Viorel Hrebenciuc
Viorel Hrebenciuc
Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.144/09-12-2011

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2022
05-12-2022 (comună)
05-12-2022
28-11-2022 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 29-11-2011 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2011

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.57 Viorel Hrebenciuc - despre "Dreptul fundamental la asistență socială";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

"Dreptul fundamental la asistență socială"

Prin articolele 47, 49 și 50, Constituția României prevede explicit dreptul la beneficii sociale. În articolul 34, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede și ea dreptul la asistență socială, definind cadrul politicii sociale europeane. În afară de acestea, România și-a asumat un număr de alte documente europene care conțin prevederi clare și explicite cu privire la asistența socială, ca modalitate de exprimare a solidarității și de reducere a sărăciei și excluziunii sociale, în temeiul unui principiu însușit la nivelul Uniunii Europene - și anume că statul are o responsabilitate directă în combaterea sărăciei, responsabilitate pe care și-o exercită fie direct și uniform, fie respectând principiul subsidiarității. Cu toate acestea, în discursul public promovat în special de adepții neoconservatorismului de "împrumut" de la noi, termenii de asistență socială / asistat social au primit conotații negative și profund ne-europene, inducându-se ideea că beneficiarii asistenței sociale reprezintă un capitol de cheltuieli cvasi-inutile, un gen de "pomană" acordată fie din motive electorale de guvernările precedente, fie din bunăvoința guvernanților actuali, lucru care reprezintă, în primul rând, un atac la demnitatea beneficiarilor asistenței sociale. Cifrele vehiculate - adeseori exagerate, alteori de-a dreptul aberante - au introdus și mai multă confuzie: uneori sunt 13 milioane de asistați, alteori 11 sau 8, în funcție de contextul dezbaterii. Pe fond, acest tip de discurs a fost conceput ca o argumentație în sprijinul proiectului legii asistenței sociale, pe care Executivul și-l dorește asumat într-un termen cât mai scurt, fără o evaluare prealabilă a impactului la nivelul societății românești. Principalul scop ale acestui proiect nu este reprezentat atât de necesitatea reducerii costurilor de administrare (care oricum erau de 1,29% din totalul cheltuielilor, comparativ cu media europeană de 3%) sau de încurajarea beneficiarilor de a intra pe piața muncii - scopul este reducerea cheltuielilor sociale cu 0,8% din PIB până în 2013, în condițiile în care aceste cheltuieli sunt și așa aproape la jumătatea mediei din Uniunea Europeană (2,8%, față de 5,4%). De menționat că restrângerea prestaților sociale vine după ce Guvernul a redus anterior cu 15% valoarea respectivelor ajutoare, fapt care a agravat și mai mult adâncirea sărăciei, practic printr-o decizie politică de realocare a resurselor. Sub aspectul formalizării unor modificări de ordin tehnic relativ corecte și bune - cuprinse în proiectul legii asistenței sociale - opțiunea politică de raportare la problematica socială și resursele alocate pentru aceasta sunt inacceptabile. Spre exemplu, se reduce numărul alocațiilor și ajutoarelor specifice destinate diferitelor tipuri de probleme sociale și se plafonează absolut arbitrar suma pe care o familie o poate accesa prin programele de asistență socială. Plafonul nu se raportează la niciun indicator social recunoscut de sărăcie, beneficiarilor impunându-li-se practic să fie și să rămână săraci, printr-o astfel de viziune guvernanții părăsind definitiv cadrele politicii sociale practicate la nivelul Uniunii Europene.

De aceea, se poate spune că modificările aduse în sistemul asistenței sociale nu-l va ameliora, ci va îndepărta și mai mult perspectiva incluziunii sociale, adâncind rata sărăciei și refuzând drepturi fundamentale cetățenilor români.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 7 decembrie 2022, 17:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro