Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.135/25-11-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
29-11-2023
28-11-2023 (comună)
27-11-2023
22-11-2023
21-11-2023
20-11-2023
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 15-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 noiembrie 2011

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,53.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și în a doua parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii deputați Dumitru Pardău și Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bună dimineața!

Țara merge bine, duduie! Ați observat și dumneavoastră.

Îl salutăm pe domnul Tinel. Bună dimineața! Ați venit din partea guvernării, nu? Sau sunteți opoziția guvernării? Ca să înțelegem. Că domnul Oajdea aseară nu mai știam cine e la televizor, el era cu ieșenii. M-am gândit că e domnul Simirad.

 
  Tinel Gheorghe - declarație politică intitulată Dacă cineva este înhăitat cu clanurile de interlopi din municipiul Urziceni, atunci acel cineva este primarul Sava Constantin;

Din partea Grupului democrat-liberal, domnul Tinel Gheorghe.

Aveți cuvântul domnul Tinel Gheorghe. Cât vreți dumneavoastră, că dacă nu e domnul Stanciu de la noi.

A! Domnul Mocanu va fi în locul domnului Stanciu astăzi.

   

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință, mulțumesc.

Mulțumesc colegilor care într-un număr atât de mare asigură astăzi prezența în sală.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Dacă cineva este înhăitat cu clanurile de interlopi din municipiul Urziceni, atunci acel cineva este primarul Sava Constantin".

Titlul acestei declarații reprezintă de fapt punctul meu de vedere politic cu privire la amploarea pe care a luat-o fenomenul în municipiul Urziceni și susținerea politică și administrativă de care se bucură clanul Mămăligă, din partea primarului Sava Constantin.

Recunosc că atunci când am fost întrebat de reporterul PRO TV, în data de 03.11.2011, în calitate de deputat de Urziceni, cu privire la arestarea unui polițist (ofițer superior) și a încă 10 interlopi, argumentele mele au fost mult explicate și explicitate, făcând o radiografie a sprijinului acordat de primarul Sava Constantin, fie în ridicarea unor construcții definitive pe domeniul public, fără ca beneficiarul construcției să dețină documente care să ateste că poate executa astfel de lucrări pe un teren din domeniul public, fie în ceea ce privește organizarea și adjudecarea unor licitații, după părerea mea cu încălcarea flagrantă a prevederilor legale, fie în ceea ce privește respectarea prevederilor Legii nr.215/2001 a administrației publice locale (refuzul de a valida în ședințele consiliului local excluderea unor membri PDL care au demisionat din partid), fie în ceea ce privește folosirea bazei sportive și încasarea banilor de către subordonații domniei sale, fără nicio jenă sau teamă că vor răspunde în fața legii.

Ei bine, după declarația mea din 03.11.2011 și difuzată de știrile PRO TV la o oră de maximă audiență (19:00), multă lume din Urziceni m-a întrebat dacă am auzit că primarul, vezi, Doamne, s-a simțit jignit, lezându-i onoarea, demnitatea și reputația și m-a dat în judecată. Sincer să fiu nu știu dacă este adevărat sau nu acest lucru, dar tot ce știu este că Sava Constantin nu va mai fi primarul Urziceniului din toamna lui 2012. Și asta nu pentru că nu mai vreau eu, ci pentru ca nu-l mai vor locuitorii orașului.

Nu eu îmi pierd timpul cu orele la restaurant "La Plopi" aproape în fiecare zi. Și al cui este restaurantul, domnule primar? Al lui Mămăligă, vor răspunde cetățenii orașului.

Nu eu timorez poliția locală când e vorba de acțiuni mai ferme pentru curmarea fenomenului infracțional îndreptate împotriva celor din clanul Mămăligă. De, nu m-au votat pe mine, ci pe dumneata! Ceea ce până la urmă nu este un lucru rău, dar asumați-vă, domnule primar - asta cu votul, dar și celelalte.

Și foarte multe lucruri pe care ți le vor auzi urechile la proces, dacă este adevărat că m-ai dat în judecată, domnule Sava Constantin.

Nu vreau să închei fără să-l avertizez public că nu face bine "antamând" bugetul orașului pe următorii 3 ani în anul electoral 2012, prin fel și de fel de credite, chipurile pentru dezvoltare, chiar dacă firmele beneficiare sunt se pare și unele ale PDL-ului.

În rest, să auzim de bine și să ne vedem sănătoși, vorba lui Tomazian.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din celebra localitate din estul României, lăcaș de cultură, de oameni valoroși, din celebrul "Arde Iaș", domnul Vasile Mocanu.

 
  Vasile Mocanu - declarație politică având titlul Un salariu de 200 de lei;

Aveți cuvântul, domnule Mocanu.

Vă rog frumos să vorbiți cât vreți dumneavoastră, pentru că astăzi avem onoarea și bucuria ca domnul profesor Stanciu să lipsească.

Urmează din Grupul minorităților, domnul Buciuta, după care, tot din zona Neamțului, celebrul Ioan Munteanu.

   

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Un salariu de 200 de lei".

Muncitorii de la Fortus, fostul Combinat de Utilaj Greu din Iași, au intrat zilele trecute în grevă. Motivul? Salariații au primit câte un salariu de 200 de lei. Da, ați auzit bine: 200 de lei! Un 2 urmat de două zerouri!

Cu 20 de ani în urmă, CUG Iași era una dintre cele mai mari întreprinderi ale Moldovei. În deceniul nouă al secolului trecut, societatea ieșeană, care se întindea pe o suprafață de câteva zeci de hectare, număra 15.000 de salariați și producea circa un milion de tone de oțel. Produsele sale erau exportate pe toate meridianele.

Astăzi, CUG Iași, rebotezat Fortus, a ajuns un teritoriu al intereselor oculte. Rechinii imobiliari îl vor demolat, pentru a pune mâna pe suprafețele uriașe de teren de sub halele de producție. Cei cu scaun la cap au dorit transformarea unei părți a societății în parc industrial. Iar muncitorii, acum doar câteva sute, au cerut doar să muncească și să fie remunerați decent.

Și au primit ca salariu 200 de lei!

Conducerea unității a dat vina pe unii clienți din străinătate, care au întârziat să plătească ce au cumpărat. Unii directori ai combinatului au și dat o fugă până în Olanda, ca să rezolve situația. Ei bine, n-au rezolvat-o! Dar bani pentru salariile uriașe ale celor din vârful întreprinderii s-au găsit de fiecare dată. Dar nu și pentru materia primă necesară sau pentru utilități.

Muncitorii se tem că asistă la ultima etapă a unui plan elaborat ce a urmărit de la început distrugerea societății. Neaprobarea planului de valorificare a activelor unității și declarațiile publice ale administratorilor judiciari, potrivit cărora unitatea nu o mai duce mult, au instaurat o stare de panică atât printre salariați, cât și printre clienții societății.

.... Locuri de muncă, muncitori, salarii decente!

Nu vă mai spun nimic aceste cuvinte, domnilor guvernanți?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

 
  Ștefan Buciuta - intervenție intitulată Simpozionul «Relații ucrainene, istorie și contemporaneitate» la Satu Mare;

Domnul deputat Buciuta are cuvântul.

Dați-mi voie înainte de a lua dumneavoastră cuvântul să citesc colegii care au depus în scris.

Din partea Grupului PDL: domnul Dănuț Liga, domnul Daniel Geantă, domnul Alecu Valeriu, domnul Constantin Severus Militaru, domnul Iacob Strugaru, domnul Răzvan Mustea-Șerban, Marius Rogin, Cornel Ghiță, Silviu Prigoană, Claudia Boghicevici, Rusu Valentin, Eugen Uricec, Ioan Balan, Călian Petru.

Domnule deputat, aveți cuvântul, din partea Grupului minorităților naționale.

A mai depus în scris și domnul Miron Ignat. Se pregătește domnul Ioan Munteanu.

   

Domnul Ștefan Buciuta:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează "Simpozionul «Relații ucrainene, istorie și contemporaneitate» la Satu Mare".

La propunerea Muzeului Județean Satu Mare ca Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) să se alăture la acțiunea pentru organizarea celui de-al V-lea simpozion "Relații româno-ucrainene. Istorie și contemporaneitate", conducerea Uniunii Ucrainenilor din România a răspuns favorabil, iar Președintele acestuia, deputatul Ștefan Buciuta a participat la deschiderea festivă a acestuia.

La simpozion au fost prezenți: prefectul județului Satu Mare, Radu Octavin Giurcă; vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, Adrian Stef; directorul Muzeului Județean, Liviu Marta; ministrul-consilier al Ambasadei Ucrainei în România, Yurii Verbytskyi; prim-vicepreședinți ai Uniunii Ucrainenilor din România (UUR), Petrețchi Miroslav și Macioca Mihai; secretarul general al UUR, Liuba Horvat; din partea Federației Sindicatului Liber din Învățământ, Liviu Marian Pop, precum și organizatorii și invitații.

Simpozionul "Relații româno-ucrainene. Istorie și contemporaneitate", care s-a desfășurat zilele trecute în Satu Mare, oraș multietnic din nordul României, având ca organizatori nu numai Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Consiliul județean Satu Mare și Muzeul Județean, dar și Uniunea Ucrainenilor din România, iar ca și colaboratori instituțiile academice de prestigiu din Ucraina: Universitatea Națională din Ujgorod și Universitatea de Stat "Transcarpatia".

Printr-o astfel de organizare, simpozionul evidențiază modelul unei colaborări fructuoase a specialiștilor din aceste două țări, simpozionul fiind o oportunitate de cunoaștere și aport reciproc în multiple domenii științifice.

Diversitatea subiectelor propuse se conturează într-o tematică pluridisciplinară, care prezintă istoria comună a celor două popoare de conviețuire într-o regiune multietnică; evidențiază raporturile și relațiile româno-ucrainene pe parcursul istoriei, politicile actuale de colaborare dintre cele două țări și de integrare europeană, aspecte ale relațiilor multietnice, păstrarea identității culturale, lingvistice și confesionale; analizează structura populației din Maramureș, Satu Mare și Transcarpatia în diferite perioade ale istoriei, raporturile dintre comunitățile majoritare și minoritare, evoluția sistemelor și a partidelor politice, reglementările politico-juridice ale partidelor din cele două țări etc.

În cadrul lucrărilor simpozionului s-au prezentat următoarele teme: Minoritățile naționale în optica Sindicatului Învățământului din România; Modalități de îmbunătățire a studierii limbii ucrainene ca limbă maternă în școlile generale cu limbă de predare în română; Sate și preoți din nord-vestul României în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea; De sărbători la românii din Transcarpatia-Ucraina; Fenomenul spațiului de frontieră în istoria relațiilor ucraineano-române; Problema "dublei cetățenii" în relațiile ucraineano-române; Minoritatea ucraineană în percepția istoriografiei române post 1989; Locuirea antică în nord-vestul României și Ucraina Subcarpatică; Prezența ucrainenilor din nord-vestul României în documentele vremii; Migrația ucrainenilor din Maramureș în zona de câmpie, reflectată în arhitectura populară; Comunitatea ucraineană din județul Satu Mare: aspecte economico-sociale etc.

O astfel de colaborare devenită tradițională are o importanță deosebită, deoarece promovează valorile specifice fiecărei comunități și demonstrează faptul că relațiile transfrontaliere reprezintă un dialog multietnic, intercultural, care se bazează pe cunoașterea reciprocă a valorilor spirituale, materiale, istorico-culturale, pe baza unor documente și studii științifice.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

 
  Ioan Munteanu - declarație politică intitulată Însămânțarea culturilor în toamna lui 2011;

Din partea Grupului parlamentar progresist, domnul Culiță Tărâță a depus în scris.

Domnul Ioan Munteanu, Grupul fără apartenență.

Dar ce sunteți supărat așa de dimineață, domnule Munteanu?

   

Domnul Ioan Munteanu:

Că l-ați dat pe Mircea Geoană afară.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

A plecat Mircea Geoană și vine cu dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Da.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aoleu!

Și la UNPR era la fel, erau speriați că-i dau afară.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Declarația mea politică se intitulează "Însămânțarea culturilor în toamna lui 2011".

Ce e drept e drept: anul agricol 2011 a fost unul foarte bun și asta datorită condițiilor climaterice, a priceperii celor care știu să lucreze pământul și nicidecum meritelor deosebite ale guvernanților, așa cum ni s-a spus în repetate rânduri. Din păcate, producția anului 2012 stă sub semnul incertitudinii, deoarece pregătirea terenului și însămânțările au fost mult întârziate din cauza secetei extreme și a lipsei de apă din sol. Un singur reper al grijii pentru soarta pământului pe care o au responsabilii din Ministerul Agriculturii: în această toamnă au fost irigate doar 46.000 de hectare din întreaga suprafață arabilă a țării! De ce doar atât de puțin, domnilor de la putere? Este cea mai mică suprafață irigată de-a lungul anilor în România.

După recoltarea culturilor de cereale din acest an, aceiași guvernanți, cei care acum nu scot o vorbă despre perspectivele agricole foarte sumbre, își asumau merite deosebite pentru recoltele obținute, inclusiv pentru ploile căzute la timp sau pentru condițiile optime de temperatură!

În fața acestei tăceri care exprimă nepriceperea, ar fi cazul să-i sprijinim cu câteva întrebări "ajutătoare":

- cum se pregătește pâinea anului 2012 ?

- ce facem pentru a asigura hrana oamenilor și a animalelor?

- ce produse agricole se vor exporta în anul 2012?

- ce contribuție va avea sectorul agricol la constituirea PIB-ului din 2012 și 2013?

La mijloc de noiembrie încă se mai seamănă, pentru că aceasta este indicația prețioasă pe care a dat-o agricultorilor ministrul de resort, cel care n-a făcut nimic pentru ca suprafețele irigate să fie mai mari ori ca energia electrică să fie mai ieftină. După ce că nu l-am auzit nici măcar o singură dată pe parcursul anului vorbind despre aspecte tehnologice ce țin de abecedarul agriculturii (printre care și epoca optimă de însămânțare), iată-l acum, la sfârșitul toamnei, cerându-le oamenilor să semene și iar să semene. Și ce dacă e târziu? Doar n-o face pe banii din propriul buzunar. În consecință, nu riscă nimic el!

După toate semnele, la Ministerul Agriculturii nu prea se știe care sunt culturile înființate în această toamnă și nici în ce stadiu de dezvoltare se află ele. Pentru a veni în sprijinul domnilor specialiști, le pot oferi datele pe care ar trebui să le cunoască cât se poate de bine: la rapiță, sunt însămânțate 340.000-350.000 hectare dintr-un total de 600.000 ha. programate. Din nefericire, doar 50.000-60.000 hectare au o vegetație care să asigure 1.000-1.200kg/ha, adică limita cea mai de jos a producției. Deoarece există certitudinea calamitării suprafețelor însămânțate, alte cheltuieli substanțiale vor trebui făcute pentru înființarea culturilor de primăvară pe aceste suprafețe.

Până la data de 31 octombrie, grâul a fost însămânțat în procent de 50%, adică un milion de hectare din cele 2 milioane programate. Probabil astăzi suprafața este mult mai mare pentru că s-a însămânțat în continuare. Plantele de pe întreaga suprafață înființată în această toamnă nu au răsărit decât într-un procent nesemnificativ.

La orz s-au semănat 130.000-140.000 de hectare dintr-un total de 205.000 ha. Ca și la celelalte două culturi prezentate, gradul de încolțire este destul de scăzut, iar șansele de a rezista la temperaturi scăzute sunt reduse.

În condițiile la care am făcut referire, ce speranță mai au agricultorii? Desigur, să mai plouă, iarna să fie cât mai blândă și să avem zăpadă, adică să aștepte din nou ajutor de la Dumnezeu, nicidecum de la lăudăroșii din minister. România are nevoie, cât mai repede cu putință, de politici agricole coerente, total diferite față de cele promovate astăzi. În absența lor, va fi tot mai greu să trăiești decent în România.

Ieri, am aflat din presă că bugetul alocat pentru agricultură în anul 2012 este mai mic decât în anul 2011; mai bine zis, cel mai mic din istorie. Adică din 206,5 miliarde lei alocați prin buget, agriculturii îi revin 14,5 miliarde lei. Așadar, doar 0,7%. Aș putea să spun fără rezerve că e o rușine ceea ce se întâmplă. Se adeverește prezicerea mea că agricultura va suferi pentru că nu are cine să se bată pentru resurse financiare, pentru politici agricole adecvate.

Miniștrii care vor să rămână pe funcție acceptă orice sumă pentru activitatea pe care o coordonează. Păcat! Oare de ce schimbă atât de mult oamenii când ajung în poziția de decizie, de ministru? Sacrifică totul, viața oamenilor. Pentru ce? Pentru ei doar. Este grav! România are nevoie de miniștrii competenți, nu de doritori ai unor demnități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulțumesc foarte mult.

Dați-mi voie să citesc colegii din Grupul parlamentar al PNL-PC care au depus declarațiile în scris: domnule Longher Ghervazen, vă rog frumos. Dumneavoastră sunteți la rând. Domnul Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Gheorghe Dumitrică, Mihai Donțu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Călin Potor, Bogdan-Liviu Ciucă, Cristian Buican, Dan Bordeianu, Mihăiță Calimente, Ioan Țintean, Horea-Dorin Uioreanu, Relu Fenechiu, Vasile Viorel Buda, Gigel Știrbu, Bogdan Țîmpău, Ana Lucia Varga, Mariana Câmpeanu.

Iar din partea Grupului PSD: subsemnatul, domnul Ion Călin, Ion Burnei, Georgian Pop, Ion Stan, Ana Gheorghe, Florin Iordache, Vasile Popeangă, Laurențiu Nistor, Neculai Rățoi, Marian Ghiveciu, Angel Tîlvăr, Ion Dumitru, Covaci Dorel, Luca Ciprian, Florin Pâslaru, Iuliu Nosa, Mircea Dușa, Vasile Gliga, doamna Manuela Mitrea.

 
  Ghervazen Longher - marcarea Zilei Naționale a Poloniei;

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ziua de 11 noiembrie 1918 este o zi memorabilă, o zi înscrisă cu litere de aur în cartea de istorie a Poloniei. După 123 de ani în care Polonia, împărțită între cele 3 mari puteri - Austria, Prusia și Rusia -, nu a existat pe harta Europei, iar odată cu încheierea Primului Război Mondial, ea și-a redobândit mult dorita suveranitate și independentă pentru care au luptat, cu prețul vieții chiar, generații întregi de polonezi.

Nu o dată s-a spus că România și Polonia au avut un destin comun. Edificator în acest sens este faptul că anul 1918 este un an memorabil și pentru români, este anul în care la 1 decembrie s-a săvârșit Marea Unire, an în care Transilvania, Bucovina și Basarabia au revenit în granițele lor firești.

Ziua de 11 noiembrie este sărbătorită de cei aproximativ 22 de milioane de polonezi risipiți pe întreaga lume. Este o zi în care se simt uniți cu patria strămoșilor lor.

Și polonezii din România au sărbătorit Ziua Națională a Poloniei prin întâlniri organizate în casele polone, spectacole, conferințe. Reprezentanții celor 14 asociații ale Uniunii Polonezilor au fost invitați, în ziua de 10 noiembrie, la Ambasada Republicii Polonia la București. Oaspeții au fost întâmpinați de domnul ambasador Marek Szczygieł, Excelența Sa, în scurta sa alocuțiune a subliniat importanța și semnificația sărbătorii naționale. De asemenea, a evidențiat faptul că anul acesta Ziua Independenței Poloniei are loc în timpul președinției Uniunii Europene a Poloniei.

La întâlnirea de la Ambasadă a luat parte și un grup de copiii, membri ai ansamblului folcloric Solonczanka din "Solonețu Nou", care a prezentat un scurt program artistic de cântece patriotice și dansuri. Prima piesă interpretată a fost Imnul Poloniei, care începe cu elocventele versuri: "Polonia încă nu a pierit / Atâta timp cât noi trăim".

În încheiere se cuvine să mulțumesc poporului român și autorităților că noi, polonezii din România, putem să sărbătorim Ziua Națională a Poloniei și să ne simțim printre ai noștri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulțumesc foarte mult.

Dați-mi voie să declar închise declarațiile politice.

 
  Valeriu Alecu - declarație politică intitulată Ce facem cu supraproducțiile?;

Vreți să fiți dumneavoastră ultimul? N-am cum să vă refuz. E o zi mare astăzi. M-am trezit la 8,30 să ajung la 8,40 la birou. Ce nu fac eu pentru guvernarea asta?

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

   

Domnul Valeriu Alecu:

Declarația politică vizează domeniul agriculturii.

Stimați colegi,

De mai bine de 20 de ani ne tot dorim ca agricultura românească să se dezvolte, să crească, să înflorească și să producă suficient pentru ca mesele românilor sa fie îmbelșugate.

Tot de atâta timp fermierii români au tot investit și au investit, cu speranța că producția agricolă să devină un motor de dezvoltare si pentru comunitățile rurale românești.

În același timp, produsele agroalimentare din import "fac legea" pe piețele romanești, impunând prețuri fie de dumping, fie supraprețuri pe produse.

În anul 2011, Dumnezeu și-a arătat fața și către fermierii români. Plata la timp a subvențiilor, precum și precipitațiile generoase în momentele critice ale culturilor ne-au adus producții de care și raportările fostului regim comunist ar fi invidioase.

Cereale din belșug și de bună calitate, legume de tot felul, nutrețuri pentru animale, struguri dulci și o perspectivă bună pentru vinul din anul aceasta.

Din păcate, fericirea fermierilor se transformă cu repeziciune în tristețe. Asta pentru că în dinamica economiei agricole nu trebuie doar să produci mult și bun, ci trebuie să mai și valorifici în condiții bune producția. Cu alte cuvinte, dacă producțiile se fac în câmp, banii se fac în piață. Or, la acest capitol fermierii români au mai pierdut un examen, acela cu viciile pieței locale, precum și a puterii de negociere, care din păcate este extrem de scăzută.

Acapararea piețelor interne de comercializare de către rețele ilicite i-a pus pe producătorii români în imposibilitatea de a-și valorifica produsele. Cantități însemnate de castraveți, gogoșari sau cartofi s-au depreciat, ajungând la gunoi, în loc să ajungă pe mesele românilor, la preturi avantajoase.

Cred că trebuie să demarăm în cel mai scurt timp un amplu program de facilitare a pătrunderii fermierilor români pe piața locală, dar și pe piețele externe. Mai trebuie să încurajăm fermierii să investească în capacități de stocare proprii, să alocăm sume mai mari pe acele măsuri care duc la creșterea valorii adăugate, să îmbunătățim structura organizatorică a acestora, pentru a nu fi obligați să valorifice recolta odată cu strângerea acesteia, la prețuri derizorii, ci atunci când piața reclamă aceste produse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulțumesc mult.

Dragi colegi,

Domnule deputat Rățoi,

Doamnelor și domnilor,

Închidem ședința de astăzi de declarații politice din 15 noiembrie.

Vă urăm o zi frumoasă! Și celor de la PDL le urăm o guvernare utilă!

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian Mocanu - declarație politică despre Bugetul dezamăgirilor;

Domnul Adrian Mocanu:

"Bugetul dezamăgirilor"

Cu o întârziere de aproximativ o lună față de termenul legal, dar mai devreme decât de obicei, Guvernul a transmis Parlamentului Proiectul de buget pe anul 2012. Așa cum ne-a obișnuit, Ministerul de Finanțe nu dorește să comunice suficiente date. Tot ce-a fost în stare să facă a fost să posteze un document pe site, fără să ofere minime explicații despre întocmirea lui. Mai grav este faptul că informațiile sunt incomplete, pentru că lipsesc Anexele 1-3, adică esența bugetului. O încercare timidă de a explica câteva situații din proiectul de buget face consiliera primului-ministru, Andreea Paul Vass, pe blogul personal, în două articole succesive: unul în care ne prezintă principalii indicatori ai bugetului și altul în care ne explică de ce cresc sau scad bugetele principalelor instituții centrale.

Citind explicațiile doamnei consilier se impune discutarea câtorva aspecte:

- În anul electoral 2012 scade bugetul Autorității Electorale Permanente și cel al Ministerului Administrației și Internelor, responsabile cu organizarea alegerilor. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care nu avem nici registru electoral, nici cărți de alegător, ambele instrumente fiind prevăzute expres de legislația electorală. Ca să nu mai vorbim de logistică necesară, de nevoia evidentă de a asigura o minimă pregătire membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și de alte cheltuieli care asigură un proces electoral corect și transparent. Dar cui îi trebuie alegeri corecte și transparente?

- Din punct de vedere politic este o mare greșeală creșterea bugetelor Administrației Prezidențiale și ale serviciilor de informații. Nu pot înțelege de ce se reduc bugetele majorității ministerelor, ale instituțiilor implicate în alegeri în mod direct și de ce cresc bugetele unor instituții implicate în mod indirect în alegeri (serviciile de informații).

- Bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale crește în plină criză cu o sumă importantă (peste 50 de milioane, creștere de aproximativ 25%), în principal pentru a cumpăra licențe în școli. Adică Guvernul României prevede bani pentru Microsoft, pentru că nu e în stare să folosească alte soluții de rezolvare. Se gândește oare cineva la ce comisioane se învârt aici?

- Scad bugetele pentru Ministerul Culturii, Academia Română, pentru Radio și Televiziunea publică. Ce să facem, este criză, putem trăi și fără cultură în viziunea Guvernului.

- De asemenea, rămân înghețate salariile bugetarilor, pensionarilor și angajaților din companiile de stat, deși în termeni reali ele vor scădea datorită inflației atât din anul 2011, cât și celei de anul viitor.

- Neașteptat, scade bugetul pentru culte. Cum va înghiți oare Biserica Ortodoxă Română situația aceasta? Vom vedea. Însă poate să fie doar o aparență, pentru că ne așteptăm din nou anul viitor la vestitele "amendamente uninominale" pentru biserici și mănăstiri. Iar cu această ocazie ni se reamintește că în anul 2011 Guvernul a alocat suplimentar, din fondul de rezervă, 35 de milioane pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

- Și pentru că am adus în discuție acest subiect, oare cât va fi valoarea fondului de rezervă la anul? Cetățenii nu au cum să știe pentru că lipsesc anexele, după cum vă spuneam...

Singura speranță care ne-a mai rămas este ca acest proiect de buget să fie modificat semnificativ de către Parlamentul României.

    Marin Almăjanu - declarație politică intitulată: Încă un buget de coșmar!;

Domnul Marin Almăjanu:

"Încă un buget de coșmar!"

Bugetul anului viitor va fi cel mai sărac buget pe care îl va avea România de foarte mulți ani. Deficitul bugetar nu va ajunge nici pentru plata costului datoriei publice.

Modul în care este construit actualul buget reflectă de fapt caracterul de tip "securist" al statului sub guvernarea Băsescu-Boc, care pune accentul pe instituțiile de forță. Astfel, puterea a decis să reducă din fondurile destinate muncii, educației, culturii, agriculturii și să aloce mai mulți bani Administrației Prezidențiale și serviciilor de informații.

Orice variantă de deficit sub 2% este nerealizabilă în 2012. Obiectivul mascat al actualului guvern este ca anul viitor să ajungă tot la un deficit de 3% sau peste, dar să utilizeze prin rectificări repetate miliarde de euro în scopuri electorale.

În anul 2012 se preconizează peste 11 miliarde de lei dobânzi la datoria publică, reprezentând peste 2% din PIB. Aceasta înseamnă că, de fapt, dacă tot deficitul se duce pe datoria publică, practic, finanțarea sectorului public se va face cu un buget excedentar. Toate alocările vor fi dramatic reduse față de 2011.

Consolidare fiscală înseamnă normalizare și mai bună funcționare a statului. Un stat care nu-și îndeplinește responsabilitățile fundamentale este un stat care se vlăguiește, nu care se consolidează. De aceea, ideea reducerii deficitelor pe spinarea bolnavilor cronici, prin reducerea dramatică a cheltuielilor pentru educație, sănătate, cultură și cercetare, prin înghețarea pensiilor și reducerea veniturilor bugetarilor, nu este un pas spre stabilizare, ci este o continuare a destabilizării.

Guvernul vorbește în permanență de creșterea investițiilor. În realitate, însă, din 2008 investițiile scad întruna - investițiile străine directe, aflate printre principalele motoare ale creșterii economice, au scăzut de la 9,5 miliarde euro în 2008, la sub 2 miliarde de euro în 2011. Așa cum merg lucrurile sub actuala guvernare, este posibil ca în 2012, în privința investițiilor străine directe, să vorbim deja în termeni de zecimale.

Rata investițiilor (totalul investițiilor în PIB) a fost de 32% în 2008 și scade la 20% în 2011. Cheltuielile de capital scad în termeni reali în 2011, față de 2008, cu aproape 30%.

Faptul că în fața acestei situații dramatice premierul Emil Boc și membrii Cabinetului anunță pentru 2013 deficit bugetar 0, iar noi știm că numai plata dobânzilor va fi 2% din PIB, arată că avem un guvern inconștient care învață mai degrabă din practicile anilor ’80 ale lui Nicolae Ceaușescu, decât din manualele de democrație.

    Teodor Atanasiu - declarație politică cu tema La piovra portocalie;

Domnul Teodor Atanasiu:

"La piovra portocalie"

Până unde mai poate ajunge corupția portocalie, devenită deja o imensă caracatiță, similară celebrei la piovra italiană? Se pare că tentaculele portocalii nu mai au nicio limită, crescând în lungime cu o viteză nemaiatinsă până acum de vreun alt guvern sau partid în istoria României!

Vă întrebați de ce România nu a mai ieșit deloc din criză sau unde sunt banii românilor în aceste vremuri grele?

De la domnul Băsescu și Boc nu am auzit altceva în ultimii trei ani, decât faptul că nu mai sunt bani pentru pensii, salarii, pentru educație, sănătate, administrație, mame, bebeluși, asistență socială etc. Dar toate aceste imense sume irosite în neant, toate acele proiecte extrem de costisitoare și nefolositoare nimănui, plătite uneori de zeci de ori mai mult decât valoarea lor reală, valurile șocante de șpăgi și comisioane practicate la vedere, nu înseamnă doar sifonarea aproape totală a banilor publici ridicată la politică guvernamentală?

Cât vor mai fi tolerați în fruntea guvernului, a primăriilor sau a consiliilor județene cei care adună bani publici cu sacul, pentru propriile lor hămesite buzunare sau pentru pușculița imensă, fără fund a partidului-stat? Este oare o stare de normalitate faptul că primari ai PDL, secretari de stat sau secretari generali de ministere fac coadă la DNA ca la supermarket sau că aceștia sunt prinși în flagrant și arestați pe bandă rulantă, de parcă corupția în masă în PDL este un lucru de cinste?!

Acest partid fără rușine și fără scrupule întinde îngrijorător de mult coarda ilegalităților, dovadă vie fiind cazurile din ce în ce mai dese de învinuiți sau arestați ce provin direct din rândurile sale.

Dacă și înlocuitorul domnului Boc la Primăria Clujului n-a mai prididit să inventeze noi forme de cadouri necuvenite, de tipul shoppingului la mall pe banii altora, a mitei de 100.000 de euro dintr-un foc, a excursiilor în țări exotice sau a cazării la cele mai scumpe hoteluri din București, mă întreb cum stau lucrurile în alte județe celebre, precum Neamț, Suceava, Arad sau Alba, unde scandalurile de notorietate au ținut mereu prima pagină a ziarelor fără să se cerceteze nimic?!

Probabil că și acest scandal referitor la primarul Clujului, deosebit de intens mediatizat în aceste zile, are de fapt menirea de a ascunde alte lucrurile mai grele pentru populație, pe care intenționează să le pună din nou în aplicare falimentara echipă Băsescu-Boc și se va stinge la fel de repede, ca și cel privind infracțiunile din Portul Constanța, cel din vămile de pe granița cu Moldova sau cel cu fondurile europene, însușite preferențial de domnul Botiș.

Oare nu a devenit o certitudine pentru toată lumea faptul că PDL nu are și nici nu a avut ca prioritate, vreodată, problemele românilor sau bunul mers al economiei și al instituțiilor publice, ci numai îmbogățirea unor marcanți membri ai săi și stăpânirea despotică a țării?!

    Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică ce are ca subiect O politică energetică corectă - oportunitate pentru dezvoltarea României!;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

"O politică energetică corectă - oportunitate pentru dezvoltarea României!"

În contextul puternicei crize economice pe care România o traversează, sectorul energetic poate reprezenta o resursă imensă pentru revigorarea economiei românești, fapt care poate duce la creșterea gradului de bunăstare și securitate a cetățenilor români, dar și la consolidarea poziției țării noastre în rândul statelor Uniunii Europene.

În egală măsură, un succes în implementarea unui proiect energetic viabil ar contribui la creșterea standardului de calitate și competitivitate al economiei românești în comparație cu alte piețe economice europene. De aceea este necesară asumarea de către toți actorii politici a unui nou proiect economic național pe termen mediu și lung, centrat pe două componente: infrastructură și competitivitate.

Ca parlamentar al Partidului Național Liberal, cred că este nevoie cât mai curând de însușirea unui acord privind noua strategie energetică, care să fie centrat pe cinci componente de principiu majore și nenegociabile: consacrarea în domeniul energiei, a regulilor pieței libere; creșterea eficienței energetice; sporirea ponderii energiilor regenerabile în mixul energetic; asigurarea securității în aprovizionarea cu resurse energetice; menținerea accesibilității consumatorilor la produsele energetice; reducerea pierderilor energetice.

În plan practic, vor trebui urmați câțiva pași concreți prin care se va urmări:

a. soluționarea problemei arieratelor companiilor de stat din domeniul energetic (cu deosebire Compania Națională a Huilei (CNH) și Termoelectrica);

b. aplicarea unui program ferm de închidere treptată a capacităților învechite și ineficiente;

c. îndeplinirea standardelor de mediu pentru unitățile de producere a energiei;

d. reducerea riscurilor hidrologice pentru producția de energie electrică în Centrala nucleară de la Cernavodă;

e. înlăturarea formelor de subvenționare mascată a sectorului energetic;

f. asigurarea unei perspective clare pentru industria cărbunelui;

g. înlocuirea actualelor CET-uri cu sisteme de cogenerare de înaltă eficiență.

Ca parlamentar ce reprezint județul Hunedoara un astfel de demers are o semnificație mult mai complexă. Pentru noi, hunedorenii, este important să redăm județului nostru statutul de zonă prioritară în industria energetică, valorificând la maximum capitalul de resurse, infrastructură și tradiție în acest domeniu.

Astfel, unul dintre obiectivele noastre este realizarea Complexului Energetic Hunedoara. În strategia energetică promovată de către Partidul Național Liberal, acest obiectiv poate fi atins în trei faze. În prima fază se realizează identificarea sectorului rentabil în cadrul CNH și reorganizarea administrativă a CNH. În faza a doua se realizează o formă de asociere între unitatea de producere a huilei rezultată din reorganizarea CNH și termocentralele de la Mintia și Paroșeni. În faza a treia se inițiază o investiție de o capacitate de 500 Mw la Paroșeni și una de peste 600 Mw la Mintia, care va permite realizarea unui complex energetic. Grupul nou de la Paroșeni va permite reducerea cheltuielilor de transport și asigurarea pe termen lung a viabilității activităților miniere în Valea Jiului.

Partidul Național Liberal și-a asumat prin Strategia energetică promovată atingerea unui deziderat important pentru România: sporirea producției de energie a României cu cel puțin 15% în orizontul anilor 2020, astfel încât obiectivele privind creșterea independenței energetice a României, a gradului de bunăstare a cetățenilor, precum și transformarea țării noastre într-un partener competitiv pentru celelalte state europene să poată fi atinse.

    Călin Potor - declarație politică: - O nouă măsură «pozitivă»a guvernului - înghețarea salariilor și pensiilor;

Domnul Călin Potor:

"O nouă măsură «pozitivă» a guvernului - înghețarea salariilor și pensiilor"

Românii vor trebui să strângă cureaua și anul viitor, așa cum au fost obligați s-o facă și în 2011, din cauza măsurilor de austeritate impuse de guvernul boc, cu litere mici, evident. Conștienți că se află într-un an electoral, guvernanții nu-și mai permit să mai bage mâna în buzunarele românilor, iar atunci se mulțumesc să le înghețe salariile și pensiile, care tot un fel de furt se poate numi.

Deputații puterii au adoptat săptămâna trecută Ordonanța de urgență nr.80/2010 care cuprinde amendamente ale Comisiei pentru buget, potrivit cărora anul viitor pensiile și salariile vor fi înghețate. Este cât se poate de clar că votul celor 146 de deputați ai puterii îi condamnă pe cetățeni la încă un an de sărăcie și demonstrează clar, dacă mai era nevoie, că actuala guvernare duce o politică împotriva cetățeanului român, bazată pe minciună și demagogie ieftină.

În același timp, coaliția de guvernare a aruncat o fumigenă în mass-media, pe surse, anunțând că s-a decis creșterea salariilor și indexarea pensiilor în a doua jumătate a anului 2012. Decizia coaliției de guvernare reprezintă un fel de anestezic pe care puterea ni-l servește nouă, românilor, din două în două luni.

Pentru prima jumătate a anului viitor FMI a cerut prudență, iar în a doua parte a lui 2012 majorările nu pot fi efectuate din cauza Legii responsabilității ministeriale, fapt confirmat chiar de ministrul de finanțe, gheorghe ialomițianu, cu litere mici. Acesta a declarat luna trecută în Parlament că pensiile și salariile nu pot fi indexate din a doua parte a anului 2012, prin rectificare, deoarece Legea responsabilității fiscale interzice astfel de măriri cu șase luni înainte de alegeri.

Pe de altă parte, reprezentanții USL au discutat la întâlnirea cu Delegația FMI chestiunea revenirii salariilor la nivelul de dinaintea tăierilor și a indexării pensiilor. USL susține asumarea clară, prin proiectul de buget, a acestor măsuri nu de la mijlocul lui 2012, ci chiar de la începutul anului viitor. Sunt convins că dacă nu se angajează prin buget aceste măsuri, ele nu vor putea fi onorate, iar prin amânarea lor până în semestrul al II-lea al anului 2012, pdl încearcă să păcălească din nou populația.

    Călin Potor - declarație politică:- pdl sfidează adevărații revoluționari;

Domnul Călin Potor:

"pdl sfidează adevărații revoluționari"

O știm cu toții, există riscul unei noi recesiuni în Europa, cu consecințe intempestive asupra nivelului de trai în scădere al românilor, și cu siguranță România nu va fi ocolită. Este la fel de adevărat că criza a obligat guvernele din toate statele importante ale lumii să inițieze programe de austeritate care au provocat mari suferințe populației. A făcut-o până la cote necontrolate, comițând greșeli incalificabile (vezi mărirea cotei de TVA), și guvernul boc, cu "b" mic.

Problema pe care eu doresc să v-o prezint astăzi este atitudinea sfidătoare, lipsa de inteligență, de loialitate și profesionalism cu care acest guvern își promovează actele normative, vădind un adevărat dispreț față de spiritul legii și față de categoriile sociale sau profesionale afectate. Cel mai recent exemplu este maniera scandaloasă, hoțească, incredibilă prin care a reușit să treacă prin Camera Deputaților Ordonanța de urgență nr.80/2010 prin care blochează sine die nu numai indexările de pensii și salarii în anul 2012, indexări promise în fața națiunii cu doar câteva luni în urmă, ci anulează abuziv în totalitate, fără nici o explicație logică, indemnizațiile "Luptătorilor pentru Victoria Revoluției din Decembrie 89", acordate prin Legea nr.341/2004.

Vreau să fiu bine înțeles, și eu ca și toți revoluționarii din județul Alba (Alba Iulia și Cugirul sunt "Orașe-Martir ale Revoluției Române") suntem de acord că în rândul revoluționarilor sunt mulți impostori și trebuie să se facă ordine în certificatele acordate. Uniunea Asociațiilor de Revoluționari din Alba a înmânat primului-ministru emil boc un memoriu în care cere amendarea de urgență a Legii nr.341/2004, astfel, încât după reanalizarea tuturor dosarelor, impostorii să fie eliminați nu numai din rândul luptătorilor, ci și din rândul așa-zișilor "răniți" și "decedați" în legătură cu evenimentele din decembrie 1989.

În memoriul respectiv s-au dat exemple concrete de milițieni bătuți de populație (17 la număr), de cetățeni răniți în banale accidente auto (15 la număr), de milițieni aflați în autoturisme care nu au oprit la somația armatei și au fost împușcați, de bețivi care s-au tăiat cu cuțitele când s-au încăierat între ei. S-a dat chiar numele unui terorist ucis în timp ce încerca să fugă după ce a fost prins. Toți aceștia au obținut certificate medicale la timpul respectiv și profitând de ambiguitățile Legilor nr.42/1990 și nr.341/2004 au obținut fraudulos titluri de revoluționari cu rang de "rănit" sau "decedat în legătură cu evenimentele din Revoluție". Toți aceștia își vor păstra indemnizațiile așa-zis reparatorii, potrivit manipulării lui emil boc și a echipei sale de pseudominiștri.

S-a creat astfel situația aberantă în care cei care s-au aflat de cealaltă parte a baricadei, sau au fost victimele unor accidente rutiere sau de alt fel, le vor râde în nas pe stradă celor care și-au riscat cu adevărat viața în Revoluție. Cei care au ridicat baricade în calea tancurilor și le-au apărat cu piepturile goale, cei care au ridicat și condus mulțimile împotriva regimului comunist, înainte de fuga dictatorului Ceaușescu, dar nu au avut "norocul" (în ghilimele) să fie împușcați mortal sau răniți, sunt considerați de pdl niște impostori. În același timp, milițienii și securiștii bătuți de populație, precum și victimele unor accidente rutiere, fără nici o legătură cu Revoluția, sunt eroi care merită recunoștința nației.

Halal, domnilor guvernanți! Iată ce se întâmplă când în loc să discuți temeinic modificarea unei legi, sfidezi Parlamentul și introduci hoțește amendamente la un act normativ, fără nicio legătură cu legea respectivă, mizând pe vremelnica majoritate parlamentară.

Deputații coaliției (pdl ca urmaș al FSN se consideră de sorginte revoluționară) s-au mobilizat exemplar pentru a vota această aberație impardonabilă, care nu le face deloc cinste pentru că umilește națiunea română. Ministrul ialomițianu, tot cu litere mici, a strecurat pe furiș la Comisia pentru buget finanțe și bănci niște amendamente la OUG nr.80/2010, fără nicio legătură cu sensul acelei ordonanțe.

Întrebarea mea este: de ce s-a apelat la un gest reprobabil în loc să se amendeze Legea nr.341/2004 și să se reanalizeze de urgență, în 2-3 luni, toate dosarele, așa cum au cerut adevărații revoluționari? Sau de ce nu li s-a redus un procent, și nu în totalitate, din indemnizații, cum s-a procedat cu alte categorii, până la amendarea legii? Și, mai ales, de ce i s-a luat indemnizația, anticonstituțional, doar unei singure categorii de revoluționari și nu la toți, din moment ce există suspiciuni legate de toate dosarele?

Prin maniera heirupistă în care guvernează, guvernul boc sfidează valorile morale ale țării noastre. Nu arunci odată cu apa murdară și copilul din copaie. Mă întreb, oare pe cine mai au de sfidat, în România, pdl și actualii guvernanți? Chiar se uită că fără decembrie 1989 acest Parlament și acest guvern nu ar fi existat?

    Călin Potor - declarație politică:- Cine este adevărata țintă a scandalului de la Cluj?;

Domnul Călin Potor:

"Cine este adevărata țintă a scandalului de la Cluj?"

Scandalul de la Cluj, în care primarul și unul dintre vicepreședinții consiliului județean, oameni de seamă ai pdl, au fost băgați după gratii, nu este altceva decât o reglare de conturi între diferitele grupări din partidul aflat la putere. Acest duel se duce, cum altfel, prin intermediul Direcției Naționale Anticorupție. Cazul de la Cluj dezvăluie însă și sistemul bine dezvoltat de afaceri a autorităților locale pe banii statului, față de care premierul emil boc, cu litere mici, este direct responsabil. În fapt, boc l-a propus și l-a girat pe actualul primar al municipiului Cluj-Napoca, sorin apostu, și l-a susținut asiduu pe finul său, alin păunel tișe, pentru ocuparea funcției de președinte al Consiliului Județean Cluj.

Având în vedere derularea ultimelor evenimente de la Cluj, în care oamenii pdl sunt duși buluc la DNA și se emit mandate peste mandate de arestare, nu este exclusă nicio răfuială la nivel de vârf, în care să fie vizat însuși premierul boc, ca girant al reprezentanților pdl din Cluj. Evoluția viitoare a situației va arăta dacă boc va fi tras la răspundere sau nu... De asemenea, este de văzut dacă intervențiile DNA, în aceste cazuri, vor stabili în ce măsură întreaga filială pdl de la Cluj a fost sau nu implicată în afaceri cu banii publici.

    Călin Potor - declarație politică:- Viitor fără perspective România are!;

Domnul Călin Potor:

"Viitor fără perspective România are!"

Toți indicii economici arată fără echivoc că România stă mai rău în prezent decât în urmă cu trei ani, când se presupune că s-a declanșat criza. Sub guvernul boc, cu "b" mic, deficitele bugetului de stat (nominal, real, ca procent în PIB) au fost în permanență mult mai mari decât în 2008. În 2008 deficitul a fost de 3,9%, în 2009 de 7,2%, în 2010 de 6,8%, iar în 2011 este estimat la 4,7%-4,8% din PIB.

În plus, o mare vulnerabilitate o reprezintă datoria publică și costurile ei. Cheltuielile cu dobânzi au fost următoarele: în 2008 - 3,9 mld. lei; în 2009 - 6 mld. lei; în 2010 - 7,3 mld. lei; în 2011 - la nouă luni - 6,5 mld. lei, preliminat pe întregul an 8,6 mld. lei; în 2012 (estimat) - 11,4 mld. lei. Dacă guvernul va asuma pentru 2012 un deficit bugetar de sub 2% din PIB, el nu va ajunge nici pentru plata dobânzilor. Practic, în anul 2012, cu o țară adâncită în sărăcie, România va plăti pentru datorii aproape cât tot bugetul public al sănătății.

În cea mai mare parte reducerea deficitului de cont curent se datorează prăbușirii investițiilor străine și interne. În anul 2008 investițiile străine în România au fost de 9,5 mld. euro, în anul 2009 s-au prăbușit la 3,5 mld. euro, în anul 2010 au coborât din nou la 2,6 mld euro. În anul 2011 preliminatul ne duce la 1,8 mld. euro, iar Comisia Națională de Prognoză ne spune că rata investițiilor (totalul investițiilor raportat la PIB) scade dramatic an de an, de la 32% în 2008, la 26,6% în 2009 și la doar 22% în 2010. Potrivit INS, investițiile au scăzut în primul semestru al acestui an, asta în condițiile în care economia urmează să crească cu 1,5%.

Reducerea deficitului bugetar, lăudabilă ca intenție, nu se poate face sustenabil decât pe baza creșterii economice. Pentru actualul guvern, însă, reducerea deficitului bugetar este doar un scop în sine pe care își propune să-l atingă exclusiv prin reduceri de cheltuieli. Nu se va reuși astfel decât limitarea perspectivelor de creștere economică. Oferă bugetul perspective pentru viitor? Nu. Vom vorbi doar despre o continuare a măsurilor de austeritate, nu și de o perspectivă de relansare economică, iar românii vor trăi și mai prost anul viitor. Să nu mai vorbim că foarte mulți dintre ei vor ieși extrem de greu din această iarnă...

    Claudia Boghicevici - declarație politică cu subiectul: Meseria-i brățară de aur;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Meseria-i brățară de aur"

Acum că s-au liniștit apele în cazul dezastrului de la bacalaureat, putem să gândim situația la rece și să propunem noi soluții la situația existentă. S-a făcut o adevărată dramă la televizor pe acel subiect, subiect care nu sunt eu în măsură să-l comentez, dar ceea ce pot comenta sunt măsurile propuse ulterior.

Doamna Andronescu a venit cu o propunere pe care eu am perceput-o ca pe o glumă proastă, pe când dânsa o trata cu toată seriozitatea, și atunci am înțeles cât de importante și profitabile sunt universitățile.

O societate normală presupune diversitate, presupune ierarhie, presupune existența unui lanț, așa reușește să se dezvolte și să progreseze o societate. În ultimii ani s-a demonitizat foarte mult accesul și importanța urmării unei facultăți. A devenit în concepția publică ca fiind obligatoriu să urmezi o facultate, bineînțeles că și universitățile s-au arătat foarte deschise pentru apetitul acesta superficial de a urma o școală universitară.

Astfel ne-am trezit cu o grămadă de absolvenți pe piața muncii, o piață incapabilă să absoarbă acești șomeri cu diplomă, care au urmat o facultate doar de dragul de a avea studii superioare.

Cred că a sosit momentul să renunțăm la ipocrizie și să recunoaștem că societatea românească are nevoie și de oameni fără studii superioare, are nevoie și de meșteșugari, meseriași în toate acele domenii practice care încet-încet încep să dispară... (pantofari, coafori, frizeri, tăbăcari, croitori, mecanici, ceasornicari, bijutieri etc.)

Legea meșteșugarilor vine în sprijinul acestor meseriași care au nevoie de susținere și de o organizare, astfel încât această pătură a societății să fie reanimată, să se înmulțească și să aducă acea plusvaloare de care este atât de multă nevoie.

Acest proiect de lege își propune să organizeze toți meșteșugarii, să le faciliteze accesul la târguri și expoziții, să-i încurajeze să transmită mai departe secretele meseriei, și promovează cultura și tradiția românească, asigurând astfel conservarea și perpetuarea moștenirii naționale.

Cred cu tărie în această lege și mai cred că avem nevoie de meșteșugari pentru a fi întregi, așa cum până la urmă cu toții avem locul nostru sub soare. A venit vremea ca și pentru această categorie socială să răsară falnic soarele.

    Eugen Constantin Uricec - declarație politică despre Cine se sperie de independența procurorilor?;

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Cine se sperie de independența procurorilor?"

Nu aș putea spune că urmăresc cu prea mare satisfacție faptul că agenda zilnică a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție este extrem de încărcată. Mi-aș dori ca România să fie o țară în care slujbașii legii să nu aibă o sarcină prea mare și prea multe spețe de anchetat. Aceasta ar presupune o țară fără corupție și fără fapte ilegale săvârșite de cetățenii ei.

Din nefericire, acest pământ făgăduit nu se află nicăieri pe harta lumii, ci doar într-o lume idealistă. Nici America, nici Germania și nici altă democrație consolidată nu a reușit să înlăture flagelul corupției, cu atât mai mult o țară care abia s-a născut în lumea statului de drept și pentru care instituțiile nou create au nevoie de sprijin și credibilitate mai mult decât de orice.

Nu putem să negăm că, în ciuda clauzei de salvgardare cuprinsă în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, eforturile cele mai mari în sensul înlăturării acestui stigmat au fost făcute de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Că ne place sau nu, Domniile Lor încearcă să restabilească în România respectul pentru lege și pentru câștigurile licite.

În ciuda tuturor vocilor rele, că cineva anume ar controla activitatea acestor slujbași ai legii, constatăm fără vreun dubiu că Domniile Lor nu au vreo piedică în a cerceta faptele potențial ilicite ale oricui cetățean român, indiferent dacă este sau nu un apropiat al puterii politice sau al opoziției.

Este tragic faptul că munca acestor oameni este purtată cu rea-voință pe drumul discreditării. Singurul fapt care ar trebui să ne nemulțumească este faptul că munca Domniilor Lor ajunge în fața unor instanțe care nu întotdeauna fac util acest efort.

Problema centrală a discursului celor care se tem de profesionalismul și imparțialitatea procurorilor români, este legată de temerea ca nu cumva aceștia să își facă real datoria. Și atunci, cel mai la îndemână este să discreditezi prin calomnii activitatea unor slujbași ai legii.

Martoră acestei atitudini ostile față de activitatea procurorilor români este "liniștea asurzitoare" din perioada guvernării Năstase sau Tăriceanu. Erau atunci mai puține fapte ilegale? Nu, cu siguranță.

Iar pentru cei care cred că procurorii mai sunt subordonați cumva sau cuiva, îi asigur că aceștia nu mai sunt nici speriați, nici subordonați și nici impresionați de persoana care săvârșește fapte ilegale, fiind conștienți că fiind imparțiali sunt mai puternici și mult mai sprijiniți de societatea românească.

    Cornel Ghiță - declarație politică: Legea-cadru a asistenței sociale - o lege importantă pentru reforma sistemului de asistență socială;

Domnul Cornel Ghiță:

"Legea-cadru a asistenței sociale - o lege importantă pentru reforma sistemului de asistență socială"

Declarația de astăzi se referă la Legea-cadru a asistenței sociale.

De 20 de ani românilor li s-a tot promis bunăstarea pe datorie, cu pensii, salarii și ajutoare sociale plătite din bani pe care nu îi avem și atunci îi împrumutăm. Așa am ajuns în 2011 să avem 19,994 miliarde lei cheltuieli cu asistența socială, în condițiile în care împrumutăm bani să acoperim un deficit bugetar de 4,4%.

Reforma sistemului de asistență socială înseamnă dreptate în sistemul de asistență socială, o alocare corectă, transparentă a banilor către cei care chiar au nevoie de ajutor, direcționarea banilor către cele mai sărace categorii de persoane, dar și eliminarea din sistemul de asistență socială a persoanelor care fraudează cu bună știință bugetele și așa insuficiente.

Prin Legea-cadru a asistenței sociale limităm dependența oamenilor față de ajutorul statului și îi încurajăm să fie activi în societate.

Știm cu toții că acum primesc ajutor de la stat multe persoane apte de muncă, dar care s-au obișnuit să trăiască din puținul de la stat. Pe acești oameni îi încurajăm, prin noua lege, să intre pe piața muncii și le acordăm:

- majorări ale beneficiului de asistență socială acordat;

- prelungirea perioadei de acordare a beneficiului de asistență socială cu maximum 3 luni din luna încadrării în muncă;

- în schimb, cei care refuză un loc sau cursurile de formare/recalificare vor primi mai puțini bani din asistența socială sau chiar vor pierde acest ajutor;

- stimulente pentru suplinirea unor servicii sociale;

- angajatorii care încadrează în muncă persoane cărora li se acordă beneficii de asistență socială pot beneficia, în condițiile legii, de facilități fiscale sau de altă natură.

O mare problemă era, până acum, că oameni nevoiași, de mult ori cu probleme medicale, erau puși pe drumuri și chemați să completeze seturi de dosare. De acum încolo, prin noua lege simplificăm toată această birocrație care mai mult încurca decât să ajute. Vom avea o singură cerere în care vor fi cuprinse toate beneficiile de asistență socială de care are nevoie o familie/persoană. În plus, cetățenii vor veni la un singur birou unde vor depune aceste cereri și nu vor mai fi plimbați de la o instituție la alta

Am avut un adevărat hățiș în asistența socială, în care se pierdeau și funcționarii și beneficiarii. Un hățiș care a și permis fraudarea sistemului, pe ideea cu cât e mai confuz, cu atât e mai ușor de păcălit sistemul.

Tocmai pentru a putea focaliza mai bine nevoile cetățenilor și a distribui corect și eficient banii, vom împărți asistența socială în 4 mari categorii, corelate cu practica din UE:

- măsuri pentru prevenirea sărăciei și riscului de excluziune socială;

- asistență socială a familiei și copilului;

- asistență socială a persoanelor cu nevoi speciale;

- alte tipuri de ajutoare și facilități.

Cele patru categorii de beneficii sociale cuprind, la rândul lor, următoarele 9 tipuri de alocații, indemnizații și facilități:

- venitul minim de inserție - se instituie prin unificarea actualului venit minim garantat, a alocației pentru susținerea familiei și a ajutorului pentru încălzirea locuinței;

- alocația de stat pentru copii - se menține din prestațiile actuale;

- alocația de plasament - se menține din prestațiile actuale

- indemnizații, stimulente și ajutoare creștere copil - se mențin din prestațiile actuale care privesc indemnizația pentru creșterea copiilor și stimulent lunar (OUG nr.111/2010) și cele 7 tipuri de indemnizații și ajutoare care se acordă persoanelor care au în îngrijire copii cu handicap între 0-7 ani, acordate în baza Legii nr.448/2006;

- indemnizații persoane cu nevoi speciale - se instituie alocația lunară pentru persoanele cu dizabilități, rezultată din unificarea indemnizației lunare și a bugetului complementar pentru persoanele cu handicap, prevăzute în prezent de Legea nr.448/2006; se instituie indemnizația de îngrijire pentru asigurarea îngrijirii personale la domiciliu a persoanelor cu nevoi speciale (preluare din sistemul actual);

- indemnizație lunară de hrană HIV/SIDA - se menține din prestațiile actuale și se elimină alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap HIV/SIDA;

- ajutor pentru persoane refugiate - se menține din prestațiile actuale;

- ajutorul de urgență - se menține din prestațiile actuale și va cuprinde inclusiv ajutoarele financiare și cele pentru tratamente în străinătate care se elimină;

- facilități - se mențin din facilitățile actuale, respectiv contribuțiile de asigurări de sănătate (beneficiari de VMG și de indemnizație pentru creșterea copilului), transport persoane cu dizabilități, subvenționare dobânzi credite pentru persoane cu dizabilități etc.

    Costică Macaleți - intervenție ce are ca temă 14 noiembrie - Ziua Mondială a Diabetului;

Domnul Costică Macaleți:

"14 noiembrie - Ziua Mondială a Diabetului"

Ziua Mondială a Diabetuluiare loc în fiecare an, în data de 14 noiembrie, la inițiativaFederației Internaționale de Diabet(IDF), cu sprijinulOrganizației Mondiale a Sănătății. Această zi este marcată la nivel internațional de toate asociațiile membre ale IDF, de furnizorii de servicii de sănătate, cât și de persoanele afectate dediabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupradiabetului.

Acest eveniment are ca scop să ofere o mai bună informare persoanelor care suferă dediabet, reprezentând și o manieră de implicare și de informare a publicului, în general - cei care au persoane apropiate care suferă de această boală, publicul larg, profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice.

Diabetul este una dintre cele mai frecvente boli cronice netransmisibile ale secolului XXI, din categoria bolilor endocrine, care afectează în prezent peste 346 de milioane de oameni din întreaga lume, potrivit ultimelor statistici ale Organizației Mondiale a Sănătății. Prin complicațiile sale, diabetul este principala cauză a orbirii, a amputațiilor și a insuficienței renale. Prevalența diabetului este în continuă creștere, iar OMS estimează că până în 2030 numărul deceselor cauzate de diabet se va dubla.

În România,diabetul afectează peste un milion de persoane. Aproximativ 2.800 sunt copii, iar numărul lor este în creștere, ca urmare a stilului de viață nesănătos.

Ziua Mondială a Bolnavilor de Diabet, marcată ieri la nivel național, aduce noi statistici îngrijorătoare la Botoșani. Numărul bolnavilor de diabet a depășit deja bariera de 10.000, județul fiind pe un loc fruntaș pe țară și la această boală, după ce statisticile l-au plasat în primele poziții și la hepatită și cancer. Datele statistice prezentate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) arată că, la finalul primei jumătăți a acestui an, nu mai puțin de 10.861 de persoane figurau în evidența medicilor specialiști ca suferind de diabet zaharat, în medie, lunar înregistrându-se 90-100 de cazuri noi în fiecare lună. Dintre bolnavii cu diabet, 2.037 sunt insulino dependenți și alți 8.763 sunt noninsulino dependenți. Printre diabetici se numără și copii, 33 având vârste între 0-14 ani. Modul de alimentație complet nesănătos și stilul de viață din această perioadă fac ca majoritatea bolnavilor să fie din rândul populației active.

Mă declar ferm în favoarea unei educații active de prevenire și combatere a diabetului și încurajez pe cei care suferă de această maladie, familiile și prietenii lor, să continue să lupte cu boala și urmările ei și să fie exemplu pentru ceilalți, pentru că ei trebuie să controleze boala și nu să se lase controlați de ea.

    Cristian Buican - declarație politică intitulată: Buget de stat autoritar;

Domnul Cristian Buican:

"Buget de stat autoritar"

Propunerea Guvernului Boc pentru Legea bugetului de stat, cea mai importantă lege a unui stat, care stabilește prioritățile și domeniile importante în viziunea executivului față de anul ce va urma, reprezintă, în termeni reali, continuarea măsurilor de austeritate, lipsa investițiilor și condamnarea la sărăcie a românilor. Bugetul anului 2012, în varianta propusă de executiv, este cel mai sărac buget pe care l-a avut România în ultimii 10 ani și este construit pe o gândire profund greșită din punct de vedere economic, mai aproape de ceea ce răposatul dictator propunea când dorea cu orice preț plata integrală și rapidă a datoriei externe, decât de o gândire de tip democratic, bazată pe dezvoltare și pe recuperarea decalajelor ce ne despart de țările din vestul Uniunii Europene. Pe scurt, propunerea Guvernului pentru Legea bugetului de stat pentru anul 2012 este ipocrită și lipsită de orice viziune economică.

Orice român cu minime cunoștințe de economie știe că un deficit bugetar de doar 2% din PIB este cel puțin nerealist. Asumarea unui astfel de deficit de doar 2% condamnă românii la sărăcie, în condițiile în care, doar în ceea ce privește dobânzile și împrumuturile pe care statul român le are de plătit în anul 2012, acestea sunt de 11 miliarde de lei, adică puțin peste 2% din PIB. Acest lucru însemnă că tot deficitul asumat de către actualii guvernanți se va duce pe plata datoriei publice, iar finanțarea sectorului public se va face pe un buget excedentar, însemnând tăieri dramatice ale bugetelor ministerelor față de anul 2011, și nu majorarea acestora, așa cum încearcă să trâmbițeze propaganda portocalie.

O altă minciună PDL-istă ce reiese din proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2012 este și aceea a creșterii alocării bugetare pentru investiții, principalul motor al creșterii economice și singura șansă a României de a-și reveni din punct de vedere financiar. Rata investițiilor, adică totalul investițiilor din PIB, era în anul 2008 de 32%, iar în anul 2011 de doar 20%. Mai mult decât atât, cheltuielile de capital scad, în anul 2011, față de anul 2008 cu 30%, iar în actualele condiții economice vor continua să scadă și în anul 2012. În ceea ce privește nivelul investițiilor străine, lucrurile sunt și mai grave. Dacă în anul 2008 investițiile străine directe din România erau la un nivel de 9,5 miliarde de euro, în anul 2011 acestea au ajuns la doar 2 miliarde de euro, iar perspectivele pentru anul 2012 sunt de continuare accentuată a acestei scăderi.

În orice stat democratic în care guvernanții sunt sănătoși mental, nu se reduc deficitele pe seama populației și prin tăieri succesive ale veniturilor acestora. Consolidarea fiscală și economică ar trebui să însemne o mai bună funcționare a statului și nu distrugerea sistemelor publice. Nu este normal și nici sănătos din punct de vedere economic să reduci deficitele pe spatele bolnavilor, subfinanțând sistemul de sănătate, pe seama copiilor și a profesorilor, diminuând drastic, de la an la an, bugetul educației sau pe seama pensionarilor și a bugetarilor, înghețând pensiile și reducând veniturile bugetarilor. Colac peste pupăză, bugetele serviciilor de informații vor crește substanțial, asemenea bugetului întâiului cârmaci.

Toate aceste aspecte, nu numai că nu sunt corecte din punct de vedere economic, nu numai că nu au nicio logică și nu numai că nu se bazează pe vreun model de gândire patentat de țările occidentale, dar ne îndreptățesc pe noi, reprezentanții opoziției, să susținem cu argumente din ce în ce mai numeroase că propunerea Legii bugetului de stat pe anul 2012 se aseamănă mai mult cu bugetul unui stat autoritar, decât acela al unei democrații consolidate.

    Cristian-Sorin Dumitrescu - declarație politică despre starea jalnică a sistemului național de învățământ;

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

În calitatea mea de președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, de cadru didactic universitar și de deputat responsabil, am făcut, cred eu, toate demersurile posibile pentru a atrage atenția asupra stării jalnice în care actuala coaliție de guvernare a adus sistemul național de învățământ.

În acest sens, am atras de nenumărate ori atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă nu doar subfinanțarea constantă a acestui domeniu, dar și pericolul reprezentat de experimentele pe care diverși neaveniți, așa cum este și actualul ministru Daniel Petru Funeriu, un exemplu de incompetență pentru actuala echipă guvernamentală, le aplică într-un domeniu de care depinde chiar viitorul generației tinere.

Mai mult decât atât, constatând că a discuta despre problemele educației naționale cu actualul titular al portofoliului echivalează cu gestul de a căra apă cu sita, m-am adresat în scris primului ministru Emil Boc, în speranța că, cel puțin în calitatea sa de cadru didactic, va fi mai receptiv la gravele probleme cu care se confruntă învățământul la ora actuală.

Pentru a afla care a fost rezultatul demersurilor mele, este suficient să ne aruncăm o privire peste proiecția bugetară aferentă anului 2012, pentru a constata cu ușurință că atât de mult îi interesează pe cei care, din nefericire pentru acest popor, se găsesc, încă, la timona treburilor țării, încât educația națională este pe cale de a primi un buget și mai sfrijit, mai pricăjit decât cel din acest an! Și asta în condițiile în care anul 2012 ar trebui să fie, conform Legii Educației pe care actualul guvern și-a angajat răspunderea, anul în care ar trebui să fie implementate primele măsuri din noua legislație. Iată, așadar, încă un exemplu de "maximă competență" servit poporului român de actuala putere!

Din nefericire, covârșitoarea majoritate a cetățenilor trăitori pe aceste meleaguri vor trebui să-și înscrie, an după an, copiii la una dintre școlile din România, suportând consecința de a-i vedea instruiți într-un sistem fatal șubrezit de crasa incompetență a guvernării actuale, rezultatele acestui simulacru de educație fiind unele ușor de anticipat!

Și pentru ca cei care mai privesc cu scepticism repetatele mele semnale de alarmă să se convingă pe deplin de justețea afirmațiilor pe care le fac, i-aș invita să ia legătura cu domnul Iordache Bostan, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Vrancea. Vor avea astfel ocazia să afle că, numai în ultimele două luni, s-au înregistrat 29 de cereri de concediu fără plată din partea cadrelor didactice din acest județ.

Motivația acestor cereri? Una singură: nemaiputându-se descurca cu un salariu mizer de 700 sau 800 de lei, din care aproximativ 200 de lei se duc pe cheltuielile de navetă, aceste cadre didactice, cu a căror pregătire statul a cheltuit bani, intenționează să emigreze pentru a-și căuta locuri de muncă mult mai bine plătite, în orice alt domeniu de activitate!

Iată, așadar, domnule premier Emil Boc, iată, așadar, domnule ministru Daniel Petru Funeriu, în ce situație catastrofală ați împins sistemul național de educație, ce "servicii extraordinare" i-ați adus prin crasa dumneavoastră incompetență!

Din acest motiv și din multe altele, pe care nu le mai amintesc, sper ca măcar acum, în ceasul al treisprezecelea, să înțelegeți că de buna funcționare a acestui sistem depinde nu doar soarta unor întregi generații, ci însuși viitorul acestei țări și să reveniți asupra simulacrului de buget pe care, cu cinism maxim, îl propuneți educației pentru următorul an, îmbunătățindu-l substanțial sau (cazul cel mai fericit pentru toată lumea, inclusiv pentru domniile voastre!), să încetați să vă și să ne mai chinuiți agățându-vă de niște fotolii mult prea mari pentru măruntele dumneavoastră competențe, prezentându-vă demisiile!

    Daniel Buda - declarație politică având ca temă Activitatea opoziției, plasată între declarații și realitate;

Domnul Daniel Buda:

"Activitatea opoziției, plasată între declarații și realitate"

Experiența politică, nu o dată, mi-a demonstrat că de cele mai multe ori unii dintre politicienii vremii se pretind ca având expertiză în majoritatea domeniilor de interes, își exprimă puncte de vedere nefundamentate și uneori chiar halucinante, diametral opuse specializării profesionale. Sigur, sunt de acord cu faptul că este esențial, mai cu seamă în postura de persoană publică, să fii informat, însă de aici și până la a face evaluări exhaustive bazate pe propriile convingeri, este cu adevărat o lipsă de respect pentru cei care ți-au acordat votul de încredere.

De curând, liderul Victor Ponta, își exprima susținerea cu privire la propunerile fostului premier grec de a organiza un referendum pe tema planului de austeritate propus ca urmare a dezbaterilor liderilor europeni. Evoluția rapidă a lucrurilor a dovedit, încă o dată, capacitatea liderului socialist de a înțelege principiile macroeconomiei sau necesitatea urgentării adoptării unor măsuri menite să împiedice consecințe nefaste pentru perioade mai îndelungate. În egală măsură, Victor Ponta, într-un stil ironic, de altfel, incalificabil pentru unul care se pretinde a fi liderul celui mai important partid din opoziție, tratează problemele majore ale acestui stat, vorbește de criză mondială la modul superficial și reduce totul la declarații populiste și demagogice.

Pe de altă parte, nu pot să accept faptul că acest lider al neosocialismului, avându-i ca mentori pe cei care au avut cea mai importantă contribuție la dezastrul economic și financiar al acestui stat, face acuzații cu privire la adoptarea deciziilor fundamentale în România, acuzând în mod iresponsabil pe cei care, în ultimii 3 ani, au făcut eforturi supreme pentru a salva România de la un dezastru economic, respectiv de a repara greșelile incomensurabile ale guvernanților din anii precedenți.

Acest mod de a aborda situația politică și economică, după ureche sau mai bine spus în necunoștință de cauză, mă determină în mod legitim să îmi ridic mari semne de întrebare cu privire la situația în care s-ar fi aflat astăzi România dacă acești pseudolideri ar fi fost la guvernare? În egală măsură mă întreb, oare România europeană de astăzi mai are nevoie de un comportament politic iresponsabil, așa cum îl afișează liderii Uniunii Socialiste? Încă o dată, opoziția din România, în frunte cu liderii ei, ne-au demonstrat faptul că nu pricep ceea ce înseamnă plan strategic sau aplicarea unor măsuri urgente de austeritate, atunci când situația economică mondială o impune.

Această abordare confirmă, de fapt, imaturitatea și iresponsabilitatea acestui lider de partid, care se dorește să fie premierul României. Am convingerea că în situația în care România nu ar fi luat aceste măsuri dure, ar fi riscat situații similare Greciei, Italiei sau altor state europene. Din fericire, datorită responsabilității guvernanților și a măsurilor dure, dar atât de necesare care au fost aplicate, astăzi suntem țara dată ca și exemplu în ceea ce privește procesul de reformă economică. Acest lucru, deoarece, România are la conducerea ei în această perioadă oameni politici puternici și curajoși care au guvernat și guvernează pentru și în interesul cetățeanului, siguranța și stabilitatea economică a țării.

În schimb, pentru membrii opoziției, miza politică este câștigarea capitalului electoral, indiferent de mijloace. Tocmai acest mod de a face politică a contribuit la plasarea clasei politice într-un con de umbră, fiind blamată și criticată de toate categoriile sociale. Le-aș sugera acestor politicieni să lase deoparte declarațiile făcute de dragul șefilor de partid și dacă tot pricep ceea ce înseamnă democrația, consultarea poporului, referendumul și punerea în aplicare a voinței poporului să nu ducă problema peste granițe și să facă un efort să pună în practică voința poporului român. Cu titlu de exemplu, nu m-aș referi decât la referendumul din anul 2009 referitor la un parlament mai mic și unicameral, referendum față de care, nu o dată, s-au opus cei din PSD și PNL.

În schimb, în timp ce opoziția se "luptă" declarativ pentru binele acestei țări, actuala putere se poate lăuda cu rezultate concrete în procesul de reformare și modernizare a statului român și, sigur, cu o agendă care are ca și priorități respectarea promisiunilor făcute în fața cetățenilor și a partenerilor internaționali.

    Florian Daniel Geantă - declarație politică despre Continuarea programului de reabilitare termică;

Domnul Daniel Florian Geantă:

"Continuarea programului de reabilitare termică"

Guvernul Boc crede în continuare că cea mai eficientă și economică metodă de reducere a cantităților de energie, a costurilor la încălzire, în fapt a facturilor plătite de cetățeni, este aceea de continuare a programului de reabilitare termică a locuințelor. În acest sens, au avut loc discuții cu reprezentanții Fondului Național de Garantare a Creditelor, cu scopul continuării investițiilor.

Reabilitarea termică, dar și reamenajarea din punct de vedere urbanistic a comunităților au un real succes. Pentru acest motiv, s-a propus Comisiei Europene să se redirecționeze pentru reabilitarea termică a locuințelor a fondurilor nefolosite din alte programe de finanțare, existând și posibilitatea ca în perioada 2014-2020 să fie atrase fonduri europene în mod direct din bugetul Uniunii Europene pentru a fi utilizate, în acest sens, pentru a da de lucru IMM-urilor și nu în ultimul rând pentru a reduce aproape la jumătate facturile cetățenilor.

În sectorul 6, unde am fost ales deputat, s-a contractat, pentru continuarea acestui program, un împrumut de 70 mil. euro de la BEI, sumă ce va fi destinată reabilitării termice a peste 273 de blocuri. Până la sfârșitul anului vor fi anvelopate 120 blocuri, în condițiile în care aproximativ 1100 blocuri necesită acest lucru, deoarece majoritatea blocurilor sunt construite înainte de anul 1989, iar risipa de căldură umflă facturile cetățenilor.

Nu pot să închei această declarație fără să aduc în discuție proiectul științifico-fantastic, inițiat de domnul primar Sorin Oprescu, care în loc să facă eforturi să ajute populația bucureștenilor prin proiecte de reabilitare termică, dorește să reabiliteze fântânile arteziene din capitală, proiect ce valorează 14 milioane de euro. Primarul în funcție continuă să ne demonstreze cât de actual este pentru unii vechiul proverb românesc "țara arde, babele....".

    Dănuț Liga - declarație politică cu titlul Pleacă sau nu? Dați-mi un răspuns!;

Domnul Dănuț Liga:

"Pleacă sau nu pleacă? Dați-mi un răspuns!"

Mare scandal și zâzanie în PSD, scandal între conducerea partidului și președintele Senatului Mircea Geoană. Se va rupe sau nu partidul? Va crea oare Mircea Geoană o altă formațiune politică de stânga?

Operațiunea declanșată de Victor Ponta a luat proporții, iar Ion Iliescu și Năstase au anunțat că nu vor mai continua demersurile de revocare a lui Geoană, fiind conștienți că există riscul ca șefia Senatului să fie pierdută în această legislatură.

Dar Victoraș nu renunță, declarând răspicat că Mircea Geoană nu mai are loc în partid, că va merge până la convocarea unui congres și excluderea acestuia: "Eu transmit poziția PSD ", căci doar el este șeful. Sau cel puțin asta vrea să arate. În schimb, noi toți știm cu siguranță cine sunt șefii!

Acest scandal mediatizat excesiv în ultima săptămână nemulțumește mulți lideri din teritoriu, care nu doresc degradarea imaginii partidului. Oricum se va termina, PSD-ul iese șifonat.

Oare de unde s-a născut și acumulat atâta ură la Victor Ponta? De ce atâta răutate față de cei care l-au crescut și l-au sprijinit, față de cei care l-au ajutat să facă o carieră în partid?

Cum se va finaliza acest scandal și care este poziția PSD-ului față de revocarea lui Mircea Geoană de la șefia Senatului, vom afla în episodul următor.

Ceea ce românii trebuie să știe este că umbra mătușii Tamara nu a părăsit principalul partid de opoziție, iar până la urmă și membrii acestuia își vor da seama că actualul lider nu este altceva decât actorul principal al unui teatru de păpuși.

    Mihai-Aurel Donțu - declarație politică: Cât timp îi mai mințiți pe români, domnule președinte Băsescu?;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Cât timp îi mai mințiți pe români, domnule președinte Băsescu?"

"România are resurse interne de creștere și acestea sunt în mod deosebit în zona energiei, unde restructurările și corectul management al companiilor din domeniul energetic ar genera premise de creștere economică consistentă și aport de venituri și în bugetul de stat și către populație. De asemenea, sectorul de transporturi și nu în ultimul rând, o optimizare a funcționării sistemului de sănătate, care trebuie să continue procesele de reforme, reprezintă o altă resursă de creștere a veniturilor în bugetul de stat și de diminuare a deficitelor", ne spunea președintele Băsescu, cu ceva timp în urmă.

Dar președintele nu ne spune și de ce nu s-au luat, până în prezent, niciun fel de măsuri serioase, pertinente, drastice, care să fi avut rolul de a stopa evaziunea uriașă, derulată în domeniul energiei de către, atât de simpaticii dumnealui, acei faimoși băieți deștepți, invocați mereu în discursurile prezidențiale?!

De ce se permite ca, în continuare, populația României, deși este ultra sărăcită de politicile dureroase de austeritate, implementate de guvernele portocalii ale dezastrului fără oprire, să fie nevoită să plătească prețuri uriașe pentru factura la gaze, energie sau energie termică, în condițiile în care băieții deștepți îngroașă, fără număr, rândurile clientelei îndatoratelor companii de stat, care le acordă acestora prețuri preferențiale și contracte dubioase și frauduloase, pe termen cât mai lung?!

Dacă România are resurse, iar acestea sunt vândute străinilor la preț derizoriu sau se permite într-un mod de neimaginat până acum câțiva ani, căpușarea aproape în totalitate a economiei și risipirea unor fonduri fabuloase, pe tot felul de proiecte, licitații sau contracte aberante, de ce ne mai întrebăm unde sunt banii din bugetul României și de ce economia țării se afundă din ce în ce mai tare în criză?

Președintele ne vorbește, senin, despre dezvoltarea sectorului de transporturi, dar nu se derulează nicio investiție marcantă în domeniu, ci banii existenți au mereu o altă destinație: se utilizează miliarde de euro pentru drumuri comunale, parcuri lângă păduri sau terenuri de fotbal în sate fără tineri; se practică cele mai mari prețuri din Europa, pentru construirea unui km de autostradă pe hârtie, dar, în același timp, li se scot ochii românilor pentru pensiile publice sau pentru programele de asistență socială!

Mă întreb, ce înțelegeți dumneavoastră, domnule președinte Băsescu, prin optimizarea funcționării sistemului de sănătate, dacă acesta este la pământ, într-un blocaj fără precedent, grație celebrelor reforme portocalii, iar spitalele abia dacă își mai pot ține câteva săptămâni deschise ușile?!

    Dorel Covaci - declarație politică: - Noroc că până acum am avut o toamnă lungă;

Domnul Dorel Covaci:

"Noroc că până acum am avut o toamnă lungă" spun cei sortiți să înghețe de frig la iarnă.

Se apropie iarna. Se elimină subvenția la încălzire, ceea ce implică o creștere cu până la 60% a prețului facturilor, crește prețul gazelor naturale și se anunță același trend și pentru energia electrică. În jurul nostru se află oameni nevoiași, care suferă de frig, datorită condițiilor impuse pentru acordarea ajutoarelor de încălzire, pe criterii extrem de limitative și a nivelurilor de compensare derizorii.

Strategia Guvernului vizează eliminarea subvențiilor de la bugetul de stat și înlocuirea cu unele ajutoare și va conduce la o majorare a prețului energiei termice furnizate populației.

Factura pentru încălzire și apă caldă ar putea crește, mai mult sau mai puțin, în funcție de capacitatea primăriilor de a acoperi diferența din surse proprii. Se va pune astfel o presiune pe autoritățile locale. Lăsarea pe spinarea acestora a obligației de a rotunji nivelul cuantumurilor acordate populației, sub sabia sancțiunilor, este o aberație, deoarece, mai peste tot, vorbim de bugete sărăcite, care abia mai suportă cheltuielile deja angajate. Autoritățile locale au de ales între a acorda doar subvenție, subvenție și ajutoare de încălzire sau numai ajutoare de încălzire, pentru familiile cu venituri mai mici. Deciziile luate la nivel local vor crea decalaje incorecte și greu de suportat pentru omul de rând.

Se întrevăd iar premise de politizare. În prag de an electoral, banii și ajutoarele vor fi acordați, din nou, în funcție de apartenențe politice, simpatii, obligații de răsplătit, promisiuni smulse pentru noile voturi. Este incorect ca cetățenii unei localități să fie discriminați astfel față de alții, doar pentru că bugetul local, care ar trebui să îi sprijine, nu este portocaliu, deci nu are fonduri necesare pentru aceste compensări. Vorbim de situații care fac diferența între viață și moarte, iar aceste speculații ale politicului sunt mai mult decât josnice, în acest context. Rămâne ca la începutul primăverii, Guvernul să își cuantifice impactul aplicării noii strategii, în vieți omenești sacrificate.

Trăim vremuri grele, iar pentru unii dintre semenii noștri, de neîndurat. Dacă există bani pentru clientela politică și sponsorii partidelor la guvernare, atunci cum nu există bani pentru cei care sunt condamnați în această iarnă să înghețe în propriile locuințe? Ne întrebăm cum au putut pune cei de la putere în balanță aceste categorii de beneficiari, care nu suportă comparație și cum au făcut ca balanța să se încline în favoarea celor dintâi?

În aceste vremuri vitrege, este obligația noastră de a impune soluțiile cele mai bune de ajutorare a categoriei defavorizate a populației de pe tot cuprinsul țării, în mod nediscriminat, echitabil, corect și eficient. Este o lipsă de respect pentru cei care și-au dat votul cu gândul la mai bine, la dreptate și adevăr, să-i aruncăm în situații intolerabile, prin decizii luate cu picioarele și aplicate orbește, fără o asumare responsabilă a consecințelor și fără o evaluare a acestora pe termen lung.

Până acum, noroc că am avut o toamnă lungă!

    Dorel Covaci - declarație politică: - Pâine mai puțină, circ cât cuprinde;

Domnul Dorel Covaci:

"Pâine mai puțină, circ cât cuprinde"

Împărații romani au înțeles că pot ține în frâu masele, oferindu-le, pe lângă mijloacele de subzistență - "pâinea" și "circul", cu alte cuvinte distracția și relaxarea. Totul era planificat pentru a-și păstra popularitatea, pentru a abate atenția poporului de la problemele grave ale imperiului și pentru a-l obișnui cu realitatea crudă de zi cu zi.

În zilele noastre, asistăm doar la spectacole de circ, pentru că, din păcate, guvernanții nu se mai interesează de latura socială.

Prin Proiectul Legii asistenței sociale, care se spune că va moderniza și va eficientiza acest domeniu, de fapt se urmărește doar diminuarea cu o treime a fondurilor alocate prin bugetul pe 2012, pentru acest domeniu.

Asistăm astăzi la un circ generalizat, regizat cu talent și mediatizat intens. Toată lumea se ceartă cu toată lumea. Sămânța discordiei a dat rod bun. Producția scandalurilor merge ca unsă și își are sursa de la cetățean la cetățean, în Parlament, în interiorul partidelor, între partide și aproape în toate instituțiile. Tărăboiul generalizat, aparent izbucnit în episoade spontane, în realitate este atent regizat și planificat.

Marionetele nu se mișcă singure, fără a fi trase de sfori, de mâna mânuitorului de păpuși, care este și un regizor abil. Scena este impecabilă: butaforie, măști, costume. Se joacă comedia realității dure a vieții cotidiene, iarăși și iarăși, fără oprire. Chiar dacă sforile se mai rup sau se mai înnoadă, regizorul se pricepe și să improvizeze foarte bine. Păpușile stricate sunt aruncate la gunoi, iar altele noi le iau locul, fericite că au ajuns în centrul atenției. În spatele draperiei de unde mânuiește păpușile-marionete, ascuns de ochii spectatorilor, regizorul nu se arată decât la bisuri și își asumă cu o înclinare a capului propriul talent artistic, atunci când cei din sală dau semne evidente că le-a plăcut jocul.

Sunt convins că scenarii sunt încă multe, dar oare până când vor mai rezista să rămână spectatorii în sală? Teatrul și manipulările nu pot ține la nesfârșit loc de pâine, căldură, medicamente.

Domnilor guvernanți, renunțați la acest circ penibil și grotesc! Lăsați spectatorilor acestei mascarade măcar mijloacele pentru satisfacerea necesităților minime de subzistență și speranța unei vieți mai bune! Demoralizarea poporului, îngenuncherea și sărăcirea țării, atât de evidente în zilele noastre, nu pot duce decât la situația în care obiectul exploatat să se scuture puternic și agresiv de roiul de paraziți care îl devitalizează fără milă și să-i arunce, în cele din urmă, în locuri de unde nu mai pot face rău nimănui.

    Dumitru Chiriță - declarație politică având ca temă: Partidul Social Democrat militează pentru un parteneriat cu mișcarea sindicală, în interesul salariaților din România;

Domnul Dumitru Chiriță:

"Partidul Social Democrat militează pentru un parteneriat cu mișcarea sindicală, în interesul salariaților din România"

În data de 21 octombrie 2011 la Palatul Parlamentului a avut loc o dezbatere între reprezentanții federațiilor și confederațiilor sindicale și membri ai Partidului Social Democrat. Dezbaterea a fost organizată sub patronajul domnului Victor Ponta, președinte al PSD și a domnului Adrian Năstase, președinte al Consiliului Național PSD și s-a bucurat de o largă participare din partea organizațiilor sindicale, dovedind că temele alese, "Statul social responsabil" și "Democrație și libertate" reprezintă un real interes și o preocupare pentru toți invitații.

Participanții la această dezbatere au salutat deschiderea de care a dat dovadă de fiecare dată Partidul Social Democrat în relația sa cu sindicatele. Această bună colaborare a culminat în această primăvară prin încheierea unui acord între USL, pe de o parte, și principalele confederații sindicale și o parte din confederațiile patronale, pe de altă parte, prin care au fost stabilite problemele asupra cărora se va acționa în perioada următoare.

Întâlnirea, organizată de către Consiliul Național al PSD, a avut rolul de a vedea preocupările salariaților înaintea acestui eveniment important.

Domnii Victor Ponta și Adrian Năstase au promis, în intervențiile lor, că vor ține cont de observațiile și propunerile pe care participanții le-au adus, mulțumind în același timp pentru criticile constructive la adresa modului în care a fost privită relația PSD-ului cu sindicatele.

Persoanele prezente au tras un semnal de alarmă asupra dispariției unor drepturi individuale și colective, cu ocazia modificării legilor sociale, cu efecte dezastruoase asupra salariaților și au solicitat în același timp sprijinul PSD-ului, ca, atunci când va ajunge la guvernare, să revină asupra eliminării acestor drepturi sociale.

Reprezentanții PSD-ului au ținut să precizeze că statul social nu trebuie să fie asimilat cu statul asistențial, asigurarea unor condiții normale de trai, dreptul la pensie și servicii medicale de calitate nu reprezintă "asistență socială", ci este doar o îndatorire normală a oricărui stat modern.

Atât domnul Victor Ponta, cât și domnul Adrian Năstase, au dat asigurări că toate aceste probleme vor fi tratate la modul cel mai serios de către USL, atât în integrarea lor în viziunea "Uniunii", cât și odată cu formarea unui nou guvern, răspunzând astfel temerilor unor participanți care erau sceptici privind implementarea acestor programe sociale odată ajunși la guvernare, mai ales în actualul context economic mondial.

Parlamentarii PSD prezenți la această reuniune au insistat asupra faptului că interesele social-democraților nu sunt diferite de cele ale sindicatelor, bunul mers al unei societăți nu poate fi imaginat decât printr-un veritabil dialog social, exact ceea ce a distrus actuala guvernare prin Legea Dialogului Social, "croită" parcă după sloganul "dezbină și stăpânește".

Democrația și libertatea au constituit, de asemenea, teme importante de dezbatere, mai ales în condițiile în care actualul guvern face tot ce poate pentru a reduce drepturile și libertățile câștigate cu vărsare de sânge în 1989. Dreptul la grevă, la negociere colectivă, dreptul de a manifesta, dreptul la asistență socială, au fost ciopârțite grav prin inițiative legislative adoptate prin nerespectarea celor mai elementare reguli democratice. Toți cei prezenți la dezbatere au subliniat faptul că, în aceste condiții, aceste noțiuni nu rămân decât niște cochilii goale și și-au exprimat dorința ca, odată plecat PDL-ul de la guvernare, să se intervină imediat pentru a garanta respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Intenția PSD de a organiza întâlniri regulate cu organizațiile sindicale a fost salutată de către participanți, aceștia din urmă insistând în același timp pentru o mai bună cooperare și în afara campaniilor electorale.

    Emil Radu Moldovan - declarație politică: România Murată;

Domnul Emil Radu Moldovan:

"România Murată"

În ultimii trei ani de zile de la preluarea puterii de către gașca PDL-istă, totul merge prost pentru români. Orice acțiune, măsură, este îndreptată împotriva lor cu atâta înverșunare, încât se lasă impresia că în loc să se lupte cu criza, guvernanții se luptă cu românii, cu atâta hotărâre, de parcă acesta ar fi scopul lor suprem.

Își dau silința prin fiecare măsură pe care o iau să-i mențină pe români în sărăcie, neindexând pensii, nemărind salarii, în timp ce prețurile cresc, iar măsurile de redresare economică, investițiile eficiente, nu cele pentru camarila portocalie, care să creeze locuri de muncă lipsesc cu desăvârșire.

Nu lipsesc însă investițiile cu iz electoral pentru baronii PDL, care să îi facă să rămână la putere cu orice preț, în timp ce românii se simt tot mai străini în propria lor țară și mai deposedați de dreptul de a fi român în România.

Pensionarii care au plătit taxe și impozite o viață întreagă pentru a putea beneficia la bătrânețe de o pensie cu care să își poată asigura un trai cât de cât decent se văd lăsați de izbeliște de un guvern incompetent, care invocă lipsa resurselor pentru neindexarea pensiilor, lipsă care li se datorează lor datorită nepriceperii totale în administrarea țării.

Angajații din mediul privat, dar și cei de la stat, deși plătesc contribuția la asigurările de sănătate, nu beneficiază de servicii medicale competitive, deoarece spitalele se închid fără nicio justificare, doar pentru că așa a visat cineva într-o noapte și lacheii se înghesuie să pună în aplicare aberația șefului.

Tinerii care termină o școală în România nu au nicio șansă să își croiască un viitor aici, deoarece guvernul și puterea care administrează țara de trei ani, în loc să aibă politici pentru dezvoltarea durabilă a României, se preocupă doar de dezvoltarea continuă a găștii de partid, care acaparează cu fiecare zi ce trece tot mai mult din România.

Nimeni dintre cei aflați la putere nu este interesat de drepturile, nevoile cetățenilor, ci doar de păstrarea propriilor privilegii, ceea ce face ca Guvernul PDL să nu își îndeplinească scopul pentru care există, și anume crearea de bunăstare pentru români. Astfel, românii care au dreptul la o viață decentă în România, pe care trebuie să le-o asigure guvernanții, simt tot mai mult că țara nu le mai aparține, că le-a fost furată de o gașcă de cotropitori, asupritori, care au confiscat românilor dreptul de a avea drepturi.

    Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică despre Obsesiile PDL-iste;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Obsesiile PDL-iste"

Periodic, Băsescu și PDL-iștii lui revin la obsesiile lor: reorganizarea administrativ-teritorială a țării, comasarea alegerilor din noiembrie 2012 și reducerea numărului de parlamentari. Subiecte care nu reprezintă priorități pentru majoritatea românilor, dar pe care cei de la putere le folosesc pentru a forța mâna partenerilor de la guvernare și pentru a-și atinge scopurile electorale.

Din păcate, cei care ne conduc, nu au făcut o obsesie și din găsirea unor soluții care să îi ajute pe români să trăiască mai bine, nu doar la limita supraviețuirii. Conform agendei lor, dezbaterea bugetului pentru anul 2012 nu reprezintă o prioritate, așa că au hotărât că poate să mai aștepte. Probabil că încă mai au de "aranjat" unele sume, să ia de la cei care nu au și să le dea celor care au culoare portocalie și au nevoie.

Am aflat, până în momentul de față, că Administrația Prezidențială va primi cu 1 milion de lei mai mult decât în 2011, iar bugetele Serviciului Român de Informații, al Serviciului de Informații Externe, ca și cel al Serviciului de Protecție și Pază vor crește cu procente cuprinse între 1,6 și 3,4%. Vor primi mai mulți bani și unele ministere - Ministerul Afacerilor Externe, al Apărării Naționale și al Mediului. Totul, în spiritul bugetului caracterizat de prudență, așa cum ne-au informat marii conducători!

Explicațiile pe care ni le-a servit consiliera blondă de la Palatul Victoria au fost exact așa cum am prevăzut: este vorba despre investiții. Nu a spus însă că este vorba despre investițiile "prudente", de care băieții deștepți din gașcă nu se pot lipsi.

Probabil că în educație și în cultură nu este nevoie de bani pentru investițiile de acest fel, pentru că s-au hotărât să le aloce mai puțini bani decât în 2011.

Privindu-ne conducătorii de azi, putem înțelege de ce nu au nici o obsesie în ridicarea nivelului de competență și profesionalism, în nici un domeniu de activitate păstorit de ei: vor să fie toți după chipul și asemănarea lor, să promoveze incompetența, corupția și corupții în toate funcțiile posibile.

Speriați de eticheta de incompetenți și corupți, care li se potrivește perfect și le stă parcă lipită de frunte, mai marii PDL-iști nu știu ce să mai născocească pentru a scăpa de ea. Dacă în ceea ce privește incompetența nu mai au nicio șansă, s-au gândit că poate o mai scot la capăt cu stârpirea corupției, fiind dispuși chiar să își sacrifice câțiva dintre "aleșii" portocalii.

Astfel, s-au gândit să ne ofere, periodic, câte o mostră de justiție la televizor, să păcălească naivii care sunt dispuși să creadă că dacă sunt reținuți unii care fac parte din cloaca PDL-istă înseamnă că instituțiile statului funcționează. Nimic mai fals, în condițiile în care nu se întâmplă mai mult de atât, totul fiind doar un spectacol televizat, prost regizat.

Pentru că sunt obsedați de faptul că organizarea unor alegeri corecte va însemna trecerea PDL pe linie moartă, Băsescu și acoliții și-au propus să își asume răspunderea pe actele normative privind comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale în 2012 și reducerea numărului de parlamentari. Tot ce urmăresc ei, de fapt, este crearea unui haos în jurul alegerilor și bulversarea votanților, pentru a distrage atenția de la furtișagurile pe care le pregătesc și care trebuie să fie mult mai multe decât cele din 2008 și 2009, când încă mai aveau câțiva susținători.

Vă propun un exercițiu de logică: în octombrie 2009, în calitatea mea de deputat, am depus o propunere legislativă prin care urmăream reducerea numărului de senatori și deputați de la 471 la 316. Contrar așteptărilor, punctul de vedere al Guvernului Boc față de această propunere a fost de respingere, chiar dacă guvernanții se băteau cu pumnul în piept (de câte ori apăreau în fața camerelor de televiziune) că trebuie să facem totul pentru reducerea cheltuielilor aferente numărului mare de parlamentari. Dacă ar fi dorit, într-adevăr, doar această reducere și nu ar fi avut nimic de ascuns, problema ar fi fost rezolvată deja. Vi se pare logic? Când spun aceste personaje adevărul, atunci când doar declară sau atunci când votează?

În situația în care Guvernul, în frunte cu premierul de carton Emil Boc, va veni în fața Parlamentului cu o angajare de răspundere "la pachet", pe comasarea alegerilor și reducerea numărului de parlamentari, reprezentanții USL vor iniția moțiune de cenzură, deoarece comasarea alegerilor ar însemna încălcarea spiritului democratic și dreptul cetățenilor de a fi edificați și de a înțelege ce votează.

Sunt sigur că Boc nu vrea să urmeze exemplul premierului italian și să demisioneze. Nu știu ce îl împiedică: lipsa demnității sau a curajului? Dar poate că această moțiune va însemna, în sfârșit, plecarea acasă a acestei găști de incompetenți, condusă de incompetentul șef "Traian Boc".

    George Ionuț Dumitrică - declarație politică intitulată: Austeritate numai pentru cine nu contează;

Domnul George Ionuț Dumitrică:

"Austeritate numai pentru cine nu contează"

Așa cum ne-am obișnuit, în ultimii trei ani, atât domnul Boc, cât și domnul Băsescu, promit, în fiecare zi, românilor o viață mai bună, indică verbal, în fiecare săptămână, termene de la care vor fi respectate legile în vigoare, privind indexarea pensiilor sau recuperarea tăierilor salariale, operate în 2010, dar atunci când vine vorba de fapte, alții sunt pe lista de priorități întocmită de dumnealor!

"În privința politicii de pensii și salarii, v-am spus că atât se poate în România și că creșterea economică ar permite în cursul anului 2012 să se revină la nivelul salariilor din 2010, din iunie, dar este posibil ca în materie de pensii să se poată face o majorare în raport de rata inflației, plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie", ne spunea domnul Emil Boc, în luna mai a acestui an.

"Începând cu ianuarie 2012, vom începe majorările salariale, obiectul fiind să se recupereze pierderile salariale din 2010", declara premierul Emil Boc în august a.c. la postul de televiziune public.

După ce, cu puțin timp în urmă, întreg guvernul tuturor posibilităților, în frunte cu domnul Boc, susținea vehement că de la 1 ianuarie 2012 vor fi, în sfârșit, plătite salariaților salariile restante, iar Legea pensiilor va fi respectată întocmai, acum, tot premierul Boc ne spune că, «Bugetul pe 2012 nu include majorări de salarii și pensii, deoarece Guvernul nu s-a "repezit" pe un scenariu optimist, iar dacă datele economice care vor fi analizate în aprilie-mai sunt pozitive va fi decisă indexarea acestora "cu un anumit procent" prin ordonanță de urgență»!

Ba mai mult decât atât, aflăm consternați, nu numai că nu se pune problema respectării cuvântului, nici de această dată, în ceea ce privește pensiile și salariile, dar că nu reprezintă vreo prioritate pentru guvernul actual, nici în acest al treilea an de guvernare PD-istă, nici unul dintre domeniile importante, precum educația, sănătatea, administrația, justiția și nici măcar cultura, în schimb, Președinția și serviciile vor avea alocați mai mulți bani! Sumele de la buget pentru Președinție, SRI, SIE, SPP vor crește, în vreme ce pensiile vor fi înghețate, iar bugetarii nu-și vor recupera nici acum pierderile salariale!

Deci, totul se derulează așa cum au stabilit: adică exact pe dos! Astfel, bugetul anului viitor va fi cel mai auster buget pe care îl va avea România de foarte mulți ani încoace. Iar, fantezia cu deficitul bugetar de 1,8%, ne va crea o reală problemă în privința achitării datoriilor, deoarece nu ne vor ajunge banii nici pentru plata costului datoriei publice!

    Georgian Pop - declarație politică având ca temă Bugetul de stat pe anul 2012 - antisocial și antieconomic;

Domnul Georgian Pop: "Bugetul de stat pe anul 2012 - antisocial și antieconomic"

Bugetul de stat pe anul 2012 este unul antisocial și antieconomic. Proiectul a fost construit pe un deficit de 17,1 miliarde de lei, cu venituri de 95,65 miliarde de lei, în creștere cu 13,5% față de încasările prognozate, de 84,26 miliarde de lei și cheltuieli totale de 112,8 miliarde de lei, similare cu nivelul din 2011. Din punctul nostru de vedere, cifrele sunt nerealiste. Încasările la bugetul de stat sunt supraevaluate, mizându-se pe 4 miliarde de euro creșterea PIB, de la 548 de miliarde de lei, la 575 de miliarde de lei și pe încasări din TVA de 49,65 miliarde de lei, față de 46,8 miliarde de lei, cât au fost în acest an.

Numim acest buget unul antisocial pentru că, în continuare, va urma un an foarte greu pentru populație. Guvernul nu ține seama de scăderea dramatică a nivelului de trai și nu ia nicio măsură de creștere a veniturilor. Pensiile vor fi înghețate anul viitor, în pofida prevederilor legislative care stipulau indexarea lor. Bugetarii nu au nici ei speranțe de creșteri salariale, nici măcar pentru a doua parte a anului viitor. Este evident că toate aceste măsuri, pe fondul scumpirilor ce se anunță constant în ultima vreme, nu vor duce decât la o scădere și mai accentuată a nivelului de trai. Iată de ce bugetul este unul antieconomic. Veniturile scăzute ale populației vor avea un impact negativ asupra consumului intern și, în consecință, și pentru sectorul de producție.

Domenii care ar trebui să se bucure de finanțări considerabile vor avea anul viitor bugete diminuate: bugetul educației scade de la 8,9 miliarde de lei la 8,7 miliarde de lei, cel al justiției de la 2,2 la 2,1 miliarde de lei, cel al Ministerului Administrației și Internelor de la 9,5 la 7,8 miliarde de lei, iar cel al culturii de la 795 la 600 milioane lei. Și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va avea un buget diminuat de la 15,9 mld. lei la 14,97 mld. lei, scădere cauzată de reducerea sumelor aferente contribuției naționale la fondurile externe nerambursabile post-aderare (FEADR și FEP) la nivelul de 5%, precum și reducerea sumelor aferente împrumuturilor acordate fondurilor de garantare, în vederea garantării creditelor acordate beneficiarilor proiectelor cu finanțare din FEN. În aceste condiții, cum am mai putea vorbi de promovarea agriculturii ca sector prioritar pentru România? În același timp, și în plină criză, Administrația Prezidențială beneficiază de o creștere de la 28,8 la 29,6 milioane de lei.

Proiectul de buget de stat pe anul 2012 nu are o filozofie îmbunătățită față de cel al anului 2011 sau cel din 2010. În continuare, Guvernul nu are o viziune care să pună bazele unei dezvoltări durabile și sustenabile a României. Este un buget care nu asigură decât o modestă supraviețuire pentru o parte a populației, iar pentru cealaltă parte înseamnă un trai cu multe constrângeri și sacrificii.

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu titlul: Cântarea corupției, noul șlagăr PDL;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Cântarea corupției, noul șlagăr PDL"

Este incredibil ce se întâmplă în România ultimelor zile! Inimaginabilul lucrurilor de nepermis a ajuns o banalitate la ordinea zilei, iar corupția, practicată în masă de guvernanții portocalii sau de către aleșii săi prin județe, constituie deja un motiv temeinic de încântare și succes pentru PDL. Primari, viceprimari sau alți aleși ai PDL, deși sunt cercetați sau chiar arestați direct, cel puțin sub acuzația de luare de mită, sunt lăudați pompos, la scenă deschisă, de către conducerea de partid, prin comunicate oficiale sau dezmierdări mediatice: "PDL Cluj a luat act de decizia Curții de Apel Cluj cu privire la domnul primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu. De-a lungul celor peste zece ani, Sorin Apostu a fost unul dintre cei care au contribuit la consolidarea PDL Cluj și, indiferent de ceea ce se întâmplă în aceste zile, rămân proiectele pe care Domnia Sa le-a realizat pentru municipalitatea clujeană. Din punct de vedere juridic, Domnia Sa se bucură, mai departe, de prezumția de nevinovăție, care este o problemă ce ține de apanajul justiției. Sub aspect politic, sunt aplicabile dispozițiile art.23, lit.c), din Statutul PDL, coroborate cu art.4, alin.3, din Codul etic, fiind suspendat de drept din calitatea de membru al PDL Cluj".

Chiar și președintele țării, domnul Băsescu, în loc să se ocupe de problemele stringente ale țării sau să-și afișeze, măcar de ochii lumii, supărarea că protejații săi se țin numai de potlogării și risipă fără margini pe bani publici, dumnealui ține să ne anunțe ultimul său crez, și anume că PDL este încă cocoțat pe cai mari, că nu contează cât de putred e interiorul prețiosului său partid, acesta va câștiga, în alegerile de anul viitor, peste 30%! "Pentru prima oară, există și în România o susținere de aproximativ 50% pentru o politică responsabilă, care vrea să promoveze eficiența, nu o dependență inertă de statul social. Partidul de guvernământ, PDL, nu poate atinge singur pragul de 50%. De aici vine și nevoia de noi forțe politice. PDL are numai 30%, dacă nu devine și mai slab din cauza scandalurilor de corupție", a declarat recent, domnul Băsescu. Deci ce ar trebui să înțelegem din aceste precizări prezidențiale, oare? Că DNA-ul ar trebui să o lase mai moale cu arestările, ca nu cumva să dăuneze grav PD-ului în alegeri?

Minunate vremuri, nu-i așa?! Guvernele domnului Boc, susținute cu toată verva prezidențială, duc țara spre cel mai funebru drum al falimentului și sărăciei lucii, corupția guvernamentală și administrativă se afișează tot mai des în rândurile PDL, iar președintele ne spune, senin, că acest partid trebuie să conducă țara mai departe și că are toate șansele să-i fie alături, în fruntea guvernului, în continuare.

Păi vi se pare un lucru normal, etic și de lăudat, domnule președinte Băsescu, ca acest partid al dumneavoastră, viciat până în cele mai mărunte cotloane ale sale, să nu fie sancționat pentru astfel de practici, profund costisitoare și umilitor de jignitoare, pentru românii prea îndatorați, lăsați cu sutele de mii pe drumuri, muritori de foame, bolnavi, sărăciți până la extrem și sacrificați, cu cinism și nepăsare, de toate aceste uriașe hoții, pe care vă faceți că nu le vedeți?

Vă luați, furios, de judecători și de întreaga justiție română, în fiecare zi, susținând vehement că aceasta este coruptă sau că ia decizii fără discernământ, domnule Băsescu. Dar partidul pe care l-ați oblojit permanent, de ani și ani, și care distruge tot ce atinge și utilizează doar fărădelegi pe post de politici publice și decizii guvernamentale, nu-l veți pune niciodată la stâlpul infamiei?!

    Gheorghe Ciocan - declarație politică intitulată: Șomerii - între moarte clinică și comă;

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Șomerii - între moarte clinică și comă"

Șomerii, în sensul Biroului Internațional al Muncii, sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiții: (I) nu au un loc de muncă; (II) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni; (III) s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.

Rata șomajului în sens BIM reprezintă ponderea șomerilor BIM în populația activă. Nu poți numi șomer acel individ care nu este luat în evidență și nu primește ajutorul de șomaj. În condițiile în care numărul de joburi vacante, posturi nou-înființate etc. rămâne mic, iar numărul celor care caută loc de muncă (șomeri sau actuali angajați) este în creștere de la lună la lună, nu se poate vorbi despre o scădere a ratei șomajului. Să luăm în calcul și faptul că aceste cifre reprezintă numărul celor care sunt încadrați în șomaj și nu al celor care au terminat această perioadă de încadrare. Asta ca o corectare care se dorește necesară.

Prin definiție nu ar trebui să fie adevărul ascuns, trebuie să fim cinstiți cu noi înșine, pentru că mai sunt și oameni care sunt interesați de soarta națiunii. România are circa 5 milioane de angajați, 5 milioane de pensionari, 5 milioane de copii minori (considerând că sunt la școală, deși de la 16 ani sunt destui care nu o mai frecventează), este clar că 7 milioane de români nu au loc de muncă în România. Scădem încă 3 milioane care lucrează în alte țări și ajungem la șomajul real: 4 milioane de români.

Poate că ar trebui să ne unim eforturile și împreună să căutăm soluții pentru a reuși să ajutăm la redresarea economiei, lucru ce va duce implicit la reducerea numărului de șomeri.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu tema: Educația, supusă din nou tăierilor bugetare;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Educația, supusă din nou tăierilor bugetare"

Pentru că din punct de vedere al guvernanților situația din sistemul românesc este înfloritoare, iar președintele Băsescu îi ceartă pe români că sunt mult prea pesimiști, iată că în 2012 vor intra în vigoare o serie de prevederi al căror unic scop este să mai reducă cheltuielile pentru jumătate dintre ministere.

Astfel, potrivit bugetului pentru anul viitor, Ministerul Educației va primi 8,7 miliarde lei, deși legea prevede 6% din PIB, adică o sumă de trei ori mai mare. Mai mult, Guvernul nu va acorda anul viitor cupoanele sociale abia introduse cu noua lege a educației, destinate familiilor cu venituri reduse care au copii preșcolari. În plus, va sista indemnizațiile pentru revoluționari și va limita reducerile de tarife și gratuitățile la transport, relevă un document guvernamental. Măsurile vor fi incluse în politica Guvernului în domeniul asistenței sociale, cu obiectivul de redimensionare a măsurilor de protecție socială pentru familiile cu nevoi speciale și dinamizarea măsurilor active de "solidaritate familială".

Că și pentru anul viitor guvernanții plănuiesc să taie din bugetul Ministerului Educației parcă nu mai reprezintă nicio surpriză. Cunoaștem cu toții părerea șefului statului despre școala românească. Părerea sinceră, nu cea cosmetizată, aceea prin care am fost informați că școala scoate tâmpiți, adică filosofi, în loc să producă tinichigii, mecanici auto și ospătari. "Trebuie să reformăm și educația, pentru că produce șomeri academicieni: prea mulți filosofi, prea puțini ingineri, iar inginerii care sunt nu au calificările necesare", spunea Traian Băsescu într-un interviu acordat cotidianului german "Frankfurter Allgemeine Zeitung".

Nu putem să nu observăm că, în acest moment, toate valorile au fost date peste cap, pentru că, dacă am ajuns să fim modernizați de oameni care nu reușesc să lege două cuvinte fără un dezacord și care nu au nicio pregătire sau experiență pentru ceea ce sunt puși să facă, atunci și rezultatele lor sunt exact acestea pe care le vedem zi de zi, la tot pasul, peste tot unde privim. Din păcate am ajuns să fim guvernați de tinichigii, mecanici auto și ospătari, iar profesorii sau cadrele medicale se zbat în mizerie și sărăcie.

Pe lângă reducerile preconizate la bugetul Ministerului Educației, Guvernul va tăia pentru anul viitor din alocațiile bugetare ale Culturii, Agriculturii, Muncii și Justiției, dar și pentru Parlament, Academia Română sau Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Altfel spus, avem deja conturată imaginea României în 2012: o țară în care guvernanții nu mai contenesc cu tăierile și diminuările, în care personaje precum Boc, Igaș, Ialomițianu sau Funeriu, susținuți de președintele Băsescu, ne promit modernizarea și reformarea României, în timp ce mulți dintre cetățeni trăiesc sub pragul sărăciei.

Mă întreb, oare va mai rămâne ceva de tăiat după acest buget pentru anul viitor, ticluit de capetele luminate portocalii? Poate doar zilele Guvernului Boc la Palatul Victoria...

    Gigel-Sorinel Știrbu - declarație politică cu referire la Comasarea alegerilor - un atentat la democrație;

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

"Comasarea alegerilor - un atentat la democrație"

Ziua de luni, 14 noiembrie 2011, poate deveni - dacă deciziile luate de coaliția aflată la guvernare vor fi puse în practică - o zi neagră pentru democrația din România.

A decide comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare reprezintă un atentat la democrație. În nicio țară din Uniunea Europeană - dar și în țările civilizate din afara acesteia - alegerile locale nu se desfășoară în paralel cu alegerile parlamentare, pentru simplul motiv că există diferențe mari între administrația locală și legislativul național.

În rândul electoratului se va instaura o stare de haos, va fi distorsionat mesajul politic, nu se va mai face - de către electorat - diferența între ce trebuie să știe și să se aștepte de la candidații pentru administrația locală și candidații pentru legislativ. Va fi un haos în toată regula, starea de confuzie va persista atât în perioada de campanie electorală, cât și în ziua scrutinului, se va vota, în numeroase situații, mai ales în mediul rural, în necunoștință de cauză, se vor înregistra numeroase erori. Într-un cuvânt, alegerile vor fi viciate natural.

Liderii PDL susțin că motivul comasării alegerilor îl reprezintă economisirea a 30 de milioane de euro. Trec peste faptul că atunci când este vorba de respectarea și întărirea principiilor democrației nu este bine să se recurgă la economii. Dar - și nu sunt singurul care susține acest lucru - s-au făcut simulări, calcule și rezultă că prin comasarea alegerilor nu se face de fapt nicio economie. Este posibil să existe totuși o economie: este vorba de sumele de bani și produsele pe care PDL și UNPR le va oferi electoratului pentru a obține voturi. Da, aici se face o economie. PDL și UNPR nu vor mai fi obligate să acorde atenții (ca să fiu elegant, utilizez acest termen) în două tranșe. Totul se va rezolva într-o singură tranșă. Și dacă ne gândim la efortul financiar depus de PDL cu ocazia parțialelor din județul Neamț - atenție, când nu era vorba de un vot care să asigure victoria în alegeri, ci de un vot de imagine pentru principalul partid de guvernământ! - atunci ne dăm seama cât ar costa PDL ținerea alegerilor la termen.

Legat de acest subiect ar mai fi două probleme care conduc tot spre derapaje grave de la principiile democrației. Am înțeles că PDL intenționează să pună în practică comasarea celor două tipuri de alegeri și noua Lege electorală prin angajarea răspunderii Guvernului. Acest lucru este inadmisibil! Legi de o importanță capitală pentru toți românii și implicit pentru viitorul României nu trebuie adoptate prin angajarea răspunderii.

Niciodată, în perioada postdecembristă, o lege electorală nu a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului. Prin ordonanță de urgență, se știe, este interzis de Constituție. Dar ce este angajarea răspunderii Guvernului decât tot un tip - chiar mai pervers - de ordonanță de urgență. Guvernanții pot spune că angajarea răspunderii poate fi atacată prin moțiune de cenzură. Este adevărat. Dar în condițiile în care reprezentanții puterii aleg tactica noncombatului pentru a nu risca voturi negative în rândul propriilor parlamentari, din start o moțiune de cenzură își pierde sensul.

Știu, actualii guvernanți vor invoca, mai mult ca sigur, criza de timp. Nimic mai fals. Nu suntem în fața niciunei crize de timp. Legea electorală aflată în vigoare a fost lucrată în comisia special creată - de o astfel de comisie nici măcar nu am auzit pomenindu-se acum - și dezbătută în plenul Camerei între 4 februarie și 4 martie 2008. Deci totul într-o singură lună și totul s-a petrecut în anul alegerilor. Iar dacă ținem cont de faptul că în premieră s-au trasat și colegiile uninominale - deci o muncă în plus față de textele clasice de lege - atunci se poate spune că acum nu există o presiune a factorului timp.

Ținând cont de toate aceste aspecte, solicit actualilor guvernanți să renunțe la ideea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare.

Solicit ca noua lege electorală să nu fie adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, ci să se urmeze modelul de lucru din 2008.

Dacă actualii guvernanți vor persista însă în acțiunile antidemocratice, ei vor fi răspunzători pentru consecințele actelor pe care le vor impune.

    Horea-Dorin Uioreanu - declarație politică având titlul: Iarna nu-i ca vara: salariile și pensiile îngheață, iar bugetul statului se comprimă...;

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Iarna nu-i ca vara: salariile și pensiile îngheață, iar bugetul statului se comprimă..."

Premierul Emil Boc a anunțat, plin de emfază, că bugetul de stat pe anul 2012 va fi construit "în manieră responsabilă", cu un deficit de 1,9%, dar care poate să crească... Și mai spune primul-ministru că, orice ar fi, la anul, pensiile și salariile nu vor mai suferi reduceri, deoarece "ne-am luat măsurile de precauție și avem acordul cu CE și FMI".

Ce se ferește să spună domnul Emil Boc este faptul că România anului 2012 va avea cel mai sărac buget din ultimul deceniu. Deficitul bugetar promis de premier nu va ajunge nici măcar pentru plata costului datoriei publice realizată de actualul executiv. Practic, orice variantă de deficit sub 2% este total nerealistă, lucru pe care primul-ministru îl lasă să se subînțeleagă, pentru a-și asigura spatele pentru atunci când va fi obligat de cifre să recunoască faptul că deficitul prognozat de "specialiștii" săi nu poate fi respectat.

Ceea ce nu știu încă toți românii este faptul că anul care vine România va trebui să plătească peste 11 miliarde de lei dobânzi la datoria publică, sumă care depășește 2% din PIB, adică este peste deficitul promis de Boc. În aceste condiții, finanțarea sectorului se va face cu un buget excedentar, iar alocările bugetare către administrațiile locale, dar nu numai, vor fi reduse drastic comparativ cu anul în curs.

Coaliția de guvernare, în frunte cu premierul Emil Boc, demonstrează lipsă totală de sinceritate atunci când vorbește despre creșterea investițiilor. Din anul 2008 și până în prezent, investițiile străine directe au scăzut de la 9,5 miliarde de euro la mai puțin de 2 miliarde de euro, iar semnele pentru 2012 nu sunt deloc bune, existând posibilitatea scăderii și mai drastice.

Emil Boc și "specialiștii" cu care s-a înconjurat par să nu știe că un stat care nu-și îndeplinește responsabilitățile fundamentale este un stat care nu se consolidează, ci se vlăguiește continuu. A reduce deficitele bugetare pe seama bolnavilor cronici, a sistemului de educație, a culturii și cercetării, concomitent cu creșterea bugetelor pentru serviciile speciale, este un nou pas spre destabilizare. Prin aceste practici, premierul dovedește faptul că nu cunoaște regulile economiei de piață și le aplică pe cele pe care le-a învățat la orele de economie politică la care a participat înainte de decembrie 1989, din manualul intitulat "Economia politică. Politica economică a PCR."

    Ioan Balan - declarație politică intitulată: Acord istoric pentru o parte a Europei;

Domnul Ioan Balan:

"Acord istoric pentru o parte a Europei"

Nu cred că mai este vreun român care să nu își amintească trecutul istoric tumultuos pe care l-a probat poporul român în istoria secolelor trecute. Mare parte a sorții grele pe care au înfruntat-o străbunii noștri s-a datorat și poziției geopolitice dificile în care se află țara noastră, fiind nevoită să penduleze cu abilitate între puterile care își disputau supremația în zonă.

Astăzi datele problemei s-au schimbat radical și nu mai putem vorbi, nici măcar în glumă, de lipsa de necesitate în a defini o poziție politică fermă în ceea ce privește politica de apărare și securitate a țării noastre.

În anul 2004, România a devenit membru al celei mai puternice alianțe de securitate din lume, NATO, și, în anul 2007, România și-a împlinit visul de a se reintegra în familia căreia aparține de drept, prin valori și cultură, în familia europeană.

În ciuda optimismului exuberant al lui Francis Fukuyama, de la începutul anilor Ž90, democrația nu a reușit să cucerească toate națiunile de pe mapamond, totalitarismul și autoritarismul continuând să fie caracteristica principală a multor state din lume. În ciuda aceluiași optimism, numărul și amplitudinea amenințărilor la securitatea statelor naționale nu a scăzut în ultimele două decenii. Dimpotrivă, am putea spune că unele state nu au ezitat să continue cursa înarmărilor, mai ales prin construcția de arme de distrugere în masă.

Acordul de la Washington, din septembrie 2011, a introdus România, pentru prima dată în istoria sa, într-un mediu de securitate pe care nu l-a avut niciodată.

Mă simt dator să spun, poate așa cum nu s-a spus niciodată, că sistemul antirachetă de la Deveselu este un sistem eminamente defensiv. Pentru cei care cunosc ce înseamnă acest lucru, speculațiile sau bârfele construite în scopul degradării succesului politic, diplomatic și militar sunt cel puțin hilare.

Este un angajament politico-militar care definește pentru prima dată rolul României în această zonă și transformă România dintr-un membru neprotejat al Alianței Nord-Atlantice, într-un factor de stabilitate în regiunea Mării Negre.

Este un câștig al României, un câștig al tuturor și sper ca Parlamentul României să aibă o conduită responsabilă în momentul în care Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii va fi ratificat.

    Ioan Țintean - declarație politică referitoare la necesitatea alocării de fonduri pentru cofinanțarea proiectelor din fonduri europene pentru județul Bistrița-Năsăud;

Domnul Ioan Țintean:

Guvernul a stabilit o listă cu 60 de proiecte prioritare, finanțate din bani europeni, în valoare de 7,3 miliarde de euro, conform unui document apărut în mass-media. Contribuția Uniunii, prin programele operaționale sectoriale sau prin cel regional, este de 4,7 miliarde de euro.

Cele mai multe proiecte, semnate în 2009, 2010 și la începutul acestui an, au un stadiu de execuție de 0-1%, iar cele mai multe termene de finalizare sunt în perioada 2012-2015. La unele proiecte, stadiul de execuție ar urma să ajungă la un grad de finalizare de 5-10% în 2012.

În ceea ce privește proiectele de reabilitare și extindere a sistemelor de apă și apă uzată, pe județe, în județul Bistrița-Năsăud se derulează proiecte care au în acest moment un grad de implementare de peste 1%. Valoarea totală a proiectelor este de 83,2 milioane de euro, având durata de desfășurare 2010-2013, iar creșterea gradului de implementare în următorul an este de 5,16-30%.

În ceea ce privește managementul deșeurilor, valoarea totală a proiectelor derulate în județul Bistrița-Năsăud este de 43,6 milioane euro, în perioada 2009-2011, iar gradul de implementare prevăzut pentru 2012 este de 56,3-100%.

Reușita acestor proiecte și, implicit, finalitatea lor pentru locuitorii județului Bistrița-Năsăud depinde de partea de cofinanțare pe care autoritățile locale trebuie să o asigure în cazul unor proiecte. Fără un sprijin din partea Executivului, primăriile nu reușesc, de cele mai multe ori, să asigure necesarul de fonduri pentru a implementa aceste proiecte derulate din bani europeni.

Este motivul pentru care la dezbaterea Legii bugetului de stat pentru 2012, ca membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, voi solicita Guvernului Boc să asigure anul viitor fondurile necesare cofinanțării pentru autoritățile locale din județul Bistrița-Năsăud implicate în derularea fondurilor europene.

    Ion Dumitru - declarație politică cu titlul: Să revenim la valorificarea științei;

Domnul Ion Dumitru:

"Să revenim la valorificarea științei"

Valorificarea științei în România a suferit în perioada tranziției o "comprimare" atât de puternică încât cercetarea ar fi fost practic dată dispărută, dacă n-ar fi existat oameni "îndrăgostiți" în a apăra acest valoros sector.

Mă întreb, în condițiile menționate, ce valoare mai are un profesor sau un savant în România ?

În timp ce România și-a alungat și își alungă valorile, America, Canada și Australia investesc bani mulți în importul de creiere.

"Actorii" care lucrează în economie, politică și societăți au nevoie astăzi de mai multe cunoștințe decât în timpurile predigitale.

Cine apelează la știință rezolvă cele mai grele probleme. Știința aduce mari avantaje în lupta concurențială și stă întotdeauna în spatele eficienței. Cine nu apelează la știință se poate considera mort în capitalism.

Dacă nu se schimbă atitudinea față de cercetarea românească, vom împinge țara cu un secol în urmă, viitorul fiind imprevizibil pe termen lung.

Capitalismul modern și-a schimbat astăzi mult structurile economiei. El se bazează pe trei piloni principali: informatizare, comunicații și biotehnologii.

Cu actuala cercetare, România nici nu se poate gândi la realizări deosebite. Diferențele de tehnologie și de mentalitate vor face ca accesul României la nivelul țărilor dezvoltate din Europa să capete dimensiuni mari în timp, de ordinul mai multor decenii. Nu înțeleg de ce nimeni în România nu își asumă responsabilitatea pentru eșecul usturător al imploziei noastre economice și sociale, prin renunțare la cercetare, știință și tehnologie.

    Ion Stan - declarație politică: - Independența justiției - ultimul fundament al statului de drept care încearcă să salveze aparențele separației puterilor - este grav amenințată de un președinte dictator;

Domnul Ion Stan:

"Independența justiției - ultimul fundament al statului de drept care încearcă să salveze aparențele separației puterilor - este grav amenințată de un președinte dictator"

Încă de la jumătatea primului său mandat, cetățeanul-președinte a făcut cu prisosință dovada priceperii sale de a edifica un stat polițienesc, multilateral consolidat, în care să aibă la îndemână tot mai multe pârghii prin care justiția să fie controlată, îngenuncheată, în care legile se fac de azi pe mâine și se modifică chiar înainte de a intra în vigoare, în care reformele există doar în vorbe și prestații televizate.

Pe cale de consecință, în primăvara anului 2007, președintele-dictator a fost suspendat din funcție și s-a prezentat, într-o stare jalnică, la reședința ambasadorului Statelor Unite ale Americii, pentru a se umili și cerși susținere.

Apoi, s-a lansat într-o campanie de acuze grave de corupție, calomnii și insulte la adresa adversarilor politici, susținute printr-o amplă agresiune propagandistică. Apoi, după revenirea în funcție, avea să se folosească de instrumentele poliției politice pentru înscenări judiciare, după teza stalinistă: "Condamnă-l și după aceea fabrică probele".

După ce și-a însușit întreg arsenalul dezinformării politice, la adăpostul operațiunilor de manipulare a opiniei publice și folosindu-se de patentele unor servicii străine pentru câștigarea prin fraudă a celui de al doilea mandat de președinte, impostorul a uzat de prerogativele funcției prezidențiale pentru a da Curții Constituționale o configurație după chipul și asemănarea sa, care să nu-i mai sancționeze atentatele la fundamentele democrației și ale statului de drept.

Cum însă, unele instanțe de judecată, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție au înțeles că nu pot fi mai presus de Constituție și legi, sancționând abuzurile statului polițienesc împotriva drepturilor cetățenilor, chiriașul de la Cotroceni s-a supărat și, depășindu-și prerogativele, s-a lansat în atacuri publice denigratoare la adresa justiției. Mai mult chiar, a chemat-o la ordine.

Participând la Reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, care a avut loc la Ministerul Justiției, președintele-dictator s-a folosit de prima sa prezență la acest minister, pentru a chema la ordine magistrații, permițându-și să-i înfrunte ostil, amenințător, să-i blameze și să-i terfelească, din postura de mediator între puterile statului, care, în opinia sa, i-ar conferi dreptul de a-i stigmatiza, la stâlpul infamiei, pe oamenii legii.

Tonul și mesajul dictatorial cu care cetățeanul-președinte a intruzionat principiul independenței justiției nu este atât de îngrijorător ca fapt în sine, pe cât de gravă și iremediabilă rezultă a fi amnezia chiriașului de la Cotroceni în ceea ce privește obligațiile sale și ale statului de a se supune legilor și normelor constituționale.

Președintele-dictator a atacat justiția din România doar pentru că magistrații judecă în conformitate cu legile acestui stat. Erijându-se într-un judecător suprem deasupra Constituției, Traian Băsescu le cere, pur și simplu, magistraților să nu mai judece în spiritul legii. În acest fel, a călcat, din nou, în picioare instituția fundamentală a statului chemată să stabilească adevărul și să facă dreptate numai în numele legii.

Atacul fără precedent lansat la adresa puterii judecătorești, discreditarea sistemului judiciar de către Președintele României este un demers periculos și inadmisibil. Atacurile de acest gen induc populației un sentiment de neîncredere în justiție și prejudiciază grav percepțiile externe asupra României.

După 7 ani, dictatorul nu s-a democratizat și nu este capabil să-și înțeleagă obligația constituțională de a media între puterile statului și de a asigura buna funcționare a autorităților publice.

Recentele aserțiuni ale președintelui-dictator demonstrează perspectiva profund conflictuală și evident anticonstituțională a celui care atacă violent instituții fundamentale ale statului - Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii -, jignește grav presa și împarte cetățenii români în buni și răi, vinovați și nevinovați, în funcție de interesele sale conjuncturale.

Conform legii fundamentale, rolul instituțional al Președintelui României este acela de mediator. De 7 ani, Traian Băsescu încalcă sistematic Constituția României. Recidiva recentă demonstrează că un asemenea rol nu i se potrivește, că este inapt pentru mediere, pentru identificarea de soluții, iar "înzestrările" sale dictatoriale nu sunt compatibile cu prerogativele funcției de președinte.

Ar fi inutil să-i cerem lui Traian Băsescu ceea ce nu este în stare, adică să fie un președinte al României supus Constituției și legilor țării, cu credința în valorile democrației și cu teamă de Dumnezeu.

Pe cale de consecință, având în vedere că ceea ce a făcut Traian Băsescu este complet inacceptabil într-un stat de drept, clasa politică responsabilă trebuie să declanșeze procedura de suspendare și ulterior de demitere a sa din funcția de președinte al României.

    Ion Stan - declarație politică: - Scrisoare deschisă adresată parlamentarilor cu privire la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul securității naționale;

Domnul Ion Stan:

Vă adresăm prezenta scrisoare deschisă pentru a vă cere ca, în numele interesului suprem al apărării ordinii constituționale, pentru garantarea libertății și demnității cetățenilor României și apărarea securității naționale împotriva inamicilor Constituției; pentru a împiedica reinstaurarea practicilor de poliție politică în activitatea serviciilor de informații pentru securitate națională și a menține România în afara bănuielilor de utilizare a serviciilor de informații în luptele politice interne, să nu votați Proiectul de inițiativă legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul securității naționale (Pl-x 499/2011), din următoarele motive:

1. Proiectul legislativ nu este elaborat de către Comisia comună specială a Camerei Deputaților și a Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea națională;

2. Propunerile de lege ferenda nu au în vedere necesitățile de fond ale reformei instituțional-juridice a domeniului securității naționale și al activității serviciilor de informații, ci doar intervenții punctuale în conținutul a trei acte normative (Legea nr. 51/1992 privind siguranța națională a României; Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații și Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului), a căror necesitate nu este corect argumentată sub aspectul oportunității și al legalității.

3. Propunerea de modificare și completare a Legii siguranței naționale, prin simpla înlocuire a noțiunii de "siguranță națională" cu cea de "securitate națională", ignorându-se deosebirile esențiale de natură conceptuală dintre cei doi termeni (statuate prin documentul CSAT "Doctrina națională a informațiilor pentru securitate națională", induce grave erori în interpretarea și aplicarea ansamblului legislației naționale incidente, care operează cu diferențele de substanță dintre "securitate" și "siguranță". În același timp, dacă propunerea se adoptă, România ar urma să dea securității naționale o altă accepție decât cea din doctrina integrată a NATO privind securitatea.

4. În domeniul securității naționale, prin propunerea ca în loc de "amenințare la adresa securității naționale" să se legifereze dualismul "risc/amenințare la adresa securității naționale", se deschide calea către grave abuzuri și ilegalități la adresa drepturilor și libertăților fundamentale. Cei doi termeni exprimă concepte diferite, între care nu se poate pune semn de egalitate, iar utilizarea lor în alternanță induce o manipulare conceptuală de o extremă gravitate, atât în planul practic-operațional al activității secrete a serviciilor de informații, cât și în ceea ce privește posibilitățile de interpretare greșită și aplicare abuzivă ori ilegală a dispozițiilor relative la restrângerea drepturilor și libertăților constituționale.

Doctrina națională a informațiilor pentru securitate (document adoptat de CSAT la 23 iunie 2004) definește amenințarea la adresa securități naționale în termenii: "Capacități, strategii, intenții, planuri ce potențează un pericol" (...), iar factorii de risc pentru securitatea națională drept: "situații, împrejurări, elemente, condiții sau conjuncturi interne și externe (...) care determină ori favorizează materializarea unei amenințări la adresa securității naționale (...)"

Dacă propunerea va fi adoptată, pe viitor vor fi posibile restrângeri ale drepturilor și libertăților constituționale nu numai în condițiile existenței amenințărilor, ci și a riscurilor. Dacă amenințarea este relativ cuantificabilă prin intenție, plan, capacitate de a periclita securitatea națională, riscul este un factor care se intuiește/deduce din contexte și împrejurări independente de intenția sau acțiunea umană.

Pe cale de consecință, prin invocarea riscului și asocierea acestuia, amenințării i se induce o gravă confuzie și manipulare conceptuală, fiind posibile solicitarea și autorizarea arbitrară a interceptărilor și a altor acte de restrângere a libertăților individuale.

5. Amenințările la adresa securității naționale, de la 12 categorii prevăzute în prezent (art.3 lit.aą)", Legea nr.51/1992, ar urma să fie dezvoltate în 19 categorii, cu un total estimat de 40 de amenințări, plus riscurile aferente.

Menționăm că deși s-a solicitat inițiatorului prezentarea unui sinoptic comparativ al listei amenințărilor reglementate de legislația statelor membre ale Uniunii Europene, acesta nu se regăsește în documentația de susținere a propunerii de lege ferenda.

6. Sistemul actual de definire a amenințărilor este în strictă corelare cu infracțiunile contra securității naționale, care ar putea rezulta ca urmare a neînlăturării amenințării. Pentru sistemul de reglementare nou-propus, corelarea amenințărilor cu noua legislație penală lipsește, ceea ce face noua definire a amenințărilor nu numai criticabilă, dar și caducă și nelegală.

7. Propunerile de modificare și completare a Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații sunt exclusiv din categoria celor prin care se urmărește:

• Sustragerea de sub controlul judecătoresc a actelor pentru care cetățenii care se consideră nedreptățiți doresc să se adreseze justiției.

Astfel, se propune: "Documentele Serviciului Român de Informații, indiferent de suport, privind operațiunile informativ-operative pentru realizarea securității naționale sunt acte de comandament militar".

Ce sunt actele de "comandament militar"?

"Sunt acte de comandament militar acelea care cuprind ordine privitoare la pregătirea, instrucția și disciplina militară, manevre și operațiuni militare și altele asemănătoare" (Secția de contencios administrativ, Decizia nr.1141 din 21 martie 2003)

Potrivit dispozițiilor art.2 lit.b) din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ, "nu pot fi atacate în justiție actele de comandament cu caracter militar."

Având în vedere această realitate juridică, sunt inevitabile întrebări de bun-simț:

Ce are a face activitatea Serviciului Român de Informații cu ordine privitoare la pregătirea, instrucția și disciplina militară, manevre și operațiuni militare și altele asemănătoare?!

Fiind evident că propunerea de inițiativă legislativă aparține autorității publice vizate de protecția pe care o viitoare lege i-ar conferi-o, nu putem să nu fim nedumeriți: ce vrea Serviciul Român de Informații să excludă controlului puterii judecătorești și de ce dorește suprimarea accesului la justiție a cetățeanului care s-ar considera lezat în garanțiile sale constituționale, urmare a operațiunilor informativ-operative pentru realizarea siguranței naționale?

Trebuie observat și faptul că legea nu definește "operațiunile informativ-operative pentru realizarea siguranței naționale", ceea ce, prin lipsa de predictibilitate a legii, deschide larg porțile arbitrariului, abuzului și ilegalităților împotriva intereselor legitime ale contribuabilor care, în această ipoteză, de lege ferenda, își finanțează... insecuritatea!

• Preluarea necritică în legea de organizare și funcționare a SRI a dispozițiilor Codului de procedură penală care permit generic autorităților de siguranță și ordine publică să dispună de "organe de cercetare penală specială."

O asemenea propunere este vădit neavenită, ea fiind doar de natură a redeschide susceptibilități în legătura cu natura și scopul unor astfel de competențe atribuite, pe cale de excepție, unui serviciu de informații.

•Abilitarea SRI de a utiliza investigatori sub acoperire, ca activitate procedural-penală generatoare de mijloace de probă, fără a rezulta pentru ce infracțiuni anume i se dă pe cale de excepție o astfel de competență, care firesc era să fie explicit prevăzută în Codul de procedură penală.

8. Comisia comună specială a Camerei Deputaților și a Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea națională, constituită în baza Hotărârii Parlamentului României nr. 31 din 29 iunie 2009, trebuia să finalizeze întreg pachetul legislativ al domeniului securității și al activității serviciilor de informații. Cel puțin șase legi de bază (Legea activităților de informații pentru securitate națională; Legea supravegherii și controlului parlamentar asupra sectorului de securitate; Legea privind regimul interceptărilor și al altor restrângeri ale drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de Constituție în interesul securității naționale; Statutul personalului serviciilor de informații pentru securitate națională; Legea de reorganizare și relocare a Serviciului de Protecție și Pază și a Serviciului de Telecomunicații Speciale; legile de organizare și funcționare ale SRI și SIE) și corelările cu ansamblul legislației naționale.

9. Dintr-o scăpare a expunerii de motive - pagina 5 alin. (3) -, rezultă ostentativ că proiectul este opera Serviciului Român de Informații, ale cărui documente interne sunt indicate drept izvor de drept.

10. Față de necesitățile obiective de reglementare, proiectul propus spre adoptare nu este decât expresia unor interese înguste, exterioare securității naționale, prin care adevărații promotori ai inițiativei urmăresc legitimarea unor stări de fapt create prin abuz în exercitarea funcției publice, dorind, în acest fel, să dea forță de lege excesului de putere.

    Iuliu Nosa - declarație politică intitulată Suntem martorii celor mai dezastruoase politici fiscale și economice pe care le ia un Guvern din 1989 încoace;

Domnul Iuliu Nosa:

"Suntem martorii celor mai dezastruoase politici fiscale și economice pe care le ia un Guvern din 1989 încoace"

În orice stat de drept, este normal și benefic ca toate partidele politice din România să-și exprime o poziție în ceea ce privește alcătuirea bugetului de stat pentru că este produsul Parlamentului, deci produsul întregii societăți. De asemenea, ar fi de așteptat ca dincolo de niște afirmații puerile precum invocarea lipsei indicatorilor macroeconomici care ar trebui să ne parvină din partea Uniunii Europene, Guvernul Boc să formuleze și o argumentație economică pentru ca aceste afirmații să aibă valabilitate și validare la nivel de profesionalism. Din câte cunosc, nu există deocamdată o astfel de argumentație din partea Guvernului care elaborează bugetul, nici măcar un minim de scuză decentă pentru încălcarea termenului legal cu o lună.

Având în vedere că USL nu va vota Legea bugetului de stat pe 2012 în condițiile în careGuvernul Boc vrea să înghețe pensiile și salariile, cer, la rândul meu, executivului să nu adopte o astfel de măsură și să respecte legea care prevede indexarea pensiilor cu rata inflației. Există o lege a pensiilor pe care Guvernul trebuie să o respecte. Pensiile trebuie indexate cu rata inflației, indiferent de părerile personale ale domnilor Băsescu sau Boc. Atât timp cât avem o lege, ea trebuie respectată și aplicată.

Guvernul a ratat iar toate țintele stabilite la începutul anului și din păcate promisiunile făcute de guvernanți nu au fost și nu sunt ținute. Este evident eșecul acestor trei ani, mai ales când în toate discuțiile dintre FMI și Guvern nu s-a pomenit nimic crearea locurilor de muncă.

Delegația Fondului Monetar a adoptat o poziție similară cu cea a USL: să acorzi măriri de pensii și salarii în al doilea semestru al anului 2012 reprezintă o măsură interzisă prin Legea responsabilității fiscale. Pe scurt, încă un exemplu de minciună sfruntată în spatele căreia se ascunde o măsură pur electorală împotriva acordurilor pe care România le are cu instituțiile internaționale, ca să obțină voturile, iar după alegeri să taie iar salariile și pensiile.

Atâta vreme cât acest Guvern-marionetă nu este capabil să-și respecte propria lege, elaborată, propusă și votată chiar de către membrii săi de vază, mai este el în măsură să ne guverneze?! Și până când?

    Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică cu tema: Cât de bogat trebuie să fii ca să îți permiți să te îmbolnăvești în România?;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

"Cât de bogat trebuie să fii ca să îți permiți să te îmbolnăvești în România?"

Așa cum estimam în urmă cu câteva luni, înlocuirea ministrului Cseke Attila cu Ladislau Ritli nu a adus nimic în plus sistemului sanitar românesc, ci, iată, cum avem prilejul să aflăm din presă, doar familiei actualului ministru, care își poate vedea mai curând fiul instalat în funcția pe care și-o dorește.

Fiecare părinte își iubește copilul și încearcă, pe cât îi permit funcția și grosimea obrazului, să îi dirijeze (în sus!) și să îi netezească fiului traiectoria profesională.

În fond, chiar aș putea să înțeleg o astfel de atitudine și în cazul ministrului sănătății, dacă, însă, așa cum se spune, i-ar fi lui bine dar... i-ar lăsa și pe alții să trăiască!

Dar în domeniul pe care îl patronează lucrurile merg din rău, în mai rău, spre dezastru.

Și nu exagerez!

Oare știe domnul ministru ce se întâmplă în teritoriu? În puținele spitale care s-au salvat de la închidere?

Sunt sigură că nu, așa că îi spun eu: aparținătorii bolnavilor sunt puși să cumpere branule, perfuzoare, pampers, medicamente... Aceiași aparținători se simt prost să nu le ofere plicuri cu sume de bani sau atenții medicilor și cadrelor medii sanitare ori infirmierelor, pentru că văd cu ochii lor că au rămas foarte puțini, că toată lumea trage de ei și pentru că știu că, deși au fost umiliți și li s-au tăiat salariile, își fac, totuși, datoria, unii chiar cu brio...

Boala a devenit, astfel, cel mai mare lux al românilor, chiar și al acelora dintre ei care au venituri ce pot fi considerate consistente.

Mă întreb însă ce se întâmplă cu restul de 90% dintre români, cărora veniturile abia le ajung de mâncare și întreținere, dar care, zeci de ani, au cotizat la fondul pentru sănătate?!

Mai au ei vreo speranță? Vreo așteptare?

Pentru aceștia din urmă mă tem că nici speranța că, într-o bună zi, și domnul Ladislau Ritli se va retrage din funcție nu mai contează.

Prăpastia a devenit mult prea adâncă!

    Lucia-Ana Varga - declarație politică cu tema: România - țara cu numărul cel mai mic de salariați din ultimii 50 de ani, țara în care populația este în scădere;

Doamna Lucia-Ana Varga:

"România - țara cu numărul cel mai mic de salariați din ultimii 50 de ani, țara în care populația este în scădere"

Pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice din România a fost prezentat pentru dezbaterea publică proiectul de buget pe anul 2012. Cu toate că în ultimii trei ani s-a vorbit despre numărul de bugetari ca fiind una dintre poverile cele mai greu de dus pentru statul român, ca despre principalul motiv pentru care economia nu este performantă, în momentul de față proiectul de buget este lipsit de o estimare clară asupra numărului de bugetari. Acest semnal de alarmă este tras de către analiștii economici, precum și de către cei care urmăresc viabilitatea unui astfel de proiect în economia reală.

Mai mult decât atât, statisticile oficiale arată că banii împrumutați de la FMI nu au reușit să oprească dispariția a peste 630.000 de locuri de muncă din economie, față de perioada de început a crizei. În acest fel, numărul salariaților din România înregistrează cea mai mică pondere din ultimii 50 de ani, adică doar 4,1 milioane de persoane.

În acest context, când după trei ani de măsuri haotice și arbitrare mii de părinți și-au pierdut locurile de muncă, le-au fost diminuate salariile și s-au văzut în imposibilitatea de a asigura un viitor demn copiilor lor, iată că nici în acest buget nu se arată vreun efect benefic al deciziilor Guvernului. Mai mult decât atât, nimeni nu vorbește în acest proiect despre cum va fi posibil să reducem munca la negru, în condițiile în care aproape 1,7 milioane de oameni nu se află în nicio evidență fiscală a statului.

Astfel, nu ar trebui să ne mire rezultatele recentului recensământ care arată că populația României s-a diminuat dramatic, scăzând la 19,6 milioane de persoane. Iar acest fapt este cauzat de o scădere a natalității, "încurajată" de politica defavorabilă tinerilor părinți, de speranța de viață tot mai redusă, precum și de decizia multora dintre conaționalii noștri de a-și construi viitorul în țări mai sigure. Scăderea natalității ar trebui să fie una dintre îngrijorările majore ale actualului Guvern, în condițiile în care măsurile pe care le-a luat au dus la o reticență tot mai mare a tinerilor în a-și întemeia familii în România.

    Mihai Lupu - declarație politică cu referire la Viziunea Uniunii Social-Liberală privind energia;

Domnul Mihai Lupu:

"Viziunea Uniunii Social-Liberale privind energia"

În ultima vreme, în loc să modernizeze și să transparentizeze domeniul energetic, autoritățile din România se îndepărtează din ce în ce mai tare de principiile modelului european în acest sens.

În 2007, în timpul guvernării liberale, "Strategia energetică a României pentru 2007-2020" a stabilit direcțiile de acțiune în domeniul energetic în acord cu calitatea de membru al Uniunii Europene. Începând cu 2009, ca urmare a incompetenței guvernării PDL, Comisia Europeană a lansat împotriva României proceduri privind încălcarea dreptului comunitar pentru nerespectarea acquis-ului comunitar cu privire la piața internă de energie electrică și gaze naturale și, respectiv, nerespectarea reglementărilor celui de-al 3-lea Pachet Energetic.

Deși cadrul legislativ aferent sectorului energetic românesc a fost permanent îmbunătățit, pentru a ne alinia legislației comunitare în domeniu, din păcate, în aplicarea legii, autoritățile de reglementare și control (ANRE, ANRSC, ANDR etc.) produc disfuncionalități.

România și-a pierdut credibilitatea în fața investitorilor străini și a autorităților UE prin neconformarea cu propria legislație în vigoare.

Programul energetic al USL își asumă rezolvarea vechilor și gravelor probleme ale sectorului energetic românesc:

- Soluționarea problemei arieratelor companiilor de stat din domeniul energetic (cu deosebire Compania Națională a Huilei (CNH) și Termoelectrica);

- Aplicarea unui program ferm de închidere treptată a capacităților învechite și ineficiente;

- Îndeplinirea standardelor de mediu pentru unitățile de producere a energiei;

- Reducerea riscurilor hidrologice pentru producția de energie electrică în Centrala Nucleară de la Cernavodă;

- Înlăturarea formelor de subvenționare mascată a sectorului energetic;

- Asigurarea unei perspective clare pentru industria cărbunelui;

- Înlocuirea actualelor CET-uri cu sisteme de cogenerare de înaltă eficiență;

- Reevaluarea sistemului de taxare din industria petrolului și a gazelor naturale.

Strategia energetică a USL garantează perpetuarea, în condiții de performanță economică, a unor profesii tradiționale, vitale pentru anumite regiuni.

USL invită specialiștii din domeniul energetic la un parteneriat în ce privește îmbunătățirea permanentă a strategiei energetice, precum și în alegerea celor mai adecvate măsuri de aplicare a acesteia.

    Manuela Mitrea - declarație politică: - Recensământul din 2011, imaginea incompetenței Guvernului Boc;

Doamna Manuela Mitrea:

"Recensământul din 2011, imaginea incompetenței Guvernului Boc"

73 de țări ale lumii, printre care și România, derulează la nivel național recensământul populației și al locuințelor sau gospodăriilor în anul 2011.

Probabil sunt puțini cei care își mai amintesc recensămintele din anii 1992 și din 2002, pentru că au fost unele normale, recenzorii au fost instruiți din timp și mulțumiți de banii primiți, reglementările au fost clare și democratice, întrebările au fost numai cele de care are nevoie statistica, iar incidentele au fost foarte puține.

În schimb, pe cel de anul acesta nu-l vom uita mulți dintre noi, deoarece a început cu probleme și s-a sfârșit cu probleme. Recenzorii au fost instruiți în pripă, iar unii cetățeni se plâng că nu au fost vizitați de niciun recenzor, informațiile care trebuiau să clarifice anumite aspecte mai mult au derutat și de la o zi la alta acestea erau contradictorii, întrebările au fost multe și, dintre acestea, unele vor fi folosite electoral de către Guvern, și nu de către statistică. Cât despre banii pe care îi vor primi recenzorii, aceștia sunt puțini.

În acest haos s-a desfășurat și încheiat recensământul, și cu toate că datele finale vor fi gata abia în 2014, avem deja concluziile cele mai importante. Din păcate, acestea nu se referă la migrație sau la compoziția etnică și confesională a populației. N-am aflat cum sunt românii, dar guvernarea Boc a fost, încă o dată, perfect radiografiată, cu toate defectele ei: incompetență, aroganță, incoerență, lașitate, lipsă de transparență. Din acest punct de vedere, Institutul Național de Statistică a reușit un adevărat tur de forță. Ne-a furnizat o explicație clară și concentrată pentru dezastrul la care asistăm.

Dacă recensământul s-a desfășurat cu deficiențe de organizare și comunicare, era de așteptat ca și după trasarea liniei de final să apară confuzii. Potrivit Institutului Național de Statistică, în perioada 20 - 31 octombrie au fost recenzate, la nivel național, 8.387.153 locuințe și 19.599.506 persoane. Situația din județul Constanța este pusă sub semnul întrebării dacă analizăm cifrele puse la dispoziție de INS. De exemplu, deși au fost recenzate mai multe locuințe decât cele estimate, nu toți constănțenii au fost vizitați de recenzori. Dacă în teorie toată populația este numărată, în practică sunt mai mulți oameni. Astfel, sute de constănțeni se plâng că nu au apucat să răspundă întrebărilor recenzorilor și se tem că vor fi amendați pentru că recenzorul nu le-a trecut pragul.

Faptul că Guvernul Boc a înțeles să amenințe cetățenii cu amenzi arată mentalitatea acestei puteri care nu se consideră reprezentanta poporului, ci stăpâna lui.

    Manuela Mitrea - declarație politică: - Profesorii, navetiști pe banii lor;

Doamna Manuela Mitrea:

"Profesorii, navetiști pe banii lor"

Printre multele drepturi pierdute prin abrogarea Statutului personalului didactic, se numără și decontarea sumei pe care cadrul didactic o cheltuia pentru a face naveta de acasă până la locul de muncă. Astfel, pentru tot mai mulți dascăli constănțeni, drumul până la școală a ajuns un chin, și asta pentru că nu mai au bani pentru a face naveta.

Ziua unui profesor navetist începe dimineața devreme și variază în funcție de cât este de ușoară deplasarea sau de distanța până la școală. Cât despre banii dați pe navetă, de cele mai multe ori suma înseamnă aproape jumătate din salariul pe care cadrele didactice îl câștigă lunar.

Profesorii constănțeni sunt tot mai nemulțumiți, deoarece, din salariile și așa mici pe care le primesc, trebuie să își mai plătească și transportul la școală. În prezent, majoritatea profesorilor din mediul rural plătesc peste jumătate din salariu pe navetă, fără a mai primi acești bani înapoi. La nivelul județului Constanța, peste 4.500 de cadre didactice care au un salariu cuprins între 450 și 600 de lei nu beneficiază de decontarea navetei. În condițiile în care un profesor care predă la o școală din mediul rural plătește între 200 și 300 de lei pe transport, nu mai este de mirare că majoritatea dascălilor refuză un post de titular la sat, preferând să predea ca suplinitor, calificat sau necalificat, la oraș.

Această situație s-a creat atunci când ministrul educației cercetării, tineretului și sportului, domnul Daniel Petru Funeriu, a emis un ordin la început de an calendaristic 2011, prin care se arată că decontarea cheltuielilor pentru naveta cadrelor didactice ține strict de autoritățile administrației publice locale. Decizia a fost însă luată fără a fi consultat în paralel și Ministerul Finanțelor, cel care dă bani la primării, și de aici aceste probleme: multe primării din mediul rural nu au bani pentru decontarea acestor cheltuieli.

Guvernarea PDL, condusă de "cadrul didactic universitar" Emil Boc, a condamnat la moarte prin subfinanțare învățământul românesc, a umilit dascălii, și-a bătut joc de educația copiilor noștri în numele unei așa-zise reforme și de aceea trebuie să plece - fie prin demisie, fie prin demitere!

    Marian Ghiveciu - declarație politică cu titlul: Agricultura trebuie să fie o prioritate reală;

Domnul Marian Ghiveciu:

"Agricultura trebuie să fie o prioritate reală"

România a fost și va rămâne o țară preponderent agrară. Iată câteva din argumentele care pot veni să sprijine cele afirmate de mine: abia după cel de-al Doilea Război Mondial ponderea populației agricole în total populație ocupată în economie devine mai mică decât cea a altor categorii ocupaționale. Populația rurală a fost majoritară în cea mai mare parte a istoriei României și doar după anul 1985 a fost devansată de populația urbană. Revoluția industrială a pătruns târziu în România, iar încercările de industrializare din perioada comunistă s-au dovedit a fi un eșec, prin politicile promovate mai ales în ultima perioadă de existență a comunismului.

Agricultura a fost și continuă să fie ocupația de bază pentru români, cu toate că nici în această activitate nu au fost obținute performanțe deosebite în trecut, indiferent de regimul politic și sistemul economic promovat, chiar dacă pentru o perioadă am fost cunoscuți ca "grânar al Europei".

Agricultura este aparent ramura cea mai abordabilă și ușor de redresat, dar în esență este cea mai dificilă și greu de evaluat, din cauza multitudinii de factori implicați în procesul de producție.

Ca urmare a neglijării agriculturii în ultimii ani, oferta de produse agricole și alimentare indigene a devenit o problemă gravă, care ar trebui să preocupe toți factorii de decizie.

Agricultura nu trebuie privită ca acea ramură care salvează economia României și prin care implicit se vor dezvolta și celelalte ramuri.

Agricultura, în general, nu poate fi ramura prin care o națiune se poate dezvolta, în exclusivitate, datorită caracteristicilor proprii, iar agricultura României, în special, nu poate avea forța de relansare economică din cauza stării de sărăcie, de decapitalizare și dezorganizare.

Agricultura trebuie menținută la un nivel de competitivitate ridicat, pentru că are un rol strategic legat de alimentația umană și asigurarea unei securități alimentare.

Suntem în Uniunea Europeană și ar trebui să învățăm cum se face agricultură performantă.

    Mariana Câmpeanu - declarație politică referitoare la necesitatea activării forței de muncă din mediul rural;

Doamna Mariana Câmpeanu:

În momentul de față, în România, o foarte mare parte a populației din mediul rural nu produce suficient și acest lucru se întâmplă din cauza slabei implicări a statului, care nu reușește să vină cu politici care să ajute și să implice acest segment pe termen lung în activități productive, în industrie sau servicii.

Studiile făcute de analiștii economici demonstrează clar că economia românească ar putea fi salvată de populația rurală, iar potențialul de creștere al economiei românești poate fi mărit dacă va fi activată forța de muncă din mediul rural. Ne referim la milioane de persoane care contribuie cu doar 3,5% din PIB și a căror educație este precară.

Dacă alte state au ales să facă reformele necesare, Guvernul Boc nu numai că nu a încercat, dar a făcut totul pentru a aduce pe linie moartă acest segment important de populație. Practic, acesta a instaurat un cadru fiscal nepermisiv pentru investițiile în zonele rurale și orașele foarte mici, nu a făcut nicio investiție în infrastructură, care să permită mobilitatea, și nu a venit cu niciun program pentru tinerii din mediul rural.

Lipsa acută a educației, cel puțin a celei de calitate, are deja efecte negative, și acestea se vor resimți pe termen lung. Nu putem opri sau vicia demersul de învățare și educare fără ca repercusiunile asupra unor generații întregi să nu fie vizibile și cu efecte negative asupra întregii societăți. În momentul de față asistăm la o sincopă în actul educațional, care va afecta iremediabil calitatea educației pe care tinerii acestei țări o primesc din partea statului român.

Domnilor guvernanți, ceea ce faceți dumneavoastră acum nu este decât o bătaie de joc la adresa românilor din mediul rural, aceștia constituind practic o resursă importantă, probabil una dintre puținele, de a crește PIB-ul și a resuscita economia românească, pe care dumneavoastră o ignorați cu desăvârșire.

Deși este foarte târziu, măcar acum, în ultimul ceas, poate veți realiza impasul în care țara noastră se află și veți veni cu inițiative de sprijinire a acestei categorii, în principal pentru a fi activată forța de muncă din mediul rural.

    Marius Cristinel Dugulescu - declarație politică cu tema: Construcția proiectului de buget pe anul 2012 vizează stabilitatea macroeconomică a României;

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Construcția proiectului de buget pe anul 2012 vizează stabilitatea macroeconomică a României"

Într-o vreme de recesiune economică pentru statele membre ale Uniunii Europene, construcția proiectului de buget pe anul 2012 vizează stabilitatea macroeconomică a României, având ca priorități majore dinamizarea și flexibilizarea pieței forței de muncă, dar și expansiunea spiritului antreprenorial, manifestat prin stimularea investițiilor.

Proiectul de buget pe anul 2012 valorifică pe deplin intențiile Guvernului României de a asigura stabilitate, predictibilitate și siguranța investițiilor principalilor contributori la dezvoltarea mediului de afaceri, astfel încât cetățenii români să fie beneficiarii privilegiați ai investițiilor pe piața muncii din România.

Menținerea angajamentului de a reduce deficitul bugetar la 1,9% din PIB în 2012, sub 3%, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv declanșată în sarcina statului român, în urma iresponsabilității din anul 2008, impune o construcție bugetară prudentă, echilibrată, construită pe principiul managementului financiar solid.

Prin proiecția bugetară, acordarea de garanții de stat operatorilor economici pentru a flexibiliza accesul la credite bancare pentru investiții, reprezentând 14,0 miliarde lei în anul 2012, care se va ajusta cu valoarea garanției care se emite pentru finanțarea proiectului Nabucco, dar și continuarea acordării de ajutoare de stat în vederea realizării de investiții în economie în sumă de 1,0 miliarde lei, devin măsuri sustenabile în plan economic, nu simple afirmații retorice.

Construcția bugetară pe anul 2012 reiterează în mod legitim importanța reformelor structurale, respectiv reforma în domeniul sănătății, aplicarea reformei sistemului de pensii, îmbunătățirea guvernanței corporatiste a întreprinderilor de stat, accelerarea absorbției fondurilor structurale, restructurarea sistemului de cheltuieli publice.

Se cuvine a fi subliniat faptul că veniturile bugetare pentru anul 2012 sunt estimate la 195,4 miliarde lei, reprezentând de 33,7% din produsul intern brut, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de anul 2011, datorită creșterii economice preconizate pentru anul 2012 de 1,8%,-2,3%, precum și din absorbția de fonduri europene. În condițiile promovării măsurilor de politică fiscală adoptate de Guvernul României prin amplul program de consolidare fiscală implementat în perioada 2010-2011, principalele venituri ale bugetului general consolidat își păstrează cadrul dobândit în anul 2011.

Construcția proiectului de buget pe anul 2012 vizează stabilitatea macroeconomică a României, iar măsurile de austeritate impuse de Guvernul României trebuie susținute de toți decidenții politici animați de responsabilitate și solidaritate cu nevoile concrete de reformă ale statului român.

    Marius Rogin - declarație politică intitulată: North-Stream, între active și pasive;

Domnul Marius Rogin:

"North-Stream, între active și pasive"

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, au deschis, simbolic, robinetul noii conducte. În fața a 420 de oaspeți, între care premierul francez, François Fillon, și omologul său olandez, Mark Rutte, cei doi lideri au elogiat cooperarea dintre Occident și Moscova, precum și nou-procurata siguranță a aprovizionării cu gaze siberiene. Care este scopul inaugurării acestei conducte? E vorba aici de o cooperare economică? Sau mai degrabă de una politică?

Este vorba despre o conductă care traversează Marea Baltică pe o lungime de peste 1200 de kilometri, urmând să alimenteze cu gaze circa 26 de milioane de gospodării din Germania, Franța și Olanda. La mijloc este și o afacere mare, o investiție importantă, la care au pus umărul și de pe urma căreia speră să profite din plin Gazprom, concernul rusesc de stat, precum și firmele germane Wintershall și EON, GDF Suez din Franța și concernul olandez Gasunie.

Toate ar fi bune și frumoase, grație noului gazoduct, Ucraina, bunăoară, nu se va mai putea interpune pe viitor în calea fluxului energetic destinat Europei Occidentale, dacă oficialii de la Kiev se vor certa din nou, ca în 2009, cu Putin și cu autoritățile de la Moscova.

La active se constată o sporire substanțială a securității aprovizionării energetice occidentale, dar la pasive s-au ridicat obiecții majore împotriva unui joint-venture, care, pe de o parte, amplifică dependența vestului de livrări energetice rusești și deci de un potențial nou șantaj politic al Kremlinului. Dincolo de frontierele germane și rusești, conducta pare a simboliza un vechi mod al Germaniei și Rusiei de a-și articula politica lor de mari puteri care-și văd de propriul interes, fără să țină seama de parteneri și aliați, înțelegându-se peste capul țărilor mai mici situate între ele. Fostul guvern de la Varșovia, net mai ostil Berlinului decât actualul executiv polonez, a evocat chiar, la un moment dat, Pactul Ribbentrop-Molotov.

Spre deosebire de Nabucco, proiectul de gazoduct al unui viitor tot mai incert, inventat de europeni tocmai pentru a conecta bătrânul continent la Marea Caspică și a reduce dependența Europei de livrările rusești, SouthStream, ca și NorthStream amplifică subordonarea de Moscova.

Aceste livrări acoperă în prezent cam un sfert din necesarul energetic al Europei și vor crește considerabil de acum încolo. Or, e știut că Moscova nu s-a dat în lături în trecut de la a recurge la instrumentul presiunii economice și comerciale în vederea obținerii de avantaje politice.

Ambele tronsoane ale conductei traversează Marea Baltică, ocolind țări în parte dificile, precum Polonia, Ucraina, Țările Baltice și Belarus, spre a furniza gaze Germaniei, Franței și Olandei. Conducta a costat 7,4 miliarde de euro, și ar urma să aprovizioneze 26 de milioane de gospodării, oferindu-le 55 de miliarde de metri cub de gaze anual.

    Mircea Dușa - declarație politică intitulată O nouă furtună economică amenință România;

Domnul Mircea Dușa:

"O nouă furtună economică amenință România"

Evenimentele din ultimii trei ani, ce au avut influență asupra vieții economice și ca urmare și asupra vieții sociale din România, ne demonstrează cât de vulnerabile sunt anumite domenii de activitate care asigură servicii esențiale tuturor componentelor vieții sociale.

În ceea ce privește situația economiei actuale, România este situată pe penultima poziție din Europa Centrală și de Est. Indicele care evaluează situația economiei românești în prezent a scăzut cu 10,3 puncte. Din păcate, perspectivele bursei de la București s-au înrăutățit în octombrie, potrivit unui sondaj de studiu al Institutului de cercetare ZEW.

Din nefericire, scăderea economică din ultimii ani a pus bazele unei prăbușiri economice fără egal, ce se va întinde cu siguranță și în anul 2012. Prăbușirea sistemului financiar, blocarea investițiilor interne, precum și a exporturilor vor accelera scăderea economică. Un factor care nu poate fi neglijat, din păcate.

În amplificarea crizei un rol principal l-a avut și îl are în continuare incompetența guvernamentală care, prin tăierea continuă și masivă, prin creșterea impozitelor, prin sugrumarea micilor întreprinzători, a dus la o prăbușire continuă a economiei românești.

Dezvoltarea pe termen lung a unui stat are menirea de a îmbina creșterea economică cu păstrarea sănătății natural umane, ca premisă pentru asigurarea echilibrului sistemelor ce determină însăși existența societății. De aceea, orice modificare a uneia dintre cele două componente poate duce la schimbări sau chiar alterări ale întregului proces al dezvoltării sustenabile.

Pentru a putea depăși furtuna economică ce traversează economia și cu atât mai mult pentru a putea face față celei ce va urma, România are nevoie de viziune, de o piață deschisă, care să încurajeze investițiile și exporturile de orice fel.

Desființarea unui număr tot mai mare de locuri de muncă nu poate fi considerată o măsură de revenire economică. Din contră, această măsură va accentua sărăcia, va spori numărul de îmbolnăviri și va duce la creșterea numărului de oameni care nu vor putea avea un trai decent. Toate acestea vor influența negativ sistemele de securitate socială.

    Mircia Giurgiu - declarație politică având tema Autismul - o tulburare de comunicare;

Domnul Mircia Giurgiu:

"Autismul - o tulburare de comunicare"

Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologică, tulburarea "centrală" dintr-un întreg spectru de tulburări de dezvoltare, spectrul tulburărilor autiste (autism, sindrom Asperger și tulburări prevazive de dezvoltare-nespecificate altfel) prezintă o largă varietate de manifestări clinice, presupuse a fi rezultatul unor disfuncționalități de dezvoltare multifactoriale ale sistemului nervos central sau genetice. Autismul este, în primul rând, o tulburare de comunicare, de relaționare cu cei din jur, și nu un handicap intelectual. Este a treia tulburare în rândul celor mai comune tulburări de dezvoltare, după retardul intelectual și paralizia cerebrală.

În România nu există nici o statistică privind numărul de persoane cu autism (copii, tineri, adulți), însă dacă se ia în considerare faptul că, în 2003, la Congresul Internațional Autism Europe de la Lisabona, cercetătorii (Eric Fombonne, Ami Klin) vorbeau de o prevalență de 10/10.000 pentru autismul clasic, 60-70/10.000 pentru toate tulburările pervazive de dezvoltare-TPD (Autism, Sindrom Asperger, Sindrom Rett, Tulburarea dezintegrativă a copilăriei și Tulburări globale de dezvoltare - nespecificate altfel/PDD NOS), se poate spune că din cele peste 6 milioane de copii ai României, aproximativ 6000 ar avea autism clasic, iar cca. 36.000-42.000 TPD.

Considerăm că cea mai mare parte din acești copii sunt încă nediagnosticați și nu a existat până acum nici un interes special și eforturi conjugate ale agențiilor/ministerelor de resort în realizarea unui plan, strategii naționale privind identificarea, evaluarea, diagnosticarea și intervenția timpurie în cazul copiilor cu autism sau de creare a unui plan național educațional sau de oportunități educaționale care să țină seama de caracteristicile lor specifice de învățare, respectiv planuri de servicii adecvate tinerilor și adulților cu autism, planuri care să aibă corespondent și în realitate.

Încercând să aflăm numărul copiilor cu tulburări din spectrul autismului aflați în evidența direcțiilor județene de protecție a drepturilor copiilor, Autism România a constatat că există foarte puțini astfel de copii înregistrați la nivelul județelor.

În schimb, specialiștii se confruntă cu un număr foarte mare de copii de vârste mici - 2,6-3,6 ani - care vin la consultație pentru prima dată cu o simptomatologie de tip autist/TSA (1- 2 cazuri noi pe săptămână).

Dar, cu toată această creștere a numărului de copii diagnosticați cu TSA, considerăm că mulți rămân nediagnosticați încă. Ceea ce îngrijorează este faptul că marea majoritate a copiilor, neavând un diagnostic sau având unul incorect, dar chiar și dintre cei cu diagnostic corect, sunt în afara oricărei forme de terapie, educație sau beneficiază chiar de tratamente sau educație greșite.

Consecința acestui fapt este reducerea drastică, până la eliminare, a șanselor de dezvoltare a copilului, prin neacordarea de șanse egale la dezvoltare ulterioară, dependența maximă sau totală de un adult, izolarea, marginalizarea, sărăcia, disperarea familiilor persoanelor cu autism.

Autismul și problematica persoanelor cu autism sunt puțin cunoscute în România, iar nevoile acestor persoane nu sunt satisfăcute, serviciile sunt neadecvate, situația lor fiind adesea dramatică. Există la această oră metode și terapii de reabilitare care le oferă celor a căror viață este marcată de autism posibilitatea de a se educa și dezvolta, dar acest lucru este posibil doar în cazul în care asistența oferită în cadrul comunității este cât mai timpurie, profesionistă și intensivă. Lipsa, însă, a asistenței adecvate, potrivite nevoilor lor specifice (servicii de diagnosticare, evaluare, de intervenție timpurie, de terapie și educație adecvate, servicii sociale, de angajare în muncă și menținere a locului de muncă, de recreere), înseamnă negarea oportunităților de dezvoltare a acestor persoane și de participare în comunitate.

Potrivit documentelor internaționale pe care și România le-a ratificat, copiii cu nevoi speciale au drepturi egale cu toți ceilalți copiii: dreptul la recuperare, la șanse egale în educație, la servicii de sprijin adecvate, adaptate nevoilor fiecăruia, care să le asigure progresul, conform potențialului individual, pentru că fiecare copil are potențial de recuperare.

Cu sprijin adecvat, timpuriu și intensiv, starea unui copil cu TSA poate fi ameliorată semnificativ. Pentru a acorda însă acest sprijin este nevoie ca un medic să identifice cât mai precoce semnele care îl pot situa în spectrul autist și să recomande un plan de intervenție individualizat. Considerăm că medicul de familie al fiecărui copil trebuie să fie informat în legătură cu TSA și să fie capabil să participe, aplicând M-CHAT, la depistarea precoce a acestor tulburări, el fiind prima verigă care poate da startul la recuperarea acestor copii.

Conform noilor studii, pediatrii recomandă cu tărie screening-ul pentru autism în rândul copiilor până la 2 ani, chiar de două ori până la această vârstă, deoarece simptomele autismului se agravează cu timpul, cei afectați își pierd treptat toate abilitățile și pot deveni violenți și autoagresivi și, de cele mai multe ori, ajung să fie instituționalizați.

Se recomandă efectuarea screening-ului copiilor pentru identificarea autismului cu ocazia consultațiilor efectuate regulat, conform programelor de monitorizare a sănătății copiilor. Această politică îi ajută pe medici să identifice semnele de autism într-un stadiu timpuriu al evoluției, favorizând copilul să-și atingă potențialul său maxim.

În cazul în care se recunoaște prezența unei întârzieri în dezvoltare la un copil, testările ulterioare îl pot ajuta pe psihiatru să determine dacă această problemă este legată de autism, de altă tulburare pervazivă de dezvoltare sau de o afecțiune cu simptome similare.

Suntem datori să includem în societate și persoanele cu tulburări din spectrul autist.

    Miron Ignat - intervenție având ca subiect Conferința internațională consacrată istoriei și culturii staroverilor;

Domnul Miron Ignat:

"Conferința internațională consacrată istoriei și culturii staroverilor"

În perioada 5-10 octombrie 2011, la Izmail, s-a desfășurat cea de a VIII-a Conferință internațională organizată de către Departamentul pentru Problemele Naționalităților și Religiilor Administrației Regionale Odesa și de către Catedra de Arheologie și Etnologie a Universității "I.I.Mecinikov" din Odesa.

Lucrările s-au desfășurat în plen, având ca temă: "Lipovenii: istoria și cultura rușilor lipoveni ortodocși de rit vechi".

La acest eveniment au participat etnici ruși lipoveni, membrii Comunității Rușilor Lipoveni din România, alături de personalități ale științei și culturii, istorici, filologi, psihologi, etnografi din Federația Rusă, Ucraina, Italia, SUA, Republica Moldova, Ungaria, Polonia, Lituania.

În prima parte a lucrărilor a luat cuvântul prof. univ. dr. Feodor Chirilă, din parte Comunității Rușilor Lipoveni din România, care a prezentat: "Unele considerații despre stadiul actual al cercetărilor privind istoria și cultura rușilor lipoveni ortodocși de rit vechi".

La această conferință, participanții au fost întâmpinați de ÎnaltPreasfințitul Mitropolit Korneli, arhipastor al Mitropoliei Moscovei și Întregii Rusii, precum și de reprezentanții Administrației regiunii Odesa și ai orașului Izmail.

În cadrul conferinței au fost dezbătute comunicări din diferite domenii, cum ar fi: istorie, învățământ, religie, lingvistică, turism, filologie etc.

După terminarea lucrărilor a avut loc vizita în localitatea Novaia Nekrasovka - localitate cu populație preponderent rusă staroveră.

Pe perioada în care s-a desfășurat conferința, la Muzeul de Etnografie a orașului Izmail a avut loc expoziția consacrată vieții materiale și spirituale a rușilor ortodocși de rit vechi.

Pentru participanți a fost o onoare să constate actualitatea cercetărilor privind istoria și cultura rușilor ortodocși de rit vechi.

    Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme - declarație politică intitulată Împădurirea terenurilor agricole se face pe criterii politice, nu conform necesităților;

Doamna Oana Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme:

"Împădurirea terenurilor agricole se face pe criterii politice, nu conform necesităților"

Conform listei publicate privind "Proiecte aprobate în cadrul Programului de îmbunătățire a calității mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate", din 11.03.2011 de către Administrația Fondului pentru Mediu, Călărașiul nu are niciun proiect de împădurire aprobat!

Cercetând amănunțit cauza am remarcat faptul că județul Prahova poate fi socotit cel mai interesant caz de alocare a fondurilor. În județul Prahova au fost aprobate cinci (5) proiecte, toate adjudecate de primari PDL. Din punct de vedere al fondului forestier, județul Călărași are un deficit consistent, spre deosebire de județul Prahova, care are în schimb avantajul de a fi dat al treilea om în stat, Președintele Camerei Deputaților - Roberta Anastase. Doamna Anastase a devenit, de când ocupă această funcție, cel mai sigur agent de împădurire al județului Prahova. Spre deosebire de Camera Deputaților, unde încurcă voturile, la fondurile de împădurire nu s-a încurcat deloc. Din totalul de 100 milioane RON, 60 de milioane au fost direcționați către primari aparținând alianței de la guvernare PDL și UDMR, iar alte milioane RON către zone cu influențe tot PDL.

Coroborând datele prezentate de Institutul Național de Statistică, potrivit cărora fondul forestier al României, reprezentând 27,3% din teritoriul țării, se situează sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de 36%, cu faptul că în Călărași se defrișează și se deschid cariere particulare care duc la o micșorare a fondului forestier, ajung la concluzia că ar fi fost impetuos necesară o alocare de fonduri pentru împăduriri în Călărași. Defrișările sunt însă mult mai mari decât cele raportate, amenajările de mediu sunt abandonate de către firme cu acte în regulă despre care proprietarii de terenuri nu sunt informați atunci când semnează contractele de cedare temporară a proprietăților. Mai mult decât atât, așa cum se cunoaște, AFM încasează de la marii poluatori ai țării taxe de poluare, urmând ulterior să finanțeze proiecte de mediu. Paradoxul face ca din Călărași să plece lunar către AFM milioane RON, din care nu se întoarce niciun leu!

    Petru Călian - declarație politică având subiectul Dezbatere asupra Legii asistenței sociale;

Domnul Petru Călian:

"Dezbatere asupra Legii asistenței sociale"

Am participat la o întâlnire cu reprezentații Asociației Nevăzătorilor din Cluj (ANR), președintele Ion Podosu și alți membri ANR, discuția principală fiind dezbaterea unor amendamente asupra proiectului Legii asistenței sociale, proiect aflat pe rol în comisiile Camerei Deputaților.

ANR Filiala Județeană Cluj numără 2.350 de membri la nivelul județului Cluj, dintre aceștia fiind aproximativ 85 nevăzători încadrați în muncă, majoritatea maseuri sau profesori. Asociația Nevăzătorilor din România a luat ființă în 6 august 1956 iar Filiala Județeană Cluj a fost înființată la 24 ianuarie 1955.

În urma dialogului, susțin și propun votarea amendamentelor asupra Legii asistenței sociale, amendamente care prevăd, în principal, modificarea articolelor 80, 82, 85, astfel: la articolul 80 alin.2) se va elimina condiția situației familiale și socio-economice, potrivit căreia statul are obligația de a asigura măsurile specifice de protecție și asistență socială în conformitate cu nevoile particulare ale persoanelor cu dizabilități, precum și în funcție de situația familială și socio-economică a acestora. Modificarea este motivată de faptul că efectele handicapului au caracter permanent în viața unui om, indiferent de situațía sa economică. Mai mult, persoana cu handicap angajată în muncă suferă o uzură mai intensă decât un om obișnuit. Costul vieții zilnice a unei persoane cu handicap este mai mare decât a unei persoane obișnuite; la articolul 80 alin.2), care face referire la asigurarea și facilitarea accesului la dispozitive medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale, se va completa și cu "echipamente tehnice asistive care să faciliteze viața de zi cu zi a persoanelor cu dizabilități, activitățile lor de studiu și cele profesionale"; la articolul 82, se vor elimina alineatele (1), (2) și (3), întrucât criteriile de încadrare în gradul de handicap nu sunt clare, sunt prea numeroase, unele fiind minore, nu vizează esențialul. Persoanele cu dizabilități, în funcție de gradul de afectare al structurilor și funcțiilor organismului, se încadrează în grade de handicap; la articolul 85, se solicită respingerea alineatului (1), care prevede că autoritățile administrației publice locale au responsabilitatea înființării, organizării și finanțării sau cofinanțării serviciilor sociale adecvate nevoilor speciale de îngrijire, asistare, educare și formare, recuperare/reabilitare, inserție/reinserție socială ale persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu strategiile naționale, strategiile județene și planurile anuale proprii de acțiune, întrucât nu se indică sursele de finanțare, iar acolo unde autoritățile locale pot ajunge în mare dificultate, ca în cazurile în care unele primării nu au resurse nici pentru plata utilităților, nu se precizează completarea din fonduri centrale (bugetul statului).

O parte din amendamentele aduse de ANR au fost aprobate în Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, urmând a fi susținute și dezbătute în plenul Camerei Deputaților.

Susțin amendamentele depuse de Asociația Nevăzătorilor și am speranța că, prin adoptarea acestora, le vom face suferința mai ușoară.

    Radu Eugeniu Coclici - declarație politică: - PSD și USL vor relansa economia României;

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

"PSD și USL vor relansa economia României"

Doresc să accentuez asupra amendamentelor pe care USL le va depune la bugetul de stat pe 2012, îndeosebi cele referitoare la Fondul de rezervă al guvernului. Până acum, în actuala guvernare, Fondul de rezervă al guvernului a fost folosit excesiv în scopuri politice și electorale. Ca urmare, este nevoie de modificarea legislației, astfel încât acest fond să fie folosit pe criterii și destinații precise. Un al doilea amendament al USL vizează elaborarea unui proiect de modificare a Legii finanțelor publice în privința utilizării Fondului de rezervă. Fiind vorba despre o lege organică, această modificare ar urma să intre în vigoare din 2013.

Am mai remarcat că Guvernul nu urmărește adoptarea unor măsuri de relansare economică, dar, în schimb, păstrează banii pentru Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii, destinat aproape exclusiv clientelei politice. Recentele discuții dintre Guvern și FMI nu au atins problema principală a acestei perioade - locurile de muncă. Prin măsurile preconizate pentru 2012 nu se creează nici un loc de muncă, ba din contră, vor fi noi restructurări și în zona bugetară și în cadrul companiilor de stat, ceea ce înseamnă creșterea șomajului.

Promisiunile făcute de putere privind indexarea pensiilor, recuperarea tăierilor salariale au fost încălcate și vor fi în continuare încălcate. Este evident că din cauza incompetenței și lipsei de seriozitate a Guvernului, tot ceea ce se promite și pentru anul viitor în buget nu va fi respectat. Guvernul actual refuză deliberat orice dialog cu opoziția și cu partenerii sociali. Noi am insistat, inclusiv în discuțiile purtate cu delegația FMI, pe soluționarea problemei celor nouă miliarde de lei pe care Guvernul trebuie să-i restituie cetățenilor care și-au câștigat drepturile în instanță. De asemenea, PSD subliniază faptul că reducerea CAS, care vine în primul rând în sprijinul mediului privat, poate fi inclusă în bugetul pe 2012, doar cu condiția să se renunțe la PNDI și alte investiții politice pentru clientelă.

PSD este dispus să sprijine adoptarea bugetului doar dacă îi vor fi luate în seamă măsurile propuse. Sunt sceptic că a fi așa. În consecință, trebuie să așteptăm alegerile, pentru ca PSD și USL să preia puterea și să vină imediat cu măsuri de relansare economică și de stimulare a atragerii fondurilor europene pentru crearea de noi locuri de muncă și menținerea celor existente.

    Radu Eugeniu Coclici - declarație politică: - Succesul referendumului de la Constanța, eșecul reorganizării portocalii;

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

"Succesul referendumului de la Constanța, eșecul reorganizării portocalii"

Rezultatul referendumului de la Constanța a reflectat voința majorității cetățenilor, ceea ce a făcut din acest demers un succes deplin pentru PSD și pentru opoziție, în general. 95% dintre constănțenii care s-au prezentat la urne s-au pronunțat împotriva desființării județului Constanța, ceea ce arată că demersurile puterii de a recurge la o nouă împărțire administrativ-teritorială a României vor fi sortite eșecului. În acest context, organizarea referedumurilor la nivelul fiecărui județ este absolut obligatorie pentru aprobarea oricărui proiect de reorganizare administrativ-teritorială. La Constanța, PDL a încercat fără sorți de izbândă să blocheze, prin mijloace administrative, un proces democratic, în stilul lor dezbinativ continuu. Prefectura județului Constanța a fost principalul instrument folosit de PDL pentru a boicota referendumul. S-a încercat blocarea participării celor de la statistică la procesul electoral, iar apoi Prefectura a făcut presiuni asupra reprezentanților Biroului Electoral Județean, prin amenințarea cu plângeri penale. Cu toate că PDL a transmis constant că referendumul nu contează și cetățenii nu trebuie să se prezinte la urne, oamenii s-au dovedit extrem de interesați de soarta județului lor, acest lucru fiind reliefat de prezența la referendum, care a fost comparabilă cu cea de la alegerile parlamentare. Mai mult, comparativ, la referendumul pentru adoptarea votului uninominal din 2007 au participat 27% dintre constănțeni. Iată că puterea portocalie nu are cum să facă prostia incomensurabilă a desființării actualelor județe.

Le reamintesc că județul Alba este un brand pe care nu pot să îl șteargă cu buretele de pe harta țării când și cum vor ei.

    Radu Eugeniu Coclici - declarație politică: - Președintele-jucător sau președintele judecător?!;

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

"Președintele-jucător sau președintele judecător?!"

Ultimele atacuri lansate de președintele Traian Băsescu la adresa justiției reprezintă cea mai gravă încălcare a normelor fundamentale ale statului de drept și ale regimului democratic din România. Trecând peste litera Constituției, așa cum ne-a tot obișnuit de-a lungul mandatului său de "jucător", președintele s-a erijat mai nou într-un diriginte, așa cum s-a autoproclamat, care impune puterii judecătorești ce sentințe să dea, când și în ce context. Președintele României, când vorbește despre Justiție, arată că temeiul unei hotărâri judecătorești trebuie să fie indicarea sursei financiare.

Băsescu trece însă de la președinte-jucător la președinte judecător atunci când pune în discuție caracterul obligatoriu al unei hotărâri judecătorești. Șeful statului comite un abuz care poate constitui chiar temeiul declanșării procedurii de suspendare și ulterior de demitere a președintelui.

PSD și eu personal facem un apel către toți judecătorii și magistrații, victime ale acestei încălcări a statului de drept, să își respecte condiția de putere în stat, să își respecte independența și să acționeze în exercițiul magistraturii lor, exclusiv în respectul și în supunerea față de lege. Societatea românească și statul de drept din România, atacate pe diferite flancuri de către actuala putere abuzivă și cu tendințe vădit dictatoriale, are în puterea judecătorească poate un ultim pilon de rezistență. Este o responsabilitate mai mult decât profesională pentru oamenii din sistem, învestiți cu această magistratură, să reziste și să își facă datoria în mod corect și onest față de toți cetățenii acestei țări oropsite.

PSD îi asigură pe toți judecătorii și magistrații din România că le va apăra și respecta independența.

    Răzvan Mustea-Șerban - declarație politică: Cine provoacă neîncredere în economia românească?;

Domnul Răzvan Mustea-Șerban:

"Cine provoacă neîncredere în economia românească!"

Nu e prima mea intervenție în plenul Parlamentului în care reclam faptul că încrederea sau neîncrederea investitorilor străini sau a piețelor financiare internaționale în economia României este determinată de perspectivele economice pe termen mediu și lung pe care și le formează investitorii, și nu de impulsurile favorabile sau nefavorabile care se produc pe termen scurt.

În aceste condiții, Guvernul, Parlamentul, precum și partidele politice din România au atât datoria, cât și responsabilitatea de a impregna continuitate reformelor demarate în ultimii doi ani în domeniul consolidării fiscal-bugetare, sistemului de salarizare sau în domeniul educației.

Din nefericire, însă, o parte importantă a clasei politice românești, culmea, tocmai aceea care se autoproclamă "alternativa la guvernare" luptă cu toate mijloacele pentru a compromite toate eforturile făcute de români de la declanșarea crizei și până în prezent, transmițând către exterior informații care nu fac decât rău României. Gălăgia politică pe care o fac este menită să influențeze negativ evoluțiile economice, pentru a ne "arăta dânșii" ce bine ar putea guverna România.

Aceste adevărate grupări de gherilă politică, unite sub umbrela Uniunii Socialiste de către viziunile inestimabile ale lui Ion Iliescu și ale lui Adrian Năstase, nu se mai satură să facă rău românilor și României.

Cum poți avea o percepție favorabilă asupra economiei României și asupra stabilității sociale atunci când opoziția politică promite că, în situația, iluzorie, în care va câștiga alegerile din anul 2012, va șterge cu buretele tot ceea ce s-a reformat până acum?

Cum poți avea certitudinea că datoria publică a României va mai fi finanțabilă sau refinanțabilă, în condițiile în care Uniunea Socialistă promite destabilizarea fiscală din al doilea moment în care va guverna țara?

Cine mai poate privi serios o țară în care absolvenții de liceu pot urma cursurile facultăților fără să fi promovat în prealabil examenul de bacalaureat?

Ce bancă comercială ar dori să se mai expună pe piața românească, în condițiile în care iluștrii Uniunii Socialiste propun legalizarea falimentului organizat al băncilor din România?

Din fericire pentru România, atât românii, cât și investitorii străini au înțeles, astăzi, poate mai mult ca niciodată, că socialiștii lui Iliescu și Năstase nu reprezintă alternativa la guvernare, ci răul cel mai mare pentru țara noastră.

Dacă, în trecutul odios, regimul comunist își propusese să construiască "omul nou", astăzi, liderii Uniunii Socialiste, unii dintre ei pregătiți politic în vechea școală de la Moscova, ne propun construirea "omului vechi".

Cum arată în viziunea iliesciană "omul vechi"?

"Omul vechi" este acela care ar trebui să creadă că poți să mai păcălești legile economiei de piață vânzând iluzii economice pe care ulterior românii să le plătească cu vârf și îndesat.

Prototipul de om, visat de tovarășii Uniunii Socialiste, este acela al individului slab educat, sărac și manipulabil.

Îmi pare rău că la două decenii de la Revoluția română astfel de comportamente politice nu au dispărut. Am însă încredere totală că românii nu vor mai permite repetarea greșelilor trecutului. Românii au înțeles deja încotro trebuie să se îndrepte dezvoltarea țării noastre și că reformele demarate nu mai trebuie oprite, ci doar răul trebuie oprit.

    Constantin Severus Militaru - declarație politică intitulată Apărători ai unei cauze inexistente;

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Apărători ai unei cauze inexistente"

De foarte mulți ani de zile zace în sertarele Parlamentului României o inițiativă legislativă care dorește să ofere administrațiilor locale și cetățenilor posibilitatea de a decide modalitatea prin care doresc să gestioneze problema câinilor fără stăpân.

Aproape fără excepție, majoritatea ONG-urilor care militează pentru apărarea animalelor au creat falsa percepție că inițiativa legislativă legiferează automat eutanasierea animalelor străzii. Nimic mai fals! Aceste false informații au făcut ca în România să umble liberi pe stradă peste două milioane de câini fără stăpân. Aceste informații de rea-credință au împiedicat orice fel de decizie a administrațiilor locale.

Fiecare dintre dumneavoastră a citit, sper, propunerea legislativă. Acolo stă scris negru pe alb că animalele fără stăpân vor fi duse fie în adăposturi, fie vor fi sterilizate, fie, în situația în care starea de sănătate a animalului nu mai permite, să fie într-adevăr scăpat de chinuri și să se înlăture astfel posibilitatea de a îmbolnăvi alte animale sau chiar să transmită la om peste patruzeci de potențiale boli.

Cei care nu doresc o soluție decentă în situația animalelor fără adăpost, nu doresc în realitate binele acestora și nici binele cetățenilor români. Câți cunosc faptul că prin tratamentele aplicate celor mușcați zilnic de câinii fără stăpân se cheltuiesc milioane de lei, care ar putea fi dirijate către adăpostirea acestora sau sterilizarea lor.

Câți cunosc faptul că o rezolvare a problemei câinilor fără stăpân ar lăsa fără finanțări de milioane de euro autoproclamatele ONG-uri de protecție a animalelor? Câte astfel de organizații au făcut ceva concret pentru animalele pe care le apără? Vreau un singur exemplu.

Îmi doresc, din partea parlamentarilor români o responsabilitate reală față de cetățeni și administrațiile locale, prin votul pe care îl vom da astăzi asupra proiectului de lege.

    Vasile-Silviu Prigoană - declarație politică având tema Legea asistenței sociale, o lege necesară;

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"Legea asistenței sociale, o lege necesară"

Mă bucur să văd că în cel de-al treilea an de mandat este aproape de realizare unul dintre dezideratele cu care m-am prezentat în fața alegătorilor în noiembrie 2008: "protecție socială numai pentru cei aflați în mod real în dificultate".

Legea asistenței sociale este una impopulară, căci reduce drastic numărul de ajutoare sociale și stabilește cu rigoare condițiile de acordare a acestora. Adică face ceva de bun-simț și absolut necesar pentru asanarea societății românești, astfel încât puținul pe care societatea îl pune la dispoziție în scopul susținerii celor aflați în dificultate să ajungă la destinație.

Nu cred că există economie din lumea aceasta care să poată pune într-o relație corectă contribuția a circa 4 milioane de salariați și veniturile pentru peste 8 milioane de asistați sociali, în diferite forme, așa cum se întâmplă în România. Așadar, nu vor mai exista 54 de feluri de ajutoare sociale, ci doar 9, iar un beneficiar nu va mai putea însuma mai multe tipuri de ajutoare sociale.

În condițiile aprobării legii nu vom mai vedea "necăjiți" care coboară din mașini luxoase în fața primăriilor pentru a-și încasa ajutoarele. Prevederile noului act normativ vor încuraja munca, vor fi de partea celor care trudesc pentru a-și întreține familiile și, totodată, vor asigura necesarul pentru a sprijini persoanele aflate temporar sau permanent în dificultate.

Această lege nu susține sistarea ajutoarelor sociale, însă ele ar ajunge numai la cei aflați cu adevărat în nevoie și cât timp sunt în nevoie independent de voința lor. Beneficiarii fiind mai puțini, există chiar posibilitatea ca sumele să fie mai mari, așa cum ar urma să se întâmple în această iarnă cu ajutoarele pentru căldură, după sistarea subvenției generale.

Este vorba de principii de bun-simț, care ne spun că fiecare trebuie să muncească pentru bucata sa de pâine, care este mai mică sau mai mare, după efortul și calitățile fiecăruia, și că nimeni nu trebuie să mănânce din felia altuia cât timp ar fi apt să și-o câștige pe a sa, dar îi este lene. Este vorba, până la urmă, despre reașezarea la locul său a respectului pentru muncă.

Abuzuri au fost făcute de ambele părți - comisii și beneficiari -, dar depinde de organele abilitate să impună respectarea legii. Complementar, trebuie să avem în vedere și strategii de reintegrare a persoanelor care pot să-și asigure traiul prin propriile forțe. Lipsa atenției pentru acest aspect poate duce ușor la creșterea infracționalității și la creșterea gradului de insecuritate socială.

Pentru a putea rezolva problema asistenței sociale este nevoie de un efort comun al puterii legislative și al societății civile, de schimbare a mentalității asupra statului paternalist și adoptarea principiilor europene ale statului social.

    Stelică Iacob Strugaru - declarație politică intitulată Moțiune de cenzură împotriva unui referendum;

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Moțiune de cenzură împotriva unui referendum"

Îmi aduc aminte că în urmă cu exact doi ani de zile, în urma referendumului inițiat de către președintele României, populația țării s-a exprimat fără echivoc în favoarea reducerii numărului parlamentarilor. Această problemă răspunde unei necesități interne reale de reformare a statului român, având în vedere eficiența destul de limitată a Parlamentului, în varianta în care el a fost conceput de către prima constituție postdecembristă.

Trebuie să admitem, de asemenea, că numai datele provizorii ale recensământului din acest an ne arată că sporul demografic negativ, la care se adaugă migrația galopantă, au deteriorat puternic numărul și structura populației din România. Câți parlamentari să fie aleși la următoarele alegeri? Nu e nici greu și nici ușor de spus. Trebuie însă să găsim varianta unei corecte și bune reprezentări a tuturor cetățenilor români, fie că trăiesc în România sau au ales să locuiască pentru un timp în străinătate.

În atare condiții, nu pot să nu mă revolt atunci când văd că liderii, tineri și neliniștiți, ai opoziției parlamentare amenință cu toată puterea că împotriva voinței exprimate a cetățenilor români vor depune o moțiune de cenzură. Da! Moțiune de cenzură împotriva voinței populației. Acestea sunt metehnele cu care ne-a obișnuit o anumită parte a clasei politice și pe care are de gând să le ducă mai departe.

Ignorarea voinței exprimate a populației și război total împotriva oricui, indiferent dacă în joc este sau nu interesul general, este atitudinea celor pentru care numai poziția în sondaje este importantă.

    Valentin Rusu - declarație politică având subiectul Concurența neloială macină competitivitatea economiei;

Domnul Valentin Rusu: "Concurența neloială macină competitivitatea economiei"

Una dintre principalele vulnerabilități ale unei economii în tranziției este reprezentată de perioada în care agenții economici mai mici, mai vulnerabili, sunt obligați să facă față concurenței puternice a celor puternici, consolidați pe piețele internaționale și care în puține situații "joacă" corect pe piață.

O astfel de situație nu putea să ocolească economia românească, mai ales că startul capitalului autohton, românesc, pe piața locală a fost unul mai lent și mai puțin agresiv. Nici astăzi nu ne putem lăuda cu un capital autohton puternic consolidat, capabil să concureze real pe piața internă.

În acest context, transnaționalele, în principal cele orientate către activități economice destinate consumului, au găsit în România "oaza comercială" în care pot dezvolta cele mai nefericite situații de concurență neloială.

De ani buni de zile, atât opinia publică, cât și unii oameni de afaceri onești, reclamă situații de tipul înțelegerilor de tip cartel, consolidarea nefirească a unor corporații și comportamentul acestora dintr-o poziție dominantă sau chiar situații de quasi-monopol.

Nu trebuie să ai studii economice avansate ca să nu îți pui întrebarea, cum de, în plină recesiune economică și confruntate încă cu efectele crizei economice internaționale, unele companii au raportat în România cele mai mari rate ale profiturilor din spațiul european.

Invariabil, și nu numai în spațiul Uniunii Europene, scăderea accentuată a cererii agregate a determinat reduceri semnificative ale cifrei de afaceri ale majorității agenților economici și, în consecință, o reducere a profiturilor.

În România, însă, profitabilitatea sistemului bancar, a producătorilor și distribuitorilor de combustibili fosili, a marilor retaileri nu a fost determinată nicidecum de vreo creștere fără precedent a cererii și nici de vreo reducere de costuri. Dimpotrivă, ratele inflației din anii 2009 și 2010 ne arată contrariul, și anume că prețurile au crescut constant, justificat sau nejustificat, cea mai frecventă "scuză" fiind legată de evoluția economiei internaționale.

Această situație neplăcută are cele mai nedorite efecte asupra puterii de cumpărare a populației, asupra standardului de viață la care dorim ca românii să ajungă.

În Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, semnat la Bruxelles, în aprilie 2005, ne-am obligat să menținem și să consolidăm un adevărat gardian al climatului concurențial și anume Consiliul Concurenței. În ciuda acestei obligații asumate și îndeplinite, instituția amintită nu a reușit să impregneze pieței interne coordonatele concurențiale dorite. Cauzele sunt multiple și merg de la o legislație încă deficitară, care nu acordă puterile cuvenite acestei instituții, și până la cazuri de concurență neloială, dovedite și sancționate, însă respinse de instanțele judecătorești din România.

Consider că suntem obligați să sprijinim buna funcționare a acestei instituții, prin calitatea actelor normative pe care le va adopta Parlamentul României în viitor, acte normative care să spună clar care-i comportamentul corect pe piață. De asemenea, mai cred cu putere că un factor stimulativ extrem de important al concurenței pentru piața internă este atragerea unui număr cât mai mare de ofertanți pe segmentele de piață deficitare din punct de vedere concurențial.

O țară în care concurența nu se manifestă loial nu are cele mai bune șanse de a se dezvolta sustenabil pe viitor.

    Valeriu Ștefan Zgonea - declarație politică intitulată Apocalipsa după Boc;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Apocalipsa după Boc"

Anul 2011 nu a adus nimic bun în viața românilor, iar puterea anunță același tip de politică pentru 2012. Este trist faptul că nici măcar nu ne mai miră incoerența și incompetența actualilor guvernanți.

Au promis bugetarilor că-și vor recupera integral salariile tăiate. La începutul acestui an s-au dat doar câteva procente, fără a ține cont de inflație, de eliminarea altor venituri, majorarea reală fiind de puțin peste 1%. Au promis pensionarilor că nu vor avea de suferit. De fapt, toate pensiile s-au micșorat, fie prin introducerea contribuției de asigurări de sănătate, fie prin neindexare. Au promis reducerea șomajului. Acest lucru s-a întâmplat doar în statisticile oficiale. În realitate, România are în jur de un milion de șomeri. În ultimii doi ani s-au pierdut peste 700.000 de locuri de muncă și s-au creat zero locuri de muncă. Au promis creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene și nu au făcut nimic. Gradul de absorbție se învârte în jurul a 4%! Vorbim despre anul 2011, care se încheie cu un nou eșec răsunător al politicii de austeritate: rectificarea bugetară va fi una negativă. Guvernul continuă politica tăierilor, demonstrând că este incapabil să aducă mai mulți bani la buget.

Cu toate acestea, Guvernarea Băsescu-Boc încearcă din nou să-i amăgească pe români, și vorbesc despre recuperarea salariilor și creșterea pensiilor, ba prin aprilie, ba prin vara anului viitor, mai aproape de alegeri, să nu uite alegătorul că Boc i-a dat, nu i-a luat. Promisiunile pentru 2012 sunt numai minciuni. Guvernul Boc a trimis deja către FMI scrisoarea de intenție care precede bugetul de stat pe anul viitor și care prevede foarte clar că 2012 va fi un an mai rău decât 2011: sute de mii de noi șomeri, noi venituri care se vor reduce și, practic, mai multă suferință pentru fiecare dintre locuitorii țării. Săptămâna trecută, sunt convins că vă aduceți bine aminte, au adoptat pe ascuns o ordonanță care prevede înghețarea pentru anul viitor a pensiilor și salariilor. În prima jumătate a anului, FMI a cerut prudență, iar în a doua parte, majorările nu pot fi făcute din cauza Legii responsabilității ministeriale. Din aceste motive, PSD a susținut ca aceste majorări să fie cuprinse în Legea bugetului, pentru a exista o garanție că se vor produce.

Pensionarii anunță proteste ample, panicați de faptul că promisa indexare a pensiilor ar putea fi amânată. Profesorii ies din nou în stradă și amenință cu greva, pentru că nu și-au primit salariile din septembrie. Să nu mai vorbim despre drepturile bănești câștigate în instanță. Legea care permite bugetarilor recuperarea salariilor tăiate abia în anul 2016 este un nou abuz al actualei puteri și o nouă sfidare la adresa lor.

Guvernul Boc este atât de neputincios, haotic și dezarticulat, dar și înfricoșat de rezultatul viitoarelor alegeri, încât a atins limita unui cinism care nu are nimic de-a face cu rolul unui guvern de a-și proteja cetățenii. Cei care conduc astăzi România trăiesc pe altă lume. Președintele Traian Băsescu a scos țara la mezat. După ce ne-a adus în pragul dezastrului, vrea să ne vândă pe bucăți. "Marea privatizare" a CFR Marfă, a complexurilor energetice de la Turceni și Rovinari sau a termocentralei Craiova nu înseamnă altceva decât un tun pregătit de actuala putere, pe final de mandat. Companiile au fost aduse în pierdere de regimul Băsescu-Boc și acum vor să le vândă pe nimic. În 2007, complexurile energetice Rovinari și Turceni au avut profit de aproximativ 2.100 miliarde de lei vechi, în 2008 profitul s-a ridicat la 2.400 de miliarde lei pe primele 11 luni, iar în 2010 au avut, împreună, 580 de miliarde pierdere. Așadar, este limpede de ce ne opunem acestor privatizări!

Acum PDL a găsit noi preocupări străine de problemele cetățenilor: vrea să forțeze reorganizarea teritorială și comasarea alegerilor, fără a ține cont de voința românilor. Țin să subliniez, încă o dată, faptul că nimeni nu poate desființa județele fără o dezbatere publică și fără referendum pe acest subiect. PDL nu are nicio strategie, vrea să spargă județele doar pentru a rămâne la putere cu orice preț!

În privința comasării alegerilor, USL respinge categoric o astfel de măsură nejustificată, subiectivă și profund antidemocratică. Mandatele aleșilor locali, care expiră în iunie 2012, nu pot fi prelungite decât dacă actuala putere dă o lovitură de stat. USL nu acceptă ideea comasării alegerilor decât în urma dizolvării Parlamentului, deci a alegerilor parlamentare anticipate.

Pe de altă parte, suntem de acord să reducem numărul de parlamentari, care să respecte principiul constituțional al proporționalității. Reducerea numărului de parlamentari se poate realiza în baza proiectului de lege inițiat de USL și care poate fi votat printr-o procedură legislativă normală.

Dacă Guvernul își va angaja răspunderea pe actele normative privind comasarea alegerilor și reducerea numărului de parlamentari, USL va iniția moțiune de cenzură. Vorbim despre încălcări grave ale principiilor democratice, ale legilor în vigoare și ale drepturilor cetățenilor, despre lipsa oricărei viziuni asupra viitorului României, despre o guvernare a minciunii, hoției și sfidării.

Vom folosi toate instrumentele constituționale și vom apela la toate instanțele statului de drept pentru a-i proteja pe români de abuzurile repetate ale PDL!

    Vasile Ghiorghe Gliga - declarație politică având titlul Generația a III-a se calcă în picioare pentru o pâine;

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

"Generația a III-a se calcă în picioare pentru o pâine"

Pretutindeni în lume, grija pentru ocrotirea vârstnicilor, de a le asigura o existență liniștită și un trai decent a depășit dimensiunile vieții politice și a intrat în conștiința națională. Guvernele tuturor țărilor dezvoltate acordă prioritate problemelor cu care se confruntă persoanele de vârsta a treia, în scopul îmbunătățirii continue, sub toate aspectele, a condițiilor de viață a acestora. Din păcate, în România, în ciuda multitudinii problemelor cu care se confruntă astăzi vârstnicii, a faptului că prin complexitatea și gravitatea lor toate aceste probleme rămân în continuare cu statut de perenitate, forurile decizionale, în special structurile guvernamentale, manifestă o inadmisibilă și condamnabilă indiferență față de o abordare constructivă a fenomenului de sărăcie a acestei categorii sociale. Deja avem mitinguri și marșuri de protest, adevărate manifestări ale umilinței, disperării și neputinței umane.

Ce poate fi mai trist decât să-ți vezi părinții, foștii dascăli, conducătorii de structuri economice sau militare, mâhniți și umiliți că nimeni nu le ascultă păsurile, nevoiți să organizeze acțiuni de protest pentru a supraviețui? Până mai ieri făuritori de bunuri materiale sau creatori de valori spirituale, pensionarii reprezintă în prezent categoria socială cea mai grav afectată, victime ale politicii pronunțate de toate structurile aflate la putere. Pentru ei, pensionarii, nu numai viața, dar și moartea a devenit un lux mult prea costisitor. Pensia medie reprezintă, astăzi, doar 35% din venitul mediu salarial, adică mult mai puțin decât un minim necesar. Pensionarii, care renunțaseră de mai multă vreme la achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, și-au diminuat treptat, până la eliminare, cheltuielile pentru nevoile spirituale, spectacole, filme, ziare și cărți, limitând la strictul necesar cheltuielile pentru nevoile zilnice: alimente, medicamente, îmbrăcăminte și încălțăminte.

În fața umilinței și mizeriei în care își duc viața milioane de astfel de cetățeni din România am obligația morală să adresez tuturor parlamentarilor rugămintea de a ne uni eforturile, gândurile și sentimentele pentru salvarea acestui segment al populației de spectrul sărăciei. Sunt necesare măsuri care să amelioreze viața tuturor categoriilor de pensionari, de stat sau a celor din rândurile țărănimii, militari și alte categorii, oameni care au crezut și poate mai cred încă în promisiunile făcute atât în campania electorală, cât și după fiecare schimbare de guverne.

Lipsa unei strategii economice gândită pe termen lung, bazată pe un suport tehnic real și o analiză temeinică, a avut ca finalitate apariția nonperformanțelor economice în toate domeniile, cu efecte negative și asupra nivelului de trai al pensionarilor. Se pare că și anul 2012 va fi unul fără speranță de mai bine, așa că bieților oameni nu le putem ura decât să aibă, ereditar, o longevitate a vieții, astfel încât să prindă și vremuri mai bune.

    Viorel-Vasile Buda - declarație politică având tema A venit și rândul judecătorilor Curții Constituționale;

Domnul Viorel-Vasile Buda:

"A venit și rândul judecătorilor Curții Constituționale"

Știam că pentru președintele Traian Băsescu legea fundamentală a țării este foarte strâmtă și că o încalcă frecvent. Nu este un secret pentru nimeni că principalul partid de guvernământ și actul de guvernare sunt dirijate - chiar fără mascarea aparențelor - de către președinte. Speram însă că în actul de justiție Traian Băsescu să nu se amestece, cel puțin pe față. M-am înșelat. Pe 3 noiembrie a.c., Traian Băsescu a bătut cu pumnul în masă în fața magistraților și le-a dat directive clare cum să judece anumite spețe. Subiectul este deja istorie.

În nici într-un caz însă nu m-am gândit că președintele României va merge și mai departe și va da directive și judecătorilor Curții Constituționale. Judecători care, chiar cu riscul intrării în coliziune cu propria jurisprudență, au dat decizii care în foarte mare măsură au ajutat puterea.

Cu toate acestea, pe 9 noiembrie, Traian Băsescu se prezintă în fața judecătorilor Curții Constituționale și le spune: "Parlamentul trimite pentru controlul de constituționalitate orice tip de hotărâre, dar doar actele normative sunt de competenta Curții, nu și cele prin care își administrează ei puterea în interior". Suntem aici în fața unei grave, foarte grave imixtiuni a lui Traian Băsescu în problemele ce țin de Curtea Constituțională. Concret, președintele le-a atras atenția - fără a avea nici cel mai mic drept măcar - judecătorilor Curții să nu mai accepte spre dezbatere sesizările venite de la Parlament referitoare la hotărârile ce vizează regulamentele instituției.

Pe lângă această gravă imixtiune, Traian Băsescu a mai făcut dovada că nu cunoaște Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Spunând că Parlamentul nu poate trimite la controlul de constituționalitate hotărâri prin care își administrează puterea în interior, Traian Băsescu a ignorat art.11 alin.(1), litera c) din Legea nr.47/1992. Iată ce prevede respectivul paragraf: "c) Se pronunță (CCR - n.a.) asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori". Regulamentele parlamentare sunt acte normative cu putere de lege și sunt adoptate prin hotărâri ale Camerei Deputaților, Senatului și Parlamentului, la nivel de plen comun. Este nu doar regretabil, dar și jenant pentru un președinte de țară ca să nu cunoască prevederi elementare din legislație.

Din de am putut decripta din declarațiile date presei de către președinte - oare de ce Traian Băsescu a ținut să discute cu judecătorii Curții Constituționale cu ușile închise? - mai reiese că le-a spus judecătorilor CCR că amendarea unor legi sau ordonanțe generează confuzie. Suntem aici în fața unei duble imixtiuni a președintelui: în puterea legislativă și în puterea judecătorească. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu le-a cerut judecătorilor CCR să respingă sesizarea opoziției care vizează ordonanța de urgență care îngheață salariile și pensiile în 2012.

Cum pot fi denumite astfel de acțiuni ale președintelui României? Început de dictatură? Nu! Începutul a fost făcut de mai mult timp.

În timp ce concepeam această declarație politică, Traian Băsescu (nu) m-a mai surprins cu încă o "ispravă": intenționează să-i mai prelungească cu 6 luni activitatea șefului DNA. "Daniel Morar a avut un mandat, i-am mai dat unul, (corectă exprimarea, în spirit dictatorial - n.a.) în februarie 2012 își încheie mandatul. Nu avem cum să-l prelungim. Dacă discutăm tehnic, opțiunea mea este să cer Procurorului General să-i dea un interimat până în iunie. Pentru că Daniel Morar a mai avut interimat, intre primul și până la al doilea mandat". Orice comentariu este de prisos.

    Zanfir Iorguș - intervenție având ca subiect 16 noiembrie - Ziua Internațională a Toleranței;

Domnul Zanfir Iorguș:

"16 noiembrie - Ziua Internațională a Toleranței"

Din anul 1995, sărbătorim în data de 16 noiembrie Ziua Internațională a Toleranței, așa cum a fost aceasta declarată de către UNESCO.

Încă de pe atunci, în Declarația Principiilor Toleranței a fost recunoscută necesitatea acesteia în viața oamenilor pe plan social, cultural, și nu în ultimul rând în viața politică.

În condițiile globalizării, toleranța joacă un rol fundamental în ziua de azi: oamenii trebuie să interacționeze pentru îndeplinirea obiectivelor comune, diferențele culturale și de orice natură trebuie tratate deschis, astfel încât să înțelegem și să respectăm valorile altor popoare.

Termenul de "toleranță" a fost invocat și susținut de numeroase personalități de-a lungul timpului și este de ajuns să întoarcem paginile în istorie pentru a vedea efectele dezastruoase pe care lipsa toleranței le-a avut în decursul anilor: confruntări, abuzuri, instaurarea conflictelor și chiar a războaielor.

Trebuie să avem în vedere însă a nu confunda toleranța cu pasivitatea sau cu lipsa de interes. A fi toleranți nu înseamnă să fim indiferenți, să ignorăm problemele existente sau să trecem cu vederea greșelile. Toleranța presupune încurajarea exprimării punctelor de vedere, înțelegerea faptului că o problemă poate fi privită și tratată din unghiuri diferite și acceptarea altor păreri asupra acesteia, găsirea celei mai bune soluții care să fie în folosul cetățenilor, în folosul societății. Acest lucru este valabil atât în relațiile dintre indivizi, dintre instituții, dar și în relațiile dintre state.

Toleranța este inclusă în "Declarația Universală a Drepturilor Omului" din 1948 a Organizației Națiunilor Unite, astfel că încurajarea toleranței, a integrării cetățenilor străini, respectarea acestora indiferent de rasă, sex, religie, naționalitate reprezintă un element de obligativitate pentru fiecare dintre noi.

Toleranța este în final o caracteristică a statului democratic, iar practicarea discriminării, a excluderii sau a marginalizării este singurul lucru ce nu trebuie tolerat sau încurajat.

Mă bucur să observ că oamenii au început să se implice în organizarea de evenimente, de expoziții care promovează toleranța, mă bucur că oamenii găsesc puterea de a menține vii anumite valori și cred că fiecare dintre noi ar trebui să găsească o modalitate de a-și aduce aminte de importanța acestora nu o dată pe an, ci în fiecare zi.

Se vorbește zilnic în media despre criza economică, se resimt efectele acesteia în buzunarele tuturor. Ea există și nu putem nega acest fapt, dar pe lângă aceasta nu trebuie să ne adâncim nici în criza valorilor, a umanității. Chiar și în momentele de maximă tensiune, chiar și în momentele în care ne descurcăm foarte greu din punct de vedere financiar, nu trebuie să uităm de existența acestor valori pentru menținerea sau pierderea cărora numai noi înșine suntem responsabili.

Aș vrea să închei acum cu îndemnul de a cinsti această zi, de a încuraja toleranța și integrarea cetățenilor străini, de a respecta drepturile celorlalți, de a da dovadă de umanitate, de a-i trata cu egalitate pe ceilalți oameni, indiferent de rasă, sex sau naționalitate și nu în ultimul rând de a nu uita faptul că "intoleranța este o formă de violență și un obstacol în dezvoltarea unui adevărat spirit democratic".

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Noapte intoxicată la Sfântul Ioan;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Noapte intoxicată la Sfântul Ioan"

10 pacienți au ajuns în stare gravă la Centrul de Toxicologie de la "Sfântul Ioan" în urma intoxicațiilor acute exogene. Doi pacienți au fost internați la ATI-Toxicologie datorită severității clinice și a tipului de toxic ingerat. Un pacient de 60 de ani intoxicat cu substanță corozivă pune în acest fel mari probleme terapeutice iar prognosticul este extrem de rezervat. Se pare că pacientul a ingerat acid azotic folosit la prelucrarea cositorului de la cazane. O altă pacientă de 75 de ani a ajuns în comă în urma intoxicației cu 40 de comprimate de sedative. A beneficiat de resuscitare respiratorie și volemică, spălături gastrice, antidotism, dar starea se menține critică. Factorii declanșatori ai gesturilor suicidare au fost vulnerabilitățile socioeconomice și depresia celor izolați de familie.

Sperăm ca în noul centru să asigurăm integrat terapia acestor pacienți în vederea prevenției recidivei pentru că voluntarii CIRTITA fac cu greu față numărului de solicitări.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Bătrâni fără speranță;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Bătrâni fără speranță"

Un alt pacient, de 79 de ani, a fost internat la ATI-Toxicologie la Spitalul de Urgențe "Sfântul Ioan" după ce a ingerat substanță corozivă (granule pentru desfundat chiuveta). Condițiile socioeconomice precare și depresia vârstnicului sunt factorii declanșatori ai gestului suicidar. Este o formă clinică severă prin complicațiile instalate, printre care menționăm stenoza esofagiană postcaustică, cu imposibilitatea alimentației.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Fără monopol în taximetrie! Doar siguranță;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Fără monopol în taximetrie! Doar siguranță"

Am depus amendamentele solicitate de taximetriști la legea care le reglementează activitatea. Consider cererile celor care lucrează în acest domeniu justificate pentru a asigura un transport civilizat în întreaga țară, fără a introduce criterii discriminatorii.

,La această oră, în municipiul Iași își desfășoară activitatea 8 dispecerate de taxi, oferind atât taximetriștilor, cât și clienților posibilitatea alegerii unor servicii diferențiate prin calitate și organizare. În cazul promulgării legii în forma actuală vor rămâne doar trei, influențând calitatea serviciilor și a tarifelor. Amendamentele pe care le inițiez vizează următoarele articole:

-dispecerizarea trebuie să fie în continuare obligatorie întrucât - (la pag.5, nr.crt.9, pct.8) fără acest lucru clienții nu vor mai putea reclama proastele servicii sau nu-și vor putea recupera lucrurile uitate în mașini,iar o treime din taximetria românească (persoane fizice) încetează să mai funcționeze sau vor funcționa cu tarife mari, nefiscalizate;

-stația radio trebuie să rămână obligatorie deoarece (pag.5, nr.crt.10, pct.9, nu mai este obligatorie stația radio) se pot semnala poliției evenimente rutiere iar absența posibilității anunțării în timp real a poliției favorizează agresiunile îndreptate asupra clienților, cât și taximetriștilor; taximetriștii au bani asupra lor din încasările curente;

-impunerea unui număr mare de autorizații determină monopolul operatorilor care au minim 50 de autorizații (puțini sau absenți în orașe mici) deși dispecerizarea se încadrează în zona serviciilor, și nicidecum a transporturilor. Să nu uităm că o treime din totalul autorizațiilor sunt deținute de persoane fizice și constatăm doar discriminarea acestora (funcționând la operatori cu mașini proprii aceștia își vor facilita propriile mașini). De aceea, pentru asigurarea unei concurențe loiale ar trebui să fie minim 10-20 de autorizații proprii pentru operatori;

-apare un "cazier de conduită profesională". Ideea este bună, dar aplicarea de către o asociație privată neverificată poate duce la abuzuri și de aceea propunem eliberarea acestuia de către administrația locală în momentul depunerii actelor, prin verificarea bazei de date cu reclamațiile clienților, cât și a transportatorilor, dar și a propriei baze de date, creată atât din reclamațiile clienților, cât și a transportatorilor;

-transportatorii trebuie să aibă posibilitatea deschiderii mai multor puncte de lucru ca dispecerat, pentru acoperirea mai bună a orașelor mari;

-la pag.21, nr.crt.38, art. II falimentează practic firmele mici pentru că nu au timpul necesar să facă demersurile pentru a intra în legalitate conform noii legi și de aceea propunem ca măsurile să intre în vigoare după șase luni de la promulgarea legii.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Autoincendiere;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Autoincendiere"

Un pacient de 24 de ani din Iași a ajuns în stare gravă la UPU de la Centrul de Traumă de la "Sfântul Ioan" în urma unei tentative de suicid prin autoincendiere. Pacientul a beneficiat imediat de resuscitare respiratorie, antalgice, protecție termică, deșocare și a fost dus imediat în Clinica de Arsuri. Prognosticul este rezervat prin asocierea intoxicației cu fum la arsuri de grade II-III faciale, toracoabdominale și la nivelul membrelor.

Vulnerabilitatea socioeconomică a fost factorul declanșator al gestului suicidar, pacientul fiind cu ambele gambe amputate în urma unui accident de tren din 1995.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Profilul etnobotanicului 2011;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Profilul etnobotanicului 2011"

Pe o statistică parțială constatăm modificarea profilului consumatorului de droguri de sinteză (etnobotanice) ajuns în serviciile de urgență în 2011 față de 2010.

Peste 90% din aceștia sunt bărbați iar cei din urban reprezintă 88,2% din pacienți. Față de 2010 constatăm că ponderea bărbaților a crescut, dar și faptul că fenomenul începe să se răspândească și în rural.

Cei mai afectați sunt tinerii - cei până în 18 ani reprezentând 13,23% din cazuri, iar în grupa de vârsta 18-20 de ani sunt incluși peste o treime din intoxicați (32,35%). Aproape 90% din cazuri au vârsta de până în 30 de ani iar peste 40 de ani nu a mai fost niciun caz de intoxicații cu droguri de sinteză.

Numărul elevilor consumatori de droguri de sinteză practic s-a dublat (de la 8,6% în 2010 la 17,65% în 2011) iar studenții reprezintă o cincime din cazurile prezentate în urgență. În schimb, numărul salariaților ajunși intoxicați cu droguri de sinteză a scăzut de trei ori.

Constatăm tendința de egalizare a consumului din timpul săptămânii (47,04%) cu cel de weekend (52,96%), precum și a consumului din zilele săptămânii (în jurul a 10% de luni până joi). Paradoxal, numărul cel mai mic de prezentări a fost vinerea (8,82%), fapt explicat parțial prin aceea că acest consum recreațional are loc după-amiaza iar pacienții ajung la spital după miezul nopții, fiind înregistrați sâmbătă. De altfel sâmbăta și duminica sunt zilele cu cele mai multe prezentări (câte 22,06%) iar lunea este ziua cu cele mai multe prezentări (13,23%) din intervalul luni-joi.

Numărul maxim de prezentări - aproape 40% - s-a condensat în intervalul orar 12-18, arătând de fapt consumul matinal și instalarea dependențelor.

Doar 10% din pacienți consumaseră alcool, în schimb patologia asociată era prezentă în aproximativ 50% din cazuri, fiind dominată de tulburările de comportament. Se constată apariția hepatitei toxice, precum și a sindromului de sevraj. Numărul comorbidităților s-a dublat în 2011 față de 2010.

40% din pacienți au fost aduși de ambulanță iar aproape 10% de poliție sau jandarmi, iar peste o treime au necesitat internare. Există pacienți cu multiple prezentări.

Concluzionând: fenomenul drogurilor de sinteză afectează din ce în ce mai mult bărbați tineri și începe să se răspândească în rural. Elevii rămân categoria de vulnerabilitate maximă datorită mimetismului, anturajului sau lipsei de supraveghere. Egalizarea consumului și orele de prezentare la spital, precum și dublarea patologiei asociate indică instalarea dependențelor.

Resursele mobilizate în terapia de urgență sunt importante, ele implicând ambulanța, centrele de toxicologie și tratamentul dependențelor.

    Aledin Amet - intervenție intitulată Kurban Bayramul, o sărbătoare religioasă importantă a lumii musulmane;

Domnul Aledin Amet:

"Kurban Bayramul, o sărbătoare religioasă importantă a lumii musulmane"

Lumea musulmană a sărbătorit, începând cu data de 6 noiembrie a.c., timp de 4 zile, Kurban Bayramul, Sărbătoarea Sacrificiului. Și pentru comunitatea tătară, tradițiile religioase reprezintă o dimensiune importantă a păstrării propriei identități. Dacă dorim să existe, în ceea ce ne privește, o continuitate istorică, nu trebuie să fie neglijat un aspect atât de important.

La sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie s-a sărbătorit Ramazan Bayramul, celălalt eveniment religios major.

Respectul pentru oamenii în vârstă, bucuria copiilor, revederea cu rudele, cu prietenii, omagii aduse persoanelor decedate, toate aceste sentimente, toate aceste fapte definesc cele două sărbători.

Ca în fiecare an, la Sediul Central al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România s-a desfășurat o acțiune specifică evenimentului. De asemenea, activități similare au avut loc și la nivelul filialelor, ajutorarea celor nevoiași însemnând o datorie de suflet. Un astfel de gest ar trebui permanentizat. Din păcate, uităm, de foarte multe ori, de cei pentru care soarta a fost potrivnică.

În cele 4 zile de Kurban Bayram, copiii merg să ureze celor în vârstă sărbători tihnite, tinerii își vizitează rudele, doamnele pregătesc preparate specifice. Este o bucurie generală. Este perioada când credincioșii trebuie să dea dovadă, mai mult ca oricând, de înțelepciune, bunătate, de stimă față de ceilalți. Spiritul acestei sărbători religioase nu trebuie să dispară.

    Ion Burnei - comentariu legat de subiectul reorganizării teritoriale;

Domnul Ion Burnei:

În ultima perioadă se discută tot mai mult de o eventuală reorganizare teritorială, avansându-se soluția regionalizării. Nu se exclude nici varianta comasării mai multor județe.

Informațiile publice sunt puține, se știe cu certitudine doar faptul că președintele României se pronunță pentru adoptarea unei soluții prin procedura angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Se mai avansează ca explicații și rezolvarea problemei absorbției fondurilor europene sau reducerea birocrației. Încă o dată, coaliția aflată la guvernare se teme de dezbaterea parlamentară. Ca și până acum, constatăm lipsa totală de transparență în abordarea problemelor de interes național.

Opinia publică se întreabă de ce o așa grabnică dorință de reorganizare teritorială? De ce să fie schimbate regulile în timpul jocului? Este vorba oare de frica președintelui României că 2012 poate aduce pierderea alegerilor locale și parlamentare de partidul din care provine?

Dincolo de toate aceste semne de întrebare, reorganizarea este o problemă complexă pentru care este nevoie ca cetățenii să fie bine informați, este nevoie de o dezbatere publică serioasă și nu este exclusă utilizarea referendumului popular în adoptarea unei decizii. S-ar face aplicație, astfel, a articolului 2 din Constituția României, care prevede că suveranitatea națională aparține poporului care o exercită prin organele sale reprezentative sau prin referendum.

    Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Vine sfârșitul lumii!;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Vine sfârșitul lumii!"

Am ratat încă un prilej de a vedea în direct și cu ochii noștri sfârșitul lumii de pe 11.11.2011, dar, după unele semne, celebra dată a vechilor mayași, din decembrie 2012, începe să pară mult mai plauzibilă! Căci așa se zice în popor, că în anul morții cuiva se întâmplă tot felul de lucruri care în timpul vieții nu că au fost foarte rare, ci se poate spune că erau niște imposibilități.

Iată, deci, că într-un astfel de an, vedem cum din ce în ce mai mulți PDL-iști iau drumul parchetelor ori instanțelor de judecată, parcând pentru un timp chiar și pe "țambalele" de la arest. Dacă am fi răutăcioși, am zice să le țină Dumnezeu obiceiul cel bun și să le dea și o finalizare în consecință, dar nu suntem răutăcioși, ci doar precauți: când corb la corb își scoate ochii, înseamnă că a început bătălia pe stârvuri. Și cum singurul cadavru din zonă pare să devină economia națională, ținută încă pe perfuzii doar de către întreprinderile private - cât or mai putea și ele, că au fost lăsate de izbeliște și deja au cam început să migreze spre alte meleaguri -, parcă ne dumirim că se apropie cu pași mari campania electorală...

Este interesant ce i-a apucat pe băsiști să dea mână liberă la arestat clujeni "de frunce" chiar ai Partidului Democrat Liberal - una din teoriile conspirației spune că s-a început cu PDL-iști importanți ca să se justifice arestările masive ce vor urma din rândul opoziției! -, știut fiind că mândra capitală a Ardealului a dat regimente de pricepuți ce au ocupat (degeaba, din punctul de vedere al omului de rând) fotolii care mai de care mai importante din administrația centrală sau din politica partizană. Parcă devenise Clujul izvorul dibăciei românești economico-politico-administrative! Și iată că, treptat-treptat, scandalurile care îi implicau pe cei care aveau ca singură calitate semnificativă doar faptul că proveneau din inima Ardealului au devenit din ce în ce mai multe și mai răsunătoare...

Ultimele scandaluri însă sunt lipite ca marca de scrisoare de însuși mărețul premier PDL-ist, bineînțeles, și el din Cluj. Căci au început să vadă cum arată arestul pe dinăuntru și vicepreședintele Consiliului Județean Cluj - o persoană deloc necunoscută domnului Boc, și primarul Clujului, omul pe care chiar premierul l-a lăsat "moștenitor" în locul său când a plecat la București ca să fericească nația cu deosebita sa pricepere politico-economico-administrativă...

Interesant este și faptul că aceste înalte personalități sunt cercetate local de către organele de anchetă (să ne amintim și cum vameșii, de exemplu, au fost cărați chiar și cu elicopterele la București, pentru acuzații similare, dar sume mai mici), oferind astfel posibilitatea premierului să-și afirme speranța "ca domnul Apostu să își dovedească nevinovăția în fața instanței de judecată"... Probabil că știe Boc ce știe despre organele statului din Cluj, când se arată așa de încrezător, având în vedere acuzațiile aduse celor doi înalți PDL-iști. Încurcate sunt căile domnului... Boc prin Cluj, mai ales când acesta vorbește, ca un jurist de calitate ce se află, că primarul își va dovedi nevinovăția. Parcă îmi pare și rău de studenții pe care i-a învățat carte domnul Boc, deoarece prea seamănă izbitor cartea acestuia cu un paișpe de treflă...

De interes deosebit este însă nu neapărat faptul că din ce în ce mai mulți PDL-iști cu funcție încep "să dea cu subsemnatul" în fața procurorilor și polițiștilor, ci motivele pentru care fac acest lucru. Căci principalele motive sunt cele de corupție. Și cum corupția este una dintre principalele conducte de alimentare cu bani a Partidului Democrat Liberal, bani care se vor regăsi la anul, în cantități impresionante (la nivel de județ s-a auzit despre disponibilități de miliarde pentru o comună chiar mititică!) în procesul de corupere a conștiinței alegătorilor, rezultă că aceasta a devenit politică de stat a actualei puteri. Ce s-a întâmplat în județul Neamț anul acesta, la alegerile parțiale, a fost doar o repetiție pentru anul viitor, când vor fi alegerile generale.

Culmea este că, în ciuda cantităților uriașe de bani destinați corupției conștiințelor aduse în sapă de lemn de același guvern ce se vrea eternizat în Palatul Victoria, conducerea portocalie a ajuns la concluzia că, la câte prostii a făcut actualul executiv, tot nu sunt destui bani pentru mita electorală, atâta vreme cât se dorește comasarea alegerilor locale cu cele generale! Asta arată că le-a pătruns frica-n oase și se știe că, atunci când ești îngrozit de frică, faci greșeli din ce în ce mai mari, care, inevitabil, te scot din joc. Iar asta, pentru băsism, va însemna, într-adevăr, sfârșitul lumii...

    Neculai Rățoi - declarație politică: Băsescu a pus mâna pe paloș. Să vedem cum se taie singur cu el...;

Domnul Neculai Rățoi:

"Băsescu a pus mâna pe paloș. Să vedem cum se taie singur cu el..."

Declarația de presă a președintelui României, Traian Băsescu, susținută sâmbătă, 22 octombrie, la Aeroportul Internațional Henri Coandă, înaintea plecării la lucrările Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, s-a dorit a fi una de o gravitate ieșită din comun, gravitate dată de temele ce urmau a fi discutate între vârfurile politice europene.

Da, ar fi putut să fie niște probleme grave, cu care țara noastră se confruntă în această perioadă și ar fi fost bine ca acestea să fie discutate, dar s-a rezumat, în realitate, la Bruxelles, doar să mârâie ceva despre atitudinea Olandei, de n-au înțeles nici măcar reprezentanții Țărilor de Jos ce-a zis reprezentantul duplicitarismului românesc! În vreme ce, pe aeroport, când încă n-apucase să-și ia viteză din țară, Traian Băsescu se rățoia în fața camerelor de luat vederi ca la niște slugi invizibile, la Bruxelles doar premierul Olandei ce i-a mai dat bună ziua, fiind un băiet bine crescut, ceilalți uitând că este și el prin preajmă...

"România nu poate plăti la nesfârșit indeciziile liderilor europeni din zona euro", enunța, apăsat, Băsescu pe aeroportul Henri Coandă, continuând mai apoi discursul despre "un mecanism care ne-ar asigura tuturor respectarea unor reguli interne, o transparență a acțiunii legate de buget, de cheltuirea bugetului, de nivelul de taxe și așa mai departe", despre faptul că "împrumuturile guvernamentale cât și împrumuturile zonei private au ajuns la un nivel deja inacceptabil."

Dacă vreți să știți, domnule Băsescu, ce este într-adevăr inacceptabil, este să vorbești despre indeciziile liderilor europeni, când tu te sucești de la o zi la alta, când azi zici una și nu e valabilă nici 24 de ore, iar ciracii tăi îți țin hangul! Sau să vorbești despre respectarea regulilor interne și transparență bugetară, când tu însuți calci în picioare nu doar reguli, ci însăși Constituția și legile acestei țări, fiind un exemplu urmat de din ce în ce mai mulți dintre cei pe care-i ții în brațe, la loc de cinste, împotriva voinței poporului român, care nu vă mai creditează nici măcar cu un număr cu două cifre în sondaje! Și nici până acum n-am înțeles de ce, oficial, se preferă varianta împrumuturilor masive de pe orice piețe, în loc să se pună mintea la contribuție ca să se atragă bani din alte părți. Sau tocmai treaba asta, cu mintea, o fi vreo problemă...

Oricum: ce face actuala putere prin metoda lesnicioasă dar înrobitoare a împrumuturilor și mai ales ce se întâmplă cu banii după ce intră pe mâinile actualilor guvernanți, cu mare lejeritate poate fi încadrat până și de către un procuror sau judecător stagiar la "subminarea economiei naționale." În țara asta, în timpul mandatului lui Băsescu, s-au ruinat definitiv investiții vechi de miliarde de lei noi, care ar fi putut să pornească motorul cel gripat al economiei. Bine că au fost mai de folos țării terenurile de fotbal în pantă și patinoarele, telegondolele care duc de niciunde spre nicăieri, sălile de sport și bazinele de înot închise imediat după inaugurare...

Și a mai făcut greșeala președintele Băsescu să vorbească despre ce este imoral în acțiunile liderilor țărilor bogate din UE. Venind dinspre cel care ne dă cu tifla din viloiul din Mihăileanu, dinspre cel care a dijmuit din greu veniturile oamenilor aflați în neputință de a se apăra, până unii chiar au fost împinși spre sinucidere, dinspre cel care a reușit să determine situații ca acelea când au murit oameni în pragul spitalelor desființate, dinspre cel pentru care legile nu sunt decât niște amărâte de hârtii taman bune de răsucit după cum îi servesc intereselor lui, și doar a pronunța cuvântul imoral este un lucru mai mult decât imoral!

"Va trebui să discutăm despre simplificarea normelor legate de achizițiile publice", mai zicea Băsescu, într-un soi de intervenție cum a făcut și în cazul de la Roșia Montană, crezând că tupeul va paraliza, după modelul "obraznicul mănâncă praznicul", mințile firoscoase și elegante ale europenilor. Corect! De ce să ne mai întrebe cineva cum am dat noi purcoaie de bani lui Icsuneanu sau Ygrecărescu? De ce să se mai piardă timpul cu controalele, după aia? Cât mai simplu: se iau banii de la gura oamenilor, prin taxe, impozite, accize și toate dările imaginabile și neimaginabile din lume (că pe noi, guvernanții, nu ne duce capu' să atragem fonduri europene sau să lucrăm în sistem de parteneriat stat-privat, sau oricare altă variantă de atragere de capital străin sau intern, privat), se dau peșin cui trebuie, parandărătu' merge mai iute, iar lucrările pot să și staționeze nițel, că nu-i bai: vine inflația și renegociem prețu' lucrării! Iar alți bani, iar altă distracție, iar alt parandărăt - păi cum să nu tot vrei mecanisme simplificate?

E clar: Băsescu s-a comutat pe poziția "alegeri"! Cum nu mai merge cu minerii, mogulii, marea, sarea și celelalte răsuflături anterioare, acum a luat modelul lui Ceaușescu, căutându-și dușmani externi și puternici! Numai că tehnica e riscantă, întrucât relația de cauzalitate arată că aceeași cauză are același efect, iar la Târgoviște nu mai sunt militarii de-atunci...

    Ciprian-Florin Luca - despre Înghețarea pensiilor și salariilor;

Domnul Ciprian-Florin Luca:

"Înghețarea pensiilor și salariilor"

Vin în fața dumneavoastră nu cu vreun gând de scandal politic, nici să promovez pe cei care nu au nevoie de publicitate politică. Vin în fața dumneavoastră să vă rog să faceți un act de exercițiu democratic și să vă gândiți fiecare dintre dumneavoastră la rolul și misiunea pe care o aveți în această instituție.

Oare momentele și promisiunile din campania electorală a fiecăruia dintre dumneavoastră au fost doar un vis? Ați uitat că ați promis oamenilor o viață mai bună? Sărăcirea populației și aducerea ei în pragul subzistenței nu cred că era visul lor de o viață mai bună!

Din păcate, Parlamentul, în esența sa, a devenit o glumă amară pentru cei pe care teoretic îi reprezintă. Ne lăudăm cu democrația ca fiind regimul providențial care creează cadrul ideal de conviețuire și dezvoltare a unei societăți. Frumoasă utopie, nu?

Vin momente ca zilele pe care le trăim, când începem tot mai des să ne întrebăm de ce a fost nevoie de Revoluție; de ce a fost nevoie să moară oameni; de ce au fost atâtea familii distruse de lagăre și închisori? Sau mai bine spus, pentru ce?

De ce? Degeaba. Pentru ce? Pentru a vedea cum e să te reîntorci de unde ai plecat. Unul din marile paradoxuri ale poporului român este faptul că mereu privim cu un ochi spre trecut, de aici și lentoarea avansării, și cu toate că avem experiența trecutului, nu am învățat și nu am schimbat nimic. E dureros să auzi acum oameni care spun că era mai bine pe vremea comunismului!

Am ajuns o instituție de peste 300 de oameni să plecăm capul în fața unui singur chip și, prin extensie, o țară întreagă se înclină în fața unei singure voci. Restul nu contează...

Atenția opiniei publice a fost încă o dată distrasă de la genocidul votului din Parlament, deoarece, nu-i așa, un scandal politic va ține de foame oamenilor în așteptarea unei viați mai bune! Sper să nu fie perpetuă această așteptare...

Până unde puteți merge cu tortura oamenilor? Cât de mare este păcatul celor nevoiți să trăiască sub această putere nemilos de surdă la strigătul cetățenilor săi?

Istoria ne descrie ca pe un popor cu demnitate, unitate, curaj și mai ales frică de Dumnezeu. De ce ținem morțiș să sfidăm istoria? În care colț ne-am ascuns demnitatea? Și curajul cine ni l-a furat? Dar credința... Pentru stropul acela de credință cu care putem muta munți, e nevoie în primul rând de voință. Noi trebuie doar să ne schimbăm destinul, nu să mutăm munții. Avem această obligație pentru copiii noștri pe care nu-i putem condamna la o astfel e moștenire. Oare ce trebuie să se mai întâmple până să se verse paharul?

Să nu uităm că trăim totuși vremuri istorice, țări prospere care se prăbușesc, lideri mondiali care dispar, mandate de premier ce păreau interminabile terminate brusc prin ușa din dos. Și valul prăbușirilor se apropie către România...

    Florin Iordache - declarație politică: - Vizită de lucru la Curtea Constituțională;

Domnul Florin Iordache:

"Vizită de lucru la Curtea Constituțională"

Miercuri, 9 noiembrie, Traian Băsescu, președintele României, a efectuat o vizită de lucru la Curtea Constituțională. Este cea de-a treia vizită pe care Traian Băsescu o face la această instituție de la preluarea actualului mandat, în decembrie 2009.

Potrivit declarațiilor înaltului oaspete, vizita a avut loc ca răspuns la invitația care i-a fost adresată de către președintele Curții Constituționale și a avut caracterul unei întâlniri între instituții. Cu acest prilej s-a discutat despre necesitatea îmbunătățirii calității actelor normative, astfel încât se nu se mai creeze confuzii în instanță sau contradicții în legi existente.

Vă miră, stimați prieteni, acest anunț scris în limba de lemn a propagandei din vremuri trecute? Ei bine, am recurs intenționat la această redactare tocmai pentru că noua descindere a președintelui-jucător la Curtea Constituțională, care se înscrie în șirul insistentelor sale demersuri pentru subordonarea politică a actului de justiție, aduce, în mod rușinos, aminte de practicile totalitare ale partidului unic.

Și cum până la această oră nici Administrația Prezidențială și nici Curtea Constituțională nu au emis comunicate de presă care să informeze opinia publică asupra scopului și concluziilor vizitei, îmi permit să formulez o întrebare: este o simplă coincidență împrejurarea că noua descindere prezidențială are loc la doar o zi după ce deputații USL au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională legea adoptată în Camera Deputaților prin care salariile din sectorul public și pensiile au fost înghețate pe anul 2012 la nivelul lunii decembrie 2011?

Asta cu atât mai mult cu cât, din declarațiile președintelui, am înțeles că Domnia Sa dorește ca, pe viitor, Parlamentul să nu mai trimită Curții Constituționale decât anumite acte normative. Înseamnă atunci că anumite acte normative nu mai pot fi atacate la Curtea Constituțională?

Respectând limbajul lui Traian Băsescu, sunt, la rândul meu, convins că răspunsurile la aceste întrebări sunt necesare "astfel încât să nu creeze confuzii și contradicții."

    Florin Iordache - declarație politică: - Bugetul pe 2012: bugetul genocidului;

Domnul Florin Iordache:

"Bugetul pe 2012: bugetul genocidului"

Premierul Emil Boc ne-a dat de știre vineri seară: "Nu vom aborda bugetul din 2012 în termeni electorali. Nu ne repezim la majorări de salarii și pensii." Fire miloasă, după cum îl știm, el a admis că, totuși, în a doua parte a anului viitor, vor putea fi adoptate creșteri de salarii și de pensii "dar în limite raționale și decente."

Îți trebuie mult curaj (ca să nu spun altfel!) să folosești cuvintele "rațional" și "decent", atâta vreme cât Guvernul pe care te faci că îl conduci, a tăiat și taie fără nici-o rațiune și cu sfruntată nerușinare din veniturile, și așa mai mult decât modeste, ale marii majorități a românilor! Dar dacă nu se vor "repezi la majorări de salarii și de pensii", guvernanții s-au și repezit să taie din bugetele alocate agriculturii, educației, culturii și justiției. Tăind, de asemenea, cupoanele sociale pentru preșcolari și limitând reducerile și gratuitățile la transport. "S-au repezit", în schimb, să crească bugetele Președinției, ale serviciilor secrete, ale Curții Constituționale și ale înaltei Curți de Casație și Justiție. Cum s-ar zice: "pentru unii mumă, pentru alții ciumă."

Sunt toate acestea doar niște "simple coincidențe"? Nicidecum! Sunt dovezi clare că, pregătindu-ne acest buget al genocidului, puterea nici măcar nu se mai deranjează să îndulcească traiul românilor, de ale căror voturi va avea nevoie la alegerile din 2012. Însuși faptul că printre beneficiarii blagosloveșteniei bugetar-guvernamentale se numără tocmai! - Curtea Constituțională demonstrează (dacă mai era nevoie?) că adevăratul, singurul crez al actualilor guvernanți este și rămâne dictonul lui Stalin: "nu contează cine votează, contează cine numără voturile!"

    Vasile Popeangă - declarație politică cu titlul Iar tăiem, tăiem, tăiem, să vedem ce minte-avem!;

Domnul Vasile Popeangă:

"Iar tăiem, tăiem, tăiem, să vedem ce minte-avem!"

Informațiile despre proiectul bugetului pentru anul 2012 care au reușit să răzbată dinspre puterea portocalie, pe diverse surse aproape oficiale, au reușit ce n-a reușit Băsescu: să împartă opoziția în câteva grupări mai hotărâte ca oricând în tăria opiniilor lor.

Una dintre grupări deja crede cu tărie că, atunci când Dumnezeu vrea să dea pierzaniei pe cineva, mai întâi îi ia mințile. Și dă ca exemplu creșterea de buget cu încă un milion a Administrației prezidențiale, în vreme ce Ministerul Culturii mai slăbește cu vreo 30%. Dacă stai să te gândești, e normal pe undeva: când "baza fundamentului" Palatului Cotroceni au devenit manelele, ce nevoie mai e de altă cultură? În plus: ce se întâmplă că, indiferent ce ar fi, inclusiv mama crizei, Administrația prezidențială cunoaște o creștere a bugetului în fiecare an, precum Făt-Frumos din poveste? Dacă nu e an electoral, bugetul la dispoziția lui Băsescu crește. Dacă e an electoral, dar care nu implică direct președinția, iarăși crește bugetul Cotrocenilor! Probabil mai sunt zvastici de pus pe fundul căluților roz... Sau să înțelegem că, la anul, or să fie iarăși pe la Cotroceni conclavurile violet și e nevoie de bani pentru sărățele și sucuri, să nu i se usuce gâtul vreunui confrate de-al nepoatei mamei Omida sau de-al lui Aliodor Manolea? Ori în 2012 mărețele creiere din umbră ale Cotrocenilor și-au propus s-o aducă pe însăși celebra Djuna Șalikașvili și nu pot s-o primească fără o măslină, o scobitoare, ceva acolo...!

E bine, în schimb, că anul acesta, deși la dispoziția pixului lui Boc au stat peste un miliard de euro pentru "jumulit" primarii opoziției și "uns" primarii proprii, ca să nu dispară cumva-n ceață, nu s-au găsit niște bani pentru a asigura liniștea unui spital superspecializat, cum este Institutul de Boli Cardiovasculare "C. C. Iliescu", cel care asigură trei sferturi din urgențele cardiace naționale și care operează cel puțin 1000 de români suferinzi pe lună, spitalul suplimentând lunar, câte unui regiment de bolnavi, perioada de contribuție cu ani și ani la bugetul statului și de ștampilat la vreme de alegeri! În loc să fie recunoscător acestui celebru spital că îi ține contribuabilii vii, Guvernul Boc parcă ar fi hotărât, chiar cu prețul vieții românilor, să nu aducă bani la buget! Își omoară contribuabilii prin dezastrul de la sănătate, nu strânge taxele și impozitele decât într-un procent mărunt, încurajează evaziunea fiscală și tot așa...

O altă grupare importantă a opoziției, divizată de proiectul de buget pe anul viitor al actualei puteri este cea care a devenit adepta teoriei conspirației, văzând că strigătul de luptă al sectelor portocalii a devenit "Totul pentru furt, totul pentru victorie!". După experiența de la alegerile trecute, când un anume prinț al marmurei, ulterior devenit prinț și al bordurilor Capitalei, încerca la drum de seară să-1 încredințeze pe un coleg de-al nostru de suferință că, dacă dă ceva de băut, îi spune el, chiar dacă era doar la jumătatea numărătorii paralele, care o să fie scorul, cu precizie de țâșpe zecimale, văzându-se creșterile din anul viitor pentru instituții de forță ale statului - SRI, SIE și Ministerul Afacerilor Externe (alias "1.000.000 de voturi furate pentru PDL din diaspora"), Ministerul Public (ca să lucreze cu celeritate dosarele "care trebuie"), Agenția Națională de Integritate (ca să furnizeze de zor dosare Parchetului din care să rezulte iarăși și iarăși că numitul Mircea Diaconu iar e director de teatru simultan cu senator și că și-a numit regizor nevasta, chiar dacă acesteia i-a scăzut salariul), Curtea Constituțională (supranumită în popor "5 la 4"), înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii (asta e: nu merge cu biciul, încercăm cu zăhărelul!), Ministerul Comunicațiilor (ca să se miște informațiile repede și în afara STS-ului), Ministerul Finanțelor (ca să fie amabil cu sponsorii de partid) -, prima și cea mai puternică impresie este că toate instrumentele statului care pot fura voturile românilor, le pot deturna ori pot ajuta în acest sens, sunt încurajate financiar să o facă, sub diverse justificări și într-un an de mare austeritate.

Cum instituțiile specializate în activități în beznă nu sunt amatoare de multă democrație, pentru că democrația înseamnă lumină și transparență - deci, democrația le-ncurcă jucăriile -, acestea au tendința să ia partea celor care au și ei "fotofobie", este deci ușor de presupus că un spor la bugete le va stimula să lucreze și mai vârtos pentru menținerea situației actuale, întrucât le este mai mult decât favorabilă. Când se încurajează nu lupta cu spionii, că aia-i grea și periculoasă, ci trasul cu urechea la telefoanele ziariștilor sau politicienilor, pe salarii din ce în ce mai mari, poți să nu strigi "Trăiască nașu'!?" Chiar dacă aceste măriri sunt făcute în detrimentul activității educației și culturii, muncii, agriculturii sau nucleului intelectualității românești - Academia Română. Ce mai contează?

Cine trebuie, are salariile suficient de mari și destui bani și pentru sănătatea lor, să și-o îngrijească în străinătate, pentru educația copiilor, pentru concediile pe plaje exotice, pentru vile înconjurate de garduri de trei metri care adăpostesc și niște mașini deloc ieftine... Pe zi ce trece, asistăm la materializarea romanelor lui Orwell în spațiul carpato-danubiano-pontic. Ce nu deslușim încă e doar dacă prima dată prinde viață romanul "Ferma animalelor" și apoi peste acesta se suprapune romanul "1984" sau invers...

    Ion Călin - declarație politică cu titlul PDl - un partid fals și izolat;

Domnul Ion Călin:

"PDL - un partid fals și izolat"

Săptămâna trecută a avut loc încheierea vizitei delegației FMI. În timpul vizitei și după terminarea acesteia au urmat numeroase declarații contradictorii privind mărirea pensiilor și salariilor: ba în a doua jumătate a anului viitor, dacă creșterea economică va permite, ba de la 1 ianuarie 2012. Însă în plenul Camerei Deputaților, reprezentanții puterii au votat ca salariile din sectorul public și pensiile să fie înghețate pentru anul 2012 la nivelul lunii decembrie 2011, potrivit Ordonanței nr. 80/2010.

Deci, unii reprezentanți ai puterii mint cetățenii țării privind aceste creșterii, iar deputații PDL votează amendamente care să nu modifice pensiile și salariile și, ca atare, românii să trăiască tot mai prost. Deci, încă o dată puterea a încercat să mai înșele cetățenii amăgindu-i cu creșteri care nu vor avea loc niciodată.

Ceea ce s-a întâmplat în Camera Deputaților arată cât de cinică, de mincinoasă, de perversă și de antiromânească este actuala putere. Populația este înșelată de Guvern prin vorbe, în timp ce acțiunile politice ale puterii sunt contrare promisiunilor făcute. Promisiunile făcute de PDL pentru 2012 sunt doar minciuni. În prima jumătate a anului, FMI a cerut prudență, iar în a doua parte, majorările nu pot fi efectuate din cauza Legii responsabilității ministeriale.

Cum mai pot crede cetățenii în acest Guvern, care nu are nici știința, nici voința să facă ceva in direcția asta?

Când tu, guvern, dorești să iei măsuri de austeritate și faci tăieri în toate sectoarele și la toate categoriile sociale, mai puțin însă la "investițiile" prin PNDI, prin care primarilor PDL li s-a promis asfaltarea de drumuri comunale pentru recâștigarea alegerilor, cum poate să te mai creadă populația?

A fost nevoie de intervenția șefului delegației FMI pentru ca suma să scadă la doar 240 de milioane de euro, tot acesta a amintit și de "băieții deștepții" din energie cărora Guvernul PDL le-a prelungit contractele și despre o serie de privatizări pe care Guvernul și le-a asumat.

Cum mai pot avea încredere cetățenii în acest partid, când unii reprezentanți una declară și alții alta votează. De fapt, în România, cetățenii sunt puși mereu în situația de a auzi anumite lucruri și de a fi puse în practică altele.

Evenimentele din ultimele zile ne arată că sistemul ticăloșit pe care președintele Băsescu îl reclama în campania electorală la adresa PSD, s-a mutat în PDL. Poate tocmai de aceea unii membri ai acestui partid nu mai cred în șansele partidului lor de a câștiga alegerile parlamentare de anul viitor.

Și chiar recunosc că PDL-ul este mai "izolat decât era PRM-ul pe vremuri..." De fapt, acest partid a devenit o sectă care este izolată în fața crizei și a populației. Guvernarea PDL-istă și-a numit oameni în toate funcțiile publice cu ajutorul cărora folosește banul public în propriul interes, iar populația a lăsat-o într-o sărăcie cumplită.

Că PDL-ul este izolat nu ar fi o problemă, însă grav este că acest partid a izolat și România în plan extern, premierul nu are niciun cuvânt de spus în această privință, ministrul de externe nici nu există în politica externă, președintele este singurul care încearcă să se facă cunoscut în acest domeniu. România a devenit o voce aproape inexistentă în Uniunea Europeană, iar relațiile cu celelalte țări aproape că nu există.

PDL a devenit un partid care a demonstrat că nu are capacitate de a dialoga nici în țară, unde a întrerupt orice dialog cu sindicatele, dar mai ales cu populația. Dar sigur nu se vor da în lături de la nimic și vor trece peste tot numai pentru a rămâne la putere.

Prin atitudinea sa antidemocratică, prin măsurile aberante pe care le-a luat în plan economic și social, PDL a devenit un partid singuratic care trăiește și guvernează o țară ale cărei realități nu le cunoaște sau poate crede că le cunoaște. Cei din PDL sunt departe de problemele și nevoile curente ale poporului.

Chiar dacă președintele crede că românii nu sunt deosebit de răbdători, totuși populația nu s-a manifestat ca-n Grecia, dar nu cred că este bine să le întindeți răbdarea la maxim, că nu știți de unde se aprinde scânteia. Poporul a criticat măsurile guvernului, este adevărat că le acceptă foarte greu, poate le înțelege, când vede cu ce se confruntă și celelalte țări, ce nu înțelege este cum se îmbogățesc numai cei de la putere și cum se fac investiții numai de către clientela politică, care nu au nici un efect în rezolvarea crizei. Cum pentru cei de la putere nu este criză, iar cei mulți sărăcesc pe zi ce trece.

    Gheorghe Ana - despre România 2020;

Domnul Gheorghe Ana:

"România 2020"

În urmă cu ceva timp am participat la o dezbatere pe tema "Implicațiile Strategiei Europa 2020 pentru dezvoltarea locală durabilă" organizată de Institutul de Politici Publice în colaborare cu Ministerul Afacerilor Europene.

Strategia Europa 2020 se dorește a fi atât o evoluție pentru ieșirea din actuala criză, dar și o nouă viziune care să conducă la creșterea ocupării, a productivității și a coeziunii economice, sociale și teritoriale în Europa secolului XXI.

România, ca stat membru al UE, încearcă să-și stabilească țintele strategiei proprii de dezvoltare urmând realizarea acelorași obiective ca și UE, dar la dimensiunile și condițiile interne.

Sunt, de urmărit în mod expres din cele cinci obiective două, și anume:

Energia și schimbări climatice (20/20/20) cu cele trei componente, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final și creșterea eficienței energetice;

Promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei.

Ambele obiective au valoarea de pornire zero și trebuie să ajungem până în anul 2020 la 20% pentru primul obiectiv, iar pentru al doilea să reducem cu 500.000 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și incluziune socială dintr-un total pe care guvernul nu l-a precizat exact niciodată și nici nu cred că îl cunoaște!

Instrumentul pragmatic prin care România implementează Strategia Europa 2020 este Programul național de reformă 2011-2013, adoptat în ședința de Guvern din 29.04.2011 și transmis la Comisia Europeană.

Deși la întocmirea PNR au avut loc consultări bilaterale cu Comisia Europeană, s-au organizat trei mese rotunde destinate priorităților din strategie, cred că nu s-a realizat lucrul cel mai important, și anume: "un consens" politic pentru implementarea Planului Național de Reformă.

Lipsa "consensului politic" va face aproape imposibilă atingerea țintelor din strategie. De fapt, astăzi, România, cetățenii ei, plătesc tributul neînțelegerilor politice, al lipsei de consens în dezvoltarea locală durabilă.

Cei 3,7% atrași de România din fondurile europene reprezintă incapacitatea autorităților centrale, dar și lipsa de dialog și consens privind viziunea și obiectivele pe care le avem în acest proces de strategie a Europei 2020.

Bugetul UE pe perioada 2014-2020 va avea la bază Strategia Europa 2020, principalul instrument de creștere a competitivității economice. Ministerul Afacerilor Europene a prezentat Guvernului Boc 100 proiecte de investiții. Guvernul Boc a fost de acord și a acceptat adoptarea sau prezentarea unei liste cu o sută de proiecte majore, prioritare pentru România.

O idee foarte bună, dar care scade în importanță dacă această listă nu este acceptată de întreaga clasă politică. Este foarte important acest lucru pentru a se elimina arbitrariul și clientelismul politic. Este foarte important pentru a nu fi uitată prin sertarele viitoarelor guverne. Este foarte important pentru toți românii care trebuie să cunoască și să spere la un viitor mai bun.

S-au scris mii de proiecte locale, regionale, naționale care zac de ani de zile prin sertarele unor funcționari care ascultă numai de ordin politic. România 2020 nu poate fi creată la un ordin politic. România 2020 trebuie să fie România consensului național. România 2020 trebuie să fie România românilor.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică: Bugetul pe 2012 - echilibrat, prudent, încurajează crearea de noi locuri de muncă;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Bugetul pe 2012 - echilibrat, prudent, încurajează crearea de noi locuri de muncă"

Perioada următoare va fi cu siguranță marcată de discuțiile privind bugetul pe 2012. Nu cred să fi existat vreun alt moment în ultimii 10 ani în care această lege atât de importantă să atragă în jurul său atâta atenție. Motivul principal este acela că 2012 va fi un an foarte important, în care România trebuie să arate încotro vrea să meargă. Fie continuă pe drumul reformelor și al investițiilor, consolidându-și astfel creșterea economică din 2011. Fie se întoarce la practici specifice anilor electorali, generând dezechilibre și mai mari cu efecte negative semnificative în viitor.

Propunerea de buget cu care Cabinetul Boc va veni în fața Parlamentului pentru un vot de susținere este rezultatul unei munci analitice și sintetice foarte serioase. Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării - toate cifrele prezente în proiectul de buget au primit deopotrivă girul Fondului Monetar Internațional, dar și al Comisiei Europene. Avem nevoie de o execuție bugetară cel puțin la fel de bună ca în 2011 pentru a rezista valului al doilea al crizei economice care vine dinspre zona euro.

Elementul cel mai important este că ne propunem o creștere economică mai mare decât anul acesta: vrem să obținem un plus la PIB între 1,8% și 2,3%. Ceea ce înseamnă că anul viitor poate fi mai bun decât anul acesta. Creșterea economică s-ar traduce printr-o creștere a veniturilor bugetare de 13,5%. Asta pe fondul aproape al unei stagnări a cheltuielilor bugetare. Faptul că în 2012 dorim venituri mai mari și cheltuieli limitate arată că măsurile de reechilibrare bugetară luate în a doua jumătate a anului 2010 au dat roade.

Problema deficitului bugetar a fost poate cea mai dezbătută în ultima perioadă la nivelul mass-mediei românești. Asumarea unei ținte mai mici (1,9%) arată faptul că Guvernul Boc este responsabil. România nu are o problemă în a se împrumuta acum - de altfel, avem una dintre cele mai mici datorii publice din Europa. Important este însă la ce costuri ne împrumutăm, care sunt dobânzile pe care le plătim pentru a acoperi deficitul bugetar. Decizia de a limita deficitul bugetar în an electoral este unică în istoria de după 1990 a țării. E o dovadă că nu sacrificăm viitorul pentru a mai obține câteva voturi. Aduc aminte tuturor că în anul celei mai mari creșteri economice (2008), România a avut un deficit bugetar uriaș (5,2% din PIB), generat de măririle iresponsabile de pensii și salarii. An de an, trebuie să acoperim deficitul bugetului asigurărilor sociale. Spre exemplu, în 2012, trebuie să mutăm 13,8 miliarde de lei pentru a acoperi plata pensiilor. E vorba de mai bine de 3 miliarde de euro care ar fi putut merge spre investiții, spre locuri de muncă, spre dezvoltarea infrastructurii sau spre cofinanțarea proiectelor europene, iată un motiv pentru care pornim anul viitor de la premisa prudentă că nu se vor mări pensiile și salariile. E pentru prima dată când o majoritate politică vine în fața electoratului și spune că va mări nivelul salarizării bugetarilor sau al pensiilor doar dacă economia merge bine. Până acum, mereu s-a vândut vrabia din mână pe cioara de pe gard.

Există însă vești bune, chiar foarte bune - în 2012 vor fi mai mulți bani pentru investiții. Vrem să creăm 100.000 de noi locuri de muncă. E o sumă ambițioasă, dar corectă, având în vedere că România are una dintre cele mai mici rate ale șomajului la nivelul UE. Nu puțini dintre acești 100.000 de români care-și vor găsi noi locuri de muncă, o vor face pe fonduri europene. Pentru 2012, rata cofinanțărilor crește cu 50%, atingând suma de 12 miliarde de lei.

Vom atrage mai mulți bani europeni - de altfel, de aici ar trebui să acoperim acea gaură generată de deficitul bugetar mai mic asumat.

Bugetul pentru anul viitor nu este unul de austeritate. România, spre deosebire de multe alte țări ale Uniunii Europene care nu au acționat la timp, nu trebuie să ia noi măsuri de ajustare bugetară. La noi, nu se vor mai tăia pensii, salarii sau alte prestații sociale. Prudența rezidă din această înghețare temporară a lefurilor bugetare și a indexării pensiilor. Dacă se va dovedi că lucrurile merg bine, nimic nu ne va împiedica să mărim pensiile și salariile. Cred că este mai corect față de români să știe situația reală și să nu se mai afle în postura de acum câțiva ani de a crește iresponsabil pensii și salarii, pentru ca în anii viitori să fie nevoie de ajustări în minus. Nu dăm creșteri în 2012 pentru a obține voturi, ca să avem de unde tăia în anii viitori. A venit timpul ca românii să aleagă guvernanți responsabili, în detrimentul populiștilor care au o singură doctrină: promisiunile deșarte.

    Dan Bordeianu - comentariu legat de atacurile la adresa justiției;

Domnul Dan Bordeianu:

Săptămâna trecută am avut iarăși o dovadă a dictaturii care încet-încet se așterne peste România. Atacul președintelui Traian Băsescu la adresa justiției reprezintă cea mai gravă încălcare a normelor fundamentale ale statului de drept și ale regimului democratic din România.

Trecând peste litera Constituției, așa cum ne-a tot obișnuit de-a lungul mandatului său, președintele s-a erijat într-un diriginte, așa cum s-a autoproclamat, care impune puterii judecătorești ce sentințe trebuie să dea, când și în ce context. Președintele României, când vorbește despre justiție, arată că temeiul unei hotărâri judecătorești trebuie să fie indicarea sursei financiare. Traian Băsescu pune în discuție caracterul obligatoriu al unei hotărâri judecătorești.

Abuzul președintelui Băsescu reprezintă un temei de declanșare a procedurii de suspendare și ulterior demitere a președintelui, iar Partidul Național Liberal va fi parte a inițierii acestei proceduri, imediat ce va avea șansa politică să fie transpusă în realitate.

Personal fac un apel către toți judecătorii și magistrații, victimele acestei încălcări a statului de drept, să-și respecte condiția de putere în stat, să-și respecte condiția de independență și să acționeze, în exercițiul magistraturii lor, exclusiv în respectul și în supunerea față de lege.

Societatea românească și statul de drept din România, care sunt atacate pe diferite flancuri de către o putere abuzivă cu tendințe vădit dictatoriale, are în puterea judecătorească poate un ultim pilon de rezistență și este o responsabilitate mai mult decât profesională pentru oamenii învestiți cu această magistratură să reziste și să-și facă datoria corect.

De aceea, cei care cu onoare își desfășoară activitatea în acest ultim bastion al Statului de drept, trebuie să fie ajutați pentru a mai rezista în fața tăvălugului prăvălit asupra lor de dictatura băsistă.

PNL și partenerii săi sunt alături de magistrați și lupta lor pentru apărarea valorile democratice.

    Mihăiță Calimente - opinii legate de recentul caz de corupție cercetat de DNA al primarului Clujului;

Domnul Mihăiță Calimente:

În ultimele zile, reprezentanții PDL, prinși cu ocaua mică încearcă iarăși să ne vândă pielea ursului din pădure.

Primarul Clujului, arestat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, încearcă să fie scos și arătat opiniei publice de PDL ca fiind un exemplu al corectitudinii funcționării statului de drept în România, în condițiile în care este arestat un important primar al partidului de guvernământ.

În realitate, scandalul de la Cluj reprezintă o reglare de conturi între diferitele grupări din PDL, care se desfășoară prin intermediul Direcției Naționale Anticorupție.

Cazul de la Cluj dezvăluie un sistem bine dezvoltat de afaceri pe banii statului, față de care premierul Emil Boc este direct responsabil ca lider politic care l-a propus pe actualul primar al municipiului, Sorin Apostu, și l-a susținut asiduu pe finul său, Alin Păunei Tișe, pentru ocuparea funcției de președinte al Consiliului Județean.

Consider că răspunsul DNA în acest caz trebuie să vizeze în ce măsură toată filiala PDL Cluj este implicată în afaceri cu banii publici.

Este clar că, în acest moment, ne punem problema dacă nu cumva toată acțiunea de la Cluj este un factor de presiune al lui Traian Băsescu asupra PD-ului, în condițiile în care într-un interviu publicat joi pe site-ul Frankfurter Allgemeine Zeitung, Traian Băsescu a și afirmat despre PD că devine slab din cauza scandalurilor de corupție și din această cauză este nevoie de forțe politice noi.

Din păcate, cam asta este România actuală, condusă de grupări mafiote constituite sub denumirea PDL și o armată de strânsură cu un puternic iz de batalion disciplinar - UNPR.

    Culiță Tărâță - intervenție legată de noua politică agricolă la nivel comunitar;

Domnul Culiță Tărâță:

Comisarul european pentru agricultură, domnul Dacian Cioloș, a fost din nou prezent în România, în perioada 13-17 octombrie, în prima dintr-o serie de vizite în statele membre ale Uniunii Europene, după lansarea pachetului legislativ de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC).

Evident că înaltul oficial european s-a întâlnit cu demnitarii români de prim rang, dar nu asta face obiectul declarației mele de astăzi, ci tocmai noua politică agricolă la nivel comunitar.

Punctele-cheie ale reformei, care se va aplica din 2014, sunt: Ajutor de criză: Comisia Europeană propune "plase de siguranță" în caz de crize și dezastre naturale și noi sisteme de asigurări. Eliminarea unor intermediari: Bruxelles-ul dorește să reducă drastic circuitele între producători și consumatori. Ajutor pentru tinerii fermieri: pentru a încuraja tinerii să vină în agricultură, Comisia Europeană propune un ajutor de instalare pentru fermierii care nu au împlinit 40 de ani. Locuri de muncă la sate: vor fi sprijinite proiectele de microîntreprinderi, cu finanțare până la cinci ani, până la 70.000 de euro. Ajutor pentru zonele fragile: pentru a evita deșertificarea, vor fi sprijiniți fermierii din zone dezavantajate din punct de vedere natural. Cercetare și inovare agronomică: acest sector va avea un buget dublu. Protejarea ecosistemelor: 30 de procente din plățile directe ar urma să fie acordate pentru practici ecologice.

Dacian Cioloș a arătat că propunerile sale pentru revizuirea politicii agricole a Uniunii Europene din 2014 reprezintă o reformă profundă, în pofida numeroaselor apeluri de a reduce substanțial cheltuielile agricole ale blocului comunitar. Comisarul român a precizat că noile reguli ar trebui să se concentreze, în primul rând, pe o mai bună direcționare a plăților către fermieri.

Noua PAC pare să aducă beneficii pentru România, în primul rând la nivelul alocării bugetare. În 2014, România va primi cu 34 la sută mai multe fonduri pentru agricultură decât în 2013. Dacă în ultimul an în care se aplică actuala PAC - 2013 - România va primi plăți directe în valoare de 1,09 miliarde euro, în 2014 - primul an al noii PAC - va primi 1,47 miliarde euro. Fondurile alocate țării noastre vor crește treptat, astfel încât, în 2019, la finalul implementării noii PAC, vom ajunge să primim 1,94 miliarde euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Cifrele acestea, propuse de Comisie, vor fi desigur ajustate în Parlamentul European și prin negocierile cu statele membre care trebuie să aprobe reforma PAC.

Despre cum se vor da subvențiile pentru ferme și nemulțumirile unor state membre vizând noua politică agricolă, săptămâna viitoare, cu permisiunea dumneavoastră, într-o altă declarație.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Depășirea limitei;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Depășirea limitei"

Cuțitul sărăciei continuă să taie adânc în nivelul de trai al populației! Din multe puncte de vedere s-a depășit orice limită a suportabilului. Am rămas fără nimic. Un nimic generalizat - subvențiile sunt doar vise, creditele cu dobândă preferențială - o adevărata utopie, iar la un trai mai bun foarte puțini dintre noi mai speră.

Guvernarea actuală este ineficientă. Cetățenii nu mai au încredere în politicieni. Ei au perceput corect că fondurile și contractele publice sunt alocate clientelar, că birocrația devine excesivă, că în cheltuirea banilor publici se face risipă. Românii nu mai sunt orbi, surzi și muți. De câțiva ani ei sunt simpli cobai într-un experiment legislativ și într-o democrație nefuncțională care nu mai este nici reprezentativă, nici participativă. Sistemul de învățământ, sistemul de sănătate, cultura sunt neglijate, uitate. Democrația capitalistă a degenerat într-o anarhie de tip mafiot, unde valorile și somitățile au fost înlocuite de mediocritate, vulgaritate și nonvaloare.

Revoltele au început. Românii și-au dat seama în sfârșit că soarta lor nu interesează pe nimeni. Patronatele și sindicatele nu reușesc să negocieze cu guvernul nici măsurile de austeritate, nici măsurile de relansare economică.

Dialogul social între guvern, patronate și sindicate este blocat, iar graba cu care se aruncă pe piață legi făcute pe genunchi arată lipsa de direcție și de strategie a decidenților și legiuitorilor. Guvernanții noștri nu au timp de așa ceva când problemele lor sunt prioritare - conturi, afaceri, vacanțe.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Măsuri aberante împotriva românilor;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Măsuri aberante împotriva românilor"

Guvernul pare nu doar indiferent, dar prin măsurile aberante pe care le ia, accentuează sărăcia populației.

Prețurile au crescut și vor mai crește. Taxele și impozitele vor fi tot mai mari. Peste toate acestea vine o reducere a salariilor nu cu 25%. Reducerea reală, resimțită în buzunarele oamenilor este de 50-60%.

În jur nu vedem decât sărăcia omului de rând, ajuns în pragul disperării, domenii de interes vital subfinanțate, deficit de personal în unele instituții de interes public și o infrastructură rutieră și feroviară la pământ.

O constatare reală a celor care ajung în spitalele românești și sunt nevoiți să-și achiziționeze singuri medicamentele, standul pentru perfurzii sau banalul leucoplast, ori sunt plimbați de la o unitate medicală la alta din lipsa de aparatură sau de personal, a celor care-și trimit copiii spre a fi educați în școli insalubre și, nu de puține ori, de către profesori suplinitori.

Străzile pline de gropi sau întârzierile înregistrate pe Căile Ferate Române vorbesc despre acuta lipsă de investiții în infrastructură, îndreptățindu-ne să afirmăm că nici aici nu se duc banii noștri, ai contribuabililor.

Concretizăm aportul fiecăruia dintre noi la bugetul de stat în "ceva" util nouă și aflăm că prioritățile pe timp de criză sunt bordurile, indicatoarele 3 D, fântânile cântătoare, brandurile de țară sau serbările câmpenești, investiții care bagă la terapie intensivă sistemul sanitar de stat și lasă repetent sistemul de învățământ.

Guvernanții trebuie să-și revizuiască unele noțiuni fundamentale, precum "prioritate" sau "interes național" prezente frecvent în discursuri.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Guvernul Boc și mediul de afaceri;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Guvernul Boc și mediul de afaceri"

Actualii guvernanți au devenit groparul mediului de afaceri, un cioclu a cărui imagine ne oripilează. Ca și în acest an și anul viitor vom gusta din veninul măsurilor de austeritate impuse. Ei își etalează programele, uitând însă, în urma eșecurilor, să-și asume și responsabilitățile. Drept urmare, vom culege roadele acestei guvernări.

Se vorbește foarte mult despre gravele probleme din sectorul bugetar și foarte puțin despre sectorul privat al economiei, unde problemele sunt poate mai grave decât cele din sectorul bugetar, pentru că sectorul privat alimentează bugetul, și nu invers - scăderi de salarii, disponibilizări, încetări sau blocări de activitate.

Mediul de afaceri trebuie să se dezvolte continuu pe principii de competitivitate și spirit antreprenorial, pentru a face față concurenței pe piața unică europeană și în exteriorul Uniunii Europene. Dar economia României este bolnavă, iar mediul de afaceri, singurul capabil să susțină PIB-ul național, este violent zdruncinat de contextul general al crizei mondiale.

Istoria ne-a arătat că sistemul capitalist dus la extrem, fără nicio abilitate în gestionare, poate fi catastrofal și, implicit, cu multe victime. Acum mai avem un singur as, cel al fondurilor europene, cu bani mulți, accesarea lor fiind o soluție viabilă pentru ieșirea din criză.

România merită un guvern mai bun care să elaboreze și să susțină proiecte pertinente, care vor acorda șansa unică de revigorare economică.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Măsuri neconstituționale;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Măsuri neconstituționale"

Majorarea salariilor ascunde două minciuni. Unu: nu este vorba despre majorări de salarii, ci despre eventuale reduceri ale tăierilor. Folosirea termenului de majorare este o încercare ieftină a puterii de a manipula și doi: procentul de reducere a tăierilor se aplică asupra salariului redus, nu asupra salariului din iunie 2011. Cu alte cuvinte, în termeni reali, este mai puțin decât spune Guvernul.

Se elimină foarte multe sporuri și, cel mai probabil, cel de-al treisprezecelea salariu, atunci rezultă că toate categoriile de bugetari din România vor avea veniturile diminuate prin proiectul propus de Guvern.

Ideea amânării aplicării grilei de salarizare este o șmecherie, o păcăleală menită să închidă gura sindicatelor și opoziției. Guvernul speră că oamenii nu vor mai protesta cu gândul că grila de salarizare se va aplica din 2012. Este inacceptabil faptul că în stabilirea grilei de salarizare se pleacă de la nivelul salariilor tăiate cu 25%. O astfel de măsură poate fi și neconstituțională, pentru că Guvernul și-a luat angajamentul că aceste reduceri de salarii sunt temporare.

Premierul Boc a refuzat să mărească salariile în mod diferențiat: 25% pentru cei cu salarii mici, și 14-15% sau chiar mai puțin pentru cei cu salarii mari, invocând o serie de principii constituționale. În realitate, nu dorește să facă acest lucru. Are la îndemână sistemul impozitării diferențiate, care îi permite să realizeze o ierarhie justă și echitabilă a salariilor bugetarilor. Practic, refuză să împartă costurile economice și sociale ale crizei în mod echitabil.

Ca de atâtea ori până acum, Băsescu și Guvernul său se dovedesc a fi niște mincinoși. Au promis că salariile și pensiile nu vor fi diminuate, dar au tăiat în cele din urmă salariile. Au promis că diminuarea salariilor este temporară, până la finalul lui 2011, și se dovedește acum dorința lor de a permanentiza aceste reduceri.

Tot greul este lăsat în continuare pe spatele oamenilor simpli, al celor săraci, în timp ce clientela politică prosperă.

    Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - Guvern iresponsabil;

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Guvern iresponsabil"

România se află de mult în derapaj. Măsurile luate de Guvernul Boc, de la începutul anului, au lansat economia românească pe linie total greșită. Doar cu împrumuturi și cu măsuri de austeritate riscul evidențiat de președinte nu poate fi evitat.

Și în anul 2012 România va fi sub zodia măsurilor de austeritate. Prin urmare, vom continua să fim în criză. Nici acum, după doi ani de eșecuri, acest guvern nu înțelege că măsurile de austeritate nu aduc decât austeritate.

Acest guvern i-a condamnat pe români la sărăcie. El refuză să ia măsuri pentru stimularea economiei și pentru crearea de locuri de muncă. Concedierile înseamnă șomaj, iar șomaj înseamnă reducerea consumului. Efectul: producția scade, încasările la buget scad, iar România continuă să se afle în recesiune.

Prin măsurile adoptate, guvernul încurajează și chiar contribuie decisiv la "ieșirile din sistem". Această abordare este de un cinism fără margini. Practic, Guvernul Boc așteaptă moartea a cât mai multor români pentru a face economie la buget. Aceasta este o politica de genocid social, opera unui guvern iresponsabil și incapabil.

Dacă în acest moment România se află în pragul unui dezastru major, acest lucru este din cauza guvernării Băsescu-Boc.

    Viorel Hrebenciuc - despre Logica partizană a comasării alegerilor în 2012.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

"Logica partizană a comasării alegerilor în 2012"

În țările Uniunii Europene regula este aceea de a diferența alegerile locale de cele naționale, subiectele și responsabilitățile implicate de cele două tipuri de alegeri fiind, evident, diferite. Argumentele invocate în sprijinul comasării sunt relative: economisirea unor resurse - nu s-a făcut nici un calcul prealabil, cifrele avansate și preluate de media reprezentând estimări subiective ale unor politicieni; blocajul administrației în perioada campaniilor electorale reprezintă o altă explicație oferită - și aceasta având la bază argumente politice și nu o analiză obiectivă, cu privire la funcționarea administrațiilor locale în perioada campaniilor electorale precedente. Argumentul "economiei" nu funcționează: democrația costă, pentru că alegerile libere, cu tot ceea ce înseamnă acestea, presupun costuri. Argumentul "blocajului administrativ" funcționează parțial, doar acolo unde administrațiile au fost excesiv politizate, funcționarii administrativi devenind în primul rând funcționari politici - însă, la acest punct, Guvernul și coaliția de la putere au propria lor responsabilitate.

Dintre argumentele în defavoarea comasării putem enumera: lipsa unor studii de impact prealabile; limitarea competiției electorale; dificultatea votanților în a gestiona un număr mai mare de buletine de vot; confuzia între tipurile de mesaje ale candidaților (la nivel local alegerile se vor transforma în proporție de 80-90% în "alegeri locale"); politizarea votului în dezavantajul prezentării proiectelor locale ale candidaților; transferarea votului local spre candidații parlamentari, funcție de anumite interese pe termen scurt (între care repartizarea subsidiilor și negocierea unor poziții vor reprezenta puncte de interes). Și lista sintetică cu acest tip de considerente poate continua, indicând fragilitatea argumentelor celor care s-au pronunțat necondiționat pentru susținerea comasării alegerilor.

Nu în ultimul rând, această idee a comasării reflectă criza raportului partidelor de la putere cu electoratul și cu societatea civilă, o sleire a legăturilor lor cu grupurile sociale specifice, pe baza cărora și-au construit identitatea electorală, dar și o slăbire a legitimității și a capacității lor de mobilizare.

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

După pauză

     

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnii deputați Dumitru Pardău și Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaților.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 172; sunt absenți 158, din care 10 participă la alte acțiuni parlamentare.

Vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința în plen; programul de lucru pentru această perioadă; lista rapoartelor depuse în perioada 7 - 15 noiembrie 2011 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Intervenție de marcare a Zilei Internaționale a Toleranței.  

Pentru început, dați-mi voie să-l invit la microfon pe domnul deputat Angel Tîlvăr. Și pe urmă domnul deputat Gabriel Andronache.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Distinși reprezentanți ai Guvernului și reprezentanți ai presei,

Europa și lumea trec prin criză. Din experiențele istoriei, știm că în astfel de perioade crește gradul de intoleranță și se accentuează tensiunile dintre oameni.

Iată de ce am considerat că Parlamentul României, ca principală instituție de reprezentare a cetățenilor, nu poate să nu marcheze astăzi Ziua Internațională a Toleranței.

Stimați colegi,

În urmă cu mai bine de 50 de ani, Martin Luther King a promovat, printre altele, ideea conform căreia trebuie să învățăm să trăim ca frații.

Deși a trecut mai bine de jumătate de secol de atunci, cuvintele lui sunt încă actuale. Tot ceea ce se întâmplă astăzi, în secolul XXI, într-o eră a civilizației și a modernității - și mă refer aici la acte de violență, rasism, terorism, naționalism agresiv, antisemitism, marginalizare și discriminarea minorităților naționale etnice, religioase, a refugiaților, emigranților și a diferitelor grupuri vulnerabile, sunt și rezultatul intoleranței și a lipsei dialogului.

Ținând cont de amenințările generate de intoleranță, în anul 1995, UNESCO a declarat ziua de 16 noiembrie "Ziua Internațională a Toleranței".

Declarația principiilor toleranței, care a fost enunțată în anul 1986, la Paris, în cadrul întrunirii reprezentanților UNESCO, definește acest termen ca fiind respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturilor, felurilor de expresie, manierelor de exprimare a calității de ființe umane.

Conform art.3 din Declarația principiilor toleranței, diversitatea caracterizează orice zonă a lumii și, de aceea, creșterea intoleranței și riscul confruntărilor constituie amenințări potențiale pentru orice regiune.

Toleranța este mai necesară astăzi în lumea modernă decât oricând; este necesară, atât între indivizi, cât și în cadrul familiei și al comunității. Trăim într-o vreme a mondializării economiei și accelerării mobilității, comunicației, migrațiilor și deplasărilor de mare amploare ale populației, dar și a globalizării tendințelor negative. Se remarcă, de asemenea, și acte de violență și intimidare săvârșite împotriva indivizilor care își exercită dreptul la opinie și expresie.

Toate aceste manifestări sunt o amenințare la adresa consolidării democrației, un adevărat obstacol pentru dezvoltarea națiunilor, dar și o provocare permanentă pentru popoare.

Stimați colegi,

Sărbătorită în apropierea Zilei Internaționale împotriva fascismului și antisemitismului, Ziua Internațională a Toleranței trebuie să ne învețe importanța promovării înțelegerii, acceptării diversității ca parte integrantă a procesului de modernizare.

În calitatea noastră de țară care împărtășește principiile toleranței, nu trebuie să uităm că avem datoria să combatem acțiunile xenofobe, extremiste, antisemite și antifasciste. Trebuie să învățăm și să acceptăm sloganul "Unitate în diversitate", iar Parlamentul cred că este locul ideal unde poate fi creat cadrul pentru ca acest lucru să se întâmple, pentru că toleranța, stimați prieteni, nu este un semn de slăbiciune, ci unul de înțelepciune.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

 
Intervenție de marcare a zilei de 15 noiembrie, și a revoltei anticomuniste de la Brașov.  

Domnul deputat Gabriel Andronache.

   

Domnul Gabriel Andronache:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi este 15 noiembrie. Pentru brașoveni, 15 noiembrie este, ca să citez titlul unei cărți, "Ziua care nu se uită". Nu am să rememorez evenimentele din 15 noiembrie 1987, pentru că sunt absolut sigur că le cunoașteți. Doresc doar, în numele brașovenilor pe care îi reprezint în Parlamentul României și sper că și în numele dumneavoastră, să îndrept un gând bun către cei care, în 1987, ne-au arătat zorii libertății în România. Pentru că asta a însemnat, stimați colegi, revolta anticomunistă de la Brașov.

Să le mulțumim pentru ceea ce au făcut atunci, pentru că, fără gestul lor, poate Revoluția din 1989 nu s-ar fi întâmplat.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și noi vă mulțumim.

Vă rog, doamna Aura Vasile, iar după aceea domnul Petru Călian.

Vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă președinte,

Ceea ce a spus colegul deputat antevorbitor, nu știu cum se leagă cu ceea ce PDL-ul a aprobat în PL-x410, acea Ordonanță nr.80, care solicita numai modificarea art.11, dar la care, printr-o manevră ilegală, la punctul 6 al raportului, au fost trecute 24 de articole, printre aceste articole, PD-ul a anulat indemnizația acestor oameni, eroi din Brașov, la care ați făcut dumneavoastră referire, domnule deputat. Nu știu, în acest moment, cum se coroborează ceea ce declarați cu ceea ce faceți.

Dacă, într-adevăr, este această recunoaștere, atunci revoluționarilor, eroilor din Revoluția din Decembrie, acestor oameni, într-adevăr opozanți ai perioadei respective, nu le anulați aceste indemnizații, care reprezintă foarte, foarte puțin în comparație cu miliardele de euro pe care le tocați pe tot felul de proiecte, care spuneți dumneavoastră că sunt investiții.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Referitor la intervenția colegei mele Aura Vasile trebuie să-i spun că indemnizația celor de la Brașov nu este scoasă din lege. Probabil că dânsa nu a citit foarte atent. Nu este scoasă. Dacă urmăriți foarte atent, vedeți că ei nu intră, iar între cei 100 de revoluționari din Brașov, față de cei 12.000 de revoluționari apăruți peste noapte și pe baza declarațiilor unor martori, este diferență majoră.

Deci, nu este scoasă problema celor din Brașov.

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Ba este!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călian.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte,

Poate v-ați răzgândit între timp, în condițiile în care PDL-ul realizează rapoartele proiectelor de legi noaptea, după ce deputații PSD și PNL nu mai sunt, ei părăsind sălile, atunci când președinții comisiilor dumneavoastră stabilesc că s-a închis ședința. vreau să vă spun că ceea ce este cuprins la art.18 și 19 privind și pe cei care au participat la Revoluția din decembrie 1989, anulându-le acele recunoașteri, este un fapt foarte grav. De ce? Pentru că foarte mulți dintre cei care astăzi conduc România, pot să conducă România pentru că acei oameni, în acele zile au stat pe stradă, în tranșee și într-adevăr au eliberat țara, în comparație cu cei (foarte mulți) din partidul dumneavoastră, care au stat în străinătate sau ascunși în casă sau fiind contrarevoluționari față de oamenii care, într-adevăr, în acele zile - și cei dinainte, din Brașov - au putut să lupte cu adevărat.

Dumneavoastră vă luptați doar cu poporul român.

 
Discuții procedurale legate de ordinea de zi.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călian, vă rog.

   

Domnul Petru Călian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Referitor la ordinea de zi, v-aș propune, în numele Grupului parlamentar al PDL, câteva modificări. Propunem ca punctul 7 PL-x 153/2011 să fie scos de pe ordinea de zi, deoarece nu are un raport din partea Comisiei pentru buget-finanțe.

În locul acestui punct, vă propun să introducem un proiect de lege nou. De fapt, nu este nou, l-am dezbătut în ședința anterioară, atunci când am convenit să-l introducem astăzi pe ordinea de zi, deoarece era vorba doar de o corectare a unei erori materiale. Asta a fost convenția tuturor grupurilor parlamentare.

Eu vă propun să revenim. Este vorba despre Proiectul de Lege privind amplasarea și autorizarea mijloacelor publicitare, respectiv PL-x 181 să devină așadar punctul 7. Nu este pe ordinea de zi, repet.

Iar pentru punctul 8 al ordinii de zi vă propunem să introducem proiectul de lege PL-x 690/2010.

Acestea ar fi modificările.

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Despre ce este vorba?

 
   

Domnul Petru Călian:

Despre Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.80/2000 privind omologarea și certificarea produselor și materialelor de exploatare utilizate la vehiculele rutiere, precum și condițiile de introducere pe piață și de comercializare a acestora. Este acordul grupurilor parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Vă referiți la acest punct, doamnă Aura Vasile? Da, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte,

Legat de Legea publicității, modificarea legii, așa cum am spus la ședința anterioară, modificarea acestui proiect de lege o faceți pentru a vă ajuta în campania electorală ca numai dumneavoastră - partidul dumneavoastră și cei care vă susțin - să aveți întâietate.

În momentul în care am întors...

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, asta nu este procedură, este fond pe proiectul acesta.

Deci, vă rog frumos să susțineți, dacă aveți vreun punct de vedere cu privire la solicitarea făcută de domnul Călian, da, nu declarație politică.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă președinte,

Exact asta făceam. Dacă aveți un pic de răbdare și ne lăsați și pe noi să vorbim, în condițiile în care credeți că puteți să ne tăiați, de fiecare dată, microfonul. Vă spuneam că, conform lui 69 din Regulament, alin. (2), acest proiect de lege, care a fost retrimis la comisie, trebuia să fie din nou tipărit și să-l avem și noi.

În condițiile în care îl aveți numai dumneavoastră, sau poate numai o persoană de la dumneavoastră, cum se întâmplă de fiecare dată, nu văd ce avem de dezbătut. Poate, știu eu, să citim în palmă.

Spun încă o dată, felul în care dumneavoastră încercați să adoptați legi este abuziv și nu faceți decât să încercați, prin majoritatea pe care o aveți, să treceți proiecte de legi care să vă avantajeze, ori în nenorocirea poporului, ori încercând să fraudați alegerile de anul viitor.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă deputat Roberta Anastase, președintele Camerei Deputaților,

La propunerea colegului nostru de la Grupul parlamentar al PDL, cred că sunt de spus următoarele: primul - vrem să judecăm un proiect de lege în cunoștință de cauză? Atunci el trebuie să fie înscris pe ordinea de zi din timp și trebuie să existe un punct de vedere al grupului parlamentar, pentru că pe ordinea de zi s-a putut studia fiecare poziție politică în parte.

Doi: v-am rugat de nenumărate ori și pe dumneavoastră, și pe liderii grupurilor parlamentare de la putere, și în Biroul permanent, și în plen să nu mai acceptați modificarea ordinii de zi "pe picior". Există Birou permanent lunea, când se stabilește ordinea de zi pentru săptămâna viitoare, inclusiv marțea sau miercurea. Deci, există timp material suficient.

Trei: asemenea impulsivități de modificare a ordinii de zi sunt total nejustificate. În consecință, Grupul parlamentar al PNL se va opune acestei propuneri.

Vă rog să supuneți la vot, ca să închidem discuțiile pe temă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul Călian și după aceea trecem la vot.

 
   

Domnul Petru Călian:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Doresc să fac precizarea încă o dată că acest act normativ nu a suportat, în momentul retrimiterii la comisie, nicio modificare de esență.

Despre ce a fost vorba? A fost vorba doar de prorogarea termenului de punere în aplicare din 22.11. a.c. pentru 01.01.2012. Și acest lucru nu este din vina inițiatorului, ci datorită faptului că am avut o ordine de zi foarte încărcată și nu am reușit să dezbatem la timp acest act normativ. Nu este nici vina ministerului, nu este vina nimănui. Doar atât, că am fost aglomerați, din acest punct de vedere, și nu am reușit să-l parcurgem la timp.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Supun la vot propunerea făcută de domnul deputat Petru Călian.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

Votul s-a încheiat: 66 voturi pentru, 70 împotrivă și o abținere.

Propunerea a fost respinsă.

 
Prezentarea punctului de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități referitor la Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea. (PL-x 562/2011).  

Acum intrăm în ordinea de zi.

2. Punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități referitor la Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

Domnul Iordache, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Florin Iordache:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării în Comisia juridică, de disciplină și imunități, am constatat și supunem plenului Camerei Deputaților că acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, iar prima Cameră sesizată este Senatul.

Am ajuns la această concluzie, ținând cont că Legea nr.567/2004, care cuprinde prevederi cu conținut similar, cât și PL-x 562 - este vorba de Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor de pe lângă acestea - care, de asemenea, are prevederi similare cu acest proiect de lege, au intrat în dezbatere la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Față de aceste precizări, Comisia juridică, de disciplină și imunități apreciază că prezentul proiect de lege trebuie transmis Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților să fie Cameră decizională.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult.

Dacă sunt observații din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Proiectul de Lege pentru Ratificarea acordului între...

Scuze! Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o problemă procedurală.

Dumneavoastră ați trimis legea la votul final. Acesta a fost enunțul pe care l-ați făcut, or, părerea Comisiei juridice, de disciplină și imunități este că trebuie să fie trimisă în prima Cameră, la Senat.

Deci, ceea ce este de făcut, eventual, scoaterea de pe ordinea de zi a acestui proiect de lege și dumneavoastră aveți o procedură administrativă de trimitere către Senat, deci nicidecum rămânere la vot final. Nu putem să dăm un vot final pe o lege care este de competența decizională a noastră, fără să avem amendamente, dezbatere în comisie și altele asemenea.

 
     

Domnul Mircea Dușa (din sală):

De ce nu, domnilor, la dumneavoastră este posibil orice.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este în regulă. M-am consultat cu colegii de la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Deci a fost un punct de vedere asupra căruia a fost informat plenul.

Nu este necesar votul pe acest punct de vedere. Deci, a fost un punct de vedere asupra căruia s-a informat plenul, se ia act și se transmite la Senat. Tocmai asta spun colegii de la Comisia juridică, de disciplină și imunități. (Discuții, consultări.)

Stați puțin, domnule Nicolăescu. Eu vă propun liderii de grup să se întâlnească, să stea de vorbă cu cei de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
     

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Faceți precizări pentru stenogramă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu este pe lista de vot final. Fac această precizare pentru stenogramă, ca toată lumea să fie în regulă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011 (PL-x 614/2011). (rămas pentru votul final)  

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011.

Este procedură de urgență.

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Bogdan Lucian Aurescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Doamnă președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă supun atenției și vă rog să aprobați Legea de ratificare a Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011.

Acordul este primul instrument juridic care a fost negociat în întregime și încheiat de Statele Unite în cadrul noului concept privind apărarea împotriva rachetelor balistice lansat de către președintele SUA în septembrie 2009; este, de asemenea, primul document bilateral obligatoriu, din punct de vedere juridic, care consacră parteneriatul strategic româno-american; reprezintă, în același timp, o contribuție esențială la consolidarea securității individuale și colective a României, a Statelor Unite și a celorlalți aliați din NATO; de asemenea, este o contribuție importantă la viitoarea capacitate NATO de apărare antirachetă.

Acordul este încheiat la nivel de stat și reprezintă baza juridică necesară pentru a permite amplasarea acestor elemente ale sistemului antirachetă american în România, principalele prevederi ale textului fiind următoarele: conține referiri clare la parteneriatul strategic cu Statele Unite, vorbind despre dezvoltarea sa în continuare și despre caracterul său mai extins și mai profund; conține garații clare în preambul și în art.6 privind conformitatea cu caracterul pur defensiv prevăzut de dreptul internațional pentru legitimă apărare, în conformitate cu Carta ONU; conține referiri clare cu privire la relația dintre acest sistem și sistemul NATO antirachetă; menționez prevederea foarte importantă din art.3 alin. (4), prin care Statele Unite se angajează ferm, în cadrul Tratatului de la Washington privind NATO, la apărarea României, prin intermediul sistemului antirachetă, împotriva unui atac cu rachetă sau împotriva amenințărilor prezentate de rachetele balistice; de asemenea, conține referiri la regimului juridic al bazei, al facilității din bază în care este amplasat sistemul antirachetă; de asemenea, conține un mecanism foarte avansat de consultare și informare, cel mai avansat pe care îl prevede un acord încheiat de Statele Unite cu un alt aliat implicat în proiectul sistemului antirachetă; de asemenea, conține prevederi moderne cu privire la protecția mediului și coordonarea cu autoritățile locale, precum și un text avansat în ceea ce privește răspunderea juridică, prin care România nu răspunde pentru prejudicii cauzate în afara teritoriului său prin operarea sistemului. În sfârșit, un text cu privire la răspunderea financiară, care revine în principal părții americane, pentru implementarea sistemului în România și clauze finale, standard pentru orice acord.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Propun aprobarea de către Camera Deputaților a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc mult, domnule secretar de stat.

Raportul comisiilor, de apărare și juridică, în fond, domnul vicepreședinte Iordache, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Potrivit prevederilor art.75 din Constituție, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor, așa cum ați prezentat, în Comisia juridică, de disciplină și imunități și în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să trimitem plenului adoptarea Proiectului de Lege privind ratificarea acordului între România și Statele Unite privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite semnat la Washington, la 13 septembrie 2011.

Așa cum s-a precizat de domnul secretar de stat, obiectul de reglementare, ratifică Acordul între Statele Unite și România, prin care se creează baza juridică necesară pentru amplasarea sistemului antirachetă în localitatea Deveselu din județul Olt.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Adrian Năstase.

Domnul Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Doamnă președinte,

Domnule secretar de stat,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Ratificarea acestui proiect de lege sau ratificarea acestui tratat, de fapt, are o semnificație deosebită, semnificație simbolică. Acest moment politic, și dacă toți colegii mă vor asculta, voi putea să spun mai departe ce cred despre acest tratat... Iertați-mă că vă întrerup!

Ratificarea acestui tratat, spuneam, are o semnificație simbolică deosebită. Este vorba de un parcurs de 20 de ani, de momente deosebite, care au pornit de la colaborarea noastră în Consiliul de Securitate, în momente speciale. Mi-aduc aminte de agresiunea Irakului împotriva Kuweitului, în 1990. Și după aceea, alte momente, care au însemnat o îmbunătățire semnificativă a relațiilor bilaterale, de la acordarea și obținerea tratamentului națiunii celei mai favorizate, la Acordul SOFA și ajungând la stabilirea unor facilități pentru trupele americane în România, în perspectiva unei acțiuni mai largi împotriva unor forțe teroriste și în cadrul unor operațiuni de interes comun în zona Orientului Mijlociu.

Aș vrea să citim acest tratat și în contextul Declarației privind parteneriatul strategic cu Statele Unite. Eu cred că este vorba, dincolo de aspectul militar, dincolo de obligațiile decurgând din art. 5 al acordului care a instituit Alianța Atlantică, din care facem parte, este vorba de o relație politică la nivel foarte înalt. Aceasta este în opinia noastră semnificația specială a acestui acord. Evident, chestiunile tehnice pot să fie explicate de ceilalți colegi. Unele dintre ele, fără îndoială, vor căpăta semnificații și în perioada următoare în aplicarea acordului, dar vreau să subliniem încă o dată și vreau să fac acest lucru din partea grupului nostru parlamentar, semnificația politică a acestui acord. Salutăm ratificarea acestui tratat și vom sprijini prin vot ratificarea unui document de maximă importanță pentru securitatea României și pentru securitatea spațiului atlantic.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Domnul Lubanovici, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Ca reprezentant al celor peste un milion de români în Statele Unite salut relația privilegiată de care se bucură România în relația cu Statele Unite.

Anul acesta se împlinesc 131 de ani de relații diplomatice și cu bucurie pot să declar că niciodată în istorie România nu s-a bucurat de o atenție mai mare ca acum în relația cu Statele Unite.

România a devenit un partener important al Statelor Unite în regiunea Mării Negre și cu bucurie constatăm că lucrurile vor deveni și mai bune, atât pentru România, cât și pentru românii care locuiesc în Statele Unite.

Sistemul de apărare antirachetă al Statelor Unite, respectiv al NATO, constituie un instrument eficient de apărare al României, dar și al Europei.

De aceea, chemăm toate grupurile parlamentare să voteze această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu. Era domnul Scutaru și după aceea...

 
   

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor,

Acordul dintre România și Statele Unite privind apărarea antibalistică reprezintă un semnal clar al relațiilor speciale în plan politic și militar dintre cele două state.

Acordul nu este important doar pentru București sau Washington, ci pentru toate statele NATO, elementele scutului antirachetă care vor deveni operaționale în 2015 în țara noastră reflectând contribuția solidă a României pentru proiectul apărării antirachetă comune la nivelul spațiului aliat, în spiritul conceptului strategic adoptat la ultimul summit NATO de la Lisabona.

Credem, în același timp, că acest document arată determinarea Statelor Unite de a-și respecta angajamentele luate față de țările NATO est-europene, în spiritul art. 5 al Tratatului Nord-Atlantic.

Ne exprimăm convingerea că acest acord între România și Statele Unite va contribui substanțial la întărirea prezenței americane în țara noastră.

Partidul Național Liberal, Uniunea Social Liberală, sprijină fără rezerve acest acord și spunem cât se poate de clar că în momentul în care noi vom guverna, România își va respecta toate angajamentele asumate în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite, cât și ca stat membru NATO și al Uniunii Europene.

Considerăm că mai pot fi făcute multe pentru conturarea unui profil serios și credibil al României în plan extern, chiar și parteneriatul strategic cu Statele Unite nu a atins nivelul maxim, nici măcar în plan militar, apărarea cibernetică sau apărarea aeriană cu obiectiv clar, exploatarea avionului multirol de generația a V-a fiind domenii unde se înregistrează, din păcate, încă pași timizi. Ca să nu mai vorbim de faptul că în plan economic cooperarea bilaterală nu și-a atins în mod evident potențialul.

Ca liberali, ne-am pronunța ferm, fără echivoc, încă de la începutul anilor ’90, pentru o relație specială a României cu Statele Unite și pentru aderarea țării noastre la NATO.

Cei care astăzi sunt seniorii partidului nostru, au făcut pușcărie politică și pentru că îi așteptau pe americani să ne elibereze din coșmarul comunismului și al ocupației sovietice.

Acum americanii au venit și putem spune într-un fel că visul părinților și bunicilor noștri a devenit realitate, iar datoria noastră este să ne aducem contribuția la construirea unei Românii mai sigure pentru copiii și nepoții noștri.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Attlia Korodi, vă rog.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Doamna președinte,

Domnule secretar de stat,

Stimați colegi,

Este un moment important care în ultima perioadă, mai ales în perioada în care din ce în ce mai mult se manifestă un scepticism european cu privire la construcția Uniunii Europene, cu privire la un viitor sigur, bazat pe solidaritate în Uniunea Europeană, acest moment pentru politica internă a României, pentru politica externă, pentru relațiile bilaterale între România și Statele Unite este foarte important.

Antevorbitorii mei au prezentat și au precizat istoria ultimilor 20 de ani cu privire la relațiile bilaterale Statele Unite - România.

Eu aș dori să subliniez un lucru care a reieșit din ultima jumătate de an de discuții bilaterale cu Comisia pentru politică externă din Europa, acela că acest pas foarte important făcut de noi, împreună cu Statele Unite, trebuie să continue în tot spațiul european, prin încurajarea țărilor membre NATO de a duce la bun sfârșit decizia de la Lisabona, de a completa, de a integra acest sistem într-un sistem NATO de apărare. De ce? Pentru că numai într-o abordare NATO, numai cu un parteneriat stabil, corect și concret cu Rusia putem avea nu numai noi succes în parteneriatul bilateral cu Statele Unite, dar toate țările din Europa Centrală nu se vor simți mai puțin favorizate, se vor simți integrate într-un sistem unde noi vom fi unul din pilonii principali.

Acest lucru cred că este un scop pe care diplomația românească, în perioada următoare, trebuie să îl asigure prin relațiile pe care le are și prin dialogurile pe care le va avea cu țările membre ale NATO.

Pe de altă parte, aș dori să subliniez că parteneriatul strategic cu Statele Unite trebuie să aibă și dimensiunea circulației libere a cetățenilor noștri și trebuie să aibă și dimensiunea unei creșteri semnificative a schimburilor comerciale cu Statele Unite.

Chiar săptămâna aceasta a fost Summitul Pacificului, unde președintele Statelor Unite, domnul președinte Obama, a avut un enunț foarte important, care într-o oarecare măsură redimensionează politica externă a Statelor Unite.

Președintele Obama a precizat că în ultimii 10 ani zona Pacificului nu a fost o prioritate pentru Statele Unite și că va fi în perioada următoare, pentru că zonele de interes, Irak, Afganistan, Europa, au ajuns într-o situație care este stabilă și are cursul său propriu.

Aceasta înseamnă că noi, astăzi, când decidem asupra adoptării tratatului, încă suntem într-o situație bună, în care trebuie să spunem ferm: "Vrem ca parteneriatul nostru să fie complex și să nu aibă de suferit nici pe partea economică, nici pe partea de schimb între persoane, libera circulație a cetățenilor noștri, pentru că numai așa vom putea asigura nu numai o stabilitate pentru această infrastructură, dar realmente o siguranță pentru românii noștri".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea Grupului minorităților? Nu sunt solicitări. UNPR? Nu.

Atunci, nefiind amendamente, urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului Legii asistenței sociale (PL-x 613/2011). (rămas pentru votul final)  

4. Proiectul Legii asistenței sociale. Este procedură de urgență. Inițiatorul?

Procedură, domnul Dușa.

   

Domnul Mircea Dușa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Se pare că ziua de luni și marți, în interpretarea dumneavoastră, a PDL-ului, au devenit zile de post negru pentru români și cred că vreți să le permanentizați.

Săptămâna trecută, pe sub ușă ați adus un proiect de lege care nu avea nici o legătură cu ceea ce vroiați să reglementați și, prin adoptarea acelui proiect de lege, ați înghețat pensiile și salariile românilor la nivelul lunii decembrie 2011.

Astăzi, tot pe sub ușă, și o să ajung imediat la procedură, veniți cu un proiect de lege care, de asemenea, se referă tot la asistența socială a românilor și la asigurarea resurselor ca românii să poată trăi.

Sigur, este dorința dumneavoastră, a Guvernului, să aveți un cadru unic, o reglementare unică, cei din opoziție au făcut multe amendamente de respingere, dar eu, pentru cel puțin două motive, unul care este de fond - faptul că prin acest proiect de lege se dorește transferarea asistenței sociale la administrația locală, și încălcați acel principiu prevăzut de lege că nu se asigură fondurile necesare pentru ca administrația locală să poată face aceste plăți, dar, veniți, așa cum spuneam, tot pe sub ușă, ne aduceți un raport în plen, un raport care e cald încă, acum a fost distribuit și nu respectați prevederile regulamentului referitoare la timpul în care trebuie să se aducă rapoartele la plen și la cunoștința deputaților, pentru a le putea studia.

De aceea, vă solicit, pe procedură, retrimiterea la comisie a acestui raport întocmit în pripă, aseară, astă-noapte de către Comisia pentru muncă.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc. Alte intervenții?

Domnule Toader?

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Știți foarte bine că am avut o dezbatere săptămâna trecută referitoare la modul în care vom trece prin comisie, vom dezbate acest important proiect de lege, datorită blocajului care a fost în Senat.

Am convenit și vreau să și mulțumesc membrilor Comisiei pentru muncă, care până azi-noapte târziu au reușit să dezbată, să treacă toată legea, cu toate amendamentele, și ar fi păcat acum să o reîntoarcem înapoi la comisie, pentru a putea, ce să mai facem? După ce am dezbătut-o în comisie, nu ar fi decât o pierdere de timp, motiv pentru care vă cer o pauză de consultări cu liderii de grup, de cinci minute sau zece minute.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Zece minute. La 11,25.

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

La vot solicitarea!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aura Vasile, aceasta doar la dumneavoastră se spune așa ceva. Pentru aceasta au cerut pauză de consultări. Logic!

 
     

După pauză

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi, o să vă rog să luați loc. Domnul Mircea Dușa o să vă prezinte concluziile întâlnirii dintre liderii de grup. Vă rog să luați loc în sală.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi,

În urma întâlnirii liderilor de grup pe problema pe care am ridicat-o aici în plen, legată de asigurarea finanțării administrațiilor locale în vederea susținerii asistenței sociale, am convenit ca poziția 135 din raport să se întoarcă la comisie, pentru a pune de acord textul cu Legea nr. 276, Legea finanțelor publice locale, și a exista prevedere expresă pentru alocarea sumelor, în vederea susținerii asistenței sociale de către administrațiile locale.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Mircea Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Procedură. Vreau să-l completez pe colegul meu. Se retrage comisia pentru un sfert de oră, noi continuând cu celelalte proiecte de lege, ca să nu retragem tot.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Noi continuăm. Propunerea este doar comisia să lucreze în paralel cu plenul pentru un sfert de oră.

Vă rog să introduceți cartelele de vot.

Supun votului propunerea liderilor pentru convocarea comisiei un sfert de oră. Votul este deschis, vă rog să votați.

 
   

153 de voturi pentru, 4 împotrivă, nicio abținere.

Comisia pentru muncă este convocată un sfert de oră. Vă rog să mergeți pentru un raport suplimentar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (PL-x 330/2011). (rămas pentru votul final)  

5. Între timp noi trecem la următorul proiect de lege, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Nu are raport!

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ba da, este raport.

Procedură de urgență. Inițiatorul, vă rog.

 
   

Domnul Szakál András Zsolt (Președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici):

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege vizează mai multe modificări în ceea ce privește Statutul funcționarilor publici. Cele mai importante modificări se referă la descentralizarea concursurilor, și anume, toate concursurile vor avea loc la instituțiile care vor scoate la concurs acele posturi. De asemenea, reducerea vechimilor necesare ocupării unor posturi în funcția publică, crearea unui echilibru în ceea ce privește piramida funcției publice, între asistent, debutant, consilier principal și consilier superior și nu în ultimul rând desființarea funcției publice de inspector guvernamental.

Ca urmare, vă rog să aprobați, doamnelor și domnilor deputați, proiectul de lege în forma propusă de comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Gherasim, președintele Comisiei pentru administrație, să prezentați raportul.

 
   

Domnul Vasile Gherasim:

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr.188 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intervențiile legislative preconizate având drept scop principal o reducerea semnificativă a cheltuielilor de personal în sistemul administrației publice, respectiv o economie anuală bugetară importantă, pe o perioadă de cinci ani, pentru atingerea obiectivului propus.

În proiect este definită prerogativa de putere publică, este introdusă prevederea privind neutralitatea politică a funcționarilor publici, se preconizează eliminarea dificultăților apărute în desfășurarea concursurilor de recrutare a funcționarilor publici, descentralizarea unor competențe ale Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și creșterea rolului și responsabilităților conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, respectiv a responsabililor de resurse umane în gestionarea și managementul funcției publice.

Este propusă reducerea condițiilor de vechime minimă pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție și a celor de conducere, precum și reducerea condițiilor pentru promovarea în grad profesional, în special a celor de vechime minimă, abrogarea prevederii privind avansarea în treapta de salarizare superioară și transformarea posturilor vacante la nivel de debutant sau asistent.

La desfășurarea concursurilor nu mai este necesară eliberarea unui cazier administrativ pentru funcționarii publici desemnați membrii în comisiile de concurs și de soluționare a contestațiilor.

Totodată, se instituie Ziua funcționarului public, care se va sărbători anual pe data de 19 iunie și care va fi zi nelucrătoare pentru funcționarii publici.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a examinat proiectul de lege sus-menționat în ședințele din 4, 12 și 17 octombrie și 9 noiembrie 2011.

Din numărul total de 28 de membri ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au participat la dezbateri 23 de deputați.

La dezbateri a participat, în calitate de invitat, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv domnul András Szakál.

În urma examinării intervenției legislative, a opțiunilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu majoritate de voturi, o abținere, adoptarea Proiectului pentru modificarea și completarea Legii nr. 188 privind Statutul funcționarilor publici, cu amendamentele admise și respinse prezentate în anexele la prezentul raport.

Legea face parte din categoria legilor organice.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale, vă rog.

 
   

Domnul Ionel Palăr:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să fac o precizare legată de ceea ce astăzi avem în dezbatere. Prezentul proiect de lege a suferit de două ori modificări în cadrul comisiei și nici acum, din punctul nostru de vedere și a celor cărora se va aplica acest proiect de lege, nu se respectă legislația în vigoare.

Dați-mi voie să vă citesc doar câteva fragmente care poate vă vor face să vă răzgândiți, pentru că astăzi vom face o nedreptate unor categorii pe care cu toții ne-o dorim în România să fie independentă, cea a inspectorilor guvernamentali.

Categoria înalților funcționari publici din care fac parte prefecții, subprefecții, secretarii generali din ministere și agenții guvernamentale, adjuncți ai acestora și inspectorii guvernamentali a fost înființată ca urmare a negocierilor clauzelor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, în vederea asigurării unei neutralități a administrației publice față de factorul politic. Aceasta, după cum se arată în Raportul OCDE prezentat în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană prin Programul PHARE, reprezintă, atenție, o condiție premergătoare pentru a garanta că indiferent de orientarea politică a cetățenilor aceștia vor beneficia de un tratament corect și echitabil.

Potrivit notei Ministerului Justiției nr. 114.996 din 26.10.2010 se precizează: "Desființarea funcției de inspector guvernamental nu se poate face decât cu respectarea garanțiilor atașate dreptului la muncă, lato sensu, astfel cum acestea sunt consfințite de Constituție, iar în caz contrar, se poate pune în discuție însăși afectarea egalității în drepturi".

Propunerea legislativă de desființare a funcției de inspector guvernamental vine în contradicție cu Directiva nr.2000/1978 a Comunității Europene privind egalitatea și tratamentul în privința încadrării în muncă și a ocupării forței de muncă și cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 21 pct. 2.

Vreau să vă precizez că inspectorii guvernamentali s-au constituit în Asociația Inspectorilor Guvernamentali, au înaintat o adresă către Comisia Europeană, președintelui Comisiei Europene José Manuel Barroso, și se așteaptă o precizare din partea comisiei, referitoare la nedreptatea pe care noi astăzi suntem tentați să o facem.

Dacă în ansamblu acest proiect de lege are și părți bune, pe care nu le-am contestat niciodată în comisie, dragi colegi, eu cred că pentru a nu fi puși în situația în care să avem o lungă suită de procese pe care le vom pierde și pentru care tot statul român va trebui să plătească daune compensatorii, vă cer retrimiterea la comisie pentru a putea ca acest punct care duce la o mare nedreptate să fie eliminat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnule Korodi.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Doamna președinte,

Domnule secretar de stat,

Stimați colegi,

Este un act normativ care după multe dezbateri în comisia de specialitate cred că încearcă să facă mai multă ordine și mai multă transparență.

Cu privire la discuțiile cu inspectorii guvernamentali cred că decizia este sănătoasă, luând în considerare ultimele decizii consecvente a câtorva guverne, care indiferent de statutul înaltului funcționar public și al corpului acestor funcționari publici, deciziile cu privire la prefecți au fost mai degrabă politice. S-a întâmplat de foarte mulți ani. Eu cred că acest act normativ merge într-o direcție care este realitatea din țară, dar trebuie neapărat continuată. Desigur, nu în cadrul acestui act normativ, dar este, cred, o responsabilitate a forțelor politice, ca prefecții din România să capete realmente numai statutul acela de a verifica corectitudinea deciziilor din punct de vedere juridic ale administrațiilor locale, de a reduce responsabilitățile lor, pentru simplul motiv că ei nu pot să-și asigure printr-o singură persoană și instituție restrânsă acele responsabilități care normal sunt ale administrațiilor publice locale. Descentralizarea realmente trebuie să continue și trebuie să ajungă și la instituția prefectului.

Mulțumesc.

 
Aprobarea modificării programului de lucru.  

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul Toader, pe procedură.

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Apărând și dezbaterea privind Legea asistenței sociale cu întoarcerea la comisie, putem să intrăm în afara programului și v-aș ruga să supuneți spre aprobare modificarea programului până când se finalizează Legea asistenței sociale.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Supun la vot propunerea făcută de domnul Mircea Toader, prelungirea programului până la epuizarea dezbaterii Legii asistenței sociale.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (PL-x 330/2011). (rămas pentru votul final)  

Pe procedură, vă rog.

   

Domnul Ionel Palăr:

Doamnă președinte,

Vă rog să respectați succesiunea propunerilor făcute. S-a făcut o propunere din partea mea, ca vicepreședinte al Comisiei pentru administrație, să retrimiteți la comisie 188.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Absolut corect. Da.

Am să supun întâi la vot propunerea făcută de vicepreședintele Comisiei pentru administrație, de retrimitere la comisie a Proiectului de Lege nr. 188 privind Statutul funcționarilor publici.

Votul este deschis, vă rog să votați.

 
   

69 de voturi pentru, 89 de voturi împotrivă și o abținere. Propunerea a fost respinsă.

 
Aprobarea modificării programului de lucru.  

Și acum, supun la vot modificarea programului; prelungirea dezbaterilor în plen până la epuizarea dezbaterilor pe marginea Legii asistenței sociale și apoi votul final.

Votul este deschis, vă rog să votați.

   

152 de voturi pentru, 5 împotrivă și 2 abțineri.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (PL-x 330/2011). (rămas pentru votul final)  

Acum intrăm în dezbaterea amendamentelor admise, depuse, discutate în comisie.

Titlul legii, la punctul 1: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2.

Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 15.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 16 la punctul 32.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 33 la punctul 53.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 54 la punctul 82.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Dezbateri asupra Proiectului Legii Turismului (PL-x 417/2011). (retrimis comisiei)  

6. Proiectul de Lege - Legea turismului.

Este procedură de urgență. Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

   

Domnul Eugen-Dicones Curteanu (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării și Turismului):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră are ca obiect de reglementare turismul, întrucât nu există o reglementare unitară și sistematizată a domeniului turismului în acest moment, reglementare care să constituie cadrul general de stabilire a activităților, serviciilor, produselor de turism, de management durabil al resurselor turistice și care să instituie principiile directoare în acest domeniu.

Prin urmare, se impune unificarea reglementărilor în materie, pentru ca sectorul turismului să dispună de o legislație mai durabilă și de un rang juridic superior. Mai trebuie spus că adoptarea unei Legi a turismului răspunde obiectivului de consolidare și unificare a cadrului legal pentru turism, astfel încât acesta să asigure o bună aplicabilitate și să garanteze standarde ridicate în furnizarea serviciilor specifice turismului.

Legea își propune să definească atribuții specifice ale autorității publice centrale pentru turism, precum și să extindă și să clarifice responsabilitățile consiliilor locale județene și ale Consiliului General al municipiului București în ceea ce privește turismul, își propune să asigure stabilitatea cadrului instituțional cu rol și atribuții principale în elaborarea strategiilor și programelor în domeniul turismului, precum și crearea unui ritm nesincopat în derularea măsurilor, programelor și proiectelor de dezvoltare pe termen mediu și lung în turism și își mai propune să stabilească atribuții și responsabilități concrete în sarcina autorităților centrale și locale ale administrației publice în domeniul turismului, în vederea unei abordări integrate și globale a sectorului turismului.

Prin urmare, pentru aceste motive, vă rugăm să fiți de acord cu raportul, prin adoptare, raportul comun al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisiei pentru industrii și servicii și să fiți de acord cu proiectul de lege supus atenției dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Raportul comisiei. Vă rog. Domnul Iorguș.

 
   

Domnul Zanfir Iorguș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență.

Facem precizarea că în raport s-a ținut cont de faptul că Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 iunie 2011.

Proiectul de lege - Legea turismului, supus dezbaterii, are ca obiect de reglementare turismul, întrucât nu există o reglementare unitară și sistematizată în domeniul turismului, care să constituie cadrul general de reglementare a activităților, serviciilor și produselor de turism, de management durabil al resurselor turistice care să instituie principiile directoare în acest domeniu.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședințele din 21 și 27 iunie, 26 octombrie, 1, 2 și 9 noiembrie 2011.

Din totalul de 28 de membri ai Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au participat la dezbateri 23 de deputați.

Din numărul total de 30 de membri ai Comisiei pentru industrii și servicii au participat la dezbateri 23 de deputați.

În urma examinării intervenției legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege - Legea turismului, cu amendamente admise și respinse, prezentate în anexele la prezentul raport.

Facem precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale?

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Iulian Iancu. Vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Puține sunt actele normative, în care, chiar în aceste condiții, ar trebui să fim solidari și să fim cu toții uniți în a promova un act normativ în favoarea României.

Noi am încercat - și cred că colegii noștri care au fost la dezbateri în comisiile reunite, având și majoritatea, la vremea respectivă, au putut constata că s-a dorit o dezbatere punctuală pe articole, în sensul de a avea cu adevărat o lege favorabilă turismului, în favoarea investitorilor și în favoarea României.

Este unul dintre domeniile pe care România se bazează din punct de vedere strategic, chiar un pilon strategic de dezvoltare a României.

Din păcate, pe repede înainte, am lăsat să treacă în această lege o abordare ca va împiedica investițiile, se va transforma într-o barieră cu atât mai mult pentru investitorul străin, decât pentru investitorul român, dar, ce este cel mai important, împiedicăm un motor de dezvoltare economică a României. Și la ce mă refer în mod concret? Fără patimă și fără emoție, această lege împiedică, prin centralizarea deciziei, cele mai importante investiții în domeniul turismului.

Prevederile prin care un parc turistic, un obiectiv de investiții în turism trebuie neapărat să aibă aprobarea ministerului, încercarea de a dezvolta în mod armonios, în toate zonele României, potențialul turistic al României, va determina o congestie în decizie la nivelul ministerului, imposibil de gestionat un proces de avizare și autorizare de pe tot cuprinsul țării, într-un singur punct de aprobare și autorizare.

De asemenea, dacă un investitor străin va lua decizia să investească în România, va avea resursele financiare, în momentul în care va îndeplini toate aceste bariere, va depăși toate aceste bariere, i se va dispune Comitetul de gestionare a parcului turistic, prin hotărâre de Guvern, cu persoane nominalizare de Guvern.

Cu acest tip de bariere, nu vom putea să dezvoltăm turismul.

Aceasta a fost, pe fond, rațiunea intervențiilor noastre, aceasta a fost intenția noastră, pentru că, într-un obiectiv atât de important, un obiectiv strategic de dezvoltare a României, cu toții ne-am subsumat aceluiași deziderat - promovarea unei legi-cadru ușor de aplicat, ușor de înțeles, ușor de susținut din punct de vedere al investitorului, dar și al autorității locale. Autoritatea locală care este actor-cheie - și vedem cu toții cât de importantă este în toate deciziile importante, ca motor economic al României: și în infrastructură, și în energie, și în turism.

Cu toate acestea, autoritatea locală, prin această lege, este în totalitate surclasată, nu i se dă dreptul să intervină, trebuie neapărat să ceară aprobarea într-un for central de analiză și aprobare. Ba, mai mult, chiar la nivelul unei hotărâri guvernamentale.

Acest lucru este de înțeles când vorbit de obiective strategice, obiective de turism de interes național. Da, este de înțeles. Dar, când vorbim de un chioșc de alimentare, cu produse alimentare, într-o stațiune turistică, există, prin reglementări specifice, stabilit cadrul prin care se poate realiza acel chioșc. Nu mai trebuie să merg la autorizare și avize la Ministerul Dezvoltării.

Iată un set de probleme și bariere pe care noi am încercat să vi-l aducem la cunoștință și să fluidizăm actul legislativ și să venim în întâmpinarea investitorului și în întâmpinarea autorității locale.

Din păcate, această grabă ar putea să transforme într-un blocaj exact cel mai important pilon de dezvoltare - cel al turismului.

Acesta este regretul cu care mă adresez dumneavoastră, încercând să atenționez asupra faptului că am mai putea avea o șansă astăzi să revenim asupra acelor articole care sunt barieră în dezvoltarea turismului în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnul Gherasim și, după aceea, domnul Antal István.

 
   

Domnul Vasile Gherasim:

În primul rând, pentru afirmația cu "repede-repede", vreau să vă spun că această lege a fost dezbătută în mai multe ședințe - pe data de 21 și 27 iunie, 26 octombrie, 1, 2 și 9 noiembrie.

Deci nu se pune problema de a fi dată peste cap.

Trebuie să susținem, totuși, că avem în față, pentru prima dată, o Lege a turismului ca strategie națională și care nu poate să aducă decât lucruri bune, așa cum a fost făcută în cadrul celor două comisii - una condusă de domnul Iancu și una condusă de subsemnatul.

Ca atare, nu putem fi de acord cu faptul că autoritățile locale nu au fost luate în seamă în această lege, dimpotrivă. Dar, trebuie să menționăm că legea se referă la parcuri industriale și la obiective de importanță națională. Tocmai asta este diferența față de ceea ce există la ora actuală, că nu oprește nimeni, prin legile care există acum, ca anumite autorități locale să se implice în această dezvoltare, în acest domeniu al turismului.

Începând cu adoptarea acestei legi, această activitate devine prioritară, dar la îndemâna celor care se ocupă profesional și profesionalizat de către această activitate.

De aceea, nu cred că a fost făcută pe picior, ci, dimpotrivă, a fost dezbătută pe larg, inclusiv, și am avut un sprijin susținut, de la colegii domnului Iancu, și de la domnul Iancu, inclusiv cei de la administrație. Și, de aceea, susțin adoptarea acestei legi, ca fiind foarte importantă, chiar și pentru autoritățile locale care sunt principalele beneficiare ale dezvoltării turismului din România.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Antal István. Și, după aceea, domnul Palăr.

 
   

Domnul Antal István:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru a sprijinit adoptarea Legii turismului. Am avut și câteva amendamente prin care am încercat, într-adevăr, să mai îmbunătățim puțin legea care a fost dezbătută în cele două comisii și ne aflăm în prezent în fața unei dileme, totuși, având în vedere faptul că cei doi antevorbitori ai mei au dreptate, dar fiecare dintr-un anumit punct de vedere.

Este prevăzut în lege că, în cazul înființării parcurilor turistice, este nevoie de o hotărâre de Guvern, ceea ce se întâmplă și în cazul înființării parcurilor industriale sau parcurilor tehnologice. Deci nu aici este problema. Problema în sine va fi, presupun eu, în momentul când se va interpreta acest articol. în mod normal, numirea Consiliului de administrație al parcului, prin hotărâre de Guvern, așa cum se stipulează într-un fel în acest articol, se va face în acele cazuri în care consiliile locale sau județene sunt implicate printr-un aport în înființarea acestui parc, unde, este și normal că, dacă intervine proprietatea publică într-un fel, fiind un teren sau o clădire prin care consiliul local sau județean va fi parte a acestui parc și vor veni investitorii, utilizând acel teren, în care și consiliile sunt proprietari, atunci este normal ca partea administrativă să fie numită cu ocazia hotărârii de Guvern.

În celelalte cazuri, când, practic, este vorba de o entitate privată și nu are nicio implicare consiliul local sau județean în înființarea parcului industrial, este și normal că va apărea o hotărâre de Guvern care aprobă titlul, prin care acel parc va deveni un parc turistic.

Deci, din punctul meu de vedere, cel puțin, cel care am participat la dezbateri, într-adevăr, care după cele două rapoarte făcute de comisiile separat și pe urmă un raport comun s-au derulat în condiții destul de strânse, eu consider că vorbim de o interpretare, în funcție de aportul care există din partea investitorilor la înființarea acestui parc. Deci, odată cu normele de aplicare și cu interpretarea corectă a acestui articol, consider că am putea trece de acest impas și să aprobăm legea, pentru că, altfel, este o lege importantă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Palăr. Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Palăr:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Trebuie să reașezăm lucrurile în făgașul lor normal. La acest proiect de lege s-a lucrat în două etape - 1. în timpul vacanței parlamentare, cu marea majoritate a Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, împreună cu fosta președintă, doamna Sulfina Barbu, am lucrat în Stațiunea Jupiter și în Stațiunea Neptun, ne-am întâlnit cu factorii de decizie de pe litoral, ne-am întâlnit cu primari, cu viceprimari, cu reprezentanți ai patronatelor, cu reprezentanți ai ministerului și toate lucrurile porniseră pe un făgaș foarte bun.

Acest proiect de lege are, în mare parte, calitatea că reglementează activitatea din turism, că, în sfârșit, se pune în plan legislativ acest domeniu de activitate, pe care toți îl clamăm, pe lângă agricultură, că este de importanță strategică.

Dar, odată cu ajungerea acestui proiect de lege în Capitală, în Parlament, a suferit un centralism extraordinar. Și-mi pun întrebarea: ne dorim sau nu ne dorim ca decizia să o ducem la nivelul comunităților locale? Pot să hotărască comunitățile locale de patrimoniul de care dispun? Pot să hotărască de resursele naturale de care dispun?

După acest proiect de lege și forma în care el va ieși astăzi de aici, vom ajunge la concluzia că ne-am dorit să iasă un lucru extraordinar de bun, dar, din atâta dorință de a face un lucru bun, până la urmă, am strangulat tot ceea ce doream să fie lăsat la dispoziția autorităților locale.

Eu consider că, chiar dacă, în mod cert, dumneavoastră îl veți trece așa, va trebui să suporte o modificare cât mai urgentă, pentru că veți vedea că în practică el nu va avea efectul scontat, pe care noi ni-l dorim.

Sper să fiu în Parlament în acel moment în care îmi veți da dreptate că acest proiect de lege trebuie modificat. (Aplauze.)

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog. Doamna deputat și după aceea domnul deputat Cristian Petrescu; o luăm alternativ între grupuri.

 
   

Doamna Antonella Marinescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

O altă lege a turismului a fost dezbătută până în octombrie 2010, o lege a turismului care cuprindea și legea turismului montan, legea pe litoralul românesc, Legea turismului ecumenic, mai multe tipuri de turism. Dar, după dezbaterile din octombrie 2010, care au avut loc împreună cu administrațiile publice local, ANAT, patronate, ong-uri, toți cei care se ocupă de turism, a apărut o cu totul altă lege în Senat - o lege în care a rămas, practic, numai Capitolul III, Legea turismului pe litoralul românesc.

Problema este că prin această lege - eu nu spun că are numai puncte de rele -, dar se încalcă flagrant autoritatea administrației publice locale. Deci se încalcă 215 și 195 - Legea descentralizării. Și noi, în loc să mergem spre o descentralizare, de fapt, mergem spre o centralizare masivă, ceea ce nu mi se pare normal.

Dacă tot vrem să avem o lege a turismului, să avem o lege a turismului bună, corectă.

Prin art.5 pct.e) de fapt ce se urmărește? Se urmărește ca Ministerul Turismului, cu Ministerul Dezvoltării Regionale, adică ea cu ea, da, să facă tot ce înseamnă planuri de urbanism - de la PUG, PUZ, PUD, absolut tot. Și, bineînțeles, eu tind să cred, pentru că sunt deputat de Constanța, că această lege este cu dedicație pentru Constanța.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Petrescu și după aceea doamna deputat Varga.

 
   

Domnul Cristian Petrescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În calitate de profesionist în turism vă vorbesc și-mi închipui că sunt singurul din această sală care are un brevet de turism.

Vă spun că legea aceasta a turismului este foarte bine-venită, nu numai că unificăm toate prevederile vizavi de turism, prevederile legale, dar dezvoltăm foarte mult. autoritatea publică locală este mult mai avantajată de acum înainte. autorizările, și vorbesc de brevete și de licențe de turism, și nu numai ele, vor fi eliberate de autoritatea publică. Față de îngrijorarea domnului Iancu, cu parcurile turistice, îmi închipui că ministerul, odată ce se eliberează de eliberarea de brevete și licențe va avea capacitatea să acorde acele autorizații pentru parcuri turistice. Deci nu cred că ar fi o problemă.

Mai sunt multe alte prevederi foarte importante în această lege, care până acum nu existau, și aș pomeni obligativitatea pentru autoritatea locală de a înființa centre de informare turistică în toate localitățile cu potențial turistic din România - și vorbim de peste o mie de localități, ceea ce va contribui la o foarte bună promovare, de acum înainte, prin aceste centre de informare turistică.

Obligativitatea introducerii sau menținerii în circuitul turistic a tuturor caselor memoriale de către autoritatea publică locală. De asemenea, datorită sarcinilor ce le revin de acum înainte autorităților publice locale, vor avea obligativitatea de a crea o direcție sau un serviciu, o structură specializată în turism, ceea ce cred că va duce la o cu totul altă viziune a autorităților locale în ce privește turismul.

Faptul că turismul este foarte important pentru România cred că este evident și din faptul că, pe primele 10 luni ale anului, numărul de sosiri a crescut cu 16% față de primele 10 luni ale anului trecut, iar cel de înnoptări, cu 12,5, ceea ce arată că, chiar și până la această lege, turismul românesc era în creștere, eforturile ministerului sunt lăudabile și nu doar ale ministerului, ci și ale tuturor celor implicați, că e vorba de asociații patronale, asociații profesionale, toți cei implicați cred că-și aduc contribuția ca turismul românesc să crească și contribuția lui în PIB pe această cale.

Eu salut inițiativa ministerului. Mă bucur că există de acum înainte o instituție specializată pentru promovarea turistică a României, chiar dacă putea să aibă o altă formă de organizare. Important este că va exista și cred că turismul românesc va crește.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Era doamna deputat Varga și după aceea domnul deputat Vlădoiu și după dumneavoastră supunem la vot propunerea de retrimitere la comisie.

 
   

Doamna Lucia-Ana Varga:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Este lăudabil că, după 3 ani de mandat, în sfârșit, avem o lege a turismului în dezbatere. Sigur că ar fi trebuit să vină Ministerul Dezvoltării în primul an de mandat cu o astfel de lege.

Problema pe care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a semnalat-o este cea referitoare la faptul că Ministerul Dezvoltării dorește să aprobe prin hotărâre de Guvern care sunt zonele turistice de interes național. Parcurgând legea, nu am înțeles dacă Băile Felix din județul Bihor este sau nu este de interes național, dacă Delta Dunării este sau nu este de interes național, pentru că zona turistică de interes național nu este definită în lege.

Și atunci vă întreb: cum putem stabili prin hotărâre de guvern care sunt zonele turistice de interes național, dacă nu avem criterii de definire a lor, dacă nu avem definiția zonelor turistice de interes național?

Motiv pentru care, stimați colegi, vă rog să retrimitem la comisie această lege, să definim foarte clar ce înseamnă zonă turistică de interes național, pentru că fiecare, în colegiile din care provenim, avem zone turistice și vrem să avem aceste zone turistice foarte corect reglementate.

Deci, și Grupul parlamentar al PNL vă solicită retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Vădoiu. Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamnă președinte,

Domnilor miniștri,

Cum spunea domnul Petrescu, și eu pot să vorbesc ca un profesionist și, de asemenea, cu multă experiență în administrație, fiind primar în stațiunea Olănești un număr important de ani.

Am fost raportor la această lege, pe trei componente foarte importante - pe turismul balnear, pe turismul rural și agroturismul și pe turismul cultural, care nu se găsesc în amendamente respinse și nu înțeleg care este motivul pentru care comisia nu a trecut ca amendamente respinse ceea ce un raportor a propus în cadrul acestui proiect de lege.

Vin dintr-un județ care are patru stațiuni balneoclimaterice. România are un potențial foarte bogat în turismul balnear, iar această lege s-a oprit foarte mult numai la turismul de litoral.

A doua problemă pe care vreau să o ridic este faptul că trebuie neapărat să trecem în această lege și sprijinul statului pentru dezvoltarea turismului și mă refer aici la infrastructură. Degeaba vorbim de turism, dacă nu avem căi de acces în aceste stațiuni balneoclimaterice. Pentru că în foarte multe cazuri drumurile sunt impracticabile, iar acest plan național de infrastructură, în loc să meargă cu banii spre stațiune, a mers cu banii spre comune și spre drumurile sătești, o chestiune care nu este corectă și aș veni cu propunerea și eu ca această lege să fie revăzută pe cele trei componente pe care le-am prezentat și pe care le-am trecut ca amendamente pentru că sunt raportor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Domnule Rogin, domnule Popoviciu... Vă rog, luați loc în sală.

Propunerea este de retrimitere la comisie, cu termen... Termen? Două săptămâni? Două săptămâni.

Votul este deschis. Vă rog să votați.

 
   

168 de voturi pentru, trei împotrivă și patru abțineri. Propunerea a trecut.

Se întoarce la comisie. termen, două săptămâni.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961 (PL-x 531/2009/2011). (rămasă pentru votul final)  

8. Următorul proiect este Reexaminarea, la cererea președintelui României, a Legii privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului? Vă rog.

   

Domnul Viorel Oancea (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La Propunerea legislativă privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944, instituția militară a formulat o serie de observații și propuneri care se regăsesc și în punctul de vedere al Guvernului.

Menționăm, în mod expres, că această problematică a mai fost abordată, dar cele două inițiative legislative cu obiect de reglementare similar au fost respinse definitiv de Parlament în aprilie 2005 și, respectiv, în decembrie 2006.

Subliniem, de asemenea, că reprezentanți ai Uniunii foștilor ofițeri activi oprimați politic din România, s-au prezentat în audiență la ministrul apărării naționale care a luat decizia de a da curs solicitării acestora, în sensul elaborării unui nou proiect de lege care a fost respins de Ministerul Finanțelor Publice, din considerente financiare, fundamentate pe actualele restricții bugetare legate de respectarea angajamentelor României din acordurile de împrumut încheiate cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană.

Indiferent însă de asemănările sau de deosebirea dintre inițiativele legislative anterioare, s-a apreciat constant, la nivelul comisiilor parlamentare și al Guvernului, că adoptarea unui asemenea act normativ conduce la deschiderea unei cutii a Pandorei, întrucât și alte categorii sociale s-ar considera îndreptățite la reparații morale și materiale pentru abuzurile suferite în vechiul regim.

Având în vedere că Guvernul nu susține acest demers legislativ, vă rugăm să respingeți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Raportul comisiei, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Raport înlocuitor asupra reexaminării Legii privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961.

În conformitate cu prevederile art.135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată cu cererea de reexaminare a Legii privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961, trimisă cu adresa Pl-x 531/2009 din 12 octombrie 2011.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 5 octombrie 2011, a respins cererea formulată de președintele României.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(5) din Constituția României, republicată, și ale art.92 alin.(9) pct.2 lit.j) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia, la ședința din 18 octombrie 2011, a hotărât cu 11 voturi pentru și 10 voturi împotrivă respingerea cererii formulate de președintele României și distribuirea către membrii Camerei Deputaților a raportului de reexaminare în vederea depunerii de amendamente în termenul prevăzut la art.135 alin.(2) din regulamentul menționat.

La împlinirea acestui termen - șapte zile - membrii comisiei au constat că nu au fost depuse amendamente cu privire la raportul de reexaminare din 19.10.2011, motiv pentru care au hotărât să nu revină asupra soluției de respingere a cererii formulate de președintele României și să propună din nou plenului Camerei Deputaților menținerea formei legii adoptate inițial de Parlamentul României.

În ședința plenului din 2 noiembrie 2011, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, s-a hotărât retrimiterea reexaminării, la cererea președintelui României, a Legii privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961, în vederea unei noi examinări și depunerii unui nou raport.

În urma ședinței comisiei din data de 9 noiembrie 2011, membrii comisiei, cu majoritate de voturi pentru, au hotărât admiterea cererii formulate de către președintele României și amendarea corespunzătoare a textului acestui act normativ.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, legea este ordinară.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu.

Intervenții în cadrul dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Așa cum s-a prezentat raportul comisiei, atunci când acest proiect de lege a fost inițiat în 2005, în această organizație a foștilor ofițeri ai Armatei Regale îndepărtați în mod abuziv, erau aproximativ între 700 și 800 de membri.

Timpul a trecut. Acești oameni au devenit din ce în ce mai puțini. Când proiectul de lege a revenit, mai erau în viață vreo 200 din cei care inițial semnaseră și erau inițiatori ai acestui proiect de lege și care-și cereau drepturile ca foști ofițeri ai Armatei Regale, îndepărtați abuziv de regimul instalat și de evenimentele care s-au întâmplat după 23 august 1944.

Legea a fost votată și de Senat și de Cameră.

Ea a fost întoarsă de președintele țării. N-am înțeles de ce, pentru că sumele care se dau acestor oameni sunt infime, este vorba de 600 de lei pe lună la pensia acestor foști ofițeri ai Armatei Regale.

Vreau să vă spun că, în acest moment, când discutăm, din această asociație mai trăiesc 80 de oameni. Sunt oameni cu vârsta între 87 și 94 de ani.

Cred că ar fi un fapt extraordinar de rușinos pentru Parlamentul României, pentru România întreagă, pentru memoria istorică a acestei țări, ca acești oameni care mai sunt, în număr de 80, acum, la sfârșitul vieții, să nu aibă măcar această satisfacție morală, pentru că nu este vorba despre o satisfacție materială. Este vorba de o satisfacție morală pe care le-o putem acorda.

Mai ales că, pe 25 octombrie, primul-ministru al acestei țări, domnul Boc, a fost la Carei și a sărbătorit cu mare pompă, cu mare fast eliberarea ultimului colțișor de teritoriu românesc de sub ocupația trupelor germano-horthyste.

Vreau să vă spun că, cei pe care-i sărbătorea la 25 octombrie primul-ministru Boc erau soldații, subofițerii și ofițerii Armatei Regale a României, cărora acum li se refuză acest minim drept de satisfacție morală - spun eu încă o dată, și nu materială - și ei sunt în număr de 80.

Vă mulțumesc și cred că votul dumneavoastră va fi pentru a satisface această cerință morală a acestor oameni și nu numai pentru a face economie la buget, pentru că nu cred că pentru acest lucru se va face mare economie, dar reparația morală este extrem de importantă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte... Vă rog, domnul deputat Mircovici.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rămân siderat de faptul că una dintre legile care ar fi trebuit să fie privite cel mai puțin sub aspect politic, încearcă să fie politizată. Și ar trebui să fie privită puțin sub aspect politic tocmai datorită faptului că se referă la o instituție a cărei forță pentru națiunea română o reprezintă menținerea ei în afara sferei politice, și anume Armata Română.

De data aceasta vorbim și am vorbit de mai multe ori la acest microfon despre faptul că trebuie să rezolvăm o problemă cu care societatea a rămas datoare de 20 de ani, aceea a cadrelor care au făcut parte din Armata Regală Română și cărora li s-a făcut o nedreptate de cu totul o altă natură decât cea la care făcea referire - și o spun cu respectul cuvenit - domnul secretar de stat Oancea mai înainte.

Și alții vor veni. Hai să punem CAP-iștii alături de ofițerii din Armata Regală Română, care au terminat școala militară în Germania și, după venirea în țară, s-a răsturnat regimul și au fost dați afară tocmai pe acest considerent, că au făcut parte din Armata Regală.

La dezbaterea de data trecută, un coleg de-al nostru, respectabil, domnul Petru Călian, ne-a spus următorul lucru: trebuie s-o mai trimitem o săptămână, ca să găsim o soluție pe problema financiară, pentru că fiind vorba și despre niște reparații materiale, nu sunt cuprinse în buget, nu s-a indicat sursa bugetară.

Doamnelor și domnilor colegi,

Tocmai despre asta este vorba. bugetul din 2011 nu este afectat cu aproape nimic, adică absolut cu nimic. Pentru că procedura pe care o prevede actuala lege ne conduce undeva ca primii care să beneficieze de eventuale recompense materiale sunt în a doua parte a anului 2012. În al doilea rând, sumele de care vorbim sunt ridicole pentru un buget al unei țări. Problema principală este problema unei reparații morale, care trebuie să existe în acest moment față de acești oameni.

Mai mult decât atât, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care s-au întrunit după ultimul moment al retrimiterii ei de săptămâna trecută, au stabilit un amendament în care plata drepturilor prevăzute de prezenta lege se face începând cu anul bugetar 2012 în limita fondurilor aprobate cu această destinație în bugetul ordonatorilor principali de credit, care asigură aplicarea prezentei legi.

La ședințele de comisie, precum și la ședința de plen, la care a participat un alt secretar de stat decât cel care a exprimat punctul de vedere al Guvernului astăzi, secretarul de stat de la Ministerul Apărării a spus că nu se pune problema ca o astfel de sumă să nu fie acoperită din mersul firesc al acestui fenomen, pentru că vorbim de oameni care, cel mai tânăr - așa cum spunea și domnul Calimente - are 87 de ani. Sunt oameni între 87 de ani și 94, 95 de ani.

Dacă noi astăzi nu votăm această lege, timp pentru a repara - din punct de vedere moral - ceea ce se va produce nu mai există.

Din păcate, marea greutate pe care o avem noi, deputații din Camera Deputaților, din Parlamentul României, în 2011, în noiembrie, este aceea că niște oameni se încăpățânează să trăiască, deși au trecut de vârsta de 88 de ani. Se încăpățânează să trăiască și ne creează această problemă.

Cred că ar fi în onoarea Armatei Române și în onoarea națiunii române să rezolvăm astăzi această problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnul Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Cred eu, ca să scurtez și discuțiile, grupul nostru va vota această lege.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor.

La punctul 1: Legea privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 2, observații? Nu sunt. Adoptat.

3? Nu sunt observații. Adoptat.

4? Nu sunt observații. Adoptat.

5? Nu sunt observații. Adoptat.

De la punctul 6 la punctul 12, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.2 alin.(2) din Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni (PL-x 165/2011). (rămas pentru votul final)  

11. Și noi trecem la Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 alin.(2) din Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu.

Raportul comisiei? Punctul de vedere al Guvernului întâi.

   

Domnul Viorel Oancea:

Guvernul își menține punctul de vedere și consideră că în anul 2012, când se fac atâtea reduceri bugetare, nu există posibilitatea finanțării acestor lucruri care se fac acestor persoane.

Încă o dată, susținem că se deschide o cutie a Pandorei și reamintesc că și după '90 au fost foarte mulți ofițeri dați afară din CADA, din armată și nu au cerut să fie recompensați.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Raportul comisiei. Domnul Calimente, vreți pe procedură sau în cadrul dezbaterilor generale? Că deocamdată este raportul comisiei.

Deci Comisia pentru românii de pretutindeni. Domnul Păun, sau domnul Brânză.

Domnul Lubanovici? Vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Mircea Lubanovici:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale dă aviz favorabil.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

La punctul 1: Lege pentru modificarea art.2 alin.(2) din Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2, observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, observații? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

 
   

Domnul Adrian George Scutaru:

Doamnă președinte,

Mulțumesc pentru amabilitate.

Nu pot să nu remarc faptul că domnul secretar Oancea, din păcate, s-a referit la un proiect de lege care nu ținea de resortul Ministerului Apărării și a spus că nu sunt bani pentru a finanța o propunere care nici măcar nu era în sfera de competență a Ministerului Apărării.

Cred că, în cel mai bun caz, trebuia să vină Ministerul de Externe să spună aceste lucruri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc și eu pentru precizări.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (PL-x 385/2011). (rămas pentru votul final)  

12. Avem Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Vă rog, Guvernul.

   

Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Guvernul susține proiectul, respectiv raportul favorabil cu amendamente astfel cum a fost adoptat de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Acest proiect de lege vizează modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar.

Cele mai importante prevederi ale acestei legi vizează posibilitatea instanței de judecată de a reduce cuantumul taxelor de timbru, dacă apreciază că acesta nu este rezonabil, respectiv ar fi de natură să blocheze accesul la justiție.

Același proiect de lege reașează plafoanele cât privește acest ajutor pentru categoriile de persoane cu venituri mici, defavorizate pentru a le asigura tocmai accesul la justiție.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Prezentarea raportului.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Camera Deputaților, în conformitate cu Constituția României și Regulamentul Camerei, este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil inițiativa.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Barac.

În urma examinării inițiativei legislative, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea raportului, a amendamentelor admise.

La punctul 1: Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2, observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4, observații? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5, observații? Nu sunt. Adoptat.

Urmează votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești - Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a obiectivului de investiție Autostrada Arad - Timișoara - Lugoj - Varianta de ocolire Arad cu profil de autostradă, respectiv a obiectivului de investiție Autostrada Nădlac - Arad (PL-x 363/2011). (rămas pentru votul final)  

13. Proiectul de Lege privind darea în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a unor suprafețe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. a obiectivului de investiție "Autostrada Arad - Timișoara - Lugoj" - "Varianta de ocolire Arad cu profil de autostradă", respectiv a obiectivului de investiție "Autostrada Nădlac - Arad".

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Proiectul de lege pe care-l discutăm are ca obiect transmiterea unor suprafețe de teren, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" - Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad, în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a obiectivului de investiții "Autostrada Arad - Timișoara - Lugoj" - "Varianta de ocolire Arad cu profil de autostradă", respectiv a obiectivului de investiție "Autostrada Nădlac - Arad.

Vă reamintesc că Autostrada Arad - Timișoara - Lugoj reprezintă un tronson al Coridorului 4 paneuropean, care va asigura o legătură directă între România, centrul și vestul Europei.

Secțiunea variantă de ocolire Arad cu profil de autostradă face parte din cadrul obiectivului de investiții "Autostrada Arad - Timișoara - Lugoj".

Această variantă cu profil de autostradă va avea o mare atractivitate pentru zonă, datorită reducerii considerabile a traficului din localitate, destinat tranzitării municipiului Arad.

Cât despre obiectivul de investiții "Autostrada Nădlac - Arad", în prezent, legătura rutieră între Nădlac și Arad este realizată pe DN7. Drumul traversează un fost teren agricol ușor deluros, având curbe fine și două pasaje peste calea ferată, care reduc viteza de deplasare în trafic.

Înainte de a vă ruga să adoptați raportul întocmit de comisia de specialitate, doresc să fac afirmația pe care sper că o va susține și președintele Comisiei juridice, că în redactarea raportului s-au strecurat câteva erori materiale, pe care vă rog, prin votul dumneavoastră, să le remediați.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra proiectului de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu inițiativa legislativă supusă în prezent dezbaterii.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această inițiativă legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul legislativ.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul asupra acestui proiect de lege cu amendamentele admise, care sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport. Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr.2.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă rog să-mi permiteți să dau citire și situațiilor înscrise eronat în textul propus de cele două comisii, astfel încât să fie remediate. Pentru stenogramă, rog să se consemneze.

La punctul 2 din Anexa nr.1, amendamente admise, se va păstra forma proiectului de lege de la Senat, în sensul în care trebuie înscris "...prin derogare de la dispoziția art.31 alin.(3)" și nu "alin.(2)", cum se regăsește în textul propus de cele două comisii.

Și de asemenea, tot în cadrul aceluiași text, "...având în vedere datele de identificare prevăzute în Anexa nr.1" și nu "Anexa nr.3", așa cum se regăsește în textul propus de cele două comisii.

Cu aceste precizări, vă rugăm încă o dată să aprobați raportul celor două comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog. Domnul deputat, intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Antochi:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Zilele trecute, când în plenul Camerei Deputaților s-a dezbătut cererea de reexaminare a președintelui României pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2008, arătam că unitățile de cercetare agricolă din România au fost o lungă perioadă de timp agresate pentru diminuarea permanentă a domeniului public al statului administrat de aceste unități fie pentru reconstituirea dreptului de proprietate, fie pentru efectuarea unor lucrări de investiții.

Aceste acțiuni concertate împotriva bazei materiale continuă și în prezent atât prin unele proiecte de lege, cum este cel de astăzi. Și mai grav este că Guvernul României, care ar trebui să fie primul susținător și apărător al cercetării agricole din România, a venit și cu propunerea de modificare a art.31 din Legea nr.45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice.

În ceea ce privește proiectul de lege supus astăzi dezbaterii, adresez rugămintea reprezentantului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, respectiv Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, să precizeze câți kilometri de autostradă Arad - Nădlac și din centura de ocolire cu profil de autostradă Arad se construiesc efectiv pe perimetrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tinel Gheorghe.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Discuții de acest gen am avut și în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice

Colegii mei de la PSD, pe bună dreptate, au ridicat această problemă și au spus, au cerut celor în drept, în speță Companiei Naționale de Drumuri și Ministerului Transporturilor, să ne precizeze pentru cele aproximativ 44 de ha care sunt afectate de lucrări, care este motivul adevărat, ce se întâmplă acolo.

Și explicațiile au venit și domnul... - 57 de ha -, domnul deputat Antochi știe că explicațiile au fost că acolo există un nod de circulație și că, efectiv, n-ai unde să muți traseul pentru a afecta alte suprafețe.

Acum, problema este ce vrem noi. Pe de o parte, ne plângem că la nivelul infrastructurii rutiere stăm foarte prost, pe de altă parte, venim aici și spunem, clamăm că institutele de cercetare sunt batjocorite, vezi, Doamne, nu sunt sprijinite, dar eu îi aduc aminte colegului meu, domnului deputat antevorbitor, că numai anul trecut am sprijinit cercetarea agricolă prin ștergerea a aproape 200 de milioane de lei datorii pe care le acumulaseră în timp și pe care nu aveau de unde să le plătească.

Deci, din acest punct de vedere, nu cred că putem fi acuzați că nu sprijinim. Dar, între două rele, între a nu avea infrastructură rutieră și a agrea posibilitatea de a afecta cu 57 de ha Stațiunea de la Arad de creștere a bovinelor, eu cred că răul cel mai mic este să nu facem drumurile și autostrăzile de care avem nevoie. Și cred că e foarte bine că am păstrat în Legea nr.45 obligația ca toate obiectivele de investiții de interes național să le aprobăm prin lege. Pentru că, până la urmă, noi decidem aici.

V-aș ruga, pentru că raportul este de adoptare, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal să sprijinim această inițiativă și, în general, toate inițiativele care vin pe infrastructură de interes național, pentru că avem o mare problemă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnul Calimente de la PNL nu vorbise încă...

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Sigur că fiind arădean, sprijin această inițiativă legislativă, de altfel, eram prezent în 1998, când actualul președinte al țării, domnul Traian Băsescu la Timișoara ne-a spus parlamentarilor din vestul țării de la acea vreme că nu avem nevoie de autostrăzi și noi am susținut din acel moment construcția de autostrăzi. Mai mult de atât, eu am spus încă de atunci că prima autostradă care trebuie construită în România este cea care să lege România cu Occidentul. Și era vorba de acest culoar european, Culoarul IV, și nu construcția spre Marea Neagră de la București sau pe Valea Prahovei de la București, pentru facilitățile și comoditățile locuitorilor capitalei. Pentru că văzusem ce s-a întâmplat în Ungaria, ce s-a întâmplat în Cehia, ce s-a întâmplat în celelalte țări care au fost ca și noi și care primele autostrăzi pe care și le-au construit, dacă nu le aveau deja construite, multe dintre ele chiar aveau, erau cu legătura spre vestul Europei.

Ce se întâmplă însă acolo, la Arad este destul de interesant, pentru că această autostradă, și specific încă o dată, lucrurile sunt așa cum sunt, susțin continuarea lucrărilor și dezvoltarea infrastructurii, dar proiectul inițial prevedea ca autostrada să treacă lateral la vreo 6 km de Arad și nu ar fi afectat această zonă care este chiar în marginea Aradului.

În timpul ministeriatului domnului ministru Berceanu și cu marele ajutor al primarului de Arad, domnul Falcă, autostrada a fost lipită practic de oraș, trece la zeci de metri, probabil în unele locuri la câțiva metri de casele cetățenilor, și cu această ocazie sigur că s-a și intrat în perimetrul acesta al Stațiunii de cercetare de creștere a bovinelor.

Vreau să vă spun însă că anterior, un investitor privat care cumpărase terenuri prin tot județul Arad, cu largul concurs al administrației locale și al Justiției, a fost pus în posesie, cu toate că nu a avut niciodată niciun centimetru de teren pe perimetrul acestei stațiuni de cercetări, a fost pus în posesie cu vreo 900 de ha și el a fost despăgubit pe aceste terenuri cu vreo 6 milioane de euro. Deci, cam astea sunt... și asta este unul din micile aspecte în jurul felului în care s-au desfășurat construcțiile acestei autostrăzi în acea zonă.

Lucrurile cred că ar trebui văzute și de cei care au responsabilități, de ce autostrada a fost adusă acolo, cum au fost împroprietăriți diverși cetățeni care n-au avut niciodată teren nici pe intravilanul orașului Arad, nici în stațiunea de cercetări care a fost expropriată.

Sigur, acea pare deja a fost și plătită de statul român. Este bine că ea se construiește, dar trebuie să vedem și ce s-a întâmplat în jurul acestei construcții.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Domnule Cristian Dumitrescu, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Profit și de această ocazie să fac două mențiuni pe care le-am făcut și le-am refăcut de la acest microfon.

Doamnă președinte, în calitatea dumneavoastră de președinte care conduceți lucrările Biroului permanent, vă atrag atenția încă o dată în mod explicit și viguros că și de această dată acest proiect de lege, în loc să fie dezbătut cum era normal, fiind o problemă legată de un institut de cercetare, pe fond și de comisia pentru probleme de educație, pe baza unei proceduri de bypass-are a acestei comisii care apără interesele cercetării românești a fost trimis spre dezbatere numai la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

E adevărat că Ministerul Agriculturii este cel care tutelează Academia, dar problemele cercetării, funcționării și cercetării românești, pe fond, sunt discutate în comisia noastră. Dar, explicația este foarte simplă. Noi am luat în comisie o decizie ca după ce a fost adoptat proiectul de lege, prin care, într-adevăr, Guvernul, statul a acoperit datoriile istorice, să nu ne mai atingem de terenurile cercetării românești, chiar dacă nu le folosim pentru că nu avem bani astăzi foarte mulți să facem cercetare, să nu prejudiciem generațiile viitoare de cercetători în domeniul agriculturii de posibilitatea de a avea unde să facă.

Pe cale de consecință, am făcut o evaluare la comisie și vreau să vă spun că am pus terenurile de o parte pe hartă, unde se află centre de cercetare ale Academiei Șișești, și, pe de altă parte, aceste proiecte de drumuri, vreau să vă spun că suntem singura țară din lume unde autostrăzile și străzile sunt inteligente. Ele singure urmăresc terenurile unde sunt..., terenurile institutelor de cercetare ale Academiei Șișești.

Dacă vă veți uita și ne-am suprapus, am văzut că sunt inteligente. Ele nu merg pe lângă, nu merg, dacă distanța de două puncte este, trece pe un teren al cercetării agricole, acolo trece și drumul. Ca o întâmplare și ca o explicație, sigura explicație este aceea că aceste drumuri sunt inteligente și au fost dotate cu capacitatea de a căuta drumul critic ca să treacă prin aceste institute de cercetări.

De ce, domnilor? Pentru simplu motiv că există interese oculte și singura care nu poate să se apere, pentru că este o biată instituție de cercetare în care se găsesc niște oameni care sunt dedicați altor lucruri decât cele atât de apropiate de interesele lumești: mall-uri, hoteluri, centre de afaceri și așa mai departe, nu mai zic de aeroporturi, că măcar acolo a fost consens, toate acestea fac ca aceste terenuri, de fiecare dată, să fie... cu aceste terenuri când se pune problema unui program național... păi, cum să fii, domnilor, împotriva construcțiilor de autostrăzi pe care țara asta nu le-a făcut de 20 de ani? Suntem pe drum... pe unde? Pe terenurile de la Șișești.

Este inadmisibil și dacă vă veți uita în această guvernare, vorbesc de această guvernare pentru că e acest Parlament, că 80 la sută din terenurile care au fost cedate, exceptând 2-3 mici situații, Aeroportul de la Iași și o situație legată de niște... un cimitir la Suceava, toate au fost legate de autostrăzile și drumurile inteligente.

Vreau să vă spun că avem o singură posibilitate. Că ați găsit soluție cei din majoritate să bypass-ați comisia care s-ar fi putut opune și ar putea să reprezinte interesele acestor oameni care reprezintă cercetarea agricolă din România, singura soluție este, dacă tot o faceți, domnilor, faceți-o pe bani! Dați-le măcar acestor institute bani pentru terenurile respective, sigur că e mai simplu să faceți schimburi în interiorul... dați-le bani, măcar cu banii cu care-i prejudiciați pe aceste terenuri pot să susțină cercetarea românească. Pentru că mi-am dat seama că a ne opune drumurilor inteligente ale guvernării dumneavoastră este imposibil. Măcar, dați-le, fiți cinstiți cu ei și le dați bani. Că am auzit pe unii colegi că spun, păi, decât să le dăm bani la privați, mai bine să le facem să le treacă pe acolo că nu dăm bani.

Dar vă rog să mă credeți că noi, prin aceste gesturi repetate, consecvente, studiate, și, apropo de drumurile astea, inteligente, am văduvit și am pus cercetarea agricolă românească... și vreau să vă spun că dumneavoastră sunteți posesorii patentului potrivit căruia România se va salva prin agricultură. nu va mai avea cu ce! Cartoful, dumneavoastră știți bine ce s-a întâmplat la Brașov, acum bovinele, mâine ovinele și în nici un caz bipezii care votează în Parlament vor face obiectul acestor modificări.

Mă opun vehement și vă solicit încă o dată, stimată doamnă președinte, în calitate de membră a Biroului permanent, să nu ne mai bypass-ați comisia noastră când e vorba de cercetare, că acolo aveți voturi destule, dar mai sunt și niște domni din majoritate care nu se supun acestor comandamente și am hotărât să le respingem și, pe cale de consecință, pe acolo era un fel de drum îngust, rațional, unde puteam să facem ceva. Ați găsit soluția. Nu ne mai dați cu sesizare pe fond aceste aspecte.

Vă mulțumesc.

 
     

(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Dumitru Pardău și Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Kelemen, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
   

Domnul Kelemen Atilla Béla-László:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și trebuie să cer scuze și domnului antevorbitorul meu că a venit la microfon un biped care tot are grija ASAS-ului, domnule președinte, și cred că nu contestați că pentru unii dintre noi ASAS-ul este foarte important.

Când ați venit la microfon ați mai spus așa, cu jumătate de gură, că prima dată merge știința la microfon și după aceea agricultura. Am și la aceasta un răspuns, domnule coleg, eu o să pun la dispoziția dumneavoastră lista de lucrări științifice publicate de mine și lista titlurilor de cărți pe care le-am publicat eu, așa ca să știți că am ceva și cu știința, așa că nu numai medic veterinar sunt sau agricultor.

Cu toate acestea, aici o singură treabă ce ați spus este o propunere interesantă, o propunere demnă de a găsi ascultare și la cei care repartizează niște bani, da, dacă ar trebui, într-adevăr, și că în ultimii 20 de ani știința în România și cercetarea agricolă au ajuns unde a ajuns că a trebuit să facem legi pentru iertarea datoriilor, este tocmai din această cauză că cercetarea agricolă nu prea a avut bani în ultimii 20 de ani. aici domnul coleg Dumitrescu a avut perfectă dreptate.

Și cu toate acestea, ca unul care mai ales în zootehnie cred că am un cuvânt de spus și totuși spun că această lege trebuie aprobată.

Și eu am o grijă pentru ASAS, cum v-am spus, îmi pare rău că trebuie să diminuăm terenurile ASAS-ului, dar infrastructura este una foarte importantă și poate că din acest drum care se va crea acolo, acest nod de circulație va aduce un pic mai mulți bani, un pic mai multe vizite din străinătate și pentru această stațiune de cercetări pentru specia bovină, de fapt, numai două există în țară, Aradul și Târgu-Mureșul. Deci, cu toate acestea, sunt absolut conștient de acest risc, dar cred că trebuie această lege aprobată, deci Grupul parlamentar al UDMR va vota pentru această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Antochi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

 
   

Domnul Gheorghe Antochi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule coleg Gheorghe Tinel, nu știu câte investiții ați făcut în viața dumneavoastră, eu vă asigur că numai în ultima unitate în care am lucrat am făcut aproape o sută de milioane, și din acest motiv, poate este singurul lucru care să-mi fie reproșat, că nu susțin investițiile.

Am menționat și în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice că suntem pentru aceste lucrări, cu atât mai mult cu cât ele se referă la infrastructură. Și, îmi pare bine că intervențiile antevorbitorilor mei, domnul Kelemen, domnul Calimente, domnul Dumitrescu au scos în evidență faptul că se remarcă o agresivitate nejustificată pentru suprafețele administrate de stațiunile de cercetare și producție din agricultură.

Dacă aceste lucrări sunt transparente, dacă sunt legale, nu avem nimic împotriva efectuării acestor investiții. Din păcate, aș vrea să menționez că prin cele 57 de ha care se scot din circuit, admițând că autostrada va avea o lățime de aproximativ 70 de metri, înseamnă că mai mult de 8 km vor fi în perimetrul Stațiunii de cercetare și dezvoltare pentru creșterea bovinelor de la Arad.

Nu cred, și asta a fost întrebarea mea, să-mi explice reprezentantul Ministerului Transporturilor dacă pe perimetrul efectiv al stațiunii de cercetări de la Arad se construiesc atâția kilometri de autostradă. Sunt convins și știu că în asemenea situații sunt și lucrări adiacente, probabil că s-a avut în vedere scoatere din circuit și a suprafețelor ce vor fi alocate pentru benzinării, pentru moteluri, pentru spații comerciale, în care, dragi colegi, vom vinde în continuare carne de vită din Argentina, lapte și produse lactate din Olanda, din Franța, din Ungaria, din Polonia și din celelalte țări cu care ne învecinăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc foarte mult.

Domnule ministru Valentin Iliescu, vă rog să răspundeți acuzațiilor făcute.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu am venit neapărat la microfon pentru a intra în polemică cu antevorbitorii mei, dimpotrivă, trebuie să mă raliez și eu și Guvernul României interesului de a sprijini agricultura ca și domeniu prioritar al economiei. Însă se cuvine să fac câteva precizări menite să informeze corect și implicit să genereze un vot favorabil pentru acest proiect de lege.

Există la dosarul care în mod sigur a ajuns și în dezbaterea comisiilor acesta acord al Academiei de Științe Agricole și Silvice, purtând semnătura domnului președinte profesor doctor Gheorghe Sin, care menționează negru pe alb că la baza punctului de vedere favorabil de susținere a acestui proiect de lege a stat acordul privind transferul suprafeței respective de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad.

Așa cum făcea calculele și cred că se apropia de adevăr domnul deputat Antochi, lungimea autostrăzii care se construiește este cam de 7 km, lățimea ei este de minim 70 de metri, nefiind alocate terenuri pentru construcția de hoteluri, de benzinării, totul este alocat efectiv pentru construcția autostrăzii.

Pe de altă parte, așa cum bine spunea domnul deputat, Guvernul a avut în vedere să elimine cât mai puțin din suprafețele de teren, dar vreau să vă spun că la modul global, există o serie de criterii pe baza cărora se desenează traseul autostrăzii.

Și aș vrea să-mi permiteți, fiindcă este, repet, vorba de o judecată globală, luând în calcule mai multe date, să vedeți că toate sunt la fel de importante. Aici, la această bucățică de autostradă a cântărit, în primul rând, fluidizarea traficului în apropierea municipiilor Arad și Timișoara. S-a dorit diminuarea impactului negativ asupra mediului. S-a dorit devierea traficului de tranzit, creșterea siguranței utilizatorilor, micșorarea timpului de parcurs și scăderea poluării la toate nivelele în zonele în prezent tranzitate.

Ajung și la capitolul cu suprafețele de teren. S-a dorit ocuparea unor suprafețe de teren și scoaterea din circuit a terenurilor slab productive sau neproductive.

De asemenea, s-a dorit pe cât posibil eliminarea demolării unor construcții existente și nu în ultimul rând adoptarea unor soluții constructive, care să permită inspecția și efectuarea lucrărilor de întreținere și reparații curente cu cheltuieli minime de exploatare.

Având în vedere dorința sinceră ca Guvernul să susțină în continuare ceea ce înseamnă agricultura, asta nepunând în discuție în nici un caz utilitatea acestui tronson de autostradă, vă rog, pe cale de consecință, doamnelor și domnilor deputați, să fiți de acord cu proiectul de lege și să-l votați așa cum a fost el votat.

Ultimul argument pe care vreau să-l mențin și să-l prezint dumneavoastră, atât Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cât și cealaltă comisie avizatoare, Comisia pentru industrii și servicii, au avizat favorabil acest proiect și, în unanimitate de voturi, comisiile sesizate în fond au fost de acord cu raportul de admitere al acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Vă rog să vă pregătiți cartelele, pentru că va fi nevoie, probabil, să și votăm.

Raportul comisiei îl aveți în față. Dacă la poziția 1 sunt observații? Nu avem. Adoptată.

Poziția 2. Dacă sunt observații? Nu avem Adoptată.

Poziția 3. Nu avem observații. Adoptată.

Poziția 4. Sunt observații? Păi, dacă au fost prezentate de către președintele comisiei, înseamnă că au fost și reținute, domnule ministru. Deci, erorile materiale, dacă au fost prezentate, au fost reținute și o să le opereze stafful tehnic.

Dacă la poziția 4, am spus, nu sunt observații. Adoptată.

Poziția 5. Nu avem. Adoptată.

Poziția 6. Anexele nr.1 și 2. Sunt observații? Nu. Adoptate.

Poziția 7. Adoptată.

Proiectul de lege a fost adoptat, stimați colegi. Rămâne pentru vot final. Da.

 
Informare privind depunerea de către Grupurile parlamentare ale PNL și PSD din Camera Deputaților a moțiunii simple intitulate Panglicile doamnei ministru Boagiu.  

Domnul Eugen Nicolăescu, vă rog, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, președinte de ședință,

Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD din Camera Deputaților informează plenul Camerei Deputaților că au pregătit și există în acest moment textul moțiunii simple: "Panglicile doamnei ministru Boagiu" - moțiune simplă, pe care, așa cum prevede regulamentul, v-o înaintăm pentru a fi, până la urmă, introdusă în procedurile parlamentare.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Luăm act de textul moțiunii simple. Am să-l și citesc, domnule deputat, să fiți convins. Rămâne să ne uităm peste text.

Rog stafful tehnic să analizeze.

Continuăm dezbaterile noastre.

Dați-mi voie să anunț liderii grupurilor parlamentare și membri Biroului permanent că ședința Biroului permanent de astăzi se amână pentru mâine dimineață la ora 10.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997 (Pl-x 742/2010). (rămasă pentru votul final)  

Continuăm dezbaterile noastre.

Avem, la punctul 12, proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiei sesizate în fond. Vă cer scuze, se pare că am încurcat eu proiectele.

În realitate, poziția 14 urmează din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și Legii nr.169/1997.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește.

Din partea comisiilor sesizate în fond? Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități?

Domnul președinte Fuia, vă rog să prezentați raportul comisiilor sesizate în fond.

   

Domnul Stelian Fuia:

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate în fond cu acest proiect de lege. Potrivit art.75 din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și aprobare, propunerea legislativă menționată, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în anexa de la raport.

Legea este o lege organică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Dacă nu, intrăm în dezbaterile generale pe marginea raportului prezentat de către cele două comisii.

Dacă la titlul legii sunt observații?

Poziția 1 din raport. Nu avem.

Poziția 2, articolul unic. Dacă sunt observații?

Poziția 3. Nu sunt observații.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură (PL-x 212/2011). (rămas pentru votul final)  

15. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu avem solicitări.

Din partea comisiei sesizate în fond? Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Domnule președinte Fuia, vă rog să exprimați poziția comisiei sesizate în fond.

   

Domnul Stelian Fuia:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia a examinat acest proiect de lege și a aprobat proiectul în unanimitate în data de 4 iulie 2011 și vă propune adoptarea proiectului de lege cu modificările prezentate în raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Tinel Gheorghe, la dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

 
   

Domnul Gheorghe Tinel:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul pe care astăzi îl supunem atenției dumneavoastră și analizat în Comisia de agricultură are ca obiect modificarea art.3 din Ordonanța nr.38, în sensul că institutele de cercetare pentru pedologie și agrochimie, institutul de cercetare care era îndreptățit pe ordonanță să facă prin atribuire directă, la solicitarea Ministerului Agriculturii, toate studiile de cercetare pedologică, l-am modificat și l-am corelat cu prevederile Ordonanței nr.34/2006 a achizițiilor publice și am introdus două alineate noi, în sensul că și celelalte lucrări se vor face de instituții sau persoane fizice autorizate de Ministerul Agriculturii în condițiile legii.

Deci, asta este modificarea de fond care se aduce Ordonanței nr.38, corelarea cu ordonanța privind achizițiile publice.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal vă roagă să susțineți acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Dacă nu avem, trecem la dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond.

Dacă avem observații la titlul legii, poziția nr.1. Nu avem.

Poziția nr.2.

Poziția nr.3, poziția nr.4 din raport și poziția nr.5. Nu avem intervenții.

Proiectul de lege este adoptat pe articole. Urmează să fie prezentat în ședința de vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii cooperației agricole nr.566/2004 (Pl-x 252/2011). (rămasă pentru votul final)  

16. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii cooperației agricole nr.566 din 2004.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu avem.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Fuia, președintele Comisiei pentru agricultură.

   

Domnul Stelian Fuia:

Comisia pentru agricultură, stimați colegi, a fost sesizată cu acest proiect de lege.

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi în ședința din 5 iulie 2011.

Este de competența Camerei Deputaților și vă supunem spre aprobare raportul cu amendamentele admise în comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Dacă nu dorește nimeni, vă rog să urmăriți raportul asupra acestei propuneri întocmit de către comisia sesizată în fond.

Dacă la nr.crt.1 din raport sunt observații? Nu sunt.

Nr.crt.2, nr.crt.3, nr.crt.4, nr.crt.5. Nu avem intervenții.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimați colegi,

Secretariatul m-a anunțat că moțiunea depusă îndeplinește toate condițiile menționate în Regulamentul Camerei Deputaților. rămâne ca Biroul permanent, mâine, să stabilească și data dezbaterii acesteia.

Îi rog pe colegii mei, precum și pe liderii grupurilor parlamentare, domnul secretar general, să ocupe locul în sala de ședință. Domnilor lideri de grup, altfel fac apel la ajutorul chestorilor. Vă rog să ocupați loc în sala de ședință.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.67 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul și acvacultura (PL-x 243/2011). (rămas pentru votul final)  

17. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(3) al art.67 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu avem.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru agricultură, domnul președinte Fuia, vă rog.

   

Domnul Stelian Fuia:

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege de modificare a alin.(3) al art.67 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Proiectul de lege modifică art.67 alin.(3) în sensul în care dă atribuții Regiei Naționale a Pădurilor pentru a stabili contravenții pe anumite sectoare de ape din zona montană.

Este o lege ordinară și a fost adoptată în unanimitate în Comisia de agricultură în data de 4 mai 2011.

Vă supunem la vot raportul cu amendamentele aprobate în comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale dorește să ia cuvântul cineva?

Da, te rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Marian Avram:

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PDL susține amendamentul prin care angajații Regiei Naționale a Pădurilor au dreptul la contravenții în zona de habitat natural a Lostriței. Practic, este o completare bine-venită a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Intrăm în dezbaterea raportului comisiilor sesizate în fond. Vă rog să urmăriți amendamentele admise.

Dacă la titlul legii, nr.crt.1, sunt intervenții? Nu sunt.

Nr.crt.2. Nu avem intervenții.

Dezbaterile pe marginea raportului s-au finalizat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

 
Proiectul Legii antreprenorului social (PL-x 361/2011). (retrimis comisiei)  

Proiectul de Lege al antreprenorului social, poziția 18 din ordinea de zi.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu dorește să ia cuvântul.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru politică economică, domnul vicepreședinte Petru Călian. A! Iartă-mă, domnule vicepreședinte. Aveam impresia că Petrică vrea să intervină. Îmi cer scuze.

   

Domnul Marian Neacșu:

Prezint punctul de vedere al comisiei în urma unor discuții pe care le-am avut cu inițiatorul și având în vedere faptul că la Senat se află o inițiativă similară intrată în procedură legislativă, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru trei săptămâni a acestui proiect, ca să putem să le comasăm pe amândouă.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Pe procedură, domnul deputat Petru Călian.

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Petru Călian:

Constat că distinsul lider de la PSD a fost mai rapid. Aceeași propunere am vrut s-o facem și noi. în consecință, susținem propunerea Grupului parlamentar al PSD de retrimitere la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

N-am înțeles, domnule... A!

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, liderul Grupului PNL.

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, președinte de ședință,

Cred că propunerea de retrimitere la comisie pentru circa trei săptămâni este o propunere corectă și, după cum ați observat, cel puțin trei grupuri parlamentare, PSD, PDL și acum și PNL, vă propun să supuneți la vot retrimiterea la comisie. Sunt foarte multe organizații neguvernamentale care ne-au solicitat să ne aplecăm mai mult pe acest text de lege, pentru că se pare că are o serie de inconsecvențe.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere către comisia sesizată în fond.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

161 de voturi pentru, 3 abțineri și 3 voturi împotrivă.

Câte o săptămână pentru fiecare grup, asta înseamnă trei săptămâni pentru prezentarea raportului suplimentar.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.107/1996 (PL-x 211/2011). (retrimis comisiei)  

19. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.107/1996.

Procedură, domnul Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL.

   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicit și retrimiterea acestei legi la comisie, având în vedere că observațiile depuse ulterior de către minister trebuie adaptate corespunzător raportului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

 
   

179 voturi pentru, două abțineri și un vot împotrivă.

Propunerea a fost adoptată.

Proiectul de lege se trimite comisiei sesizate în fond. Termen, două săptămâni.

 
Propunerea legislativă privind utilizarea, conservarea și protejarea solului (Pl-x 72/2011). (retrimisă comisiei)  

20. Propunerea legislativă privind utilizarea, conservarea și protejarea solului.

Domnul Petru Călian, procedură, da? Vă rog.

   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al PDL, solicităm retrimiterea la comisie a acestui act normativ pentru două săptămâni pentru că au mai apărut și alte amendamente care necesită o dezbatere în comisia de specialitate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră și această propunere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

 
   

172 de voturi pentru propunerea făcută, două voturi împotrivă, o abținere.

10 zile termen pentru comisia sesizată în fond.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar (PL-x 454/2011). (rămas pentru votul final)  

21. Proiectul de Lege privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar.

Din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Stelian Fuia.

   

Domnul Stelian Fuia:

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.41/2007.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin.(1) al art.1, precum și a alin.(21) al art.2 din Ordonanța de urgență nr.41/2007.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în 28 septembrie 2011 și vă supunem aprobării raportul cu amendamentele aprobate în comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Antochi, vă rog, din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Gheorghe Antochi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin acest proiect de lege se lărgește, practic, sfera produselor necesare în agricultură și în activitățile specifice, care pot fi comercializate și prin unitățile fitofarmaceutice, pentru a veni în sprijinul tuturor agricultorilor, persoane fizice sau juridice.

Din acest motiv, Grupul PSD va susține această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Intrăm în dezbaterea raportului.

Amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt observații, poziția nr.1 din raport? Nu sunt.

Poziția nr.2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

La poziția nr.3.

Domnule președinte Fuia, vă rog.

 
   

Domnul Stelian Fuia:

Este o eroare de dactilografiere la poziția 3, în preambul. La art.1 se va citi art.2.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Spuneți care este eroarea.

Deci, art.2 în loc de art.1.

Această eroare materială se operează.

Dacă mai sunt alte observații? Nu sunt.

Poziția 3, adoptată, cu eroarea înlăturată la intervenția domnului președinte.

Dacă la poziția 4 sunt observații? Nu avem.

Raportul comisiei este adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Înțeleg că avem raportul finalizat. E-n regulă atunci.

Stimați colegi,

Da. O să mă uit la dumneavoastră, domnule lider.

 
Dezbaterea Proiectului Legii asistenței sociale (PL-x 613/2011). (rămas pentru votul final)  

Stimați colegi,

4. Revenim la punctul numărul unu de atracție pentru ziua aceasta, Proiectul Legii asistenței sociale.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Trecem de îndată la dezbaterea proiectului.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul secretar de stat Ivășchescu. Vă rog. E un proiect de lege mult prea important pentru a nu auzi și punctul de vedere al inițiatorului.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Ivășchescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Scopul prezentului proiect de lege este de a crea un cadru legal și instituțional unitar și coordonat prin care să se stabilească principiile și regulile generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și funcționare a sistemului în vederea asigurării condițiilor adecvate pentru elaborarea și respectarea politicilor publice sectoriale în domeniul asistenței sociale.

Sistemul de asistență socială este complementar sistemelor de securitate socială, iar măsurile de asistență socială contribuie la inserția pe piața muncii a beneficiarilor și se acordă astfel încât să prevină și să limiteze orice formă de dependență față de ajutorul acordat de stat sau de comunitate.

Principalele elemente de noutate cuprinse în proiectul de lege se referă la: corelarea sistemului național de asistență socială cu modelele existente în alte state ale Uniunii Europene; diminuarea și limitarea dependenței față de ajutorul acordat de stat prin participarea activă a persoanei sau familiei la programul de intervenții individualizat; construirea și acordarea beneficiilor de asistență socială și serviciilor sociale într-un pachet de măsuri corelate și complementare; simplificarea procedurilor administrative prin stabilirea unui singur punct de adresabilitate pentru depunerea cererilor și instituirea unui formular unic de solicitare a beneficiilor de asistență socială.

Aș dori să vă mai supun atenției că asigurarea dezvoltării rețelei de servicii sociale și dezvoltarea pieței mixte de servicii sociale prin crearea posibilității contractării furnizorilor serviciilor sociale, atât cu furnizorii privați, cât și cu furnizorii publici.

Proiectul de lege a fost larg dezbătut cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, ai sindicatelor și patronatelor, ai asociațiilor profesionale, structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, precum și ai serviciilor publice de asistență socială. Drept rezultat al acestor consultări, au fost luate în considerare observațiile formulate de structurile menționate, alături de observațiile transmise de Consiliul Legislativ și de ministerele avizatoare și amendamentele opoziției.

Vă mulțumesc și vă rog să susțineți adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul președinte Paul Victor Dobre.

Vă rog să prezentați raportul Comisiei de muncă.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 și 115 din regulament, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond în procedură de urgență a Proiectului Legii asistenței sociale.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social, al Comisiei pentru buget, finanțe, și al Comisiei pentru administrație publică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului general de organizare, funcționare și finanțare a sistemului național de asistență socială din România, ce cuprinde serviciile și prestațiile sociale acordate în vederea dezvoltării capacităților individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții și promovarea principiilor de coeziune și incluziune socială.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege, cu amendamente, în vederea îmbunătățirii sistemului asistenței sociale, în scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare sau permanente care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor sau a anumitor comunități.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 27 de deputați.

Raportul comisiei a fost aprobat cu 14 voturi pentru, 10 voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în condițiile art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituție.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituție.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexă.

Aș vrea să fac trei precizări, domnule președinte, și datorită timpului scurt pe care l-am avut la dispoziție, sunt câteva lucruri de corectat în raport. Primul: la poziția 23, art.6, lit.k) devine lit.l), cu următorul cuprins: "Economia socială reprezintă un sector ce cuprinde activități economice care în subsidiar și cu condiția menținerii performanței economice, includ obiective de tip social." - amendament admis.

De asemenea, la poziția 74, art.18 alin.(1): "Soluționarea cererii privind acordarea dreptului se face prin actul administrativ emis de autoritatea administrației publice centrale sau locale". - amendament admis.

Poziția 304, art.141 alin.(1): "Contractarea din fonduri publice a serviciilor sociale oferite de furnizori privați are în vedere realizarea următoarelor obiective aprobate prin strategiile naționale și locale în domeniu." După aceea sunt inventariate. - amendament admis.

Urmare deciziei plenului, comisia a fost trimisă într-o ședință pentru adoptarea unui raport suplimentar.

La lucrări au fost prezenți 26 din totalul de 27 membri.

Raportul suplimentar a fost aprobat cu două voturi împotrivă și o abținere.

În urma dezbaterilor, comisia propune, față de raportul inițial, aprobă art.3 din proiectul inițial de lege și la art.135 alin.(4) comisia a adoptat următorul amendament: "Sumele fundamentate se alocă din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea serviciilor sociale în condițiile alin.(2) și se realizează în următoarea ordine de priorități: a) serviciile sociale adresate copilului, separat de părinți, care necesită protecție specială; b) serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilități în funcție de tipul serviciilor; c) serviciile destinate copilului și familiei, precum și pentru persoanele vârstnice în funcție de tipul serviciilor, de serviciile sociale adresate persoanelor fără adăpost și persoanelor aflate în risc de excluziune socială, în funcție de tipul serviciilor".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale, stimați colegi.

Domnule Mircea Toader, liderul Grupului PDL, aveți cuvântul.

Vă reamintesc că în cazul procedurii de urgență, timpul alocat pentru intervenții generale este de cinci minute.

Vă rog să respectați acest timp.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, mă încadrez în cinci minute. Am să fiu foarte scurt.

Grupul nostru susține acest proiect de lege foarte important privind modul în care este organizat sistemul de asistență socială în România și, mai mult decât atât, vreau să subliniez conlucrarea care a fost între grupurile parlamentare în cadrul comisiei, inclusiv ultima, care va permite, sper eu, să parcurgem foarte repede acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule lider.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Cindrea.

Stimate coleg, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Drept este că cinci minute e prea puțin pentru o lege de importanța legii fundamentale a asistenței sociale din România. Graba cu care actuala putere dorește să treacă în două zile legea prin Camera Deputaților nu se justifică. Nu se justifică fiindcă e o vorbă în popor: "Graba strică treaba". Și de fapt am asistat și astăzi, la întoarcerea în comisie, a unor articole la solicitarea plenului, și acest lucru demonstrează că se poate și s-a greșit. Cu siguranță s-a greșit.

În cele ce urmează o să prezint în câteva cuvinte, în interiorul celor cinci minute, punctul de vedere al Partidului Social Democrat.

Ne aflăm în fața unei legi fundamentale, Legea asistenței sociale din România. Din punctul nostru de vedere, am încercat prin amendamentele depuse, și vreau să spun tuturor colegilor că s-au depus 488 de amendamente la un număr de 187 de articole, faceți calculul și vedeți câte amendamente sunt pe articol, cam trei amendamente pe articol. Ce demonstrează acest lucru? Demonstrează că legea nu este perfectă.

Intenția noastră, a opoziției social-democrate din Parlamentul României, a fost să încercăm modificarea acestui proiect de lege, să-l aducem mai aproape de așteptările oamenilor, și nu ale noastre. Trebuie să legiferăm legi pentru oamenii din România, nu pentru interese dictate din afară sau interesele așa-zise abstracte ale statului. Asta s-a întâmplat în aceste zile. Sub masca unor interese și acorduri internaționale la care noi n-am fost parte și nu ne-au fost prezentate, și n-au fost dezbătut în Parlament, în fața unor interese abstracte ale statului, s-a ajuns la un proiect de lege care pe noi ne nemulțumește și suntem nevoiți s-o spunem din start că nu-l vom vota.

Câteva argumente, cinci, încerc să le sintetizez: unu, statul se derobează de obligația constituțională de a asigura un nivel de trai și de protecție socială a persoanelor aflate în nevoi sociale deosebite.

Acest lucru nu se realizează. Nu se realizează, fiindcă proiectul de lege, din expunerea de motive, arată că se vor reduce cu o treime cheltuielile statului, ponderea cheltuielilor cu asistența socială, de la 2,86% la 2%.

A reduce cu o treime, în condiții de criză, cheltuielile pentru cei mai nevoiași oameni înseamnă că vom arunca povara crizei spre cei mai năpăstuiți oameni: persoanele cu handicap, cei aflați în situații de risc social deosebit. Nu putem și nu suntem de acord cu acest principiu.

Tot legat de resursa financiară, se transferă nejustificat obligația statului de a finanța cheltuielile de asistență socială spre autoritățile locale, fără să se rezolve un transfer de fonduri la nivelul autorităților locale cu această destinație. Neasigurarea acestor resurse lasă această lege, la nivelul autorităților locale, fără resurse financiare pentru a finanța. Iar cei care suntem aici, reprezentăm oamenii și ar trebui să înțelegem acest lucru grav care se întâmplă prin această lege.

Al doilea argument: se vorbește în lege de un indicator social de referință. În mod normal, acest indicator social de referință ar trebui fundamentat, fundamentat pe un set de indicatori economici și sociali, care să demonstreze că acea sumă (cea propusă în lege, de 500 lei) ajunge unui om aflat într-o situație de risc social deosebit să se întrețină singur la prețurile de astăzi.

Or, acest lucru nu se face în Legea asistenței sociale. Se face trimitere la o lege de asigurări sociale, la legea șomajului, Legea asigurărilor de șomaj, ceea ce este inadmisibil, pe lângă faptul că indicatorul nu este fundamentat, nici acolo, nici aici, se face o legătură nepermisă într-o lege de asistență socială și o lege de asigurare socială.

Pentru acest motiv, acesta este al doilea motiv pentru care nu vom vota această lege.

Trei: se condiționează acordarea ajutoarelor persoanelor aflate în situații de risc social de situația materială a familiei din care provin. Or, nu este normal ca unui om aflat într-o situație, spre exemplu, de handicap grav, să-i condiționezi ajutorul de care are nevoie să se întrețină singur de venitul familiei. Este inadmisibil, se încalcă toate convențiile încheiate de România, convențiile internaționale la care suntem parte, și principiile de organizare a sistemelor de asistență socială din Uniunea Europeană. Or, această condiționare incorectă a ajutorului social de venitul familiei este incorect. Scopul ajutorului social, să reușească să se întrețină singur și să asigurăm integrarea socială și economică a persoanei care are nevoi sociale.

Al patrulea argument: această lege presupune schimbarea a 16 legi și o multitudine de hotărâri de Guvern și acte normative într-un timp scurt. S-a forțat această lege, nu că ne cer organismele internaționale, ci pentru a se realiza acea economie la bugetul de stat, ca să poată depune actuala putere proiectul de buget, cu cheltuielile de asistență socială reduse cu o treime. Or, schimbarea masivă a legislației în domeniul social, a legii de bază, a 16 legi consecvente, a tuturor hotărârilor și ordinelor de ministru, din punctul nostru de vedere, este o aventură legislativă care pune în pericol interesul cetățeanului, interesul persoanelor cărora se adresează această lege.

Și al cincilea argument: imperfecțiunile cu care am început, am căutat prin cele 488 de amendamente să reparăm această lege, și pe lucruri fundamentale, și pe probleme de fond și pe probleme de formă. Nu am reușit acest lucru.

Faptul că 166 din amendamentele noastre nu au fost aprobate, ne forțează să spunem de acum că această lege nu face altceva decât să distrugă statul social din România, așa cum este definit în Constituție și va fi bomboana pe coliva asistenței sociale, în detrimentul milioanelor de români.

Din aceste motive, stimați colegi, stimați colegi ai puterii, vă rog să acceptați rediscutarea amendamentelor respinse. În cazul în care nu vor fi acceptate, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va vota această lege, fiindcă nu servește interesele cetățenilor în aceste momente grele de criză.

Mulțumesc, domnule președinte, și pentru înțelegerea că am depășit timpul. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Câmpeanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Stimată colegă, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Mariana Câmpeanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Aș vrea să afirm de la început că Legea asistenței sociale este o lege necesară, importantă pentru societatea românească.

De aceea, poate eu, astăzi, aș fi vrut ca balcoanele acestei săli să fie pline și aici să fie toate ONG-urile din România, care susțin protecția copilului, protecția persoanelor cu dizabilități, protecția persoanelor în vârstă, să susțină o lege importantă sau să nu o susțină, pentru că este o lege care afectează întreaga societate.

Mai mult decât atât, fiind o lege-cadru și având criterii precise în ea, niciodată nu vom putea ști dacă această lege va putea fi aplicată bine sau prost, în favoarea sau în defavoarea cetățenilor, pentru că nu este însoțită de acele legi speciale, unde se vor fixa, într-adevăr, toate punctele care legiferează modul în care se desfășoară această activitate.

Și avem experiența Codului muncii, în care amendamente importante, cum ar fi cele referitoare la contractele colective de muncă la nivel național și de ramură sau alte amendamente care priveau dialogul social, am vrut să le introducem și ni s-a spus "Vor fi reglementate prin legi speciale". Și s-a ales praful.

Cred că același lucru se va întâmpla și cu această lege și cred că este principalul motiv pentru care Grupul parlamentar al PNL nu va vota această lege.

Încă din expunerea de motive, se desprinde premisa care a stat la baza întregii filozofii a acestei legi: statul nu este responsabil de bunăstarea fiecărui individ. Și este suficient să citim primele rânduri din art.3 din lege, care spune: "Responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacități de integrare socială și implicarea activă în soluționarea situațiilor de dificultate revin fiecărei persoane, precum și familiei acesteia".

Ca atare, statul nu are nicio responsabilitate; el creează doar niște oportunități unde să se exprime situația persoanei respective și s-o rezolve familia cum o fi știind ea.

Aceasta nu este o întâmplare, este un proces continuu al Guvernului Boc, de dereglementare în domeniul protecției sociale, pentru că tot timpul a creat confuzie în societate, așa cum se creează și prin această lege, inclusiv în expunerea de motive, amestecând drepturile de asigurări sociale, pensii sau asigurări de șomaj, sau de sănătate, cu drepturile reparatorii pentru veterani, deținuți politici și cu ajutoarele sociale. Un fel de talmeș-balmeș.

Scopul modificării legii este foarte clar: este acela de a scădea cheltuielile bugetare cu asistența socială, și nu combaterea sărăciei, în condițiile în care indicele sărăciei culminează în acest an și a atins un maxim istoric, respectiv 46% din populație se află în categoria oamenilor săraci.

Cu toate acestea, Guvernul Boc menține aceeași politică de tăiere a cheltuielilor sociale, fără a veni cu alternative. Prezenta lege, scrie în expunerea de motive, se subscrie strategiei de reformă în domeniul asistenței sociale. Sunt de acord cu Guvernul, de altfel toate reformele Partidului Democrat Liberal au avut acest unic scop: să taie! Atât și nimic mai mult.

De aceea, începând cu expunerea de motive, spune clar că trebuie să scadă ponderea cheltuielilor cu asistență socială de la 2,86% la 2%. Mai clar decât atât, cred că nu mai trebuie să aducem niciun argument.

Pot în continuare să afirm că principiul solidarității sociale, la nivel social, dispare, rezultând o rezolvare neunitară a problemei asistenței sociale în România, cu diferențe clare între localități sărace și localități bogate, între persoane sărace și persoane bogate.

De asemenea, secțiunea dedicată asistenței sociale a persoanei cu dizabilități, din acest proiect de lege, elimină orice urmă de egalitate de șanse între aceste persoane și cetățenii României aflați în deplină validitate psiho-senzorială, reprezentând un act de discriminare revoltător și o tentativă de aservire a persoanelor cu dizabilități față de serviciile vagi sau inexistente, sau față de bunul plac al familiei, chiar.

De aceea, am propus ca acest capitol să fie eliminat și să se creeze o lege specială, sau să se modifice legea aflată la ora actuală în vigoare, în așa fel încât să se rezolve problemele persoanelor cu dizabilități, să li se redea onoarea și să se creeze premisa integrării lor în societate.

Susținem, ca și toată legislația europeană, de altfel, că o persoană cu venituri mai mari nu poate fi discriminată de o persoană cu venituri mai mici și cu același tip de handicap, așa cum este prevăzut în lege, între venit și compensarea socială a handicapului nefiind nicio legătură.

Este o lege care, dacă se va aplica, va duce la noi măsuri dure împotriva celor care au venituri foarte mici, a celor care, în această iarnă, sunt oricum loviți deja de faptul că s-au eliminat subvențiile la căldură. Este, de altfel, un lucru foarte cert, noul act normativ mai mult defavorizează decât ajută categoriile sociale vulnerabile.

În concluzie, proiectul de lege propus de Guvern nu aduce nimic nou pe linia asistenței sociale, nefiind altceva decât un pretext de a diminua asistența socială, dar și sprijinul, și așa redus, de care se bucură săracii României.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu va vota această lege, dacă amendamentele pe care le-am susținut și au fost respinse, nu vor fi acceptate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă mai dorește să ia cineva cuvântul la dezbateri generale? Nu avem.

În situația aceasta, îl rog pe domnul președinte al comisiei sesizate în fond să propună timpul pe care să-l alocăm dezbaterii pe articole a raportului comisiei.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Cred că cel puțin o oră.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Timpul propus este o oră, am înțeles.

Îl supun votului dumneavoastră. Deci, timpul propus pentru dezbaterea pe articole: 60 de minute.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

147 voturi pentru, 18 împotrivă și 6 abțineri.

Deci, stimați colegi, s-a propus o oră ca timp general de dezbatere a raportului. Asta am cerut, asta s-a propus, asta am votat. (Vociferări.)

Domnule președinte, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Ați întrebat pentru articol și v-am răspuns.

 
     

Domnul Mircea Dușa (din sală):

Luați stenograma!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Numai puțin, stimați colegi. Am cerut, și vă rog să mă urmăriți, am cerut președintelui comisiei să propună timpul pe care să-l alocăm dezbaterii raportului pe articole, este normal, raportului care prevede amendamentele comisiei.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Dumneavoastră întotdeauna respectați regulamentul. Vă rog să-l respectați și de data asta. În procedură de urgență se solicită propuneri pentru timpul pe articole și pe amendamente.

Dumneavoastră acum ne spuneți că... domnul președinte al comisiei a propus o oră de articol. Și s-a aprobat, prin votul Camerei, o oră de articol. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

Este bine să vorbim cu regulamentul în mână, ca să fie lucrurile foarte clare. Art.118 alin.(2) și vă rog să mă urmăriți. Îl rog inclusiv pe domnul lider să mă urmărească. "După epuizarea dezbaterilor generale, președintele Camerei va solicita președintelui comisiei sesizate în fond sau raportorului acesteia, după caz, propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului. Durata propusă se va supune aprobării plenului Camerei și se va trece la dezbaterea pe articole".

Lucrurile sunt foarte clare, stimați colegi, în privința aceasta nu suntem la început.

Doamna Aura Vasile, vă rog.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule președinte de ședință,

Pentru a nu intra în conflict, în momentul în care va începe dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege, vă rog să respectați art.110 alin. (2), care spune așa: "Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare și/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare și/sau de completare respinse și cuprinse în raportul comisiei și apoi cele de corelare tehnico-legislativă...".

Deci, am rugămintea ca dumneavoastră să solicitați dacă la articolul respectiv este un amendament respins, să-l solicitați pentru a fi prezentat.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Am rugămintea să urmăriți raportul comisiei, cu amendamentele admise și respinse și acolo unde se simte nevoia, vă rog să interveniți.

Doamnă Aura Vasile, este o procedură pe care întotdeauna am respectat-o. Vă rog să nu...

Domnul lider Mircea Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte de ședință,

Dacă tot am intrat în acest conflict, vă solicit o pauză de 15 minute pentru a stabili între lideri procedura dezbaterii pe articole și timpul ...

Deoarece dumneavoastră ați propus, timpul s-a aprobat o oră de articol. Sigur că nu puteți să întoarceți votul. Nu se poate repeta.

Solicit pauză de consultări.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

Pauză 6 minute.

 
     

După pauză

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Liderii grupurilor parlamentare au consimțit la un punct de vedere comun. Vă rog să-l ascultați. Pe urmă continuăm dezbaterile.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, am convenit, domnule președinte, să luați fiecare articol, de fapt, fiecare punct din raport și acolo să întrebați dacă amendamentul respins este susținut sau nu și apoi mergem mai departe.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc. Să fiți convinși că voi face întocmai.

Stimați colegi,

Vă rog să urmăriți cu atenție amendamentele admise și respinse, iar acolo unde simțiți nevoia, să interveniți. rog secretarii de ședință să cronometreze timpul.

Este ora 14,01. La ora 15,01 timpul alocat se epuizează.

La nr.crt.1 - dacă sunt observații? Nu sunt.

Nr.crt.2, 3, 4 ...

La nr.crt.3, da, domnul ministru Dan-Mircea Popescu, la respinse.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să nu trecem rapid peste acest articol, art.3 alin.(1) al proiectului de lege, pentru că aici rezidă...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Numai puțin, domnule ministru, înseamnă că poziția 4, nefiind niciun fel de intervenție, este adjudecată, poziția 4 din raport și urmează poziția 5 din raport, amendamente admise, unde aveți dumneavoastră o intervenție la art.3 alin.(1), îmbunătățit cu raportul suplimentar întocmit de către comisie.

Acum vă rog să vă exprimați poziția.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Cred că ne-am înțeles. Este vorba de art.3 alin.(1) al proiectului de lege, prin care puterea nu face altceva decât să transpună legile economiei de piață la nivelul societății, la nivelul statului. Deși aici, în opinia noastră, trebuie mult mai multă prudență, căci valorile sunt diferite, legile de funcționare sunt diferite, obiectivele sunt diferite.

Partidul Social Democrat nu poate concepe statul ca pe o societate comercială, unde concurența, eficiența, profitul sunt determinante. În viziunea noastră, stimați colegi, statul trebuie să fie expresia interesului general, valorile lui fundamentale fiind coeziunea socială, solidaritatea, responsabilitatea, binele comun. El trebuie să răspundă într-un mod adecvat nevoilor cetățenilor, altfel el este doar o formă fără fond.

El trebuie să răspundă unui obiectiv general, respectiv dezvoltarea inclusivă și o societate inclusivă. Oamenii, stimați colegi, nu sunt numai în competiție unul cu celălalt, așa cum dumneavoastră ne spuneți prin acest articol. Nu, oamenii au și o mare nevoie unul de celălalt. Iată de ce incluziunea, coeziunea socială, solidaritatea, binele comun sunt valorile pe care societatea, statul se bizuie ca pe niște piloni.

Prin tot ceea ce conține acest articol, stimați colegi, prin tot ceea ce puterea propune astăzi, prin acest proiect de lege, dumneavoastră săpați tocmai la baza acestor piloni, ce definesc statul, în general, și statul social, în special.

În lupta surdă dintre piață și stat, ați uitat tocmai ceea ce este esențial: cetățeanul român, cu viața lui, cu speranțele lui, cu idealurile lui, cu năzuințele lui de a trăi mai bine.

Lucrurile sunt cu atât mai dramatice cu cât aici vorbim, stimați colegi, de persoanele cele mai vulnerabile din România: copii, vârstnici, persoane cu handicap.

Iată de ce Partidul Social Democrat vine cu următorul amendament, repet, la art.3 alin.(1). Acesta sună după cum urmează: "Responsabilitatea privind dezvoltarea propriilor capacități de integrare socială și implicarea activă în soluționarea situațiilor de dificultate revine atât statului, cât și fiecărei persoane, precum și familiei acesteia. Autoritățile statului intervin prin crearea de oportunități egale și prin acordarea de beneficii de asistență socială și servicii sociale adecvate".

Vă mulțumesc. Acesta este amendamentul pe care vă rog să-l supuneți votului plenului.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule ministru, numai puțin. Acest amendament nu se regăsește în amendamentele respinse de către comisie.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Poziția 3 alin.(1), acesta este amendamentul pe care l-am făcut în plenul comisiei de specialitate, acesta este amendamentul reținut pentru dezbaterea în plen. Așa că vi l-am prezentat ca atare.

 
     

Domnul Marian Neacșu (din sală):

Este poziția nr.3 alin.(1) la amendamente respinse, pagina 149.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

În fapt, domnul ministru a propus eliminarea expresiei "în subsidiar", din textul inițial adoptat de către comisie.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule președinte,

Ați sesizat parțial exact. Într-adevăr, este vorba și de eliminarea sintagmei "în subsidiar", dar și de introducerea sintagmei "atât statului, cât și ...", după prima parte a alineatului. Această sintagmă lipsește, nu știu din ce motive, din raportul înaintat astăzi.

Deci, repet, după "soluționarea situațiilor de dificultate revine" introducem sintagma "atât statului, cât și fiecărei persoane" și textul curge în continuare.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule coleg,

Și rog și președintele comisiei sesizate în fond, nicăieri în raport nu apare această modificare solicitată de către dumneavoastră. Vă rog foarte mult, să faceți precizarea, domnule președinte.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

În raport apare numai eliminarea "în subsidiar." Restul nu s-a prins.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da, deci, de aceea nu găseam amendamentul. În raport apare doar eliminarea sintagmei "în subsidiar" și nu pot propune plenului decât această propunere, domnule ministru. Ea se găsește în raport și nu pot să adaug la raport.

De aceea, vă rog, stimați colegi, să vă pronunțați asupra acestei propuneri. Deci, repet, eliminarea sintagmei "în subsidiar" din corpul art.3 alin.(1).

Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

Cu 87 voturi împotrivă, 2 abțineri și 53 pentru, amendamentul a fost respins.

Domnul deputat Bogdan Duvăz, pe procedură, vă rog.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Îmi pare rău, domnule președinte, că declanșând cu foarte mare viteză procedura de vot, n-am putut să fac intervenția la momentul potrivit, dar procedura rămâne în vigoare.

Dacă era o eroare materială recunoscută de comisie, că acest amendament ar fi fost făcut în termenii pe care i-a susținut domnul ministru Dan-Mircea Popescu, această eroare materială trebuia să cerem să fie corectată și pentru asta, acest articol putea să se întoarcă la comisie, pentru a cuprinde amendamentul așa cum a fost el făcut.

Faptul că nu este cuprins, repet, și se recunoaște eroarea materială, trebuia corectat. Îmi pare rău că dumneavoastră ați grăbit puțin votul și n-am prins acest moment, dar poate că nu este târziu, totuși, să reflectăm asupra acestui subiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, mulțumesc.

Vă rog să urmăriți și dumneavoastră cu atenție, și eu cu atenție, dar în raport nu există decât acest amendament. Nu putem discuta... Iar președintele comisiei a spus că acesta este articolul corect.

Țin doar să precizez că în raportul suplimentar, art.3 este menținut în forma inițială, pe când în raportul de fond al comisiei se propunea eliminarea acestui articol.

În consecință, art.3 rămâne așa cum este prevăzut în raportul suplimentar.

Dacă la poziția 6 sunt observații? Nu.

Poziția 7?

Da, domnule Cindrea, la poziția ...?

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte, cu tot respectul pe care vi-l purtăm, de la 3 ați trecut direct la 5. Nu este corect.

Rugămintea noastră este să urmăriți amendamentele.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, eram la poziția 5. După poziția 5, urmează poziția 6, nu există alta, îmi pare foarte rău.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Nu, ați fost la poziția 3. Discutam poziția 3, amendamentul domnului deputat Dan-Mircea Popescu, și ați trecut direct la 5.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, iertați-mi acest dialog, dar vreau să fie lucrurile foarte clare. Era vorba de poziția 5 "Amendamente admise".

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte,

Ori discutăm pe articole, ori discutăm pe amendamente respinse. Faptul că dumneavoastră discutați pe amendamente admise, ce observații să avem la amendamentele admise? Dumneavoastră trebuie să supuneți dezbaterii amendamentele respinse sau, atunci mergem pe fiecare articol, alineat și literă. Dacă nu, e haos. Dar cred că graba dumneavoastră...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Haideți să punem lucrurile la punct și să nu faceți observație fără să verificați.

La poziția 5 e vorba de art. 3, care a fost adoptat.

La poziția 6, care urmează, e vorba de art. 4, alt articol nu există.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte,

Eu nu vreau să intru în contradicție cu dumneavoastră...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Păi, vă rog foarte mult, nu faceți observații dacă nu aveți garanția că spuneți și adevărul.

Vă rog să interveniți acum.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Eu vreau doar atât să vă spun, că este incorect și o faceți intenționat. Eu la art. 6, împreună cu colegii mei din Partidul Social Democrat, avem un amendament.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat,

Nu suntem la art. 6! Suntem la art. 4 din raport, art. 4 din lege.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte,

Dumneavoastră vorbiți poziție, și acum vorbiți de articole! Păi, hotărâți-vă ce vreți să faceți aici! Deci până acum vorbeați de poziții și acum îmi spuneți că sunteți la art. 4.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vorbeam de poziția 6, art. 4.

Domnule președinte, vă rog să clarificați.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Eu vă rog să țineți cont de propunerea domnului deputat Cindrea și să mergem pe amendamentele respinse, pentru că cele admise sunt admise, sunt votate. Și dacă la vreunul din cele admise se fac observații..., dar să mergem pe lista amendamentelor respinse și atunci cred că e mult mai ușor.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Niciodată nu s-a procedat în felul acesta. Amendamentele admise trebuie supuse votului. La multe amendamente admise sunt observații, sunt amendamente care au fost respinse. Eu nu pot să nu le supun votului. Deci, vă rog să mă urmăriți. Am să mă duc, am să nominalizez poziția și articolul din raportul de amendamente admise. Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc.

Doar o precizare, domnule președinte, ca să nu mai existe dubiu. Evident că trebuie parcurse și amendamentele admise, că ele trebuie susținute prin vot. V-aș ruga frumos, ca să nu existe confuzii, să discutăm și să parcurgem cât de repede se poate lista amendamentelor admise, și apoi separat vom discuta amendamentele respinse, exact în ordinea de la 1 și până la 160 și câte sunt.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

E o procedură nouă, neregulamentară.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Și aceasta ar putea fi o soluție pe care să o votăm. E puțin dincolo de prevederea regulamentară, pentru că, conform spiritului și textului regulamentului, dacă a fost adoptat un amendament, nu mai pun un alt amendament care dorește să reglementeze aceeași problemă, altfel.

Ca atare, conform regulamentului nostru, amendamentele admise se supun votului dacă au fost puse în discuție. Dacă nu, se consideră a fi adoptate.

Dacă se pune în discuție, se supune votului varianta comisiei. Dacă ea nu trece, se supune votului doar atunci amendamentul respins. Aceasta este conform regulamentului.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnul președinte Cristian Dumitrescu.

Îngăduiți-i distinsului dumneavoastră coleg să vă ia înainte.

Domnule președinte, ca un vechi cunoscător al regulamentului, ascultăm cu atenție poziția dumneavoastră.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte de ședință,

Acum plătim precedentele. Pentru că vreau să vă spun că acest sistem sui-generis prin care dumneavoastră propuneți să dezbatem proiectul de lege l-am introdus când am dezbătut proiectul de Lege privind educația, faza aceea pe sectoare, adică în sensul că am dezbătut în Camera Deputaților. Pentru că pe urmă a fost adoptată Legea educației.

În momentul în care avem legi ample, legi dezbătute, modalitatea de a propune întâi să dezbatem și să aprobăm amendamentele admise este incorectă, pentru că în momentul în care un amendament a fost admis, nediscutându-se și respingerea, practic noi nu mai avem subiect. O să trecem probabil în câtva timp peste amendamentele admise, avem legea parcursă, după care ici, colo, mergem la amendamentele respinse, care de fapt ele privesc un articol care, de fapt, a fost poate chiar amendat și a trecut chiar prin votul Parlamentului.

Este neproductiv din punctul acesta de vedere, este o modalitate de a merge mai repede poate cu dezbaterea, dar este rușinos, pentru că la o lege de o asemenea importanță și de o asemenea încărcătură socială și cu responsabilități atât de mari, practic vom trece la trap în Camera Deputaților un proiect de lege, datorită majorității, fără măcar să discutăm marile probleme pe care acest proiect de lege le ridică.

Și atunci vă întreb pe dumneavoastră, domnilor colegi, reușim, sub presiunea reprezentanților lăbuțelor, să tot prelungim dezbaterea unui proiect de lege, deci cei cu patru lăbuțe, da, și sub presiunea oamenilor din țara aceasta, a cetățenilor care în felul acesta sunt aduși în pragul disperării, introducem astfel de proceduri. Cui folosește? Nici măcar dumneavoastră! Și am profitat să vin aici la microfon, să mă uit în ochii celor din majoritate și să vă spun că dumneavoastră, domnilor, o să vă duceți, știți acest lucru, dar încerc și eu să mai răsucesc, așa, vă duceți în circumscripția dumneavoastră și va trebui să explicați aceste lucruri colegilor dumneavoastră și mai ales concetățenilor. Va fi foarte greu. Iar dacă veți spune că acest lucru nici măcar nu a fost dezbătut, ceea ce vrea domnul președinte de ședință, invocând prevederi regulamentare, este cu atât mai... era să zic grav, dar de fapt cuvântul este rușinos. Este rușinos, pentru că așa s-a întâmplat și la modificările aduse Codului muncii, așa s-a întâmplat și cu Legea pensiilor și așa se întâmplă acum cu o lege care privește cea mai dezavantajată parte a societății.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, dacă-mi îngăduiți, cu tot respectul pe care vi-l port, o dată, nu suntem la dezbateri generale, unu. Doi: vorbiți în cadrul celor 60 de minute alocate pentru dezbaterea pe articole. Vă rog să rețineți acest lucru!

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte, aceasta este o rușine! Umblați cu matrapazlâcuri d-astea, că a ieșit o neînțelegere? Se spune clar: cât durează dezbaterile generale și cât durează pe articole. Ce e aceea că ați aprobat o oră? Păi cum să discuți, domnule, legea aceasta într-o oră? Păi ce suntem noi? Nici la ședința de bloc nu discuți o oră pe astfel de probleme! Și dumneavoastră vreți să discutăm această problemă fundamentală într-o oră? Eu cred că dumneavoastră glumiți! (Aplauze.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc. N-am înțeles de ce sunteți nervos, dar, mă rog...

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

A pronunțat cuvântul. A zis că-s nervos. Eu mă identific cu acel nervos.

Domnule președinte de ședință, nu-s nervos! Sunt extraordinar de nervos! Și fiecare ar trebui să fie nervos și revoltat și mai ales dumneavoastră, domnilor, pentru că noi suntem în opoziție. Și așa lumea nu prea înțelege care e în opoziție, care e în majoritate, pe toți ne apostrofează, ca să nu folosesc acel cuvânt. Dar dumneavoastră duceți povara electorală și nu puteți să spuneți, măcar argumentați. Eu aș vrea să vină, că așa e la Parlamentul European. Am fost acolo, a fost foarte frumos....

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Imediat! Un moment. Nu vă spun tot ce am făcut la Parlamentul European.

Deci, am fost acolo și am văzut. Un amendament se susține obligatoriu pro și contra. Două minute, să nu vorbească mult, cât am vorbit eu acum, da? Pro și contra. Și să vină unul de la dumneavoastră să-l susțină, domnule. Nu dânsul, nu știu cine sunteți dumneavoastră, nu v-am văzut niciodată, probabil că am lipsit eu, că sunteți o persoană importantă, dar știu că nu sunteți ministrul muncii...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, domnul ministru este secretar de stat... Pentru informarea dumneavoastră...

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnilor colegi, este altă problemă, că mă enervez!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să nu vă enervați, că face rău la inimă!

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Sigur, stați liniștiți, că nu e nici o problemă!

Domnilor colegi, la o astfel de lege ministrul muncii nu este prezent? Păi la care lege este prezent? Unde este? În tranșee, da?! Deci, o lege atât de importantă pentru cetățenii acestei țări este tratată la nivel de secretar de stat.

Tot respectul, domnule secretar de stat, vă doresc o carieră politică îndelungată, dar unde e ministrul? Păi, vreau să vă spun că în parlamentele la care am participat și eu și era și domnul coleg de la pupitru, la o astfel de lege dacă nu venea ministru, se ridica toată lumea în picioare și mai veneam când venea ministrul. Aceasta este din amintiri.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc. Numai puțin, vreau să precizez următorul lucru, domnule Duvăz. Sigur, și eu sper că doamna ministru ajunge și îl rog pe domnul secretar de stat să o sune, să vină la pupitru aici...

Domnilor colegi, dezbaterea și astăzi urmează aceeași procedură: raportul comisiei cuprinde amendamente admise și amendamente respinse. În paralel se supun atenției dumneavoastră aceste amendamente. Nu a fost niciodată o altă procedură, decât cea pe care și astăzi o folosesc. Important este să urmărim cu atenție cu toții care sunt articolele care sunt supuse atenției dumneavoastră. În rest, totul decurge absolut procedural.

Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz. Vă rog, domnule coleg. Sper că nu v-ați luat după distinsul nostru coleg și să vă supărați și dumneavoastră.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnule președinte, nu e locul de supărare. Într-adevăr, ne putem exprima dezacordul și uneori chiar revolta.

Domnule președinte, câteva lucruri procedurale. În primul rând, ordinea de vot este una și susținerea amendamentelor respinse este altceva. Spiritul regulamentului este ca aceste amendamente respinse să fie susținute, dacă se dorește ca ele să fie susținute de către cei care le-au făcut, astfel încât respingerea din comisie să se poată schimba în plen. Dacă dumneavoastră nu le puneți în discuție amendamentele respinse și nu avem susținerea lor, dezbaterile, practic, devin pur formale. Marea Adunare Națională era mult prea democratică pentru noi.

Deci, încă o dată, lăsați amendamentele să fie puse în discuție și susținute. Aceasta este rugămintea noastră, ca și grup de opoziție.

Al doilea lucru pe care vreau să vi-l solicit să-l înțelegeți că tot în acest spirit al regulamentului, intervențiile privind procedura, așa cum eu fac în momentul acesta, nu sunt în timpul dezbaterilor pe care dumneavoastră le-ați fixat, și așa, în opinia noastră, forțând nota.

Deci, intervențiile noastre, care sigur trebuie să respecte și ele regulamentul, nu sunt în acest timp.

Și al treilea lucru pe care vreau să vă rog...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Numai puțin!

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Numai o secundă, domnule președinte, că termin cu o frază.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Există, din păcate, obiceiul ca miniștrii să nu fie prezenți și regret că în cazul nostru este un ministru care este și parlamentar, deci știe ce înseamnă să fii parlamentar și să dorești ca ministrul să fie de față, lucru pe care, fie vorba între noi, și Regulamentele și Constituția îl obligă. Dar dacă nu este ministrul și acceptăm până la nivel de secretar de stat un obicei pe care l-am dobândit, din păcate, încet, încet în timp, dar care acum devine foarte accentuat, rugăm respectuos pe domnii secretari de stat care vin aici să se prezinte sau să-i prezentați dumneavoastră, pentru că într-adevăr există o mare derută în momentul în care cineva vorbește în numele Guvernului și nu știm cine este.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Cred că putem să continuăm dezbaterile.

La art. 4. Vă rog, domnul deputat Cristian Dumitrescu. La art. 4 dacă aveți amendamente.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Îi mulțumesc domnului coleg Duvăz că într-adevăr a punctat ceea ce este adevărat. Că ceea ce se discută pe baze procedurale nu face parte din timpul de dezbatere, deși eu nu cred că vom discuta numai asta...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Puteți să precizați și articolul din regulament care precizează acest lucru, domnule deputat?

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

E un articol acolo la sfârșit, cu asterisc, spune "bunul-simț politic".

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, domnule deputat, să nu...

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință, în nume personal, Cristian Dumitrescu, membru în Parlamentul României, vă solicit să chemați ministrul muncii, dacă se află în țară, dacă nu se află în țară, chiar nu sunt nici eu absurd, să se prezinte la această ședință care va mai dura nu o oră și să fie prezent. Tot respectul, domnule secretar de stat, nu am nici un motiv să fiu... v-am spus, nu vă cunosc activitatea, probabil că este meritorie, sunteți probabil un tehnocrat, important este că un astfel de proiect de lege nu admit eu, Cristian Dumitrescu, să se discute... Da, eu, Cristian Dumitrescu, membru în Parlamentul României cu aceleași drepturi ca și dumneavoastră.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule Dumitrescu. Vă asigur că am rugat pe domnul secretar de stat să o sune pe doamna ministru să vină și probabil în câteva minute va fi prezentă aici.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Dacă spuneați de la început că ați făcut diligențele, nu mai veneam la microfon.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Am luat act de protestul dumneavoastră, domnule deputat, și dezbaterile pot să continue.

La art. 4 sunt observații? Poziția 6 din amendamente admise. Nu avem.

Poziția 7, art. 5 lit. a). Sunt observații? Nu.

Articolul 5, lit. b) și c) sunt observații? Nu avem.

Articolul 5 lit. d). Sunt observații? Nu.

Articolul 5 lit. e). Sunt observații?

Articolul 5 lit. f) și g) sunt observații? Nu avem.

Articolul 5 lit. h) până la l) sunt observații? Nu avem observații.

Articolul 5 lit. m)? Nu avem.

Articolul 5 lit. n), s). Sunt observații? Nu avem observații.

Articolul 5 lit. t), u)? Nu avem observații.

La art. 5 lit. u) există un amendament. Înțeleg că nu e susținut.

Mergem mai departe, art. 5 literă nouă, litera v). Sunt observații? Nu sunt observații.

Articolul 6.

Domnul Cindrea are la art. 6. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că ne-am revenit și că ne înțelegem.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Ați văzut cât de ușor se rezolvă lucrurile?

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Ar fi fost culmea să nu ne putem înțelege.

La art. 6 lit. a) Grupul PSD are un amendament. E vorba de definiții. E vorba de prima definiție: "acreditarea furnizorilor de servicii sociale". Noi considerăm că acreditarea are ca scop și certificarea calității serviciului și am introdus ca și amendament calitatea serviciilor acordate de furnizori, bineînțeles în baza unor criterii și așa mai departe. Noi considerăm că este esențială. Dacă acreditarea nu certifică calitatea serviciilor, nu-și atinge scopul și cred că legea are de suferit.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi, ați ascultat amendamentul. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat.

Cine este pentru?

 
   

Cu 87 de voturi împotrivă, 3 abțineri și 72 pentru, amendamentul a fost respins.

La lit. a) amendamentul a fost respins.

La art. 6 lit. b).

Da, domnule deputat, vă rog să susțineți amendamentul aflat la poziția 7 din raportul cu amendamente respinse.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Este vorba de definirea anchetei sociale. Un punct esențial, din punctul nostru de vedere, este că această anchetă socială nu se poate face de orice personal sau personal din cadrul unei instituții, fie autoritate locală, fie instituții de specialitate, și trebuie făcută de un asistent social. De fapt, în finalul alineatului am introdus obligativitatea ca această anchetă să se efectueze de un asistent social, considerând că demonstrează profesionalism, evită cazurile sociale frauduloase și că știe ceea ce face și prezintă responsabilitate, fiindcă se acordă niște drepturi bănești și bineînțeles și se asigură întreg procesul de integrare socio-profesională a persoanei aflate într-o situație de risc social deosebit. Aceasta presupune la nivelul fiecărei primării cel puțin un asistent social care în mod profesionist să-și facă treaba și să întocmească aceste anchete.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnule președinte Paul Victor Dobre, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervin în susținerea argumentelor aduse de colegul Cindrea și vreau să vă atrag atenția asupra unui lucru, mai ales că este și domnul ministru de finanțe aici.

Una din motivațiile puterii, privind această lege, motivul principal, ce s-a întâmplat la Sibiu, fraude și așa mai departe.

Din aceste considerente, am insistat și în comisie ca această activitate să o facă oameni profesioniști, ca această activitate să nu permită derapaje de tipul celor menționate, ca această activitate să se facă cu oameni pregătiți. Este adevărat că în acești trei ani a fost un titlu de glorie pentru fiecare ministru să raporteze câți oameni a dat afară, și la primării ei n-au raportat, lor li s-a tăiat personalul.

Dacă vrem să facem ceea ce tot spunem, ceea ce explicați și propuneți, acest amendament al nostru este extrem de important. Anchetele sociale trebuie să fie făcute de oameni cu pregătire, altfel, degeaba am făcut această lege și, mă rog, dumneavoastră nu o să aveți prea mult timp să vă plângeți, dar o să ne creați și nouă unele inconveniente pe care sperăm că le vom corecta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna Câmpeanu, vă rog. Pe același amendament, da? Vă rog.

 
   

Doamna Mariana Câmpeanu:

Mă scuzați că intervin tot pe același amendament, dar aș vrea să vă conving că nu are niciun impediment asupra bugetului și că nu trebuie mâine într-o primărie neapărat angajat un asistent social, așa cum nu s-a făcut de trei ani de zile.

În legea specială, așa cum ați mai făcut, domnilor parlamentari de la putere, puteți să introduceți un amendament ca într-un interval de timp să se facă această angajare. Este normal ca într-o lege cadru să instituim un principiu corect, legal și necesar, acela că ancheta trebuie făcută de organe de specialitate, și nu de nea Gheorghe, care este tractorist sau nu știu, de țața Leana care dă cu mătura. Că așa se întâmplă, știți și dumneavoastră foarte bine. Fiecare trebuie să-și facă meseria. Deci, nu are impediment asupra bugetului. Poate vă conving cu acest argument.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Dacă i-ați convins...

Da, domnule deputat...

 
   

Domnul Gheorghe Firczak:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi spun distinsei colege din județul Hunedoara că mă cheamă Gheorghe și nu sunt tractorist.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnilor colegi.

Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care vi l-au prezentat distinșii noștri colegi.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

86 voturi împotrivă, 76 pentru, o abținere, amendamentul a fost respins.

La art. 6 lit. b) mai avem un amendament. Nu este susținut.

Articolul 6, la poziția 18 avem art. 6 literele de la b) până la e). Nu sunt observații.

Articolul 6 litera f). Avem un amendament respins. Dacă este susținut? Domnul deputat Adrian Solomon. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunem completarea literei f) în următorul sens: "Finanțarea serviciilor sociale reprezintă procedura utilizată de autoritățile administrației publice centrale sau locale, în vederea contractării de servicii sociale pentru furnizarea de servicii sociale sau pentru administrarea instituțiilor publice de asistență socială, în conformitate cu procedurile stabilite de lege". Aceasta, pentru o mai bună transparență în contractarea acestui tip de serviciu.

 
   

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

 
   

Cu 95 de voturi împotrivă, 78 pentru, amendamentul a fost respins.

Acum, la poziția 19, litera f), în forma comisiei.

Vă rog să votați forma comisiei de la poziția 19 din raport, art. 6 lit. f).

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

 
   

Cu 130 de voturi pentru, 43 împotrivă și o abținere amendamentul a trecut așa cum l-a propus comisia.

La poziția 20, art. 6 lit. g) nu avem amendamente respinse.

Este vreo intervenție? Nu. Este adoptat.

Articolul 6 lit. h). Avem un amendament respins. Domnul deputat Adrian Solomon. Vă rog, domnule deputat, să susțineți amendamentul.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem nu neapărat înlocuirea, cât completarea sau definirea termenului de "dizabilitate" cu cel de "handicap". Și aceasta pentru că, în art. 50 al Constituției României, pe care vi-l citesc, se vorbește despre protecția persoanelor cu handicap.

"Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor."

Prin urmare, în literatura de specialitate și în legislația României, chiar în Constituția din 2003 se vorbește despre persoane cu handicap și, să nu apară interpretări eronate ale legii, ar trebui să includem în textul acestei legi-cadru și acest termen, această denumire.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

 
   

Cu 99 de voturi împotrivă, o abținere și 76 pentru, amendamentul nu a trecut.

Poziția 20, "Amendamente admise", art. 6 lit. g)? Nu sunt observații.

Poziția 21, art. 6 lit. h). Nu avem intervenții.

Poziția 22, art. 6 literă nouă, litera i). Sunt observații? Nu avem.

Poziția 23, art. 6 literele i) până la l). Dacă nu sunt observații, avem la amendamente respinse art. 6 literă nouă, lit. l1).

Dacă amendamentul este susținut? Nu este susținut.

La poziția 6 lit.k), iertați-mă, vine litera l)? Nu sunt observații.

Lit.m) și lit.n), poziția 24.

Sunt observații? Nu avem observații.

Poziția 25, art.6 lit.o)?

Nu avem observații.

Poziția 26, art.6, lit.p).

Avem amendament respins.

Dacă este susținut? Nu este susținut.

Rămâne poziția 26 din raportul amendamente admise.

Poziția 27 lit.q), r) - amendamente admise.

Avem observații? Nu.

Amendamentele sunt admise.

La poziția 28, lit.s) și lit.ș).

Amendamentele comisiei.

Sunt observații? Nu sunt observații.

Poziția 29, lit.s) și lit.t).

Sunt observații? Nu avem observații.

La poziția 30 art.6 lit.u).

Avem amendament respins.

Dacă este susținut? Nu este susținut.

Atunci, revenim la poziția 30 lit.u), v).

Dacă sunt observații? Nu avem observații.

Literă nouă - u) indice 1, amendament respins.

Sunt observații? Nu avem observații.

La poziția 15 din raport, amendamente respinse, art.6 lit.a), dublu a.

Sunt observații? Nu.

Rog secretarii să urmărească.

La poziția 16 art.6, litere noi.

Sunt observații? Nu.

Poziția 17, amendamente respinse, art.6, amendamente noi, litere noi. Nu avem.

Poziția 18, amendamente respinse, art.6, literă nouă.

Nu avem.

Poziția 31 din raportul amendamente admise, lit.w), y).

Nu avem observații.

Poziția 32 din amendamente admise.

Sunt observații? Nu.

Poziția 33 din amendamente admise.

Nu avem observații.

Poziția 34, amendamente admise.

Nu avem observații.

Poziția 35, art.6, amendamente admise.

Nu avem observații.

Poziția 36, art.6, litere noi, din amendamentele admise.

Nu avem observații.

Poziția 38, art.6, din amendamente admise, litere noi.

Nu avem intervenții.

Și, acum, o să supun votului dumneavoastră art.6.

Domnul Solomon. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Domnule președinte,

eu cred că sunteți grăbit, dar când ați vorbit despre numărul de ordine, când ați vorbit despre articol, când ați vorbit despre litere, când ați vorbit despre litere noi, de nici dumneavoastră nu mai știți unde sunteți. Și eu... (Rumoare, vociferări.)

Da, cred că numai în Parlamentul României nu suntem noi aici!

Am o intervenție. Vreau să susțin amendamentul respins de la art.6 lit.gg), o altă inovație a sistemului legislativ...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Solomon!

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Da.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Sunt la prezidiu și vă rog să urmăriți. Am întrebat dacă la articolul respectiv există intervenții la amendamente respinse?

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Păi, n-ați văzut că eram cu mâna întinsă.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Dumneavoastră nu ați reacționat, semn că nu erați în sală.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Nu, nu, nu, nu ați observat că eram cu mâna sus, domnule președinte.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Sunt secretari de ședință și sunt convins că ar fi văzut mâna dumneavoastră, se vede.

Vă rog să facem un rabat și să vă dau voie să exprimați poziția vizavi de art.6 lit.gg). Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Ce mărinimos sunteți! Vă mulțumesc.

Deci, la art.6 lit.gg) vrem să completăm articolul inițiatorului cu sintagma următoare: "sărăcia reprezintă starea unei persoane, familii, grup, comunitate, manifestată prin lipsa resurselor necesare cumpărării bunurilor și serviciilor considerate a asigura un nivel de trai decent."

Acest lucru, pentru că tot în Constituția României se scrie la art.47 că statul este obligat să ia măsuri de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.

Prin urmare, dacă această lege vreți să fie constituțională, trebuie să vă asumați până la sfârșitul guvernării dumneavoastră, când înțeleg că nu aveți timp să modificați Constituția, și statutul... sau definiția de stat social a țării noastre.

Prin urmare, și obligația statului de a asigura cetățenilor un trai decent nu poate să fie, știu eu, uitată nici într-o astfel de lege-cadru.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

Ați luat act de amendamentul pe care domnul Solomon l-a susținut. Vă rog să vă pronunțați prin vot în privința acestui amendament.

Vă rog să votați.

 
   

91 de voturi împotrivă, 80 pentru și o abținere.

Amendamentul a fost respins.

În această situație, dați-mi voie să supun votului dumneavoastră art.6, în integralitatea lui, așa cum a rezultat în urma dezbaterilor.

Vă rog să votați art.6, în integralitatea lui.

 
   

98 de voturi pentru, 76 împotrivă și o abținere.

Amendamentul a fost admis.

La art.6, stimați colegi... acela a fost votat.

Cap.II - "Sistemul de beneficii și asistență socială".

Dacă sunt intervenții la titlu? Poziția 39 din raport.

Secțiunea 1, sunt observații? Nu sunt observații.

Art.7. Avem art.7 cu două alineate noi, propuse de către distinsul coleg Cindrea.

Domnule coleg, vă rog să le susțineți.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte,

într-adevăr, Grupul parlamentar al PSD, la art.7, are două alineate noi, deoarece la art.7 se vorbește de un prag social minim, ca prag de asistență socială, fără să fie definit corect, fără să fie individualizat, fără să fie evaluat. Și, ca atare, în alin. (2) și (3) noi am propus ca în viitor cuantumul nivelului social acceptabil să fie stabilit anual și aprobat prin Legea bugetului de stat, iar nivelul acestui cuantum să fie evaluat astfel încât persoanele care primesc acest ajutor social să se poată întreține singure, deci să asigure mijloacele minime de subzistență.

Cred că este elementul central al Legii asistenței sociale.

În afara unei astfel de prevederi, ca el să fie fundamentat, să fie stabilit prin Legea bugetului de stat și să asigure mijloacele minime de subzistență, această lege se va mula sau adapta pe banii pe care-i programați dumneavoastră, cu o treime mai mici în anii viitori, ca pondere în pib.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care domnul deputat Cindrea l-a susținut.

Vă rog să votați.

 
   

96 de voturi împotrivă, 75 pentru, două abțineri.

Amendamentul a fost respins.

În situația aceasta, supun votului dumneavoastră poziția 41, amendamente admise, art.7, în forma finală.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Considerăm articolul adoptat.

Art.8, poziția 42.

Nu sunt amendamente respinse.

Intervenții din sală nu avem.

Considerăm adoptat.

Poziția 43, lit.b) - c).

Dacă sunt observații? Nu sunt observații. Adoptat.

Poziția 44, art.8 alin. (2) lit.a).

Nu sunt observații.

Poziția 45, amendamente admise.

Poziția 46, amendamente admise. Nu avem intervenții.

Poziția 47.

Deci, art.8 în forma lui finală, cu amendamentele pe care comisia le-a avut.

Vă rog să votați art.8, în forma comisiei.

 
   

94 de voturi pentru, 79 împotrivă, zero abțineri

Articolul a fost adoptat.

La poziția 47 art.9 alin. (1) - (4) nu avem amendamente respinse.

Dacă sunt intervenții din sală? Nu.

La poziția 48 alin. (5).

Avem amendament? Doamna deputat. Art.9 alin. (5), amendamente respinse.

Vă rog, doamnă colegă.

 
   

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PSD are un amendament care sună astfel: "beneficiile de asistență socială în natură prevăzute la alin. (2) pot fi ajutoare materiale constând în bunuri de folosință personală sau îndelungată, alimente" - și, aici, completarea noastră: "... medicamente, precum și consultații medicale, asistență și reprezentare juridică acordate individual sau în cadrul unor programe destinate facilitării accesului în educație, sănătate și ocupare."

Susținem acest amendament, deoarece această categorie de persoane vulnerabile au nevoie, cu atât mai mult în condițiile în care li se limitează veniturile materiale, de asistență de sănătate și, respectiv, medicamente și consultații medicale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, stimată colegă.

Supun votului dumneavoastră acest amendament, așa cum v-a fost prezentat.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

92 de voturi împotrivă, o abținere și 80 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

La poziția 48 alin. (5), la amendamente admise.

Nu sunt observații.

Poziția 49 art.9 alin. (6) lit.a).

Nu avem amendamente respinse.

Poziția 50 art.9 alin. (6) lit.b).

Sunt observații? Nu sunt.

Art.9 alin. (6) lit.c) - d).

Sunt observații? Nu sunt observații. Adoptat.

Poziția 52 art.9 alin. (7).

Avem amendament respins.

Domnul deputat Cindrea, vă rog să-l susțineți.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, la art.9 alin. (7) avem un amendament la alin. (7) și un alineat nou.

Încerc să-l explic pentru colegii care, din păcate, aseară, poate era foarte târziu când discutam și nu au înțeles corectitudinea tehnică a propunerii noastre. Se referă la acei beneficiari de ajutor social care refuză un loc de muncă. Nu se face distincție între refuzul justificat și nejustificat.

Noi am încercat să definim și penalizarea beneficiarului de asistență socială în cazul unui refuz nejustificat să fie penalizat și să fie trecut la alineatul următor și cazul în care se consideră nejustificat refuzul de loc de muncă sau curs de calificare cu asigurarea unui loc de muncă. Este vorba de distanță, este vorba de posibilități de navetă, fiindcă ne putem trezi, în aplicarea legii, la un abuz din partea celor care aplică această lege, să ofere un loc de muncă la 100 de kilometri unui beneficiar de ajutor social, beneficiar care se află în imposibilitatea de a face navetă și să meargă la locul de muncă și credem că propunerea noastră a avut ca justificare prevenirea unor abuzuri sau reaua-credință din partea administrației și am făcut această diferențiere și sancționare numai în cazul unui refuz nejustificat.

Sper că astăzi vom fi mai corecți, având în vedere justețea amendamentului nostru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule.

Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de către distinsul nostru coleg.

Vă rog să votați.

 
   

84 de voturi împotrivă, o abținere și 80 de voturi pentru.

Amendamentul a fost respins.

În această situație, supun votului dumneavoastră amendamentul aflat la poziția 52, art.9 alin. (7) în forma pe care comisia a prezentat-o.

Vă rog să votați amendamentul comisiei.

 
   

94 de voturi pentru, 76 împotrivă, nicio abținere.

Art.9 alin. (7) a fost adoptat.

Poziția 53 art.9 alin. (8).

Nu avem amendamente respinse.

Sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Art.9, alineat nou.

Avem amendament respins.

Dacă este susținut?

Domnul Călian. Vă rog.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al PDL solicită o pauză de consultări de 10 minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi, nu pot să refuz. Este o solicitare procedurală. Aveți timp de consultări 4 minute.

 
     

După pauză

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor și domnilor deputați,

Pauza s-a epuizat. Domnule Mircea Toader, sper că ai sunat din corn. Oastea s-a adunat.

Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință. Continuăm dezbaterea.

Suntem la poziția 54 din amendamente admise.

Avem art.9, alineat nou.

Avem aici un amendament respins. Dacă este susținut? Nu este susținut. Amendamentul comisiei se consideră adoptat.

Poziția 55 amendamente admise.

Dați-mi voie, înainte de toate, să supunem art.9 în integralitatea lui votului dumneavoastră.

Art.9.

Vă rog să votați.

 
   

90 de voturi pentru, 82 împotrivă, două abțineri.

Art.9 a fost votat.

Poziția 55 art.10.

Nu avem amendamente respinse la acest articol.

Poziția 55.

Sunt observații? Nu avem.

Poz.56

Avem observații? Nu.

Poziția 57.

V-am spus că sunt la art.10 și nu sunt amendamente respinse.

Vă rog să mă urmăriți, domnule Solomon.

Poziția 58.

Dacă sunt observații?

Poziția 59.

Nu avem observații.

Poz.60

Stimată doamnă, când ajungem la amendamente respinse, am să vă spun. Nu avem amendamente respinse la art.10 și art.11.

La art.11 nu avem amendamente respinse.

Poziția 61.

Sunt observații?

Vă rog, domnule coleg. Domnul Pál Árpád.

 
   

Domnul Pál Árpád:

Pál Árpád, da.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Retrag amendamentul, pentru că se regăsește reglementarea și posibilitatea consiliilor locale să decidă asupra facilității și nu este bine să impunem imperativ, să impunem acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc.

Deci, luăm act de retragerea amendamentului de la art.11 literă nouă, lit.h).

Supun votului dumneavoastră art.11 în integralitatea lui.

Vă rog să votați.

 
   

104 voturi pentru, 89 împotrivă și o abținere.

Adoptat art.11.

Art.12.

Nu avem amendamente respinse.

Poziția 62.

Art.12, care devine de fapt art.11, conform renumerotării.

Nu sunt observații din sală.

Poziția 63.

Art.13, care devine art.11, nemodificat.

La alin. (1) nu avem amendamente respinse.

Sunt observații din sală? Nu sunt. Adoptat.

Art.13 alin. (2).

Sunt amendamente respinse.

Dacă sunt susținute?

Doamna deputat Sonia Drăghici, vă rog să susțineți amendamentul.

 
   

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să rețineți că noi, în cadrul grupului, ne-am organizat susținerea amendamentelor respinse și de aceea am îndrăznit să vă solicit să citiți și articolul, pentru că se lucrează foarte dificil, pornind de pe partea cu cele admise, trecând la jumătatea cealaltă, cu cele respinse. Și eu sunt un om organizat, domnule președinte, și vreau să-mi fac datoria.

Deci la art.13 alin. (2) avem un amendament legat de principalele categorii de beneficiari ai asistenței sociale pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale. Și atunci noi definim principalele categorii de beneficii de asistență socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale următoarele: alocații pentru persoanele cu dizabilități și facilități în condițiile legii.

Vă rugăm să supunem la vot și noi propunem, Grupul parlamentar al PSD, susținerea acestui amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

Ați ascultat amendamentul pe care doamna deputat Drăghici vi l-a prezentat.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

 
   

102 voturi împotrivă, 4 abțineri, 93 pentru.

Amendamentul a fost respins.

La poziția 24 amendamente respinse.

Art.13 alin. (2), literă nouă.

Doamna deputat Sonia Drăghici, vă rog să poftiți să-l susțineți.

 
   

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba de aceeași categorie de persoane cu nevoi speciale, la care amendamentul nostru susține acordarea de medicamente și asistență medicală gratuite.

Și vreau să aduc un argument împotriva respingerii care s-a făcut în comisie, întrucât comisia spune: reglementările din domeniul sănătății se regăsesc în legislația specifică și numai în acest fel pot fi introduse în legislația specială de asistență socială.

Aș vrea să vă spun că, din moment ce această lege modifică peste 14 legi, deci intervine în textele de lege ale altor legi, nu cred că ar fi o problemă dacă am face această introducere în Legea asistenței sociale, astfel încât noi să putem introduce, la Comisia pentru sănătate și familie, textele de lege în Legea nr.95, ca cele două legi să se armonizeze perfect.

Deci aș dori să susțin acest amendament, pentru că așa avem siguranța și certitudinea că aceste categorii de persoane aflate la risc vor beneficia întotdeauna, sau cel puțin pe perioada imediat următoare, de medicamente și asistență medicală gratuite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Supun votului dumneavoastră și acest amendament.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

Împotriva acestui amendament 111 voturi, două abțineri, 91 pentru.

Amendamentul a fost respins.

În această situație, supun votului dumneavoastră art.13, așa cum se găsește el în raportul comisiei, amendamente admise.

Vă rog să votați.

 
   

118 voturi pentru, 86 împotrivă, nicio abținere.

Art.13 a fost adoptat.

Art.14.

Avem un amendament la acest articol, la alin. (3).

Domnul deputat Ioan Cindrea, vă rog să poftiți și să-l susțineți.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte, că-mi oferiți posibilitatea să susțin acest amendament. De altfel, am mai încercat la un alineat anterior să introducem, împreună cu colegii din Partidul Social Democrat, o reglementare pentru stabilirea valorii indicatorului social de referință. Aici, de fapt, se face trimitere la Legea șomajului. Am spus-o și în intervențiile mele anterioare, este incorect ca la o lege de asistență socială să se facă trimitere la o lege de asigurări sociale de șomaj. Corect ar fi ca acest indicator să se stabilească anual și asta propunem prin amendamentele de la alin. (3) și (31), ca valoarea indicatorului social de referință să se stabilească distinct, anual, prin Legea bugetului de stat și acesta, mărimea acestui nivel al indicatorului să acopere mijloacele minime de subzistență pentru o persoană aflată în nevoi sociale deosebite, pe baza unui set de indicatori de fundamentare.

Repet, este elementul esențial al legii. Dacă nu rezolvăm această problemă, suntem în imposibilitatea aplicării corecte și a asigurării unui nivel al acestui indicator care să asigure o protecție persoanelor aflate în nevoi sociale.

Sper că am fost înțeles corect și sper că toți colegii vor vota aceste amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului și acest amendament.

Vă rog să votați.

 
   

118 voturi împotrivă, o abținere și 90 de voturi pentru.

Amendamentul a fost respins.

La amendamente admise, poziția 64, art.14 alin. (1) - (3).

Sunt observații din sală? Nu avem.

Poziția 65, art.14 alin.(5). Sunt observații din sală? Nu avem. Adoptat.

Amendamente respinse.

Art.14, alineat nou.

Dacă este susținut? Nu este susținut.

În această situație, stimați colegi, supun votului dumneavoastră art.14 în întregul lui.

Vă rog să votați.

 
   

Cu 120 de voturi pentru, 86 împotrivă și nicio abținere, art.14 a fost adoptat.

Poziția 66, "Amendamente admise", Secțiunea a 3-a, "Administrarea beneficiilor de asistență socială". Sunt observații? Nu avem.

Poziția 67, art.15...

Iertați-mă!

Repet pentru toată lumea: poziția 66 din raport, amendamente admise. Secțiunea a 3-a, "Administrarea beneficiilor de asistență socială"? Nu sunt observații.

Poziția 67, art.15 alin.(1). N-avem amendamente respinse.

Poziția 68, art.16 alin.(1) și (2), care devin art.15. Cei ce le vor lua în calcul le vor renumerota, conform raportului. Nu sunt observații.

Poziția 70, art.16 alin.(5). Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră art.16 în întregul lui. Vă rog să votați.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

121 de voturi pentru, 92 împotrivă, două abțineri.

Articolul a fost votat.

Poziția 71, art.17. Avem amendamente respinse.

Dacă sunt observații? Alin.(2). Nu avem susținerea lui.

Atunci amendamentele admise.

Poziția 71, art.17 alin.(1) - (3). Sunt observații? Nu.

Poziția 72, art.17 alin.(4). Sunt observații? Nu sunt observații.

Poziția 73, "Amendamente admise". Art.17 alin.(5). Sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.17 în întregul lui. Vă rog să votați art.17.

 
   

121 de voturi pentru, 92 împotrivă, nicio abținere.

Articolul a fost adoptat.

Art.18 alin.(1) poziția 74, "Amendamente admise". Nu sunt amendamente respinse la acest alineat.

La art.18 alin.(3) avem amendament respins. Dacă este susținut? Nu este susținut.

Art.18 alin.(2) - (4) raportul comisiei, "Amendamente admise". Nu sunt observații din sală.

Art.18 alin.(5). Sunt observații? Nu avem.

Art.18 în întregul lui. Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

120 de voturi pentru, 91 împotrivă, zero abțineri.

Articolul a fost adoptat.

Poziția 77, art.19. Nu sunt amendamente respinse. Sunt observații din sală?

Domnul deputat Cindrea, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte,

Poate că eu sunt de vină, dar e un amendament la art.18 alin.(3), la amendamente respinse.

Cu permisiunea dumneavoastră, dacă ne putem opri un pic asupra lui, deși dumneavoastră ați trecut la 19 foarte repede.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, iertați-mă că vă întrerup. Am întrebat dacă intervine cineva. N-ați intervenit, articolul a fost votat. Îmi pare foarte rău. Nu mai putem reveni.

Vă cer scuze.

 
   

Domnul Ioan Cindrea:

Am înțeles.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Am precizat, chiar v-am citat și numele. Vă cer scuze, dar am trecut peste acest articol.

La art.19 nu avem amendamente respinse. Sunt observații? Nu.

Poziția 78, art.20. Nu avem amendamente respinse. Sunt observații? Nu.

Poziția 79, art.20 alin. (2) și (3). Sunt observații? Nu. Nu avem amendamente respinse.

Poziția 80, art.21 alin. (1) și (2).

Acolo unde nu sunt amendamente respinse, considerăm adoptate articolele care sunt citate.

Art.21. Nu avem amendamente respinse. Sunt observații?

Art.22. Nu avem amendamente respinse. Sunt observații din sală? Și am în vedere art.22 în întregul lui. Nu sunt observații din sală.

Art.23. Nu avem amendamente respinse. Sunt observații din sală? Nu avem. Adoptat.

Art.24. Nu avem amendamente respinse. Sunt observații? Adoptat.

Art.25. Nu avem amendamente respinse. Nu sunt observații. Adoptat.

Art.90...

Art.26, iertați-mă, art.26 alin.(1), (2), (3). Nu sunt amendamente respinse. Sunt observații? Nu sunt. Adoptat.

Poziția 92, Capitolul III - Sistemul de servicii sociale. Nu avem amendamente respinse. Nu sunt observații. Adoptat.

Secțiunea I - Definirea și clasificarea serviciilor sociale. Nu avem amendamente respinse. Adoptat.

Art.27 alin.(1) și (2). Nu sunt amendamente respinse. Adoptat.

Art.28 alin.(1), (2), (3). Nu sunt amendamente respinse. Observații nu sunt. Adoptat.

Art.29, poziția 98. Nu avem amendamente respinse. Adoptat.

Poziția 99, art.30. La art.30 este un amendament respins.

Dacă-l susțineți, domnul deputat Cindrea, altcineva? Nu.

Atunci supun votului dumneavoastră art.30 în forma din raportul comisiei.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

130 de voturi pentru, 96 împotrivă, o abținere.

Art.30 a fost adoptat conform raportului comisiei.

Poziția 104 din raport, amendamente admise, art.31. Avem amendamente respinse.

Doamna Sonia Drăghici, art.31 alin.(1).

 
   

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PSD susține un amendament care a fost respins în comisie, care spune următoarele: "După scopul lor, serviciile sociale se clasifică în: servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale vieții; servicii de îngrijire personală, de recuperare reabilitare, de inserție și reinserție socială; servicii medicale; servicii juridice; servicii administrative."

Considerăm că este necesar să se introducă aceste categorii de servicii.

În ceea ce privește serviciile medicale, pot să vă spun că am avut în discuție chiar și la Comisia pentru sănătate și familie paliația, care este un alt tip de reabilitare sau reconstituire a stării de sănătate a unei persoane aflate într-un stadiu grav, al unei boli grave, de aceea, solicităm sprijinul și susținerea prin vot a acestui articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat.

Vă rog să votați.

 
   

119 voturi împotrivă, două abțineri, 103 pentru.

Amendamentul a fost respins.

La același articol, la același alin.(1) mai avem un amendament respins.

Dacă este susținut? Nu este susținut.

În consecință, supun votului dumneavoastră art.31 în forma în care l-a adoptat comisia sesizată în fond.

Vă rog să votați.

 
   

127 de voturi pentru, 93 împotrivă, zero abțineri.

Articolul a fost adoptat.

Stimați colegi,

Îmi îngăduiți să vă anunț că timpul alocat s-a epuizat. Am scăzut din oră minutele de dezbateri generale ale câtorva colegi, am scăzut cele patru minute pauză.

Din acest moment voi aplica prevederile art.120 alin.(2), care spune că: "În situația în care timpul de dezbateri aprobat s-a epuizat, dezbaterea se încheie și președintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond și fiecare articol amendat, fără a mai fi permise intervenții, după care se va proceda la votarea finală, care poate fi și într-o ședință specială de vot." Așa?

În consecință, am să vă rog să urmăriți de acum doar amendamentele admise, pe care le supun votului dumneavoastră.

Da, mulțumesc pentru înțelegere.

Poziția 105?

Procedură. Vă rog, domnule deputat, procedură. Nu vă vedeam cu mâna sus. Îmi pare foarte rău. Vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Sunt convins, domnule președinte, că nu mă vedeți, dar mă țineți minte.

Domnule președinte,

S-a epuizat ora, da? Îmi pare bine.

Dar vreau să vă întreb... A, doamna ministru este aici.

Doamna ministru, vă rog frumos, mă scuzați.

Am crezut că n-ați venit. Faptul că ați venit, dar totuși, dumneavoastră sunteți ministrul muncii, vă invit să mergeți la pupitru.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterea.

Poziția 107, amendamente admise. Sunt observații? Nu.

Poziția 108?

Poziția 109?

Poziția 110?

Poziția 111?

Poziția 112?

Poziția 113?

Poziția 114?

Poziția 115?

Pozițiile 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129?

Pozițiile 130...

Vă rog, domnule deputat, pe procedură.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Mulțumesc, domnule președinte.

Regulamentul pe care ni l-ați citit acum stabilește că nu mai au loc dezbateri, nu că nu mai are loc și votul, domnule președinte.

În mod normal, dumneavoastră nu faceți să enunțați articolele sau pozițiile din raport, pur și simplu, într-un galop verbal, și cu asta am adoptat legea.

Cereți vot la fiecare poziție. Votul va fi cum va fi. Nu vor mai fi dezbateri, că s-a epuizat timpul, asta spune regulamentul, dar nu că nu mai e vot.

Atunci, nu știu dacă e cazul să mai venim la Parlament, pentru că putem să facem o procedură din asta în care să treceți doar dumneavoastră singur orice fel de proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Printr-o cutumă, deja mai mult decât consacrată, aceasta a fost procedura atunci când raportul comisiei se considera însușit și nu era amendamente respinse.

Dar, dacă țineți neapărat, procedăm în felul acesta, stimați colegi.

La art.43. Supun votului dumneavoastră art.43 așa cum este în raport. Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

132 de voturi pentru, 84 împotrivă, două abțineri.

Adoptat.

Art.44. Supun votului dumneavoastră art.44. Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

128 de voturi pentru, 88 împotrivă, nicio abținere.

Articol adoptat.

Art.45. Votul dumneavoastră, stimați colegi.

 
   

124 de voturi pentru, 83 împotrivă, nicio abținere.

Articolul 45, adoptat.

Art.46. Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

133 de voturi pentru, 84 împotrivă, nicio abținere.

Art.46 a fost adoptat.

Art.47. Supun votului dumneavoastră art.47. Vă rog să votați.

 
   

133 de voturi pentru, 85 împotrivă, nicio abținere.

Art.47, votat.

Art.48. Sunt observații? Nu sunt. Votul dumneavoastră. Vă rog să votați.

 
   

133 de voturi pentru, 82 împotrivă, o abținere.

Votat art.48.

Art.49. Nu sunt observații. Vă rog să exprimați prin vot.

 
   

135 de voturi pentru, 86 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat.

Art.50. Vă rog să votați.

 
   

133 de voturi pentru, 85 împotrivă.

Articol adoptat.

Art.51. Vă rog să votați.

 
   

134 de voturi pentru, 87 împotrivă, zero abțineri.

Articol adoptat.

Art.52. Vot.

 
   

136 de voturi pentru, 87 împotrivă, o abținere.

Adoptat.

Art.53. Vot.

 
   

131 de voturi pentru, 88 împotrivă.

Adoptat.

Art.54. Vă rog să votați.

 
   

133 de voturi pentru, 88 împotrivă.

Adoptat.

Art.55. Vă rog să votați.

 
   

134 de voturi pentru, 87 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat.

Art.56.Vă rog să votați.

 
   

129 de voturi pentru, 90 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.57. Vă rog să votați.

 
   

134 de voturi pentru, 87 împotrivă și nicio abținere.

Adoptat.

Ca să fie liniște în sală, vă anunț că sunt 147 de articole. (Aplauze.)

Art.57. Vă rog să votați.

Voci din sală:

Am votat.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Ați votat 56.

Voci din sală:

Nu-i adevărat!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Art.57. Vă rog să votați.

 
   

130 de voturi pentru, 85 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat.

Art.58. Vă rog să votați.

 
   

132 de voturi pentru, 85 împotrivă, o abținere.

Adoptat.

Art.59. Vă rog să votați.

 
   

131 de voturi pentru, 83 împotrivă, o abținere.

Articol adoptat.

Art.60. Sunt observații? Nu. Vă rog să votați.

 
   

128 de voturi pentru, 89 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.161. Dacă sunt observații din sală?

Iertați-mă! Art.61. Sunt observații? Nu. Vă rog să votați, atunci.

 
   

133 de voturi pentru, 85 împotrivă, o abținere.

Articolul este votat.

Art.62. Sunt observații? Nu. Vă rog să votați.

 
   

134 de voturi pentru, 82 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.63. Vă rog să votați.

 
   

135 de voturi pentru, 83 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat.

Art.64. Vă rog să votați.

 
   

133 de voturi pentru, 81 împotrivă.

Adoptat.

Art.65. Sunt observații din sală? Nu. Votul dumneavoastră.

 
   

134 de voturi pentru, 78 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.66. Sunt observații? Nu sunt. Votul dumneavoastră, atunci.

 
   

138 de voturi pentru, 82 împotrivă și nicio abținere.

Adoptat.

Art.67. Vă rog să votați.

 
   

134 de voturi pentru, 85 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.68. Nu sunt observații din sală. Vă rog să votați.

 
   

131 de voturi pentru, 80 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat art.68.

Art.69. Dacă sunt observații? Vă rog să votați.

 
   

136 de voturi pentru, 83 împotrivă și nicio abținere.

Articol adoptat.

Art.70. Dacă sunt observații? Nu avem. Votul dumneavoastră. Vă rog să votați.

 
   

Pentru 135, împotrivă 82, nicio abținere.

Articolul 70, adoptat.

Art.71. Sunt observații? Nu sunt. Votul dumneavoastră, stimați colegi. Vă rog să votați.

 
   

135 de voturi pentru, 85 împotrivă și nicio abținere.

Adoptat.

Art.72. Sunt observații? Nu avem. Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

121 de voturi pentru, 69 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat.

Art.73. Sunt observații? Nu avem. Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

133 de voturi pentru, 80 împotrivă, nicio abținere.

Votat.

Art.74. Sunt observații? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest articol. Vă rog să votați.

 
   

132 de voturi pentru, 80 împotrivă, nici o abținere. Adoptat.

Art.75. Sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acest articol. Vă rog să votați.

 
   

135 de voturi pentru, 78 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat.

Art.76. Nu sunt observații. Vă rog să votați.

 
   

133 de voturi pentru, 82 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat 76.

Art.77. Vă rog să votați.

 
   

135 pentru, 83 împotrivă, nicio abținere.

Votat art.77.

Art.78. Sunt observații? Da. Domnul Bogdan Niculescu Duvăz.

Domnule deputat, vă rog să interveniți pe procedură.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Nu pe procedură, domnule președinte.

Ați întrebat dacă sunt observații și am o observație la articolul acesta, dar după câte știu, în procedura în care ne aflăm nu mai putem susține aceste observații. Deci, nu ne mai întrebați, purcedeți direct la vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da.

Art.78. Vot.

 
   

135 de voturi pentru, 84 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.79. Vot.

 
   

131 voturi pentru, 81 împotrivă, o abținere.

Articol adoptat.

Art.80. Supun votului dumneavoastră art.80. Vă rog să votați.

 
   

135 de voturi pentru, 81 împotrivă și o abținere.

Adoptat art.80.

Art.81. Vot.

 
   

133 voturi pentru, 78 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.82. Vot. Vă rog să votați

 
    .

133 de voturi pentru, 85 împotrivă, o abținere.

Adoptat și art.82.

Art.83. Vot.

S-au încins aparatele.

 
   

127 de voturi pentru, 75 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat art.83.

Art.84. Vot.

 
   

138 de voturi pentru, 82 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.85. Vot.

 
   

141 de voturi pentru, 81 împotrivă, o abținere.

Adoptat.

Art.86. Votul dumneavoastră, domnilor.

 
   

142 de voturi pentru, 83 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat și art.86.

Art.87. Votul dumneavoastră.

 
   

133 de voturi pentru, 82 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.88. Votul dumneavoastră?

 
    139 de voturi pentru, 79 împotrivă, o abținere.

Adoptat art.88.

Art.89. Vă rog să votați art.89.

 
   

139 de voturi pentru, 76 împotrivă, 2 abțineri.

Adoptat.

Art.90. Vă rog să votați art.90.

 
   

138 de voturi pentru, 83 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.91. Vot.

 
   

135 pentru 81 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.92. Vă rog să votați.

 
   

133 de voturi pentru, 77 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.93. Vă rog să votați.

 
   

135 de voturi pentru, 79 împotrivă și o abținere.

Adoptat.

Art.94. Vot.

 
   

80 de voturi împotrivă, zero abțineri, 133 pentru.

Adoptat.

Art.95. Vă rog să votați.

 
   

140 de voturi pentru, 78 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.96. Vă rog să votați.

 
   

138 de voturi pentru, 74 împotrivă, nicio abținere.

Adoptat.

Art.97. Vă rog să votați.

 
   

139 de voturi pentru, 79 împotrivă, o abținere.

Adoptat.

Art.98. Vă rog să votați.

 
   

140 de voturi pentru, 76 împotrivă și o abținere.

Adoptat.

Art.99. Vot.

 
   

141 voturi pentru, 77 împotrivă, 2 abțineri.

Adoptat art.99.

Art.100. Vot.

 
   

81 de voturi împotrivă, zero abțineri, 141 pentru.

Adoptat.

Art.101. Vă rog să votați.

 
   

139 de voturi pentru, 80 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.102. Vă rog să votați.

 
   

138 de voturi pentru, 78 împotrivă, o abținere.

Adoptat.

Art.103. Vă rog să votați.

 
   

139 de voturi, 76 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.104. Vă rog să votați.

 
   

136 de voturi pentru, 76 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.105. Vă rog să votați.

 
   

140 de voturi pentru, 79 împotrivă, o abținere.

Art.105 adoptat.

Art.106. Vă rog să votați.

 
   

137 voturi pentru, 82 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.107. Vă rog să votați.

 
   

143 voturi pentru, 80 împotrivă și nicio abținere.

Numai puțintel, domnilor colegi, îl rog pe președintele comisiei, dacă este în sală, să...

Revenim la art.103, pentru că ulterior s-a adoptat o literă nouă la acest articol, care a ajuns la vot acum. Deci, stimați colegi, ulterior art.103, pe care noi l-am votat, am votat 107... avem, pe urmă, la poz.235 amendamente admise, art.103, literă nouă, îl am eu, e o greșeală, mi se comunică. Deci, art.107, stimați colegi, e o greșeală.

Deci supun votului art.107, în forma din raportul comisiei sesizate în fond. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

 
   

135 de voturi pentru, 80 împotrivă și o abținere.

Art.107 adoptat.

Art.108. Vă rog să votați.

 
   

135 de voturi pentru, 79 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.109. Vă rog să votați.

 
   

140 de voturi pentru, 79 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.110. Vă rog să votați.

 
   

133 de voturi pentru, 82 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.111. Vă rog să votați.

 
   

137 de voturi pentru, 75 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.112. Vă rog să votați.

 
   

139 de voturi pentru, 82 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.113. Vă rog să votați.

 
   

138 de voturi pentru, 82 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat art.113.

Art.114. Vă rog să votați.

 
   

138 de voturi pentru, 84 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.115. Vă rog să votați. Instalația funcționează.

 
   

132 de voturi pentru, 71 împotrivă, o abținere.

Articolul e votat.

Art.116. Vă rog să votați.

 
   

146 de voturi pentru, 86 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.117. Vă rog să votați.

 
   

142 de voturi pentru, 81 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.118. Vă rog să votați.

 
   

143 de voturi pentru, 84 împotrivă, o abținere.

Adoptat.

Art.119. Vă rog să votați.

 
   

135 de voturi pentru, 83 împotrivă, o abținere.

Articolul votat.

Art.120. Vă rog să votați.

 
   

143 de voturi pentru, 81 împotrivă, 2 abțineri.

Adoptat art.120.

Art.121. Vă rog să votați.

 
   

143 de voturi pentru, 81 împotrivă, o abținere.

Adoptat art.121.

Art.122. Vă rog să votați.

 
   

147 de voturi pentru, 86 împotrivă și o abținere.

Adoptat art.122.

Art. 123. Vă rog să votați.

 
   

145 voturi pentru, 84 împotrivă, zero abțineri.

Art. 122 votat.

Art.123. Vă rog să votați.

 
   

147 de voturi pentru, 86 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art. 124. Vă rog să votați.

 
   

144 de voturi pentru, 88 împotrivă, o abținere.

Articol adoptat.

Art.125. Vă rog să votați.

 
   

147 de voturi pentru, 88 împotrivă, 2 abțineri.

Votat.

Art. 126. Vă rog să votați.

 
   

146 de voturi pentru, 86 împotrivă, 3 abțineri.

Adoptat.

Art. 127. Vă rog să votați.

 
   

144 de voturi pentru, 87 împotrivă, 2 abțineri.

Adoptat.

Art. 128. Vă rog să votați.

 
   

149 de voturi pentru, 87 împotrivă, 4 abțineri.

Adoptat.

Art.129. Vă rog să votați.

 
   

143 de voturi pentru, 85 împotrivă și o abținere.

Adoptat art.129.

Art.130. Vă rog să votați.

 
   

149 de voturi pentru, 84 împotrivă, 2 abțineri.

Adoptat.

Art. 131. Vot.

 
   

145 de voturi pentru, 80 împotrivă, 2 abțineri.

Adoptat.

Art.132. Vă rog să votați.

 
   

147 de voturi pentru, 87 împotrivă și 3 abțineri.

Votat art.132.

Art.133.

Vă rog să votați.

 
   

150 de voturi pentru, 84 împotrivă, 2 abțineri.

Adoptat.

Art.134.

Vă rog să votați.

 
   

146 de voturi pentru, 84 împotrivă, 2 abțineri.

Adoptat.

Art.135. Vă rog să votați. Numai puțin, vă rog să oprim votul. Domnul președinte Paul Victor Dobre, vă rog.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Nu, nu vreau decât să vă reamintesc că votăm varianta raportului suplimentar de astăzi dimineață.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Cu precizările domnului președinte, stimați colegi, art.135 are în raportul suplimentar un alineat (4).

Supun votului dumneavoastră alin.(4) al art.135 din raportul suplimentar. Vă rog să votați acest alineat.

 
   

227 de voturi pentru, 13 împotrivă, zero abțineri.

Acum supun votului dumneavoastră art.135 în întregul lui, inclusiv acest alineat. Vă rog să votați art.135.

 
   

217 voturi pentru, 14 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat art.135.

Art.136. Procedură. Domnul Mircea Dușa, pe procedură.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am înțeles că votăm pe bandă rulantă, dar totuși să votăm cu o singură cartelă nu cu două. Mai sunt colegi în sală de la PD care votează cu două cartele. Vă rog să luați act... (Rumoare.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Ați putea să-i nominalizați?

Domnilor, a fost o chestiune de procedură.

Continuăm votul nostru.

Art.136. Vă rog să votați art.136, stimați colegi. Vot. Nu votați la 3 cartele, vă rog.

 
   

156 de voturi pentru, 82 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat art.136.

Art. 137. Vă rog să votați.

 
   

147 de voturi pentru, 88 împotrivă, 2 abțineri.

Adoptat.

Art.138. Votul dumneavoastră, stimați colegi. Vot.

 
   

148 pentru, 80 împotrivă, zero abțineri.

Adoptat.

Art.139. Vă rog să votați.

 
   

152 de voturi pentru, 85 împotrivă și o abținere.

Adoptat.

Art.140. Vă rog să votați.

 
   

148 voturi pentru, 86 voturi împotrivă, două abțineri.

Adoptat.

Art.141. Vă rog să votați art.141.

Stimați colegi,

Nu tulburați liniștea publică, vă rog.

 
   

147 de voturi pentru, 79 voturi împotrivă, zero abțineri.

Adoptat art.141.

Art.142. Vă rog să votați art.142.

 
   

154 voturi pentru, 85 voturi împotrivă, o abținere.

Adoptat.

Art.143. Vă rog să votați.

 
   

150 voturi pentru, 83 voturi împotrivă, două abțineri.

Adoptat art.143.

Art.144. Vă rog să votați.

 
   

150 voturi pentru, 81 voturi împotrivă, zero abțineri.

Articol votat.

Art.145. Vă rog să vă exprimați prin vot.

 
   

150 voturi pentru, 84 voturi împotrivă și zero abțineri.

Rog chestorii să... Rog presa să-și ocupe locurile.

Domnule coleg...

Rog presa să-și ocupe locurile acolo, în spate. Altfel, evacuez sala.

Vă rog, domnilor de la presă, vă rog să respectați regulamentul.

Domnule coleg, vă rog.

Numai puțin. Rog presa să plece la locul care i-a fost atribuit.

Vă rog, mi se pare nepotrivit ceea ce faceți.

 
   

Domnul Adrian George Scutaru:

Vă suntem datori cu o explicație.

Colegul nostru, deputatul Donțu, a anunțat serviciul tehnic: indiferent... folosind cartela lui sau alt coleg folosind cartela, pe acel pupitru apare Vasile Gherasim indicat ca vot. De asta deputatul Donțu anunțase serviciul tehnic. După ce a făcut acest anunț, de pe display a dispărut afișarea cu acel nume.

Deci, aveam și noi un semn de întrebare de ce atunci când se folosește cartela de vot, indiferent ce cartelă, apare Vasile Gherasim, deputat PDL. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnul Mircea Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cam... o minciună prea gogonată. Numai la calculator se vede numele, niciodată acolo. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnul președinte Victor Ponta. Vă rog, domnule președinte.

Domnilor colegi...

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Stimați colegi de la PDL,

Aș vrea să reiau un apel pe care și președintele Băsescu l-a făcut ieri: cei care sunteți cinstiți și onești vă rog să votați cu USL-ul.

Mulțumesc. (Aplauze; vociferări.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi...

Domnul deputat Mihăiță Calimente. Vă rog.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că în timpul votului unii colegi mai ies afară, alții mai intră, dar am observat clar cum brusc de la 120, 120 și ceva, ați sărit la 150, fără să năvăliți în sală.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule coleg.

Domnule deputat Gherasim, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Gherasim:

Nu vreau decât să vă garantez că n-am decât o singură cartelă și votez acolo, la locul meu.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor...

(Domnul deputat Mircea-Nicu Toader s-a deplasat la pupitrul domnului deputat Mihai-Aurel Donțu.)

Domnul Mircea Toader, domnul deputat Mircea Toader, vă rog să vă deplasați la... (Vociferări.)

Domnilor colegi, supun votului dumneavoastră art.146.

Vă rog să votați.

 
   

150 voturi pentru, 80 voturi împotrivă și nicio abținere.

Art.147.

Domnule deputat Kerekes, vă rog.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi...

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Numai puțin, domnule deputat.

Stimați colegi,

Domnule Mircea Toader, vă rog să vă ocupați locul. Nu mai tulburați liniștea opoziției!

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

La acest articol am două observații de natură tehnico-legislativă și, într-adevăr, trebuie să corectăm acest lucru.

La alin.(2) s-a utilizat un termen cam neîntâlnit în practică și așa spune că "Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale realizează modificările și completările corespunzătoare". Nu, "elaborează", acesta este termenul uzual.

Iar la alin.(3) se spune în felul următor: "Până la elaborarea modificărilor și completărilor prevăzute la alin.(2), actele normative în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor aplica în continuare."

Vă rog să rețineți că "elaborarea modificărilor și completărilor" n-are efect legislativ. Numai adoptarea modificărilor are efect legislativ.

Deci, în loc de "...până la elaborarea modificărilor...", "...până la adoptarea modificărilor...".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

E o chestiune tehnică legislativă. O considerăm însușită.

Supun votului dumneavoastră art.147.

Vă rog să votați.

 
   

150 de voturi pentru, 85 voturi împotrivă și nicio abținere.

Stimați colegi,

Am epuizat raportul comisiei sesizate în fond.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Luăm o pauză de 10 minute pentru a pregăti ședința de vot final.

Stafful tehnic mă anunță că sunt insuficiente zece minute. Atunci, 20 de minute pauză pentru a se putea pregăti lista cu votul final.

 
Informare privind depunerea la Secretarul General al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: - Legea pentru completarea Legii învățământului nr.84/1995; - Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; - Legea pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992.  

Numai puțin, vă rog să mă urmăriți.

În conformitate cu prevederile art.15 alin.(2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-au depus la Secretariatul General al Camerei Deputaților în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de Senat, în calitate de Cameră decizională, în ședințele din 31 octombrie, respectiv 9 februarie 2011: Legea pentru completarea Legii învățământului nr.84/1995, procedură de urgență; Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 septembrie 2011. Procedură de drept comun și Legea pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iulie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992. Procedură de drept comun.

Ne revedem peste 19 minute la ședința de vot final.

  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință.

Deschid ședința consacrată votului final.

Vă anunț că avem o listă bogată în acte normative, așa că răbdare, multă răbdare.

Pentru a verifica dacă suntem în cvorum vă rog să verificăm în același timp împreună dacă funcționează instalația.

Vă rog să apăsați pe 1 și 4 pentru a verifica că suntem în cvorum.

Vă rog frumos, stimați colegi, 1 și 4.

Fiți indulgenți, 1 și 4. Unii sunt obișnuiți numai nu să spună.

255. Suntem în cvorum.

Rog liderii grupurilor parlamentare urgent să verifice dacă totul e în regulă.

Vă rog, domnule Mircea Toader, mai repede, opoziția se grăbește.

Înțeleg că totul este în regulă. Domnilor lideri? Nu?

Vă rog să verificați. Mi se pare absolut corect, astăzi, bărbații înainte.

Domnilor colegi, începe votul final.

Vă rog să urmăriți cu atenție proiectele de lege care sunt supuse atenției dumneavoastră.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011 (PL-x 614/2011); (adoptat)

Începem cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice ale Statelor Unite în România, semnat la Washington la 13 septembrie 2011.

Lege ordinară.

Comisiile sesizate în fond propun adoptarea proiectului de lege.

Guvernul este inițiator.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Vă rog să votați.

   

261 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

 
  Raportul Comisiei pentru învățământ referitor la reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării (PL-x 608/2010/2011); (respins)

2. Raportul Comisiei pentru învățământ referitor la reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării.

Lege ordinară.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră acest raport.

Vă rog să votați.

   

132 de voturi împotrivă, 10 abțineri, 122 voturi pentru.

Raportul comisiei nu a fost adoptat.

Suntem la capitolul "reexaminări la cererea Președintelui României".

 
  Raportul Comisiei pentru învățământ referitor la reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art.64 din Legea educației fizice și sportului nr.69/2000 (PL-x 228/2010/2011); (adoptat)

3. Raportul Comisiei pentru învățământ referitor la reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art.64 din Legea educației fizice și sportului nr.69.

Lege cu caracter ordinar.

Comisia pentru învățământ propune respingerea cererii de reexaminare și aprobarea legii în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați.

     

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din bancă):

De ce nu merge display-ul din spatele prezidiului?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

Vă rog să repetăm votul. (Vociferări.)

Din sală s-au făcut observații că nu funcționează instalația, stimați colegi.

Nu văd de ce vociferați. (Vociferări.)

Domnule Mircea Toader, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Cinci minute pauză de consultări. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Trei minute pauză de consultări.

 
     

După pauză

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sala de ședință.

(Domnul deputat Cristian-Sorin Dumitrescu dorește să intervină.)

Imediat!

Vă rog, domnilor colegi, să vă ocupați locurile în sala de ședință. Rog liderul Partidului Social Democrat să-i dea o cartelă și domnului senator Șova.

Domnilor colegi,

Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință.

Domnilor deputați...

Domnule senator Șova, vă rog să nu mai impietați colegii în actul de votare.

Domnule Cristian Dumitrescu, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci, eu vreau să-mi explic votul, cum e normal, că e singura procedură care poate fi utilizată și, într-adevăr, este un proiect de lege care aduce echitatea în domeniul sportului, în sensul de a acorda acele indemnizații care se dau marilor noștri sportivi, respectiv cei care au ieșit nu numai pe locul întâi, pe locul doi. (Aplauze.)

Domnul președinte Băsescu ne-a retrimis spre reexaminare spunând că statul nu mai are bani. Eu vă mulțumesc celor care ați votat.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnul Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că pe votul final s-a mai introdus o lege ordinară s-a creat această confuzie. (Vociferări, rumoare.)

Numai puțin, numai puțin! Eu nu fac referire la ceea ce am votat a doua oară, ci la PL-x 608/2010. vorbesc de altceva. Atenție!

Deci vă solicit ca acest act normativ să-l supuneți la vot încă o dată. Nu discut de al doilea punct. E altceva.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule Călian.

Domnule deputat Calimente, vă rog.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să explic votul Grupului Partidului Național Liberal. Suntem și am fost de acord cu acest amendament care menținea rentele viagere ale sportivilor de performanță.

Cred că sunt și în asentimentul colegilor de la Partidul Democrat care au votat cu noi acest proiect de lege, drept pentru care le mulțumesc și sperăm ca acest lucru să se mai întâmple și altă dată.

Vă mulțumim. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

Numai puțin, domnule Márton Árpád, vă dau cuvântul imediat.

Vă rog să mă ascultați cu atenție.

În timpul votului, domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu mi-a făcut semn că instalația nu funcționează. (Vociferări, rumoare.)

La sfârșit, am anunțat că reluăm votul fără a anunța rezultatul votului. În consecință, nu putem vorbi despre un vot atâta timp cât nu a fost anunțat rezultatul.

Da. Domnule deputat Călin Popescu Tăriceanu, vă rog.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte de ședință,

V-am făcut semn că panourile electronice din spatele dumneavoastră nu funcționează, dar funcționează cele din lateral. Și acum, aceeași situație. Deci, votul este valabil. Vă mulțumesc că ați fost atent la remarca pe care v-am făcut-o și v-aș ruga să puneți în funcțiune și panoul din spate. N-are nici o legătură cu votul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Chiar la începutul ședinței v-am rugat să specificați exact ce înseamnă votul "pentru", pentru că la aceste reexaminări formulările din acel material pe care l-am primit sunt atât de eliptice încât e greu de priceput dacă se votează pentru adoptarea legii sau pentru respingerea legii sau adoptarea unei legi de respingere.

Vă rog să fiți liniștiți... Și după ce ați făcut această specificare, adică ce înseamnă votul "pentru", și ați constatat rezultatul în funcție de ce scrie acolo, dacă este o lege organică sau ordinară, să anunțați și rezultatul, dacă legea a fost respinsă sau a fost adoptată.

Deci vă rog să procedați astfel, că pe urmă e o confuzie totală în sală.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

La sfârșitul fiecărui vot, președintele de ședință anunță rezultatul votului, care se consemnează și care se reține, fie că legea este adoptată, fie că legea este respinsă.

Vă rog, nu are sens să vociferați. Nu cred că trebuie să tot țipați, tot timpul.

Nu am anunțat rezultatul votului, stimați colegi. (Vociferări zgomotoase.)

Nu a fost anunțat rezultatul votului. În consecință, nu poate fi vorba de o lege care a fost adoptată.

Voci din sală:

Consultați stenograma.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Nu stenograma... În stenogramă se notează ceea ce spune președintele de ședință.

Vă rog, domnule lider.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte de ședință,

De multe ori v-am lăudat că dumneavoastră respectați regulamentul, dar se pare că ați început să inventați proceduri noi. Când vă convine un vot, nu-l repetați, când nu vă convine, găsiți tot felul de motive să repetați votul.

Domnule președinte, pe legi importante, vă aduc aminte aici, pe Legea pensiilor - care a fost cu 80-170 - s-a solicitat reluarea votului, și ați refuzat să faceți acest lucru, pentru că este neregulamentar. Acestea au fost motivele de atunci, acestea sunt și acum.

Și noi vă repetăm că este neregulamentar să repetați votul. Dacă încercați să faceți acest lucru, o să rămâneți dumneavoastră în sală fără cvorum și votați ce vreți.

Voci din sală:

Haideți să plecăm! (Rumoare.)

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor, numai puțin!

Domnul președinte Adrian Năstase. Vă rog să calmați spiritele, domnule președinte, în stilul dumneavoastră caracteristic.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am intervenit, pentru că doresc să vă apărăm împotriva unei agresiuni din partea domnului deputat Buda. Mi se pare absolut inadmisibil să fiți pus sub presiune psihică și chiar fizică din partea unui coleg. (Amuzament, aplauze.)

De aceea am intervenit, pentru a vă arăta sprijinul nostru, pentru a vă desfășura într-un mod independent activitatea de conducere a acestei ședințe.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru apărare. (Aplauze.)

Domnul deputat Daniel Buda, domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Daniel Buda:

O singură precizare vreau să fac: tocmai doream să cer continuarea lucrărilor mai departe, domnule Adrian Năstase. Deci, aceasta era presiunea, nu alta.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Votul care s-a produs este un vot electronic. El este consemnat ca rezultat. Dumneavoastră ați văzut rezultatul și nu v-a convenit, motiv pentru care nu l-ați anunțat, încercând să forțați reluarea votului.

Știm foarte bine, domnule președinte de ședință, că acest lucru este inadmisibil, în orice fel de situație într-o Cameră, care mai păstrează cât de cât valențele unui Parlament democratic.

Deci, vă rugăm să nu insistați, pentru că nu veți face decât să distrugeți această sesiune de vot final, dacă veți insista. Numărul de voturi este clar: era în favoarea respingerii solicitării președintelui și cu asta basta! El este consemnat, domnule președinte, pentru că asta face votul electronic. Este și nominal, este și consemnat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnule deputat Cezar Preda, vă rog, foarte scurt.

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să trecem mai departe, dar aș vrea să vă spun un lucru: nu știu ce bucurie aveți, că acest proiect de lege este inițiat de un parlamentar PDL?! (Rumoare.)

Și să vă mai spun ceva: nu trebuie să vă supărați, dacă domnul Márton Árpád a venit și a spus foarte clar că trebuie să ni se explice foarte corect ce votăm, este posibil ca deputații - noi, toți, din sală - să nu înțelegem foarte bine numai din... (Vociferări, rumoare.)

Lăsați-mă să termin!

 
     

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Noi înțelegem, că avem cap.

 
   

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule, vreau să vă spun un singur lucru: da, am înțeles, aveți foarte mult cap dumneavoastră, dar aș vrea să vă spun un lucru: nu trebuie să vă bucurați chiar și de o eroare de moment a unor parlamentari care nu au știut. Nu este nicio bucurie în asta. Îi dăm drumul mai departe, nu avem intenția să forțăm nici repetarea votului și nu înțeleg de ce acest exces pe lucruri care vi se pot întâmpla și dumneavoastră, cu toată căpățâna pe care domnul Solomon spune că o aveți.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Ultimul vorbitor, domnul Adrian Năstase.

Domnule președinte, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Sunt de acord cu observația pe care a făcut-o domnul Márton Árpád, însă această observație trebuia făcută înainte de vot. Trebuia spus înainte de vot: "Nu înțelegem sensul acestui vot! Domnule președinte, vă rog să clarificați această chestiune!"

Observația pe care a făcut-o după vot nu cred că poate fi luată în considerare decât ca o observație de principiu care ar trebui cu alte prilejuri să fie utilizată de către colegi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Cred că ne putem opri aici.

Stimați colegi,

Dați-mi voie doar o simplă recomandare să vă fac: să nu mai ridicați mâna decât pentru, vot pentru sau împotrivă, să nu induceți în eroare pe președintele de ședință, prin gesturi de neînțeles. (Vociferări.)

Considerăm votul valabil.

Mulțumesc domnului președinte Năstase pentru intervenția elegantă.

Continuăm votul final.

Raportul Comisiei pentru buget-finanțe și bănci privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind...

 
     

Domnul Mircea Dușa (din sală):

Anunțați votul precedent!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Ca să-l anunț, trebuie să-l am.

O să rog stafful tehnic, dacă are la dispoziție rezultatul, să mi-l aducă pentru a fi anunțat și consemnat în procesul-verbal.

Până atunci, noi continuăm totuși dezbaterea pe marginea legilor supuse votului final.

 
  Raportul Comisiei pentru buget privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2010 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale (PL-x 185/2010/2011); (adoptat)

4. Deci, repet: raportul Comisiei pentru buget-finanțe și bănci privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.5/2010 pentru modificarea art.III alin. (1) din Ordonanței Guvernului nr.3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

Este o lege cu caracter ordinar.

Comisia sesizată în fond propune admiterea cererii de reexaminare și respingerea Ordonanței Guvernului nr. 5.

Domnilor colegi, vă rog să votați acum.

   

259 voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri.

Raportul a fost adoptat, iar ordonanța a fost respinsă.

 
  Raportul Comisiei pentru administrație publică privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea alin.(2) al art.29 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul (PL-x 392/2010/2011); (adoptat)

5. Raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea alin. (2) al art.29 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului.

Lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune admiterea cererii de reexaminare și adoptarea legii în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

   

263 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri.

Raportul a fost adoptat.

 
  Raportul Comisiei pentru administrație publică privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată (PL-x 442/2009/2010); (respins)

6. Raportul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art.7 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Lege organică.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune admiterea cererii de reexaminare și respingerea legii.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați.

   

161 voturi pentru, 100 împotrivă, 4 abțineri.

Raportul comisiei nu a trecut.

 
  Raportul Comisiei pentru buget și al Comisiei juridice privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiției (PL-x 173/2009/14.10.2009); (adoptat)

7. Raportul Comisiei pentru buget-finanțe și bănci și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiției.

Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități propun adoptarea cererii de reexaminare și respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați. <

    P>162 voturi pentru, 103 împotrivă, o abținere.

Cererea de reexaminare a fost adoptată și ordonanța a fost respinsă.

 
  Raportul Comisei pentru învățământ și al Comisiei pentru agricultură privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2008 privind modificarea art. III alin.(1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (PL-x 652/2008/2011); (respins)

8. Raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art.III alin. (1) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești".

Lege organică.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice propun adoptarea cererii de reexaminare și adoptarea Legii pentru respingerea ordonanței de urgență a Guvernului.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați.

   

162 voturi pentru, 102 împotrivă și 2 abțineri.

Cererea de reexaminare și adoptare a Legii pentru respingere au fost adoptate.

Voci din sală:

Nu au fost adoptate, deoarece este o lege organică.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Da, a fost lege organică și nu a fost adoptată, 162 voturi pentru.

Rectific: cererea nu a fost adoptată cu 162 voturi pentru, insuficiente, fiind vorba de o lege organică.

Vă cer scuze!

 
  Raportul Comisiei juridice privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune (PL-x 724/2010/2011); (adoptat)

9. Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr.123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune.

Lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină și imunități propune admiterea cererii de reexaminare și adoptarea Legii privind aprobarea ordonanței Guvernului, cu amendamentele respective.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați.

   

188 voturi pentru, 68 împotrivă și 4 abțineri.

Cererea de reexaminare a fost adoptată.

Domnul deputat Săniuță.

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marian-Florian Săniuță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am cerut cuvântul pe procedură, pentru că mi se pare firesc să informez plenul. În cursul acestei după-amiezi, după îndelungi căutări în arhivă, am intrat în posesia acestui jurământ, pe care foștii ofițeri ai Armatei Regale l-au depus, conform Legii nr.363/1947, în termen de 3 zile, după declarația de la 30 decembrie 1947, sigur, prin care au jurat credință noii forme de organizare.

În aceste condiții, această lege, care prevede despăgubiri pentru fostele cadre ale Armatei Regale până în 31 decembrie 1961, mi se pare, la acest moment, că este lipsită, să spun așa, de motivația existentă. Dacă ne opream la 30 decembrie 1947, într-adevăr, poate că această măsură era corectă.

Pe de altă parte, stimați colegi, tot în baza unui jurământ, foste cadre ale Armatei Regale s-au întors în țară cu diviziile "Tudor Vladimirescu" și "Horia, Cloșca și Crișan".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircovici.

Vă rog, domnule secretar al Biroului permanent, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am vrut să fac decât o singură observație complementară la ceea ce ne-a spus domnul deputat Săniuță: am făcut parte din Armata română în decembrie 1989 și eram în Timișoara. Dacă ne-am fi respectat jurământul militar, probabil că am fi rămas în continuare în comunism și nu am fi fost aici.

Nu cred că putem invoca, în momentul de față, onoarea Armatei române, care tocmai terminase un război, cu situația în care a fost pusă, de a jura, odată cu abdicarea Regelui Mihai sau imediat după abdicarea Regelui Mihai, credință noului regim.

Mai mult decât atât, vorbim de ofițeri ai Armatei române, care au fost în perioada 1945-1947 în Armata Regală română și care au rămas în armată și fost dați ulterior afară. Poate că unii dintre ei au refuzat respectarea jurământului și au ieșit în ’47 din armată. Dar faptul că unii au depus jurământ și au rămas în continuare, probabil că la momentul respectiv, încă, în imaginea lor, armata reprezenta, jurământul era față de rege - ca simbol al țării și față de țară - și nu așa cum ne-am obișnuit ulterior, pe vremea comunismului, față de comandantul suprem.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Continuăm votul.

 
  Raportul Comisiei pentru apărare privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961 (PL-x 531/2009/2011). (adoptat)

10. Supun atenției dumneavoastră acum raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională privind reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată, în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961.

Este lege cu caracter ordinar.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propune admiterea cererii de reexaminare și adoptarea legii, cu amendamente.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați.

   

242 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Raportul comisiei a fost adoptat, legea a fost adoptată.

Domnul Mircea Toader, vă rog.

Voci din sală:

Vreți să le scoateți?

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnilor, nu le scot, le inversez. Deci, vă rog să acceptați inversarea, să începem cu legile ordinare, pentru a nu avea o sincopă ca cea din urmă. (Vociferări.)

Domnilor, puteți să vociferați, dar votul contează.

Deci, vă rog să supuneți la vot să începem cu legile ordinare și apoi cu legile organice.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră această propunere, de a continua cu legile ordinare și pe urmă cu legile organice. (Rumoare.)

Vă rog să votați.

 
   

151 voturi, 85 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Solicitarea a fost aprobată.

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, vă rog.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte de ședință,

Vă rog foarte mult să respectați ordinea de zi stabilită, pentru că, altfel, ne vedem nevoiți să luăm atitudine și să părăsim sala, în semn de protest pentru încălcarea regulilor și deciziilor pe care noi le luăm pentru plen.

Deci, vă rog foarte mult să țineți cont de această solicitare. Nu este o amenințare, este atitudinea firească față de încălcarea unor norme elementare de comportament și de respect față de această instituție, care este Parlamentul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

S-a făcut o propunere, am supus-o votului, Camera s-a pronunțat prin vot și eu nu pot decât să respect decizia Camerei.

Domnul Cristian Dumitrescu, vă rog. Domnul deputat Cristian Dumitrescu - domnul profesor universitar doctor.

 
   

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Am venit la microfon, domnule președinte de ședință, ca să-mi explic votul, nu? Și votul meu a fost împotriva acestei proceduri, pentru că, dacă dumneavoastră, în mod onest, mă refer la liderii dumneavoastră de grup, ar fi spus: "am constatat că noi nu suntem în sală în numărul respectiv necesar pentru aprobarea unor legi organice și că noi vrem să le trecem și, ca atare, am dat telefoane și i-am chemat de-acasă, dacă n-or fi plecat cu avionul, și mai așteptăm încă o tură... atunci am fi înțeles. Domnule, face o solicitare onestă, recunoaște că nu întrunește o majoritate organică, este o lege pentru care Parlamentul și-a schimbat ordinea de zi, pentru care Parlamentul a lucrat luni în comisii și nu așa cum este normal, în plen -, iar dumneavoastră, sigur, aveați obligația să vă îndepliniți această minimă responsabilitate față de cei care v-au trimis în Parlament, să fiți aici s-o susțineți.

Pe cale de consecință, eu am votat împotrivă, nu pentru că aș fi crezut că altfel pot să răsucesc votul, dar pentru că este o lipsă de onestitate și între noi ar trebui să introducem onestitatea.

Deci, dumneavoastră nu aveți în acest moment posibilitatea să votați legile organice. Sigur, o astfel de solicitare de modificare ar fi trebuit să treacă, conform regulamentului, prin prevederile care sunt prevăzute, în care trebuia să întruniți Comitetul ordinii de zi ș.a.m.d. Adică, eu înțeleg să stăm trei sferturi de oră până v-ați adunat, dar nu înțeleg să mai stăm încă 50 de minute, sau cât mai vreți dumneavoastră, ca să votăm aceste proiecte de legi în continuare, până să vedem că veniți sau nu veniți. Probabil că aveți confirmări ferme că unii domni se vor întoarce de la toaletă, cum spunea președinta Parlamentului. Dar, vă rog foarte mult, faceți-o în mod onest, spuneți-ne care este situația, și noi o să înțelegem acest lucru.

Căci altfel, are dreptate domnul deputat Tăriceanu, orice urmă de respect față de ceea ce facem noi aici nu mai funcționează.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnul Mircea Toader.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Îmi pare rău, vorbind de onestitate, dar dacă vorbim de regulament, nimeni nu a votat în plen o anumită ordine de vot. Deci, nimeni nu a votat. A fost depusă o anumită ordine și atâta tot.

V-am solicitat, pe această ordine, să mergem cu ordinarele, urmând după aceea organicele.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Dușa, liderul PSD.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule Toader, domnule deputat Toader, domnul lider, ordinea de zi pentru această săptămână s-a votat azi de dimineață. Pe ordinea de zi sunt și legile care sunt propuse pentru votul final. Nu negați dumneavoastră că ordinea de zi nu s-a aprobat.

S-a aprobat și să respectăm ordinea de zi aprobată de plenul Camerei. Doamna președinte a Camerei a condus ședința azi dimineață, și a supus votului Camerei ordinea de zi, atunci când dumneavoastră voiați să mai faceți și modificări.

Deci, nu găsiți justificări care nu au nicio legătură cu regulamentul. Luați măsuri să-i aduceți pe colegii noștri de la PDL și din Coaliție în sală pentru a avea voturi pentru legile organice.

Nu modificați dumneavoastră regula în timpul jocului!

Iar dacă insistați să încălcați regulamentul, vom părăsi sala, dumneavoastră rămâneți fără cvorum.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Eugen Bejinariu.

Domnule deputat Duvăz, vă rog.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Stimate domnule Toader,

În situația în care nu era o ordine de zi prestabilită și votată, de ce ați cerut un vot pentru inversarea ordinii de zi?

Deci, domnule Toader, este clar că dumneavoastră ați încercat să schimbați ordinea de zi, și dacă vreți s-o faceți, trebuia să cereți o pauză de consultări, să convocați Comitetul ordinii de zi.

Dacă nu, constatând că nu aveți vot organic, deci, nu aveți cvorum, înseamnă să distrugeți această ședință de vot final. Pentru că acest tip de insistențe sunt nepotrivite și neproductive pentru dezbaterile noastre.

Regret că trebuie să vă spun asta, cu toată considerația pe care v-o port, și știți că o port.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

O singură precizare am să fac.

La propunerea făcută de către domnul Mircea Toader - domnule Toader, vă rog să mă urmăriți - propunerea făcută de către domnul Mircea Toader a întrunit numărul de voturi majoritar. Dumneavoastră, chiar dacă v-ați opus, ați votat, prin aceasta v-ați manifestat opinia, punctul de vedere. În consecință, suntem în posesia unei propuneri adoptate.

În consecință, nu am altă variantă decât să continui să vă supun atenției dumneavoastră, pentru votul final, legile ordinare.

În consecință, poziția ...

Domnul Mircea Dușa, domnul deputat Mircea Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Eu vă tot laud, că sper că odată o să respectați regulamentul. Am aprobat azi-dimineață ordinea de zi pentru astăzi? În finalul ordinii de zi, întotdeauna se află proiectele de legi care sunt la vot final. De regulă, se adaugă ce se mai dezbate în ziua aceea.

Îmi confirmați că s-a aprobat ordinea de zi azi dimineață? Conducea doamna președinte Roberta Anastase.

Nu-mi confirmați. Deci, nu vreți să respectați regulamentul.

În consecință, Grupul parlamentar al PSD părăsește sala.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat,

Sunteți lider al grupului parlamentar și vă reamintesc că ordinea de zi se aprobă de către liderii grupurilor parlamentare, iar această ordine nu a cuprins niciodată și ordinea votului final.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Ordinea de zi s-a aprobat în plen, azi-dimineață, prin votul plenului, și nu altfel. Luați stenograma și convingeți-vă! Azi ați mers din prostie în prostie: ați aprobat să dezbatem o oră la un articol, la Legea privind asistența socială, acum inventați alte proceduri și alte reguli.

Vă rog să vedeți că o să rămâneți și fără cvorum de ședință.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vă reamintesc că niciodată nu se aprobă ordinea sau lista cu proiectele de legi supuse votului final.

Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, vă rog.

 
   

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Înțeleg că rămâne cum am stabilit, da? Deci, părăsim sala!

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal vă anunță că, din cauza nerespectării ordinii de zi, stabilite inițial și votate, părăsim sala.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Nu cred că acesta este gestul cel corect, dar, sigur, aveți libertatea să faceți și acest gest.

Pe procedură, domnule coleg, vă rog.

 
   

Domnul Octavian-Marius Popa:

Da, domnule vicepreședinte,

Vreau să vă anunț, pe procedură, că ați rostit un neadevăr, spunând că am votat. Unii dintre noi nu au votat, pentru că ceea ce ați supus dumneavoastră votului, modificarea ordinii de zi, nu era regulamentar.

Și vă cer în final să verificați și cvorumul.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnul Mircea Toader, pe procedură, vă rog.

 
   

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Stimați colegi de la PSD și PNL, care părăsiți sala, aveam de gând să supunem la vot Legea cu câinii. Probabil că vă este rușine ca să hotărâți ce fac câinii și ați preferat să plecați.

Dar, până atunci, fiindcă ați hotărât să plecați, vă rog să faceți apel nominal, să vedem cine este în sală.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Doamna deputat Aura Vasile, procedură.

 
   

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule Toader,

Vreau să vă spun următorul lucru: nu demult, atunci când se vorbea de copiii de 2 - 3 ani cu dizabilități, cărora Guvernul Boc le dă "marea" indemnizație de 42 lei/lună, dumneavoastră i-ați asimilat cu câinii comunitari, probabil gândind că eutanasiați și pe copii, și pe câini.

În acest moment, domnule deputat, în loc să recunoașteți că nu sunteți în stare să vă adunați numărul suficient de parlamentari, pentru a putea să adoptați legile organice, care nu au mai fost votate de câteva săptămâni bune, dumneavoastră invocați problema cu câinii comunitari?! (Vociferări.)

Domnule deputat, că nu sunteți onești asta știm, dar ca să acuzați cu astfel de lucruri, cred că este mai mult decât neelegant.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, doamna Aura Vasile, pentru eleganța dumneavoastră.

Stimați colegi, înainte de a continua votul, dați-mi voie să vă reamintesc situația votului la raportul Comisiei pentru învățământ, referitor la reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, găsită la poziția 3 din ordinea de zi. 135 de voturi pentru, 89 împotrivă, 12 voturi abțineri.

În consecință, raportul a fost adoptat așa cum s-a solicitat.

La pagina 21, stimați colegi, sunt inserate... Am înțeles că Grupul PSD a...

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Eu am rămas!

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Vreți să adresați puterii? Vă rog să vă adresați puterii!

 
     

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

De la ce poziție este?

 
   

Domnul Ioan Oltean:

De la poziția 64, doamna Aura Vasile, vă rog să vă introduceți cartela în aparatul de vot și să urmăriți cu atenție.

Domnilor colegi, domnule Toader, aveți o solicitare expresă privind apelul nominal, domnule Toader?

Domnilor colegi, dacă se solicită apel nominal, vă rog să îl facem. Rog secretarul de ședință, pe domnul Pardău, să citească catalogul clasei.

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Pardău:

Adomniței Cristian Mihai - absent
Albu Gheorghe - prezent
Alecu Valeriu - prezent
Almăjanu Marin - absent
Amet Aledin - prezent
Ana Gheorghe - absent
Anastase Roberta Alma - prezentă
Andon Sergiu - absent
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Florin Serghei - prezent
Antal István - prezent
Antochi Gheorghe - absent
Apostolache Mihai Cristian - prezent
Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
Arion Viorel - prezent
Atanasiu Teodor - absent
Avram Marian - prezent
Axenie Carmen - prezentă
Balan Ioan - prezent
Balcan Viorel - prezent
Banu Mihai - prezent
Barbu Sulfina - prezentă
Barna Maria Eugenia - prezentă
Bădălan Eugen - prezent
Bădulescu Adrian - prezent
Bănicioiu Nicolae - absent
Bărbulescu Daniel-Ionuț - prezent
Bejinariu Eugen - absent
Berci Vasile - absent
Béres Ștefan Vasile - prezent
Blaga Iosif Veniamin - prezent
Bleotu Vasile - absent
Boabeș Dumitru - absent
Bobeș Marin - absent
Bode Lucian Nicolae - prezent
Boghicevici Claudia - prezentă
Boiangiu Victor - prezent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - prezent
Bordeianu Dan - absent
Bostan Emil - prezent
Bot Octavian - absent
Botiș Ioan-Nelu - prezent
Boureanu Cristian Alexandru - prezent
Brătianu Matei Radu - absent
Brînză William Gabriel - prezent
Buciuta Ștefan - prezent
Bud Nicolae - prezent
Buda Daniel - prezent
Buda Viorel-Vasile - absent
Budurescu Daniel-Stamate - absent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
Buican Cristian - absent
Burcău Doina - absentă
Burlacu Cristian-Ion - prezent
Burnei Ion - absent
Buta Sorin Gheorghe - prezent
Calimente Mihăiță - absent
Canacheu Costică - prezent
Cantaragiu Bogdan - prezent
Cazan Mircea Vasile - absent
Călian Petru - prezent
Călin Ion - absent
Cărare Viorel - prezent
Câmpeanu Mariana - absentă
Chircu Doinița-Mariana - prezentă
Chirilă Constantin - prezent
Chiriță Dumitru - absent
Chisăliță Ioan Narcis - absent
Chițoiu Daniel - absent
Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
Cindrea Ioan - absent
Ciobanu Gheorghe - prezent
Ciocan Gheorghe - absent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - absent
Ciuhodaru Tudor - prezent
Coclici Radu Eugeniu - absent
Coroamă Gheorghe - prezent
Covaci Dorel - absent
Cristea Victor - absent
Cristian Horia - absent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - prezent
Dascălu Constantin - prezent
Derzsi Ákos - prezent
Dobre Ciprian Minodor - absentă
Dobre Cristina Elena - prezentă
Dobre Victor Paul - absent
Dolineaschi Andrei - absent
Donțu Mihai-Aurel - absent
Dragomir Gheorghe - absent
Drăghici Mircea-Gheorghe - absent
Drăghici Sonia-Maria - absentă
Drăgulescu Iosif Ștefan - prezent
Dugulescu Marius Cristinel - prezent
Dumitrache Ileana Cristina - absentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - absent
Dumitrică George Ionuț - absent
Dumitru Georgică - prezent
Dumitru Ion - absent
Dușa Mircea - absent
Edler András György - prezent
Erdei Dolóczki István - prezent
Farago Petru - prezent
Farkas Anna-Lili - prezentă
Fenechiu Relu - absent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Damian - absent
Florescu Adrian - prezent
Fuia Stelian - prezent
Gabor Gheorghe - absent
Ganț Ovidiu Victor - prezent
Gavrilescu Grațiela Leocadia - absentă
Geantă Florian Daniel - prezent
Georgescu Filip - absent
Gerea Andrei Dominic - absent
Gheorghe Tinel - prezent
Gherasim Vasile - prezent
Ghiță Cornel - prezent
Ghiță-Eftemie Stelian - prezent
Ghiveciu Marian - absent
Giurgiu Mircia - prezent
Gliga Vasile Ghiorghe - absent
Göndör Marius-Sorin - prezent
Gorghiu Alina-Ștefania - absentă
Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
Grama Horia - absent
Grosaru Mircea - prezent
Gurzău Adrian - prezent
Gust Băloșin Florentin - absent
Hogea Gheorghe - prezent
Holban Titi - absent
Holdiș Ioan - prezent
Horj Pavel - absent
Hrebenciuc Viorel - absent
Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
Iacob Strugaru Stelică - prezent
Ialomițianu Gheorghe - prezent
Iancu Iulian - absent
Ibram Iusein - prezent
Iftime Dragoș-Adrian - prezent
Ignat Miron - prezent
Ionescu George - prezent
Iordache Florin - absent
Iordache Luminița - prezentă
Iorguș Zanfir - prezent
Irimescu Mircea - absent
Itu Cornel - absent
Jipa Florina Ruxandra - absentă
Jolța Nicolae - absent
Kelemen Atilla Béla-László - prezent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Károly - prezent
Korodi Attila - prezent
Kötö Iosif - prezent
Leșe Doru Brașoan - prezent
Liga Dănuț - prezent
Longher Ghervazen - prezent
Lubanovici Mircea - prezent
Luca Ciprian-Florin - absent
Lup Silvestru Mircea - absent
Lupu Mihai - absent
Macaleți Costică - absent
Manda Iulian Claudiu - absent
Manolescu Oana - absentă
Marian Dan Mihai - prezent
Marin Mircea - prezent
Marinescu Antonella - absentă
Martin Eduard-Stelian - absent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - absent
Mazilu Constantin - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Militaru Constantin Severus - prezent
Mircovici Niculae - prezent
Mitrea Manuela - absentă
Mocanu Adrian - absent
Mocanu Vasile - absent
Mocioalcă Ion - absent
Moldovan Carmen Ileana - absentă
Moldovan Emil Radu - absentă
Morega Dan Ilie - prezent
Motreanu Dan-Ștefan - absent
Movilă Petru - prezent
Munteanu Ioan - prezent
Mustea-Șerban Răzvan - prezent
Nassar Rodica - absentă
Năstase Adrian - absent
Neacșu Marian - absent
Nechifor Cătălin-Ioan - absent
Neculai Marius - prezent
Negoiță Robert Sorin - absent
Negruț Clement - prezent
Nica Dan - absent
Nica Nicolae-Ciprian - absent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
Nistor Laurențiu - absent
Niță Constantin - absent
Nițu Adrian Henorel - prezent
Nosa Iuliu - absent
Novac Cornelia Brîndușa - prezentă
Oajdea Daniel Vasile - absent
Olar Corneliu - prezent
Olosz Gergely - absent
Oltean Ioan - prezent
Oprea Gabriel - prezent
Oprișcan Mihai Doru - prezent
Orban Ludovic - absent
Pál Árpád - prezent
Palașcă Viorel - absent
Palăr Ionel - absent
Paleologu Theodor - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Pandele Sorin Andi - prezent
Panțîru Tudor - absent
Pardău Dumitru - prezent
Păduraru Nicușor - prezent
Păsat Dan - prezent
Păun Nicolae - prezent
Pâslaru Florin-Costin - absent
Petö Csilla-Mária - prezentă
Petrescu Cristian - prezent
Petrescu Petre - absent
Pieptea Cornel - absent
Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent
Plăiașu Gabriel - absent
Pocora Cristina-Ancuța - absentă
Ponta Victor-Viorel - absent
Pop Georgian - absent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - absent
Popa Octavian-Marius - absent
Popeangă Vasile - absent
Popescu Adrian - prezent
Popescu Cosmin Mihai - prezent
Popescu Dan-Mircea - absent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
Popov Dușan - prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
Postolachi Florin - prezent
Potor Călin - absent
Preda Cezar-Florin - prezent
Prigoană Vasile-Silviu - prezent
Radan Mihai - prezent
Rădulescu Adrian - prezent
Rățoi Neculai - absent
Rebenciuc Neculai - prezent
Resmeriță Cornel-Cristian - absent
Riviș-Tipei Lucian - prezent
Rizea Cristian - absent
Rogin Marius - prezent
Roman Gheorghe - prezent
Roman Ioan Sorin - absent
Roșca Lucreția - absentă
Rusu Valentin - prezent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Săftoiu Ana Adriana - absentă
Săniuță Marian-Florian - prezent
Săpunaru Nini - absent
Sârbu Marian - prezent
Scutaru Adrian George - absent
Seremi Ștefan - prezent
Seres Dénes - prezent

Oajdea este absent. Dacă erați atentă... Cel puțin la primul apel este absent. (Îi răspunde doamnei deputat Aurelia Vasile.)

Socaciu Victor - absent
Solomon Adrian - absent
Soporan Vasile Filip - prezent
Spînu Teodor-Marius - prezent
Stan Ioan - absent
Stan Ion - absent
Stan Nicolae - absent
Stanciu Anghel - absent
Stavrositu Maria - prezentă
Steriu Valeriu-Andrei - prezent
Stoica Mihaela - absentă
Stragea Sorin Constantin - absent
Stroe Ionuț-Marian - absent
Stroe Mihai - prezent
Stroe Radu - absent
Stroian Toader - prezent
Surpățeanu Mihai - prezent
Surupăceanu Mugurel - absent
Șandru Mihaela Ioana - prezentă
Ștefan Viorel - absent
Știrbeț Cornel - prezent
Știrbu Gigel-Sorinel - absent
Tabără Valeriu - absent
Tabugan Ion - prezent
Taloș Gheorghe-Mirel - absent
Tărâță Culiță - prezent
Tătaru Florin - absent
Teodorescu Horia - absent
Tița-Nicolescu Gabriel - prezent
Tîlvăr Angel - absent
Toader Mircea-Nicu - prezent
Trandafir Teodora Virginia - absentă
Trășculescu Alin Silviu - prezent
Tudose Mihai - absent
Turcan Raluca - prezentă
Tușa Adriana Diana - absentă
Țaga Claudiu - prezent
Țintean Ioan - absent
Țîmpău Radu Bogdan - absent
Țurcanu Florin - absent
Țurea Răzvan - prezent
Udrea Elena Gabriela - absentă
Uioreanu Horea-Dorin - absent
Uricec Eugen Constantin - prezent
Vainer Aurel - prezent
Varga Attila - prezent
Varga Lucia-Ana - absent
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilică Radu Costin - absent
Vișan Gelu - prezent
Vîlcu Samoil - prezent
Vladu Iulian - prezent
Vlase Petru Gabriel - absent
Vlădoiu Aurel - absent
Voicu Mădălin-Ștefan - absent
Voicu Mihai Alexandru - absent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent
Vreme Valerian - prezent
Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent
Zătreanu Dan-Radu - prezent

Vasile Aurelia - absentă. Nu, că părăsește sala.

Zgonea Valeriu Ștefan - absent
Zisopol Dragoș Gabriel - prezent
Zoicaș Gheorghe - prezent

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În urma apelului nominal, în sală sunt 171 de colegi, doamna Aura Vasile vrea să părăsească sala, deci rămân în sală 170.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi, în situația aceasta suntem în cvorum. Vă rog să ocupați locurile în sala de ședință.

Continuăm votul nostru. Îi rog pe cei care nu sunt parlamentari să părăsească sala de ședință.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule secretar de stat, vă rog să vă ocupați locul la prezidiu.

Domnilor colegi, continuăm ședința noastră de vot final.

La poziția 64 din ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Lege ordinară.

Guvernul este inițiator, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă rog să votați.

 
   

Domnilor colegi, vă rog să observați, sunt prezenți în sală 161. În lipsă de cvorum, suspend ședința de astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,10.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 3 decembrie 2023, 15:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro