Şedinţa Camerei Deputaţilor din 6 iunie 2011

			Şedinţa a început la ora 16,27. Lucrările au fost conduse în prima parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Georgian Pop şi Dumitru Pardău, secretari ai Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Invit secretarii la prezidiu. Suntem echipă completă, putem să începem lucrările noastre de astăzi. Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 183. Sunt absenţi 148, din care 33 participă la alte acţiuni parlamentare. Pentru început, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor ordinea de zi pentru şedinţele în plen de astăzi şi mâine, programul de lucru pentru această perioadă, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente, lista rapoartelor depuse în perioada 30 mai - 6 iunie 2011 de comisiile permanente sesizate în fond şi sumarul privind conţinutul fiecărui "Monitor Oficial" al României, partea I. Aşa cum ştiţi deja, pe ordinea de zi pe care o propune Biroul permanent se află dezbaterea moţiunii intitulată "Un flagel naţional - plantele etnobotanice". Vreau să anunţ faptul că votul pe marginea acestei moţiuni va avea loc mâine, începând cu ora 12,30, în sesiunea noastră normală de vot final. În legătură cu timpul alocat pentru dezbaterea acestei moţiuni simple, vă prezint propunerile Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor de grup. Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor. Se iau în considerare 10 secunde pentru fiecare deputat şi timpul maxim alocat se distribuie astfel: Partidul Democrat Liberal - 20 de minute; Partidul Social Democrat - 15 minute; Partidul Naţional Liberal - 10 minute; minorităţile naţionale - 3 minute; deputaţii independenţi - 3 minute şi deputaţii independenţi fără apartenenţă la un grup parlamentar - un minut. Dacă sunt observaţii ale dumneavoastră în legătură cu acest program şi distribuţia timpului? Nu. Atunci, o să vă rog să introduceţi cartelele de vot pentru a supune la vot aceste propuneri. Votul este deschis, vă rog să votaţi. Voci din sală: Să scoatem cartelele!
			Doamna Roberta Alma Anastase: Nu! Încă... Bine măcar că le-am găsit! Putem să începem votul. Votul este deschis, vă rog să votaţi. detalii vot
			Sunt 99 de voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere. Cu majoritate de voturi propunerile au fost aprobate. Conform prevederilor regulamentare, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura de pe moţiune? Nu. Vă mulţumesc. Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Mugurel Surupăceanu, pentru a da citire moţiunii.
			Domnul Mugurel Surupăceanu: Mulţumesc, doamna preşedinte. Bună ziua, stimaţi colegi! Moţiunea intitulată "Un flagel naţional - plantele etnobotanice" este semnată de parlamentarii PSD şi PNL şi va fi citită de subsemnatul. Stimaţi colegi, Domnilor miniştri, Când tinerii fără speranţe, încurajaţi de preşedintele statului să emigreze, îşi găsesc refugiul la "vânzătorii de vise" e un semn cât se poate de clar că România se află pe o cale pe care doar sinucigaşii o cunosc... şi anume, drumul cu sens unic, în faţă având doar abisul. Stimaţi guvernanţi, O ţară se conduce pentru viitor, nu doar ca şi cum mâine ar fi ultima zi, pentru că toate măsurile pe care le-aţi luat sau pe care aţi omis, voit sau nu să le luaţi, distrug şansa generaţiilor tinere să poată privi cu încredere în viitor. Aţi trimis pensionarii la moarte, aţi condamnat familii la sărăcie şi aţi distrus fericirea reală a tinerilor, aruncându-i într-o realitate indusă artificial, la fel de halucinogenă ca şi promisiunile iresponsabile ale guvernului din care faceţi parte. Am mai vorbit şi cu prilejul altor moţiuni simple sau de cenzură, pe care le-am supus atenţiei publice şi pe care le-am dezbătut în Parlament, despre incoerenţa şi incapacitatea Guvernului condus de Emil Boc de a administra problemele cotidiene din România. Problemele semnalate în aceste moţiuni sunt demonstrate în fiecare zi şi se resimt tot mai mult în casa fiecărui român. Dar parcă nimic nu este mai dureros decât atunci când vezi cum sunt afectate siguranţa şi mai ales sănătatea românilor. Iar incapacitatea Guvernului condus de Emil Boc în a rezolva problema drogurilor uşoare, denumite în limbaj cotidian şi plante etnobotanice, generează adevărate tragedii în societatea românească, în special în rândul tinerilor consumatori şi a familiilor acestora. Când aţi avut ocazia să luaţi măsuri pentru corectarea unor situaţii stringente, aţi făcut-o incomplet, insuficient şi iresponsabil, iar urmările, deşi şocante, au ajuns să fie metabolizate de către societate. V-aţi propus să exterminaţi fiecare categorie socială, pe unii i-aţi creat dependenţi de plasa portocalie, pe alţii vreţi să-i controlaţi şi să le luaţi minţile, atomizându-i în societate. Părinţii sunt disperaţi, profesorii sunt neputincioşi, iar tinerii nu înţeleg pericolul şi repercusiunile pe termen lung al acestor obiceiuri şi ne vreţi pe toţi probabil "visători", ca să depăşim mai uşor criza, vremurile grele şi incompetenţa managerială a dumneavoastră. Nu ştim dacă transformarea tinerilor în dependenţi de droguri este o recomandare a Fondului Monetar Internaţional, aşa cum ne-am obişnuit până acum cu tot ceea ce aţi făcut dumneavoastră şi cu tot ceea ce denumiţi dumneavoastră "reformă" sau, pur şi simplu, este o strategie proprie a guvernului din care faceţi parte. Pentru mulţi tineri, plantele etnobotanice, cunoscute pentru efectele lor similare unor droguri uşoare, au ajuns să se regăsească printre "ingredientele" de bază ale unui petreceri. Pentru că îi eliberează de emoţii, inhibiţii, tristeţe şi îi trimit în "al nouălea cer" din ce în ce mai mulţi tineri au devenit clienţi fideli ai magazinelor de plante etnobotanice. Mai grav este faptul că unele din acestea, a căror siglă este frunza de cannabis, sunt amplasate în apropierea unor unităţi şcolare, cu toate că legislaţia interzice. Şi nimeni nu le verifică şi nimeni nu ia măsuri pentru a le închide. Aveţi toată puterea să faceţi acest lucru şi n-aţi făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit să faceţi. Astfel, mai multe "Weed Shop"-uri funcţionează încă, chiar la distanţe mai mici de 100 de metri de unităţile de învăţământ. Abia de la sfârşitul anului trecut, doar unele dintre oraşe sau municipii au interzis magazinele care comercializează plante etnobotanice în apropierea şcolilor, bisericilor, spitalelor ori gărilor. Totuşi, ierburile şi prafurile sunt la mare căutare printre tineri, în primul rând fiindcă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2010 nu au produs efecte benefice decât pentru comercianţii de etnobotanice care, deşi obligaţi de prevederile art.III din respectiva ordonanţă, nu au distrus niciun gram de produs psihotrop din stocurile rămase la momentul emiterii ordonanţei, aşa cum recunoaşte chiar Ministerul Sănătăţii, prin Adresa nr.59.082 din 18.10.2010. Astfel, în ultima perioadă, afacerea comercializării plantelor etnobotanice s-a transferat pe Internet, de unde mii de tineri îşi procură zilnic punguţe cu "iarbă", care să îi ajute să lase la o parte inhibiţiile, fără a se teme că ar comite vreo ilegalitate. Astfel, contra unei sume care variază între 20 şi 40 de lei, poţi experimenta tot felul de stări: halucinaţie, euforie sau extaz. Sub pretextul că se comercializează substanţe naturale aromatizante care nu sunt interzise de lege, comercianţii spun că succesul unei asemenea experienţe este garantat dacă sunt fumate în doze mici, cu amestec de tutun. În plus, susţin aceştia, dacă nu sunt folosite în combinaţie cu alcoolul, astfel de ierburi nu creează dependenţă. Din păcate, afirmaţia este contrazisă de realitate şi mai ales este contrazisă de către medici, care spun că în ultima perioadă a crescut în mod alarmant numărul tinerilor care necesită îngrijiri medicale după ce experimentează astfel de plante aromatice care sunt, de fapt, tot droguri, însă din categoria celor cu efecte mai uşoare. Consumate în mod frecvent sau în doze mari aceste plante pot avea efecte extrem de grave. Efectele acestor substanţe sunt în mare parte de natură psihotropă şi psihoactivă, acţionând direct asupra creierului uman, şi se manifestă prin stări de confuzie, pierderea identităţii, halucinaţii, diminuarea atenţiei, combinate cu efecte adverse precum durerile de cap, anxietate, ameţeli si atacuri severe de panică. Desigur, se mai întâlnesc şi cazuri de creştere a frecvenţei cardiace, a tensiunii arteriale şi a temperaturii corpului. Pot fi menţionate cel puţin trei categorii de riscuri ale utilizării acestor plante etnobotanice. În primul rând, riscul derivat din efectul propriu-zis: senzaţia plăcută este dată de o tulburare masivă a funcţionării sistemelor de neurotransmiţători, care pot lăsa sechele pe termen lung şi pot distruge, în timp, zone întregi din creier, cu efecte devastatoare asupra capacităţii de a simţi plăcere fără ajutorul drogului sau chiar asupra concentrării, a memoriei şi a atenţiei. Rezultă, de fapt, o depresie, o iritabilitate, o lipsă de voinţă sau chiar o pierdere de memorie. În al doilea rând, riscul dat de toxicitatea substanţelor contaminante (rămase din procesul de producţie sau ascundere a substanţelor active) poate să determine chiar tulburări psihice, dar şi boli precum ar fi cancerul, boli de rinichi, ficat, plămâni sau distrugerea echilibrului hormonal. În al treilea rând, se observă de multe ori tulburări de personalitate apărute la uzul cronic al acestor substanţe. Sunt foarte puţine persoane capabile să controleze aceste substanţe şi să nu facă abuz de ele, odată ce au început să le consume. Chiar şi la cineva care crede că "ştie ce face" există riscul ca unele efecte să rămână pe termen lung sau chiar pe toată viaţa. Numeroasele cazuri de intoxicare şi chiar decesul unor consumatori de astfel de plante ar fi trebuit să reprezinte un semnal de alarmă pentru Guvern şi pentru coaliţia majoritară din Parlament care, însă, din păcate, refuză să adopte măsurile de interzicere a comercializării etnobotanicelor şi se limitează doar la declaraţii de susţinere a acestor măsuri. Stimaţi colegi, A sosit momentul să luăm măsuri împotriva acestui Guvern incompetent, iar prin votul nostru să ne exprimăm tranşant poziţia cu privire la această importantă problemă de politică internă. Guvernul condus de Emil Boc nu şi-a concentrat activitatea nici pe combaterea fenomenului, aşa cum ar fi trebuit, şi nici pe prevenirea acestuia. Ultimul raport al Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) indică o prevalenţă a consumului de droguri de 2,7% în rândul românilor cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani. Cu alte cuvinte, raportul arată că peste 500.000 de persoane au consumat cel puţin o dată droguri, fie ele: marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine, halucinogene, heroină sau opiacee. Dintre aceste categorii, cea mai populară în rândul consumatorilor este, de departe, cannabisul, cu un procent alarmant de 1,5%. Ca urmare a creşterii consumului de droguri de la 1,1% în 2006 la peste 2,7% în 2010, România a ajuns pe locul 10 din 28 de ţări la capitolul deceselor survenite pe fondul consumului de astfel de substanţe şi pe locul 4 ca număr de consumatori în Europa. O contribuţie majoră a avut-o aici şi consumul de plante etnobotanice, o contribuţie care nu poate fi decât estimată pentru că, din păcate, Ministerul Sănătăţii a refuzat să facă publică lista deceselor cauzate de etnobotanice. Lipsa unui program coerent şi eficient în privinţa eradicării acestui flagel se observă cu claritate din următoarele. În primul rând, planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog, aferent perioadei 2010 - 2012, a fost adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.1.369 din 23 decembrie 2010 şi mai apoi publicat în Monitorul Oficial abia în data de 17 ianuarie 2011, (deşi, culmea, el vizează chiar anul 2010, an care din păcate a fost pierdut, aşa cum se vede din publicarea tardivă a acestei hotărâri şi, după cum se ştie, orice act normativ nu poate să se aplice pentru perioada anterioară publicării lui în Monitorul Oficial, deoarece ar constitui o aplicare retroactivă). Acest document este de fapt un copy-paste al planului Guvernului pentru perioada anterioară, 2008-2010, nu are substanţă, nu are exactitate, nu sunt menţionate în mod expres denumirile proiectelor şi sursele de finanţare. În al doilea rând, Hotărârea Guvernului nr.1101/2008 privind aprobarea Programului de Interes Naţional de prevenire a consumului de tutun, alcool şi droguri, aferent perioadei 2009-2012 nu este operaţională din anul 2009, întrucât Guvernul Boc a reorganizat Agenţia Naţională Anti-Drog, lăsând-o fără personalitate juridică, fapt ce a făcut imposibilă aplicarea programului şi implicit imposibilitatea finanţării programelor societăţii civile. Recent, prin Hotărârea Guvernului nr.461/2011, Agenţia Naţională Anti-Drog s-a organizat la nivel de direcţie, în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, având personalitate juridică, dar în aceleaşi condiţii vitrege, fără finanţare şi fără acţiuni concrete de combatere a fenomenului şi consumului de etnobotanice. În al treilea rând, Legea nr.350/2005 referitoare la derularea efectivă a procedurilor privind atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă este neoperaţională până la această dată, fiindcă nu au fost adoptate toate modificările legislative necesare, ceea ce face imposibil atribuirea de granturi pentru programele de prevenire şi combatere a consumului de droguri uşoare. În al patrulea rând, Legea nr.381/2004 privind unele masuri financiare în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri nu produce efecte, fiindcă la momentul publicării în Monitorul Oficial niciun program prevăzut în Strategia Naţională Antidrog aferentă perioadei 2005-2012 nu a fost finanţat sau aplicat conform prevederilor legii mai sus menţionate. În ceea ce priveşte colaborarea cu instituţiile statului implicate în prevenirea consumului de droguri, precizăm că în conformitate cu Hotărârea Guvernului privind înfiinţarea şi organizarea Agenţiei Naţionale Anti-Drog, aceasta este singura instituţie cu calitate de coordonator naţional pe combaterea consumului de droguri. În condiţiile în care agenţia nu a avut personalitate juridică timp de mai bine de 2 ani, societatea civilă nu a avut un partener de dialog. Stimaţi colegi, Lupta cu drogurile nu înseamnă doar militarea pentru interzicerea lor, ci, în primul rând, înseamnă educarea maselor, prin promovarea şi susţinerea acţiunilor de conştientizare a pericolului pe care aceste substanţe nocive îl au asupra organismului uman, şi oferirea de programe şi proiecte alternative pentru prevenirea consumului de droguri. În timp ce în Europa se alocă fonduri substanţiale pentru prevenirea consumului de droguri, în România, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are alocate fonduri pentru acest tip de acţiune. Putem exemplifica aici Marea Britanie cu 1 miliard de euro alocat din bugetul anului 2011 pentru prevenirea consumului de droguri, Germania cu 640 milioane de euro, Italia cu 147 milioane de euro, Olanda cu 140 milioane de euro, Spania cu 114 milioane de euro, Suedia cu 82 milioane de euro, Norvegia cu 62 milioane de euro, Danemarca cu 56 milioane de euro, Polonia cu 47 milioane de euro, Estonia, o ţară foarte mică, cu 46 milioane de euro. Până şi Letonia are alocate 28 de milioane de euro pentru combaterea fenomenului drogurilor. Şi, în ultimul rând, România are alocat 0 milioane de euro. Stimaţi guvernanţi, treziţi-vă, pentru că în tot acest timp, plantele etnobotanice ucid oameni. De aceea, trebuie să rezolvăm problema urgent a acestei neimplicări a Guvernului Boc în combaterea fenomenului etnobotanicelor. În prezent, reglementarea combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri este dată de Legea nr.143/2000, în timp ce regimul juridic al cultivării, producerii, fabricării, distribuţiei, transportului plantelor spontane sau cultivate, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope este reglementat prin Legea nr.339/2005. Dar aceste acte normative sunt foarte permisive, iar acest aspect permite comerţul cu plante etnobotanice, care a proliferat în ultimii ani. Conştienţi şi, totodată, îngrijoraţi de problematica consumului plantelor etnobotanice, dumneavoastră, deputaţii din Parlamentul României, aţi încercat să modificaţi legislaţia existentă prin mai mult de 24 de iniţiative legislative, cum ar fi cele înregistrate la Senatul României sau la Camera Deputaţilor, prin care amendam Legile nr.633/2009, nr.387/2009, nr.74/2011, nr.357/2011, nr.137/2011, nr.146/2011, nr.169/2011, nr.281/2011 etc. La toate aceste iniţiative legislative Guvernul, păstorit de Emil Boc, a transmis puncte de vedere negative şi, sub diferite pretexte, nu a susţinut adoptarea propunerilor legislative menţionate mai sus. O perioadă, punctele de vedere ale Guvernului prezentau un răspuns stereotip, susţinând că la nivelul Ministerului Sănătăţii se lucrează la un proiect de modificare şi completare a legislaţiei în domeniu, urmând să fie promovat de către Guvern, ulterior, printr-un act normativ care să rezolve aspectele semnalate. În alte puncte de vedere, Guvernul a avizat negativ propunerile legislative pe motiv că sintagma "plante etnobotanice" nu ar trebui inserată în conţinutul actului normativ, având în vedere că aceasta reprezintă o denumire generică, similară cu sintagma "droguri uşoare", denumire comercială manipulatoare, utilizată cu scopul introducerii unei percepţii pozitive asupra lor din partea societăţii. În alt punct de vedere, Guvernul, recunoaşte că, pentru ca normele penale propuse să fie aplicabile, autorităţile trebuie să identifice în prealabil plantele sau substanţele cu efecte halucinogene sau euforice, în caz contrar, neputând fi probată săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile ce face obiectul propunerii legislative. Totodată, Guvernul apreciază că în consecinţă, până la momentul identificării efectelor halucinogene sau euforice, (atenţie, până la momentul identificării efectelor halucinogene sau euforice, de parcă nu erau deja identificate), comerciantul sau orice persoană care desfăşoară operaţiuni cu aceste substanţe sau plante, nu săvârşeşte niciun fapt ilicit susceptibil de aplicarea vreunei sancţiuni. Acestea, repet, erau puncte de vedere ale Guvernului Emil Boc. Nu putem decât să ne întrebăm retoric: cum să se identifice aceste plante sau substanţe, precum şi efectele lor, dacă laboratoarele din subordinea agenţiilor guvernamentale nu fac nimic în acest sens? Dar mai halucinant este mesajul din alt punct de vedere al Guvernului, în care se apreciază că modificarea art.3 şi 4 din Legea nr.339/2005 este de natură a bloca circuitul legal al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. De asemenea, se apreciază că în ipoteza materializării dezideratului exprimat de iniţiator - acum citez din ce spune Guvernul - "ar putea fi perturbate activităţi importante, cum ar fi procurarea martorilor necesari pentru analizarea drogurilor în Laboratorul Central de Analiză a Drogurilor". Şi mai interesante sunt afirmaţiile din alt punct de vedere al Guvernului, potrivit cărora prevederile iniţiativei legislative respective "se pot transforma într-o barieră în calea libertăţii comerţului". Stimaţi colegi, Guvernul este preocupat de libertatea comerţului şi în acest sens stimulează, după cum vedeţi, comerţul cu plante etnobotanice. Actul normativ la care a tot lucrat Guvernul pentru a rezolva situaţia plantelor etnobotanice este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 şi a Legii nr.339/2005. Art. III din acest act normativ prevede că în decurs de 10 zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2010, "Proprietarul, posesorul ori deţinătorul cu orice titlu al plantelor şi substanţelor are obligaţia să distrugă, pe cheltuiala proprie, cu respectarea prevederilor legale, plantele şi substanţele pe care le deţine". "În această perioadă, - se mai spune în respectiva ordonanţă - cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul plantelor şi substanţelor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă sunt interzise, precum şi importul ori exportul plantelor şi substanţelor prevăzute de prezenta ordonanţă, în conformitate cu prevederile Legii nr.143/2000, cu modificările şi completările ulterioare." Dar această normă este suspect de "imperfectă", deoarece nu conţine şi sancţiuni pentru nerespectarea sa. Iar efectul a fost previzibil: după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2010, nu a fost raportat nici măcar un caz în care vreun posesor sau deţinător de plante sau substanţe psihotrope să fi distrus aceste plante sau substanţe pe care le deţinea, aşa cum ne spune Ministerul Sănătăţii, prin Adresa nr.59082 din 18.10.2010. Articolul 18 alin.(3) din Legea nr.143/2000 prevede că "Distrugerea drogurilor se efectuează periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de către o comisie formată din câte un reprezentant al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, de la Direcţia Farmaceutică, şi un reprezentant al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, precum şi un specialist din cadrul formaţiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Poliţiei şi, desigur, gestionarul camerei de corpuri delicte al aceleiaşi unităţi". De aceea, inacţiunea Ministerului Sănătăţii, precum şi a Ministerului Administraţiei si Internelor, care nu au luat niciun fel de măsuri pentru respectarea legii, sunt cu atât mai condamnabile şi chiar părtinitoare. Prin toate acţiunile sale, Guvernul condus de Emil Boc mai curând a dezincriminat, decât a incriminat consumul acestor substanţe halucinogene. Dar la ce să ne aşteptăm dacă din chiar Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, o comisie formată sub înaltul patronaj al preşedintelui Traian Băsescu, raportul respectiv propune la pagina 325 dezincriminarea consumului de droguri pentru "a aduce la suprafaţă consumatorii". Stimaţi guvernanţi, V-aţi obişnuit să priviţi cazurile semnalate cu multă detaşare, ca simple ştiri cotidiene, dar vă avertizez că în spatele fiecărei astfel de ştiri sunt drame umane, sunt lacrimi şi suferinţă, sunt părinţi care îşi plâng copiii. Ce aţi făcut dumneavoastră? Nimic! Sau poate aţi monitorizat ştiri. Aveţi statistici, iar vieţile lor sunt cifre. Şi pentru că sunt multe cifre, în dreptul cărora stau nişte nume, nişte victime, e timpul să plecaţi. E timpul, doamnelor şi domnilor parlamentari, să daţi un vot împotriva incapacităţii manageriale a Guvernului Boc. Vă solicităm votul în sprijinul acestei moţiuni. Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Îl invit la microfon, în numele Guvernului, pe domnul ministru Cseke.
			Domnul Cseke Attila-Zoltan (ministrul sănătăţii): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi parlamentari, De fiecare dată când am fost chemat în faţa dumneavoastră, am venit să răspund pe măsură, cinstit, fără ocolişuri, la moţiunile şi problemele pe care le-aţi înaintat. Desigur, azi sunt în faţa dumneavoastră pentru a lămuri anumite aspecte din această moţiune, pe un domeniu care nu aparţine strict de Ministerul Sănătăţii, ci aparţine, ca atribuţii, de mai multe instituţii ale statului. Demersul de astăzi însă este o surpriză pentru mine şi cred că în lupta aceasta politică am uitat totuşi interesul comun. Facem declaraţii care ne vor aduce tuturor prejudicii, indiferent de culoarea steagului politic. Înţeleg lupta politică şi rolul opoziţiei, dar nu pot să fiu de acord cu politizarea unui fenomen care priveşte o parte importantă a societăţii şi pe care întreaga societate trebuie să-l combată. Trebuie, în schimb, să recunosc că am învăţat mult din textul moţiunii şi sper să nu fi fost mulţi tineri atenţi la noi în momentul citirii textului, pentru că acesta este un mercurial al pieţei, o prezentare mult prea detaliată a tipurilor şi a modurilor de răspândire a acestor substanţe, inclusiv a preţului acestora. Lupta împotriva acestui fenomen reprezintă responsabilitatea întregii societăţi, a noastră, a tuturor, nu numai a unui Guvern, a unui grup parlamentar sau a unui partid politic. Toţi trebuie să ne implicăm, începând cu familia, educaţia şi atenţia pe care părinţii trebuie să o acorde copiilor, continuând cu şcoala şi celelalte componente ale societăţii antrenate în formarea tinerilor noştri, a viitorului acestei ţări. Ce aţi fi spus dacă membrii Executivului ar fi declarat că fenomenul etnobotanicelor este o moştenire lăsată nerezolvată dintr-o altă guvernare? Pentru că fenomenul a apărut în 2008, când ministrul administraţiei şi internelor nu era domnul Igaş şi când ministrul sănătăţii nu era subsemnatul. Şi, totuşi, în cei trei ani de la apariţia fenomenului plantelor şi substanţelor cu efect psihotrop, Guvernul României s-a implicat în combaterea fenomenului, nu a stat degeaba şi nu a urmărit fenomenul fără a face nimic, aşa cum încercaţi dumneavoastră să ne explicaţi în moţiune. Datele Inspectoratului General al Poliţiei Române sunt edificatoare în acest sens şi vor fi prezentate aici. Haideţi, în schimb, să vedem începuturile. În anul 2008, societatea românească a început să se confrunte cu un fenomen legat de dezvoltarea comercializării unor produse denumite generic plante etnobotanice şi droguri uşoare, care s-a amplificat exponenţial. Comercializarea acestor produse se face sub diverse denumiri, ca de exemplu: sare de baie, îngrăşământ de plante, soluţie de curăţat geamurile, amestec aromatizant de plante, doar cantitatea, respectiv 2-5 grame, şi aspectul ambalajului inducând ideea că acestea nu pot fi folosite în scopul declarat. Trebuie să specificăm, de la bun început, că majoritatea statelor europene se confruntă cu consumul acestor produse. La noi, plantele şi substanţele din componenţa acestor produse nu erau controlate de legislaţia naţională privind stupefiantele şi psihotropele, şi anume Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Vreau să clarific aici ce înseamnă Legea nr.143 şi ce prevederi conţine Legea nr.339. În primul rând, Legea nr.143 interzice şi sancţionează traficul de droguri în ţara noastră, în timp ce Legea nr.339 permite ca o serie de substanţe interzise de prima lege să fie utilizate în anumite condiţii şi cantităţi în scopuri medicale. De aici, aşa cum este denumită în moţiune, această halucinantă confuzie pe care o fac deputaţii semnatari ai moţiunii. Având în vedere faptul că aceste produse afectează starea de sănătate a celor ce le consumă, la începutul anului 2009 Ministerul Sănătăţii, condus de Ion Bazac, a propus constituirea unui grup de lucru în vederea stabilirii statutului plantelor, care conţin principii active cu acţiune halucinogenă şi psihotropă, comercializate printr-o serie de magazine din ţară. A fost elaborat un proiect de ordin de ministru care a prevăzut interzicerea activităţilor cu plante, produse vegetale sau substanţe care induc sau pot induce ideea că ar putea avea efect similar plantelor, substanţelor şi preparatelor cu conţinut stupefiant şi psihotrop. Acest proiect de ordin al ministrului PSD al sănătăţii nu a fost acceptat de Comisia Europeană, care a solicitat autorităţilor române să identifice, după denumirea lor exactă, şi/sau formulă produsele în discuţie. Astfel, potrivit comisiei, "măsurile naţionale trebuie să fie necesare şi corespunzătoare pentru atingerea obiectului intenţionat. Nu trebuie să constituie o restricţie ascunsă impusă comerţului sau un mijloc de discriminare arbitrar şi trebuie să respecte principiul proporţionalităţii. Comisia consideră că, în forma lor actuală, dispoziţiile ar putea crea bariere împotriva comercializării produselor fabricate legal şi/sau comercializate în alte state membre". Dacă am trata subiectul în mod exclusiv politic, aşa cum fac semnatarii moţiunii, am putea exclama că demersul ministrului PSD-ist al sănătăţii a fost un eşec răsunător. Repet, aceasta dacă am trata subiectul doar politic. Dar să revenim la şirul încercărilor şi actelor normative. Abia la începutul anului 2010, la propunerea Ministerului Sănătăţii, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2010, prin intermediul căreia au fost puse sub control plantele şi substanţele cu efect psihoactiv, identificate în produsele confiscate de către reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române. Este o dezinformare ieftină şi care nu cred că aduce niciun beneficiu pentru cei pe care vreţi să-i protejaţi atunci când afirmaţi că din ordonanţă s-au emis sancţiuni pentru interzicerea desfăşurării tuturor activităţilor cu plantele şi substanţele interzise, mai puţin distrugerea în perioada tranzitorie de 10 zile. Ordonanţa de urgenţă nr.6/2010 prevede în mod clar că activităţile de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, introducere sau scoatere din ţară, precum şi cele de import ori export al plantelor şi substanţelor prevăzute de ordonanţa de urgenţă sunt interzise, în conformitate cu prevederile Legii nr.143/2000 care prevede pedeapsa cu închisoarea pentru aceste fapte. Ulterior acestui demers, întrucât pe piaţă apăruseră noi produse, tot la propunerea Ministerului Sănătăţii, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.575/2010 de completare a anexelor la Legea nr.143/2000 şi Legea nr.339/2005. Prin intermediul celor două acte normative au fost interzise în anul 2010 un număr de 43 de plante şi substanţe cu efect psihoactiv, care situează ţara noastră între ţările europene cu cele mai mari liste de plante de substanţe nou-apărute interzise. De asemenea, trebuie să specific că dispoziţiile citate în moţiune din art.18 alin.(3) din Legea nr.143/2000 privind includerea Direcţiei farmaceutice din Ministerul Sănătăţii în Comisia pentru distrugerea drogurilor confiscate sunt abrogate, Ministerul Sănătăţii nemaifiind implicat în comisia menţionată încă din anul 2004. Astăzi, în schimb, stimaţi colegi, aveţi pe masa de lucru un Proiect de lege privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de actul normativ în vigoare, proiect elaborat în comun de reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Sănătăţii şi cei ai Ministerului Justiţiei. Conform actului normativ, toate operaţiunile cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive trebuie autorizate. Foarte important de reţinut este că, până la obţinerea autorizaţiei, este interzisă orice comercializare a produselor care fac obiectul acestei autorizări. Toţi operatorii care desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare operaţiuni cu astfel de produse vor fi obligaţi să depună la ANSVSA o serie de documente împreună cu o mostră din produsul pentru care se solicită autorizarea, aflată în recipiente, ambalaje sigilate. În ceea ce priveşte controlul produselor şi pedepsele pentru fapte ilicite, sunt prevăzute 7 tipuri de infracţiuni în proiectul de act normativ, care pot conduce până la aplicarea unor sancţiuni cu închisoarea de până la 20 de ani, dacă comercializarea unor asemenea produse a avut ca efect decesul unei persoane. Reprezentanţii legali ai Ministerului Sănătăţii - ANSVSA şi ANPC -, însoţiţi de poliţie, pot bloca marfa, retrage de pe piaţă sau pot interzice utilizarea produselor, în cazul în care există sau se presupune, în mod justificat, un risc de a se efectua operaţiuni cu produse susceptibile. De asemenea, autorităţile vor avea dreptul să suspende activităţile societăţilor comerciale sau a publicităţii produsului. După caz, se poate lua decizia de închidere provizorie a locaţiilor în care aceste operaţiuni se desfăşoară. Foarte important de reţinut este că, în cazul în care operaţiunile supuse controlului se desfăşoară prin mijloace electronice, autorităţile de control vor sesiza Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în vederea demarării procedurilor necesare pentru blocarea accesului la site-ul respectiv. Subliniez încă o dată: fenomenul plantelor etnobotanice ne afectează viaţa tuturor. Vă cer ca măcar această problemă să o privim din punct de vedere medical sau din punct de vedere al măsurilor ce pot fi luate, fără a ţine cont în ce parte a sălii din Parlament stăm, în partea puterii, sau în cea a opoziţiei. Ştiu că nu vă întrebaţi ce aţi făcut până acum şi de ce nu aţi făcut mai mult, dar măcar acum întrebaţi ce puteţi face. În primul rând, cred că trebuie să sprijinim cu toţii iniţiativele venite atât din partea guvernamentală, cât şi din partea organizaţiilor nonguvernamentale, în vederea combaterii fenomenului răspândirii dependenţei de orice fel în rândul tinerilor. Şi, mai mult decât atât, stimaţi colegi, vă propunem să vă manifestaţi interesul pentru viitorul tinerilor noştri prin adoptarea Proiectului de Lege privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, depus recent de Guvern, pentru care s-a solicitat dezbatere în regim de urgenţă. Acolo este necesar votul tuturor, indiferent de culoarea politică. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Îl invit la microfon acum pe celălalt reprezentant al Guvernului, ministrul administraţiei şi internelor, domnul Traian Igaş.
			Domnul Traian-Constantin Igaş (ministrul administraţiei şi internelor): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vin în completarea celor spuse de către domnul ministru Cseke Attila şi, ţinând cont că suntem coautori, şi noi, şi Domnia Sa, la acest proiect de lege, sigur că ne-am propus ca fiecare dintre noi să dăm astăzi răspunsuri la moţiunea dumneavoastră. Grupurile parlamentare ale PSD şi PNL ridică astăzi în faţa noastră o problemă într-adevăr îngrijorătoare pentru societate, dar pe care, din păcate, o tratează la modul superficial şi politicianist. Nu voi intra în polemici inutile cu autorii moţiunii. Prefer să arăt în cele ce urmează că Guvernul României acţionează pe toate palierele împotriva traficului şi consumurilor de droguri de orice fel. Ministerul Administraţiei şi Internelor, în special, tratează cu maximă atenţie acest fenomen, atât de periculos pentru societate, şi acţionează constant pentru combatere, cât şi pentru prevenire. Vă voi prezenta ceea ce facem în domeniul antidrog, acţiunile noastre de zi cu zi, însă mai întâi de toate trebuie să clarificăm un lucru: aceste substanţe şi produse cu efecte psihoactive sunt denumite în mod incorect etnobotanice, pentru că ele nu au nimic de-a face cu plantele. Sunt substanţe toxice, care, odată inhalate, au efecte echivalente drogurilor de risc şi de mare risc. Într-adevăr, sunt extrem de dăunătoare pentru sănătate şi produc efecte ireversibile. Suntem conştienţi de acest pericol şi acţionăm din răsputeri, atât pe partea de combatere, cât şi pe partea de prevenire a acestui flagel. Nu este o luptă uşoară, nu există soluţii miraculoase şi vreau să vă spun că nicio ţară nu a reuşit să elimine total consumul unor astfel de produse. Vă amintesc că în luna februarie a acestui an a fost emis un ordin comun interinstituţional, în baza căruia echipe mixte efectuează insistent controale în locurile în care se produc, se comercializează, se utilizează sau se consumă substanţe şi produse cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii. Vă pot spune că măsurile aplicate de prefecţi, autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile cu responsabilităţi în aplicarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri şi alte preparate stupefiante au determinat limitarea proliferării magazinelor care comercializează astfel de produse. Astfel, dacă în anul 2010 funcţionau un număr de 373 de magazine cu acest profil, în prezent mai funcţionează numai 26 de unităţi; aproape 350 de magazine au fost închise de anul trecut şi până acum. Şi vă asigură că nu ne vom opri aici. În perioada februarie - 5 iunie 2011 echipele de control au aplicat amenzi de peste 3,1 milioane de lei şi au confiscat peste 16.200 de plicuri care conţineau substanţe psihoactive. A fost suspendată activitatea a 124 de unităţi de desfacere şi au fost închise 102 magazine. Organele de cercetare penală au înregistrat 322 de dosare în care sunt cercetate 480 de persoane. Din luna februarie şi până în prezent, pentru 38 de persoane a fost aplicată măsura reţinerii. Vreau să întăresc din nou că rezultatele obţinute până în prezent nu semnifică slăbirea intensităţii acţiunilor de combatere a consumului, utilizării şi deţinerii de plante sau substanţe cu efecte psihoactive. O atenţie specială acordăm comerţului on-line şi ofertelor promovate de diferite persoane prin intermediul internetului. Prefecţii, serviciile publice deconcentrate de specialitate, reprezentanţii centrelor judeţene de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi autorităţile publice locale organizează în mod constant acţiuni în şcoli pentru prevenirea consumului de substanţe cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii, cât şi pentru promovarea de acţiuni educative pentru identificarea de activităţi alternative destinate pentru petrecerea timpului liber de către tineri. În licee se desfăşoară numeroase programe de prevenire pentru ca tinerii să conştientizeze riscul la care se expun, ca urmare a consumului cu produse cu efecte psihoactive. Numai în luna mai 2011 s-au desfăşurat 82 de acţiuni de prezentare a riscurilor medicale, a consecinţelor şi riscurilor asociate consumului de droguri şi aspectelor juridice şi legale asociate consumului de droguri în judeţele Botoşani, Buzău, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Mehedinţi, Sălaj şi Vâlcea. După cum ştiţi, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene au fost elaborate planuri de măsuri cu acţiuni concrete privind prevenirea consumului de substanţe cu efecte psihoactive. În şcoli au loc, pe întreaga perioadă a anului şcolar, variate acţiuni de prevenire, dezbatere în cadrul orelor de dirigenţie, mese rotunde cu specialişti din domeniul siguranţei publice şi al sănătăţii, lectorate cu părinţii pe tema fenomenului drogurilor la copii şi tineri, diverse activităţi culturale desfăşurate în scopul prevenirii şi consumului de tutun, alcool şi alte droguri. În cadrul centrelor judeţene de asistenţă şi consiliere pedagogică şi în cabinetele de asistenţă din şcoli, activează consilieri care au sarcina de a asista elevii şi familiile acestora în cele mai diverse situaţii. Stimaţi colegi deputaţi, Autorii moţiunii au făcut referire la Agenţia Naţională Anti-Drog, deplângând regresul acestei structuri. Dar cine a trecut agenţia pe linie moartă în anul 2009, nu cumva ministrul de interne PSD? Reorganizarea Agenţiei Naţionale Anti-Drog în 2009, trecerea sa în subordinea IGPR a însemnat pierderea personalităţii juridice pentru această structură şi pierderea statutului de ordonator terţiar de credite. Agenţia nu a avut o capacitate foarte bună pentru a-şi îndeplini rolul de coordonator al politicilor publice antidrog. Ca efect imediat al reorganizării, nu au mai putut fi accesate finanţări nerambursabile importante, care ar fi putut asigura implementarea unor programe de proiecte naţionale coerente de prevenire a consumului de droguri şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri. Nu mai insist asupra greşelii de a declanşa Agenţia Naţională Anti-Drog, timp de doi ani de zile. Eroarea a fost semnalată inclusiv în raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite. Important este că acum suntem în plin proces de operaţionalizare a Agenţiei, iar această structură va avea un rol important în implementarea politicilor de prevenire. Profit de acest prilej, pentru a vă anunţa că Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Naţională Anti-Drog, va lansa în curând un program amplu naţional de prevenire a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive. Programul, cu elemente de prevenire universală şi selectivă, conform analizei la nivel naţional a riscurilor de sănătate psihosociale şi de infracţionalitate asociate consumului şi traficului acestei categorii de substanţe, este corelat obiectivelor Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012 şi va avea ca scop diminuarea consumului şi accesului la aceste produse prin implementarea de proiecte şi campanii de prevenire adresate populaţiei, generate de categoriile demonstrate a fi vulnerabile la acest fenomen. Programul va fi implementat la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel local, cu sprijinul centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, prin intervenţii specifice asupra comportamentelor, atitudinilor şi practicilor existente, conform ariilor principale de prevenire a consumului de droguri, comunitate, mediu şcolar şi familia. Vom urmări prin campania derulată la nivel naţional creşterea gradului de conştientizare şi sensibilizare a populaţiei, în special categoria tânără, referitor la consumul de plante etnobotanice şi consecinţele acestora. Vor fi derulate activităţi de consiliere specifice, informare şi sensibilizare în mediile reacţionale, în cluburi, baruri, alte locuri de petrecere a timpului liber des frecventate de tineri aflaţi la risc privind consumul şi substanţele psihoactive noi. Stimaţi colegi, Am arătat care sunt acţiunile Guvernului României, ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale structurilor sale în domeniul antidrog. Aş mai adăuga la această componentă acest proiect de lege care, practic, în momentul de faţă, se află la Senat. Aştept, doamnelor şi domnilor deputaţi, autori ai acestei moţiuni, să ne sprijiniţi în procesul de legiferare a acestui proiect normativ şi aştept de la dumneavoastră, în acest sens, o dovadă de bună-credinţă. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Intrăm în dezbaterea grupurilor parlamentare. Îi dau cuvântul reprezentantului... primului reprezentant al grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Ştefan Pirpiliu. Vă rog.
			Domnul Ştefan Daniel Pirpiliu: Onorabil auditoriu, Dragi colegi din PSD şi PNL sau, mă rog, Alianţa Socialistă, cum vă numiţi mai nou, de fiecare dată când văd că aţi depus o moţiune trăiesc cu speranţa că aţi înţeles rolul unei opoziţii în cadrul democraţiei. La finalul lecturii fiecăreia dintre moţiunile dumneavoastră de până acum rămân cu un gust amar, pentru că îmi dau seama că în cei aproape 3 ani de mandat petrecut în Parlament nu aveţi nici cea mai vagă idee de ceea ce vă propuneţi de fapt prin aceste moţiuni. Mă tem că rolul dumneavoastră este doar să străluciţi la televizor sau doar să aruncaţi cu pietre şi să blamaţi fiecare dintre măsurile pe care le-a luat Guvernul până în prezent. (Rumoare, vociferări.) Cuvântul "soluţii" vă sună în vreun fel cunoscut? Şi aici mă refer la soluţii ce pot fi aplicate în societatea românească, soluţii viabile. Ţin să menţionez că discursurile politicianiste le puteţi utiliza la televizor, dar nu şi atunci când trebuie luate decizii practice pentru binele tuturor românilor. Îmi pare rău să văd că moţiunea cu care aţi venit azi în faţa noastră, pe o temă cu adevărat importantă şi de interes naţional, nu este decât un material foarte slab documentat în domeniu şi incoerent, la modul general. Îmi pare rău să vă spun că nu înţeleg ce urmăriţi cu această moţiune, pentru că nu furnizaţi soluţii concrete pentru stârpirea flagelului drogurilor uşoare. Acuzaţi Guvernul că a luat măsuri incoerente şi incomplete, uitând să amintiţi că ar trebui să fim conştienţi, cu toţii, că acest fenomen nu poate fi eliminat facil şi nici într-un interval de timp scurt. Aş spune chiar că sunt de apreciat eforturile Guvernului care, încă din februarie 2010, a emis o ordonanţă de urgenţă prin care a fost interzisă comercializarea unui număr de 36 de substanţe asimilate drogurilor. Era de acceptat ca cei care au câştigat milioane de euro din substanţele psihotrope să nu accepte înfrângerea şi să încerce să găsească alte modalităţi de câştig din drogurile uşoare. Iată însă că Executivul a venit cu o nouă hotărâre de guvern în completarea acestor substanţe, ba, mai mult, a venit şi cu o reglementare în sensul prin care s-a decis ca magazinele care vând aceste substanţe să fie obligate să comercializeze numai produse omologate de către ministerele de resort. Modul în care este respectată interdicţia va fi controlat de către Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Comunicaţiilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Autoritatea Naţională a Vămilor şi Garda Financiară. Practic, este o procedură prin care se urmăreşte interzicerea tuturor substanţelor periculoase care nu sunt reglementate în prezent de vreo lege. Vi se pare inacţiune din partea instituţiilor statului, aşa cum acuzaţi în textul moţiunii? O legislaţie flexibilă, adaptabilă tendinţelor emergente în domeniul drogurilor şi al substanţelor psihotrope este preocuparea primordială în toate ţările membre ale Uniunii Europene, iar din ianuarie 2006, 12 ţări au raportat adăugiri sau modificări ale listelor de substanţe controlate. În 2009, prin sistemul de avertizare timpurie au fost notificate oficial în Uniunea Europeană 24 de substanţe noi, iar acesta este cel mai mare număr raportat într-un singur an. Ca urmare, nu doar prin măsuri coercitive şi închidere de magazine se va rezolva această problemă, ci prin joncţiunea de proiecte şi programe naţionale de prevenire şi combatere. Stimaţi colegi din opoziţie, Ţin să subliniez că acum doi ani am avut prima iniţiativă de interzicere spre comercializare şi consum a substanţelor psihotrope din actuala legislatură, printr-un proiect de lege documentat pe baza materialelor de specialitate şi a raportărilor Observatorului European de Droguri şi Toxicomanie, un proiect de lege a cărui formă a fost preluată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2010. Mai precis, în respectivul act normativ s-au regăsit 15 din cele 16 substanţe propuse de mine pentru a fi înscrise în tabelele anexă ale Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare. Şi n-am fost singurul parlamentar al acestui partid cu preocupări în acest domeniu. Alţi colegi, precum Carmen Axenie, Silviu Prigoană, Cristian Petrescu, Sanda Maria Ardeleanu, Alin Popoviciu, centrându-şi eforturile pe identificarea unor modalităţi viabile de eradicare a acestui fenomen. La acel moment, preocuparea dumneavoastră faţă de acest subiect era, ca şi acum, doar la nivel declarativ, nu şi faptic, aşa cum se produce şi azi prin această moţiune, care desconsideră munca depusă de Guvern şi întreaga coaliţie pentru interzicerea drogurilor noi de pe piaţa românească. Mai mult decât atât, sunt impresionat în mod negativ de faptul că dumneavoastră nu v-aţi aplecat atenţia suficient asupra a ceea ce înseamnă fondul acestei problematici. România de după '89 s-a transformat dintr-o ţară de tranzit de droguri într-un stat cu un număr de consumatori care creşte - şi aici mă refer, în primul rând, la drogurile de mare risc. Noile droguri sunt doar cireaşa de pe tort în tot acest contest. Ţări mult mai dezvoltate din lume duc o luptă acerbă împotriva acestui flagel. În fiecare zi, în laboratoare, sunt create noi şi noi droguri şi ştiţi de ce? Câştigurile traficanţilor sunt impresionante. Lupta împotriva drogurilor nu se termină niciodată, iar motivaţiile pentru consum sunt incredibil de variate şi ţin de personalitatea consumatorului. Este un proces care se metamorfozează permanent. Vă atrag atenţia asupra faptului că modul în care trataţi problematica consumului de droguri noi, aşa cum sunt denumite de Observatorul European de Droguri şi Toxicomanie, este cel puţin superficială şi v-aş ruga să citiţi ultimele studii publicate de această instituţie europeană pentru a înţelege mai bine fenomenul. Dragi colegi, Criticaţi avizele negative ale Guvernului pentru că a fost refuzată sintagma de plante etnobotanice, fără să vă daţi seama că, de fapt, încercaţi să folosiţi un termen inventat într-o lege, fără să puteţi să-l explicaţi. Aveţi probleme cu terminologia, întrucât în Dicţionarul explicativ al limbii române termenul etnobotanic are următoarea definiţie: "Studiu al denumirilor populare ale plantelor." Vă rog frumos să clasificaţi plantele care sunt incluse aici. Sunt convins că nu puteţi. Am folosit acest exemplu pentru a vă dovedi superficialitatea cu care folosiţi fraze politicianiste în această moţiune. Dragi colegi din opoziţie, Acum sunteţi interesaţi de acest subiect al "etnobotanicelor", cu ghilimelele de rigoare, pentru că vă pare rău că nu aţi reuşit să aveţi iniţiative viabile pentru ameliorarea flagelului sau este doar un exerciţiu de imagine pentru a pune în umbră proiectul de lege al Guvernului, care prevede sancţiuni extrem de dure pentru comercianţi?! Aveţi nevoie de o moţiune pentru a vă ascunde incapacitatea sau vreţi doar să vadă electoratul că aţi avut o iniţiativă de interes naţional? Unde eraţi, stimaţi colegi, în 2009, când am depus primul proiect de lege pentru interzicerea acestor produse? Asta ar trebui să explicaţi la televizor. Singura explicaţie am primit-o de la o colegă de-a dumneavoastră în plenul Camerei Deputaţilor, când îmi spunea că n-am aranjat corect în pagină aceste substanţe. Putea să le aşeze dânsa, dacă se considera de specialitate. Avem o problemă de interes naţional şi nu este loc pentru o luptă de orgolii. Am fost deschis la discuţii pentru că am avut şi am capacitatea să înţeleg că trebuie să lucrăm toţi pentru a găsi cea mai bună soluţie. Vă mai pot recomanda o serie de lecturi pe această temă pentru ca, pe viitor, când veţi mai avea o moţiune pe această temă, să o puteţi documenta corespunzător şi să ne oferiţi posibilitatea să ne gândim serios dacă merită votată sau nu. Până atunci însă avem un act normativ propus de Guvern, ce va duce la interzicerea magazinelor ce comercializează droguri uşoare, avem o soluţie eficientă, pentru care merită să lăsaţi orgoliile deoparte şi să o votaţi cu responsabilitatea faţă de tânăra generaţie pe care o invocaţi în moţiunea dumneavoastră. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Îi dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Nicolae Bănicioiu.
			Domnul Nicolae Bănicioiu: Bună ziua! Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că am venit astăzi în faţa dumneavoastră ca politician şi ca om care se simte obligat de atitudinea în faţa unui flagel care provoacă foarte multe victime şi aş începe spunând că un elementar gest de bun-simţ este acela de a face măcar eforturi de a cunoaşte numele adversarului. Dacă tot este scurtă memoria la PDL şi chiar nu puteţi pronunţa USL sau vă este frică sau, nu ştiu, fugiţi ca cel cu coarne de tămâie, văd, de USL, atunci daţi-mi voie să folosesc şi eu alte sinonime sau alte abrevieri. Poate în loc de PDL vom spune şi noi de acum "Partidul Drogurilor Libere". Sau poate vă convine mai mult sinonimul "Partidul Hoţilor". Poate aşa o să vă amintiţi mai bine şi o să ştiţi ce este acela respectul şi cum trebuie să vorbiţi despre cei al căror nume îl cunoaşteţi. Vreau să spun că mă aşteptam la orice astăzi, la discuţii politicianiste, apropo de cum vorbea colegul meu, demagogie, dar nu mă aşteptam, în niciun caz, să văd un ministru al sănătăţii care vine aici şi ne vorbeşte despre o halucinantă confuzie. Poate în mintea Domniei Sale. Daţi-mi voie să vă citez câteva date pe care nici măcar ministrul sănătăţii am văzut că nu le-a pomenit aici şi sper, totuşi, să afle despre ce e vorba: "Efectele substanţelor etnobotanice 2010-2011. În 2011: 30 de morţi, 3.000 de internaţi şi 700 de mii de dependenţi." - după cum raportează ONG-urile. "30% dintre consumatori sunt minori." Potrivit unui raport al Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului: "Bugetul pentru programele de prevenire a consumului de droguri este, în România, cel mai mic din Uniunea Europeană. Zilnic, la spitalele din România ajung 4-5 tineri din cauza consumului de droguri. Numărul consumatorilor de etnobotanice - şi nu este o confuzie, stimate coleg - s-a triplat în 2010 faţă de 2009, iar în 2011 este în creştere." Vreau să vă mai informez, de asemenea, că Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) a acordat asistenţă pentru mai mult de 600 de mii de persoane 2009-2010. Iar ca să vă mai faceţi încă o idee despre amploarea consumului şi poate renunţaţi cu această ocazie şi la textele - greoaie, de altfel - de reprodus de aici, de la microfon, dar foarte politizate, vă dau exemplu de la Cluj. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj avea, în urmă cu un an, raportat câte un consumator pe săptămână. Astăzi, în 2011, are raportat unul pe zi, potrivit şefului unităţii de primiri urgenţe. Deci, stimaţi colegi, cine este lovit de o halucinantă confuzie, datele acestea sau domnul ministru? De asemenea, vreau să remarc şi prezenţa ministrului de interne astăzi aici, domnul Traian Igaş, care că înţeleg şi Domnia Sa, prin câteva dezbateri, se luptă cu acest flagel al etnobotanicelor şi vreo două-trei acţiuni aşa... din birou. De asemenea, se luptă şi cu poliţiştii. Aţi văzut, Poliţia română este în stradă astăzi aici. Măsura esenţială pe care a luat-o domnul ministru pentru a combate creşterea criminalităţii este aceea de a da poliţiştii afară. Şi mă gândesc dacă nu cumva, prin această măsură, îi încurajează pe cei care vând substanţe ilegale şi nu numai că-i încurajează, dar cu siguranţă îi lasă nepedepsiţi. Ne spunea Domnia Sa că au fost închise nu ştiu câte magazine. Păi, domnule ministru, n-aţi aflat de Polonia? Le-au închis pe toate. N-aţi aflat de alte state care au luat măsuri? Şi dumneavoastră veniţi şi ne spuneţi că aţi mai închis unu sau două? Nu. Închideţi-le pe toate, dacă vreţi să faceţi ceva.
			Domnul Traian-Constantin Igaş (din lojă): Uitaţi-vă la procente!
			Domnul Nicolae Bănicioiu: La ce să mă uit, că mă uit la mai multe, dacă vreţi, dar poate vă uitaţi şi dumneavoastră. Vreau doar să vă atrag atenţia că faceţi parte dintr-un guvern specializat în tăieri. Un guvern care aşa va rămâne în conştiinţa populară, un guvern al tăierilor. Unii zic şi "Guvernul Ciomu", dar din alte motive. Vreau să vă spun, totuşi, că aţi putea face pentru prima oară în istoria Guvernului Boc şi o tăiere benefică, aceea de a tăia aceste magazine de etnobotanice, de a tăia acest flagel, domnule ministru. Şi poate îi spune asta domnului Emil Boc şi poate împreună cu ministrul sănătăţii şi cu ceilalţi miniştri deveniţi conştienţi că de dumneavoastră depinde ca lucrurile să meargă în ţara aceasta. Nu este corectă atitudinea că este o problemă care nu priveşte ministrul sănătăţii sau Ministerul de Interne. Nu. E o problemă care priveşte în ansamblu Guvernul României, din care, din câte ştiu eu, se pare că faceţi parte. Nu vreau să vorbesc foarte mult, vreau doar să transmit un îndemn Guvernului care trebuie să intervină tranşant, clar şi decisiv. Spuneau că vin cei de la majoritate cu un proiect de lege. Întrebarea mea este de ce n-au venit cu o ordonanţă cât mai repede şi rezolvau problema cât mai uşor. Din păcate, eu cred că acest Guvern Emil Boc nici nu-şi doreşte acest lucru, nici nu este interesat şi probabil consideră că nici nu este rentabil sau, dacă nu mă-nşel, poate c-o ascultaţi pe domnişoara europarlamentar, care a spus foarte clar că militează pentru legalizarea drogurilor uşoare, şi atunci vă înţeleg decizia politică, deşi de iertat nu pot să vă iert nici eu şi nici părinţii copiilor care mor. De asemenea, vă mai spun un lucru pe care probabil îl ştiţi, cei care se ocupă cu acest comerţ se adresează unei categorii vulnerabile - tinerei generaţii, care consideră că este la modă acest lucru, şi efortul părinţilor, din păcate, şi al cadrelor didactice, oricât ar fi de mare, nu este de ajuns, şi aici numai intervenţia strictă şi categorică a statului poate să aibă o eficienţă. Nu vreau să spun lucruri mari, nu mă interesează efectul politic al declaraţiei mele, mă interesează efectul fiecăruia dintre noi la nivelul fiecărui tânăr care este afectat de acest flagel. Nu mai trataţi povestea doar strict politic, nu mai folosiţi cuvinte politicianiste, ci luaţi decizii, pentru că stă în pixul dumneavoastră. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea PNL.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: Deşi se pare că am rămas puţini, eu vă reţin atenţia vorbind despre "Cartelul domnului Boc". Pentru că, doamnelor şi domnilor colegi, în urmă cu mai bine de un an, am adoptat cu toţii aici, în plenul Parlamentului, o lege ce viza combaterea consumului şi comercializării de produse etnobotanice. Era o lege ce venea din Spitalul de Urgenţă Sfântul Ioan din Iaşi, avea avizul comisiilor de expertiză - vorbesc de Colegiul Medicilor, de Colegiul Farmaciştilor şi de Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Pentru această lege şi pentru aroganţa de a se lupta cu etnobotanicele, cu drogurile de sinteză, Spitalul de Urgenţă a fost desfiinţat, iar din motive obscure legea nu a fost promulgată şi a fost returnată spre reanalizare Parlamentului, în vederea alinierii acesteia la o ordonanţă de urgenţă născută prematur din prea plinul înţelepciunii Guvernului. Putem spune că a fost o premieră mondială, prin care o lege trebuie să aibă girul ordonanţei, şi nu invers, cum ar fi fost firesc. Ulterior, acest proiect legislativ a fost îngropat de parlamentarii din arcul guvernamental care îl votaseră. Astfel, românii au putut vedea încă o dată că instituţia Parlamentului poate fi şuntată de hiperactivul nostru prim-ministru, care a repurtat astfel încă o nouă victorie în lupta cu cetăţenii săi. Dar să ignorăm pentru moment eludarea repetată a rolului legislativ al Parlamentului României, precum şi dispreţul pe care reprezentanţii actualei puteri îl au pentru această instituţie. Nu acesta este obiectul discuţiilor de astăzi. Poate că lucrurile nu ar fi stat atât de rău dacă ordonanţa de urgenţă a Guvernului ar fi rezolvat eficient această problemă. Din păcate, nu este cazul. După cum am spus, actul normativ a fost născut în mare grabă. În calitate de medic de urgenţă vin zilnic în contact cu acest fenomen şi fac parte dintr-o echipă de cercetare care îl studiază. Din păcate, dimensiunile sale sunt departe de a se reduce. Din contră, în Iaşi şi în întreaga Românie a crescut numărul consumatorilor primiţi în unităţile de primire a urgenţelor după apariţia ordonanţei. În acelaşi timp, s-a constatat creşterea incidenţei în rândul elevilor, ajungând la aproape o treime din total. De asemenea, au apărut forme clinice caracterizate prin agresivitate şi acte autolitice, suicidare. Consumul, care înainte era de weekend, şi sfârşit de săptămână, şi de noapte, adică părea recreaţional, a devenit diurn şi se întinde uniform pe toată săptămâna. Aceasta arăta, pentru cine are ochi să vadă, că tinerii noştri capătă dependenţă la aceste produse. Ce a făcut Guvernul în privinţa comercializării produselor etnobotanice în tot acest timp? Cam ce a făcut în general pentru români. Adică aproape nimic! S-a făcut că ia măsuri şi a permis unor criminali, căci nu pot fi altfel clasificaţi comercianţii de astfel de substanţe, să se îmbogăţească. Nimic nu ne poate face să nu ne gândim că această condescendenţă legislativă nu este secundară unei cotizaţii către sferele puterii. Dar iată că marele strateg vrea să preîntâmpine această moţiune şi anunţă triumfal trimiterea către Parlament, pentru dezbatere, a unui proiect de lege vizând tocmai comercializarea produselor etnobotanice. Pentru mine personal principalul motiv de uimire îl constituie faptul că Guvernul nu şi-a asumat răspunderea şi asupra acestui proiect, dar, depăşind totuşi acest şoc, am citit ultima creaţie a laboratoarelor domnului prim-ministru. Din nefericire, proiectul legislativ, descris de premier ca fiind "foarte dur" pare întocmit de indivizi de acelaşi calibru ca şi întâiul constituţionalist al ţării. Ni se vorbeşte despre sancţionarea comercializării fără autorizaţie, dar să înţelegem de aici că vor exista unii, "cei aleşi", care vor avea autorizaţie pentru comercializarea acestor etnobotanice? Ni se vorbeşte despre retragerea şi reacordarea autorizaţiei de funcţionare a magazinelor de etnobotanice, dar în niciun caz despre închiderea definitivă a acestora. Această reacţie tardivă, făcută doar pentru a nu accepta proiectele legislative lansate de Parlament, este insuficientă şi ineficientă, pentru că masurile de prevenţie sunt excluse, nu se recunoaşte faptul că sub denumirea de substanţe psihoactive sunt comercializate droguri (fie ele şi "uşoare"), transformând problema traficului de droguri într-o chestiune ce ţine doar de protecţia consumatorului sau alte agenţii şi excluzând cu totul tocmai agenţia responsabilă de acest fenomen, Agenţia Naţională Anti-Drog. Este total neclară şi anevoioasă procedura propusă pentru reautorizarea magazinelor ce vând produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, ce permite, practic, menţinerea pe piaţă şi de acum încolo a produselor etnobotanice. Susţinem că tot ceea ce înseamnă substanţă psihoactivă trebuie comercializat doar în farmacii şi la indicaţia specialistului. De-a lungul timpului, guvernările Boc şi-au bătut joc de bolnavii cronici, de pensionari, de profesori, de mame, de poliţişti, de medici. Din păcate, nici copiii noştri nu pot scăpa de flagelul acestei guvernări. Poate măcar în al doisprezecelea ceas, în urma acestei moţiuni, România va recunoaşte că "nu toate frunzele sunt bune", iar Parlamentul va spune stop etnobotanicelor, adoptând proiectul de lege ce prevede 20 de ani de închisoare pentru cei care ne otrăvesc copiii. Deoarece constat că celor de la putere le plac sloganurile în engleză, nu pot să nu întreb, în numele părinţilor, miilor de copii intoxicaţi cu etnobotanice "O Românie high! Why?" Dar altfel, suntem invitaţi în Parlamentul Europei pe 29 iunie să susţinem experienţa în domeniul toxicologiei şi iniţiativelor legislative în Parlamentul European şi poate o directivă europeană va face ca aceste substanţe să fie interzise, pentru că se pare că în România nimeni nu vrea asta. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Îl invit în continuare pe reprezentantul Grupului UDMR Derzsi Ákos. Domnul deputat, vă rog.
			Domnul Derzsi Ákos: Doamnă preşedinte, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere că în ultima perioadă s-a înmulţit numărul moţiunilor împotriva Ministerului Sănătăţii - participăm la a treia, după cum ştiţi -, Grupul parlamentar al UDMR mi-a sugerat să mă prezint ca avocatul parlamentar al Ministerului Sănătăţii. (Aplauze.) Am să mă adresez în acest context. Departe de mine gândul să afirm că în sănătate totul este sănătos, după cum aţi afirmat şi dumneavoastră mai demult, însă de la problemele discutate în moţiunile anteriore, texte de altfel bine formulate, cu multe adevăruri, şi până la acest text de moţiune eu cred că există o distanţă foarte mare şi suflă un aer de neseriozitate. Nu pentru că tema nu ar fi una foarte serioasă - şi aici suntem de acord că această problemă nu suportă amânare -, ci prin modul cum se pune problema. Iniţiatorii afirmă că atât Guvernul, cât şi majoritatea parlamentară refuză să adopte măsurile de interzicere a comercializării etnobotanicelor, iar cu două pagini mai în colo susţin că lupta cu drogurile nu înseamnă doar militarea pentru interzicerea lor, ci, în primul rând, educarea maselor. Sunt perfect de acord cu dumneavoastră. Lipseşte cu desăvârşire educarea maselor. Dar, vă rog, nu puneţi doar în cârca noastră acest lucru. Noi, prin ministrul UDMR, cred că încercăm să facem această educare doar de doi ani, dar ne confruntăm cu lipsuri mari de cunoştinţe, pentru că profesorii de până acum nu şi-au ţinut orele. Permiteţi-mi să fac o paralelă între problematica interzicerii comercializării plantelor etnobotanice şi comercializarea materiilor pirotehnice de tip pocnitori, având în vedere că avem prezent şi pe domnul ministru de interne. Există legislaţie încă din 1996 privind comercializarea, manipularea şi utilizarea acestor tipuri de materiale pirotehnice, în timp s-a şi modificat legislaţia în domeniu, interzicând folosirea acestora şi ce constataţi în fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă: că de la mic la mare toţi devin câteva zile pirotehnişti şi nu trece un an fără accidente. Eu doar sper că nu tot domnul Cseke este de vină. Eu cred că ministerul condus de ministrul UDMR a întreprins toate măsurile din sfera sa de competenţă pentru a combate acest fenomen, dar problema este mult mai complexă decât se pare din tribune şi credeţi-ne că şi noi avem copii şi nu dorim să distrugem şansa generaţiilor tinere. Dar, dacă cineva crede că simpla interzicere, cum subliniaţi în textul moţiunii, rezolvă problema, este în al nouălea cer sau are stări de halucinaţie, euforie sau extaz. (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc domnului deputat. Dau cuvântul domnului deputat Păduraru, din partea Grupului parlamentar al PDL. Aveţi la dispoziţie zece minute. Vreau să precizez faptul că Grupul minorităţilor naţionale, Grupul deputaţilor independenţi şi ai celor care nu sunt afiliaţi unui grup nu participă prin intervenţii la dezbateri. Vă rog.
			Domnul Nicuşor Păduraru: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi deputaţi, Subiectul este unul extrem de serios şi pe care-l cunoaştem cu toţii de mai mulţi ani de zile. Subiectul etnobotanicelor nu este un subiect care să aibă o coloratură politică, ci este un subiect care necesită o atenţie din partea noastră, a tuturor şi care ar fi fost indicat să nu fie folosit ca rampă de imagine sau de notorietate publică de către unii colegi parlamentari, ci să fi fost tratat la fel de serios precum vor să fie moţiunea pe care eu o resping din start, pentru că nu este de substanţă. Este lipsită de consistenţă şi de seriozitate şi atinge, de altfel, nu doar subiectul fenomenului produselor etnobotanice, ci atinge, în acelaşi timp, şi aspecte, să zicem, cu o nuanţă politică, care nu aveau ce căuta dacă acest subiect ar fi trebuit să fie tratat în modul cel mai responsabil. Am citit această moţiune, pentru că ştiu că asta este principala condiţie pe care dumneavoastră vreţi s-o luăm ca bază de plecare în discuţie, şi m-au mirat două aspecte. Unu. Seriozitatea modului în care a fost redactată această moţiune. Sunt grave carenţe de exprimare, aproape metaforice, le-aş numi eu, poate că subiectul a influenţat pe cel care a creat sau consilierii n-au fost potriviţi sau nu aţi avut timp să verificaţi cu o mai mare atenţie textul pe care dumneavoastră l-aţi primit şi l-aţi citit. Şi o să vă citesc doar un text pe care dumneavoastră îl puteţi da, ca subiect de studiu, doamnei Andronescu, în zona educaţiei, pentru a explica dacă acordurile sunt potrivite şi cuvintele la fel. Faceţi referire, la un moment dat, că: "Aţi distrus fericirea reală a tinerilor, aruncându-i într-o realitate indusă artificial." Este foarte corect textul dumneavoastră, sper că l-aţi şi înţeles. În acelaşi timp, tot textul dumneavoastră mai face multiple referiri nu la subiect, ci la nivel guvernamental, deci practic aţi încercat să folosiţi un subiect serios doar pentru o moţiune. O moţiune care am certitudinea că va fi respinsă. Şi, ca să vă mai dau o demonstraţie, al doilea aspect la care am zis că fac referire, este seriozitatea PSD - de data aceasta doar PSD - raportată la propria lor reacţie. Ceea ce probabil că vă mai aduceţi aminte, dacă nu aţi uitat, dacă eraţi atât de atenţi pe acest subiect, este faptul că, în luna mai 2009, pe acest subiect, în afara unor iniţiative legislative depuse de mai mulţi parlamentari şi nu-i nominalizez, dar sunt din toate partidele politice, a fost şi o conferinţă de presă. Prima conferinţă de presă care a iniţiat, să zicem, dezbaterea publică asupra subiectului, dezbatere care nu a fost, din păcate, la timpul respectiv transformată în subiect de meditaţie pentru miniştrii de la acel moment. O manifestare pe care noi am făcut-o la Iaşi, pe care eu am organizat-o şi unde a fost invitat chiar şi domnul deputat Tudor Ciuhodaru, prezent astăzi aici, de faţă, a fost în luna mai la sediul IML - Institutul de Medicină Legală -, un loc în care nu am ţinut cont de coloraturi politice, ci am vrut doar să abordăm foarte serios subiectul, dar se pare că, de la un an la altul, o abordare serioasă se pierde, să spunem, şi acel moment a fost uitat. Vorbesc de seriozitatea unor miniştri PSD. În luna mai 2009, am avut trei interpelări. Trei interpelări adresate ministrului de interne, ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii. Cu neplăcere vă spun că textul din moţiunea dumneavoastră, în care faceţi referire la faptul că, şi citez: "O perioadă, punctele de vedere ale Guvernului prezentau un răspuns stereotip, susţinând că la nivelul Ministerului Sănătăţii se lucrează la un proiect de modificare..." şi textul dumneavoastră curge, din moţiune, ei, acele puncte de vedere erau semnate de domnul Bazac şi de domnul Nica. Dacă n-aţi ştiut, aveţi posibilitatea să le verificaţi public, pe site-ul Camerei Deputaţilor, la interpelările depuse de mine la timpul respectiv. Tot dumneavoastră faceţi o referire, la un moment dat, la inacţiunea Ministerului Sănătăţii, precum şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, care nu ar fi luat niciun fel de măsuri pentru... păi şi la momentul respectiv, atunci când vă întrebam propriii dumneavoastră colegi, unde era seriozitatea pe care dumneavoastră aţi vrea s-o aveţi şi astăzi? Un alt punct interesant, l-aş numi eu, tot în textul dumneavoastră, este acela în care faceţi referire, şi o să citez, de asemenea - deci lucrez cu materialul clientului, adică cu al dumneavoastră -, faceţi referire la faptul că sunt foarte multe asemenea magazine, să le spunem, amplasate în apropierea unor unităţi şcolare, cu toate că legislaţia interzice. Îmi pare rău pentru dumneavoastră din nou, doamna Ecaterina Andronescu, la timpul respectiv, ministru al educaţiei, în data de 18 mai 2009 primeşte o asemenea interpelare şi-mi răspunde doamna ministru că această problemă nu intra în sfera Domniei Sale. Aveţi ocazia dacă doriţi să citiţi aceste texte, ele sunt publice, sunt pe site-ul Camerei Deputaţilor. Atâta timp cât subiectul etnobotanicelor, aşa cum sunt ele cunoscute, este unul pe care orice parlamentar ar trebui să-l vadă într-o singură direcţie, şi anume aceea a rezolvării fenomenului, cred că ar trebui să fie un subiect de meditaţie pentru dumneavoastră, pentru că utilizarea politică sau declararea a orice că doar oricum nu contează dacă nu puteţi proba, nu este o probă de seriozitate pe marginea acestui subiect. Sper ca viitoarele interpelări democratice sau moţiuni pe care dumneavoastră e normal să le depuneţi într-o ţară democratică, să fie tratate cu mult mai serios atât din punct de vedere gramatical, cât şi ca substanţă.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Doamna deputat Sonia Drăghici, aveţi şapte minute la dispoziţie.
			Doamna Sonia-Maria Drăghici: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi parlamentari, România deţine din nefericire recorduri negative în multe domenii economice, sociale, financiare, demografice, după cum bine ştiţi, în prezent şi în sănătate. Ştiţi foarte bine că avem cea mai mare mortalitate infantilă, cea mai mică speranţă de viaţă, TBC şi boli cronice, printre care cele cardiovasculare şi decese de cauze evitabile, mult peste Uniunea Europeană. Acum avem şi droguri, de parcă n-ar fi destul că populaţia României se află într-o stare precară economică, de confuzie şi nesiguranţă privind stabilitatea familiei şi siguranţa locului de muncă. Tinerii noştri sunt nevoiţi să emigreze, iar cei ce nu o fac, ajung victimelor racilelor sistemului. Ce le rămâne lor? Infracţionalitatea şi delicvenţa juvenilă, promiscuitatea şi prostituţia, consumul de droguri şi depersonalizarea sunt premise grave ale unui viitor sumbru pentru România. De câţiva ani buni se ştie de apariţia acestor droguri uşoare pe piaţă, acestor substitute de droguri şi modul în care comercializarea lor eludează legea. Guvernul nu a luat aminte însă la strigătul de disperare al familiilor şi la situaţia gravă la care s-a ajuns. E o ruşine pentru România de astăzi. Suntem o ţară creştină cu o moralitate susţinută de educaţia primită în familie, în şcoală, de biserică şi totuşi ne punem problema legalizării prostituţiei, deşi nu luăm măsuri pentru a o combate şi punem în pericol viaţa oamenilor prin prezenţa acestui comerţ cu droguri. Chiar până la urmă vom ajunge probabil dependenţi de ele. Drogurile uşoare reprezintă un dezastru fizic, psihic, dar mai ales social. Nu se cunoaşte numărul deceselor, doar deputatul Bănicioiu ne-a spus o cifră, Ministerul Sănătăţii n-a îndrăznit însă s-o spună. Se ştiu efectele grave fizice şi cele psihice, dar nu se ştie însă ce se va întâmpla pe termen scurt, mediu şi lung cu aceşti oameni. Guvernul ne-a ameninţat cu acest proiect de lege. Ce-a făcut doi ani de zile? N-a ştiut ce se întâmplă? Toate cele 11 sau 20 sau iniţiativele legislative pe care le-am primit la Camera Deputaţilor la Comisia de sănătate au primit avizul negativ al Ministerului Sănătăţii, în speranţa că vom avea o lege bună. Sunt acum în posesia acestui proiect de lege. Ea cuprinde mai multe capitole. Dispoziţiile generale sigur că se referă la definiţii, dar apoi capitolul 2 se referă la autorizarea acestor produse, cuprinde 2-3 pagini de autorizare, de parcă am vrea să le autorizăm. Iar la capitolul 3, "Control şi sancţiuni", se spun nişte texte în care totul este destul de superfluu, adică în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc de a se efectua operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psiho-active, "împuterniciţii legali ai Ministerului Sănătăţii, ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare, însoţiţi de organele de poliţie, adoptă măsuri de precauţie". Dar cum vă închipuiţi, stimaţi colegi, că cei care se ocupă cu comercializarea acestor produse o dată se vor duce la autorizare sau se vor duce la autorizare ştiind că o vor avea oricum şi apoi, dacă comercializează alte produse, cum vor putea fi suspectaţi că o fac? Deci legea este destul de ambiguă, pentru că, după caz, spune că măsurile cuprind închiderea provizorie a locaţiilor în care aceste operaţiuni se desfăşoară. Eu vă spun că lucrurile vor continua aşa, pentru că legea nu are o listă, ar trebui să existe peste câteva sute, poate chiar mii de substanţe care să fie cuprinse acolo. Laboratorul central antidrog ar trebui să aibă sumele necesare pentru a verifica aceste substanţe, nu există nici în ordonanţa de urgenţă a Guvernului decât câteva dintre plantele care se folosesc, dar nu toate substanţele care există într-adevăr pe piaţă. Aşa că având în vedere aceste grave lacune, eu sunt convinsă că legea, aşa cum este, incompletă, şi atitudinea Guvernului nu va conduce la stoparea comercializării detestabile şi deplorabile de droguri uşoare. De aceea, aş vrea să întreb: oare cine îşi asumă răspunderea pentru ce s-a întâmplat până acum, pentru cei care au murit, pentru cei care au suferit şi cine îşi asumă răspunderea pentru copiii noştri, pentru cei care vin de-acum încolo şi neavând alte alternative, vor alege această alternativă. De fapt, vrem să acuzăm Guvernul pentru starea de sărăcie a populaţiei, care a făcut ca o ultimă alternativă pentru o fericire iluzorie a tinerilor să fie opţiunea drogul. Aceasta este acuzaţia principală, iar apoi ne putem pune nişte întrebări: vom avea o siguranţă a viitorului copiilor noştri? Va merita să mai avem copii? Mai merită ca un om normal fizic şi biologic să trăiască şi să muncească în România? Cu siguranţă că nu, atâta timp cât Guvernul României nu poate sau nu vrea să-şi facă datoria. În calitate de deputat şi trimis al poporului aici în Camera Deputaţilor, aş vrea ca România noastră să fie totuşi locul în care să trăim toţi, noi toţi, noi şi familiile noastre. De aceea, vom vota această moţiune. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Lucia-Ana Varga. Vreau să vă precizez că mai aveţi patru minute. Şi ar mai fi şi domnul deputat Horia Cristian.
			Doamna Lucia-Ana Varga: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi domni miniştri, Dezbatem astăzi moţiunea simplă "Un flagel naţional - plantele etnobotanice", prin care noi, opoziţia, tragem un semnal de alarmă asupra pericolului pe care-l are indiferenţa Guvernului Boc faţă de acest fenomen al consumului de droguri uşoare. Din nefericire, efectele guvernării din ultimii doi ani s-au făcut simţite şi în ceea ce priveşte transformările care au avut loc în mentalul colectiv şi individual al tânărului român. Poate mai mult decât oricând un tânăr din România va caracteriza viitorul ca fiind lipsit de speranţă şi va simţi apăsarea nu numai a greutăţilor economice, cât şi a incertitudinii cu care îi este proiectat viitorul. Tinerii din România au fost cei mai afectaţi de şomaj, de tăierile de salarii, de lipsa de perspectivă. Familia, cea care trebuie să ofere sprijin constant unui adolescent sau tânăr, este astăzi măcinată de grijile pentru supravieţuire şi tot mai mulţi părinţi observă prea târziu faptul că unii din copiii lor aleg calea viciului. Astfel, tot mai mulţi tineri sunt victimele consumului de droguri şi vizitatori frecvenţi ai magazinelor de vise. Nicio politică guvernamentală actuală, nicio măsură a autorităţilor nu îşi propune să recupereze această resursă importantă a tinerilor care se pierd iremediabil, statisticile oficiale arătându-ne că numărul acestora este în creştere. Unul din efectele cele mai dureroase ale politicii Guvernului Boc sunt aceşti tineri care se confruntă cu consumul de droguri. Numeroase cazuri de intoxicare şi chiar decese ale unor consumatori de astfel de plante ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru Guvern şi pentru coaliţia majoritară din Parlament, care însă refuză să adopte măsuri de interzicere a comercializării etnobotanicelor. Stimaţi colegi, Privesc amploarea fenomenului consumului de etnobotanice din România şi din punctul de vedere al unei mame. Mă gândesc cu groază la faptul că am un copil care poate avea acces în mod legal la consumul de droguri uşoare. Gândiţi-vă, stimaţi guvernanţi, stimaţi deputaţi din arcul majorităţii, că înainte de toate sunteţi părinţi. Recunoaşteţi că România are o problemă în acest domeniu şi acţionaţi ca atare. Nu vreau să cred că actualul Guvern vrea să menţină această stare de fapt. Nu vreau să cred că există interese economice care să menţină şi să susţină consumul de droguri uşoare. Fac un apel la dumneavoastră să recunoaşteţi că tinerii din România sunt expuşi acestor riscuri, fac un apel la dumneavoastră ca împreună să găsim o soluţie şi aici, în Parlament, să stopăm prin lege consumul de droguri. Astfel copiii noştri vor putea trăi într-o Românie sigură şi vor putea să-şi construiască un viitor. Votaţi această moţiune recunoscând astfel că avem o problemă şi că trebuie să găsim împreună soluţii pentru ea. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Aţi epuizat timpul. Un minut rămăsese PSD-ului. Domnul Surupăceanu vrea să facă o clarificare.
			Domnul Mugurel Surupăceanu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Două-trei chestiuni foarte scurte. În primul rând, vreau să salut prezenţa în sală a domnului Lazăr Gigel, preşedintele CIADO România, organizaţie extrem de activă în domeniul combaterii consumului şi traficului de droguri. În al doilea rând, vreau să fac o precizare referitor la invocarea unei greşeli gramaticale. Textul a fost făcut în proporţie de 90% de mine şi l-am dat pentru adăugarea câtorva paragrafe colegilor de la PNL şi PC, după care secretara l-a scris. Dacă undeva a fost o greşeală gramaticală, îmi cer eu scuze, probabil la momentul tehnoredactării computerizate cred că s-a strecurat o greşeală. Nu cred că în 9 pagini de lectură aţi mai găsit o altă greşeală, una cred că e admisibilă şi cred că se poate întâmpla oricui. În final, daţi-mi voie să vă spun că pe ansamblu, din ce am auzit la domnii miniştri, cu tot respectul cuvenit funcţiei dumnealor, vreau să vă spun că invocarea unui proiect de lege care a fost depus la Senat după data depunerii moţiunii de către USL, cred că e o chestiune incorectă. Moţiunile, de regulă, abordează subiecte şi politici pe care Guvernul le-a făcut până la momentul depunerii de către noi a acestui document intitulat moţiune simplă şi nu putem să abordăm, nu putem să justificăm politicile trecute cu un proiect viitor care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului după nu ştiu cât timp. Deci, cred că totuşi ar trebui să scoatem această abordare. În rest, eu vă mulţumesc pentru intervenţii şi sper că vom avea un vot pozitiv în sensul adoptării moţiunii.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Cu aceasta... Domnul Giurgiu, din partea deputaţilor fără apartenenţă, doreşte o intervenţie de un minut.
			Domnul Mircia Giurgiu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, O să fiu cât mai scurt. Am dreptul la 20 de secunde, dar o să încerc să mă încadrez măcar într-un minut. Eu vă mulţumesc pentru că mi-aţi acordat prilejul de a spune că, în sfârşit, Guvernul este bine că se implică, doar prin faptul că a pregătit un proiect de lege cred că nu e suficient, atâta vreme cât dacă nu putem să-l terminăm şi să fie adoptat până la sfârşitul lunii iunie, cred că ar fi bine ca Guvernul să preia unul din atâtea proiecte câte avem, vreo 24. Eu mă ofer să-l predau chiar pe al meu, în aşa fel încât să fie dezbătut şi adoptat până la sfârşitul lunii iunie. Altfel nu cred că vom putea să adoptăm acest proiect de lege foarte important pentru tineri, pentru viitorul copiilor noştri şi pentru fiecare dintre noi în momentul în care mergem acasă şi vedem câte probleme sunt peste tot. Eu vă mulţumesc şi sper ca acest proiect de lege important cu amendamentele care vor fi depuse să fie adoptat cât mai repede. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Cu aceasta, am încheiat dezbaterile. Invit Guvernul, dacă doreşte, să îşi exprime punctul de vedere. Mai doriţi vreo intervenţie? Nu. Vă mulţumesc mult. Atunci, încheiem astăzi şi ne revedem mâine la ora 10. Vă reamintesc că votul pe moţiune va avea loc mâine în sesiunea de vot final. O seară bună!
			După pauză
			Domnul Marian Sârbu: Bună seara! Stimaţi colegi, Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi vreau să întreb dacă domnul deputat Neacşu Marian se află în sală. Dacă nu se află, am să-l rog pe domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie, din partea Ministerului Sănătăţii, să trimită răspunsul în scris domnului deputat.
			Domnule deputat Nosa Iuliu, doriţi să interveniţi? Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Iuliu Nosa: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aştept răspunsul Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energetic.
			Domnul Marian Sârbu: E-n regulă! Din partea Autorităţii Naţionale de Reglementare, domnul vicepreşedinte Eugen Georgescu. Vă rog, domnule vicepreşedinte.
			Domnul Eugen Georgescu (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei): Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, Permiteţi-mi să exprim punctul de vedere al Autorităţii. Referitor la adresa domnului deputat Iuliu Nosa cu privire la modul de facturare a energiei electrice şi a gazelor naturale...
			Domnul Marian Sârbu: Vă rog să apropiaţi microfoanele mai mult. E-n regulă!
			Domnul Eugen Georgescu: Facturarea contravalorii serviciilor de furnizare reglementată a energiei electrice şi a gazelor naturale se realizează în conformitate cu prevederile contractelor comerciale de furnizare transmise spre semnare de titularii licenţelor de furnizare, care trebuie elaborate în conformitate cu prevederilor contractelor-cadru pentru furnizarea energiei electrice şi a gazelor naturale, în baza Ordinului preşedintelui ANRE nr.77/2009, cel de gaze naturale, respectiv Decizia nr.57/1999 a preşedintelui ANRE. Modalităţile de facturare a energiei electrice de către furnizori sunt reglementate prin regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumator, aprobat prin HG nr.1007 din 2004. Facturarea lunară a contravalorii serviciilor de furnizare reglementată se face după cum urmează: la energie electrică, facturarea se face de regulă lunar, cu excepţia cazului în care furnizorii şi consumatorii convin altfel. Facturarea se poate face pe baza autocitirii lunar, furnizorul facturează valoarea corespunzătoare indexului citit de consumatori şi comunicat furnizorului, telefonic, prin internet sau depus la casieria furnizorului. Indexul transmis de consumator furnizorului, acesta trebuie să fie transmis într-un timp anume, precizat pentru furnizor. În cazul în care consumatorul nu transmite indexul la termen se facturează fie pe baza citirii sau pe baza estimării consumului de către furnizor. Deci, există cazul convenţiei de consum cu valori convenite de către consumator cu furnizorul, sau în baza consumului estimat dat din istoric de către furnizor. Pe baza acestora se emite factura corespunzător valorilor de consum convenite, respectiv estimate. La gaze naturale, cantităţile de energie care vor fi facturate sunt determinate fie prin autocitirea indexului contorului de către consumatori şi transmiterea acestuia la furnizor, fie pe baza cantităţilor prevăzute în programul de consum, anexă la contract. Cantităţile estimate de energie sunt transmise de furnizori fiecărui consumator la semnarea contractului în funcţie de istoricul de consum sau în funcţie de profilul de consum, consumatorul având dreptul să solicite în mod justificat un alt program de consum faţă de cel propus de furnizor şi poate fi făcută această modificare oricând. Furnizorul procedează la citirea directă a indexului în luna a treia şi, după caz, procedează la regularizarea sumelor plătite în primele două luni. Având în vedere aspectele menţionate mai sus, precizăm că în situaţia în care consumatorul casnic nu doreşte să i se regularizeze cantităţile de energie electrică sau gaze naturale, la sfârşitul intervalului de citire, acesta are dreptul să transmită furnizorului indexul contorului determinat prin autocitire. Mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc. Dacă vreţi să adăugaţi ceva, domnule deputat. Vă rog, domnule vicepreşedinte, luaţi loc.
			Domnul Iuliu Nosa: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnule vicepreşedinte, Eu n-am făcut interpelarea să-mi prezentaţi dumneavoastră ordinele Autorităţii sau preşedintelui Autorităţii. Ştiţi că se facturează la gaz şi la energia electrică consum anticipat? Deci, eu, consumatorul, plătesc anticipat cantităţile de energie electrică şi gaze pe care ar urma să le plătesc. Interpelarea mea aici se oprea la a stabili dumneavoastră, şi nu mai vreau răspuns, nu vreau să reţin colegii şi să prelungim şedinţa. Problema este următoarea: nu cred că este normal să plătim anticipat o marfă pe care urmează ulterior s-o consumăm. Acesta a fost sensul interpelării mele. Mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Marian Sârbu: Vă mulţumesc şi eu. Domnule vicepreşedinte, doriţi să mai adăugaţi ceva? Vă rog. Foarte pe scurt, vă rog.
			Domnul Eugen Georgescu: Mulţumesc. Deci, nu trebuie să se plătească nicio cantitate în plus, în măsura în care ţine concret de consum sau de istoricul pe care-l am şi dacă se transmit indicii, prin autocitire la timp, se plăteşte exact cât se consumă. Sau prin programul... dacă constat două luni, trei luni, că îmi vine o cantitate mai mare de energie să o plătesc decât cea pe care am folosit-o, atunci mă duc la furnizor şi schimb programul de consum. Mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: E-n regulă. Sper că aţi trimis şi răspunsul în scris pentru ca domnul deputat să-l poată primi. Mulţumesc.
			Trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt: domnul deputat Anghel Stanciu are o interpelare; domnul Florin-Costin Pâslaru, şase interpelări depuse în scris; domnul Bogdan Cantaragiu, trei interpelări depuse în scris; domnul Varujan Pambuccian, o interpelare depusă în scris; domnul Mugurel Surupăceanu, zece interpelări depuse în scris; doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ion Dumitru, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Dan Gabriel Gospodaru, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Adrian Gurzău, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Horea-Dorin Uioreanu, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ciprian-Florin Luca, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ioan Cindrea, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Victor Cristea, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Aurel Vlădoiu, trei interpelări depuse în scris.
			Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Vă rog.
			Domnul Aurel Vlădoiu: La două mă opresc, domnule preşedinte de şedinţă. Domnului Daniel Funeriu, ministrul educaţiei, cercetării şi sportului, prin care solicit alocarea de urgenţă a fondului în valoare de un milion de lei pentru reabilitarea Grupului şcolar economic din Călimăneşti. Este singurul liceu din zonă care formează lucrători în domeniul turismului. În acest liceu elevii au obţinut premii interne şi internaţionale şi solicit să fie ajutat pentru că este nevoie să avem lucrători în domeniul turismului pentru a dezvolta aşa cum trebuie turismul în România. Şi a doua întrebare este adresată doamnei ministru Elena Udrea prin care solicităm alocarea de fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor care duc spre staţiunile turistice din judeţul Vâlcea, obiectiv prioritar şi al Guvernului şi al ministerului pe care îl coordonează. De asemenea, şi a drumurilor care duc către mănăstirile monumente istorice, Vâlcea ocupând locul doi după Bucovina, ca număr de monumente istorice, ca valoare istorică şi de patrimoniu. Rog să primesc răspuns la cele două interpelări care sunt, după părerea mea, foarte importante. Mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc.
			Continuăm prezentarea listei: domnul deputat Eugen Bejinariu, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Matei Radu Brătianu, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Ioan Holdiş, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Liviu- Bogdan Ciucă, patru interpelări depuse în scris; domnul deputat Cristian Mihai Adomniţei, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Gheorghe-Mirel Taloş, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Cristian Buican, patru interpelări depuse în scris; domnul deputat Daniel-Stamate Budurescu, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Andrei Dolineaschi, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Marian Neacşu, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Lucia-Ana Varga, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Mircia Giurgiu, 12 interpelări depuse în scris. Vă rog.
			Domnul Mircia Giurgiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, O să prezint o singură interpelare acum, restul le depun în scris. E vorba de interpelarea adresată domnului Emil Boc, prim-ministru, şi se referă la... obiectul interpelării îl reprezintă problemele cu care se confruntă locuitorii din comuna Floreşti, judeţul Cluj, care chiar dacă au de parcurs doar opt kilometri, trebuie să plătească 40 de mii de lei vechi, foarte mult pentru cursele care sunt efectuate dinspre Floreşti spre Cluj. Cu toată această situaţie şi cu toată nemulţumirea acestor locuitori, anul trecut, Guvernul a emis o hotărâre prin care s-a prelungit contractul fără să se organizeze licitaţie. Drept pentru care solicit domnului prim-ministru, îi anexez memoriul cu semnăturile a peste 500 de locuitori şi îi solicit să rezolve în cel mai scurt timp problema. Vă mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: Vă mulţumesc şi eu. Continuăm prezentarea listei: domnul deputat Angel Tîlvăr, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Nicolae Bănicioiu, o interpelare depusă în scris; doamna deputat Lucreţia Roşca, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Marian Ghiveciu, o interpelare depusă în scris şi domnul deputat Dan- Radu Zătreanu, o interpelare depusă în scris. Cu aceasta, încheiem şedinţa pentru prezentarea interpelărilor pe scurt şi vă doresc o seară plăcută.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 18,25.