Şedinţa Senatului din 8 decembrie 2009

		Şedinţa a început la ora 15.20. Lucrările au fost conduse de domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David şi de doamna senator Doina Silistru, secretari ai Senatului.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Vă propun să începem cu declaraţiile politice şi, după aceea, să trecem la aprobarea ordinii de zi. Avem înscrişi pe listă pentru declaraţii politice cinci colegi de la Grupul parlamentar al PD-L, de la Grupul parlamentar al Alianţei politice PSD+PC, deocamdată, nu este nimeni nici în sală, nici înscris pentru declaraţii politice, de la Grupul parlamentar al PNL sunt înscrişi trei colegi şi, evident, de la Grupul parlamentar al UDMR, domnul senator Attila Cseke. Vă solicit îngăduinţa să îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, şi se pregăteşte domnul senator Cornel Popa, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.
		Domnul Dumitru Oprea: Domnule preşedinte de şedinţă, Dragi colegi, Declaraţia politică are titlul "Reconcilierea românilor - o prioritate după alegeri". Tocmai s-a terminat o campanie electorală lungă şi extrem de dură. După numeroase surprize şi răsturnări de situaţie, avem un preşedinte ales. Dincolo de succesul unei persoane sau al unei echipe, rezultatele acestor alegeri înseamnă o mare victorie pentru efortul de reformare a ţării. Românii au arătat că îşi doresc un stat modern, cu instituţii mai suple şi mai eficiente. Ţara s-a împărţit însă în două tabere şi pasiunile politice s-au manifestat până în ultima clipă. Evident, după caz, bucuria şi dezamăgirea de moment sunt mari, nu avem însă timp de niciun fel de sărbătoare, pentru că avem enorm de multe de făcut. Decepţia celor care au pierdut provoacă însă tensiuni inutile. Cele câteva zecimi de procent care i-au separat pe Traian Băsescu şi Mircea Geoană sunt motiv de contestări şi acuzaţii. Mi se pare absurd ca acum, când toţi cetăţenii sunt epuizaţi de nesfârşite scandaluri politice, să mai îndure încă unul. Numai în ţările fără prea multă experienţă democratică mai există astfel de bănuieli şi renumărări de voturi, în lumea civilizată cel care pierde are demnitatea să accepte verdictul votului şi să se supună lui. Mai mult decât atât, deşi urnele s-au închis, ţara nu este nicidecum într-o stare mai bună decât acum câteva zile. Finanţele statului sunt într-o situaţie critică, iar preşedintele trebuie să gestioneze într-un timp cât mai scurt problema prim-ministrului. Suntem nevoiţi să facem un guvern stabil până la sfârşitul anului, gata să prezinte un program de guvernare, un proiect de buget pentru 2010 şi să primească delegaţia Fondului Monetar Internaţional. Totul este sub semnul urgenţei şi cred că orice politician responsabil ar trebui să înţeleagă, măcar acum, asta. Nu în ultimul rând, învingătorii nu trebuie să uite nevoile şi aspiraţiile celor care au votat altfel decât pentru ei. Cu toţii merită aceeaşi apreciere şi ei trebuie asiguraţi că proiectul Traian Băsescu are în vedere şi bunăstarea lor, însă mai important decât orice, pentru toţi românii, este momentul reconcilierii. Vremea disputelor a trecut, e timpul să construim împreună, începând chiar de acum. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL, şi se pregăteşte domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog. Microfonul central.
		Domnul Cornel Popa: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia de astăzi am intitulat-o "Despre marea inaugurare a micii autostrăzi". Stimaţi colegi, Am să vă vorbesc astăzi despre inaugurarea unui capăt de autostradă, făcută cu mult fast săptămâna trecută de domnul Boc, domnul Berceanu şi alţi trepăduşi. Chiar şi "capăt de autostradă" este impropriu spus, pentru că acel tronson nu începe, şi nici nu continuă nimic, este doar rezultatul ambiţiei domnului Boc de a ne demonstra că poate face asta. Mă şi mir cum de nu a numit acel ciot de drum "Magistrala Boc". Celor care au uitat le reamintesc că s-au împlinit opt ani de la adoptarea Declaraţiei de la Oradea, semnată de parlamentari şi preşedinţi de consilii judeţene din judeţele Bihor, Cluj, Harghita, Maramureş, Mureş, Satu Mare şi Sălaj, precum şi din judeţele Hajdú-Bihar şi Szabolcs-Szatmár- Bereg din Ungaria. Acest act de voinţă colectivă cerea introducerea autostrăzii Borş - Oradea - Braşov în Programul prioritar de construcţie a autostrăzilor din România, ceea ce s-a şi întâmplat, de altfel, prin Legea nr. 1/2002, după şase luni de la acea declaraţie. Voinţa reprezentanţilor ardelenilor urma să nască proiectul Autostrada Transilvania, care ar fi ajutat enorm infrastructura românească şi ar fi reprezentat un progres real în domeniul transporturilor. Nu pot să-mi exprim mai clar şi mai obiectiv de atât opinia în legătură cu acest proiect pentru care am dus ani buni de negocieri pentru realizarea lui, şi când lucrurile intraseră în sfârşit în linie dreaptă, ne-am împiedicat de domnul Boc. Vă mărturisesc că nu am crezut că premierul demis va merge cu ambiţia personală atât de departe. Acest primar şi premier cu jumătate de normă a ajuns azi să se laude cu un ciot de autostradă, care nu ajută cu nimic proiectul-mamă, fiind făcut în pripă, cu porţiuni care se surpă, şi doar pentru că, în felul acesta, dă el bine în faţa electoratului clujean. Prea puţini ştiu însă că domnul Boc a fost printre puţinii politicieni ardeleni - atunci era deputat - care nu au catadicsit să participe la întâlnirea de la Oradea, dar, cu toate acestea, are tupeul să-şi aroge acest proiect drept realizare personală şi, probabil, tocmai de aceea îşi permite acum să-şi bată joc cu atâta nepăsare de principala magistrală rutieră ce ne leagă sau care ar putea să ne lege de Europa. Dar minciuna şi nesimţirea au picioare scurte şi trebuie să se termine aici. Îi cer domnului Boc să le ceară scuze în mod public bihorenilor şi sălăjenilor, pentru că a ciopârţit proiectul iniţial al autostrăzii şi pentru că i-a privat de beneficiile acesteia pentru mulţi ani. De asemenea, domnul Boc trebuie să ceară scuze întregii ţări pentru soiul de trafic de influenţă şi pentru favorizarea incorectă pe care le-a făcut, canalizând toată finanţarea numai spre tronsonul din Cluj şi, cu foarte mici excepţii, la Suplacu de Barcău. Nu vreau să mă înţeleagă greşit clujenii. Mă bucur dacă le este folositor acest tronson, dar, cu siguranţă, ar fi fost cu mult mai mulţumiţi dacă ar fi condus pe autostradă până la Bucureşti sau măcar până la Braşov, dacă se lucra în mod logic, fără intervenţii din partea premierului demis. În loc să parcurgă etapele fireşti şi să continue autostrada construită de maghiari până la graniţa cu România, adică tronsonul să plece din Borş, domnul Boc a considerat că este mai potrivit să o transforme în centura oraşului Cluj-Napoca, unde, probabil, vrea să mai candideze ca primar. Este o dovadă de diletantism, care a caracterizat, de altfel, întregul său "ciot" de mandat ca prim-ministru. Ce aşteptări mai putem avea atunci de la un astfel de politician fără cuvânt? Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Attila Cseke, din partea Grupului parlamentar al UDMR, şi se pregăteşte domnul senator Gheorghe Bîrlea, Grupul parlamentar al PD-L.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Ciuruială versus normalitate şi democraţie". Stimaţi colegi, Suntem după o campanie electorală prelungită, de mai mult de 45 de zile, cu procedee dintre cele mai diverse folosite în această campanie, multe dintre ele, din păcate, nu tocmai pozitive. Am avut două tururi de scrutin, cu învingători schimbători de noaptea până dimineaţa. Am avut de toate în această campanie electorală: începând de la dosariadă şi continuând cu debandada organizării unor dezbateri televizate, dar, ca să nu ne plictisim prea tare, şi filmuleţe din campanii trecute şi stenograme brusc apărute, exact acum, la nevoie. Am mai avut apoi şi metode originale de a face campanie electorală, metode neortodoxe, din păcate prezente în peisajul electoral de o vreme încoace. Dacă nici acum puterile statului nu vor înţelege să-şi facă datoria pentru a arăta tuturor care sunt consecinţele legale ale folosirii acestor metode, ne vom scufunda şi mai mult în mocirla ce înconjoară aproape fiecare proces electoral. Această procedură electorală se va finaliza, într-un fel sau altul, în perioada următoare. Este atribuţia instituţiilor abilitate ale statului să facă lumină acolo unde este necesar şi să ne dea verdicte acolo unde totul este clar. Alegerile prezidenţiale au scos în evidenţă foarte multe carenţe, atât la nivel legislativ, cât şi organizaţional, dar ne-au arătat şi faptul că nici noi, clasa politică, nu ne-am preocupat destul să creăm modele şi exemple pozitive în procesul electoral. Acuzaţiile de fraudă şi turism electoral au izbucnit din nou, cu o intensitate nemaiîntâlnită până în prezent. Va rămâne, în schimb, rezultatul votului, care va fi stabilit de cei competenţi. Oricum va fi, este evident că acest vot a arătat tuturor cetăţenilor că fiecare vot contează şi că se poate câştiga sau pierde la diferenţă foarte mică. Este, apoi, şi atitudinea competitorilor, desigur, după o campanie electorală obositoare, dar, totuşi, care ar trebui să corespundă unor standarde, dacă nu europene - pentru că se pare că de multe ori nu suntem capabili a fi la înălţimea acestora -, măcar la nivelul bunului-simţ. Cine crede că în decembrie 2009, în România, stat membru al Uniunii Europene, este timpul vendetelor politice şi că toţi cei care nu au fost de o parte sau alta a baricadei trebuie înlăturaţi se înşală amarnic. Cine crede că e momentul să fie ciuruită clasa politică doar pentru că există şi că această atitudine face bine în clădirea unui mesaj către electorat va ajunge să fie nelegitimat, mai devreme sau mai târziu, exact de acest electorat, dar, până atunci, rămâne ca, până la concretizarea acestui ciuruit de "duşmani ai poporului" - am denumit clasa politică -, noi, cei ce urmează să fim astfel înlăturaţi, să ne facem datoria. Datoria înseamnă, azi, a face legi bune, care să ajute la ieşirea din criza economică în care ne-a băgat Executivul celui care ciuruieşte tot ce îi apare în cale şi nu are capul plecat, conform cerinţelor stăpânului. Eu, tânăr politician, aflat la primul mandat în Camera superioară a Parlamentului României - pe care unii, cu mitralieră politică, vor să o execute pentru totdeauna -, mă ofer să fiu în primul rând, dacă este vorba să fim ciuruiţi cu toţii cei care nu corespundem criteriilor descrise de stăpân. Mulţi dintre noi, stimaţi colegi - e momentul să spunem acest lucru, pe care îl simţim aproape zi de zi de când ne-am început mandatul -, poate ne-am înşelat în aşteptările noastre faţă de parlamentarism, faţă de ideea de democraţie în România secolului al XXI-lea. Am crezut în mai mult, am crezut că va fi mai uşor de impus viziunile pe care le avem, am venit cu proiecte, gânduri şi ţeluri nobile în Parlamentul României şi sunt sigur că, dacă am fi lăsaţi, am face lucruri dintre cele mai bune pentru această ţară. Ne cunoaştem colegiile, ne cunoaştem electoratul mult mai bine decât l-ar putea şti un ministru sau un conducător de instituţie de la Bucureşti, care se bazează pe analize întocmite de servicii deconcentrate, ştim ce ar trebui făcut, dar ce să facem când Executivul îţi fură ideile, când propunerile tale legislative sunt luate în batjocură de către structurile statului, când ţi se propune un guvern în care, pentru prima oară după foarte mult timp, se desfiinţează postul de ministru pentru relaţia cu Parlamentul? Recâştigarea încrederii cetăţenilor în oamenii politici pare astfel o utopie, dar tot utopie părea şi când oamenii au început să spere la înlăturarea regimului comunist atotputernic şi când unele partide politice au început să spună că singurul drum al României este integrarea euroatlantică sau când visam să trecem graniţele ţării doar cu actele de identitate. Stimaţi colegi, utopiile sunt pentru a fi răsturnate, pentru a fi înlăturate şi făcute nevăzute de parcă nici nu ar fi existat. Vă spuneam că sunt gata să mă expun primul să fiu ciuruit, dacă aceasta este dorinţa celui care ne e destinat să ne conducă, dar cum şi utopiile sunt pentru a fi răsturnate, şi clasa politică, şi, în cadrul ei, tinerii din această clasă politică sunt pentru a lupta împotriva mecanismului care ne propune condamnări şi execuţii politice în masă, gen ciuruit. Aşa că, înainte de toate, înainte de a fi ciuruit, sunt sigur că, împreună cu mulţi colegi foarte stimabili din Parlamentul României, ne vom lupta cu armele noastre - care nu sunt de eficienţa unei mitraliere, dar sunt totuşi de luat în seamă - pentru idealuri de normalitate şi construcţie în societate, în care nu se încadrează nici ciuruitul, nici distrugerea. Eu îmi doresc o România normală, o societate a bunuluisimţ, cu reguli clare şi coerente pentru toată lumea, o ţară în care se construieşte şi în perioadă de criză economică. Vă rog, vă chem să fim alături, să fim împreună în acest drum al construcţiei normalităţii în politică şi în societate! Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Attila Cseke şi îmi permit doar să-i atrag atenţia că, totuşi, autorul acestei replici, comisarul Moldovan, se află în sală şi e alături de noi, deci nu e o replică nouă.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PD-L, se pregăteşte domnul senator Marius Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL. Aveţi cuvântul, domnule senator Bîrlea.
		Domnul Gheorghe Bîrlea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea se intitulează "Pledoarie pentru logica dialogului" şi v-o dedic dumneavoastră, un liberal pragmatic şi cu mult umor intelectual. Doamnelor şi domnilor, Societatea românească a fost expusă unor puternice emoţii şi încercări cu ocazia alegerilor prezidenţiale, prin cele două tururi de scrutin din 22 noiembrie şi 6 decembrie anul curent. Era previzibilă de multă vreme încrâncenarea cu care se va duce lupta politică. Scenariile tactice au contribuit la o polarizare politică fără precedent atât la nivelul partidelor, la nivelul societăţii civile, cât şi al electoratului. În multe cazuri, declaraţiile politice au fost alimentate de pasiuni împinse până la ură, dialogul a fost fracturat, locul unor poziţii de principiu a fost luat de declaraţii bombastice, populiste, de sintagme agresive. Etica dialogului politic s-a volatilizat, au fost absente, cu premeditare, comportamentele democratice, un nefericit exemplu oferit de unii politicieni cetăţenilor chemaţi la urne, nu puţini dintre ei fiind marcaţi de interogaţia personajelor lui Ion Luca Caragiale: "Dar eu cu cine votez?". S-a derapat uşor într-un triumfalism electoral minor, actorii declamau, adeseori, o căpiţă de vorbe pentru o biată idee. Inevitabil, ne-am amintit de uimirea unui mare şi subtil gânditor referindu-se la câtă energie negativă este capabil românul să investească în bătălia politică, adesea cu rezultate puţin semnificative. Consideraţiile mele par ale unui sceptic intrigat de cantitatea de utopie şi de resentimente revărsată în campania care a trecut, o dovadă clară că avem încă un nefericit deficit în ceea ce priveşte cultura dialogului, respectul pentru diferenţe şi pentru competiţie. Astăzi, ca om politic, mă număr printre cei declaraţi învingători, dar această legitimare pe care ne-a oferit-o electoratul mă obligă şi mai mult să privesc cu respect spre ceilalţi cu care ne-am aflat în confruntarea politică şi să afirm, fără echivoc, că împreună avem responsabilitatea dialogului politic pentru a ne recâştiga şi consolida prestigiul public în faţa celor care ne-au ales. Victoriile, ca şi înfrângerile, trebuie administrate cu înţelepciune. Istoria ne-a dovedit că şi înfrângerile sunt purtătoare de nobleţe şi că, nu de puţine ori, victoriile sunt efemere, dar, dacă învingătorii şi învinşii în politică privesc cu umilinţă şi respect spre interesul naţional şi al cetăţeanului, vor binemerita laude în paginile istoriei. Altfel, căutându-ne scuze şi circumstanţe irelevante, riscăm să ne acoperim de insignifianţă şi penibil. Doamnelor şi domnilor, După cum puteţi observa, această scurtă declaraţie politică este premeditat eliberată de conotaţii politice partizane. Ea îşi găseşte motivarea în convingerile mele intime că, în momente grele pentru comunitatea socială şi pentru ţară, politica eficientă şi demnă de respect trebuie să aibă ca temei logica dialogului, asumată prin declaraţii de principii şi exprimată prin comportamente care să ilustreze atât identităţile noastre doctrinare, cât şi disponibilitatea noastră pentru alternative optime, pentru modernizarea societăţii şi instituţiilor statului, menite să consolideze vocaţia noastră europeană, pentru valorile democraţiei şi statutul nostru de ţară europeană. Aşadar, domnilor, în numele democraţiei, încă o dată ne somează logica dialogului. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumim foarte mult, domnule senator Bîrlea.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Marius Nicoară, se pregăteşte domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Marius Petre Nicoară: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă cineva şi-a imaginat că se va aşterne liniştea peste ţara aceasta după 6 decembrie, s-a înşelat. Suntem în plin proces de negociere, de contestare a alegerilor şi de frământări în toate partidele politice. Mi se pare însă foarte important să avem în vedere interesul oamenilor care ne-au votat şi ne-au trimis aici, în Parlament, şi pe unii dintre noi la cârma ţării. Oamenii aceştia ne urmăresc cu inima la gură din faţa televizoarelor şi ne întreabă pe noi, în teritoriu, ce se va întâmpla cu ei, şi aşteaptă soluţii. Campania aceasta a scos ce este mai rău din noi, ne-a făcut să ne certăm şi să ne aducem argumente unii altora, iar febra electorală i-a cuprins şi pe cei neimplicaţi politic. Au fost cazuri de scandal în familie, fiecare susţinându-şi candidatul. Important este ce facem acum, când am depăşit momentul. Stimaţi colegi, Trebuie să trecem la aplicarea măsurilor anunţate, cele care vor atenua efectele crizei, cele care vor menţine România într-un echilibru, care a fost grav perturbat în ultima perioadă. Nu mai putem continua cu cearta şi scuzele, campania electorală a luat sfârşit. Românii nu mai au răbdare, economia României nu mai poate aştepta. Declaraţia mea politică de astăzi vine după câteva zile petrecute în mijlocul clujenilor, care asemenea tuturor cetăţenilor acestei ţări pretind stabilitate şi rezolvarea problemelor de la noi, oamenii politici care-i reprezentăm. Au aşteptat alegerile, iar acum vor să-şi reia viaţa într-o ţară guvernată, într-o ţară de la care se aşteaptă să le ofere o şansă. Aşadar, mă alătur lor şi îndemn la negocieri rapide şi clare, la consens şi stabilitate. Fac acest lucru fiind în opoziţie, oricât ar părea de ciudat. Trăim vremuri grele pentru noi toţi, nu mai putem gândi lucrurile de pe poziţii de atac permanent. Trebuie să ne comportăm în consecinţă, cu demnitate şi onoare. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu, domnule senator Nicoară.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Gabriel Mutu, se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL. Este? Dacă nu este în sală domnul senator Mutu, atunci am încheiat, practic, faza... Domnule senator Mutu, vă rog frumos. Microfonul central.
		Domnul Gabriel Mutu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Încep prin a spune că România are astăzi, mai mult ca oricând, nevoie de un guvern care, dincolo de nivelul declaraţiilor publice, să fie de dreapta. Programul guvernamental al unei astfel de coaliţii trebuie să fie unul de dreapta. Dacă observăm atenţi opţiunea alegătorilor în ultimii doi ani, deducem că partidele politice care se află la dreapta eşichierului politic românesc au reuşit să obţină, împreună, majoritatea voturilor cetăţenilor. Începând cu noiembrie 2007, momentul primelor alegeri europarlamentare, dreapta a obţinut peste jumătate plus unu din voturile românilor. Ştim cu toţii că la alegerile parlamentare de anul trecut PD-L şi PNL au reuşit să obţină, împreună, 53% din voturile valabil exprimate ale românilor. Şi atunci, ca şi acum, se impunea un guvern de dreapta. Refuzul liberalilor a însemnat, la momentul respectiv, acceptarea unui compromis de către PD-L, care, în scurt timp, a început să îşi arate limitele. Nu este uşor să mixezi două opţiuni, două istorii radical diferite, nu este uşor ca unii să tragă pentru păstrarea cotei unice, iar alţii pentru impozitul progresiv. Astăzi avem nevoie de stabilitate şi de un guvern care să se bucure de susţinerea Legislativului. Suntem obligaţi să învăţăm din greşelile trecutului şi să înţelegem că nici alianţa PD-L cu PSD, şi nici alianţa PNL cu PSD nu au fost privite cu ochi buni de către votanţii celor două partide. Prin urmare, apreciez că cea mai bună soluţie ar fi ca Partidul Naţional Liberal să accepte oferta făcută de noi şi să începem construirea unui nou Cabinet. Trebuie să avem în vedere şi să acceptăm faptul că România este un stat care trebuie reformat din temelii. Din punctul meu de vedere, acest lucru nu poate fi făcut decât printr-o schimbare concretă a statului şi a principiilor pe care acesta s-a fundamentat începând cu 1990. Avem nevoie de o nouă republică, de o nouă Constituţie, de instituţii noi şi de o temeinică regândire a rolului acestora în mecanismul spaţiului public. Din punctul meu de vedere, singurul partid politic capabil să susţină, prin natura sa organică, reforme de tipul celei susţinute de români la referendumul din 22 noiembrie, care sunt de acord cu desfiinţarea privilegiilor, cu debirocratizarea statului sau cu păstrarea cotei unice, este Partidul Naţional Liberal. Totodată, Partidul Naţional Liberal trebuie să fie conştient că poartă o responsabilitate imensă: depăşirea crizei politice şi asumarea unui proiect coerent de guvernare. Ca urmare a noului sistem electoral, PNL a devenit un partid politic care poate înclina balanţa în direcţia care i se pare mai favorabilă, însă o vorbă românească spune că cel înţelept învaţă din greşelile altora. În situaţia de faţă, PNL ar fi cel mai avantajat dacă ar putea trage învăţămintele corecte din relaţia pe care a avut-o PD-L cu PSD pe durata celor 10 luni de coabitare guvernamentală. Mai devreme sau mai târziu, talerele unei astfel de colaborări ies la suprafaţă. Mai mult decât atât, PNL nu are încă forţa necesară de a se opune unui partid mare precum PSD şi ar fi păcat să ajungă doar o remorcă a unui partid de stânga. Cu toate acestea, Partidul Naţional Liberal trebuie să înţeleagă că funcţia de premier nu este una care se negociază. Desemnarea prim-ministrului intră în atribuţiile Preşedintelui României, iar dispoziţiile constituţionale precizează că, în genere, acesta trebuie să provină din rândul partidului cu cele mai multe mandate în Parlament. Consider că Partidul Naţional Liberal nu ar trebui să se cramponeze de un nume sau de o funcţie. Liderii liberali au precizat, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale, că nu se cramponează de funcţii sau de nume. Pentru Domniile Lor important este ca România să fie condusă după nişte principii clare, de bun-simţ. Astfel, în condiţiile acestea, îi putem asigura că vom fi nişte parteneri loiali, care vom respecta termenii contractului prin care vom stabili cum se vor gestiona treburile publice ale ţării până la următoarele alegeri. Nu cred că cineva care doreşte să participe la alcătuirea unui Cabinet bazat pe principiile unei bune guvernări poate pune interesul partidului politic din care provine deasupra interesului naţional. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul senator Ovidiu Marian - Grupul parlamentar al PD-L.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Turul al II-lea al prezidenţialelor - despre mită electorală şi fraudarea alegerilor". În ultimele zile, principalele subiecte de dezbatere în mass-media, şi nu numai, au fost mita şi frauda electorală. Simptomatică pentru Balcani, în general, şi pentru România, în particular, incorectitudinea procesului electoral devine o problemă majoră atunci când diferenţa dintre competitori este mai mică de un procent. Dovezile sunt numeroase şi binecunoscute. Ca să luăm un exemplu recent, la alegerile europarlamentare din iunie toate partidele participante au depus la BEC plângeri şi contestaţii cu privire la practicarea mitei electorale şi a fraudei electorale de către celelalte partide, ridicând, în special, problema turismului electoral. Interesant însă, deşi nu a negat contestaţiile în sine, Biroul Electoral Central a decis: toate anomaliile electorale şi democratice nu au putut influenţa semnificativ rezultatul alegerilor. În aceste condiţii, este legitim să ne întrebăm: oare de câte voturi fraudate şi/sau vândute/cumpărate era nevoie ca să se declare că alegerile au fost fraudate şi că trebuie, în consecinţă, anulate? Acelaşi lucru poate fi spus şi despre turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale. În retrospecţie, imaginile de duminică-seara sunt de-a dreptul groteşti: domnul Traian Băsescu anunţa câştigarea celui de-al doilea mandat înaintea publicării oficiale a exit-poll-urilor, care îl arătau ca învins, şi îndemna la calm în aşteptarea rezultatelor oficiale, pe care, evident, conta. De unde ştia domnul preşedinte ce va indica numărătoarea BEC este o întrebare al cărei răspuns ar vrea să-l ştie peste cinci milioane de români care l-au votat pe Mircea Geoană. Abaterile de la legile şi normele electorale au fost atât de numeroase şi flagrante, încât au ilustrat o adevărată maşinărie de vot portocalie, susţinută puternic de aparatul de stat. Desprinsă, parcă, din faimoasa replică din "Titanic Vals" - "Nu contează cine votează, contează cine numără voturile!", situaţia creată în urma scrutinului de duminică este un afront adus democraţiei, o înjosire a electoratului şi o dramă, în genere, pentru România. Ce s-ar putea face pentru remedierea acestei probleme? Soluţii pentru viitor există: introducerea votului obligatoriu, renunţarea la secţiile speciale sau introducerea unor cartele de identificare electronică, care să împiedice de facto votul multiplu, aplicarea de măsuri drastice celor care au fost prinşi încălcând normele electorale. Poate, în acest fel, se va diminua flagelul mitei electorale, care-i transformă pe mulţi în infractori, cu voie sau fără voie. Cât despre aceste alegeri, având în vedere că diferenţa dintre cei doi este infimă, greutatea fraudei electorale rămâne evidentă pentru toată lumea: frauda a decis viitorul Preşedinte al României. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu domnului senator Frâncu.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu Marian. Microfonul central, vă rog.
		Domnul Ovidiu Marian: Mulţumesc, domnule preşedinte. Titlul acestei declaraţii politice este "După înfrângere, chiar şi planurile cel mai bine întocmite par absurde" şi este un citat ce aparţine scriitorului rus Dostoievski. Nimic nu se potriveşte mai bine pentru cei care au pierdut alegerile din 6 decembrie decât acest citat. Ce s-a întâmplat duminică-noapte, după numărarea voturilor, i-a bulversat pe cei care, iniţial, s-au crezut învingători. Cei care au făcut parte din coaliţia anti-Băsescu s-au îmbătat cu apă rece la ora 21.00, când s-au afişat exit-poll-urile. Au crezut că au învins. Planul bine pus la punct - în care erau cunoscute toate datele problemelor, în care se ştia numele câştigătorului, în care se ştia numele premierului, al preşedintelui Senatului şi al principalilor oameni care urmau să facă parte din Executiv - a eşuat. Şi acum, aşa cum spunea şi Dostoievski, totul pare absurd: preşedintele susţinut a pierdut alegerile, iar premierul susţinut a spus că preferă să rămână primar. Intrigant este însă altceva: de ce unii nu acceptă rezultatul acestor alegeri? Mircea Geoană trebuie să accepte că a pierdut bătălia electorală cu Traian Băsescu. Ştiu că pare absurd să fii susţinut de aproape întreaga clasă politică, de blocuri sindicale, de media, şi să nu reuşeşti să obţii peste 50 de procente din opţiunea celor care s-au prezentat la urne, şi, aş adăuga aici, cu atât mai mult cu cât această media a făcut campanie electorală inclusiv în ziua votului. Deşi Traian Băsescu v-a prevenit din prima zi de campanie a turului al II-lea că are un aliat imbatabil - şi aici mă refer la poporul român -, l-aţi luat în derâdere şi, ca de fiecare dată când politicienii iau în derâdere electoratul, se întâmplă ceva firesc: pierd. Domnul Mircea Geoană ar trebui să se simtă jenat, acum, nu de reacţia pe care a avut-o la aflarea rezultatelor de la ora 21.00, ci de faptul că acceptă ca PSD să conteste rezultatele oficiale ale alegerilor. Ce câştigă Partidul Social Democrat din toate acestea? Vă spun eu: nimic. Ce câştigă românii din toate acestea? Tot nimic. Ba mai mult, românii pierd foarte mult din această tergiversare. În condiţiile în care observatorii din străinătate şi OSCE au spus clar şi răspicat că alegerile s-au desfăşurat în condiţii normale, ce sens are acum ca PSD să conteste până în pânzele albe voturile românilor? Domnilor colegi de la Partidul Social Democrat, nu faceţi altceva decât să împiedicaţi derularea normală a evenimentelor, dar pentru dumneavoastră această practică a devenit deja o obişnuinţă. Se întâmplă la fel ca atunci când aţi preferat să ieşiţi de la guvernare, pentru că aşa vă spuneau consultanţii americani că veţi câştiga. Astăzi, la două luni distanţă, ce constatăm? Cine din PSD îşi asumă astăzi că România a stat pe loc două luni numai din cauza unor ambiţii de ordin personal? Decontează cineva faptul că, timp de două luni, România a funcţionat cu un guvern demis? Nu uitaţi ce aţi afirmat în urmă cu o săptămână. Scenariul dumneavoastră, după ce s-a întâmplat luni la Timişoara, era că Traian Băsescu va pierde alegerile şi va scoate oamenii în stradă, pentru că nu va fi în stare să accepte înfrângerea. Spuneaţi atunci că cel care va pierde va trebui să accepte rezultatele oficiale şi, de a doua zi, câştigătorii să înceapă construirea unui guvern care să contribuie la scoaterea României din criză. Ceea ce faceţi acum vă caracterizează pe deplin: una spuneţi, şi alta faceţi. Cereţi linişte pentru a lucra şi... faceţi gălăgie la Curtea Constituţională. Nu este admisibil ca un om politic matur, care a dorit cu tot dinadinsul să fie preşedintele românilor şi care a fost votat de milioane de români, să se poată încrede mai mult în institute de sondare a opiniei publice decât în instituţiile statului. În final, nu vreau decât să-i reamintesc domnului Geoană de atitudinea demnă pe care a avut-o Ion Iliescu în noiembrie 1996, când a pierdut alegerile în faţa lui Emil Constantinescu. Atunci, Ion Iliescu a acceptat înfrângerea şi a spus că şi în politică ar trebui să adoptăm spiritul olimpismului, care spune: "Ai câştigat, continuă! Ai pierdut, continuă cu perseverenţă!" Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu.
		Stimaţi colegi, în afară de declaraţiile politice pe care le-aţi ascultat, au mai depus declaraţii politice domnul senator Gheorghe David şi domnul senator Traian Constantin Igaş - Grupul parlamentar al PD-L.
		Următoarele declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de senatori la secretariatul de şedinţă:
		Domnul Gheorghe David: Declaraţia politică este intitulată "Poate fi democraţia un sport?!". În situaţii-limită, în delimitarea dintre învingător şi învins, dintre învingători şi învinşi, nu de puţine ori ne amintim sau ne este amintită cugetarea pe care Pierre de Coubertin a pus-o, cu peste un secol în urmă, la temelia jocurilor olimpice moderne: "Ai câştigat, mergi mai departe, ai pierdut, mergi mai departe." În fond, este vorba despre triumful supremei înţelepciuni asupra propriilor limite, şi nu este vorba numai despre indivizii superdotaţi fizic ori intelectual, ci şi, în egală măsură, de colectivităţile care îşi regăsesc năzuinţele şi aspiraţiile în talentul şi abnegaţia celui ales/celor aleşi să-i reprezinte. Că ai ieşit primul, al doilea sau nu ai izbutit să treci nici măcar linia de sosire, importante rămân rosturile oricărei competiţii: acelea de a-ţi evalua lucid propriul potenţial, în comparaţie cu cel pe care, prin regulile jocului, l-ai acceptat să-ţi fie adversar, de a-ţi corecta erorile şi de a dovedi, printr-un gest de supremă frumuseţe, că-ţi este superior şi că îi recunoşti superioritatea printr-o bărbătească strângere de mână. Este ceea ce ar trebui să se întâmple în orice competiţie, inclusiv în cele politice, iar accesul pe primul loc al podiumului să fie acordat celui mai bun, fără ca cei care ţi-au fost competitori să uite ori să cadă victimă neputinţei de a se depăşi într-o viitoare confruntare. Câtă vreme învingătorul îi va simţi în spatele său pe învinşi, se va simţi mai motivat să continue, ieşirea din pluton a celor din urmă nefiind altceva decât dovada neputinţei, că în confruntarea tocmai pierdută nu meritau să le fie pusă pe frunte cununa de lauri, ca supremă recunoaştere a calităţilor dăruite de Dumnezeu. Aidoma oricărui sport rânduit să se desfăşoare după reguli unanim acceptate şi controlate de instituţii anume învestite să vegheze la respectarea lor, câştigătorul şi învinsul, deopotrivă, pentru a putea savura din plin bucuria sinceră a "spectatorilor din tribună", nu au dreptul moral să întineze încrederea ce le-a fost acordată. Arbitrul suprem este "scorul" afişat pe tabela de marcaj, încercarea de a-l contesta prin alte mijloace decât cele unanim acceptate, înscrise în regulamentul de desfăşurare, este sinonimă cu recunoaşterea propriilor limite. Am ţinut să rostesc aceste cuvinte, fiind convins că veţi desluşi dumneavoastră înşivă cui mă adresez, fără a mai fi nevoit să pomenesc numele celor cărora mă adresez. Vă mulţumesc.
		Domnul Traian Constantin Igaş: Declaraţia politică se intitulează "Pledoarie pentru reforma legislativă a României de ziua primei Constituţii postdecembriste a României". Stimaţi colegi, Odată cu încheierea alegerilor prezidenţiale, am intrat într-o nouă etapă şi ne pregătim pentru primii paşi "de a doua zi", formarea guvernării de dreapta, liberală şi democrată. Aşteptăm validarea rezultatelor, iar, între timp, facem demersurile necesare. Înainte de toate, vreau însă să fac o urare specială. Aniversăm astăzi un majorat: prima Constituţie postdecembristă a României, adoptată în vremuri tulburi, în data de 8 decembrie 1991, prin referendum naţional. Ceea ce îmi doresc, atât pentru mine, cât şi pentru toţi cetăţenii care şi-au exprimat deschis dorinţa pentru o schimbare în cadrul referendumului din 22 noiembrie, este o Constituţie nouă, care să răspundă unui context modern intern şi internaţional. Voi face, în continuare, o pledoarie pentru ceea ce preşedintele proaspăt reales, domnul Traian Băsescu, iniţiatorul de drept, numea "proiectul Parlamentului unicameral", dar care este unul mai larg, de revizuire a Constituţiei României. În scurtul timp care a mai rămas înainte de sărbătorile de iarnă, înlănţuirea logică a evenimentelor prinde câţiva paşi esenţiali formării noului guvern. Vreau să profit de acest răstimp pentru a iniţia dezbaterea pe acest proiect esenţial pentru toţi cei de faţă şi, în particular, pentru partidul nostru. Consider că o declaraţie privind viziunea noastră asupra îndatoririlor şi obiectivelor care stau la baza unei viitoare comisii pentru revizuirea Constituţiei este oportună în acest moment şi sper să deschid, prin aceasta, un constructiv şir de dezbateri. Venind şi în întâmpinarea unor probleme cu care ne tot confruntăm, vreau să vă reamintesc, pe scurt, motivele care stau la baza reformei legislative. În primul rând, sunt factorii exogeni presiunilor care vin din interiorul ţării. Va trebui să adaptăm această Constituţie noului context european, cel al prevederilor Tratatului de la Lisabona. Celelalte motive, endogene, pornesc de la reforma parlamentară prin diminuarea numărului de parlamentari, trecerea la Parlament unicameral, trecând prin toate celelalte, şi se încheie cu proiectul de modernizare a României. În paralel cu formarea unei comisii prezidenţiale, Parlamentul trebuie să îşi formeze propria comisie în vederea revizuirii Constituţiei. Este un răspuns firesc dat tuturor cetăţenilor României care au votat referendumul. Concluzionez, susţinând că România are nevoie de o nouă Constituţie, una simplă şi clară, care să cuprindă articole atributive ale puterilor în stat bine delimitate. Numai aşa vom putea depăşi conflictele politice, conflicte care au atins o notă aproape tribală şi care împiedică o guvernare solidă şi stabilă, într-un cadru european. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Înainte de a continua cu ordinea de zi, îl rog pe domnul senator David, secretar de şedinţă, să facă prezenţa, pentru a vedea dacă suntem în cvorum. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul central.
		Domnul Gheorghe David: - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - prezent - Andronescu Ecaterina - prezentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - prezent - Banias Mircea Marius - prezent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - absent - Bădescu Iulian - absent - Bălan Gheorghe Pavel - prezent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - prezent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - prezent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - absentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent - Calcan Valentin Gigel - absent - Câmpanu Liviu - absent - Chelaru Ioan - prezent - Chirvăsuţă Laurenţiu - absent - Chivu Sorin Serioja - prezent - Cibu Constantin Sever - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - prezent - Cordoş Alexandru - absent - Corlăţean Titus - prezent - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Diaconu Mircea - absent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - absent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - prezent - Frunda György - absent - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ghişe Ioan - absent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - prezent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - prezent - Iordănescu Anghel - prezent - Jurcan Dorel - absent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - prezent - Mang Ioan - absent - Marcu Gheorghe - prezent - Mardare Radu Cătălin - absent - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - prezent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - absent - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - absent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Mitrea Elena - absentă - Mitrea Miron Tudor - prezent - Mîrza Gavril - prezent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - prezent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - prezent - Necula Marius Gerard - absent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius Petre - prezent - Nicoară Romeo Florin - prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - prezent - Nicula Vasile Cosmin - absent - Nistor Vasile - prezent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - prezent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - absent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - absent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - prezentă - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Prunea Nicolae Dănuţ - absent - Rasaliu Marian Iulian - absent - Rădulescu Cristian - prezent - Rădulescu Şerban - prezent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - prezent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Sbîrciu Ioan - absent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - absent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - absent - Toma Ion - absent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - absent - Vasilescu Lia Olguţa - absentă - Verestóy Attila - absent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Vă propun să continuăm cu activitatea noastră şi vreau să vă informez că din totalul de 137 de senatori au semnat lista de prezenţă 84 de senatori şi au răspuns la apel 75 de senatori. 4 colegi sunt... În consecinţă, vă propun să trecem la aprobarea ordinii de zi. În casetele dumneavoastră aţi avut proiectul ordinii de zi şi îmi permit, respectuos, să vă atrag atenţia asupra faptului că 23 de proiecte de lege care sunt pe ordinea de zi sunt legi organice, cu excepţia a cinci proiecte de lege care sunt legi ordinare. De aceea voi face un apel la liderii grupurilor parlamentare să ne asigure prezenţa în sală pentru a ne putea desfăşura lucrările, altfel vom fi nevoiţi să întrerupem şedinţa. Acum vreau să supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi. Vă consult dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi sau să trecem la vot. Nu este cazul. Supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi, astfel cum a fost propus de Biroul permanent al Senatului. Vă rog să votaţi. Domnule senator Popa, vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată. Vă atrag atenţia, în mod respectuos, că este o prezenţă destul de slabă. Trecem la programul de lucru, pe care îl cunoaşteţi. Declaraţiile politice le-am parcurs. Intrăm în dezbaterea proiectelor de lege şi vom da vot final pe iniţiative legislative între orele 17.00 şi 18.00; urmează întrebări, interpelări şi răspunsuri între orele 18.00 şi 19.30. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votaţi. Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, programul de lucru a fost aprobat.
		În continuare, vreau să vă informez că, în şedinţa sa de astăzi, Biroul permanent al Senatului a hotărât să vă recomande ca ziua de joi, în care aveam prevăzută şi aprobată şedinţă de plen, să o rezervăm pentru activităţile în comisiile permanente, urmând ca vineri şi sâmbătă să avem activităţi în circumscripţiile electorale. Întrucât noi am aprobat înainte de campania electorală din turul al doilea ca şi joi să avem şedinţă de plen, vă rog să vă pronunţaţi prin vot în legătură cu propunerea ca joi să avem lucrări în comisiile permanente, în loc de şedinţă de plen. Vă rog să votaţi. Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, programul pentru această săptămână a fost aprobat.
		La punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii asupra petiţiilor primite în trimestrul al II-lea şi semestrul I ale anului 2009. Stimaţi colegi, Vreau să vă aduc la cunoştinţă că rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii asupra petiţiilor primite în trimestrul al II-lea şi semestrul I ale anului 2009 au fost depuse în casetele dumneavoastră şi le puteţi consulta.
		La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgenţă pentru dezbaterea şi adoptarea mai multor iniţiative legislative. Le voi lua pe rând, ca să vedem, potrivit procedurii pe care noi am acceptat-o, dacă se susţin. Prima este Propunerea legislativă pentru modificarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. Vă consult dacă se susţine în plen.
		Domnul Puiu Haşotti (din sală): Nu are cine să susţină!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Asta vreau să întreb, dacă se susţine procedura de urgenţă.
		Domnul Puiu Haşotti (din sală): Nu, nu se susţine!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă nu se susţine, nu o putem supune votului dumneavoastră. A doua este Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafeţe de teren, proprietate publică a statului, din administraţia Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, în scopul construirii unui sediu şi a unei biblioteci. Vă consult dacă se susţine în plen. Nu se susţine. Nu este cazul să o supun votului dumneavoastră. A treia este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Susţine cineva procedura de urgenţă? Nu. A patra este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Dintre iniţiatori doreşte cineva să susţină? Nu. A cincea este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Ca să scurtăm timpul, vă rog să luaţi notă de faptul că voi susţine această propunere în calitate de coiniţiator. Supun votului dumneavoastră aprobarea procedurii de urgenţă. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere, a fost aprobată dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei propuneri legislative. A şasea este Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989. Vă consult dacă se susţine procedura de urgenţă.
		Domnul Raymond Luca (din sală): Da!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da. Vă mulţumesc foarte mult. Supun votului dumneavoastră dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei propuneri legislative. Vă rog să votaţi. Cu 52 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri, dezbaterea în procedură de urgenţă a acestei propuneri legislative s-a aprobat. A şaptea este Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. Vă consult dacă se susţine în plen propunerea pentru dezbaterea în procedură de urgenţă a iniţiativei legislative. Nu se susţine. Nu este cazul să o supun votului dumneavoastră. A opta este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Vă consult dacă se susţine dezbaterea în procedură de urgenţă a propunerii legislative. Nu se susţine. Nu este cazul să o supun votului dumneavoastră. A noua este Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenţiei Domeniilor Statului de către partenerii contractuali. Vă consult dacă iniţiatorii susţin în plen dezbaterea în procedură de urgenţă a propunerii legislative. Nu susţin. A zecea este Propunerea legislativă privind stingerea creanţelor reprezentând impozite, taxe şi alte venituri datorate bugetului de stat şi/sau a creanţelor reprezentând contribuţii sociale administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile proprietate a debitorilor. Vă consult dacă se susţine în plen. Nu se susţine. Nu este cazul să o supun votului dumneavoastră.
		Trecem la următorul punct din ordinea de zi. La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru acceptarea Acordului dintre Republica Albania, Republica Austria, Republica Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Republica Croaţia, Republica Cehă, Republica Ungară, Republica Macedonia, Muntenegru, Republica Polonă, România, Republica Serbia, Republica Slovacă şi Republica Slovenia pentru promovarea cooperării în domeniul învăţământului superior în cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare în Europa Centrală (CEEPUS II), revizuit de Comitetul mixt al miniştrilor, în 16 martie 2007, la Zagreb, Republica Croaţia. Proiectul de lege a fost deja adoptat de către Camera Deputaţilor. Din partea comisiei avem un raport de admitere, fără amendamente. Este vorba despre un proiect de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională. Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu. Vă rog. Microfonul 10.
		Domnul Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori! Voi fi foarte scurt şi voi susţine cu câteva argumente necesitatea adoptării de către Senat a acestui act normativ. Prezentul proiect de lege reglementează următoarele aspecte: prelungirea duratei de funcţionare a secretariatului general al acestui program de cooperare de la 5 ani la 7 ani, prelungirea valabilităţii acordului de la 5 ani la 7 ani, amânarea evaluării generale, aceasta urmând a fi finalizată înainte de cel de-al patrulea an academic de funcţionare, păstrarea textului acordului revizuit de către depozitar. Scopul acestui act normativ este ca acordul să se revizuiască în vederea prelungirii perioadei de valabilitate cu doi ani, încheindu-se, astfel, la finele anului universitar 2010-2011, urmând a fi înlocuit de un program identic sau similar. Proiectul de act normativ va fi pus în aplicare fără a fi nevoie de înfiinţarea unor organisme noi sau de extinderea competenţelor celor deja existente. Cheltuielile pentru anul 2009 vor fi acoperite integral de la bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, iar în anii următori cheltuielile vor fi acoperite din acelaşi buget. Ţinând cont şi de punctul de vedere al comisiei de specialitate, însuşit în unanimitate de către doamnele şi domnii senatori, vă adresez dumneavoastră rugămintea de a vota acest proiect de lege.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului senator Mihail Hărdău, pentru a ne prezenta raportul comisiei. Vă rog. Microfonul 7.
		Domnul Mihail Hărdău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a fost sesizată în fond cu proiectul de lege pentru acceptarea acordului dintre ţările din Europa Centrală care să reglementeze cooperarea în domeniul învăţământului superior pentru o perioadă suplimentară de încă doi ani. Avem adoptat în unanimitate un raport de admitere. Menţionez că avem avize favorabile de la Comisia pentru politică externă şi de la Consiliul Legislativ. Legea se încadrează în categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională. Vă rugăm să fiţi de acord cu acest proiect de lege.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte Hărdău. Vă consult dacă sunt intervenţii la dezbateri generale. Doamna senator Andronescu, vă rog. Microfonul 4.
		Doamna Ecaterina Andronescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am venit în faţa dumneavoastră cu rugămintea de a susţine prin vot continuarea acestui program european. Anual, mulţi studenţi şi cadre didactice pleacă în schimburi de bune practici educaţionale. Rezultatele pe care le-am obţinut sunt mai mult decât încurajatoare, de aceea vă adresez încă o dată rugămintea să votaţi proiectul de lege prin care se continuă acest program. Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu este cazul. Stimaţi colegi, avem un raport al comisiei, fără amendamente. Punctul de vedere al Guvernului este favorabil. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei şi proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Cu 64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.
		La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 12/2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală. Domnul senator Dobra. Microfonul 2.
		Domnul Nicolae Dobra: Doresc să susţin această propunere legislativă pentru că sunt unul dintre iniţiatori, iar data trecută am fost la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - pentru o problemă de la Sebeş - şi nu am reuşit să ajung la timp să-mi susţin propunerea legislativă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Care propunere legislativă?
		Domnul Nicolae Dobra: Acesta cu modificarea Legii nr. 12/2007.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Atunci vă rog să luaţi loc în bancă. Fiind vorba despre o propunere legislativă, vă dau primul cuvântul. Rog şi din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului să vină cineva. Noi am dezbătut propunerea legislativă, dar, într-adevăr, domnul senator Dobra nu a putut să-şi susţină propunerea legislativă. Îmi pare foarte rău. Sunteţi de acord să-i dăm cuvântul domnului senator Dobra să-şi susţină propunerea legislativă, deşi este în afara procedurii, înainte de vot? Un moment, domnule senator. Avem un raport de respingere a propunerii legislative. Noi suntem primă Cameră sesizată, ceea ce iniţiatorului îi deschide un câmp larg de acţiune la Camera inferioară a Parlamentului. Domnul senator Belacurencu, din partea comisiei. Vă rog, domnule senator Dobra, în calitate de iniţiator, pe scurt.
		Domnul Nicolae Dobra: Vă mulţumesc. Vreau să vă spun că prin această iniţiativă am vrut să corelez prevederile Legii nr. 12/2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2006 cu Legea nr. 350/2006 - Legea tinerilor. În art. 24 lit. d) din Legea tinerilor se prevede că statul "sprijină construcţia sau achiziţia de locuinţe în proprietate pentru tineri şi familiile de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, acordându-le facilităţi în acest sens". Legea rămâne la această afirmaţie. Eu şi colegii mei am venit cu această iniţiativă legislativă tocmai ca să corelăm cele două prevederi legislative. Rugămintea mea este să votaţi această iniţiativă legislativă, fiindcă vine în sprijinul tinerilor, mai ales al celor care vor să-şi construiască, dar şi pentru cei care vor să-şi achiziţioneze o casă. Este un sprijin real şi concret. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnule preşedinte Belacurencu, doriţi să interveniţi? Domnule secretar de stat Iliescu, doriţi să interveniţi pentru a sprijini propunerea legislativă? Doriţi să mai adăugaţi ceva, domnilor Belacurencu şi Iliescu? Nu. Stimaţi colegi, Avem un raport de respingere. Din păcate, iniţiatorii nu şi-au putut susţine propunerea legislativă. Aţi ascultat pledoaria domnului senator Dobra. Eu sunt obligat să supun votului raportul de respingere, care a fost prezentat de comisie. Vă rog să votaţi dacă sunteţi pentru, împotrivă sau vă abţineţi. Cu 18 voturi pentru, 27 voturi împotrivă şi 4 abţineri...
		Domnul Emilian Valentin Frâncu (din sală): Reluaţi!
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Dacă se solicită, putem relua votul. Stimaţi colegi, precizez încă o dată, avem un raport de respingere. Vă rog să vă exprimaţi prin vot cu privire la raportul comisiei, de respingere. Vă rog să votaţi. Cu 23 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă a unui grup de deputaţi şi senatori. Vă rog să vă exprimaţi prin vot în legătură cu propunerea legislativă ca atare. Vă rog să votaţi. Cu 38 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată. Vă mulţumesc. Vă reamintesc că, din acest moment, intrăm în procedură de vot asupra legilor organice. Îi rog pe cei doi secretari să numere. Primul proiect de lege pe care îl avem este votat cu ceva timp în urmă şi nu am reuşit niciodată să decidem. Deci avem cvorum, suntem 72 în sală.
		Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Vă reamintesc că l-am dezbătut, l-am votat de mai multe ori. Suntem Cameră decizională. Fiind vorba de o lege organică, avem nevoie de 69 de voturi pentru sau împotrivă. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Sunt 74 de senatori în sală. Cu 37 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră transformarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă. Şi această decizie trebuie adoptată cu minimum 69 de voturi. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei nu a întrunit decât 28 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă şi 5 abţineri. Urmează ca votul să fie reluat într-o altă şedinţă a Senatului.
		Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2009 privind desfiinţarea Cancelariei Primului-Ministru şi stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului. Este vorba tot despre o lege organică. De trei ori numai sub înţeleapta mea preşedinţie am încercat să votăm într-un fel sau altul, dar nu am reuşit. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Domnule senator Haşotti, vă rog să votaţi. Cu 36 de voturi pentru, 25 voturi împotrivă şi 5 abţineri, nu s-a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. (Rumoare, discuţii.) Fac un apel respectuos la toţi colegii prezenţi, 74, să votaţi. Întrucât proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă nu a întrunit numărul de voturi necesar, vă propun transformarea acestuia în proiect de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă. Şi pentru acest proiect de lege avem nevoie de minimum 69 de voturi. Vă rog să votaţi. Cu 30 de voturi pentru, 35 voturi împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei nu s-a adoptat. În aceste condiţii, solicităm Biroului permanent să fie reprogramat pentru vot într-o şedinţă viitoare.
		Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi pentru înfiinţarea Fundaţiei "Colegiul Naţional de Afaceri Interne". Şi aici suntem Cameră decizională. Am votat de două ori, acum este a treia încercare. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. Vă rog să votaţi. Cu 50 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 6 abţineri, nu a fost adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră transformarea proiectului de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă în proiect de lege privind respingerea ordonanţei de urgenţă. Vă rog să votaţi. Cu 15 voturi pentru, 34 voturi împotrivă şi 18 abţineri, nici proiectul de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă nu a întrunit numărul necesar de voturi. Votul final se va relua într-o şedinţă viitoare.
		Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti". A fost un raport al comisiei ca urmare a cererii de reexaminare transmise de Preşedintele României. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei, de respingere a cererii de reexaminare transmise de Preşedintele României. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a cererii de reexaminare. Vă rog să votaţi. Cu 36 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar adoptării. În continuare, va trebui să-l transformăm... (Rumoare, discuţii.) Nu? Nu avem ce să facem. Îl vom supune la vot într-o altă şedinţă.
		Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unor suprafeţe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi". Cine doreşte să ia cuvântul pe procedură? Domnul senator Oprea, senator de Iaşi. Microfonul 2.
		Domnul Dumitru Oprea: La punctul 10 s-a reuşit, până la urmă, o inversare, nerespectându-se ceea ce plenul Senatului a hotărât în şedinţele anterioare, mă refer la şedinţa din 28 octombrie. Poate că, dacă s-ar fi dorit sprijinirea Iaşiului, în acea şedinţă s-ar fi supus la vot proiectul de lege înaintat de Guvern şi nu s-ar fi forţat nota cu nişte pretenţii, zic eu, de natură personală, susţinându-se o propunere legislativă. Domnule preşedinte, tot dumneavoastră aţi condus acea şedinţă, şi vă prezint concluziile acelei şedinţe, puse faţă în faţă cu ceea ce pe site-ul Parlamentului şi în mapele noastre se află azi. Am să încep cu partea a doua. Comisia, pe fond, este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Pentru aviz este tot Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Nu am mai auzit aşa ceva! De fapt, pe fond, la punctul 10 a fost sesizată Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Noi am cerut... Dumneavoastră aţi cerut retrimiterea. "Astfel, cu 40 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi două abţineri, s-a aprobat retrimiterea la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Rugămintea mea este" - spuneaţi dumneavoastră - "ca săptămâna următoare să putem avea acest raport, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări." Nu se vorbeşte de un raport suplimentar. Aşadar, aţi cerut raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, pe care, la data de 28 octombrie 2009, noi îl aveam şi era favorabil, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări ataşează acestui raport un aviz, pe care îl aveţi cu toţii în mapă, semnat de domnul senator Toni Greblă, care spune: "Aviz suplimentar pentru Proiectul de lege privind transmiterea unor suprafeţe de teren pentru realizarea proiectului «Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi», cu un amendament." Aşadar, punctul 10 al ordinii de zi nu este unul care să respecte normele elementare de abordare în Parlament, Regulamentul Senatului propriu-zis, fiindcă una am hotărât, şi altceva ni se prezintă în mapă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Eu v-aş propune, în aceste condiţii... Domnule senator Günthner, doriţi să interveniţi pe procedură? Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 2.
		Domnul Günthner Tiberiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Eu cred că obiectul acestor două iniţiative legislative este clar şi, în principiu, cred că toată lumea este de acord. Problema este de prioritate, să fie acceptată iniţiativa Guvernului sau iniţiativa care a fost pornită mai devreme, a colegilor parlamentari. Eu cred că nu are rost să ne formalizăm. Cred că în special domnul senator Oprea, care este senator în Circumscripţia electorală Iaşi, nu are de ce să bage strâmbe acestei iniţiative. Cred că, în sfârşit, s-au clarificat nişte lucruri. Haideţi să-i dăm drumul aşa cum s-a propus. Eu cred că este varianta care s-a hotărât data trecută. Nu cred că este cineva împotrivă ca la Iaşi să se dezvolte aeroportul internaţional. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi... (Domnul senator Dumitru Oprea solicită cuvântul.) Imediat, domnule senator Oprea, vă dau cuvântul. Eu voiam doar să vă spun foarte deschis că am în faţă stenograma şi, într-adevăr, dumneavoastră aţi aprobat, cu 40 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi două abţineri, retrimiterea la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, cu rugămintea de a avea un raport care să fie însoţit şi de avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog, domnule senator Oprea. Microfonul 2.
		Domnul Dumitru Oprea: Am prea mult respect pentru domnul Günthner, încât să nu-l rog să-mi acorde acelaşi respect. În Parlamentul României expresii de genul "băgat strâmbe" nu sunt permise, nici în alte locuri mai puţin relevante nu am auzit. Insist, domnule preşedinte, spunându-vă că dumneavoastră aţi citat încă o dată "acest raport". Noi putem vota la punctul 11 acest raport, care exista la mapă şi care are avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care dă accept favorabil, cu un amendament. Deci la punctul 10, pe fond, este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, raportul este al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, şi se vine cu un raport suplimentar care nu a fost aprobat în Senat. Asta vreau să vă spun. La punctul 11 toate condiţiile sunt îndeplinite.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Daea, vă rog. Microfonul central.
		Domnul Petre Daea: Sigur, aceeaşi stenogramă o avem şi noi. Aceeaşi aducere-aminte ne obligă pe fiecare să înţelegem că, atunci când am pus în discuţie cele două acte normative în faza lor de proiect, au fost plasate pentru discuţii într-o ordine pe care o ştim cu toţii, la o distanţă de mai multe puncte faţă de amplasamentul din programul zilei. Ştim cu toţii că propunerea din sală a fost să se discute în acelaşi timp sau unul după altul, pentru că vizau acelaşi obiect de reglementare. Ce anume? Aeroportul de la Iaşi. Ce doream? Cu toţii doream să dăm o rezolvare. Sigur, acum se discută paternitatea acţiunii. Şi aici au fost discuţii şi au fost luări de poziţii. Noi, la comisie, am avut ca misiune dată de Senat să facem un raport suplimentar. Daţi-ne posibilitatea să prezentăm Senatului ceea ce tot Senatul ne-a însărcinat ca obligaţie în plus faţă de munca comisiei, şi anume decizia pe care a luat-o comisia. Vă asigur, stimaţi colegi, că şi într-un caz, şi în altul avem avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi, la timpul potrivit, vom face precizarea necesară, în aşa fel încât dumneavoastră să fiţi în deplină cunoştinţă de cauză, iar decizia dumneavoastră să nu fie şubrezită de lipsa vreunei informaţii. Vă asigur de fidelitatea prezentărilor în raportul comisiei şi daţi-ne posibilitatea să vă punem în situaţia de a decide. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii pe procedură? Domnule senator Oprea, microfonul 2, vă rog.
		Domnul Dumitru Oprea: Îl rog pe domnul preşedinte Daea să spună când a fost obiectivă comisia: înainte cu o săptămână de 28 octombrie, când a dat raport favorabil pentru Aeroportul Internaţional din Iaşi, sau peste o lună sau alte săptămâni, când a venit cu raport nefavorabil. De fapt, dumneavoastră nu aţi vorbit atunci de raport suplimentar, aţi spus să se prezinte acest raport, care exista la data de 28 octombrie, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări - şi le avem -, de ce trebuie neapărat raport suplimentar, atâta timp cât din stenograma şedinţei reiese că nu s-a cerut aşa ceva şi nu am votat aşa ceva?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Daea, vă rog. Microfonul central.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă asigur, stimate coleg, că şi atunci, şi acum am fost obiectivi şi, pentru a susţine ceea ce am spus, vă dau un element pe care dumneavoastră l-aţi pierdut din vedere în analiza pe care aţi făcut-o şi aţi făcut apel la obiectivitatea acelora care lucrează în comisie. La un proiect de act normativ noi eram comisie raportoare, deci eram sesizaţi pe fond, la celălalt eram doar în situaţia de a da un aviz. Disputa a fost în plen. Atunci, de la celălalt microfon, dar cu aceeaşi judecată - zic eu - clară şi obiectivă, am solicitat să retrimitem actul normativ la una dintre comisii, în aşa fel încât acelaşi obiect de activitate, pe acelaşi tipar juridic, să urmeze un curs unitar de legiferare, într-un cuvânt, să fie acolo unde plenul decide, şi aceasta a fost să fie Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, şi să treacă prin analiza Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări cu un aviz. Iată motivul pentru care am venit cu un raport suplimentar. Nu am făcut altceva decât să răspundem clar, metodic, la ceea ce Regulamentul Senatului ne impune şi plenul a decis. Vă mulţumesc şi aştept să luăm în dezbatere raportul comisiei.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Domnule senator Oprea, microfonul 2, vă rog.
		Domnul Dumitru Oprea: Doar o frază vă mai citez - noroc că se fac stenograme! - şi vă rog încă o dată, cu mare atenţie, inclusiv pe domnul preşedinte Daea, pentru care am o stimă deosebită: "Rugămintea mea este ca săptămâna următoare să putem avea acest raport" - care exista în data de 28 octombrie 2009, făcut de dumneavoastră, domnule preşedinte Daea, la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, pentru Aeroportul din Iaşi -, "cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări". Şi am primit avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Ce e greu de priceput? Nu a vorbit nimeni de raport suplimentar. Încă o dată insist cu acest raport, care era la data de 28 octombrie 2009.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Sigur că noi putem continua dezbaterea respectivă, însă, din punctul meu de vedere, faptul că, în urma raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală a simţit nevoia să facă un raport suplimentar, ţine de procedura pe care dânşii o au de îndeplinit. Haideţi să încercăm să tranşăm prin vot, deşi nu văd perspective. Deci situaţia este următoarea: întrucât s-a aprobat ordinea de zi, o să vă supun întâi la vot propunerea legislativă de la punctul 10. Dacă ea trece cu 69 de voturi, ceea ce mi se pare destul de greu, având în vedere obiecţiunile care au fost exprimate la microfon de domnul senator Oprea, probabil şi cu sprijinul altor colegi... Nu văd posibil acest lucru. Dacă nu întruneşte numărul necesar de voturi, o să trecem la votarea proiectului de lege de la punctul 11. Vă informez respectuos, domnule senator Oprea, nu cred că va trece nici acesta, dar suntem obligaţi să respectăm procedura. Deci avem un raport suplimentar al comisiei, de admitere, cu un amendament propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Este vorba de o lege organică. Înainte de a intra în procedură, o să-l invit pe domnul senator Frâncu, care doreşte să ia cuvântul. Microfonul 6, vă rog.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Stimaţi colegi, Noi, data trecută, am discutat următoarea problemă şi ne-am oprit la propunerea legislativă, pentru că aceasta fusese plasată într-o altă zonă de vot decât proiectul de lege. Deci propunerea legislativă este identică cu proiectul de lege. Ea a fost depusă cu patru luni, subliniez, cu patru luni înainte de proiectul de lege, şi atunci, fiind absolut identice, dacă ne cramponăm de anumite sensibilităţi ale unor persoane, este dramatic ca o problemă legată de aeroportul din Iaşi, de mare importanţă... Este absolut nevoie, cât mai rapid, să se facă acel transfer de terenuri pentru a prelungi pista şi pentru a se putea efectua lucrările de întărire a pistei, absolut necesare. Şi este un act normativ simplu, repet, identic. Numai pentru faptul că cineva a dorit să întârzie adoptarea propunerii legislative, care a venit cu patru luni înainte, şi a ţinut-o la sertar până a venit proiectul de lege, nu mi se pare corect. În al doilea rând, noi am stabilit, ca o cutumă, ca atunci când sunt două acte normative care au acelaşi conţinut, care sunt identice, să prevaleze propunerea legislativă, pentru că Parlamentul este forul care este considerat for legislativ, şi de aceea vă rog din suflet să lăsăm la o parte anumite sensibilităţi personale şi să dăm un vot corect. Numai un vot unanim ar putea să facă să treacă astăzi, fiind numai 69 de senatori în sală, această propunere legislativă, ca şi proiectul de lege, dacă nu se ajunge la o soluţie de compromis. Am putea să amânăm votul pentru ziua de mâine, când, poate, vor fi în sală mai mult de 69 de senatori, pentru că astăzi nu există şansa să treacă niciunul dintre cele două acte normative. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Frâncu, nu vreau să vă contrazic, pentru că nu-mi permit acest lucru, dar vreau să vă spun că mi-e teamă ca nu cumva mâine să fie chiar mai puţini senatori în sală decât astăzi. Mai sunt înscrişi la cuvânt domnul senator Vosganian, domnul senator Onofrei, domnul senator Daea, domnul senator Fekete. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Pe procedură? Pe procedură o să vă rog să-l lăsaţi pe domnul senator Fekete, dacă dumneavoastră nu luaţi cuvântul pe procedură. (Intervenţie neinteligibilă, fără microfon, a domnului senator Varujan Vosganian.) Nu v-am dat microfonul, deci nu se aude ce vorbiţi. O să vă rog să luaţi loc în bancă, domnule senator Vosganian. Domnule senator Fekete, pe procedură. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Fekete-Szabó András Levente: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Noi suntem de acord ca Iaşiul să aibă un aeroport internaţional, aşa cum se cere. Suntem de acord să votăm o variantă. Pentru acest lucru, solicit o pauză de consultări între liderii grupurilor parlamentare. În două minute cred că rezolvăm. Până atunci, eventual, se poate discuta un alt proiect de lege, ca să economisim timpul.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, vă propun să fiţi de acord ca liderii grupurilor parlamentare să se retragă alături pentru o scurtă pauză de consultări de 5 minute, 10 minute sau cât va fi nevoie. Până atunci, sugestia mea este ca şi propunerea legislativă, şi proiectul de lege, care figurează la punctele 10 şi 11 din ordinea de zi, să le lăsăm deoparte şi să trecem la punctul 12 din ordinea de zi, care este o propunere legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România. Este vorba de o iniţiativă legislativă a unui grup important... (Discuţii la prezidiu.) Am fost informat că reprezentantul Guvernului este în trafic şi, în lipsa unei autostrăzi, evident, în Bucureşti, este foarte greu de circulat. Deci punctele 12 şi 13 din ordinea de zi le vom lăsa deoparte, după punctele 10 şi 11, şi trecem la punctul 14 din ordinea de zi. La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reproducerea umană asistată medical. Vă rog, domnule senator Urban. Microfonul 2.
		Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este o lege organică şi eu constat că stăm destul de rău cu cvorumul. Din acest punct de vedere, eu consider că punctele 14 şi 15 din ordinea de zi sunt două iniţiative legislative destul de importante, astfel încât să merite o şansă, să nu ne trezim că la vot vor primi 66 de voturi. Prin urmare, fie trecem mai departe, fie le lăsăm pentru şedinţa de mâine, pentru că nu avem, în acest moment, cvorum.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator, Eu sunt de acord să procedăm cum doriţi dumneavoastră. Nu putem însă, cu de la noi putere, să o amânăm, fiind pe ordinea de zi. Ce pot să fac este să-i mai rog o dată pe cei doi distinşi secretari de şedinţă să-i numere rapid pe cei prezenţi în sală, iar, dacă dumneavoastră doriţi, putem face încă o dată apelul nominal. Mi se spune că în sală sunt 66 de senatori şi, în consecinţă, îl rog pe domnul senator Gheorghe David să verifice prezenţa.
		Domnul Gheorghe David: - Albert Álmos - prezent - Andrei Florin Mircea - absent - Andronescu Ecaterina - absentă - Antonescu George Crin Laurenţiu - absent - Arcaş Viorel - prezent - Ariton Ion - prezent - Badea Viorel Riceard - absent - Banias Mircea Marius - prezent - Bara Ion - prezent - Başa Petru - absent - Bădescu Iulian - absent - Bălan Gheorghe Pavel - prezent - Belacurencu Trifon - prezent - Berca Gabriel - absent - Berceanu Radu Mircea - Guvern - Bîgiu Marian Cristinel - prezent - Bîrlea Gheorghe - prezent - Blaga Vasile - Guvern - Boagiu Anca Daniela - absentă - Boitan Minerva - prezentă - Bokor Tiberiu - prezent - Borza Dorel Constantin Vasile - prezent - Bota Marius Sorin Ovidiu - prezent - Calcan Valentin Gigel - absent - Câmpanu Liviu - absent - Chelaru Ioan - absent - Chirvăsuţă Laurenţiu - absent - Chivu Sorin Serioja - prezent - Cibu Constantin Sever - prezent - Cinteză Mircea - prezent - Coca Laurenţiu Florian - prezent - Constantinescu Florin - prezent - Constantinescu Viorel - prezent - Cordoş Alexandru - absent - Corlăţean Titus - prezent - Crăciun Avram - prezent - Cseke Attila Zoltán - prezent - Daea Petre - prezent - David Cristian - absent - David Gheorghe - prezent - Diaconescu Cristian - absent - Diaconu Mircea - absent - Dobra Nicolae - prezent - Dumitru Constantin - prezent - Fekete-Szabó András Levente - prezent - Feldman Radu Alexandru - prezent - Filip Petru - absent - Fodoreanu Sorin - prezent - Frâncu Emilian Valentin - prezent - Frunda György - absent - Găină Mihăiţă - absent - Geoană Mircea Dan - absent - Ghişe Ioan - absent - Greblă Toni - prezent - Grosu Corneliu - prezent - Günthner Tiberiu - prezent - Gyerkó László - prezent - Haşotti Puiu - prezent - Hărdău Mihail - prezent - Humelnicu Augustin Daniel - prezent - Ichim Paul - prezent - Igaş Traian Constantin - prezent - Ion Vasile - prezent - Iordănescu Anghel - prezent - Jurcan Dorel - absent - Lazăr Sorin Constantin - prezent - Luca Raymond - prezent - Mang Ioan - absent - Marcu Gheorghe - prezent - Mardare Radu Cătălin - absent - Marian Ovidiu - prezent - Marian Valer - prezent - Markó Béla - absent - Mazăre Alexandru - absent - Măgureanu Cezar Mircea - prezent - Mărcuţianu Ovidius - absent - Meleşcanu Teodor Viorel - prezent - Mihăilescu Petru Şerban - absent - Mitrea Elena - prezentă - Mitrea Miron Tudor - absent - Mîrza Gavril - prezent - Mocanu Alexandru - prezent - Mocanu Toader - prezent - Moga Nicolae - prezent - Mustăţea Vasile - prezent - Mutu Gabriel - prezent - Necula Marius Gerard - absent - Nedelcu Vasile - prezent - Nicoară Marius-Petre - prezent - Nicoară Romeo Florin - prezent - Nicolaescu Sergiu Florin - prezent - Nicula Vasile Cosmin - absent - Nistor Vasile - prezent - Niţă Mihai - prezent - Onofrei Orest - prezent - Oprea Dumitru - prezent - Oprea Mario Ovidiu - prezent - Panţuru Tudor - prezent - Paşca Liviu Titus - prezent - Păran Dorin - prezent - Pereş Alexandru - prezent - Pintilie Vasile - absent - Plăcintă Sorina Luminiţa - Guvern - Pop Gheorghe - prezent - Popa Cornel - prezent - Popa Mihaela - prezentă - Prodan Tiberiu Aurelian - absent - Prunea Nicolae Dănuţ - absent - Rasaliu Marian Iulian - absent - Rădulescu Cristian - prezent - Rădulescu Şerban - prezent - Robu Nicolae - prezent - Rotaru Ion - prezent - Ruşanu Dan Radu - absent - Ruşeţ Ion - prezent - Saghian Gheorghe - absent - Savu Daniel - prezent - Sârbu Ilie - prezent - Sbîrciu Ioan - absent - Secăşan Iosif - prezent - Severin Georgică - prezent - Silistru Doina - prezentă - Staicu Dumitru Florian - absent - Stănişoară Mihai - Guvern - Şova Dan Coman - absent - Tămagă Constantin - absent - Toma Ion - absent - Ţopescu Cristian George - prezent - Ţuţuianu Adrian - prezent - Udriştoiu Tudor - prezent - Urban Iulian - prezent - Valeca Şerban Constantin - absent - Vasilescu Lia Olguţa - absentă - Verestóy Attila - prezent - Voicu Cătălin - absent - Voiculescu Dan - absent - Vosganian Varujan - prezent
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Până când domnul senator Gheorghe David verifică apelul, am rugămintea la dumneavoastră să vă ocupaţi locurile în sală şi să facem un efort ca măcar problema aeroportului de la Iaşi să o rezolvăm. Stimaţi colegi, În urma consultărilor dintre liderii grupurilor parlamentare, s-a ajuns la următoarea soluţie: să se adopte propunerea legislativă aşa cum figurează la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unor suprafeţe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi", dar să se respingă amendamentul care figurează în raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Din punct de vedere procedural, ar însemna ca noi, la vot, să respingem raportul cu amendament şi să votăm proiectul legislativ. Vă rog, domnule senator Petre Daea, dacă doriţi, din partea comisiei, dar foarte pe scurt. Microfonul 7, vă rog.
		Domnul Petre Daea: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Interesul este unanim pentru Iaşi şi este bine că este aşa. Procedural, trebuie să ardem etapele necesare, motiv pentru care vă prezint astăzi în plen raportul suplimentar al comisiei, raportul de admitere, cu un amendament care a fost aprobat de comisie, amendament făcut de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Înţeleg decizia dumneavoastră politică, motiv pentru care vă supun la vot... sau preşedintele supune la vot, eu vă prezint, raportul cu acest amendament admis. Deci este raport favorabil cu un amendament admis, care face parte din anexa la raport.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Încă o dată precizez, ca să putem realiza înţelegerea care a fost convenită între lideri, vă voi supune la vot raportul comisiei, care este un raport de admitere cu un amendament, şi, în mod normal, va trebui votat împotriva raportului cu amendamentul admis, după care o să vă supun la vot propunerea legislativă, pentru care ar trebui să votaţi pentru. Aceasta este concluzia liderilor grupurilor politice. În consecinţă, vă supun la vot raportul comisiei, cu un amendament, faţă de care ar însemna să vă pronunţaţi prin vot împotrivă, potrivit înţelegerii liderilor, care sper că sunt capabili să asigure respectarea deciziilor. Vă rog să votaţi. Cu 71 de voturi pentru, raportul a fost respins. 71 de voturi împotriva raportului de admitere. În consecinţă, voi supune la vot... (Replică neinteligibilă din sală.) Vă supun acum la vot propunerea legislativă, fără amendamentul admis. Vă rog să votaţi. În mod normal, ar trebui să votaţi pentru, ca să respectăm decizia liderilor de grupuri parlamentare, dar nu este obligatoriu, evident. Cu 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, propunerea legislativă a fost adoptată. Felicit toţi senatorii de Iaşi pentru contribuţia lor la aprobarea acestui raport, evident, sprijiniţi de liderii grupurilor parlamentare, care au ajuns la o soluţie foarte înţeleaptă.
		În consecinţă, punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unor suprafeţe de teren pentru realizarea proiectului "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi", care este un proiect de lege, nu mai are obiect, dar va trebui să-l introducem în procedură. Avem un raport suplimentar şi îl voi ruga pe domnul senator Petre Daea să-l prezinte. Microfonul 7. Numai un moment, vă rog. Iniţiator este Guvernul... Domnul secretar de stat Iliescu sau... Deşi noi suntem în continuarea discuţiei... Punctul de vedere îl ştim, raportul suplimentar doar, domnule senator Daea.
		Domnul Petre Daea: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Prin logică juridică, am purces la întocmirea unui raport de respingere, dat fiind faptul că nu puteam să reglementăm prin două legi acelaşi obiect de reglementare. Deci un raport de respingere, cu votul unanim al comisiei de specialitate.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Ca să respectăm înţelegerea, având în vedere că a fost adoptat proiectul legislativ anterior, vă supun la vot raportul de respingere, ceea ce nu înseamnă deloc o respingere pe fond a ideii. Domnul senator Oprea. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Dumitru Oprea: Atâtea amendamente au fost, încât aş vrea să fiu sigur că înainte nu aţi votat anularea amendamentului care anula un abuz. Amendamentul sună aşa: "Eliminarea alin. (2) al art. 2, respectiv art. 3 alin. (3)". Acest alineat sună astfel: "Plata despăgubirilor... şi aşa mai departe se va suporta de la bugetul judeţului Iaşi." Acest lucru se elimina prin amendament. Dacă aţi anulat amendamentul, rămâne în vigoare punctul de vedere că judeţul suportă despăgubirile.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, Eu înţeleg că prin aprobarea propunerii legislative problema a fost soluţionată. Deci ceea ce ar trebui în mod logic să facem, ar fi să aprobăm raportul de respingere de la punctul 11 din ordinea de zi. Îl invit pe domnul senator Daea. Microfonul 7, vă rog.
		Domnul Petre Daea: Domnule senator Oprea, pentru liniştea dumneavoastră, aveţi confirmarea celui care v-a prezentat raportul că lucrurile stau aşa, iar Senatul a aprobat în cunoştinţă de cauză şi a decis prin vot o înţelegere pe care am avut-o în prealabil şi care coincide cu punctul dumneavoastră de vedere, iar grija trebuie să dispară din acest moment. Aveţi aprobarea necesară pentru ea şi în condiţiile pe care dumneavoastră le-aţi solicitat. Este un succes al dumneavoastră. Vă puteţi bucura deopotrivă cu colegii de la PNL, şi nu numai. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Doamna secretar de stat, vă rog, dacă doriţi, să exprimaţi un punct de vedere. Microfonul 8.
		Doamna Irina Alexe - secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În expunerea de motive a proiectului de lege promovat de Guvern se precizează foarte clar că Consiliul Judeţean Iaşi a adoptat Hotărârea nr. 115/2009, prin care se însuşeşte declaraţia de angajament privind suportarea din bugetul Consiliului Judeţean Iaşi a despăgubirilor şi a eventualelor daune rezultate din încetarea contractului de concesiune nr. 18/2002, încheiat între ADS, în calitate de concedent, şi Societatea Comercială "Agroind Holboca" - SA, în calitate de concesionar, ca urmare a realizării obiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi". Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Avem un raport de respingere propus de Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Supun votului raportul comisiei, care, încă o dată... Pardon! Doamna senator Popa, vă rog. Microfonul 2.
		Doamna Mihaela Popa: Mulţumesc. Sunt senator de Iaşi şi cred că am dreptul să...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Ştiu, ştiu, fără îndoială. Vă rog.
		Doamna Mihaela Popa: Dragi colegi, eu mă bucur...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi dacă eraţi de Arad, tot aveaţi dreptul, nu numai de Iaşi...
		Doamna Mihaela Popa: Nu, nu, dar am văzut că nu mi-aţi dat cuvântul nici mai înainte. Eu mă bucur că domnul Frâncu, în acest mandat, este atât de interesat de Aeroportul Iaşi. Mi-ar fi plăcut ca şi în mandatul trecut şi dumnealui, şi domnul Fenechiu să fi fost la fel de interesaţi, dar aş vrea să vă spun că Alexandru Xenopol spunea aşa: "Dacă unirea s-a făcut, ea s-a datorat în exclusivitate Moldovei, şi anume centrului ei, Iaşiul, care sângerează şi astăzi de jertfa făcută pe altarul neamului". Aşa că eu vă mulţumesc pentru votul pe care l-aţi adus. Mi s-a părut un vot de orgoliu, atâta timp cât proiectul de lege a fost înaintat de Guvern bine documentat. Domnul Frâncu a ţinut să fie neapărat iniţiator. Mi-ar fi plăcut ca acum patru ani să fi fost iniţiator. Acum aeroportul internaţional ar fi fost şi modernizat. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. (Domnul senator Emilian Valentin Frâncu solicită cuvântul.) Domnule Frâncu, vă rog eu frumos. Toată lumea are dreptate, şi eu am dreptate. Haideţi să încercăm să rezolvăm o problemă practică. E jenant ca Timişoara, care e reprezentată de domnul David, să aibă de mult aeroport internaţional, iar dumneavoastră, cu Xenopol, cu unirea, cu totul, să nu-l aveţi nici astăzi. Domnule Daea, haideţi să scurtăm... Vă rog, domnule senator Daea, foarte scurt. Microfonul 7.
		Domnul Petre Daea: Pentru a pune adevărul în pagina lui, Partidul Social Democrat, prin reprezentanţii Guvernului, a participat la acest proiect şi, mai mult decât atât, astăzi a participat la decizii. Deci dacă vorbim despre unitatea pe care ne-a dat-o astăzi în plen pentru acest proiect, nu trebuie să uităm, şi nici nu trebuie să neglijăm faptul că decizia a fost unanimă, iar Partidul Social Democrat, cu o prezenţă puternică astăzi în plenul Senatului, a contribuit la această decizie. (Aplauze.)
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Oprea, vă rog. Domnule senator Sârbu... Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că toţi au contribuit, cei care au votat pentru aprobarea iniţiativei legislative, cu toţii au contribuit. Domnul senator Oprea, urmat de domnul senator Ilie Sârbu.
		Domnul Dumitru Oprea: Doar atât, aeroportul din Iaşi nu este de acum, ci de la 1926.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Sârbu. Microfonul 3. Haideţi, stimaţi colegi... Vă rog, linişte, să vedem dacă este de la 1829. Vă rog, domnule senator.
		Domnul Ilie Sârbu: Probabil era tras de carul cu boi, dar nu comentez. Să vorbesc de a doua pagină a adevărului, fiindcă a vorbit colegul meu de prima pagină. Eram la minister, am avizat acest proiect de lege, şi vreau să vă spun că l-am avizat datorită faptului că a insistat, m-a terorizat cu telefoanele domnul Nichita, primarul Iaşiului, şi merită să-i spunem numele.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vă rog pe toţi să transmiteţi şi să fie trecut şi în stenogramă că realizarea Aeroportului Internaţional Iaşi este opera comună a tuturor senatorilor care au votat pentru el, inclusiv... domnule Vosganian, am înţeles, inclusiv dumneavoastră, toată lumea, primarul şi toţi cei care au contribuit, şi UDMR-ul, evident, şi cei care nu sunt prezenţi, că nici ei nu s-au opus adoptării de către noi. Aşa este. Stimaţi colegi, ca să încheiem procesul legislativ, vă supun votului raportul suplimentar al comisiei, care este raport de respingere. Pe cale logică, ar trebui să votăm pentru el, întrucât am decis deja. Vă rog să votaţi asupra raportului suplimentar de respingere, care ne-a fost prezentat şi care ne-a dat posibilitatea unei discuţii extrem de interesante. Cu 57 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, raportul de respingere nu a fost adoptat. Sunt obligat să vă supun votului, îmi pare rău... Vom fi puşi în situaţia interesantă să avem două proiecte de lege pe aceeaşi temă. Vă supun votului proiectul de lege. Vă rog să votaţi. Proiectul de lege nu a întrunit decât 24 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă şi o abţinere şi, în consecinţă, proiectul de lege nu a fost adoptat.
		Vă propun să trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România. Înţeleg, domnule secretar de stat, că aţi ajuns cu bine. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări îl prezintă domnul senator Toni Greblă. Propunerea legislativă este semnată de un număr impresionant de iniţiatori. Cine doreşte dintre iniţiatori să prezinte iniţiativa legislativă? Iniţiatorii sunt deputaţi şi senatori, domnul Mircea Geoană, domnul Dan Voiculescu, domnul Ion Toma, domnul Arcaş Viorel, domnul Crin Antonescu etc. Vă rog, dacă doreşte cineva dintre iniţiatori să prezinte propunerea. Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.
		Domnul Valentin Mocanu - secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România este de mult timp aşteptată de organizaţiile sindicale. Ei invocă faptul că suntem, probabil, ultima ţară din fostul bloc comunist care nu a rezolvat această problemă. Din păcate, Guvernul nu are încă un punct de vedere, a rămas să mai dezbată pe această temă. Cu toate acestea, chiar înainte de ultima şedinţă a Senatului pe a cărei ordine de zi se afla acest proiect legislativ, am consultat din nou organizaţiile sindicale. Acestea susţin în continuare acest proiect de lege. Ca atare, dumneavoastră aveţi dreptul la dezbatere şi decizie. Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule Mocanu. Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnule preşedinte Toni Greblă, vă rog. Microfonul 7.
		Domnul Toni Greblă: Cu părere de rău că nu a reuşit Guvernul nici până la această dată să aibă un punct de vedere cu privire la această propunere legislativă, noi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cu avizul favorabil al celorlalte comisii avizatoare, am formulat un raport de admitere cu amendamente, prin care, în esenţă, am fost de acord să reglementăm şi ceea ce zicea reprezentantul Guvernului. Suntem ultima ţară din blocul comunist care nu găsisem un moştenitor pentru patrimoniul fostelor sindicate care au activat înainte de 1989 în România. În sfârşit, rezolvăm şi această problemă prin înfiinţarea unei entităţi comune tuturor confederaţiilor sindicale, care vor primi în proprietate bunurile care pot fi restituite în natură sau echivalentul bănesc al acestora, în situaţia în care restituirea este fizic imposibilă. În raport de ceea ce am spus şi de avizele primite de la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, vă supunem, stimaţi colegi, spre dezbatere şi adoptare raportul de admitere cu amendamente, având în vedere şi faptul că noi suntem prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult, domnule Greblă. Am un singur amendament - suntem ultima ţară din fostul bloc comunist.
		Domnul Toni Greblă: Da.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale. Domnul senator Attila Cseke. Microfonul 2, vă rog.
		Domnul Cseke Attila Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, După cum aţi observat şi în raportul comisiei sesizate în fond, am fost singurul care am votat împotriva acestui raport de admitere şi vreau să mă justific puţin în faţa dumneavoastră, să vă aduc nişte argumente strict juridice. Prin această propunere legislativă se reglementează o procedură absolut specială pentru patrimoniul sindical şi obligativitatea constituirii Uniunii Naţionale pentru Preluarea Patrimoniului Sindical, al cărei singur scop prevăzut în această lege este redobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor care au aparţinut patrimoniului sindical din România. Aici, din punctul meu de vedere, avem două probleme juridice: este cam pentru prima dată când statul, prin puterea legislativă, obligă la o anumită asociere anumite confederaţii sindicale. Art. 40 din Constituţie prevede dreptul liber la asociere, ceea ce, din punctul meu de vedere, aici este încălcat. Soluţia ar trebui revizuită, regândită. De asemenea, deşi în propunerea legislativă se folosesc diverse noţiuni, de la redobândire, atribuire, atestare a dreptului de proprietate, avem, practic, de-a face cu o retrocedare a dreptului de proprietate. Or, pentru a putea retroceda, din punct de vedere juridic, un drept de proprietate, trebuie să existe o continuitate juridică între vechile sindicate care au fiinţat până în 1989 şi această uniune care se înfiinţează prin această lege, ceea ce, în mod evident, nu este cazul aici. De asemenea, avem o procedură derogatorie pentru această redobândire. Se constituie o comisie specială în subordinea Guvernului, care va atesta dreptul de proprietate. Se prevede o procedură aparte pentru dobândirea personalităţii juridice de către uniune atât la tribunal, cu un termen de 30 de zile de la primirea cererii, cât şi un termen de decădere pentru introducerea cererii. Vreau să spun foarte clar că noi, Grupul parlamentar al UDMR, nu suntem împotriva reglementării acestei probleme, dar credem că o reglementare coerentă, clară, precisă, care, din punct de vedere juridic, are un fundament puternic, trebuie să fie prezentă. În forma actuală noi nu am regăsit aceste argumente, drept pentru care nu vom putea să susţinem forma actuală. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule senator Attila Cseke. Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Frâncu. Aveţi cuvântul, domnule senator. Microfonul 1, vă rog.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să spun că sunt absolut de acord cu argumentele aduse de domnul senator Cseke, cu observaţia următoare: senatorii liberali, circa şase colegi de-ai mei, au depus acum cinci luni de zile, adică am trecut prin această Cameră un proiect legislativ asemănător. Din păcate, atunci nu am găsit înţelegere de la colegii noştri. Totuşi, consider că acum se face un pas înainte, sunt câteva elemente în plus faţă de proiectul nostru şi, de aceea, Grupul parlamentar al PNL va vota favorabil, pentru că este necesară o clarificare a acestui element destul de greu de definit în acest moment - patrimoniul sindical. La Vidra, o staţiune din judeţul Vâlcea, există un conflict între două astfel de structuri sindicale, de ani buni, şi staţiunea, practic, s-a degradat complet. Voiam să le transmit colegilor mei că, deşi am avut o propunere legislativă asemănătoare, nu avem deloc orgoliu şi, dacă putem face acum un pas înainte, îl vom face. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Mai doresc alţi colegi sau colege să intervină la dezbateri generale? Dacă nu mai sunt intervenţii, stimaţi colegi, avem un raport al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, care este un raport de admitere cu 17 amendamente admise. Am ascultat cu atenţie şi intervenţia domnului senator Attila Cseke, şi argumentele, care mi se par valide, dar aş vrea să subliniez că Senatul este primă Cameră sesizată. Propunerea legislativă va trece, în orice caz, prin procedură şi pe la Camera Deputaţilor. Cu toate acestea, suntem obligaţi să continuăm pe procedura legislativă. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil al comisiei, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi. Este nevoie de 69 de voturi pentru adoptarea raportului. Cu 31 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi 26 de abţineri, raportul a fost respins. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă aşa cum v-a fost prezentată. Cu 30 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi 29 de abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.
		Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Valentin Mocanu. Din partea comisiei participă domnul senator Rădulescu. Iniţiator este doamna deputat Sulfina Barbu. Nu este prezentă în sală. Îl invit pe domnul secretar de stat Valentin Mocanu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Aveţi cuvântul. Microfonul 8, vă rog.
		Domnul Valentin Mocanu: Vă mulţumesc foarte mult. În momentul de faţă se află pe procedură legislativă Proiectul de lege privind ratificarea Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, precum şi protocolul opţional la aceasta, care a fost semnată de România în 2007. Urmează ca, după avizarea acestui proiect de lege şi adoptarea legii de ratificare a acestei convenţii de către Parlament, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap să elaboreze un nou proiect de lege, după consultarea tuturor structurilor asociative din domeniul protecţiei persoanelor cu handicap. În acest context, punctul de vedere al Guvernului este negativ pe proiectul de lege prezentat spre adoptare Senatului astăzi, aşteptând ca noul proiect de lege să se elaboreze în conformitate cu convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite de care vă vorbeam. Vă mulţumesc foarte mult.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Îi mulţumesc şi eu domnului secretar de stat Mocanu. Îi ofer cuvântul domnului senator Cristian Rădulescu, pentru a prezenta raportul comisiei. Aveţi cuvântul. Microfonul 7, vă rog.
		Domnul Cristian Rădulescu: Stimaţi colegi, Această iniţiativă legislativă este una dintre numeroasele iniţiative legislative care modifică Legea nr. 448/2006 privind persoanele cu handicap. Spre deosebire însă de celelalte multe iniţiative în această materie, această propunere legislativă este una foarte serioasă. Ea modifică nişte articole care atacă punctele esenţiale ale legii. Este vorba de schimbarea definiţiei persoanelor cu handicap, instituirea unei legitimaţii unice, explicarea modalităţii de stabilire a contribuţiei lunare de întreţinere, acordarea prestaţiilor sociale către moştenitori şi aşa mai departe. De unde vine punctul de vedere negativ al Guvernului, care nu susţine adoptarea acestei iniţiative? De la faptul că, într-adevăr, se află în curs adoptarea Convenţiei internaţionale referitoare la persoanele cu handicap. Din punct de vedere al fondului, comisia a considerat că această propunere legislativă este una foarte bună. În plus, tot timpul am lucrat împreună cu Liga persoanelor cu handicap şi ne-am însuşit, într-o bună măsură - discutând şi cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap -, propunerile acestora. În final, forma rezultată, cu amendamente pe care noi, comisia, ni le-am însuşit, ca iniţiatori, propunerea legislativă cu amendamentele respective a obţinut toate voturile persoanelor care au fost prezente la dezbaterea finală, 10 persoane prezente, 10 voturi pentru, ceea ce arată clar că a fost un consens, indiferent de partid, şi iniţiativa este considerată bună. Pe procedură, noi am considerat în felul următor: chiar dacă vine din urmă convenţia, nu putem să limităm dreptul colegilor parlamentari de a iniţia în această materie şi dacă, după aceea, să zicem, convenţia respectivă va arăta că abordarea ei este una uşor diferită de legea adoptată - ceea ce nu este cazul -, atunci vom modifica, dar, de principiu, cred că nu putem sta pe loc şi aştepta să vină din urmă Guvernul, convenţia, să se întâmple nu ştiu ce alte evenimente şi să oprim dreptul colegilor parlamentari de a iniţia în domeniu. Considerăm că este o iniţiativă bună şi care nu va fi modificată de convenţia respectivă. În plus, ea are acceptul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap şi al principalelor ONG-uri care operează în domeniu.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc, domnule preşedinte Cristian Rădulescu. Doreşte să intervină cineva? Vă rog, domnule senator Toni Greblă. Microfonul 4.
		Domnul Toni Greblă: Domnule preşedinte, Aş solicita o pauză de consultări, pentru ca liderii PD-L să se pună de acord între ei asupra propunerii legislative. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Pauzele de consultări se pot propune pentru consultări între liderii diferitelor partide politice. Domnul senator Igaş nu se poate reconcilia cu el însuşi. Sunt convins că va proceda prin ridicarea potrivită a degetului în sus sau în jos. Nu cred că vor fi probleme. Vă întreb dacă mai doreşte cineva să intervină. Vă rog, domnule senator Nedelcu. Microfonul 2.
		Domnul Vasile Nedelcu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, este o iniţiativă legislativă lăudabilă. S-a muncit foarte mult în cadrul Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială. Am venit cu multe amendamente. De asemenea, aşa cum a spus domnul preşedinte al comisiei, s-a lucrat în prezenţa reprezentanţilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap, cu principalele ONG-uri şi modificările sunt puse de acord cu ei. Din acest motiv, cred că este o iniţiativă care trebuie votată. Grupul parlamentar al PNL va vota pentru această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnule senator Álmos, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Albert Álmos: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, am purtat discuţii de cel puţin trei ori în comisii pe această modificare. Cred că problema persoanelor cu handicap este una foarte importantă pentru noi toţi. Există, la ora actuală, convenţii la nivel european, există practici în Uniunea Europeană şi noi am încercat ca, prin amendamentele adoptate, să urmărim această tendinţă a Uniunii Europene. Aţi observat că în anexă sunt şi amendamente neadoptate. Grupul parlamentar al UDMR va vota propunerea legislativă în această formă şi vă rog să fim solidari pentru aprobarea acestei propuneri legislative, având în vedere importanţa şi problemele persoanelor cu handicap din ţara noastră. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc, domnule senator Álmos. Domnule senator Radu Feldman Alexandru, aveţi cuvântul. Microfonul 2.
		Domnul Radu Alexandru Feldman: Domnule preşedinte, Preţuirea şi afecţiunea sinceră pe care le încerc pentru dumneavoastră mă fac, legat de observaţia pe care aţi făcut-o mai devreme, să vă reamintesc un lucru pe care, cu siguranţă, îl ştiţi foarte bine. Împăcarea cu sine este un demers, uneori, dintre cele mai complicate şi niciodată nu trebuie abandonată. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc că mi-aţi atras atenţia. Vă promit că voi reflecta asupra ei. Mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt intervenţii. Vă propun să intrăm în procedură. Sunt, în primul rând, amendamente respinse. Este vorba de mai multe amendamente respinse şi vă întreb dacă se susţin. Primul amendament respins. Iniţiator, doamna senator Popa Mihaela. Aveţi cuvântul, doamna senator. Microfonul 2.
		Doamna Mihaela Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. La primul amendament nu am nici...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Deci primul nu se susţine. Atunci trecem la amendamentul nr. 2.
		Doamna Mihaela Popa: Amendamentul nr. 2 se referă la alin. (1) art. 7. Cred că este ceva tradus din legislaţia internaţională, pentru că se spune aşa: "Promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, familiei." Părerea mea este că promovarea drepturilor persoanei cu handicap nu poate fi realizată, în principal, de familia acesteia, pentru că-i lipsesc pârghiile instituţionale. Probabil că s-a dorit să se spună "susţinerea, respectarea drepturilor", dar promovarea să-i revină, în principal, familiei?! Atunci am propus un articol prin care am spus: "promovarea şi respectarea drepturilor persoanelor cu handicap revin, în principal, autorităţilor publice locale unde-şi are domiciliul" şi aşa mai departe. După părerea mea, este o traducere greşită, pentru că văd şi mai departe un cuvânt în engleză, traducerea la "subsidiar" cu "y", şi nu există în vocabularul limbii române.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Aţi propus o modificare la art. 7 alin. (1). Vă rog, în primul rând, să-mi spuneţi dacă există intervenţii pe această temă. Dacă nu există, voi supune votului dumneavoastră acest amendament respins. Vă rog să votaţi pentru sau împotriva amendamentului respins. Vă rog să votaţi. Amendamentul respins, prezentat de doamna senator Mihaela Popa, nu a întrunit decât 20 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 32 de abţineri, de aceea rămâne respins. Amendamentul de la poziţia 3 se susţine? Nu se susţine. Amendamentul de la poziţia 4, al domnului senator Câmpanu Liviu, se susţine? Nu se susţine. În rest, avem doar amendamente admise. În consecinţă, voi supune la vot raportul cu amendamentele admise, amendamentele respinse fiind respinse de plen. Avem nevoie de 69 de voturi pentru adoptarea sau respingerea acestui raport cu amendamente admise. Vă rog să votaţi. 59 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 7 abţineri. Înainte de a proceda în continuare, vă rog să verificaţi dacă există cvorum. 59 cu 13, deci există cvorum. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 56 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 12 abţineri, propunerea legislativă nu a fost adoptată. Liste pentru liderii de grup. Vă mulţumesc.
		La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reproducerea umană asistată medical. Din partea iniţiatorilor, domnul senator Urban. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Irimie. Dau cuvântul domnului senator Iulian Urban, pentru a ne prezenta punctul de vedere. Microfonul 6. Mulţumesc.
		Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Această iniţiativă legislativă vine, în primul rând, să atragă atenţia asupra faptului că România este, poate, una dintre puţinele ţări din lume care, la acest moment, nu recunosc infertilitatea ca fiind o boală, deşi statisticile sunt tot mai îngrijorătoare cu fiecare zi ce trece, iar cuplurile tinere din România se confruntă cu această problemă majoră. Pe cale de consecinţă, având în vedere că alte ţări din Europa şi din întreaga lume au ajuns la concluzia că statul trebuie să finanţeze contravaloarea costurilor pe care le presupune procedura de fertilizare in vitro pentru acele cupluri care nu pot avea copii pe cale naturală, am considerat de cuviinţă că, în contextul în care statul român nu s-a aplecat în acest moment asupra rezolvării acestei probleme, putem să o facem noi pe cale parlamentară. Am cunoscut foarte multe cupluri care trăiesc o adevărată dramă, întrucât şi-au făcut credite la bănci pentru a-şi finanţa aceste proceduri de fertilizare in vitro, despre care este bine să ştim că nu reuşesc întotdeauna din prima încercare, de aceea, de exemplu, în Israel se finanţează de către stat cinci încercări, în Franţa, trei încercări, şi aşa mai departe. În ceea ce priveşte punctul de vedere al Guvernului, vreau să vă spun că, în momentul în care această iniţiativă legislativă se dezbătea în comisiile parlamentare, am recepţionat o adresă de la Ministerul Sănătăţii, semnată de un secretar de stat, care a făcut observaţii şi propuneri, cu care am fost de acord, eu modificând în consecinţă iniţiativa legislativă, astfel încât, în acest moment, din punct de vedere al termenilor medicali, nu cred că mai pot exista probleme. Ceea ce vă pot spune este faptul că a existat o foarte mare opoziţie din partea unor asociaţii care, în loc să se concentreze pe obiectul de reglementare şi pe ceea ce am vrut noi să facem, să venim în sprijinul tinerilor care au probleme de fertilitate, au ridicat discuţii în jurul posibilităţii unor indivizi, mă refer aici la problema persoanelor de acelaşi sex sau chiar la bărbaţii singuri, care ar putea să beneficieze de aceste proceduri, ducând discuţia într-o zonă pe care noi, ca iniţiatori, nu am avut-o în vedere, pentru că noi ne raportăm la cuplurile de tineri care au nevoie şi trebuie să fie sprijiniţi de către statul român, într-o societate care se luptă cu această problemă a infertilităţii care este în creştere. Pe cale de consecinţă, eu cred că este un proiect de lege bun, util, şi vă rog să-l susţineţi. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Dau cuvântul domnului secretar de stat Cristian Irimie, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Cât mai sintetic, vă rog. Microfonul 10.
		Domnul Cristian Anton Irimie - secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni senatori, Ministerul Sănătăţii a avizat favorabil această propunere legislativă, sub rezerva însuşirii de către iniţiator a amendamentelor formulate de Comisia de obstetricăginecologie a Ministerului Sănătăţii, observaţii de natură medicală pe care am avut onoarea să le transmit iniţiatorilor. De asemenea, punctul de vedere oficial al Guvernului a fost negativ în legătură cu forma prezentată de către iniţiator şi aş sublinia foarte multe neclarităţi ale textului din punct de vedere juridic şi al tehnicii legislative. Având în vedere aspectele menţionate, suntem de părere că pentru promovarea acestei iniţiative legislative trebuie armonizate toate observaţiile transmise de Guvern către forma promovată de iniţiator. Am înţeles că toate acestea s-au făcut. Un singur lucru ne face să nu susţinem cu toată fermitatea această iniţiativă legislativă, şi anume faptul că iniţiatorii nu au prezentat şi efortul financiar la care este supus statul în aceste condiţii, ceea ce ar fi trebuit să facă parte din...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule Irimie, vă cer scuze, pentru luminarea..., fiind mai întuneric aici, nu susţineţi cu toată forţa sau nu susţineţi iniţiativa legislativă? Vă rog să precizaţi punctul de vedere.
		Domnul Cristian Anton Irimie: Vă spun că această formă nu a fost foarte bine prezentată. Forma, nu fondul. Fondul problemei noi îl susţinem. Forma în care a fost prezentată propunerea legislativă nu o susţinem.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Noi aprobăm în forma aceasta. Ce să înţelegem de la dumneavoastră? Susţineţi sau nu propunerea legislativă? Haideţi să încercăm să ne lămurim. În forma pe care o discutăm acum, că altă formă nu ştim, susţineţi sau nu?
		Domnul Cristian Anton Irimie: Dacă a fost amendată forma prezentată iniţial de către iniţiatori cu observaţiile noastre, noi o susţinem.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles. Bine. Dau cuvântul domnului preşedinte Ion Vasile, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică. Vă rog. Microfonul 7.
		Domnul Vasile Ion: Domnule preşedinte, Obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative este crearea unui cadru legal în domeniul reproducerii umane asistate medical. S-a primit aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, aviz favorabil, cu observaţii, din partea Consiliului Legislativ, iar punctul de vedere al Guvernului pentru forma prezentată de iniţiatori - şi aduc în discuţie faptul că această propunere legislativă s-a dezbătut în comisie la 29 septembrie 2009 - a fost negativ. Orice înţelegere, comunicare, după ce s-a dezbătut în comisie, nu mai poate fi..., adică, ştiu eu, poate fi luată în considerare, dar nu mai este util pentru raportul comisiei. În şedinţa din 29 septembrie 2009, Comisia pentru sănătate publică, dezbătând această propunere legislativă, a hotărât să adopte un raport de respingere. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Acest proiect de lege, la comentariul colegului Urban, este, într-adevăr, o iniţiativă legislativă foarte importantă, dar sunt şi alte puncte de vedere aduse la cunoştinţa comisiei noastre de către specialişti, unul dintre ele fiind forma iniţială a legii, fără modificările aduse în discuţie astăzi aici. Este o traducere cu foarte multe erori a legislaţiei franceze din anul 1999, neadaptată la legislaţia europeană în vigoare. În consecinţă, nu am decât să susţin punctul de vedere adoptat cu majoritate de voturi în comisie, adică să se adopte un raport de respingere.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Vă invit la dezbateri generale. Doamna senator Minerva Boitan. Vă rog. Microfonul 2.
		Doamna Minerva Boitan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare pentru iniţiator. Domnule senator Urban, aţi făcut afirmaţia că infertilitatea este în creştere la noi în ţară. Pe ce date vă bazaţi? Poate că v-aţi gândit la scăderea natalităţii, dar cauza scăderii natalităţii nu este creşterea infertilităţii, sau poate v-aţi referit la faptul că există multe clinici care fac fertilizarea in vitro, dar asta nu înseamnă, iarăşi, infertilitate. Aş dori să ne spuneţi pe ce date vă bazaţi şi cât este de mare acest fenomen. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii sau întrebări pe marginea raportului? Domnul senator Daea. Vă rog. Microfonul 4.
		Domnul Petre Daea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru a fi "fertilă" poziţia Guvernului şi să ducă la un vot pe măsura interesului faţă de domeniu, întreb, pentru că ezitarea în susţinere a Guvernului, prin domnul secretar de stat, m-a determinat să pun această întrebare: Care este poziţia Guvernului faţă de forma actului, pentru că, în fond şi la urma urmei, pe acesta îl reglementăm şi acesta este supus dezbaterii Senatului? Vă mulţumesc şi aştept răspunsul dumneavoastră.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Vă consult dacă mai sunt alte intervenţii cu caracter general sau întrebări. Dacă nu mai sunt, voi da cuvântul întâi domnului Cristian Irimie, dacă doreşte, apoi domnului senator Urban. Vă rog. Microfonul 10.
		Domnul Cristian Anton Irimie: Vreau să răspund domnului senator. Vă informez că, referitor la formă, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Urban. Microfonul 6.
		Domnul Iulian Urban: Şedinţa Comisiei pentru sănătate publică a avut loc în 29 septembrie 2009. Adresa prin care Ministerul Sănătăţii mi-a comunicat faptul că susţine iniţiativa legislativă în condiţiile în care se aduc nişte modificări în ceea ce priveşte terminologia medicală a fost primită de mine în 28 septembrie 2009, iar eu am făcut aceste amendamente şi le-am trimis Comisiei pentru sănătate publică. Este adevărat că le-am trimis după data de 29 septembrie 2009, însă raportul este semnat şi înaintat Biroului permanent al Senatului pe 19 octombrie 2009. Dacă în acel raport care s-a semnat şi s-a înaintat Biroului permanent pe 19 octombrie 2009 nu au fost cuprinse observaţiile prin care eu mă conformam punctului de vedere şi cerinţelor Guvernului, este o problemă de procedură care trebuie lămurită între Biroul permanent al Senatului şi Comisia pentru sănătate publică. Eu mi-am făcut datoria, am depus acest răspuns şi această achiesare a mea la această terminologie. Îi răspund doamnei senator Boitan. În România, aşa cum vă spuneam, infertilitatea nu este considerată o boală, astfel încât statisticile care se fac în ţara noastră sunt cele ale ONG-urilor, aşa cum este "S.O.S. Infertilitatea". O asociaţie care face astfel de estimări se foloseşte de datele pe care le primeşte atât din sistemul medical şi, în egală măsură, de la persoanele care se confruntă cu această problemă. Dacă am fi corecţi cu noi înşine, ne-am întreba de ce statul român nu recunoaşte această disfuncţie a corpului uman ca fiind o boală, de ce nu a înţeles să o trateze până acum, şi apoi să ne întrebăm dacă există statistici oficiale. Este o boală care nu este cuprinsă în statisticile oficiale din culpa statului român şi iată că apar o mulţime de probleme, tot felul de ezitări ale Ministerului Sănătăţii, care permite, până la urmă, aceste fertilizări in vitro, şi s-a ajuns la acele scandaluri, aşa cum a fost în cazul clinicii israeliene din Bucureşti, or, noi trebuie să reglementăm acest domeniu. Revenind la ceea ce vă spuneam, domnul secretar de stat are perfectă dreptate când spune că nu susţine forma iniţială, însă şi eu am dreptate, pentru că am achiesat la toate modificările care mi-au fost cerute, le-am trimis, raportul Comisiei pentru sănătate publică este datat 19 octombrie 2009, iar dacă ele nu au ajuns şi nu au fost luate în calcul înseamnă că este o problemă pe circuitul prin care se transmit actele în Senatul României.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul senator Daea. Vă rog să scurtăm, are termen de adoptare tacită mâine.
		Domnul Petre Daea: Vă ajut, domnule preşedinte, de aceea am venit la microfon. (Discuţii, râsete.) Vă rog să vă îndreptaţi atenţia la art. 100 din Regulamentul Senatului: "În cazuri deosebite, prin votul majorităţii senatorilor, se poate aproba depunerea de amendamente şi în timpul dezbaterilor în plen." Dacă votul plenului Senatului ne dă această posibilitate, avem dreptul să o facem şi putem continua cu amendamente pentru a îmbunătăţi actul normativ. Dacă nu, decidem în plen.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Stimaţi colegi, la comisie nu putem retrimite, deoarece este termen de adoptare tacită mâine. Avem următoarea situaţie: există o propunere a domnului senator Daea, care a invocat art. 100 alin. (2) din Regulamentul Senatului, care se referă la posibilitatea prezentării de amendamente în plenul Senatului, în legătură cu care vă consult. Domnule senator Urban, sunteţi de acord cu această procedură? Microfonul 6.
		Domnul Iulian Urban: Nu am ştiut că aceste amendamente nu au ajuns la Comisia pentru sănătate publică. Mai sunt cinci minute din programul nostru de lucru. Sigur, pot cere să mi le aducă, însă mi-e teamă că va fi prea târziu. Repet, nu mi se pare normal ca, atunci când noi depunem amendamente, ele să nu ajungă la comisiile din Senat. Aici este o problemă legată de dreptul unui parlamentar de a formula amendamente şi de obligaţia celor care trebuie să le ia în discuţie să le prindă în activitatea pe care ei o desfăşoară. Eu aş putea să le aduc, însă mi-e teamă că va fi prea târziu. Aş avea o propunere: am putea să încercăm să o reportăm pentru mâine, pentru că termenul de adoptare tacită este 9 decembrie 2009, eu aduc amendamentele...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Este în regulă. Vă consult dacă sunteţi de acord să reportăm pentru mâine această propunere legislativă. Vă rog să votaţi. Cu 55 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi două abţineri, a fost aprobată rediscutarea propunerii legislative mâine, 9 decembrie 2009. Vă mulţumesc.
		Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Este o iniţiativă tot a colegului nostru, domnul senator Urban. Microfonul 6.
		Domnul Iulian Urban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba despre o iniţiativă legislativă care vine să rezolve o problemă de ordin juridic, care, în acest moment, împiedică foarte mulţi pacienţi, victime ale unor cazuri de malpraxis în România, să-şi poată valorifica drepturile pe care le au. Mă refer aici atât la dreptul de a cere să fie despăgubiţi pentru daunele care le-au fost aduse în cazurile de malpraxis, acţionând poliţele de asigurare medicală pe care le au medicii, cât şi la dreptul lor de a se adresa Colegiului Medicilor şi instanţelor de judecată din România. În fapt, există o prevedere la art. 674 din Legea nr. 95/2006, care spune că procedura referitoare la cazurile de malpraxis şi toate constatările care se fac în acest scop sunt confidenţiale. Sunt foarte multe cazuri în România în care pacienţii au decedat în urma acestor situaţii, iar familiile lor nu au putut să meargă în instanţa de judecată să poată să-şi valorifice drepturile, întrucât, pur şi simplu, li s-a refuzat accesul la dosarul medical al pacientului, plecându-se de la această premisă, şi anume informaţiile din acel dosar sunt confidenţiale. Aici este o problemă care trebuie eliminată, fiindcă dacă art. 674 nu este modificat, niciodată în România într-un caz de malpraxis în care pacientul decedează familia acestuia nu va putea obţine în justiţie... sau să reuşească să se redreseze din poliţa medicală a medicului vinovat de săvârşirea cazului de malpraxis. Ca atare, iniţiativa legislativă vine să modifice exact acest lucru. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul secretar de stat Cristian Irimie. Microfonul 10.
		Domnul Cristian Anton Irimie: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, obiectul acestei iniţiative legislative este acela al abrogării art. 674...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule secretar de stat, haideţi să comprimăm, că ne-a prezentat deja domnul senator. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.
		Domnul Cristian Anton Irimie: ...în sensul eliminării confidenţialităţii în etapa desfăşurării procedurilor de stabilire a procedurilor de malpraxis. Procedura este confidenţială în această fază, întrucât nu s-a stabilit existenţa sau inexistenţa malpraxis-ului. Eliminarea confidenţialităţii ar putea duce la urmări nedorite. Nu vreau să prelungesc. Aceasta este esenţa. Facem din oameni nevinovaţi vinovaţi, fără să-i dovedim, pasibili de toate urmările procedurii de a-i declara vinovaţi înainte de a dovedi că este sau nu malpraxis.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Punctul de vedere al Guvernului?
		Domnul Cristian Anton Irimie: Nu susţinem această iniţiativă legislativă.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. La dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Mă scuzaţi, mai întâi comisia. Domnul preşedinte Ion Vasile.
		Domnul Vasile Ion: Domnule preşedinte, Cu tot respectul, nu vreau să intru în polemică, văd că s-a reportat pentru ziua de mâine, dar eu am aici un punct de vedere negativ la propunerea legislativă de la punctul 14 din ordinea de zi, semnat de premierul Boc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Mă rog.
		Domnul Vasile Ion: Deci orice discuţie legată de amendamente care au ajuns la comisie, dar nu au ajuns... Este vorba de 31 august 2009, cred. Nu înţeleg chestia asta cu discuţii între un parlamentar şi un ministru, care să conteste semnătura unui prim-ministru.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Ion, s-a reportat pentru mâine.
		Domnul Vasile Ion: Am mai constatat un lucru. Cu tot respectul pentru jurişti, atunci când vorbim de confidenţialitate, că aceasta este tema actualei propuneri legislative, cum putem aproba sau accepta ca, atât timp cât nu s-a stabilit existenţa sau inexistenţa malpraxis-ului, noi să putem lăsa liber accesul la nişte documente medicale? Numai cine nu lucrează într-un spital şi cu bolnavii în România..., că, dacă lucrezi într-un cabinet de avocatură, e simplu. E foarte interesant, devine deja foarte interesant. În consecinţă, comisia a elaborat un raport de respingere pentru această propunere legislativă în şedinţa din 29 septembrie 2009.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: La dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Domnule senator Urban, aveţi cuvântul. Microfonul 6.
		Domnul Iulian Urban: Eliminarea art. 674 nu înseamnă eliminarea confidenţialităţii, nu înseamnă că va putea veni cineva de pe stradă şi să aibă acces la acel dosar. Este vorba despre accesul din partea victimelor cazurilor de malpraxis şi a familiilor celor decedaţi din cauze de malpraxis, altcineva nu va avea acces la acele dosare. În acest moment, această confidenţialitate impusă de art. 674 face ca la nivelul Colegiului Medicilor din România să se poată "spăla" absolut toate aceste situaţii. Nu este normal şi nu este legal ca în România un cetăţean care plăteşte taxe şi impozite statului român să nu aibă posibilitatea să aibă acces la dosarul pe care l-a instrumentat Colegiul Medicilor, ca să obţină despăgubiri.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Am înţeles.
		Domnul Iulian Urban: Vreau să mai spun un lucru: confidenţialitatea acestor date este perfect acoperită de art. 21 din Legea privind drepturile pacientului, care reglementează procedura de acces la acest dosar. Nu putem să lăsăm oamenii, victime ale cazurilor de malpraxis, să nu se poată apăra în asemenea situaţii.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Urban, dacă prelungim discuţia, nu mai rămâne nimeni în sală. Vă rog. Domnule senator Daea, vă rog frumos să-l lăsăm pe domnul senator Ion Vasile. Domnule senator Vasile, microfonul central. Pe scurt.
		Domnul Vasile Ion: Permiteţi-mi, în calitate de medic, să-l rog pe domnul senator Urban să-şi ceară scuze pentru afirmaţia făcută despre Colegiul Medicilor, că acolo "se spală"... Este o instituţie în statul român pe care noi o respectăm, suntem medici, ştim bine ce se tratează şi ce materii se tratează în această instituţie şi, în consecinţă, vă rog să nu veniţi cu acuze de această manieră, fiindcă nu cred că este corect.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc. Domnul senator Daea, un minut. Aţi renunţat. Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, avem un raport de respingere. Ca el să fie adoptat sau respins, este nevoie de votul a 69 de senatori. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra raportului de respingere. Cu 59 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi două abţineri, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi. Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Cu 11 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost respinsă. Vă rog, mâine-dimineaţă, la ora 9.00, să fiţi prezenţi, fiindcă avem foarte multe proiecte cu termen de adoptare tacită pe 9 decembrie 2009.
		Stimaţi colegi, trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: întrebări şi interpelări. (Discuţii.) Stimaţi colegi, o să vă rog să părăsiţi sala în linişte. Prima întrebare este din partea domnului senator Dumitru Oprea, pe care îl invit la microfonul central, se pregăteşte domnul senator Emilian Frâncu. Vă rog să păstraţi liniştea în sală. (Discuţii în sală.) Rog colegii senatori... Vă rog respectuos să continuaţi discuţiile în hol, cei care nu doriţi să participaţi în continuare la lucrările noastre. Vă rog respectuos să menţineţi liniştea.
		Domnul Dumitru Oprea: Întrebarea este adresată domnului Viorel Alexandru, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale. Obiectul şi motivarea întrebării: Reformarea sistemului de prestaţii sociale. În ultimul timp, instituţiile abilitate cu asigurarea ajutoarelor şi indemnizaţiilor sociale se confruntă cu o creştere a solicitărilor pentru acordarea lor. Cauzele sunt multiple, printre care şi criza economică actuală, însă, conform statisticilor şi informaţiilor regăsite în media, se constată că multe dintre prestaţiile sociale sunt acordate fără a avea un fundament cu adevărat real. Nu de puţine ori am auzit de familii cu foarte mulţi copii, care nu au unde să locuiască, nu au din ce să trăiască, dar, în acelaşi timp, sunt situaţii când ajutoarele sociale se oferă unor familii care au o situaţie financiară şi materială ce depăşeşte cu mult media bunăstării sociale. Aşa cum a propus şi preşedintele Traian Băsescu, singurul mod în care se poate realiza echitatea socială îl constituie focalizarea mai bună a ajutorului social, astfel încât să beneficieze cei care au cu adevărat nevoie de el. Pe acest fond, vă rugăm să ne oferiţi următoarele informaţii: numărul beneficiarilor, pe categorii de prestaţii sociale, la nivelul judeţelor; numărul beneficiarilor care primesc mai mult de două prestaţii sociale; numărul beneficiarilor de subvenţii indirecte la agentul termic; numărul beneficiarilor de prestaţii sociale care au fost depistaţi cu venituri peste media naţională. De asemenea, dorim să ne transmiteţi eventualele acţiuni demarate în vederea reformării sistemului, inclusiv pentru elaborarea Codului asistenţei sociale. Vă mulţumim şi solicităm răspuns în scris.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc.
		Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Frâncu, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog. Microfonul central.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată domnului Adriean Videanu, ministrul interimar al sănătăţii. Obiectul întrebării: Importarea a 500.000 de doze de vaccin antigripal. Domnule ministru, În urma şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de marţi, 3 noiembrie 2009, s-a anunţat necesitatea dublării numărului de doze de vaccin antigripal împotriva virusului AH1N1, produs de Institutul Cantacuzino, de la 5 la 10 milioane. În acelaşi timp, prim-ministrul Emil Boc a declarat că urmează să fie achiziţionate din străinătate, în regim de urgenţă, 500.000 de doze de vaccin antigripal destinate copiilor, pentru ca vaccinarea să poată începe la 26 noiembrie 2009. Având în vedere cele mai sus menţionate, vă rog, domnule ministru, să-mi precizaţi următoarele: De ce cantitatea necesară de vaccinuri la nivel naţional nu a fost produsă sau achiziţionată din timp? Care au fost motivele care au dus la decizia de a se importa un număr semnificativ de vaccinuri, pe lângă cele produse de Institutul Cantacuzino? Care sunt măsurile pe care le-aţi adoptat sau intenţionaţi să le adoptaţi pentru limitarea efectelor negative ale flagelului? Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră în scris. Mulţumesc. Pot să citesc şi a doua întrebare?
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: A doua întrebare este adresată domnului Vasile Blaga, ministrul interimar al dezvoltării regionale şi locuinţei. Obiectul întrebării: Alocarea de fonduri pentru finalizarea proiectului de conectare rutieră a comunelor Dănicei şi Nicolae Bălcescu, judeţul Vâlcea. Domnule ministru...
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Numai un moment, vă rog. Doamna senator Popa, vă rog să nu plecaţi. Vă rog să veniţi, pentru că avem de clarificat o problemă. Vă rog frumos. Vă rog, domnule senator Frâncu.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc. Domnule ministru, Revin cu rugămintea de a vă apleca asupra solicitării locuitorilor din comunele Dănicei şi Nicolae Bălcescu de a găsi o soluţie pentru continuarea proiectului de conectare a celor două localităţi printr-o cale rutieră. Prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, cu modificările şi completările ulterioare, privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor, s-a alocat comunei Dănicei suma de 23 miliarde de lei vechi, din care s-au consumat, efectiv, doar 2 miliarde de lei pentru a finaliza 5 kilometri din drumul spre comuna Nicolae Bălcescu. Ar mai trebui circa 3 miliarde de lei vechi pentru realizarea porţiunii de 2 kilometri de pe teritoriul comunei Nicolae Bălcescu. Avantajele acestui proiect ar fi deosebit de mari, deoarece ar scurta calea de acces a peste 2.500 de locuitori din zona comunei Dănicei spre Râmnicu Vâlcea. S-ar elibera, de asemenea, traficul pe DN7, prin devierea autovehiculelor ce se deplasează până la Dănicei pe această rută, cu toate economiile corespunzătoare. Prefectul judeţului Vâlcea, reprezentantul Guvernului în teritoriu, a considerat această problemă foarte importantă şi a prezentat-o la întâlnirea avută la începutul lunii noiembrie cu parlamentarii judeţului. De aceea, revin cu întrebarea pe care am formulat-o şi acum şase luni şi vă rog să-mi precizaţi dacă se pot asigura fonduri pentru finalizarea proiectului din bugetul anului viitor. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc, domnule senator. A mai depus o întrebare, în scris, pe care nu o citeşte, doamna senator Mihaela Popa, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Trecem la interpelări. Primul pe listă este domnul senator Emilian Frâncu - Grupul parlamentar al PNL.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul interimar al muncii, familiei şi protecţiei sociale. Obiectul interpelării: Biletele de tratament din judeţul Vâlcea. Domnule ministru, Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea a primit în anul curent un număr de 8.600 de cereri pentru bilete de tratament, majoritatea pentru staţiunile Călimăneşti, Băile Olăneşti şi Băile Govora. Din păcate, nu au putut fi onorate decât 5.000 de cereri, un motiv fiind şi acela că mai bine de 30 jumătate din pensionari au dorit să meargă la tratament în lunile iunie - august, adică în perioada de vârf, când hotelierii au încheiate contracte şi cu agenţiile de turism. Ţinând cont de faptul că pentru anul următor directorul Casei Judeţene de Pensii Vâlcea se aşteaptă la un număr de aproximativ 9.000 de cereri, din care speră să soluţioneze cel mult 7.000, vă rog să-mi comunicaţi, domnule ministru, dacă aveţi în vedere suplimentarea numărului de bilete de tratament pentru anul 2010, astfel încât să fie onorate toate cererile depuse la Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea. Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal şi în scris. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu, domnule senator. Au mai depus interpelări, pe care nu le citesc, domnul senator Alexandru Mocanu - Grupul parlamentar al PD-L şi domnul senator Tiberiu Bokor - Grupul parlamentar al UDMR. Trecem la punctul următor: răspunsuri la întrebări şi interpelări. Au solicitat amânare domnii senatori Marius Sorin Ovidiu Bota, Emilian Valentin Frâncu şi Corneliu Grosu.
		La răspunsuri, pentru domnul senator Emilian Frâncu este prezent domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie. Mai este aici? Nu pare să fie. (Discuţii la masa prezidiului.) Aţi discutat, domnule senator Frâncu? Vă rog. Microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: În primul rând, nu noi am solicitat amânare, cum, din greşeală, v-aţi exprimat. În al doilea rând, este o problemă legată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi cred că la acest lucru se poate oferi răspuns, fiind aici tocmai preşedintele acestei instituţii.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Da. O să-l rog pe domnul preşedinte Irinel Popescu să răspundă la întrebare. Vă rog. Microfonul 9. (În acest moment, vine domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie.)
		Domnul Cristian Anton Irimie: Răspund eu, domnule preşedinte.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.
		Domnul Cristian Anton Irimie: Stimate domnule senator, Referitor la interpelarea dumneavoastră privind asigurarea serviciilor medicale de recuperare-reabilitare în sanatorii, vă comunicăm următoarele: În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pachetul de servicii medicale de bază se acordă în mod echitabil şi nediscriminatoriu oricărui asigurat, în conformitate cu obiectivele prevăzute la art. 208 din Legea nr. 95/2006. Astfel, potrivit dispoziţiilor capitolului IV al anexei nr. 7 la Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind acordarea asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, asiguraţii beneficiază de servicii medicale de recuperare-reabilitare, care se acordă în ambulatoriul de specialitate, inclusiv în staţiunile balneoclimaterice, pentru o perioadă de zece zile de tratament, maximum patru proceduri pe zi, dar nu mai mult de două cure pe an. De asemenea, potrivit art. 1 din anexa nr. 28 la normele metodologice, asiguraţii beneficiază de servicii medicale de recuperare-reabilitare în sanatorii, inclusiv în sanatorii balneare, astfel: asistenţă balneară terapeutică, cu trimitere medicală, pentru o perioadă de 18-21 de zile, asiguraţii suportând 35% din tariful pe zi de spitalizare; asistenţă balneară de recuperare medicală, cu trimitere medicală, pentru o perioadă de 21-30 de zile, asiguraţii suportând 30% din tariful pe zi de spitalizare. De asemenea, considerăm că atât prescrierea, cât şi furnizarea de servicii medicale suportate de fond trebuie să se desfăşoare în cadrul aceluiaşi sistem, pentru a avea un control riguros al serviciilor medicale furnizate, cât şi pentru un management eficient al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Şi eu vă mulţumesc. Domnul senator Frâncu. Microfonul 2.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Din păcate, sunt puţin nemulţumit de răspuns, pentru că, practic, în urma unei vizite a domnului Emil Boc la Râmnicu Vâlcea, s-a purtat o discuţie pe această temă, în sensul că foarte mulţi dintre cei care vin să solicite bilete de tratament prin Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale nu pot primi aceste bilete, deşi au, poate, boli care ar necesita o prioritizare a acestora. Domnul Emil Boc s-a pronunţat că soluţia propusă de directorul Casei Judeţene de Pensii Vâlcea era una fezabilă şi a spus că se gândeşte chiar la un act normativ în acest sens. Mi se pare firesc, dacă se transferă fondurile de la Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, să existe posibilitatea ca aceste bilete să fie sortate în funcţie de stadiul de sănătate al celor care solicită biletele de tratament, şi atunci s-ar rezolva una dintre problemele majore, aceea că foarte mulţi din cei care, cu adevărat, au nevoie de bilete de tratament nu pot să beneficieze de acestea. Deci ideea era doar dacă se poate, din punctul dumneavoastră de vedere, prelua această situaţie a biletelor de tratament de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în loc să fie la Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă rog, domnule secretar de stat Irimie. Microfonul 10.
		Domnul Cristian Anton Irimie: Sigur, propunerea dumneavoastră este foarte fezabilă. Noi ne-am referit la tratamentul de recuperare-reabilitare pe care îl desfăşurăm pentru asiguraţi prin bugetul asigurărilor sociale de sănătate, şi nu referitor la cel la care aţi făcut dumneavoastră referire - cred că nu am înţeles eu bine întrebarea -, al Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale. Este o problemă care, sigur, trebuie dezbătută, dar este o problemă de virare de buget dintr-o parte într-alta şi, mai ales, de atribuţiuni, şi atunci sigur că putem să îmbunătăţim, eventual, sistemul. Aveţi dreptate în privinţa aceasta. Vă mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnul senator Frâncu.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Acum sunt mulţumit de răspuns şi cred că ideea poate fi luată în discuţie. Mulţumesc.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Domnul senator Frâncu a mai avut nişte întrebări. La una dintre întrebări, în legătură cu acordarea de subvenţii în zootehnie, s-a solicitat amânarea, iar cealaltă, referitoare la problemele de la baza sportivă din Şirineasa, judeţul Vâlcea, pe care a adresat-o Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, a fost redirecţionată către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Domnul senator Frâncu. Microfonul 1.
		Domnul Emilian Valentin Frâncu: Voiam să vă întreb, domnule preşedinte de şedinţă, dacă acest lucru s-a făcut automat sau dacă trebuie să reiau eu această întrebare, să o adresez instituţiei respective.
		Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Domnule senator Frâncu, ştiu că nu vă temeţi de muncă, va trebui să o reluaţi dumneavoastră către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. (Discuţii la masa prezidiului.) Reuşim noi, prin serviciile Senatului, să o redirecţionăm direct? Vorbim după... Oricum, vă mulţumesc tuturor. Astăzi am avut o prezenţă remarcabilă, care a sporit cu 200% faţă de cea obişnuită, în afară de domnul Frâncu. Mulţumesc foarte mult celor care au asigurat prezenţa.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 18.20.