Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 9 februarie 2012

		Şedinţa a început la ora 11,30. Lucrările au fost conduse de domnul senator Vasile Blaga, preşedintele Senatului, asistat de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului şi de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte şi doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. *
		Domnul Vasile Blaga: Domnule candidat pentru funcţia de prim-ministru, Domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor şi să vă anunţ că dintr-un total de 463 de senatori şi deputaţi, până la această oră şi-au înregistrat prezenţa un număr de 237, fiind absenţi 226. Cvorumul pentru desfăşurarea lucrărilor este îndeplinit: 232 de parlamentari. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, v-au fost distribuite. În proiectul ordinii de zi, avem la primul punct prezentarea programului şi a listei guvernului, de către domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru; la punctul 2 dezbateri asupra programului şi listei guvernului; la punctul 3 votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului şi întregii liste prezentate pentru guvern. Întreb dacă sunt obiecţii la proiectul ordin de zi? Nu sunt. Cine este de acord cu acest proiect al ordinii de zi? Voturi pentru? Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi proiectul ordinii de zi a fost aprobat. Supun votului dumneavoastră programul de lucru, din acest moment, până când vom încheia lucrările şi vom aborda toate cele trei puncte de pe ordinea de zi. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Şi programul de lucru a fost aprobat.
		Vă rog să-mi îngăduiţi să reamintesc faptul că, potrivit art.103 alin.(3) din Constituţia României, "programul şi lista guvernului se dezbat de Senat şi camera Deputaţilor în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor", 232 de parlamentari. Vreau să vă informez că au fost respectate prevederile constituţionale şi regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor a cererii de acordare a încrederii, a programului şi listei Guvernului. Astfel, în cursul zilei de miercuri, 8 februarie, a fost primită scrisoarea domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţită de programul şi lista Guvernului, în vederea dezbaterii şi acordării votului de încredere. În temeiul şi cu respectarea prevederilor art.72 din Regulamentul şedinţelor comune, Birourile permanente comune au stabilit programul de desfăşurare a audierilor, în cadrul şedinţelor comune ale comisiilor permanente de specialitate, precum şi data şedinţei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru prezentarea programului, a listei Guvernului, dezbateri asupra acestora şi, desigur, votul Parlamentului privind acordarea încrederii noului Guvern. Avizele comisiilor permanente sau procesele-verbale întocmite de acestea referitoare la audierea candidaţilor pentru funcţia de ministru v-au fost distribuite. Potrivit art.72 ultimul alineat din Regulamentul şedinţelor comune, avizele şi procesele-verbale au fost trimise candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru. Cele două Camere ale Parlamentului iau act de acest lucru şi urmează să constate că nu este un impediment pentru continuarea lucrărilor, având în vedere faptul că dispoziţiile regulamentare referitoare la cvorum şi majoritatea necesară adoptării unor hotărâri de către Camerele reunite trebuie înţelese ca mijloace procedurale minimale de protecţie, în scopul respectării drepturilor tuturor membrilor Camerelor, şi nu ca instrumente de împiedicare a funcţionării Camerelor Parlamentului. Având în vedere acest lucru, o să supun votului dumneavoastră continuarea procedurii de desfăşurare a şedinţei comune de acordare a votului de încredere asupra programului şi listei, nu înainte de a vă întreba dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră atunci continuarea procedurii de desfăşurare a şedinţelor comune. Voturi pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi a fost votată de către dumneavoastră această procedură de continuare a şedinţei. Înainte de a începe dezbaterile, vă prezint propunerile Birourilor permanente comune privind timpul maxim alocat pentru prezentarea programului şi a listei Guvernului şi pentru participarea grupurilor parlamentare la dezbateri. Candidatul propus pentru funcţia de prim-ministru are la dispoziţie 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor. Grupurile parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor au alocat timpul corespunzător numărului de membri, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar. Este procedura obişnuită. Senatorilor şi deputaţilor independenţi li se alocă 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, cu posibilitatea cumulării pentru o singură intervenţie, astfel încât totalul minutelor alocate pentru grupurile parlamentare, senatori şi deputaţi independenţi, se prezintă astfel: Partidul Democrat Liberal - 56 minute; PSD - 44 minute; PNL - 28 minute; UDMR - 10 minute; Grupurile parlamentare progresiste - 11 minute; minorităţile naţionale - 6 minute; senatorii şi deputaţii independenţi, fără apartenenţă la grupuri - 3 minute. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră aceste propuneri. Voturi pentru? Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi aceşti timpi au fost aprobaţi. Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretari lista cu numele senatorilor şi deputaţilor înscrişi la cuvânt.
		Vă rog să-mi permiteţi, doamnelor şi domnilor, să-l invit la tribuna Parlamentului pe domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, pentru a prezenta programului şi lista Guvernului. Aveţi cuvântul, domnule candidat.
		Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu: Domnule preşedinte al Senatului, Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, Distinşi membri ai Parlamentului României, Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, Mă prezint astăzi cu bună-credinţă în faţa domniilor voastre, în calitate de premier desemnat, alături de o echipă ministerială nouă, pentru a vă propune un mod de guvernare pragmatic, transparent, onest şi modern, un mod de guvernare în care fiecare cetăţean al României se poate recunoaşte, un mod de guvernare pe care fiecare cetăţean al României îl merită. Nu am venit să vă spun că sunt profesor universitar şi istoric, că am fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, că am fost ministru al afacerilor externe, că am fost coordonator adjunct al Iniţiativei de Cooperare în Europa de Sud-Est, că am fost emisar regional al Pactului de stabilitate în Europa de Sud-Est, că am fost director al Serviciului de Informaţii Externe. Cred cu tărie că toate aceste ipostaze, toate aceste poziţii de demnitate naţională şi internaţională m-au pregătit ca să-mi asum această poziţie, mi-au întărit puterea de muncă şi capacitatea de a funcţiona într-o echipă. Nu vin în faţa dumneavoastră în vremuri grele să vă fac promisiuni nerealiste. Nu va începe de mâine o epocă de prosperitate. Către ea avem un lung drum de parcurs. Prudenţa şi responsabilitatea sunt principiile de guvernare în anul 2012. Obiectivul nostru este să consolidăm toate semnele bune ale măsurilor şi reformelor realizate şi să le concretizăm în beneficiul cetăţenilor; să convertim creşterea economică, din limbajul sec al cifrelor, în vieţile oamenilor. Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, Primul mare obiectiv al noului Guvern este consolidarea stabilităţii economice. Vom respecta, în continuare, angajamentele pe care le-am asumat cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Ca elemente ale politicii fiscal-bugetare avem în vedere menţinerea deficitului bugetar în limita de 3% din produsul intern brut în anul 2012, adoptarea unor politici salariale responsabile în sectorul public, înlocuirea treptată a subvenţiilor de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea Uniunii Europene, şi introducerea unui nou Regulament al Uniunii Europene, ce va permite reducerea temporară a cotei de cofinanţare cu 10 puncte procentuale, precum şi asigurarea unui nivel de 4 procente din produsul intern brut în anul 2012, al cheltuielilor de capital corespunzător investiţiilor cofinanţate din fonduri ale Uniunii Europene, inclusiv din împrumuturi externe. De asemenea, ne propunem să insistăm pe continuarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale şi pe eficientizarea colectării veniturilor. Nu în ultimul rând, tot la acest capitol trebuie să menţionez preocuparea acestui Guvern pentru majorarea prudentă a salariilor din sectorul public şi a pensiilor, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru. Guvernul are în plan stimularea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă prin impulsionarea investiţiilor, printre altele, prin absorbţia fondurilor europene. Guvernul îşi propune creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene cu obiectivul atingerii unui nivel de circa 20% la finele acestui an, prin atragerea a 6 miliarde de euro din fonduri europene. În paralel cu menţinerea atractivităţii investiţionale a României, în condiţiile reducerii semnificative a fluxurilor investiţionale globale ca urmare a crizei, Guvernul îşi propune să încurajeze investiţiile româneşti, pentru valorificarea unor pieţe din afara spaţiului comunitar, şi să continue restructurarea economiei de stat, şi să întărească parteneriatul cu mediul privat. Guvernul îşi propune, totodată, să asigure condiţiile favorabile continuării procesului de convergenţă economică cu toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, cu menţinerea - de principiu - a obiectivului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015, adaptat la realităţile economico-financiare. Pentru aceasta, suntem conştienţi că trebuie redus decalajul de competitivitate al economiei româneşti, în raport cu media europeană. Ca direcţii de acţiune, ne propunem finalizarea dezbaterilor publice şi adoptarea strategiei naţionale de competitivitate "România 2020", simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ, diminuarea, în continuare, a poverii administrative, fiscale şi a parafiscalităţii, pentru mediul de afaceri, continuarea programelor pentru facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare. De asemenea, un alt obiectiv al Guvernului este completarea cadrului legislativ în materie de concurenţă, prin adoptarea unei noi legi a concurenţei neloiale şi a unor măsuri privind deschiderea spre concurenţă a unor domenii economice caracterizate de monopoluri legale sau de structuri de monopol. Cel de-al doilea obiectiv major al noului Guvern, stimaţi membri ai Parlamentului, este asigurarea stabilităţii politice, prin reinstaurarea respectului şi a recunoaşterii reciproce a partidelor politice. Trebuie să redăm cetăţenilor încredere în funcţionarea democratică a statului român. Cea mai mare garanţie pe care credem c-o putem oferi în acest sens este asigurarea legalităţii şi a constituţionalităţii alegerilor în termen. Alegerile sunt pentru toţi, şi, de aceea, mă bazez în acest demers pe cooperarea cu opoziţia politică. Întreaga clasă politică are de câştigat dacă neîncrederea în partidele politice va fi depăşită şi cetăţenii se vor prezenta la vot în număr cât mai mare. Clasa politică are nevoie de legitimitate, iar România are nevoie de cetăţeni responsabili şi activi. În acest sens, o mare parte dintre eforturile mele se vor îndrepta spre relansarea dialogului transpartinic, mai ales atunci când vom avea în faţă subiecte de interes naţional, mecanismul de cooperare şi verificare, aderarea la spaţiul Schengen sau tratatul pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţă în Uniunea Economică şi Monetară. Chiar dacă de multe ori este mai eficient pentru un guvern să-şi atingă obiectivele urmărind drumul cel mai scurt, acest Guvern nu va pierde din vedere consultarea cu partenerii de dialog social şi organizaţiile societăţii civile. Este mai sănătos, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, atât pentru Guvern, cât şi pentru societate, ca proiectele şi deciziile care afectează toţi cetăţenii să fie dezbătute şi negociate. Eradicarea marii corupţii constituie un alt element central al mandatului acestui Guvern. Cu atât mai mult, în condiţiile crizei economice, lipsa de transparenţă şi marea corupţie văduvesc statul, şi deci toţi cetăţenii statului, de resursele vitale în ameliorarea vieţii. DNA şi ANI vor continua să fie pilonii principali ai luptei împotriva corupţiei. Aceste două instituţii au nevoie, în opinia noastră, de stabilitate legislativă şi instituţională. În continuare, Guvernul va urma liniile directoare trasate de mecanismul de cooperare şi verificare, în cadrul căruia Comisia Europeană a avut deja două rapoarte preponderent pozitive în 2011, raportul făcut public în cursul zilei de ieri fiind şi el în ansamblu pozitiv pentru România. Astfel, pe lângă eradicarea marii corupţii, direcţiile de acţiune ale Guvernului în domeniul justiţiei vor fi cele legate de scurtarea duratei proceselor judiciare, simplificarea procedurii de judecată, creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor, creşterea gradului de previzibilitate a actului justiţiei şi prevenirea criminalităţii, în colaborare cu statele membre ale Uniunii Europene. Pe plan extern România va urmări liniile de politică externă deja consacrate, cu accent pe asigurarea unei voci puternice a României în Uniunea Europeană şi consolidarea parteneriatelor sale strategice, eliminarea restricţiilor accesului forţei de muncă pe pieţele din unele state membre ale Uniunii Europene, accelerarea procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, pentru a permite accesul dezirabil, până la finalul anului 2012. În ceea ce priveşte domeniul afacerilor europene, Guvernul îşi va asuma promovarea, în raport cu partenerii europeni, a progreselor înregistrate în cadrul MCV, semnarea şi ratificarea Tratatului pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţă în Uniunea Economică şi Monetară. Distinşi membri ai Parlamentului României, Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, Vă solicit astăzi votul de încredere dumneavoastră, şi prin dumneavoastră, fiecărui cetăţean al acestei ţări. România este a noastră şi poate fi schimbată de fiecare dintre noi. O naţiune este, de fapt, expresia unei mari solidarităţi. Mă bazez pe buna-credinţă a cetăţenilor acestei ţări, care n-au întors spatele, care n-au refuzat, care nu s-au văitat şi nu au fost descurajaţi. Mă bazez, de asemenea, pe un lucru pe care abia urmează să vi-l fac cunoscut, pe calitatea şi pe voinţa echipei pe care am plăcerea să o conduc. Esenţa regimului de lucru al acestei guvernări pe care v-o propun este dialogul, dialogul cu opoziţia, pentru că fără opoziţie ideile bune se nasc mai rar şi trăiesc mai greu; dialogul cu societatea, pentru că într-o democraţie societatea nu poate fi izolată, pe când un guvern poate să fie izolat; dialogul cu Parlamentul, pentru că în Parlament se iau deciziile care îi implică pe toţi cetăţenii. Îmi doresc ca partenerii acestui Executiv să fie deopotrivă puterea şi opoziţia, fiecare cu rolul său bine definit în viaţa politică. În egală măsură, îmi doresc respectarea rolului constituţional al instituţiilor esenţiale ale statului: Parlamentul, cu rolul său de principal legiuitor, şi Guvernul, cu rolul său executiv. Aceasta înţelege Guvernul pe care îl propun prin democraţia încrederii. Poate că nu vor fi întotdeauna numai veşti bune, poate că nu vom fi întotdeauna de acord unii cu alţii, dar vom fi întotdeauna faţă în faţă, cu argumentele la vedere şi cu soluţiile îndreptate către oameni. Dezbaterea civilizată, politeţea nu sunt semne de slăbiciune. Experienţa în diplomaţie m-a învăţat că nu există armă mai puternică decât dialogul. Distinşi membri ai Parlamentul României, Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, Îmi doresc, la fel ca dumneavoastră, o ţară în care copiii noştri să aibă încredere şi de care să fie mândri. Vă mulţumesc. (Aplauze puternice.) Domnule preşedinte al Senatului, Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, Distinşi membri ai Parlamentului României, vă rog să-mi îngăduiţi să vă prezint lista propusă pentru membrii Guvernului pe care urmează să-i votaţi astăzi. În calitate de viceprim-ministru, domnul Markó Béla. (Aplauze.) Ministrul administraţiei şi al internelor, domnul Gabriel Berca. (Aplauze.) Ministrul finanţelor publice, domnul Bogdan Alexandru Drăgoi. (Aplauze.) Ministrul economiei, comerţului şi al mediului de afaceri, domnul Lucian Nicolae Bode. (Aplauze.) Ministrul afacerilor externe, domnul Cristian Diaconescu. (Aplauze.) Ministrul transporturilor şi infrastructurii, domnul Alexandru Nazare. (Aplauze.) Ministrul mediului şi pădurilor, domnul László Borbély. (Aplauze.) Ministrul dezvoltării regionale şi turismului, domnul Cristian Petrescu. (Aplauze.) Ministrul apărării naţionale, domnul Gabriel Oprea. (Aplauze.) Ministrul culturii şi patrimoniului naţional, domnul Kelemen Hunor. (Aplauze.) Ministrul justiţiei, domnul Cătălin Marian Predoiu, căruia ţin să-i mulţumesc pentru modul în care a asigurat interimatul pentru funcţia de prim-ministru. Mulţumesc, domnule ministru. (Aplauze.) Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, domnul Şerban Răzvan Mustea. (Aplauze.) Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, doamna Claudia Boghicevici. (Aplauze.) Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, domnul Cătălin Ovidiu Baba. (Aplauze.) Ministrul sănătăţii, domnul Ladislau Ritli. (Aplauze.) Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Stelian Fuia. (Aplauze.) Ministrul afacerilor europene, domnul Leonard Orban. (Aplauze.) Închei, cu o rugăminte personală, uitaţi-vă la cât de tineri sunt marea majoritate. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Vasile Blaga: Mulţumesc, domnule prim-ministru desemnat.
		Începem dezbaterile. Dau cuvântul domnului deputat Sever Voinescu, din partea Partidului Democrat Liberal. Se pregăteşte domnul deputat Victor Ponta, preşedintele Partidului Social Democrat.
		Domnul Sever Voinescu-Cotoi: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor viitori miniştri, Doamnelor şi domnilor colegi, Voi fi foarte scurt, pentru că, după părerea mea şi după părerea celor mai mulţi dintre colegii mei din PDL, a venit vremea faptelor şi vremea vorbelor a cam trecut. Prin urmare, nu mai este vremea discursurilor flamboaiante, a discursurilor bombastice şi incendiare. Aşa că nu voi abuza de adjective, nu voi vitupera, ci voi puncta doar câteva lucruri care cred că trebuie spuse în acest context politic. Partidul Democrat Liberal a înţeles că societatea cere în acest moment o schimbare şi a înţeles că societatea cere în acest moment inaugurarea unui nou mod de a fi în politică. Şi a înţeles, în acelaşi timp, să-şi împrospăteze expresia guvernamentală. Toţi miniştrii Partidului Democrat Liberal în acest Guvern, condus de un prim-ministru nou sunt figuri politice noi, proaspete şi, în acelaşi timp, sunt oameni cu o solidă expertiză în spate. Practic, de astăzi, doamnelor şi domnilor, începe în România un nou mod de a fi în politică. Cine înţelege asta, bine, cine nu, la fel - bine. Dar suntem ferm convinşi că cetăţenii vor sancţiona sau, dimpotrivă, vor premia la vot pe politicienii care au înţeles exact ceea ce li se cere. Voi spune câteva lucruri despre acest Guvern. Pentru că, doamnelor şi domnilor, mă uit de două zile la televiziunile prietene celor doi lideri ai opoziţiei şi mă minunez. Acest Guvern sau cel puţin partea PDL-istă a acestui Guvern este criticată pentru că e prea tânăr. Dar oare nu asta ne cere societatea? Oare nu asta ne cer oamenii când spun: ne-am săturat de vechile figuri, vrem oameni noi, vrem oameni proaspeţi! Iată, Partidul Democrat Liberal produce oameni noi, produce oameni de o foarte bună calitate politică. Iată, îi oferim! (Aplauze.) Se spune că sunt prea şcoliţi. Trebuie să vă spun că am participat la o emisiune de televiziune în care toată lumea din platou era de acord că anumiţi miniştri din acest Guvern sunt prea tineri şi au prea multe diplome. Trebuie să recunoaşteţi că nici nu poţi răspunde unui asemenea reproş. De asemenea, li se reproşează unora că nu sunt săraci. Ca şi cum sărăcia ar fi o virtute. Dar, până la urmă, ceea ce contează este ceea ce vor putea vedea românii la momentul alegerilor la termen din acest an, că acest Guvern a făcut. Şi eu cred că programul anunţat astăzi de domnul Mihai-Răzvan Ungureanu este exact ceea ce România are nevoie în 2012. Vă puteţi baza pe noi, cei de la PDL, cel puţin, domnule prim-ministru, în aplicarea acestui program. Altfel, aş vrea să salut prezenţa unuia dintre liderii importanţi ai opoziţiei, astăzi, în această sală. Cred că este un moment important şi cred că noi toţi trebuie să-l înţelegem ca pe o deschidere a unei opoziţii care poate a fost prea radicală, în raport cu o putere care a fost poate prea radicală. Eu cred că, atunci când domnul Ponta, care, după cum se ştie, este candidatul de prim-ministru al actualei opoziţii, a spus că va continua, dacă va fi prim-ministru, acordurile cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, a spus, de fapt, a recunoscut, de fapt, că Guvernul Boc a făcut ceea ce trebuie. Şi vreau să-i mulţumesc onest pentru asta, pentru că ştiu că şi Domnia Sa a făcut un efort să treacă de la momentul contestării totale şi furibunde a Fondului Monetar Internaţional şi acordurilor cu Fondul, până la acest moment de înţelepciune şi echilibru. Da, România are nevoie de asta şi ne bucurăm că recunoaşteţi acest lucru. În acelaşi timp, şi noi, cei de la putere, trebuie să admitem că poate nu am fost atât de deschişi pentru dialogul necesar în orice democraţie parlamentară şi vom face, sunt convins, de acum încolo acest efort. Doamnelor şi domnilor, Voi încheia amintindu-vă că, din punct de vedere duhovnicesc, această săptămână se cheamă Săptămâna smereniei. Pentru că duminica trecută, duminica de unde a pornit această săptămână, în duminica aceea, s-a vorbit despre parabola fariseului şi vameşului. Fariseul şi vameşul - ni se spune la Evanghelia după Luca - se rugau. Şi fariseul se ruga aşa: Doamne, îţi mulţumesc că nu sunt rău, precum e vameşul, îţi mulţumesc că nu sunt avar, îţi mulţumesc că nu sunt păcătos. Iar vameşul spunea: Doamne, Dumnezeule, miluieşte-mă pe mine, cu păcatele mele. Şi ne spune Isus Hristos că vameşul este dintre ei doi cel care a plecat curăţit acasă. Prea adesea, prea adesea în politică ne definim în diferenţă cu ceilalţi, într-un mod mult prea radical şi într-un mod care, iată, e dăunător societăţii noastre, pentru că asta este ceea ce ni se arată în ultimii ani din toate sondajele pe care le citim. Le citim toţi, pentru că, doamnelor şi domnilor, toţi - şi noi, şi opoziţia - avem aceleaşi sondaje. Închei prin a ura mult succes Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu, un Guvern de care România are nevoie şi permiteţi-mi şi un gând personal: mi-ar fi plăcut să putem vota acest Guvern ceva mai devreme. Vă mulţumesc mult. Toate cele bune! (Aplauze.)
		Domnul Vasile Blaga: Mulţumesc, domnule deputat. Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Ponta, preşedintele Partidului Social Democrat. Se pregăteşte domnul senator Cseke Attila. Vă rog.
		Domnul Victor-Viorel Ponta: Domnule prim-ministru desemnat Mihai-Răzvan Ungureanu, Domnule preşedinte al Senatului Vasile Blaga, Doamnelor şi domnilor miniştri, senatori şi deputaţi, Vă rog să-mi permiteţi să prezint astăzi, de la tribuna Parlamentului, poziţia politică a Uniunii Social-Liberale faţă de învestirea noului Guvern. O fac din respect pentru instituţia Parlamentului şi cu speranţa neascunsă că lucrurile şi funcţionarea instituţiilor din România pot intra din nou pe o direcţie a normalităţii. Aş vrea de la început să precizez că decizia Uniunii Social-Liberale privind situaţia şi abordarea situaţiei actuale a României o cunoaşteţi şi rămâne neschimbată. Noi am considerat că alegerile anticipate care să dea legitimitate unui nou guvern şi demisia preşedintelui Traian Băsescu sunt soluţiile pentru criza actuală politică, suprapusă peste o criză economică, socială care, sigur, nu priveşte doar România, ci întreaga Europă. Această decizie a noastră, această opţiune politică, sigur, poate fi în dezacord cu ceea ce dumneavoastră aţi decis, dar consider că este obligaţia mea să prezint argumentele pentru asemenea decizie şi, în măsura în care veţi fi de acord să mă ascultaţi, cred că poate fi util pentru ceea ce primul-ministru desemnat, domnul Ungureanu, spunea în discursul Domniei Sale, o revenire treptată la normalitate. Avem obligaţia să spunem şi să vă spun de ce nu votăm pentru învestirea noului Guvern, de ce nu suntem prezenţi astăzi la această dezbatere şi care sunt punctele şi proiectele concrete, clare în care opoziţia va susţine noul Guvern, dacă acesta va primi votul dumneavoastră, al majorităţii. Vă rog, domnule prim-ministru desemnat, o să mă uit, evident, spre sală, dar o să vă rog să ascultaţi aceste propuneri pe care le fac în numele opoziţiei, făcute cu aceeaşi bună-credinţă cu care cred că şi dumneavoastră v-aţi exprimat un pic mai devreme. În acelaşi timp, vreau să spun de la început că-mi doresc, dacă veţi obţine astăzi votul majorităţii parlamentare, să aveţi o guvernare bună, în mod sigur, mai bună decât cea anterioară. Şi o să vă explic la sfârşit de ce cred că acest lucru ar fi în favoarea României şi, implicit, a noastră, a opoziţiei. În primul rând, vreau să exprim satisfacţia noastră, a opoziţiei unite, faţă de schimbarea Guvernului vechi. Demisia premierului Boc şi a fostului Guvern, în ansamblul său, este un lucru bun pentru România, a fost solicitat nu doar de opoziţie, de societatea civilă, de oamenii care s-au aflat în stradă şi a fost un prim pas necesar spre o revenire la ceea ce înseamnă datoria politicului către cei care-l votează. Îl felicit pe domnul Mihai-Răzvan Ungureanu pentru nominalizarea Domniei Sale, dar vreau să-l rog şi să vă rog, domnule prim-ministru desemnat, dincolo de formulele politicoase şi protocolare pe care le înţeleg, să nu continuaţi politica Guvernului Boc. Aveţi un Guvern pe jumătate nou - 8 miniştri din vechiul Cabinet, 8 miniştri noi. Este important, însă, ca schimbarea să nu fie doar de oameni, de faţadă, ci să privească schimbări profunde, exact în punctele în care fostul Guvern a greşit grav. Vreau să înţelegeţi, domnule prim-ministru desemnat, că fostul Guvern a plecat din funcţie având o cotă de încredere de 8% în cadrul populaţiei. Vă rog să înţelegeţi şi sunt convins că aveţi informaţii serioase şi credibile privind starea reală a ţării, să înţelegeţi că sunt lucruri care trebuie schimbate fundamental. Eurostatul publica ieri un raport din care rezulta că aproape 7 milioane de români trăiesc într-o stare gravă, într-o stare gravă de sărăcie. Indignarea şi critica faţă de derapajele democratice există nu doar în cadrul opoziţiei, ci şi clar în cadrul societăţii civile, al mass-media şi al partenerilor noştri internaţionali. Sunt convins, domnule prim-ministru desemnat, că citiţi opiniile exprimate în presa internaţională şi înţelegeţi şi sunteţi conştient că România, sigur, nu se află pe marginea prăpastiei, dar nici un se află într-un port sigur, ci este în continuare una dintre ţările cele mai vulnerabile la ceea ce se va întâmpla în acest an pe plan european. Cred că ne aflăm într-un punct în care discursurile triumfaliste şi optimismul exagerat nu-şi au locul. Mai degrabă, trebuie să le spuneam oamenilor adevărul, trebuie, într-adevăr, prudenţa şi responsabilitatea să fie cuvinte de ordine, dar, mai ales, o guvernare pentru oameni. Una dintre criticile care cred, pe bună dreptate, că a fost adusă fostului Guvern, se referea la faptul că fostul premier, domnul Emil Boc, vorbea în ultimul timp de cifre, produsul intern brut, deficit, CDS, o mulţime de termeni care nu înseamnă nimic pentru românul obişnuit. Şi vreau să vă rog, domnule prim-ministru desemnat, să încercaţi, în programul pe care astăzi l-aţi prezentat şi, mai ales, dacă veţi primi votul majorităţii parlamentare, în guvernarea dumneavoastră, să înţelegeţi că guvernarea nu este pentru cifre, nu este nici pentru instituţii internaţionale. O guvernare a unei ţări democratice este pentru cei care sunt guvernaţi. Şi, dacă-mi permiteţi, în acest cadru serios şi responsabil, să vă reiau o frază folosită în întâlnirea noastră cu delegaţia celor de la FMI: macro România stă foarte bine, viaţa, însă, este micro şi acolo oamenii suferă, acolo oamenii îşi pierd locuri de muncă, acolo oamenii sunt profund nemulţumiţi de direcţia în care merge România şi cred că aceasta trebuie să fie preocuparea unui nou Guvern al României. Vreau să vă asigur, domnule prim-ministru desemnat, că oamenii din această ţară nu doresc doar o schimbare de formă. E bine că se mai schimbă miniştrii, e bine că sunt mai tineri sau feţe noi. Înţeleg că este o critică implicită adusă foştilor miniştri această schimbare şi oamenii doresc o schimbare de fond. O să folosesc doar în acest moment un termen care nu-mi aparţine. Aparţine unui respectat şi reputat jurnalist, pe care ştiu, domnule prim-ministru desemnat, că şi dumneavoastră îl respectaţi, domnul Cristian Tudor Popescu, care vorbea despre "Guvernul unor juni trepăduşi". Nu voi folosi asemenea termeni, dar trebuie să înţelegeţi că o asemenea opinie şi o asemenea temere există şi este exprimată de cei care vorbesc mai legitim în numele poporului român, chiar decât noi, cei care suntem astăzi aici, strânşi, noi între noi, parlamentarii puterii şi câţiva reprezentanţi ai opoziţiei. Vreau, de asemenea, domnule prim-ministru, să vă rog să luaţi foarte în serios o realitate: frigul de afară şi schimbarea Guvernului Boc nu reprezintă soluţia la nemulţumirile oamenilor. Reprezintă doar un respiro pe care dumneavoastră îl primiţi. Poate să dureze două săptămâni, trei săptămâni, o lună. Singura schimbare cu adevărat esenţială va fi aceea în modul de guvernare şi în modul de rezolvare a problemelor cetăţenilor. Vă rog, de asemenea, domnule prim-ministru desemnat, să încercaţi să fiţi conectat la realităţile acestei ţări. Nu vreau să folosesc un termen peiorativ, dar autismul fostului Guvern a dus la căderea acestuia şi cred că reconectarea la ceea ce înseamnă cu adevărat vocea publică, nu doar a celor foarte apropiaţi, vă poate ajuta în demersul dumneavoastră. Vreau, de asemenea, domnule prim-ministru desemnat, să vă spun că mă bucur pentru dumneavoastră că nu aţi acceptat în Guvern foşti miniştri care reprezentau, nu doar pentru noi, pentru opoziţie, ci pentru societatea românească, nume şi persoane cu totul şi cu totul indezirabile. Mă bucur pentru dumneavoastră să nu-i aveţi în Guvern nici pe doamna ministru Udrea, nici pe domnul ministru Igaş. Şi faptul că aceştia au fost înlocuiţi reflectă şi dovedeşte că toate criticile aduse de noi, de opoziţie, de presă, de societatea civilă, erau critici întemeiate. Această schimbare este o schimbare benefică şi poate că şi foştii miniştri vor avea acum raţiunea şi timpul să înţeleagă de ce au fost atât de detestaţi şi de ce atât de mulţi oameni le-au cerut să plece. Regret, domnule prim-ministru desemnat, că nu aţi reuşit să duceţi această schimbare până la capăt şi în cazul miniştrilor UNPR şi UDMR. Şi nu mă refer aici la persoanele care fac parte din Guvernul dumneavoastră, ci mă refer la faptul că semnul pentru dumneavoastră şi pentru noi toţi a fost foarte clar. Există o limită în care puteţi să cereţi ceva, există restricţii peste care nu puteţi să treceţi şi există compromisuri pe care le-aţi făcut încă de la formarea Guvernului. Cel mai mult regret, domnule prim-ministru desemnat, că astăzi nu vă aflaţi în faţa Parlamentului pentru a cere votul pentru un Guvern de tehnocraţi, un Guvern care să aibă sprijinul tuturor parlamentarilor din acest Parlament. Ar fi fost o soluţie mult mai bună pentru România, ar fi fost o soluţie de deblocare a conflictelor care ne-au măcinat în ultima perioada şi cred, domnule prim-ministru desemnat, la nivel personal, şi pentru dumneavoastră ar fi fost o soluţie mult mai bună. De astăzi conducând un Guvern politic al unei majorităţi politice, domnule Ungureanu, ştiţi şi dumneavoastră că nu mai sunteţi un om independent. Sunteţi un om politic, conduceţi o majoritate politică şi sper că veţi reuşi să conduceţi şi Partidul Democrat Liberal care v-a propus în această funcţie, pentru că, altfel, un prim-ministru complet izolat de miniştrii şi de forţele politice care-l susţin înseamnă un prim-ministru ineficient şi cred că nu ne dorim acest lucru. Aş vrea, de asemenea, să fac o precizare publică: salut faptul că v-aţi dat demisia din funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe. Poate ar fi fost chiar mai bine să faceţi acest lucru încă de la momentul desemnării. Nu sunt un om obtuz. Eu cred că foştii şefi ai serviciilor de informaţii pot să aibă o carieră publică, dar cred că directorii în funcţie ai serviciilor de informaţii nu au dreptul să facă politică. Şi cred cu adevărat, fără a ajunge într-o zonă exagerată, că serviciile de informaţii într-un stat democratic trebuie să stea cât mai departe de politică, iar cei care au activat în aceste servicii - cum sunteţi şi dumneavoastră în funcţia cea mai înaltă - sigur, pot face carieră publică, dar numai după ce părăsesc aceste servicii şi numai după ce asigură întreaga societate că informaţiile la care aţi avut acces nu v-au ajutat în această carieră politică. Uniunea Social-Liberală a decis să nu voteze acest Guvern pe care dumneavoastră l-aţi prezentat astăzi şi din cauza unor reţineri pe care le avem faţă de membrii Guvernului care vă vor sprijini în activitatea următoare. Nu voi folosi denumirile din media - şi aici pot să fiu de acord cu antevorbitorul meu, evident că atacurile uneori au mers departe, sau prea departe. Nu ştiu dacă miniştrii pe care-i aveţi astăzi sunt cum au fost denumiţi în presă - clone, consilieri, second hand. Nu cred acest lucru. Rămâne ca activitatea lor să dovedească sau nu asemenea epitete. Însă, domnule prim-ministru desemnat, aţi vorbit, la momentul acceptării desemnării, de independenţă, competenţă, integritate şi modestie. Şi, sincer, nu pot decât să salut aceste idei nobile. Însă, îmi permit să vă întreb, în numele opoziţiei, dacă miniştrii pe care i-aţi propus astăzi îndeplinesc aceste criterii - de independenţă, de competenţă profesională, de integritate şi de modestie. Pregătirea profesională, ştiu foarte puţine despre ei, probabil că şi dumneavoastră ştiţi la fel de puţine lucruri despre o parte dintre miniştri, dar sper şi-mi doresc şi sunt convins, ca istoric, că veţi recunoaşte această frază, sper să nu fie nevoie să-i calificăm la locul de muncă. Nu cred că mai suntem într-o societate care califică la locul de muncă miniştri. Despre integritate, domnule prim-ministru desemnat, există deja puncte slabe în actualul Guvern. Nu vreau să nominalizez, nu este scopul meu astăzi de a purta polemici cu membrii Cabinetului. Aveţi deja un ministru care a accesat fonduri din ministerul pe care-l va conduce, eventual, de astăzi, aveţi deja un ministru la care Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul. Există probleme reale şi mai ales aveţi, domnule prim-ministru desemnat, în guvern oameni care pot fi consideraţi indiscutabil - încerc să găsesc un termen care să nu-i jignească - oameni care au trecut dintr-un partid în altul. Aveţi trei miniştri, domnule prim-ministru desemnat, care în 2008, alături de mine, alături de colegii liberali, în campania electorală au mers şi au spus electoratului că trebuie să scăpăm de Traian Băsescu, că ei cer votul pentru a fi împotriva preşedintelui Băsescu şi a Guvernului PDL. Îi aveţi alături de dumneavoastră şi ridică această prezenţă o problemă de legitimitate. Cred, domnule prim-ministru desemnat, că vă doriţi, alături de noi, ca votul oamenilor să conteze cu adevărat. Cei care au votat în 2008 şi în 2009 n-au ştiut nicio secundă - vorbesc de oameni - că vor vota pentru un Guvern Mihai-Răzvan Ungureanu. Suntem într-o situaţie anormală şi sper că, împreună cu noi, cei din opoziţie şi dumneavoastră, cei de la putere, veţi înţelege că în viitor, la următoarele alegeri care vor avea loc, iată, în noiembrie, probabil, dacă nu mai devreme, trebuie să le spunem oamenilor de ce să ne voteze pe noi şi cu cine vom veni în fruntea ţării. Pentru că traseismul politic şi înşelarea electoratului au creat o uriaşă falie între lumea politică şi electorat şi lasă loc în această falie partidelor antisistem, partidelor demagogice, partidelor de televizor care spun: iată, l-aţi votat pe Ionescu şi l-aţi avut pe Popescu. Aţi zis că e PSD-ist, acum este PDL-ist. Sau aţi zis că-i liberal şi acum e PDL-ist. E o problemă reală a societăţii noastre şi vă rog, domnule prim-ministru desemnat, să o aveţi în vedere, dacă doriţi cu adevărat, aşa cum îmi doresc şi eu, aşa cum aţi spus în discursul dumneavoastră, o reapropiere a politicului de popor. Domnule prim-ministru desemnat, dacă dumneavoastră puteţi garanta pentru independenţa, integritatea, modestia colegilor dumneavoastră miniştri, sigur, nu vreau să reiau acuzaţiile cu maşini scumpe, conturi. Important este ca aceste averi să fie dobândite licit şi să fie justificate. Dar, Uniunea Social-Liberală nu poate garanta pentru aceşti miniştri ai dumneavoastră şi nu va vota pentru învestirea noului Guvern. Trebuie să vă dau o explicaţie, domnule prim-ministru desemnat, pentru neparticiparea noastră la aceste proceduri. În mod normal, opoziţia - nu cred că cineva ne-ar fi acuzat pentru asta - veneam în sală şi votam împotriva învestirii unui Guvern. Nici nu aveţi nevoie de voturile noastre. Suntem, însă, într-o situaţie cu totul şi cu totul specială, în care am ajuns din cauza a ceea ce noi am considerat, în ultima perioadă, derapaje inacceptabile de la funcţionarea Parlamentului. Şi, domnule prim-ministru desemnat, o să vă rog, dacă puteţi, în intervenţia dumneavoastră următoare, să vă precizaţi poziţia faţă de critica noastră referitoare la angajările de răspundere - 14 - ale fostului Guvern, dacă dumneavoastră veţi înţelege să guvernaţi la fel prin angajări de răspundere sau prin ordonanţe de urgenţă. O să vă rog, domnule prim-ministru desemnat, să vă precizaţi poziţia dacă doriţi în continuare funcţionarea Parlamentului conform regulamentelor şi dacă veţi solicita, în cazul unei eventuale moţiuni de cenzură a opoziţiei, să aveţi un sprijin din partea celor de la coaliţie, statul în bănci şi zero voturi de susţinere pentru un Guvern, aşa cum a avut Guvernul Boc la ultimele moţiuni de cenzură reprezintă o anomalie şi o disfuncţionalitate şi aş vrea să cunosc, în numele opoziţiei, punctul dumneavoastră de vedere asupra acestei probleme. Aş vrea, domnule Ungureanu, să aflu poziţia dumneavoastră faţă de ceea ce s-a întâmplat în trecut şi sperăm să nu se întâmple în viitor - fraudarea votului în Camera Deputaţilor. Nu puteţi să cereţi funcţionarea normală a Parlamentului dacă votul este fraudat în direct la televiziuni şi dacă în urma acestei fraude nu există nicio responsabilitate şi niciun fel de sancţiune. Începutul actualului Guvern este rău augur. Ieri, miniştrii, cei mai mulţi dintre miniştrii noului Cabinet au fost audiaţi fără cvorum în comisii. Înţeleg că nu s-a dat un asemenea aviz, pentru că nici nu se putea da un asemenea aviz, Procese-verbale, recomandări, nu există în regulamentele Parlamentului aşa ceva. Şi vreau să cred, domnule prim-ministru desemnat, că veţi solicita actualilor parlamentari ai puterii să vă voteze cu credinţa că oferă un vot corect, fără a fi verificaţi, fără a arăta bilele, fără a raporta şefului de grup sau de partid că au votat aşa cum li s-a cerut. Cred, pentru dumneavoastră, că acest gen de acţiuni vă vor ajuta în restabilirea dialogului cu opoziţia politică - aşa cum aţi afirmat la început. Până la acest moment, singurul dialog cu opoziţia a constat în 15 minute absolut formale, petrecute de domnul Antonescu, de domnul Daniel Constantin şi de mine la Cotroceni, cu preşedintele Traian Băsescu. Cred că dialogul înseamnă mult mai mult decât atât şi, dacă există cu adevărat această intenţie a dumneavoastră, veţi primi din partea noastră aceleaşi intenţii bune şi aceeaşi deschidere. Domnule prim-ministru desemnat, Aş vrea să exprim, în numele Uniunii Social Liberale, al opoziţiei unite, proiectele concrete, clare, în care veţi avea sprijinul nostru, dacă le veţi promova cu adevărat dincolo de zona de discurs, dincolo de vorbe, cum spunea antevorbitorul meu. Până acum înţeleg că au fost doar vorbe. Într-adevăr, e cazul să fie fapte. Şi vreau să vă prezint, domnule prim-ministru desemnat, aceste 15 proiecte concrete, pe care dacă le veţi promova veţi avea sprijinul opoziţiei. În primul rând - şi mă bucur că aţi pomenit de acest lucru - Tratatul, recent încheiat la nivelul Uniunii Europene, de guvernanţă fiscală trebuie dezbătut şi prezentat opiniei publice cu onestitate. Oamenii trebuie să ştie care sunt avantajele şi dezavantajele pentru România şi, dacă veţi face acest lucru, veţi avea sprijinul nostru, al opoziţiei. Vă rog să faceţi acest lucru în cazul tuturor tratatelor internaţionale care privesc viaţa de zi cu zi a cetăţeanului României. Şi vă rog, domnule prim-ministru desemnat, spre deosebire de fostul prim-ministru, să fiţi informat ce semnează Guvernul României. Faimosul Acta, semnat de Guvernul României în totală ignoranţă a primului-ministru şi a societăţii româneşti, trebuie să vă fie un exemplu negativ, pe care să nu-l repetaţi în cazul în care veţi fi învestit astăzi de către Parlament. În al doilea rând, aveţi colaborarea totală a opoziţiei unite faţă de proiectele europene ale României: intrarea în spaţiul Schengen, şi veţi avea sprijinul nostru politic la nivel european faţă de reticenţele manifestate de partenerii noştri sau de anumite ţări din Uniunea Europeană; Mecanismul de cooperare şi verificare, şi vreau, domnule prim-ministru desemnat, să vă informez că am apreciat eforturile şi realizările ministrului justiţiei, domnul Predoiu, dar aici deja trebuie să luaţi o decizie cu adevărat politică. Ne dorim ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, justiţia noastră este, în acest moment, perfect funcţională la standarde europene sau dorim în continuare să realizăm o reformă aprofundată a justiţiei şi o reformă care să ducă la încrederea cetăţeanului în actul de justiţie? Ca şi economia, justiţia nu-i făcută pentru cifre sau pentru instituţii europene, e făcută pentru locuitorii acestei ţări. Dacă românii nu au încredere în justiţie, orice fel de raport european are o valoare secundară şi e important să gândiţi în acest sens. Veţi avea sprijinul nostru pentru păstrarea şi, mai bine zis, accentuarea independenţei reale a DNA şi ANI, iar acuzaţiile, întemeiate uneori, venite din partea celor de la putere sau din partea celor din opoziţie, trebuie să le trataţi cu seriozitate şi să încercăm împreună să facem aceste instituţii cu adevărat independente şi cu adevărat necriticabile din punct de vedere politic. În al treilea rând, domnule prim-ministru desemnat, evident că astăzi corupţia în România reprezintă un flagel, conform ultimului raport al instituţiilor internaţionale, perceput de populaţia României ca fiind agravat în ultimii ani. Vă rog, domnule prim-ministru desemnat, să reluaţi cât mai curând recentul raport al Curţii de Conturi, care arată că peste 600 de milioane de euro din bani publici au fost cheltuiţi ilegal. Vă rog, domnule prim-ministru desemnat, să înţelegeţi şi să luaţi măsuri că nu puteţi lucra cu o Agenţie Naţională de Administrare Fiscală condusă într-un mod corupt şi criticabil, că trebuie să schimbaţi - şi veţi avea sprijinul opoziţiei - Legea privind achiziţiile publice în aşa fel încât toate fraudele semnalate la nivel european şi naţional să poată fi combătute în viitor. Al patrulea proiect, în care, domnule prim-ministru, veţi avea sprijinul nostru, al opoziţiei, trebuie să aveţi curajul să porniţi la depolitizarea structurilor deconcentrate din teritoriu. În acest moment aveţi un guvern ale cărui decizii vor fi puse în practică de membri şi activişti de partid ai partidelor aflate la guvernare, aflaţi în funcţii de conducere la diverse structuri guvernamentale. Dacă nu începem acest proces, orice bune intenţii ale Guvernului se vor opri la nivelul II şi III, un nivel politic, acolo unde singurul obiectiv şi singura preocupare se referă la următoarele alegeri, din luna noiembrie. În al cincilea rând, v-am auzit vorbind şi, sigur, i-am văzut pe partenerii dumneavoastră de guvernare, poate pentru televiziune, vorbind tot timpul de majorarea pensiilor şi salariilor în mandatul dumneavoastră, acesta, până la alegeri. În primul rând, trebuie să fim foarte corecţi. Nu se poate vorbi de majorare. Se poate vorbi, eventual, de revenirea la nivelul din 2010, atunci când oamenilor li s-au tăiat salariile, sau după aceea, când au pierdut la pensii contribuţiile de sănătate. Am văzut - sper să fie corectă această relatare - că aţi renunţat la ţinta de deficit de 1,9% din PIB, aţi trecut la ţinta de 3%. Asta înseamnă o marjă bugetară importantă, dar vă rog să o folosiţi, domnule prim-ministru, în scopuri transparente şi în scopuri care să privească, într-adevăr, îmbunătăţirea vieţii populaţiei. Şi, în acelaşi timp, domnule prim-ministru desemnat, trebuie să răspundeţi foarte rapid la întrebarea dacă această majorare, aşa cum aţi anunţat-o şi astăzi, practic va încălca Legea responsabilităţii fiscale, o lege cerută de toţi partenerii noştri europeni, care prevede foarte clar că anvelopa salarială nu se poate modifica înainte de alegeri. Dacă sunteţi... şi intenţionaţi să renunţaţi sau să modificaţi această lege, e important să o spuneţi, pentru ca acest discurs să nu rămână un simplu discurs politic al celor care căutau o justificare să vă voteze. În al şaselea rând, domnule prim-ministru desemnat, vă solicit oficial, în numele opoziţiei, să nu mai folosiţi Fondul de rezervă al primului-ministru pentru finanţarea politică a autorităţilor locale, fie că este vorba de primari de la putere - unii dintre ei, iată, şi-au pierdut libertatea, şi-au pierdut liniştea juridică -, fie că e vorba de mituirea unor primari din opoziţie pentru a trece la partidul care vă susţine acum, al celor care trec dintr-o parte în alta. E foarte important ca Fondul de rezervă, aflat la dispoziţia dumneavoastră, domnule prim-ministru, să fie folosit doar pentru situaţii de urgenţă şi iată, astăzi, în România există o situaţie de urgenţă produsă de zăpezi, de îngheţ. Pentru această situaţie se pare că nu se găsesc bani. Vă rog să folosiţi banii din Fondul de rezervă doar pentru ceea ce trebuie cu adevărat folosiţi. În al şaptelea rând, domnule prim-ministru desemnat, veţi avea sprijinul total al meu şi al opoziţiei pentru combaterea contractelor "băieţilor deştepţi" din energie. S-a vorbit foarte mult despre aceşti "băieţi deştepţi". S-a vorbit atât de mult până când au trecut în tabăra celor de la putere. Eu sper, domnule prim-ministru, că veţi avea curajul, pe baza informaţiilor la care aţi avut acces în trecut, să luptaţi cu aceşti "băieţi deştepţi" din energie, care produc statului român, în fiecare an, o pierdere importantă. De asemenea, domnule prim-ministru desemnat, va trebui să vă pronunţaţi asupra unui proiect care priveşte şi stârneşte foarte multe dezbateri în societatea românească, proiectul de exploatare de la Roşia Montană. Acolo sunt trei probleme, domnule prim-ministru desemnat, asupra cărora trebuie să vă pronunţaţi. În primul rând, evident, aspectele de protecţia mediului, în al doilea rând, aspectele de interes naţional, privind folosirea în scopul şi în interesul naţiunii române, nu al unor investitori străini, a bogăţiilor noastre naturale şi în al treilea, dar nu în ultimul rând, în ceea ce priveşte corupţia politică şi sponsorizarea politicienilor, indiferent de partidul din care fac parte, pentru a susţine un proiect economic privat. Sper, domnule prim-ministru, că veţi sprijini, în acest an, aşa cum fostul ministru al agriculturii apucase să anunţe, o măsură în favoarea agriculturii româneşti: reducerea TVA-ului pentru produsele de bază, în aşa fel încât să combatem evaziunea din domeniu şi să încurajăm producătorii locali, cei care anul trecut au avut un an excepţional, dar anul acesta vor avea un an cumplit. De asemenea, domnule prim-ministru, tot în acest domeniu şi mai ales pentru că aveţi un ministru al agriculturii care are o opţiune fermă în acest sens, trebuie să vă pronunţaţi dacă organismele modificate genetic şi interesele firmelor care promovează aceste organisme modificate genetic sunt susţinute de tot Guvernul României sau doar de ministrul agriculturii în acest moment. Există un proiect pe care înţeleg că l-aţi inclus în programul de guvernare la sugestia foştilor noştri colegi de opoziţie, aflaţi acum la putere, cel referitor la impozitarea sau taxarea suplimentară a marilor averi. Veţi avea tot sprijinul din partea noastră, cel puţin a Partidului Social Democrat, dar, domnule prim-ministru desemnat, 1%? Uitaţi-vă la ceea ce propune preşedintele Statelor Unite! Cred că putem să taxăm marile averi, în aceste momente de criză, cu mult mai mult decât 1% şi cred că niciunul dintre miniştrii dumneavoastră nu se va opune unei asemenea iniţiative. Aţi vorbit de reducerea contribuţiilor de asigurări sociale. Este unul din proiectele cele mai importante din programul opoziţiei şi evident veţi avea sprijinul nostru dacă îl veţi demara chiar din acest an. Trebuie însă să vă feriţi de ceea ce politicieni care vă susţin au început deja să vorbească, de reducerea contribuţiilor de asigurări sociale ca o creştere a veniturilor populaţiei. Nu. Are alt scop această reducere, şi anume sprijinirea firmelor private în crearea locurilor de muncă. Pentru că reduci contribuţiile de asigurări sociale la angajator, şi sperăm, în acest fel, să ai mai multe locuri de muncă. Salut iniţiativa dumneavoastră de a debloca posturile din sănătate, dar vă vom solicita şi vă vom sprijini dacă veţi continua această deblocare a posturilor cu alte două domenii la fel de importante: educaţia şi siguranţa publică - e vorba de poliţişti. Avem nevoie de mai mulţi profesori, de mai mulţi medici, de mai mulţi poliţişti, mai bine plătiţi şi care să-şi facă datoria faţă de poporul român, şi nu faţă de alte popoare europene, acolo unde emigrează. Vă vom sprijini, domnule prim-ministru desemnat, dacă veţi intenţiona să ridicaţi salariul minim pe economie la 800 sau 850 de RON şi vă rog să luaţi toate calculele de la noul ministru al finanţelor, din care să rezulte că o creştere a salariului minim va aduce o creştere a încasărilor la bugetul contribuţiilor de asigurări sociale. Mai sunt trei probleme importante, domnule prim-ministru desemnat, în care veţi avea sprijinul opoziţiei dacă le veţi promova. În primul rând, o decizie pe care guvernul anterior a tot amânat-o. Ce faceţi cu companiile de stat? Ce faceţi cu companiile - unele dintre ele pe profit, altele pe pierdere? Veţi avea cu adevărat curajul şi puterea să scoateţi de la conducerea acestor companii clienţii politici ai partidelor aflate la putere? Dacă veţi face acest lucru veţi avea şi sprijinul nostru pentru un management privat şi pentru păstrarea tuturor sumelor obţinute din vânzarea de pachete de acţiuni minoritare în cadrul companiilor pentru retehnologizare, şi nu folosirea acestor bani în campanie electorală, pentru interese electorale. Există un punct extrem de delicat şi vă rog, domnule prim-ministru desemnat, să-l înţelegeţi ca din partea unui om aflat în aceeaşi generaţie cu dumneavoastră, la fel de eliberat de şovinism şi de apăsări ale trecutului. Nu cred că trebuie să vă începeţi mandatul prin divizarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş. Cred că ar fi un semn foarte rău pe care l-aţi da şi cred că partenerii dumneavoastră de la UDMR, care au obţinut deja foarte mult, vor înţelege că un asemenea semn dat de noul guvern va fi prost receptat şi va fi înţeles ca o condiţionalitate pentru dumneavoastră, pentru a vă asigura sprijinul lor. În ultimul rând, al cincisprezecelea punct, trebuie, domnule prim-ministru desemnat, să vă folosiţi autoritatea asupra coaliţiei de guvernare pentru a avea o lege electorală aprobată prin dialog între toate forţele politice, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Trebuie să avem - şi fac un apel la ministrul de interne propus -, trebuie să avem desenarea colegiilor într-o comisie parlamentară, şi nu prin hotărâre de guvern, şi vă rog să citiţi propunerea făcută de domnul Antonescu şi de mine, depusă în luna iunie în Parlamentul României, privind reducerea numărului de parlamentari la 300, alegerea acestora prin vot uninominal dintr-un singur tur şi sancţionarea traseismului politic prin pierderea mandatului. Mai există doar, dincolo de aceste proiecte pe care le vom sprijini, există încă două mesaje, domnule prim-ministru desemnat, pe care aş vrea să vi le transmit în numele opoziţiei politice şi în numele meu personal şi vă rog să le trataţi în aceste două moduri în care vi le-am prezentat. Este foarte important, domnule prim-ministru, cum veţi gestiona relaţia dumneavoastră cu preşedintele ţării. Există, ieri, în "Financial Times", nu în presa română, criticată aici, la Parlament, un articol care spune: "Problemele politice ale vicleanului Traian Băsescu - nu-mi aparţine termenul - nu se rezolvă prin instalarea Cabinetului Ungureanu." Cred că este un avertisment serios. Şi cred, domnule prim-ministru desemnat, că în 2007 aţi pierdut funcţia de ministru de externe tot în urma unei gestionări poate defectuoase a relaţiei dumneavoastră cu preşedintele ţării. Vă rog, domnule prim-ministru, să înţelegeţi că obligaţia dumneavoastră, ca şi a mea, este de a privi spre viitor. Din punctul meu de vedere - puteţi să nu fiţi de acord cu acest lucru - Preşedintele Traian Băsescu este un om al trecutului, un om care-şi va încheia mandatul, şi obligaţia noastră este să privim spre viitor, să facem altfel politică, să avem cu adevărat un prim-ministru, nu un preşedinte prim-ministru, să avem cu adevărat un guvern care să funcţioneze în baza atribuţiilor sale constituţionale. O să vă dau un citat, domnule prim-ministru desemnat. O să-i rog pe parlamentarii puterii să-mi permită să termin acest citat fără să se supere foarte tare pe mine şi o să vă explic la sfârşit de ce. Există un citat care sună aşa: "Este clar că nu mai avem un premier. Premierul de la Cotroceni deţine acum controlul absolut. Pentru prima oară încerc un sentiment de milă pentru primul-ministru. A făcut atâtea compromisuri încât a ajuns să nu mai reprezinte nici cât cârpa de la uşa preşedintelui, cârpa de şters pe picioare. Dacă ar avea o urmă de demnitate, primul-ministru ar demisiona. Dar aţi văzut dumneavoastră o cârpă demnă?" Sunt convins că cei mai vechi în politică recunoaşteţi citatul, este din şeful opoziţiei din 2004, domnul Traian Băsescu, şi se referea, evident, la primul-ministru în funcţie, Adrian Năstase. Nu voi folosi niciodată, n-am folosit nici faţă de domnul Boc o abordare atât de agresivă, n-o voi folosi nici faţă de dumneavoastră. Dar îmi doresc, domnule prim-ministru desemnat, să vă faceţi datoria ca prim-ministru, să înţelegeţi că sunteţi primul-ministru al Guvernului, şi nu primul ajutor al preşedintelui şi mi-aş dori, pentru binele României, să vă văd, domnule prim-ministru, dacă veţi obţine astăzi votul de încredere, să vă văd participând la Consiliul European, alături de alţi 25 de prim-miniştri europeni. Sunt convins, domnule prim-ministru, că aţi înţeles această poziţie a Uniunii Social-Liberale nu ca pe un război pe care vi-l declarăm, ci, dimpotrivă, ca pe nişte poziţii de colaborare, de dialog, în măsura în care acest dialog va exista. Am spus la început că vă sunt dator o explicaţie: de ce sper să aveţi succes dacă veţi primi votul de încredere. Pentru că, din punctul nostru de vedere, ne aflăm din nou în anul 2000. Tot ceea ce s-a câştigat după 2000 s-a pierdut în ultima perioadă. Rezultatele alegerilor din noiembrie vor fi ca şi în 2000, opoziţia probabil că va veni la putere. Şi este foarte important, domnule prim-ministru desemnat, ca dumneavoastră, aşa cum s-a întâmplat şi în 2000, să reduceţi, pe cât posibil, nu pierderea în sondaje a partidului de guvernământ - acolo e puţin de făcut din păcate pentru dânşii -, ci mai ales modul în care veţi asigura o tranziţie paşnică, europeană, o tranziţie normală către o nouă putere votată de către popor, şi nu doar de către Parlament. Sper să reuşiţi acest lucru. Sper să nu fiţi un nou Emil Boc. Şi, din partea opoziţiei, pe aceste proiecte şi în aceste condiţii, veţi avea colaborarea noastră. Vreau, de asemenea, în final, domnule prim-ministru, să vă rog - deşi este sigur o excepţie de la cutumele Parlamentului -, dacă doriţi să răspundeţi la ceea ce opoziţia a ridicat astăzi ca probleme, voi fi şi vă voi asculta cu aceeaşi deferenţă cu care aţi făcut-o dumneavoastră. Dacă nu, o să-mi permiteţi să mă retrag alături de colegii mei şi, sigur, să urmărim mai departe desfăşurarea evenimentelor. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Vasile Blaga: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îl invit la microfon pe domnul senator Cseke Attila, se pregăteşte domnul senator Cristian Diaconescu.
		Domnul Cseke Attila-Zoltán: Stimată doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Domnule preşedintele al Senatului, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor miniştri propuşi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Învestirea unui guvern pe baza unui acord politic este o procedură pe cât de constituţională, pe atât de necesară şi normală în funcţionarea unui stat democratic. În acelaşi timp, orice executiv constituie o provocare nu numai pentru membrii acestuia, dar şi pentru formaţiunile care-l alcătuiesc. Situaţia nu este diferită nici în ceea ce priveşte UDMR. Vreau să ştiţi, stimaţi colegi, foarte deschis, că interesul politic al UDMR azi era acela de a organiza alegeri anticipate, din multe motive, inclusiv cel referitor la faptul că 2012 nu va fi un an tocmai uşor pentru economiile din spaţiul european. Perioada aceasta cere un guvern şi coaliţie bine ancorate în realităţile vremurilor economice şi sociale, care să se bucure de un larg sprijin al societăţii româneşti. Suntem conştienţi de interesul nostru politic, dar, în acelaşi timp, conştientizăm necesitatea de a fi responsabili. Uniunea Democrată Maghiară din România a fost, în întreaga sa existenţă, o formaţiune politică responsabilă, care, pe lângă proiectele specifice comunităţii maghiare, a susţinut şi măsurile care sunt necesare pentru întreaga societate românească. Or, este de necontestat că România are azi nevoie de stabilitate şi echilibru în guvernare. În aceeaşi măsură, sunt obligat să menţionez aici dezbaterile ample pe care le-am avut în diverse structuri ale UDMR cu privire la formarea acestui executiv şi a programului său de guvernare. N-aş spune că au fost reţineri, deşi unele din punctele de vedere exprimate ar fi putut crea această impresie. În mod cert însă toţi am considerat că acest guvern, domnule prim-ministru, este un guvern aflat în faţa unei provocări, dar şi a unei oportunităţi extraordinare. În ce constau ele? Dacă aş vrea să fiu scurt, aş spune că în punctarea şi comunicarea rezultatelor pozitive care trebuie să derive din măsurile luate în ultimii doi ani. Domnule prim-ministru şi miniştri propuşi spre validare, Trebuie consolidate şi valorificare măsurile de reformă înfăptuite în cei doi ani pe care i-am lăsat în urmă împreună. Acest guvern trebuie să fie conştient că orice măsură dureroasă, orice reformă, oricât de necesară să fi fost, nu valorează nimic nici pentru ţară şi nici pentru locuitorii acesteia, dacă în urma lor cetăţeanul nu simte ceva mai mult în traiul său zilnic, în serviciile oferite de instituţiile statului şi ale administraţiilor publice. Concis, dacă reformele, dureroase la momentul implementării, necesare pentru binele societăţii, nu sunt urmate de efecte pozitive într-un interval de timp rezonabil, ele vor rămâne doar reforme eşuate, ineficiente şi nefolositoare. Domnule prim-ministru, Trebuie să aveţi tăria şi determinarea ca, împreună cu miniştrii propuşi în cabinetul dumneavoastră, să găsiţi metode urgente de a culege roadele măsurilor din ultimii doi ani. Este necesar să identificaţi soluţii administrative, mai mult, chiar financiare pentru susţinerea reformelor începute în educaţie, sănătate, muncă şi justiţie. Cu alte cuvinte, degeaba dai gol în poarta adversarului, dacă arbitrul nu fluieră validarea golului şi acesta nu este înscris pe tabela de marcaj. Acest guvern, stimaţi colegi, este predestinat să valideze golurile marcate şi să le înscrie pe tabela de marcaj. Acest guvern trebuie să valideze şi să valorifice munca guvernamentală din ultima perioadă. Recuperarea unui procent din reducerea salariilor, decisă acum doi ani, precum şi o majorare posibilă a pensiilor trebuie să constituie o preocupare obligatorie, cu finalizare dorită după primul trimestru al acestui an. Punerea în aplicare urgentă a unor măsuri cuprinse în noua Lege a educaţie, inclusiv cele referitoare la învăţământul în limbile minorităţilor, sau deblocarea posturilor în sistemul sanitar sunt alte deziderate necesar a fi implementate de către miniştrii şi guvernul care se învesteşte azi. Aş face, stimaţi colegi, aici o menţiune care vreau să fie foarte clară. Nu este vorba despre niciun fel de divizare a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş. Este vorba de punerea în aplicare a unor prevederi care există astăzi în Legea educaţiei naţionale şi care prevăd înfiinţarea unei linii cu limbă de predare maghiară în cadrul acestei universităţi. Conform Legii educaţiei, avem trei universităţi multiculturale: Universitatea "Babeş-Boliay" din Cluj, Universitatea de Teatru din Târgu-Mureş şi cea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş. În cazul primelor două universităţi, Carta acestora respectă prevederile legale în vigoare, drept pentru care ele au fost şi aprobate de către Ministerul Educaţiei. În cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, acest lucru, astăzi, nu este respectat şi nu e în vigoare o prevedere în Carta acestei universităţi în acest sens, de a fi o linie de predare şi în limba maghiară. O altă provocare o constituie găsirea unei soluţii, probabil prin aprobarea unei amnistii fiscale pentru rezolvarea problemelor a sute de mii de funcţionari publici din administraţiile locale, care, fără voia lor, au fost obligaţi la restituirea unor sume de bani către bugetele locale, măsură care, dublată de reducerea salariilor din sectorul bugetar din anul 2010, a avut efecte uneori devastatoare asupra vieţii de zi cu zi a multor familii. O altă datorie a coaliţiei, dar nu numai, fiind vorba despre un proiect iniţiat în 2005, este Legea privind statul minorităţilor naţionale din România, a cărei adoptare trebuie realizată în această legislatură. Descentralizarea unor atribuţii către autorităţile administraţiei publice locale, în urma reorganizării serviciilor deconcentrate, trebuie să continue. Mai ales că încep să se evidenţieze tot mai mult efecte pozitive ale descentralizării în sănătate şi educaţie. S-a spus în ultimele zile că UDMR pune condiţii pentru formarea şi susţinerea acestui guvern. N-aş susţine acest lucru, că UDMR pune condiţii, dar pot să enunţ cu toată convingerea, bazându-mă pe decizia grupurilor parlamentare şi a forurilor de conducere ale UDMR, că acest guvern are o responsabilitate poate şi mai mare decât cel anterior. Dacă cel anterior a fost un executiv al măsurilor necesare, uneori radicale pentru ţară, cel actual trebuie să fie un executiv capabil de a arăta societăţii efectele pozitive ale măsurilor luate. UDMR aduce oameni competenţi în acest guvern, care vor duce mai departe domeniile pe care le-au administrat foarte bine şi până acum. Stimaţi colegi parlamentari, Maghiarii din România şi Uniunea Democrată Maghiară din România nu au prejudecăţi. Nu evaluăm şi nu refuzăm, pe bază de prejudecăţi, asocierea cu nimeni, şi mă refer aici la toate partidele parlamentare actuale, indiferent de orientarea ideologică a acestora. La orice început de drum acordăm încredere. Încrederea noastră este firească, nu trebuie câştigată de nimeni, dar, în mod cert, ea se poate pierde. Îmi doresc şi ne dorim ca Guvernul să ne dea confirmări zilnice că investiţia politică a UDMR în susţinerea acestui executiv a fost o decizie cât se poate de corectă şi care este apreciată în mod corespunzător de coaliţie şi de membrii Cabinetului astfel format. Avem un program de guvernare a cărui punere în aplicare poate contribui la îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor din România şi, implicit, la o mai bună imagine pentru această guvernare. Avem un program de guvernare, haideţi să-l punem în aplicare! Sub aceste auspicii, Grupurile parlamentare ale UDMR susţin acordarea votului de încredere Guvernului condus de primul-ministru desemnat, domnul Răzvan Mihai Ungureanu. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Vasile Blaga: Mulţumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Diaconescu, din partea Grupului parlamentar al UNPR, şi se pregăteşte, din partea senatorilor independenţi, domnul senator Mircea Geoană.
		Domnul Cristian Diaconescu: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte, Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi din Parlament şi din Guvern, Permiteţi-mi intervenţia mea s-o structurez pe două paliere şi având în vedere dubla calitate în care mă aflu aici, atât de propus membru al Guvernului, cât şi de parlamentar, vă rog să-mi permiteţi prin a începe spunându-vă, domnule prim-ministru şi stimaţi colegi din guvern, faptul că Uniunea Naţională pentru Progresul României, partid nou-înfiinţat, care a rămas, aşa cum spune Gabriel Oprea, în vecinătatea unui alt partid care afirmă că este de stânga, va susţine acest guvern, va susţine programul de guvernare şi totodată va fi un temeinic partener pentru păstrarea stabilităţii României, aşa cum, de altfel, a fost de la înfiinţarea sa. Şi, din această perspectivă, aş dori să subliniez un lucru foarte clar, nu avem de dat socoteală în faţa niciunui politician din România, indiferent de culoarea sa politică, pentru că niciunul nu cred că se poate constitui în această ţară în reper moral. Avem de dat socoteală numai în faţa românilor, în legătură cu ceea ce facem şi mai puţin cu ceea ce se vorbeşte că facem. Din această perspectivă, aş dori totodată să vă felicit, domnule prim-ministru, pentru faptul că am auzit astăzi în această aulă şi o serie de intervenţii, indiferent de culoarea lor politică, prin care s-a promis sprijinul în ceea ce priveşte o serie de măsuri absolut necesare în legătură cu actul de guvernare. Orice ţară civilizată, orice democraţie care se confruntă cu o situaţie mai mult sau mai puţin obiectivă, precum este criza economică, a găsit punţi de comunicare politică. A găsi momente comune de abordare mai ales în Parlamentul României, încă o dată vreau să vă spun, reprezintă obligaţie faţă de români, şi nu un gest de disponibilitate dintr-o parte sau alta a eşichierului politic. Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că, din gâlceava parlamentarilor mai ales, au avut de pierdut în ultimii ani. Cine este de vină, cine refuză dialogul, cine ar trebui sau nu ar trebui să ţină seama de o serie de propuneri contează mai puţin. Lipsesc măsurile convenite şi politicienii au obligaţia aşa cum se întâmplă şi în alte state de a găsi atât punţi de comunicare, cât şi teme de polemică pe care să le poată pune în operă. Deci, din această perspectivă, am auzit aici o serie de discursuri. Mă tem că sindromul lupului în blană de oaie va funcţiona în continuare, deci vă îndemn să priviţi cu rezervă retorica de acest gen, cu atât mai mult cu cât - să spunem, atunci când e vorba de lupta împotriva corupţiei -, deja nişte gesturi puteau fi făcute la nivelul autorităţilor locale şi n-au fost făcute. Dar să lăsăm lucrurile la o parte şi să mergem acordându-ne cu toţii, indiferent de partidul politic, prezumţia de nevinovăţie. Un al treilea lucru pe care aş vrea să vi-l spun, da, este adevărat, UNPR a propus şi va susţine cu toată fermitatea în continuare legea taxării averilor mari şi foarte mari. Două aspecte aş vrea să menţionez. Această lege a fost în dezbatere parlamentară încă din anul 2010. Absolut toţi parlamentarii, ca, de altfel, şi cei care văd că-şi exprimă puncte de vedere analitice în afara Parlamentului, cunosc conţinutul acestei legi. Este o lege extrem de apropiată ca normă de legea franceză, legea belgiană şi, iată, inclusiv iniţiativa preşedintelui Obama în SUA. Mă bucur că există un semnal din partea unui alt partid de centru-stânga sau de stânga, mă rog, care şi-ar dori un astfel de act normativ, deşi a votat împotriva acestei legi în Senat. (Aplauze.) Tocmai pentru această categorie de argumente, din păcate, domnule prim-ministru, ştiindu-vă şi experienţa, dar şi capacitatea de a înţelege dublul mesaj, iau cu rezervă anumite declaraţii de afecţiune, după părerea mea, superficiale şi care vor fi încălcate la prima intenţie politică. Încă o dată, vreau să vă mai spun un singur lucru şi poate ar putea fi un argument în legătură cu seriozitatea şi bunul-simţ în ceea ce ne priveşte pe toţi ca cetăţeni ai acestei ţări. Probabil că nu parlamentarii sau membrii Guvernului sau demnitarii locali sunt cei care sunt foarte interesaţi de liberalizarea în spaţiul Schengen a dreptului românilor de a circula. Probabil că parlamentarii, probabil că membrii Guvernului n-au din acest punct de vedere o foarte mare apăsare. Dar românii, cei care fac afaceri, cei care desfăşoară acte de comerţ, cei care au în acest moment interese economice, de studii ar trebui şi, sunt convins, sunt foarte interesaţi. Este un demers complicat care până în acest moment a fost dus numai şi numai de executiv. Haideţi împreună să facem dovada faptului că inclusiv Parlamentul înţelege acest comandament şi haideţi împreună atunci să adoptăm la un moment dat o decizie unanimă în Parlamentul României privind, probabil, cea mai sensibilă temă aflată în dezbatere şi în polemică, din păcate, cu un stat european în acest moment, şi anume continuarea reformei justiţiei, modernizarea ţării, combaterea corupţiei cu orice fel de mijloace instituţionale şi legislative să reprezinte o decizie a Parlamentului României pe care s-o adoptăm cât mai curând. Nu este o propunere a mea, este o propunere venită exact din Parlamentul olandez. Haideţi să dăm acest semnal şi vă promitem, împreună cu domnul ministru Orban, împreună cu domnul ministru Cătălin Predoiu, vă promitem că vom promova o astfel de decizie, iar această decizie va conta în discuţia cu partenerii noştri. Poate fi un semnal că, indiferent cine vine la putere sau care ar fi rezultatul alegerilor, o anumită consecvenţă a statului român în această zonă extrem de sensibilă este marcată şi rămâne ca un argument faţă de instituţia legiuitoare, aşa cum trebuie şi cum funcţionează într-un stat civilizat. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)
		Domnul Vasile Blaga: Mulţumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Geoană. O să rog să fie atenţi independenţii la timp, pentru că vor dori să vorbească trei, şi se pregăteşte domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PDL.
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnă preşedinte, Domnule prim-ministru, Stimaţi membri desemnaţi ai Cabinetului, Dragi colege şi dragi colegi, Am fost printre cei care au spus cu orice ocazie publică, privată, în ţară sau în străinătate, că schimbarea Guvernului anterior era necesară şi trebuia făcută mai din timp. Mă bucur că şi un număr dintre parlamentarii puterii recunosc acest lucru. Şi întrebările care se pun astăzi cu privire la posibila învestire a unui nou cabinet şi o întrebare care, evident, sunt convins că şi-o pune într-un for interior şi în plan public şi politic şi domnul Mihai-Răzvan Ungureanu este legată de trei paliere de conversaţie. În primul rând, nu este cumva prea puţin, prea târziu, faţă de tensiunea socială, economică şi frustrarea şi indignarea pe care societatea românească le-au acumulat? A doua întrebare care este legitimă şi sunt convins că domnul Ungureanu va încerca, cel puţin, să găsească un răspuns la a doua întrebare, dacă nu cumva aceşti miniştri şi prim-ministrul desemnaţi nu sunt cumva decât prizonierii şi vitrina unui sistem politic deja consolidat? Deci dacă sunteţi într-adevăr adevăraţi sau sunteţi doar puşi să faceţi o schimbare de imagine, un lifting de imagine? Şi este o întrebare pe care să ştiţi că toată lumea şi-o pune şi cred că şi-o pune inclusiv domnul Mihai-Răzvan Ungureanu. Şi, în al treilea rând, evident, dacă această echipă, indiferent cât de scurt sau de lung îi va fi mandantul, va avea curajul să întrerupă practici corupte şi nedemocratice ale trecutului, aceasta este întrebarea fundamentală. Dacă va găsi forţa politică şi intelectuală de a spune că actuala politică economică în care ajustarea şi austeritatea joacă, fără îndoială, un loc, trebuie să fie completate cu o formă de stimulare economică şi de creştere economică şi de creare de locuri de muncă. Pentru că este clar, şi în România, şi în alte părţi, că actuala politică economică este prea puţin capabilă să readucă creştere economică, optimism şi reluarea investiţiilor străine, aflate într-un picaj dramatic astăzi în ţară şi în regiunea noastră. Acestea sunt, de fapt întrebările, pe care sunt convins că ni le punem cu toţii. Cred că domnul prim-ministru desemnat ar fi trebuit, în opinia mea, şi este şi sfatul meu - dacă n-a făcut-o astăzi, poate că o s-o facă în zilele următoare să dea câteva semnale extrem de clare de independenţă din punct de vedere politic şi din punct de vedere al Programului de guvernare. Simpla preluare a celor 44 de pagini de program de guvernare anterior nu este suficientă, chiar dacă sunt câteva accente noi, pe care le salut: onestitate, pragmatism, modernitate. Da, sunt lucruri necesare şi aşteptate, dar nu este suficient să vorbim despre aceste lucruri. Este vorba de punerea imediată sub control, inclusiv control în afara Guvernului, de ce nu împreună cu Banca Mondială sau Comisia Europeană, a tot ce înseamnă cheltuieli discreţionare în acest moment în România, dincolo de Fondul de rezervă al primului-ministru, tot ce înseamnă cheltuieli în pixul miniştrilor, domnule prim-ministru desemnat, tot ce înseamnă alocare dirijată de resurse şi de contracte pentru firme de casă şi clientelă politică. Acesta ar fi semnalul în care să spui, pentru 8 luni de zile, dacă acest guvern va rezista 8 luni de zile şi va învestit astăzi, că schimbăm în mod dramatic modul în care funcţionăm. Dacă nu, acest lucru va fi prezentat şi va fi perceput ca o simplă continuare, cu alte măşti, a aceleiaşi scenete şi a aceluiaşi scenariu, doar cu alţi actori, poate mai tineri, poate mai competenţi. Aş fi dorit, domnule prim-ministru desemnat, să-l fi rechemat la Bucureşti pe domnul Franks şi să fi văzut măcar o virgulă din acordul cu Fondul Monetar, Comisia Europeană, o virgulă măcar, simbolică, o virgulă simbolică, nu deficite, nu politică fiscală, pentru că este greu, evident. Şi să-l fi invitat la Bucureşti, dumneavoastră, ca nou viitor prim-ministru şi să spuneţi: vreau să am o conversaţie cu finanţatorii internaţionali: Fond, Bancă, Comisie Europeană. Şi aş vrea să văd dacă există vreo posibilitate de a modifica, în interiorul deficitelor convenite, măcar o iotă din acest program, măcar să fi reuşit să spunem, după recensământul populaţiei, când populaţia noastră scade dramatic, ca măcar în zona politicii de familie, de sprijinire a natalităţii şi a familiei tinere, găsim măcar un semnal, o brumă de resurse, tăind din altă parte, dar spunând că sunt şi accente şi priorităţi care sunt obligatorii pentru Guvernul României, acesta, viitorul, şi cel de după alegerile care vor veni. Şi, sunt convins că domnul Franks, care ne-a şi spus că este mormon, nu se va lăsa înduplecat de păcate lumeşti, şi Mitt Romney, candidatul din America, unul dintre potenţialii candidaţi, şi sunt convins că nu va vedea asta ca o ofensă, ci pur şi simplu ca un drept legitim al unui nou prim-ministru de a avea o conversaţie cu parteneri internaţionali extrem de importanţi. Aţi vorbit, pe bună dreptate, de întrebarea care ne frământă pe toţi. Cât de libere şi corecte vor fi viitoarele alegeri? Cred că în acest moment ar trebui să vă luaţi un angajament şi să invitaţi la Bucureşti tot ce înseamnă instituţie europeană de profil, OSCE, Comisia de la Veneţia şi împreună cu acest Parlament, pentru că ăsta este, grevişti sau negrevişti, să încercăm să venim cu o legislaţie modificată de alegeri în care să nu mai improvizăm la fiecare lege, în care să nu mai modificăm legislaţia în funcţie de interesul de moment. Şi să nu mai trecem prin penibilitatea legată de decalare, comasare de alegeri şi să spunem: domnule, vrem să facem un Parlament aşa, o lege electorală aşa, aşa alegem parlamentarii, aşa alegem primarii, aşa asigurăm observatori oneşti la secţiile de votare. Pentru numele lui Dumnezeu, o chestiune serioasă, cu un gir internaţional, astfel încât să putem să nu mai suspectăm unii pe alţii cu privire la onestitatea acestor alegeri. Şi rugămintea mea personală, e o chestiune pe care deja o iau personal, nu-l trimiteţi pe Baconschi înapoi ambasador la Paris, vă rog. Ar fi un semn extraordinar de greşit cu privire la intenţiile reale ale acestui subiect. Şi aş dori să vă încurajez să faceţi ceva, domnule prim-ministru desemnat, faptul că domnul preşedinte a aruncat în aer dintr-o inabilitate politică severă discuţia cu privire la reforma sănătăţii în România, eu nu spun că formula propusă este cea bună, dar eu cred că nu este normal ca dumneavoastră, ca viitor prim-ministru învestit după votul, eventual, al Parlamentului, să spuneţi că puneţi în congelator, pentru că sunt condiţii ostile în opinia publică, o discuţie necesară despre reformarea sistemului de sănătate. Da, este bine să plătim diferenţiat, dar sistemul este suferind, este muribund, mor oameni cu zile în această ţară. Aveţi curajul să spuneţi că reluaţi o dezbatere publică onestă cu privire la Legea sănătăţii din România. Indiferent de faptul că aţi fost boicotaţi anticipat de către domnul Băsescu prin gafa imensă pe care a făcut-o atunci când a lansat în dezbatere publică şi cu atacul acela nesăbuit la adresa unor oameni care au încercat să facă ceva cât de cât.
		Domnul Vasile Blaga: Domnule preşedinte, v-aş ruga să vă apropiaţi că aţi depăşit...
		Domnul Mircea-Dan Geoană: Şi încerc să închei... Dacă veţi dori să depăşiţi parabola biblică cu vameşul şi cu fariseul, dacă veţi dori cu adevărat să aduceţi în România şi să avem în România creşteri şi încasări bugetare, uitaţi-vă la vecinii pe care-i ştiţi bine, din sudul Dunării, care prin reforma administraţiei fiscale şi prin invitarea în vama bulgărească a unor firme private specializate din Marea Britanie, şi le cunoaşteţi, Crown´s Agents, în doi ani de zile au crescut încasările la buget fără să crească fiscalitatea de la 33 la 40% şi şi-au permis după aceea, pentru că au avut curaj să spargă buboiul, au avut după aceea de unde să scadă cota unică de la 16 la 10% şi Bulgaria să fie mai atractivă fiscal decât noi. Şi să nu uităm că suntem în competiţie directă pentru investiţii cu toţi vecinii noştri, cu care, evident, trebuie să avem relaţii foarte, foarte bune. Sunt câteva lucruri pe care le-aş fi aşteptat şi pe care le aştept în continuare. Şi un cuvânt despre ceea ce nu se vede aici, în partea goală a sălii. Cred că ceea ce a prezentat domnul Ponta este, şi vorbesc elegant, o formă de disonanţă cognitivă. Pe de o parte, spui că vrei alegeri anticipate şi, pe de altă parte, dai o ramură de măslin viitorului guvern şi spui că o să vii şi o să-i votezi legi. Pe de o parte, spui că reprezinţi sentimentul din Piaţa Universităţii şi în loc să încerci să dărâmi Guvernul acesta şi viitorul şi să ai alegeri anticipate, tu de fapt laşi cale liberă actualei majorităţi să-şi voteze nestingherită Guvernul pe care şi-l doreşte. Într-un fel, Adriana Săftoiu a fost mai onorabilă atunci când a spus: "Plec din Parlament, nu sunt de acord cu ce se întâmplă", decât cu o situaţie în care atunci când e vorba de împărţit funcţii în birourile permanente sunt prezenţi, iar atunci când e vorba de a spune nu, hotărât şi energic şi poate a mai disloca şi ceva voturi, că nu sunt lucrurile atât de liniştite în paradis, nici la UDMR, nici la PDL, poate la UNPR e puţin mai multă disciplină militărească, că ăsta este, să zic, codul genetic de la acest partid. Dar mai bine ar fi fost aici să voteze împotrivă şi să fie într-adevăr vocea Pieţei Universităţii şi vocea revoltei populare justificate în acest mod. De aceea, pentru că nu am răspunsuri suficient de convingătoare la aceste întrebări, votul meu, şi înţeleg că mai sunt şi câţiva alţi colegi independenţi, va fi unul împotriva instalării acestui Guvern, dar de îndată, de îndată ce voi vedea câteva răspunsuri credibile la cele trei întrebări legate de schimbarea adevărată sau mimată, legate de o schimbare de accent de politică economică şi o rupere cu practicile nedemocratice şi corupte ale trecutului, voi fi aici, în Parlament, şi voi susţine fără ezitare acest tip de iniţiativă. Vă mulţumesc şi mulţumesc şi pentru atenţie, şi mulţumesc domnului preşedinte al Senatului pentru timpul pe care mi l-a acordat.
		Domnul Vasile Blaga: Şi eu vă mulţumesc. Îl invit la microfon pe domnul senator Radu F. Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PDL, şi se pregăteşte domnul senator Marian Săniuţă din partea independenţilor. Vă rog.
		Domnul Radu Feldman Alexandru: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Domnule preşedinte al Senatului, Dragi şi stimaţi colegi şi prieteni, Domnule prim-ministru desemnat...
		Domnul Vasile Blaga: Vă rog mult. Vă rog să... Vă rog, domnule senator.
		Domnul Radu Feldman Alexandru: Domnule prim-ministru desemnat, vă rog insistent să nu mi-o luaţi în nume de rău, dar n-am să vă dau niciun sfat. N-am să vă dau niciun sfat pentru că v-am ascultat cu toată atenţia, v-am ascultat cu toată atenţia cuvenită şi vă spun că, dincolo de orice notă de partizanat politic, dincolo de orice notă de subiectivitate, am avut sentimentul că ascult într-adevăr un program de guvernare cu care mă identific în totalitate, un program de guvernare coerent, articulat, prezentat de un om pe care l-am urmărit pe parcursul carierei publice, întotdeauna, cu mare interes, cu mare satisfacţie şi pe care l-am auzit astăzi în Parlamentul României ţinând un discurs în care aş spune că, aproape în premieră, nu am descoperit nici măcar o aşchie de lemn. N-am să intru într-o analiză de detaliu, nu e timp, nu e loc, nu e normal după o prezentare atât de generală să intrăm într-o analiză de detaliu. Dar vreau să vă împărtăşesc, dragi şi stimaţi colegi, că este pentru prima dată când vin la microfonul Camerelor reunite cu un sentiment de imensă bucurie şi de optimism, pentru că am convingerea că trăim astăzi o zi istorică. Trăim o zi istorică în viaţa politică a României şi este normal, orice program, orice discurs de învestitură a unui nou guvern are toate datele de a marca istoria acelei ţări. Dar trăim pentru prima dată în 20 de ani de parlamentarism românesc o premieră absolută. Trăim pentru prima dată ziua în care un prim-ministru şi un şef al opoziţiei pot dialoga în modul cel mai firesc, cel mai respectuos, cel mai deschis unul faţă de celălalt. La intrarea în sală, l-am văzut pe domnul Ponta, m-am dus, i-am dat mâna şi i-am spus că mă bucur că este în sală. Domnul Ponta mi-a spus: "Să vedeţi, domnule senator, cum mă vor huidui colegii dumneavoastră!" I-am dat asigurări că nu se va întâmpla asta şi nu pentru că m-aş fi gândit vreo clipă să trec printre rânduri să vă rog să n-o faceţi, pentru că eram convins că avem capacitatea toţi şi fiecare dintre noi să ascultăm aşa cum se cuvine opoziţia, când opoziţia, aşa cum se cuvine, vorbeşte şi vine în faţa noastră dispusă la dialog, şi astăzi mai mult ca oricând. şi am ascultat-o rostind-o clar în discursul dumneavoastră: suntem deschişi la dialog. Vă spun lucruri pe care le ştiţi la fel de bine ca şi mine. Nu e suficient să le ştim, hai să le şi facem. Hai să transformăm această instituţie în acea instituţie de referinţă, acea instituţie în care o ţară întreagă să aibă încredere. Hai să readucem Parlamentul pe poziţia pe care o merită şi de care este nevoie. Pentru că, repet, s-a dovedit că se poate. În urmă cu câteva zile, în cadrul discursului în sesiunea extraordinară, vă rugam pe toţi cei prezenţi în sală atunci să dăm păcii o şansă. România are nevoie astăzi de pace. România şi poporul român. Ca să depăşim împreună aşa cum se cuvine perioada extrem de grea în care suntem, avem nevoie de pace, avem nevoie de dialog, avem nevoie ca confruntarea între opoziţie şi putere, între putere şi opoziţie să se facă pe idei, pe argumente, nu pe isterie şi pe acuzele cele mai aberante, nesusţinute niciodată de probe. Astăzi s-a dovedit că se poate. Sunt mândru, sunt bucuros că suntem aici, sunt bucuros că toţi împreună am putut să dăm României pentru o clipă măcar sentimentul că clasa politică românească are resursele pentru a se dovedi demnă de încrederea cu care oamenii ne-au investit. Vă mulţumesc pentru bucuria pe care am trăit-o împreună alături de dumneavoastră. Vă felicit, domnule prim-ministru, şi vă doresc mult succes dumneavoastră şi întregii dumneavoastră echipe. (Aplauze.)
		Domnul Vasile Blaga: Mulţumesc. Poate bucuria era mai mare dacă vorbeau ambii lideri ai opoziţiei. Îl invit la microfon pe domnul Marian Săniuţă. Şi se pregăteşte domnul Daniel Oajdea. V-aş ruga să fiţi destul de concişi, pentru că domnul Geoană a epuizat de mult timpul alocat pentru independenţi. Vă rog.
		Domnul Marian-Florian Săniuţă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă asigur că voi fi cât se poate de scurt. Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru desemnat, Stimaţi colegi, Doamnelor şi domnilor, Punctul de vedere pe care am onoarea să vi-l prezint astăzi pleacă de la considerentul că ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului din România se circumscriu în anul 2012 principiului european de libertate, securitate şi justiţie pentru toţi. În baza aceloraşi principii moderne, stimaţi colegi, daţi-mi voie să apreciez că o cameră, oricât de rea ar fi ea, este cu mult mai bună decât orice anticameră. Cetăţenii români au dreptul de a fi apăraţi de stat pentru ca ei să se poată manifesta şi afirma liber în viaţa de zi cu zi. În fapt, Ministerul Administraţiei şi Internelor este garantul libertăţilor noastre constituţionale şi apărătorul valorilor cetăţeneşti în litera şi spiritul legii, iar buna guvernare trebuie să acorde atenţia cuvenită siguranţei cetăţeanului, valoare care trebuie privită tot mai mult ca un drept al fiecărui român. Asistăm, din păcate, tot mai des la furturi, jafuri, crime, împuşcături ziua în amiaza-mare, mare violenţă, corupţie, migraţie, prostituţie, taxă de protecţie, grupări de crimă organizată, droguri, refuzul de a fi primiţi în Schengen, neîncadrarea în premieră a absolvenţilor promoţiei 2011 a unităţilor de învăţământ din minister, restructurare fără fond şi formă, disponibilizări, accidente şi morţi pe şoselele din România, adică pe scurt ineficienţă în funcţionarea unor structuri ale acestui minister, ca să nu amintesc că vedem tot mai des poliţişti agresaţi în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu. În ultimii ani, conflictele dintre grupările criminale devin din ce în ce mai violente, iar folosirea armelor este tot mai prezentă. Creşte numărul furturilor din bănci, din case de schimb valutar, apar moduri de operare deosebite. Mica criminalitate, criminalitate de vitrină constituie elementul cel mai sensibil şi cu impact direct asupra cetăţenilor ce sunt afectaţi de frecvenţa cu care sunt săvârşite astfel de fapte. Amploarea, complexitatea şi înalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalităţii economico-financiare în perioada ultimilor ani. Deşi România nu este o ţară sursă de droguri, teritoriul ţării este tranzitat de grupările infracţionale specializate, în România dezvoltându-se o piaţă de desfacere a drogurilor, pe care sunt prezente toate tipurile de droguri, inclusiv cele sintetice. În concluzie, ne aflăm într-o perioadă în care majoritatea formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de manifestare, iar starea generală de securitate a cetăţeanului şi a mediului de afaceri au de suferit. La aceasta se adaugă dezideratul aderării României la spaţiul Schengen şi securitatea graniţelor pe care trebuie să le asigurăm pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene, respectiv ca frontierele maritimă, aeriană şi terestră aflate în responsabilitatea noastră, să asigure un spaţiu unic de libertate, securitate şi justiţie. În aceste condiţiile, domnule prim-ministru desemnat, stimaţi colegi, ţinând cont de provocările prezentate pe scurt, foarte pe scurt, dar şi a constrângerilor bugetare, vă rog să fiţi de acord, în calitate de deputat independent, cu prezentarea unor amendamente care să fie incluse în programul de guvernare, capitolul 21, ordine publică şi siguranţa cetăţeanului, Direcţii de acţiune pentru poliţia română. 1. Elaborarea şi aprobarea strategiei naţionale de prevenire a criminalităţii prin înglobarea strategiilor sectoriale cu accent pe prevenirea şi combaterea grupărilor de crimă organizată, a actelor de mare violenţă, a traficului şi consumului de droguri, a traficului de persoane, a infracţionalităţii stradale, a delicvenţei juvenile. 2. Protecţia martorilor conform bunelor practici în domeniu. 3. Alocarea fondurilor în cadrul bugetului aprobat ministerului în funcţie de evoluţia fenomenului infracţional şi a potenţialului criminogen al societăţii româneşti. 4. Elaborarea şi aplicarea unui nou ghid al carierei poliţistului. 5. Creşterea autorităţii poliţiei prin introducerea unor reglementări similare ţărilor din Uniunea Europeană. 6. Garantarea stabilităţii pe post şi excluderea oricăror ingerinţe politice în activitatea de promovare, numire şi destituire. 7. Îmbunătăţirea criteriilor de selecţie în munca de poliţie. 8. Creşterea mobilităţii echipelor de patrulare şi intervenţie şi reducerea timpilor de răspuns în special în mediul rural. 9. Diferenţierea mult mai clară a veniturilor poliţistului operativ din stradă în comparaţie cu poliţistul din structurile suport. Şi vedem în aceste zile abnegaţia în îndeplinirea sarcinilor de serviciu a celor care sunt în zăpadă în stradă. 10. Adoptarea în regim de urgenţă a unei noi legi privind statutul poliţistului şi, în sfârşit, 11. Angajarea promoţiilor de absolvenţi 2011 şi 2012. În ceea ce priveşte poliţia de frontieră, vă propun continuarea accelerată a securizării frontierelor de stat, garanţia accesului României în spaţiul Schengen, asigurarea mentenanţei sistemelor operaţionale care au ieşit din perioada de garanţie pentru supravegherea frontierelor. Un caz aparte, domnule premier, cei 288 de poliţişti de frontieră rezultaţi în urma procesului de reorganizare a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi care sunt indicatori în plată, deci au asigurate resursele salariale, să fie transferaţi la Poliţia Română, conform specializării lor, în zonele de reşedinţă, pentru că este puţin probabil să putem muta un om de la Oradea la Iaşi sau de la Giurgiu la Galaţi. Aplicarea celor mai bune practici în domeniul controlului la frontierele externe ale Uniunii Europene. Închei, şi nu în ultimul rând, stimaţi colegi, vă rog să-mi daţi voie şi vă rog, domnule premier, să acceptaţi ca amendamente de ordin general: accederea în spaţiul Schengen în 2012, continuarea fără menajamente a luptei împotriva corupţiei în toate structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, în sfârşit, asigurarea climatului de ordine publică necesar desfăşurării unor alegeri libere şi corecte în cele două campanii din acest an. Acesta mi-este mandatul pe care cetăţenii care m-au ales mi l-au dat. Şi, de aceea, votul meu va fi în funcţie de preluarea unora sau a totalităţii propunerilor făcute şi care vă asigur că sunt necesare a fi incluse în programul de guvernare al Cabinetului Ungureanu. Fac apel pe această cale la parlamentarii de Prahova, începând cu preşedintele Camerei Deputaţilor, de a mă sprijini în acest demers, fac apel la toţi deputaţii din Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să fie alături de mine. Nu în ultimul rând, stimaţi colegi, fac apel la toţi cei dintre dumneavoastră care cu adevărat sunteţi buni români. Vă mulţumesc.
		Domnul Vasile Blaga: Mulţumesc, domnule deputat. Îl invit la microfon pe ultimul vorbitor înscris la cuvânt, domnul Oajdea, şi-l rog foarte mult chiar să încerce să fie foarte scurt.
		Domnul Daniel Vasile Oajdea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nici prea scurt, pentru că după aceea o să se vadă că unii sunt favorizaţi şi nu e în interesul Parlamentului. Domnilor colegi, Am convingerea că România poate merge pe un drum bun numai cu oameni consecvenţi şi raţionali. Am solicitat schimbarea Guvernului Boc pentru greşelile făcute. Acesta e motivul pentru care am votat şi moţiunea de cenzură. Astăzi, avem un nou Guvern, Guvern format din oameni tineri, evident, fără experienţă, condus de un om pe care-l ştiu corect. Cred că un comportament raţional nu este acela al unui şomer leneş care cere loc de muncă şi atunci când îl primeşte, invocă diverse pretexte pentru a nu munci. De aceea, cred că atitudinea opoziţiei în primul rând de a lipsi şi în al doilea rând de a nu vota schimbarea, este total greşită. Populaţia ţării trebuie să ştie că dacă astăzi pică noul Guvern, rămâne în funcţie cel vechi pe care toţi l-am criticat. Şi de aceea cred că atitudinea lor este lipsită de responsabilitate şi urmăreşte doar să câştige imagine pentru acest comportament absurd. Pe de altă parte, nu ştiu dacă noul Guvern nu va înşela aşteptările populaţiei. Dar, în schimb, domnule prim-ministru, ştiu că sunteţi ieşean şi vă ştiu un om corect, prin urmare, vă cer să faceţi tot ce depinde de dumneavoastră pentru ca efectele crizei economice să nu fie decontate doar de oamenii simpli, ci şi de clientela politică care are contracte de zeci de milioane de euro. Din toate partidele. Chiar dacă astăzi mai mult din PDL. Vă cer să faceţi tot ce puteţi pentru a sprijini dezvoltarea reală a agriculturii. Toate guvernele de până acum au mimat acest lucru şi au trecut acest lucru în programul de guvernare. Vă cer să nu-i uitaţi pe cei de la baza ţării, să nu uitaţi oamenii simpli. Să nu-i uitaţi pe cei care nu au bani de alimente sau n-au bani de medicamente. Să nu-i uitaţi pe pensionari. Ştiu că din birouri luxoase, din fotolii confortabile, oamenii politici când ajung în funcţie îi uită pe cei din ţară, pe cei mai mulţi. Vă cer să nu faceţi acest lucru şi vă cer să nu dezamăgiţi pe nimeni măcar în ceea ce priveşte buna intenţie şi să nu vă comportaţi cum au făcut-o alţii ca un câine dresat care primeşte hrana şi stă cuminte în lesă. Şi dacă faceţi aceste lucruri, vă urez succes.
		Domnul Vasile Blaga: Mulţumesc. În final, dau cuvântul domnului Răzvan Mihai Ungureanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru. Aveţi cuvântul. Nu înainte de a-i ruga pe liderii de grup, în special cei de la Senat, cu Senatul vom începe, să-şi cheme colegii în sală. Vă rog, domnule prim-ministru.
		Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului. Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Am înţeles din luările de cuvânt că acest Guvern merită pus sub semnul întrebării nu pentru ceea ce este în prezent, o propunere, ci pentru ceea ce urmează să facă în viitor. Mi se pare logic. E motivul pentru care mă aştept ca votul dumneavoastră să contureze această realitate pe care cu toţii, putere şi opoziţie, o recunoaştem, şi anume, că este nevoie de altceva. Şi m-am bucurat foarte mult, în cadrele acelui dialog civilizat, la care am făcut apel şi pe care dumneavoastră l-aţi recunoscut ca fiind condiţia esenţială a bunei relaţii dintre noi, că domnul preşedinte Ponta, un om care este, pot să spun, din aceeaşi generaţie cu mine şi din aceeaşi generaţie cu un număr de membri ai Guvernului, a dialogat cu mine exact aşa cum şi-a dorit şi domnia sa şi cum mi-am dorit şi eu. Sper ca această conduită să continue. În al doilea rând, domnia sa mi-a adresat câteva întrebări. Unora le pot răspunde punctual acum, altora, pe măsură ce activitatea guvernamentală se va desfăşura. Am spus că suntem între cei care sprijină rolul de principal legiuitor al Parlamentului. Nu sunt un avocat al măsurilor care bruschează Parlamentul, dar pentru a nu avea asumare de răspundere, aş fi vrut să ştiu, aş fi vrut să fiu asigurat că această jumătate de sală e plină, nu goală. În al doilea rând, domnul preşedinte Ponta a avut un şir lung de întrebări adresate membrilor Guvernului, primului-ministru desemnat. Le primesc pe toate cu respect pentru că sunt multe dintre ele întrebări cărora şi noi le vom căuta răspunsul. Mă bucur că domnia sa înţelege că este nevoie de cooperare transpartinică pe temele de interes naţional şi aceasta nu doar pentru că acest Guvern şi-a asumat o asemenea răspundere, ci pentru că ele privesc în integralitate cetăţenii români. Dar ţin să-i spun domnului preşedinte Ponta că această cooperare transpartinică nu se poate realiza printr-o absenţă şi o prezenţă. De unde deduc că în această cooperare care se va desfăşura în timp voi avea sprijinul Partidului Social Democrat pentru un Guvern de lungă durată. Nu pot decât să-i mulţumesc. Aş dori să mai spun câteva lucruri despre aceasta. Domnia sa a făcut pledoarie pentru un Guvern de tehnocraţi. Este o experienţă destul de delicată, dar cred că într-o democraţie funcţională, un Guvern asumat politic care este supus şi criticii şi aprobării, în funcţie de rezultate, este un Guvern care justifică democraţia parlamentară însăşi. Mă va bucura însă faptul pe care-l văd realizându-se, ca Partidul Social Democrat să participe în momentul în care are soluţii, altele decât cele pe care le va propune Guvernul, la un dialog consistent pe problemele importante ale acestei ţări şi îi voi rămâne recunoscător pentru acest lucru. Şi aceasta se adresează şi celorlalte două partide din Coaliţia pe care aţi alcătuit-o în opoziţie. În acest fel, ceea ce pare să fie tehnocraţie este, de fapt, participare politică responsabilă. Doresc să mai spun, domnule preşedinte, o chestiune despre care am făcut vorbire în dese rânduri şi care nu răspunde în acest moment unei întrebări sau unei dorinţe a vreunuia dintre membrii, distinşii membri ai Parlamentului. În schimb, ţine de o constantă a activităţii mele instituţionale, la Ministerul Afacerilor Externe, sau în alte structuri unde am avut de lucru cu această problemă. Acest program de guvernare se adresează cetăţenilor români din România, dar voi căuta întotdeauna să aibă consecinţe pentru traiul bun şi respectul pe care-l merită toate comunităţile din afara graniţelor acestei ţări. Pentru ei mi-am sacrificat timpul, pentru foarte mulţi dintre ei mi-am sacrificat tot ceea ce am putut avea ca resursă politică şi sper să-i văd în scurtă vreme la fel de mulţumiţi de activitatea acestui Guvern ca şi concetăţenii mei din România. Vă mulţumesc tuturora. (Aplauze.)
		Domnul Vasile Blaga: Mulţumesc, domnule prim-ministru desemnat.
		Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art.103 alin.(3) din Constituţie şi ale art.34 şi 74 din Regulamentul şedinţelor comune, Senatul şi Camera Deputaţilor în şedinţă comună aprobă prin vot, un singur vot, Programul şi întreaga listă a Guvernului şi acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, minim 232 de voturi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Totodată, vă reamintesc prevederile art.36 din Regulamentul şedinţelor comune referitoare la votul secret cu bile: fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi o bilă neagră; bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru, ca să nu aveţi emoţii pentru acordarea încrederii Guvernului. bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra. Vom începe cu Senatul şi îi rog pe domnii chestori Radu Berceanu şi Gheorghe Marcu, din partea opoziţiei, domnul Marcu, să preia din partea colegilor din Departamentul tehnic săculeţii cu bile, iar pe domnul secretar Gheorghe David să citească lista colegilor senatori. Vă rog, începem procedura de vot. Vă rog, domnule secretar David.
		Domnul Gheorghe David: Albert Álmos - prezent Andrei Florin-Mircea - prezent Andronescu Ecaterina - absentă Antonescu George-Crin- Laurenţiu - absent Arcaş Viorel - absent Ariton Ion - prezent Badea Viorel- Riceard - prezent Banias Mircea- Marius - absent Bara Ion - prezent Başa Petru - prezent Bădescu Iulian - absent Bălan Gheorghe-Pavel - absent Belacurencu Trifon - absent Berca Gabriel - prezent Berceanu Radu-Mircea - prezent Bîgiu Marian-Cristinel - absent Bîrlea Gheorghe - prezent Blaga Vasile - prezent Boagiu Anca-Daniela - prezentă Boitan Minerva - absentă Bokor Tiberiu - prezent Borza Dorel-Constantin-Vasile - prezent Bota Marius-Sorin-Ovidiu - absent Calcan Valentin-Gigel - prezent Câmpanu Liviu - prezent Chelaru Ioan - absent Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent Chivu Sorin-Serioja - prezent Cibu Constantin-Sever - prezent Coca Laurenţiu Florian - absent Constantinescu Florin - absent Constantinescu Viorel - prezent Cordoş Alexandru - absent Corlăţean Titus - absent Crăciun Avram - prezent Cseke Attila-Zoltan - prezent Daea Petre - absent David Cristian - absent David Gheorghe - prezent Diaconescu Cristian - prezent Diaconu Mircea - absent Dobra Nicolae - prezent Dumitru Constantin - prezent Fekete-Szabó András-Levente - prezent Feldman Radu-Alexandru - prezent Filip Petru - prezent Fodoreanu Sorin - prezent Frâncu Emilian- Valentin - absent Frunda György - prezent Găină Mihăiţă - absent Geoană Mircea-Dan - absent Ghişe Ioan - absent Greblă Toni - absent Grosu Corneliu - prezent Günthner Tiberiu - prezent Haşotti Puiu - absent Hărdău Mihail - prezent Humelnicu Augustin-Daniel - prezent Ichim Paul - absent Igaş Traian-Constantin - prezent Ion Vasile - prezent Iordănescu Anghel - prezent Jurcan Dorel - prezent Lazăr Sorin- Constantin - absent Luca Raymond - absent Mang Ioan - absent Marcu Gheorghe - prezent, nu votează Mardare Radu-Cătălin - absent Marian Ovidiu - prezent Marian Valer - absent Markó Béla - prezent Mazăre Alexandru - absent Măgureanu Cezar-Mircea - prezent Mărcuţianu Ovidius - prezent Meleşcanu Teodor-Viorel - absent Mitrea Elena - absentă Mitrea Miron-Tudor - absent Mîrza Gavril - absent Mocanu Alexandru - prezent Mocanu Toader - prezent Moga Nicolae - absent Mustăţea Vasile - absent Mutu Gabriel - absent Necula Marius-Gerard - prezent Nedelcu Vasile - prezent Nicoară Marius-Petre - absent Nicoară Romeo-Florin - absent Nicolaescu Sergiu- Florin - absent Nicula Vasile-Cosmin - absent Nistor Vasile - absent Niţă Mihai - prezent Onofrei Orest - prezent Oprea Dumitru - prezent Oprea Mario-Ovidiu - absent Panţuru Tudor - prezent Paşca Liviu-Titus - absent Păran Dorin - prezent Pereş Alexandru - prezent Pintilie Vasile - prezent Plăcintă Sorina-Luminiţa - prezentă Pop Gheorghe - absent Popa Cornel - absent Popa Mihaela - prezentă Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent Prunea Nicolae Dănuţ - absent Rasaliu Marian-Iulian - prezent Rădulescu Cristian - prezent Rădulescu Şerban - absent Robu Nicolae - absent Rotaru Ion - absent Ruşanu Dan-Radu - absent Ruşeţ Ion - prezent Saghian Gheorghe - absent Savu Daniel - absent Sârbu Ilie - prezent, nu votează Sbîrciu Ioan - prezent Secăşan Iosif - prezent Severin Georgică - absent Silistru Doina - absentă Staicu Dumitru-Florin - prezent Stănişoară Mihai - prezent Şova Dan-Coman - absent Tămagă Constantin - absent Toma Ion - prezent Ţopescu Cristian-George - absent Ţuţuianu Adrian - absent Udriştoiu Tudor - absent Urban Iulian - prezent Valeca Şerban Constantin - absent Vasilescu Lia-Olguţa - absentă Verestóy Attila - absent Voicu Cătălin - absent Voiculescu Dan - absent Vosganian Varujan - absent Mulţumesc.
		Domnul Vasile Blaga: Dacă mai sunt colegi senatori care nu au votat? Domnule David? Da, toată lumea a votat. Mulţumesc. Trecem la vot pentru colegii din Camera Deputaţilor. Îi invit pe domnii chestori Bănicioiu şi Albu să preia săculeţii cu bile, şi pe domnul secretar Georgian Pop să strige lista. Domnule Albu, vă rog, grăbiţi-vă! Domnule secretar Pop, puteţi începe, vă rog.
		Domnul Georgian Pop: Mulţumesc, domnule preşedinte. Adomniţei Cristian Mihai - absent Albu Gheorghe - prezent Alecu Valeriu - prezent Almăjanu Marin - absent Amet Aledin - prezent Ana Gheorghe - absent Anastase Roberta Alma - prezentă Andon Sergiu - absent Andronache Gabriel - prezent Anghel Florin-Serghei - prezent Antal István - prezent Antochi Gheorghe - absent Apostolache Mihai Cristian - prezent Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă Arion Viorel - prezent Atanasiu Teodor - absent Avram Marian - prezent Axenie Carmen - prezentă Balan Ioan - prezent Balcan Viorel - prezent Banu Mihai - prezent Barbu Sulfina - prezentă Barna Maria Eugenia - prezentă Bădălan Eugen - prezent Bădulescu Adrian - prezent Bănicioiu Nicolae - prezent, nu votează Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent Bejinariu Eugen - absent Berci Vasile - absent Béres Ştefan Vasile - prezent Blaga Iosif Veniamin - prezent Bleotu Vasile - absent Boabeş Dumitru - absent Bobeş Marin - absent Bode Lucian Nicolae - prezent Boghicevici Claudia - prezentă Boiangiu Victor - prezent Boldea Mihail - absent Borbély László - prezent Bordeianu Dan - absent Bostan Emil - prezent Bot Octavian - absent Botiş Ioan-Nelu - prezent Boureanu Cristian Alexandru - prezent Brătianu Matei Radu - absent Brînză William Gabriel - absent Buciuta Ştefan - prezent Bud Nicolae - prezent Buda Daniel - prezent Buda Viorel-Vasile - absent Budurescu Daniel-Stamate - absent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent Buican Cristian - absent Burcău Doina - absent Burlacu Cristian-Ion - prezent Burnei Ion - absent Buta Sorin Gheorghe - prezent Calimente Mihăiţă - absent Canacheu Costică - prezent Cantaragiu Bogdan - prezent Cazan Mircea-Vasile - absent Călian Petru - prezent Călin Ion - absent Cărare Viorel - prezent Câmpeanu Mariana - absentă Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă Chirilă Constantin - prezent Chiriţă Dumitru - absent Chisăliţă Ioan-Narcis - absent Chiţoiu Daniel - absent Chiuariu Tudor-Alexandru - absent Cindrea Ioan - absent Ciobanu Gheorghe - prezent Ciocan Gheorghe - absent Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent Ciucă Liviu-Bogdan - absent Ciuhodaru Tudor - prezent Coclici Radu-Eugeniu - absent Coroamă Gheorghe - prezent Covaci Dorel - absent Cristea Victor - absent Cristian Horia - absent Croitoru Cătălin - prezent Damian Ioan - absent Dascălu Constantin - prezent Derzsi Ákos - prezent Dobre Ciprian Minodor - absent Dobre Cristina-Elena - prezentă Dobre Victor Paul - absent Dolineaschi Andrei - absent Donţu Mihai-Aurel - absent Dragomir Gheorghe - absent Drăghici Mircea-Gheorghe - absent Drăghici Sonia-Maria - absentă Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent Dugulescu Marius Cristinel - prezent Dumitrache Ileana Cristina - absentă Dumitrescu Cristian-Sorin - absent Dumitrică George Ionuţ - absent Dumitru Georgică - absent Dumitru Ion - absent Duşa Mircea - prezent, nu votează Edler András-György - prezent Erdei Dolóczki István - prezent Farago Petru - prezent Farkas Anna-Lili - prezentă Fenechiu Relu - absent Firczak Gheorghe - prezent Florea Damian - absent Florescu Adrian - prezent Fuia Stelian - prezent Gabor Gheorghe - absent Ganţ Ovidiu Victor - absent Gavrilescu Graţiela Leocadia - absentă Geantă Florian Daniel - prezent Georgescu Filip - absent Gerea Andrei Dominic - absent Gheorghe Tinel - prezent, a votat Gherasim Vasile - prezent Ghiţă Cornel - prezent Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent Ghiveciu Marian - absent Giurgiu Mircia - prezent Gliga Vasile Ghiorghe - absent Göndör Marius-Sorin - prezent Gorghiu Alina-Ştefania - absentă Gospodaru Gabriel-Dan - prezent Grama Horia - absent Grosaru Mircea - prezent Gurzău Adrian - prezent Gust-Băloşin Florentin - prezent Hogea Gheorghe - prezent Holban Titi - absent Holdiş Ioan - prezent Horj Pavel - absent Hrebenciuc Viorel - absent Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă Iacob Strugaru Stelică - prezent Ialomiţianu Gheorghe - prezent Iancu Iulian - absent Ibram Iusein - prezent Iftime Dragoş-Adrian - prezent Ignat Miron - prezent Ionescu George - prezent Iordache Florin - absent Iordache Luminiţa - prezent Iorguş Zanfir - prezent Irimescu Mircea - absent Itu Cornel - absent Jipa Florina Ruxandra - absentă Jolţa Nicolae - prezent Kelemen Atilla-Béla-László - prezent Kelemen Hunor - prezent, a votat Kerekes Károly - prezent Korodi Attila - prezent Kötő Iosif - prezent Leşe Doru Braşoan - prezent Liga Dănuţ - prezent Longher Ghervazen - prezent Lubanovici Mircea - prezent Luca Ciprian-Florin - absent Lup Silvestru Mircea - absent Lupu Mihai - absent Macaleţi Costică - absent Manda Iulian Claudiu - absent Manolescu Oana - prezentă Marian Dan Mihai - prezent Marin Mircea - prezent Marinescu Antonella - absentă Martin Eduard-Stelian - absent Márton Árpád-Francisc - prezent Máté András-Levente - prezent Mazilu Constantin - prezent Merka Adrian-Miroslav - prezent Militaru Constantin Severus - prezent Mircovici Niculae - prezent Mitrea Manuela - absentă Mocanu Adrian - absent Mocanu Vasile - absent Mocioalcă Ion - absent Moldovan Carmen Ileana - absent Moldovan Emil Radu - absent Morega Dan Ilie - prezent Motreanu Dan-Ştefan - prezent, nu votează Movilă Petru - prezent Munteanu Ioan - prezent, nu votează Mustea-Şerban Răzvan - prezent Nassar Rodica - absentă Năstase Adrian - absent Neacşu Marian - absent Nechifor Cătălin-Ioan - absent Neculai Marius - prezent Negoiţă Robert Sorin - absent Negruţ Clement - prezent Nica Dan - absent Nica Nicolae-Ciprian - absent Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent Nicolicea Eugen - prezent Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă Nistor Laurenţiu - absent Niţă Constantin - absent Niţu Adrian Henorel - prezent Nosa Iuliu - absent Novac Cornelia Brînduşa - prezentă Oajdea Vasile Daniel - prezent Olar Corneliu - prezent Olosz Gergely - prezent Oltean Ioan - prezent Oprea Gabriel - prezent Oprişcan Mihai Doru - prezent Orban Ludovic - absent Pál Árpád - absent Palaşcă Viorel - absent Palăr Ionel - absent Paleologu Theodor - prezent Pambuccian Varujan - absent Pandele Sorin Andi - prezent Panţîru Tudor - absent Pardău Dumitru - prezent Păduraru Nicuşor - prezent Păsat Dan - prezent Păun Nicolae - prezent Pâslaru Florin-Costin - absent Petö Csilla-Mária - prezentă Petrescu Cristian - prezent Petrescu Petre - absent Pieptea Cornel - absent Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent Plăiaşu Gabriel - absent Pocora Cristina-Ancuţa - absentă Ponta Victor-Viorel - absent Pop Georgian - prezent, nu votează Pop Virgil - absent Popa Florian - absent Popa Octavian-Marius - absent Popeangă Vasile - absent Popescu Adrian - prezent Popescu Cosmin Mihai - prezent Popescu Dan-Mircea - absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent Popov Duşan - prezent Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent Postolachi Florin - prezent Potor Călin - absent Preda Cezar-Florin - prezent Prigoană Vasile-Silviu - prezent Radan Mihai - prezent Rădulescu Adrian - prezent Răţoi Neculai - absent Rebenciuc Neculai - prezent Resmeriţă Cornel-Cristian - absent Riviş-Tipei Lucian - prezent Rizea Cristian - absent Rogin Marius - prezent Roman Gheorghe - prezent Roman Ioan Sorin - absent Roşca Lucreţia - absentă Rusu Valentin - prezent Sava Andrei-Valentin - prezent Săniuţă Marian-Florian - prezent Săpunaru Nini - absent Sârbu Marian - prezent Scutaru Adrian George - absent Seremi Ştefan - prezent Seres Dénes - prezent Socaciu Victor - absent Solomon Adrian - absent Soporan Vasile Filip - prezent Spînu Teodor-Marius - prezent Stan Ioan - absent Stan Ion - absent Stan Nicolae - absent Stanciu Anghel - absent Stavrositu Maria - prezentă Steriu Valeriu-Andrei - prezent Stoica Mihaela - prezentă Stragea Sorin Constantin - absent Stroe Ionuţ-Marian - absent Stroe Mihai - prezent Stroian Toader - prezent Surpăţeanu Mihai - prezent Surupăceanu Mugurel - absent Şandru Mihaela Ioana - prezentă Ştefan Viorel - absent Ştirbeţ Cornel - prezent Ştirbu Gigel-Sorinel - absent Tabără Valeriu - prezent, a votat Tabugan Ion - prezent Taloş Gheorghe-Mirel - absent Tărâţă Culiţă - prezent Tătaru Florin-Cristian - absent Teodorescu Horia - absent Tiţa-Nicolescu Gabriel - prezent Tîlvăr Angel - absent Toader Mircea-Nicu - prezent Trăşculescu Alin Silviu - prezent Tudose Mihai - absent Turcan Raluca - prezentă Tuşa Adriana Diana - absentă Ţaga Claudiu - prezent Ţintean Ioan - absent Ţîmpău Radu Bogdan - absent Ţurcanu Florin - absent Ţurea Răzvan - prezent Udrea Elena Gabriela - prezentă Uioreanu Horea-Dorin - absent Uricec Eugen Constantin - prezent Vainer Aurel - prezent Varga Attila - prezent Varga Lucia-Ana - absentă Vasile Aurelia - absentă Vasilică Radu Costin - absent Vişan Gelu - prezent Vîlcu Samoil - prezent Vladu Iulian - prezent Vlase Petru Gabriel - absent Vlădoiu Aurel - absent Voicu Mădălin-Ştefan - prezent, nu votează Voicu Mihai Alexandru - absent Voinescu-Cotoi Sever - prezent Vreme Valerian - prezent Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent Zătreanu Dan-Radu - prezent Zgonea Valeriu Ştefan - absent Zisopol Dragoş Gabriel - prezent Zoicaş Gheorghe - prezent Mai este cineva în sală care nu a votat?
		Domnul Vasile Blaga: Dacă mai există vreun coleg deputat care nu a votat? Domnule Albu, vă rog şi pe dumneavoastră. În temeiul prevederilor art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune, invit membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească la sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru verificarea şi numărarea voturilor exprimate. Reluăm lucrările în plen după constatarea rezultatului votului.
		După pauză
		Domnul Vasile Blaga: Reluăm lucrările. Îl invit pe domnul secretar al Senatului, Gheorghe David, să prezinte procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra propunerii de acordare a încrederii Guvernului. Vă rog, domnule David, aveţi cuvântul.
		Domnul Gheorghe David: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proces-verbal referitor la rezultatul votului de încredere a Guvernului. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra cererii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele: Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 463; numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 245; numărul total de voturi exprimate - 239; numărul de voturi anulate - zero; numărul total de voturi valabil exprimate - 239, din care: voturi pentru acordarea încrederii Guvernului - 237, (Aplauze.) voturi contra acordării încrederii Guvernului - două. Potrivit prevederilor art.103 alin.(3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în prezent minim 230 de voturi pentru. Ca urmare a faptului că, din totalul de 463 de deputaţi şi senatori, 237 au votat pentru acordarea votului de încredere, se constată că este întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituţie pentru ca Parlamentul României să acorde încrederea Guvernului, Programului şi listei Guvernului prezentate de domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, şi dezbătute în şedinţa comună de astăzi a celor două Camere. Semnează membrii Birourilor permanente. (Aplauze.)
		Domnul Vasile Blaga: Vă mulţumesc. Majoritatea - 232, nu 230. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Având în vedere dispoziţiile constituţionale şi rezultatul votului, consemnat în procesul-verbal citit de domnul senator David, Parlamentul a acordat votul său de încredere Guvernului asupra Programului şi listei Guvernului prezentat şi dezbătut în această şedinţă. Îl felicit pe noul prim-ministru al României, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, şi pe toţi membrii Cabinetului. (Aplauze.) Şi, dacă doreşte, îl invit pe domnul prim-ministru să ia cuvântul. Vă rog.
		Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimaţi membri ai Parlamentului României, Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor, Vă mulţumesc şi, în acelaşi timp, sper să nu vă dezamăgesc niciodată. Îmi dau seama cât de greu poate să fie, îmi dau seama că această greutate se împarte cu membrii Cabinetului meu. vom fi întotdeauna acolo unde am promis, pentru cetăţenii acestei ţări. Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)
		Domnul Vasile Blaga: Vă mulţumesc şi eu. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Hotărârea Parlamentului a plecat deja către Monitorul Oficial. Ea va fi înaintată Preşedintelui României pentru a proceda la numirea Guvernului. Lucrările fiind epuizate, declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Vă mulţumesc.
		Şedinţa s-a încheiat la ora 14,30.