Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 mai 2010

			Şedinţa a început la ora 10,05. Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Sever Voinescu-Cotoi şi Mihai Alexandru Voicu, secretari. *
			Doamna Roberta Alma Anastase: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 334 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 189; sunt absenţi 155, din care 13 participă la alte acţiuni parlamentare. Pentru început, îi dau cuvântul domnului Surdu pentru un anunţ.
			Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, "Grupul parlamentar al Alianţei PSD+PC către Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în atenţia doamnei Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. Subsemnaţii, deputaţi ai Partidului Social Democrat şi ai Partidului Conservator, menţionaţi în anexa la prezenta moţiune, membri ai Camerei Deputaţilor în legislatura 2008-2012, în temeiul art.112 din Constituţia României şi în temeiul art.158 - 164 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Înaintăm prezenta moţiune simplă, cu tema: Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare al Guvernului Boc pe anul 2010 - falimentul fermierilor din România." Avem aici, conform Regulamentului, şi numărul de semnături.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule deputat, o să-l dau secretariatului tehnic şi, în câteva minute, voi face anunţul oficial. O intervenţie pe procedură a domnului Mircea Toader; vă rog.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Doamnă preşedinte, La solicitare mea şi a Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal s-a realizat această suspendare de ieri, să continuăm astăzi. În programul ordinii de zi se prevede ca, de la ora 10,00, să avem dezbatere pe Legea lustraţiei. Dar, având în vedere întârzierea pe care am avut-o cu Legea educaţiei, am rugămintea ca măcar pentru o oră, aşa cum a propus şi domnul preşedinte al Comisiei pentru educaţie, să continuăm Legea educaţiei, fiindcă după discuţiile avute în Comisia juridică, Legea lustraţiei nu ne ia mai mult de o oră şi cu votul final. Şi atunci, până la ora 11,00, să continuăm cu Legea educaţiei, că pe urmă suntem obligaţi să întrerupem lucrările până la votul final şi să continuăm cu Legea educaţiei. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Intervenţie pe procedură, domnul Eugen Nicolăescu.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Bună dimineaţa! Doamna preşedinte, Constat că liderul Grupului PDL, de ieri încoace, tot schimbă programul aprobat al Camerei. Avem un program pe care, cred eu, c-ar trebui să-l respectăm, dacă vrem să respectăm votul plenului. În consecinţă, vă rog să aplicaţi Regulamentul. Avem un program aprobat, începem acum, la ora 10,00 cu Legea lustraţiei. Sper s-o terminăm repede şi după aceea, sigur, reintrăm în ordinea de zi, aşa cum ea a fost aprobată. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc şi eu. Domnul Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Tot pe procedură. Îmi aduc aminte în Biroul permanent am spus că se discută Legea lustraţiei şi vot final, după care urmează, după-amiază, să continuăm cu Legea educaţiei. Acesta a fost singurul motiv, nu dorim sub nicio formă dacă se întâmplă ca să prelungim peste ora 11,00 sunt primul care solicit în continuare dezbaterea pe Legea lustraţiei şi fiţi convins că suntem în primul rând pentru dezbaterea Legii lustraţiei, dar ne blocăm încă o oră şi jumătate fără sens. Acesta este singura motivaţie. Pe de altă parte, în program se prevede un singur lucru: de la 10,00 la 12,00, alături de Legea educaţiei şi Legea lustraţiei. Care este ordinea de prioritate? Cred că sunteţi de acord, dacă nu, supunem la vot să începem cu Legea educaţiei - singura problemă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun. Deci să înţeleg că propunerea dumneavoastră, pentru a putea-o formula plenului... Domnul Duşa, vă rog.
			Domnul Mircea Duşa: Doamnă preşedinte, Sigur că astăzi suntem şi punctuali, văd că Parlamentul începe să lucreze şi suntem şi destul de prezenţi, dar având în vedere că au apărut aceste neclarităţi, Grupul PSD vă cere pauză de consultări.
			Doamna Roberta Alma Anastase: În ce calitate, domnule Duşa, faceţi acest anunţ? Dumneavoastră sunteţi vicepreşedinte, ne trebuie un lider de grup, ştiţi? Nu puteţi să faceţi această solicitare.
			Domnul Adrian George Scutaru: În acest caz, doamna preşedinte, Grupul liberal solicită o pauză de consultări de 45 de minute.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dumneavoastră fiind vicelider de grup? E în regulă. Pauză de consultări cred că zece minute. Ieri am stat prea mult în pauză de consultări. Zece minute cred că e suficient. Vă mulţumesc. Revenim în zece minute.
			- după pauză
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog să reîncepem lucrările noastre. Există o propunere. Intrăm în procedură de vot. Vă rog să... Imediat o să vă dau voie, vroiam doar să îi rog pe colegi să pregătească cartelele de vot.
			Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, doamna preşedinte. Eu cred că şi colegii dumneavoastră să-şi... Da, domnule Voinescu, puteţi să vă daţi demisia liniştit, că oricum staţi degeaba pe banii poporului. Ceea ce speram e că vă aduceţi cartelele de acasă, ca să votăm Legea lustraţiei.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Sigur o să votăm şi Legea lustraţiei.
			Domnul Adrian Solomon: Noi avem un program stabilit de către Biroului permanent al Camerei şi eu nu pot să cred că tocmai iniţiatorii acestei legi ai lustraţiei, atât de importantă pentru zilele noastre, când oamenii stau în stradă şi îşi strigă disperarea şi sărăcia, dumneavoastră vreţi să amânaţi tocmai Legea lustraţiei. Nu este normal aşa ceva şi de aceea eu cred că trebuie să respectăm programul de lucru al Camerei Deputaţilor, să intrăm pe dezbaterea Legii lustraţiei. Eu aveam şi un material pregătit şi n-aş vrea să rămân cu materialul pregătit nedezbătut astăzi. De aceea, doamna preşedinte, eu vă rog să ignoraţi orice altă propunere, pentru că ieri aţi stat degeaba patru ore în acel scaun, nu în alt scaun, şi i-aţi ţinut pe cei din plen să aştepte deciziile luminate ale Cotrocenilor sau ale Palatului Victoria. N-au venit acele decizii şi astăzi, când vedeţi că v-aţi mobilizat exemplar, vreţi să treceţi mai repede prin plen un punct din Legea educaţiei, esenţial pentru poporul român. Deci vreau, cu tot respectul pe care vi-l port sau nu vi-l port, să păstraţi pe ordinea de zi, la primul punct, Legea lustraţiei. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc pentru această intervenţie şi aş face un apel să aveţi nişte intervenţii civilizate. Sigur, am să vă dau cuvântul imediat. Există o propunere făcută de domnul Toader, pe care aş vrea s-o supunem la vot. Propunerea este formulată în felul următor: până la ora 11,00 să avem dezbateri pe Legea educaţiei, de la ora 11,00 la ora 12,30 să avem dezbateri pe Legea lustraţiei, după care intrăm în sesiunea de vot final. Este o propunere pe care ieri şi domnul Cristian Dumitrescu, preşedintele Comisiei pentru educaţie, a susţinut-o şi o serie de lideri PSD. Asta a fost propunerea făcută. Am folosit un nume şi atât. Este ultima intervenţie înainte de vot. Domnul Cristian Dumitrescu, vă rog.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnă preşedinte, Eu sunt un parlamentar, zic eu, destul de corect în tot ceea ce spun şi ce fac. Dacă, la experienţa pe care o am eu şi la experienţa pe care o aveţi dumneavoastră, credeţi că puteţi să mă târâţi pe mine într-o maşinaţiune de vot pe care dumneavoastră vreţi s-o faceţi, vă rog foarte respectuos să ţineţi minte cu cine aveţi de-a face şi cu cine vorbiţi. Da?
			Doamna Roberta Alma Anastase: O să vă rog să folosiţi un limbaj adecvat locului în care vă aflaţi.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Deci o să vă rog frumos să ţineţi minte. Exact asta vreţi să faceţi dumneavoastră. Eu v-am rugat insistent ieri ca, pentru ziua de astăzi, să propunem să începem cu Legea educaţiei şi să dezbatem Legea educaţiei ca să recuperăm orele respective.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vedeţi, asta facem şi noi.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Deci, doamnă, dacă mă mai întrerupeţi o dată, o să vă aduc aminte că Regulamentul după care dumneavoastră conduceţi această şedinţă l-am făcut eu împreună cu alţi colegi acum 15 ani. Şi nu s-a prevăzut acolo posibilitatea ca un preşedinte de şedinţă să întrerupă vorbitorul pentru simplul motiv că are ceva să spună. Îmi puteţi spune după aceea, îmi puteţi spune în particular şi eu apreciez în mod deosebit - ştiţi că vă apreciez, pentru că chiar vă apreciez. Şi chiar dacă sunt şi obiceiuri din acestea proaste, dumneavoastră nu trebuie să le preluaţi, să le folosiţi împotriva colegilor dumneavoastră. Deci doamnă, vreau să vă reamintesc că nu accept să fiu folosit în acest tertip, ca să nu-i spun altfel - tertip este un cuvânt academic -, prin care dumneavoastră m-aţi rugat haideţi să stabilim că lucrăm la Legea educaţiei de la ora 10,00 toată ziua şi lustraţia o lăsăm pe săptămâna viitoare; da? Era o propunere corectă. Acum, dumneavoastră veniţi şi spuneţi: lucrăm zece minute, un sfert de oră la Legea educaţiei până dăm un vot şi ne întoarcem la lustraţie. Nu e nici corect, nici uzual şi, mai ales, nu pot eu să accept să folosiţi o propunere făcută de mine în mod cinstit, corect şi în sprijinul dezbaterii Legii educaţiei şi a faptului că trebuie s-o terminăm, în opinia mea, ca să nu ne batem joc de munca făcută în comisie de zeci de ore. Iar dumneavoastră acum ce spuneţi? A spus Dumitrescu ca să facem de la ora 10,00 dezbateri pe Legea educaţiei... Faceţi doamnă la ora 10,00 dezbateri pe Legea educaţiei, dar când anunţaţi, ca să fim şi noi la o astfel de lege. Ei uite că avem şi noi, din cauza traficului ş.a.m.d. nişte probleme de... E corect că aşa este? Da? Şi atunci vă rog foarte respectuos să nu schimbaţi programul şi să mergem ca atare şi în niciun caz să nu folosiţi persoana mea şi o argumentaţie de bună intenţie pe care am făcut-o, pentru ca un tertip pe care pot să-l apreciez ca parlamentar aşa, ca rafinament, vreţi să-l puneţi în aplicare, dar nu pe spinarea şi pe prestigiul şi pe integritatea mea că aş fi părtaş la o astfel de procedură parlamentară, ca să nu mă amendaţi iarăşi pentru ceea ce zic. Da? Deci lucrurile sunt foarte clare. Aţi întrerupt lucrările ieri timp de şapte ore sau cât a fost, v-am rugat să recuperăm într-un anumit fel, acum vreţi să faceţi programul varză, cum vreţi dumneavoastră. Nu putem, în Parlamentul României, să votăm cum găseşte fiecare parlamentar că-i este convenabil lui, în momentul respectiv. Nu-i corect şi nu-i corect faţă de Regulament.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun. Făceam apel în intervenţia mea la solicitarea pe care dumneavoastră aţi făcut-o, domnule Dumitrescu, pentru a recupera o parte din timpul de ieri, pe care l-am pierdut la dezbaterea Legii educaţiei. Până una alta sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PDL de schimbare a programului sau de continuare a dezbaterilor pe Legea educaţiei. În acelaşi timp... (Proteste în sală.) Voci din sală: Pauză de consultări!
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dragi colegi, Vă supun la vot sistarea discuţiei pe acest subiect, conform art.149. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 105 voturi pentru. 18 împotrivă. Cinci abţineri. Pe suspendarea dezbaterii. În momentul acesta sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Mircea Toader. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Voci din sală: Avem pauză de consultări.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Procedură de vot, după ce se termină votul. 113 voturi pentru. Nouă împotrivă. Patru abţineri. Pentru a începe cu dezbateri pe Legea educaţiei. Vă rog, intervenţie pe procedură.
			Domnul Adrian George Scutaru: În momentul când aţi supus la vot propunerea domnului Toader, conform prezenţei anunţate erau 105 persoane. În aceste condiţii, solicităm apel nominal, fiindcă nu avem cvorum de lucru. Nu există cvorum, doamna preşedinte. Votul nu este legal, nu suntem în cvorum normal.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Suntem în cvorum, domnule deputat.
			Domnul Adrian George Scutaru: Nu suntem. Sunt 105 parlamentari.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule deputat, suntem în cvorum. Uitaţi-vă în sală. Faptul că nu au votat o parte din parlamentari...
			Domnul Adrian George Scutaru: Deci uitaţi-vă pe votul electronic. Doamna preşedinte, au votat 105 parlamentari. Solicit, în numele Grupului liberal, să faceţi apel nominal. Sunt 105 parlamentari, doamna preşedintă, aşa arăta votul electronic.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Art.144 alin.(3): "Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la şedinţele de vot final, de către preşedinte imediat înaintea votării din proprie iniţiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar". Vă mulţumesc, o să fac înainte de ora 12,30. Vă rog.
			Domnul Marian Neacşu: Doamnă preşedinte, Ne-aţi acuzat toată după-amiaza zilei de ieri de tot soiul de tertipuri, de tergiversări. În condiţiile acestea, mă văd nevoit ca, în numele Grupului PSD, sunt vicelider al Grupului PSD, să solicit o pauză de consultări între liderii grupurilor, pentru a putea să deblocăm această situaţie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: De acord. Cinci minute.
			Domnul Marian Neacşu: De 30 de minute, doamna preşedinte.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Cinci minute. Vă mulţumesc. Revenim. Liderii de grup.
			- după pauză -
			Doamna Roberta Alma Anastase: Revenim la lucrări. Vreau să vă anunţ că moţiunea anunţată în plen de domnul Victor Surdu îndeplineşte condiţiile regulamentare şi va intra în procedură în Biroul permanent de astăzi. În al doilea rând, încheiasem discuţiile pe marginea art.37 la Legea educaţiei. Votul este deschis. Vă supun la vot amendamentul comisiei, art.37. (Domnul deputat Cristian Mihai Adomniţei solicită să ia cuvântul pe procedură. Grupul parlamentar al PNL reacţionează prin vociferări.) Votul este deschis. Procedură... Terminasem, domnule Adomiţei şi intrasem în discuţii.
			Domnul Cristian Mihai Adomniţei: Nu, nu. Doamnă preşedinte, Partidul Naţional Liberal, singurul partid parlamentar din România care mai cuprinde şi denumirea de naţional în titlul său, atrage încă o dată atenţia că votul la art.37, votul pozitiv al Camerei pentru art.37 transformă legea propusă de Guvern din Legea educaţiei naţionale în Legea educaţiei antinaţionale. Prin urmare, doamna preşedinte, conform art.125, Partidul Naţional Liberal vă solicită ca la art.37 votul să se desfăşoare prin apel nominal. Mulţumesc foarte mult.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Supun la vot această propunere. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Voci din sală: Nu merge!
			Doamna Roberta Alma Anastase: Merge, doar puţină răbdare. 50 de voturi pentru. 107 împotrivă. Trei abţineri. Acum vă supun la vot art.37, aşa cum el a fost votat de către comisie. Votul este deschis, vă rog să votaţi. (Reacţie de nemulţumire din partea Grupului parlamentar al PSD şi Grupului parlamentar al PNL.) Tocmai am supus la vot procedură. Am supus la vot. Domnul Eugen Nicolăescu, întrerupem procedura de vot.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamna preşedinte, Vă rog eu frumos, nu fiţi nervoasă, nu fiţi impacientată. Haideţi să lucrăm cu calm.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Sunt foarte calmă, domnule Nicolăescu.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Conduceţi şedinţa uitându-vă la toate grupurile parlamentare, nu numai unde vreţi dumneavoastră, ca să respectăm Regulamentul. E tot ce vă cer. În acest moment, după ce votul electronic împotriva votului prin apel nominal - după opinia mea este defectuos, pentru că n-a funcţionat cum trebuie, dar, în sfârşit, dumneavoastră puteţi decide ce doriţi se pare în acest Parlament, noi acum vă anunţăm, Grupul parlamentar al PNL, că nu vom participa la acest vot la acest articol.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Am înţeles.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Pentru că noi considerăm că este un vot antinaţional şi vă asumaţi responsabilitatea dumneavoastră şi Grupul PDL ca cetăţenii români să nu ştie în limba română ce înseamnă istoria şi geografia României. E dreptul dumneavoastră să faceţi ce doriţi în această ţară, dar e şi dreptul nostru să vă oprim sau să vă sancţionăm. În consecinţă, Grupul parlamentar al PNL nu va participa la votul acestui articol. Vă rog să părăsim sala. (Grupul parlamentar al PNL părăseşte sala.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Adrian Solomon: Doamnă preşedinte, Grupul PSD rămâne în sală ca să privească în ochi trădătorii neamului. Şi, mai mult decât atât, am vrea să explicaţi încă o dată procedura de vot, ca să înţelegem şi noi ce supuneţi la vot.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Corect! Vă mulţumesc mult, domnule deputat. Deci la art.37 există o formulare asupra căreia data trecută s-a cerut vot, formularea comisiei. Pe aceasta o supun la vot în acest moment. Art. 37 alin.(1) şi vă citesc: "În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază... Vreţi să citiţi dumneavoastră, domnule Dumitrescu? Vă rog.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Deci doamnă şi domnilor colegi, Las... Voce din partea Grupului parlamentar al PDL: Aţi întrerupt votul.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: N-am întrerupt votul. Am cerut...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Eram... Citeam, dar, ştiţi, dumneavoastră aţi scris Regulamentul, nu trebuie să-l şi respectaţi. Lăsaţi!
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnă, mi-aţi dat cuvântul, aşa am înţeles.
			Doamna Roberta Alma Anastase: De aceea v-am şi întrebat dacă dumneavoastră vreţi să citiţi articolul. M-aţi întrerupt în momentul în care citeam ceva. Dar, repet, dumneavoastră aţi scris Regulamentul, chiar nu trebuie să-l respectaţi.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Da doamnă, vă ajut. Niciun fel de problemă. Oricând vreţi stau la dispoziţia dumneavoastră. Nu eu l-am scris, l-am scris împreună cu alţi colegi şi l-a făcut acest Parlament. Nu acest Parlament, alt Parlament, care era mai corect. Doamnelor şi domnilor, În primul rând doresc ca la acest amendament şi la acest articol să predau conducerea şedinţei domnului vicepreşedinte Croitoru şi mă voi aşeza în bancă, iar dacă tot am venit pe probleme de procedură, doamna preşedinte, conform Regulamentului, dumneavoastră trebuie să puneţi la vot amendamentele comisiei.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Corect.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Deci, cu acest amendament, nu cu articolul. Pentru că, la un moment dat, aţi spus: punem la vot articolul. Puneţi la vot amendamentul şi pe urmă mergem mai departe.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Asta am şi spus şi vă mulţumesc pentru sprijin.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Asta am şi spus. Supun la vot şi asta şi citeam, formularea comisiei. Asta a fost şi lucrul pe care eu l-am spus. Art.37 alin.(1), amendamentul comisiei. Acesta îl supunem acum la vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 44 de voturi pentru. 112 împotrivă. Şapte abţineri. Amendamentul comisiei a fost respins. Şi vă supun la vot articolul aşa cum el a fost formulat de către iniţiator. Votul este deschis, vă rog să votaţi. 111 voturi pentru. 45 împotrivă. Zece abţineri. Trecem la explicarea votului. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, doamna preşedinte. Ca să înţeleagă şi colegii de la Partidul Democrat Liberal ce au votat, voi da citire din nou amendamentului respins prin votul domniilor lor: "În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei limba şi literatura română, iar în învăţământul gimnazial şi liceal şi cu excepţia disciplinelor istoria românilor şi geografia României." Vreau să vă spun că Partidul Social Democrat a votat astăzi pentru acest amendament, fiind convinşi că naţiunea se defineşte, în primul rând, prin limbă comună, istorie comună, teritoriu, deci geografie comună, şi economie, de regulă, comună. Ceea ce aţi făcut dumneavoastră astăzi, este să daţi o nouă definiţie naţiunii. Pentru că naţiunea nu se identifică cu poporul, stimaţi colegi de la PDL. De aceea, şi colegii de la UDMR şi conaţionalii noştri de etnie maghiară sau altele ar fi trebuit să cunoască istoria şi geografia patriei în limba română, pentru că limba română trebuie să ne unească, nu să ne dezbine. Dumneavoastră, astăzi, împreună cu cei de la UDMR, ca să rămâneţi la guvernare, în detrimentul celor care strigă în Piaţa Victoriei, aţi întinat cele mai sfinte idealuri ale naţiunii române. Aţi întinat până şi principiul Uniunii Europene care spune că trebuie să vă apăraţi cultura, învăţământul şi valorile naţionale. Prin urmare, acea unitate în diversitate la dumneavoastră s-a transformat în altceva. Eu vă urez succes şi să dea Domnul în următoarele luni sau în următorii ani, să aflăm din cărţile de istorie scrise în ungureşte că şi Burebista era ungur, că doar îl cheamă Boros Bista. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Croitoru.
			Domnul Cătălin Croitoru: Mulţumesc, doamna preşedinte. Dragi colegi, Şi mă adresez acum în primul rând colegilor de la Partidul Social Democrat. E bine să nu punem nici prea multă patimă şi nici să nu acuzăm la grămadă. Am vrut să iau cuvântul pentru că, nu cred că m-aţi văzut des la această tribună, ca să-mi exprim votul. E acelaşi vot prin care acest amendament, în Comisia pentru învăţământ, a trecut, că altfel nu trecea. Şi asta pentru că eu cred cu tărie un lucru: că în momentul în care celelalte minorităţi, altele decât cea maghiară, au avut un amendament prin care şi-au dorit şi-şi doresc ca ai lor copii să înveţe foarte bine limba română pentru că ei trăiesc şi muncesc în România, am considerat că nu există minorităţi mai minorităţi decât altele şi că nu putem face un bine mai mare prietenilor şi fraţilor noştri maghiari, decât să avem convingerea că şi copiii lor învaţă bine limba română, care le este utilă, pentru că muncesc şi trăiesc în România. Nu cred că este cazul ca din asta însă să facem o dispută de niciun fel: nici patriotardă, nici politică, însă fiecare votează în Parlamentul României cum îi dictează conştiinţa. Şi vreau să vă reamintesc fiecăruia că în Constituţie e scris clar: aici suntem în slujba cetăţenilor, iar votul imperativ e nul de drept. Eu am dat curs Legii supreme a ţării. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Am terminat cu explicarea votului? OK!
			Domnul Mihai Doru Oprişcan: Stimaţi colegi, Eu doresc doar să fac o remarcă la cele afirmate de la acest microfon de către PSD. Se vorbea de unitate, se vorbea de coabitare. O voce din sală: Te-ai schimbat!
			Domnul Mihai Doru Oprişcan: Nu m-am schimbat deloc. Însă să nu uităm că PSD-ul, pentru a rămâne la guvernare în 2000-2004, a făcut separarea celor două licee din Târgu Mureş, Papiu Ilarian, exclusiv în limba română, şi Bolyai, exclusiv în limba maghiară. Aţi făcut-o dumneavoastră, în timpul guvernării 2000-2004.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Domnul deputat, vă rog.
			Domnul Toader Stroian: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Nu mă numesc nici Pista, nu mă numesc nici Lotzi. Mă numesc Toader Stroian, un nume pur românesc, din zona Ardealului, din zona Sighişoara. Am votat ca geografia şi istoria să fie predate în limba maternă. Domnilor colegi, N-am votat acest lucru de dragul ungurilor, de dragul Guvernului, ci am votat împotriva ipocriziei. (Aplauze.) Fiindcă, pentru mine, domnilor colegi, când să aleg între un ipocrit şi un ungur, mai bine am ales ungurul. (Aplauze.) În cazul de faţă, ipocritul fiind PSD-ul. Daţi-mi voie să vă citesc ce-a făcut Maica Fecioară, care vorbeşte de românism între 2000 şi 2004. Şi vă citesc: "În comunele sau oraşele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă." Mai încolo, domnilor, m-aţi obligat să scriu pe uşa primarului, când eram primar "polgármestere Toader Stroian". (Aplauze.) Mai departe. Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o treime, iar în 2007, alţii care au venit la guvernare spun o cincime, în şedinţele de consiliu pot folosi şi limba maternă. În aceste cazuri se va asigura prin grija primarului traducerea în limba română. M-aţi pus să angajez traducător, domnilor! În unităţile teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu administraţia publică locală, cu aparatul de specialitate, aceştia se pot adresa oral sau în scris şi în limba maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă. Dar nu are rost să continui. Domnilor de la PSD, aţi atins apogeul ipocriziei! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Viorel Hrebenciuc, explicarea votului.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Adevărul este că în materie de ipocrizie nimeni nu vă întrece, totuşi. Vreau să-i spun colegului nostru Stroian că suntem în secolul XXI, că, suntem membri ai Uniunii Europene şi, dacă o să se uite în legislaţia finlandeză, o să vadă că, dacă există un singur locuitor care vorbeşte o altă limbă, primarul respectiv este obligat să-i citească şi în limba respectivă. Ceea ce a făcut PSD-ul între 2000 şi 2004 era în strictă concordanţă cu normele Uniunii Europene, şi nu altfel. Nu e cazul acum să vă ţin lecţii de istorie, dar, domnule Stroian, este nevoie să faceţi acest lucru. Doamna preşedinte, Am rugămintea să cereţi colegului nostru să-şi ceară scuze faţă de Grupul parlamentar al PSD. În caz contrar, vom fi obligaţi să trecem la alte măsuri. Vă mulţumesc. (Rumoare, aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule Hrebenciuc, nu cred că pot să-i cer lucrul acesta. Ar fi trebuit să o fac de foarte multe ori, numai în cursul zilei de astăzi şi de cele mai multe ori pentru membrii Grupului parlamentar al PSD. Şi, atunci, pentru echilibru, eu zic că e bine să nu facem acest exces. Vă rog.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Procedură, doamna preşedinte. Eu v-aş propune să treceţi mai departe, că orice discuţii despre această temă vor duce inevitabil la o serie de expresii pe care nu le acceptăm cu toţii şi v-aş ruga să depăşim acest moment şi să trecem mai departe. Am dezbătut destul, am avut puncte de vedere diferite, există un vot. Vă rog să mergem mai departe, să nu ne blocăm aici şi să sistaţi orice discuţie pe această temă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Aşa voi face. Mai mult decât atât, o să vă rog şi eu să folosim un limbaj adecvat. De azi de dimineaţă lucrurile au degenerat, au fost multe intervenţii care au depăşit un discurs adecvat acestei săli şi eu sper ca în continuare aceste dezbateri să reintre în normal. Domnule deputat, vă rog.
			Domnul Laurenţiu Nistor: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Întrucât în Parlamentul României nu se poate folosi un limbaj adecvat şi, păcat, domnule deputat, că sunteţi pe această bancă a Parlamentului României. (Rumoare, vociferări.) Pentru acest motiv şi pentru faptul că nu vă cereţi scuze faţă de Grupul parlamentar al PSD, noi părăsim sala.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Reveniţi la Legea lustraţiei? Nu reveniţi. Am înţeles. (Rumoare, vociferări) În regulă. (Grupul parlamentar al PSD părăseşte sala.) La pct.52, art.38 alin. (1), este un amendament, deci un articol introdus nou de către comisie, un amendament al comisiei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. La pct.53, este titlul. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Pct.54, care se referă la art.39, ca şi numerotare, de data aceasta, a comisiei. Domnul Cristian Dumitrescu. Vă rog.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Liderul de grup, domnul Viorel Hrebenciuc, când am părăsit sala, mi-a atras atenţia că sunt preşedinte al întregii comisii şi m-a rugat să rămân în continuare, pentru că... (Aplauze.) Nu aplaudaţi, că nici... Domnule Toader, mai bine decât să aplaudaţi... (Rumoare, vociferări.) Eu vreau să vă spun un singur lucru: că mai bine recunoşteaţi şi dumneavoastră, atunci când am spus eu că sunt autorul... că nu sunt numai eu, sunteţi şi dumneavoastră autorul. Sunteţi şi dumneavoastră, aţi fost cu mine autor la...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule deputat, vă rog să nu intraţi în dialog cu sala.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Vă mulţumesc. Aţi fost şi dumneavoastră autor la regulamentul ăla şi ne uităm şi noi, amândoi, trişti, cum geme sub actuala conducere, da? Vă mulţumesc. Eu rămân în sală, doamnă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Deci, la pct.54, art.39, cum este numerotat de comisie. Sunt observaţii? Nu sunt. Pct.55, art.40. Observaţii? Nu sunt. Pct.56. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Pct.57, care se referă la art.42, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Pct.58, art.43, text nemodificat de comisie. Observaţii? Nu sunt. Pct.59, art.44. Nu sunt observaţii. Pct.60, art.45. Nu sunt. Pct.61, art.46. Nu sunt observaţii. Pct.62. Nu sunt observaţii. Pct.63, care se referă la art.47. Vă rog, domnule preşedinte.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Nu vreau să vă stric ritmul, doamna preşedinte, un ritm alert. Dar, totuşi, să vă dau pauză de respirat, vreau să vă rog, că am uitat, nu eu, dumneavoastră n-aţi uitat, am omis - şi au nevoie cei de la stafful legislativ al Parlamentului - ca, acolo unde am spus că titlurile se transformă în capitole, inclusiv subcapitolele pe care au avut bunăvoinţa astă-noapte să le înlocuiască şi să folosiţi cuvântul ca să rămână ca înregistrare subcapitole. Vă mulţumesc foarte mult.
			Doamna Roberta Alma Anastase: De acord. Am şi spus, domnule Dumitrescu, încă de la început, capitolele, subcapitolele şi secţiunile, respectând regulile tehnicii legislative, să fie aplicate. La pct.60, care se referă la art.45. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Pct.61, art.46. Nu sunt observaţii. Pct.62, este titlul. Nu sunt observaţii. Pct.63, care se referă la art.47, nu sunt observaţii. La pct.64, nu sunt observaţii. Pct.65, care se referă la art.48, nu sunt observaţii. Numerotarea, în momentul în care fac precizarea, pct.67 art.49, urmăresc, aşa cum este şi normal, amendamentele comisiei. Pct.68, pct.69 care se referă la amendamentul nr.50. Pct.70 - capitol, titlul capitolului. Pct.71, care se referă la art.51. Pct.72, care se referă la art.52, text nemodificat de comisie. Pct.73, art.53. Pct.74 - capitol, text de capitol, nu sunt observaţii. Pct.75, art.54, nu sunt observaţii. Pct.76. art.55, nu sunt observaţii. Pct.77, art.56, nu sunt observaţii. Pct.78, art.57, nu sunt observaţii. Pct.79, art.58, nu sunt observaţii. Pct.80, art.59, nu sunt observaţii. Pct.81, art.60, nu sunt observaţii. Pct.82, capitol distinct, nu sunt observaţii. Pct.83, art.61, nu sunt observaţii. Sunt texte nemodificate de comisie. Pct.84, art.62 şi 85, art.63, nu sunt observaţii. Adoptate. Pct.86 - nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.87, art.64, nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.88, art.65, nu sunt observaţii. Pct.89, art.66, nu sunt observaţii. Domnule Adomniţei, aveţi o observaţie pe un articol? Vă rog.
			Domnul Cristian Mihai Adomniţei: La art.65, pct.89, doamna preşedinte,lit.b), se specifică, în legătură cu admiterea în liceu, dragi colegi, se spune că în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea în acest liceu se face luând în calcul, în proporţie de 70%, portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, adică a celor 10 clase, şi media la probele de evaluare naţională de la sfârşitul clasei a IX-a, rămânând ca un procent de 30% să fie reprezentat de nota obţinută la disciplina de admitere stabilită în liceu. Există un amendament respins, în care liberalii propun un procent de 40% în loc de 70, şi 60% în loc de 30. Şi am să explic. Nu ne place, Guvernului îi place şi Partidului Democrat Liberal să proclame peste tot faptul că se încearcă o autonomie cât mai mare a şcolilor, pentru ca acestea să devină cât mai performante. Şi dăm exemplul celor mai bune licee din Bucureşti, la care este foarte probabil că numărul de candidaţi va fi mai mare decât numărul de locuri oferite, iar acel liceu, pentru că pe de o parte, îi cerem să aibă performanţe cât mai bune, va dori să-şi facă singur examenul de admitere la un nivel, să spunem, egal cu nivelul liceului, pentru a selecta resursa umană care intră în acest liceu şi care, la rândul său, trebuie să menţină, dacă nu chiar să ridice, nivelul acelui liceu. Păi, când dumneavoastră vreţi să-i daţi doar 30% din nota de admitere nota de la examenul de evaluare a liceului, atunci îi tăiaţi acestuia posibilitatea de a-şi selecta elevii. Din nou - şi aici fac încă o referire la ce v-am spus zilele trecute - aţi acuzat şi dumneavoastră, dar şi părinţii şi de multe ori pe bună dreptate, presiunea care se face pe note. Că e o alergătură de la clasa I-a la clasa a VIII-a după note mari, pentru ca acest lucru să servească mai departe la intrarea în liceu. Păi, dacă aţi acuzat acest lucru, când ea, această notă, conta 50%, când va conta 70, cum va fi? Deci, pe de o parte, puneţi mai mare presiune pe notele din gimnaziu şi primar decât era până acum şi, pe de cealaltă parte, tăiaţi mai drastic posibilitatea unui liceu bun şi foarte bun de a-şi selecta resursa umană. Deci, ori îi daţi o importanţă mai mare examenului care se dă la acel anume liceu, pentru ca să-şi poată selecta resursa umană, ori, astfel, vor veni unii copii care, prin diferite mijloace, poate altele decât educaţia, învăţatul, vor avea 10 pe linie în învăţământul obligatoriu şi vor intra în dauna altora, care poate au învăţat în Bucureşti la şcoli, şcoli gimnaziale şi primare mai dure, mai exigente şi nu au avut aceeaşi notă din învăţământul obligatoriu. Prin urmare, dragi colegi, şi aici mă opresc, vă solicit să respingeţi acest articol, pentru că el a trecut aşa, din partea comisiei, şi să adoptaţi articolul în care spune că portofoliul, media de terminare a învăţământului obligatoriu şi media la evaluare naţională, împreună, să însemne doar 40, urmând ca fiecare liceu, pe măsura nivelului său, să-şi facă un examen şi nota de la acel examen să însemne 60%. Adică, să-i dea o pondere mai mare, astfel încât copilul să poată să intre la liceul la nivelul căruia şi-a dorit. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule Adomniţei, lăsaţi-mă să înţeleg: dumneavoastră nu susţineţi amendamentul susţinut de comisie? Susţineţi textul iniţial al... (Domnul deputat Cristian Adomniţei vorbeşte fără microfon.) Amendamentul care a fost respins, amendamentul PNL. O să vă rog să-l susţineţi în momentul în care ajungem la amendamente respinse, la acel capitol. Şi, dacă adoptăm acum acest text, poate fi modificat, dacă amendamentul dumneavoastră respins este adoptat. Asta este...
			Domnul Cristian Mihai Adomniţei: Tocmai ce am avut o discuţie întreagă ieri, doamna preşedinte, că va fi foarte greu, dacă nu imposibil, ca acest lucru să se întâmple. Că a propus domnul lider, asta este altceva.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Asta ziceam şi noi, vă mulţumesc. Pct.90, art.66.
			Domnul Cristian Mihai Adomniţei (din sală): Votul, doamna preşedinte!
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul pe amendamentul dumneavoastră nu pot să-l fac acum, pe amendamentul comisiei. (Rumoare, vociferări.) Bine. Deci, supun la vot art.66, aşa cum el este formulat de către comisie. Este art.65, amendamentul comisiei, dacă vă uitaţi pe coloana amendamentelor făcute de comisie, poartă numărul 66. Este corect aşa? E corect. Vă mulţumesc. Votul este deschis. Vă supun la vot acel amendament al comisiei. Deci, supunem la vot amendamentul care a trecut în comisie. Oricum, a trecut. 100 de voturi pentru, 35 împotrivă şi 4 abţineri.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Pentru amendament, da?
			Doamna Roberta Alma Anastase: Da, pentru amendamentul comisiei.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: E-n regulă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. S-a încheiat timpul. Scuze!
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Vă rog, doamna preşedinte. Înseamnă că-mi luaţi propunerea să trecem la Legea lustraţiei.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Nu, nu, nu. Intrăm la Legea lustraţiei, un lucru la care ţin şi eu foarte mult. Reluăm dezbaterile pe Legea educaţiei la ora 14,00.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamna preşedinte, Vă rog, 5 minute. Vor să intre în sală colegii de la PSD. Vor să participe la dezbateri.
			Doamna Roberta Alma Anastase: E corect. 5 minute pauză.
			- după pauză -
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vom discuta proiectul Legii lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist. Vreau să salut prezenţa în sală a reprezentanţilor asociaţiilor de revoluţionari şi ai societăţii civile instituţionalizate, care ne-au susţinut cu amendamente, au fost prezenţi în comisie, care ne-au susţinut ca această lege, astăzi, să ajungă în plenul Parlamentului. Şi aş vrea să le mulţumesc pentru că şi astăzi sunt prezenţi la această dezbatere. (Aplauze.) Din partea iniţiatorilor, legea a fost iniţiată acum câţiva ani buni, avem un coleg care a continuat să se lupte pentru legea lui şi pe care aş vrea să-l invit la microfon. Este vorba de viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul Eugen Nicolăescu. Vă rog, domnule deputat. (Aplauze.)
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doamnelor şi domnilor invitaţi, Aş începe cu o întrebare, poate retorică: cui îi e frică de lustraţie? Pe mulţi îi ştim. Pe alţii, îi arată cu degetul societatea civilă. Iar alţii, care se simt cu musca pe căciulă, privesc partea plină a paharului, şi anume faptul că textul legii nu-i vizează pe ei. Uşurare pentru aceştia. Ceea ce mai poate face legea în forma actuală nu este altceva decât o menţionare a celor care ne-au condus aproximativ 20 de ani. Iar acum sunt morţi sau pensionari. Societatea nu se va schimba şi nici nu va fi mai bună dacă lustraţia nu va fi percepută ca şi o autopenitenţă. Pentru că, în esenţă, toţi vor găsi ca pozitive acţiunile lor din trecut până la revoluţie. Actul în sine trebuie să depăşească nivelul simbolic şi cel de vendetă politică şi să desăvârşească ceea ce s-a început prin acea proclamaţie de la Timişoara. Condamnarea comunismului trebuie să depăşească actul formal al unei declaraţii făcute la tribuna Parlamentului, fie ea prin vocea preşedintelui ţării, care citea un raport întocmit în laboratoarele Cotrocenilor de către o comisie prezidenţială. Ne confruntăm, de fapt, cu aceeaşi meteahnă care ţine de formele fără fond. Multe voci au acuzat şi acuză şi astăzi că demersul este prea tardiv şi de tip ceauşist. Însă, vă întreb pe dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi, moartea eroilor revoluţiei cum este? Tardivă? În niciun caz. Iar ceauşistă, au demonstrat-o că nu. Am să dau un citat: "atunci, dacă această lege nu va fi promovată şi nu numai atât, cât aplicată, moartea lor, a tinerilor din revoluţie, nu a fost pe deplin justificată, iar noi avem această datorie - să ducem până la capăt actul lor, chiar şi de către cei care declară că nu se pot pronunţa despre revoluţie, deoarece au fost simpli privitori la televizor." Cred că grupul PDL o să fie foarte încântat, pentru că am citat din Traian Băsescu, dintr-o declaraţie făcută la B1 TV în 21 decembrie 2009. Sunt unul dintre iniţiatorii acestei legi, aşa cum a fost ea depusă în anul 2005, având la bază proiectul societăţii Timişoara. Şi vă mărturisesc că nici după 5 ani nu consider că această lege este tardivă. Că timpul a avut rol de panaceu. Această lege trebuia să pună bazele unei altfel de Românii. Iar, dacă pct.8 al proclamaţiei de la Timişoara ar fi devenit lege imediat după revoluţie, asanarea morală pe care o propune Legea lustraţiei ar fi condus România pe alt drum, iar evoluţia ţării noastre ar fi fost alta. Problema principală a multora este modul în care se raportează la această lege şi spun deschis şi clar. În această lege este vorba despre un principiu, nu despre nume sau persoane pe care aplicarea ei i-ar îndepărta din viaţa politică. Alte state au reuşit mai repede decât noi să condamne comunismul. Cehoslovacia, de exemplu, în 1991, a devenit primul stat postcomunist care a recurs la o versiune apropiată de ceea ce avem în discuţie. Polonia şi Ungaria au trecut, la rândul lor, prin această experienţă. O să vă rog să-mi permiteţi să citez dilema enunţată de Václav Havel: "Toţi suntem implicaţi, cei ce au creat într-o măsură mai mare sau mai mică, acest regim. Cei care l-au acceptat în tăcere şi toţi cei ce am devenit obişnuiţi cu el în subconştient." Şi tot Václav Havel afirma, iarăşi citez: că "va fi nevoie de decenii până când comunismul va ieşi din minţile oamenilor." Din '89 nu au trecut decât două şi vor trece multe, atât timp cât clasa politică va considera o astfel de lege ca fiind tardivă. Vă rog, stimaţi colegi, doamnelor şi domnilor deputaţi, să faceţi onoare tinereţii multora dintre voi, maturităţii altora dintre noi, care nu am abandonat niciun moment speranţa că se va face o reparaţie morală societăţii româneşti şi că vom da speranţă generaţiilor care vin, votând această lege, adevărat, târzie, dar încă necesară. Şi, ca să nu existe echivoc, voi propune ca această lege să fie votată prin apel nominal. De ce? Pentru dreptate, respect, patriotism, speranţă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. În continuare, am să dau cuvântul comisiei pentru a prezenta raportul. Tot Timişoara reprezentată.
			Domnul Marius Cristinel Dugulescu: Raport comun asupra Proiectului Legii lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul Legii lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist, trimis cu adresa PL-x 282 din 12 aprilie 2006 şi înregistrat cu nr.31463 din 12 aprilie 2006 la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi respectiv la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, înregistrat cu nr.25/334 din 13 aprilie 2006. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 aprilie 2006. Consiliul Legislativ, prin avizul nr.974 din 18.07.2005, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri. Guvernul, conform punctului de vedere transmis cu adresa nr.2782 din 8.XI.2005, susţine adoptarea iniţiativei legislative, sub rezerva însuşirii observaţiilor şi propunerilor formulate. Ulterior, prin adresa nr.463 din 14.04.2010, Guvernul, conform punctului de vedere transmis, susţine adoptarea iniţiativei legislative şi orice demers legislativ în vederea aplicării principiului lustraţiei, în deplină concordanţă cu garanţiile şi principiile unui stat democratic. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr.32/275 din 2006. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare interzicerea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din nomenclatura comunistă. Proiectul Legii lustraţiei a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor în data de 4 noiembrie 2008, în condiţiile art.37 lit.c) şi art.86 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi a fost retrimis la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru raport, în data de 2 februarie 2009. La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi din partea ministerului justiţiei, doamna secretar de stat Alina Bica, doamna Victoria Matei, judecător detaşat din partea Ministerului Justiţiei, domnul Sorin Ilieşiu, vicepreşedinte Alianţa Civică şi domnul Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 decembrie. La lucrările şedinţei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 28 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi 8 deputaţi, din totalul de 10 membri, ai Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, 19 pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a Proiectului Legii lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în Anexa I la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate la Anexa II care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Intrăm în partea de dezbateri generale. Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Mircea Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Domnul Nicolăescu a spus că nu este tardivă, eu spun că este târzie, nu este tardivă, este târzie. Ceea ce facem astăzi trebuia să facem în 90 în 91, în 92, fiindcă nu e numai vorba de o reparaţie morală, ci este vorba, efectiv, de o activitate pe care oamenii politici trebuiau să ţină cont de drumul pe care îl are România. Un proverb românesc spune că "Lupul îşi schimbă părul, dar năravul, ba" şi sunt convins că cei care au condus în perioada respectivă România, într-o concepţie ideologică, până la urmă acceptată şi construită de ei, este greu să se debaraseze de acest concept. Mai mult decât atât, cine va crede că Partidul Comunist, la nivel de conducere, separa activitatea economică de cea politică, separa activitatea fiecărui cetăţean de cea politică se înşeală. Instrumentele pe care le avea Partidul Comunist, că se numea securitate, că se numea miliţie, toate erau în slujba acestui deziderat. Orice încercare de a ieşi din acest drum pe care îl avea conducerea respectivă nu însemna dezidenţă, însemna penitenţă. Am participat, desigur, şi am trăit în acele vremuri şi ştiu foarte bine că cei care au făcut acea mişcare de la Braşov n-au fost pedepsiţi politic, ci au fost pedepsiţi cu totul altfel. Au găsit scuze penale, au ajuns pe la Galaţi mulţi din ei şi eram în temă la vremea respectivă când ni se interzicea să stăm de vorbă cu ei, erau pur şi simplu strămutaţi, erau trimişi în diferite întreprinderi pe 2-3-5 ani şi nu avea voie nimeni să iasă din această decizie care nu avea nicio legătură cu legile de la acea vreme. Pur şi simplu era o decizie politică care trebuia respectată. Şi, mai grav, că la ceea ce s-a întâmplat atunci participau toţi care conduceau, inclusiv judecătorii, când luau decizii, conform Codului penal, cu totul şi cu totul separate de ceea ce au făptuit respectivii. Nu era niciodată o condamnare politică, era o condamnare penală, fie că aveau 2 kg de zahăr în plus, fie că făceai, chipurile, un abuz pe stradă, dar realitatea era cu totul alta. De aceea nici nu am avut dezidenţă. Orice încercare de dezidenţă într-o formă organizată era stârpită pe acest motiv al Codului penal românesc care te incrimina pentru infracţiuni penale. Sigur că întâmplător şi eu am fost într-o formă victimă de astfel de încercare de instanţă, am scăpat de nişte oameni care au înţeles că n-are nici o legătură, o propunere şi un punct de vedere cu partea economică sau cu partea, pur şi simplu, a Codului penal, dar vă dau şi un exemplu, pe care l-am spus şi în cadrul comisiei. La vremea respectivă era o decizie politică că orice membru de partid care era anchetat trebuia să primească aprobare din partea forului superior de partid. N-a existat niciodată, şi vă spun în cunoştinţă de cauză, ca conducerea partidului, indiferent de zona pe care o ia, dacă era o intervenţie a securităţii sau a miliţiei, să nu de aviz de cercetare. Întâmplător şi eu am fost un astfel de subiect, iar cel care a dat avizul a fost un senator al României. A fost un senator al României. Dar, am vrut să subliniez un singur lucru. Că din punct de vedere moral e nevoie de aşa ceva. Din punct de vedere practic, sigur, că va fi, până la urmă, o intervenţie minoră. Cei care la vremea respectivă puteau să nu conducă România au condus-o, au participat şi au văzut de drumul lor, drumul pe care l-a stabilit viaţa sau Dumnezeu. Dar, moral trebuie să luăm această decizie, s-o votăm şi în numele Grupului parlamentar PDL noi vom vota această lege târzie, dar vom vota-o şi sunt convins ca o reparaţie morală a acelor care au suferit şi care, până la urmă, pe idealurile revoluţiei şi-au dat viaţa. Şi, nu numai atâta, cred că orice intervenţie, chiar dacă subiectivă pe această temă, nu va duce la altceva decât pentru cei care sunt în balcon să înţeleagă că noi cei care astăzi încercăm să le dăm dreptate, încercăm, poate şi în numele celor are au fost înainte, şi nu trebuie să blamăm tot ce este membru al Partidului Comunist. Ştiţi foarte bine că pentru a avea o carieră profesională, pur profesională, nu puteai să fii şef de secţie, nu puteau să fii pe un vapor, decât dacă erai membru de partid. Nu are nicio legătură funcţia de membru de partid cu cea de conducere, nu erau promovaţi decât cei care acceptau, pe linie politică, ideologia politică. Şi, orice încercare de dezidenţă era înăbuşită imediat. Şi, încă o dată subliniez că Grupul parlamentar al PDL va vota această lege. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Intervenţie din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Silvestru Mircea Lup: Stimaţi colegi, Vă vorbeşte o persoană care nu este lustrabilă, sau nu este lustrabilă precum nu sunt nici iniţiatorii acestei legi, Mona Muscă şi domnul Nicolăescu, care nu are un interes, nu câştigă şi nu pierde nimic din adoptarea sau respingerea acestei legi. Vă vorbesc în numele unui partid care nu va vota această lege datorită problemelor de constituţionalitate şi de încălcare a normelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi datorită faptului că această lege este în primul rând neaplicabilă. Este o lege sau un demers populist, şi daţi-mi voie să mă explic. Este aruncată ca o perdea de fum în această situaţie economică dificilă a României. Vine să acopere neputinţa guvernării, incompetenţa şi jaful asupra economiei naţionale. Vine şi excită nişte sensibilităţi vizavi de perioada comunistă. Este nedrept să folosim aceste sensibilităţi motivate ale unei părţi a populaţiei într-un scop politic. Iar, dacă omul trăieşte mai rău astăzi, îşi aduce bucuria că vecinul lui, şef de post, va fi lustrat şi nu va putea candida, probabil, pentru o funcţie de consilier. Dar actuala putere, probabil, că pregăteşte şi alte legi care, al naibii de tare, îi vor lustra pe români, Legea educaţiei, Legea pensiilor. Sunt legi care îi vor lustra nu pentru 5 ani, ci pentru mulţi ani de acum încolo şi nu le vor lua dreptul de a candida, ci dreptul, poate, de a trăi. De ce este o lege discriminatorie? Pentru că această lege ar fi trebuit să înceapă, în primul rând, cu preşedintele Traian Băsescu. El şi Teodor Stolojan sunt persoane care au deţinut demnităţi publice, care ar fi trebuit lustrate. De asemenea, această lege este discriminatorie pentru că a pornit de la persoane şi, în funcţie de acele persoane, s-au constituit, s-au stabilit categoriile socio-profesionale care nu pot candida. Tardiv. S-a spus şi sunt de aceeaşi părere că în anii 1990 era oportună o astfel de lege, iar Proclamaţia de la Timişoara prin art.8 justifica. Dar au trecut 20 de ani. România s-a schimbat natural, oamenii, structurile, instituţiile, legile ţării. Nu mai este nevoie de această lege. De asemenea, problema drepturilor fundamentale pe care această lege le atacă nu erau, exigenţele nu erau ca cele actuale în anii 90. Mă voi referi, în primul rând, la problemele de neconstituţionalitate pe care această lege le ridică. Art.16 din Constituţie, stimaţi colegi, egalitatea în drepturi. Art. 20, tratatele internaţionale, la care România este parte, vor fi încălcate. Art.22. Dreptul la viaţă şi integritate psihică, discriminarea şi luarea dreptului de a candida este considerată în jurisprudenţa Curţii Europene o discriminare, un tratament degradant. Art.37 din Constituţie este încălcat. Dreptul de a fi ales. Art.38. Dreptul de a fi ales în Parlamentul European. De asemenea, sunt încălcate art.39 şi 52 din Cartea drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. Dreptul la muncă şi protecţie socială a muncii este încălcat. Art.52, dreptul unei persoane de a se adresa unei autorităţi publice. Şi, nu în ultimul rând, art.53, restrângerea exerciţiilor unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, art.3 care interzice tratamentele degradante. Şi este un tratament degradant. Dreptul la un proces echitabil şi practica iarăşi, la fel, practica Curţii Europene ne-a arătat că interzicerea dreptului de a candida este un tratament degradant. Dreptul la alegeri libere din primul protocol al tratatului şi, nu în ultimul rând, art.18. Cred că am adus suficiente argumente juridice care ne fac să nu votăm această lege şi să ne întoarcem, să mă întorc la această tribună în momentul în care Curtea Constituţională va declara neconstituţională această lege. De asemenea, PSD va sesiza Curtea Constituţională, va sesiza Comisia de la Veneţia pentru a-şi exprima o opinie fundamentată şi avizată vizavi de această lege şi nu în ultimul rând vom sesiza şi Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei ca pe competenţa necontencioasă să sesizeze Curtea Europeană pentru a da un aviz vizavi de această lege în corelare cu prevederile Convenţiei. Acestea sunt motivele pentru care, fără un interes personal şi fără un interes politic al PSD, nu vom vota această lege. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule Toader, drept la replică.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Doamnă preşedinte, am să-i dau o replică colegului meu, fiindcă a folosit un nume numit preşedintele României, care putea să fie lustrat... (Vociferări în Grupul Parlamentar al PSD şi Grupului parlamentar al PNL.) Vă rog, lăsaţi-mă să-mi spun un punct de vedere, fiindcă nu este aşa simplu şi vreau s-o clarific odată pentru totdeauna. Preşedintele României a fost comandant de navă şi eu am fost şef mecanic. Condiţia era să fii membru de partid şi la un moment dat cei mai buni profesionişti, doi dintre ei, au fost numiţi reprezentanţii Companiei Navrom în străinătate. Sunt angajaţii acelei firme Navrom Constanţa, unul era la Istanbul, unul era la Anvers, şi unul dintre ei era Traian Băsescu pe profesiunea pe care o avea şi nu avea alt scop decât a ne reprezenta, ceea ce se întâmplă în oricare port din lume, dacă nu ai un român al tău. Deci nu are nici o legătură, nici cu tendinţa de lustraţie şi nimic altceva, decât a fost un membru de partid ca şi mine şi ca şi mulţi dintre dumneavoastră. Iar agentul de acolo, că se spune agent, acela este termenul englezesc, agentul este reprezentantul Companiei de navigaţie într-un port. Asta e denumirea şi în România este la fel.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Calimente, din partea Grupului parlamentar al PNL.
			Domnul Mihăiţă Calimente: Doamnă preşedinte, Stimaţi invitaţi, Stimaţi colegi, Am să vă spun de la început că Grupul parlamentar al PNL va vota această lege, pentru că am avut şi iniţiativa din 2005, dar vreau să vă aduc aminte că eu am avut această iniţiativă prin mandatul 1996-2000, când împreună cu regretatul George Şerban care era colegul meu de bancă am promovat primul proiect al acestei legi. Ce s-a ales de această lege? Şi nu am să mă refer aici la PSD care şi-a expus punctul de vedere şi cu care nu vreau să intru în polemică. În schimb, am să intru în polemică cu partea dreaptă a FSN-ului, cu aripa dreaptă a FSN-ului, cu floarea UASCR-ului şi UTC-ului, care vine astăzi să ne dea lecţii despre Legea lustraţiei. Unii dintre domniile lor erau membri marcanţi ai FSN-ului când ne-au distrus sediile PNT-ului şi PNL-ului în 1990. (Aplauze.) Unii dintre ei au dirijat trenurile cu mineri la Bucureşti în timpul mineriadelor. Astăzi vin să ne dea lecţii de democraţie şi au tupeul să fie iniţiatori ai Legii lustraţiei. Ei care ar trebui să fie lustraţi cu toţii, cred. (Aplauze.) Au făcut harcea-parcea această lege, pentru că PD, cu onoare reprezentat în Parlament la acea vreme şi membru al Convenţiei Democratice, era partid socialist. Şi avea foarte mulţi lustrabili şi atunci cum îi are şi acum. Vreau să vă mai spun că eu nu înţeleg ca Legea lustraţiei să treacă fără să fie acompaniată de Legea condamnării comunismului, pentru că degeaba îl lustrez pe un cetăţean, dacă mâine un alt cetăţean vine şi reînfiinţează partidul comunist. Din acest motiv, şi pentru că sunt prezenţi şi invitaţi de la diferite asociaţii, vreau să vă anunţ că la Senat există o lege depusă de condamnare a comunismului al cărei iniţiator sunt. Lege pe care am mai înaintat-o de doi ori în mandatul trecut şi care a fost respinsă. Motivaţia a fost că în România nu poate fi condamnat comunismul pentru unele motive care au fost expuse de către cei de la PSD şi care spuneau că este neconstituţional. Vreau să vă spun că la vremea respectivă, Proiectul de Lege pentru condamnarea comunismului era susţinut de Academia civică, de Alianţa civică, de Asociaţia 21 Decembrie, de Asociaţia foştilor deţinuţi politici din România, Asociaţia proprietarilor deposedaţi abuziv de stat, Forul civic românesc, Fundaţia ICAR, Fundaţia Memoria, Grupul pentru Dialog Social, Liga Apărării Drepturilor Omului, Uniunea Mondială a Românilor Liberi. Legea a fost prezentată de către mine la Comisia de dialog social, a fost susţinută la vremea respectivă, pentru că trăia domnul Ticu Dumitrescu, şi cred că dacă vreţi să daţi credibilitate condamnării şi punerii în aplicare a Legii lustraţiei, va trebui cu acelaşi elan să votaţi şi Legea de condamnare a comunismului şi să nu vă bazaţi pe o simplă declaraţie politică care nu valorează doi bani. Iar ca să-i răspund domnului Toader, la ceea ce spunea, o să-i spun următorul lucru. Eu care am fost sportiv de performanţă şi care în anii '70 am reuşit să ies din ţară, prin anii '80 nu mai puteam să ies nici în Ungaria, dară-mi-te să fie reprezentant la Anevers al Navrom-ului. Ştiţi cu aprobarea cui şi pentru cine lucrau aceşti reprezentanţi! Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: O intervenţie pe procedură. (Coboară la tribună.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnilor colegi, Aş vrea să fac o intervenţie pe procedură. Procedura pe care am parcurs-o până în acest moment ca această lege să ajungă astăzi în plen pentru a fi discutată. Am avut o solicitare în urmă cu aproximativ o lună de zile din partea Societăţii Timişoara, într-o situaţie extremă, a domnului Teodor Mărieş care se afla în greva foamei. Am întâlnit nişte oameni profund marcaţi de 20 de ani, 20 de ani, timp în care au dus o luptă cu foarte mulţi pentru un ideal al Revoluţiei Române şi pentru un punct, celebru de acum, 8, al Proclamaţiei de la Timişoara. Disperarea, după 20 de ani, i-a adus în situaţia de a intra în greva foamei, spunând un lucru: ştim cu toţii că este o lege târzie, dar e normal pentru a încheia o rană a trecutului şi pentru a putea merge spre viitor să adoptăm această lege. Stă de un număr de ani important în Parlament şi niciodată nu am reuşit s-o trecem de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi niciodată nu am reuşit s-o trecem de Biroul permanent şi nici vorbă să ajungă în plenul Parlamentului. L-am chemat la acea discuţie pe colegul meu Daniel Buda. Ne-am uitat unul la celălalt şi l-am întrebat: Daniel, tu ai fost membru în UTC? Şi a zis: nu am apucat. Eu una aveam 13 ani şi jumătate la evoluţie, nici eu nu am fost membră a UTC. (Vociferări.) Vedeţi dumneavoastră, această scurtă istorie de data aceasta a noastră ne-a permis să fim liberi, să gândim liber şi să reuşim să aducem astăzi în plenul Parlamentului această lege. E foarte interesant şi un alt lucru. Faptul că anumiţi colegi de la care, recunosc că nu m-aş fi aşteptat, astăzi vin în plenul Parlamentului şi ne acuză, domnule deputat, de ce, de faptul că a ajuns această lege în plen? Domnule deputat, Grupul parlamentar al PNL a avut preşedinţia acestei Camere prin Bogdan Olteanu şi această lege a fost ţinută într-un sertar.... (Aplauze.) Şi a fost ţinută într-un sertar şi ştim de ce, pentru că aţi tăcut, aţi lăsat capul în jos şi aţi acceptat lesa pusă de PSD. (Aplauze.) A ajuns această lege aici şi a ajuns trecută prin Comisia juridică de disciplină şi imunităţi printr-un efort conjugat în schimb al grupului de astăzi al PNL şi, fără îndoială, cu dedicaţia totală a Grupului parlamentar al PDL. Cred că trebuie să ne revenim, să ne corijăm declaraţiile noastre, să mergem înainte, pentru că PDL şi PNL, ca partide de dreapta şi privind spre viitor, trebuie să treacă această lege astăzi prin Parlament, aşa cum şi eu susţin, cum a cerut domnul Eugen Nicolăescu, iniţiatorul acestei legi, prin apel nominal. Vă mulţumesc. (Aplauze; Revine la prezidiu.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Pe procedură, domnul Duvăz. Imediat şi intervenţia Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
			Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Pe procedură, în aceeaşi măsură în care aţi fost şi dumneavoastră pe procedură. Am fost pe 21 în stradă. Am fost pe 21 în stradă, poate că unii ştiu asta. Nu l-am văzut în nici în noapte de 21 spre 22 pe Mărieş. O fi fost şi el, nu ne-am văzut cu toţii. Dar, ca să mă faceţi să lăcrimez aici vorbind de nemulţumirea adevăraţilor revoluţionari, mi se pare fals şi inacceptabil şi ruşinos pentru această cupolă. Şi pentru adevăraţii revoluţionari care nu cred că-şi permit să fie exclusivi, nu facem revoluţia română partide politice, doamna preşedinte, şi nu cred că v-ar fi convenit, dacă dumneavoastră nu eraţi membru UTC, dar părinţii dumneavoastră dacă ar fi ocupat o demnitate publică, sigur ar fi fost lustrabili astăzi, doamna preşedinte. (Aplauze.) Nu cred că asta urmăriţi. O să vă spun de ce am luat cuvântul, stimaţi prieteni. Eu sunt împotriva acestei legi, deşi nu sunt lustrabil niciodată şi de niciun fel. Dar, bunicul meu a fost lustrat în 1948, pentru că era înalt funcţionar de stat în vechiul regim burghezo-moşieresc, n-a avut dreptul la pensie şi n-a avut dreptul să muncească în oraşul Bucureşti. A murit la Zimnicea pe şantier, la frumoasa vârstă de 73 de ani. Acest lucru aţi fi dorit să-l faceţi, numai că n-aţi avut curajul să-l faceţi imediat după '90. Dumneavoastră, doamna preşedinte, pentru că eraţi un copil, să zic aşa, în jurul politicului, ca să nu spun altfel, iar cei care acum sunt în fruntea acestei mişcări, pe vremea aceea se îngălbeneau la faţă dacă le vorbeai de lustraţie. Vă garantez. Veneau albi la faţă şi se întrebau ce o să li se întâmple. Şi mai sunt împotrivă pentru un motiv, care vreau să fie foarte clar. Ne-am chinuit să intrăm în Consiliul Europei. Acum am şi uitat cât ne-am chinuit. Mi s-a părut atunci prima recunoaştere majoră a României că a ieşit din marasmul comunist, că a ieşit, în fine, la lumină. Că, în fine, cineva ne ia în seamă, după toate şocurile pe care le trăisem şi mizeria comunistă pe care o suferisem 50 de ani. Eu, nu ştiu ceilalţi. Însă, o să vă spun de Rezoluţia Consiliului Europei, doamna preşedinte, în legătură cu Legea lusraţiei. Adunarea subliniază că, în general, aceste măsuri pot fi compatibile cu un stat democratic, în cadrul statului de drept, dacă sunt îndeplinite mai multe criterii. În primul rând, vinovăţia care este individuală, şi nu colectivă, subliniez, şi nu colectivă, trebuie dovedită în fiecare caz în parte, ceea ce subliniază necesitatea aplicării individuale şi nu colective a Legii lustraţiei. După care vă indică şi o documentaţie, se numeşte un documentar pentru cei care s-au grăbit sau au avut nevoie de o Lege a lustraţiei, de care România, după 20 de ani de la comunism, nu mai are nevoie. Ar fi fost, poate, ar fi fost poate, ceva de făcut la începutul anilor 90, dar eu am respins de plano şi atunci şi v-am spus motivul personal şi de familie. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu. Domnul Attila Korodi, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
			Domnul Korodi Attila: Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, După 20 de ani de la revoluţie, astăzi nu facem altceva decât aruncăm prosopul de la unul la celălalt. În loc să facem un diagnostic foarte sec, care s-a mai făcut de foarte multe ori, chiar şi de la pupitrul din Camera Deputaţilor, în care am spus şi se spune că am ratat prea multe şanse în ultimii 20 de ani, că această transformare, această tranziţie a societăţii româneşti de la un stat comunist, socialist, la un stat democrat să fie mai rapidă, mai bună şi pentru cetăţean. Cauzele, care sunt? Este destul de simplu şi cred că la îndemână să citim Proclamaţia de la Timişoara, să vedem câte forţe politice, care partide politice au reuşit să includă în programul politic, punctele de la Proclamaţia de la Timişoara. Pentru că aceea era o cale simplă, poate dureroasă, dar dreaptă. Suntem după 20 de ani în care, din fericire, am reuşit deja ca, poate, într-o anumită măsură, să compensăm financiar, cei care au fost hărţuiţi de poliţia politică, cei care au fost chiaburi, cei care, pur şi simplu, au luat boală pentru că au trebuit să fie pedepsiţi şi au fost pedepsiţi pentru ceea ce au zis, dar am uitat un lucru: reparaţia morală. Reparaţia morală care nu poate fi compensată cu niciun ban. Sunt mândru că astăzi, totuşi, după 20 de ani, chiar în mandatul meu, pot să spun părinţilor mei, dar până la urmă părinţilor noştri, bunicilor noştri, că reparăm ceva. Ceva care trebuia să se întâmple mai demult, dar nu am reuşit. Societatea românească, politicul din România nu a avut tăria să facă acel pas. Sunt voci astăzi care spun că sunt probleme constituţionale. Oare, părinţii noştri, bunicii noştri au fost întrebaţi de probleme constituţionale când au fost hărţuiţi? Cine repară acea greşeală? Istoria cred că repară. Doamnelor şi domnilor, Astăzi facem un bine pentru că, din păcate, dacă facem o analiză vedem că nu numai perioada comunistă a învrăjbit românul cu românul, dar a învrăjbit etniile în România, biserică cu biserică, societatea în sine, şi cei care sunt responsabili trebuie să facă un pas înapoi chiar şi în 2010. Grupul UDMR susţine această lege. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu mulţumesc. Vreau să vă reamintesc că în cadrul dezbaterilor generale, conform regulamentului, ia cuvântul un reprezentant din fiecare grup. (Domnul deputat Marian-Florian Săniuţă solicită să intervină.) Există un drept la replică solicitat de domnul Eugen Nicolăescu, ştiţi foarte bine că dânşii au prioritate. Pe procedură.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, După discursurile la dezbaterile generale, am înţeles poate astăzi, mai mult decât oricând, că Legea lustraţiei este necesară. Faptul că în continuare sunt patimi, faptul că în continuare sunt puncte de vedere uneori atât de diferite înseamnă că această lege este necesară, înseamnă că această lege trebuie adoptată şi ea să producă efecte. În consecinţă, în Parlament trebuie să încurajăm libertatea de exprimare, diversitatea de opinii, dar atunci când se fac afirmaţii nefondate şi neconforme cu realitatea, trebuie să intervenim şi să punem lucrurile la punct. Îi spun colegului că această lege în 2005 n-a fost făcută din motive populiste. Această lege a avut în vedere un lucru simplu, clar şi important pentru toată societatea românească: reparaţia morală. Şi aş mai spune că această lege nu se aplică otova, nu se aplică global, ci se aplică numai acelor persoane care se încadrează în prevederile legii. Eu cred că trebuie să privim cu multă raţionalitate şi mai ales cu multă inteligenţă şi responsabilitate faptul că o lege poate să facă, în sfârşit, dreptate în această ţară. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Pe procedură?
			Doamna Cornelia Brînduşa Novac: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Da, această lege este o lege reparatorie pentru poporul român. Numai că această lege n-a fost introdusă în Parlament nici în vremea preşedinţiei domnului Ion Iliescu, nici în vremea preşedinţiei domnului Emil Constantinescu, ci acum, când Preşedintele României este Traian Băsescu. Vă deranjează sau nu, dar domnul Emil Constantinescu, brusc, îşi doreşte ca această lege a lustraţiei să fie votată astăzi în Parlament, ceea ce îmi doresc să se întâmple. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea deputaţilor aflaţi la Putere.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: O intervenţie pe procedură a domnului Marian Săniuţă. O să vă rog totuşi să fie pe procedură. Vă mulţumesc mult.
			Domnul Marian-Florian Săniuţă: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Voi fi foarte, foarte scurt, pe procedură. Nu doresc în nici un fel ca prin intervenţia mea să blochez această lege. Vreau numai să-i răspund distinsului meu coleg, fost sportiv de performanţă, domnul Calimente, că şi eu am făcut sport de performanţă cu 300 de prezenţe în prima divizie a ţării, cu aproape 100 în toate loturile naţionale ale României, cu zeci de medalii naţionale şi internaţionale, dar nimeni niciodată nu mi-a condiţionat ieşirea în Occident reprezentând România sau Clubul sportiv al Armatei "Steaua" de apartenenţa mea la Partidul Comunist. Şi împreună cu mine au fost cei care îmi erau colegi atunci şi, evident, numele lor rămân pe frontispiciul sportului românesc şi mă refer cel puţin la Vasile Stângă, la Nicu Vlad, la Anghel Iordănescu, la Marian Dumitru, la Viorica Viscopoleanu, la Iolanda Balaş Soter, la Nicu Pob, la Birtalan, Gaţu, Kicsit şi, evident, această galerie ar putea continua. Un lucru este cert: România atunci îşi trimitea afară doar valorile. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea deputaţilor aflaţi în Opoziţie.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Cred că totuşi punctele de vedere ale grupurilor parlamentare au fost exprimate. Dacă nu este o intervenţie pe procedură, vreau să vă atrag... Aoleu! Grupul parlamentar al minorităţilor. Scuzaţi-mă, domnule deputat. Eraţi aşezat în interiorul Grupului PDL şi atunci încercam să comunic. Scuze!
			Domnul Niculae Mircovici: Doamna preşedinte, Am fost aşezat în rândul Grupului PDL pentru a fi mai aproape de microfon, nu pentru alt motiv, doamna preşedinte.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc.
			Domnul Niculae Mircovici: Doamnelor şi domnilor, În 2005, Societatea Timişoara a cerut deputaţilor din Timişoara să-şi exprime punctul de vedere asupra acestui Proiect de Lege al lustraţiei, care se năştea acolo. Ca şi alţi colegi de-ai mei, am fost de acord cu acest proiect şi l-am semnat în prima zi în care am fost chemat la Societatea Timişoara. Ceea ce ni se prezintă însă astăzi, în raportul pe care l-am citit azi-noapte cu foarte multă atenţie, din păcate, nu este ceea ce a fost scris şi, în mare măsură, probabil că o parte dintre iniţiatori nu-şi mai regăsesc în totalitate textul pe care l-au formulat atunci. Sigur că din punct de vedere juridic probabil că această lege nu va face decât să închidă un cerc. Un cerc deschis o dată cu punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, când până la adoptarea Constituţiei din 1991, această lege putea fi votată fără niciun fel de probleme. Ea nu a fost votată şi am ajuns în situaţia în care astăzi probabil că o vom vota, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota această lege. Din punct de vedere juridic însă probabil că efectele ei nu vor fi cele care sunt dorite. Sigur că după 20 de ani, şi-mi permit, doamna preşedinte, să fac şi eu o remarcă de suflet, dumneavoastră aţi avut marea bucurie ca în momentul în care a venit revoluţia, în decembrie 1989, să aveţi 13 ani. Aţi trăit în dictatură copilăria. Eu n-am avut această şansă, pentru că la revoluţie aveam 39 de ani. Eu am trăit în mod conştient cel puţin 20 şi ceva de ani în dictatură. Dar asta nu mă opreşte să fac şi eu o afirmaţie personală aşa cum aţi făcut-o dumneavoastră. Da, am participat la Revoluţia din Timişoara din 19 decembrie 1989. Da, sunt în Comisia parlamentară a revoluţionarilor. Da, sunt de acord că am construit democraţia. Dar nu pot să uit, în acelaşi timp, doamnelor şi domnilor, că la 18 ani şi 3 zile, pe 3 octombrie 1968, ca elev la liceul militar, am fost primul elev primit în partid pentru că la momentul respectiv aveam cea mai mare medie din liceul militar. Nu mi-e ruşine de acest lucru, pentru că atunci credeam că cel mai bine pentru un elev este să înveţe. Din păcate, nu putem să lustrăm hoţia sau prostia, care poate după 20 de ani de democraţie ar fi fost mult mai lustrabile şi acest lucru ar fi fost mai benefic pentru poporul român. (Aplauze.) Noi lustrăm ceea ce se poate lustra în momentul de faţă ca o voinţă a noastră. Partea de constituţionalitate o vor stabili cei care au această menire. Însă, daţi-mi voie, la dezbateri generale, să-mi pun câteva întrebări pentru care noaptea nu mi-a dat voie s-o folosesc pentru dormit în momentul în care am stat cu acest raport pe care l-am primit aseară. La pct.e) erau prevăzuţi ca lustrabili de către distinşii colegi care au promovat acest proiect de lege ca iniţiatori, preşedinţii şi vicepreşedinţii Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România de la nivel central şi centru universitar. În momentul de faţă, în acest proiect de lege care ni se dă, printr-un amendament, aceştia au fost eliminaţi. Şi nu pot să înţeleg de ce. La pct.g) au fost persoanele din învăţământul de partid de la Academia "Ştefan Gheorghiu", rectorii şi decanii, precum şi persoanele cu funcţii de conducere din şcolile judeţene de partid. În momentul de faţă... eu citesc din raport, acest punct nu se mai regăseşte, el a fost înlocuit cu şefii de secţii de la tribunale, de la unităţi de procuratură şi chestii de genul ăsta. La pct.j), în schimb, apare un lucru extrem de interesant. Sunt lustrabili cei care au desfăşurat învăţământ ideologic în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, mă rog, şi Departamentul securităţii statului. Dar vreau să vă spun un lucru: toţi comandanţii de plutoane şi toţi soldaţii au făcut învăţământ politico-ideologic. Comandanţii de plutoane le predau o lecţie pe care erau obligaţi să le-o facă, iar soldaţii erau obligaţi să asculte. Se compară aceştia cu rectorii şi cu decanii de la "Ştefan Gheorghiu". Vă daţi seama? Acest text a înlocuit un alt text, pe care promotorii acestui proiect de lege mi s-a părut că l-au gândit cu adevărat. Punctul suna în felul următor: "Persoanele cu funcţii de conducere la nivel central, regional sau judeţean, după caz, din cadrul Inspectoratului General al Miliţiei, din centrele de detenţie şi lagărele de muncă forţată". De ce a fost înlocuit acest text de către Comisia juridică şi de către Comisia pentru drepturile omului cu textul pe care l-am prezentat anterior. De asemenea, erau cuprinşi la pct.k) "şefii misiunilor diplomatice, consulare şi comerciale din străinătate şi adjuncţii acestora". Acest punct a fost eliminat. Nu înţeleg de ce. Nu cred că are nicio legătură cu o persoană care se găseşte la conducerea României. Şi atunci de ce a fost scos? "Persoanele care au deţinut funcţii de conducere în Banca Naţională, inclusiv cei care au avut responsabilităţi în domeniul operaţiunilor valutare." Doamnelor şi domnilor, Deţinerea unui dolar pe vremea comunismului reprezenta infracţiune. Cei care se ocupau de aceste operaţiuni valutare n-aveau nici o legătură cu un anumit aparat pe care noi, în momentul de faţă, îl considerăm, pe bună dreptate, ca fiind unul dintre cele mai represive din perioada comunistă. Şi pentru că distinsul meu coleg de la UDMR a făcut o afirmaţie, aş vrea să spun, ca om care împlinesc în curând 60 de ani: sigur că părinţii şi bunicii au suferit. Şi eu am avut familia deportată în Bărăgan. Dar vreau să vă spun, domnilor, că în 1989, Timişoara s-a ridicat pentru democraţie, nu pentru dictatură. Acest lucru a fost posibil în 1948, în 1950, pentru că era dictatură, era dictatura comunistă. În momentul de faţă este democraţie. Chiar dacă revoluţia a adus un alt principiu, nu al dictaturii proletariatului, ci al omului potrivit la locul apucat. Cred, din acest punct de vedere, că trebuie să ne gândim că este corect din punct de vedere moral să închidem un cerc. Este corect să dăm o satisfacţie pentru rezolvarea unei astfel de probleme. Dar, în acelaşi timp, să avem convingerea că nu tot ceea ce facem, facem cu dreptate. Îmi aduc aminte acum trei săptămâni când votam Legea ANI, doamna preşedinte, şi când, cu mare dificultate şi chiar cu anumite aspecte de imoralitate, s-a votat o lege care se vroia cu adevărat o lege a moralităţii. Să nu cădem iarăşi şi să ne faceţi să ne aducem aminte, cei care suntem mai bătrâni, de imaginea Anei Pauker sau a altor vremuri pe care după 1989 le vrem definitiv căzute. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule deputat, trec peste lipsa de eleganţă a ultimei afirmaţii, dar probabil că este o chestiune care nu neapărat vă caracterizează. În ceea ce priveşte lucrurile pe care dumneavoastră le-aţi menţionat, le regăsiţi la alte litere. Deci, lit.e), de exemplu, unde dumneavoastră... sau lit.f), de exemplu, regăsiţi şi persoanele care au ocupat o funcţie în conducerea de partid şi şefii misiunilor diplomatice şi comandanţii de miliţie şi aşa mai departe. Le regăseaţi dacă citeaţi la amendamentele comisiei. (Domnul deputat Niculae Mircovici doreşte să intervină.) Domnule deputat, o să vă rog să nu continuăm acest dialog. Vă rog.
			Domnul Niculae Mircovici: Doamna preşedinte, Vizavi de ultima afirmaţie pe care am făcut-o, vă rog să mă credeţi, cu tot respectul, că nu am făcut niciun fel de referire la nimeni din cei prezenţi şi nu cred că cineva ar fi trebuit să se regăsească într-o astfel de postură. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu, atunci, pentru această clarificare. Drept la replică? Vi s-a pronunţat numele? Aşa se face dreptul la replică, domnule deputat.
			Domnul Adrian Solomon: Doamna preşedinte,
			Doamna Roberta Alma Anastase: Nu. Vi s-a pronunţat numele? Aşa e drept la replică. Domnului Toader i s-a pronunţat numele. Pe procedură.
			Domnul Adrian Solomon: Doamna preşedinte, Vorbesc pe procedură, pentru că văd că numai domnului Toader i se permite drept la replică în dreptul sau în numele domnului Băsescu. Doamna Brînduşa Novac a pronunţat numele domnului preşedinte Iliescu şi vreau în numele domniei sale să vorbesc. Şi dacă-mi permiteţi, un drept la replică destul de scurt. Eu cred că dincolo de orice dezbatere pe această lege, necesară sau nenecesară în acest moment, cred că ar fi foarte mare mirarea să aflăm că această lege a lustraţiei a stat blocată patru ani la Camera Deputaţilor pentru a nu afecta un mare cetăţean cu capacitate de lustrare. Nu dau nume pentru că e becher, a ajuns preşedinte al României în iarna trecută şi nu mai poate fi lustrat nici dacă s-ar putea recompune dosarul său de colaborator al securităţii. Asta pentru că în art.6 alin.(1) şi (3) se spune destul de clar că cei care au mandatele în derulare nu mai pot să renunţe la acestea, lustrarea aplicându-se după expirarea mandatului. Mai mult decât atât, domnului preşedinte i s-a mai făcut un favor, şi anume, art.1 lit.k), unde şefii misiunilor diplomatice şi comerciale din străinătate erau incluşi în categoriile lustrabile, a fost eliminat de către Comisia juridică, asta pentru a nu fi nicicum vreodată vreo urmă de îndoială că domnul preşedinte ar putea fi lustrat. Mai mult decât atât, în proiectul de faţă pe care-l avem în dezbatere se propune studierea dosarelor de către CNSAS. Eu cred totuşi că iniţiatorii au avut un moment de rătăcire şi ar fi bine să completăm noi în plen acest proiect. Astfel, la art.3 alin.(2), vă propun să fiţi de acord ca atunci când dosarul de la securitate nu-i de găsit, să se introducă proba cu martori, după modelul legilor proprietăţii pe care tot dumneavoastră le-aţi făcut, Legea nr.10, nr.247 şi aşa mai departe. Şi să ştiţi, dragi colegi de la PDL, că nu-l afectează pe preşedintele Băsescu, dar puteţi să faceţi un lucru minunat, anume, să vă adunaţi câte doi-trei la un loc şi să anihilaţi pe adversarii politici incomozi care se încadrează în prevederile art.1, de la lit.a) până la lit.j). Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Eu cred că e momentul în care să punem punct dezbaterilor aici. O ultimă intervenţie pe procedură, înţeleg, dar vă rog să fie ultima.
			Domnul Florin Postolachi: Da. foarte greu am ajuns. Da, să ştiţi că eu am dreptul moral să vorbesc. Am fost arestat în ′87. Şi vorbesc în cunoştinţă de cauză. Iar dumneavoastră dacă vorbiţi, cei de la PSD, vă aduc aminte de Ristea Priboi un pic, ne aducem aminte de fostul deputat Faina, tot de la dumneavoastră plecat, acum este la PNL Braşov. La PNL Braşov, da. Omul care mi-a cerut condamnarea. Domnul Faina. Iar să vă aduc aminte despre domnul Ristea Priboi? Cred că-l cunoaşteţi cu toţii. A bătut un muncitor braşovean în ′87. Da, a fost recunoscut de muncitorul braşovean şi i-a intentat un proces de calomnie. Era deputat. Acesta este motivul pentru care vrem Legea lustraţiei. Am auzit că în Partidul Democrat Liberal nu sunt oameni morali. Sunt! Sunt destui. Să ne uităm fiecare în curtea lui şi să analizăm. Da, domnule Solomon. De aceea este foarte important faptul că această lege a ajuns şi va trece şi vreau să vă mai spun un lucru: în momentul de faţă, la Braşov, se desfăşoară Congresul internaţional al foştilor deţinuţi politic. Le voi comunica faptul că această lege va trece, să stea liniştiţi şi să îşi ducă bătrâneţile în continuare. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Vă propun să intrăm în dezbaterea pe articole a legii. Grupul minorităţilor a avut o intervenţie. Domnule Vainer, o să vă rog din suflet să intrăm în dezbatere, n-o să finalizăm niciodată această dezbatere. Vă rog. Două minute.
			Domnul Aurel Vainer: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Vârsta şi anii trăiţi în perioada ante ′89 îmi dau voie să spun două cuvinte. Şi pornesc de la o zicere românească "Mai bine mai târziu decât niciodată". Dreptatea se face atunci când se poate, nu numai când e momentul dorit. Iată că am ajuns la un moment când se poate: şi să facem dreptate, să votăm această lege a înlăturării din funcţii publice a oamenilor implicaţi în conducerea anilor aceia. Vreau să vă dau două momente de viaţă care mă determină să susţin că e normal să se întâmple acest lucru. Aveam 24 de ani şi lucram la Direcţia centrală de statistică când am venit cu diplomă de merit şi cu doctoratul în curs de pregătire. Am fost scos din Statistică pentru motivul indicat, după lege, art.20, Codul Muncii, alineatul ultim. Am încercat în fel şi chip să aflu ce înseamnă alineatul ultim. "Înseamnă că nu este publicabil şi nu-l puteţi afla." Deci, bunul plac, dispoziţia fără de lege era aplicată. Doi. Am avut şansa sau neşansa să fiu anchetat de Securitate timp de patru ore şi vreau să vă spun că m-a marcat întreaga viaţă. Haideţi să facem dreptate, şi oamenii care făceau nedreptate atunci să stea în băncile lor. Eu votez pentru Legea lustraţiei. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc, domnule Vainer. Intrăm în dezbaterea pe articole a legii. Am încheiat. Am spus lucrul ăsta. Vă supun la vot încheierea dezbaterilor pe procedură. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. (Domnul deputat Damian Florea doreşte să intervină.) 143 de voturi pentru, 38 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Eu cred că lucrurile au fost... a vorbit absolut toată lumea. În momentul în care i-am dat cuvântul domnului Vainer era singura mână pe sus. Vă mulţumesc. Intrăm în dezbaterea pe articole. Titlul legii. Legea lustraţiei... (Domnul deputat Damian Florea insistă să fie lăsat să ia cuvântul.) Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat, aveţi o observaţie.
			Domnul Damian Florea: Doamna preşedinte, Nu se poate aşa ceva! Dumneavoastră conduceţi dictatorial această şedinţă. Aveam o intervenţie pe procedură ca şi a dumneavoastră. Aţi intrat şi aţi venit aici pe procedură şi ne-aţi vorbit, de fapt ne-aţi făcut o declaraţie politică, ne-aţi spus de ce aţi hotărât dumneavoastră să întrerupem dezbaterea Legii învăţământului, bineînţeles, conducerea Camerei pe care o reprezentaţi, Lege a învăţământului pe care noi, membrii Comisiei pentru învăţământ, ne-am chinuit s-o aducem în plen şi am lucrat trei săptămâni la foc continuu, ca să discutăm această lege pe care eu consider că puteam s-o discutăm în altă zi.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Care este observaţia la titlul legii?
			Domnul Damian Florea: Nu este normal ca noi să discutăm acum, aici, în defazaj cu problemele pe care le are societatea românească şi să ne mirăm pentru ce Parlamentul este văzut în acest fel cum este văzut. Şi este văzut pentru că dumneavoastră conduceţi şedinţele aşa cum le conduceţi, şi eu protestez public pentru felul în care dumneavoastră conduceţi şedinţele Parlamentului. (Vociferări din partea deputaţilor aflaţi la Putere.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bine, domnule deputat. Vă mulţumesc mult. V-aţi spus poezioara. Problema e una singură, că plenul are autoritate totuşi şi votul plenului este cel suveran. (Vociferări din partea Opoziţiei.) Dacă sunt observaţii la titlu. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Adrian Solomon: Doamna preşedinte, Legea, după cum vedem, se cheamă Legea lustraţiei şi pentru că eu sunt convins că pentru unii dintre noi este nevoie de o explicaţie, trebuie spus că lustratio în limba latină înseamnă "purificare prin sacrificiu". Metodele acestei purificări - a unui individ, a unei colectivităţi -, variau în Roma şi în Grecia antică de la stropirea cu apă, şi mulţi de aici, creştini fiind, ştiu despre ce este vorba, pentru că au trecut prin ritualul botezului, până la mărturisirea păcatelor. Din acest ultim punct de vedere legea şi-a atins deja scopul, pentru că unul dintre iniţiatorii legii, şi anume, doamna Mona Muscă, după ce a iniţiat legea a trebuit să-şi mărturisească păcatele, se pare, repetate, cu securitatea lui Ceauşescu. Prin urmare, primul om lustrat în această ţară este chiar iniţiatorul legii, şi anume, doamna Mona Muscă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc, dar nu aveţi nicio problemă. Pe procedură, domnul Sever Voinescu. Domnule deputat, ca să înţeleg, nu aţi propus nimic să supunem la vot sau..., doar aţi explicat termenul. Vă mulţumesc. Domnule deputat, vă rog.
			Domnul Sever Voinescu-Cotoi: Doamna preşedinte, Două secunde: plenul a votat că toate aceste discuţii camuflate sub regula de discuţii pe procedură, în fapt declaraţii politice mai mult sau mai puţin inepte, fiecare după cum poate, au încetat. Haideţi să dezbatem legea, doamna preşedinte.
			Doamna Roberta Alma Anastase: La punctul 2 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10 - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi aici are corectura? Nu. Observaţii la punctul 10? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 12 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 13 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 14 - observaţii? Vă rog, aveţi cuvântul.
			Domnul Adrian Solomon: Mă scuzaţi, doamna preşedinte. La punctul 14 am un comentariu de făcut: domnul Motreanu mă ţinea de vorbă şi mă ruga să vă întreb ce a fost tatăl dumneavoastră, şi dacă nu cumva este afectat şi el de Legea lustraţiei. Dar eu n-o să vă întreb lucrul ăsta. Să vină domnul Motreanu să vă întrebe chestiunea asta.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule deputat, pentru că aţi spus-o de la microfon, am să spun. Am solicitat, în numele tatălui meu, de acum 3 ani de zile, dacă a colaborat cu securitatea, la presiunile unor alţi colegi ai dumneavoastră, din Prahova, de la PSD, colaboratori cunoscuţi, de altfel, ai securităţii. Răspunsul CNSAS-ului este acela că tatăl meu nu a avut niciun fel de dosar de colaborator sau informator al securităţii. Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru şansa pe care mi-aţi dat-o să fac această clarificare.
			Domnul Adrian Solomon: La punctul 14, doamna preşedinte, eu sunt total de acord cu dumneavoastră. Nu ştiu domnul Motreanu ce părere avea, dar eu nu sunt de acord că părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li se strepezesc dinţii. Staţi liniştită! La punctul 14, adică lit.k) de la art.1, se vorbeşte despre "şefii misiunilor diplomatice, consulare şi comerciale române din străinătate şi adjuncţii acestora". Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi condusă de domnul Buda, de la PDL, şi, cu majoritate, PDL, PNL de data aceasta, au făcut un bine altui tătuc, şi anume "tătucul naţiunii", care ştim prea bine că a fost reprezentant al unei astfel de misiuni diplomatice, mai degrabă comerciale la Anvers, şi care ar fi intrat vrând-nevrând în acest proces de lustrare. De aceea, iată, colegii de la PDL i-au făcut un bine domnului Băsescu, să nu mai poată fi lustrat în veci.
			Doamna Roberta Alma Anastase: N-aţi avut noroc nici cu informaţia aceasta, pentru că lit.i) de la amendamentele comisiei, de fapt, reproduce acest articol. Dar, ca de obicei, lipsa dumneavoastră de eleganţă s-a confirmat şi în intervenţia pe care aţi avut-o. De altfel, din punctul ăsta de vedere, nici eu nu sunt de acord ca copiii să plătească pentru părinţi, iar în ceea ce-i priveşte pe părinţii mei, sunt mândră că-i am şi-i iubesc. Vă mulţumesc. La punctul 12 - dacă mai sunt alte observaţii? Nu sunt. La punctul 13, domnul Vainer are o observaţie.
			Domnul Aurel Vainer: Amendamentul propus şi admis sună aşa: "Persoana care a schimbat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Apărării Naţionale..." virgulă, ministerul - trebuie ministerului - şi departamentului. Deci, din cadrul...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Stenograma a consemnat acest amendament care se referă la formulare. Alte observaţii la art.13? Nu sunt. Art.14 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.15 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.16 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.17 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.18 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.19 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.20 - domnule preşedinte Buda, vă rog.
			Domnul Daniel Buda: Mulţumesc, doamna preşedinte. Dintr-o eroare materială, a fost eliminat şi primarul din această categorie. Trebuia eliminat doar viceprimarul. Acestea au fost discuţiile în cadrul comisiei, deoarece viceprimarul se regăseşte mai jos, el fiind consilier local. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Punctul 21 observaţii? Domnul Dumitrescu, vă rog.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: La punctul 14 s-a eliminat pct.k), da? Dar, dacă ne întoarcem înapoi, am votat "Persoana care deţine calitatea de şef al misiunii diplomatice sau consulare româneşti". Deci, aici rămâne şi dincolo s-a votat împotrivă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Nu, nu, nu! S-a eliminat, s-a renumerotat. Asta îi explicam şi colegului dumneavoastră. S-a menţinut în altă parte în text. Deci, s-a renumerotat, că de-aia nu găsesc o parte din colegii dumneavoastră. La punctul 21 - adoptat. Punctul 22 - adoptat. Punctul 23 - adoptat. Punctul 24 - adoptat. Punctul 25 - adoptat. Punctul 26 - adoptat. Punctul 27 - adoptat. Punctul 28 - adoptat. Punctul 29 - adoptat. Punctul 30 - adoptat. Punctul 31 - adoptat. Punctul 32 - adoptat. Punctul 33 - adoptat. Punctul 34 - adoptat. Punctul 35 - nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 36 - adoptat. Punctul 37 - adoptat. Punctul 38 - adoptat. Punctul 39 - adoptat. Punctul 40 - adoptat. Punctul 41 - adoptat. Punctul 42 - adoptat. Punctul 43 - adoptat. Punctul 44 - adoptat. Punctul 45 - adoptat. Punctul 46 - adoptat. Punctul 47 - adoptat. Punctul 48 - adoptat. Punctul 49 - adoptat. Punctul 50 - adoptat. Punctul 51 - adoptat. Dragi colegi, Am epuizat dezbaterea pe articole. Dacă doreşte cineva să susţină vreun amendament respins, în plus? Nu. Există o propunere a Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal asupra procedurii de vot, care este: vot prin apel nominal. Dragi colegi, Şi eu, personal, susţin acest amendament şi vă supun la vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Votul s-a încheiat: 173 voturi pentru; 38 împotrivă; 3 abţineri. O să rog secretarii să facă apelul.
			Un anunţ personal al domnului Cherecheş, înţeleg. Vă rog! Timp în care se pregătesc şi colegii mei pentru apel.
			Domnul Cătălin Cherecheş: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Permiteţi-mi să anunţ public aderarea mea la Partidul Naţional Liberal şi înscrierea mea în Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Acum cred că putem să începem şi procedura de vot. Domnul secretar Mihai Voicu va face apelul. Deci, o să vă rog să faceţi linişte pentru a putea auzi răspunsul deputaţilor.
			Domnul Mihai Alexandru Voicu: - Adomniţei Cristian Mihai - pentru - Albu Gheorghe - pentru - Alecu Valeriu - pentru - Almăjanu Marin - pentru - Amet Aledin - pentru - Ana Gheorghe - absent - Anastase Roberta Alma - pentru - Andon Sergiu - absent - Andronache Gabriel - pentru - Anghel Florin-Serghei - pentru - Antal István - pentru - Antochi Gheorghe - împotrivă - Apostolache Mihai Cristian - pentru - Ardeleanu Sanda-Maria - pentru - Arion Viorel - pentru - Atanasiu Teodor - pentru - Avram Marian - pentru - Axenie Carmen - pentru - Bălan Ioan - absent - Balcan Viorel - pentru - Banu Mihai - absent - Barbu Sulfina - pentru - Barna Maria Eugenia - absentă - Bădălan Eugen - pentru - Bădulescu Adrian - pentru - Bănicioiu Nicolae - absent - Bărbulescu Daniel-Ionuţ - pentru - Bejinariu Eugen - împotrivă - Berci Vasile - pentru - Béres Ştefan Vasile - pentru - Blaga Iosif Veniamin - pentru - Bleotu Vasile - împotrivă - Boabeş Dumitru - împotrivă - Bobeş Marin - absent - Bode Lucian Nicolae - pentru - Boghicevici Claudia - pentru - Boiangiu Victor - pentru - Boldea Mihail - absent - Borbély László - absent - Bordeianu Dan - pentru - Bostan Emil - pentru - Bot Octavian - absent - Botiş Ioan-Nelu - pentru - Boureanu Cristian Alexandru - absent - Brătianu Matei Radu - absent - Brînză William Gabriel - pentru - Buciuta Ştefan - pentru - Bud Nicolae - pentru - Buda Daniel - pentru - Buda Viorel-Vasile - pentru - Budurescu Daniel-Stamate - abţinere - Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent - Buican Cristian - pentru - Burcău Doina - pentru - Burlacu Cristian-Ion - pentru - Burnei Ion - absent - Buta Sorin Gheorghe - abţinere - Buta Sorin - pentru - Calimente Mihăiţă - pentru - Canacheu Costică - absent - Cantaragiu Bogdan - pentru - Cazan Mircea-Vasile - absent - Călian Petru - pentru - Călin Ion - împotrivă - Cărare Viorel - pentru - Cherecheş Cătălin - pentru - Chircu Doiniţa-Mariana - pentru - Chirilă Constantin - pentru - Chiriţă Dumitru - absent - Chisăliţă Ioan-Narcis - absent - Chiţoiu Daniel - pentru - Chiuariu Tudor-Alexandru - absent - Cindrea Ioan - împotrivă - Ciobanu Gheorghe - pentru - Ciocan Gheorghe - împotrivă - Cionca-Arghir Iustin-Marinel - pentru - Ciucă Liviu-Bogdan - absent - Ciuhodaru Tudor - pentru - Coclici Radu-Eugeniu - absent - Coroamă Gheorghe - pentru - Covaci Dorel - abţinere - Cristea Victor - împotrivă - Cristian Horia - pentru - Croitoru Cătălin - pentru - Damian Ioan - împotrivă - Dascălu Constantin - pentru - Derzsi Ákos - pentru - Dobre Ciprian Minodor - pentru - Dobre Cristina-Elena - pentru - Dobre Victor-Paul - pentru - Dolineaschi Andrei - împotrivă - Donţu Mihai-Aurel - absent - Dragomir Gheorghe - pentru - Drăghici Mircea-Gheorghe - pentru - Drăghici Sonia-Maria - abţinere - Drăgulescu Iosif Ştefan - pentru - Dugulescu Marius Cristinel - pentru - Dumitrache Ileana Cristina - absentă - Dumitrescu Cristian-Sorin - pentru - Dumitrescu Liana - absentă - Dumitrică George Ionuţ - pentru - Dumitru Georgică - pentru - Dumitru Ion - împotrivă - Duşa Mircea - împotrivă - Edler András-György - pentru - Erdei Dolóczki István - pentru - Farago Petru - pentru - Farkas Anna-Lili - pentru - Fenechiu Relu - pentru - Firczak Gheorghe - absent - Florea Damian - împotrivă - Florescu Adrian - pentru - Frunzulică Doru-Claudian - împotrivă - Fuia Stelian - pentru - Gabor Gheorghe - absent - Ganţ Ovidiu Victor - absent - Gavrilescu Graţiela Leocadia - pentru - Geantă Florian-Daniel - pentru - Georgescu Filip - împotrivă - Gerea Andrei Dominic - absent - Gheorghe Tinel - pentru - Gherasim Vasile - pentru - Ghiţă Cornel - pentru - Ghiţă-Eftemie Stelian - pentru - Ghiveciu Marian - abţinere - Giurgiu Mircia - pentru - Gliga Vasile Ghiorghe - abţinere - Göndör Marius-Sorin - pentru - Gorghiu Alina-Ştefania - pentru - Gospodaru Gabriel-Dan - pentru - Grama Horia - împotrivă - Grosaru Mircea - absent - Gurzău Adrian - pentru - Gust-Băloşin Florentin - absent - Hogea Gheorghe - pentru - Holban Titi - pentru - Holdiş Ioan - pentru - Horj Pavel - pentru - Hrebenciuc Viorel - împotrivă - Iacob-Ridzi Monica Maria - absentă - Iacob-Strugaru Stelică - pentru - Ialomiţianu Gheorghe - pentru - Iancu Iulian - împotrivă - Ibram Iusein - pentru - Iftime Dragoş-Adrian - pentru - Ignat Miron - pentru - Ionescu George - pentru - Iordache Florin - absent - Iordache Luminiţa - pentru - Iorguş Zanfir - pentru - Irimescu Mircea - pentru - Itu Cornel - împotrivă - Jipa Florina Ruxandra - absentă - Jolţa Nicolae - pentru - Kelemen Atila Béla-Ladislau - pentru - Kelemen Hunor - absent - Kerekes Károly - pentru - Korodi Attila - pentru - Kötö Iosif - pentru - Lakatos Petru - pentru - Leşe Doru Braşoan - pentru - Liga Dănuţ - pentru - Longher Ghervazen - pentru - Lubanovici Mircea - absent - Luca Ciprian-Florin - pentru - Lup Mircea Silvestru - împotrivă - Lupu Mihai - absent - Macaleţi Costică - împotrivă - Manda Iulian Claudiu - absent - Manolescu Oana - absentă - Marian Dan Mihai - pentru - Marin Mircea - pentru - Marinescu Antonella - pentru - Martin Eduard-Stelian - împotrivă - Márton Árpád-Francisc - pentru - Máté András-Levente - pentru - Mazilu Constantin - absent - Merka Adrian-Miroslav - pentru - Militaru Constantin Severus - pentru - Mircovici Niculae - pentru - Mitrea Manuela - pentru - Mocanu Adrian - abţinere - Mocanu Vasile - împotrivă - Mocioalcă Ion - absent - Moldovan Carmen Ileana - absentă - Moldovan Emil Radu - absent - Morega Dan Ilie - absent - Motreanu Dan-Ştefan - pentru - Movilă Petru - pentru - Munteanu Ioan - pentru - Mustea-Şerban Răzvan - pentru - Nassar Rodica - pentru - Năstase Adrian - absent - Neacşu Marian - împotrivă - Nechifor Cătălin-Ioan - absent - Neculai Marius - absent - Negoiţă Robert Sorin - absent - Negruţ Clement - pentru - Nica Dan - absent - Nica Nicolae-Ciprian - absent - Nicolăescu Gheorghe-Eugen - pentru - Nicolicea Eugen - pentru - Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - împotrivă - Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă - Nistor Laurenţiu - împotrivă - Niţă Constantin - absent - Niţu Adrian Henorel - pentru - Nosa Iuliu - absent - Novac Cornelia Brînduşa - pentru - Oajdea Vasile Daniel - pentru - Olar Corneliu - pentru - Olosz Gergely - pentru - Oltean Ioan - absent - Oprea Gabriel - absent - Oprişcan Mihai Doru - pentru - Orban Ludovic - pentru - Pál Árpád - pentru - Palaşcă Viorel - pentru - Palăr Ionel - pentru - Paleologu Theodor - pentru - Pálfi Mozes Zoltan - pentru - Pambuccian Varujan - pentru - Pandele Sorin Andi - pentru - Panţîru Tudor - absent - Pardău Dumitru - absent - Păduraru Nicuşor - pentru - Păsat Dan - pentru - Păun Nicolae - pentru - Pâslaru Florin-Costin - absent - Petö Csilla-Mária - pentru - Petrescu Cristian - pentru - Petrescu Petre - absent - Pieptea Cornel - pentru - Pirpiliu Ştefan Daniel - pentru - Plăiaşu Gabriel - pentru - Pocora Cristina-Ancuţa - pentru - Ponta Victor-Viorel - absent - Pop Georgian - absent - Pop Virgil - pentru - Popa Florian - absent - Popa Octavian-Marius - absent - Popeangă Vasile - împotrivă - Popescu Adrian - pentru - Popescu Cosmin Mihai - pentru - Popescu Dan-Mircea - împotrivă - Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - pentru - Popov Duşan - pentru - Popoviciu Alin Augustin Florin - pentru - Postolachi Florin - pentru - Potor Călin - pentru - Preda Cezar-Florin - pentru - Prigoană Vasile-Silviu - pentru - Radan Mihai - pentru - Răţoi Neculai - împotrivă - Rebenciuc Neculai - pentru - Resmeriţă Cornel-Cristian - împotrivă - Riviş-Tipei Lucian - pentru - Rizea Cristian - absent - Rogin Marius - pentru - Roman Gheorghe - pentru - Roman Ioan Sorin - abţinere - Roşca Lucreţia - pentru - Rusu Valentin - absent - Sava Andrei-Valentin - pentru - Săftoiu Ana Adriana - pentru - Săniuţă Marian-Florian - pentru - Săpunaru Nini - absent - Sârbu Marian - absent - Scutaru Adrian George - pentru - Seremi Ştefan - pentru - Seres Denes - pentru - Socaciu Victor - împotrivă - Solomon Adrian - împotrivă - Soporan Vasile Filip - absent - Spînu Teodor-Marius - pentru - Stan Ioan - absent - Stan Ion - absent - Stan Nicolae - pentru - Stanciu Anghel - împotrivă - Stavrositu Maria - pentru - Steriu Valeriu-Andrei - pentru - Stoica Mihaela - absentă - Stragea Sorin Constantin - abţinere - Stroe Ionuţ-Marian - pentru - Stroe Mihai - pentru - Stroe Radu - pentru - Stroian Toader - pentru - Surdu-Soreanu Raul-Victor - pentru - Surpăţeanu Mihai - pentru - Surupăceanu Mugurel - absent - Şandru Mihaela Ioana - pentru - Ştefan Viorel - abţinere - Ştirbeţ Cornel - pentru - Ştirbu Gigel-Sorinel - absent - Tabără Valeriu - pentru - Tabugan Ion - pentru - Taloş Gheorghe-Mirel - pentru - Tărâţă Culiţă - absent - Teodorescu Horia - pentru - Timiş Ioan - pentru - Tiţa-Nicolescu Gabriel - absent - Tîlvăr Angel - absent - Toader Mircea-Nicu - pentru - Trandafir Teodora Virginia - pentru - Trăşculescu Alin Silviu - pentru - Tudose Mihai - împotrivă - Turcan Raluca - pentru - Tuşa Adriana Diana - absentă - Ţaga Claudiu - pentru - Ţintean Ioan - pentru - Ţîmpău Radu Bogdan - absent - Ţurcanu Florin - absent - Ţurea Răzvan - abţinere - Udrea Elena Gabriela - absentă - Uioreanu Horea-Dorin - absent - Uricec Eugen Constantin - pentru - Vainer Aurel - pentru - Varga Attila - pentru - Varga Lucia-Ana - absentă - Vasile Aurelia - absentă - Vasilică Radu Costin - absent - Vişan Gelu - pentru - Vîlcu Samoil - pentru - Vladu Iulian - absent - Vlase Petru Gabriel - împotrivă - Vlădoiu Aurel - împotrivă - Voicu Mădălin-Ştefan - absent - Voicu Mihai Alexandru - pentru - Voinescu-Cotoi Sever - pentru - Vreme Valerian - pentru - Zamfirescu Sorin Ştefan - pentru - Zătreanu Dan-Radu - pentru - Zgonea Valeriu Ştefan - împotrivă - Zisopol Dragoş Gabriel - pentru - Zoicaş Gheorghe - pentru O să-i mai strig o dată pe cei care au fost absenţi. - Ana Gheorghe nu e. - Andon Sergiu, împotrivă. - Bălan Ioan - Banu Mihai - Barna Maria Eugenia - Bănicioiu Nicolae - Bobeş Marin - Boldea Mihail - Borbély László - Bot Octavian - Brătianu Matei Radu, pentru. - Buhăianu Cătălin - Canacheu Costică - Cazan Mircea - Chiriţă Dumitru - Chisăliţă Ioan Narcis - Chiuariu Tudor - Ciucă Liviu - Coclici Eugeniu - Donţu Mihai - Dumitrache Ileana Cristina - Dumitrescu Liana - Firczak Gheorghe - Gabor Gheorghe - Ganţ Victor - Gerea Andrei - Grosaru Mircea - Gust Florentin - Iacob-Ridzi Monica - Iordache Florin - Jipa Florina Ruxandra - Kelemen Hunor - Lubanovici Mircea - Lupu Mihai - Manda Claudiu - Manolescu Oana - Mazilu Constantin - Mocioalcă Ion - Moldovan Carmen - Moldovan Emil - Morega Dan - Năstase Adrian - Nechifor Cătălin - Neculai Marius - Negoiţă Robert, absent. - Nica Dan - Nica Nicolae - Niculescu Oana - Niţă Constantin - Nosa Iuliu - Oltean Ioan - Oprea Gabriel - Panţîru Tudor - Pardău Dumitru - Pâslaru Florin, împotrivă. - Petrescu Petre - Ponta Victor - Pop Georgian - Popa Florian - Popa Octavian - Rizea Cristian - Rusu Valentin - Săpunaru Nini - Sârbu Marian - Soporan Vasile, abţinere. - Stan Ion - Stan Ioan - Stoica Mihaela - Surupăceanu Mugurel - Ştirbu Gigel - Tiţa-Nicolescu Gabriel - Tîlvăr Angel - Tuşa Diana - Ţîmpău Radu - Ţurcanu Florin - Udrea Elena - Uioreanu Horea - Varga Lucia - Vasile Aurelia - Vasilică Radu - Vladu Iulian - Voicu Mădălin Şi atât.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Cât va face secretariatul numărarea voturilor, pentru a putea anunţa rezultatul, o să vă propun ca procedură, sunt un număr de deputaţi care vor să-şi explice votul, timp în care o să vă rog să pregătiţi cartelele de vot, pentru că mai avem un proiect de hotărâre de votat. Domnul Marian Săniuţă, pentru explicarea votului.
			Domnul Marian-Florian Săniuţă: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Am simţit nevoia să-mi explic votul, pentru că sunt unul dintre cei care am votat pentru, fiind membru al Partidului Social Democrat, calitate de care nu-mi este ruşine. Am votat pentru această lege, pentru această lege târzie, fiindcă, în acest fel, în opinia mea, recunoaştem odată pentru totdeauna că în România a avut loc o revoluţie, a avut loc o revoluţie a întregului popor, şi nu o cosmetizare a sistemului. (Aplauze.) Prin votul meu de astăzi, am vrut să marchez faptul că întregul popor român a participat la această revoluţie care, dragii mei colegi şi stimaţi invitaţi, nu a fost nici perestroika şi nici glasnost. De asemenea, sunt încântat că astăzi, prin votul meu şi al colegilor mei, avem, cu acte în regulă, deopotrivă, revoluţie, dar şi revoluţionari. Şi, totodată, doamnelor şi domnilor colegi şi stimaţi invitaţi, putem discuta la fel, cert, că opţiunea noastră democratică este ireversibilă, începând cu revoluţia română. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu pentru aceste precizări. domnul Oajdea, care vrea, de asemenea, să-şi explice votul.
			Domnul Daniel Vasile Oajdea: Stimaţi colegi, Am votat pentru la această lege, am votat pentru, de ce? Pentru că în primul rând la revoluţie foarte mulţi dintre cei care activau în sistemul securităţii şi al sistemului de partid s-au infiltrat pe acolo, pentru a turna, şi dacă nu câştiga revoluţia, să ştie pe cine să împuşte Ceauşescu. Aceşti oameni, după aceea, s-au căţărat şi în diverse structuri ale statului. Nimeni nu le face nimic, în schimb, prin această lege, le mai dă un moment de pauză. Nu să le ia ceva ci, pur şi simplu, să nu se implice în conducerea ţării. Cred că este o măsură corectă şi bine-venită pentru oamenii care au suferit în timpul lui Ceauşescu. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Domnule deputat, vă rog, explicarea votului.
			Domnul Adrian Solomon: Doamna preşedinte, pentru că s-au explicat doar voturi pentru, trebuie să explic şi un vot împotrivă. Eu sunt, la fel ca domnul Săniuţă, membru al Partidului Social Democrat şi nici mie nu mi-e ruşine şi am votat împotriva acestei legi, pentru că este o lege ridicolă. După 21 de ani de la revoluţie, să vorbeşti despre o nouă revoluţie, nu poţi vorbi decât despre revoluţia sătuilor. Ştim prea bine că, la un anumit moment, după o revoluţie, un cataclism social, se produce acel reviriment al şmecherilor care preiau puterea, pun mâna pe instituţiile statului şi zic că ei, de fapt, fac revoluţia. Atât timp cât aţi scos din Legea lustraţiei, pe care astăzi aţi votat-o, categorii de personaje precum Emil Boc, precum Traian Băsescu, precum alţii, această lege este profund nedreaptă pentru ceilalţi. (Rumoare, vociferări.) Alţii... eu, de exemplu. Eu eram şef de grupă la pionieri, domnule Toader, şi dacă nu mă lustraţi şi pe mine, legea este profund nedreaptă. Eu am votat împotriva ei, din această cauză. Pentru că nu cred că toţi oamenii cinstiţi din ţara asta, care au avut funcţii înainte de 1989, trebuie lustraţi pentru că unii de la balcon zic că au avut o vină. Nu întotdeauna oamenii au fost vinovaţi. Lucrurile astea trebuie dovedite. Iar noi spunem că nu au vină şi nu cred că după 20 de ani de la revoluţie, toţi şmecherii care au furat ţara asta trebuie făcuţi generali cu patru stele, miniştri sau chiar preşedinţi de ţară. (Rumoare, vociferări.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: O să anunţe rezultatul votului, domnul secretar Mihai Voicu.
			Domnul Mihai Alexandru Voicu: Rezultatul votului este următorul: voturi pentru - 203 (aplauze.), voturi împotrivă - 40 şi abţineri - 12.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. (Aplauze.) Le mulţumesc şi celor care, din balcoane, astăzi, au susţinut această lege pe tot parcursul ei. Şi să nu uităm că astăzi este 19 mai, este o promisiune îndeplinită ca, până în 20 mai, să avem această lege. Vă mulţumesc vouă, tuturor, pentru votul exprimat. (Aplauze.) Domnul Eugen Nicolăescu, iniţiatorul legii.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Faptul că astăzi Parlamentul a adoptat această lege, înseamnă că Parlamentul şi-a revenit. Parlamentul a intrat în normalitate, adică face ce are nevoie societatea, şi nu ce vrea el. Din acest moment, eu cred că noi, parlamentarii, putem să mergem în faţa alegătorilor, în faţa cetăţenilor care ne-au votat, să le spunem că răspundem aşteptărilor lor. Mulţumesc Societăţii Timişoara, vă mulţumesc dumneavoastră, stimaţi colegi. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mai sunt trei intervenţii scurte. Domnul Spînu.
			Domnul Teodor-Marius Spînu: Stimaţi colegi, Cred că nu este nevoie să vă explic cum am votat, dar vreau să fac un apel la memorie. Acum câteva zeci de ani, în timpul unei dezbateri despre teoria relativităţii, cineva l-a rugat pe marele savant Einstein, să îi explice mai clar diferenţa dintre timp şi eternitate. Stimaţi colegi, o parte dintre cei de la PSD, care nu aţi votat astăzi această reparaţie morală, doar atât, din păcate, vreau să vă spun că noi avem timp să vă explicăm, dar dumneavoastră vă trebuie eternitate ca să înţelegeţi. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Domnul deputat Dugulescu.
			Domnul Marius Cristinel Dugulescu: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Voi fi foarte scurt. Nu vreau să fac o declaraţie politică, ci vreau doar să mulţumesc Societăţii Timişoara, şi în mod special domnului Mihalcea, să mulţumesc Asociaţiei 21 Decembrie, şi în special domnului Mărieş, şi vreau să-i mulţumesc doamnei preşedinte Roberta Anastase, pentru că s-a ţinut de cuvânt şi reprezintă, într-adevăr, noua generaţie de oameni politici din România. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. (Aplauze.) Vă mulţumesc mult. Vă mulţumesc. Domnule deputat, vă rog.
			Domnul Adrian Gurzău: În sfârşit, avem o lege. în sfârşit, Parlamentul României ales uninominal se ţine de cuvânt. Parlamentarii dau legi, dar trebuie, până la urmă, aceste legi să fie şi aplicate. Trebuie să se vadă, trebuie să se vadă, până la urmă, şi să se ştie adevărul. Avem şi legea ANI, avem, până la urmă, DNA-ul, avem CNSAS-ul. Aceste instituţii, până la urmă, trebuie să funcţioneze. Avem şi Legea lustraţiei. Deci, clasa politică, parlamentarii, şi-au făcut datoria. Urmează ca celelalte instituţii să le aplice. Şi am toată încrederea, pentru că, altfel, vor constitui un abuz, un abuz de drept. Trebuie să fim foarte vehemenţi, nu doar să dăm legi. Trebuie să urmărim şi aplicarea lor. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Explicarea votului.
			Domnul Clement Negruţ: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Am votat pentru această lege. deşi tardiv, sau legea este tardivă, eu nu pot să spun că am votat tardiv, pentru că sunt la primul mandat. Nu ne-a revenit, domnule Nicolăescu, sigur, dăm Cezarului ce este al Cezarului şi vă felicit pe dumneavoastră, ca iniţiator, dar adevăraţii iniţiatori sunt acolo şi lor trebuie să le mulţumim că astăzi, Parlamentul României a reuşit să voteze această lege. Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. A fost ultima intervenţie. Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL.
			Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Dragi colegi, După votare, am asistat cu neplăcută surprindere la aceste discursuri care au avut loc. Şi aş vrea un singur lucru să spun, în loc de concluzie. Puţini am fost, mulţi am rămas! Vă mulţumesc. (Râsete; aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Dragi colegi, Am încheiat acest punct. Trecem la Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. S-a încheiat votul. 155 de voturi pentru, două împotrivă şi cinci abţineri. Au fost foarte mulţi colegi, cred, în sală, care nu şi-au exercitat votul. Nu există cvorumul necesar, pentru că trebuie să fie 168. Pe procedură, domnul Sever Voinescu.
			Domnul Sever Voinescu-Cotoi: Doamna preşedinte, Au fost, sigur, spiritele încinse, până a numărat domnul Voicu o grămadă de colegi au ieşit, este evident că sunt prezenţi. Chiar acum intră câţiva. Eu vă propun să reluăm votul acesta, în condiţiile în care, iată, suntem acum toţi aici. e limpede că au fost oameni prezenţi care au ieşit pentru câteva minute. Iată, şi domnul vicepreşedinte Duşa! Sincer, vreau să văd cum votează domnul vicepreşedinte Duşa această hotărâre. Haideţi, să-i dăm şansa domnului vicepreşedinte Duşa, care este prezent, să voteze şi domnia sa. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Cristian Dumitrescu. Vă rog.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnă preşedinte, Întâmplarea că mă aşezasem şi eu, credeam că trecem la Legea educaţiei, că tot votăm, dar poate legi pentru oamenii care sunt afară, în stradă, votăm şi pentru ei ceva, dar vreau să mă adresez ferm şi precis. Domnule secretar Cotoi, vreau să vă spun foarte clar că în momentul când aţi spus că intră mai mulţi în sală, intra unul singur. Vă rog foarte mult, ca secretar, să număraţi corect!
			Doamna Roberta Alma Anastase: Există o solicitare de reluare de vot. Consult liderii de grup dacă sunt de acord? Nu sunt de acord. Prin urmare, la ora 14,00, ne revedem în plen, începând cu Legea educaţiei.
			Domnul Mircea Duşa: Domnule secretar, eu, sigur că intram în sală, dar dumneavoastră cred că după afirmaţiile făcute ieri trebuia să fiţi în stradă, la instigatori, acolo, că eraţi persoană intrusă. acolo, se organizează demonstraţia...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Ne revedem la ora 14,00, poate ceva mai liniştiţi.
			- După pauză - (Continuă dezbaterea Proiectului Legii educaţiei naţionale, Propunerii legislative "Legea educaţiei naţionale", Propunerii legislative privind învăţământul superior, Propunerii legislative privind statutul personalului didactic, Propunerii legislative privind învăţământul preuniversitar.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Cred că putem începe. Pct.90, care se referă la art.67. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.91, care se referă la art.68. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.92, titlul capitolului. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. 93, subcapitol. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. 94, nu se modifică textul venit de la Guvern. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 95. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 96, art.71. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 97, care se referă la art.72. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 98, care se referă la art.73. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 99, art.74. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 100, art.75. Nu sunt observaţii. Adoptat. 101, art.76. Nu sunt observaţii. Adoptat. 102, art.77. Nu sunt observaţii. Adoptat. 103. Nu sunt observaţii. Adoptat. 104, art.78. Nu sunt observaţii. Adoptat. 105, art.79. Nu sunt observaţii. Adoptat. 106, art.80. Pe art.80, aveţi domnule Stanciu? Pe 85? 106? Vă rog. La poz.106.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Domnilor miniştri, Îmi aduc aminte de o intervenţie foarte scurtă a domnului Dinu Patriciu, care, la o şedinţă cu domnul senator Ovidiu Gherman, întrerupându-l, Patriciu a spus: "n-am venit să-ţi tulbur somnul!". Poate-şi mai aminteşte distinsul domn Toader. Deci, nici eu nu am venit să tulbur somnul nimănui, ci am venit să fac o propunere de eliminare a lui 79 cu 1. Despre ce este vorba? Ştiu răspunsul şi o să vă surprindă, ştiu şi rezultatul. Dar, totuşi, insist, pentru stenogramă. În cadrul reformei pe care o propune această lege, printre altele, apare şi o schimbare a noţiunii de titularizare. Până acum, aveam titulari în sistemul naţional de învăţământ printr-un examen de titularizare, care se desfăşura după o metodologie a ministerului, la nivel de inspectorat. Acum, titularizarea, concursul se desfăşoară la nivelul unităţii şcolare, adică a şcolii, şi se organizează de către director, profesorul devenind titular al şcolii respective. După părerea noastră, această modificare va duce la introducerea în sistem a unui anumit subiectivism, a unei relativităţi a concursului, pentru că la o şcoală o să dea un examen, la altă şcoală, alt examen, iar notabilităţile locale s-ar putea să influenţeze şi ele, în raport de relaţiile cu cei care dau concursul. Vor fi multe contestaţii, vor fi multe chestiuni care, după părerea noastră, vor afecta procesul didactic. Spre a fi scurt, cred că nu este momentul, s-a mai încercat în '96-2000 o pilotare pentru şcolile, într-adevăr, de elită, pentru liceele de elită, ca aceştia, directorii, managerii respectivi să-şi selecteze personalul didactic, după care se pare că a fost abandonată, deşi, în actuala lege există prevederea că se pot organiza, la nivelul inspectoratelor, concursurile sau la nivelul direcţiilor şcolare. Ca atare, doamna preşedinte, vă fac o propunere interesantă şi o fac şi ministerului, să eliminăm 79 cu 1, pentru că la acest articol, când vom trece la respinse, cred că avem cel puţin 15 amendamente depuse de distinşii colegi, inclusiv de la PDL, de la PSD şi de la UDMR. Şi cred că vom putea găsi o soluţie, chiar soluţia pe care o propunea, la un moment dat - nu o propunea, spunea că ar agrea-o, chiar dacă nu ar marşa pe ea, domnul preşedinte Băsescu, să se facă titularizarea cumva la nivel de inspectorat. Astfel şi mobilitatea personalului didactic este asigurată, pentru că dacă nu are un profesor normă la o şcoală, ar rezulta, în sistemul acesta, că el trebuie să dea concurs pe o jumătate de normă la altă şcoală. Pe când aşa, dacă este titular pe judeţul respectiv, nu, sau la nivelul inspectoratului respectiv, el poate să-şi completeze norma de la altă şcoală, fără a da alt concurs. Sper, stimaţi colegi, că m-am făcut înţeles. Dacă doamna preşedinte îmi permite şi dacă cineva nu a înţeles, aş putea să reiau argumentaţia. Dar, sunt convins, după expresia distinsului coleg Toader, că a înţeles chiar şi dânsul care, după câte spunea, a fost un maşinist de excepţie, deşi eu n-am ţinut un discurs mecanicist. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Punctul de vedere al Guvernului şi apoi punctul de vedere al comisiei. Vă rog, doamna secretar de stat Badea.
			Doamna Oana Iulia Adriana Badea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului): Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor deputat, Domnilor deputaţi, Guvernul susţine forma aprobată de comisie, aşa cum a rezultat conform raportului şi distinsului domn deputat Anghel Stanciu îi sugerez să citească art.234, care reglementează titularizarea în sistem şi dă acele drepturi pe care tocmai le-a susţinut de la microfon. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Punctul de vedere al comisiei şi după aceea doamna Chircu. Nu, cedează domnul preşedinte în favoarea unei doamne. Vă mulţumesc.
			Doamna Doiniţa-Mariana Chircu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Stimate onorabile domnule deputat Stanciu, Aşa cum spunea doamna secretar de stat, printr-un amendament depus de mine în numele deputaţilor PDL şi acceptând a fi preluat de Comisia pentru învăţământ în numele bunei colegialităţi, această problemă a fost soluţionată, în sensul că acel amendament a avut în vedere să pună în concordanţă necesitatea de reformare a învăţământului în viziunea noii Legi a educaţiei naţionale cu folosirea eficientă a resursei umane calificate existente în sistem şi nevoia de stabilitate a sistemului. Astfel încât toate cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ ca urmare a promovării concursului naţional de titularizare rămân în continuare titulari nu ai localităţii, rămân în continuare titulari ai sistemului de învăţământ şi va elabora ministerul o metodologie care să prevadă o perioadă de mobilitate de personal, în această etapă de mobilitate de personal rezolvându-se toate situaţiile de restrângere de activitate atât prin transfer la înţelegerea între consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare, cât şi prin repartizare pe posturi viabile pentru acest fel de mobilitate. Mai mult decât atât, mai există un amendament depus de mine, tot din respect pentru cadrele didactice, pentru forţa de muncă calificată şi care a dobândit experienţă la catedră. Toţi acei care, la momentul acesta, sunt suplinitori calificaţi, dar în ultimii trei ani au promovat concursul unic de titularizare cu nota minim 7,00 să se poată titulariza pe catedrele pe care le suplinesc la acest moment, cu condiţia ca acele catedre să aibă o viabilitate pentru a le permite să fie trecute în categoria catedrelor sau posturilor titularizabile şi cu acceptul consiliului de administraţie al unităţii respective. Aşa înţelegem noi să punem în acord viziunea noii legi cu ceea ce considerăm că este un bun câştigat pentru sistemul de învăţământ în interesul copilului, noi, deputaţii PDL. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Domnul Stanciu. Lăsaţi-l drept la replică şi după aceea comisia lămureşte. Nu drept la replică, punct de vedere.
			Domnul Anghel Stanciu: Distinsă doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Distinsă doamnă ministru, Onorată şi stimată colegă, Înainte de a intra în subiect, v-aş ruga, distinsă doamnă preşedinte, să observaţi modul în care se adresează ministerul domnului deputat Stanciu, respectiv distinsa colegă Chircu. Ar fi o onoare pentru mine să vă însuşiţi acest mod de adresare către colegii deputaţi, pentru că dacă nu ne respectăm noi între noi, nu ne respectă nimeni. Acestea fiind zise, sunt de acord cu ce a spus distinsa doamnă Chircu, aşa este, dar cei care intră în sistem, care urmează să între în sistem nu mai beneficiază de tot ceea ce a spus distinsa doamnă Chircu. Iar cei care urmează să între în sistem vor avea licenţă, vor avea încă un an şi jumătate de masterat în domeniu, vor avea, după aceea, un an de mentorat, dacă-mi aduc bine aminte, deci vor face patru jumătate, cinci ani şi jumătate şi după cinci ani şi jumătate se duce, dă un definitivat, se duce, dă un concurs de titularizare pe şcoală. Trebuie să avem în vedere şi cu asta închei faptul că majoritatea colegilor de generaţie a celor care vor intra în învăţământ fac licenţa de trei ani, eventual fac şi-un masterat. Dacă nu, intră la trei ani pe piaţa muncii, ocupă locurile de pe piaţa muncii, cu salarii adecvate, iar ceilalţi, care fac cinci ani jumătate, intră într-un sistem în care nu mai au siguranţa pe care o aveau şi pe care o au cei dinainte. Trebuie să ne gândim ce fel de oameni atragem în sistemul de învăţământ. Adică care sunt acei dascăli care vor face din copiii noştri fie adevărate diamante, prin şlefuirea lor, fie - în procesul acesta "de polizare" să-i facă dintr-un diamant să facă o piatră nefolosibilă. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul preşedinte Dumitrescu, vă rog.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Eu vorbesc în numele comisiei. Deci n-am să exprim un punct de vedere politic, ci unul tehnic, pentru că îmi rezerv dreptul ca, la amendamente respinse, să susţin filozofia pe care noi şi grupul meu politic şi eu o avem în ceea ce priveşte acest aspect. Acum vreau să vă spun că, la comisie, acest art. 79, a fost foarte dezbătut. Adică a fost un articol care a suscitat foarte multe discuţii, pentru că era vorba de cele două filozofii, filozofia care privea titularizarea aceasta pe care o solicită proiectul actual prin concurs pentru unitatea respectivă şi principiul titularizării la nivel naţional, care a funcţionat şi funcţionează încă în România. Prin vot, s-a rămas la acest articol aşa cum este. N-aş fi avut nimic de spus, pentru că votul este cel care decide. Însă, mai departe, aşa cum a spus distinsa doamnă deputat Chircu, că-mi place, că aşa se discută la Legea educaţiei, într-adevăr a propus un amendament care a fost însuşit de către toată comisia cu acceptul şi al domniei sale, care amendament spune că vom avea două tipuri de titularizare în sistem. Vom avea titularizarea care s-a obţinut până la intrarea în vigoare a legii, care va fi o titularizare naţională. Deci vom avea domni profesori şi doamne profesori şi domnişoare profesori titularizaţi la nivel naţional, unii foarte tineri, care acum au 30 de ani şi care mai rămân în sistem zeci de ani şi vom avea, aşa cum spunea distinsul domn deputat Stanciu, vom avea cei intraţi după intrarea în vigoare a legii, dacă va fi adoptată în forma aceasta, care vor fi titularizaţi pe post. Este o mare diferenţă, ţinând cont de faptul că s-au înăsprit foarte mult condiţiile accesului la statutul de profesor, ceea ce este bine, deci vom avea, cum se spune în general, vom avea "un systeme à deux vitese", cu două viteze: unii care vor fi titulari la nivel naţional, orice s-ar întâmpla, de unde i-ar da afară sau ar fi scoşi dintr-o unitate, să zicem într-un fel sau disponibilizaţi, că se desfiinţează, el se duce bine merci în altă parte şi, conform titlului şi bunului câştigat, ceea ce e un lucru corect, are statutul de titular pe postul respectiv; celălalt se supune iarăşi concursului şi iară. Nu este o egalitate de şanse. Noi am introdus, prin amendamentul acela, care este înţelept şi pe eu l-am apreciat, pentru că legea, atunci când este vorba de un câştig, un drept câştigat, nu trebuie să aibă caracter retroactiv. Dar noi, prin acel amendament, că de-aia n-am făcut şi acest tip de discuţii atunci, am introdus această situaţie în sistem, care, trebuie să recunoaştem, că generează inegalitate. Pentru că dacă cei mulţi sunt îndreptăţiţi, cei care sunt astăzi titulari îşi păstrează dreptul, deci marea majoritate, pe parcursul timpului, vor intra în sistem alţii, care vor avea mult mai puţine drepturi faţă de cei cu această titularizare. Problema este reală. Nu ştiu cum o va rezolva ministerul, nu ştiu cum se va găsi o soluţie, pentru că în metodologie nu se va putea găsi o soluţie, dar problema este reală şi este foarte reală, lucru pentru care politic mă voi exprima atunci când voi susţine amendamentul meu depus la acest punct de vedere.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Înţeleg că lucrurile sunt clarificate şi din punct de vedere tehnic. Dacă mai sunt alte lucruri la art. 106? Nu. La pct. 107 care se referă la art. 81, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.108, care se referă la art. 82, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.109, care se referă la art. 83, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.110, observaţii? Nu sunt. Pct.111, care se referă la art. 84. Nu sunt observaţii. Adoptat. La 112, care se referă la art. 85, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.113. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.114, care se referă la art. 86. Nu sunt. Pct.115, care se referă la art. 87. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.116, referitor la art. 88. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.117, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.118, care se referă la art. 89. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.119, care se referă la art. 90. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.120. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.121, care se referă la art. 91. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.122, care se referă la art. 92. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.123, care se referă la art. 93. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.124, care se referă la art. 94. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.125, care se referă la art. 95. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.126, care se referă la art. 96. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.127, care se referă la art. 97. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.128, care se referă la art. 98. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.129, referitor la art. 99. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.130, care se referă la art. 100. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.131, care se referă la art. 101. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.132, care se referă la art. 102. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.133. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.134, care se referă la art. 103. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.135, care se referă la art. 104. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.136, care se referă la art. 105. Nu sunt observaţii. Pct.137, 138. Observaţii? Nu sunt observaţii. Adoptate. Pct.139, care se referă la art. 106. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.140, care se referă la art. 107. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.141, care se referă la art. 108. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.142, care se referă la art. 109. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.143, care se referă la art. 110. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.144, care se referă la art. 111. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.145, care... Da, domnule ministru. La 145 nu sunt observaţii. Adoptat. La 146 sunt observaţii, domnul Adomniţei.
			Domnul Cristian Mihai Adomniţei: Doamna preşedinte, Cu regret observ că domnul ministru, colegii domniei sale, cu excepţia onorabilului domn secretar de stat Kiraly, nu sunt în banca ministerială pe parcursul discuţiei acestei legi atât de importante. Vreau să vă spun că, în această fugă pentru adoptare, am trecut deja la capitolul învăţământului superior. Permiteţi-mi, vă rog, să fac câteva consideraţii, pentru că voi vorbi doar acum în legătură cu poz. 146 art. 113 aşa cum a ieşit el din raportul comisiei. Permiteţi-mi două minute să mă refer la viziunea Guvernului prinsă în acest proiect de lege, în articolul acesta şi următoarele, în ceea ce înseamnă autonomia universitară. Vă repet, două sunt acuzele mele importante la această lege în ceea ce priveşte învăţământul superior, respectiv cel de distrugere a autonomiei, aşa cum nu doar o ştim noi, ci cum este ea definită internaţional (şi voi extinde mai îndată) şi de politizare. Autonomia, dragi prieteni, a apărut în anul 1231, când, în urma unei greve la Universitatea din Paris din 1229, Regele Ludovic al IX-lea cel Sfânt a acceptat să ofere independenţă Universităţii din Paris, totul fiind reglementat prin Bula papală, intitulată Parens Scientiarum. De atunci, principiul de guvernare colegială a universităţilor a stat la baza organizării acestora în întreaga tradiţie occidentală. El este reafirmat în primul articol, dragi colegi, pentru cei care ştiu, al Magna Charta Universitatum. Sunt convins că aţi auzit de această fundamentală declaraţie, mai cunoscută şi sub numele Declaraţia de la Bologna, 1988. Ea a fost semnată, la început, de 80 de universităţi europene; acum sunt 668 de universităţi semnatare, 15 din România. Se defineşte, în această cartă, ce este autonomia. Guvernul vine şi spune, pe toate căile cu putinţă, întărim autonomia. Şi eu o să vă spun ce înseamnă în Magna Charta autonomia şi ce sunt articolele pe care sunteţi pe cale să le votaţi. Ce spun aceste articole: că, în viziunea Magna Charta, autonomia înseamnă următoarele căi de acţiune, următoarele principii; că universitatea poate decide în Senat asupra programelor de studii şi a direcţiilor de cercetare; că rectorii şi decanii sunt aleşi de corpul profesorilor şi al studenţilor în universitatea respectivă; că procedurile de admitere a studenţilor şi de selecţie a profesorilor sunt decise de Senat şi de consiliile profesorale ale facultăţilor; şi, în primul rând, poate, libertatea de administrare a bunurilor mobile şi imobile ale respectivei universităţi. Toate acestea sunt fundamentale din 1231, pentru a putea menţine, sunt esenţiale, pentru a putea menţine rolul social al universităţii într-o societate: acela de a furniza cunoaştere, indiferent de puterea politică vremelnică. Şi acum ce spune Legea educaţiei. Pe de o parte, la televizor afirmăm că întărim autonomia, pe de altă parte, în următoarele articole, se specifică următoarele lucruri. Citez întâi din proiectul adus la comisie. În comisie am reuşit nişte corecturi mici, din punctul meu de vedere. Deci ce spunea proiectul adus la comisie de către Guvern. Art. 111: "Ministerul controlează modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară." În comisie s-a reuşit doar "controlează a posteriori modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară." Este aproape un paradox, e un conflict în termeni "controlarea autonomiei". Art. 115. Un ministru politic poate revoca rectorii - aş completa eu - neascultători fără niciun fel de altă discuţie. În urma dezbaterilor din comisie, s-a punctat faptul că ministrul poate demite rectorii, poate revoca, doar în urma unei decizii a Consiliului de Etică şi Management Universitar, care este, de fapt, şi singura instituţie în care se poate face apel la această decizie. De multe ori, poate un rector nu intră în linia politică a ministrului şi poate fi astfel revocat. Art. 119. "Guvernul poate înfiinţa şi desfiinţa facultăţi doar cu consultarea Senatului." Nu spune: consultarea dacă dă un rezultat pozitiv sau negativ ministerul să asculte de acest consult. Practic, ministerul, precum am mai văzut noi la această tribună, a consultat Senatul şi face ce vrea el. Nu există aici, în schimb, niciun fel de remediu. De asemenea, în lipsa unor reglementări mai clare, tot statul, adică ministrul politic, poate aloca finanţarea privilegiată universităţilor cu rectori obedienţi. Dragi colegi, Acestea sunt articolele pe care sunteţi, în următoarele secunde, nu minute, pe cale să le votaţi. Acestea sunt dovezile prin care, pe de o parte, în piaţa publică, afirmaţi că întăriţi autonomia şi, de fapt, prin ce aţi propus şi doar printr-o strădanie în comisie aţi reuşit să o distrugeţi. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul deputat Spînu, vă rog.
			Domnul Teodor-Marius Spînu: Stimaţi colegi, Precum ştiţi şi mulţi alţi colegi din sală, ca şi distinsul deputat Stanciu şi eu provin din mediul universitar. Discursul domnului deputat Adomniţei l-am mai auzit în forma acesta în comisie de vreo zece ori şi vreau să vă spun că nici colegii dumnealui de partid nu l-au apreciat întru totul. Domnul deputat Adomniţei, mizând pe faptul că nu reuşiţi poate destul de repede şi nu sunteţi familiarizaţi cu aceste prevederi ale Legii educaţiei în totalitate, încearcă să manipuleze în primul rând opinia publică la televizor şi să spună nişte minciuni extrem de mari şi de grosolane. Ca să vă dau o probă de minciună spusă la tribuna acestui Parlament, care a fost înregistrată pe stenograma de şedinţă şi pe înregistrările audio-video, distinsul domn deputat Adomniţei, fost ministru al educaţiei, demis din funcţie de fostul premier PNL, domnul deputat Tăriceanu, a afirmat aici cu subiect şi predicat că politizăm conducerea universităţilor prin modul de alegere. Rectorul alege singur prorectorii şi numeşte decanii. Domnul deputat Adomniţei a participat la lucrările Comisiei pentru învăţământ atunci când a putut să puncteze la televizor, denaturând faptele ca de obicei, luând un fir de adevăr şi rotindu-l şi răsucindu-l cum i-a convenit dumnealui. Nu este adevărat. Stimaţi colegi, Există două posibilităţi mari de a alege conducerea unei universităţi. Una care nu se practică deloc în România, aşa-numita conducere colegială şi nu este, dragi colegi, aplicată în spiritul conducerii colegiale. Rectorul ar trebui să fie ales de către toată comunitatea academică, lucru care nu se întâmplă astăzi. Deci nu votează alegerea rectorului toţi membrii comunităţii academice începând de la doctoranzi, profesori, eventual reprezentanţii studenţilor, ci votează Senatul. Senatul, astăzi, în marea majoritate a universităţilor, nu este ales prin votul direct al comunităţii academice, aşa cum spune această lege. Deci, această lege spune că: "Senatul, forul decizional suprem al universităţii, este ales colegial, prin votul unanim al întregii comunităţi academice şi nu al unor structuri alese, care, la rândul lor, aleg acest organism. Deci, mai democratic de atât, lăsând la latitudinea întregii comunităţi academice alegerea celui mai înalt for, nu cred că este posibil. Acest for, Senatul, va solicita, prin modelul propus în lege şi care a fost aprobat de către comisie, constituirea unei comisii care să analizeze un concurs al celor care doresc să devină rectori şi care trebuie să treacă şi să fie validaţi de către Senat. Deci Senatul hotărăşte dacă cei care se prezintă la concurs au calitatea şi cunoştinţele necesare pentru a le reprezenta instituţia respectivă de învăţământ superior. Deci Senatul ales de întreaga comunitate academică. Unde-i politic aici? Acest Senat, pe lângă faptul că dă girul celor care au dreptul să concureze, mai face un lucru: desemnează o comisie de concurs, formată din 50% membri ai colectivităţii academice a respectivei instituţii de învăţământ superior şi tot Senatul, tot oamenii din universitatea respectivă, aleşi de către întreaga comunitate academică, propun o listă de personalităţi exact cu scrie în lege, ştiinţifice, academice, care pot constitui această comisie. Şi vă dau un exemplu şi sper ca universitatea din care fac parte, dacă această lege va intra în vigoare în această formă, va alege acest mod şi va propune în lista acelor personalităţi o personalitate cum ar fi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale sau directorul Diviziei pentru Europa a Microsoft sau un rector de la o universitate prestigioasă din Germania sau din Anglia sau din Franţa şi nu cred că ar mai exista cineva care ar pune la îndoială competenţa unei astfel de comisii. Deci modul denaturat în care încearcă domnul fost ministru să arate că cineva intervine în viaţa universităţii politic şi aş fi primul care m-aş opune unui astfel de lucru, pentru că viaţa de deputat, aşa cum se vede este foarte uşor trecătoare şi nu aş dori niciodată să vină nimeni, oricât de deştept politician ar fi, să-mi dicteze mie în universitate cum să-mi aleg rectorul. Dar, lucrul acesta nu este trecut în lege. Este o interpretare personală a domnului Adomniţei. Mai mult, domnia sa spune că ministrul demite un rector. Ştiţi că şi-n actuala lege, în anumite condiţii, ministrul poate demite un rector. Avem cazuri nenumărate, amintiţi-vă de cazul Spiru Haret. Dar nu ministrul demite. Pentru că există un consiliu naţional de etică şi management universitar, la articolul următor, la art.115, pe care domnul ex-ministru Adomniţei nu a avut bunăvoinţa să vi-l prezinte, un consiliu de etică şi management universitar format din 3 reprezentanţi ai consiliului naţional al rectorilor, 3 reprezentanţi ai ministerului, câte un reprezentant al ARACIS, CNFIS, CNCSIS, deci sper că cei care sunt familiarizaţi cu aceste structuri, corespunzătoare învăţământului superior, înţeleg că sunt nişte organisme de specialitate care nu se află sub controlul ministerului. Mai mult, din acest consiliu, pe baza unor amendamente depuse în comisie şi acceptate, fac parte un reprezentant al studenţilor şi un reprezentant al sindicatelor. Deci nu ministrul poate să facă, iar asta este ultima dintre măsurile pe care le poate lua un ministru. Dar toţi am văzut fenomene şi toţi ştim că învăţământul superior universitar, în foarte multe instituţii, s-a ajuns doar să fie o fabrică de cartoane şi am spus-o toţi aici, de la stânga la dreapta eşichierului politic. Toţi am spus că ceea ce se întâmplă în ultimul timp în învăţământul universitar, până la cel mai înalt grad de doctorat, a ajuns să fie doar o marfă de vânzare. Şi ce dorim? Şi domnul Cristian Adomniţei a fost ministru şi s-a confruntat cu acest tip de probleme. Dorim din nou Spiru Haret să nu poată nimeni interveni, nu ministrul, ministrul trebuie să oficializeze un act din partea statului român. Acest consiliu, format din reprezentanţi ai comunităţii academice, îşi dă girul dacă este corect sau nu să fie suspendat sau înlocuit un rector. Avem Spiru Haret, avem exemplul de la Iaşi, Petru Andrei, noi ne jucăm cu vieţile unor tineri pe care îi numim studenţi, le cumpărăm iluziile cu bani, le dăm nişte cartoane, pe care le numim diplome şi în spatele cărora, de cele mai multe ori, cunoştinţele sunt egale cu zero. Deci prezentarea aceasta eronată, şi-mi pare rău că vorbim de Legea educaţiei, prezentarea denaturată doar în scopul jocului politic nu face bine absolut nimănui, stimaţi colegi. Autonomia universitară înseamnă dreptul de a te organiza. În actuala lege, ca şi în fosta lege, nimeni, domnule ex-ministru Adomniţei, nu interzice unei universităţi să-şi formeze structura cursurilor, să-şi aleagă disciplinele, orarul de lucru şi aşa mai departe. Nimeni nu opreşte Senatul universităţii să-şi facă structura de cadre, să confirme concursurile, să-şi susţină concursuri. Să valideze ocuparea prin concurs a unor posturi, cu excepţia titlului de profesor universitar care şi acum este de competenţa Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor Universitare şi a Titlurilor Universitare. Deci, nimic nu s-a schimbat. Veniţi aici şi spuneţi majorităţii colegilor dumneavoastră din această sală care, poate, nu au citit cu mare atenţie această lege, numai minciuni, ca să ieşiţi bine în presă şi....
			Doamna Roberta Alma Anastase: O să vă rog să finalizaţi...
			Domnul Teodor-Marius Spînu: Şi spuneţi aici nişte lucruri care din nou vor pune cap în cap segmente ale învăţământului românesc şi ale societăţii româneşti şi nu este corect, domnule ministru. Şi nu vreau să vă amintesc cuvintele pe care fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu le-a rostit la adresa dumneavoastră, ca ministru, atunci când v-a demis. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Drept la replică, domnule Adomniţei. Şi o să vă rog totuşi să încercaţi să ne încadraţi în timpul pe care l-am votat cu toţii la început.
			Domnul Cristian Mihai Adomniţei: Da, doamna preşedinte. Sunt surprins să văd că domnul deputat Spînu, încă se mai consideră un membru de nădejde al comunităţii universitare şi atunci când nu mai are argumente, trece la atac la persoană. O să punctez fiecare din lucrurile pe care le-aţi spus şi vă voi demonstra cu tristeţe, domnule deputat, cât de tare sunteţi în eroare sau, de fapt, că nu aţi înţeles nimic. O să încep cu Spiru Haret. Eu nu voi mai folosi acest nume, pentru că nu am avut,... am câştigat, apropo, toate procesele începute pe timpul meu cu Spiru Haret. Dar, pentru a nu se mai putea repeta în România vreodată un fenomen precum acela, rezolvarea nu este cea pe care aţi spus-o dumneavoastră, domnule deputat. Rezolvarea este în această lege, dar la alte articole. La articole care privesc evaluarea. Pentru că, domnule deputat, un rector, fie şi a lui Spiru Haret, poate să încalce legea cât vrea în România, dar face bani vine un ministru, şi-l dă afară. Ce credeţi dumneavoastră, pentru că asta aţi folosit dumneavoastră ca argument. Ce credeţi, mă rog,... acum mai fac o paranteză, cred că nu aţi auzit când am spus că am comentat varianta cu care a venit Guvernul, pentru că acea variantă,... domnule Sever Voinescu, poate şi pe dumneavoastră vă interesează...
			Domnul Sever Voinescu-Cotoi: Foarte mult!
			Domnul Cristian Mihai Adomniţei: Păi, atunci, vă rog rămâneţi la locul dumneavoastră şi nu vorbiţi cu sala... Atunci când s-a folosit această discuţie, domnule deputat, legea propusă de guvern am adus-o în discuţie doar pentru a arăta viziunea Guvernului asupra acestei problematici. Am completat spunând că în comisie s-au mai făcut câteva câştiguri numai. continui să spun, domnule deputat, pentru a nu se mai repeta un fenomen ca Spiru Haret, această problematică a fost rezolvată la Capitolul - Evaluare, pentru că dacă o comunitate academică doreşte să persiste în greşeală, îşi va schimba liderul de câte ori vrea, ministrul neputând să facă altceva decât să-l schimbe şi el la rândul lui, să-l revoce. Dar asta nu rezolvă problema. Problema pe fond a unei comunităţi, pentru a respecta legea, nu se va rezolva şi nu se poate rezolva doar prin schimbarea rectorului, aşa cum aţi spus dumneavoastră. Cred că dumneavoastră, de fapt, nu aţi înţeles deloc Capitolul Evaluarea universităţii pe mai departe. Apoi, asta ca să spun că aţi folosit un exemplu greşit, într-un loc greşit. Poate îl folosiţi în altă parte, dar nu aici. Apoi,...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog să finalizaţi.
			Domnul Cristian Mihai Adomniţei: Nu, nu, doamna preşedinte, vorbim de un lucru foarte important şi cred că mi-a folosit numele de vreo 20 de ori, aşa încât tot atâtea drepturi la replică am, pe care le folosesc într-unul singur. Domnule profesor, dacă vă mai mândriţi să vă mai chemaţi aşa, aţi spus că am spus eu minciuni de la această tribună. Vă rog, pagina 209, alin.(3) de la pct.262 art.193, cum a ieşit în forma comisiei: rectorul confirmat de ministru, pe baza consultării Senatului, îşi numeşte prorectorii. Deci rectorul pune, nu, dumneavoastră aţi spus că eu greşesc. Aţi minţit. Nu, nu, ajung şi la decani. Imediat vă citesc pagina cu decanii, domnule profesor. Cred că nu aţi înţeles nimic, aţi stat 3 săptămâni degeaba în comisie... Alin. b), pag.206, pct.260 art.191: "Decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat de rectorul universităţii nou ales." Ce înţeleg, domnule profesor, vă spun eu că poate sunteţi prea tânăr în politică, în sensul în care un rector şi încă nu am ajuns la Capitolul politizare, ajuns pe speze politice acolo, face el concursul. El îl organizează. Evident, din când în când, ca şi preşedintele României, care consultă Parlamentul, el consultă Senatul. Şi acele concursuri sunt făcute de un rector cu viziune politică în România, domnule deputat. Cred că ori dumneavoastră nu trăiţi în realitatea acestei ţări, ori, într-adevăr, şi cu asta închei, pentru că pe vreme lui Narcis nu se inventase televiziunea, vă spun pentru informarea proprie, că eu mi-am făcut partea de mers la televiziuni, nu sunt un doritor neapărat al acestei acţiuni şi tot ce am făcut în comisie şi aici nu am făcut în lumina apariţiei la vreo televiziune. În schimb, despre dumneavoastră nu pot să spun acelaşi lucru. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. pe procedură, dar vreau să închei pct. 146. Mai sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. În procedură, doamna Teo Trandafir.
			Doamna Teodora Virginia Trandafir: Vă mulţumesc foarte mult. Am văzut că toată lumea când ajunge aici, primul lucru face asta. Mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte. Voiam să vă spun, doamnelor şi domnilor, că sunt pentru prima oară în faţa dumneavoastră, am intrat în politică acum nici două săptămâni şi în momentul campaniei electorale, propuneam un proiect pe care dumneavoastră m-aţi ajutat să-l duc la capăt. Este vorba, de fapt, despre domnul Cătălin Croitoru care l-a preluat şi, pentru că eu eram un candidat la vremea respectivă, l-a adus în faţa dumneavoastră şi dumneavoastră nu aţi avut până în acest moment nimic de comentat. Am venit să vă spun că în ciuda faptului că poate în acest moment cu toţii avem o imagine destul de şifonată în faţa celor care militează în faţa diferitelor clădiri publice, dumneavoastră sunteţi nişte oameni care au reuşit să facă ceva bun. Din nefericire, nu ştiu dacă aţi fost foarte atenţi, pentru că nu aveţi cum să fiţi atenţi la fiecare dintre articole, fiecare dintre amendamente, e vorba despre amendamentul pe care mie îmi place să-l numesc al meu, când pun capul pe pernă, dar care a fost, bineînţeles, adus aici de către domnul Croitoru. Situaţia se prezintă în felul următor. Este vorba despre creşe, despre cupoanele de creşă care se adresează copiilor între 0 şi 3 ani, se adresează, de fapt, familiilor sărace şi mai puţin sărace, tuturor familiilor din România care lucrează în domeniul de stat sau în domeniul privat. Astfel, orice mamă se poate întoarce la serviciu în primii ani de viaţă ai copilului ei, depăşind mult mai uşor criza şi ajutând statul în acest fel, beneficiind de aceste cupoane, ale căror valori pot varia între 2 şi 5 milioane de lei, vă spun cam ce cred eu în acest moment. Mă grăbesc să vă vorbesc despre acest proiect, pentru că vreau încă o dată să vă mulţumesc pentru faptul că până în acest moment el a trecut, nu s-a ridicat încă nimeni să spună stop, avantajele ar fi că angajatorul este obligat să dea aceste cupoane, cupoanele vor veni de la stat. Până în acest moment, angajatorul le dădea aşa, dacă dorea, pentru că era vorba despre banii lui de buzunar, avantajele sunt, practic, de toate părţile, iar suma nu este foarte, foarte mare, adică nu e vorba despre un capăt de ţară. Repet, vă mulţumesc foarte mult pentru sprijin, este prima oară când ajung la aceste microfoane, nu ştiu dacă o să reuşesc să cobor scările, dar important e că le-am urcat. Vă mulţumesc încă o dată foarte, foarte mult.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi noi vă mulţumim. La poz.147. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La poz.148. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.149 care se referă la art.116. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.150, la art.117. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz. 151, la art.118. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.152, la art.119. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.153, la art.120. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. La poz.154, art.121. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. La poz.155, art. 122. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. La pct.156. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.157, art.123. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.158, art.124. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.159, art.125. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.160, art.126. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.161, art.127. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.162 şi 163. Nu sunt observaţii. Adoptate. Poz.164 care se referă la art.128. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.165. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.166 care se referă la art.129. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.167 care se referă la art.160. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.168. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Pct.169 care se referă la art.131. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.170 care se referă la art.132. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.171. Nu sunt observaţii. Adoptat. Pct.172 care se referă la art.133. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.173. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.174 care se referă la art.134. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.175. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.176 care se referă la art.135. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.177. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.178 care se referă la art. 136. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.179 care se referă la art.137. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.180. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.181 care se referă la art.138? Vă rog.
			Domnul Horia Cristian: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi cer scuze că intervin, la pct.181 care se referă la art.136...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Este 138, se urmăreşte notarea făcută... numerotarea făcută de comisie. Vă rog.
			Domnul Horia Cristian: Da, la 138, îmi cer scuze. În acest articol se spune aşa: "Rectorul poate anula un certificat sau o diplomă de studiu, atunci când se dovedeşte că s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare". Formularea acestui articol este extrem de subţire din punct de vedere juridic. Vorbim aici de o diplomă de studii şi nu vorbim de un act care este scris pe un colţ de masă. Rectorul, într-adevăr, anulează această diplomă de studii, dar trebuie ca formularea să fie imperativă şi trebuie completată - atunci când o instanţă a stabilit că ea a fost dobândită prin fraudă sau în mod fraudulos. Rectorul singur nu poate stabili dacă o diplomă a fost obţinută prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos, ci doar o instanţă de judecată. Şi de aceea vă solicit să modificăm formularea acestui articol şi să spunem: "Rectorul anulează un certificat sau o diplomă de studii, atunci când o instanţă civilă a stabilit că aceasta a fost obţinută prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos sau prin încălcarea principiilor eticii universitare".
			Doamna Roberta Alma Anastase: Este un amendament respins. În plen nu puteţi formula amendamente. Nu este formă, e fond... Este o altă instanţă care dovedeşte, deci..., Domnule preşedinte al comisiei, vă rog să faceţi clarificările necesare.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnul coleg care a suplinit pe cineva din comisia noastră din partea Grupului parlamentar al PNL a ridicat şi în comisie acest aspect. Noi, în comisie, l-am discutat, domnia-sa a făcut şi un amendament în acest sens, dar a fost adoptat textul iniţial. Eu personal, în comisie, am avut o opinie aproape similară cu a domniei sale, pentru că nu putem să anulăm aşa. Aceste acte oficiale au un regim special reglementat prin diverse legi ş.a.m.d. Poate la amendamente respinse, când le vom discuta, să revenim asupra acestui capitol şi cu înţelepciunea sa, Senatul să facă mai mult decât a făcut comisia, pentru că aici poate că sunt mai mulţi jurişti decât în comisie. Problema există, a fost discutată, dar suntem în situaţia în care amendamentul respectiv a fost respins.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Trecem la poz. 182. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.183. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.184 care se referă la art.140. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.185 care se referă la art.141. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.186. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.187 care se referă la art. 142. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.188 care se referă la art.143. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.189 care se referă la art.144. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.190. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.191. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.192. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.193 care se referă la art.147.
			Domnul Cătălin Croitoru: Doamnă preşedinte, La art.147 e o eroare de traducere a unui organism european şi anume corect este Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul superior.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Stenograma a reţinut acest lucru. Se va face corectura necesară. Vă mulţumesc. Alte observaţii la acest articol nu sunt. Adoptat. Poz.194. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.195. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.196. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.197. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.198. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.199. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.200. care se referă la art.251. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.201. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.202 care se referă la art.253. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.203. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.204. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.205. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.206. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.207. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.208. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.209. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.210. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.211 care se referă la 159. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.212. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.213. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.214 care se referă la un nou art.161. Nu sunt. Adoptat. Poz.215, art.162. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.216. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.217. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.218. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.219. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.220. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.221. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.222. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.223. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.224. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.225. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.226 care se referă la art.168. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.227. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.228. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.229. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.230. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.231. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.232. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.233 care se referă la art.171. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.234. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.235. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.236. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.237. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.238. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.239. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.240. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.241. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.242. Nu sunt observaţii. Adoptat. Poz.243. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.244. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.245. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.246. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.247. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.248. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.249. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.250. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.251. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.252. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.253. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.254. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.255. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.256. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.257. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.258. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.259. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poz.260. Observaţii? La 260, da?
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Stimată doamnă ministru, Am două chestiuni. O primă chestiune de procedură şi se referă la art.110 alin.(4) în care se precizează: "Textele articolele la care nu se formulează amendamente, obiecţii şi observaţii se consideră adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecţii şi observaţii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi." Deci, conform acestui text, ar rezulta că avem două teze. O teză care cuprinde articole la care nu s-au formulat amendamente şi nu spune de către cine. Nu s-au formulat nici amendamente, nu s-au formulat nici obiecţii şi nici observaţii. Acestea se consideră adoptate. Şi textele articolelor la care s-au formulat amendamente, fie de către comisie, fie de către ceilalţi colegi deputaţi. Aceste texte se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Deci, dacă această teză din 110 alin.(4) mai este valabilă în Regulament, ar rezulta, stimată, distinsă doamnă preşedinte, că toate articolele care au amendamente şi pe care dumneavoastră le-aţi considerat adoptate fără să le supuneţi votului şi fără să menţioneze votul majorităţii celor prezenţi, nu sunt, în fapt, votate şi adoptate. Cam asta ar rezulta. Şi, atunci, eu îmi fac datoria de a vă solicita să lămuriţi acest aspect, să supuneţi la vot toate cele care au amendamente şi să o luăm de la capăt. Cele care nu au amendamente şi nu au avut obiecţii, le considerăm adoptate, cele care au amendamente din partea comisiei trebuie votate. Aceasta este chestiunea de procedură. A doua chestiune este o chestiune care priveşte alegerile conducerilor universitare, universităţilor, adică 260, art.191 şi respectiv fostul articol 188. Începând cu art.191 este detaliată aşa- numita conducere corporatistă, adică cea pe care distinsul coleg Teodor-Marius Spînu de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi v-a explicitat-o într-un dialog, mai mult sau mai puţin prietenos, cu distinsul deputat Adomniţei. Îmi fac obligaţia faţă de consiliul rectorilor să vă explicitez aici pe scurt şi sistemul actual sau sistemul colegial numit care funcţionează în prezent şi care se găseşte la amendamentele respinse. În speţă, se aleg şefii de catedră, se alege consiliul profesoral, din consiliul profesoral se aleg reprezentanţii facultăţilor în Senat, Senatul alege rectorul, prorectorii. La Consiliul rectorilor nu a fost negat sistemul corporatist, ci s-a precizat foarte clar că în această fază este bine ca senatele să decidă asupra unui sistem de alegere. Fie cel corporatist în care, de fapt, se alege un manager, aşa-numitul rector, şi care intră în dialog cu preşedintele Senatului, fie cel actual, în care avem rectorul, avem biroul Senat şi în unele facultăţi, avem şi un preşedinte. Această posibilitate de alegere sau, dacă vreţi, indirect, de pilotare va permite universităţilor fie să se orienteze spre sistemul corporatist şi dacă merge şi dă rezultate, să devină generalizat prin urmarea exemplului şi de celelalte universităţi, fie să nu funcţioneze cum trebuie şi atunci să se poată întoarce la sistemul colegial. Aceasta este poziţia Consiliului rectorilor explicitată printr-o rezoluţie şi domnul profesor Drăgulescu, rectorul Universităţii de medicină şi farmacie din Timişoara, a fost de faţă şi cunoaşte acest lucru. De aceea, doamna preşedinte, noi vă supunem la vot 191 cu 1 în sensul de eliminare numai poziţia aceasta, pentru a o completa cu amendamentul respins, care este, de fapt, în acelaşi sens, dar permite şi precizează că în instituţiile de învăţământ superior publice sau private, structurile de conducere sunt de tip corporatist sau colegial. Şi atunci urmează corporatistul şi am include la final, când vom face această reluare a legii de la art.1, prin discutarea tuturor amendamentelor respinse, ceea ce, în fine, eu am exprimat la timpul respectiv şi nu mai are sens să insist acum, vom completa cu alegerea colegială. Şi eu cred că este o chestiune înţeleaptă, pentru că aceste lucruri, care vin impuse ca un pat al lui Procust, nu au dat niciodată rezultate.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule deputat...
			Domnul Anghel Stanciu: Închei imediat. Reformele impuse nu sunt întotdeauna agreate. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Deci, ca să înţeleg ce supun la vot...
			Domnul Anghel Stanciu: Am două chestiuni: am chestiunea de procedură, în care eu consider că toate articolele care au fost amendate de către comisie şi nu au fost supuse votului, nu au fost adoptate şi trebuiesc resupuse votului şi a doua chestiune este aceasta.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Lăsaţi. OK. A doua chestiune este art.191 cu 1 unde dumneavoastră sunteţi împotrivă. Practic cereţi să fie supus la vot, da? E în regulă, dacă nu trece acest amendament, înseamnă că el este automat eliminat şi înţeleg că aveţi în rândul amendamentelor respinse un amendament cu care doriţi să completaţi acest articol. Vă rog să pregătiţi cartelele. Se votează art.191 alin.(1), aşa cum a fost el propus de comisie. (Vociferări.) Deci, supunem la formularea comisiei, amendamentul comisiei. Votul este deschis. 102 voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 15 abţineri. Se susţine acest amendament al comisiei. La 261 art.192, observaţii? Nu sunt. Adoptat. 262, art.193, observaţii? Nu sunt. Adoptat. 263, art.194. Nu sunt observaţii. Adoptat. 264. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 265, art.195. Nu sunt observaţii. Adoptat. 266, art.196. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 267, art.197. Vă rog, domnule Stanciu.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Inclusiv stimate domnule Sever Voinescu Cotoi, Distinsă doamnă ministru, Art.197 de la poziţia 267 demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că uneori unii dintre noi, din diverse motive, beneficiind de poziţia pe care electoratul le-a încredinţat-o, găsesc că pot transforma o lege, respectiv un articol, un alineat într-o măciucă, o măciucă cu care să dea la cap colegilor lor. Pentru că avem aici exemplul tipic când art.197 alin.(3), acest alineat s-a impus pentru patru colegi parlamentari. El sună aşa: "Persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului de conducător sau de demnitar." Deci, domnul profesor Drăgulescu de la PDL este demnitar, domnul profesor Robu este senator, demnitar de la PNL, domnul profesor Popa este demnitar de la PSD, doamna profesoară Andronescu este senator de la PSD. Acest alineat este special făcut pentru aceşti patru oameni. Şi am dat un alineat pentru patru oameni. Eu unul, stimată doamnă preşedinte, mă simt neglijat. Aş vrea şi eu un amendament pentru mine, pentru Valeriu Tabără şi pentru ceilalţi profesori universitari care suntem aici. Că aşa e normal, să avem şi noi câte un articol. Să ne lăudăm cu el. Adică, chiar noi nu putem fi băgaţi în seamă? Să ne bage şi pe noi. Lăsând o leacă, să zicem, tonul puţin maliţios, cred că avem suficientă înţelepciune să radem acest articol. Eu am lucrat în comisie şi cu doamna ministru Andronescu, dânsa era secretar, doamna preşedinte, stimata şi distinsa preşedinte, era membră a comisiei noastre. Acolo şi-a făcut ucenicia învăţând lucrurile bune de la mine, pe celelalte nu ştiu de la cine le-a învăţat?! şi a văzut contribuţia pe care doamna ministru, la vremea aceea, a avut-o la legile învăţământului şi în Parlament. Şi domnul rector Drăgulescu îşi face meseria la Comisia pentru sănătate şi rectorul Popa. Nu cred că dânşii au politizat aceste instituţii. Nu cred că de la portar la Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara, de la portar până la primul prorector, toţi sunt membri PDL. Că dacă ar fi toţi membri PDL, ar ieşi studenţii în faţa universităţii, cum au ieşit ăştia în Piaţa Unirii acum. Nu cred asta. Şi acolo îşi fac datoria de ştiinţă. Ştiinţa, stimaţi colegi, nu se supune la vot, este aristocratic, acolo ori ştii, ori nu ştii. De aceea, v-aş ruga ca aceasta să fie eliminată. Şi ca să nu mai vin a doua oară, doamna preşedinte, că drumu-i lung de acolo până aici...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Am constatat.
			Domnul Anghel Stanciu: "..aş discuta şi alin.(4). Alin.(4) este şi mai parşiv. Funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. Şi ăsta are ţintă directă. Prima ţintă este profesorul Marga, rectorul de la Universitate, pe care am avut cinstea şi onoarea să-l dau în judecată şi să şi câştig procesul definitiv şi irevocabil. Prin instanţă. Dar am fost totuşi destul de...zic eu, gentil, pentru că în locul banilor care trebuia să mi-i dea, m-am gândit să-i iau scaunul de rector. Dar văzând că se înghesuie mai mulţi de acolo, am zis "Ia să văd cine-l apucă!" şi dacă nu l-a apucat nimeni, acum, vrea să i-l ia. Şi mai este şi doamna... cu efecte colaterale, este şi doamna ministru Andronescu.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule Stanciu, deci, să înţeleg. Dumneavoastră la alin.(1) doriţi eliminarea şi la alineatul...
			Domnul Anghel Stanciu: Nu, la alin.(1) nu am nicio chestiune. Nu mă bag la alin.(1). Deci, 197 cu 1, nu l-am comentat.
			Doamna Roberta Alma Anastase: 197 cu...
			Domnul Anghel Stanciu: Alin.(1) nu l-am comentat. Nici alin.(2). Am comentat (3) şi (4).
			Doamna Roberta Alma Anastase: La amândouă doriţi eliminarea, da?
			Domnul Anghel Stanciu: La alin.(4) este un amendament făcut numai pentru doi oameni. Atât. Şi v-aş ruga, stimaţi colegi, să avem înţelepciunea să le eliminăm. Pentru că, altfel, ne facem nu de râs, ci de batjocură.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Domnul Dumitrescu, din partea comisiei. Vă rog.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: După cum observaţi, doamna preşedinte, nu sunt amendamente ale comisiei însuşite de comisie, sunt amendamente care au trecut în comisie şi alin.(3) şi alin.(4) au fost propuse de colegi de-ai noştri. Dezbaterile au fost aprinse în comisie, trebuie să recunosc foarte mult, pentru că au apărut şi aspecte clar de neconstituţionalitate, pentru că noi am avut acest lucru în ceea ce priveşte incompatibilitatea dintre funcţia de director la şcoală şi cea de membru al unui partid politic şi conducerea unui partid politic. Toate argumentele acestea au fost aduse, în sfârşit... Dumneavoastră ştiţi foarte bine că aici este vorba despre votul care s-a dat în comisie şi cu care a fost acceptat acest amendament.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Deci, vă supun la vot eliminarea alin.(3). (Din sală se cere şi punctul de vedere al Guvernului.) Punctul de vedere al Guvernului. Doamna Badea, punctul de vedere al Guvernului pe cele două alineate de la art.197 alin.(3) şi alin.(4).
			Doamna Oana Iulia Adriana Badea: Guvernul susţine formularea care a reieşit după Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor. Mulţumim.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Primul lucru, dacă se susţine alin.(3)... Votăm eliminarea. Scuze! Deci, votăm eliminarea alin.(3) de la art.197. Acum votul este deschis. Vă rog să votaţi. 18 voturi pentru, 88 voturi împotrivă şi 4 abţineri. La alin.(4), de asemenea, se propune eliminarea. Votăm propunerea de eliminare. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 33 voturi pentru, 98 voturi împotrivă şi 5 abţineri. A rămas în formula adoptată de comisie. 268. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat. 269. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat. 270. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 271. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 272. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 273. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 274, care se referă la art.203. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. 275. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 276. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 277. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 278, care se referă la art.206. Nu sunt observaţii. Adoptat. 279. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 280. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 281. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 282. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 283. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 284. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 285. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 286. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 287. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Nici o problemă. E o scăpare la 281. Domnule preşedinte, vă rog.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Ce aţi votat este corect. Numai că votând 281, în formula amendată, a rămas o eroare materială, aşa au făcut-o colegii când au lucrat. Este vorba de art.11, 13, 14, care trebuie eliminate şi pentru că ele... alineatele, pardon, mă scuzaţi, alineatele, care vă rog frumos să fie eliminate, că ele se regăsesc în textul celălalt.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Da. Deci este o eroare materială, să înţeleg. 289. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 290. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 291. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 292. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 293. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 294. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 295. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 296. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 297. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 298. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 299. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 300. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 301. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 302. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 303. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 304. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 305. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 306. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 307. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 308. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 309. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 310. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 311. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 312. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 313. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 314. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 315. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 316. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 317. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 318. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 319. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 320. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 321. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 322. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 323. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 324. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 325. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 326. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 327. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 328. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 329. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 330. Nu sunt observaţii. Adoptat. 331. Nu sunt observaţii. Adoptat. 332. Nu sunt observaţii. Adoptat. 333. Nu sunt observaţii. Adoptat. 334. Nu sunt observaţii. Adoptat. 335. Nu sunt observaţii. Adoptat. 336. Nu sunt observaţii. Adoptat. 337. Nu sunt observaţii. Adoptat. 338. Nu sunt observaţii. Adoptat. 339. Nu sunt observaţii. Adoptat. 340. Nu sunt observaţii. Adoptat. 341. De asemenea, nu sunt observaţii. Adoptat. 342. Nu sunt observaţii. Adoptat. 343. Nu sunt observaţii. Adoptat. 344, se referă la art.267. Nu sunt observaţii. Adoptat. 345. Nu sunt observaţii. Adoptat. 346. Nu sunt observaţii. Adoptat. 347. Nu sunt observaţii. Adoptat. 348. Nu sunt observaţii. Adoptat. 349. Nu sunt observaţii. Adoptat. 350. Nu sunt observaţii. Adoptat. 351. Nu sunt observaţii. Adoptat. 352. Nu sunt observaţii. Adoptat. 353. Nu sunt observaţii. Adoptat. 354. Nu sunt observaţii. Adoptat. 355. Nu sunt observaţii. Adoptat. 356. Nu sunt observaţii. Adoptat. 357. Nu sunt observaţii. Adoptat. 358. Nu sunt observaţii. Adoptat. 359. Nu sunt observaţii. Adoptat. 360. Nu sunt observaţii. Adoptat. 360? Vă rog.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Stimată doamnă ministru, La un articol anterior s-a vorbit de aşa-numita teză de abilitare. Şi s-a explicitat acolo în ce constă această teză de abilitare. Deci, prima chestiune, doamna preşedinte, este să vedeţi că în art.267 alin.(4) se specifică: "Cadrele didactice şi de cercetare universitare sau cercetătorii ştiinţifici principali cu minim funcţia didactică de lector, şef de lucrări, respectiv cercetător ştiinţific principal III, care doresc să acceadă la funcţia didactică de profesor universitar, trebuie să obţină un atestat de abilitare a capacităţilor şi performanţelor didactice şi de cercetare". Se specifică că "abilitarea ar consta în..." şi ceea ce solicită abilitarea este prezentat la un capitol anterior şi este preluat de la (4) vechi, care este pe stânga. Acest alin.(4) are câteva chestiuni care mi se par neclare. Un prim lucru: cercetător ştiinţific principal cu minim funcţia didactică de lector sau şef de lucrări. Cercetător ştiinţific principal este în cadrul sistemului de cercetare. Aşa cum apare aici, el trebuie să fie cercetătorul ştiinţific principal şi să ocupe, să aibă norma didactică şi calitatea de bază în învăţământul superior, ca să poată fi profesor. Dacă ne uităm la condiţiile de profesor, care sunt puţin mai încolo, nu mai apare această condiţie. Deci, este o contradicţie în termeni. A doua chestiune pentru care propun eliminarea acestui alineat, pentru că calitatea de profesor este stabilită anterior şi acum oricine se poate înscrie la concursul de profesor dacă are ceea ce spune şi aici, titlul de doctor, să fie cercetător ştiinţific şi totodată să aibă această teză de abilitare. Această teză de abilitare, care este similară cu doctor habilitis, similar ca în Franţa, similar ca în Germania sau în Republica Moldova, ar trebui cerută celor care îşi iau titlul de doctor după urmarea şcolii doctorale de trei ani, când titlul de doctor nu mai este un titlu de consacrare ştiinţifică, şi nu celor care sunt conferenţiari universitari şi au luat titlul de doctor făcându-l în cinci, şase, şapte sau opt ani. Deci pe aceştia noi trebuie să-i supunem acum unei teze de abilitare, aşa cum îi supunem pe cei care termină al treilea ciclu de învăţământ, care este doctoratul. Avem licenţă, avem masterat şi şcoala doctorală. Pentru aceştia noi vedem normal să dea o teză de abilitare şi nicidecum pentru cei care sunt la ora actuală conferenţiari. Acestea sunt motivele, stimaţi colegi, pe care constat că le-aţi înţeles şi pentru care cer eliminarea acestui alin.(4), având condiţiile de ocuparea postului de profesor la alineatul următor. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Vă supun la vot propunerea de eliminarea alin.(4) de la art.282, aşa cum apare el numerotat de către comisie. Votul este deschis. Eliminarea... Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 30 voturi pentru, 101 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Dacă mai sunt alte observaţii la acest articol. Nu mai sunt. Adoptat. 361. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 362. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 363. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 364. Nu sunt observaţii. Adoptat. 365. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 366. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 367. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 368. Nu sunt observaţii? Adoptat. 369. Nu sunt observaţii. Adoptat. 370. Nu sunt observaţii. Adoptat. 371. Nu sunt observaţii. Adoptat. 372. Nu sunt observaţii. Adoptat. 373. Nu sunt observaţii. Adoptat. 374. Nu sunt observaţii. Adoptat. 375. Nu sunt observaţii. Adoptat. 376. Nu sunt observaţii. Adoptat. 377. Nu sunt observaţii. Adoptat. 378. Nu sunt observaţii. Adoptat. 379. Nu sunt observaţii. Adoptat. 380. Nu sunt observaţii. Adoptat. 381. Nu sunt observaţii. Adoptat. 382. Nu sunt observaţii. Adoptat. 383. Nu sunt observaţii. Adoptat. 384. Nu sunt observaţii. Adoptat. 385. Nu sunt observaţii. Adoptat. 386. Nu sunt observaţii. Adoptat. 387. Nu sunt observaţii. Adoptat. 388. Nu sunt observaţii. Adoptat. 389. Nu sunt observaţii. Adoptat. 390. Nu sunt observaţii. Adoptat. 391. Nu sunt observaţii. Adoptat. 392. Nu sunt observaţii. Adoptat. 393. Nu sunt observaţii. Adoptat. 394. Nu sunt observaţii. Adoptat. 395. Nu sunt observaţii. Adoptat. 396. Nu sunt observaţii. Adoptat. 397. Nu sunt observaţii. Adoptat. 398. Nu sunt observaţii. Adoptat. 399. Nu sunt observaţii. Adoptat. 400. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 401. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 402. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 403. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 404. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 405. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 406. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 407. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 408. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 409. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 410. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 411. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 412. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 413. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 414. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 415. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 416. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 417. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 418. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 419. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 420. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 421. Domnul deputat Croitoru, vă rog.
			Domnul Cătălin Croitoru: Doamna preşedinte, La 421, poziţia 41, este o eroare materială. Trebuie scris acolo "Registru Matricol Unic al Universităţilor din România", cu iniţialele RMUR. El a fost definit corect la art.85 alin.(1). Aici este incomplet trecut, deci trebuie completat: "Registrul Matricol Unic al Universităţilor din România". Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Stenograma a reţinut această modificare şi ea va fi operată. Cu aceasta am terminat amendamentele admise. Trecem la amendamentele respinse. Primul amendament - este unul singur - este amendamentul care face parte din Anexa nr.2a, şi care se referă, practic, la înlocuirea întregului raport cu Legea doamnei Andronescu, depusă de PSD. Doreşte cineva să-l susţină? Domnul Stanciu, vă rog. Susţineţi amendamentul acesta, înţelegând că îl susţineţi în limita timpului de 5 minute.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Stimată doamnă ministru, În primul rând, vă mulţumesc pentru răbdarea pe care aţi avut-o la această inedită modalitate de trecere a legii, pe care eu o caracterizez ca fiind neregulamentară. Acum, în ceea ce priveşte această lege care este cuprinsă în acest amendament, sunt unul dintre iniţiatori, împreună cu cei 98 de senatori şi deputaţi PSD. Susţin acest amendament şi, respectiv, această lege, care este, practic, în totalitate, legea pe care şi-a asumat-o Guvernul Boc, adică Guvernul PDL-PSD. Ea a fost respinsă de Curtea Constituţională pe motive procedurale, şi nu pe conţinut, în sensul că nu s-a dezbătut în Parlament. Iată că, prin votul dumneavoastră, putem avea două legi în Parlament: una, care a fost asumată de Guvernul Boc, şi una care a fost promovată de Guvernul Boc. Este o situaţie inedită şi, în consecinţă, ea trebuie tratată ca atare. Deci, în mod normal, aşa cum rezultă din art.(68), dacă nu mă înşel, alin.(2), o lege se ia ca lege de bază, iar cealaltă lege se consideră ca fiind amendamente la prima lege. De asemenea, dacă nu mă înşel, se precizează la alt articol că aceste legi se supun, după dezbaterea generală, votului Camerei, de respingere. Deci, în mod normal, acest amendament nu îşi găseşte rostul aici, ci trebuie supusă respingerii legea, ca urmare a prevederii regulamentare. Personal, noi vom vota împotrivă, pentru că nu suntem adepţii strategiei Guvernului Boc, adică munca în zadar: am făcut o lege şi apoi o aruncăm. Şi Grupul parlamentar al PSD o susţine. Mulţumesc pentru atenţie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun. Deci, susţineţi acest amendament respins de comisie, şi o să-l supun la vot. Înainte de asta, domnul Marton Arpad, pe procedură, vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Domnul Stanciu, pe care îl stimez şi care este un bun cunoscător al Regulamentului, chiar a subliniat că nu este momentul în care să se voteze acest amendament, pentru că în momentul în care se va da un vot final pe legea pe care tocmai am dezbătut-o pe articole, se dă un vot final pe raportul de respingere la celelalte două legi, atunci se va tranşa care dintre aceste legi va fi votată de Cameră. Totodată, şi mi se pare că...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule Marton Arpad, vă rog să mă ajutaţi cu un lucru: ei au constituit un amendament din toată legea.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Eu am înţeles, numai că, dacă aţi fost atentă, atunci domnul Stanciu, şi imediat ajung la următoarea fază, la alin.(3) de la art.110. Deci, domnul Stanciu a spus clar că nu este momentul în care să se voteze această variantă propusă de dânşii, ci acest lucru se va face la momentul votului final. Este corectă această interpretare a Regulamentului şi, slavă Domnului, colegii noştri care au avut amendamente respinse au fost atenţi, şi acolo unde aveau păreri contrare amendamentelor propuse de comisie au intervenit; la vremea respectivă s-au dat voturi, şi atunci se aplică alin.(3) al art.110. În cazul în care alineatele, articolele adoptate sunt contrare amendamentelor respinse, ele nu se mai supun votului. Deci, dumneavoastră aveţi de supus votului numai acele amendamente care sunt în completarea articolelor, alineatelor existente, fără ca să fie în contradicţie cu cele pe care tocmai le-am trecut prin Cameră, pentru că aşa prevede alin.(3). Vă citesc, încă o dată: "Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte". Când au fost astfel de situaţii, colegii noştri au intervenit, şi-au expus punctul de vedere, dumneavoastră aţi supus votului, unele au căzut - majoritatea lor a căzut - altele au trecut şi, ca atare, avem un text trecut pe articole în Cameră. Ceea ce este contrar acestor texte nu se mai supune încă o dată votului, pentru că aşa prevede alin.(3) al art.110.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Alte intervenţii pe procedură? Nu sunt. Prin urmare, conform alin.(3) din art.110, practic, nu mai putem supune la vot, pentru că înlocuieşte întregul text adoptat de comisie. Deci, nu este un amendament. În schimb, aş propune următorul lucru: prima lege, pentru că vorbim, ştiţi că această lege, acest raport a rezultat luând ca bază iniţiativa Guvernului, dar la care s-au mai adăugat încă patru iniţiative legislative depuse. Una din aceste iniţiative, chiar iniţiativa PSD, are ca termen data de 21, deci nu mâine, poimâine. V-aş propune prelungirea cu 15 zile a termenului constituţional - voi supune la vot plenului - prelungirea cu 15 zile, tocmai pentru a nu risca să fie adoptată tacit. Dacă sunteţi de acord? Votul este deschis. Domnul Dumitrescu, vă rog.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Procedura ar trebui să fie similară pentru toate cele cinci proiecte de lege. Prelungim cu 15 zile sau 10 zile toate cele cinci legi, că aşa este corect, procedural. Deci, aceste legi au fost toate tratate împreună. Da, uite că ştie...
			Doamna Roberta Alma Anastase: În regulă. Atunci pentru toate legile prelungim cu 10 zile, bun, perfect. Votul este... Deci, până la 60 de zile. Deci 15 zile, aşa e regulamentar. Vă mulţumesc. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Votul s-a încheiat: 136 voturi pentru; 6 împotrivă; 3 abţineri. A fost adoptat. Anexa nr.2b se află în aceeaşi situaţie cu Anexa nr.2a, în sensul în care se referă la proiectele PNL. De asemenea, ne aflăm în aceeaşi situaţie a art.110, deci nu supunem la vot. Prin urmare, intrăm în amendamentele respinse. De la pct.1 - la pct.31 din Anexa nr.2c, dacă susţine cineva? Vă rog, domnule Stanciu.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Stimată doamnă ministru, La pct.1, pe care l-aţi spus dumneavoastră, dacă nu mă înşel, există o sintagmă pe care o regăsim în tot textul legii, şi este vorba de "învăţământ de stat, particular şi confesional". Acest lucru este conform art.32 din Constituţie, alin.(5); îl mai avem şi la art.21, la poziţia 29, şi a suscitat multe discuţii la comisie privitor la faptul dacă prin înlocuirea termenului sau sintagmei "învăţământ de stat" cu "învăţământ public", şi celui "particular" cu cel "privat", se aduce sau nu atingere Constituţiei. Noi, cei de la PSD, am solicitat colegilor noştri de la PDL, din comisie, care aveau un vot mai mult decât PSD şi PNL din comisie, să respectăm sintagma "învăţământ de stat" şi, respectiv, "particular", în locul sintagmei de "învăţământ public" şi respectiv "privat", deoarece este posibil ca legea să fie contestată la Curtea Constituţională, pentru că în Constituţie nu sunt unităţi de stat publice şi nu sunt unităţi de stat particulare, ci se precizează clar: unităţile de învăţământ sunt de stat, particulare şi confesionale. De aceea, stimaţi colegi, pentru a evita o posibilă atacare la Curte pe această temă şi, în speţă, o reîntoarcere a legii în Parlament, şi punerea în imposibilitate a acesteia de a intra în vigoare la 1 septembrie, ceea ce îşi doreşte toată lumea, noi v-am propune ca, acolo unde nu este vorba de proprietate, pentru că proprietatea - tot la un articol din Constituţie - este publică şi privată, şi unde se vorbeşte de unităţile de învăţământ, numai acolo, în tot corpul legii, să înlocuim...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule Stanciu, vă rog să finalizaţi. Aţi depăşit de mult două minute, vă rog.
			Domnul Anghel Stanciu: Doamna preşedinte, Sunt două variante: ori la fiecare articol unde am această sintagmă vorbesc două minute; sau închei acum şi nu mai intervin la celelalte articole unde apar aceşti termeni: de public şi privat. Eu am zis că, pentru economia textului, să...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă se referă la o singură sintagmă, în momentul în care ea a trecut, este preluată în toate articolele.
			Domnul Anghel Stanciu: Da, dar în momentul în care nu a trecut, eu am s-o mai explic o dată, şi încă o dată, şi încă o dată... Aşa că, lăsaţi-mă acum s-o explic definitiv şi, gata, scăpăm de ea. Deci, stimaţi colegi, propunerea mea este asta: în tot corpul legii unde se vorbeşte de unităţi de învăţământ, să punem de "stat, particulare şi confesionale", în loc de "unităţi publice, private şi confesionale". Unde se vorbeşte sau se face apel la proprietate, putem lăsa proprietate publică, respectivă privată, care sunt termenii din Constituţie. Aceasta este propunerea noastră.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Amendamentul care pune în concordanţă cu prevederile constituţionale cu privire la învăţământul de stat, particular şi confesional pe tot parcursul legii, atunci când este vorba de natura juridică, şi nu de proprietate, noi am convenit la comisie, şi presupun că cei din stafful de la Departamentul Legislativ au făcut acest lucru. Deci, în momentul în care noi, comisia a adoptat - domnule Stanciu - acest amendament la art.1, că "Învăţământul în România este învăţământ de stat, particular şi confesional" şi am convenit, pentru că existau anumite probleme pe care le-a ridicat şi banca ministerială, de finanţare, dacă nu vom preciza "public şi privat", pentru ca să se înţeleagă, când era vorba despre proprietate şi despre finanţare, am convenit ca acolo unde este vorba despre natura juridică să rămână "de stat, particular şi confesional", iar acolo unde este vorba despre finanţare să fie "public şi privat". Dacă, cumva, şi la învăţământul preuniversitar şi universitar, există încă locuri unde acest lucru nu a fost modificat, din cauza presiunii care s-a exercitat asupra efectuării lucrărilor pentru prezentarea raportului, rog pe cei de la Departamentul Legislativ să o facă. În multe locuri am văzut că s-a şi făcut. Cred că şi doamna secretar de stat este de acord. Învăţământul, după natura juridică, nu poate fi decât de stat, particular şi confesional, cum spune articolul din Constituţie. Mulţumesc foarte mult.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul preşedinte Dumitrescu.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: M-a întrebat doamna preşedinte dacă mai trebuie să supună ceva la vot. Şi eu am răspuns că de 20 de ani aştept să se pună la vot, în Parlamentul României, Legea gravitaţiei, care atunci chiar că ar fi un eveniment de presă. Nu, cred că nu este, dar mi-aduc aminte - şi am vorbit cu doamna secretar de stat - că avem o problemă cu un amendament respins, pe care trebuie să o tratăm ca atare: acela cu liceele şi cu trecutul la... Dar, vă referiţi la modul general... Este un amendament respins pe care comisia, şi am discutat, nu l-a... cu trecerea liceelor. Da, da, v-aţi adus aminte, da? El a rămas amendament respins, şi noi am convenit în comisie că este nevoie, pentru ca să fluidizăm activitatea în învăţământul preuniversitar şi din considerente multiple, să-l trecem. Nu mai puteam să-l trecem atunci la amendamente, că nu fusese adoptat, dar acum avem posibilitatea să-l adoptăm ca amendament respins şi să înlocuiască textul respectiv, dacă vrem. A, nu, i-a lăsat domnul ministru mandat. Păi, dacă nu i-a lăsat mandat, să-l caute pe la Senat. Nu avem în continuare...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Deci, supun la vot amendamentul de la pct.3, susţinut de Grupul parlamentar al PSD, amendament respins, înţeleg. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. (Discuţii colaterale.) Este foarte clar. Membrii comisiei au o problemă. Deci, înţeleg că acest amendament nu este susţinut. Votul s-a încheiat: 56 voturi pentru; 72 împotrivă; 4 abţineri. A picat amendamentul. Dacă până la pct.31 mai susţine cineva un amendament? Domnul Stanciu, vă rog.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Distinse domnule Cotoi, Distinsă doamnă ministru, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, V-aş ruga, vorba unui personaj celebru pe care toţi îl cunoaşteţi "Să aveţi puţintică răbdare!" Pentru că, vom începe să susţinem amendamentele respinse, astfel încât dumneavoastră să aveţi posibilitatea fie să le aprobaţi, fie să le respingeţi, deşi această procedură, v-am spus, este total antiregulament. Am amendament, stimată doamnă preşedinte, la pag.40 - 18 cu 1, alineat nou: "În mod excepţional, pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională, autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, pot aproba, conform competenţelor stabilite în prezenta lege, organizarea şi funcţionarea unor unităţi de învăţământ cu efective mai mici decât cele prevăzute la alin. (1)". O să-mi permiteţi, doamna preşedinte, să dau citire, ca distinşii mei colegi să le audieze, şi să susţin numai, să argumentez, de fapt, că de susţinut le susţin pe toate, numai o parte dintre acestea. Cred că alineatul nou este suficient de clar şi nu mai necesită noi argumente. Vă rugăm supuneţi la vot.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Supun la vot acest amendament respins. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
			Domnul Anghel Stanciu: Aş ruga să găsiţi o soluţie ca să votez şi eu.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul s-a încheiat: 38 voturi pentru; 106 împotrivă; 5 abţineri. A fost respins.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag.41, doamna preşedinte, la 18 cu 3, propunem o eliminare, deoarece "Universităţile confesionale au autonomie universitară şi activitate reglementată prin lege organică, şi nu reglementată prin hotărâre de Guvern".
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Votul s-a încheiat: 32 voturi pentru; 93 împotrivă; 6 abţineri. A picat.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag.44, după art.20 alin.(1), propunem un articol 20 alin.(1¹), cu unul nou: "Elevii din învăţământul particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului". Stimaţi colegi, evident că sistemul de învăţământ este un sistem deschis. Acum, învăţământul particular şi, în special, cel general obligatoriu este un învăţământ care va fi finanţat de stat, conform acestei idei de finanţare noi, inedite, că nu mai finanţăm bănci, nu mai finanţăm şcolile ca atare, ci finanţăm elevii, iar finanţarea urmează elevul. Deci, dacă elevul merge la o şcoală privată, atunci finanţarea se va deplasa spre aceasta, odată cu dânsul. Dar este posibil ca această mobilitate de la stat la particular şi de la particular la stat să fie mai deasă sau mai puţin deasă, ca număr, mă refer, totuşi, să dăm posibilitate elevului să se poată deplasa dintr-o parte în alta, fără să-i afectăm dorinţa lui. De aceea, stimaţi colegi, v-aş ruga să susţineţi acest amendament nou. Tovarăşe Toader! Doamna preşedinte, vă rog să atrageţi atenţia liderului de grup, pentru că distrage atenţia domnului lider de grup Hrebenciuc şi mă văd privat de cele două distinse voturi.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi-au unit forţele să vă asculte, domnule deputat. Vă rog, spuneţi-mi ce amendament să supun la vot.
			Domnul Anghel Stanciu: "Elevii din învăţământul particular se vor transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.""
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
			Domnul Anghel Stanciu: Nu pot să spun ce ofer. Toată gratitudinea este a mea pentru înţelegerea acestui amendament.
			Doamna Roberta Alma Anastase: 145 de voturi pentru, 4 împotrivă şi o abţinere. A trecut.
			Domnul Anghel Stanciu: Vă mulţumesc foarte mult, doamna ministru. (Aplauze.) Vă mulţumesc, doamna preşedinte, mulţumesc şi colegilor de la Grupul parlamentar al PDL, unde se vede că insistenţa, perseverenţa este una dintre cheile succesului. De aceea, cu voia dumneavoastră, am să le citesc pe toate acestea care sunt aici. (Râsete.) La pag.43, art.19 alin.(1), se propune să se înlocuiască cuvântul "areal" din text, adică: "Autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii, buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea". În loc de localităţi, este "areal". Arealul este un termen biogeografic, şi nu un termen administrativ. De aceea, punem în loc de "areal", "localităţi".
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Alt amendament, dacă mai aveţi, domnule Stanciu?
			Domnul Anghel Stanciu: Da, da.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Acesta a fost respins. 44 de voturi pentru, 96 împotrivă.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag.46, la 21 cu 1, este aceeaşi chestiune: "Sistemul naţional de învăţământ cuprinde unităţi şi instituţii de învăţământ de stat, particulare şi confesionale". Nu mai fac argumentaţia, pentru că am făcut-o la timpul respectiv.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi colegi...
			Doamna Roberta Alma Anastase: A fost respins şi acesta.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă ministru, Stimate domnule ministru, Evident că, în această onorantă asistenţă pentru mine, când domnul ministru a venit fără să-l invit... (Râsete)..., dar, evident că acum voi avea mai mult succes, mai ales că un amendament pe care trebuia să-l eliminăm, l-am lăsat, suntem la pagina 48, doamna preşedinte, şi acest amendament, evident că este un amendament de substanţă şi care priveşte deosebirile esenţiale între concepţia Partidului Social Democrat şi Partidului Democrat Liberal, vizavi de învăţământ. Am să vi-l citesc pe scurt şi apoi voi face argumentaţia necesară, care sunt convins că, chiar dacă nu vă va convinge sută la sută, prin repetiţie, ea s-ar putea să devină acceptabilă - argumentaţia. Nu cred că şi amendamentul.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Ia, ziceţi!
			Domnul Anghel Stanciu: Art.22, în paranteză, alin.(1): "Sistemul de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie 0-6 ani, formată din nivelul antepreşcolar, 0-3 ani, şi învăţământul preşcolar 3-6 ani, care cuprinde: grupa mică, grupa mijlocie şi grupa pregătitoare 3-6/7 ani; b) învăţământul primar care cuprinde clasele I-IV; c) învăţământul secundar care cuprinde învăţământul gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII, învăţământul secundar inferior liceal, care cuprinde clasele de liceul IX-X, învăţământul secundar superior liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII pentru filiera teoretică vocaţională şi tehnologică; d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal." Domnilor, aici amendamentul care aparţine Grupului parlamentar al PSD+PC are în principal autor pe distinsa noastră colegă, secretara comisiei, Doina Burcău, pe domnul lider de grup Viorel Hrebenciuc, pe doamna Aura Vasile, pe domnul Dumitru Chiriţă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis, vă rog să...
			Domnul Anghel Stanciu: O clipă! Că nu am făcut argumentaţia, s-ar putea să nu ştie ce... au înţeles, dar trebuie să şi priceapă, doamna preşedinte! Ca atare, stimaţi colegi, aici este, v-am spus, deosebirea princială de filozofie. Prin această chestiune, noi avem învăţământ general obligatoriu de 10 ani. Şi cu grupa pregătitoare în care sunt cuprinşi aproape sau peste 90% dintre copii, noi aveam practic învăţământ generalizat de 11 clase. Sistemul este cel pe care-l ştiţi: 4-4-4; 4 - primarul, 4 - gimnaziul, 4 - liceul. În filozofia legii, la iniţiativa Guvernului... distinsă doamnă Novac, dacă staţi aşa, în faţa mea, din cauza emoţiilor, încep să mă bâlbâi... şi... (Rumoare, discuţii)...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Gata ...
			Domnul Anghel Stanciu: Şi, ca atare, credem, în concepţia noastră, că luarea clasei a IX-a de la liceu şi ducerea la gimnaziu, spre a avea gimnaziu de 5 ani şi luarea grupei pregătitoare şi alipirea la 4 ani şi a avea primarul de 5 ani perturbă o dată sistemul de învăţământ, modalităţile de stabilire a normelor, atributele pe care le aveau profesorii de a preda la gimnaziu, la liceu, insuficienţa spaţiilor de şcoală, unde se face grupa mare, unde se face clasa a IX-a şi, totodată, în ciuda a ceea ce s-a susţinut, noi susţinem că, dacă copilul de clasa a IX-a îl las în comuna Coarnele Caprei, este o comună celebră şi de oameni gospodari din colegiul meu, da, acela nu va face un pas înainte, pe când, dacă-l duc în casa a IX-a la Paşcani, da, sau chiar la Iaşi, la liceu, mentalitatea lui va fi schimbată şi, prin revenirea lui în colectivitate, în timpul vacanţelor sau în timpul, să spunem, săptămânii va schimba şi mentalitatea celorlalţi colegi. Deşi se spune că va scădea abandonul şcolar, noi credem că abandonul şcolar va creşte, pentru că mai puţini copii care fac clasa a IX-a în comuna Coarnele Caprei, o să vrea să se ducă după aceea la liceu. Probabil că o parte se vor însura. De aceea, noi vă propunem, cu toată dragostea, acest amendament pentru stabilitate, tradiţie şi performanţă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: OK. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Până la art.31, aveţi, doamna Novac, o... Lăsaţi-o pe doamna Burcău, întâi. 26 pentru, 101 împotrivă şi 15 abţineri.
			Doamna Doina Burcău: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Îmi cer scuze faţă de colega mea. La pag.13, nu sunt de acord cu colegul meu, domnul deputat Spînu, că majoritatea colegilor noştri nu au citit cu mare atenţie legea. Eu cred că toţi colegii deputaţi au citit cu mare atenţie Legea educaţiei şi cred că toţi dintre noi, mai ales cei aici de faţă am sesizat că cei care sunt în slujba elevilor nu sunt apăraţi în niciun articol de lege şi mă refer la art.7 alin.(1) pagina 13 din raport, unde se vorbeşte despre apărarea elevilor. Aici, în text, copiii şi tinerii, după părerea mea, elevii şi studenţii, dar, mă rog, aşa a fost votat la comisie - cu copiii şi tinerii - să fie apăraţi împotriva pericolelor care afectează sănătatea, integritatea fizică şi psihică. Amendamentul este să introducem aici: "respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic" şi textul să curgă ca înainte, pentru ca să fie singurul loc, mi-ar plăcea să fie în mai multe locuri, dar măcar aici să fie apărate şi cadrele didactice şi toţi cei din slujba şcolii în faţa oricăror forme de violenţă fizică sau verbală ce se pot desfăşura în unităţile de învăţământ, văzând viaţa cu care ne confruntăm în şcoală.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Doamna deputat, domnul ministru îmi comunică faptul că în această formulă a fost adoptat de plen. Aşa este adoptat de comisie.
			Doamna Doina Burcău: E la respinse, eu vă citesc din respinse. M-aş bucura să fie adoptată. Vă mulţumesc. Eu o citesc din rubrica amendamente respinse. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Au mai fost o serie de amendamente şi domnul Dumitrescu a constatat lucrul ăsta, care se regăseau şi la respinse, dar se regăseau şi în text. Se regăseşte. Şi secretariatul îmi confirmă că se regăseşte. Doamna Brînduşa Novac. Vă rog.
			Doamna Cornelia Brînduşa Novac: La pag.30 art.33 pct.2: "Unităţile în care se organizează învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se stabilesc de către inspectoratele şcolare, cu avizul conform al autorităţilor administraţiei publice locale, conform legii, la propunerea Ministerului Culturii şi a instituţiilor publice de cultură". Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Acum merge. 21 de voturi pentru, 103 împotrivă şi 13 abţineri. A fost respins. Da. A fost respins. Dacă, până la 45, până la poz.45, mai aveţi amendamente? Domnul Stanciu.
			Domnul Anghel Stanciu: Doamna preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi deputaţi, Constataţi cu toţii că, în timp ce anumiţi colegi se plâng că nu au, noi avem. La pag.57, art.23 alin.(2): "Învăţământul profesional cuprinde clasele a X-a şi a XI-a din învăţământul liceal, filiera tehnologică, urmate, după caz, de un stagiu de pregătire practică". Nu mai argumentăm. Cred că textul este suficient.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 27 pentru, 111 împotrivă şi 8 abţineri. A fost respins.
			Domnul Anghel Stanciu: Da. La pag.60, avem la art.24, alin.(11): "Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizarea se poate asigura şi la domiciliu pentru cei nedeplasabili, respectiv la spital pentru cei care necesită internare îndelungată".
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 27 pentru, 112 împotrivă şi 4 abţineri. A fost respins.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag.60, un articol 26 cu 1 care să înlocuiască art.26 cu 1 din lege: "Educaţia timpurie se organizează de regulă în creşe şi în grădiniţe sau în centre pentru educaţie şi intervenţie timpurie, ca unităţi cu personalitate juridică, sau ca structuri, în condiţiile prezentei legi".
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag.69.
			Doamna Roberta Alma Anastase: A fost respins şi ăsta. 35 pentru, 112 împotrivă şi 6 abţineri. La ce pagină?
			Domnul Anghel Stanciu: La 68 începe şi se termină la pag. 69. 28 cu 1: "Învăţământul primar se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ corespunzătoare, de regulă, cu program de dimineaţă".
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
			Domnul Anghel Stanciu: Alin.(2): "În clasa I sunt înscrişi copiii care au urmat grupa mare pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar".
			Doamna Roberta Alma Anastase: S-a respins. Votul este deschis din nou pentru următorul amendament.
			Domnul Anghel Stanciu: Alin.(21), alineat nou: "La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa I şi copiii care au urmat grupa mare pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psiho-somatică este corespunzătoare".
			Doamna Roberta Alma Anastase: S-a respins şi acest amendament cu 27 de voturi pentru, 112 împotrivă şi 9 abţineri. Mai aveţi alte amendamente?
			Domnul Anghel Stanciu: Avem. Avem, doamna preşedinte. Noi avem. 22. Alineatul nou...
			Doamna Roberta Alma Anastase: S-a votat.
			Domnul Anghel Stanciu: Nu, 21 s-a votat.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Aţi citit în timp ce se dădea votul. Acum, 21.
			Domnul Anghel Stanciu: 2 cu 1 s-a votat; 21. Acum este 22 - doi, adică sus. Alineat nou: "La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, înscrierea în clasa I-a a copiilor care sunt sau urmează să fie cuprinşi în grupa mare pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar, va fi amânată cu un an". Şi aici vă rog să-mi permiteţi o scurtă argumentaţie. În actuala lege a învăţământului, înscrirea copiilor în clasa I-a este la 6 şi, respectiv, 7 ani, lucru pe care îl stabilesc părinţii sau tutorele legal instituit. Aceasta, în raport de aprecierea pe care dânşii o fac. Cred că şi aici în sală sunt colegi care au fost daţi la şcoală de 6 ani şi colegi care au fost daţi la şcoală la 7 ani. Nu s-au observat diferenţe sensibile - la nivelul Parlamentului - între cei cu 6 şi 7 ani! Numai în ceea ce priveşte votul!
			Doamna Roberta Alma Anastase: OK. Vă să supun la vot amendamentul...
			Domnul Anghel Stanciu: Aşa că v-aş ruga... V-aş ruga să votaţi acest...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis.
			Domnul Anghel Stanciu: Doamnă, v-aş ruga să fiţi atenţi că Spînu-mi face semne! Distinsul... Uitaţi, distinsul domn Spînu face semne!
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mai aveţi alte amendamente?
			Domnul Anghel Stanciu: Alin.(3): "Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice judeţene locale, poate organiza programe educaţionale de tip a doua şcoală în vederea promovării claselor I-IV, inclusiv ca învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă, pentru persoane care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani".
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Mai aveţi vreun amendament? Nici ăsta n-a trecut - 33 de voturi pentru, 116 împotrivă şi 3 abţineri.
			Domnul Anghel Stanciu: N-a trecut, doamna preşedinte? Nu se poate să nu fi trecut ăsta! Este a doua şansă şi poate unii colegi care nu votează îşi refuză a doua şansă. Tot la pag.69 alin.(291): "Învăţământul secundar inferior gimnazial se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ corespunzătoare, de regulă, cu program de dimineaţă".
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
			Domnul Anghel Stanciu: Acesta a trecut, doamna preşedinte?
			Doamna Roberta Alma Anastase: Nu. 28 de voturi pentru şi 111 împotrivă, 7 abţineri. Poate, dacă mai renunţaţi la ele!
			Domnul Anghel Stanciu: Nu vă faceţi probleme, eu rezist de 18 ani la tribuna asta!
			Doamna Roberta Alma Anastase: De asta mă temeam şi eu.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag.71, art.29 alin.(5): "Durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învăţământ, pe baza standardelor ocupaţionale, prin consultare cu angajatorii". Stimată doamnă preşedinte, Stimate domnule ministru, Stimate doamne, Stimaţi colegi, Eu cred că acest alineat va trece sigur, pentru că, prin filozofia acestei legi, a acelui învăţământ centrat pe elev, trebuie să-l centrăm atât pe abilităţi şi competenţe, atât pe cele pe care le doreşte elevul, dar şi cele pe care le doreşte piaţa muncii. Pentru că, degeaba facem noi filozofi, când preşedintele ne-a spus că ne trebuie ospătari. Nu?
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 33 de voturi pentru, 116 împotrivă şi 6 abţineri.
			Domnul Anghel Stanciu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Observaţi că numărul voturilor pentru încep să crească. Probabil că, până la votul final, vor trece câteva amendamente. Suntem la pag.73, 30 cu 1, care se continuă pe pagina 70...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Nu...
			Domnul Anghel Stanciu: Nu. Suntem la pagina 75, avem la punctul... deci punctul a), art.30 cu 2, punctul a), b) şi c). Şi noi suntem la c), pentru programul educaţional de tip a doua şansă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Da. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Da, unele dintre ele să ştiţi că sunt deja cuprinse, foarte multe... mi s-a atras atenţia asupra multor puncte pe care le votăm acum, ele sunt deja cuprinse în textul final al comisiei.
			Domnul Anghel Stanciu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Ştiţi, când eram noi elevi, nu mai ştiu dacă era şi pe vremea dumneavoastră, erau pereţii şcolii cu o lozincă: repetiţia este mama învăţăturii.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dar la repetiţie pică, nu vedeţi?
			Domnul Anghel Stanciu: Suntem la pagina 79, art.31: învăţământul secundar superior liceal, dispoziţii privind filiera tehnologică.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi...
			Domnul Anghel Stanciu: Nu, nu, staţi, staţi... încă nu am citit şi colegii nu au toţi laptop...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Ba, da. Toţi. Eu mă uit la ei, sunt toţi cu laptopul în faţă.
			Domnul Anghel Stanciu: Nu au toţi laptopuri. Şi aici, dacă-mi permiteţi, doamna preşedinte, chiar aş dori, când susţineţi... că aveţi şi dumneavoastră un amendament pe aici, respins ...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Aşa este, să mi-l susţin.
			Domnul Anghel Stanciu: Când îl susţineţi, să veniţi să ni-l citiţi cu laptopul. Să veniţi cu laptopul în braţe şi să-l citiţi aici.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Nu, domnule Stanciu, îl voi susţine, mizând pe faptul că cei prezenţi în sală au textul în faţă.
			Domnul Anghel Stanciu: Doamna preşedinte, parcă acum o oră mi-aţi spus distinsul domn deputat Stanciu. Acum, văd că aţi renunţat. Deci, probabil că este o scăpare materială, o eroare materială...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Cu siguranţă... (Râsete.)
			Domnul Anghel Stanciu: "Filiera tehnologică se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului naţional al calificărilor, stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului." Le comentez la final. "(2) Clasele IX şi X din cadrul filierei tehnologice a liceului reprezintă învăţământ profesional. Învăţământul profesional este învăţământ pentru profesionalizare. (3) Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierelor tehnologice, care au finalizat un stagiu de pregătire practică, pot susţine examen de certificare a calificării profesionale, corespunzător nivelului de referinţă 3 EQF."
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimaţi colegi... O clipă, doamna preşedinte! O clipă, o clipă, că o să voteze pentru şi dumneavoastră o să spuneţi că e contra. Deci, stimaţi colegi, nu ştiu dacă aţi înregistrat, pe parcursul acestei dezbateri, următorul lucru: şcolile profesionale care, în vechea lege şi în vechea organizare, se chemau şcoli de arte şi meserii, prin această lege, dar şi prin legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, au dispărut sau s-au desfiinţat. Ca atare, este nevoie, totuşi, de profesionişti. Este nevoie de muncitori calificaţi care, chiar dacă nu au abilităţi intelectuale deosebite, să scrie tratate de fizică, de matematică, de chimie, să facă cercetări în chimie, ei au activităţi în a profesa o meserie, de care este nevoie. Deci, societatea are nevoie şi de această categorie, aş spune chiar mai mult decât pare la prima vedere. Şi, atunci, această filieră tehnologică preia, prin clasa a IX-a şi a X-a, practic, şi rolul de şcoală profesională, dar şi de profesionalizare, de a-l învăţa o meserie şi îi dai o calificare de referinţă de nivel trei, dar şi de liceu. Pe undeva, este bine, înainte el intra la şcoala de arte şi meserii, putea continua liceul, după aceea, făcând încă un an suplimentar, un an de pregătire. De aceea, eu vă propun să votaţi, cu toată dragostea, acest amendament, spre a avea cine să vă mai înlocuiască garnitura de la chiuvetă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Votul este deschis. Vă rog să votaţi.
			Domnul Anghel Stanciu: Lasă, când ajungi matale la Iaşi, tot aşa am să-ţi arăt şi eu. Pagina 81, doamna preşedinte. Art.32 b) se referă la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale, "gratuitate totală sau parţială la şcolarizare în cadrul şcolilor postliceale şi private acreditate". Se adaugă "totală sau parţială" şi "private acreditate". Aici este o chestiune pe care nu am înţeles-o noi: învăţământul general obligatoriu în accepţiunea acestei legi este până la clasa a IX-a. Peste clasa a IX-a nu mai este învăţământ general obligatoriu. Dar statul susţine material sau finanţează învăţământul liceal şi finanţează şi învăţământul universitar, în anumite limite. Principiul acestei legi este că finanţarea urmează elevul în învăţământul general obligatoriu. Nu înţelegem de ce la acel postliceal finanţează, într-un număr de locuri, numai pe cel de la stat, iar cel de la privat acreditat nu, deşi şi elevul de la stat şi elevul de la privat, amândoi au părinţi care contribuie prin impozite şi deci elevul de la privat, banii părinţilor lui, prin impozit, se duc numai la cei de la stat, dincolo nu. Deci iată un principiu constituţional încălcat. Proprietatea introduce o discriminare negativă între cel de la stat şi cel de la privat. Având în vedere că aduc argumentele acestea unui partid esenţialmente de dreapta, care a fost oleacă de stânga, sper să se voteze. În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Sever Voinesc-Cotoi şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.
			Domnul Mircea Duşa: Votul este deschis, vă rog să votaţi. 109 voturi împotrivă, 34 pentru, 3 abţineri.
			Domnul Anghel Stanciu: Deci, iată, domnule preşedinte că, de la 33 de voturi, după cinci alineate am ajuns la 34. Deci tendinţa, trendul, este de creştere. Domnule preşedinte, Stai oleacă! A plecat doamna preşedinte? A, se schimbă treaba; s-a schimbat boierul. Venerabile domnule preşedinte, Onorabile şi venerabile domnule preşedinte, Vă rog să-mi permiteţi, la pagina 82, la art. 32 alin. (2) să-i aduc la cunoştinţă distinsului ministru şi distinşilor colegi, doamne şi domni deputaţi, următorul alineat. 32 alin. (2) "Unităţile în care se organizează învăţământ de artă şi învăţământ sportiv de stat se stabilesc de către inspectoratele şcolare cu avizul conform al autorităţilor administraţiei publice locale, conform legii." Aici s-a adăugat sintagma "de stat", în sensul că mi se pare care corect şi normal şi firesc ca, într-un stat, să existe, conform Constituţiei, şi libertatea de a avea iniţiative private. Deci, dacă nu punem sintagma "de stat", ar rezulta că şi pentru şcolile în care se face învăţământ de artă şi învăţământ sportiv, acestea trebuie să obţină avizul conform al autorităţilor administraţiei publice locale, conform legii. Or, noi, în '89, prin ceea ce spunea distinsul domn Săniuţă aici, domnul ministru Săniuţă, am renunţat la comunism. De ce vrem să introducem aici prin spate, pe uşa din spate? Deci, pentru cele de stat, pentru că statul finanţează - administraţia locală este în sfera lor de acord, dar pentru cele care sunt private, este normal să nu se amestece. Deci, de aceea, noi propunem sintagma "de stat". Venerabile şi onorabile domn preşedinte, Cred că v-am convins pe dumneavoastră şi dacă daţi semnalul, toţi colegii disciplinaţi vor vota conform conştiinţei lor şi semnului dumneavoastră.
			Domnul Mircea Duşa: Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 100 de voturi împotrivă, 29 pentru, o abţinere. Amendamentul a picat. Domnule Stanciu.
			Domnul Anghel Stanciu: Da.
			Domnul Mircea Duşa: Aşa, că eu sunt colegul dumneavoastră. Doriţi să faceţi o pauză? Domnul Giurgiu solicită de mult timp să ia cuvântul şi v-aş ruga.
			Domnul Anghel Stanciu: Imediat îl voi lăsa şi pe domnul deputat Giurgiu, pentru că el a fost coleg cu mine într-un partid democratic, faţă de ceea ce se întâmplă acum. Voce din sală: Care partid?
			Domnul Anghel Stanciu: Partidul România Mare. (Râsete şi aplauze.) Cu domnul Giurgiu; acolo se mai putea aproba ceva, aici văd că nu se mai aprobă nimic. Domnule preşedinte, Înainte de a ceda locul, că nu pot eu să dau cuvântul, de la ceda locul la acest pupitru distinsului coleg Giurgiu...
			Domnul Mircea Duşa: V-aş ruga, dânsul a solicitat chiar pentru a vă odihni puţin.
			Domnul Anghel Stanciu: Da. Înainte, vă rog să-mi daţi voie să explic votul în numele Grupului parlamentar al PSD. Domnule preşedinte, Şi onorat prezidiu, Distinse domnule ministru, Este clar că "La un semn deschisă-i calea"; nu? Semnul acesta l-a făcut distinsul Teodor-Marius Spînu, care, credeam că fiind mai tânăr, s-a debarasat de mentalităţile etatiste. Dar, dânsul, când este la butoane în locul domnului Toader, devine maşinist. Rămâne încremenit într-o poziţie care deranjează colegii, numai aşa. Poate mai schimbi poziţia, dragă. (Râsete, rumoare.) Mulţumesc pentru atenţie şi vă rog să-i daţi dreptul la replică.
			Domnul Mircea Duşa: Domnul deputat Giurgiu, aveţi cuvântul.
			Domnul Mircia Giurgiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Avem un amendament la pagina 66, poz. 39 art.28 alin. (1). Propunerea noastră este ca "Învăţământul primar se organizează şi funcţionează de regulă cu program de dimineaţă." Această propunere vine ca urmare a imposibilităţii, în acest moment, de a se organiza numai de dimineaţă. Vă mulţumesc.
			Domnul Mircea Duşa: Comisia?
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Da, comisia e de acord cu... de fapt am avut în discuţie şi în comisie acest amendament. Cred că din eroare nu a fost acceptat. Oricum, l-am acceptat. Supuneţi-l la vot.
			Domnul Mircea Duşa: Supun votului dumneavoastră amendamentul propus. Cine este pentru? Cu 122 de voturi pentru, zece împotrivă şi o abţinere, amendamentul a trecut.
			Domnul Doru Braşoan Leşe: Domnule preşedinte, Vă rog să supuneţi modalitatea de vot cu mâna, pentru că de zece amendamente aştept să votez şi nu reuşesc nicicum. Ba merge, ba nu merge. Vă rog frumos.
			Domnul Mircea Duşa: Da, poftiţi, domnul.
			Domnul Iosif Veniamin Blaga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art. 42...
			Domnul Mircea Duşa: Domnule deputat.
			Domnul Iosif Veniamin Blaga: Da.
			Domnul Mircea Duşa: Nu v-am dat cuvântul. A solicitat domnul secretar Voinescu.
			Domnul Sever Voinescu-Cotoi: Domnule preşedinte, La mine, pe parcursul ultimei ore, au venit vreo trei-patru deputaţi să-mi reclame că nu merg cartelele. Ultimul, domnul Leşe şi l-am rugat să vină să spună în faţa întregului plen acest lucru. Aşa că vă rog să luaţi act de lucrul acesta şi rog liderii de grup să reflecteze pentru că eu nu pot face o eventuală propunere de schimbare a felului de vot. Dar e un fapt: trei deputaţi, domnul Leşe, ultimul dintre ei, şi de acum orice alt deputat care vine şi îmi reclamă asta, am să-l trimit la microfon să-l vedeţi. Mulţumesc.
			Domnul Mircea Duşa: Pe procedură, domnule? Poftiţi!
			Domnul Anghel Stanciu: Onorabile domnule preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Distinse Sever Voinescu-Cotoi, secretar, Stimate domnule ministru, În calitate de vicelider, cred şi îmi exprim speranţa că se va găsi o modalitate tehnică ca distinşii colegi, care spun că nu funcţionează instrumentul, ori să se deplaseze în stânga sau în dreapta, astfel încât acest lucru să fie confirmat, pentru că nu am dori sub nicio formă ca schimbând sistemul de vot, acela prin ridicarea mâinii, să ne lipsească pe noi toţi de onoarea de a fi imortalizaţi în calculator pe suport digital ca cei care am votat această lege şi ne-am asumat responsabilitatea pentru viitorul generaţiilor ce se vor pregăti după ea. De aceea, nu aş dori ca o lege de importanţa aceasta, o lege a educaţiei şi formării permanente, cum este titlul, să fie votată de, aparent, nişte anonimi, ci de oameni care rămân atât în memoria calculatorului, dar şi a Camerei Deputaţilor, cu numele fiecăruia - Teodor-Marius Spînu, Doiniţa Chircu, Anghel Stanciu ş.a.m.d. De aceea, credem, stimate domnule secretar Sever Voinescu-Cotoi, că propunerea dumneavoastră, deşi interesantă, văduveşte unu sau doi colegi de vot. Îi putem adăuga acum, la numărul total, dar n-aş vrea să văduvim pe toţi colegii şi sunt aici suficienţi şi vor trebui să fie suficienţi până la 168, de a rămâne în istoria acestei ilustre Camere prin votul asumat conştient, conform conştiinţei lor, asupra acestei legi. Aceasta este opinia grupului nostru parlamentar.
			Domnul Mircea Duşa: Au trecut două minute, domnule Stanciu. Vă mulţumim. Domnul deputat Blaga.
			Domnul Iosif Veniamin Blaga: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă propun ca la art. 42, pag. 117, să completăm alin.(2) cu sintagma "inclusiv cei şcolarizaţi". Vă spun acest lucru fiindcă în textul actual se poate interpreta că de aceste drepturi beneficiază elevii proveniţi din alte judeţe, cei din judeţ pierzând alocaţia zilnică de hrană şi găzduirea în internat. În varianta supusă dezbaterii, în art.38 alin.(2), nu se face această discriminare. Vă rog să aprobaţi această sintagmă inclusă în text. Mulţumesc.
			Domnul Mircea Duşa: Vă supun la vot amendamentul făcut. Votul este deschis, vă rog să votaţi.
			Domnul Petru Călian: Domnule preşedinte de şedinţă, Pentru a fi mult mai operativi şi pentru a elimina orice observaţie venită din partea colegilor, în conformitate cu Regulamentul, vă propun să schimbăm sistemul de vot şi să votăm prin ridicare de mână. În numele Grupului PDL fac această propunere. Mulţumesc.
			Domnul Mircea Duşa: Vă supun la vot propunerea făcută de viceliderul Grupului PDL, să trecem la votul prin ridicare de mâini. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Domnule secretar Voinescu, vă rog să număraţi. Domnul Sever Voinescu, vă rog să număraţi. Domnule Voinescu, vă rog să... Zece minute, până se întoarce domnul secretar, suspend şedinţa.
			- după pauză - După pauză, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Sever Voinescu-Cotoi şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Înţeleg că a existat o propunere şi trebuie să supun la vot propunerea făcută de domnul deputat Călian. Domnule Duşa, ce urma să supuneţi la vot? Înţeleg că este şi un amendament, vă rog eu frumos. Amendamentul s-a votat, în regulă. Bun, deci rămăsese să supunem la vot modalitatea de vot. Înţeleg că este o propunere de a fi vot deschis prin ridicare de mână. Voturi pentru? 175 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 92 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Amendamente? Domnul Stanciu.
			Domnul Anghel Stanciu: Distinsă doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Distinse domnule ministru, După această pauză reconfortantă, cred că sunteţi doritori să mai audiaţi câteva amendamente, pe care, cu toată dragostea, le dedic lui Marius-Teodor Spînu, din Colegiul Tătăraşi, municipiul Iaşi. Doamna preşedinte, Având în vedere că dumneavoastră aveţi o privire foarte pătrunzătoare şi aţi depistat că toţi colegii noştri dispun, atât pe suport de hârtie, cât şi pe laptop-uri de textul amendamentelor respinse, o să vă cer permisiunea, numai la unele să argumentez şi să explicitez textul, la celelalte doar vă indic pagina şi numărul articolului. Uitaţi, deja s-au strâns colegii la laptop cum erau tovarăşii la Scânteia, citeau în grup. Art. 33 alin. (4) de la pag. 83. Vă rog să-l supuneţi la vot.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 91 de voturi pentru. Voturi împotrivă?
			Domnul Anghel Stanciu: Da, cu o largă majoritate, aşa se vede de aici.
			Doamna Roberta Alma Anastase: 174. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag. 85, art. 39 alin. (91)? alineat nou.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru?
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din bancă): Votăm pentru?
			Doamna Roberta Alma Anastase: 96 de voturi. Voturi împotrivă?
			Domnul Anghel Stanciu: Matale vorbeşti? Doamna preşedinte, vă rog să-mi atrageţi atenţia că n-am voie să vorbesc cu sala. E o sală aici, care...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Da, vă rog. Numai cu sala să nu mai vorbiţi, vă rog. Voturi împotrivă? 172. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag. 85, art. 34 alin. (4).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Am înţeles. Voturi pentru? Se împuţinează, domnule Stanciu. 82 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 175.
			Domnul Anghel Stanciu: Dar vă rog să-l adăugaţi şi pe al meu la pentru.
			Doamna Roberta Alma Anastase: 83.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag. 93, art. 36 alin. (5) lit.b).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 86. Voturi împotrivă?
			Domnul Anghel Stanciu: La pag. 103.
			Doamna Roberta Alma Anastase: 174. Abţineri? Nu sunt. La ce pagină?
			Domnul Anghel Stanciu: 103, 37 cu (2), vă rog să-mi permiteţi să-i dau citire. "Disciplina limba română se predă în învăţământul primar după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. În învăţământul gimnazial, disciplina limba şi literatura română se predă după programe şcolare identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română şi manuale specifice. În învăţământul liceal, disciplina limba şi literatura română se predă după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română."
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 88 de voturi. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt. Ziceţi.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag. 109, art.38 alin.(1).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 85. Voturi împotrivă? 169. Abţineri? O abţinere.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag. 112, alineat nou (21), la art. 39 alin.(3).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 81 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? O abţinere.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag. 112, 39 cu 4.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 85. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Una.
			Domnul Anghel Stanciu: 114, art. 40 alin.(2), art.40 alin.(3), art.40 alin.(4), art.40 alin.(5).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 86. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt. O abţinere, iertaţi-mă.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag. 116, 41 cu 1.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 85. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Una.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag. 118, art. 44.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru?
			Domnul Anghel Stanciu: Cu trei.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Ceva mai mult de trei. 80. Voturi împotrivă? 172. Abţineri? Două abţineri.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag. 123, art.46 alin.(11).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 83. Voturi împotrivă? 174. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag. 123, art.46 alin.(2).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 81. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt. Domnul Stanciu.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag. 136. Stimaţi colegi, La pag. 136, avem un articol, este vorba de art. 50 alin. (2), în care aş vrea să fac următoarea precizare. Evident că mă bucur de atenţia şi înţelegerea dumneavoastră, spre a explicita şi argumenta acest alineat. Este vorba de art.50 alin.(2) şi în care se precizează: " Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se organizează de către autorităţile administraţiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Pentru învăţământul special, liceal şi postliceal, reţeaua şcolară se organizează de către consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului." Acest text există şi în forma aceasta, uşor modificată şi în textul iniţiat de Guvern. Singura chestiune, pe care noi o propunem, este: "Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ public se organizează de către autorităţile administraţiei publice locale..." ş.a.m.d., textul curge. Motivaţia este foarte clară şi nu cred că domnul ministru are ceva împotrivă, reţeaua şcolară a unităţilor publice este apanajul autorităţilor administraţiilor locale, care au în patrimoniu localurile de şcoală, finanţează aceste localuri de şcoală, nu, şi sunt, totodată, implicate prin consiliul de administraţie o treime în administrarea lor. De aceea, cred că nu putem sub această formă să includem, chiar dacă este în sistemul naţional de învăţământ, să spunem că organizează. Nu poate o autoritate de stat să le organizeze pe cele private. Cele private se supun liberei iniţiative şi sunt sub apanajul controlului ministerului prin unitatea ARACIP sau ARACIS. Aceasta este argumentaţia noastră. Deci să introducem cuvântul" public".
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 82. Voturi împotrivă? 177. Abţineri? 3 abţineri.
			Domnul Anghel Stanciu: Este clar că comunismul s-a retras de pe piaţă, nu ne-am retras noi din comunism. Pentru că aceasta este semnificaţia votului dat de un partid de dreapta. 137, 50 cu 6.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 82. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 50 cu 7.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 82. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: La 50 cu 8, pag.139.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 82. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 54 cu 2.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 82. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 54, alin.(64).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 83. Voturi împotrivă? 172. Abţineri? Nu sunt. Mai ziceţi şi pagina la care sunteţi?
			Domnul Anghel Stanciu: Pag.156. 55 cu 1.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 83. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 157, 54 cu 5.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 82. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 167, 58 cu 3.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 83. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 173, 59 cu 2.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 82. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: Art.59 alin.(22).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 82. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: Pag.176 la alin.(17).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 83. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 177, 60 cu 2.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 82. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 180, 61 cu 1.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 83. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 205, 66 cu 6.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 83. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 211, 70 cu 1.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 83. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 213, 73 cu 3.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 83. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: Vă rog să-mi permiteţi, doamna preşedinte, să le fac un favor colegilor care nu ţin ritmul şi dacă sunt curioşi ce conţin aceste alineate, ca de exemplu 217 la 75, le pot da după votul final, le pot pune la dispoziţie materialul.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc pentru deschidere. Voturi pentru? 85. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 79 cu 1de la pag.230.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 87. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 231, 79 cu 3.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 88. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 80 cu 1 de la pag.232.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 88. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: Doamnă preşedinte, vă rog să-mi permiteţi să vă atrag respectuos atenţia că domnul Spânu dezertează de la politica de grup a grupului. A votat amendamentul acesta. Vă rog să luaţi măsuri disciplinare.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Excepţional!
			Domnul Anghel Stanciu: 233, 82 cu 2.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 88. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Una.
			Domnul Anghel Stanciu: 233, 80 cu 3.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 88. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: De asemenea, vreau să-mi permiteţi, doamna preşedinte, în cele două minute de argumentare să le spun colegilor că dincolo de a le pune la dispoziţie materialul, mâine de la ora 9 le stau la dispoziţie şi cu argumente la fiecare articol, celor care doresc. 237, la 81 cu 5.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 88. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: La camera de reflecţie. 237, 81 cu 6.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag.239, vă atrag respectuos atenţia, este art.82, un amendament al distinsului lider de grup Viorel Hrebenciuc, Dumitru Chiriţă, Dorina Burcău şi grupul PSD+PC. Vă rog să-l votaţi, să aibă şi dânsul unul votat.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 177. Abţineri? O abţinere, scuze, domnul Marton Arpad.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag.244, 282 alin.(2) lit.f).
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 250, 81 cu 1.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 167. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: La pag.252, Secţiunea 1.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 254, 85 cu 2.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: Cu tot respectul, doamnă preşedinte, permiteţi-mi să vă informez, deşi Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii mi-a dat hârtie că nu sunt informator, că sunt colegi de la PDL care au obosit şi nu ridică mâna.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Da. Simţim atitudinea lor pozitivă, nu e nici o problemă.
			Domnul Anghel Stanciu: Nu? Pag.265,85 cu 3. Noi am venit aici să muncim, domnule Toader, nu să umblăm pe hol ca matale!
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 265, 85 cu 3. Luaţi act, doamna preşedinte, că i-am rostit numele lui domnul Toader. Să-i daţi dreptul la replică.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Am luat act, dar nu vrea să vă răspundă. Nu vrea. Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 267, 85 cu 4.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă. 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 274, 86 cu 3.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 276, 87 cu 4.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 277, 87 cu 5.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 175. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 284, Capitolul VIII, "Finanţarea şi baza materială a învăţământului preuniversitar". Poz.128.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun. Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 285, 90 cu 1.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 91. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 287, 90 cu 2.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 91. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? O abţinere.
			Domnul Anghel Stanciu: 288, 91 cu 3.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 91. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 293, 93 cu 3.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 91. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 94 cu 4 şi 94 cu 5.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Pagina?
			Domnul Anghel Stanciu: 300.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 91. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 302, 96 cu 1 şi 96 cu 2.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 305, 98 cu 2.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 90. Voturi împotrivă? 173. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 308, art.100.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? 91. Voturi împotrivă? 176. Abţineri? Nu sunt.
			Domnul Anghel Stanciu: 315, art.101 cu 6.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Voturi pentru? Aveţi un amendament?
			Domnul Anghel Stanciu: Da.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Înainte de a supune la vot amendamentul dumneavoastră, avem un coleg, are şi dânsul un amendament.
			Domnul Anghel Stanciu: Doamnă preşedinte, eu aş zice să nu, pentru că sunt convins că pe acesta îl aprobaţi şi stricaţi aici ritmul.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Ştiu, dar are un amendament înaintea dumneavoastră ca şi număr la un alt articol.
			Domnul Anghel Stanciu: Nu. Matale faci parte din echipa furătoare, lasă-le aici. Asta e munca mea... (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Gabriel Andronache: Mulţumesc, doamna preşedinte. Este vorba despre un amendament pe care l-am depus împreună cu domnul deputat Daniel Bărbulescu. Se referă la art.101 alin.(2) şi (3) şi propunem modificarea textului adoptat în comisie, pentru că în măsura în care acest text va rămâne vor apărea foarte multe probleme legate de patrimoniu şi de aplicarea Legii nr.213 din 1998. Textul amendamentului sună astfel: "Terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie timpurie, de învăţământ preşcolar, şcolile primare şi gimnaziale, liceele situate în oraşe, municipii sau municipii reşedinţă de judeţ, inclusiv celelalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac parte din domeniul public local, şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie, conform cu legislaţia în vigoare." Iar la alin.(3): "Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea liceele situate în comune, inclusiv celelalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, unităţile de învăţământ special publice, centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judeţean în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale, ale unităţilor de învăţământ special publice, ale cluburilor sportive şcolare, ale palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor şi ale centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie ale acestora". Vă mulţumesc şi vă rugăm să susţineţi acest amendament.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă supun votului. Voturi pentru? 176 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 91. Abţineri? 2 abţineri. Comisia?
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Deci, comisia vrea să facă o precizare în legătură cu acest amendament pe care l-aţi acceptat. Practic, se rămâne la situaţia actuală, nu se fac modificări, se rămâne la situaţia actuală din învăţământ.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Amendament? Da, de la pagină e?
			Domnul Teodor-Marius Spînu: Pag.182, alin.(27) articolul, după renumerotare, 167. Am un amendament. Şi aici, după consultarea distinşilor colegi din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi după ce m-am consultat cu distinsul şi onorabilul meu coleg domnul deputat Stanciu, rugăm, datorită unei erori materiale să extragem cuvântul "medical" pentru că altfel textul devine neconstituţional. Textul sună: "Activitatea după pensionare a profesorilor universitari din învăţământul superior, având calitatea de conducător de doctorat, poate fi prelungită de Senatul universitar cu o perioadă cuprinsă între un an şi maxim 5 ani, cu respectarea prevederilor legii şi a Cartei universitare." Deci, de scos, de îndreptat, ca eroare materială, "învăţământul medical" de extras cuvântul "medical". Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Comisia? Guvernul nu susţine. Domnule ministru!
			Domnul Daniel Petru Funeriu (ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului): Doamnelor şi domnilor deputaţi, Guvernul nu susţine acest amendament, pentru că activitatea, după pensionare, a profesorilor universitari din învăţământul medical superior a fost discutată în cadrul comisiei şi s-a votat ca atare. Explicaţia fiind aceea că în cadrul învăţământului medical, atât perioada de studii, cât şi perioada de specializare corespunde unui timp mai îndelungat şi, de aceea, ar fi necesar, în acest caz specific, să se adopte această prevedere care a fost votată de comisie. Guvernul susţine varianta propusă de comisie, însă nu susţine acest amendament în cadrul învăţământului, altul decât cel medical. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Voturi pentru? Deci, încă o dată, cei care sunt pentru, pentru a-i număra. 111 voturi pentru. Voturi împotrivă? 150 de voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Domnule Marton Arpad, vă rog.
			Domnul Marton Arpad-Francisc: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu am crezut că adineauri, după ce s-a adoptat un anumit amendament, colegul care a propus amendamentul care a trecut, o să facă precizarea că există multe articole care sunt legate de acest amendament. Şi ori să fi spus, mai sunt, şi să vină de fiecare dată, nu ştiu câte sunt, 10,12, 20, şi să le votăm pe fiecare, adică să trecem de la judeţ la localitate, concursurile, deci toate cele care sunt prevăzute în varianta pe care am votat-o deja, ori să dăm în atribuţiunea comisiei şi a specialiştilor să facă corelarea necesară, pentru că este o problemă de corelare.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Îi mulţumesc domnului Marton Arpad. Propun să dăm posibilitatea Departamentului legislativ să facă corelările necesare pe toate celelalte articole care vizează amendamentul adoptat. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Amendament?
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Din păcate, putem să facem multe lucruri în Parlament, poate chiar prea multe, dar aici nu mai putem să intervenim, pentru că în modificările pe care... şi Departamentul legislativ mi-a comunicat şi aşa ştiu şi eu, dacă am proceda să facem modificările respective, am intra deja în modificări pe fond. Or, noi deja am votat amendamentele şi aşa mai departe. Deci, rămâne ca să o reglementeze colegii noştri de la Senat, dacă legea va trece şi va ajunge în această formă, noi putem să îndreptăm unele erori, dar...
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule Marton Arpad.
			Domnul Marton Arpad-Francisc: Doamnă preşedinte, Gândiţi-vă cum am arăta noi în faţa lumii. Adică o Cameră care este serioasă, care votează ca liceele să fie în administrarea... clădirea liceului să fie în administrarea consiliului local, şi decizia de angajare a directorului să aparţină consiliului judeţean. Am mai fi o Cameră serioasă? nu! Se poate face această corelare. Da! Se poate face. Deci, dacă am votat ceva, în consecinţă, tot ceea ce decurge din această modificare trebuie să fie corectat. Altfel trece la Senat ceva care se bate cap în cap.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Preda?
			Domnul Cezar-Florin Preda: Domnule coleg de la UDMR, vreau să vă spun că aşa cum aţi prezentat dumneavoastră situaţia nu este nicio incompatibilitate. Patrimoniul şi proprietarul unei clădiri nu au nici o legătură cu administrarea activităţii care înseamnă şcoală. Mai ales că veniţi dintr-o zonă unde s-ar putea să fiţi ca persoană privată proprietarul unei clădiri pe care eu o închiriez, ca şi consiliu judeţean, şi-mi desfăşor activităţile şcolare acolo. Nu confundaţi situaţia patrimonială cu ceea ce înseamnă activitatea de învăţământ. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Stanciu.
			Domnul Anghel Stanciu: Distinsă doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Distinse doamne şi distinşi domni deputaţi, Domnilor miniştri, Domnule secretar Sever Voinescu-Cotoi, Evident că acest amendament pe care distinsul nostru coleg l-a adus aici, ridică multe semne de întrebare. Domnul deputat, distinsul deputat şi venerabilul deputat şi onorabilul deputat Marton, prin vechime şi prin prestigioasa activitate, are dreptate că se fac corelări, se pot face corelări. Dar aici sunt chestiuni de fond. Şi pentru că aţi votat acel amendament, cred că el trebuie lăsat, să se facă aceste corelări care privesc angajările etc. şi patrimoniul, la Senat. Pentru că este o chestiune care pune cap în cap consiliul local, cu consiliul judeţean. Primarii, unii dintre primari, care au avut liceele în patrimoniul lor, s-au plâns că ei suportă cheltuieli pentru elevi care nu aparţin municipiului respectiv, ci aparţin judeţului. Şi, ca atare, ar trebui liceele să fie cu totul la judeţ, pentru că în arealul, cum spunea tovarăşul, pardon, domnul Spânu, da, aparţin de acestea, şi nu localităţii. De aceea, domnul Spânu s-a împotrivit să fie localitate, ci să fie areal. Areal, e altceva, sigur... Ca atare, nu este o chestiune de formă, ci este o chestiune care pune două consilii, consiliul local şi consiliul judeţean, cap în cap. Şi acolo unde este un consiliu de la un partid cu un consiliu de la alt partid începe arealul. De aceea, eu cred că este bine să-l lăsăm aşa, şi Senatul, în înţelepciunea sa, fiind şi Cameră decizională, va găsi soluţia cea mai bună. Pentru că aceste discuţii sunt şi la nivelul sănătăţii, unde spitalul de urgenţă Iaşi, este domnul doctor aici de la UPU, da, domnul Ciuhodaru, care primeşte din toată Moldova, dar spun că acele consilii locale nu varsă bani în spitalul de urgenţă, dar primesc şi operează în Iaşi bolnavi care aparţin de alte localităţi. Deci este o discuţie mult mai complexă şi cu implicaţii mult mai mari. Şi, conform sinergiei faptelor, lăsăm pentru Senat. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Înţeleg că aceasta este şi poziţia ministerului, ca amendamentul odată trecut, corelaţia întâi să se facă la Senat, acolo unde mai intervin scăpări. Un alt amendament. Vă rog. Vă susţineţi acum un amendament, da? La ce pagină e?
			Domnul Gheorghe Hogea: Este vorba de poziţia 120. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ştim că ceea ce nu este interzis este permis. Iar articolul 52 alin.(2) nu interzice consiliului de administraţie al şcolii suplimentarea efectivului de elevi dintr-o clasă. Deci, de dragul finanţării per elev, sau din alte motive pe care nu doresc să le pun în evidenţă, ar fi posibil ca unele clase să funcţioneze cu 3, 6 sau 40 de elevi. Ştim că am avut asemenea situaţie. Aceste clase nu sunt productive. Pentru a stopa formarea unor clase cu asemenea efective, se impune ca la acest articol, art.85 alin.(5), în varianta Guvernului, 85 cu 7, după adoptarea amendamentelor, articol ce reglementează atribuţiile consiliului de administraţie, să adăugăm un nou alineat, cu următorul conţinut: "aprobă situaţiile speciale privind formaţiunile de studiu aflate sub efectivul minim şi poate suplimenta cu cel mult patru şcolari/elevi efectivele dintr-o grupă/clasă." Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă supun la vot. Voturi pentru? 76 voturi pentru. Voturi împotrivă? 164. Abţineri? Nu sunt. Amendamente de la... Domnul Stanciu.
			Domnul Anghel Stanciu: Stimată doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Distinsă doamnă preşedinte, E eroare materială. Distinsă doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Domnilor miniştri, Domnule Nicolăescu, Vreau să vă precizez că la cererea expresă a unor colegi voi prezenta şi voi argumenta celelalte amendamente în cadrul privat. (Aplauze şi râsete în sală.) Pentru că sunt convins că vor avea aceeaşi soartă ca şi cele pe care le-am prezentat în şedinţă publică. Totodată, aş dori să sugerez distinsei doamnei preşedinte să-i mulţumească fostului distins ministru, Eugen Nicolăescu, pentru originala procedură de dezbatere a legii învăţământului, fără de care am fi avut o dezbatere punctuală, la obiect, aşa cum ar fi meritat această lege. Cred că este o excepţie nedorită şi nu vom continua cu această practică. Repet: se discută amendamentele la fiecare articol, şi al comisiei, şi cele aprobate, şi cele care nu sunt aprobate, de modificare, de eliminare, toate, dar se supun la vot, aşa cum spunea şi domnul Marton, conform art.110 alin.2, într-o anumită ordine. Altfel, noi aprobăm amendamentele aprobate de comisie şi care nu au fost votate, repet, şi au fost adoptate, cum ar veni, tacit. Cred că această practică a fost pentru prima şi ultima dată când s-a utilizat în Parlamentul României. Altfel, doamna preşedinte, cu tot respectul cuvenit, am trecut de la o maşină de vot la o morişcă pe care nu o mai opreşte nimeni. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu, domnule Stanciu, şi pentru decizia, fără îndoială, pe care aţi luat-o. Domnul Dumitrescu.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Mă adresez în calitatea pe care o am, de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ. Vreau să vă spun că timp de patru săptămâni, în comisie, între 12 şi 14 ore pe zi am lucrat şi toate amendamentele pe care dumneavoastră le-aţi trecut acum în viteză şi într-o foarte mare viteză, au fost susţinute cu argumente în faţa colegilor, în faţa reprezentanţilor sindicatelor, în faţa băncii ministeriale, în faţa reprezentanţilor părinţilor, ai studenţilor, ai rectorilor din centrele universitare. Deci, a fost o muncă extrem de laborioasă, concretizată în parcurgerea a peste 1600 de amendamente. Noi înşine am făcut 670 de amendamente. Din aceste 670 de amendamente, 400 au fost amendamente care s-au referit efectiv la corelarea textului, la corectitudinea textului şi, dacă vreţi, la corectitudinea în ceea ce priveşte materia tehnică în sine. Eu, în numele comisiei, vreau să mulţumesc tuturor colegilor mei de comisie, staffului tehnic care ne-au ajutat să parcurgem această etapă importantă, inclusiv băncii ministeriale, pentru că am făcut lucrul ăsta împreună cu reprezentanţii ministerului, care au fost şi ei prezenţi la lucrările comisiei, în frunte cu ministrul, îmi exprim totala, totala..., nu ştiu cum să spun faţă de plen, să nu folosesc un cuvânt poate dur, totala uimire faţă de modul în care s-a parcurs acest proiect de lege în această viteză în Parlamentul României şi, încă o dată, dacă n-am fi făcut o muncă foarte laborioasă la nivelul comisiei, probabil că aveam motive mult mai mari de nemulţumire, dar aşa cel puţin ştiu că acolo noi ne-am făcut datoria. Vă mulţumesc în numele comisiei şi mulţumesc şi staffului de la legislativ. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Eugen Nicolăescu.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Distinsă doamnă preşedinte, Domnule Anghel Stanciu. Unde sunteţi că nu vă văd. Acolo sunteţi. Regret că n-am avut plăcerea să vă ascultăm mai mult şi să veniţi cu toate argumentele, şi publice şi private, cu care puteam să îmbunătăţim acest proiect de lege. Vă aduc aminte că procedura de lucru a fost adoptată de plen, iar plenul este suveran. În acelaşi timp, acum, la sfârşitul dezbaterilor, doresc să-mi exprim nemulţumirea că amendamentele respinse, aşa cum spunea şi domnul preşedinte Cristian Dumitrescu, n-au fost luate în considerare sub nici o formă. Şi, în consecinţă, vă anunţ, înainte de vot, că Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva proiectului de lege. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă mai sunt deputaţi care doresc să susţină amendamente. Pe procedură, vă rog.
			Domnul Adrian Solomon: Mulţumesc, doamna preşedinte. Înainte de a da votul la această lege, vreau să expun plenului Camerei Deputaţilor punctul de vedere al Grupului Partidului Social Democrat, şi anume că noi vom vota împotriva acestei legi, întrucât considerăm că este o lege profund nedreaptă, o lege antinaţională, o lege care nu face decât să bulverseze ceea ce era bun în sistemul de educaţie, punând în antiteză instituţii care ar trebui să colaboreze, vedeţi doar la ce s-a ajuns în urma adoptării unui singur amendament care a atras după sine bulversarea întregii legi, până la capătul său. Se fac nedreptăţi în sistemul învăţământului universitar, acolo unde se pare că elementul deciziei politice şi guvernamentale în autonomia universitară va fi primordial, şi nu decizia de bază a senatului universităţilor. Prin urmare, nu mai vorbim despre faptul că se trădează sentimentele şi idealurile naţiunii române prin acest troc politic făcut de către PDL, acceptându-se pretenţiile colegilor de la UDMR, normale, fireşti, de altfel, dar nu e normală cedarea PDL-ului de a se preda până şi istoria românilor şi geografia patriei în limba maghiară. Prin urmare, noi promitem tuturor românilor că în scurt timp, când vom veni la guvernare, vom modifica toate aceste aberaţii ale legii, astfel încât nedreptatea făcută de această guvernare PDL-UDMR să dispară cât mai repede din învăţământul românesc. Sper încă o dată, domnule Funeriu, să înţelegeţi măcar dumneavoastră ce înseamnă educaţie sau învăţământ naţional.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Repet întrebarea: dacă mai sunt deputaţi care doresc să susţină amendamente? Am să susţin şi eu un amendament. (Coboară la tribună.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Este un amendament respins în comisie. Am convingerea că acest lucru s-a întâmplat pentru că nu s-a înţeles exact la ce se referea. În textul propus de Guvern se specifică faptul că părinţii copilului pot direcţiona într-un cont un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii. În schimb, în Codul fiscal se prevede acum că 2% poate fi, tot din impozit, poate fi direcţionat către susţinerea entităţilor nonprofit, a unităţilor de cult şi pentru acordarea de burse private. Amendamentul meu vine să clarifice faptul că părinţii pot depune în mod suplimentar faţă de această prevedere existentă deja în Codul fiscal. Amendamentul sună aşa: "Suplimentar faţă de suma reprezentând până la 2% din impozitul pe venitul anual, pe veniturile din salarii, ce poate fi direcţionată pentru susţinerea entităţilor nonprofit, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, în condiţiile Codului fiscal, părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin.(2) un procent de până la 2%". Eu cred că e o clarificare necesare, o susţinere pe care şi-au câştigat-o organizaţiile neguvernamentale, şi atâta timp cât sunt un bun şi un câştig al societăţii, ele trebuie susţinute în continuare, cu atât mai mult într-o perioadă de criză, când preiau o parte din responsabilităţile statului la nivel social. Vă mulţumesc. (Revine la prezidiu.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Punctul de vedere al Guvernului.
			Domnul Daniel Petru Funeriu: Doamnelor şiş domnilor, Într-adevăr, în momentul în care un părinte în ceea ce priveşte contul educaţional poate să depună 2% pentru educarea pe tot parcursul vieţii a acelui părinte, acest lucru nu trebuie să intre în contradicţie cu ceea ce se face astăzi 2% pentru ONG-uri. De aceea, din punctul de vedere al Guvernului, acest amendament nu trebuie, încă o dată repet, să-i pună pe părinţi în situaţia de a alege între un ONG şi proprii lor copii. De aceea, putem susţine acest amendament. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Comisia? Domnul Eugen Nicolăescu. Lăsaţi-l pe domnul Eugen Nicolăescu.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamna preşedinte, În principiu, sunt de acord cu acest amendament, numai că locul lui nu este în această lege. locul acestui amendament este în Codul fiscal. Este materia de bază. Pe de o parte. Pe de altă parte, prin creşterea cheltuielii cu 2% din impozitul pe venit pe care ar trebui să-l dăm statului şi în situaţia asta îl direcţionăm în altă parte, înseamnă că reducem veniturile bugetare. Asta înseamnă că dumneavoastră încălcaţi două legi: legea finanţelor publice şi a doua lege, cea pe care am votat-o de curând, legea responsabilităţii financiar-fiscale. Deci, din punctul meu de vedere este un amendament care nu poate fi aprobat pentru că încălcăm legea.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnule Eugen Nicolăescu, atunci o lăsăm să fie clarificată în Codul fiscal ca să nu mai naştem alte discuţii.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Reiau această explicaţie care a fost făcută. Am să fiu neelegant cu o propunere de-a dumneavoastră. Asta e realitatea, însă nu putem să facem 4% în condiţiile în care nu avem în România resursă financiară destulă pentru a acoperi alte cheltuieli.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun. Era vorba doar de o clarificare şi o opţiune pe care o poate avea cineva. Nu era o creştere. În condiţiile în care există în momentul de faţă. Tocmai de aceea încercam să clarific, dar cred că este mult mai bine să discutăm la Codul fiscal.
			Dacă mai sunt alte puncte de vedere. nu. Atunci, putem să trecem la votul final. Voturi pentru? 181 voturi pentru. (Aplauze). Voturi împotrivă? 95 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi depus. Explicaţiile votului sau ce s-a întâmplat?
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamna preşedinte, trebuie să supuneţi votului respingerea a încă două legi organice. Deci, vă rog, stimaţi colegi, să staţi pe loc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Până la explicarea votului, haideţi să dăm votul şi pe celelalte două. Domnule Cristian Dumitrescu, poziţia comisiei.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Alea două sunt patru. Alea două sunt patru legi. Şi este vorba despre Legea PL-x 115, care este propusă de Grupul PSD+PC, şi cele trei legi, PL-x 180, 181 şi 182, reprezentând pachetul legilor educaţiei propus de către Grupul PNL. Va trebui să le supuneţi la vot, pe rând, pe fiecare.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc, domnule Dumitrescu. PL-x 115/2010. Voturi pentru? 63 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 181. Abţineri? 33 abţineri. PL-x 180/2010. Voturi pentru? Domnule preşedinte Dumitrescu, ceea ce n-aţi precizat în intervenţia dumneavoastră şi aş vrea să fim corecţi, regulamentari până la capăt, este ceea ce propune comisia, pentru că noi supunem la vot ceea ce propune comisia, şi nu propunerea legislativă în sine.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Stimată doamnă preşedinte, am prezentat raportul comisiei la sfârşit, am precizat că legile pe care dumneavoastră le supuneţi la vot au fost respinse în comisie. Deci, ele au fost respinse în comisie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Atunci, domnule Dumitrescu, nu supunem propunerile legislative, ci supunem propunerea de respingere.
			Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Respingere, absolut. Absolut.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Deci, o luăm de la început. Propunerea de respingere făcută de Comisie pentru propunerea legislativă "Legea educaţiei naţionale" PL-x 115/2010. Cine este pentru respingere? 181 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 92 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Propunerea de respingere a Propunerii legislative privind învăţământul superior, PL-x 180/2010. Voturi pentru? 180. Voturi împotrivă? 91. Abţineri? Nu sunt. Propunerea legislativă privind statutul personalului didactic, PL-x 181/2020. Propunere de respingere. Voturi pentru? 180 de voturi pentru respingere. Voturi împotrivă? 90. Abţineri? O abţinere. Propunerea de respingere a Propunerii legislative privind învăţământul preuniversitar PL-x 182/2010. Voturi pentru? 178. Voturi împotrivă? 91. Abţineri? O abţinere. Vă mulţumesc. Explicarea votului, cine doreşte.
			Domnul Victor Cristea: Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Vreau să exprim nemulţumirea elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice faţă de această lege. eu, iniţial, eram foarte bucuros că în sfârşit vom da învăţământului o lege care, aşa cum preciza domnul ministru aici, să dea stabilitate şi să răspundă problemelor ţării. Nu este aşa! Cu atât mai mult, această lege duce la dezorganizare, la bulversare şi la mare instabilitate, analizând trecerea clasei a IX-a la învăţământul general, titularizarea cadrelor didactice, numirea directorilor şi expulzarea lor din funcţie de către primar şi consiliul de administraţie, pericolul a două centre de putere în şcoală, preşedintele consiliului de administraţie şi directorul care, aşa cum spuneam, este în continuu cu capul sub sabia a două puteri. Am constatat în cadrul dezbaterilor pe comisie şi în plen, aici, că s-a lucrat de pe poziţii de forţă. S-a dus politica îndârjirii, politica învrăjbirii şi nu s-a căutat să se agreeze o politică a consensului, întrucât învăţământul este de conştiinţă naţională. Această lege nu mai este de conştiinţă naţională, ci este antinaţională, anticonstituţională şi imposibil de aplicat, întrucât va aduce numai prejudicii învăţământului, de la preşcolari şi până la rectori. cred că de calitatea învăţământului superior depinde şi calitatea învăţământului gimnazial şi liceal. Mă întreb dacă după 20 de ani de zile cei care sub sistemul comunist, înainte de ′89, au fost luaţi în atenţie şi vor plăti măcar moral, mă întreb eu, cei care au susţinut fără trăirea dumnealor, vor plăti dezastrul pe care îl va produce legea învăţământului în economia naţională? Răspunde învăţământul actual, pe baza acestei legi, problemei naţionale - reconstruirea României? Vă mulţumesc.
			lucrările şedinţei sunt conduse în continuare, de domnul Mircea Duşa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Sever Voinescu-Cotoi şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.
			Domnul Mircea Duşa: Doamna deputat Săftoiu. Aveţi timp cât doriţi la dispoziţie.
			Doamna Ana Adriana Săftoiu: Mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, Apreciez foarte mult că la finalul acestei legi care ne-a luat doar o zi s-o dezbatem, suntem la fel de grăbiţi şi la plecare. Semne bune! Aş vrea să încep spunându-i domnului ministru Funeriu că sper să i se permită un moment de sinceritate şi să recunoască că la finalul acestor dezbateri în comisie, şi mai puţin în plen, unde numai dezbatere n-a fost, legea care a rezultat din comisie este mult mai bună decât legea pe care a depus-o Guvernul pe masa Parlamentului. Din păcate, însă, pot să spun că ce a rezultat din plen este nu doar o variantă proastă, ci foarte, foarte ruşinoasă. În primul rând, noi, liberalii, n-am votat această lege care n-a făcut altceva decât să sacrifice identitatea naţională. Vreau să vă spun că identitatea unui stat nu stă într-un partid şi nici măcar în preşedintele României, indiferent cum s-ar numi el. Identitatea naţională a oricărui stat stă în limba oficială. Şi vreau să spun ceva ce n-am avut timp să spun în timpul dezbaterilor: în România există două minorităţi, minoritatea maghiară şi celelalte minorităţi. Şi am să vă spun de ce spun acest lucru. În art.37 alin.(2) se spune: "Limba şi literatura română se va preda pentru minorităţi după manuale speciale." Adică, mai exact, limba română şi literatura română se predă ca limbă străină în România. Am votat acest alineat, pentru simplul motiv că am înţeles că există o minoritate sau... eu am plecat de la premiza că toate minorităţile au o problemă în a învăţa limba română. Ştiţi care a fost surpriza în comisie? În momentul în care celelalte minorităţi - domnul Radan este de faţă, domnul Zisopol este de faţă - ne-au cerut să introducem un alineat nou, care ştiţi ce însemna? Excepţie de la acest alineat, şi în care se spune aşa: "Părintele, tutorele sau organizaţia minorităţilor pot să ceară, în numele copiilor, să înveţe limba şi literatura română, după manualele după care învaţă copiii români" - cetăţeni ai acestui stat care se nasc în România şi care, culmea, pentru celelalte minorităţi nu reprezintă o problemă să înveţe limba română la fel ca noi. Nu-mi rămâne decât să felicit aceste minorităţi care nu vor să se comporte ca nişte minorităţi. Dincolo de acest lucru, mai avem un motiv pentru care noi, liberalii, avem o mare rezervă faţă de această lege: religia. Religia, care se studiază în şcoli. Suntem un stat laic şi cred că religia trebuia să fie o materie opţională la şcoală. Pentru că, pe fond, dragii mei, ceea ce se întâmplă în orele de religie, înseamnă apologetică. Nu este religie! N-am să continui cu clasa a IX-a, care a devenit gimnaziu, nu voi continua cu rezervele faţă de titularizare. Mă mulţumesc doar cu cele două mari probleme şi sper să nu ne fie nici măcar nouă ruşine de varianta pe care o trimitem mai departe. (Aplauze.)
			Domnul Mircea Duşa: Domnul deputat Korodi.
			Domnul Korodi Attila: Domnule preşedinte de şedinţă, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Suntem după câteva săptămâni bune de lucru şi Uniunea Democrată Maghiară din România poată să spună că am făcut paşi importanţi în a ajusta educaţia noastră la ceea ce înseamnă educaţie în Uniunea Europeană. Eu aş dori ca la finalul acestor dezbateri să vă dau un reper când vorbiţi de educaţie pentru minorităţile naţionale. Reperul acela prin care gândeşte un elev sau membru al comunităţii româneşti din Ucraina, din Serbia sau chiar din Ungaria, care ar fi optimul şi pentru ei, ca să fie cetăţeni ai statelor respective, menţinând, ceea ce este foarte important, identitatea naţională. Noi credem că am făcut un pas important, şi mulţumim acelora care au sprijinit o europenizare a şcolii româneşti. Mulţumesc ministerului, pentru că a colaborat profesional la elaborarea acestei legi, şi credem că a făcut un bine, şi vă urez, tuturor dascălilor, succes în ceea ce aveţi de făcut de acum încolo.
			Domnul Mircea Duşa: Domnul deputat Nechifor.
			Domnul Cătălin-Ioan Nechifor: Domnule preşedinte, În primul rând, vreau să felicit pe colegii noştri, domnul deputat Anghel Stanciu şi domnul deputat Nicolăescu, pentru modul în care au încercat astăzi - ca opoziţie - să obţinem o lege mai bună pentru educaţie. În al doilea rând, domnule ministru Funeriu, nu ştiu dacă aveţi copii, dumneavoastră şi domnul Hoară, dar dacă aveţi sau dacă veţi avea, sper să nu înveţe după legea dumneavoastră. Şi, mă bucur, în plus, că desenul şi abilităţile practice se studiază, încă, în limba română. Mulţumesc.
			Domnul Mircea Duşa: Domnule ministru, poftiţi, vă rog, aveţi cuvântul.
			Domnul Daniel Petru Funeriu: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Voi fi foarte scurt în alocuţiunea mea. În primul rând, vreau să răspund direct şi frontal la ceea ce a spus doamna deputat adineaori. Într-adevăr, legea care pleacă astăzi de la Camera Deputaţilor înspre Senatul României este o lege îmbunătăţită. Sunt convins de acest lucru, pentru că acest lucru se datorează muncii importante care a fost făcută atât de comisie, cât şi de plenul acestei Camere. Legea care pleacă astăzi de la Cameră spre Senatul României este continuarea firească a unui demers care a început odată cu Pactul Naţional pentru Educaţie, a continuat cu Strategia pentru Educaţie, elaborată de Comisia prezidenţială extinsă, în care au fost luate în considerare atât propunerile sindicatelor, propunerile partidelor politice şi propunerile tuturor semnatarilor Pactului Naţional pentru Educaţie. Doresc să vă mulţumesc pentru votul dat astăzi şi pentru discuţiile pe care le-am avut astăzi, deopotrivă celor care au votat împotriva acestei legi, şi celor care au votat pentru această lege, şi mă bucur, încă o dată, că această lege nu a intrat şi nu a ieşit din această Cameră a Deputaţilor, cunoscută sub numele de "Legea Funeriu", ci ea îşi continuă demersul firesc ca fiind legea noastră, a tuturor. Îi invit pe deputaţii din arcul guvernamental să fie, alături de minister, modeşti în această victorie, pentru că această victorie nu doresc să o vedem ca fiind o victorie politică, ci să o văd ca fiind o victorie a noastră, a tuturor. O victorie a noastră, a tuturor pentru a face acel pas înainte, sub semnul căruia am înscris acest demers legislativ. Să facem acel pas înainte de care România are nevoie, dar pe care l-am amânat, din păcate, de prea multă vreme. Vreau să vă mai spun că această lege nu este decât un început, pentru că o lege, oricât ar fi ea de bună, nu rezolvă de una singură problemele unui domeniu sau ale unei naţiuni. Este nevoie de o muncă susţinută, atât din partea ministerului actual, cât şi din partea celor care vor urma în Ministerul Educaţiei, pentru că odată cu această lege ne angajăm pe calea unei stabilităţi a sistemului educaţional pentru foarte mulţi ani. Spuneam că această lege este un pas înainte important. Voi încheia spunând că ea este ceva mai mult. Şi am să vă invit, doamnelor şi domnilor deputaţi, să ne ajutaţi în demersul nostru, care de-abia de acum începe. Îmi doresc ca această lege să fie începutul unui drum către visul fiecărui copil din România. Vă mulţumesc şi vă doresc succes în continuare.
			Domnul Mircea Duşa: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Închei lucrările şedinţei. Ne revedem marţi la ora 16,00. Vă doresc o seară bună, iar celor care poartă numele de Constantin şi Elena "La mulţi ani şi sănătate!".
			* Şedinţa s-a încheiat la ora 18,50.