării unei locuinţe, acest aspect a fost deja reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, programul pe care vi-l amintiţi foarte bine sub titulatura "Prima casă", program guvernamental care are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţionarea unei locuinţe.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule senator Belacurencu, foarte scurt. Raportul este de respingere.
	Domnul Trifon Belacurencu: Raportul este de respingere, domnule preşedinte. Avize favorabile au transmis Consiliului Legislativ şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi. Caracterul legii este de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. La dezbateri generale doreşte cineva? Vă rog, domnule senator Ovidiu Marian.
	Domnul Ovidiu Marian: Domnule preşedinte, Pentru că sunt şi eu printre iniţiatori, vă rog să constataţi că nu avem cvorum să dezbatem acest proiect de lege şi cred că este destul de important şi pentru mine, şi pentru colegii mei să fim prezenţi să-l putem dezbate.
	Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, La această oră a mai constata că avem cvorum sau nu ar face parte dintr-un exerciţiu de tipul celor care încearcă să stabilească sexul îngerilor. Ştim bine că nu au sex. Vă propun atunci să ne oprim aici. Propunerea legislativă este dezbătută, iar votul va fi dat în viitoarea şedinţă. Vă mulţumesc tuturor şi vă doresc mult succes!
	Şedinţa s-a încheiat la ora 13.00.