Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 februarie 2012

			Şedinţa a început la ora 8,45. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Ioan Oltean: Bună dimineaţa, domnilor! Şi sărut mâna, doamnelor! Să începem declaraţiile politice şi să vă cer scuze pentru întârziere.
			Am să-l rog pe domnul profesor Anghel Stanciu să ia cuvântul şi pe domnul Apostolache să se pregătească pentru a urma. Domnule profesor, domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Anghel Stanciu: Înainte de a rosti această intervenţie a noastră, daţi-mi voie, domnule preşedinte, să vă urez bun venit în această nouă sesiune de declaraţii politice, şi dumneavoastră şi colegilor noştri, care, pe această vreme - nu prea prielnică - şi-au deplasat - nu prea comod - utilele declaraţii politice, cu mare audienţă în rândul alegătorilor noştri. Domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Cu permisiunea dumneavoastră mă adresez de la înalta tribună a Parlamentului România domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, primul-ministru al României, prin următoarea scrisoare deschisă. "Excelenţă, Moldova, după 1989, a trimis întotdeauna către Bucureşti voturi. Voturi ce au decis culoarea politică a Guvernului, roşie sau portocalie, fără ca prin aceasta să fie onorată cu înalte dregătorii de stat. Iată că mintea cea de pe urmă a românului a revenit la normal! Astfel, după circa 110 ani de la înscăunarea junimistului Petre P. Carp, fiu de boieri răzeşi din comuna Ţibana, fost ministru de externe la numai 33 de ani, pe jilţul de prim-ministru al lui conu' Mihail Kogălniceanu, puterea a aşezat un moldovean, pe nume Mihai-Răzvan Ungureanu. Excelenţă, După blocul de marmură, întruchipat în politica românească de Petre P. Carp, veniţi dumneavoastră. O mare onoare, dar şi o mare responsabilitate, ce vă atrage obligaţia, domnule prim-ministru, de a nu dezamăgi românii, dar în special pe moldoveni. O primă provocare pentru dumneavoastră este cea de astăzi, când, în asentimentul majorităţii parlamentarilor moldoveni, de la această înaltă tribună, vă cer un lucru mic pentru România, dar sigur mare pentru Moldova: Salvaţi, domnule prim-ministru, inima Moldovei - respectiv Institutul de boli cardiovasculare, ce se află în prezent în stare de preinfarct. Preinfarct ca urmare a pastilelor birocratice administrate cu aroganţă, incompetenţă şi rea-credinţă de unii membri ai conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu sediul, evident, peren în Bucureşti. Căci ce poate fi mai toxic pentru Institutul de boli cardiovasculare Prof. dr. George I.M. Georgescu din Iaşi, unic în toată Moldova, aplicarea mecanicistă a ordinului ucigaş nr.1723/2011 al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate? Acesta îi înjumătăţeşte, practic, alocaţia bugetară pentru anul 2012. Astfel, de la circa 30 de milioane în 2011, se ajunge la numai 17 în 2012, conform documentaţiei anexate prezentei scrisori. Incredibil, dar adevărat, cum birocraţia bucureşteană finanţează paturi, şi nu bolnavi, taxând o instituţie de excelenţă ca cea ieşeană, care funcţionează la standarde occidentale, pentru performanţa sa. Concret, Institutul de boli cardiovasculare din Iaşi a optat, mai mult decât alte spitale din ţară, pentru înlocuirea internării continue cu internări de zi, mai puţin costisitoare şi mult mai puţin traumatice pentru bolnavi. S-a reuşit astfel să se trateze, în cadrul aceluiaşi buget, mai mulţi pacienţi în întreaga Moldovă, ca fiind, de altfel, singura unitate spitalicească cu acest profil din estul României, faţă de cele cinci din vest - evident, în raport cu numărul de paturi existent. Recompensa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, reducerea treptată a tarifului pe caz ponderat, simultan cu creşterea numărului de servicii medicale acordate pacienţilor, de la circa 1.900 de lei în 2005 la mai puţin de 1.400 de lei în 2012. Crimă şi pedeapsă, dacă ar fi să ne racordăm la titlul unui celebru roman rusesc. Crima faţă de pacienţii moldoveni, pe care o săvârşesc prin nepăsare, tupeu, obrăznicie, aroganţă şi incompetenţă cei plătiţi din banii contribuabililor instalaţi în confortabile fotolii de conducere ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, plătiţi pentru ore/cap şi care prestează - scuzaţi-mi expresia, domnule prim-ministru - la nivel de ore/fund. Această crimă trebuie stopată, aplicând cel de-al doilea termen, pedeapsa. Pedeapsa, domnule prim-ministru, după tipicul lui Sergiu Nicolaescu, din filmul "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte", este simplă pentru ciocoii noi şi totuşi vechi de astăzi: demiterea în bloc a conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Este drept şi cinstit ca aceşti distribuitori de pastile, cocoţaţi în jilţuri de decizie, să revină unde le este locul, adică medici la "Cucuieţii din Deal", lăsând actualele funcţii celor competenţi, cu viziune europeană şi dragoste de oameni. Închei, excelenţă, venind, asemenea celor din romanul cunoscut dumneavoastră, "Ciocoii vechi şi noi" "cu rogojina aprinsă-n cap şi cu jalba în proţap", vă cer să impuneţi celor competenţi, cinstiţi şi drepţi, să analizeze jalba noastră cu propunerile adresate de a modifica ordinul criminal nr.1723/2011 şi a salva inima Moldovei, Institutul de boli cardiovasculare Prof. dr. George I.M. Georgescu, de noii ciocoi de la CNAS, acordându-i bugetul corespunzător stării de excelenţă pe care o reprezintă. Cu încrederea că această jalbă va atrage atenţia excelenţei voastre, spre a găsi rapid soluţiile de promovare şi menţinere a excelenţei dobândite de acest unic institut din estul Moldovei, vă asigurăm, domnule prim-ministru, de alesele noastre sentimente de adâncă preţuire şi consideraţie. Profesor universitar dr. ing. Anghel Stanciu, deputat PSD de Iaşi în Colegiul nr.6, Hârlău." Vă mulţumesc pentru atenţie, stimaţi colegi, şi sper că sunteţi alături de mine la a sprijini inima Moldovei, lucru pe care-l cer şi domnului secretar general al Partidului Democrat Liberal, prietenul meu de-o viaţă, între ultimii dinozauri ai acestui Parlament, domnului Ioan Oltean. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule profesor. Vă mulţumesc şi pentru cuvintele frumoase la adresa premierului. Sper să fie totul foarte bine.
			Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Mihai Cristian Apostolache, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Victor Cristea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Mihai Cristian Apostolache: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În timp ce liderii liberali de la centru se declară apărătorii interesului cetăţeanului şi nu ezită nicio clipă să atace actuala guvernare, considerând-o una iresponsabilă, reprezentanţii PNL din administraţia locală contrazic această situaţie prin comportamentul lor lipsit de interes faţă de nevoile şi aşteptările oamenilor. Vin în faţa dumneavoastră astăzi cu două exemple, care, cred eu, susţin pe deplin afirmaţia anterioară. În timp ce oamenii se luptă cu zăpada căzută consistent în această perioadă, primarul PNL al comunei Izvoarele, din judeţul Prahova, Margareta Dinulescu, este plecată de aproape trei luni în Israel, cu noul său soţ. Cazul a ajuns şi în atenţia presei centrale. Chiar săptămâna trecută, un cotidian central vorbea de situaţia incredibilă din comuna prahoveană Izvoarele, unde, de aproape trei luni, localitatea a rămas fără primăriţă, care se pare că a plecat în Israel. Sigur, dacă i-am întreba pe liderii liberali despre această situaţie, probabil că ar răspunde că de vină pentru plecarea primarului PNL la relaxare în Israel este tot PDL-ul şi Traian Băsescu şi de aceea trebuie să-şi dea demisia şi să se organizeze alegeri anticipate. Eu cred că ideea alegerilor anticipate le-a venit liderilor liberali tocmai de la exemplul doamnei Dinulescu, de la Izvoarele. Într-adevăr, domnilor, este nevoie de alegeri anticipate, dar sigur nu în întreaga România, ci doar în localitatea Izvoarele, unde primarul dumneavoastră şi-a părăsit postul şi i-a sfidat pe locuitori prin gestul său. Cel de-al doilea exemplu, la fel de edificator, este cel al primarului comunei Drajna, Gavrilă Mihai. Valorificându-şi vasta pregătire în administraţie, primarul PNL, Gavrilă Mihai, de profesie maistru, se luptă de trei ani de zile să desfiinţeze şcoala din satul Ogretin, deoarece oamenii din acest sat nu l-au votat la ultimele alegeri. Desfiinţarea şcolii pe motive politice a fost readusă în discuţie în această perioadă de primarul Gavrilă, care, în loc să se preocupe de deszăpezirea localităţii, încearcă din răsputeri să se răzbune pe ogretineni, forţând inclusiv membrii Consiliului de Administraţie al şcolii să voteze aşa cum le dictează dumnealui. Pentru a-şi duce planul la bun sfârşit, în ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie al Şcolii din Ogretin, i-a obligat pe membrii consiliului să voteze bugetul, cu modificările pe care le-a propus dumnealui, şi anume să fie transferate sume importante din Capitolul "Cheltuieli de personal" în cel de "Cheltuieli materiale", scopul fiind acela de a arăta apoi inspectoratului şcolar că nu există suficiente resurse financiare pentru acoperirea salariilor profesorilor de la această şcoală şi, prin urmare, ea trebuie închisă. Or, atâta timp cât sumele au existat iniţial, dar ele au fost transferate în alt capitol - lucru ilegal, de altfel, deoarece aceste sume au destinaţie specială - se vede cu ochiul liber că primarul PNL din comuna Drajna, adeptul ideilor liberale ale domnului Antonescu, dă dovadă de rea-credinţă şi este cuprins de răzbunare politică. Cei doi au, însă, şi un punct comun. Acum, nu ştiu cine pe cine l-a influenţat, însă atât domnul Antonescu, cât şi domnul Gavrilă au aplecare spre dictatură, unul instaurând-o în propriul partid, celălalt în localitatea pe care vremelnic o conduce. Şi aşa cum preciza cineva într-un memoriu care mi-a fost adresat, atitudinea dictatorială, lipsa transparenţei, neacceptarea altor opinii sunt caracteristicile comportamentului primarului PNL din Drajna, ca de altfel şi ale domnului Crin Antonescu. Ceea ce trebuie să înţeleagă liderii liberali din aceste două exemple este faptul că greşeli se fac şi în tabăra puterii şi în cea a opoziţiei şi că este bine în politică să îmbrăţişezi responsabilitatea şi echilibrul, şi nu demagogia, pentru că, până la urmă, oamenii nu pot fi păcăliţi, pentru că ei ştiu că, de cele mai multe ori, hoţul strigă de fapt primul "Hoţii!". Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Cristea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Îl rog să se pregătească pe domnul deputat Florin Pâslaru din partea aceluiaşi grup.
			Domnul Victor Cristea: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică este intitulată: "Onoarea cetăţenilor de a participa la guvernare - o iluzie". Citind Constituţia României, aflăm că: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării" - Aart.61 din Constituţia României. "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului." - conform art.69 din Constituţia României. Înţelegem astfel că democraţia constituţională are puterea de a-i conferi omului de rând imensa onoare de a participa la guvernare. Ascultându-i pe oameni, pe reprezentanţii mediului de afaceri şi ONG-uri, discutând cu ei despre ideile lor, încercând apoi să aplici aceste idei în contextul procesului legislativ, discutând despre problemele cu care se confruntă ţara şi încercând să descrii pericolele pe care le înfruntăm şi posibilele soluţii, toate acestea sunt coordonate ale unei vieţi publice esenţiale pentru supravieţuirea democraţiei. Parlamentarul trebuie să exprime suveranitatea şi raţiunea poporului, aspiraţiile acestuia. Însă, actuala putere, profitând de o majoritate parlamentară nedemnă şi pentru a-şi satisface propriile interese, diminuează rolul şi eficienţa Parlamentului, recurgând la măsuri antidemocratice. Asumarea răspunderii Guvernului pe legi care, dacă ar fi rezultatul consensului general al întregii clase politice, formată din putere şi opoziţie, vizând o reformă reală a statului, a instituţiilor sale, ar fi avut în centrul atenţiei românul; iar românul are o singură dorinţă: să nu mai fie umilit şi batjocorit, plătind cu vârf şi îndesat factura crizei, şi nu în ultimul rând criza din zonele calamitate de viscol. Dar, prin "bunăvoinţa" puterii, la etajul politico-financiar, dezmăţul cheltuirii iraţionale a banului public nu a cunoscut răgaz.O altă măsură a actualei echipe de la guvernare este adâncirea crizei de comunicare politico-socială. Semnificativă în acest sens este elaborarea Legii bugetului consolidat al statului şi Legii bugetului asigurărilor sociale, care nu sunt emanaţia consultărilor dintre putere, opoziţie, mediul de afaceri şi mediul academic. Dimpotrivă, legile sunt elaborate de pe poziţii de forţă, fără dezbatere, iar puterea condamnă România la subdezvoltare. Astfel, actuala guvernare nu deţine o viziune coerentă de revigorare a României. Nu s-a prezentat strategia bugetară care trebuia să cuprindă obiective prioritare, cu efecte pozitive pentru această perioadă, în centrul căreia trebuia să se afle cetăţeanul român. Bugetul nu evidenţiază obiective cu finanţare multianuală, investiţii cu caracter multiplicativ. Bugetul nu a fost realizat în concordanţă cu bugetul Uniunii Europene, întrucât nu are avizul Uniunii Europene, una din sursele financiare pentru ţara noastră. Bugetul este calea ascunsă de a cheltui banul public pe investiţii fără miză, în avantajul clientelei politice - finanţatorul campaniei electorale din 2008. Bugetul reprezintă schimbul între bani şi abuzul de putere, o convergenţă între putere şi bani, practic esenţa corupţiei. Toate aceste motive nu pot permite invitarea partidelor din opoziţie la elaborarea strategiei bugetare pe 2012 şi pentru următorii ani. Comportamentul abuziv din partea majorităţii parlamentului şi a preşedintelui de şedinţă din Camera Deputaţilor reprezintă o altă măsură a actualei puteri, respectându-se un scenariu de compromitere a credibilităţii Parlamentului şi de obstrucţionare de către preşedintele de şedinţă, de preşedintă în special, a deputaţilor opoziţiei care au solicitat cuvântul în cadrul dezbaterilor pe fond şi nu numai. Este regretabil că realitatea prezintă anul 2011 ca fiind, în modul cel mai pregnant din cei 22 de ani de la Revoluţie, expresia unei democraţii politice şi economice înţelese original de actuala putere: reprezentanţii săi au dobândit libertatea şi dreptul de a face orice, inclusiv de a încălca orice lege; au păstrat ca societate un model economic şi social bazat pe două principii: bacşişul şi hatârul. Aceste două principii sunt motive pentru ca oamenii să fie neîncrezători şi cinici faţă de funcţionarea democraţiei româneşti, faţă de cei pe care i-au ales să îi reprezinte. Se înţelege cu uşurinţă de ce atât de multă lume se simte descurajată de prestaţia actualului guvern. Guvernanţii, partidele care susţin Guvernul, dovedindu-se incapabili să gestioneze criza economică şi, mai recent, criza din zonele calamitate, recesiunea, au trecut la măsuri extreme: restricţiile şi austeritatea, care condamnă România la o sărăcie şi mai mare, la o depresie şi mai accentuată. Istoria arată că nu măsurile austere diminuează efectele crizei economice, ci unitatea clasei politice, colaborarea între putere, opoziţie, mediul de afaceri şi mediul academic, elaborând împreună planul de dezvoltare a economiei româneşti, în noile condiţii adoptate de către statele Uniunii Europene. Depăşind diferenţele de natură politică şi socială, trebuie reunite milioane de români într-o idee despre România, într-o voinţă unitară de reformare în bine a ţării noastre. Lipsa de experienţă, de profesionalism a guvernanţilor aduce mai multe pagube decât criza economică. Elocventă în acest sens este criza din zonele calamitate de zăpadă abundentă şi viscol. Criza în care se înregistrează 74 de morţi. Morţi pe care Guvernul şi partidele din arcul guvernamental îi au pe conştiinţă. România are o climă temperat continentală. Deci trebuie acţionat în consecinţă. Se impune de urgenţă ca Guvernul Ungureanu, cu aprobarea Parlamentului României, să elaboreze o nouă strategie bugetară multianuală, în vederea eliminării efectelor distructive ale fenomenelor naturale din timpul iernii. Obligatoriu trebuie montate parazăpezi; plantate perdele vegetale de protecţie a drumurilor şi căilor ferate; plantate perdele vegetale de protecţie a localităţilor rurale; achiziţionate de urgenţă, de către Ministerul Transporturilor, utilaje speciale pentru deszăpezire. Această succintă radiografie a actualei politici româneşti de guvernământ evidenţiază o realitate de tristă amintire. Suntem martorii unei politici făcute cu patimă împotriva adversarilor politici, care nu mai sunt percepuţi de mult ca posibili colaboratori, urmărindu-se distrugerea partidelor politice indiferent de opţiunile celor care le susţin. Totuşi, în ciuda nelegiuirilor săvârşite, puterea guvernamentală ar mai putea avea un moment de reflecţie pentru a reveni la sentimente mai bune, promovând o politică pragmatică, bazată pe credinţă, moralitate şi profesionalism - valori democratice esenţiale, care pot asigura cetăţenilor speranţa promovării sociale. Singura cale prin care democraţia constituţională va avea puterea de a-i conferi omului de rând imensa onoare de a participa la guvernare este ca puterea guvernamentală să elaboreze un nou program de guvernare, cu politici publice şi măsuri publice aprobate de Parlamentul România într-un consens general, care să vizeze calitatea vieţii cetăţenilor români. Aşa participă românii la guvernare! Vă mulţumesc. Vreau să solicit spre analiză, de către Biroul Camerei Deputaţilor, ca aceste şedinţe de declaraţii politice să nu se desfăşoare în aceste condiţii şi să facă parte din plenul Camerei Deputaţilor, întrucât problemele care vin - întrucât vorbeam de participarea cetăţenilor la guvernare, toate amendamentele pe care le aducem noi aici sunt problemele oamenilor şi cred că trebuie cunoscute şi dezbătute în plenul Camerei. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.
			Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Florin Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Vasile Mocanu, din partea aceluiaşi grup. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: Domnule preşedinte, mulţumesc. Bună dimineaţa, stimaţi colegi! Declaraţia mea politică se intitulează: "Nu există decât interese!" Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Priorităţile declarative se regăsesc cu vârf şi îndesat în discursurile unor miniştri care privesc cu dispreţ uriaş milioanele de oameni. Nu există decât interese. De partid, de gaşcă, personale. Nimeni nu pare dispus să piardă accesul la privilegiile conferite de actul guvernării. Criza este resimţită din plin de o populaţie care se întreabă probabil când se va termina acest coşmar. Un coşmar care însă ocoleşte liderii, aleşii, clasa politică. În lumea decidenţilor zilei, criza nu provoacă decât rareori coşmaruri. Odraslele de bani gata ale liderilor continuă să arunce mii de euro în fiecare seară în cluburile de fiţe. Continuă să se lăfăie în maşini de ultimă generaţie, să înfrunte criza din spatele unor portofele burduşite de bani nemunciţi. La polul opus, cei mulţi duc pe umeri o austeritate tot mai apăsătoare. Guvernanţii nu renunţă la campania electorală, la compromisurile politice. Ei merg mai departe printre afaceri bănoase cu statul, profitând de un sistem juridic corupt şi incapabil să se reformeze. România a ajuns un focar de nemulţumiri sociale. Nu există un domeniu, un singur domeniu în care lucrurile să se îndrepte în direcţia cea bună. Se vând iluzii electorale, se îndreaptă o categorie socială împotriva alteia, se identifică vinovaţii în mediul privat sau de stat, în funcţie de interesele politice. Sindicatele din administraţie se pregătesc să protesteze. Profesorii trăiesc cu groaza disponibilizărilor. Deficitul de medici şi de resurse aduce grave prejudicii actului medical. Magistraţii ameninţă şi ei cu blocarea activităţii. Ceferiştii sunt trimişi în şomaj şi lăsaţi să orbecăie pe drumurile întunecate ale crizei. Doar ei, guvernanţii, consideră că au dreptul de a continua să se lupte pentru putere şi privilegii. Cetăţenii sunt lăsaţi să ducă mai departe crucea austerităţii. Greutăţi acum, greutăţi în viitor. Datoria publică se măreşte de la o zi la alta, ca şi tupeul unei clase politice incapabile să îşi recunoască falimentul. Două partide ce nu pot reprezenta, cel puţin în acest moment, o alternativă la haosul acestei guvernări. Guvernanţii se simt pe cai mari. Nu se mai tem de o moţiune de cenzură. Pot să îşi recupereze pierderile din campanie, să îşi mulţumească filialele şi clientela de partid. Cu toate acestea, stabilitatea politică nu este decât o iluzie. Pentru că populaţia a ajuns, stimaţi domni, la limita răbdării. Iar erupţia acestui vulcan al disperării poate constitui o mare surpriză pentru cei ce se amăgesc că au totul sub control. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat.
			Îmi face plăcere să-l invit pe domnul deputat Vasile Mocanu şi să îi spun că are la dispoziţie cât timp doreşte pentru declaraţia politică. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Vasile Mocanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Ce vor ieşenii". Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, După o perioadă dureros de lungă, un ieşean a ajuns în fruntea Guvernului României. Această ignorare a Iaşiului şi a oamenilor de calitate ai Iaşiului a fost, fără îndoială, o situaţie nedreaptă pentru un oraş care reprezintă o istorie cu care doar poate capitala României se mai poate lăuda. În pofida dezamăgirii cotidiene provocate de actuala putere, mai sunt totuşi ieşeni care privesc cu speranţă numirea domnului Mihai-Răzvan Ungureanu la conducerea noului Cabinet. E adevărat că acesta speranţă provine mai ales din bucuria de a fi scăpat de Emil Boc şi de unul dintre cele mai slabe guverne ale tuturor timpurilor. Oricum, cu domnul Emil Boc ne lămuriserăm. Acţionând strict pentru promovarea propriei sale imagini, acesta a organizat, cu câţiva ani în urmă, chiar o şedinţă de guvern în capitala Moldovei. Şi câte promisiuni nu ni s-au făcut atunci?! Şi câte fonduri nu ni s-au promis atunci?! Dar totul - aşa cum am mai spus - a fost doar joc de imagine. Guvernanţii de azi i-au iubit atât de mult pe ieşeni, încât i-au lăsat în această iarnă grea şi fără CET! Afirmam mai sus că, după o perioadă enorm de lungă, de exact un secol, de la premierul conservator P.P. Carp încoace, România are din nou un premier ieşean în fruntea Guvernului. Dar cât e de ieşean, domnul prim-ministru al României? Vom vedea în următoarele câteva luni. Oricum, noi, ieşenii, pentru a-1 ajuta, am întocmit deja o listă de proiecte necesare, de bun-simţ, pe baza opţiunilor populaţiei şi chiar pe baza promisiunilor făcute în ultimii ani de actualii guvernanţi. Aşadar, ieşenii doresc demararea autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş, modernizarea aeroportului internaţional şi construirea unei veritabile şosele de centură a municipiul Iaşi. Toate, pentru a scoate Iaşiul din izolarea nemeritată la care l-au condamnat actualii guvernanţi. Probabil mulţi români, cunoscând prestigiul Iaşiului, credeau că noi avem deja toate aceste proiecte, dacă nu finalizate, măcar începute. Să sperăm că domnul Mihai-Răzvan Ungureanu cunoaşte adevărata realitate, cea de pe teren, nu cea din discursurile aleşilor PDL. Doar este ieşean. Sau ar trebui să fie! Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Nu mai avem alţi distinşi prieteni şi colegi care să îşi susţină de la tribuna Camerei declaraţiile politice. Am să dau citire celor care şi-au înaintat spre înregistrare declaraţiile politice în scris. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnii deputaţi: Florian Daniel Geantă, Cosmin Mihai Popescu, Constantin Severus Militaru, Valentin Rusu, Eugen Constantin Uricec, Ioan Balan, Stelică Iacob Strugaru, Ştefan Daniel Pirpiliu, Silviu Prigoană, Călian Petru şi Ciobanu Gheorghe. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, următorii deputaţi: Ion Stan, Ana Gheorghe, Ion Dumitru, Marian Ghiveciu, Valeriu Zgonea, Ion Călin, Bogdan Ciucă, Ghiorghe Vasile Gliga, Gheorghe Ciocan, Florin Iordache, Laurenţiu Nistor, Vasile Popeangă, Aurel Vlădoiu, Constantin Sorin Stragea, Luca Florin Ciprian, Iuliu Nosa, Dorel Covaci şi Neculai Răţoi. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnii deputaţi: Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Gheorghe Dragomir, Mihai-Aurel Donţu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Horea-Dorin Uioreanu, Radu Stroe, Gigel Ştirbu, Mariana Câmpeanu, Graţiela Leocadia Gavrilescu şi Mircea Irimescu. Din partea Grupului parlamentar de independenţi: domnii deputaţi Dan Ilie Morega, Ioan Munteanu. În total, 42 de deputaţi au depus în scris declaraţiile politice, din care 31 reprezintă opoziţia, ceea ce înseamnă că nu se află în grevă deputaţii partidelor aflate în opoziţie, ci, dimpotrivă, lucrează din plin la declaraţii politice. Stimaţi colegi, Da. Domnul Mircea Duşa, liderul PSD.
			Domnul Mircea Duşa: Mi-aţi ridicat mingea la fileu, trebuie să vă răspund. Noi nu suntem în grevă, suntem într-o formă de protest parlamentar. Şi am anunţat că ne exercităm toate atribuţiile constituţionale, mai puţin participarea la dezbateri la plen şi la comisii. În rest, la declaraţii politice, la interpelări, moţiuni şi tot ce doriţi dumneavoastră, ne facem datoria conform Constituţiei.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule lider. Apreciem protestul dumneavoastră, de data asta nu am decât cuvinte de apreciere faţă de prezenţa la şedinţa pe care eu am condus-o. Nemaiexistând doritori nici pentru a depune în scris, nici pentru a susţine declaraţiile politice, declar închisă această şedinţă, urmând să ne revedem cu toţii, sper şi dumneavoastră, la ora 10, la şedinţa consacrată dezbaterilor punctelor înscrise pe ordinea de zi, a actelor normative aflate pe ordinea de zi. Doamnelor şi domnilor, O zi frumoasă tuturor!
			(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Andrei Dominic Gerea: "După chipul şi asemănarea Protectorului..." L-am criticat cu toţii, pe bună dreptate, pe ex-premierul Boc, pentru faptul că, la primul viscol, în loc să reacţioneze prompt şi să dirijeze cât mai eficient acţiunile de intervenţie rapidă în zonele cu probleme, îşi mai albea puţin imaginea pătată de proteste, deszăpezind un Q7 avariat şi împărţind ceai tiriştilor! Acum, acela mi se pare un gest disperat, dar şi hilar, unul heirupist, dar şi cu o notă de regie mai umană totuşi, pe lângă incredibila nonşalanţă îngheţată bocnă, la stadiul de cui îi mai pasă de sinistraţi, serviciile să trăiască, cu care reacţionează preşedintele, încă în funcţie şi al său nou protejat, ales pe sprânceană şi timpan! Ce a făcut domnul Băsescu în ultima săptămână, în timp ce peste 70.000 de oamenii, din doar două judeţe, Vrancea şi Buzău, au stat, timp de 10 zile, fără apă, electricitate, lemne sau alte surse de încălzire, fără alimente de strictă necesitate şi medicamente, îngropaţi, la propriu, de vii, sub tone de zăpadă, deşi ninsorile se opriseră de vreo 4 zile şi, bineînţeles, se putea interveni? De ce nu a văzut domnul preşedinte că autorităţile centrale n-au avut niciun gând să se sinchisească şi să aibă măcar o iniţiativă benefică, o perioadă mult prea lungă, pentru un stat de drept, în care oamenii plătesc taxe şi impozite din puţinul venit rămas în fiecare lună, suportă tot felul de măsuri de austeritate, luate non-stop, dar sunt lăsaţi, de proprii săi conducători, să moară cu zile doar din considerente şi socoteli meschine? Au murit peste 60 de oameni în doar câteva zile, din cauza viscolului şi a gerului şi, mă întreb, dacă vreunul dintre minunaţii actuali conducători, mari făuritori de reforme, profund falimentare în fapt, îi are pe conştiinţă? Cum este posibil, ca în anul 2012, zeci de mii de români să fie uitaţi cu totul de autorităţi, să rămână blocaţi, zile întregi, într-o situaţie de coşmar, fără să primească niciun ajutor guvernamental, deşi trebuia intervenit imediat, mobilizându-se armata, jandarmii - cei care au stat cu săptămânile prin Piaţa Universităţii, ultradotaţi cu echipamente foarte moderne şi extrem de costisitoare pentru intervenţii în forţă - dar şi toate utilajele de deszăpezire, din celelalte judeţe neafectate de calamitate? De ce nu a fost imediat instituită situaţia de urgenţă, că doar am avut vreo trei prim-miniştri într-o săptămână, locatari la Palatul Victoria?! Oare nu era niciunul dintre ei capabil să facă ceva concret pentru proprii săi cetăţeni? Unde este acum fondul de rezervă al guvernului, din care s-au tot scurs valuri de şpăgi către parlamentarii şi primarii portocalii, pentru diverse proiecte, care mai de care mai fantastice? Domnul Băsescu a fost foarte ocupat săptămâna trecută cu desfăcutul şi făcutul guvernelor, cu întocmitul listelor cu nume de miniştri, buni de tipar, pentru viitorul electoral al partidului său de buzunar, cu ceremoniile şi şampania, sărbătorind fericit că i-a ieşit Robertei Anastase numărătoarea, cu cinci voturi în plus, în Parlament, la şedinţa pentru validarea guvernului de preşcolari imaculaţi! Şi a culminat, de ce nu, după atâta stres şi epuizare, cu vreo trei zile, binemeritate, de repaus la Predeal! Şi-i mai acuza pe alţii că merg la SPA toamna, când nu erau nici inundaţii, nici viscole... Iar stilatul şi şcolitul său nou pupil, cu diplomă de Oxford, diplomat cu experienţă, modern în abordarea politică şi reformator de sisteme, şi-a ocupat timpul preţios, întâi cu predatul şi preluatul de ştafete, în timp ce zeci de mii de oameni aşteptau disperaţi, înfometaţi, în întuneric, frig şi cu vreo 4-8 metri de zăpadă peste casele lor, ca cineva, autorizat şi echipat, să le ofere o mână consistentă de prim-ajutor! Domnul Ungureanu şi-a însuşit, mult prea repede, şcoala profesorului său de traseu politic, domnul Băsescu, dar cred că era cu mult mai nimerit dacă dumnealui, peste weekend, rămânea în bibliotecă sau în guvern, decât să se plimbe cu elicopterul până la sinistraţi, ca să-i acuze că sunt leneşi, pentru că nu s-au deszăpezit singuri, cu mâinile goale, ieşind prin acoperişuri, eventual: "Cu primarii mai e o problemă aici şi nu mă feresc s-o spun public. E inadmisibil să treci pe străzile unei localităţi din România şi să-i vezi pe militari cum desfundă drumurile, în timp ce beneficiarii direcţi, care sunt şi concetăţenii noştri, stau în casă la căldură şi asta se întâmplă şi la inundaţii şi la nămeţi. Nu se poate aşa ceva, nu putem plăti lenea la nesfârşit. E lipsă de respect pentru cei care stau în frig 24 de ore din 24 să dea drumul la salvări, să desfunde drumurile, să rezolve situaţiile de urgenţă, nu se poate aşa ceva", a declarat noul premier, domnul Ungureanu, la prima sa vizită în teren. Să înţelegem, domnule Ungureanu, că statul dumneavoastră secret funcţionează numai când trebuie să vă care cu avioanele şi elicopterele, în regim de urgenţă, parlamentarii necesari pentru cvorum, ca să vă voteze şi valideze noile funcţii, dar când oamenii din ţara asta, ceilalţi români, că doar despre ei vorbim, sunt la cea mai mare ananghie, calamităţi, extrem de neajutoraţi, de peste o săptămână, vorbiţi despre ei ca fiind leneşi şi lipsiţi de respect, deoarece era cazul să nu vă deranjeze noile preocupări şi să se descurce mai bine singuri? Dumneavoastră în care Românie vreţi să trăiţi, domnule Ungureanu: în cea falsificată de Protectorul dumneavoastră, doar pentru clanuri, clienţi şi privilegiaţi portocalii sau în acea Românie a tuturor, ţara în care mai sunt atât de multe de făcut, pentru că realizările obţinute cu greu vreme de 20 de ani, au distrus PD-iştii, în doar trei ani? România democratică trebuie să le fie redată românilor, care au dreptul la o viaţă decentă, demnă, dar şi la siguranţă, sănătate şi viaţă, drepturi garantate prin Constituţie?! Aş mai avea o întrebare, domnule prim-ministru: mai există, prin rezervele statului, ceva motorină, materiale antiderapante, pături, alimente şi alte lucruri de primă necesitate sau păpuşarii le-au prăduit pe toate?
			Domnul Ioan Balan: "Securitatea energetică pusă la încercare de iarna grea" În primele mele declaraţii politice, în calitatea de deputat, am declarat că una din marile dureri ale economiei româneşti este legată de energointensivitatea unor ramuri industriale şi mai ales de lipsa totală a retehnologizării unor domenii care consumă la fel de multă energie ca în anii ’70. Anul acesta, am trăit cu iluzia că iarna nu va veni şi că vom scăpa uşor de provocările pe care acestea le aduce, în primul rând din punct de vedere energetic. Iluzia noastră a fost însă brutal spulberată de către natură şi astăzi trăim emoţia aprovizionării şi distribuţiei corespunzătoare cu resurse energetice. Nu pot să nu recunosc că în materie legislativă s-au făcut progrese semnificative, însă în domeniul economiei reale mai sunt însă multe de făcut. Lipsa privatizării unor producători de energie a crescut constant preţul de producţie din cauza tehnologiilor vechi cu care continuă să lucreze şi a vulnerabilizat capacităţile de producţie. De asemenea, trebuie să precizez că privatizarea nu garantează creşterea automată a calităţii produselor sau serviciilor furnizate în economie. Mă gândesc, în acest sens, la distribuţia gazului natural sau a energiei electrice în foarte multe localităţi rurale, acolo unde incidentele intervenite din pricina vremii rele sunt soluţionate în 3 poate şi 4 zile. În acest din ultim caz, investiţiile în infrastructura de distribuţie sunt departe de clauzele prevăzute în condiţiile de privatizare. Nu în ultimul rând, chiar dacă România este unul dintre statele binecuvântate cu resurse naturale, resursele interne nu pot satisface cererea internă la cote maxime de consum. Suntem, astfel, constrânşi să apelăm la importuri, care nu au nicidecum preţul celor exploatate în interiorul ţării, crescând facturile consumatorilor casnici şi diminuând competitivitatea agenţilor economici. Nu aş dori să fiu prea dur în aprecieri, însă vreau să cred că iarna aceasta ne-a dat un ultimatum în privinţa atitudinii noastre faţă de securitatea aprovizionării economiei şi populaţiei cu resurse energetice în condiţii optime. Investiţiile constante în infrastructura de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale, investiţiile în cercetarea şi dezvoltarea de resurse energetice alternative, pentru creşterea independenţei energetice a ţării sunt elementele cheie ale viitoarelor acţiuni. Pe termen scurt şi mediu va trebui să menţinem optime relaţiile comerciale de aprovizionare, în tradiţia parteneriatului reciproc favorabil şi să ne câştigăm respectul reciproc în relaţiile economice internaţionale.
			Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf: "Opoziţie fără scrupule - PSD şi PNL orbiţi de iluzia puterii!" Asistăm de săptămâni, de acum, la refuzul opoziţiei politice din România de a participa la orice fel de discuţie, consultare sau dezbatere cu factorii politici aflaţi la guvernare. Obstinaţia cu care liderii partidelor din opoziţie, Victor Ponta şi Crin Antonescu refuză orice consultări cu partidele aflate la guvernare sau cu preşedintele Traian Băsescu denotă lipsă de maturitate politică! Luni de zile PSD şi PNL nu au avut niciun fel de alt discurs decât "Jos Boc!" şi "Jos Băsescu!". Nimic altceva. Orice încercare de dialog a fost respinsă a priori de liderii de paie ai unei alianţe contra naturii, USL. Nu voi insista asupra modului în care sforile lui Ponta, cât şi ale lui Antonescu sunt trase de baroni locali îmbogăţiţi din vremea apusă a guvernărilor PSD şi PNL. Nici nu voi constata lipsa oricărui program viabil de guvernare a unei ţări aflate în mijlocul unei crize economice globale. Nu pot, însă, să nu mă revolt împotriva orbirii cu care opoziţia înţelege să îşi exercite mandatul de reprezentanţi ai cetăţenilor României. Este inadmisibilă neimplicarea şi neparticiparea parlamentarilor PSD, PNL şi PC la lucrările Parlamentului. Aceşti "aleşi ai poporului" sunt obligaţi să participe la lucrările Parlamentului pentru că tocmai de asta au fost votaţi de oameni: să îi reprezinte. Aşa zisa "grevă" a parlamentarilor opoziţiei nu este decât un chiul de lux pentru că, pe lângă faptul că îşi încalcă mandatul, aceştia cheltuiesc banii contribuabililor pentru a nu face nimic! Înţeleg că acesta este modelul patentat de Crin Antonescu, de a chiuli din lene şi incompetenţă, dar refuz să cred că politicienii responsabili din PSD şi PNL au ales calea inconştientă de a nu-şi reprezenta alegătorii! Opoziţia politică din România a dat dovadă de lipsa oricăror minime scrupule, în goana ei oarbă pentru putere cu orice preţ. Am văzut cum, cu exagerat cinism, PNL a încercat din toate puterile să confişte politic manifestaţiile spontane de nemulţumire ale cetăţenilor României. Am văzut cu toţii cum opoziţia a mobilizat activele de partid pentru a produce tulburări sociale doar-doar vor reuşi să provoace alegeri anticipate. Ba Ludovic Orban a coborât în piaţă de două ori, chiar dacă a fost scos în şuturi de acolo tot de atâtea ori! Motivul pentru care aceşti politicieni au sacrificat dreptul liber al oamenilor de a protesta apolitic? Căderea liberă în sondaje şi panica faţă de îndepărtarea tot mai rapidă de frâiele puterii! În aceste zile, în care vicisitudinile climatice au pus stăpânire pe România, vedem cum aceiaşi politicieni lipsiţi de orice simţ moral confiscă drama unor oameni năpăstuiţi de vreme pentru a mai "puncta" câte ceva în lupta politică. S-a cerut schimbarea prefecţilor din judeţele lovite de intemperii, fără o minimă analiză a ceea ce s-a făcut sau cum s-a intervenit în sprijinul oamenilor. Mai mult, politicieni din opoziţie, cu ignoranţă, au început să arunce de la televizor cu stări de necesitate, stări de calamitate sau de urgenţă, fără să aibă măcar noţiunea termenilor! Aceşti "politicieni de carton" se joacă cu dramele reale ale cetăţenilor României! Pe agenda PSD, PNL şi PC scrie doar puterea! Ce vor face ei cu puterea? Este suficient să ne uităm la lipsa de scrupule de care opoziţia dă dovadă, ca să înţelegem cu toţii că baronii şi îmbogăţiţii guvernelor PSD şi PNL şi-au pierdut răbdarea! Vor puterea cu orice preţ! Atât. Nimic altceva nu mai contează!
			Domnul Cristian Buican: "Soluţii pentru funcţionarea Parlamentului" Protestul nostru, al reprezentanţilor Uniunii Social-Liberale, deputaţi şi senatori de la PNL, PSD sau PC, reprezintă un moment de cotitură al vieţii politice parlamentare din România. Vă asigur că intenţia noastră nu este de a crea un blocaj al celei mai importante instituţii democratice, ci de a trage un puternic semnal de alarmă asupra neregulilor şi încălcărilor repetate a regulamentelor şi a legilor cu care actuala coaliţie de guvernare ne-a obişnuit deja. Multiplele asumări de răspundere, 14 la număr, furtul la vedere de la Legea pensiilor, înfiinţarea unui partid parlamentar ce nu a participat la alegeri parlamentare, batjocura reprezentanţilor portocalii asupra instituţiei Parlamentului, dispreţul afişat faţă de regulile democratice, îngrădirea dreptului parlamentarilor de a vota moţiuni simple sau de cenzură sunt doar vârful aisbergului comportamental afişat şi susţinut de PDL şi acoliţii de la UDMR şi partidul trădătorilor în ultimii trei ani de zile. Acest gen de comportament arată o totală lipsă de respect a reprezentanţilor puterii faţă de instituţia Parlamentului. Chiar dacă pot recunoaşte că Parlamentul României nu a fost niciodată perfect şi nici un model de funcţionare rapidă şi eficientă, sau vreo agoră ideatică de care să fim mândrii în lume, nici nu putem să călcăm în picioare principala instituţie democratică a ţării. Or, în aceste condiţii, de o neimaginabilă cruzime faţă de principiile democratice şi lipsite de orice regulă a unei bune guvernări, noi, reprezentanţii opoziţiei am decis că răspunsul trebuie să fie pe măsură şi astfel am ajuns la hotărârea de neparticipare la lucrările plenului şi a comisiilor. Am crezut iniţial că acest gest de a protesta va fi bine înţeles de către colegii deputaţi şi senatori ce susţin puterea, însă comportamentul de la investirea guvernului clonelor de săptămâna trecută mi-a confirmat contrariul. Tocmai de aceea şi în dorinţa unei bune funcţionări a Parlamentului României, noi, cei de la Uniunea Social-Liberală am hotărât să stabilim condiţiile în care vom reveni la şedinţele Camerei Deputaţilor şi respectiv Senatului. Tot pentru a preîntâmpina ifosele portocalii şi a pudelilor trădători şi minoritari am hotărât ca aceste condiţii să se refere strict la viaţa parlamentară şi să fie doar patru condiţii uşor de îndeplinit şi acceptabile din punct de vedere politic. Stimaţi colegi ce susţineţi monstruoasa coaliţie de la guvernare, în cazul în care nu aţi citit presa liberă din România, căci cu siguranţă televiziunile şi ziarele de partid nu au publicat aceste condiţii, noi, reprezentanţii Uniunii Social-Liberale suntem dispuşi să renunţăm la protestul nostru dacă actuala putere îndeplineşte următoarele patru condiţii ce ţin de buna şi democratica funcţionare a instituţiei parlamentare: 1. Un angajament public al primului-ministru că nu va mai folosi asumarea răspunderii şi ordonanţele de urgenţă; 2. Un angajament public din partea celor de la putere că vor participa şi vor recunoaşte Parlamentului dreptul de a cenzura Guvernul prin moţiune de cenzură, nu să stea în bănci fără să voteze; 3. Fraudarea votului de către Roberta Anastase trebuie sancţionată, alături de Sever Voinescu, şi trebuie date garanţii că nu se va mai repeta aşa ceva în viitor; 4. Rediscutarea modificării abuzive a Regulamentului, care a recunoscut în Parlament un partid care n-a candidat niciodată. Îndeplinirea acestor condiţii reprezintă o minimă şi justă compensaţie pentru batjocura la care a fost supusă această instituţie de către lăcustele portocalii, armata trădătorilor şi bravi negociatori minoritari. În ceea ce priveşte modalitatea aleasă de transmitere a acestui mesaj, aceea a unei declaraţii politice, vă anunţ că voi continua să îmi desfăşor activitatea de parlamentar, atât în teritoriu, prin organizarea de audienţe, dezbateri şi consultări cu societatea civilă şi populaţia, cât şi în Parlament, prin intermediul declaraţiilor politice şi a interpelărilor şi întrebărilor adresate membrilor guvernului clonelor.
			Domnul Cezar-Florin Preda: "Solidaritate în condiţii grele pentru România" Referitor la dificultăţile pe care le întâmpină în aceste momente un număr mare de români din cauza ninsorilor şi a viscolului, printre care şi mulţi buzoieni, vreau să vă spun că acestea nu trebuie politizate. Noi, politicienii, trebuie să ne dăm mâna să acţionăm împreună, unitar şi coerent pentru a fi cu adevărat de ajutor acestor oameni aflaţi la mare încercare. Cred că solidaritatea este cuvântul de ordine în aceste zile şi pentru a depăşi aceste condiţii grele pentru România şi zeci de mii de români. Acum este timpul faptelor, al acţiunii concrete şi coerente, în mijlocul oamenilor şi din mijlocul nămeţilor. Numai aşa putem fi de folos, numai aşa putem să ne exprimăm adevărata preocupare pentru semenii noştri, deopotrivă copii, tineri şi bătrâni, din satele izolate de zăpezi. Ştiu că e mai cald şi mai confortabil să ceri să cadă capete, să faci declaraţii politice zgomotoase şi să te declari foarte îngrijorat şi afectat de această situaţie când o faci la televizor. Dar situaţia este atât de gravă, încât aceste declaraţii nu fac bine nimănui astăzi. Fac un apel la solidaritate şi sper ca în continuare, până când vom trece peste această iarnă grea, să fim mai înţelegători, mai calmi şi de un real folos şi sprijin pentru români şi România.
			Domnul Dumitru Chiriţă: "Pactul Ribbentrop-Molotov‚ în varianta modernă" Într-o declaraţie mai veche arătam care este deviza politică a "tătucului" Băsescu, inspirată din celebra maximă atribuită lui Ludovic al XV-lea "După mine, potopul". Remarc faptul că în timpul scurs "marele cârmaci" nu numai că nu a reuşit să îndrepte corabia naţională spre ape mai liniştite, ci, dimpotrivă, face "totul" ca ea să eşueze. În furia sa distrugătoare, regimul Băsescu-Boc nu s-a limitat la tăieri de pensii, salarii, la închideri de spitale şi şcoli. După ce le-a distrus românilor prezentul, marele gânditor de la Cotroceni şi-a zis că totuşi poporul român şi-ar putea reveni din prăpastia în care l-a aruncat. Pentru a le refuza şi posibilitatea de a spera în ziua de mâine, Boc şi Băsescu au găsit soluţia "genială" - să amaneteze şi viitorul românilor. Acest lucru a fost realizat prin împrumuturi masive, de ordinul zecilor de miliarde de euro, contractate nu pentru investiţii (care ar fi putut, eventual, ajuta la rambursarea creditelor), ci pentru plata obligaţiilor curente, o mare parte ajungând la clientela "portocalie", prin intermediul achiziţiilor publice cu "dedicaţie". Bătându-se cu pumnul în piept "că nu sunt bani", Băsescu şi Boc au "uitat" de miliardele de euro puse la dispoziţia României, cu titlu gratuit, de către Uniunea Europeană. Rata de absorbţie a acestor fonduri este catastrofală, iar lucrurile nu se vor ameliora în viitor, deoarece Bruxelles-ul, exasperat de incapacitatea României, va redistribui fondurile, atât de necesare în această perioadă de criză, altor state capabile să le cheltuiască. Este evident că alianţa aflată la putere preferă să se împrumute de la FMI şi Banca Mondială pe dobânzi mari, decât să întocmească proiecte viabile pentru atragerea fondurilor nerambursabile. Aceasta şi pentru că banii veniţi de la FMI, Banca Mondială şi de la bugetul de stat sunt mai uşor de fraudat decât cei acordaţi în mod gratuit de către UE. În voinţa sa de a distruge şi viitorul copiilor şi nepoţilor noştri, "marinarul" Băsescu a mai făcut un pas, odată cu aderarea (promisă) la noul acord interguvernamental promovat de "cuplul Merkozy". Nu vreau să discut aici despre utilitatea acestei adeziuni pentru România. Sunt persoane mult mai calificate care o pot face. Însă, ca orice cetăţean, nu pot să nu îmi pun câteva întrebări despre ce înseamnă concret acest nou tratat. Faptul că acest Pact de stabilitate economică propus de "cuplul franco-german" a fost mai degrabă impus de către marele cârmaci, fără ca noi să fim consultaţi. Deşi aceste reguli se adresau în principal statelor din zona euro, frica de o Uniune în două sau chiar trei viteze, le-a "obligat" pe celelalte state membre, 25 la număr, cu excepţia notabilă a Regatului Unit şi a Cehiei, să anunţe participarea lor la acest nou act european. Consider că asemenea documente pot fi adoptate doar în măsura în care există o dezbatere reală între sindicate, patronate, Camera de Comerţ, precum şi alte instituţii care sunt preocupate de economia ţării şi să reliefeze avantajele pe care le-ar avea România, în acest sens. Salut atitudinea reprezentanţilor Regatului Unit şi ai Cehiei de a nu semna acest pact fără a consulta populaţia şi societatea civilă din ţările lor, arătând astfel că le pasă de cetăţenii lor. Ca la noi la nimeni, Preşedintele a semnat acest pact fără a consulta poporul, precum şi societatea civilă. În acest sens, consider că acest angajament este al lui Băsescu şi familiei lui. Ceea ce mă miră (sau nu) este faptul că Băsescu "s-a aruncat cu capul înainte", anunţând că România va ratifica noul acord, înainte ca să se ştie exact ce va cuprinde. Aş fi dorit ca Băsescu să nu se fi comportat ca un fanariot, confundând ţara cu moşia sa, şi să fi provocat o veritabilă dezbatere pe această temă, înainte de a oferi acordul României, pentru că "tătucul" nu a amanetat viitorul copiilor lui, bine asigurat de "vânzările anterioare", ci pe cel al copiilor şi nepoţilor noştri. Analizând prestaţia preşedintelui, ne dăm seama că această atitudine este normală pentru el, singurul deţinător al adevărului absolut, restul turmei neştiutoare având doar "dreptul" de a recunoaşte "geniul conducătorului iubit".
			Domnul Dumitru Chiriţă: "Mai multă transparenţă sau o nouă metodă de fraudare aalegerilor?" În cursul anului 2009, domnul Marcel Opriş, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (serviciu aflat în subordinea lui Traian Băsescu), primeşte din partea "tătucului" Băsescu o propunere de a instaura un sistem de supraveghere a desfăşurării alegerilor, la vremea respectivă fiind vorba de scrutinul de alegere a preşedintelui ţării. Coaliţia PDL-PSD, aflată la guvernare la acea epocă, nu a agreat această propunere, considerând că aceasta presupune anumite riscuri şi că, oricum, timpul rămas până la data alegerilor nu permitea implementarea acestui sistem în condiţii optime. La sfârşitul anului 2011 acelaşi domn Opriş reiterează această intenţie de instaurare a sistemului de supraveghere, de data aceasta pentru alegerile locale şi parlamentare ce vor avea loc la sfârşitul acestui an. La prima vedere, propunerea respectivă doreşte să realizeze o gestiune mai eficientă a procesului electoral, vizând evitarea votului multiplu, a turismului electoral şi a altor metode "clasice" de influenţare a rezultatului alegerilor, întâlnite cu ocazia precedentelor scrutine. Iniţiativa STS-ului este una lăudabilă şi, dacă s-ar concretiza, am putea spune că, în România, procesul electoral se va desfăşura într-un mod corect. Din păcate, propunerea de monitorizare a desfăşurării alegerilor vine în contextul în care regimul "Băsescu-Boc" încearcă cu disperare să se menţină la putere, inclusiv printr-o fraudă masivă a alegerilor, deja comasate, din acest sfârşit de an, probabil în ideea de a nu fi obligaţi să fure de două ori. Este evident că un serviciu secret aflat în subordinea lui Traian Băsescu, fără un control public, va face ceea ce îi comandă "ilustrul conducător", iar buna intenţie a domnului Opriş se va transforma într-o fraudă masivă la viitoarele alegeri, bineînţeles în favoarea actualului regim. În măsura în care această propunere avansată de STS se va concretiza, consider că trebuie instituită o comisie de supraveghere, formată din parlamentari şi din experţi independenţi, comisie care să urmărească întregul proces de implementare şi desfăşurare a proiectului, inclusiv modul în care acest sistem va funcţiona în timpul scrutinului, până la anunţarea rezultatelor finale, pentru a avea garanţia că lucrurile vor merge bine şi că nu vor exista implicări ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în favoarea unuia sau altuia dintre competitorii electorali.
			Domnul Gheorghe Ciobanu: "2011 a fost un an bun. 2012 trebuie să fie şi mai bun" Parcurgem o perioadă extrem de dificilă. Ultimii trei ani au fost, pentru noi toţi, ani de sacrificiu, de strâns cureaua. S-au luat măsuri severe, măsuri care, în mod evident, au stârnit indignarea unei părţi a populaţiei, dar fără de care România n-ar fi supravieţuit, ajungând cel mai probabil în situaţia Greciei sau chiar mai rău. Ar fi trebuit ca tuturor să ne fi fost destul de clare circumstanţele extraordinare în care se află Europa şi care, inevitabil, afectează şi ţara noastră. Ori de câte ori Cabinetul Boc a încercat să explice populaţiei necesitatea măsurilor luate, opoziţia a atacat populist, susţinând că bugetul permite de toate, iar criza din zona euro este o falsă problemă. Această logică de campanie, în care opoziţia se află de la începutul crizei financiare mondiale, a alimentat un continuu nucleu de tensiune socială şi a creat impresia că politica de austeritate nu este o necesitate, ci doar o marotă cu care puterii îi place să se joace. Ţin să menţionez că această retorică era purtată cu înverşunare de liderii opoziţiei în momentul când, prin înlăturarea guvernelor de stânga din Grecia, Spania şi Portugalia, eroarea politicilor opoziţiei din România devenise clară. În ciuda atacurilor continue şi deturnării realităţii de către reprezentanţii opoziţiei, măsurile corecte au fost înfăptuite şi adevărul a fost spus, chiar dacă nu întotdeauna în cel mai convingător mod cu putinţă. Dar toate aceste lucruri au costat Guvernul şi partidul. A face ceea ce e bine şi corect nu asigură, în politica românească a atacurilor gratuite, răsplata electorală. Din contră, cei din Guvern şi cei care l-au susţinut în Parlament sunt întru totul conştienţi de sacrificiul electoral pe care l-au făcut. Dar au conştiinţa împăcată a lucrului corect făcut. În acest context al deturnării de către opoziţie a mesajelor cabinetului Boc transmise populaţiei, schimbarea Guvernului a devenit o necesitate. Schimbarea nu s-a produs pe motiv de incompetenţă, ci din dorinţa recredibilizării reformelor pe care premierul Boc le-a iniţiat. Este o realitate, şi istoria va face dreptate în acest sens, că Executivul condus de Emil Boc a fost unul dintre cele mai performante cabinete din Europa. Guvernul Ungureanu trebuie să le ofere românilor încredere. Trebuie să demonstreze că măsurile economice aspre vor aduce bunăstare populaţiei, aşezând România pe fundamente solide de creştere economică. Noul Cabinet nu va avea un drum uşor, dar, în mod cert, va fi mai simplu decât cel al Cabinetului Boc. Schimbarea Guvernului Boc este şi răspunsul pe care Partidul Democrat Liberal îl oferă nemulţumirilor populare. Oamenii au cerut un nou tip de politician şi sunt convins că vor găsi în Mihai-Răzvan Ungureanu un tânăr care corespunde profilului dorit: intelectual remarcabil, şcolit la Oxford, cu o imagine nepătată, care generează încredere la nivelul majorităţii de guvernământ. Lăudabilă este şi rapiditatea cu care această tranziţie la nivelul Executivului s-a produs. Majoritatea celor din Guvern, deşi tineri, vin cu o bogată experienţă în domeniile pe care acum le patronează, mulţi fiind consilieri şi experţi în ministerele pe care acum le conduc. Nici nu se putea altfel. Timpul este mult prea scurt pentru a aduce oameni din afara sistemului, oameni cărora le-ar fi trebuit cel puţin câteva luni pentru a se acomoda noilor poziţii ocupate. După cum vedeţi, continuitatea este elementul cheie pe care atât majoritatea parlamentară, cât şi Preşedintele României, au ţinut să-l promoveze. Astfel, deşi Mihai-Răzvan Ungureanu nu este membru PDL, el este un om de dreapta, o persoană ce înţelege foarte bine necesitatea măsurilor de prudenţă fiscală şi se opune risipei pe care şi acum stânga o promovează cu populismul caracteristic.
			Domnul Cosmin Mihai Popescu: "Respect pentru solidaritatea românilor!" Nu pot să nu recunosc faptul că m-a încercat o puternică emoţie atunci când am văzut mii de români solidarizându-se cu cei care, vitregiţi de capriciile naturii, se află acum în dificultate. Zeci de mii de tone de alimente, zeci de mii de tone de apă şi haine, combustibili şi alte ajutoare vin astăzi din toate colţurile ţării noastre ca să aline suferinţa celor puternic încercaţi de viscol şi zăpadă. Mi-e greu să cred că, aşa cum ar fi dorit unii să spună, românilor nu le este caracteristică solidaritatea. Dimpotrivă! Am demonstrat de-a lungul celor cinci decenii de comunism că suntem solidari şi acest sentiment nu a dispărut nici în decursul celor douăzeci de ani de tranziţie, presăraţi cu şomaj, inflaţie şi neajunsuri. Românii sunt solidari! Nimeni şi nimic nu mai poate contesta acest lucru. Cu toate acestea, solidaritatea nu poate suplini lipsa de reacţie a autorităţilor locale! Solidaritatea românilor reuşeşte să atenueze efectele, nu însă să înlăture şi cauzele evenimentelor nedorite. Intemperiile provocate de valul de zăpadă s-au produs în plină iarnă şi nicidecum în iunie sau iulie. Înţeleg că cea mai mare parte a autorităţilor locale sunt sărace şi nu dispun nici de mijloace materiale sau financiare. Însă, un bun gospodar local, face vara sanie şi iarna căruţă. Altfel spus, îşi ia măsuri de precauţie şi pentru iernile mai blânde şi pentru cele mai aspre. Sutele de bătrâni uitaţi singuri în casele neîncălzite şi fără iluminat, puteau avea o cu totul altă soartă dacă administraţiile locale prioritizau oamenii şi mai apoi infrastructura locală şi locuinţele. Este drept că în douăzeci de ani nu am dobândit o experienţă completă a ceea ce înseamnă administraţie locală responsabilă şi în serviciul cetăţeanului, însă, sper ca astfel de experienţe nefericite să reprezinte un exemplu pentru toate autorităţile locale. Nu vreau să închei înainte de a mai afirma încă o dată că respect solidaritatea de care au dat dovadă românii în aceste momente grele.
			Domnul Costică Macaleţi: "România şi FMI sau cum măsurăm cu ocaua mică" Declaraţia mea politică se referă la situaţia economică a ţării şi la raporturile cu Fondul Monetar Internaţional. Potrivit unui articol publicat de doi analişti ai Reuters pe blogul agenţiei, abordarea dură a FMI poate fi dezastruoasă în România. Astfel, specialiştii comentează că "rigoarea excesivă" promovată de instituţia financiară ar putea provoca daune pe termen lung. Condiţiile draconice impuse de FMI au dus la reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, mai mult decât oriunde în altă parte. Spre comparaţie, Irlandei i s-a cerut să reducă salariile angajaţilor publici cu 10% şi numărul angajaţilor cu 8.000 de persoane, în timp ce Portugalia a scăpat cu tăieri ale salariilor de 5% şi restrângerea personalului prin plecări naturale. Premierul Emil Boc a demisionat, dar răul provocat de rigoarea excesivă a Fondului ar putea fi de lungă durată, avertizează autorii articolului, Martin Hutchinson şi Christopher Swann, care şi-au exprimat punctul de vedere personal. FMI a încercat între timp să îşi atenueze imaginea fioroasă, iar directorul general Christine Lagarde a argumentat că Fondul ar trebui să fie mai puţin dur, admiţând că "o consolidare prea rapidă a bugetelor poate afecta redresarea şi înrăutăţi perspectivele pieţei muncii". Din păcate, în tratamentul aplicat României FMI a revenit la reputaţia sa de "vampir", se arată în articol, care enumeră între măsurile cerute de FMI desfiinţarea a 100.000 de locuri de muncă, reducerea salariilor şi majorarea TVA, care au afectat direct populaţia săracă. Astfel de măsuri dure ar putea să aibă, însă, un efect contrar. Prin întărirea protestelor, inclusiv cele de stradă, FMI ar putea îndepărta România de strategiile pe care le încurajează, avertizează autorii. În mod evident, România nu are nevoie de măsuri extreme. Deficitul de cont curent a atins 14,5% din PIB în 2007, dar problema a fost corectată cu o depreciere de 30% a leului în perioada 2007-2009, în timp ce cheltuielile publice, de 36% din PIB, nu sunt excesive, notează cei doi analişti. Austeritatea fiscală nu reuşeşte, pe de altă parte, să rezolve problema corupţiei endemice şi alte probleme structurale, care contribuie la menţinerea PIB-ului pe cap de locuitor pe penultimul loc în UE. FMI ar putea să ajute ţara să scape de moştenirea regimului comunist. În schimb, severitatea exagerată riscă să submineze democraţia fragilă din România, iar protestele de stradă au contribuit la căderea guvernului. Asprimea FMI faţă de România provoacă îngrijorarea că Fondul operează cu standarde duble. Naţiuni mai bogate, precum Irlanda şi Portugalia, aşa cum s-a specificat, au beneficiat de termeni mai toleranţi în acordurile de sprijin financiar. Atunci se pune firesc întrebarea: oare de ce la noi e mai rău decât la alţii? Cu ce sunt românii mai "vinovaţi", ca să suporte măsuri de austeritate excepţională care au dus populaţia la un prag de privaţiuni care se apropie şi pe alocuri chiar depăşeşte perioada totalitară? Răspunsul nu poate să ne vină decât uitându-ne la cei care ne guvernează!
			Domnul Dan Ilie Morega: "Cumetria bate România" Doresc să vă redau următoarea situaţie concretă: În ziua de 5 februarie, ora 12.00 m-am deplasat cu un autoturism 4x4 de la Târgu Jiu spre Bucureşti, pe DN 67 Târgu Jiu-RâmnicuVâlcea. Deşi în noaptea de 4 spre 5 februarie a nins de cca. 15 cm până la orele 6 dimineaţa, până la graniţă cu judeţul Vâlcea pe o porţiune de 40 km timpul parcurs a fost de 1h şi 30 min. din cauza lipsei de preocupare pentru deszăpezire şi folosire de materiale antiderapante(deşi era ora 12.00 pe tronsonul parcurs nu am întâlnit nici măcar un utilaj). Apropo, având staţie pe autoturism, un bucureştean şi un argeşean m-au apelat, întrebându-mă dacă carul cu proşti de la Drumuri Naţionale s-a răsturnat în Gorj. După intrarea în judeţul Vâlcea, cu zăpada mult mai mare, şi până la Bucureşti parcă am intrat în altă ţară. Atât DN-urile din Vâlcea şi Argeş, cât şi A1 au fost curate şi se putea circula fără niciun fel de problemă. Cumetria şi relaţiile neprincipiale ale unor colaboratori au condus la înlocuirea în mod abuziv a fostului şef al SDN Gorj, Leuştean Dumitru, care şi-a îndeplinit cu succes atribuţiile pe care le-a avut. Înlocuirea acestuia a fost efectuată de Directorul General al CNADNR Bucureşti, Drăghia Daniela, pentru refuzul nejustificat de a-l numi pe Maria Iulian, profesor de sport, şef district al DN 67 D Baia de Aramă. Acesta este lipsit de pregătire în domeniu şi are alte "calităţi" şi preocupări, mai puţin cele care-i revin în funcţia numită de actualul şef al secţiei SDN Gorj, Dina Ion. (Acţionarea pentru deszăpezire pe tronsonul de care răspunde: Tismana - Baia de Aramă - km. 36 Herculane - DN 67 D a fost total necorespunzătoare, după chipul şi asemănarea şefului său.) Numirea acestuia s-a realizat de Directorul General, Drăghia Daniela, la intervenţia şi relaţiile apropiate cu colaboratorul acesteia, Pişta Marius, nimeni altul decât cumnatul lui Ilie Iulian. Vă dau aceste detalii pentru a cunoaşte că se mai întâmplă ca şi colaboratori de-ai dumneavoastră să folosească în mod real sintagma "cumetria bate România". Chiar dacă aceste cazuri sunt puţine, aduc prejudicii de imagine, prin incompetenţa unor salariaţi subordonaţi dumneavoastră, nerealizându-şi propriile atribuţii. Am convingerea că veţi examina cele prezentate şi veţi dispune măsurile corespunzătoare.
			Domnul Daniel Buda: "Parlamentarii opoziţiei în grevă de lux, în vremuri de recesiune!" Începând cu săptămâna trecută, prin manifestarea aşa numitului protest pe o perioadă nedeterminată din partea grupurilor parlamentare reunite ale PSD şi PNL, suntem martorii unei premiere în ceea ce priveşte mecanismul de funcţionare şi respectare a procedurilor parlamentare. Nu contest faptul că dreptul la libera exprimare este un drept fundamental, însă, atât Victor Ponta, cât şi Crin Antonescu, ne-au dovedit că sunt incapabili să facă diferenţa dintre ei şi cetăţenii care au ieşit în stradă. Câtă vreme majoritatea cetăţenilor au uzat de acest drept pentru a-şi striga nemulţumirile, respectiv, scăderea salariilor, parlamentarii opoziţiei fac grevă pe banii statului, pe banii publici, respectiv ei beneficiază în continuare de toate drepturile salariale şi privilegiile oferite de statutul de parlamentar. Prin acest mod de a protesta, pe bani publici, parlamentarii din opoziţie nu fac nimic altceva decât să confirme public faptul că nu vor să îşi asume responsabilitatea votului, că nu vor să îşi îndeplinească promisiunile şi angajamentele luate în faţa cetăţenilor, în concret nu vor să meargă la muncă şi să participe la procesul legislativ, conform atribuţiilor unui parlamentar. Sigur că este uşor pentru reprezentanţii actualei opoziţii să posteze în lupii moralişti şi de pe margine să critice ceea ce funcţionează, însă aceşti politicieni de carton, care nu pricep cu adevărat care este rolul lor, ar trebui să se trezească la realitate şi să contribuie în conformitate cu prerogativele pe care le au la stabilitatea economică şi politică a statului. România trece printr-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, dar nu datorită unui om sau datorită unui anumit partid, ci datorită instabilităţii situaţiei economice de la nivel internaţional, iar în astfel de momente dificile pentru cetăţenii acestei ţări toată clasa politică are o mare răspundere, şi anume, aceea de a face toate eforturile posibile pentru asigurarea unui trai decent tuturor cetăţenilor. Din păcate, în inconştienţa şi lipsa de responsabilitate caracteristică partidelor din actuala opoziţie, acest concept de stabilitate economică sau binele cetăţenilor este unul necunoscut şi cu atât mai puţin mă aştept să aibă capacitatea de a pricepe ceea ce înseamnă repercusiunile neîndeplinirii unor angajamente luate de către România în faţa partenerilor europeni şi internaţionali. De asemenea, am ferma convingere că nici faptul că România este stat european, iar toate deciziile care se iau la nivel naţional trebuie să fie în directă concordanţă cu directivele şi prevederile europene, nu este un fenomen pe care politicienii din opoziţie să îl priceapă. Este evident, că prin tot ceea ce fac, au un singur scop, şi anume, acela de a ajunge la putere, chiar cu riscul de a bloca efectiv procesul legislativ şi buna funcţionare a statului. Prin acest demers de a boicota activitatea legislativului, dau dovadă clară de lipsă de respect, atât faţă de românii care le-au acordat votul de încredere să îi reprezinte în forul legislativ, cât şi faţă de oficialii europeni şi forurile internaţionale, pe unde se mai duc să deplângă aşa-zisele derapaje ale democraţiei, când în fapt ei sunt principalii artizani în ceea ce priveşte călcarea în picioare a principiilor democratice. În egală măsură, prin acest tip de manifestare îşi exprimă indiferenţa şi aroganţa inclusiv faţă de acei cetăţeni care au protestat în stradă solicitând soluţii concrete la problemele lor punctuale şi nu proteste comune cu parlamentarii opoziţiei. Am convingerea că cetăţenii acestei ţări vor face diferenţa dintre acei politicieni responsabili şi aceia care acţionează doar în funcţie de propriile interese şi, fără nicio reţinere, blamează statul de drept. Partidul Democrat Liberal a dovedit că a fost şi va rămâne singurul partid care şi-a construit agenda publică strict în funcţie de priorităţile cetăţenilor pe care îi reprezintă şi nu a dat înapoi când i s-a cerut să facă sacrificii pe care niciun partid politic nu a fost capabil să le facă în 20 de ani de democraţie.
			Domnul Mircia Giurgiu: "Solicitările protestatarilor din municipiul Cluj-Napoca (I)" Solicit, pe această cale, domnului prim-ministru să rezolve, de urgenţă, problemele pe care le-au ridicat protestatarii din Piaţa Unirii din municipiul Cluj-Napoca: 1. Abrogarea Legii nr. 220/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, respectiv coplata. 2. Eliminarea plăţii serviciilor medicale nedecontate de către CNAS pentru toţi asiguraţii din sistemul public de asigurări de sănătate. 3. Anularea taxei auto, şi nu amânarea până la 1 ianuarie 2013. 4. Anularea majorării preţului la energie electrică cu 5% de la 1 februarie 2012. 5. Stoparea majorării preţului la carburanţi, având în vedere faptul că în ultimii doi ani scumpirea a fost de aproape 50%, în timp ce veniturile populaţiei au scăzut. S-a ajuns ca preţul carburanţilor din România să fie dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, iar veniturile românilor se situează pe penultimul loc. 6. Crearea de noi locuri de muncă, deoarece numai în judeţul Cluj au fost desfiinţate câteva mii, cum ar fi: 150 prin plecarea fabricii de bere Ursus, peste 2.000 prin plecarea Nokia, aproape 2.000 prin faptul că nu s-a construit niciun kilometru din Autostrada Transilvania. De asemenea, au fost foarte multe locuri de muncă pierdute prin restrângerea activităţii sau închiderea unor agenţi economici. 7. Modificarea Codului muncii, în sensul de a veni şi în sprijinul salariaţilor care, din păcate, în urma modificărilor legislaţiei din domeniu de anul trecut au ajuns, o mare parte dintre ei, să fie ameninţaţi că în orice moment pot fi daţi afară din motive neimputabile lor. Foarte mulţi angajaţi se plâng că sunt obligaţi să muncească ore suplimentare, să lucreze de noapte sau în sărbători legale fără a fi plătiţi. Astfel, s-a ajuns ca mare parte din salariaţii din România să nu mai aibă drepturi, ci numai obligaţii, fiind consideraţi un fel de sclavi. 8. Acordarea de sprijin pentru studenţii care nu se simt ajutaţi în niciun fel de autorităţile României, iar la absolvire nu găsesc un loc de muncă, fiind nevoiţi să rămână în şomaj sau să plece din ţară după ce au terminat un masterat sau un doctorat pe banii statului român. 9. Anularea contribuţiei de 5,5% pentru pensiile ce depăşesc 740 lei, introdusă la începutul anului trecut, după ce în toată perioada desfăşurării activităţii pensionarii au contribuit la Fondul naţional de asigurări de sănătate. 10. Revenirea la salariile avute în iunie 2010 pentru toţi bugetarii, cu toate că atunci li s-a promis că salariile vor fi reduse cu 25% pentru o perioadă limitată de timp de 6 luni, existând şi o decizie a Curţii Constituţionale în acest sens, şi iată că au trecut aproape 2 ani şi încă nu s-a revenit la acele salarii, perioadă în care preţurile au crescut lunar foarte mult. 11. Anularea tuturor legilor adoptate prin asumarea răspunderii şi dezbaterea lor în Parlamentul României, unica autoritate legiuitoare a ţării. 12. Verificarea acţiunilor jandarmilor din Bucureşti, pe baza materialelor filmate la protestele paşnice ale populaţiei. Există materiale filmate pe baza cărora pot fi identificate persoanele vinovate, indiferent dacă sunt jandarmi sau civili.
			Domnul Mihai-Aurel Donţu: "Minunatul fost Guvern Boc a lăsat, brusc, peste 73.000 de oameni fără niciun sprijin social!" În plină iarnă, după mai multe runde de cod portocaliu de vreme deosebit de rea, precum gerul năprasnic, viscolele cumplite şi vântul ieşit din comun de puternic, fenomene care au dus la blocarea a zeci de drumuri şi izolarea a sute de localităţi, dar şi la lăsarea a mii de persoane fără acces la electricitate, apă, gaze, căldură, alimente sau tratamente medicale, fostul Guvern Boc a decis că sărăcia şi disperarea oamenilor trebuie şi mai mult accentuată prin bunăvoinţa sa, lăsând peste 73.000 de oameni fără niciun sprijin social! Astfel, beneficiarii de ajutoare sociale nu mai primesc, din luna februarie a.c., alocaţia de susţinere a familiei, venitul minim garantat sau indemnizaţia pentru creşterea copilului, din cauză că nu şi-au plătit impozitele şi taxele locale. O astfel de decizie aberantă, profund antidemocratică, ia fără drept de apel şi ultima brumă de speranţă unor oameni aflaţi, oricum, într-o stare deosebit de precară din punctul de vedere al posibilităţii de a supravieţui în vremuri de criză. Din păcate, şi în judeţul Braşov, peste 1.600 de persoane sunt în această gravă situaţie. "Suspendarea drepturilor va opera pentru o perioadă de 5 luni, perioadă în care oricând beneficiarul de beneficii sociale îşi va achita datoriile faţă de impozitele locale va fi pus în plată, repus în plată, iar plata va cuprinde şi perioada în care a fost suspendată, deci nu li s-a acordat, dar dacă în termen de 5 luni acest lucru nu se va întâmpla drepturile vor înceta", spun reprezentanţii Ministerului Muncii. Adică, în timp ce doamna Udrea şi alţii au cheltuit, din bugetele de austeritate, zeci de milioane de euro pentru tot felul de proiecte nefolositoare nimănui şi extrem de costisitoare, cei mai săraci oameni din România, aflaţi de mai bine de trei ani în situaţii existenţiale din ce în ce mai critice, trebuie acum să-şi demonstreze şi mai abitir sărăcia, fiind condamnaţi să sufere, ei şi familiile lor, cu mult mai mult, deoarece nu au avut posibilitatea de a-şi plăti la timp impozitele datorate statului. Păi, domnilor PDL-işti, credeţi că aceşti oameni, dacă ar fi avut cu ce trăi, ar mai fi avut nevoie de mila dumneavoastră? Nu ei sunt de vină că au veniturile înjumătăţite de politicile dumneavoastră prost gestionate. Nu ei sunt de vină că au rămas şomeri cu sutele de mii şi nu le-aţi oferit, în schimb, nicio şansă în propria lor ţară. Şi nu ei au crescut fulminant preţurile alimentelor, carburanţilor sau ale utilităţilor, ale taxelor şi impozitelor, ci dumneavoastră, marea şi bogata familie portocalie, în exclusivitate, aţi adus România şi românii în această gravă situaţie!
			Domnul Marius Cristinel Dugulescu: "Stabilitate politică şi guvernare responsabilă" Noul Guvern al României învestit în funcţie prin votul direct al Parlamentului reprezintă o alternativă viabilă pentru stabilitatea politică, economică şi socială a României de astăzi. Dincolo de a face o pledoarie pro domo pentru noul Guvern, consider în mod legitim că stabilitatea politică şi guvernarea responsabilă reprezintă deziderate fundamentale pentru viziunea Guvernului pe termen mediu şi lung. Continuarea reformelor, promovarea soluţiilor economice şi de protecţie socială potrivite contextului românesc actual, stimularea investiţiilor în principalele ramuri ale economiei româneşti pot asigura echilibrul macroeconomic vital în vreme de recesiune economică, iar noul Executiv trebuie să lupte pentru îndeplinirea acestor deziderate. Noua echipă ministerială condusă de premierul Mihai-Răzvan Ungureanu are o misiune dificilă de a conduce România pe drumul reformelor, dar mai ales de a asigura acea soliditate a instituţiilor statului de drept, a democraţiei efective, nu doar declarative, de a sprijini necondiţionat spiritul antreprenorial, de a consolida sistemul de protecţie socială şi de a impune noi standarde de protecţie a drepturilor omului. Mai mult, probitatea profesională şi morală a noului premier, Mihai-Răzvan Ungureanu, experienţa sa de decenii în instituţiile fundamentale ale statului român, imaginea sa publică şi diplomatică în plan extern, reprezintă garanţii în plus pentru a revendica legitimitatea proiectului său de guvernare, alături de întreaga echipă ministerială. Chiar discursul din Parlament al liderului USL, Victor Ponta, acreditează ideea că actualul Guvern şi programul de guvernare îndeplinesc criteriile de legitimitate într-o astfel de vreme, iar politica animată de agresivitate, surplus de fariseism şi retorică sterilă nu mai reprezintă modul efectiv şi eficient de a reprezenta drepturile şi interesele legitime ale românilor. Promovând o politică a dialogului politic, actualul Guvern condus de premierul Mihai-Răzvan Ungureanu reprezintă alternativa autentică, pe deplin potrivită contextului românesc actual, de asigurare a stabilităţii economice şi de implementare plenară a conceptului de bună guvernare, într-o Românie care se luptă cu propriile vulnerabilităţi structurale şi instituţionale.
			Domnul Florian Daniel Geantă: "Timpul trece, leafa merge, noi facem grevă cu drag!" Teama că îşi vor pierde drepturile salariale i-a determinat pe cei din opoziţie să-şi schimbe poziţia de mai multe ori într-un termen foarte scurt. La început au declarat, şi doar au declarat, că îşi vor da demisia. Unde au zis că îşi dau demisia? La preşedintele partidului! Nu putem spune decât că este o glumă, pentru că demisia se înaintează conducerii Camerei Parlamentului din care demnitarul face parte. Apoi au început să împrăştie "fumul" că vor face grevă parlamentară. Un astfel de gest nu este prevăzut nici în Constituţia României şi nici în Statutul deputaţilor şi senatorilor. Dar Domniile Lor ştiau, însă mai ştiau şi că populaţia nu ştie astfel de amănunte. În final au ales varianta aşa-zisului protest parlamentar, prin neprezentarea la lucrările şedinţelor comisiilor sau ale plenului. Din punctul meu de vedere domnul Antonescu şi domnul Ponta protestează aşa din anul 2008, căci nu au participat în patru ani decât atunci când televiziunile fidele lor trebuiau să le transmită mesajul populist şi întotdeauna după ora prânzului, pentru a nu strica cumva somnul de frumuseţe al liderilor. Trebuie spus că protestul parlamentar nu aduce vreo reducere a drepturilor pecuniare. Au spus că le vor dona? Cui? La fundaţia partidului? Activitatea în Parlament constituie principalul instrument politic al luptei, nu greva sau protestul. Lipsa opoziţiei din viaţa parlamentară nu este o soluţie, având la dispoziţie alte modalităţi de a schimba Guvernul. Soluţia nu poate fi decât una constituţională, putem avea anticipate, pe care le doriţi cu atâta ardoare, doar dacă Parlamentul ar fi dizolvat. Aş mai adăuga că ar trebui din când în când să ascultaţi de Ion Iliescu, care vă califică gestul drept unul de laşitate. Criza politică din România implică mari riscuri economice, lucru pe care cred că nu îl dorim niciunul dintre noi. Luptele politice cu care opoziţia a ieşit pe scena politică nu fac altceva decât să blocheze atât economia, cât şi investiţiile străine, iar repercusiunile nu fac decât rău României. Nu este momentul pentru instabilitate economică şi politică, iar românii nici nu merită, dar nici nu îşi permit acest lucru, soluţia este dialogul şi găsirea unei căi comune constituţionale. Nu părăsiţi frontul de luptă, ci rămâneţi pe baricade, găsiţi strategii şi soluţii normale, care vă vor face învingători. Renunţaţi la acest comportament derutant şi faceţi eforturi să vă îndepliniţi angajamentele faţă de cei care v-au acordat votul, pentru că politica nu aşa se face, cu grevă şi proteste pe banii cetăţenilor!
			Domnul Gheorghe Dragomir: "Cabinetul Ungureanu, tentativă eşuată de impresionare a cetăţenilor" Săptămâna trecută am urmărit cum noul premier desemnat şi-a anunţat şi validat prin Parlament noul Guvern. În momentul anunţării listei cu noii miniştri, Mihai-Răzvan Ungureanu declara că Guvernul este unul "foarte tânăr, sunt feţe noi, sunt oameni cu care am lucrat în relaţii instituţionale directe. Este un guvern care merită încredere. Ce le voi cere viitorilor membri? Competenţă, profesionalism, responsabilitate, decenţă, modestie şi disponibilitate de dialog, astfel încât intenţiile Guvernului să poată fi auzite peste tot acolo unde există beneficiari între cetăţenii României". Aşa declara domnul Ungureanu la momentul respectiv, dar oare nu ar fi fost mai bine dacă pretindea toate aceste calităţi partidului care i-a impus? În ceea ce mă priveşte, nominalizarea acestor "tineri" în Cabinetul Ungureanu nu reprezintă altceva decât o tentativă eşuată de a-i impresiona pe cetăţenii României, atât de încercaţi în aceste zile de ninsorile şi gerul care au pus stăpânire pe întreaga ţară. Deşi de la învestirea noului Guvern şi până în prezent s-a tot vorbit despre tinerii trimişi de PDL în posturile guvernamentale, şi mai ales în termeni laudativi, sunt câteva chestiuni care te surprind în momentul în care te uiţi la noii componenţi ai Executivului. Poate că e impresionant faptul că aproape toţi au studii în străinătate, dar sunt atât de tineri încât aceste stagii peste hotare se dovedesc a fi, în cazul unora dintre ei, cea mai mare realizare. Iar acolo unde e experienţă, cum e cazul noului ministru al agriculturii, afli că a fost director în cadrul unei companii specializate în organisme modificate genetic, produse atât de hulite de Uniunea Europeană. Unii sunt încă la şcoală, cum este cazul noului ministru al muncii. Un alt exemplu este înlocuitorul Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care este profesor de educaţie fizică şi sport, cu o singură "calitate": a reuşit să ia anul trecut un milion de euro de la MDRT în urma semnării unor contracte prin asociaţia de turism pe care o conduce pentru promovarea unor trasee turistice. Mai mult, în fruntea Administraţiei şi Internelor a fost pus un traseist politic, la Transporturi a ocupat funcţia supremă nimeni altul decât consilierul Ancăi Boagiu, în timp ce la Comunicaţii a fost învestit prietenul mezinei preşedintelui Traian Băsescu. Din păcate asta este realitatea, iar profesionalismul, competenţa şi decenţa, calităţile pretinse de premierul Ungureanu noilor miniştri, reprezintă doar vorbe aruncate în vânt. Până mai ieri, cei mai mulţi nu făceau decât să care valizele "foştilor". Departe de a reprezenta alt profil politic, noile propuneri ale PDL sunt dovada continuităţii între fostul guvern şi cel actual. De fapt, personajele "grădiniţei" PDL întruchipează acelaşi stil politic, asupra lor planează semne de întrebare cu privire la caracter şi competenţă şi fac parte din acelaşi sistem de relaţii clientelare. Sintetizând, pot spune că prin desemnarea noului Guvern condus de Mihai-Răzvan Ungureanu actuala guvernare ratează încă o dată şansa ieşirii României din criză, singura soluţie raţională fiind organizarea de alegeri anticipate. Mai mult, indiferent de ce altă găselniţă vor găsi în perioada imediat următoare, încrederea populaţiei în ei va fi din ce în ce mai scăzută, iar rezultatul alegerilor locale va fi unul catastrofal pentru PDL şi preşedintele Traian Băsescu.
			Domnul Marian Ghiveciu: "Politicile falimentare din domeniul panificaţiei" În aprilie 2011 unii membri ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, printre care şi subsemnatul, am iniţiat o propunere legislativă privind producerea şi comercializarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de panificaţie şi a produselor făinoase. Iniţiativa legislativă a fost rodul analizelor din comisie, la care au participat membrii tuturor partidelor politice, specialişti din cadrul Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase, precum şi reprezentanţii din reţelele comerciale şi din instituţiile de cercetare din domeniu. Motivaţia principală a propunerii legislative a constituit-o evaziunea fiscală exagerată în domeniu, nemaintâlnită decât foarte puţin în Europa şi chiar în lume. De fapt, prin aceasta se încearcă protejarea brutarilor oneşti din România, cu tradiţie în acest domeniu, inovativi şi dornici de a contribui esenţial la starea de sănătate a populaţiei, prin producerea şi comercializarea unor sortimente de pâine şi produse de panificaţie sănătoase. Prin proiectul de lege sus-menţionat se doreşte eliminarea, într-o perioadă de timp rezonabilă, a tuturor disfuncţionalităţilor majore din sistem, cu implicaţii profunde asupra bugetului centralizat al statului, asupra sănătăţii populaţiei, asupra nivelului extrem de redus al volumului investiţiilor din domeniul morăritului şi panificaţiei, şi nu în ultimul rând, al confortului economico-financiar al producătorilor din acest domeniu. Această iniţiativă ar putea scoate la suprafaţă cel puţin 80% din numărul celor care nu plătesc impozite şi taxe. În contextul amintit, breasla producătorilor tradiţionali de pâine şi produse de panificaţie, care în ultima perioadă este tot mai restrânsă numeric, din cauza condiţiilor economico-financiare şi comerciale ostile existente în prezent pe piaţa produselor agroalimentare, concomitent cu legislaţia fiscală, comercială şi bancară neprietenoasă cu investitorii, se află într-o stare accentuată de derută, locul acestora fiind luat de tot mai multe firme-fantomă care produc o anumită perioadă de timp, după care dispar, neplătindu-şi taxele şi impozitele. Cu toate că această lege este aşteptată cu nerăbdare de factorii implicaţi, Măria Sa Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative, motivând "subţire" că în Uniunea Europeană nu există o reglementare specială pentru produsele de morărit, panificaţie şi produsele făinoase. Spre stupefacţia mea, "onoratul" Guvern indică zeci de reglementări ale Uniunii Europene şi de la nivel naţional, care încurcă pe orice specialist de bună-credinţă şi pregătit să le desluşească. De aici şi concluzia: Guvernul nu are voinţa politică şi nu doreşte să elimine dezastrul din domeniul panificaţiei.
			Domnul Ioan Munteanu: "Protest" Recentele manifestaţii din Piaţa Universităţii din Bucureşti, dar şi din multe alte oraşe ale României, au readus în prim-plan marile probleme ale oamenilor: sărăcie, şomaj, boli, corupţie, evaziune fiscală... Românii ieşiţi în stradă au strigat, ca la o singură comandă: "Jos Băsescu!", "Jos Guvernul!", "Vrem alegeri anticipate!" Lozincile antiprezidenţiale şi antiguvernamentale au exprimat, într-un mod deosebit de expresiv, marile nemulţumiri ale românilor şi i-au atenţionat pe cei aflaţi la putere asupra dificultăţilor cu care se confruntă. Fiecare categorie socială şi profesională şi-a avut propriile sloganuri prin care i-a avertizat pe actualii guvernanţi că vremea lor a trecut. Fiecare dintre cei prezenţi în stradă şi-a exprimat, în propria-i manieră, ideea că s-a ajuns la limita suportabilităţii şi că cei aflaţi la guvernare trebuie, neapărat, să lase locul altora. Deşi statutul lor este unul special, cadrele militare în rezervă s-au alăturat protestatarilor pentru a-şi apăra demnitatea. Nemulţumirile lor ţin, în principal, de anularea unor drepturi legate de gradele şi pensiile militare, de limitarea accesului la asistenţa medicală gratuită, dar şi de noua ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind procedura de recalculare a pensiilor militare. Pentru o mai bună înţelegere a situaţiei în care au ajuns cele mai multe dintre cadrele militare, aflate în disponibilizare sau în retragere, voi folosi câteva dintre argumentele pe care mi le-a oferit - şi m-a rugat să le fac publice - un fost comandant de unitate militară, desfiinţată în anul 2005. Cel care fusese evidenţiat în Buletinul Informativ al Armatei pentru rezultatele deosebite, care îşi îndeplinise cu sfinţenie obligaţiile profesionale, a ajuns, conform propriilor spuse, "o epavă umană", măcinat de umilinţă şi ros de boli (boală cronică de rinichi, stadiu 5D, nefropatie mixtă, diabet zaharat, hipertensiune arterială, anemie secundară, gută semireumatoidă, reumatism poliarticular şi este dializat de trei ori pe săptămână). Întrebările pe care i le adresează superiorului său sunt legate de drama pe care o trăieşte, asemenea numeroşilor săi camarazi disponibilizaţi: "Ce am înţeles de la viaţă? După 31 de ani, 7 luni şi 4 zile de serviciu ca militar în slujba României - pe care am iubit-o şi o iubesc mai mult decât orice -, m-am ales cu o diminuare a pensiei brute de 834 lei. După aplicarea impozitului, cât îmi mai rămâne din pensia recalculată? Eu cu ce să mai trăiesc, când în fiecare lună trebuie să achit la bănci rate de 1.500 lei şi să-mi cumpăr foarte multe medicamente? (...) Eu nu am vrut să mă pensionez la 51 de ani (voiam să ajung general), dar în altă garnizoană nu mi-au găsit funcţie pentru gradul meu militar. Voi, politicienii, mi-aţi desfiinţat unitatea şi m-aţi obligat să mă pensionez, ca să fim primiţi în NATO! Cum poate trăi decent un colonel al Armatei Române, fost comandant de unitate militară atâţia ani, în condiţiile în care pensia mea este mai mică decât cea a unui maistru militar sau a unui subofiţer?" Aflat la cea de-a patra petiţie adresată ministrului apărării naţionale şi ignorată de către acesta, ex-comandantul acestei unităţi militare - ce urma să aniverseze 100 de ani în 2011 - intenţionează să sesizeze organismele internaţionale, considerând că acesta este un mod potrivit pentru a-şi apăra demnitatea şi onoarea militară. Consider că n-ar fi lipsită de importanţă revizuirea documentelor aflate la dosarul domnului colonel (în rezervă) Ion Merlici, deoarece pensia pe care o primeşte pare a fi fost exagerat diminuată în urma recalculării.
			Domnul Ioan Munteanu: "E timpul să ne laşi..." Domnul ministru al agriculturii este unul dintre guvernanţii care refuză cu încăpăţânare să părăsească fotoliul de demnitar, iar pentru a rămâne la minister e în stare de orice compromis i s-ar propune. Este de neacceptat faptul că un ministru, responsabil de soarta celui mai important sector ce ţine de asigurarea hranei oamenilor şi a animalelor, să nu se implice, să nu se bată pentru bugetul alocat propriului minister. Din suma totală de 196 de miliarde lei, agriculturii i-au revenit doar 14,9 miliarde lei, adică 0,7% din PIB, adică cel mai redus buget din ultimii 22 de ani! Ce scuze mai poate invoca Valeriu Tabără, de vreme ce el, ministrul însuşi, s-a opus unui amendament susţinut de 39 dintre cei 45 de parlamentari din cadrul comisiilor de specialitate, cu singurul gând de a nu-i supăra pe mai-marii ţării?! Cum să refuzi nişte măsuri pe care ţăranii le aşteaptă cu sufletul la gură, numai şi numai pentru a nu-ţi pierde drepturile de jupân peste pământuri? În aceeaşi manieră tupeistă cu care ne-au obişnuit oamenii lui Boc, cu o totală lipsă de respect faţă de cei mulţi şi amărâţi, Valeriu Tabără încearcă să ţină piept diverselor atacuri cu aroganţă şi dispreţ. Ca să mai supravieţuiască la minister încă o vreme, promite că va propune scăderea TVA-lui şi a accizelor pentru întregul lanţ agroalimentar, asta însemnând ieftinirea tuturor produselor. Cu toate că nu are programată vreo întâlnire cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, el spune că va discuta cu aceştia, dar numai dacă vor avea timp. Cum delegaţia FMI pleacă din România pe 6 februarie, scuza anticipată deja va avea legătură cu prea puţinele zile rezervate discuţiilor cu oficialii români (în momentul în care scriu aceste rânduri ar mai fi încă trei zile până la plecarea lor, dar sunt sigur că domnul ministru nici nu va mai încerca să poarte acest dialog). Valeriu Tabără nu vrea să recunoască că vremea lui a trecut, că oamenii din agricultură nu-l mai vor, că nu mai suportă minciunile şi refuzul oricărei forme de dialog. Faptul că fermierii au protestat zile întregi şi în repetate rânduri în faţa ministerului, fără ca domn’ ministru să iasă din birou, dovedeşte lipsa de verticalitate, de caracter, dar şi de omenie a lui Tabără. Ca unul care ştiu prea bine ce înseamnă greutăţile din agricultură şi care pledez în comisia de agricultură pentru sprijinirea concretă a ţăranilor, vreau să spun că am ajuns la capătul răbdării, că nu mai suport să văd prăpastia pe care au săpat-o greşelile acestui domn în care am avut atâta încredere la început. Nu am nimic personal cu dânsul, marea mea supărare ţine de faptul că ne-a înşelat aşteptările şi a adus agricultura la sapă de lemn. Fără subvenţii, fără absorbţia fondurilor europene ce ni se cuveneau, fără programe, fără o perspectivă a măsurilor ce ar trebui aplicate, mandatul lui Tabără înseamnă eşecuri după eşecuri. Cu atât mai regretabil este faptul că n-am putut beneficia deloc de marele avantaj că Dacian Cioloş, comisarul pe probleme europene de agricultură, este un român apreciat care ar fi avut un cuvânt de spus dacă era solicitat. Iar în spiritul aceleiaşi opacităţi şi a dificultăţilor legate de comunicare manifestate de V.T., nici comisarul Cioloş nu acceptă dialogul cu ministrul agriculturii, un om depăşit care nu ştie că secolul al XX-lea s-a terminat de mult timp. De bună seamă, cu totul alta ar fi fost soarta agriculturii româneşti dacă în fruntea ministerului s-ar fi aflat un om cu drag de oameni şi de glie, dar n-a fost să fie aşa. Este ultima dată când mai vorbesc despre Valeriu Tabără, care a scris, după părerea mea, dar şi-a altora, cea mai neagră pagină din istoria agriculturii româneşti.
			Domnul Ion Dumitru: "Cine nu respectă Academia Română nu merită să fie respectat" Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866 sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Conform statutului, unul din rolurile principale ale Academiei constă în cultivarea limbii şi literaturii române. După elaborarea proiectului de statut, în anul 1866, s-au făcut primele donaţii Academiei Române, printre care şi terenuri forestiere. Prin aplicarea prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate, Academia Română, în calitate de legatară universală, a devenit conducătorul şi administratorul Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias şi i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3.066,6 ha terenuri forestiere. Întrucât textul referitor la Academia Română din legea sus-menţionată a fost interpretat greşit, în sensul că nu s-au comasat efectiv terenurile forestiere, subsemnatul şi cu alţi deputaţi din diferite partide politice am iniţiat o propunere legislativă, astfel încât semantica textului să fie univocă şi să permită realizarea comasării într-un singur amplasament a terenurilor forestiere proprietate a Fundaţiei. Astfel, comasarea acestor terenuri este în concordanţă cu preocupările Academiei Române de prezervare a unor ecosisteme naturale din România şi pentru a asigura păstrarea unui ecosistem forestier, natural constituit ca arie protejată. Consider că modificările aduse prin actul normativ iniţiat de deputaţi este în concordanţă cu obiectivele ştiinţifice ale Academiei Române şi de aceea membrii comisiei l-au votat în unanimitate. Dar, surpriză, în plin proces legislativ, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, din subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor, contrar punctului de vedere al Guvernului prin care se susţine adoptarea, încearcă să stopeze acest act normativ. Consider că intervenţia în procesul legislativ a directorului Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, peste punctul de vedere al Guvernului, este abuzivă şi nefondată.
			Domnul Mircea Irimescu: "Fruntaş pe ramură" Cei mai în vârstă cu siguranţă n-au uitat întrecerile socialiste de pe vremea dictaturii comuniste. Sub comandă activistă, aparent în organizarea structurilor sindicale, de la nivelul atelierelor şi schimburilor, intens cultivată propagandistic, în orice întreprindere "concurenţa" internă era în toi. Fără nicio diferenţă calitativă, urma etapa întrecerii între întreprinderi, apoi pe "ramuri". Rolul lor: mobilizarea în realizarea "indicatorilor". Beneficiul public era zero, folosul şefilor dornici de parvenire maxim, fiind o îndemânoasă posibilitate de afirmare. Nu comentez aici felul în care erau receptate de oameni aceste competiţii, câtă importanţă li se dădea şi cu ce seriozitate erau tratate. Spun doar că făceau şi ele parte din mascarada vremurilor şi că erau mană cerească pentru oportunişti. Mi-am amintit, fără plăcere, de falsa dispută pentru locuri fruntaşe dintre unităţile economice ale socialismului multilateral după ultimele şedinţe ale şefilor de state şi de guverne ale ţărilor din Uniunea Europeană. Nu emulaţia din ce în ce mai pronunţată dintre statele europene mi-a readus în minte vremurile trecute. Asocierea involuntară îmi vine de la felul cum ne prezintă realizările şi "realităţile" cel ce ne reprezintă la astfel de întâlniri. Îmi stăruie încă în minte plăcerea cu care preşedintele Ceauşescu repeta obsedant necesitatea impunerii unei "noi ordini internaţionale". Ştia că nu ţine seama nimeni de opiniile lui, dar prin asta se iluziona că participă şi el la marile decizii ale lumii. Preşedintele Băsescu, căci despre el este vorba, pare a trăi astfel de evenimente cu frenezia specifică ambiţioşilor şefi de odinioară. Sunt timpuri istorice, loc berechet de evidenţiere personală, într-un cuvânt, ocazii de afirmare politică, atât acasă, cât şi în interiorul Uniunii. Prinse în situaţii economice dificile, cu deficite bugetare ce nu mai pot fi susţinute, aproape toate ţările Uniunii Europene sunt obligate la reduceri semnificative ale cheltuielilor publice, în primul rând ale celor sociale. Lumea ştie ce trebuie făcut şi cunoaşte consecinţele acestor acţiuni: nemulţumiri sociale, scăderi ale economiei, crize. În general, până acum, politica statelor Uniunii Europene în aceste vremuri de criză a fost una potrivită. Echilibrată, ţinând seama de nevoia de coeziune între state, departe de smuncirile catastrofice prognozate în unele centre interesate. Într-o formă firească, luând în seamă caracterul organic al societăţii, ţările UE vor şti să-şi rezolve problemele acestor ani grei. Deocamdată, nicio ţară cu nivel al deficitului asemănător României, care şi-a protejat cetăţenii de şocul unor importante suferinţe sociale, nu a cunoscut evoluţii spre agravarea crizei datorită faptului că dat dovadă de măsură. Doar la noi s-au luat măsurile de austeritate brusc, fără consultări publice, provocând suferinţe individuale de neîntâlnit în alte ţări. România, după unii, cea mai săracă ţară a Uniunii, şi-a permis o altfel de abordare. Această politică este motiv de mândrie pentru liderul ce ne reprezintă în adunările la nivel înalt ale UE. Abia se stăpâneşte să nu dea lecţii şi altora. Faptul că este singurul care n-a dat dovadă de măsură, ca şi altădată, este departe de a-l deranja. Bucuria-i este şi mai mare când revine acasă. Expresiile lui favorite - "România şi-a făcut lecţiile", "avem o bază de creştere sănătoasă", "suntem pregătiţi să trecem cu bine peste o eventuală criză economică în zona euro" - se repetă la nesfârşit, cu o noimă greu de detectat. Pare a fi ceva din mentalitatea "fruntaşului pe ramură" de altădată. Iluzia că este mai valoros, mai bine "plasat" decât alţii îi întunecă minţile. Uită că politica sa, în fond dezastruoasă economic prin scăderea consumului, a fost posibilă doar datorită capacităţii de suferinţă de excepţie a poporului său şi insensibilităţii sale la mulţimea cazurilor de sărăcie acută ce se întâlnesc acum în ţară. Dacă mâine, Uniunea Europeană ar analiza starea materială individuală a fiecărui cetăţean al ei şi ar decide (perfect logic) excluderea statului cu mai mult de 25% din populaţie sub limita sărăciei, ce ne-ar mai spune fruntaşul nostru?
			Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu: "Nici noi nu putem plăti... corupţia şi incompetenţa la nesfârşit!" Domnul Boc şi-a făcut bagajele peste noapte, speriat de înălţimea nămeţilor aşezaţi peste ţară. Ca să nu se simtă singur, a luat cu sine şi miniştrii portocalii ai guvernului său de nicio culoare, şi a trântit, în grabă, în scaunele lor, ca să nu le ocupe "ceilalţi", tineri băieţi deştepţi, cu voie şi miruire de la Cotroceni, desigur! Cum astfel de personalităţi nu puteau fi înscăunate fără fast, flori, felicitări, mulţumiri şi lacrimi de adio pentru predecesori, elevatul, şcolitul, deosebitul prim-spion al ţării s-a plimbat de la un minister la altul, a făcut frumos şi, într-un târziu, aducându-şi aminte de fişa postului, a pus-o de o şedinţă de guvern şi de o vizită de lucru... cu elicopterul. Hotărât lucru, ştiau Traian Băsescu şi Elena Udrea ce ştiau când ne spuneau că ţara se vede splendid de la înălţime! Uite că altitudinea scaunului de premier şi cea atinsă de elicopter şi-au spus cuvântul şi în cazul Ungureanului. Nu doar că nu vede probleme de nerezolvat pentru drumurile blocate de o săptămână, pentru călătorii uitaţi pe câmp în trenuri fantomă, pentru bolnavii la care ambulanţele nu mai pot ajunge, pentru cei peste 80 de mii de sinistraţi din localităţile a cinci judeţe, dar e şi indignat că bătrânii, bolnavii şi morţii zăcând în casele de sub zăpezi nu ies să dea la lopată, că, de, el şi ai lui "s-au săturat să plătească lenea la nesfârşit!" Ce a urmat ştim cu toţii: o bălmăjeală nesfârşită, că este, ba nu este cazul să se decreteze stare de urgenţă. Că utilajele sunt, ba nu sunt suficiente, că ele se află, ba nu se află la lucru, că Ordonanţa nr. 21 din 2004 nu e totuna cu Ordonanţa nr. 1 din 1999... Vecinii sârbi au decretat cod roşu şi stare de urgenţă nu doar pentru că a nins - şi la ei! - ci pentru că în guvernul lor sunt profesionişti care ştiau că, în astfel de situaţii, se poate debloca mecanismul birocratic al achiziţiilor şi se pot accesa fonduri europene nerambursabile prin Fondul Solidaritatea. În astfel de situaţii, se apelează direct la rezervele statului pentru alimente, cazarmament, combustibil, medicamente, spitale de campanie şi ce mai este nevoie, şi nu se aşteaptă ca doar societatea civilă să găsească forme neconvenţionale de intervenţie. În astfel de situaţii, Guvernul poate merge până la rechiziţionarea de utilaje, dacă utilajele contractate pe mulţi bani, ale firmelor prietene, nu sunt suficiente! În astfel de situaţii, se utilizează fondul de rezervă aflat la dispoziţia primului-ministru, nu pentru ghiocei în parcurile primarilor apropiaţi politic! Ne aflăm acum sub o nouă avertizare meteo. Mai presus de politică, mai presus de calendarul electoral. La ora când scriu aceste rânduri, ministrul Berca, în pulover violet, şi secretarul Capră, în pulover portocaliu, se stropşesc, la TV, în direct, la primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene afectate - nota bene - majoritari USL, să treacă la treabă, că Guvernul nu deszăpezeşte! Corect, Guvernul nici măcar nu deszăpezeşte! Guvernul îşi ceartă cetăţenii, Guvernul ne ceartă aleşii, Guvernul s-a spurcat la comisioane, vile şi Vuittoane, Guvernul plăteşte voturi, nu utilaje, Guvernul îşi permite, prin obrăznicia purtătorului de cuvânt al MAI, să jignească un deputat în Parlamentul României, Guvernul, cu cât este mai incompetent, cu cât este mai poliţienesc, cu atât mai mult îşi permite... orice! În ce ţară trăim, dragi români? Premierul zice că s-a săturat să plătească lenea la nesfârşit. Noi nu ne-om fi săturat să tot plătim corupţia şi incompetenţa?
			Domnul Mihai Lupu: "Politicile guvernelor PDL-iste au dus la sărăcirea sistematică a românilor" Politicile guvernelor PDL-iste au dus la sărăcirea sistematică a românilor, în loc de a găsi cele mai bune şi eficiente pârghii pentru a reduce evaziunea fiscală şi pentru a creşte colectările de taxe şi impozite la buget. În timpul guvernelor Boc evaziunea fiscală a crescut fulminant: în 2009, economia subterană a reprezentat între 36% şi 39% din PIB, în timp ce, în 2008, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor Publice, nivelul era la 21% din PIB, faţă de 14,5% în 2004, şi acestea sunt date oficiale europene. Această realitate este mai mult decât îngrijorătoare pentru o economie în tranziţie, precum cea românească, aflată, oricum, sub presiunile foarte mari ale problemelor acute generate de criza internaţională. Dar ce au făcut guvernele Boc, deci PDL în principal, pentru a reduce substanţial acest handicap major al economiei româneşti? Nimic, din păcate, din ceea ce ar fi trebuit sa facă pentru a aduce economia neagră sau pe cea gri, măcar, la suprafaţă şi pentru a creşte într-un mod sănătos şi temeinic veniturile bugetare. În schimb, PDL a găsit de cuviinţă să pună o presiune şi mai mare pe românii săraci şi foarte săraci, afectaţi devastator de măsurile îngrozitoare, extrem de dure şi unice în Europa, luate de guvernele portocalii, tăind, în plină iarnă, în mod abuziv, şi ajutoarele sociale legale, pentru peste 73.000 de persoane care nu au reuşit să-şi plătească la timp impozitele datorate statului. Tăierea ajutoarelor sociale pentru această categorie de oameni este o măsură extremă şi luată tot pe spinarea săracilor. Concluzia pensionarilor faţă de decizia de tăiere a ajutoarelor sociale celor care nu şi-au plătit taxele şi impozitele este următoarea: "Sunt nişte decizii luate pe spinarea săracilor. Nu trebuie ca tot ei să plătească pentru luxul demnitarilor. De unde să plătească săracii impozitele, dacă ei primesc ajutoare sociale. Sunt cazuri şi cazuri, dar guvernanţii văd doar pentru ei cum să-şi facă lucrurile să meargă bine. Tot săracii să suporte!", susţine unul dintre pensionarii afectaţi. Un alt pensionar crede că este o bătaie de joc la adresa românilor din categoria celor care nu au cu ce altceva să se întreţină: "Nu ştiu cum au gândit atunci când au făcut această lege sau ce o fi ea. Tot pe boul care trage tot pe ăla trage. Cam aşa vine vorba aici. Cum să le tai ajutorul social, când ei din asta trăiesc?! De unde să-şi plătească taxele, dacă ei sunt muritori de foame?! Este o aberaţie", a mai spus un alt pensionar. Oare nu era mai corect ca această aşa-zisă economisire de fonduri din buget, de aproximativ 2,5%, care s-a făcut atât cu reducerea salariilor şi impozitarea pensiilor, dar şi cu aceste tăieri de ajutoare sociale care duc la situaţii dramatice, să fi fost înlocuită de o reală şi benefică reducere substanţială a cifrei uriaşe, de peste 40%, a evaziunii fiscale? Nu prin tăieri de tot felul, la întâmplare, fără niciun discernământ, din veniturile salariaţilor, din cele ale pensionarilor sau prin eliminarea ajutoarelor sociale, sărăcind brusc, fără precedent românii şi, mai ales, cele mai fragile categorii sociale, şi-au demonstrat PDL-işii eficienţa sau capacitatea guvernamentală, ci prin politici sănătoase, care să fi avut efecte benefice, pe termen lung asupra economiei şi asupra nivelului de trai.
			Doamna Mariana Câmpeanu: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, emisă la finalul anului trecut de către Guvernul Boc, vine să condiţioneze, printre altele, acordarea venitului minim garantat, a alocaţiei de susţinere a familiei şi a indemnizaţiei de creştere a copilului, de plata taxelor şi impozitelor locale. În situaţia în care beneficiarii nu plătesc la timp dările, aceştia urmează să fie suspendaţi din plată pe o perioadă de până la 5 luni, reintrarea în plată făcându-se în momentul în care aceştia aduc dovada achitării obligaţiilor de plată către bugetul local. Problema este că pentru repunerea în drepturi este necesară reluarea întregului proces de depunere a actelor, o birocraţie inutilă şi costisitoare în timp şi bani, pentru orice cetăţean ce beneficiază de aceste măsuri. În aceste condiţii, ajungem la concluzia că toate declaraţiile Guvernului, fie el Boc sau Ungureanu, în privinţa susţinerii unor politici de natură să stimuleze natalitatea sunt, aşa cum ne-am obişnuit, doar la nivel declarativ. Toate aceste declaraţii sunt ireale, în condiţiile în care Guvernul alege să ia tot de la cei care sunt defavorizaţi de măsurile economice ale Guvernului PDL, dar nu ia de la cei care au restanţe de sute de milioane de lei, mai precis, de la marii datornici aflaţi în topul ANAF. Conform acestei instituţii, numai primii mari opt restanţieri datorează statului peste 4 miliarde de lei. Mai mult decât atât, de indemnizaţia de creştere a copilului depinde nu numai viata unui adult, ci şi aceea a unui copil mic, dar acest lucru nu pare să fie important pentru guvernanţi. Totodată, nu putem să nu ne întrebăm care este legătura dintre aceste beneficii de asistenţă socială şi neplata taxelor şi a impozitelor locale. Este practic o dublă penalizare, în condiţiile în care pentru neplata acestor dări există deja reglementate penalităţi, iar dubla măsură cu care operează statul în chestiunea datoriilor restante nu este normală. Să nu uităm că statul însuşi este restanţier la plata unor datorii faţă de cetăţeni. Să luăm ca exemplu doar punerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti privind drepturi salariale câştigate în instanţă, aplicare eşalonată până în 2016. Poate că dacă statul ar plăti la timp restanţele pe care le are faţă de cetăţeni, şi aceştia ar fi capabili să achite la timp sumele către bugetele locale.
			Domnul Marin Almăjanu: "România nu mai poate fi doar o feudă portocalie pentru PDL-işti!" Deşi au trecut mai bine de trei săptămâni, de când mii de români, sătui de sărăcia impusă de echipa Băsescu-Boc, de încălcările flagrante ale Constituţiei şi de atacurile frecvente la adresa normelor democratice, şi nu numai, au ales calea protestelor în stradă, strigându-şi nemulţumirea, în majoritatea oraşelor din ţară, neschimbaţii PDL-işti nu se sinchisesc, ci merg mai departe pe drumul lor, paralel cu România, dar trasat cu dedicaţie, numai pentru binele partidului şi al clientelei sale fidele, încă de la instalările lor în funcţii: aceştia demonstrează, încă odată că, de ceva vreme, legea a devenit doar un atribut portocaliu, concepută şi manevrată doar pentru "succesurile" proprii de casă. Este din ce în ce mai elocvent faptul că românii au avut o infinită răbdare, timp de mai bine de trei ani, perioadă în care nu au auzit altceva din gura guvernanţilor şi a domnului preşedinte Băsescu decât că o duc în fiecare zi mai bine sau că România a ieşit săptămânal din criză, numai şi numai datorită priceperii lor neţărmurite şi a sacrificiilor impresionante pe altarul voturilor, sacrificii pe care PDL a ales să le facă, evident, doar pentru salvarea ţării şi modernizarea din temelii a învechitului nostru stat. Da, românii au tăcut atunci când domnul Băsescu a anunţat că trebuie să strângă cureaua numai ei, fără PDL şi coaliţia din dotare, decizând de unul singur că trebuie de urgenţă tăiate, de-a valma, veniturile salariaţilor, ale pensionarilor şi ale altor categorii sociale şi crescute fulminant taxele şi impozitele! Da, românii au aşteptat ca aceste dure măsuri de austeritate, care le-au atacat exclusiv doar lor buzunarele, diminuându-le drastic nivelul de trai şi anulându-le numeroase drepturi, să le fie redate integral, aşa cum li s-a promis şi cum era stipulat în lege, la sfârşitul anului 2010! Da, românii au acceptat să fie jigniţi, atacaţi şi înfieraţi, în mod repetat, de către acelaşi preşedinte, care a invocat fără nicio jenă faptul că toate greutăţile statului român sunt cauzate de dărnicia lui impresionantă faţă de cetăţeanul care cere şi aşteaptă întotdeauna prea mult, fără să dea nimic în schimb: "Statul arată aşa... ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel, care este economia românească!" Adică, statul portocaliu, bietul de el, îşi poate rupe oricând fragila coloană, de atâta greutate, împovărătoare, câtă îi aşează românii continuu - un "popor de asistaţi", în viziunea prezidenţială -, dar domnul Băsescu, care nu vede şi n-aude ce se petrece în propria lui ogradă, nu le-a spus niciodată românilor până acum şi faptul că tot dumnealui este cel care le-a dat undă verde feudalilor săi portocalii să joace ţonţoroiul pe bugetul României, chiar dacă acesta era deja sub embargoul austerităţii! De la sfârşitul lui 2008 şi până în prezent, cuvântul austeritate le-a fost donat cu drag, de către conducătorii Băsescu şi Boc, numai şi numai românilor, care nu mai au voie să mănânce, să-şi plătească ratele sau facturile şi nici să mai respire prea des, pentru a nu dăuna grav statului firav, implicat în cele mai frumoase şi benefice proiecte pe care le-a văzut România vreodată: pârtii pentru minerii fără slujbe sau doar pentru domnii Flutur şi "Pinalti", parcuri comunale lângă păduri, bazine de înot sau săli de sport în localităţi fără drumuri pietruite măcar şi fără canalizare sau, de ce nu, câte un patinoar la preţ de zece... Toate aceste derapaje imense practicate îndelung de către domnul Băsescu şi ai lui fideli, pe post de reforme, modernizări sau măsuri, nu mai au loc în România din 2012. Iar acest lucru nu-l spunem numai noi, liberalii, PSD-iştii sau conservatorii. Acum îl spun zilnic şi românii de pretutindeni, care nu mai acceptă ca ţara lor să fie doar o feudă portocalie. Noi am făcut acest lucru permanent, timp de trei ani, şi ni s-a spus de multe ori că nu ştim altceva decât să criticăm. Dar acesta este rolul primordial al opoziţiei: de a atrage atenţia, atunci când lucrurile alunecă pe o pantă ilegală, antidemocratică sau anticonstituţională şi de a le cere conducătorilor socoteală pentru toate greşelile şi faptele lor aducătoare de mari prejudicii românilor şi ţării.
			Doamna Antonella Marinescu: "O farsă electorală - comasarea alegerilor" Alegerile trebuie să aibă loc. Dar ele trebuie să se facă conform normelor democratice. În democraţie minoritatea se supune majorităţii. Majoritatea nu poate decide ceva ce nu există în Constituţie sau contravine altor legi ale ţării. Contrar prevederilor constituţionale, cât şi practicii Uniunii Europene, alegerile comasate vor fi cel mai important eveniment al anului 2012. Guvernul a comasat alegerile locale cu cele parlamentare, dar nu avem o dată certă a votului şi nu ştim încă cum va arăta noua organizare a colegiilor. În alte state din Uniunea Europeană nu s-au amânat alegerile. Dimpotrivă, alegerile locale s-au ţinut la timp şi s-au organizat alegeri anticipate, pentru că politicienii din acele state sunt responsabili faţă de propriii cetăţeni. La noi comasarea se va face la data când ar trebui să aibă loc alegerile parlamentare, şi nu alegerile locale. Probabil că partidul portocaliu nu are timp să se regrupeze şi să dea înapoi banii pe care i-a tăiat de la copii, mame, medici, profesori, armată, pensionari etc. Şi oricum le este mult mai simplu să cumpere voturile o dată, şi nu de două ori. Oare de ce Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) recomandă evitarea alegerilor comasate? Poate că la noi miza electorală este foarte mare, iar actuala guvernare este gata să sacrifice cele mai simple reguli pe care le are un sistem democratic. Coincidenţă istorică? Alegerile comasate pregătite de PDL-işti din 2012 seamănă cu alegerile pregătite de comunişti în 1946. În 1946, fiind sub ocupaţia armatei sovietice, românii nu puteau lupta împotriva abuzurilor, iar astăzi, la 23 de ani de la Revoluţia din 1989, românii sunt martorii unei contrarevoluţii puse la cale de regimul celor 2B pentru răsturnarea democraţiei prin pregătirea fraudării totale a alegerilor. În momentul actual România se împarte în două: cei 22 de milioane de locuitori care, împreună cu USL, vor să trăiască în democraţie şi cei câteva mii de favorizaţi politic PDL-UNPR-UDMR, care vor să rămână la putere prin mijloace antidemocratice. Ce prevede Legea comasării alegerilor? "Alegerile locale din 2012 vor avea loc la data alegerilor parlamentare; Primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi judeţeni îşi exercită mandatul până la validarea noilor aleşi; O persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean şi pentru un mandat de parlamentar; În secţia de votare vor fi trei urne: una pentru Camera Deputaţilor şi Senat, una pentru preşedintele Consiliului judeţean şi pentru Consiliul judeţean şi una pentru primar şi pentru Consiliul local". Conform Constituţiei, prelungirea mandatelor aleşilor locali se face doar prin lege organică, în "caz de război sau catastrofă". Cum se poate justifica legal prelungirea mandatelor? Argumentele guvernării privind comasarea alegerilor sunt: se vor cheltui mai puţini bani, iar prezenţa la vot va fi mai mare. Dar oare acest sistem nu va duce la întârzieri şi blocaje care vor conduce la cozi la urnele de vot şi, în mod inevitabil, la fraudarea alegerilor? Dacă tot trebuie să punem ştampila pe 6 buletine de vot, de ce să nu chemăm comitetul de la World Guiness Book ca să ne declare campioni? Poate toate acestea vor duce la reducerea costurilor, dar cred că cel mai mult ne va costa democraţia. De ce mai trebuie să se organizeze alegeri dacă Guvernul îşi asumă răspunderea inclusiv pe Legea electorală? Prerogativele forului legislativ sunt anulate printr-un uz abuziv al executivului care îşi primeşte comanda de la Cotroceni. Dacă tot comasăm alegerile, de ce să nu comasăm şi referendumul pentru modificarea Constituţiei, pentru Ţinutul secuiesc, pentru reorganizarea teritorială a ţării şi pentru suspendarea preşedintelui? Chiar vom avea costuri minime garantate şi nu ar mai fi derapaje electorale. Ce contează câtă vreme ne întoarcem în timp? Comanda nu mai este de aici, ci de la capitalişti. Ce rost mai are buna-credinţă, câtă vreme păcatele au căpătat putere de lege. Probabil că după aceasta Guvernul îşi va asuma ultima răspundere pentru aruncarea României în afara Uniunii Europene. Cum vor răspunde guvernanţii? Îi copiem pe Stalin şi Hitler sau dansăm dansul pinguinului? Am zis!
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: "România paradoxală" Evenimentele care se petrec în România ultimilor ani se încăpăţânează să ne demonstreze că trăim în ţara paradoxurilor. România este ţara păstorită de un preşedinte care se consideră perfect şi nu doreşte să schimbe nimic din modul lui de gândire şi acţiune, dar care şi-a folosit "perfecţiunea" pentru a transforma vieţile multor români într-un adevărat coşmar, într-o continuă luptă de supravieţuire. Trăim în ţara în care, până de curând, guvernul era condus de un prim-ministru care se pricepea la toate, dar nu era bun la nimic, în care sistemul sanitar este la terapie intensivă, dar preşedintele se străduieşte cu îndârjire să îl deconecteze de la aparatele care îl ţin încă în viaţă. Trăim în ţara în care "regii asfaltului" sunt printre cei mai bogaţi "afacerişti", dar în care nu sunt autostrăzi şi drumuri civilizate, în care se cheltuiesc sume astronomice pentru deszăpezire, dar asistăm la blocarea drumurilor şi la neputinţa autorităţilor în faţa nămeţilor. Trăim în ţara în care frigul şi zăpada au făcut zeci de victime, în care mii de oameni au rămas blocaţi în case zile la rând, fără hrană, apă, căldură şi curent electric, dar în care premierul proaspăt uns se plimbă de la un minister la altul într-o perpetuă şi inutilă ceremonie de predare-primire de ştafetă portocalie. Acţiunile protestatarilor din Piaţa Universităţii şi din toată ţara i-au făcut pe cei de la putere să înţeleagă că românii au ajuns la capătul răbdării şi la capătul puterilor şi că nu mai vor ca această haită portocalie să le hotărască destinele în această ţară a paradoxurilor. Băsescu şi gaşca lui au înţeles lucrul acesta, dar nu le-a convenit, aşa că au moşmondit un plan prin care să le închidă gura "viermilor" şi "ciumpalacilor" care protestează în continuare, în ciuda gerului şi zăpezilor. Care a fost rezultatul zbaterilor gânditoare ale Cotroceniului? Doar o comedie ieftină, cu actori de mâna a doua, prin care a fost schimbată echipa de hoţi şmecheri cu echipa de hoţi tineri. Aplaudacii portocalii au hotărât să ridice în slăvi sclipitoarea decizie a preşedintelui de a înlocui vechea echipă guvernamentală cu una tânără, dar au evitat să spună că, în afară de tinereţe, pe noii miniştri nu îi recomandă şi experienţa. Poate că îi recomandă faptul că cei schimbaţi sunt protejaţii foştilor miniştri, care vor conduce din umbră fiecare minister şi deci lipsa de experienţă a titularilor nu va conta în ecuaţia totală a guvernării. Este greu să te laşi păcălit de o asemenea manevră de prostire, marca PDL, prin care nu urmăresc decât să îşi spele imaginea coruptă şi incompetentă. Impresia primelor zile ne demonstrează că vor avea nevoie de mai multe manevre de acest gen, pentru că vechii şi noii au multe în comun, iar nesimţirea şi tupeul sunt caracteristici ale găştii. Nu avem aşteptări prea mari de la acest amestec vechi-nou de Guvern Ungureanu. Am văzut cu toţii indiferenţa faţă de ce se întâmplă în ţară, indiferenţă etalată de la căldura ministerelor sau de la înălţimea maşinilor de teren cu antemergător. Simplul fapt că premierul şi miniştrii ceartă sinistraţii şi vorbesc pe un ton răstit, care se doreşte a fi autoritar, nu vor rezolva problemele, iar celebra replică "iarna nu-i ca vara" nu mai este de ajuns şi nu încălzeşte pe nimeni. Dacă noii chiriaşi tineri de la Palatul Victoria nu reuşesc să facă mare lucru pentru depăşirea acestor evenimente nefericite cauzate de ger, viscol şi zăpadă, ar trebui să îl roage pe domnul Boc să le împrumute lopăţica şi polonicul cu ceai fierbinte şi să pornească încolonaţi spre zonele sinistrate. Sau poate că va fi necesar să folosească lopata pentru a-l deszăpezi pe preşedintele lor, jucătorul Traian Băsescu, care a ales să privească spectacolul iernii de la Predeal, acolo unde se relaxează după marea şi penibila "intervenţie cu românii".
			Domnul Petru Călian: "Protest în Piaţa Parlamentului" Greva USL de boicotare a legislativului creează paradox şi confuzie atât în rândul nostru, al parlamentarilor, cât şi în rândul opiniei publice. Adică sunt în grevă, refuză să muncească, dar totuşi vor să-şi păstreze, în paralel, intacte anumite privilegii: funcţii, salarii, diurne. Ce exemplu poate da parlamentarul, dacă el, reprezentant al poporului, intră în grevă la locul de muncă? Toate acestea se concretizează în acţiuni lipsite de orice coerenţă şi, mult mai grav, jocuri cu aşteptările cetăţenilor. Au anunţat că vor cere sancţionarea României în Parlamentul European, apoi s-au răzgândit. Au zis că-şi dau demisia din Parlament, dar totuşi nu au făcut-o, se află în grevă parlamentară, dar au trecut prin Parlament pentru a-şi apăra funcţiile de conducere. Partidul Democrat Liberal a avut o iniţiativă chiar de la sesiunea parlamentară extraordinară, prin care a invitat partidele politice din opoziţie să se deschidă şi să manifeste interes spre dialog. PDL va face tot posibilul pentru deblocarea dialogului între partidele parlamentare şi buna funcţionare a Parlamentului, deoarece aceasta este singura cale prin care lucrurile pot fi rezolvate. Nu dialogul străzii, nu dialogul media, ci dialogul parlamentar, dialogul corect şi democratic între partide, între putere şi opoziţie. Până la urmă la ce se rezumă această grevă neînţeleasă poate nici de unii parlamentari ai opoziţiei? De ce nu au protestat atunci când prin Parlament treceau tăierile de pensii şi de salarii? În ce constă statutul unui parlamentar ? Doar pentru a trece legi când e sigur că are majoritate? Parlamentarul e reprezentantul cetăţeanului în Parlament. Acolo trebuie sa se bată pentru el, nu în afară. Exteriorul e destinat societăţii civile. Activitatea opoziţiei în aceşti ani de guvernare s-a redus la critici şi proteste, şi nu la soluţii pentru stabilitatea politică, economică şi socială. România trece printr-o iarnă grea, atât din punct de vedere politic, administrativ, cât şi din punct de vedere al naturii. Ne confruntăm cu situaţii de urgenţă în multe localităţi. De aceea acum este momentul de a colabora pentru a scoate la liman situaţia ţării. Cum ar fi dacă toţi am intra în grevă atunci când ne este greu? Dacă am prefera să stăm acasă atunci când cineva are nevoie de noi? Responsabilitatea pe care ne-am asumat-o nu ţine cont de orgolii şi privilegii, şi nu trebuie ca, la fiecare adiere de vânt, să renunţăm sau să alegem calea cea mai uşoară: de a critica de pe "banca de rezervă".
			Domnul Ştefan Daniel Pirpiliu: La mijlocul lunii decembrie 2011, am înregistrat în Parlament o iniţiativă legislativă privind interzicerea activităţii de cerşetorie. Conform proiectului, "obţinerea de bani prin cerşetorie de către o persoană constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani". De asemenea, "oferirea de bani către o persoană care practică cerşetoria constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de 300-600 lei". Am pornit acest demers de la constatarea faptului că noul Cod penal vizează dezincriminarea infracţiunii de cerşetorie, propunând doar incriminarea faptelor de exploatare a cerşetoriei în cauze cu minori sau persoane cu dizabilităţi. Deseori însă exploataţi pot fi şi adulţii vulnerabili (persoane fără adăpost, cu venituri reduse), dar cu capacitate de muncă, şi vorbesc acum de reţelele care folosesc aceste persoane pe post de cerşetori pentru a se îmbogăţi, pentru că, nu de puţine ori, în spatele acestor practici funcţionează adevărate reţele de crimă organizată. Personal consider că, în aceste condiţii, fenomenul nu poate decât să se perpetueze, cu efecte dintre cele mai nedorite, atât în plan intern, cât şi internaţional. Aşa cum era de aşteptat, iniţiativa mea a stârnit reacţia unei părţi a mass-media şi a organizaţiilor civice, şi aş dori să menţionez aici Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România - Comitetul Helsinky (APADOR-CH), al cărui reprezentant, Diana Hatneanu, director executiv, într-un interviu acordat postului Radio France Internationale România (în data de 28.12.2011), a apreciat că această lege "nu rezolvă problema de fond". În accepţiunea Domniei sale, pentru cei numiţi generic "oamenii străzii", cerşetoria este singura sursă de venit, iar popularea penitenciarelor cu aceştia este nu numai o măsură costisitoare, dar şi temporară. Personal consider că invocarea cerşetoriei drept singura sursă de venit nu justifică cu nimic legitimitatea acestui act, iar cheltuielile antrenate de punerea în aplicare a pedepsei privative de libertate este o măsură pe care statul trebuie să şi-o asume, ca răspuns la această situaţie socială. Atât timp cât va exista posibilitatea cerşitului şi mentalitatea că acest demers asigură supravieţuirea, apelul la mila cetăţenilor va rămâne o soluţie convenabilă şi puţini dintre cei defavorizaţi vor solicita dreptul la muncă plătită. A abuza de buna-credinţă a publicului pare mult mai facil şi, astfel, se intră într-un cerc vicios, care nu face altceva decât să încurajeze acest fenomen la nesfârşit. În plus, nu trebuie neglijat faptul că există totuşi un sistem de asistenţă socială în vigoare, implicit acte normative care prevăd dreptul fiecărui cetăţean aflat în stare de pauperitate de a beneficia de anumite prestaţii sociale. Atunci când am iniţiat acest proiect am avut şi intenţia de a conştientiza populaţia cu privire la faptul că oferirea de bani nu este un comportament eficient pentru eradicarea actului de cerşit, ba dimpotrivă. În acest sens, prevederea aplicării de amenzi pentru oferirea de bani are în principal un rol preventiv, fapt ce nu exclude însă aplicarea sancţiunii atunci când legea este încălcată. Au existat voci în spaţiul public care au acuzat faptul că în acest fel se exercită "o constrângere" asupra cetăţeanului, asupra libertăţii de a dispune după bunul-plac de bunurile sale. În opinia mea, nu se poate vorbi de o îngrădire a drepturilor cetăţeanului, având în vedere că orice persoană care simte nevoia de a se implica în acte de caritate o poate face, apelând însă la forme profesionalizate, de tipul organizaţiilor neguvernamentale. În aceste condiţii vă solicit să vă aplecaţi asupra temei pe care am prezentat-o şi să daţi un vot favorabil acestui proiect de lege, întrucât menţinerea unei legislaţii permisive va face ca această problemă a cerşetoriei să devină una endemică.
			Domnul Vasile-Silviu Prigoană: "Deszăpezirea solidarităţii noastre" Solidaritatea este definită, pe larg, drept o unitate strânsă, bazată pe o comunitate de interese, de idei, de sentimente, drept un spirit de înţelegere. Tocmai acest spirit de înţelegere este ceea ce ne lipseşte inclusiv în aceste zile de iarnă aprigă. Căderile masive de zăpadă au devenit un nou prilej de dispute politice, de acuzaţii puerile, de căutat nod în papură în momente în care cu toţii trebuie să înţelegem că sunt oameni care au nevoie de noi, că natura nu este o simplă prognoză citită pe un ecran de calculator, şi să acţionăm individual, în aceeaşi tăcere prin care fulgii de zăpadă se aştern peste realitatea imediată. Exemple de solidaritate încep să apară de peste tot, însă ceea ce pare că lipseşte este un cadru organizatoric care să permită coagularea eficientă a eforturilor celor dispuşi să contribuie. Relevant pentru solidaritatea care trebuie să ne lege zilele acestea este cazul comunelor Buciumeni şi Nicoreşti din judeţul Galaţi, blocate de nămeţi de mai bine de 10 zile, unde primarii, deşi de culori politice diferite, şi-au unit eforturile pentru a eficientiza activitatea. "Ne ajutăm unii pe alţii cu utilaje, cu oameni, pentru că nu se ştie niciodată ce vom întâmpina zilele viitoare. Se anunţă un nou val de ninsori, iar noi ne avem unii pe alţii, abia mai târziu vin ajutoarele. Când e vorba de viaţa unui om, culoarea politică nu contează, ci doar omenia, iar la noi, la ţară, acest spirit a rămas neatins. Sau aşa ne place să credem", spune Ionel Boghiu, primarul comunei Nicoreşti. O altă ciudăţenie, dacă vreţi, este reunirea în zonele grav afectate dintre Urziceni şi Buzău a echipelor de jandarmi cu echipe de suporteri ai echipelor de fotbal din Bucureşti, plecaţi duminică dimineaţă să ajute la deszăpezire. În final, invit la solidaritate, la înlocuirea lui "nu-i treaba mea" cu "oare ce face vecinul, îl pot ajuta cu ceva?".
			Domnul Radu Stroe: Peste 100 de localităţi complet izolate (majoritatea rămase fără curent electric şi apă potabilă), peste 20 drumuri naţionale şi numeroase drumuri judeţene blocate de ninsoare, peste 200 de trenuri anulate, aerogări închise, transportul fluvial blocat integral, mii de şcoli închise, ger, viscol, zăpadă de până la 4 metri în numeroase localităţi, ambulanţe care nu pot ajunge la urgenţe, elicoptere care nu se pot ridica de la sol în misiuni de salvare din cauza viscolului şi a ceţii, zeci de morţi. Acesta este tabloul nedorit cu care se confruntă o parte din România. Un tablou cu calamităţi care ar fi impus în cel puţin 5 judeţe instituirea stării de alertă/urgenţă, cum au solicitat şi preşedinţii de consilii judeţene încă de săptămâna trecută. Dar Guvernul Ungureanu nu a fost de acord să ridice gradul de avertizare. Cele două refuzuri, în special cel al ridicării avertizării de la cod portocaliu la cod roşu au generat deja speculaţii, întemeiate, în opinia mea, în media. Analiştii politici consideră că instaurarea codului roşu în prima decadă a lunii februarie ar fi împiedicat rocada de la Palatul Victoria, cabinetul Boc urmând, conform legislaţiei pentru astfel de situaţii, să rămână în funcţie pentru a gestiona situaţia. O ipoteză care se vehiculează în mass-media pentru refuzul guvernanţilor de a institui starea de alertă/urgenţă o reprezintă faptul de a nu aloca sume foarte mari din rezerva bugetară. Motivele ar fi două, în opinia analiştilor: fostul guvern nu a prevăzut sume suficiente pentru alegerile din 2012; cheltuielile neplanificate de la rezerva bugetară ar diminua sumele pe care PDL urmează să le aloce la propriii primari sub formă de mită electorală mascată. Această ipoteză a primit şi o confirmare prin această declaraţie dată de noul ministru de interne, Gabriel Berca: "Guvernul nu deszăpezeşte, ci intervine în situaţiile de urgenţă. Nu e nevoie să vină cineva de la centru să ia tractoarele şi să le pună plugurile şi să facă treaba. Nu mai veniţi, domnilor primari de mari oraşe, cu cereri către noi să deszăpezim în interiorul oraşelor. Nu mai cereţi, domnilor, alimente de la rezerva de stat, acolo unde se poate face alimentarea. Să nu văd preşedinţi de consilii judeţene la TV. Nu este timp de aşa ceva. Nu vă faceţi campanie, nu avem timp de aşa ceva". Această declaraţie, sau mai bine spus atenţionare, confirmă că Executivul nu are nici cea mai mică intenţie să aloce sumele necesare pentru sinistraţii de pe "frontul alb". Ministrul de interne, ca şi ceilalţi membri ai Guvernului, inclusiv premierul Ungureanu dovedesc că sunt corigenţi la un capitol elementar al democraţiei. Nu cetăţeanul este la dispoziţia guvernanţilor, ci guvernanţii se află în serviciul cetăţeanului. De trei ani însă acest principiu al democraţiei nu a fost aplicat. Stau şi mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă nenorocirile nu ar fi lovit trei judeţe conduse de PSD şi unul de PNL, ci judeţul Neamţ, Suceava sau Botoşani, judeţe conduse de lideri PDL? Cu siguranţă că imediat se instituia cod roşu şi se canalizau toate eforturile pentru înlăturarea cât mai urgentă a calamităţilor. Şi în niciun caz în acele judeţe premierul Ungureanu nu făcea declaraţiile jignitoare pe care le-a făcut în Vrancea la adresa sinistraţilor!
			Domnul Marian-Florian Săniuţă: "Gânduri la început de an" Motto: "Ce am înţeles este foarte interesant. Ce nu am înţeles ar putea fi şi mai interesant." Am intrat într-un nou an al libertăţii noastre, cu speranţe şi vise, cu probleme şi temeri... Lumea se schimbă parcă mai rapid decât putem noi înţelege, iar goana noastră după prezentul tot mai complicat pare a fi asemenea unei curse de maraton. Un lucru este cert: tot ceea ce am ştiut, învăţat şi aflat până acum nu mai este şi nu va mai fi la fel. Gândiţi-vă doar cât de mult s-au schimbat lucrurile faţă de 1989... şi câte mai sunt de schimbat. Şansa României e să se schimbe rapid, de la primul la ultimul cetăţean al său, înţelegând necesitatea adaptării la noua situaţie creată. Ne este dat acum să trecem printr-o altă mare încercare care, de data aceasta, bulversează întreaga lume. Criza economică şi financiară a sistemului în care noi am păşit încrezători acum mai bine de 22 de ani transformă deja oameni, comunităţi, ţări, relaţiile dintre ţări, pe scurt, realitatea în care am trăit până acum. Este clar că sistemul financiar creat după criza din 1933 şi consolidat după cel de-al Doilea Război Mondial a ajuns la finalul modului său de exprimare eficientă. De la bipolaritatea anilor ’60,’70 şi ’80 am ajuns la multipolaritate, în condiţiile globalizării economice. Reţeta bunăstării pe datorie pare a se fi epuizat. Nu mai putem, individ sau ţară, să mai trăim, pe termen lung, din economiile altora mai performanţi, pe care să le luăm prin împrumuturi. Nu mai putem specula în numele unui capitalism strălucitor, dar găunos. Asta dacă vrem să lăsăm ceva solid copiilor noştri. Cu alte cuvinte, nu mai putem trăi din viitor! Din păcate, în tot acest timp al căutării unui nou drum, al turbulenţei şi furtunilor financiare din lume, noi ne ocupăm timpul vizionând la televizor scene de proastă calitate, cu oameni îndoielnici care ne oferă spectacole gratuite, dar groteşti prin lipsa lor de valoare şi mahalagismul lor, în loc să ne ofere idei, proiecte, strategii adevărate, cu alte cuvinte speranţă, certitudine, soluţii. Speranţă că vom putea fiecare în parte să ne realizăm visele, iar împreună să avem certitudinea că păşim încrezători într-o lume care se reinventează sub ochii noştri. Este momentul în acest an să deschidem larg ochii pentru a înţelege ce este de făcut într-o lume în care nimic, dar absolut nimic nu va mai semăna cu ceea ce a fost, iar noi trebuie să înţelegem că este obligatoriu să ne adaptăm la un alt stil de viaţă, în care munca, legea şi plusvaloarea să fie baza. Vom putea să ne permitem, cetăţean, comunitate sau ţară, doar atât cât avem rezultat din muncă eficientă şi competitivă. Nu vom mai putea trăi din împrumuturile din munca altora sau amanetându-ne viitorul. Aşa cum, în această lume învolburată a secolului al XXI-lea, există riscul ca tot ce am clădit într-o viaţă să se prăbuşească într-o noapte. Consumul de dragul consumului s-a sfârşit. A trăi ca în Vest şi a munci ca în Est este o utopie! Este timpul să înţelegem că doar printr-un efort extraordinar vom putea să trecem printr-o nouă provocare a vieţilor noastre şi să intrăm cât mai repede în noua normalitate spre care tinde lumea. Trebuie să ne schimbăm fiecare pentru a putea cere ţării să se schimbe. Iar pentru ca speranţele în mai bine pe care ni le punem la începutul fiecărui an să poată deveni realitate, este necesar să deschidem larg ochii şi să fim atenţi cine vor fi cei care ne vor conduce pe valurile transformărilor ce vor veni şi care nu ne vor ocoli, cine sunt cei care ne cer votul pentru a hotărî pentru noi, nu pentru ei, ce experienţă profesională şi de conducere posedă, ca să nu mai vorbim de cât de oneşti şi serioşi sunt. Cu alte cuvinte, nu avem nevoie de vânzători de iluzii. Vom avea nevoie de oameni de mare calitate morală şi profesională, dovedite în timp, pentru a duce mai departe responsabilitatea guvernării centrale şi locale, oameni care şi-au onorat angajamentele luate faţă de noi şi care au găsit soluţii pentru ca viaţa noastră să se desfăşoare normal. Promisiunile fără acoperire făcute într-un timp al fundamentării unui nou sistem de relaţii financiare, economice, politice, dar şi sociale la nivel mondial trebuie respinse, iar susţinătorii lor aruncaţi la groapa de gunoi a politicii. Lăcomia şi nesăbuinţa trebuie taxate. Avem nevoie de idei, proiecte şi strategii care să consolideze mediul de afaceri de la noi, să sprijine capitalul autohton, să creeze locuri de muncă şi să încurajeze munca eficientă a fiecărui român. Avem nevoie de soluţii, nu de vorbe fără noimă, pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea, iar soluţiile ni le pot da doar cei care au demonstrat prin fapte, nu prin vorbe, că sunt cu adevărat valoroşi. Doar în acest fel vom putea să rezistăm încercărilor ce vor veni fără milă peste noi. Ceea ce se întâmplă acum atât de aproape de noi, în Grecia, Ungaria, Ucraina, Italia sau, mai departe, în Spania şi Islanda, sunt exemple grăitoare. Minciuna şi promisiunile fără acoperire din politică trebuie înlocuite de responsabilitate, echilibru şi clarviziune. Iar toate acestea se pot face doar dacă în anul electoral 2012 vom alege calitatea, şi nu cantitatea, dacă nu vom apleca urechea la bârfe şi zvonuri şi nu ne vom lăsa manipulaţi de oameni şi televiziuni care nu vor decât să aibă controlul resurselor în plină criză mondială pentru a-şi spori averile şi pentru care nu contează principiul, onoarea sau frica de Dumnezeu. Cu alte cuvinte, va trebui să respingem impostura, şmecheria şi grupurile de interese şi să alegem valoarea şi onestitatea. De aceea, vă îndemn să deschideţi larg ochii şi mintea pentru a vedea şi înţelege ce se întâmplă cu adevărat în jurul nostru, de a găsi împreună calea spre echilibru, performanţă, bunăstare şi normalitate într-o lume care se schimbă cu fiecare zi şi în care incultura, violenţa, insecuritatea trebuie să lase loc de manifestare valorii, seriozităţii şi competenţei. Nu mai putem să ne grăbim încet spre înainte făcându-ne că nu vedem criza morală din jurul nostru, care accentuează efectele crizei economice globale. Anul 2012 trebuie să fie momentul de cotitură în viaţa noastră, în care nu mai trebuie să cheltuim iraţional resurse şi valori umane şi în care trebuie să ne construim un viitor corect, nu unul iluzoriu, toxic şi de neatins!
			Domnul Constantin Severus Militaru: "Realizări importante trecute cu vederea" În mai multe rânduri am atras atenţia asupra unui lucru deja demonstrat, şi anume faptul că unul dintre brandurile de competitivitate ale ţării noastre stă în creativitatea românilor, în special în creativitatea aplicată noilor tehnici IT&C. Martor acestei afirmaţii stau investiţiile impresionante pe care companii de renume mondial le-au realizat în ultimii ani în România: Intel, Microsoft, Oracle, IBM etc. Dincolo de apetitul investitorilor străini pentru resursa umană de calitate din România, chiar şi noi, românii, am descoperit că putem să ne facem încet-încet locul între statele lumii care pun accent pe competitivitate prin inovaţie. În aceste zile, când ochii unei ţări întregi stau aţintiţi asupra operaţiunilor de salvare a sinistraţilor, în Guyana Franceză, Agenţia Spaţială Română lansează în spaţiu primul satelit românesc, cu numele Goliat, menit a realiza imagini de mari rezoluţii şi a măsura diferite niveluri de radiaţii la nivelul Terrei. De asemenea, tot anul acesta, urmează să fie demarată, la Măgurele, construcţia unul laser gigantic, care poate aduce pentru România primul mare premiu în domeniul fizicii nucleare. Anul trecut, tinerii masteranzi de la Universitatea din Piteşti dădeau o mână de ajutor experţilor de la fabrica Dacia-Renault în construcţia unui motor economic cu propulsie hibridă. Sunt doar trei exemple sugestive care ne fac să sperăm că România are potenţialul de a rezista competiţiei prin inovaţie, la nivel mondial. Cu toate acestea, îmi doresc ca aceste proiecte să nu fie singulare, iar Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică să stimuleze cât mai mult cercetarea aplicată şi cât mai puţine invenţii să rămână prăfuite în biblioteci. Mi-aş permite să enumăr numai câteva dintre domeniile în care ţara noastră are nevoie cât mai urgentă de inovaţie: medicină, energie, comunicaţii, dar şi altele.
			Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu: "Nicio surpriză: declaraţii nesimţite la adresa românilor sinistraţi" România se află de două săptămâni sub ocupaţia uneia dintre cele mai grele ierni din ultimele decenii. Nu am să mă refer la problemele de fond generate de această adevărată calamitate care s-a abătut asupra unei părţi mari din ţară. Pe "frontul alb" se luptă 24 din 24 de ore. Mă voi referi însă la un alt aspect, care mi se pare la fel de grav: declaraţiile indecente, nesimţite, ale unor exponenţi de vârf ai puterii. Se ştie, iarna foarte grea şi-a luat tributul de vieţi omeneşti: 78 conform ultimelor informaţii de luni, 13 februarie. M-aş fi aşteptat ca preşedintele Traian Băsescu - în cadrul declaraţiei de presă de luni după-amiază -, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, ministrul de interne, Gabriel Berca, în desele lor ieşiri televizate din ultimele două zile, să transmită, măcar simbolic, condoleanţe rudelor sau apropiaţilor celor decedaţi. Nimic din toate acestea. Din contră, luni seara, la un post tv de ştiri, am asistat nu la o "declaraţie aiuritoare" cum am citit într-un ziar, ci la o mizerie de nedescris: "Din 80 de oameni sau 64, câţi au murit, unul singur a murit în maşină, restul au băut şi au adormit acolo". Autorul acestei declaraţii nu este altul decât liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. Adică unul şi acelaşi personaj care a indicat colegilor săi cum să voteze la cele mai nocive legi îndreptate împotriva românilor în ultimii 3 ani. Şi dacă, prin absurd, au existat câteva astfel de situaţii accidentale, o astfel de declaraţie mizerabilă nu trebuia rostită niciodată. Pentru că, şi nu greşesc, cei care au plecat dintre noi în urma calamităţilor din aceste zile, au fost oameni cărora soarta le-a fost mereu potrivnică, pentru că, dacă aveau cumva vreo rudă fost căpitan de navă şi demnitar actual, ar fi fost sigur în viaţă astăzi. O astfel de declaraţie nu se face când în satele şi comunele din 5 judeţe nimeni nu ştie dacă mâine îşi vor găsi în viaţă părinţii sau bunicii aflaţi în locuinţe acoperite de 10 zile de zăpadă. Nu mă miră însă că liderul deputaţilor PDL a avut o astfel de ieşire. El trebuia să se pună de acord cu noul său stăpân pe linie ierarhică, premierul Ungureanu, autor şi el al unei declaraţii nesimţite la adresa celor aflaţi sub zăpadă: "Este inadmisibil să ajungi pe străzile unei localităţi în România şi să îi vezi pe militari desfundând drumurile, în timp ce beneficiarii direcţi, care sunt şi concetăţenii noştri, stau în casă, la căldură". Când vorbeşti de la înălţimea funcţiei şi a elicopterului este foarte uşor să dai verdicte. Şi este foarte uşor să crezi că un cetăţean cu casa îngropată în zăpadă de 10 zile are căldură în toate camerele şi din comoditate nu a ieşit la curăţat zăpada. Toate aceste declaraţii demonstrează ceea ce ştiam deja: reprezentanţii actualei puteri, guvernanţii, indiferent că este vorba de cabinete Boc sau Ungureanu, au o atitudine de dispreţ cras faţă de cetăţean. Punct.
			Domnul Stelică Iacob Strugaru: "Trebuie să continuăm să susţinem exporturile" Chiar dacă cei mai mulţi nu o recunosc, dinamica comerţului exterior al României a fost cel mai probabil cea care ne-a ajutat să scoatem România din recesiune. Creşterile anuale reale, care au depăşit în ultimii trei ani procente de 20-30%, au oferit economiei româneşti gura de oxigen necesară pentru a găsi o piaţă de desfacere pentru produsele "made in Romania" şi a nu reduce potenţialul de producţie. Mulţi au contestat cifrele referitoare la şomaj din ultimii trei ani, însă cei care au contestat aceste cifre ar trebui să se uite la cele aproape 45 de miliarde de euro exporturi, care nu numai că nu au creat şomeri, ci chiar au creat suplimentar o ofertă modestă de locuri de muncă. Ştiu, mulţi vor spune: "Exportă Dacia-Renault, exportă transnaţionalele!". Eu le-aş răspunde că românii exportă, şi orice valoare adăugată nou-creată în România va contribui la prosperitatea noastră, a tuturor. Ştiu, de asemenea, că apetitul investiţiilor străine astăzi nu mai este nicidecum cel din anul 2007, dar atâta vreme cât mari nume din IT&C sau din industrie continuă să bată la uşile noastre, România rămâne un pol interesant pentru investiţii. Deocamdată, până la intrarea în ERM II, mai putem profita de pârghia politicii monetare pentru stimularea exporturilor şi echilibrarea balanţei comerciale a ţării. Cred că a sosit momentul să gândim în perspectivă şi după momentul în care vom adera la moneda unică, moment din care exporturile nu mai pot fi competitive numai prin diferenţele de curs valutar. Trebuie să gândim politici comerciale care să impregneze produselor româneşti competitivitate şi atunci când ele vor fi produse în euro şi vândute în euro. Singura noastră şansă este să stimulăm inovaţia, cercetarea şi dezvoltarea de produse noi, cu un impact de competitivitate ridicat. Mai trebuie, de asemenea, să diversificăm, pe cât posibil pieţele pe care produsele româneşti vor fi distribuite. Sunt pieţe potenţiale în apropierea noastră, care nu aşteaptă decât să cumpere produsele româneşti, iar noi să vrem să le vindem. Mi-aş dori ca viitoarele capitaluri străine să se orienteze şi către judeţele de nord ale României, în special către judeţul Botoşani, pentru a oferi alegătorilor mei locuri de muncă şi posibilitatea unui trai mai bun.
			Domnul Teodor Atanasiu: "Încă un premier mai presus de lege, susţinut de Traian Băsescu" Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu are într-adevăr un CV solid, experienţă diplomatică, dar şi de sistem, o diplomă de Oxford, dar şi o şcoală băsesciană însuşită ca la carte. Iar evidenţele în această privinţă se pot constata, din păcate, cu ochiul liber, încă de la primele sale acţiuni. Consider un lucru deosebit de grav faptul că domnul Ungureanu a reuşit să pornească cu stângul spre poziţia de premier - deşi este catalogat drept liberal, deci de dreapta... -, din prima clipă, cea a desemnării de către preşedinte, manifestându-se într-un mod flagrant ilegal. Mă întreb la ce-i foloseşte atâta carte domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, dacă dumnealui, deşi a ocupat, mai bine de patru ani, funcţia de director al SIE, nu cunoaşte sau nici măcar nu a citit, până în prezent, Legea siguranţei naţionale?! Oare articolul - pe care este limpede pentru oricine că domnul Ungureanu l-a încălcat într-un mod uluitor - era scris într-o limbă necunoscută nici Domniei Sale, nici magnificului său susţinător, domnul Băsescu? Legea siguranţei naţionale nr. 51/1991 prevede la art. 26 cât se poate de clar următoarele: "salariaţii organelor de informaţii şi ai celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu pot face parte din partide sau din alte organizaţii cu caracter politic ori secret şi nu pot fi folosiţi în scopuri politice". Or, ce a făcut domnul Ungureanu imediat după ce a fost desemnat? A stat liniştit câteva zile şi în funcţia de director al SIE şi în cea de premier desemnat, deşi dumnealui s-a îndeletnicit numai cu activităţi exclusiv politice în tot acest timp: a negociat politic cu partidele politice din Coaliţia guvernamentală, a făcut casting-uri, e adevărat, doar de ochii lumii, prin grupurile parlamentare, cu politicieni, şi nu cu cetăţeni din societatea civilă, fără apartenenţă politică, şi a gândit şi scris, peste noapte, la foc automat, un program, tot politic, de guvernare, poate genial, dar luat cu copy-paste de la fosta echipă a domnului Boc, tot nişte politicieni! Se pare că profesionalismul, diplomaţia sau educaţia dobândită la cele mai prestigioase şcoli din lume nu constituie nicidecum garanţii de succes pentru una dintre cele mai importante funcţii în stat, cea de prim-ministru. Aceste atribute nu-i oferă instant domnului Ungureanu nici măcar o antediplomă de bună purtare cu propriii săi cetăţeni, în slujba cărora se află din prima secundă în care a fost validat în funcţia de prim-ministru. Iar acest mic amănunt a fost dureros de vizibil încă de la prima deplasare în teren, în noua sa calitate, când, în loc să-şi facă treaba pentru care este plătit din banii zecilor de mii de români plătitori de taxe şi impozite, rămaşi de peste 10 zile sub nămeţi, a ales să-i acuze că sunt leneşi şi lipsiţi de respect. Ba, mai mult decât atât, domnul Ungureanu a participat anterior, vreo două zile, la tot felul de festivităţi de învestire şi predări-preluări de ştafete pe la ministere, în loc să declare, de la tribuna Parlamentului, stare de urgenţă în judeţele cele mai afectate de calamităţi şi să dispună scoaterea de urgenţă a oamenilor blocaţi sub zăpezi, zile în şir, fără apă, lemne, curent electric, alimente şi medicamente. Cine răspunde, domnule proaspăt premier, pentru pierderile de vieţi omeneşti? Vi se pare puţin lucru faptul că au murit zeci de oameni în doar câteva zile din cauza nepăsării guvernului dumneavoastră, al celui interimar şi al celui demisionar?
			Domnul Horea-Dorin Uioreanu: "Ţara e îngheţată, preşedintele Băsescu se consultă!" De aproape trei săptămâni România este sub zăpezi. În grija sa nemăsurată pentru ţară, preşedintele Traian Băsescu se dă cu sania, după care se consultă cu susţinătorii Domniei Sale. Între timp, mii de oameni sunt izolaţi, lipsiţi de alimente şi energie electrică, zeci de drumuri sunt înzăpezite, pe ecranele televizoarelor apar imagini cu nămeţi ce par desprinşi din filme. Până ieri, 74 de oameni au murit din cauza gerului şi nu se ştie ce vom găsi în casele încă înghiţite de troiene atunci când zăpada se va topi. Nimeni nu poate spune câte animale şi păsări au pierit, lipsite de hrană şi apă. Autorităţile par depăşite de situaţie, luate prin surprindere de iarnă şi surde la solicitările privind necesitatea instaurării stării de alertă. Până acum nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru proasta gestionare a situaţiei, singurii vinovaţi par să fie primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care au îndrăznit să ceară ajutor. Traian Băsescu şi PD au pierdut o săptămână cu demisia Guvernului Boc şi învestirea celui condus de Mihai-Răzvan Ungureanu. O săptămână în care românii din judeţele din sudul Moldovei şi din Muntenia au îndurat gerul îngropaţi în zăpadă. Cu permisiunea şefului statului, Emil Boc a renunţat să mai pozeze în premier "responsabil" şi şi-a depus demisia în cea mai grea iarnă din ultimii 20 de ani... Iar succesorul său a "mers la muncă" în judeţele din sudul Moldovei şi şi-a exprimat indignarea faţă de cei care stăteau în casă, la căldură, în timp ce jandarmii îi deszăpezeau. Domnul prim-ministru nu a fost informat de foştii săi colegi că cei la care făcea referire nu mai aveau foc în vatră şi nici putere să dea la lopată. Erau slăbiţi de foame şi de boli! Din păcate, pentru concetăţenii noştri din sudul şi sud-estul ţării iarna continuă să-şi arate puterea. Drumurile continuă să fie blocate, zeci de case sunt sub zăpadă şi ne pregătim de inundaţii. Sau ne vor lua prin surprindere torenţii care vor rezulta din topirea zăpezilor?! În mod sigur, şeful statului e prea puţin interesat de ceea ce se întâmplă în ţara sa. Domnia Sa vrea modificarea Constituţiei, motiv pentru care mimează dialogul. Consultările iniţiate în acest sens nu sunt suficiente şi nici convingătoare, e nevoie de un dialog real, nu doar formal.
			Domnul Eugen Constantin Uricec: "Primele date demografice îngrijorează" Datele provizorii furnizate de Institutul Naţional de Statistică al României, referitoare la situaţia demografică a României care va rezulta din agregare datelor recensământului efectuat în anul 2011, se prezintă deja într-un barometru important pentru viitoarele politici economice şi sociale pe care guvernele României, oricare ar fi ele, vor trebui să le adopte. Chiar dacă, inevitabil, există nenumărate critici asupra modului în care au fost colectate datele, asupra corectitudinii acestor informaţii, nu cred că putem face abstracţie de ceea ce ne spun rezultatele. Evident, datele care şochează la prima vedere sunt cele referitoare la numărul absolut al populaţiei României la momentul 2011, populaţie care a scăzut cu aproximativ 2,6 milioane de cetăţeni, la puţin peste 19 milioane de români. Este drept că este încă prematur de estimat dacă această pierdere demografică provine din cauza migraţiei populaţiei sau din cauza sporului natural negativ, riscuri despre care specialiştii români au tras semnale de alarmă de mai bine de zece ani, fără ca prea mulţi să îi asculte. Chiar dacă ani de zile riscurile demografice au fost trecute în plan secund de către clasa politică românească, cred că după ce vom avea o imagine completă asupra evoluţiei demografice a populaţiei din România va trebui să răspundem prompt, prin politici demografice sustenabile, pronataliste şi antimigraţioniste. Avem deja la îndemână un document extrem de preţios redactat de către Comisia prezidenţială de evaluare a riscurilor demografice, elaborat de cei mai buni specialişti, la iniţiativa Preşedintelui României, Traian Băsescu, document care deocamdată a stat la baza reformei din sistemul public de pensii. Cred că este momentul să răspundem, prin politici socio-demografice şi economice sustenabile, nu numai la tratarea efectelor, adică la efectele îmbătrânirii populaţiei, fenomen omniprezent în Europa, nu doar în România, ci va trebui să răspundem coerent şi la cauzele acestui fenomen negativ. Între principalele cauze se află natalitatea din ce în ce mai redusă, ca urmare a modificărilor din structura familiei, a condiţiilor economice şi a valorilor îmbrăţişate de populaţia României în ultimii douăzeci de ani: familii cu un copil sau cel mult doi copii, familii monoparentale sau uniuni consensuale, care nu dau naştere unui copil. O altă cauză se află în migraţia puternică a populaţiei tinere către statele europene mai dezvoltate, aflate în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit decât în România. Oricare ar fi cauzele, noi, parlamentarii, trebuie să răspundem cu mare responsabilitate, pentru că structura demografică influenţează în mod vădit dezvoltarea economică viitoare, precum şi sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Cum, când şi cu ce resurse am putea stimula natalitatea, cum, când şi cu ce resurse am putea păstra tinerii în ţară - sunt întrebări ale căror răspunsuri trebuie să vină de la întreaga clasă politică şi de la întreaga societate românească. Suntem obligaţi să gândim pe termen lung, pentru viitorul României, şi nu doar pentru ziua de mâine.
			Domnul Valentin Rusu: "Pactul fiscal european - soluţie împotriva politicienilor" În anii de studenţie citeam cu mare plăcere operele economiştilor clasici şi poate că nu înţelegeam atunci atât de bine de ce aceştia se opuneau cu toată convingerea funcţionării financiare a statelor cu ajutorul deficitelor bugetare, finanţate prin intermediul împrumuturilor. Temerile economiştilor clasici nu erau legate de posibila dezvoltare a statelor cu ajutorul împrumuturilor, ci de posibilitatea ca politicienii, în dezinteresul lor pentru viitorul unei naţiuni, să dea o destinaţie iraţională fondurilor împrumutate. Trebuie să recunosc că imediat ce criza datoriilor suverane din zona Uniunii Europene s-a instalat nu am putut decât să revalorizez teoriile pe care le studiasem în facultate. Criza finanţării datoriilor publice, dinamica accelerată şi nesustenabilă a acestora, creşterea poverii fiscale asupra propriilor cetăţeni nu au decât un singur numitor comun: politicienii. Politicienii sunt cei care au întins la maximum potenţialul financiar al statelor, considerând bugetele publice drept nişte saci fără fund şi ignorând impactul intergeneraţional pe care o decizie iraţională prezentă îl va avea asupra propriilor copii. Politicienii sunt cei care au ignorat ciclicitatea economică, uitând că boom-ul economic şi recesiunea sunt constante ale economiei de piaţă şi că orice decizie politică trebuie modelată în funcţie de contextul economic. Politicienii sunt cei care au privilegiat capitalul electoral în pofida capitalului productiv şi a investiţiilor în creşterea şi dezvoltarea propriei economii şi societăţi. Politicienii sunt cei care au creat iluzia că standardul de viaţă al unui popor creşte prin respectarea unor legi votate în parlamente, şi nu prin respectarea legilor economiei de piaţă. Politicienii sunt cei care ar sacrifica oricând şi oricum viitorul propriilor alegători, numai ca prin aceasta să poată fi realeşi. Pentru acest şir lung de motive, Pactul fiscal asupra căruia s-a convenit, în principiu, în data de 9 decembrie 2011, la Bruxelles, şi care a fost consolidat săptămâna trecută, cu ocazia ultimului Consiliu European, încearcă să încorseteze decizia politică în materia politicilor fiscal-bugetare. Pactul fiscal nu va mai da dreptul parlamentelor şi guvernelor politice să adopte măsuri economice şi sociale care nu dispun de acoperirea financiară necesară. Includerea unui nou criteriu nominal, pentru stabilitatea fiscal-bugetară, nu este numai o bucurie, prin faptul că înlătură populismul politic din decizia fiscală, ci şi o reală provocare pentru toate statele europene, care vor fi obligate la ajustări bugetare severe. Aproape fără excepţie, toate statele europene se confruntă cu puternice deficite structurale, determinate, evident, de probleme structurale: deficite ale fondurilor de pensii publice, ca urmare a îmbătrânirii populaţiei, deficite ale sistemelor de sănătate, ca urmare a lipsei de eficienţă a utilizării acestor fonduri, deficite ale fondurilor de şomaj, din pricina unei constante degradări a ratei de ocupare şi de investiţii insuficiente în resursa umană. Acestea sunt provocările la care oamenii politici europeni şi români trebuie să răspundă urgent, dincolo de interesul personal sau de partid al fiecăruia. Acestea sunt problemele care, odată rezolvate, pot conduce la reinstaurarea stabilităţii financiare şi la reinstaurarea încrederii în economia de piaţă şi în oamenii politici. Electoratele europene cunosc, poate, mai bine decât oamenii politici aceste provocări şi sunt convins că vor susţine soluţii raţionale de rezolvare a acestora.
			Domnul Aurel Vlădoiu: "Cod portocaliu de incompetenţă" Zilele trecute, cele mai importante drumuri naţionale din Oltenia, Muntenia şi Moldova au fost blocate de nămeţi, într-o situaţie similară aflându-se şi drumurile judeţene. Este clar că blocajele - care au reapărut şi-n aceste zile - sunt cauzate de lipsa de profesionalism şi de proasta gestionare a situaţiei de către Guvern şi autorităţile centrale. Încă de la jumătatea lunii ianuarie, autorităţile au primit avertizări meteo de cod galben şi cod portocaliu. În aceste condiţii Comandamentul de iarnă ar fi trebuit să ia măsuri ca să prevină inclusiv blocarea drumurilor europene care traversează România de la sud la nord şi de la est la vest. Măsurile care se impuneau pentru a preîntâmpina blocarea drumurilor erau cele legate, printre altele, de amplasarea de parazăpezi în zonele predispuse apariţiei fenomenului de viscol şi de patrularea cu utilaje de deszăpezire, permanent. Aceste lucruri nu s-au întâmplat, iar pentru salvarea oamenilor blocaţi în maşini şi în case, ar fi trebuit să se acţioneze cu autofreze - singurele utilaje care pot disloca troienele de zăpadă de pe carosabil. Nimeni nu a putut vedea autofrezele acţionând. Toate aceste acţiuni puteau fi gestionate de ministrul transporturilor, în colaborare cu autorităţile judeţene şi locale, iar acolo unde situaţia o impunea, pentru salvarea de vieţi, trebuia solicitat sprijinul MAI şi al MApN. Facem apel la "autorităţile portocalii" să lase deoparte politica şi să se ocupe de funcţionarea instituţiilor statului în aceste momente grele. Preocuparea primordială a primului-ministru şi a miniştrilor PDL trebuie să fie funcţionarea perfectă a instituţiilor statului abilitate să rezolve aceste probleme grave cu care se confruntă populaţia din zonele afectate de căderea masivă a zăpezii. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale ar trebui să-şi scoată şi birocraţii în teren, nu să-i lase să încheie contracte de deszăpezire a căror valoare este şi de patru ori mai mare decât contractele similare din ţările nordice. Cum putem să exemplificăm mai bine incompetenţa autorităţilor, decât prin faptul că mulţi oameni au murit din cauza gerului, rămânând blocaţi în maşini şi locuinţe zeci de ore? Nu ştie premierul că la 112 s-au înregistrat peste 100.000 de apeluri, din care câteva mii au fost repetate, ale unor oameni care nu mai suportau frigul în maşini şi în locuinţe? Şi, din păcate, codul portocaliu a cuprins deja mai multe zone din ţară, căderile masive de zăpadă şi viscolul s-au făcut resimţite pe mai multe drumuri naţionale şi judeţene în ultimele 24 de ore.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: "Care e treaba Guvernului?" România este astăzi sub zăpezi, sute de localităţi sunt izolate, oamenii mor de frig, la propriu, iar cei care conduc ţara sunt rupţi de realitate! Preşedintele Băsescu e liniştit, s-a plimbat pe la Predeal, s-a dat cu săniuţa, apoi a invitat partidele la nişte consultări, pe teme total diferite de problemele cu care se confruntă oamenii. Proaspătul prim-ministru Ungureanu a început să-i certe pe oameni că nu ies la lopată, că sunt leneşi, fără să ştie exact care este situaţia şi cum supravieţuiesc sub nămeţii cât casele sute de mii de români, fără hrană, fără apă, fără energie electrică. Au apărut şi alţi membri ai guvernului, precum domnul Berca, puşi pe harţă, care nu ştiu ce aveau să le reproşeze românilor din judeţele grav afectate de căderile de zăpadă. Acelaşi cinism, acelaşi tupeu pe care le-am văzut şi la guvernul anterior. Desigur, românii sunt de vină că iarna nu-i ca vara. Aşadar, ni s-a spus că nu e treaba guvernului ce se întâmplă în ţară, nu e treaba guvernului să deszăpezească. Dar atunci care e treaba Guvernului? Singurele lucruri pe care le-am văzut la actualii guvernanţi au fost indiferenţă, dezorganizare şi o încrâncenare inexplicabilă. Nimeni nu a vorbit despre responsabilitate. Nu există un plan coerent de acţiune, nu s-a stabilit clar care drumuri se deszăpezesc, în ce ordine, cu ce utilaje, care e consumul de benzină, de motorină, cum pot fi duse ajutoare de urgenţă. Sute de oameni au stat zile întregi prin trenuri blocate, pentru că din 40 de freze doar 3 sunt în funcţiune. Cum e posibil? Câte freze sau alte utilaje performante pentru deszăpezit se puteau cumpăra cu banii pe care doamna Udrea i-a dat pe o telegondolă portocalie sau pe un bazin de înot construit într-un sat uitat de lume? Nu răspunde nimeni la aceste întrebări. E mai simplu să arunci vina pe oamenii leneşi, care aşteaptă ajutor de la autorităţi. Un lucru este uitat, totuşi: asta e treaba autorităţilor, să aibă grijă de oameni, să-i ajute când situaţia o impune. Iar acum situaţia este dramatică în judeţele Buzău, Vrancea, Giurgiu, Ialomiţa, Galaţi, Ilfov, Galaţi şi Bacău, unde numai în două judeţe, Buzău şi Vrancea, peste 60. 000 de oameni sunt îngropaţi în nămeţi de câteva zile, fără mâncare, căldură, energie electrică sau drumuri de acces. Este inadmisibil că la aceşti oameni, în sate izolate, au ajuns reporterii de televiziune înaintea autorităţilor! Aleşii noştri locali din Vrancea şi din Buzău au tras toate semnalele de alarmă necesare încă de acum o săptămână. Cei doi preşedinţi de consilii judeţene şi primarii din zonă au cerut declanşarea stării de alertă încă de la începutul săptămânii trecute, USL a solicitat miercuri acelaşi lucru, iar vineri, când era clar că lucrurile se înrăutăţesc, am cerut declararea stării de urgenţă. Însă prefecţii, reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu, s-au opus şi spuneau că totul este sub control. Ştiţi de ce nu au dorit autorităţile să declare stare de urgenţă? Pentru că, în acest caz, ar fi trebuit să apeleze la fondul de urgenţă al Guvernului, iar banii respectivi au alte destinaţii "speciale", în zonele de interes ale puterii. Doar suntem în an electoral, nu? Chiar în Vrancea, pentru Ziua Unirii, pe 24 ianuarie a.c., s-au acordat 50.000 de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin HG nr.10/2012, dar acum nu se găseau bani, când era vorba despre viaţa şi sănătatea a zeci de mii de oameni. Ştim că fondurile sunt pentru campania electorală a primarilor PDL, dar, până la voturi, guvernanţii trebuie să se gândească la oamenii aflaţi în suferinţă. Multe vieţi omeneşti ar fi putut fi salvate dacă guvernanţii ar fi acţionat cu responsabilitate. Este nevoie ca autorităţile centrale să îşi facă datoria faţă de cetăţeni. USL îi cere prim-ministrului să-i demită din funcţie pe toţi prefecţii care nu au dorit să colaboreze cu primarii USL, lăsând oamenii fără ajutor în condiţii extrem de grele. Facem un apel către toate organizaţiile judeţene ale PSD şi către toţi membrii de partid să vină în ajutorul cetăţenilor români din judeţele Vrancea şi Buzău şi din celelalte zone afectate de căderile masive de zăpadă din ultimele zile. Am organizat un pod aerian pentru transportul ajutoarelor destinate sinistraţilor din judeţele Vrancea şi Buzău, toate costurile fiind suportate exclusiv din donaţiile membrilor şi simpatizanţilor partidului. Transporturile aeriene vor continua în zilele următoare, în măsura în care condiţiile meteo vor permite acest lucru.
			Domnul Iuliu Nosa: "Guvernul Ungureanu a descoperit că Băsescu are dreptate - iarna nu-i ca vara!" Instalarea la Palatul Victoria a Guvernului Ungureanu s-a făcut sub sceptrul îngheţat al iernii. Oamenii izolaţi de zăpezile din ultimele zile şi situaţia lor disperată au determinat, după cum ştiţi, convocarea unor comandamente de urgenţă, la care au luat parte miniştrii noului Guvern, în frunte cu premierul Ungureanu. Astfel, ei au constatat pe propria piele că "iarna nu-i ca vara", după cum spunea tătucul lor iubit, preşedintele Băsescu. Comandamentele de iarnă şi videoconferinţele cu prefecţii au dat ocazia noilor miniştri şi primului-ministru să arate cine-i şeful. Se pare că toţi au fost la şcoala lui Băsescu şi, ca nişte învăţăcei conştiincioşi, şi-au însuşit aşa cum se cuvine atitudinea autoritară a mai-marelui ţării. Au luat la rost autorităţile locale, s-au certat cu prefecţii, ba mai mult, premierul Ungureanu a "urecheat" şi populaţia pentru că îşi permite să stea în case şi să aştepte să vină militarii să îi deszăpezească. De ce nu pun oamenii mâna pe lopeţi? Declaraţia lui conform căreia e inadmisibil ca militarii să deszăpezească, în timp ce cetăţenii stau la căldură, nu are nimic "modern" şi "reformist", fiind mai degrabă o întoarcere în alte timpuri pe care nu le regretă nimeni. Cu nimic mai prejos nu a fost ministrul administraţiei şi internelor, Gabriel Berca, care s-a răţoit la prefecţi să facă bine să rămână în prefecturi, aşa cum rămâne şi el în minister, şi să facă treabă. Nu este o problemă că vor să gestioneze cu responsabilitate situaţia critică a judeţelor înzăpezite. Problema lor este că folosesc tonul de şefi supremi, care au dreptate absolută, ba, mai mult, se adresează tuturor pe ton de ceartă, ca să arate cine-i şeful. Concluzia mea ar fi că afirmaţia premierului, cum că bieţii oameni înzăpeziţi stau la căldură şi aşteaptă să îi salveze statul, rezumă perfect filozofia preşedintelui Băsescu conform căreia, poporul să se descurce, să nu tot aştepte mila statului, care conform viziunii băsesciene nu are nicio responsabilitate. Astfel, avem o dovadă în plus că Băsescu şi-a numit un nou premier obedient, care achiesează necondiţionat la filozofia lui despre reformarea statului (un stat fără prea mulţi cetăţeni care să ceară sprijin sau să fie asistaţi social). Apoi, declaraţia noului premier este de foarte rău augur pentru viitor, deoarece confirmă ceea ce ne-au spus deja ultimii ani de "reforme": oameni buni, descurcaţi-vă care cum vă taie mintea. Statul nu e aici ca să îndeplinească vreo funcţie, e aici doar ca să aibă grijă de el!
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "Accesul tinerilor pe piaţa muncii" Confirmând toate prognozele, criza economică a determinat o creştere alarmantă a ratei şomajului în rândul tinerilor, aceasta fiind una dintre problemele cele mai urgente ale Europei. Contextul economico-fianciar internaţional şi-a pus amprenta şi asupra economiei româneşti, tot mai mulţi tineri nereuşind să se încadreze în muncă. Constituind o problemă comună a ţărilor membre ale Uniunii Europene, aceasta impune o acţiune coordonată la nivel comunitar, pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale, astfel încât tinerii să fie mai bine pregătiţi pentru piaţa muncii. Unul dintre cele şapte proiecte importante ale strategiei Europa 2020 este "Tineretul în mişcare". Acest demers al Uniunii Europene vizează creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă până la sfârşitul acestui deceniu şi va încuraja schimbul de experienţă între statele membre, astfel încât acestea să înveţe împreună ce politici funcţionează şi care nu. Având în vedere noua Strategie europeană pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, care conţine ţintele fundamentale pe care Uniunea Europeană îşi propune să le atingă în domeniul economic şi social, România şi-a asumat o ţintă îndrăzneaţă, din punctul meu de vedere, în domeniul ocupării forţei de muncă, respectiv 70,2%, în grupa de vârstă 20-64 ani. Tinerii constituie o resursă valoroasă pentru România şi pentru prezentul şi viitorul societăţii în general. În acest sens, autorităţile responsabile cu politicile în domeniu trebuie să se preocupe permanent pentru integrarea tinerilor absolvenţi pe piaţa forţei de muncă. Una dintre provocările majore o constituie asigurarea tranziţiei rapide de la sistemul de educaţie la piaţa muncii. Tranziţia de la şcoală la muncă reprezintă un proces dificil de parcurs pentru majoritatea tinerilor din România, mai ales din cauza faptului că, pentru a intra pe piaţa muncii şi pentru a beneficia de oportunităţile de ocupare, tinerii în general şi absolvenţii în special trebuie să intre în competiţie cu ceilalţi lucrători, cu experienţă în muncă. Pentru facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii autorităţile cu competenţă în acest domeniu trebuie sa iniţieze şi să desfăşoare campanii de informare a elevilor şi studenţilor din anii terminali, pentru diseminarea informaţiilor privind oportunităţile de angajare şi riscurile existente pe piaţa muncii. Există la nivel naţional o reţea de centre pentru consiliere în cadrul cărora se poate desfăşura o gamă largă de măsuri de stimulare a ocupării pentru tinerii absolvenţi, ce au drept scop facilitarea tranziţiei de la şcoală la viaţa profesională, astfel încât aceştia să dobândească statutul de persoană ocupată. Programele de formare profesională trebuie să asigure iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Formarea profesională trebuie să se face ţinându-se seama de cerinţele de moment şi de perspectivă ale pieţei muncii şi să fie în concordanţă cu opţiunile şi aptitudinile individuale ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "Investiţiile străine în România" În aceste momente mai puţin favorabile ale evoluţiei economice la nivel mondial România contează acum poate mai mult ca niciodată pe avantajele sale competitive, de aceea se impune crearea cadrului necesar îmbunătăţirii mediului de afaceri, care asigură premisele creşterii economice reale şi durabile, premise care presupun, în principal, menţinerea competitivităţii ofertei de ţară, prin păstrarea unei serii de avantaje competitive pe care investitorii străini le iau în considerare atunci când analizează posibilitatea extinderii pe pieţele din Europa Centrală şi de Est. În acelaşi timp, trebuie ştiut că există anumite elemente ce necesită îmbunătăţire, de aceea se impune canalizarea unor resurse semnificative către investiţii, pentru că avem nevoie de crearea de noi parcuri industriale şi tehnologice cu acces la utilităţi, la preţuri competitive. Tocmai de aceea autorităţile de resort trebuie să sprijine şi să încerce să convingă autorităţile locale de necesitatea asigurării unor locaţii care să permită din punct de vedere logistic şi financiar implementarea unor proiecte de anvergură. În ceea ce priveşte alte măsuri concrete de încurajare a investiţiilor străine şi a menţinerii capitalului străin în economie, consider că trebuie sprijinită implementarea proiectelor de investiţii pe teritoriul naţional, prin acordarea unor măsuri de sprijin de natura facilitaţilor fiscale, a fondurilor nerambursabile acordabile în baza schemelor de ajutor de stat. În sprijinul investiţiilor străine, cele care creează locuri de muncă, trebuie amintit ca există un cadru normativ care permite desfăşurarea investiţiilor străine în ţara noastră, dar din păcate insuficient. Astfel, prin HG nr. 1680/2008 privind plafonul minim al investiţiilor pentru care se poate primi ajutor de stat acesta a fost redus la 5 milioane euro, HG nr. 753/2008, cu modificările şi completările ulterioare, prevede posibilitatea accesării de ajutor de stat pentru investiţii de peste 100 milioane euro, cu o valoarea a costurilor eligibile de peste 50 milioane euro şi care creează 500 de noi locuri de muncă, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 750/2008, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează o intensitate a ajutorului de stat de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţii implementate în toate regiunile de dezvoltare ale României. Din punctul meu de vedere principale direcţii de urmat în ceea ce priveşte crearea unui cadrul adecvat investiţiilor străine în România sunt cele privind: eliminarea obstacolelor administrative şi de reglementare din calea afacerilor, impunerea şi respectarea principiilor de transparenţă, nediscriminare şi concurenţă loială, consolidarea cadrului legal şi al politicilor, în perspectiva reluării creşterii economice durabile, precum şi reforma şi consolidarea structurilor instituţionale din România.
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "Scăderea natalităţii" Scăderea natalităţii este o problemă gravă cu care România se confruntă în ultimii ani. Motivele care au condus la scăderea populaţiei României şi care se menţin şi în continuare sunt fertilitatea scăzută şi migraţia externă şi mortalitatea generală, completate de politicile guvernamentale defectuoase în domeniu. Astfel că, valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe şi cu descurajarea natalităţii, prin lipsa de programe de susţinere a acesteia, au făcut ca populaţia ţării să se diminueze. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului, populaţia stabilă a României a fost de 19 milioane de persoane, cu 2,6 milioane de persoane mai puţin decât la recensământul din 2002. Această situaţie are într-adevăr consecinţe sociale, dar nu numai, ea având în egală măsură şi consecinţe economice grave, care necesită măsuri urgente de restructurare coerentă şi nu numai în domeniul social, ci şi în cel de asigurări sociale, de sănătate şi de educaţie, care să ia în considerare realitatea demografică din ţară. Numai în acest mod natalitatea va putea fi susţinută, prin coroborarea tuturor politicilor existente în toate domeniile, nu numai cel social. Având în vedere toate aceste scenarii pesimiste, provocările reale apărute în relaţie cu dezvoltarea de politici sociale adecvate se referă în principal la acele măsuri de suport destinate familiilor, în scopul asigurării creşterii armonioase şi educării adecvate a copiilor, precum şi pentru armonizarea creşterii gradului de ocupare a membrilor familiei pe piaţa muncii cu nevoile specifice menţinerii şi întăririi nucleului familial şi creşterii calităţii vieţii de familie.
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "Protejarea sănătăţii umane şi a mediului" Una dintre problemele importante din ultima perioadă o constituie protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, prin reglementarea şi monitorizarea măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător, acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător, şi reducerea poluării aerului, precum şi îmbunătăţirea calităţii aerului, în celelalte cazuri. Aceasta trebuie să constituie una din atribuţiile de bază ale autorităţilor centrale, naţionale, regionale şi locale pentru protecţia mediului. România a transpus legislaţia europeană în domeniul calităţii aerului, inclusiv Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care a fost adoptată de Parlamentul României, care transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Aplicarea acestor măsuri intră în responsabilitatea autorităţilor de resort, iar din punctul meu de vedere, măsurile ce trebuie implementate vizează, în principal, reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici la sursă, proces realizat prin reglementarea şi monitorizarea emisiilor din surse fixe produse de operatorii economici, reducerea emisiilor provenite din trafic, lucrări de reabilitare/reparare, întreţinere străzi, realizarea de pasaje, de parcări, crearea de piste pentru biciclete, extinderea zonelor pietonale, reabilitarea termică a locuinţelor individuale şi clădirilor publice, utilizarea de surse de energie alternativă pentru unităţi publice şi private, amenajarea/reamenajarea unor zone verzi, realizarea de perdele forestiere, salubrizarea/curăţirea, întreţinerea şi spălarea străzilor, organizarea de acţiuni de conştientizare, promovarea acţiunilor ecoeducative în instituţiile de învăţământ şi în rândul cetăţenilor, cu privire la importanţa măsurilor de prevenire a poluării aerului; campanii de conştientizare a autorităţilor în vederea punerii în aplicare a programelor de gestionare a calităţii aerului.
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "Prevenirea abandonului şcolar" Prevenirea abandonului şcolar, reintegrarea copiilor care au părăsit timpuriu sistemul de educaţie, programele de educaţie preşcolară trebuie să constituie o preocupare constantă a autorităţilor, ce trebuie concretizată în dezvoltarea de iniţiative legislative, politici, măsuri şi proiecte specifice, având în vedere efectele considerabile ale fenomenului abandonului şcolar atât asupra şanselor de integrare a viitorului adult în comunitate, cât şi asupra societăţii în ansamblul ei. În domeniul politicilor familiale, incluziunii şi asistenţei sociale, autoritatea centrală responsabilă trebuie să aibă ca principal obiectiv elaborarea şi promovarea politicilor sociale destinate protecţiei familiei, precum şi a tuturor categoriilor defavorizate ale populaţiei şi realizarea cadrului legal, instituţional şi financiar necesar implementării acestor politici. Una dintre măsurile negative instituite prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 o constituie posibilitatea diminuării cuantumului alocaţiei în raport cu absenţele şcolare înregistrate de copii, având la bază situaţiile transmise de inspectoratele şcolare judeţene. În cazul în care copiii din familiile beneficiare de acest drept înregistrează un număr mai mare de 20 de absenţe şcolare, dreptul la alocaţie se suspendă pe o perioadă de 3 luni. Problema este că există familii în România care efectiv nu-ţi pot trimite copiii la şcoală o perioadă de timp, pentru că nu au resursele necesare să-i întreţină, singurul sprijin financiar fiind chiar alocaţia de stat. Cu toţii ştim că acei copii care nu merg la şcoală reprezintă o categorie socială dezavantajată, expusă riscului de excluziune socială, având în vedere că părăsirea timpurie a şcolii este un fenomen grav, care afectează atât dezvoltarea personală, cât şi capacitatea de integrare pe piaţa muncii. În acest sens, autorităţile trebuie să iniţieze proiecte care să asigure transferul şi implementarea unor bune practici aplicate cu rezultate favorabile de alte state, în vederea creşterii accesului la educaţie, prin dezvoltarea şi susţinerea unor parteneriate interregionale între instituţiile şi autorităţile ce au un rol activ în acest proces, putând astfel contribui la schimbarea actualelor tendinţe existente la nivelul societăţii româneşti. O conştientizare a gravităţii fenomenului abandonului şcolar şi a consecinţelor acestuia asupra dezvoltării ulterioare a copilului nu poate fi realizată în parametrii optimi fără o informare adecvată a celor care constituie grupul ţintă. În acest context, îmbunătăţirea acestui nivel, din perspectiva unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate, reprezintă un palier distinct, căruia i se vor adresa direct o parte din activităţile ce trebuie dezvoltate de către autorităţi prin proiecte.
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "4 februarie - Ziua mondială de luptă împotriva cancerului" Carta de la Paris a stabilit data de 4 februarie din fiecare an pentru marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului. Ziua Mondială a Cancerului este parte a campaniei mondiale de luptă cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris adoptată la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000. Acest document consemnează necesitatea unei alianţe puternice între cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii, pacienţi, guverne, parteneri din industrie şi mass-media în lupta împotriva cancerului. Cancerul este una dintre cauzele principale de deces în întreaga lume, potrivit OMS, care a estimat că 84 de milioane de oameni vor muri de cancer între 2012 şi 2019. Trebuie atrasă atenţia asupra faptului că afecţiunile maligne reprezintă o problemă de sănătate publică şi au devenit în ultimii ani o prioritate pentru sistemele de sănătate, în special în ţările dezvoltate. Statistica Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii publicată în 2011 situează România pe locul 47 din 50 de ţări în ceea ce priveşte numărul total de cazuri de cancer, 205 cazuri la 100.000 de locuitori. Cele mai frecvente forme de cancer sunt pulmonar şi colorectal la bărbaţi, respectiv de sân, la femei. În fiecare an, în întreaga lume se înregistrează peste 12 milioane de cazuri noi de cancer. În ţările dezvoltate, bolnavii de cancer beneficiază, pe lângă ajutorul medical specializat, şi de consiliere psihologică din partea unor psihoterapeuţi, diagnosticarea cu cancer având un impact psihologic deosebit de mare asupra pacientului şi a familiei acestuia. Astfel, este necesar ca vizitele medicale să fie asociate cu şedinţe de consiliere psihologică atât pentru pacient, cât şi pentru membrii familiei. În România, doar anumite instituţii medicale cu profil oncologic au un psihoterapeut care, însă, este nevoit să lucreze cu un număr foarte mare de bolnavi.
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "Sprijinirea copiilor cu dizabilităţi" Având în vedere că importanţa menţinerii copilului în cadrul familiei naturale este unul dintre principiile fundamentale pe care România a ales să îşi bazeze politicile din domeniul protecţiei drepturilor copilului, sprijinirea familiilor cu copii cu dizabilităţi a reprezentat un pas înainte în ceea ce priveşte oferirea unor soluţii de îmbunătăţire a situaţiei acestora. În cazul copiilor cu dizabilităţi, riscul separării de familie este mai mare decât în cazul altor categorii de copiii, tocmai datorită vizibilităţii lor sociale scăzute, recomandându-se ţării noastre iniţierea unor programe şi servicii specifice, destinate acestora. Consider că autorităţile de resort trebuie sa iniţieze şi să dezvolte programe care să ofere sprijin copiilor cu dizabilităţi, părinţilor acestora, persoanelor care îi îngrijesc şi specialiştilor din comunitatea în care se află copiii, fiind necesară formarea şi sensibilizarea profesioniştilor care interacţionează cu copiii cu dizabilităţi şi cu familiile acestora. Beneficiarii direcţi ai acestor programe trebuie să fie copiii cu dizabilităţi aflaţi în situaţie de risc de separare de părinţii lor şi cei care beneficiază de o măsură de protecţie specială de tip familial, precum şi familiile copiilor cu dizabilităţi aflaţi în situaţie de risc de separare, persoanele care îngrijesc copii cu dizabilităţi, iar beneficiarii indirecţi să fie membrii comunităţii locale din care fac parte copiii cu dizabilităţi.
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "Sprijinul acordat IMM-urilor" În Uniunea Europeană, aproximativ 22,5 de milioane de IMM-uri asigură locuri de muncă pentru 6% din forţa de muncă din sectorul privat. CE va continua să acorde prioritate IMM-urilor în raport cu priorităţile strategiei Europa 2020 pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri pentru IMM-uri. Măsurile care vizează stimularea dezvoltării IMM-urilor sunt cuprinse în axa prioritară Dezvoltarea unui sistem inovativ de producţie. Astfel, România, după aderarea la Uniunea Europeană, şi-a stabilit următoarele domenii majore de intervenţie pentru susţinerea financiară a IMM-urilor, în conformitate cu regulile de eligibilitate pentru Fondurile Structurale: - investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM-urilor; - accesul la credit şi finanţare în scopul creării unui mediu favorabil finanţării afacerilor, în condiţii de piaţă financiară competitivă. Sprijinul pentru dezvoltarea antreprenoriatului trebuie să preocupe autorităţile competente, care sunt obligate să desfăşoare şi să promoveze programe ample de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, care să cuprindă realizarea unui sistem de sprijin pentru inovare şi tehnologie la nivel naţional, menit să creeze un mediu de cooperare între IMM-uri şi mediul universitar sau instituţiile de cercetare şi dezvoltare; înfiinţarea de incubatoare de afaceri, parcuri industriale, tehnologice şi de soft drept mijloace pentru încurajarea spiritului antreprenorial, competitivităţii şi spiritului inovator, creşterea productivităţii la nivelul IMM-urilor, prin achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii, precum şi stimularea dezvoltării sectorului IMM-urilor în zonele rurale.
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "Cantinele sociale, «un lux» pe care nu ni-l permitem" Conform dispoziţiilor Legii nr.208/1997 au fost înfiinţate cantinele sociale. Astfel, pentru familiile cu venituri mici, inclusiv cele monoparentale, există posibilitatea accesării serviciilor cantinelor de ajutor social. Cantinele de ajutor social au fost create ca şi unităţi publice de asistenţă socială cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea consiliilor locale. Cantinele de ajutor social prestează servicii sociale gratuite sau contra cost persoanelor aflate în situaţii economico-sociale sau medicale deosebite. Persoanele îndreptăţite să beneficieze de serviciile cantinei de ajutor social şi care realizează venituri ce se situează peste nivelul venitului net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social, pot beneficia de serviciile cantinei de ajutor social, cu plata unei contribuţii de 30% din venitul pe persoană, fără a se depăşi costul meselor servite. Numai că, în ultima perioadă, multe dintre autorităţile locale care trebuiau să acorde fondurile necesare acoperirii cheltuielilor de funcţionare a acestor cantine nu au mai sprijinit activitatea acestora, din lipsa de fonduri. În acest context, multe dintre familiile şi persoanele singure care beneficiau şi depindeau de aceste servicii au fost nevoite să-şi caute şi să găsească o altă sursă de obţinere a hranei, aspect ce este unul destul de grav. Consider că, la nivel guvernamental se pot găsi soluţii imediate pentru alocarea fondurilor necesare finanţării acestor cantine, mai ales că traversăm o iarnă foarte grea, care, suprapusă peste o lipsă a serviciilor cantinelor sociale şi implicit ajutorarea celor care sunt lipsiţi de sursele financiare necesare, ar avea efecte destul de neplăcute.
			Domnul Liviu-Bogdan Ciucă: "Programe privind sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă" Din analizele prezentate de către autorităţi, România şi-a propus realizarea unei creşteri economice bazate pe ocuparea unei forţe de muncă înalt calificate, în contextul asigurării, dintr-o perspectivă durabilă, a coeziunii economice, sociale şi teritoriale. Pentru realizarea acesteia, eu cred că România trebuie să se concentreze pe anumite direcţii de acţiune, cum ar fi: echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii, întărirea dialogului social la toate nivelurile, în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economică şi socială. Pentru creşterea gradului de ocupare la nivel naţional trebuie urmărite aplicarea unor măsuri integrate, ce trebuie focalizate pe îndepărtarea constrângerilor din calea creşterii ocupării forţei de muncă, vizând: îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii, facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare şi consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă. Pentru îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii, în contextul abordării naţionale a flexisecurităţii, măsurile de flexibilizare a relaţiilor de muncă trebuie să urmărească, în principal, modificarea unor acte normative, mă refer la Legea nr.53/2003 - Codul muncii, Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, legislaţia privind sindicatele şi patronatele şi a celei privind negocierile colective şi soluţionarea conflictelor de muncă, precum şi elaborarea legislaţiei privind Codul dialogului social. Pentru facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare, în perioada 2011-2013, pachetul de măsuri destinate stimulării ocupării forţei de muncă, trebuie să se focalizează pe sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în sensul consolidării capacităţii individuale de ocupare, prin programe de informare şi consiliere în carieră personalizate, formare şi perfecţionare profesională şi stimularea iniţiativei antreprenoriale individuale şi pe modificarea cadrului legal privind sistemul asigurărilor pentru şomaj. În acest context, modificarea cadrului legislativ privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă trebuie să implice acordarea de servicii gratuite de evaluare a competenţelor dobândite pe alte căi decât cele formale, precum şi susţinerea financiară a şomerilor.
			Domnul Dorel Covaci: "Mica Unire din timpul lui Cuza Vodă" Un capitol de seamă al istoriei poporului român îl reprezintă cel al Unirii Principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, eveniment pe care l-am aniversat pe 24 ianuarie. Unirea cea mult aşteptată, după uciderea mişelească a lui Mihai Viteazul în Câmpia Turzii şi destrămarea visului de veacuri al poporului român, s-a înfăptuit din nou în anul 1859, chiar dacă nu integral. Mica Unire a însemnat o etapă obligatorie în drumul plin de obstacole spre o Românie independentă şi unitară. Acest eveniment stă legat şi de naşterea statului român, ca aparat politic, de modernizarea, de renaşterea României şi trezirea conştiinţei naţionale a poporului român. În scurta sa domnie de 7 ani, de numele lui Alexandru Ioan Cuza sunt legate reforme importante, care au creat un cadru modern de dezvoltare a ţării: reforma agrară, reforma fiscală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma învăţământului, o nouă Constituţie şi o nouă Lege electorală, Codul civil şi Codul penal, obligativitatea învăţământului primar şi primele universităţi, organizarea armatei, prima linie de cale ferată etc. România a dorit şi a simţit unire: "V-am zis că ea (unirea) va fi precum România o va dori şi o va simţi", spunea Alexandru Ioan Cuza. În poezia "Steagul nostru" a lui Andrei Bârseanu, poetul, făcând o cronică a acestui eveniment măreţ, ne dezvăluie că, în acele momente, Unirea era "în cuget, şi-n simţiri", iar poporul, însufleţit de aceste trăiri înălţătoare, "va înfrunta orice loviri (...) şi (...) va fi învingător", în timp ce România unită şi vibrând sub un crez puternic "etern, etern, va înflori". Poate că reţeta înaintaşilor noştri nu trebuie neglijată, ci aplicată cu credinţă şi speranţă în momente aspre, asemeni celor pe care le trăim astăzi. Unitatea, solidaritatea, moralitatea, loialitatea şi buna-credinţă a tuturor structurilor societăţii, de la vârf până la nivelul de jos, alcătuiesc panaceul, piatra filozofală şi elixirul vieţii pentru această ţară greu încercată şi acest popor chinuit. Ce ne facem când ruptura între putere şi cetăţenii de rând este atât de mare încât nu numai că nu se mai poate pune problema unor astfel de trăiri care să adune într-un singur suflu şi o singură inimă pe toţi românii, pentru binele comun, ci ne aflăm în situaţia în care 90% dintre cetăţeni nu se mai simt reprezentaţi de Preşedinte şi Guvern? Iată de ce sărbătoarea de la 24 ianuarie 2012 a avut parte de momente de celebrare în întreaga ţară, în absenţa Preşedintelui şi a Premierului însă, care sunt conştienţi că nu mai beneficiază de încrederea, susţinerea poporului şi că ocupă poziţii de frunte pe care nu le mai merită, aşa că prefer să rămână ascunşi în umbră. Stimaţi colegi, politicienii unionişti de la 1859, mânaţi de curaj, unitate, solidaritate, viziune modernistă au forţat actul unirii, dorit cu ardoare de românii de pretutindeni, şi recunoaşterea lui de către Marile Puteri, în ciuda împotrivirilor, atât interne, cât şi externe. Este evident că şi la ora actuală avem nevoie de o structură politică de conducere capabilă şi determinată pentru a scoate ţara din impas şi care, foarte important, să beneficieze de încrederea şi susţinerea solidă a majorităţii cetăţenilor cu drept de vot. Acest lucru nu se poate realiza însă decât prin demisia actualei puteri şi prin organizarea alegerilor anticipate, măsuri cerute cu insistenţă de vocea colectivă a mulţimii.
			Domnul Dorel Covaci: "Dictonul «Cei ce seamănă vânt culeg furtună» ilustrează perfect situaţia actualei guvernări" Bilanţul protestelor ultimelor zile este fără precedent în România eliberată de sub jugul comunist de mai bine de 20 de ani. Abuzurile puterii, corupţia, deturnările şi însuşirile frauduloase ale banilor statului, sărăcia, umilinţa, îngrădirea accesului la oportunităţi, servicii şi bunuri publice, tupeul şi ipocrizia puterii au sporit de la o zi la alta, cumulându-se într-un abces enorm, care în cele din urmă a explodat prin implozie. Mizeriile şi nesimţirea care li s-au servit românilor la supraporţie au fost atât de numeroase încât nu au mai putut fi îndesate în tolba-portofoliu a realizărilor portocalii, fără ca aceasta să crape, lăsând toxinele să se împrăştie în voie. Era de aşteptat ca acest popor să se trezească şi să spună, în cele din urmă: "Destul, până aici!", unor conducători care au crezut că ne pot mâna cu băţul de la spate, ca pe nişte vite duse la sacrificare. Şi-au făcut-o cu mâna lor şi fiecare pasăre pe limba ei piere! A venit momentul scadenţei. Până şi cei care la alegerile anterioare au votat portocaliu, acum strigă în gura mare "Schimbare şi demisie!". Poporul român a ajuns la un grad de toleranţă zero pentru minciună şi furt în rândul structurilor de conducere ale ţării. Bătrâni, tineri, salariaţi, părinţi, copii mici înfruntă frigul iernii zile de-a rândul pentru a-şi striga nemulţumirile faţă de o putere coruptă, care nu mai are ce căuta în fruntea obştei. Tăcerea capilor atâtea zile la rând ne demonstrează însă că nu sunt pregătiţi să scape ciolanul de la gură, cu toată antipatia maselor, inclusiv a celor care până acum i-au susţinut. Mari consumatori de băi de mulţime pe vremuri, acum şi-au băgat capul la cutie şi încearcă intimidarea şi dezbinarea vocilor care îi hulesc, în speranţa că sfârşitul nu le e chiar atât de aproape. Prăbuşiţi în sondaje la sub 10%, n-au nici măcar acum decenţa să recunoască că nu mai reprezintă o forţă pe eşichierul politic şi că ar trebui să lase locul celor care au susţinerea poporului. Se prefac că nu se întâmplă nimic important şi că toate manifestările de opoziţie din majoritatea oraşelor ţării sunt doar izbucniri huliganice, care trebuiesc înăbuşite în forţă, fiindcă subminează autoritatea de stat. Cei care până acum câteva zile fluturau în faţa Parlamentului şi a poporului asumări de legi de maximă importanţă pentru ţară şi dictau comasarea alegerilor cu aroganţă şi nepăsare, de parcă nimeni şi nimic nu îi mai putea clinti de pe tronurile de stăpâni, acum ne cer puţintică răbdare, mimează grija pentru soarta noastră şi se erijează în salvatori şi pacificatori. Stimaţi parlamentari, "Cei ce seamănă vânt culeg furtună". Într-adevăr, condamnăm actele de violenţă şi vandalism care au umbrit manifestările de protest paşnice şi civilizate din întreaga ţară. Cerem delimitarea clară a autorităţilor între huliganism şi decenţă şi intervenţia responsabilă pentru normalizarea situaţiei, fără a aduce prejudicii oamenilor de bună-credinţă care au ieşit pe străzi pentru a-şi striga în mod civilizat şi democratic păsurile! Ne alăturăm protestelor îndreptăţite şi legale ale populaţiei, ajunsă la saturaţie, şi cerem demisia de la guvernare a unei alianţe care nu mai e reprezentativă pentru majoritatea cetăţenilor, precum şi organizarea alegerilor anticipate! Glasul poporului spune stop minciunii, abuzurilor şi corupţiei, nu dictaturii portocalii, iar voinţa lui trebuie să fie lege!
			Domnul Dorel Covaci: "Protestul opoziţiei la nivel parlamentar este o necesitate, şi nu un lux, în actuala conjunctură socio-politică" Deşi alegerile uninominale au generat o anumită structurare a Parlamentului, care ar fi trebuit să reflecte votul dat de alegători, prin constituirea UNPR, pepiniera în care puterea îşi atrage şi îngraşă masa de manevră proaspătă, acest echilibru s-a destrămat, creând o majoritate toxică şi demolând odată cu ea şi iluzia reprezentării corecte a cetăţenilor. Profitând de aceste atuuri artificiale şi forţate, reprezentanţii arcului guvernamental au trecut cele mai nocive legi pentru ţară şi popor, spre folosul lor şi al unor grupuri de interese oculte. După 3 ani de încercări eşuate ale noastre, ale opoziţiei, de a dezbate corect şi eficient proiectele de lege şi de a trece amendamentele, am realizat că în Parlamentul României nu se mai acceptă dialogul, nici opiniile contrare puterii, cheia democraţiei într-o instituţie democratică supremă dintr-o ţară democratică. De aceea, opoziţia a încercat diferite forme de protest pentru a atrage atenţia tuturor asupra pericolului pierderii unui dar câştigat atât de greu şi cu atâtea sacrificii. Protestele populaţiei şi ale societăţii civile, care au culminat cu demonstraţiile din ianuarie-februarie 2012, în care mesajul clar şi răspicat cere imperativ demisia Preşedintelui, a Guvernului şi alegeri anticipate, nu ne-au lăsat loc de şovăială nouă, celor din opoziţie, mai ales că procentul de popularitate scăzut al Preşedintelui, Parlamentului şi Guvernului face ca orice măsură luată de aceste instituţii să fie ilegitimă. Ca reprezentanţi ai celuilalt taler al balanţei, aveam obligaţia de a ţine seama de voinţa poporului, de a-l sprijini şi de a capta şi dirija vocile lui spre forurile naţionale şi internaţionale, care pot şi trebuie să ia atitudine în astfel de cazuri de abuzuri la nivel de vârf. Pentru toate acestea, începând cu data de 1 februarie USL a hotărât suspendarea din activitatea plenului Parlamentului a grupului opoziţiei, pentru a atrage atenţia opiniei publice naţionale şi internaţionale că democraţia nu mai funcţionează în România. Din păcate, Guvernul şi partidele arcului guvernamental nu au înţeles mesajul, minimalizând şi ridiculizând această formă de protest, replicând că: "Nu e nicio problemă, Parlamentul poate funcţiona şi fără opoziţie". Numai că nu e chiar aşa. Instituţia Parlamentului nu mai e ograda celor de la putere, în care ei pot impune jocul discreţionar, iar retragerea din plen a opoziţiei nu e o "grevă de lux", ci o măsură extremă de protest, care se alătură celei a străzii, pentru a semnala dezaprobarea generală şi retragerea susţinerii mandatelor celor din fruntea ţării. Sub presiunea maselor, cei care încă ne mai conduc au hotărât să ne dea mielul spre tăiere - Boc şi Guvernul său, în speranţa că furia străzii va fi orbită de "măreţia" sacrificiului şi se va potoli, iar ei vor câştiga timp preţios pentru a-şi desăvârşi matrapazlâcurile. Intenţia de continuare a practicilor de manipulare şi parazitare este evidentă şi din felul cum intenţionează să constituie noul guvern, din persoanele propuse, care fac parte din aceeaşi tagmă a camarilei portocalii aservite, care ştiu să aprecieze şi să răsplătească pe măsură un os gras care li se oferă, lingând mâna stăpânului. Facem apel la adevăraţii aleşi ai românilor, ca prin votul lor să nu dea girul unui astfel de Guvern şi, într-un final, prin proceduri constituţionale să sprijine organizarea alegerilor anticipate, singurele care mai pot reda voinţa poporului în ceea ce priveşte conducerea acestei ţări şi atributul de ţară liberă şi democratică!
			Domnul Dorel Covaci: "Când zăpada înghite zeci de mii de oameni, conducerea portocalie speculează suferinţa, pentru mize personale sau de partid" Căderile masive de zăpadă din ultimele săptămâni au pus, ca de obicei, autorităţile în situaţia de a da din colţ în colţ, neputincioase. Autismul, indolenţa, chiar nesimţirea guvernanţilor portocalii, cu care ne-au obişnuit, se fac simţite şi de această dată, aruncând România într-un mizer ev mediu, de mult apus calendaristic. Parada de zâmbete şi pupături care au accesorizat evenimentul învestirii noului Guvern de către Parlament a fost cel puţin sinistră, în contextul în care zeci de mii de oameni erau îngropaţi de vii în propriile case, înghiţite de nămeţi. Victimele puteau să mai aştepte, căci marea zi în care noua conducere vine la butoane trebuia marcată ceremonios. Mai mult, nenorocirea şi spaima atâtor români nu l-au impresionat suficient pe preşedintele nostru încât să renunţe la un weekend relaxant la munte. Ca de obicei, vinovaţii sunt alţii: Dumnezeu, criza, meteorologii, chiar şi sinistraţii, care sunt diagnosticaţi de noii unşi de la Guvern cu "sindrom acut de puturoşenie". Mădularele anchilozate şi ruginite ale autorităţilor se mişcă greu şi fără eficienţă, chiar dacă capii s-au înnoit. Ba, ca să mai ascundă din gunoi sub preş, mai falsifică din rapoarte, ca să nu pară beleaua atât de mare, sau prezintă problemele ca fiind rezolvate, în comunităţi în care echipele de salvare nici n-au pus piciorul. La fel cum ştim, localităţile conduse portocaliu au norocul de a primi ajutor cu prioritate, de a beneficia de disponibilizarea echipelor de intervenţie cu promptitudine, pe când celelalte sunt lăsate la mila societăţii civile sau a unor suflete caritabile care dispun şi de potenţial de a face ceva pentru semenii lor. Până atunci, bătrâni, femei, copii stau prizonieri sub tone de zăpadă, victime colaterale ale unei conduceri alterate de la cap până la coadă. Prefecţii portocalii au găsit acum momentul de a plăti poliţele unor aleşi locali potrivnici politic, refuzând, speculând, manipulând sau condiţionând sprijinul acordat oamenilor în suferinţă, pentru mize personale sau de partid. De Codul roşu, care implică mobilizarea unor forţe şi resurse financiare suplimentare pentru salvarea sinistraţilor, fug ca dracul de tămâie, fiindcă ştiu că Fondul de rezervă la dispoziţia primului-ministru, care trebuia angajat în situaţii de urgenţă şi calamităţi, a fost cheltuit deja pentru "premierea" unor primari portocalii cu coroniţă. Stimaţi parlamentari, dincolo de toate, mesajele Preşedintelui ţării şi ale clicii sale sunt halucinante. În aceste situaţii tragice pentru România, se ocupă de analiza sintactico-morfologică a discursului Preşedintelui PSD din Parlament la învestirea noului Guvern, sucind, asociind şi punând vorbe în gură reprezentantului nostru, doar, doar vor reuşi să dezbine şi să cucerească. Ba chiar, ca nişte fecioare ingenue, "cu toată candoarea şi naivitatea", au mărturisit că multiple puncte din viziunea preşedintelui Ponta le-ar pica bine, şi, deci, asta înseamnă că e momentul să ne luăm de mâini (PSD şi PDL) şi să facem hora. Cât de emoţionant! Cum se mai pricep să răstălmăcească, ca să semene vrajbă şi să arunce în derizoriu un mesaj clar şi evident! PSD face parte din Alianţa USL şi nu doreşte să se alieze cu un partid care s-a sinucis politic, tocmai pentru că nu a respectat şi nu a pus în fapt niciunul dintre cele cincisprezece puncte enumerate de Victor Ponta, în cei atâţia ani de guvernare pe care i-au avut la dispoziţie. Pentru oricine are un dram de minte este evident jocul lor de a semăna discordia, în mod josnic şi ieftin. Tocmai pentru că sunt atât de jos în preferinţele cetăţenilor şi fără speranţă de a urca vreodată, s-au gândit să tragă după ei şi pe cei care li se opun, pentru a atenua decalajul imens şi pentru a câştiga teren. Aceste tertipuri sunt de înţeles pentru cineva care e disperat şi fără soluţii constructive, şi trebuiesc privite ca ultimele agonii ale unor muribunzi cărora le scuzăm astfel mizeria la care s-au coborât.
			Domnul Sorin Constantin Stragea: "Ultima răsuflare a Guvernului Boc!" Asistăm cu toţii în aceste zile la manifestările românilor, sătui de mizeria în care acest guvern i-a adus, manifestări pe care nici Jandarmeria, nici vremea rea şi nici discursurile groteşti ale Preşedintelui Băsescu nu le mai pot opri. Acest val al nemulţumirilor populaţiei va duce, sigur, la aruncarea la coşul de gunoi al istoriei al amintirilor legate de acest regim semidictatorial instituit de puterea portocalie pe dinafară şi neagră în cerul gurii! Românii, aduşi în pragul disperării de lipsa banilor, a locurilor de muncă, de lipsa siguranţei zilei de mâine, nu mai pot fi păcăliţi de discursuri sforăitoare cu care ne-au obişnuit PDL-iştii care copiază parcă întocmai ultimele zile ale regimului ceauşist, promiţând o mărire de salariu de cinci procente după o retezare a veniturilor la jumătate. Ce se întâmplă în stradă în momentul de faţă nu este neapărat determinat de lipsurile materiale. Nu doar foamea şi sărăcia sunt elementele principale care au scos oamenii în stradă. Elementul principal, cu siguranţă, este aroganţa cumplită a puterii. Această aroganţă este cea care ne-a determinat şi pe noi, parlamentari ai USL, să tragem un semnal de alarmă că aşa ceva nu poate continua! Nu mai putem vedea cum Parlamentul României este o anexă a Guvernului şi Preşedinţiei. Nu este posibil ca adoptarea a 14 legi atât de importante să se facă ocolind practic procedurile normale de vot şi dezbaterea lor în Parlament. Nu este posibil ca Legea pensiilor, o lege care afectează milioane de români, să fie adoptată prin furt, printr-o mojicie caracteristică PDL-iştilor. Şi, culmea tupeului, aroganţei şi nesimţirii, după ce o ţară întreagă a văzut frauda, aceia care ar fi trebuit să vadă şi să înfiereze aceste apucături demne de un regim totalitar s-au făcut că plouă, sau, ca să fim în ton cu vremea de afară, s-au făcut că ninge! Din fericire, planurile meschine ale PDL au fost date peste cap de decizia Curţii Constituţionale, care, pe bună dreptate, de data aceasta a dat o palmă celor care cu orice chip doresc să rămână la frâiele puterii, chiar dacă pentru asta fraudează şi bruma de democraţie care ne-a mai rămas, votul popular. Cu siguranţă asistăm la ultimele răgete de disperare ale acestui regim, la ultimele răsuflări ale unui guvern bolnav, guvern care a adus doar tristeţe şi deznădejde celor care, după atâţia ani de chin şi sacrificii, ai unei tranziţii atât de lungi, meritau un trai mai bun, decent şi liniştit. Să avem deci cu toţii speranţă, în cele din urmă, şi acest guvern este dator, ca noi toţi, cu o moarte!
			Domnul Gabriel Tiţa-Nicolescu: "Stabilitate social-economică în România" Cea mai importantă prevedere din programul de guvernare al noului cabinet este creşterea veniturilor populaţiei. În funcţie de resursele economiei, măsura probabil va fi luată prin majorare directă sau prin reducerea CAS şi indexări de pensii. Unele din principalele obiective ale noului Guvern sunt: republicarea Codului fiscal şi a celui de procedură fiscală, flexibilizarea pieţei muncii, precum şi creşterea nivelului de absorbţie a fondurilor europene, dar şi mult vehiculata construcţie de autostrăzi. Noul Guvern, potrivit Programului de guvernare, intenţionează să adopte politici publice pentru stimularea natalităţii, pentru creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate, dar şi să elimine discriminările privind femeile pe piaţa muncii. În privinţa ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului, noul guvern intenţionează să extindă serviciul SMURD la nivel naţional, să introducă 50 de noi echipaje de prim ajutor medical de urgenţă şi să doteze serviciile de urgenţă cu 200 de ambulanţe de prim ajutor şi 45 de ambulanţe de reanimare În Programul de guvernare se prevede de asemenea şi modificarea legislaţiei privind poliţia locală, prin stabilirea unor atribuţii clare privind ordinea şi siguranţa cetăţeanului, revizuirea legislaţiei privind statutul şi funcţionarea firmelor private de pază, protecţie şi transport valori, prin instituirea unor reguli mai stricte privind selecţia personalului şi definirea, în mod clar, a atribuţiilor poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei locale. Consider că noul Guvern va putea să aducă mai multă stabilitate social-economică în România. Programul de guvernare vizează atât măsuri de redresare economică, prin stimularea IMM-urilor, susţinerea de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi un cadru extins al protecţiei sociale. Important este să fie urmărite în mod real aceste obiective şi să nu fie deturnat electoral programul de guvernare. În acest sens, este tot mai evident faptul că relansarea creşterii economice a devenit o necesitate a politicii macroeconomice, pornindu-se de la importanţa sa pentru creşterea nivelului de trai. Cetăţenii trebuie să se adapteze la noi realităţi şi fenomene, să înveţe lucruri noi, să deprindă abilităţi şi experienţe neutilizate anterior. Guvernul trebuie să acorde ajutor în organizarea activităţii şi în soluţionarea problemelor inevitabile. Stabilitatea social-economică a ţării, prin realizarea accesului la resurse şi pieţe de dezvoltare pentru susţinerea unui nivel adecvat de bunăstare, este importantă pentru fiecare român, de ea depinde siguranţa plăţii salariilor şi a pensiilor. Guvernul, acum mai mult ca oricând, trebuie să adopte o viziune pragmatică, deschisă spre economia reală, spre armonizarea legislaţiei noastre cu cea europeană.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Dependenţa cu repetiţie" Un drogodependent de 27 de ani solicită pentru a 15 oară asistenţă de urgenţă la UPU de la Centrul de Traumă şi Toxicologie "Sfântul Ioan". Pacientul a beneficiat de evaluare clinică, imagistică şi biologică, precum şi de terapie de suport asigurată de psihologii voluntari CIRTITA. În lipsa unor programe integrate pentru pacienţii cu abuz de substanţe şi implicării comunităţilor locale există riscul ca numărul acestor cazuri să crească. Iaşiul este primul oraş din România care beneficiază prin hotărâre de guvern de înfiinţarea unui centru de toxicologie, iar prin programele accesabile pe fonduri europene se poate integra asistenţă medicală cu cea de suport psihologic.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Drogurile de sinteză (etnobotanice) la dezintoxicare" Un alt pacient de 26 de ani, din Podu Iloaiei, ajunge la UPU de la Centrul de Traumă şi Toxicologie "Sfântul Ioan" în urma intoxicaţiei cu droguri de sinteză (etnobotanice). Pacientul prezenta agitaţie extremă, derealizare şi depersonalizare şi a necesitat, pe lângă măsuri de depurare a toxicului şi terapie de suport. Examenele toxicologice au evidenţiat prezenţa THC (cannabis), asociată drogurilor de sinteză. Nu este prima dată când în urma consumului de etnobotanice examenele toxicologice evidenţiază şi alte tipuri de droguri. Când starea clinică o va permite, va beneficia de suportul psihologic al celor de la CIRITITA, precum şi evaluare în clinica de drogodependenţi. După ce Legea privind interzicerea drogurilor de sinteză a fost adoptată în urma campaniei naţionale "Nu toate frunzele sunt bune! Stop etnobotanice!", cei care ajung în serviciile de urgenţă în urma consumului de droguri de sinteză maschează acest consum pretextând că au găsit sau li s-a oferit câte o ţigară de o persoană necunoscută. Întrucât sunt pacienţi cu zeci de prezentări la urgenţe în urma consumului de droguri de sinteză (etnobotanice), am depus la începutul sesiunii parlamentare un proiect legislativ prin care aceşti pacienţi să urmeze o cură de dezintoxicare, iar în caz contrar, să deconteze costurile medicale şi sociale legate de tratament.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Beţivi de milioane" Am solicitat Camerei Deputaţilor adoptarea urgentă a proiectului legislativ ce prevede ca cei ajunşi la spital în urma excesului de alcool să "deconteze" cheltuielile legate de tratament prin muncă în folosul comunităţii, după ce în perioada sărbătorilor peste 100 de pacienţi au ajuns la urgenţe în urma exceselor bahice. Apreciez că cel puţin 50.000 de pacienţi sunt trataţi anual în urma excesului de alcool şi că sumele cheltuite reprezintă zeci de milioane de euro. Îmi exprim consternarea pentru faptul că parlamentarii au respins precedentul proiect, ce prevedea ca etilicii să cotizeze suplimentar la sistemul de sănătate. România face parte din ţările europene unde consumul de alcool pur depăşeşte 12,5 litri pe an. Suntem printre cei mai mari consumatori de alcool din lume, iar zilnic se prezintă la spital cel puţin 3 pacienţi în fiecare UPU din cauza consumului excesiv de alcool. 60 de afecţiuni sunt direct legate de consumul de alcool, iar alte 200 au legătură indirectă, iar decesele legate de alcool au depăşit numărul celor legate de acte violente. Nu este vorba de fatalitate, de boală genetică sau accident, ci de un act voluntar al celui ce uită sau vrea să uite de consecinţele negative ale consumului de alcool, atât de mediatizate în ultima perioadă, iar introducerea acestei măsuri ar avea şi efect de prevenţie, ducând la reducerea consumului etanolic. Să nu uităm că 7,4% din totalul cazurilor de boală sau moarte prematură din UE sunt cauzate de consumul abuziv de alcool, iar consecinţele acestor excese includ, de asemenea, un număr semnificativ de accidente rutiere, un puternic impact social (violenţă, huliganism, infracţionalitate, probleme în familie, excluderea din societate), precum şi scăderea productivităţii muncii. În circuitul terapeutic al unui astfel de pacient se suprapun adesea poliţia sau jandarmeria, pe lângă ambulanţă, UPU sau secţiile de psihiatrie, crescând şi mai mult costurile intervenţiei, iar dintre aceşti pacienţi se selectează adesea cei care agresează personalul medical. Nu putem continua să desfiinţăm şi să comasăm spitale, nu putem pune biruri suplimentare, precum coplata, sau lua medicamentele de la gura copiilor sau vârstnicilor pentru ca unii să-şi amintească doar că "in vino veritas". Prin această măsură legislativă poate vom avea străzi mai bune, parcuri mai frumoase şi chiar noi cămine în care să ne tratăm bătrânii.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Adăpost prin internare" Constatăm o nouă tendinţă printre cei care nu găsesc adăpost în această perioadă. Astfel de pacienţi recurg la exces etanolic şi acte autoagresive pentru a fi internaţi. Un pacient de 43 de ani din Tomeşti a ajuns de peste zece ori la UPU de la Centrul de Traumă şi Toxicologie "Sfântul Ioan" în urma consumului de alcool şi a leziunilor autolitice de la nivelul antebraţelor. Pacientul a fost preluat de UPU în echipă mixtă formată din medic de urgenţă şi chirurg plastician şi a beneficiat de evaluare clinică, imagistică şi biologică, hemostază provizorie şi examene toxicologice ce au arătat o alcoolemie de 300 mg‰. Când starea clinică o va permite, pacientul va fi evaluat şi la psihiatrie.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Începutul schimbării" Cer parlamentarilor adoptarea pachetului legislativ pe care l-am iniţiat, ce asigură oamenilor obişnuiţi posibilitatea de a stabili agenda politicienilor. Ca iniţiator al Legii votului uninominal necompensat dintr-un singur tur şi al celui privind alegerile locale dintr-un singur tur, insist că aceste campanii electorale nu ar trebui făcute pe bani publici. Cer ca acest act normativ trecut de Senat să fie adoptat de Camera Deputaţilor în actuala sesiune parlamentară, pentru a fi pus în aplicare la viitoarele alegeri. Votul uninominal într-o singură etapă dă posibilitatea opţiunii directe pentru o anume persoană şi tot ceea ce reprezintă ea - personalitate, capacităţi, doctrină politică aleasă, program propus. Am introdus acest proiect legislativ deoarece am văzut parlamentari prea obosiţi în jilţurile puteriipentru a vota o moţiune de cenzură ce împiedică scăderea pensiilor sau a salariilor celor ce ne asigură sănătatea, educaţia sau ordinea publică. Am iniţiat Legea privind alegerea primarilor dintr-un singur tur fiind convins că cei care vor cu adevărat schimbarea se vor prezenta la vot şi că alegerea primarului dintr-un singur tur elimină alianţele odioase dintre partide, făcute doar pentru a umple buzunare. Doresc o campanie electorală care să nu se desfăşoare pe bani publici, iar votul să fie o lege pentru toţi. Este momentul ca oamenii obişnuiţi să facă agenda politicienilor, iar acest lucru nu este posibil decât în urma votului uninominal necompensat. Cer de urgenţă adoptarea acestui sistem electoral, pentru a da o şansă apariţiei unor altfel de politicieni.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Solicit deblocarea sănătăţii" Solicit Parlamentului României adoptarea în această sesiune a unui proiect legislativ ce vizează deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar, în funcţie de normativele de personal aflate în vigoare. Consider că astfel se va reduce deficitul de personal din sistemul sanitar şi migraţia alarmantă a cadrelor medicale. Doresc ca acest punct de vedere să fie susţinut şi în următoarele negocieri cu Fondul Monetar Internaţional. România a atins masa critică, numai că nu vorbim de o explozie, ci de o implozie a numărului de medici rămaşi în ţară. Suntem în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de medici raportat la 1.000 de locuitori (1,9 medici/1.000 locuitori). Este o statistică sumbră încă din 2008, care ne plasează în urma Bulgariei, Ucrainei şi Moldovei. Există judeţe lipsite de anumite specialităţi medicale, iar aproape 100 de localităţi nu au nici măcar un medic de familie. De ani de zile atragem atenţia asupra fenomenului îngrijorător al migraţiei medicilor. Conform reprezentanţilor Colegiului Medicilor, OMS recomandă declararea de cod roşu la o migraţie ce depăşeşte 2% dintre practicieni. În România vorbim deja de decimarea personalului medical, pentru că 10% din medici au plecat din ţară, iar perpetuarea acestui fenomen ar putea duce la colapsul sistemului de sănătate în mai puţin de zece ani. Blocarea ocupării prin concurs a posturilor vacante prin apariţia OUG nr.34/2009 şi a OUG nr.1/2010 a acutizat acest deficit. Deficitul de personal medico-sanitar îngreunează desfăşurarea activităţii medicale şi periclitează efectuarea actului medical. S-a ajuns ca în unele situaţii un angajat din sistem să compenseze activitatea altor 5 angajaţi, cu consecinţe nefaste asupra calităţii actului medical. Mi se pare anormal să se încerce realizarea de economii prin blocarea angajărilor intr-un sistem de importanţă naţională, care se confruntă oricum cu un deficit major de personal şi cu subfinanţarea cronică. Această propunere legislativă prevede ca ocuparea posturilor vacante din sistemul sanitar să se facă în funcţie de normativele de personal aflate în vigoare, pe categorii şi locuri de muncă, şi să nu facă obiectul unor suspendări. Oricât şi-ar dori unii, medicina nu se poate face pompieristic, iar sănătatea românilor nu poate fi asigurată fără personalul calificat Convenţia de la Alma Ata ne precizează că sănătatea nu reprezintă doar absenţa bolii şi a infirmităţii, ci acea stare de bine fizic, psihic şi social. Consider că, asigurând românilor medicii de care au nevoie, facem doar un prim pas pe drumul spre o Românie sănătoasă.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Măsuri urgente pe care trebuie să le ia Primăria Iaşi pentru stimularea mediului economic local" Am participat la audierea organizată în premieră la Iaşi - intitulată "Mecanisme de sprijinire a firmelor ieşene de către autorităţile publice locale şi judeţene", organizată de Asociaţia Oamenilor de Afaceri "Iaşi 2003". Am prezentat comunicarea "Măsuri urgente pe care trebuie să le ia Primăria Iaşi pentru stimularea mediului economic local" şi am propus soluţii pentru dezvoltarea mediului de afaceri, subliniind că stimularea mediului de afaceri este una dintre cele 3 mari priorităţi ale decalogului pentru Iaşi, şi consider lipsa reprezentanţilor primăriei de la această audiere drept un indicator fidel al interesului autorităţilor locale pentru dezvoltarea Iaşiului. Am să vă spun de ce mă interesează mediul de afaceri ieşean: - pentru că mă interesează, ca simplu cetăţean, dacă firmele din Iaşi se pot dezvolta, dacă pot prospera şi respectiv pot contribui la bugetul oraşului, la bunăstarea oraşului; - pentru că, aşa cum am mai anunţat, voi candida la primărie, iar stimularea mediului de afaceri este una din cele 3 mari priorităţi ale programului meu; - pentru că sunt total nemulţumit de modul cum sunt trataţi oamenii de afaceri la Iaşi, fie că e vorba de cei locali, fie că e vorba de marii investitori; - pentru că sunt convins că primăria Iaşi are o parte importantă din vină pentru scăderea abruptă a mediului economic din Iaşi; - pentru că mulţi oameni de afaceri mi s-au plâns, şi trebuie să nu ne ascundem şi să spunem că de mai mulţi ani în Iaşi oamenii de afaceri nu au acces la lucrările publice locale, pentru că toate contractele sunt dedicate câtorva firme, care nu reprezintă de cele mai multe ori mediul de afaceri ieşean. La fel, marii investitori care au bătut la poarta Iaşiului au fost alungaţi de cele mai multe ori de atitudinea primarului. Toate aceste lucruri înseamnă "crimă economică", din punctul meu de vedere, pentru comunitatea ieşeană. Suntem lipsiţi, astfel, de locuri de muncă, de salarii mai bune, de capital şi de un oraş care să arate mai bine şi care să aibă mai multă viaţă. Măsuri urgente 1.Debirocratizare la primărie, mai exact: -aprobările şi autorizaţiile pentru orice fel de investiţii să aibă un regim prioritar; -funcţionarii vor contacta şi vor consilia direct investitorii, referitor la actele necesare, pentru a evita corespondenţa oficială ce durează luni de zile; -pentru anumite cereri se pot da autorizaţii provizorii, pentru ca investiţia să demareze, urmând ca intr-un anumit termen stabilit să se definitiveze autorizaţia; -crearea unui ghişeu unic pentru plata diferitelor taxe, aşa cum este, de exemplu, la obţinerea numerelor de înmatriculare. 2. Facilităţi fiscale pentru investiţiile ce depăşesc o anumită sumă; aceasta sumă, precum şi procentul de reducere a unor impozite se va stabili în funcţie de evoluţia economică şi de limitările bugetului local. 3. Eliminarea corupţiei din primărie, asigurarea accesului la contractele publice ale primăriei, inclusiv la cele ale regiilor/societăţilor din subordine. 4. Transparenţa bugetelor, licitaţiilor; vreau ca firmele ieşene să beneficieze de cât mai mulţi bani din bugetele cheltuite de primărie, prin informare şi transparenţă. 5.Sprijin direct pentru investitori, în special locali: - alocarea unui buget special pentru acţiunile de sprijinire a investiţiilor; - atitudine proactivă faţă de agenţii economici - dacă agenţii economici nu vin spre primărie cu propuneri şi soluţii, voi merge eu spre ei să căutăm soluţii; -promovarea produselor, serviciilor oferite de firmele ieşene, în Iaşi, în cadrul unor evenimente tematice ce pot fi organizate în spaţii puse la dispoziţie de primărie în aer liber sau spaţii închise. 6. Uşa deschisă pentru investitori, la propriu şi la figurat: -orice investitor va avea zilnic acces permanent şi prioritar la primar, indiferent că este vorba de propuneri sau de dificultăţi întâmpinate în timpul investiţiilor; -vom căuta în mod direct şi activ investitori străini, prin contactarea companiilor ce anunţă că vor să se extindă, contactarea misiunilor economice, contactarea primăriilor cu care Iaşiul este înfrăţit etc. 7. Problema aeroportului Mă voi implica direct în problema aeroportului, prin contactarea permanentă a autorităţilor responsabile, participarea la şedinţele Consiliului Judeţean în care se discută problema aeroportului, oferirea de soluţii pentru extinderea şi modernizarea aeroportului. Toate acestea nu sunt promisiuni de faţadă. Fără aplicarea urgentă a acestor măsuri, Iaşiul se va afunda şi mai mult economic şi social, comparativ cu alte oraşe mari din ţară. Alte soluţii concrete, punctuale, precum şi definitivarea propunerilor de mai sus vor fi stabilite în programul electoral final, împreună cu specialişti şi oamenii de afaceri din Iaşi. Iaşiul are, în ciuda crizei economice, un mare potenţial care aşteaptă să fie valorificat. Mai multe companii mari din Iaşi au declarat ferm în ultimele luni că vor să se dezvolte în Iaşi, dar sunt blocate din diferite motive. Care este potenţialul Iaşiului? 60.000 de studenţi în permanenţă, forţă de muncă pregătită în mai multe domenii, costuri scăzute de funcţionare, faţă de alte zone din ţară. Pe lângă dezvoltarea durabilă, unul dintre obiectivele majore ale Strategiei Europa 2020 este inovaţia. Vreau să facilitez crearea de conexiuni între mediul academic şi cel privat ieşean, în scopul creării de conexiuni la nivel local. Putem crea şi implementa proiecte în parteneriat cu universităţile, pentru a valorifica şi a creşte calitatea muncii. În concluzie, aş putea spune că ar fi o nouă crimă să nu profităm acum de acest potenţial fantastic al Iaşiului.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Aritmetica primăriei" Cer consilierilor locali să nu voteze scumpirea hranei vârstnicilor cazaţi în căminele din Iaşi. Consider scandalos ca primăria să bage mâna în buzunarul vârstnicilor, scumpind hrana cu 32,5%, în contextul unei creşteri naţionale a preţurilor la alimente cu doar 8,5%. Nu trebuie să fii as în matematică ca să îţi dai seama că aritmetica electorală a domnului Nichita este rece, rapace şi se face pe mulţi bani. Declamativul iubitor de pensionari preferă să-i sacrifice printr-un proiect de hotărâre a consiliului local pe cei 365 de vârstnici aflaţi în căminele de bătrâni "Sf. Parascheva" şi "Sf. Constantin şi Elena". "Pâinea noastră cea de toate zilele" se va scumpi creştineşte pentru vârstnici de la 8,3 la 11 lei/zi. Acest proiect de hotărâre de consiliu local este cel puţin curios şi nejustificat. O scumpire de 32,5% a alocaţiei de hrană este scandaloasă în contextul în care creşterea preţului la alimente este de doar 8,5% din 2008 până în prezent. Mergând cu matematica mai departe, constatăm scumpirea cu 81 de lei pe lună pentru fiecare vârstnic, deşi corect ar fi doar 21 de lei, în concordanţă cu majorarea cu 8,5%, corespunzătoare evoluţiei naţionale a preţurilor alimentelor. Calculele arată o diferenţă de 60 de lei pentru fiecare dintre cei 365 de pensionari, ce duce la beneficii pentru primărie de doar 21.900 de lei lunar, iar sumele anuale ating 262.800 de lei. Mânat doar de sfinţenia creşterii cantităţii şi calităţii alimentelor celor vârstnici, edilul le bagă mâna în buzunar şi extrage cu gentileţea arhicunoscută peste două miliarde jumătate de lei. În cazul acesta, mă întreb dacă nu se putea scoate vreo formaţie din desele programe artistice sau cinci minute din vitalele focuri de artificii. Poate că unii nu au mamă şi nu au tată când vine vorba de propriul buzunar, dar cer consilierilor locali să nu voteze acest proiect. Le amintesc, celor care în plindelir mistic se cred sfinţi, că una din porunci ne spune: "Cinsteşte-l pe tatăl tău".
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Megatunul Fenechita" Am avertizat public despre noua încercare de furt a edilului prin concesionarea spaţiilor de parcare către agenţi privaţi. Consider scandalos ca primăria să bage mâna în buzunarul oamenilor, în loc să ofere parcările pe care le-a promis, acolo unde este nevoie. Avertizez public de noua găselniţă de megatun a baronilor - Fenechita. Simţind că-i fuge mandatul de sub picioare, domnul Nichita a hotărât să se mai înfrupte încă o dată din banii noştri. După ce opt ani nu a făcut nimic pentru Iaşi, acum vrea să dăruiască şi ultimele surse de venit ale primăriei către vreun fenegrup,prin concesionarea puţinelor parcări ce mai stăteau la dispoziţia ieşenilor. În consecinţă, ieşenii vor plăti mai scump pentru a-şi parca maşina, iar banii se vor scurge în puşculiţa aceloraşi baroni locali pe care-i suportăm de două mandate. Un adevărat gospodar doctor-primar a luptat la Bucureşti pentru recuperarea parcărilor de către municipalitate, pentru ca banii să ajungă în vistieria publică şi să fie folosiţi în folosul oamenilor. Solicit administraţiei localesăpăstreze parcările existente la primărie, iar în loc de artificii, pocnitori, fasole şi cârnaţi, instalaţii de încălzit gazonul saudale montate în pustiu, să amenajăm şi să dotăm parcări pentru ieşeni. În loc de concesionarea furăciunii, primarul ar trebui să se preocupe mai degrabă de haosul creat de lipsa locurilor de parcare, fără de care şoferii parchează pe unde apucă, pe spaţii verzi, trotuare şi pe spaţiul monumentelor, rezultând o bulibăşealăcum nu se mai întâlneşte nicăieri în România. Ne întrebăm cu toţii unde se duc banii încasaţi din impozitele pe maşini, pentrucă ieşeanul care plăteşte un astfel de impozit are dreptul să ştie că are unde să parcheze, şi nu să fie obligat să o lase în locuri interzise. Fac un apel la raţiunea şi simţul practic al consilierilor locali, să nu permită punerea în practică a acestei noi încercări de furt din avutul public, pentru că ne putem aştepta ca înainte de alegeri să încerce totmai multe tunuri, în stilul său caracteristic.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Chiulul USL" Este cel mai scump chiul din istoria României! În timp ce profesorii, medicii, poliţiştii continuă să îşi facă datoria pe salarii mai mici decât ale gunoierilor, cei din USL, aleşi uninominal, ce-i drept, adesea de pe locul 3, dezertează din Parlament, dar nu chiulesc şi la împărţirea funcţiilor. Voi iniţia un proiect legislativ prin care vom stabili ca parlamentarii cu prezenţa sub 50% să returneze toate sumele dobândite în perioada respectivă.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Legea privind cazierul profesional" Voi depune la Camera Deputaţilor Proiectul legislativ privind cazierul profesional prin care demnitarilor li se solicită odeclaraţie educaţională şi profesională susţinută de diplome şi foi matricole care să confirme gradul de pregătire, precum şi parcursul profesional. Am retras acest proiect legislativ în sesiunea parlamentară trecută, după ce deputatul Márton Árpád-Francisc a depus mai multe amendamente prin care atribuţiile ANI ar fi mult reduse. Această iniţiativă legislativă prevede ca depunerea unor declaraţii de studii care nu corespund adevărului să constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi să se pedepsească potrivit Codului penal. Totodată, nerespectarea termenelor de depunere a declaraţiilorde studii prevăzute de prezenta propunere legislativă constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei, iar Agenţia Naţională de Integritate poate declanşa din oficiu procedura de evaluare. Alegătorii au dreptul să ştie parcursul profesional şi pregătirea celor care îi reprezintă, aşa cum ştiu şi ce au în posesie şi veniturile demnitarilor. Consider că poţi să-ţi asumi responsabilitatea de a conduce destinele cetăţii doar după ce ai o meserie în care ai excelat şi doar dacă rezultatele obţinute de-a lungul timpului arată că poţi să te implici în viaţa comunităţii. Controversele legate de pregătirea celor care ne conduc justifică o astfel de abordare, iar problema poate fi cu uşurinţă rezolvată printr-o astfel de declaraţie educaţională şi profesională. Aceste acte trebuiesc făcute publice, alături de declaraţiile de avere şi interese la intrarea în funcţie, în acest fel putându-se evita şi salturile profesionale şi ştiinţifice pe care unii politicieni le obţin pe parcursul ocupării unei funcţii publice sau demnităţi.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Stimularea natalităţii" Apreciez scăderea dramatică a populaţiei României drept un atentat la siguranţa naţională. Solicit adoptarea în această sesiune parlamentarăa proiectului legislativ ce vizează stimularea natalităţii, protecţia copiilor cu dizabilităţi şi consolidarea familiei. Potrivit estimării autorităţilor, populaţia României va avea o tendinţă constantă de scădere în anii imediat următori. Consecinţele vor fi tragice. Vom fi cu 20% mai puţini până în 2060, iar rata dependenţeipersoanelor de peste 65 ani va creşte alarmant, la peste 60%. De unde reprezentam a şaptea ţară europeană ca număr de locuitori, vom ajunge să nu mai contăm în economia europeană. Modelul de fertilitate din ultimii ani arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă, iar tot mai multe cupluri care muncesc amână aducerea pe lume a unui copil, din considerente economice. Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona cu rezultate eficiente. Acest proiect legislativ are menirea de a încuraja creşterea natalităţii, sprijinirea dreptului copilului cu dizabilităţi de a creşte în mediul său familial şi sprijinirea mamei în a cărei responsabilitate cade, acesta având ca efect reducerea riscului de abandon, prin reducerea vârstei de pensionare cu un an pentru mamele cu trei copii şi care au cotizat zece ani la sistemul de pensii şi cu doi ani pentru cele cu mai mult de patru copii sau cele care au un copil cu dizabilităţi. Scăderea populaţiei este un atentat la siguranţa naţională şi de aceea potdoar să sper că în România vor fi cât mai multe familii cu patru copii şi poate că primul va apăra graniţele ţării, al doilea ne va trata atunci când e nevoie, al treilea ne va învăţa nepoţii şi al patrulea ne va asigura pâinea cea de toate zilele.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Autobuzele lui Nichita - şi scumpe şi proaste" Văzând acum cum îngheaţă ieşenii în autobuzele cumpărate de Nichita cu o groază de bani, mi-am adus aminte de scandalul de la achiziţia acestora. În 2005, Primăria Iaşi a achiziţionat autobuzele MAZ la un preţ dublu faţă de celelalte oraşe din România, adică 200.000 euro/bucată. Explicaţia celor de la primărie a fost că ale noastre au dotări suplimentare. Ce fel de dotări suplimentare au, de 100.000 de euro fiecare, nu pot să-mi dau seama, poate ne spun ieşenii care îngheaţă acum în autobuze. Această explicaţie este cel puţin dubioasă, pentru că la preţul de sub 200.000 euro/autobuz, Primăria Bucureşti a cumpărat superbele autobuze Mercedes, cu toate dotările, inclusiv aer condiţionat, în acest preţ intrând şi şpaga - conform autorităţilor germane. Fără să ne mai ascundem, trebuie spus foarte clar: Nichita a dat o groază de bani pe nişte autobuze proaste, fie pentru că a luat şpagă, fie pentru că este un groaznic manager. Asta să ne spună el.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Degeraţi la muncă" După ce a încercat să-şi repare motorul, lucrând în frig mai mult de 3 ore, un pacient de 45 de ani a ajuns cu mâinile degerate la urgenţe. Beneficiază de încălzire externă şi de terapie medicamentoasă menită a reduce durerile şi a ameliora circulaţia sangvină în zona cu degerături. Reamintim celor care lucrează în frig în aceste zile că îmbrăcămintea trebuie să fie groasă, protejând extremităţile (faţă, nas, urechi, mâini, picioare), încălţămintea trebuie să fie confortabilă şi bine izolată de apă, mănuşile cele mai bune sunt cele ce permit mişcarea degetelor la un loc. Hainele ude trebuie schimbate imediat, iar repausul în frig duce la instalarea rapidă a degerăturilor. Trebuie alternate perioadele de lucru în frig cu repausul în zone încălzite. Regimul alimentar trebuie să aibă un spor caloric, să includă lichide calde, iar alcoolul trebuie evitat. Vântul şi umezeala accentuează hipotermia şi duc rapid la instalarea degerăturilor. Primele simptome includ tulburările de sensibilitate (furnicături, înţepături), pielea se înroşeşte şi se descuamează, apoi apar flictenele (bule ca după arsuri) şi se instalează tulburări motorii. În forma severă se merge până la cangrenă, necesitând amputaţia segmentului de membru. Primul ajutor constă în găsirea unui spaţiu încălzit, îndepărtarea îmbrăcămintei umede, mâinile şi picioarele se pot încălzi progresiv, prin plasarea în axilă sau în regiunea inghinală. Este interzisă încălzirea prin contact cu sobă, calorifer, întrucât tulburările de sensibilitate pot duce la arsuri. Orice degerătură necesită consult medio-chirurgical, pentru a evita evoluţia nefavorabilă şi complicaţiile.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Mame fără mame" Solicit Camerei Deputaţilor adoptarea urgentă a Legii privind orele de educaţie pentru sănătate în şcoli. Cazul celor peste 260 de mame minore din Vaslui este emblematic pentru consecinţele lipsei educaţiei sexuale. Lipsa educaţiei sau asigurarea ei formală la orele de dirigenţie sau biologie a făcut ca România să fie peprimul loc în Europa la nivelul numărului de avorturi, mame minore şi copii abandonaţi. Avem o nouă capitală a mamelor minore la Băceşti, în judeţul Vaslui. În 2011, optsprezece minore au născut, iar patru dintre acestea au doar 15 ani. Acestora li se adaugă cazul dramatic al fetei de 13 ani, din localitatea vasluiană Coroieşti, care, deşi avea numeroase afecţiuni cronice, a născut la sfârşitul anului trecut un copil sănătos la o maternitate din Iaşi. Cele peste 10.000 de mame minore din fiecare an ne situează pe primul loc în Europa. S-a ajuns la situaţia în care din 1.000 de femei care nasc, 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort, iar dacă naşterea are loc, există riscul major ca acest copil să fie abandonat, iar tânăra mamă va avea dificultăţi de integrare socială şi abandon social. Peste 40.000 de copii sunt abandonaţi în România, la care se adaugă alţi 300.000 lăsaţi în grija rudelor. Conform statisticilor, mamele minore provin în general din familii dezorganizate, se regăsesc în special în zona rurală, au un nivel redus de educaţie, inclusiv educaţie sexuală şi contraceptivă. Toate aceste cazuri reflectă o gravă carenţă educaţională, precum şi nevoia unei legislaţii urgente privind introducerea în procesul de învăţământ a cunoştinţelor despre sănătate.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Iarna pe uliţe" Primăria a rezolvat magistral din vorbe deszăpezirea: "Nu ieşiţi cu maşinile, că se fac ambuteiaje!" Prima zi cu ceva mai multă ninsoare i-a luat prin surprindere pe edili. Păi, dacă a trecut şi ianuarie, se pregăteau cu corturi cu aer condiţionat pentru canicula de la vară, iar sutele de metri cubi cu nisip şi antiderapant pregătiţi ar fi prins bine la plaja de la ştrand sau de la Purcica. Probabil supărat că ieşenii nu au ascultat sfatul de a nu ieşi cu maşinile, domnul Nichita s-a hotărât să îi lase să îşi croiască singuri drum prin nămeţi şi să bătătorească singuri omătul, că şi aşa e scump carburantul. În plus, cum doriţi să acţioneze utilajele dacă cetăţenii nu şi-au dus maşinile în miile de locuri de parcare create în ultimii ani, şi le-au lăsat cu tupeu pe carosabil? Am putea adăuga la sfatul de ieri al edililor: "Nu ieşiţi cu maşinile, că se fac ambuteiaje!" încă unul, la fel de constructiv: "Luaţi-vă maşinile în apartamente, ca să putem deszăpezi!" Dacă încălzeşte pe cineva, să ştiţi că şi strada edilului şef era la fel de înzăpezită ca oricare alta, deci nu se poate vorbi de favoritisme. De altfel, poate că asta l-a şi împiedicat să fie la curent cu evoluţia vremii. Nu putem rămâne ţintuiţi la domiciliu. Dacă fiecare dintre noi, ieşenii, ar sta acasă, mâine nuam mai avea pâine, apă, gaz sau ambulanţă. Nu ne putem permite să paralizăm activitatea oraşului, ca la final de secol XIX, pentru că administraţia a fost prinsă de îngheţ.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Proiect de Lege împotriva chiulului parlamentar" Consider prezenţa parlamentarilor în plen obligatorie pentru îndeplinirea mandatului. Voi depune un proiect legislativ prin care parlamentarii absenţi să fie obligaţi să returneze drepturile băneşti, ca orice cetăţean al României. În timp ce profesorii, medicii, poliţiştii continuă să îşi facă datoria pe salarii mai mici decât ale gunoierilor, cei din USL, aleşi uninominal, ce-i drept, adesea de pe locul 3, dezertează din Parlament, dar nu chiulesc şi la împărţirea funcţiilor sau a banilor. Pentru cei care plâng cu lacrimi de crocodil am iniţiat un proiect legislativ ce stopează cel mai scump chiul din istoria României. Iniţiativa legislativă prevede ca deputatul sau senatorul care lipseşte nemotivat la mai mult de 50% din numărul de şedinţe ale Camerei sau ale comisiei permanente din care face parte, în aceeaşi sesiune, să returneze indemnizaţia, diurna, precum şi banii de hotel şi de avion. Regulamentele Camerelor vor stabili procedurile de urmat pentru executarea acestor prevederi.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Onoraţi ieşeni, datorită dumneavoastră, azi ni se aduce cinstire" Ani de zile, diverşi politicieni mai mari sau mai mici, veniţi în vizită la noi, în Iaşi, au declamat de la diverse tribune că urbei noastre i s-a făcut o mare nedreptate. Şi nu mă refer la faptul că nici unul dintre cinstiţii oaspeţi nu a sprijinit concret dezvoltarea zonei şi a contribuit prin nepăsare la rămânerea ei în urmă. Nu, nouă ni s-a făcut o mare nedreptate încă de la 1859, când am cedat Bucureştiului cinstea de a fi capitala Regatului, zic dânşii! Unii or să îmi spună că în ultimii zece ani Iaşiul a trimis în Guvern miniştri importanţi. Acest lucru mă întristează şi mă revoltă în acelaşi timp. Niciun ministru al justiţiei, al finanţelor, al învăţământului sau al internelor şi reformei nu au adus plusvaloare niciunde. Ba, mai mult, cum spune moldoveanul, ne-au făcut de ocară. Tocmai din aceasta cauză sunt convins că Mihai-Răzvan Ungureanu, ieşean, profesor de istorie, diplomat, un om integru, cu o reputaţie ireproşabilă, ne va onora. Şi ne va spăla obrazul nostru pătat de nesocotinţa baronilor locali şi a curţii lor nevrednice.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Deciziile administraţiei locale vor reflecta dorinţele cetăţenilor" Voi depune un proiect legislativ de modificare a Legii nr.2/2003 ce impune autorităţilor locale justificarea fiecărei alocări bugetare, ce va da posibilitatea cetăţenilor de a participa activ în procesul de luare a deciziilor administrative. Considera că acest proiect legislativ creşte transparenţa decizională şi reduce corupţia din sistem, prin introducerea posibilităţii ca cetăţenii să-şi poată da acordul pentru fiecare proiect sau sumă cheltuită de primării şi consiliile judeţene. Suntem nemulţumiţi când preţurile utilităţilor cresc aberant. Criticăm supertarifele practicate pentru parcări inexistente, în timp ce firme private ne ridică abuziv maşinile pe care nu avem unde a le lăsa sau şpaga inclusă în preţurile frigiderelor cumpărate la mâna a doua ce funcţionează ca autobuze. Ne întrebăm de ce ne spălăm în lighean sau ne încălzim la lumânare în timp ce nocturna de pe stadionul pe care joacă echipa aflată permanent în divizia B ne orbeşte cu mii de lucşi. Vedem că banii de deszăpezire au ajuns în zone tropicale, în buzunarele unor favorizaţi ai sorţii, în timp ce zăpada stă nestingherită pe străzi. Decizia pentru cheltuirea banului public este însă la autorităţile locale. Oricare cetăţean trebuie să aibă posibilitatea de a-şi exprima acordul sau dezacordulprivindmodalitatea utilizăriisumelor de la buget, iar fiecare ban cheltuit de primărie sau consiliu judeţean trebuie justificat. Există o lege nr. 52/2003, care ne dă dreptul de a fi informaţi cu privire la intenţiile de cheltuire a banului public şi de a interveni cu eventuale propuneri şi schimbări, dar ea rămâne un simplu exerciţiu de transparenţă decizională atât timp cât autorităţile locale nu ţin cont de părerea noastră. Noi vrem infrastructură în cartiere, şcoli şi spitale decente, locuri de joacă şi parcuri, creşe şi grădiniţe, rezolvarea problemei câinilorfără stăpâni, transport ecologic şi lumină pe orice stradă. Scopul acestui proiect legislativ este sporirea gradului de transparenţă la nivelul administraţiei publice locale şi stimularea participării active a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative, prin introducerea posibilităţii ca la iniţierea unui act normativ de către autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii să-şi poată da acordul pentru aprobarea respectivei iniţiative legislative. Astfel, dacă mai mult de 50% dintre cetăţenii din comuna, oraşul, municipiul, subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului sau judeţul în care aceştia îşi au domiciliul îşi exprimă dezacordul în vederea aprobării unui act normativ supus dezbaterii, acesta va fi retras. Vom putea spune nu celor care de atâţia ani ne fură existenţa. Acest proiect legislativ ne va permite să facem agenda politicienilor şi ne oferă garanţia că deciziile administraţiei locale vor reflecta dorinţele cetăţenilor.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Stare de «urgenţă» la Iaşi" Deşi Iaşiul nu a fost sub incidenţa de cod portocaliu, competenţa în administraţie a edililor a făcut ca impactul ninsorilor în oraş să fie la fel de mare ca în sudul ţării. Pe scurt, suntem blocaţi şi consemnaţi în locurile în care ne-a prins ultima ninsoare. În cele mai multe cartiere, prima bandă de circulaţie este ocupată de maşini zidite în zăpadă de utilajele care au trecut în urmă cu o săptămână. A doua bandă de circulaţie e blocată de maşini care nu mai aveau cum să ajungă la prima bandă pentru a parca, din cauza zidurilor de zăpadă abandonate. Şi aceste maşini de pe a doua bandă au început să fie zidite. Astfel, pe multe din marile bulevarde se circulă pe o bandă pe sens, în condiţiile când şi vara aglomeraţia era de nesuportat la ore de vârf. Pe străzile aşa-zis secundare nici nu se mai poate intra şi multe dintre şcoli şi spitale sunt amplasate pe astfel de străzi. În condiţiile date, este justificată instaurarea stării de "urgenţă"în municipiulIaşi, pentru a putea lua altcineva hotărârile pe care domnul primar nu le poate lua.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Puşcărie pentru cei care deturnează ambulanţele necesare sinistraţilor" Voi depune un proiect legislativ referitor la sancţionarea celor care dau apeluri false sau abuzive la 112. În 2011 au fost aproape două milioane de apeluri false la ambulanţă. Doar ieri, în urma unui apel fals la 112, la Vaslui, o ambulanţă a parcurs aproape cinci kilometri prin nămeţi de peste un metru pentru a ajunge în localitatea vasluiană Ştiuborăni, încercând să găsească o femeie care născuse gemeni acasă. Cer, în acest proiect legislativ, ca pedeapsa pentru apelurile false să meargă de la decontarea cheltuielilor legate de intervenţie până la închisoare. Ne îngrozeşte numărul de morţi evitabile din această ţară. În timp ce medicii de la ambulanţă fac eforturi supraomeneşti şi nu mai ştiu cum să stabilească priorităţile pentru intervenţii, există cetăţeni ce fac glume macabre şi deturnează ambulanţele spre destinaţii false. Legea sancţionează prea blând astfel de apeluri. Poţi trimite ambulanţele pe coclauri şi eşti amendat cu doar 500 de lei. Poate de aceea numărul apelurilor false la 112 a crescut în fiecare an şi am ajuns în situaţia în care trei din patru apeluri sunt false. În 2011, 56,41% din cele 4.617.809 apeluri au fost destinate ambulanţei, dar 1.777.848 au fost false. Aproape două milioane de ambulanţe cu asistent şi medic au fost trimise cine ştie unde, în timp ce aproape două milioane de români au fost nevoiţi să aştepte în zadar o ambulanţă. Vrem ca fiecare român să aibă o şansă atunci când sună la 112, iar ambulanţele să nu mai fie dirijate inutil. De aceea, acest proiect legislativ prevede ca pedeapsa pentru cei care trimit serviciile de urgenţă spre destinaţii inexistente să meargă de la decontarea intervenţiei şi munca în folosul comunităţii până la închisoare.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "O nouă taxă de neputinţă?" Primarul a decis să-şi îngroape neputinţa în amenzi cel puţin ciudate. Dumnealui afirmă că este inadmisibil să ai maşina parcată legal în cartier şi cere poliţiei locale şi celor de la servicii publice să ridice maşinile "abandonate" în puţinele locuri de parcare. Indicaţiile edilului sunt contradictorii: pe de o parte ne solicita să nu folosim maşinile, pentru a nu crea ambuteiaje, iar pe de altă parte, dacă nu le folosim le consideră abandonate şi ni le ridică. Oare a început deja să strângă bani pentru campanie? Nu văd nici un motiv să scoţi de sub zăpadă o maşină îngropată în nămeţi de utilajele de mare fineţe ale primăriei şi cu care oricum nu ai unde să te duci pentru că nu poţi ajunge la şosea. Se pot da amenzi şoferilor care sunt cu maşinile pline de zăpadă în trafic, dar asta e treaba celor de la Poliţia Rutieră Ne aşteptăm ca mâine-poimâine să amendeze climatul temperat sau succesiunea anotimpurilor, în loc să-şi dea câte o amendă pentru fiecare zi de gestionare "corectă" a haosului.
			Domnul Vasile Popeangă şi domnul Neculai Răţoi: "De ce să le fie ruşine românilor, deci inclusiv alegătorilor dumneavoastră, domnule Diaconescu?" În urarea sa de sfârşit de an, domnul Cristian Diaconescu, recent reconfirmat ministru, n-a uitat să se defuleze, înfierând, bineînţeles, mass-media şi populaţia (eventual şi pe unii politicieni neportocalizaţi la neuroni), cum că să le fie ruşine că n-au ieşit pe stradă cu steguleţele albastre stropite cu steluţe galbene la împlinirea a cinci ani de la intrarea în Uniunea Europeană. Păi, după dicţionar, ruşine este un substantiv feminin, definind un sentiment penibil de sfială, de jenă, provocat de un insucces sau de o greşeală. Ar trebui reamintit domnului Diaconescu că, în primul rând, ruşinea e ceva care ar fi trebuit să fie de partea UNPR-ului - lăsând la o parte faptul că e un partid de trădători ai electoratului de diverse culori - care, ca partid de guvernământ, ar fi avut prima obligaţie în acest sens aceea de a pregăti momentul la care face referire fruntaşul băsist. În al doilea rând, acuzaţia este de o ipocrizie fudulă, care nu face cinste fostului reprezentant al ţării pe alte meleaguri, ca ex-şef al diplomaţiei româneşti. Ce a adus aderarea la Uniunea Europeană românului de rând, sub conducerea băsiştilor: dreptul de a munci pentru prosperitatea altor ţări, în loc să prospere România? De a practica, alături de emigranţii Africii, munci pe care alţi membri ai UE nu le-ar face nici picaţi cu ceară? Ce mândrie poate avea românul de rând că este membru al UE dacă este doar un amărât de cotizant, la care simţul alienării este din ce în ce mai acut? Ce mândrie poate avea un român care are sentimentul că este abandonat de către Uniunea Europeană în braţele unui guvern fascistoid, care experimentează acum diverse tehnici şi metode de genocid asupra propriului popor, în condiţiile în care din ce în ce mai multe personalităţi mondiale marcante se crucesc de câte pot îndura cetăţenii României în numele democraţiei şi liniştii, întrucât iarăşi am fi văzuţi ca paria continentului dacă i-am înfige în ţepe pe actualii guvernanţi, care speculează cu infinită nesimţire acest spirit mioritic românesc? Ce mândrie poate avea un român că, deşi este din poporul cel mai vechi al Europei, actuala Uniunea Europeană îl tratează ca pe unul troglodit, bun doar drept carne de tun, care e şi el, acolo, tolerat pe acest continent, şi că e taman potrivit ca să contribuie cu nişte miliarde la salvarea unei monede (şi implicit a bunăstării şi stilului de viaţă înalt al vest-europenilor) cu care nu are multe lucruri în comun, cu toate că lui guvernul îi fură, cu un tupeu de neînchipuit chiar şi pentru nesimţiţi, din portofel şi de la gura copiilor? Ce mândrie poate avea un român că este spoliat de companiile europene - germane, austriece, franţuzeşti etc.? Coana Europa este foarte scrupuloasă când trebuie să dea bani, dar nu are niciun fel de scrupule când e vorba să îşi umple teşchereaua! N-am auzit să fi fost ridicate mari şi multe voci europene împotriva faptului că privatizările Petrom, Lafarge, IMGB, sistemelor energetice de transport ori a altor mari unităţi industriale au jefuit poporul acesta, că redevenţele sunt jenant de mult sub cele practicate în UE ori că s-au dat şpăgi enorme pentru privatizări dubioase! Ce mândrie poate avea un român că Uniunea Europeană acceptă degradarea fără seamăn a justiţiei româneşti, ştiind clar că o astfel de involuţie poate să fie favorabilă strecurării agenţilor economici străini care jefuiesc România dar care îşi exportă profitul în Europa de Vest? Ce mândrie poate avea un român că UE a fost mai interesată nu de soarta copiilor instituţionalizaţi, ci mai întâi şi mai întâi de liberalizarea homosexualităţii în România şi că ţara noastră a devenit o ţintă favorită a turismului pedofililor vestici? Iată, domnule Cristian Diaconescu, doar câteva dintre motivele pentru care românul de rând nu se grăbeşte să iasă cu steguleţele în stradă, ca la Phenian, de ziua preşedintelui-ereditar, ori să plângă la comandă, tot ca la Phenian, de grija unei Europe care s-a băgat singură în gaură, chiar cu multă voioşie, trebuind acum ajutată să iasă la liman, deşi românilor de rând li se vor lua şapte piei pentru asta! Iar ruşine să le fie celor care au mutilat alegerile, democraţia şi sufletul românului! Şi nu uitaţi, domnule Diaconescu, că aţi spus că trebuie să-i fie ruşine tocmai angajatorului dumneavoastră; asta se pedepseşte oriunde în lume, aşa că vă aşteptăm demisia! Autorul "viermilor" şi cel al "mahalalei" deja au făcut cunoştinţă cu demisiile, deci precedentele există şi v-aţi creat şi oportunitatea de a demonstra ce mai înţelegeţi din cuvântul onoare...
			Domnul Neculai Răţoi: "Arbeit macht frei?" Pentru cei racordaţi la neuronul portocaliu poate va fi considerată o exagerare, însă aş vrea să facem o paralelă între "România sub Băsescu", cum ar spune un anume Vladimir Tismineţki, şi lagărele de concentrare naziste. Termenii pot fi deranjanţi, dar ar fi de preferat să se spună unde este minciuna, nu că n-au fost menajate sensibilităţile unor oameni care, dacă nu e în avantajul lor, se simt deranjaţi şi dacă le dai bună ziua, deşi nici măcar nu merită să fie salutaţi. Să începem, într-o ordine aleatorie, cu ceea ce doare pe aproape tot românul: nivelul de trai. Atât în România ultimilor ani, cât şi în oricare dintre lagărele naziste, demagogia conducătorilor a generat o discrepanţă uriaşă între declaraţiile oficiale şi traiul de zi cu zi. În lagăre, deţinuţii erau amăgiţi cu formula "Arbeit macht frei" - adică "Munca te face liber", iar în România, pentru a supravieţui, eşti îndemnat cu cinism să pleci din ţara "lor" sau să-ţi mai iei un job, în vreme ce ţi se taie jumătate din veniturile de la primul serviciu, îţi scade urât pensia, rămâi fără alocaţiile copiilor şi îţi cresc taxele, impozitele, accizele, haraciurile, tributurile..., ţi se ia şi pielea de pe tine, cum se spune. Acest lucru se întâmpla şi în lagăre, la propriu, fiind descoperite abajururi de lămpi făcute din piele umană. În România, probabil că e doar o chestiune de timp pentru a se ajunge acolo, căci cam atât a mai rămas de... "reformat"... În lagăre, la intrare, erai deposedat de toate bunurile - până şi dinţii de aur din gură îţi erau luaţi. În România, din cauză că n-ai vrut să pleci la timp din "ţara lui Băse", pentru a beneficia de ajutoarele normale în oricare ţară din lume trebuie să renunţi şi la dinţii de aur din gură, şi la icoana Sfintei Fecioare ferecată-n argint, deşi preţul ei de piaţă este derizoriu, dar în ochii portocaliilor lasă impresia opulenţei, trebuie să n-ai bicicletă ori găini prin curte etc. Şi, Doamne, câte eforturi uriaşe depune puterea să te sărăcească! În lagăre nu exista grija faţă de sănătatea deţinuţilor. Ba, colac peste pupăză, puteai să mai dai şi peste un doctor Mengele. În România portocalizată se-nchid spitale. Se trimit în exil medicii şi asistentele. Se dijmuiesc la Ministerul Finanţelor cotizaţiile oamenilor pentru sănătate. Se desfiinţează şi se pun tălpi producţiei interne de medicamente şi se face speculă cu doctoriile de import, ajunse (în cazurile fericite!) la nişte preţuri cel puţin duble faţă de cele de fabrică. Şi dacă nu dai peste un doctor Mengele, nimereşti peste un Ciomu sau alt "meseriaş" refuzat la export, care te omoară şi dacă îţi face o operaţie de gâlci ori îţi greşeşte injecţia... În lagăre, deţinuţii erau ţinuţi intenţionat în frig, ca o metodă de exterminare. În România sub Băsescu, mai dai şi bani ca să stai în frig! Când factura doar la încălzire depăşeşte salariul minim pe economie (cu care sunt plătiţi în jur de 40% dintre salariaţii din România) şi este dublă sau triplă faţă de o pensie medie, ai două variante: să ajungi rapid la o datorie astronomică, a cărei consecinţă garantată este că rămâi fără locuinţă, fiindu-ţi scoasă la mezat în favoarea rechinilor imobiliari, ori să mori de frig! Însă, în România, sub calamitatea Băsescu unul dintre paradoxuri este acela că pentru un deţinut statul alocă în jur de 2.200 lei lunar, ca să stea hoţii, tâlharii, escrocii şi criminalii bine mersi, la căldurică, în faţa televizorului, în vreme ce în zona bugetară (şi nu numai...) un salariat trebuie să se mulţumească cu doar o treime din această sumă şi să-şi întreţină şi toată familia cu ea! Asta e: probabil că guvernanţii îşi pregătesc viitorul... În România sub Băsescu mai e doar un pas până la a se scoate din dicţionar cuvântul "social" şi orice referinţă la el ori la cetăţean, alta decât cea statistică (şi anume "capul de locuitor") sau ca votant, sub sancţiunea exilului: nu-ţi convine, pleacă din ţara mea portocalie, ce dacă a fost şi ţara ta?! Du-te-nvârtindu-te, prostitule care eşti tu prostit şi vrei drepturi, şi trai decent, şi poate un dram de omenie şi de fericire la tine acasă! Marş la muncă, la căpşuni şi la spălat toaletele, ca să trimiţi bani în ţară, să ţi-i dijmuiască băncile, să-ţi iau eu, statul, taxe şi impozite grase şi multe, să aibă şi coana Nuţi de-o sală de sport prin sate pustii... Până la urmă, dintr-un punct de vedere cinic, naziştii erau mai milostivi: îţi curmau suferinţa după o perioadă relativ scurtă de timp, în vreme ce regimul Băsescu are grijă să-ţi lungească agonia, să suferi cât mai mult şi cât mai zdravăn, şi toate astea drept recunoştinţă şi mulţumire doar pentru faptul că au fost aduşi şi menţinuţi la putere de către nişte oameni ce au crezut că aşa o să le fie şi lor mai bine... Şi-atunci te-ntrebi: în România sub Băsescu, te mai face munca liber?
			Domnul Ion Călin: "De la Boc la Ungureanu, acelaşi şef, Băsescu" Săptămâna trecută a avut loc o bine meritată demisie a prim-ministrului şi a Guvernului, poate a fost pentru prima dată când Emil Boc "a ştiut ce trebuie să facă." Păcat, însă, că nu a făcut acest gest mai demult. Pentru unii membri PDL, demisia a fost un act de "curaj politic şi de responsabilitate", pentru că Guvernul Emil Boc a fost unul de succes, cu care românii au câştigat stabilitatea economică a ţării, dar o înrăutăţire a nivelului de trai şi o umilire fără precedent, pentru cei mai mulţi însă această demisie a fost o binecuvântată decizie luată de premier. Cum arată ţara după demisia Guvernului Boc, ce lasă în urmă acest executiv al PDL-ulul? Economia a scăzut în ultimii ani, deficitul bugetar s-a diminuat în urma măsurilor de austeritate, datoria publică s-a dublat, deficitul de cont curent s-a ajustat, inflaţia a scăzut, iar cursul de schimb a rămas relativ stabil. După doi ani în care economia a căzut cu peste 7% în 2009 şi cu 1,3% în 2010, în contextul crizei economice mondiale, anul 2011 a adus o creştere reală a Produsului Intern Brut de aproximativ 2,5%. În ceea ce priveşte datoria publică, s-a înregistrat un salt de 43,5%, de la 147,3 miliarde de lei în 2009 la 211,5 miliarde de lei în octombrie 2011. România se menţine totuşi pe lista ţărilor cu cele mai mici datorii publice, ca pondere în PIB, la nivelul UE. Aşa arată tabloul macro pentru mai bine de trei ani de guvernare Boc. În timpul mandatului Boc a fost semnat şi împrumutul record de aproape 20 miliarde de euro cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. În celelalte domenii fostul guvern a încercat să reformeze sau să modernizeze justiţia, Codul muncii, sistemul de salarizare, educaţia doar prin aprobarea unor noi legi prin asumarea răspunderii parlamentare, dar nu a reuşit să adopte Legea sănătăţii, reorganizarea administrativă şi reforma Constituţiei, după cum îşi propusese Guvernul Boc va rămâne în istorie ca guvernul cu cele mai multe asumări de răspundere parlamentară - 14, cu cele mai multe legi declarate anticonstituţionale, dar mai ales ca cel care a tăiat salarii, alocaţii, indemnizaţii, subvenţii, un guvern care a salvat ţara, dar a uitat de oameni, un guvern care a lăsat pentru fiecare român o datorie de 4.570 euro. Nu cred că Emil Boc poate fi considerat o nouă victimă politică a crizei economice din Europa, dar în mod sigur poate fi o victimă a modului cum a acţionat împotriva demnităţii umane şi a umilirii cetăţenilor, a modului în care membrii guvernului au aplicat austeritatea pentru popor şi îmbogăţirea pentru conducători, a modului de comunicare şi a dialogului pe care l-au practicat. Sper că noul guvern va reuşi să restabilească nivelul de trai al românilor, care au suportat greu factura proceselor de reechilibrare macro şi sper ca noii miniştrii să nu aibă aceleaşi apucături ca cei vechi: aroganţa şi hoţia. Stimaţi colegi, în piaţă nu s-a scandat dorinţa de creşteri de pensii, de salarii, deşi este nevoie şi de una şi de alta, manifestanţii au strigat pentru democraţie, pentru libertate, pentru corectitudine, pentru schimbarea celor în care nu mai este nicio încredere, iar "Jos Boc!" înseamnă, de fapt, "Jos guvernarea PDL!" Eu cred, stimaţi domni, că actualul Guvern va guverna astfel încât lozinca "vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi" să nu mai fie valabilă, chiar dacă aceeaşi majoritate îl susţine, că va guverna astfel încât să lăsăm copiilor noştri o casă, fără să avem o datorie şi nu va continua politicile fostului executiv, iar pentru actualul premier preşedintele Băsescu nu va fi un "utilizator", ci doar preşedinte.
			Domnul Vasile Popeangă: "Cu Guvernul Ungureanu, viitor de aur ţara noastră n-are..." Cu toate mult lăudatele intenţii de redresare a nivelului calităţii vieţii cetăţeanului român, în viitorul apropiat - elector mult dorit, în epoca în care puterea portocalie nu dă două parale pe omul de rând, programul de guvernare asumat de premierul Ungureanu este nu numai nerealist, ci şi dătător de speranţe deşarte. Măsurile pe termen scurt din documentul antepomenit cuprind nişte obiective pe care, pe de-o parte, opoziţia le-a pus de multă vreme pe tapet, dar au fost respinse cu justificări puerile şi răutăcioase de către guvernele Boc, pe de altă parte, parcă sunt făcute special ca să înfurie pe cei din Piaţa Universităţii. Unul dintre obiective este crearea de noi locuri de muncă. Frumos obiectiv, uşor de zis, dar imposibil de făcut de către actuala putere, sub indiferent ce formulă va fi un guvern portocaliu. Să reamintim că, pe de-o parte, bugetul pe anul 2012 nu are niciun capitol de unde s-ar putea aloca bani pentru a crea nici măcar un singur loc de muncă. Pe de altă parte, să ne reamintim că numai la Ministerul de Interne mai sunt câteva mii bune de oameni care trebuie lăsaţi pe drumuri! Cum rămâne cu datul afară a peste 200.000 de oameni din sectorul bugetar? Sau acum e un an electoral şi îi dăm afară în 2013, de la-ntâi ianuarie? Un mod de a creşte numărul de locuri de muncă ar fi scăderea cu un procent semnificativ a sarcinii fiscale a angajatorilor pentru fiecare salariat. Dar asta l-a adus aproape-n pragul amocului pe Boc, iar Ungureanu s-a mândrit chiar că este continuatorul acestuia, deci... O altă posibilitate de a mai crea nişte locuri de muncă ar fi oferirea de facilităţi angajatorilor, dar Boc mai degrabă-şi băga unghia-n gât decât să facă aşa ceva, şi cum Ungureanu a promis că va continua politicile portocalii, concluzia se impune... Alt obiectiv din programul noului executiv ar fi protejarea intereselor economice ale populaţiei: puterea de cumpărare, capacitatea de rambursare a creditelor bancare şi asigurarea securităţii sociale. Interesant! Şi cum rămâne cu discursul lu' tata Băsescu că statu' nu-şi mai permite să poarte de grijă cetăţenilor săi - deşi acesta este principalul obiectiv al existenţei sale ca stat? Puterea de cumpărare o menţii prin noi locuri de muncă - lucru care am văzut că este imposibil chiar şi cu noul guvern - şi prin menţinerea cursului leului, obiectiv care iarăşi nu stă în mâinile actualului executiv, cu toate eforturile lui Mugur Isărescu... Am lăsat la urmă un obiectiv important al oricărei guvernări est-europene, dar care este rizibil când este asumat de oricare guvernare portocalie: reducerea decalajelor de competitivitate în raport cu UE, prin stimularea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, astfel încât să fie valorificat potenţialul intelectual al poporului. Român, în acest caz... Păi, ca să pricepi "pe bune" cum e cu cercetarea şi dezvoltarea, cu IQ-ul şi cu inteligenţa constructivă, trebuie să fi trecut un pic pe-acolo, iar aşa ceva n-a stat la-ndemână nici pentru mecanici reevaluaţi, nici pentru învăţătoare eşuate, nici profesorii de sport reşapaţi nu-s prea calificaţi pentru asta, iar lista ar putea continua. Cercetarea înseamnă investiţii cam tot ca în sănătate (spitale, medici şi tot tacâmul), dar având în vedere ce au păţit aproape 70 de spitale, având în vedere cum a alungat Băsescu cadrele sanitare, având în vedere subfinanţarea cronică a sănătăţii, de ce ar fi mai favorizată cercetarea altfel decât pe hârtie şi din vorbe, când o bucată comună se suprapune cu medicii cei oropsiţi de însuşi preşedintele-jucăreţ? Adică se finanţează cercetarea în domeniul cancerului, dar se închid secţiile de oncologie, se taie subvenţiile la medicaţia anticancer şi se trimite în exil personalul medical! Jenantă logică, cetăţene Ungureanu... Principala problemă a acestui nou guvern este una fără de care el nu poate exista, şi anume credibilitatea! Cum cu toţii ştim că până şi iadul e pavat cu bune intenţii, cu toţii ştim că toate guvernele Boc au venit cu promisiuni mari şi multe de care s-a ales praful, iar poporul nostru a fost adus în sapă de lemn, ajungând să-şi manifeste durerile-n stradă, de ce ar trebui să girăm cu încrederea noastră încă un guvern portocaliu care din start recunoaşte că va fi continuatorul celorlalte guverne-dezastru? Ca să vedem dacă acesta e cel mai slab? Asta poate fi văzut şi acum! Iar o vorbă din popor spune că "ochii au văzut, ochii au sărit", astfel încât nu mai există nicio motivaţie raţională de a credita actualul executiv nici măcar o singură secundă! Adevărata soluţie de redresare a ţării, şi singura, de altfel, o reprezintă plecarea de la putere a tuturor băsiştilor, cu tatăl lor doctrinar în frunte, prin alegeri anticipate, căci e momentul ca România să intre pe un făgaş al normalităţii! Concetăţenii noştri merită asta!
			Domnul Laurenţiu Nistor: "Iresponsabilii" Deşi lumea se lămurise pe deplin, actuala putere, când a fost constrânsă la modul obiectiv, de către însăşi mama-natură, la luarea primelor măsuri concrete în care să îşi dovedească măcar dibăcia minimală de a conduce treburile ţării, tot ce a reuşit să facă a fost să vorbească discuţii şi să se răţoiască la oameni! Colac peste pupăză, în vreme ce aproape 70 de concetăţeni mureau din cauza "reformei deszăpezirilor", vajnicii guvernanţi dădeau pe spate de drag că le cânta imnul, la înscăunările cu ştaif din ministere, iar cei care erau încă "în activitate" se gândeau la nemurirea sufletului, făcându-şi AMR-ul la statul pe fotoliile ministeriale! În ţară, zonele cu nămeţii de peste 4-5 metri se-nmulţeau, iar premierul certa oamenii, mai-mai să-i bată şi la fund cu cureaua, că, la 70-80 de ani, nu sar ca la horă, în plin viscol de 70 de kilometri la oră, să îşi deszăpezească animalele ce le asigură supravieţuirea, ori că nu pun mâna pe lopată ca să iasă din casă pe horn, ca nişte Moş Crăciuni reformaţi! Interesant şi cum ministrul de interne, până mai ieri - Blândul Ben al talkshow-urilor, a devenit peste noapte un Gigi Duru cu pulover de culoarea flăcării violet, aruncător de flăcări pe nas. Ce face funcţia din oameni, domnule... Ciorovăială mare a avut puterea şi pe chestiuni cică semantice, că să fie stare de urgenţă sau să rămână doar situaţie de alertă. Normal: când eşti PDL-ist şi nu te mai dezlipeşti de pe scaunul de prefect decât la plecare, la sfârşitul zilei, n-ai de unde să ştii ce vede PSD-istul de la consiliul judeţean care îngheaţă pe câmp, încercând în zadar cu mâinile legate să normalizeze situaţiile de la faţa locului. Iar ministrul Berca e mai rău decât Harpagon: cică să nu se umble la rezervele statului, căci rolul lor e să se deterioreze prin depozite, nu să fie folosite la nevoie! Or, nu sunt bani şi pentru reîmprospătarea stocurilor, că sumele respective trebuie folosite în campania electorală? Când s-a putut mişca ceva, oamenii au început să se ajute între ei, iar diverse asociaţii din ţară şi multe organizaţii ale USL au început să pună mână de la mână ca să adune ajutoare pentru zonele sinistrate, puterea actuală iar s-a răţoit la toată lumea, ca nu cumva să aibă cineva curajul să amintească despre fondul aflat la dispoziţia premierului, special pentru astfel de momente, pentru că acela trebuie să ajungă doar la primarii puterii, nu altundeva! Cu Guvernul Ungureanu o să ni se facă dor de Boc, măcar pe el l-a văzut omul cu lopata-n mână, în vreme ce miniştrii cabinetului actual îşi manifestă tupeul extraordinar doar din vârful buzelor, dând vina pe oricine în afara lor: pe ANM, pe oameni că şi-au pus casele în calea viscolului, pe primarii USL că nu primesc fonduri nici pentru salarii, dar trebuie să aibă utilaje specializate pentru deszăpezire, de vină e şi opoziţia că vrea să ajute oamenii şi îi lasă în ofsaid pe oamenii puterii care, conform convingerilor băsiste, trebuie să desfiinţeze tot ce are tangenţă cu cuvântul "social", refuzând să îşi asume vreo responsabilitate faţă de concetăţenii noştri care nu fac parte din găştile din vârful puterii! Cel mai dramatic este faptul că, de când în fruntea guvernului este un proaspăt fost şef de serviciu secret, iarna grea a devenit secret de stat, iar cei aproape 70 dintre semenii noştri care au murit din această cauză au devenit un tabu, despre care nici măcar un singur om al puterii nu scoate o vorbă! Două companii de civili au murit în câteva zile doar pentru că o putere iresponsabilă nu a fost în stare să pregătească nişte perdele de protecţie din copaci, să pună nişte parazăpezi, să achiziţioneze utilajele corespunzătoare (la Braşov se fac astfel de utilaje, care se exportă în nordul Europei!), să contracteze corespunzător deszăpezirile cu amicii lor, asfaltangiii, să declare starea de urgenţă, să mobilizeze ISU şi armata, deşi avertismentele au venit din toate părţile! E mai mult decât tupeu să dai vina pe ANM, că nu ţi-a raportat din oră-n oră, de parcă dacă raporta plecau singuri nămeţii de pe casele oamenilor, iar una din pupilele Băsescului, fosta ministresă a transporturilor, ca o doamnă ce se afla, nu s-a sfiit să recurgă la astfel de acuzaţie la limita stupidităţii. La Mărăcineni nu mai scăpai de Băsescu. L-a văzut acum cineva în zonele calamitate? Nu, el s-a mulţumit doar cu zăpada de la Predeal! Când e la tăiat panglici, n-ai loc de băsişti, când e de muncă şi de luat măsuri competente, cei care se bat cu pumnu-n piept cât de responsabili sunt se comportă mai rău decât cei din ţările bananiere! Incompetenţa administrativă crasă este depăşită doar de tupeul celor care se răţoiesc la angajatorii lor: poporul român! Printre cetăţeni e o vorbă: nu ridica mâna asupra şefului, că-ţi cade pâinea de sub braţ! Aşadar, este perfect îndreptăţită orice cerere de plecare a puterii băsiste: demisia, domnilor, căci acesta este singurul interes naţional la această oră!
			Domnul Laurenţiu Nistor: "Scrisoare deschisă către cetăţeanul Băsescu Traian" Cetăţene Băsescu Traian, Întrucât pentru peste 90% dintre români nu mai eşti de mult preşedintele României şi ne-am propus să fii tratat ca atare, te numim astfel, cu toate că destui oameni consideră că nici măcar simplu cetăţean al ţării lui Burebista, Mihai Bravul sau Cuza nu meriţi să fii. Ai adus naţiunea în pragul disperării, i-ai făcut pe români să fie stăpâniţi de frică mai ceva decât pe timpul lui Hitler, Stalin sau Ceauşescu. După ce, timp de peste două milenii, aproape toţi conducătorii românilor s-au îngrijit ca să-i unească, în funcţie de posibilităţile lor şi ale vremilor sub care au cârmuit, ai venit tu, cel care să-i dezbine. Şi ai întors frate contra frate, tată contra fiu, şef contra subaltern, salariatul la stat contra celui de la privat, medicii contra profesorilor, militarii contra judecătorilor. Ţi-ai bătut joc de la cel nou-născut, căruia i-ai dijmuit venitul mamei, laptele şi scutecele, până la cel cu barba sură, căruia i-ai luat ba pâinea de la gură, ba medicamentele din mâna tremurândă, ba haina din spate, ba căldura din calorifere, ba sufletul din oase... Drept este că, pe moment, sunt puţini cei care şi-au învins această frică şi au hotărât să nu-ţi mai suporte batjocura. Ţin la demnitatea lor de cetăţeni liberi ai unei Românii europene libere şi democrate, moderne în adevăratul sens al cuvântului, nu în sensul băsist-portocaliu, medieval, şi au decis să reziste în stradă cu orice preţ - martiri moderni ai unui popor în grea suferinţă! Ni se strânge inima pentru toţi oamenii în vârstă şi bolnavi care îngheaţă în Piaţa Universităţii şi alte peste 60 de locuri din ţară, conştienţi că un infarct sau un accident cerebral le poate fi fatal - iată adevăraţii eroi ai României începutului de secol XXI, care nu mai au ce pierde! Suferim, de asemenea, pentru degradarea tot mai evidentă a sufletului acestui neam: copiii care ies în stradă cu părinţii şi bunicii lor învaţă să urască din fragedă vârstă; au înţeles că sub numele de Băsescu se ascunde principalul duşman al fiinţelor dragi lor şi groparul viitorului lor şi strigă din toată puterea "Jos Băsescu!" şi "Jos dictatorul!". Li s-a explicat şi au înţeles profunzimea celor spuse la miting de regretatul actor şi român Emil Hosu, că "...nu poate fi iubit cineva care nu iubeşte pe nimeni!". Dar orice rău are şi un sfârşit. Este voinţa Tatălui Ceresc! Ai transformat acest popor în nişte martiri vii şi de aici va veni izbăvirea şi izbânda! Te afli de mai mulţi ani, practic, încă de la prima ta înscăunare, în război cu poporul român, ca autonumit "preşedinte-jucător", război declarat pe faţă în mai 2010, şi ţi-ai ales singur partea de care să fii: opus poporului român, pe care n-ai încetat nicio clipă să-1 arăţi cu degetul, să-1 jigneşti şi să-1 umileşti! Nu spunem că te lupţi cu propriul tău popor, din simplul motiv, atunci când spui că "românii au...", sau românii n-au...", te autoexcluzi din rândurile noastre, ale românilor. De câteva săptămâni, când te trezeşti dimineaţa, te întrebi tot mai panicat: oare asta va fi ultima zi la Cotroceni? Fii convins că va veni acea zi. Şi va veni cât mai curând, ca să pună capăt suferinţelor şi umilinţelor la care supui acest popor. Va fi ziua în care ne vom recăpăta libertatea şi demnitatea naţională! Ne mâhneşte doar faptul că în tabăra ta s-au cuibărit şi o parte din cei care se declarau ca fiind alături de cetăţeanul de rând încă din anii 90; ba chiar se erijau în lideri ai protestelor româneşti. Şi-au dat însă arama pe faţă vânzându-se pe doi arginţi (parcă şi Iuda şi-a cântărit valoarea la mai mulţi talanţi...), ploconindu-se în faţa ta. Şi-au pierdut credinţa - sau poate nu au avut-o niciodată? - şi au trecut în tabăra duşmanilor naţiunii! Cetăţene Băsescu Traian, gândeşte-te bine! Conduci un popor crescut din sângele strămoşilor săi, care n-au pregetat să-şi dea viaţa pentru pământul sfânt al Ţării! Iar un prim semn ar trebui să-ţi fie faptul că pe cei ce nu se mai tem de regimul pe care l-ai instaurat, nici gerurile nu-i înving! Dar, cetăţene Băsescu Traian, nu te teme! Nu vei avea soarta mentorilor tăi, ucişi în Sfânta Zi de Crăciun. Acest popor este unul creştin, aşa că o să-ţi ofere un alt mod de a trăi şi locui pe banii statului: într-o "garsonieră" prevăzută cu gratii, unde vei avea timp să reflectezi la faptele tale, până la sfârşitul zilelor, ca un exemplu pentru toţi cei care vor îndrăzni să se mai ridice împotriva poporului român. Din confiscarea averilor tale şi ale acoliţilor tăi, făcute prin jefuirea şi înfometarea neamului nostru, ne vom reclădi spitalele şi şcolile închise şi lăsate de izbelişte de tine şi de gaşca ta hulpavă. Nu va fi un act de răzbunare, ci unul de dreptate, de care naţiunea română n-a mai avut parte de aproape un secol. Uită-te bine-n stradă, consideră-te prevenit şi cugetă la ce te aşteaptă. Dacă mai eşti în stare... Doamne, ocroteşte-i pe români!
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Actuala putere duce o politică antisocială" Problemele sociale, accentuate în România prin cumularea lor în lunga perioadă a tranziţiei şi în ultimii ani de criză economică, sunt accentuate de politica programatic antisocială. Dramatizarea crizei a fost folosită ca un instrument de justificare a unui program ambiţios de schimbare a sistemului instituţional al României, adăugarea prin forţă a proiectului de reformă mai degrabă alimentează decât să amelioreze conflictul politic. Pentru ieşirea din criză este nevoie de un guvern care să schimbe strategia de guvernare; realizarea unui larg consens al partidelor pentru susţinerea unui nou guvern de criză. Parlamentul a devenit blocat şi nu mai poate furniza cadrul democratic al discutării soluţiilor şi adoptării lor. Natura profundă a crizei actuale nu este de natură economică, ci rezidă în incapacitatea configuraţiei politice actuale de a produce un proces de gândire colectivă, democratică prin natura sa, care să genereze soluţii credibile şi susţinute de un larg consens, implementate flexibil, deschise la adaptări şi revizuiri. Blocajul politic este adevărata problemă a crizei României. Dacă nu ne asumăm gravitatea crizei sistemului politic, nu există şanse de a depăşi criza cu care România se confruntă. Demoralizarea economică vine din incertitudinea de a găsi un loc de muncă, riscul de a pierde locul de muncă şi a intra în şomaj sau de a pierde o parte substanţială a salariului sau a pensiei. Demoralizarea politică vine din sentimentul de a nu putea influenţa, într-un sistem democratic, deciziile care îţi afectează viaţa. Traian Băsescu şi guvernul său nu oferă românilor şi României perspective reale de dezvoltare. Nicio guvernare din ultimii 20 de ani nu a fost privită atât de critic de atât de mulţi oameni.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: "România sub zăpezi" Parcă nu ne era de ajuns criza economică care a cuprins România în 2011, parcă nu ne erau de ajuns disensiunile politice cu care se confruntă ţara noastră în ultima perioadă! Anul 2012 a adus României una dintre cele mai grele ierni cu care s-a confruntat de-a lungul istoriei. Zăpada a cuprins toată ţara, drumurile au fost blocate, oamenii din zonele afectate nu mai au mâncare, nu mai au medicamente, nu mai au curent electric şi cel mai rău lucru pentru ei este că nu mai au speranţa că cineva îi mai poate ajuta. În aceste clipe de cumpănă din România, vă invit pe toţi factorii de răspundere politică şi economică să ne dăm mâna pentru a salva ţara din situaţia dezastruoasă în care se află.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Învăţământul universitar românesc" Se afirmă cu diferite prilejuri că universităţile din SUA, Japonia şi o parte din cele care funcţionează în UE sunt bine situate în Topul 500, în timp ce instituţiile similare din România sunt din acest punct de vedere ca şi inexistente. Înţelegem, prin urmare, că învăţământul universitar de la noi, dar şi din alte state din lume mai are de parcurs un drum lung până să fie evidenţiat, potrivit standardelor internaţionale care au generat această ierarhizare a calităţii. Analizând în cadrul Uniunii Universităţilor Particulare Acreditate din România motivele care au condus la includerea instituţiilor amintite în Topul 500, am ajuns la concluzia că nivelul ridicat al universităţilor evidenţiate se datorează, în special, unor cauze de natură economică. Se explică astfel de ce, în prezent, învăţământul american, de exemplu, este aproape în întregime privatizat (95%): altfel spus, în SUA, statul a lăsat educaţia în grija întreprinzătorilor particulari, în timp ce, în mod prioritar, atenţia sa a fost îndreptată în direcţia dezvoltării economice şi prin acesta în direcţia puternicii sale dezvoltări social-culturale. În România, deşi Constituţia consfinţeşte că învăţământul este gratuit, potrivit art. 32 alin.(4), în realitate universităţile de stat anual scot la concurs de 5-6 ori mai multe locuri cu plată decât numărul locurilor fără taxă, funcţionând astfel într-un regim nedefinit; respectiv ca universităţi particulare şi de stat, dacă avem în vedere modul cum ele îşi constituie bugetul anual de funcţionare. Această mixtură, tolerată de statul român, pe de o parte, pune cetăţeanului şi studentului din România multe probleme legate de spiritul Constituţiei şi al societăţii în care trăim, iar pe de altă parte, creează disfuncţionalităţi ce reverberează negativ în universităţile particulare, care la rândul lor sunt acreditate şi funcţionează în deplină legitimitate, ca parte a sistemului nostru educaţional şi a mecanismului social. În analizele Uniunii Universităţilor Particulare Acreditate din România există date care atestă că în sistemul învăţământului de stat românesc există facultăţi care figurează doar cu 20 de locuri subvenţionate de la buget, în timp ce numărul celor cu taxă depăşeşte cifra anuală de 100 de studenţi înmatriculaţi. Şi aceasta deşi condiţiile de care dispun, în funcţie de care sunt acreditate şi facultăţile de stat, nu permit funcţionarea unor astfel de structuri supradimensionate. Pentru a se legitima locurile plătite la universităţile de stat, Guvernul României, în anul 1998, a elaborat Ordonanţa nr. 54 privind admiterea cu taxă în învăţământul superior de stat peste locurile finanţate de la buget, ceea ce contravine prevederilor constituţionale, invocate mai sus. Pe acest temei, ordonanţa respectivă a fost infirmată de Legea nr. 7 din 10 ianuarie 2002, practica abuzivă a universităţilor, de a scoate la concurs locuri cu taxă, nu a fost stopată, deşi se poate demonstra oricând că este abuzivă, lipsită de logică şi, fireşte, de legitimitate în susţinerea ei, ajungându-se până la eludarea unui principiu constituţional, care alterează însăşi ideea statului de drept, cea care ar trebui să guverneze întreaga noastră societate. În consecinţă, având în vedere art. 47 alin.(1) din Constituţie, care obligă statul să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, menite să asigure cetăţenilor un trai decent, considerăm privatizarea învăţământului universitar o prioritate de mare actualitate, mai ales în condiţiile actualei crize economice de care este cuprinsă şi ţara noastră. O asemenea măsură ar putea conduce nemijlocit la economisirea unor importante sume de bani ce ar putea să acopere protecţia socială şi alte cheltuieli importante, aflate în sarcina statului. Restrângerea domeniilor în care acţionează statul social reclamă o reconsiderare a posibilităţilor de bugetare a învăţământului superior în condiţiile unei pieţe a muncii la nivel UE, şi nu doar la nivel naţional. S-ar tranşa astfel nu doar neconcordanţa dintre Constituţie şi celelalte acte legislative, ci şi s-ar regândi mecanismele de funcţionare a execuţiei bugetare. În condiţiile în care România ar putea avea interese privind unele facultăţi considerate a fi strategice sau de interes general, acestea ar putea rămâne în continuare sub umbrela permanentă a statului nostru. Însă, pe ansamblu, privatizarea învăţământului superior ar putea rezolva cu siguranţă multe dintre nevoile actuale ale ţării. În plus, ar putea să stimuleze libera concurenţă pe piaţa universitară şi, desigur, ar putea promova calitatea drept criteriu unic de validare instituţională. O soluţie alternativă, în stare să elimine concurenţa neloială, o reprezintă excluderea admiterii cu taxă în universităţile de stat, lichidând astfel practica neconstituţională admisă de MECTS, contrar prevederilor art.32 alin.(4) din legea fundamentală a României, separând clar mecanismele bugetare de cele specifice economiei de piaţă, urmate de universităţile private. S-ar asigura în acest fel o funcţionare sănătoasă a sistemului universitar, prin stimularea concurenţei loiale în care statul trebuie să aibă, în primul rând, un rol de arbitru nepărtinitor. Numai astfel, considerăm noi, se pot crea premise ca universităţile din România să poată intra în Topul 500, evident prin creşterea calităţii actului de învăţământ şi a performanţei.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Umilirea tuturor categoriilor socio-profesionale" Niciun stat din Uniunea Europeană nu a adoptat măsuri atât de draconice care să lovească în bătrâni, în copii, în handicapaţi sau în şomeri, cum a făcut Guvernul Emil Boc la comanda preşedintelui Traian Băsescu. Majoritatea statelor din Uniunea Europeană au îngheţat salariile şi pensiile, preferând să crească TVA cu unu - două procente şi să taxeze mai substanţial veniturile mari. Ţările europene mai afectate de criză, Grecia, Spania şi Portugalia, tustrele cu guvernări socialiste, au ales ca povara datoriilor să fie suportată diferit, mai mult de cei mai bogaţi, mai puţin de cei mai săraci. Regimul Băsescu-Boc s-a distins şi prin umilirea şi antagonizarea tuturor categoriilor socio-profesionale. Funcţionarii publici şi ceilalţi angajaţi bugetari au fost umiliţi prin tăierea salariilor cu 25%. Pensionarii au fost umiliţi prin legiferarea reducerii pensiilor cu 15%, care a fost însă declarată neconstituţională, iar ulterior prin intenţia anunţată de impozitare a pensiilor cu 16%. Militarii şi poliţiştii pensionari au fost umiliţi nu numai prin reducerea pensiilor, ci şi prin obligarea lor de a-şi căuta acte justificative în vederea recalculării pensiilor la unităţile în care au activat. Tinerii sunt umiliţi prin neasigurarea de locuri de muncă şi prin lipsa oricărei perspective. Agricultorii au fost umiliţi prin neacordarea de subvenţii în acest an. Profesorii au fost umiliţi prin terfelirea frecventă de către preşedintele Traian Băsescu a rolului lor educativ şi a importanţei muncii prestate. Medicii au fost umiliţi prin contestarea profesionalismului lor în diagnosticare de către şeful statului şi prin îndemnul prezidenţial de a pleca din ţară. Oamenii de creaţie (scriitori, muzicieni, pictori, sculptori, jurnalişti şa.) au fost umiliţi atât prin majorarea CAS pentru drepturi de autor în această perioadă de criză, cât şi prin obligarea lor de a depune declaraţii în acest sens la trei instituţii diferite (casa de pensii, casa de sănătate şi agenţia de şomaj). Jurnaliştii au fost umiliţi nu numai prin creşterea CAS, ci şi prin decretarea presei de către CSAT drept risc pentru securitatea naţională. Regimul Băsescu-Boc a reuşit să compromită şi instituţiile fundamentale ale democraţiei şi ale statului de drept. Parlamentul şi Guvernul au ajuns la o cotă de neîncredere fără precedent în perioada postcomunistă, 85% dintre români declarând că nu au încredere în aceste instituţii, potrivit unui recent sondaj. Preşedinţia României a devenit o instituţie izolată datorită stilului autoritarist şi distructiv de conducere al actualului şef al statului. Justiţia este demonizată, presa este sabotată, societatea civilă este ignorată şi marginalizată, iar la instituţiile de ordine publică se constată o disoluţie a autorităţii comparabilă cu cea din perioada 1998-1999. Instituţiile publice deconcentrate au fost mai politizate ca niciodată în perioada postdecembristă de către principalul partid de guvernământ (PDL), care a recurs din plin la practici bolşevice sau clientelare.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Clasa de mijloc" Acum, în plină criză economică, situaţia tinde să devină dramatică pentru clasa de mijloc, în condiţiile în care ea nu are repere valorice, instituţionale şi de autoritate la care să se raporteze. Depăşind, prin tranziţie, instituţiile epocilor trecute, dar pierzându-şi încrederea în instituţiile politice noi, încă insuficient de bine înrădăcinate pentru a genera sprijin necondiţionat, avem în prezent o situaţie de vid valoric periculos. Clasa de mijloc românească există, numai că nu este aşa cum ar trebuie să fie. Apariţia clasei de mijloc la noi este un proces de dezrădăcinare nu doar pentru că se desfăşoară în absenţa unor instituţii dezvoltate ale statului, ci şi pentru că cei care au ajuns să o formeze provin la rândul lor în cea mai mare parte din nişte dezrădăcinaţi. Ţărani mutaţi de comunism de la sat la oraş, părinţii burghezilor de azi nu mai sunt nici ţărani, nici orăşeni. Depresiunea economică a anilor 1980 a întrerupt bruma de evoluţie socială pozitivă şi a accentuat lupta pentru supravieţuire şi atomizarea socială. Anii 2000 au început să aducă bunăstare, însă, pe fondul absenţei unui set de valori şi în lipsa unor stimuli sociali relevanţi, bunăstarea nu a făcut decât să accentueze atomizarea socială. Criza economică şi un grad de îndatorare de 70% sau credite auto pe 10 ani, aberante şi în condiţii normale, doar accentuează o criză socială foarte puternică. În absenţa unor modele şi repere, noua clasă de mijloc s-a aruncat în consum ca mijloc de mângâiere a frustrărilor acumulate. Acum se dovedeşte că acest paliativ nu doar că nu a funcţionat, ci a contribuit la accentuarea problemei. Statul este grav afectat prin încurajarea eludării plăţii taxelor şi impozitelor. Din punct de vedere economic, România va trece peste criză, cu ajutorul Uniunii Europene, al ţărilor care au interese economice în România, al multinaţionalelor sau chiar al soluţiilor individuale. Există şansa ca clasa de mijloc românească să ajungă asemănătoare cu cea occidentală? Până când ea nu va înţelege că asocierea este cea mai bună cale către progres, va rămâne în continuare nebăgată în seamă, victima unor politici inadaptate, existând varianta ca această criză să accentueze tensiunile sociale pe care creşterea economică le-a atenuat în ultima perioadă.
			Domnul Ciprian-Florin Luca: "România din nou surprinsă de zăpadă" Vin în faţa dumneavoastră cu regretul de a fi în continuare zbuciumaţi de alertă, nelinişte, angoasă politică... Săptămâna care a trecut, a fost dedicată schimbărilor politice, învestirii, imaginii şi...cam atât. Domnul Boc s-a dat bătut în cele din urmă şi a cedat locul său aşa cum i-a fost cerut. În definitiv, domnul Boc ştie zicala capului plecat (capul plecat sabia nu-l taie) şi o aplică fără urmă de împotrivire. Evident că domnul Boc a fost cu mult depăşit de situaţia şi actul guvernamental, dar doar opoziţia s-a chinuit să schimbe situaţia. În cele din urmă, vocea poporului s-a făcut auzită, şi, deşi nu au fost 5 milioane de oameni în stradă, aşa cum cerea domnul Traian Băsescu, totuşi vocea acestor oameni s-a făcut auzită. Dacă nu au fost suficiente toate problemele care macină poporul român, venirea iernii şi a rafalelor de viscol şi zăpadă ne-au dărâmat. Autorităţile au fost din nou luate prin surprindere (nu că astea ne-ar mai putea mira), iar politicienii direct răspunzători de managementul situaţiei s-au îngrămădit la dat cu lopata la televizor. Acum, avem un Cabinet nou, dar problemele sunt aceleaşi. Oamenii care au avut ghinionul de a-şi duce traiul în acele zone lovite de urgia naturii trebuie acum să suporte consecinţele. Mă aştept din nou să-l aud pe domnul preşedinte cum le va spune acelor oameni că sunt liberi să plece dacă nu le convine. 60.000 de oameni, 60.000 de suflete, 60.000 de cetăţeni şi contribuabili ai acestei ţări, care în loc să se bucure de ceea ce domnul Băsescu spune că e modernizarea statului, constată că trăiesc într-un stat arhaic, medieval, doborât mereu de capriciile vremii. Ne mândrim cu europenitatea noastră, cu statutul nostru de ţară membră a Uniunii Europene... trăgând o linie la ultimele evenimente, credeţi că Uniunea Europeană se mândreşte cu noi? Cu o ţară care îşi fură zi de zi cetăţenii, cu o ţară slabă şi supusă economic, cu o ţară înapoiată tehnologic, cu o ţară care îşi uită cetăţenii?
			Domnul Florin Iordache: "Certaţi-i pe cei care o merită, domnule prim-ministru!" În aceste zile când multe localităţi ale ţării sunt captive sub nămeţi, iar oamenii mor cu zile în lipsa hranei şi a medicamentelor, proaspătul prim-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu îşi varsă năduful pe cei loviţi de urgie, acuzându-i că "stau în case la căldură". Nu pe aceştia trebuie să îi certaţi, domnule prim-ministru! Certaţi-l pe Emil Boc, care "stă în casă la căldură" după ce s-a făcut că este premierul celor mai dezastruoase guverne ale României postdecembriste. O guvernare de pe urma căreia, deşi nu avem infrastructură la nivel european, avem asfaltatori multimilionari. Certaţi-o pe Elena Udrea, care "stă în casă la căldură" după a dat uriaşe finanţări clientelei portocalii pentru a construi bazine olimpice şi săli de sport în comune în care nu au ajuns conductele de gaze şi de apă potabilă, iar dispensarele s-au închis din lipsă de personal, de fonduri şi de dotări. Certaţi-1 pe Traian Igaş, care "stă în casă la căldură", deşi trebuie să răspundă pentru politizarea aberantă a instituţiilor statului, care a atins proporţii de-a dreptul periculoase în timpul mandatului său. Fapt dovedit de şicanele politicianiste ale puterii împotriva unor instituţii ale administraţiei publice locale conduse de reprezentanţi ai USL, de pe urma cărora cetăţeni din oraşe şi comune sinistrate sunt lipsiţi de ajutorul de care au nevoie pentru a face faţă viscolului şi gerului cumplit. În primul rând, certaţi-1 pe Traian Băsescu, cel care "stă în (mai multe) case la căldură" după ce, ca preşedinte-jucător, a condus jocurile politicianiste ale unei clici de incompetenţi şi de corupţi datorită cărora, după criza economică, urgiile iernii ne găsesc tot mai însinguraţi în afara hotarelor ţării şi tot mai lipsiţi de siguranţă înlăuntrul lor. Dacă îi veţi face acest lucru, vă asigur, domnule prim-ministru, că veţi avea deplina îndreptăţire morală pentru a-i certa şi pe cei care, în loc să ajute la înlăturarea grabnică a urmărilor viscolului, "stau în casă la căldură"!
			Domnul Florin Iordache: "Un mesaj constructiv şi o provocare pentru noul Guvern" Primit cu surprindere sau contestat categoric, discursul lui Victor Ponta la învestirea Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu este un document care trebuie citit în spiritul şi nu doar în litera sa. Dând o replică fermă celor care acuză USL că se mulţumeşte numai să critice fără să vină cu soluţii, discursul lui Victor Ponta este, dincolo de tonul său ponderat, o provocare pentru noul Executiv, prin susţinerea pentru cele 15 proiecte europene, sociale şi anticorupţie, condiţie pentru un dialog cu Cabinetul Ungureanu, dar numai "în măsura în care acest dialog va exista". Acesta este, cred, mesajul pe care a dorit să îl transmită Victor Ponta, un mesaj constructiv, aflat în opoziţie cu intoleranţa politică şi cu ura patologică a lui Traian Băsescu pentru ideea de dialog democratic. A clama, însă, că Victor Ponta a bătut palma cu puterea sau că USL-ul se va rupe - aşa cum s-au grăbit să facă bocitoarele portocalii - este o dovadă de crasă imaturitate politică din partea celor care îşi iau himerele drept realitate. Aparţinând generaţiei tinere pe care Traian Băsescu a chemat-o să facă o schimbare în viaţa politică a României, Victor Ponta este cu certitudine unul dintre cei care îl va ajuta pe autocratul şef al statului să dea primul exemplu despre cum crede că vechea generaţie de politicieni trebuie să lase puterea. În cazul lui Traian Băsescu şi al clicii sale aceasta înseamnă alegeri anticipate care să dea României şi românilor un alt parlament, un alt guvern şi un alt preşedinte.
			Domnul Vasile Ghiorghe Gliga: "România pendulează între codul portocaliu şi roşu" Declaraţia mea se doreşte a fi un apel pentru a fi uniţi, pentru a ne ajuta unii pe alţii şi să înţelegem că noi ne putem ajuta şi organiza cel mai bine. Trebuie să fim pregătiţi pentru alte calamităţi şi să ne mobilizăm. Aceste troiene de zăpezi cât de curând se vor topi şi vom avea râuri întregi. Aşa cum iarna nu-i ca vara, nici iernile de azi nu mai sunt ca iernile de altădată. Şi nici nu au cum să fie, iar raţionamentul este unul simplu. Atunci, oamenii erau cu mult mai relaxaţi decât cei actuali, atât în ce priveşte traficul auto (infernal acum), plus că funcţiona acel dram de spirit civic, care n-ar trebui să aibă niciun fel de conotaţie ideologică, politică în astfel de momente cruciale. Comandamentele judeţene şi locale ar putea avea în vedere posibilitatea să analizeze potenţialul celor care deţin utilaje pentru deszăpezire şi să vină în ajutorul lor. Să ne rugăm ca Dumnezeu să îşi întoarcă din nou faţa către noi şi să scăpăm cu câte mai puţine victime şi să le dea minte aleşilor să nu se mai împiedice de culoarea politică, sezonul acesta este alb şi toţi, că suntem sau nu portocalii, trebuie să îl învingem.
			Domnul Gheorghe Ciocan: "România, între nămeţi şi inundaţii" Drumuri blocate, sate izolate, zeci de gospodării rămase fără energie electrică, sute de copii care n-au ajuns la şcoli, zeci de oameni degeraţi şi toate celelalte neplăceri ale sezonului. Se pare că mulţi au uitat că iarna nu-i ca vara şi s-au bucurat de primele luni blânde ale iernii, dar cum odată la câţiva ani avem de-a face cu un ger serios şi de câteva zile de ninsoare straşnică, panica ne acaparează. În acest moment, România nu e deloc într-o situaţie de invidiat. Criza economică, iarna extremă şi incapacitatea responsabililor politici de a ajunge la un consens democratic pun la grea încercare ţara. Dezamăgirea oamenilor datorată reformelor economice, eşecul reformei în domeniul sănătăţii, carenţele sistemului judiciar sunt cauzele care generează actuala stare de spirit din România la care se adaugă zăpada, viscolul şi temperaturile foarte scăzute ce revin periodic. Zeci de mii de oameni sunt încă izolaţi din cauza zăpezii care a blocat drumurile de acces spre localităţile în care locuiesc. Convoaie cu ajutoare pleacă deja spre zonele izolate. Drumarii au "uitat" să înlăture şi nămeţii formaţi pe marginea drumurilor, iar când grămezile au luat proporţii suficient de mari încât să îngreuneze traficul, autorităţile locale au constatat cu stupoare că zăpada a îngheţat, iar operaţiunea de înlăturare a omătului a devenit aproape imposibilă. Am văzut persoane care din spirit altruist au ieşit să ajute. Cu toate acestea, am văzut că premierul este nemulţumit de, cum spunea CTP, "pregătirea fizică a localnicilor, mulţi bătrâni, bolnavi şi copii, care nu reuşesc să mute nămeţii de peste 2 m cu lopata". Ştim cu toţii care este media de vârstă în mediul rural. Am văzut şi ştiri în care se spunea că într-un sat primele cărări au fost făcute către cârciumi. Oricum ar fi, trebuie să fim uniţi în faţa nămeţilor şi fiecare dintre noi să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a îşi ajuta semenii. Să reuşim să trecem cu bine şi să ne păstrăm din eforturi şi pentru inundaţii.
			Domnul Gheorghe Ana: "Recensământ 2011" Zilele trecute s-au dat publicităţii rezultatele parţiale ale recensământului gospodăriilor şi populaţiei din România. Este un rezultat previzibil privind scăderea numărului populaţiei având în vedere nivelul demografic realizat în ultimii ani dar şi a exodului masiv al cetăţenilor români în ţările din Uniunea Europeană. Există însă un paradox între situaţia demografică din România şi cea mondială. După un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite dat publicităţii la începutul acestui an, populaţia globală în 2040 va număra 9 miliarde, în creştere cu două miliarde faţă de 2012. În România populaţia a scăzut cu 2,7 milioane faţă de ultimul recensământ din 2002, în 2012 ajungând la circa 20 de milioane şi se prognozează ca în 2040 să ajungă la circa 16 milioane. Cu alte cuvinte, românii nu vor contribui la creşterea populaţiei globale, ceea ce mă face să cred că rolul nostru în lumea modernă va fi din ce în ce mai limitat, aproape inexistent. Rezultatele recensământului ne arată efectul politicilor total greşite din ultimii ani privind asigurarea unui nivel de trai decent populaţiei României. Lipsa locurilor de muncă, în special pentru tineri, a provocat exodul a aproape două milioane de români în afara graniţelor ţării şi deci o populaţie stabilă mai puţină. Creşterea gradului de sărăcie care a ajuns în ultimii 3 ani la peste 40% a dus la o cotă demografică negativă, adică rata natalităţii mai mică decât rata morbidităţii face din România una din ţările din Uniunea Europeană cu perspective demografice dintre cele mai sumbre. Lipsa mijloacelor materiale a slăbit considerabil "celula de bază" a poporului român, familia. Românii nu mai sunt protejaţi prin politicile sociale ale statului şi se simt abandonaţi, frustraţi, nedreptăţiţi. Românii au început să se simtă străini în România. Este nevoie de un consens politic naţional pentru elaborarea unor politici publice, economice şi sociale pentru a salva naţiunea română. Este nevoie de măsuri concrete care să oprească căderea demografică dramatică în care ne aflăm. Ne aflăm în an electoral în care nu vor lipsi programe şi promisiuni. Un program privind creşterea natalităţii trebuie să aibă la bază o componentă solidă economică, dar şi socială. Cei care vor guverna în viitor România trebuie să aibă capacitatea dar şi aplecarea spre un lucru foarte simplu: dorinţa de a fi demni într-o Românie demnă. Hoţia şi corupţia generalizată au adus românii în pragul disperării şi au făcut din România o ţară aproape neguvernată, cu politici benefice numai pentru o categorie foarte restrânsă. Criza prin care trece România a devenit un mijloc de îmbogăţire pentru unii şi cauză de sărăcie maximă pentru alţii. Dacă vom găsi soluţii să eradicăm corupţia şi să limităm hoţia, atunci vom avea şi politici demografice coerente care să stopeze scăderea dramatică a populaţiei. Actualul cabinet condus de Mihai-Răzvan Ungureanu are obligaţia unei analize profunde a rezultatelor finale ale recensământului şi întocmirea unui program naţional de dezvoltare demografică a României, însuşit de întreaga clasă politică şi care să fie pus în aplicare indiferent de culoarea politică a viitoarelor guverne ce se vor succeda după alegerile din noiembrie 2012. A sosit momentul stopării scăderii demografice din România ca un semnal al intrării în normalitate într-o societate românească normală, cu politici pentru oameni şi nu împotriva oamenilor.
			Domnul Ion Stan: "Suspendarea şi demiterea preşedintelui României, demisia Guvernului şi organizarea imediată de alegeri anticipate - condiţie esenţială pentru salvarea României de la haos şi a cetăţenilor săi de la dezastru economic şi social" Având în vedere gravele şi permanentele abuzuri de putere şi atentatele repetate împotriva Constituţiei, săvârşite de preşedintele României, Traian Băsescu şi Guvernul aflat în exerciţiul funcţiunii, prin: 1. Anularea statului social şi abdicarea de la obligaţiile constituţionale şi ale jurământului de credinţă de a asigura propăşirea materială şi spirituală a poporului, pe care l-au sărăcit, umilit şi îndatorat creditorilor internaţionali. 2. Periclitarea existenţei fiinţei biologice a naţiunii române. Consecinţă a absenţei unei politici demografice şi a condiţiilor decente de trai, românii nu mai au capacitatea reproducţiei simple a populaţiei, fiind ameninţaţi cu dispariţia ca popor în mai puţin de 100 de ani. 3. Escaladarea agresiunilor la elementele de identitate naţională prin subminarea şcolii şi a educaţiei naţionale, a credinţei tradiţionale şi a patrimoniului cultural. 4. Înstrăinarea frauduloasă a resurselor naturale strategice indispensabile supravieţuirii în libertate şi demnitate a naţiunii române: bogăţiile solului şi subsolului, apele, pădurile, aurul, sarea, zăcămintele energetice şi de metale rare, concomitent cu crearea premiselor unor dezastre ecologice. 5. Distrugerea premeditată şi înstrăinarea potenţialului agricol şi alimentar al ţării. 6. Subminarea din interior a fundamentelor statului naţional unitar român şi totala lipsă de reacţie faţă de atentatele împotriva atributelor existenţiale ale României: independenţa şi suveranitatea naţională, unitatea poporului şi a teritoriului. 7. Transformarea Parlamentului într-un instrument antidemocratic de legitimare a abuzurilor de putere ale celui mai lacom, corupt şi incompetent guvern din istoria României. 8. Amanetarea viitorului următoarelor trei generaţii, care vor trebui să plătească imensele datorii contractate de un guvern al marii trădări naţionale. 9. Perfecţionarea la nivel de instituţie a puterii şi imunizarea corupţiei faţă de lege. 10.Aservirea şi blocajul instituţiilor democratice, concomitent cu pervertirea acestora în instrumente ale totalitarismului şi dictaturii puterii în exerciţiu. Ţara este aruncată într-o gravă şi profundă criză sistemică. Nimic nu mai funcţionează în cadrul ordinii constituţionale fireşti. Deblocarea multiplei crize politice, economice şi sociale, morale şi spirituale care paralizează România are o unică soluţie sigură -suspendarea şi demisia preşedintelui Traian Băsescu şi demisia premierului, constituirea unui nou guvern, alcătuit din tehnocraţi independenţi politic, dar consecvenţi în promovarea şi realizarea intereselor naţionale în noul context paneuropean, care să pregătească deîndată alegerile anticipate. Demisia, cetăţene preşedinte! Demisia, cetăţene prim-ministru! Români, la alegeri anticipate! Preşedintele şi premierul României au dus ţara într-un impas politic: 1. În loc să-şi reformeze şi să-şi modernizeze administraţia incompetentă, Guvernul şi-a subminat şi ruinat susţinerea politică şi credibilitatea naţiunii guvernate. 2. În loc să dea curs reformelor supervizate, cu care a indus în eroare organismele Uniunii Europene, Guvernul şi-a compromis nu numai propria imagine, ci şi pe cea a României, căreia îi accentuează izolarea în Uniunea Europeană. 3. Lipsit de o strategie postaderare, Guvernul este incapabil să absoarbă miliardele de euro repartizate României din fondurile comunitare, este incapabil să modernizeze sectorul agricol învechit şi fără voinţă de a ameliora sărăcia majorităţii populaţiei, dar prea preocupat de prosperitatea miniştrilor şi parlamentarilor săi, precum şi a clientelei politice. 4.În plină campanie de luptă împotriva corupţiei, preşedintele şi premierul, în loc să credibilizeze aplicarea strategiei naţionale anticorupţie, au practicat influenţarea justiţiei în favoarea clientelei politice. 5. În loc să dovedească bună-credinţă şi onestitate în alegerea unei echipe guvernamentale incoruptibile, preşedintele şi premierul s-au înconjurat de colaboratori apropiaţi tentaţiilor corupţiei, numindu-i în tot felul de comisii şi consilii la societăţile naţionale şi regiile autonome ale statului şi ale unor bănci cu capital public de stat. 6. În loc să fie consecvent declaraţiilor sale referitoare la neutralitatea politică a serviciilor secrete, preşedintele şi premierul au iniţiat şi supervizat proiecte legislative care legalizează dependenţa acestor servicii de interesele grupurilor oligarhice din spatele Guvernului şi care, într-o ţară subminată, constituie Guvernul din umbră, cel real şi puternic, dar antidemocratic, nelegitim şi anticonstituţional. 7. În loc să fie apărătorul consecvent al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, aşa cum în repetate rânduri s-a erijat, dar se vede că demagogic Guvernul şi premierul au violat Constituţia, emiţând ordonanţe de urgenţă prin care sunt subminate garanţiile constituţionale ale libertăţii şi inviolabilităţii persoanelor. Demisia, cetăţene preşedinte! Demisia, cetăţene prim-ministru! Români, la alegeri anticipate! Nu este pentru prima dată în istoria României când în fruntea treburilor ţării se află personaje ale căror raţionamente, discursuri publice şi acte de guvernământ se cer expertizate de psihiatri. Un preşedinte al Consiliului de miniştri din timpul regelui Carol I, când îl lovea damblaua, se credea câine şi intra sub masa de consiliu, mârâia, lătra şi apuca cu dinţii câte un crac de pantaloni al vreunui ministru... Regele l-a trimis pe primul său ministru la Paris, însoţit de un aghiotant regal, ca să-l vadă un celebru psihiatru. După ce l-a consultat, profesorul l-a întrebat pe aghiotant: "Ce ocupaţie are domnul"? "Prim-ministru", a răspuns cel întrebat. "De cât timp?" "Vreo zece ani!" "Ce ţară fericită!", a exclamat celebrul psihiatru. În exemplul strict autentic, era vorba de un nebun deloc periculos, cunoscut ca atare şi acceptat cu înţelegere. Până să se creadă câine, fusese un mare om politic, care a adus importante servicii ţării sale şi are şi astăzi un loc de cinste în istoria României, continuând a fi venerat în partidul său. Bolnavii care ne guvernează astăzi nu fac parte din categoria celor ajunşi la vârsta în care dau în mintea copiilor. Dimpotrivă, au vigoare, sunt animaţi de mari orgolii, iar boala lor li se trage numai de la putere, care le-a luat minţile. Nebunii care şi-au pierdut minţile în beţia puterii conduc ţara cu dispreţ pentru locuitorii ei, cred numai în adevărul lor, refuză să se supună legilor ţării, pe care le înlocuiesc cu legile lor strâmbe, impuse cu de-a sila, după ce şi-au întocmit şi propria lor majoritate parlamentară, prin alegeri trucate, alianţe trădătoare şi comploturi împotriva opoziţiei democrate. În fruntea Guvernului României se află un specimen dintr-o ciudată şi perfidă specie a androizilor politici, creat parcă în laboratoarele nebunului Frankenstein. Androidul din fruntea Guvernului şi şeful său din Bulevardul Geniului (ce ironie!) ne-au spus că nu vom avea criză şi nu vor îndatora poporul Fondului Monetar Internaţional. Au minţit cu neruşinare şi, în marea lor nesimţire, nici măcar nu şi-au cerut scuze. Demisia, cetăţene preşedinte! Demisia, cetăţene prim-ministru! Români, la alegeri anticipate! În aprilie 2009, exact la 20 de ani după ce România a terminat de rambursat, cu ce sacrificii, se ştie, împrumutul de 14 miliarde de dolari, România este din nou îndatorată, de Băsescu şi Boc, cu vreo 30 de miliarde de euro, o sumă de circa 3-4 ori mai mare decât cea împrumutată de Ceauşescu. Efortul făcut de popor pentru rambursarea datoriei regimului abolit s-a regăsit în tot ceea ce guvernele de după 1990 au consumat, privatizat ori risipit pentru cumpărarea propriei legitimităţi, răsplătirea clientelei politice şi crearea capitaliştilor de carton, precum şi în cvasitotalitatea infrastructurii economice şi edilitar-gospodăreşti a ţării. Toţi miliardarii şi milionarii României să-i poarte veşnică recunoştinţă lui Ceauşescu. Dacă nu economisea el, de unde acel prim ori mai multe milioane despre care nu se întreabă? Noul împrumut - negociat de Traian Băsescu şi Emil Boc - nu a fost contractat pentru dezvoltare, ci ca infuzie de capital pentru salvarea băncilor, investitorilor strategici străini şi numai ei doi, împreună cu enigmaticul guvernator al Băncii Naţionale, mai ştiu pentru ce... Dar o să vină şi vremea când vor trebui să spună! În numele crizei şi al împrumutului pe care, cu premeditare, au refuzat să le anticipeze şi să pregătească din timp politicile anticriză, androidul din fruntea guvernului, "garantat Traian Băsescu", total depăşit de situaţia dezastruoasă în care a împins ţara, a trecut la aplicarea unei politici iraţionale, caracterizată de permanente excese şi extreme: disponibilizări în masă pe criterii politice ale funcţionarilor publici. Aceştia dau Guvernul în judecată, câştigă şi după un an trebuie repuşi în drepturi şi dezdăunaţi. Cheltuieli duble, milioane risipă din cauza mofturilor politice. Să plătească Băsescu şi Boc! În febra suspendării prezidenţiale, Traian Băsescu a făcut mare caz de "JAFO" Oneşti, pentru ca ulterior să scoată rafinăria din pragul falimentului pe seama contribuabililor. Să plătească Băsescu, Boc şi Videanu! În toată lumea, kilometrul de autostradă se construieşte la costuri rezonabile. În România, preţul iniţial de 6 milioane de euro/km al autostrăzii Transilvania s-a triplat şi a ajuns la 18 milioane euro/km în timpul guvernării androidului Boc. Încurajat de un asemenea "boom", ministrul transporturilor contractează 55 de kilometri de autostradă la preţul de 87 de milioane euro/km! Despre această inginerie financiară, din care rezultă o "sifonare" de vreo două miliarde de euro, androidul Boc a spus: "Aţi reuşit să finalizaţi cel mai important proiect de parteneriat public-privat, este un semn că lucrurile se mişcă bine în direcţia de infrastructură. Începe o eră nouă în abordarea infrastructurii în România. Nu mai suntem atât de dependenţi de limitarea bugetară, ci avem o gândire pe termen lung". Fără comentarii! Să plătească Băsescu, Boc şi Berceanu! Dovada elocventă că profesorul de drept constituţional al Universităţii din Cluj, Emil Boc, odată devenit androidul lui Băsescu în fruntea Guvernului, şi-a pierdut uzul raţiunii este performanţa neegalată în lume ca un prim-ministru de formaţie juridică să fie campion mondial absolut al hotărârilor şi ordonanţelor guvernamentale, mai nou şi al legilor adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, dar validate de o Curte Constituţională pe care Traian Băsescu şi-a fidelizat-o. Ce caută în fruntea Guvernului un neisprăvit care comite atentate în serie împotriva statului de drept, punând voinţa sa politică deasupra Constituţiei României?! Ce caută în fruntea şi în Guvernul României nişte unelte obscure ale camarilelor politice care au prădat România, şi-au umflat conturile de prin băncile străine, în urma marilor ţepe trase bugetului şi avutului public, iar apoi s-au dat de ceasul morţii să reducă salariile, să anuleze drepturile legale ale pensionarilor militari, să reducă veniturile tuturor categoriilor de pensionari, să anuleze dreptul universal al copiilor la alocaţie, garantat de Constituţie. Toate acestea pentru că finanţele ţării au încăput pe mâna aventurierilor politici, care spoliază veniturile populaţiei ca să întreţină birocraţia coruptă pe care se sprijină guvernul incompetenţei, al minciunii şi trădării naţionale! De ce trebuie să fure Guvernul banii populaţiei, în loc să scoată la lumină economia subterană, să-i determine pe cei cu banii ascunşi prin paradise fiscale să-i investească în infrastructură, să le concesioneze celor care nu au cum să-şi justifice averile mari lucrări şi servicii de interes public, dându-le posibilitatea să-şi recupereze, de această dată cinstit, timp de două - trei generaţii, investiţiile, căci averile curate şi sănătoase aşa se fac, nu peste noapte. Demisia, cetăţene preşedinte! Demisia, cetăţene prim-ministru! Români, la alegeri anticipate! Pe plan intern, sub aspect doctrinar-conceptual şi legislativ, sistemul de securitate naţională este de reglementat, fiindcă instrumentele juridice adoptate la începutul anilor ’90 obligă, în mod practic, autorităţile informative de securitate, apărare, siguranţă şi ordine publică de a acţiona în afara comandamentelor şi realităţilor social-politice cuantificate juridic, postaderare la NATO şi postintegrare în Uniunea Europeană. Pe plan extern, României îi lipseşte o politică şi o strategie de securitate naţională viabilă, precum şi o diplomaţie responsabilă şi activă. Consecinţele acestui mod de asumare a destinelor naţionale sunt acelea că relaţiile postaderare cu Uniunea Europeană ne-au surprins total nepregătiţi, iar legăturile bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene sunt la limita subzistenţei. Politica externă şi de securitate pe spaţiul estic a înregistrat eşec după eşec: raporturile cu Rusia fiind aproape îngheţate, iniţiativa românească a cooperării în Regiunea Mării Negre a falimentat, relaţiile cu Ucraina s-au degradat periculos, iar cele cu Republica Moldova, urmare a unor orientări oportunist-provocatoare, nu numai că ne-au adus o ostilitate crescută, dar servesc, se pare, foarte bine scenariilor geopolitice dăunătoare celor opt milioane de congeneri din afara graniţelor, a căror identitate etnic-românească este supusă nesfârşitelor agresiuni. Profitându-se de fundalul interminabilelor tensiuni şi conflicte politice interne, în care au fost implicate şi instituţii fundamentale garante ale statalităţii naţionale, inamicilor Constituţiei României li s-au oferit suficiente dovezi de slăbiciune a autorităţilor, pentru a putea progresa, pas cu pas, pe calea realizării obiectivelor neorevizionismului şi panslavismului în noul context politic european. În tot acest timp, autorităţile legitime ale statului român în loc să fie lăsate să vegheze la prezentul şi viitorul destinelor naţionale, au fost deturnate de la datoriile lor constituţionale şi întoarse - premeditat şi diversionist - în trecut, în numele unei aşa-zise curăţenii morale, în realitate o formă perversă de resuscitare a resorturilor de putere ale trecutului, prin care o aşa-zis nouă clasă politică, în lipsa propriei identităţi, şi-a căutat reţelele de succes în arhivele securităţii. Bătălia pentru controlul dosarelor s-a transformat apoi în bătălia pentru controlul serviciilor, armatei, internelor, ministerului public şi ansamblului sistemului securităţii naţionale, cu întreg cortegiul de consecinţe cunoscute. România, cu acest Guvern, va deveni o ţară falimentară, cu un popor umilit până dincolo de limitele răbdării posibile. Moralul şi starea de spirit ale populaţiei sunt secătuite de ultime resurse de speranţe, pretutindeni mocneşte tăcută revolta. Pentru ca această stare de lucruri să nu ajungă mai departe, acest Guvern trebuie să plece. Prima şi cea mai imperioasă măsură de salvare a ţării este eradicarea incompetenţei, minciunii şi a trădării naţionale din conducerea României! Demisia, cetăţene preşedinte! Demisia, cetăţene prim-ministru! Români, la alegeri anticipate!
			Domnul Ion Stan: "Traian Băsescu şi reforma sănătăţii: între ciocanul şi nicovala mafiei transnaţionale a fraudării asigurărilor de sănătate" Prin 1998, un raport al directorului FBI, iar mai apoi un discurs al preşedintelui american atrăgeau atenţia Congresului SUA că fraudarea sistemului asigurărilor de sănătate şi reţelele internaţionale ale mafiei medicamentelor ameninţă securitatea socială a naţiunii. Peste câţiva ani, urmare a puternicului lobby al ambasadorului SUA la Bucureşti, tentaculele transnaţionalelor medicamentelor înlănţuiesc şi România, al cărei prim-ministru face declaraţii de susţinere a pătrunderii lor pe piaţa românească, iar menţionatul ambasador trece, suspect de repede, de la critica guvernului ineficient în lupta împotriva corupţiei la un laudatio, tot atât de suspect, al receptivităţii aceluiaşi guvern faţă de giganţii mondiali ai industriei farmaceutice, de aparatură şi servicii medicale. Gestul Guvernului român nu rămâne nerecompensat. Doamnelor din high life-ul politic de pe malurile Dâmboviţei le sunt rezervate reţelele naţionale de distribuţie a medicamentelor şi fiecare "mare doamnă" patronează, la vedere sau nu, câte o reţea. Ceea ce mai rămăsese din trecutul industriei farmaceutice se risipeşte ca prin farmec, se aude ceva şi despre niscaiva afaceri de spionaj în jurul unor cercetări şi al unor reţete de fabricaţie, apoi afacerilor pe seama sănătăţii, a vieţii sau morţii noastre, având "osiile" bine unse, nu le scârţâie o vreme nicio roată. Cât de ieftin ne-au vândut! A se citi "trădat". Străinii care vin în România privesc, nu le vine să creadă şi se întreabă ce s-a întâmplat cu noi, ce mari nenorociri galactice ne-au lovit de am ajuns o ţară cu oraşele împânzite de farmacii? O mică reformă a sănătăţii a recalificat medicii în scribi. Ca să asigure deverul farmaciilor, medicii de familie nu mai prididesc să prescrie reţete. Necompensate, compensate, compensate parţial şi, excepţional, gratuite. Toate în cel puţin două exemplare, unele şi în trei. Pe formulare diferite, roşii, verzi, portocalii şi albe. În coduri şi chei pentru un sistem informatic mofturos, dar al dracului de scump, incomplet şi nefuncţional. Dar imposibil de controlat. Un timp, medicilor de familie le-a mers prost, apoi au început să se descurce, iar temerarilor în a prescrie reţete şi morţilor nu le pică salarii mizere, ci le-au curs şi câştiguri de peste 2.000 de euro/lună. Totul este posibil numai şi numai în buna conivenţă cu mafia producătorilor şi distribuitorilor de medicamente. A mafiei care, urmare a haosului indus cu binecuvântarea miniştrilor sănătăţii, a impus prescrierea a până la şapte-zece medicamente în loc de trei, generând pacienţilor cronici noi suferinţe, din categoria celor hepatice şi gastrice. Alte boli, alte medicamente. Alţi bani. Aceiaşi profitori. Înalţi funcţionari publici, începând de la Administraţia Prezidenţială şi Parlament, continuând la Guvern şi agenţiile sale de specialitate, puşculiţele partidelor politice, câini de pază ai "democraţiei", companii de publicitate, fundaţii aşa-zis caritabile sunt cu toţii, dar nu numai aceştia, conectaţi la sorburile nesăţioase care secătuiesc bugetul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate. Ochii şi urechile secrete ale statului, de voie, de nevoie, mai ridică câte un colţ al vălului de ceaţă. Atât cât să nu provoace un prea mare deranj viesparului în care s-au prins şi ele, prin ramificaţiile propriilor reţele şi oameni scăpaţi controlului. Fiindcă trebuiau să scape. Ciordeala, inclusiv cea a statului, din bugetele asigurărilor sociale este un nărav mai vechi. Au practicat-o şi acoperit-o mai toate guvernele. Prim-miniştrii "legalişti" au încercat să-şi acopere ciordelile cu legi de reformare a asigurărilor sociale. Aşa s-a făcut că ne-au anesteziat cu câte o reformă la fiecare patru ani. Noua tentativă de reformă a asigurărilor de sănătate, căci bugetul acestora este miza, şi nu sănătatea naţiunii, a picat într-un moment rău ales - anul electoral - şi cu mijlocul nepotrivit - agentul de influenţă în însăşi persoana preşedintelui republicii. Acelaşi agent de influenţă ca şi în cazul aurului de la Roşia Montană. Ambele operaţiuni de influenţă asumate de un agent de propagandă şi influenţă de cel mai înalt nivel posibil demonstrează cât de mare este presiunea asupra Cotrocenilor, cam de ce factură sunt unii dintre oamenii preşedintelui, de unde pot veni comenzile şi de ce nu le poate rezista primul cetăţean al ţării. Se încearcă diversiunea că preşedintele şi primul-ministru ar fi fost induşi în eroare şi nu ar fi cunoscut că proiectul legii sănătăţii este expresia intereselor autohtone şi străine care au şi pus ochii pe spaţiile imobiliare ale spitalelor şi elaborat statutele viitoarelor fundaţii care se vor înfrupta din infrastructura reţelei de sănătate pe care Traian Băsescu le-a promis-o. Inclusiv prin declaraţii publice, făcute în ţară, dar şi în străinătate. Se spune că Băsescu şi Boc nu ar fi fost corect informaţi şi nu ar cunoaşte că 40 de firme ale clientelei lor politice au lansat deja investiţii de multe sute de milioane pentru achiziţionarea unui prim lot de 1.200 de ambulanţe. Se aruncă în spaţiul public dezinformarea că Traian Băsescu nu ar fi ştiut de bătălia pe cadavrul sistemului de sănătate al poporului român, dintre cartelurile internaţionale ale asigurătorilor de sănătate, iar legea pentru a cărei susţinere s-a mai compromis politic, moral şi infracţional încă o dată (dar ce mai contează?!), urma să fie pretextul legitimării jafului bugetului sănătăţii, pentru a nu mai fi atât de flagrante abuzurile şi ilegalităţile. Ochii şi urechile statului, în loc să-şi facă cu onestitate datoria, adică să tragă semnalul de avarie şi să oprească, pe motiv de pericol de deraiere a democraţiei, caruselul înaltei corupţii politice instituţionalizate, se joacă de-a rebeliunea cu câteva sute de demonstranţi adunaţi în faţa Palatului Preşedinţiei şi în Piaţa Universităţii, ca să apere democraţia. Un simulacru de raport operativ din "teatrul de operaţiuni" publicat în "President Daily Brief" (am numit "Evenimentul zilei") releva cât de retardată este instrucţia filorilor respectivului serviciu secret şi cât de nătângi le pot fi şefii care şi-au scos la deconspirare gratuită agenţii aciuaţi prin redacţiile a vreo trei televiziuni, care au terorizat telespectatorii cu interogatoriile publice şi procesele de intenţii, de cel mai pur gen al poliţiei politice, lansate împotriva participanţilor la manifestaţiile de stradă. Acelea care l-au legitimat şi relegitimat şi pe Traian Băsescu. Cu sau fără autorizaţia primăriei. O spicheriţă rebranduită în demna urmaşă a Anei Pauker şi a acuzatorului public Alexandra Sidorovici ne-a spus că ea "deţine informaţii" cum că cei ieşiţi în stradă etc. Ştim noi prea bine ce instituţii, "piloni" de discutabilă rezistenţă ai dictaturilor, folosesc această formulă introductivă, cu valoare de adevăr absolut: "deţinem informaţii". Dacă aşa lucrează inteligenţele acoperite ale serviciilor secrete, ne cerem taxele şi impozitele înapoi. Cu dobânda şi penalităţi de nepotrivită utilizare. Este evidentă marea manipulare a acestui scandal, chiar din start. Nimeni nu a citit, darmite să fi studiat legea sămânţă a dihoniei naţionale. Toţi s-au întrecut în a o comenta, după texte date, după ureche şi la cacealma. În toată dezbaterea furibundă nu s-a apelat la argumente din conţinutul hulitei legi, ea fiind respinsă in corpore şi în necunoştinţă de prevederile ei. Sau, dimpotrivă, au citit-o şi ori nu le vine să creadă, ori le este frică să o pună în lumina adevărului. De ce atâta înverşunare? De teama practicilor totalitare ale statului mafiot. Din convingerea că Traian Băsescu nu iese la rampă să anunţe ceva bun. Dimpotrivă, Traian Băsescu este deja asociat mentalului colectiv cu Casandra, prevestitoarea tuturor nenorocirilor. Şi cum nu avem nevoie de conducători care să ne deoache, iar faptele lor numai de bine nu sunt prevestitoare, singurul bine pe care, totuşi, ni-l mai pot face este să ne salute cu "Adio, noi plecăm!".
			Domnul Ion Stan: "Asasinii economici ai României. Ce-i (Cine-i) leagă pe Traian Băsescu, Jeffrey Franks, Sorin Blejnar şi «blonda lui Boc»?" Nu o singură dată, ci repetat, guvernul bicefal Băsescu-Boc a fost atenţionat de organismele Uniunii Europene pentru inadvertenţe, omisiuni şi neclarităţi în raportările statistice periodice. lată că momentul adevărului a sosit. Puterea de la Bucureşti este cel puţin complice la o manoperă sistemică de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a împins la decizii politice greşite, ale căror efecte sunt trădarea de ţară, în varianta subminării economice şi a ştirbirii suveranităţii şi independenţei politice, urmare a aservirii faţă de organizaţii străine. Deşi anticipăm lipsa voinţei politice de a scoate adevărul la lumina legii, este bine să se ştie că faptele ce urmează pot fi cuantificate penal cu detenţia pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. Ce ne spun faptele ? Din vremurile în care se negocia şi semna, pe bază de mită, aderarea şi integrarea României în familia euro-atlantică, datele macroeconomice ale României au fost sistematic falsificate. Astfel, la momentul actual, anul 2012, diferenţa dintre datele macroeconomice reale şi cele făcute oficial publice (după "prelucrarea" de către Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice, Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză) a ajuns, pe calea adâncirii diferenţei, menţinută în mod voit, dintre capacitatea administrativă macroeconomică şi capacitatea de evoluţie a economiei reale şi pe calea efectelor dezvoltării economiei reale, la dimensiuni considerabile. Datele privind produsul industrial brut sunt subevaluate cu circa 20 la sută (PIB real = PIB comunicat public + 20%). Aceasta subevaluare a datelor economiei reale a fost necesară pentru a se demonstra, pe bază de date false, că România are nevoie de împrumuturi internaţionale. Manopera prelucrării statistice frauduloase a fost realizată în cadrul unei strategii integrate pe care "asasinii economici" - în cazul României, Jeffrey Franks şi predecesorii săi - au aplicat-o la nivel global. Coordonatorii strategiei sunt marii anonimi din spatele Fondului Monetar Internaţional, având ca executanţi agenţii ocultei financiare din fiecare ţară, plasaţi la conducerea instituţiilor macroeconomice, respectiv persoane cumpărate, relativ ieftin, cu funcţii, bani şi alte avantaje. Aplicarea unui astfel de plan de asasinare economică a fost favorizată de elemente pe care FMI le-a identificat în România şi valorificat ca atare: lipsa unor strategii economice viabile; incapacitate administrativă (instituţională şi legislativă); corupţie în proporţii de subminare a economiei naţionale. Pe baza acestor date false, FMI a elaborat ofertele de finanţare (însoţite de condiţii economice dure care ţinteau, de fapt, achiziţionarea, la preţuri derizorii, a activelor economice de importanţă naţională), acceptate imediat de agenţii din centrele naţionale de decizie economică şi politică naţională. Menţionăm că FMI are nevoie şi de datele reale, cu titlul de "date de uz intern" şi pentru aceasta a apelat la o reţea de furnizare: economişti, şefi ai băncilor, persoane din staff-ul primului-ministru, Consiliului Naţional Fiscal, Institutului Naţional de Statistică. Unele dintre instituţiile cărora li s-au solicitat, în acest mod neoficial, datele reale, nu au putut răspunde la respectivele solicitări pentru simplul fapt că, în condiţiile instituţionalizării prelucrărilor statistice false, practic nu au avut acces la datele adevărate. În aceste condiţii, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a luat legătura, cu acceptul lui Traian Băsescu, cu şeful ANAF, Sorin Blejnar pentru a preleva datele reale direct din bilanţuri. Sursele noastre ne-au comunicat faptul că existenţa unei interceptări "accidentale" a posturilor telefonice cu numerele 0728.666.063 şi 0741.239.082 ori accesarea bazelor de date ale operatorilor reţelelor respective de telefonie ar putea furniza dovezi irefutabile privind funcţionarea sistemului descris. Mai mult, am avea şi surpriza de a constata că şi "blonda lui Emil Boc" este integrată comandoului asasinilor economici ai României. O altă menţiune importantă, care se impune, este aceea că, de regulă, şefii instituţiilor menţionate nu sunt direct angajaţi, ci câte unul-doi colaboratori apropiaţi acestora. Un vicepreşedinte de la Institutul Naţional de Statistică nu a acceptat iniţial să intre în reţeaua agenţilor informaţi. Urmările imediate au fost presiunile şi ameninţările cu demiterea, dacă nu consimte la furnizarea informaţiilor solicitate. În loc de concluzii. În condiţiile utilizării datelor macroeconomice reale şi ale elaborării şi execuţiei corecte şi responsabile a bugetului naţional, România nu ar fi avut nevoie de împrumuturile FMI, sau în nici un caz în cuantumul în care au fost atrase. Din acest moment al anului 2012, când România trebuie să ramburseze către FMI 1,2 miliarde euro, începe lungul şir al anilor de scadenţă, care vor îngropa şi mai mult economia românească, fapt ce atrage atenţia asupra necesarului de soluţii macroeconomice punctualizate pentru depăşirea marilor dificultăţi ale anilor de scadenţă. Având în vedere că FMI a debutat ca un fond mutual internaţional şi statele participante îşi cer drepturile, iar această misiune instituţională a fost ulterior denaturată, se pune întrebarea dacă la nivelul conducerii FMI sunt cunoscute acţiunile lui Jeffrey Franks şi cui servesc ele.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: "Iarna - un semnal prost în privinţa eficienţei instituţiilor statului" În ultimii patru ani, statul român a încheiat contracte de aproximativ 1 miliard de euro - din care s-au plătit efectiv 250 de milioane euro - pentru mentenanţa drumurilor naţionale, din această sumă alocându-se pentru deszăpezire sume între 5.000 şi 6.000 euro/km, sume cu mult mai mari decât cele alocate de statele nordice pentru acelaşi lucru, după cum am putut constata şi din datele prezentate pe larg în mass-media. În ciuda sumelor mari alocate - prin plăţi directe şi prin controversatele contracte multianuale către diverşi operatori - statul nu a reuşit să ofere cetăţenilor nişte drumuri măcar decente, în această ecuaţie vina revenind în mare măsură sistemului, şi mai puţin vremii nefavorabile. În aceste zile s-a văzut clar care sunt limitele instituţiilor statului - de la ministere la nivel de prefecturi - şi cum cetăţenii României, în calitate de contribuabili, sunt nu beneficiari ai serviciilor publice, aşa cum ar fi logic, ci victime, în cel mai propriu sens, ale slabei calităţi a acestor servicii. Fragmentarea şi politizarea exploatării resurselor publice, lipsa capacităţii de reacţie rapidă a instituţiilor în drept - cu excepţia notabilă a structurilor militarizate - incapacitatea de a identifica şi preveni situaţiile critice dau măsura reală a efectelor mult clamatei "reforme" a instituţiilor statului, în fapt o parodie cu efecte nefaste pentru viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Pentru zeci de români, din nefericire, efectele au fost letale. Autorităţile centrale, şi din păcate acest semnal a fost transmis de la nivelul de sus al Guvernului, au încercat fie o minimizare a propriei ineficienţe, fie o translatare spre autorităţile locale şi chiar spre cetăţeni şi comunităţi. Afirmaţia primului-ministru că într-un stat puternic primarul şi, prin extensie, organele superioare îşi pun alegătorii la treabă, găsirea de vinovaţi în altă parte decât în ograda proprie, alegerea ţintelor în funcţie de efectele previzibile pe termen scurt sau mediu sunt demne de aprecieri mai potrivite, în cauză fiind nu competiţia politică, ci eficienţa autorităţilor statului în realizarea obiectivelor pentru care au fost învestite. Este contraproductiv să aruncăm responsabilitatea pe primării şi pe administratorii locali, câtă vreme administraţiile locale sau judeţene nu au la îndemână resurse care să le permită operarea a suficiente mijloace pentru a face faţă în caz de dezastre, iar prefecţii, în mare parte mai mult au încurcat decât au descurcat lucrurile, orbecăind între diverse ordine şi strategii contradictorii, după cum a înclinat balanţa de moment a "specialiştilor" numiţi politic. De aceea, se impune o altă viziune cu privire la modul în care instituţiile statului trebuie "reformate", una realistă, concentrată pe câteva aspecte esenţiale: capacitatea de a reacţiona în timp util la situaţii limită, resurse suficiente (umane şi materiale), un sistem de comunicaţii care să permită o viziune în timp real a situaţiei din teren. În particular, este nevoie şi de revizuirea actualului sistem de atribuire a contractelor de deszăpezire la nivel local şi central, deoarece, în prezent, majoritatea acestor contracte sunt date fără licitaţii deschise, fiind, nu de puţine ori, adjudecate de companii care nu sunt specializate în acest domeniu, ridicând astfel multiple suspiciuni. Cetăţenii României au nevoie de instituţii eficiente, competente, capabile de reacţii rapide, şi nu de indicaţii preţioase şi dojane părinteşti.
			*
			Domnul Ioan Oltean: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Rog, de asemenea, liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, inclusiv pe domnul lider Mircea Duşa îl rog să-şi invite colegii în sală. Domnule Mircea Toader, vă rog să vă invitaţi colegii în sala de şedinţă. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, şedinţă consacrată dezbaterii punctelor înscrise pe ordinea de zi şi să vă anunţ că din totalul celor 328 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa, semnând că vor fi prezenţi la lucrări un număr de 173 de deputaţi, absenţi 155, din care 33 participă la alte acţiuni parlamentare. Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa în plen pentru ziua de marţi 14 februarie 2012; programul de lucru pentru perioada 13-18 februarie 2012; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I. Cu credinţa că astăzi toţi cei prezenţi şi cei mai puţin prezenţi sunteţi îndrăgostiţi de munca parlamentară, o să-mi îngădui să-l invit la microfon pe domnul deputat Neacşu, vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Marian Neacşu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am venit la acest microfon ca să reliefez un lucru care este evident. Opoziţia parlamentară reprezentată de Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat şi ale Partidului Naţional Liberal îşi continuă acţiunea de protest parlamentar. Aşa cum observaţi, în partea stângă, din punctul meu de vedere, sau din modul în care privesc eu, nu sunt prezenţi parlamentari. Din nefericire, constat că nici în partea dreaptă nu sunt prezenţi prea mulţi. Dar asta este deja o altă problemă. Şi aş dori să vă informez că aşa cum copreşedinţii Uniunii Social Liberale au precizat ieri, sunt în momentul ăsta în discuţie patru condiţii, patru condiţii care, respectate de majoritatea parlamentară, ar face ca acel dialog pe care-l clamaţi dumneavoastră să devină unul constitutiv, unul serios şi unul care să producă efecte. Sunt absolut convins că cele patru condiţii îşi pot găsi într-un fel sau altul o rezolvare şi în măsura în care doriţi ca pentru a avea o activitate parlamentară serioasă, constructivă să ne aveţi în sală, cred că putem să discutăm asupra acestor condiţii şi sunt convins că lucrul ăsta se va şi întâmpla. Nu avem nevoie de arbitrajul nimănui pentru respectarea acestor lucruri, pentru că noi aici am reuşit să depreciem activitatea parlamentară în sensul lucrurilor care ne fac să nu fim prezenţi în momentul ăsta în sală. Din alt punct de vedere, aş dori să remarc faptul că o bună parte dintre colegii mei, ieri, de la ora 4.00, au lucrat şi lucrurile sunt evidente, pot să fie verificate. Am avut o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi pentru a discuta despre Legea sănătăţii, tot o prioritate şi pentru noi şi pentru dumneavoastră. Azi-dimineaţă, iarăşi, o bună parte dintre colegii noştri au fost prezenţi şi domnul preşedinte de şedinţă poate confirma lucrul ăsta, la şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi mâine-dimineaţă de la ora 10.00, vom organiza şi vom participa la o altă dezbatere în legătură cu tratatul de guvernanţă fiscală, iarăşi o temă majoră şi importantă a acestei perioade. În consecinţă, doresc încă o dată să reliefez dorinţa noastră de a discuta şi de a negocia revenirea la activitate parlamentară, dar în condiţiile cele pe care le-am precizat şi care socotim că sunt unele şi de bun-simţ şi de necesitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule vicelider. Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Aveţi cuvântul, domnule coleg.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Apelul nostru, al Grupului PDL, spre opoziţie este să se întoarcă în Camera Parlamentului, la lucrările din Camera Parlamentului, activităţile în afara programului sunt cele pe care le consideră dânşii şi n-au nicio legătură cu activitatea parlamentară, ci extraparlamentară. Dar, ceea ce dorim noi şi apelul care e făcut la rândul lor de colegii noştri din opoziţie, noi îi aşteptăm să se întoarcă în sală. Problema de ordonanţe de urgenţă şi de asumare, premierul Ungureanu a şi declarat în faţa plenului Parlamentului că nu va fi un exces de astfel de iniţiative legislative sau de legi. Totul depinde de modul în care şi opoziţia doreşte să conlucreze şi eu sper că ceea ce a spus colegul nostru de la tribună să se şi înfăptuiască. Nu vor fi astfel de excese decât în condiţia în care nu se doreşte sub nicio formă să conlucrăm. Referitor la respectarea regulamentului, am mai spus-o şi colegului meu Duşa, atunci când consideră că o anumită prevedere a regulamentului este încălcată, vom face o pauză de consultări şi vom găsi soluţia împreună. Această cale de dialog pe care o solicităm noi şi această, până la urmă, solicitare şi o ofertă politică sper să fie acceptată ca atare, nu ştiu dacă neapărat la nivel de lideri politici, dar cred că noi, la nivelul Parlamentului, aşa cum suntem noi organizaţi, putem să dăm un semnal întregii ţări că opoziţia se poate întoarce în Parlament, fiindcă aici e rolul nostru, aici putem dezbate, aici avem puncte de vedere şi, bineînţeles, că ele trebuie să ducă în final spre ceea ce dorim cu toţii: o activitate parlamentară intensă şi eficientă.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule lider. O intervenţie aduce altă intervenţie. Domnul lider Mircea Duşa.
			Domnul Mircea Duşa: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu apreciez gestul colegului Toader. Numai că noi aşteptăm ca această declaraţie publică privind cele patru probleme pe care noi le-am ridicat, vizavi de reîntoarcerea în Parlament a opoziţiei, trebuie făcută de liderii partidelor care sprijină coaliţia guvernamentală, nu de domnul prim-ministru. Dânsul este un prim-ministru independent. Nu de preşedinte că n-are nicio treabă cu Parlamentul, ci de liderii partidelor din opoziţie, probabil după şedinţele de luni ale fiecărui partid în parte, şedinţele de Birou permanent ale organelor de conducere colectivă a acelor partide, şi această declaraţie trebuie asumată de liderii partidelor care compun coaliţia guvernamentală. Domnul Toader poate face tot felul de apeluri de la acest microfon. A mai făcut. Am avut multe înţelegeri şi negocieri cu domnul Toader şi de multe ori nu le-a respectat. Aşa că apelul de la acest microfon, pentru noi, pentru opoziţie, a domnului Toader nu este o garanţie. Apelul trebuie făcut public şi asumat public de către liderii partidelor care compun coaliţia guvernamentală.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc, domnule deputat. Considerăm închis acest subiect. Intrăm în ordinea de zi, stimaţi colegi. Primul punct... Procedură. Domnul Mircea Toader. Vă rog. Procedură, domnule deputat.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte de şedinţă, Aş dori să facem o modificare la ordinea de zi, dacă sunteţi de acord şi sunt de acord şi colegii mei, să putem să aducem pe poziţia 11 punctul 64, legea fiind necesară modificării salarizării la penitenciare, de pe poziţia 64 pe poziţia 11. Este foarte important deoarece trebuie să se asigure modul de salarizare a funcţionarilor din penitenciare.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Ieri, când am vorbit despre ordinea de zi, n-aţi ştiut, domnule deputat?
			Domnul Mircea-Nicu Toader: N-am ştiut.
			Domnul Ioan Oltean: Foarte rău. Stimaţi colegi, Aţi auzit propunerea domnului Mircea Toader. Am să supun votului dumneavoastră. Rog regia tehnică să verifice instalaţia de vot. Deci, poziţia 64, dacă bine am reţinut, să vină pe poziţia 11. Şi urmează renumerotarea punctelor înscrise pe ordinea de zi. Vă rog să vă pregătiţi cartelele, stimaţi colegi, şi să votaţi. Votul dumneavoastră pentru această propunere. Vă rog să votaţi. detalii vot
			68 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri. Propunerea a fost adoptată. Punctul 64 devine punctul 11. Dacă mai sunt şi alte solicitări. Nu mai avem. Stimaţi colegi, Intrăm atunci efectiv în dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi.
			Punctul 2 de pe ordinea de zi: Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii. Am să dau citire acestei hotărâri, ca să votaţi în deplină cunoştinţă de cauză: "În temeiul art.40 alin.(4) şi al art.42 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.875 din 23 decembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Pál Árpád, aparţinând Grupului parlamentar al UDMR, trece de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic." Hotărârea rămâne pentru votul final în prima şedinţă care se va organiza în acest sens.
			Poziţia 3: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.96 alin.(3) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. Prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor. Termenul pentru dezbatere şi vot final, stimaţi colegi, fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
			Poziţia 4: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2011 pentru modificarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului. Termenul de adoptare fiind depăşit, se consideră adoptat tacit, în conformitate cu prevederile art.115 alin.(5) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
			Poziţia 5: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2011 privind ratificarea Acordului cadru de împrumut între Uniunea Europeană, în calitate de Împrumutător, România, în calitate de Împrumutat şi Banca Naţională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, în valoare de maxim 1.400.000.000 euro, semnat la Bucureşti la 28 iunie 2011 şi la Luxemburg la 30 iunie 2011 şi a Memorandumului de înţelegere între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 28 iunie 2011 şi la Bruxelles la 29 iunie 2011. Termenul de dezbatere fiind depăşit, se apreciază în conformitate cu reglementările în vigoare, ca fiind adoptat în mod tacit.
			Poziţia 6: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind modernizarea sistemului de asistenţă socială) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 8 iulie 2011. Şi în acest caz suntem în prezenţa adoptării tacite a acestui proiect de lege.
			Poziţia 7: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, se apreciază că proiectul a fost adoptat în mod tacit cu respectarea procedurilor prevăzute în Constituţie şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor.
			Poziţia 8: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat şi de cooperare globală între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Indonezia, pe de altă parte, semnat la Jakarta la 9 noiembrie 2009. Şi în această situaţie suntem în prezenţa adoptării tacite a proiectului de lege, termenele fiind depăşite.
			Poziţia 9 din ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului încheiat între Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Africa de Sud, pe de altă parte, semnat la Kleinmond la 11 septembrie 2009, de modificare a Acordului pentru comerţ, dezvoltare şi cooperare între Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Africa de Sud, pe de altă parte, semnat la Pretoria la 11 octombrie 2009. Suntem în prezenţa unui termen de dezbatere şi vot final depăşit, adoptat tacit proiectul de lege.
			Poziţia 10: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Coreea, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 10 mai 2010. Şi în această situaţie sunt îndeplinite prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Este adoptat în mod tacit.
			Mai departe, poziţia 11, care este de fapt poziţia 64 din ordinea de zi, prin votul dumneavoastră s-a acceptat dezbaterea mai repede: Proiectul de Lege privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate. Din partea ministerului, doamna ministru Lidia Barac. Vă rog să exprimaţi poziţia Guvernului, rugând pe urmă comisiile de specialitate să-şi exprime poziţia.
			Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege este unul simplu, are trei articole. Îşi propune abrogarea Ordonanţei Guvernului nr.68/1999 şi stabilirea regimului de finanţare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în conformitate cu art.62 alin.(1) lit.b) din Legea finanţelor publice şi în acord cu Legea nr.275 din 2006 privind Administraţia Naţională a Penitenciarelor. A fost nevoie de această regularizare a normelor, dat fiind că această ordonanţă a fost adoptată anterior Legii nr. 500 şi principiile privind finanţarea evident nu mai corespund. De aceea, am propus prin acelaşi act normativ abrogarea acestei ordonanţe. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc foarte mult, doamnă ministru. Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică şi Comisia pentru buget. O rog pe doamna preşedinte Eugenia Maria Barna să prezinte poziţia acestora.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Raport comun asupra Proiectului de Lege privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate. Proiectul are ca obiect de reglementare finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate. Senatul, prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Cele două comisii sesizate în fond au dezbătut acest proiect de lege în ziua de 31 ianuarie. Au participat 33 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai comisiei pentru buget şi 18 deputaţi din 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. La lucrările comisiei a participat în calitate de invitată doamna secretar de stat Lidia Barac. Şi în urma examinării proiectului de lege privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate, precum şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii şi de către invitaţi, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, din partea ambelor comisii, propunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a unui raport favorabil în forma Senatului.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni. Suntem, stimaţi colegi, în prezenţa prevederilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care spune că se trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau propunerii legislative numai atunci când raportul comisiei sesizate în fond are amendamente admise sau respinse. Neexistând asemenea amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			Urmează punctul 11, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2007 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene. Suntem, stimaţi colegi, potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în procedură de urgenţă. Aşa că vom trece de îndată la dezbaterea acesteia. Din partea Ministerului Justiţiei, exprimă poziţia Guvernului doamna ministru Lidia Barac. Aveţi cuvântul, doamnă ministru.
			Doamna Lidia Barac: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul acesta de lege îşi propune completarea şi modificarea Ordonanţei nr.123 privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene pentru consolidarea eurojust. În realitate, modificarea a fost impusă de amendarea Deciziei 2002/187 a Consiliului JAI privind înfiinţarea eurojust, motiv pentru care proiectul acesta de lege aduce în discuţie consolidarea Biroului Român la Eurojust din perspectiva atribuţiilor, stabilirea mandatului membrului naţional, a unor reguli clare şi uniforme privind competenţele pe plan naţional ale membrului Eurojust, consolidarea sistemului naţional de coordonare a aceleiaşi instituţii. Prin urmare, vă rog să adoptaţi raportul Comisiei juridice. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, doamnă ministru. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, raportul comisiei de specialitate, domnul secretar, domnul deputat Andronache, vă rog să prezentaţi raportul comisiei sesizate în fond, raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Aveţi cuvântul, domnule secretar.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2007. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această iniţiativă legislativă. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Barac. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. De asemenea, Comisia pentru politică externă a dat un aviz favorabil. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Fiind vorba despre procedură de urgenţă, vă propun câte un minut pentru dezbaterea pe articole şi trei minute pentru dezbateri generale. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, domnule secretar. Supun votului dumneavoastră propunerea făcută, legată de timpii de dezbateri. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, propunerea a fost adoptată. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Nu avem. Intrăm în dezbaterea pe articole. Stimaţi colegi, vă rog să urmăriţi raportul comisiei sesizate în fond şi să interveniţi acolo unde apreciaţi că se impune. La nr.crt.1 din raport dacă există intervenţii? Nr.crt.2? Nr.crt.3? 4? 5? 6? 7? 8? Poziţia 9? Nu sunt intervenţii. Poziţia 10? Nu avem intervenţii la poziţia 10. Poziţia 11? Nu avem intervenţii. Poziţia 12? Avem o uşoară modificare. Nu avem intervenţii. Poziţia 13? Nu avem intervenţii. Poziţia 14. Doreşte cineva să intervină? Poziţia 14. Nu doreşte nimeni? Poziţia 15 din raport. Dacă sunt intervenţii? Nu avem. Poziţia 16? Nu avem. Poziţia 17? Nu sunt intervenţii. Raportul comisiei a fost supus atenţiei dumneavoastră în întregime. Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			12. Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente şi decizii ale Consiliului Uniunii Europene, precum şi instrumente de drept internaţional privat în domeniul obligaţiilor de întreţinere. Suntem şi aici în procedură de urgenţă. De serviciu, şi acum, doamna ministru Lidia Barac. Poziţia Guvernului, doamnă ministru? Vă ascultăm cu atenţie, inclusiv parlamentarii. Vă rog, domnilor colegi.
			Doamna Lidia Barac: Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul acesta de lege facilitează, în domeniul obţinerii pensiei de întreţinere din străinătate, atribuţiile pe care Regulamentul nr.4 din 2009 al Comisiei Europene, cât şi prevederile art.45 din Convenţia de la Haga din 2007 în acelaşi domeniu le prevede. Precizez că acest Regulament nr.4 se aplică din 18 iunie 2011, fapt care a atras această reglementare, pentru a implementa dispoziţiile art.49 din acest regulament în aşa fel încât Ministerul Justiţiei să devină o autoritate centrală română desemnată pentru a furniza şi primi informaţii în domeniul pensiei de întreţinere, în aşa fel încât să satisfacă drepturile creditorilor în această zonă, atât în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, cât şi în raport cu statele terţe, după regulile Convenţiei de la Haga. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Doamnă ministru, vă mulţumim şi noi. Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul secretar Gabriel Andronache. Vă rog, domnule coleg, raportul comisiei.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente şi decizii ale Consiliului Uniunii Europene, precum şi instrumente de drept internaţional privat în domeniul obligaţiilor de întreţinere. În privinţa acestui proiect de lege, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Lidia Barac. Cu privire la acest proiect, Consiliul Legislativ a avizat... a dat un aviz favorabil. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Fiind, de asemenea, procedură de urgenţă, vă propun trei minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru dezbaterea pe articole. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar. Supun votului dumneavoastră timpii de dezbatere propuşi de către distinsul nostru coleg. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Se votează cu cartelă, domnule Mircea Toader, nu cu mâna ridicată. detalii vot
			56 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. Propunerea a fost adoptată. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu sunt intervenţii. Stimaţi colegi, Vă rog să observaţi că suntem în prezenţa reglementărilor din art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			13. Următorul proiect de dezbatere, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Suntem în prezenţa unui act normativ care nu are raport, înscris pe ordinea de zi în condiţiile art.37 lit.c) şi art.86 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Doamnă preşedinte, puteţi să ne daţi câteva date legate de lipsa raportului?
			Doamna Maria Eugenia Barna: Întrucât au intervenit o serie de amendamente la care nu am primit puncte de vedere, nu am reuşit să finalizăm, să facem raportul. Şi atunci, cam o lună de zile, pentru că este vorba de modificări de Codul fiscal - poziţia 13.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Atunci, propun ca proiectul să se întoarcă la comisia sesizată în fond. Trei săptămâni. Trei săptămâni - suficient timp pentru întocmirea raportului.
			14. Următorul proiect, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. Domnul deputat Máté, liderul Grupului parlamentar al UDMR. Aveţi cuvântul, domnule coleg.
			Domnul Máté András-Levente: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Solicit retrimiterea la comisie. Într-adevăr, a apărut actul normativ în acest domeniu şi să fie în concordanţă cu cele care au apărut.
			Domnul Ioan Oltean: Absolut de acord cu dumneavoastră. Trei săptămâni - timp pentru întocmirea raportului.
			15. Următorul este Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Suntem în procedură de urgenţă. Din partea Consiliului Concurenţei? Din partea Ministerului Finanţelor, vă cer scuze. Domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu. Aveţi cuvântul. Vă ascultăm cu maximă atenţie.
			Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare aspecte procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiuni de lucrări publice şi a contractelor de concesiuni de servicii. Printre altele, prin acest proiect de lege se asigură verificarea tuturor procedurilor de negociere fără publicare, adică a procedurilor organizate de autorităţile contractante pentru achiziţionarea unor lucrări sau servicii suplimentare adiţionale, finanţate de instrumente structurale care nu au fost incluse în contractul iniţial. De asemenea, mai sunt prevederi pentru exercitarea rolului preventiv şi proactiv al unităţii centrale pentru achiziţii publice, înainte de încheierea contractelor de achiziţie publică, prin înscrierea opiniei acestei entităţi din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în raportul procedurii. În consecinţă, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege, cu amendamentele prezentate în anexa la raportul comisiei de specialitate. Cu alte cuvinte, Ministerul Finanţelor Publice susţine amendamentele comisiei de specialitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, vă mulţumesc şi eu. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Doamna preşedinte Maria Barna. Aveţi cuvântul.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Prin intervenţiile propuse de acest act normativ se urmăreşte corelarea prevederilor respectivului act enunţat mai sus cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006, în concordanţă cu recomandările Comisiei Europene în domeniu. În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în şedinţa din 7.XI.2011, comisia propune adoptarea prezentului act normativ, cu amendamentele prezentate în anexă.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. O să vă rog să propuneţi timpii, timpul pentru dezbatere pe articole, fiind în procedură de urgenţă, vă rog frumos.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Propun 5 minute.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc. Timpul propus: 5 minute, pentru dezbaterea pe articole. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. detalii vot
			59 de voturi pentru, două abţineri, niciun vot împotrivă. Propunerea a fost adoptată. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu avem. Intrăm în dezbaterea pe articole. Stimaţi colegi, vă rog să urmăriţi pe raportul cu amendamente admise al comisiei sesizate în fond. Dacă la nr.crt.1, sunt intervenţii? La titlul legii? Nu avem. Nr.crt. 2, articol unic. Dacă sunt observaţii? Nu avem. Poziţia 3? Nu avem. Poziţia 4? Poziţia 5? Poziţia 6? Poziţia 7, 8? Nu avem intervenţii. Poziţia 9? Poziţia 10, nr.crt.10? Nu avem nici aici intervenţii. Poziţia 11? Nu avem. Poziţiile 12 şi 13?, ultimele din raport. Nu avem nici aici intervenţii. Raportul a fost însuşit de către plen. Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			Poziţia 16, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2011 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991 şi pentru modificarea altor acte normative incidente. Suntem în procedură de urgenţă. Îl invit pe domnul ministru Ion Ghizdeanu, din partea Ministerului Finanţelor, să prezinte raportul, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, domnule coleg.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificări, dezvoltări ale Legii contabilităţii. Sunt foarte multe. Eu aş vrea doar să evidenţiez în acest context două modificări relevante, respectiv armonizarea prevederilor în domeniul contabilităţii, ţinând cont de trecerea la implementarea standardelor internaţionale de raportare financiară - IFRS-ul, cum se cunoaşte ca termen generic, ca bază a contabilităţii - şi pentru întocmirea situaţiilor financiare de către sistemul bancar. Şi, în al doilea rând, un element deosebit de important ca sprijin pentru mediul de afaceri, simplificarea contabilităţii micilor societăţi comerciale. Practic, societăţile comerciale care înregistrează cifre de afaceri şi total active sub 35 de mii de euro au posibilitatea de a opta pentru sistem sismplicat de contabilitate care înseamnă, în esenţă, trecerea de la cinci situaţii financiare anuale formate din cinci componente la situaţii financiare anuale cu două componente, ceea ce înseamnă că, de la un număr de circa 400 de conturi, aceste entităţi vor folosi circa 50 de conturi. În consecinţă, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele prezentate în anexă la raportul comisiei de specialitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumim şi noi. Comisia sesizată în fond - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci? Doamna preşedinte Maria Barna. Aveţi cuvântul.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2011 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991 şi pentru modificarea altor acte normative incidente. Cu adresa PL-x 395 din 14 iunie 2011, Biroul permanent a sesizat, în procedură de urgenţă, pentru examinare şi fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare şi a fost dezbătut în data de 14 noiembrie 2011. În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2011 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991 şi pentru modificarea altor acte normative incidente, cu amendamentele prezentate în anexă. Pentru amendamente propun 5 minute, timpi.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere. Vă rog să votaţi. detalii vot
			62 de voturi pentru şi o abţinere. Propunerea a fost adoptată. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Stimaţi colegi, atunci vă rog să fiţi de acord să trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege, prin intermediul raportului întocmit de către comisia sesizată în fond. Dacă la nr.crt.1 există intervenţii? Domnul deputat Márton Árpad, din partea Grupului parlamentar UDMR. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am o rugăminte procedurală: în situaţia în care ne aflăm şi acum, în care a venit de la Senat un proiect de respingere a unei ordonanţe de urgenţă, şi foarte corect s-a susţinut aici că se propune adoptarea Proiectului de Lege de respingere a ordonanţei de urgenţă, cu amendamentele din raport, pentru că în raport se prevede aprobarea ordonanţei de urgenţă. Dar, e bine ca, de la acest microfon, ori de aici, ori de sus, să se specifice acest lucru, şi mai ales la votul final. Că, pe urmă, nu mai ştim dacă votăm pentru respingerea unei ordonanţe sau votăm pentru adoptarea unei ordonanţe. Spun încă o dacă, corectă a fost susţinerea, pentru că s-a spus: în varianta propusă de comisie, cu amendamentele comisiei. Dar e bine ca, atunci când preşedintele vine la microfon, să expună destul de clar, cu amendamentul de a se adopta ordonanţa de urgenţă, ca să fie clar pentru toată lumea. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc. Precizarea este bine-venită, pentru ca toţi colegii să fie în deplină cunoştinţă de cauză cu obiectul muncii. Înţeleg că alte observaţii la nr.crt. 1 nu mai există. La poziţiile 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 nu avem nicio intervenţie. Poziţiile 12, 13 - nemodificate; 14, 15 - nemodificate, fără amendamente; 16, 17 - aşijderea; 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31? Poziţiile 32, 33, 34 sunt fără modificări ale textului iniţial. Poziţia următoare este cea de la numerele 35, 36 - nemodificate; 37, 38? Poziţiile 39, 40, 41, 42, 43 - toate poziţii fără amendamente. Textul iniţial al iniţiatorului a fost adoptat de către comisie. Raportul a fost adoptat. Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			Poziţia 18 din ordinea de zi - Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată şi a Legii nr.93/2009 privind instituţiile financiare nebancare. Suntem în procedură de urgenţă. De serviciu, domnul ministru Ion Ghizdeanu, din partea Ministerului Finanţelor. Domnule ministru, aveţi cuvântul, pentru a prezenta punctul de vedere al iniţiatorului.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Ne aflăm în faţa unui proiect de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, ca şi în cazul precedent. Aş dori să mă refer, în primul rând, la conţinutul acestui proiect de lege. Prin acest proiect se instituie obligaţia de constituire de provizioane specifice de risc de credit de către instituţiile de plată, instituirea în sarcina Băncii Centrale a obligaţiei de stabilire a regimului instituţional de plată care desfăşoară activitate de creditare din perspectiva calităţii de persoană juridică declarată la centrala riscurilor bancare, impunerea obligaţiei instituţiei de plată a cărei activitate este limitată la serviciile de plată şi incluzând servicii de plată realizate prin intermediul creditelor. Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine conţinutul proiectului de lege pentru aprobare. În consecinţă, propunem şi adresăm rugămintea de a se aproba conţinutul respectiv din raportul cu amendamentele incluse în raportul comisiei de specialitate, amendamente care se referă la aprobarea conţinutului, respectiv a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumim, domnule ministru. Invit pe doamna preşedinte Maria Barna să prezinte raportul comisiei sesizate în fond, adică al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Aveţi cuvântul.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Raport asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată şi a Legii nr.93/2009 privind instituţiile financiare nebancare. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond a proiectului de lege pe care l-am precizat anterior, cu adresa PL-x nr.380. În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2011, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată şi a Legii nr.93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, în şedinţa din data de 14 noiembrie 2011, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă, iar amendamentele se referă la adoptarea ordonanţei de urgenţă. Vă mulţumesc. Timp de dezbatere: două minute.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc foarte mult. Supun votului dumneavoastră timpul propus pentru dezbaterea pe articole. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. detalii vot
			63 de voturi pentru, plus o abţinere. Propunerea a fost adoptată. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Trecem la dezbaterea pe articole a raportului comisiei sesizate în fond. Vă rog să urmăriţi cu atenţie. Dacă sunt observaţii la nr.crt. 1? Nr.crt. 2? 3? 4? 5? 6? 7? 8? 9? 10? 11? 12? 13? 14? 15? Poziţia 16? 17? 18? 19? 20? 21? 22? Poziţiile 23, 24, şi 25 din raport? Toate au fost însuşite. În consecinţă, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			Punctul 18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Aşteptăm punctul de vedere al Guvernului, exprimat de doamna ministru Lidia Barac. Aveţi cuvântul, doamna ministru.
			Doamna Lidia Barac: Mulţumesc, preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege îşi propune să simplifice procedurile de valorificare a bunurilor sechestrate, ca urmare a epuizării unor proceduri judiciare, fie în faza de urmărire penală, fie în faza de judecată, în aşa fel încât scopul valorificării bunurilor sechestrate să fie atins sub dublu aspect: bunurile în cauză să nu-şi piardă valoarea de întrebuinţare, pe de o parte, iar pe de altă parte, depozitarea lor, întreţinerea lor să nu necesite cheltuieli suplimentare, în plus, care să nu mai justifice, într-un final, nici chiar scopul măsurii luate de organul judiciar. Ca norme, care s-au înscris în acest proiect de lege, este vorba, cu titlu de exemplu, de instituirea unor proceduri simplificate pentru declararea ca bunuri abandonate a acelor bunuri mobile aflate la organele de valorificare sau la deţinător, pentru care s-a dispus restituirea prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sau ordonanţa procurorului, dacă proprietarul sau persoana îndreptăţită nu se prezintă pentru a le ridica într-un termen de 3 luni. În vechea reglementare termenul era de un an. Apoi, măsuri de valorificare pentru bunurile perisabile şi de consemnare a sumelor obţinute, pe numele proprietarului bunului, până la finalizarea procedurilor judiciare în care acesta a fost antrenat. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Doamna ministru, vă mulţumim şi noi. Din partea comisiei sesizate în fond, doamna preşedinte Eugenia Maria Barna. Aveţi cuvântul.
			Doamna Maria Eugenia Barna: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau, după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor pentru dezbaterea acestui proiect de lege. Senatul, cu primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, iar comisiile reunite în fond au discutat în şedinţă comună în data de 14 noiembrie acest proiect de lege. La dezbatere au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi 28 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii s-a hotărât cu majoritate de voturi, un vot împotrivă şi o abţinere, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr.1 la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr.2. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Timp pentru dezbatere 5 minute.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte. Supun votului dumneavoastră timpul propus pentru dezbatere. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. detalii vot
			63 de voturi pentru, o abţinere. Propunerea a fost adoptată. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni, sunt informat de către secretarii de şedinţă. în consecinţă, intrăm în dezbaterea pe articole, conform raportului comisiei sesizate în fond. Vă rog să urmăriţi cu atenţie şi să interveniţi. Poziţia 1? sunt intervenţii? Nu sunt. Poziţia 2, poziţia 3, poziţia 4? La poziţia 5? Nu avem intervenţii. Poziţiile 6, 7, 8, 9, nu avem nici aici intervenţii. Nu avem nicio intervenţie la poziţiile enunţate. În consecinţă, considerăm raportul adoptat. proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			Urmează punctul 19, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice. Din partea iniţiatorului, îl avem pe domnul secretar de stat Nicolae Ivăşchescu. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Nicolae Ivăşchescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În prezent, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.5/23003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi acordate populaţiei pentru plata energiei termice a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale susţine raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul vicepreşedinte Kerekes, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Vă ascultăm cu atenţie.
			Domnul Kerekes Károly: Permiteţi-mi să precizez, sunt secretarul comisiei.
			Domnul Ioan Oltean: Poate data viitoare, cine ştie.
			Domnul Kerekes Károly: Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor norme în baza cărora la stabilirea veniturilor familiei sau persoanei singure, în vederea acordării ajutorului de încălzire, să fie luate în considerare toate veniturile realizate în luna anterioară depunerii cererilor, cu excepţia burselor de studiu şi sociale şi a sprijinului financiar acordat elevilor în cadrul programului "Bani de liceu". De precizat că în şedinţa plenului din data de 27 septembrie 2011, proiectul a fost retrimis comisiei. În urma reexaminării, în şedinţa din 22 noiembrie 2011, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi aprobarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat, în sensul respingerii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2010, exact aşa cum a precizat şi domnul secretar de stat, întrucât aceasta a rămas fără obiect, ca urmare a abrogării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2003 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.70/2011. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule coleg. Timpul pentru dezbatere, vă cer scuze, domnule secretar.
			Domnul Kerekes Károly: 5 minute.
			Domnul Ioan Oltean: Da, aţi auzit, stimaţi colegi, 5 minute de muncă pe articole, pentru cei care sunt la putere. Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votaţi. Domnul Neacşu face excepţie, se încadrează între cei ce muncesc acum. detalii vot
			Da. Avem 61 de voturi pentru şi o abţinere. Propunerea a fost adoptată. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Stimaţi colegi, vă rog să observaţi că aici avem îndeplinite prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în consecinţă, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			Punctul 20. Următorul proiect de Lege este cel ce se referă la modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie. din partea comisiei sesizate în fond, nu avem pe nimeni din partea Ministerului Sănătăţii? Domnule secretar Irimie? Domnule ministru? Vă rog să poftiţi să ne vorbiţi despre dragostea faţă de familie şi despre codul după care se combate violenţa în familie. A, domnul Ivăşchescu, atunci dumneavoastră vorbiţi-ne. Domnule ministru Irimie, vă cer scuze. Haideţi, cei de la Muncă vorbiţi-ne.
			Domnul Nicolae Ivăşchescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Având în vedere că în raportul comisiei au fost cuprinse propunerile şi observaţiile Guvernului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale susţine aprobarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru. Din partea comisiei sesizate în fond? Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse, domnul secretar Gabriel Andronache. Vă rog, domnule coleg.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.217/2003. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, în conformitate cu dispoziţiile art.75 alin.(1) din Constituţie, şi în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 în sensul că iniţiatorii propun, în esenţă, includerea în textul Legii nr.217/2003 a unor mijloace specifice de drept civil, cum ar fi ordinul de protecţie, sau a ordinului de restricţie ca mijloc de drept penal şi eficientizarea activităţii autorităţilor pentru susţinerea şi consilierea victimelor pentru a uza de mijloacele legale în vederea sancţionării cazurilor de violenţă. Guvernul României susţine această iniţiativă legislativă. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au luat în dezbatere această reglementare, iar în urma dezbaterii au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele care sunt admise şi se regăsesc în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind de asemenea în procedură de urgenţă, vă propun 5 minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru dezbaterea pe articole. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, domnule coleg. Supun votului dumneavoastră timpul propus pentru dezbatere. 5 minute. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Avem 62 de voturi pentru şi o abţinere. Propunerea a fost adoptată. Dacă din partea grupurilor parlamentare..., suntem în prezenţa unui proiect de lege iniţiat de către Grupul parlamentar al PDL şi Grupul minorităţilor naţionale. Să vedem cine este îndrăgostit. da, doamna deputat Raluca Turcan. Vă rog să exprimaţi poziţia faţă de acest proiect de lege.
			Doamna Raluca Turcan: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă. Vreau să vă spun că dragostea n-are nimic de-a face cu acest proiect de lege, pentru că, dimpotrivă, el vizează sancţionarea şi prevenirea unui fenomen extrem de grav, şi anume violenţa domestică. Momentul de astăzi este unul foarte important şi vreau să-l menţionez pentru că finalizarea acestui proiect a durat foarte mult, a străbătut o perioadă lungă de timp, cu argumente pro şi contra, şi am ajuns într-un final la un cadru legislativ care să prevină şi să sancţioneze mult mai dur ceea ce spuneam mai devreme că înseamnă violenţa domestică, fenomen care a căpătat o amploare extrem de mare. În România există, în momentul de faţă, între 75 şi 85 la sută femei abuzate în spaţiul domestic. România se află, din nefericire, pe primele locuri printre ţările din Uniunea Europeană şi ţările civilizate în ceea ce priveşte violenţa în familie. Acest fenomen trebuie sancţionat cât se poate de dur, pentru că el se desfăşoară, se derulează într-un cadru care ar trebui să fie sigur, într-un cadru în care ar trebui să te simţi împlinit, în siguranţă şi protejat - şi anume în familie. De aceea, dacă există variante să sancţionăm mult mai dur, să prevenim acest abuz în privinţa unor membri ai familiilor sau persoane apropiate, cred că suntem datori să facem tot ce ne stă în putinţă să venim în sprijinul acelor persoane care sunt nu numai agresate, dar şi umilite. Mulţumesc tuturor instituţiilor publice care au venit în sprijinul acestui proiect de lege şi vreau să vă spun că până în momentul de faţă, într-o campanie derulată cu societatea civilă s-au strâns peste 75 de mii de semnături pentru a susţine acest proiect şi pentru ca oamenii politici să îşi strângă energiile şi forţele şi să lupte împotriva acestui fenomen care se cheamă violenţă domestică. Aş mai spune că acest proiect se va vedea împlinit în momentul în care vom reuşi şi în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor să aducem o modificare la Legea de aplicare a Codului penal şi să dublăm pedeapsa pentru cei care săvârşesc violenţă domestică. Există, în momentul de faţă, o propunere de modificare a Legii de aplicare a Codului penal care, împreună cu acest proiect de modificare a Legii privind violenţa domestică, pot să ofere un cadru mai sigur, mai complet pentru toate victimele violenţei domestice. Vă mulţumesc mult.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Doamna secretar de stat Lidia Barac doreşte să intervină. Vă rog, doamnă ministru.
			Doamna Lidia Barac: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Violenţa în familie este într-adevăr o problemă care interesează, preocupă societatea românească, dar şi legislaţia europeană este cantonată spre a-şi găsi un drum pentru identificarea celor mai bune soluţii legislative pentru o protecţie unitară în spaţiul Uniunii Europene. Proiectul de lege în discuţie este rezultatul unei iniţiative parlamentare cu privire la care Guvernul României a avut un punct de vedere, cu atât mai mult cu cât aceste iniţiative parlamentare nu au fost unitare, au fost mai multe iniţiative parlamentare, motiv pentru care doresc o amendare a raportului întocmit de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în legătură cu acest proiect, pentru următoarele motive. Iniţial Guvernul României a avut un punct de vedere faţă de aceste iniţiative multiple de modificare a legii şi a exprimat un punct de vedere absolut în acord cu tehnica legislativă. Proiectul însă a fost amendat, lucrat împreună în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, în forma în care este ataşată raportului acestei comisii, cu concursul Guvernului României, eu am reprezentat Guvernul în această dezbatere, şi ar fi trist să se considere cumva, aşa cum rezultă din consemnarea punctului de vedere al Guvernului în ultimul raport, raportul în discuţie al comisiei, care va fi supus aprobării dumneavoastră, că Guvernul a avut poziţii - eu ştiu? - de obstrucţie a proiectului sau poziţii împotriva soluţiilor legislative. Le-am identificat împreună şi am amendat acest punct de vedere al Guvernului. Prin urmare, este un raport care trebuie să arate că iniţiativa legislativă în forma rezultată este susţinută integral de Guvernul României. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, doamnă ministru. Da, domnul secretar al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul deputat Gabriel Andronache, vă rog.
			Domnul Gabriel Andronache: Domnule preşedinte, din motive de celeritate nu am dat citire întregului raport, dar în raport se regăseşte o astfel de menţiune. Vă rog să-mi permiteţi să o citesc, pentru a elimina orice dubiu în privinţa aceasta. O să citesc, v-am spus, ceea ce scrie în raport. Guvernul României a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi prin adresa nr.51/4755/2011 un nou punct de vedere, referitor la cele 3 proiecte de lege. Conform punctului de vedere transmis, Guvernul susţine adoptarea PL-x 662/2010, în dezbatere acum, în forma prezentată, propunând un nou proiect de lege, şi nu susţine adoptarea PL-x 845/2010 şi PL-x 846/2010. Prin urmare, ceea ce a subliniat doamna secretar de stat se regăseşte în raport, nemaifiind necesară vreo altă amendare, din punctul nostru de vedere. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Cu aceste precizări, stimaţi colegi, putem să trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Avem un raport destul de substanţial. O să vă rog să urmăriţi cu atenţie amendamentele, şi acolo unde socotiţi că se impune o intervenţie, să o faceţi fără reţinere. Dacă la poziţia din raport 1, este vreo intervenţie? Poziţia 2. Poziţiile 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11. Nu sunt intervenţii. Poziţia 12. Poziţia 13. Poziţia 14. Poziţiile 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48. Poziţiile 49, 50, 51, 52, 53, 54, Poziţiile 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62. Anexă. Dacă cineva doreşte să intervină la prevederile din anexă. Nu avem nicio intervenţie. Raportul comisiei a fost adoptat. Proiectul de lege rămâne pentru votul final. Da. Domnul deputat Márton Árpád, solicită cuvântul. Vă rog, domnule coleg.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am o problemă de procedură şi una de tehnică legislativă. Am înţeles din raport şi susţinere că această lege este o contopire, de fapt, a trei legi, celelalte două urmând să fie respinse. Conform Regulamentului nostru aici ar fi trebuit să avem şi respingerea clară a celor două legi care lipsesc de pe ordinea de zi. Fără ca să respingem aceste legi, acelea vor fi în continuare legi în dezbatere. Deci această problemă procedural trebuie să fie rezolvată. Din punct de vedere al tehnicii legislative, aşa cum... de către iniţiator a fost susţinută ideea, într-adevăr, acele penalităţi care au o latură penală trebuie să fie modificările propuse prin această lege, să fie incluse în legea de punere în aplicare a noului Cod penal. Dacă acele prevederi vor fi de altă natură decât cele propuse în legea pe care o adoptăm astăzi, având în vedere că legea cealaltă va interveni, în mod evident va fi adoptată după ce intră în vigoare acest proiect de lege, atunci va intra în vigoare conform acelor prevederi, deci prevederile din această lege vor deveni abrogate. Deci, trebuie să existe o corelare între această lege şi legea de punere în aplicare a Legii codului penal, pe de o parte. Pe de altă parte, pedepsele propuse aici trebuie să fie corelate cu politica penală propusă de noul Cod penal. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc, domnule deputat. Domnul secretar Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Într-adevăr, problema ridicată de domnul deputat Márton trebuie lămurită. Şi am să vă spun că pentru acest proiect de lege a fost întocmit un raport de adoptare, iar pentru celelalte două rapoarte menţionate în acest raport al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi s-au întocmit două rapoarte separate, cu propuneri de respingere. Deci, soluţia procedurală este împlinită. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Sigur, nu era greşit dacă aveam în acest raport precizarea la care a făcut referire domnul deputat Márton Árpád. Aceasta este prevederea regulamentară care trebuia respectată, dar suntem în prezenţa unor rapoarte distincte şi suntem acoperiţi.
			21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2011 pentru modificarea art.52 din Ordonanţa Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Intrăm în dezbatere. Domnule ministru Irimie, acum este rândul dumneavoastră. Vă rog să prezentaţi punctul de vedere al iniţiatorului.
			Domnul Cristian-Anton Irimie (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimate doamne şi domni deputaţi, Prin prezentul proiect de act normativ se preconizează adoptarea de măsuri pentru eficientizarea activităţii de asigurare a asistenţei medicale în localităţile în care nu există unităţi sanitare publice cu paturi, prin oferirea serviciilor de sănătate adaptate la nevoile comunităţilor respective, în cadrul unor structuri medicale adaptate condiţiilor. Având în vedere cele menţionate, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege, în baza raportului de admitere al comisiilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, domnule ministru. Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru sănătate şi familie, domnule preşedinte al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, vă rog să prezentaţi raportul.
			Domnul Bogdan Cantaragiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, La întocmirea prezentului raport, cele două comisii, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru sănătate şi familie, au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii. Proiectul de lege a fost adoptat în Senat. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. De aceea, prin raportul comun, cele două comisii propun adoptarea prezentului proiect de lege. Trei minute, eu zic, sunt suficiente pentru dezbateri generale.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule coleg. Supun votului dumneavoastră timpul propus pentru dezbatere. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Cu 66 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, timpul propus pentru dezbaterile generale a fost adoptat. Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale pentru a epuiza timpul propus? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul. În consecinţă, fiind îndeplinite prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2011 pentru completarea art.221 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Dacă din partea iniţiatorului? Domnul ministru Eugen Curteanu. Domnule ministru, vă oferim microfonul pentru a exprima poziţia iniţiatorului. Vă rog, vă ascultăm cu atenţie!
			Domnul Eugen-Dicones Curteanu (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, În esenţă, proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră astăzi are ca obiect de reglementare completarea art.221 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou alineat - alin. (11) - în sensul că, pentru îndeplinirea obiectivelor programelor naţionale de realizare a proiectelor prioritare de interes judeţean şi de interes local, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să preia, cu acordul autorităţii administraţiei publice locale, sectoare de drum de interes judeţean sau local, după caz, situate în intravilanul sau extravilanul unor localităţi, în vederea realizării lucrărilor respective. Este vorba de lucrări de reabilitare şi modernizare drumuri de interes judeţean sau local. Comisia pentru industrii şi servicii a emis un raport de adoptare, sens în care vă solicităm să fiţi de acord cu acest raport. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc şi eu, domnule ministru. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreşedinte Marin Mircea. vă rog să prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii şi servicii.
			Domnul Mircea Marin: Secretar, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2011 pentru completarea art.221 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. Obiectul de reglementare a fost prezentat de iniţiator. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 16 martie 2011. a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, de asemenea, avizat favorabil şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 29 noiembrie 2011, fiind prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 30 de membri ai comisiei. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2011 pentru completarea art.221 din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, în forma adoptată de Senat. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Conform prevederilor Constituţiei României, pentru acest proiect de lege, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc foarte mult, domnule secretar. Eu voiam să anticipez o viitoare funcţie. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Stimaţi colegi, Ne aflăm şi de data aceasta în prezenţa reglementărilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege rămâne pentru votul final. Ţin să vă anunţ că şedinţa este până la ora 13,00. Puterea lucrează, alţii protestează!
			23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 76/2011 privind aprobarea realizării obiectivului de investiţii "consolidare şi restaurare Cazino Constanţa", de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Compania Naţională de Investiţii CNI - S.A.. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Potrivit prevederilor art.115 din Regulament, invit iniţiatorul - domnul ministru Eugen Curteanu - pentru a exprima poziţia iniţiatorului. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Eugen-Dicones Curteanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, După cum o spune şi titlul actului normativ supus atenţiei dumneavoastră, obiectul de reglementare îl constituie realizarea obiectivului de investiţie "consolidare şi restaurare Cazino Constanţa", de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Compania Naţională de Investiţii. Acest proiect de lege s-a impus pentru simplul motiv că alte măsuri de salvare a unuia dintre cele mai importante obiective şi monumente istorice din România nu s-au găsit la momentul anului 2011. Este vorba de principalul monument istoric "art nouveau" din România, drept pentru care implicarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului s-a impus. Vă rugăm, în acest sens, să fiţi de acord cu proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră şi să acceptaţi raportul de adoptare emis de către comisia de resort. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, domnule ministru Eugen Curteanu. Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul preşedinte Bogdan Cantaragiu - preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Stimate coleg, vă ascultăm cu atenţie punctul de vedere al comisiilor sesizate în fond.
			Domnul Bogdan Cantaragiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au dezbătut în fond prezentul proiect de lege de aprobare a ordonanţei. Am ţinut cont de avizele de la Consiliul Legislativ, pozitiv, avizul Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci, avizat favorabil şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În şedinţa din 28 noiembrie 2011, cele două comisii au adoptat acest raport comun. De aceea, vă supun aprobării raportul. Trei minute pentru dezbateri generale. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul. Doamnelor şi domnilor colegi, Suntem în prezenţa prevederilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în consecinţă, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile. Ne aflăm în prezenţa procedurii de urgenţă, conform prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Vasile Timiş. Domnule ministru, microfonul Camerei vă aparţine. Vă rog să interveniţi şi să exprimaţi poziţia iniţiatorului. Vă ascultăm cu maximă atenţie!
			Domnul Vasile Timiş (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ordonanţa de urgenţă priveşte reglementarea situaţiei juridice a unor imobile aflate în administraţia RadeF şi are ca premisă necesitatea identificării unor soluţii de ordin legislativ, viabile şi rapide, totodată, care să permită desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unor prestigioase instituţii de cultură. Aşadar, prin prezenta ordonanţă se aprobă transmiterea unui imobil din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor "România Film" în domeniul public al Municipiului Alba-Iulia şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Alba-Iulia. Totodată, se aprobă transmiterea imobilelor din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor "România Film" în domeniul public al Municipiului Timişoara şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Timişoara, judeţul Timiş, pentru Filarmonica "Banatul", Timişoara. Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, respectuos vă rugăm să aprobaţi această ordonanţă. Vă mulţumesc foarte mult.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnule deputat Cionca-Arghir, vă rog, poziţia celor două comisii.
			Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir: Domnule preşedinte, În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege. Potrivit prevederilor art.92 alin. (2), pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 31 octombrie 2011. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, conform avizului nr.948 din 01 septembrie 2011. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege. Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile. Din numărul total de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au participat la dezbateri 20 de deputaţi, iar din numărul total de 20 de membri ai Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au participat la dezbatere 14 membri. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propun trei minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru articole.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Vreau să reiterez anunţul că dezbaterile pe proiecte de legi se desfăşoară până la ora 13,00, iar cei care au convocat şedinţele de specialitate ale comisiilor permanente pentru ora 12,00, v-aş ruga să le amânaţi până după şedinţa în plenul Camerei Deputaţilor. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu avem doritori. În situaţia aceasta, stimaţi colegi, proiectul de lege rămâne pentru votul final, pentru că suntem în prezenţa prevederilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
			25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea autorităţii pentru valorificarea activelor statului. Suntem şi acum în procedură de urgenţă. Dacă din partea iniţiatorului este cineva? Da, îl avem pe domnul ministru Valentin Iliescu, pentru a exprima poziţia iniţiatorului. Domnule coleg, vă rog să o faceţi.
			Domnul Valentin Adrian Iliescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi. Obiectul acestei ordonanţe de urgenţă a fost acela al exceptării până la data de 1 septembrie 2001 a executării silite şi a popririi sumelor asigurate de la bugetul de stat necesare finanţării cheltuielilor de personal ale AVAS. Doresc să fac precizarea că, prin Legea nr.161/2011, deci anul trecut, acest termen a fost prorogat, motiv pentru care ordonanţa de urgenţă a rămas fără obiect. Membrii comisiei de specialitate au sesizat foarte corect acest lucru şi au propus un proiect de lege de respingere a acestei ordonanţe, soluţie cu care Guvernul este de acord. Motiv pentru care, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să fiţi de acord cu soluţia propusă de comisia de specialitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule ministru. Stimaţi colegi, Mi-aş permite să precizez următoarele lucruri: acest proiect de lege a fost supus dezbaterii şi votului final în sesiunea septembrie-decembrie anul trecut, când nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare în şedinţa de vot final din 12.10.2011. De aceea, prin prisma prevederilor art.105 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege se rediscută în şedinţa de plen. Deci, astăzi el se află din nou pe ordinea de zi. Dacă din partea comisiei? Domnul deputat Márton Árpád. Vă rog, domnule deputat, pe chestiuni de procedură. Sper că n-am greşit undeva, iar dacă am făcut-o, vă rog să mă contraziceţi.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Aţi spus totul exact, dar este un singur element pe care nu l-aţi explicitat, că se supune votului afirmativ pe articole acest proiect de lege şi la vot final la fel. Deci, nu respingerea ordonanţei, ci adoptarea ordonanţei. Şi de abia atunci, dacă acest vot nu este cel organic cerut de Constituţie, va cădea ordonanţa de urgenţă.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc foarte mult. Corectă completarea. Ce ne-am face noi dacă aţi lipsi din plen, atunci când procedurile trebuie respectate întru totul. Stimaţi colegi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, prin domnul deputat Oprişcan, vă rog, domnule coleg, pe scurt, raportul comisiei.
			Domnul Mihai Doru Oprişcan: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2011. La dezbaterea acestui proiect de lege, din totalul de 21 de membri ai comisiei, au fost prezenţi 20. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a constatat că proiectul de lege nu se justifică, întrucât termenul până la care sumele necesare finanţării cheltuielilor de personal, prevăzute la art.3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2004, care nu sunt supuse executării silite prin poprire a fost prorogat prin Legea nr.161/2011, este trecut în raportul comisiei. Aici vreau să sesizez o eroare materială: legea invocată este Legea nr.116/2011. Deci, să se ia act de această eroare materială din raport. Faţă de cele prezentate mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea şi funcţionarea AVAS. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu avem. În situaţia aceasta, suntem din nou în prezenţa reglementărilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Stimaţi colegi, şi acest proiect de lege a fost supus dezbaterii şi votului final în sesiunile februarie-iunie 2011 şi septembrie-decembrie 2011. Proiectul de Lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă nu a întrunit numărul de voturi pentru adoptare. În consecinţă, potrivit art.105 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, se rediscută în sesiunea actuală. Din partea iniţiatorului, domnule secretar de stat Cristian Irimie, vă rog să prezentaţi poziţia iniţiatorului. Suntem în procedură de urgenţă, conform prevederilor art.115, din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Cristian Anton Irimie: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Guvernul susţine adoptarea ordonanţei de urgenţă şi respingerea proiectului de lege, aşa cum a fost adoptat în comisie.
			Domnul Ioan Oltean: Pe procedură, domnul Márton. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Având în vedere raportul comisiei pe care îl avem şi solicitarea Guvernului, care se bat cap în cap, din punct de vedere procedural, singura soluţie de ieşire din impas este retrimiterea la comisie. Ca atare, în numele grupului parlamentar, pentru că este singura posibilitate procedurală, nu avem dreptul să modificăm raportul din respingere în adoptare, în plen. El trebuie să fie retrimis la comisie şi cerem retrimiterea la comisie.
			Domnul Ioan Oltean: Da, mulţumesc. Aş vrea să aud şi poziţia comisiei, prin domnul secretar Kerekes. Vă rog.
			Domnul Kerekes Károly: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru a reitera istoricul acestei ordonanţe, trebuie să precizez că proiectul de lege are ca obiect de reglementare pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.399/2006, cu modificările ulterioare, în sensul eficientizării activităţii de acordare şi verificare a certificatelor de concediu medical, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum şi responsabilizarea atât a medicilor prescriptori, cât şi a asiguraţilor beneficiari de certificate de concedii medicale, în conformitate şi cu legislaţia similară a altor state membre ale Uniunii Europene. Cele două comisii sesizate în fond au ajuns la concluzia că nu poate fi adoptată această lege pentru aprobarea ordonanţei pentru motivele - şi trebuie să vă fac cunoscute aceste motive. În motivarea comisiei, această ordonanţă ar aduce atingere dreptului constituţional privind inviolabilitatea domiciliului, încalcă libertatea de circulaţie a persoanelor şi confidenţialitatea datelor personale. S-a mai constatat că se afectează dreptul medicului de exercitare a profesiei în deplină libertate de decizie şi se încalcă, de asemenea, drepturile pacientului de a beneficia de asistenţă medicală. Deci, pentru aceste argumente, cele două comisii au adoptat hotărârea de a respinge ordonanţa de urgenţă. Vă reamintesc că acel articol care s-a considerat controversat ar prevedea verificarea prezenţei asiguraţilor aflaţi în incapacitate temporară de muncă la adresa de domiciliu sau la reşedinţa indicată şi se efectuează acest lucru de către plătitor de indemnizaţii, însoţit, dacă este cazul, de un reprezentant al poliţiei. Acesta a fost punctul nevralgic care a deranjat pe deputaţii care au considerat că se încalcă nişte drepturi. În plenul Camerei Deputaţilor din data de 26 octombrie, s-a hotărât retrimiterea către comisie, mai bine zis către comisii, a acestei ordonanţe, dar cele două comisii au menţinut soluţia iniţială. Deci, în momentul de faţă, s-a propus respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010. Subscriu la propunerea domnului Márton: din punct de vedere tehnico-legislativ, dacă vrem să clarificăm această problemă în mod temeinic, să aducem o hotărâre justă, trebuie să o retrimitem comisiei. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule secretar. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere către comisia sesizată în fond a acestui proiect de lege. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Cu 40 voturi pentru şi 2 abţineri, propunerea a fost adoptată. Termen: 2 săptămâni, pentru ca la nivelul comisiei să se găsească o soluţie pentru problema pusă în discuţie.
			27. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului. Suntem în procedură de urgenţă. Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Apostol. Vă rog, domnule coleg, punctul de vedere al iniţiatorului.
			Domnul Cristian Apostol (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Pădurilor): Mulţumesc, domnule preşedinte. La elaborarea Proiectului de Ordonanţă de urgenţă nr. 114 s-a urmărit îmbunătăţirea factorilor de mediu din localitate, gestionarea durabilă a acestora şi creşterea standardelor de viaţă ale locuitorilor, prin asigurarea unei suprafeţe minime de spaţiu verde pentru fiecare locuitor, având în vedere degradarea spaţiilor verzi de pe teritoriul localităţilor din România, cauzată de distrugerea acestora ca urmare a dezvoltării activităţilor economice şi sociale. Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114 aduce prevederi referitoare la interdicţia schimbării destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi, în ceea ce priveşte imposibilitatea realizării de construcţii permanente pe teritoriul spaţiilor verzi, precum şi limitarea procentului de acoperire cu construcţii temporare, ajutând astfel la atingerea obiectivului privind creşterea standardului de viaţă ale locuitorilor. Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea prezentei ordonanţe. Mulţumim frumos.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, mulţumesc pentru prezentare. Îl rog pe domnul preşedinte Bogdan Cantaragiu, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, să prezinte raportul acestei comisii sesizate în fond. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
			Domnul Bogdan Cantaragiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea prezentului raport suplimentar comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil cu amendamente al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul favorabil, cu amendamente admise şi respinse al Comisiei pentru industrii şi servicii, precum şi avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a reexaminat proiectul de lege sus-menţionat, împreună cu raportul aferent, în şedinţa din 28 noiembrie 2011. În urma reexaminării legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât cu o majoritate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele admise şi respinse prezentate în anexele 1 şi 2 la prezentul raport suplimentar. De aceea, vă supun adoptarea prezentului raport. cinci minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pe articole. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Supun votului dumneavoastră timpul pentru dezbaterea pe articole. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Cu 38 de voturi pentru şi o abţinere propunerea a fost aprobată. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu avem doritori. Atunci, stimaţi colegi, trecem la dezbaterea pe articole. Vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul cu amendamentele admise şi respinse. Dacă la nr. crt. 1 există observaţii, intervenţii din sală? Nu avem. Poziţia nr. 2? Poziţiile 3, 4, 5? Nu avem intervenţii. Poziţia 6? Nu avem intervenţii. Poziţia 7? Nu avem intervenţii. La poziţia 8? Nu avem. Poziţia 9? Poziţia 10? Nu avem intervenţii. Raportul a fost însuşit de către plenului Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			28. Următorul proiect de lege pe ordinea de zi este cel ce se referă la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi de plată a unor contribuţii la organisme internaţionale. Suntem în procedură de urgenţă. Îl rog pe domnul ministru Ion Ghizdeanu să exprime poziţia iniţiatorului. Domnule coleg, domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Ne aflăm în faţa unui proiect de lege cu un conţinut deosebit, care are efect asupra reducerii arieratelor către bugetul general consolidat, una dintre ţintele convenite prin scrisoarea de intenţie şi memorandumul de înţelegere dintre România şi Fondul Monetar Internaţional. Acest proiect de lege stabileşte modalităţile speciale de stingere a obligaţiilor fiscale ale unor operatori economici, respectiv Compania Naţională a Huilei, Compania Naţională Căi Ferate, Termoelectrica. De asemenea, prevede şi măsuri referitoare la plata cotizaţiilor la organismele internaţionale, respectiv pentru Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi pentru participarea României la Fondul de Cooperare şi de Credite, constituind temeiul Acordului între Comisia Europeană şi guvernele participante la Proiectul Calea ferată trans-europeană. Faţă de conţinutul acestui proiect de lege şi în concordanţă cu raportul Comisiei pentru buget, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice adresează rugămintea de a se aproba proiectul de lege în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, mulţumesc şi eu. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget şi finanţe, domnul vicepreşedinte Petru Călian. Vă rog, domnule coleg.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituţia României. În urma dezbaterii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi de plată a unor contribuţii la organisme internaţionale în şedinţa din data de 20 decembrie 2011, comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni. Vă rog să observaţi că raportul comisiei sesizate în fond nu cuprinde amendamente admise sau respinse. În consecinţă, sunt întrunite prevederile art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			29. Continuăm dezbaterea cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2011 privind administrarea creanţelor bugetare reprezentând comisionul datorat, până la data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de muncă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea forţei de muncă. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Domnule secretar de stat, domnule ministru Valentin Iliescu, vă rugăm să exprimaţi poziţia iniţiatorului.
			Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proiectul de lege aflat acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri privind administrarea creanţelor bugetare reprezentând comisionul datorat de angajatori inspectoratelor teritoriale de muncă, până la data de 31 decembrie 2010, precum şi modificarea Legii nr. 76/2000 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, în sensul că pentru o mai bună organizare a sistemului de şomaj, fără a se afecta drepturile pentru această categorie de beneficiari, se redefinesc o serie de noţiuni, ca: asigurat, stagiu de cotizare, precum şi indemnizaţia de şomaj. Doresc să fac precizarea că prin această măsură legislativă se întăreşte capacitatea de colectare ca venit la bugetul de stat a tuturor creanţelor rămase restante de la angajatori, care datorează sume cu titlul de comision, în temeiul Legii nr. 130/1999, prin preluarea acestor atribuţii de către ANAF, instituţie care gestionează în mod unitar colectarea şi stingerea creanţelor fiscale, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Şi un ultim argument important, subliniind necesitatea aprobării acestei ordonanţe şi implicit a raportului întocmit de colegii din comisia de specialitate, că acest aspect se impune cu atât mai mult a fi reglementat, cu cât abrogarea prevederilor Legii nr. 130/1999 privind inspectoratele teritoriale de muncă nu mai oferea posibilitatea acestora şi nici nu le mai asigura niciun fel de competenţă în domeniul executării silite. Reiterând ideea că raportul comisiei de specialitate ne satisface inclusiv din perspectiva amendamentelor aprobate în comisie, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să fiţi de acord cu proiectul acestei ordonanţe de urgenţă şi cu raportul comisiei de specialitate. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă, domnul deputat Petru Călian. Aveţi cuvântul, într-o sinteză a raportului.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Deoarece obiectul de reglementare a fost prezentat de către antevorbitor, fac precizarea că în urma dezbaterii proiectului de lege comisiile reunite propun supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă. Stimaţi colegi, deoarece avem o serie de amendamente, vă propun ca termen general de dezbatere şi adoptare cinci minute. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Supun votului dumneavoastră timpul propus de către distinsul nostru coleg. Vă rog să vă exprimaţi prin vot faţă de această propunere. detalii vot
			Cu 40 de voturi pentru şi o abţinere, propunerea a fost adoptată. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni. Stimaţi colegi, atunci vă rog să urmăriţi raportul comisiilor sesizate în fond, pentru că urmează dezbaterea pe articole. Dacă la nr. crt. 1 există vreo intervenţie? Numărul curent 2? Nr. crt. 3? Nr. crt. 4? Nu avem. La nr. crt. 5 nu avem. Nr. crt. 6? Nr. crt. 7? Nr. crt. 8? Nr. crt. 9? Nr. crt. 10? Nr. crt. 11? Nu avem. Raportul comisiei a fost adoptat pe articole, urmează votul final în prima şedinţă care va fi afectată acestei activităţi.
			30. Urmează Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de modificare pentru a doua oară a Acordului de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Zona Caraibelor şi Pacific, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000, astfel cum a fost modificat pentru prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005, deschis spre semnare la Ougadougou la 21 iunie 2010, semnat de România la Bruxelles la 9 septembrie 2010. Din partea iniţiatorului, vă rog, domnul secretar de stat Anton Niculescu. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe): Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, este vorba despre un instrument juridic care creează un sistem comercial multilateral, fiind de natură să creeze un context favorabil valorificării potenţialului de dezvoltare a relaţiilor comerciale şi de investiţii. Cele mai importante modificări privesc dimensiunea politică, cooperarea economică şi cooperarea în domeniul finanţării. Vă rugăm să adoptaţi propunerea în forma prezentată. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, mulţumesc foarte mult. Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru buget, domnule ministru Korodi, aveţi cuvântul.
			Domnul Korodi Attila: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul de lege a fost dezbătut pe 20 decembrie atât în Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, unde a primit un raport de admitere cu unanimitate de voturi, cât şi în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, unde au fost prezenţi 21 de deputaţi din 33 de membri şi a primit un raport de admitere cu majoritate de voturi. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, competenţa decizională este a Senatului. Conform acestor rapoarte propunem admiterea proiectului de către plenul Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule preşedinte, mulţumim pentru succinta prezentare, dar plină de conţinut, a raportului comisiilor sesizate în fond. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină? Nu există intervenţii. Nu avem amendamente admise sau respinse. Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			31. Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2011 privind ratificarea Acordului de împrumut (Al treilea împrumut pentru politici de dezvoltare) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 20 decembrie 2011. Ne aflăm în procedură de urgenţă. Din partea iniţiatorilor, domnul ministru Ion Ghizdeanu. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prezentul act normativ are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2011, prin care se ratifică Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Valoarea acestui al treilea pachet de asistenţă de 400 de milioane se utilizează pentru finanţarea deficitului bugetului de stat, pe măsura necesităţilor de echilibrare a contului curent general al Trezoreriei Statului. Având în vedere cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată şi în conformitate cu raportul comisiei de specialitate. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule ministru. Din partea comisiei sesizate în fond, domnul Petru Călian, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Aveţi cuvântul, domnule coleg.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2011 privind ratificarea Acordului de împrumut (Al treilea împrumut pentru politici de dezvoltare) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 20 decembrie 2011, în şedinţa din data de 31.01.2012 comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină? Nu avem niciun fel de intervenţie. Proiectul de lege, neconţinând amendamente admise şi respinse în raport, rămâne pentru votul final.
			32. Urmează Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului 1 semnat de partea română la Bucureşti, la 10 februarie 2010, la Memorandumul de Înţelegere între Ministerul Apărării al Republicii Bulgaria, Ministerul Apărării al Republicii Cehe, Ministerul Apărării al Republicii Estonia, Ministerul Apărării al Republicii Finlanda, Guvernul Republicii Ungare, Ministerul Apărării al Republicii Italiene, Ministerul Apărării al Republicii Letonia, Ministerul Apărării al Republicii Lituania, Ministrul Apărării al Regatului Ţărilor de Jos, Ministerul Apărării al Regatului Norvegiei, Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Polone, Guvernul României, Ministerul Apărării al Republicii Slovenia, Guvernul Regatului Suediei şi Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii privind Capabilitatea de Transport Strategic Aerian, deschis spre semnare la Luxemburg la 14 februarie 2008, semnat de partea română la Bucureşti la 30 iulie 2008. Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Mihail Vasile-Ozunu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale): Mulţumesc, domnule preşedinte. Amendamentul 1 reprezintă o actualizare a memorandumului de înţelegere privind capabilitatea de transport strategic aerian, în urma retragerii Italiei, Letoniei şi Cehiei, pentru a reflecta drepturile şi obligaţiile curente ale participanţilor, precum şi detaliile programului. Vă adresez rugămintea de a vota favorabil prezentul proiect de lege. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, vă mulţumim şi noi. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, distinsul nostru coleg Canacheu Costică, preşedintele comisiei. Aveţi cuvântul, domnule coleg.
			Domnul Costică Canacheu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua! Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, obiectul de reglementare v-a fost enunţat de către domnul secretar de stat. Comisia a luat în discuţie în data de 29 noiembrie 2011 şi cu unanimitate de voturi a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei iniţiative legislative. Datorită unor erori materiale, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. 3 şi 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, textele depuse iniţial au fost modificate de iniţiator în vederea înlocuirii lor cu texte în limba română şi engleză, ştampilate şi semnate pentru conformitatea documentului cu originalul, care sunt anexate la prezentul raport. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu avem. Suntem în prezenţa, şi de data aceasta, a reglementărilor art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			33. Urmează Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Comun de Contact Galaţi, semnat la Galaţi la 31 mai 2011. Domnul secretar de stat Ioan Dascălu, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Ioan Dascălu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Înfiinţarea Centrului Comun de Contact Galaţi reprezintă o contribuţie semnificativă a autorităţilor guvernamentale române, la implementarea politicii europene de vecinătate, în corelare cu eforturile mai ample care se circumscriu securizării şi controlului frontierelor externe ale Uniunii Europene. Iniţial, în cadrul Centrului Comun de Contact Galaţi se urmărea reprezentarea autorităţilor de resort, poliţie, poliţie de frontieră şi vamă din România, Moldova şi Ucraina. În iunie 2010 partea ucraineană a comunicat faptul că datorită poziţiei incerte a autorităţilor competente ale Uniunii Europene cu privire la necesitatea înfiinţării şi existenţei unor astfel de centre în special cu participarea statelor terţe, consideră suspendate negocierile asupra acestui document juridic, astfel că s-a apreciat utilă încheierea într-o primă etapă a acordului în cauză numai în plan bilateral, între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, cu posibilitatea aderării ulterioare a părţii ucrainene. În considerarea celor relevate anterior, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Comun de Contact Galaţi, semnat la Galaţi la 31 mai 2011. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, vă mulţumim şi noi. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, domnul preşedinte Canacheu Costică.
			Domnul Costică Canacheu: Mulţumesc. Şi acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem primă Cameră sesizată. Comisia a luat în dezbatere proiectul de lege şi cu unanimitate de voturi recomandă Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Articolul 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor spune că atunci când nu sunt amendamente admise sau respinse în raport, proiectul de lege se trece la vot final. În consecinţă, rămâne pentru votul final de săptămâna viitoare.
			34. Proiectul de Lege privind ratificarea celui de-al doilea Protocol Adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 10 august 2011 şi la Chişinău la 16 august 2011, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010. Din partea iniţiatorului? Domnul ministru Eugen Curteanu. Vă rog, domnule ministru, poziţia Guvernului.
			Domnul Eugen-Dicones Curteanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea celui de-al doilea Protocol Adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. În esenţă, acest Protocol adiţional completează domeniile de cooperare între cele două state, care vizează infrastructura de transport, unităţile de învăţământ, asistenţa umanitară acordată în cazul unor situaţii de urgenţă, spuneam completează aceste domenii, cu domeniul cooperării în sectorul energetic. Astfel, întreg acordul dobândeşte o formă prin care cele două state reuşesc să întărească relaţiile bilaterale de cooperare. Având în vedere şi raportul de adoptare al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, vă rugăm să fiţi de acord cu proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule ministru. Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnul deputat Petru Călian.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituţia României. În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind ratificarea celui de-al doilea Protocol Adiţional între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 10 august 2011 şi la Chişinău la 16 august 2011, la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010, în şedinţa din data de 20 decembrie 2011 comisia propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Nu avem. Stimaţi colegi, proiectul de lege rămâne pentru votul final, întrucât raportul nu cuprinde amendamente admise sau respinse, conform prevederilor art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
			35. Urmează Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă, referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976. Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Ioan Dascălu. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Ioan Dascălu: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Extrasele multilingve eliberate în conformitate strictă cu normele internaţionale urmează să producă efecte juridice pe teritoriul următoarelor state: Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Confederaţia Elveţiană, Republica Franceză, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Lituania, Republica Macedonia, Muntenegru, Moldova, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Polonă, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Republica Slovenia, Republica Serbia şi Republica Turcia. Conform prevederilor Convenţiei nr.16, se va substitui procedura de traducere, legalizare, supralegalizare şi apostilare a actelor de stare civilă cu una esenţial simplificată, rapidă, avantajoasă din punct de vedere temporal, cât şi financiar. În prezent, eliberarea apostilei cu privire la actele administrative oficiale emise de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, inclusiv actele de stare civilă, se realizează de către instituţiile prefectului, în baza art.2 din OG nr.66/1999, aprobată prin Legea nr.52/2000, cu modificările ulterioare. Creşterea calităţii serviciilor de eliberare a documentelor de stare civilă prin eliberarea extraselor multilingve destinate să servească în străinătate urmează să conducă la promovarea şi protejarea intereselor cetăţenilor români şi a românilor de pretutindeni, prin simplificarea formalităţilor administrative. Aderarea României la Convenţia nr.16 nu este condiţionată de niciun factor, iar intrarea în vigoare a Convenţiei pentru statul aderent este determinată de trecerea unui termen de 30 de zile din data depunerii instrumentului de aderare la Consiliul Federal Elveţian. În considerarea celor relevate anterior, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă, referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, vă mulţumim şi noi pentru excelenta prezentare. Din partea comisiei sesizate în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi? Îl rog pe domnul deputat Cionca-Arghir să prezinte raportul.
			Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ, prin avizul nr.1042 din 6 octombrie 2011, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri. Comisia pentru politică externă a avizat favorabil iniţiativa legislativă în data de 21 decembrie 2011. La dezbateri au fost prezenţi 20 de deputaţi, din totalul de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de adoptare a Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenţia nr.16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă, referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena, la 8 septembrie 1976. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, domnule deputat, şi eu pentru prezentarea făcută. Dacă, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni. Stimaţi colegi, Suntem din nou în prezenţa prevederilor art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. În consecinţă, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
			Urmează punctul 36, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Canada privind localurile diplomatice, semnat la Bucureşti la 11 martie 2011. Domnul secretar de stat Anton Niculescu, din partea Ministerului Afacerilor Externe. Domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Anton Niculescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este vorba despre un proiect de lege care reglementează achiziţionarea de terenuri pentru folosinţa misiunilor diplomatice ale României în Canada şi ale Canadei în România. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. Din partea comisiei sesizate în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De serviciu, astăzi, domnul deputat Cionca Arghir. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1.125 din 24 octombrie 2010, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri. Comisia pentru politică externă a avizat favorabil iniţiativa legislativă, conform avizului din 21 decembrie 2011. În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege, expunerea de motive şi documentele care o însoţesc, în şedinţa din 19 decembrie 2011. La dezbateri au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de adoptare a Proiectului de Lege privind localurile diplomatice, semnat la 11 martie 2011. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte. Proiectul de lege rămâne pentru votul final, fiind îndeplinite prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
			Trecem la Capitolul III - Reexaminări, supunându-vă atenţiei reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar. Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Ghizdeanu. Vă rog, domnule ministru.
			Domnul Ion Ghizdeanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2010 a fost abrogată, susţinem raportul comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, vă mulţumesc şi eu. Din partea comisiei sesizate în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială, preşedinte Victor Paul Dobre. Un membru al comisiei? Domnilor colegi! Domnul deputat, domnul secretar Kerekes. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei sesizate în fond.
			Domnul Kerekes Károly: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să precizez că această lege a fost transmisă spre promulgare preşedintelui României, dar preşedintele României a formulat cerere de reexaminare asupra legii şi, în urma rediscutării în comisie a acestei legi, s-a ajuns la concluzia să fie respinsă cererea de reexaminare formulată de preşedintele României şi să fie adoptată legea, cu amendamente, în sensul respingerii ordonanţei de urgenţă, din următoarele considerente: cererea de reexaminare a rămas fără obiect, întrucât prin legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr.284/2010, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2010 a fost abrogată. Abrogarea expresă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2010 impune adoptarea unei legi de respingere a acesteia, întrucât este necesară încheierea procesului legislativ. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Deci, comisia propune respingerea ordonanţei de urgenţă. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, domnule secretar. Dacă, din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu. Atunci, trecem la dezbaterea raportului, cu amendamentele admise. Dacă, la nr.crt. 1 există intervenţii? La nr.crt. 2? Nr.crt. 3? Nu avem. Raportul a fost însuşit. Rămâne proiectul de lege pentru votul final.
			Stimaţi colegi, urmează punctul 38, reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. Dacă, din partea iniţiatorului, este cineva? Domnul secretar de stat Liviu Bumbu. Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.
			Domnul Octavian Liviu Bumbu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Suntem de acord cu propunerea de menţinere a statutului juridic al inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor, structură anterioară restructurării, respectiv de subordonare directă către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi coordonarea acestora prin Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule ministru, vă mulţumesc foarte mult. Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul Gheorghe Tinel. Vă rog, foarte pe scurt, domnule deputat, raportul comisiei sesizate în fond.
			Domnul Tinel Gheorghe: Da, domnule preşedinte. Raport înlocuitor asupra cererii de reexaminare formulată de preşedintele României asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. În conformitate cu prevederile art.95 şi art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată pentru reexaminarea asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. Preşedintele României, la data de 14 iunie 2011, s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia. În urma reexaminării, Senatul, în şedinţa din 5 octombrie 2011, a respins cererea formulată de preşedintele României şi, în consecinţă, a admis textul legii, astfel cum a fost adoptat. În şedinţa din 24 noiembrie 2011, membrii comisiei din Camera Deputaţilor au hotărât, în unanimitate, să supună plenului Camerei Deputaţilor admiterea cererii de reexaminare a Preşedintelui României, şi adoptarea proiectului de lege în forma prezentată în anexa la prezentul raport, cu amendamentele admise. Proiectul de lege, potrivit art.75 alin.(1) şi alin.(3) din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă, din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Domnul ministru Valeriu Tabără. Vă rog, foarte pe scurt, domnule ministru.
			Domnul Valeriu Tabără: Stimaţi colegi deputaţi, Cred că revenirea la Ordonanţa nr.70 şi, practic, legiferarea structurilor legate de ceea ce înseamnă inspectoratele pentru controlul seminţelor şi materialului săditor este una foarte bună, având în vedere importanţa acestor instituţii pentru agricultură. Şi cred că în perspectivă ele însele trebuie să fie perfecţionate pentru ceea ce înseamnă efectiv producerea de material semincer şi material biologic pentru România, cu atât mai mult cu cât sursele financiare sunt asigurate din afara bugetului. Eu susţin aprobarea acestei menţineri şi este de bun augur. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc, domnule ministru. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, domnilor colegi, trecem la dezbaterea raportului cu amendamentele admise. Dacă sunt observaţii la nr.crt. 1? La nr.crt. 2? Poziţiile 3? 4? 5? 6? 7? Anexă. La anexă, sunt observaţii? Nu avem observaţii la anexă. Raportul comisiei a fost trecut în revistă de către plen. Rămâne pentru votul final. Stimaţi colegi, este ora 13 şi un minut. Vă mulţumesc foarte mult pentru participarea la această şedinţă maraton. Mulţumesc şi celor doi vicelideri care au supervizat din partea opoziţiei desfăşurarea normală a acestei şedinţe. Să aveţi o după-masă plăcută! Ne vedem cu drag săptămâna viitoare în plenul Camerei. Doamne ajută! Succes în activitatea la nivelul comisiilor permanente.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 13,05.