Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 martie 2012

			Şedinţa a început la ora 8,35. Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Partea a doua a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor şi de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Marian Sârbu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi. Începem şedinţa consacrată declaraţiilor politice.
			Pentru început îi dau cuvântul domnului deputat Niculae Mircovici. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Niculae Mircovici: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Declaraţia mea politică se intitulează: "Nu modificaţi Legea recunoştinţei". De fapt, este un mesaj din partea organizaţiilor de revoluţionari din zona de vest. Majoritatea reprezentanţilor asociaţiilor de revoluţionari, legal constituite înaintea înfiinţării Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari, vedem altfel Revoluţia şi vă comunicăm: revoluţionarii din decembrie 1989 reprezintă valori morale ale României. Legea nr.341/2004 este Legea recunoştinţei care are toate pârghiile necesare pentru a îndrepta o greşeală imensă faţă de revoluţionari, şi anume infiltrarea unor impostori care au reuşit să inducă nu numai oprobriul revoluţionarilor, dar şi pe cel public. Cerem să nu fie transformată Legea recunoştinţei în bătaie de joc din cauza acelor impostori. Revoluţionarii au ajuns subiect de interes, inclusiv de capital electoral. În termenul legal de 1 aprilie 2009, toate asociaţiile revoluţionarilor timişoreni au contestat impostorii fără a fi primit până azi răspunsul legal. De atunci, am solicitat să nu se acorde plata retroactivă a indemnizaţiilor acelora, ceea ce este valabil şi acum. George Costin, secretarul de stat PDL pentru revoluţionari a fost arestat şi întrebăm: unde e analiza Guvernului României despre activitatea Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari? Este necesară o verificare urgentă de către Corpul de control al primului-ministru şi un audit al inventarului material, uman şi arhivistic. Acum este ilogic ca Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari să propună amendamente la Legea recunoştinţei. Legea recunoştinţei, aşa cum este, trebuie respectată. Noi am început revoluţia în România şi afirmăm: nu vrem schimbare, ci aplicare, căci nerespectarea legilor statului duce la haos. Există structuri care trebuie să funcţioneze competent şi nepartinic. Nu suntem reprezentaţi de altcineva decât de noi înşine. Timişoara este valoare naţională şi constituie multă simbolistică ce deranjează capitala. Aşa după cum n-am fost reprezentanţi de George Costin, revoluţionarii din zona de vest a ţării nu sunt reprezentaţi nici de Teodor Mărieş din Bucureşti, o persoană care n-are dosar de revoluţionar, ceea ce înseamnă că, după lege, nu are calitatea de revoluţionar, dar care are mari interese în modificarea Legii recunoştinţei. Primii care ar fi în măsură s-o ştie sunt tocmai asociaţii săi, cei din Asociaţia 21 decembrie, care n-au fost în stare să aibă ca preşedinte un revoluţionar, conform legii. Nici o forţă, inclusiv politică nu e justificată sau îndreptăţită să-şi denigreze eroii naţionali. Azi, 16 martie 2012, noi, întruniţi la Timişoara nu acceptăm amendarea legii ca încercare a unui deputat al Partidului Democrat Liberal din Brăila, Viorel Balcan, care aşa încearcă să schimbe sensul Revoluţiei începute la Timişoara în decembrie 1989. Invităm pe oricine tentat în agresarea revoluţionarilor prin modificarea Legii recunoştinţei să se abţină. Ţara are acum cu totul alte priorităţi. Constatând că acum, în capitală, sunt intervenţii în jurul Legii recunoştinţei, dezbateri care nu sunt toate publice, în sensul unui precedent, ca un pas spre anularea Legii recunoştinţei şi nu care ar aduce vreun avantaj societăţii, revoluţionarii din zona de vest a României, semnatarii acestui mesaj, mandatează pe domnul deputat Niculae Mircovici, revoluţionar timişorean, să reprezinte în orice demers necesar în relaţia cu Parlamentul ori cu presa revoluţionarii din zona de Vest. Vă mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc, domnule deputat.
			Are cuvântul doamna deputat Petö Csilla-Mária, din partea UDMR.
			Doamna Petö Csilla-Mária: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Piaţa muncii şi egalitatea de şanse". Principiul plăţii egale pentru muncă de valoare egală reprezintă o politică de gen ce a fost introdusă în legislaţia românească în anul 2002, prin adoptarea Legii nr.202/2002 privind egalitatea de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi. Aceasta stipulează în articolul 4 lit.(f) - "prin muncă de valoare egală se înţelege activitatea remunerată care, în urma comparării pe baza aceloraşi indicatori şi a aceloraşi unităţi de măsură cu o altă activitate, reflectă folosirea unor cunoştinţe şi deprinderi profesionale similare sau egale şi depunerea unei cantităţi egale ori similare de efort intelectual şi/sau fizic". Diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi persistă în continuare în ţara noastră, în ciuda implementării politicilor europene de gen. Printre problemele existente amintesc: inserţia greoaie pe piaţa muncii a femeilor aflate în situaţie sau risc de marginalizare; lipsa consilierii în ceea ce priveşte îmbinarea fructuoasă a vieţii de familie cu viaţa profesională; participarea scăzută la activităţile economice care asigură autonomie şi independenţă financiară femeilor; diferenţele obiective pe planul caracteristicilor individuale (vârstă, nivel de educaţie, experienţă dobândită); diferenţe pe planul forţei de muncă (profesie, tipul contractului sau condiţiile de muncă); diferenţe pe planul întreprinderii (sectorul de activitate sau mărimea acestuia); experienţa contează, în general, mult pe piaţa muncii. Bărbatul posedă, în medie, mai multă experienţă decât femeia, astfel, nivelul lui de remunerare va fi, în medie, de asemenea, mai ridicat; există practici discriminatorii persistente pe motive de sex; femeile se concentrează într-un număr mult mai restrâns de sectoare şi de profesii decât bărbaţii, sectoare şi profesii care tind să fie mai puţin valorizate şi mai puţin remunerate decât acelea în care lucrează dominant bărbaţi; stereotipurile influenţează alegerea filierelor educaţionale, dar şi participarea la forţa de muncă, femeile fiind mai deschise pentru obţinerea unui program parţial de lucru; diferenţa între femei şi bărbaţi subliniază faptul că aceştia nu au aceeaşi utilizare a timpului şi că îngrijirea membrilor de familie dependenţi este, în mod esenţial, asumată de către femei; absenţa unor servicii de îngrijire a copiilor care să fie accesibile, abordabile şi de calitate consolidează acest dezechilibru; în acelaşi fel, recurgerea la concediul parental rămâne o caracteristică dominant feminină; aproape 40% dintre femei lucrează în sectoarele sănătăţii, educaţiei sau administraţiei publice, spre deosebire de doar 20% dintre bărbaţi; în plus, femeile lucrează în general ca asistente administrative vânzătoare sau lucrătoare slab calificate sau necalificate, aceste profesii reprezentând aproape jumătate din forţa de muncă feminină. În practică, s-a constatat faptul că, în ceea ce priveşte venitul femeilor din România, acesta reprezintă, în medie, 82% din cel al bărbaţilor, deşi nu s-au constatat de către inspectorii de muncă discriminări pe bază de sex la stabilirea salariilor în niciun domeniu de activitate economică. Cauza o reprezintă faptul că femeile lucrează în ramuri ale economiei cu venituri mici. În ciuda eforturilor de promovare a plăţii egale pentru muncă egală, un bărbat câştigă un euro pentru munca pe care o femeie o face doar pentru 85 de cenţi. Plata trebuie să fie egală pentru muncă egală. Acest principiu este aplicabil în interiorul aceleiaşi ramuri, al aceluiaşi domeniu sau la acelaşi nivel, fiind posibile, însă, deosebiri întemeiate obiectiv şi rezonabil între ramuri, domenii sau niveluri, fără a se pune problema discriminării. Salarizarea trebuie diferenţiată după următoarele criterii: nivelul studiilor; importanţa şi complexitatea muncii; funcţia, postul sau meseria îndeplinită; cantitatea, calitatea şi valoarea muncii; condiţiile de muncă, care pot fi vătămătoare, grele sau periculoase; vechimea în muncă. Mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc şi eu.
			Din partea PDL, domnul deputat Mircea Lubanovici.
			Domnul Mircea Lubanovici: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ca apărător al drepturilor omului - ce includ şi drepturile consumatorilor precum şi drepturile creştinilor - doresc să-mi exprim îngrijorarea faţă de practicile a două companii transnaţionale producătoare de băuturi răcoritoare care fac afaceri şi în România şi care, potrivit ultimelor modificări ale legislaţiei din statul California, Statele Unite - s-a dovedit că folosesc ingrediente cu potenţial caracter cancerigen. Au apărut studii care indică faptul că aceşti aditivi ar fi la originea unor cancere şi a sindromului de hiperactivitate din ce în ce mai frecvent la copii. Se cunoaşte că pentru a evita o etichetă de avertizare a consumatorului, aşa cum o impune legislaţia din statul California, cele două companii transnaţionale au decis să renunţe la un colorant - caramel - considerat cancerigen de către o asociaţie a consumatorilor din SUA. Este vorba de compusul 4-metilimidazol (4-MEI) din coloranţii caramel. Această modificare le-a fost impusă de noua legislaţie adoptată în acest stat, care obligă cele două companii, lidere pe piaţa băuturilor carbogazoase pe bază de cola, de a-şi însoţi produsele de un avertisment de tipul "atenţie! produsul conţine un compus cancerigen". În ianuarie anul acesta, în California s-a luat această decizie cu scopul de a preveni riscurile asupra sănătăţii consumatorilor. Despre substanţa chimică respectivă se ştie deja că afectează ficatul, plămânul, tiroida şi compoziţia sângelui, dar Administraţia pentru Alimentaţie şi Medicamente a Statelor Unite estimează că un consumator ar trebui să bea aproximativ 1.000 de cutii de băutură răcoritoare toată viaţa pentru a se expune acestor efecte. Chiar şi aşa, o asociaţie importantă pentru protecţia consumatorilor din SUA cere în mod categoric interzicerea totală a coloranţilor caramel existenţi în numeroase produse: siropuri, sosuri soia etc. Având în vedere că una din cele 2 transnaţionale s-a angajat, printr-un comunicat recent emis şi în România să modifice reţeta - solicităm companiilor respective să facă modificările necesare cât mai repede, pentru a nu pune în pericol sănătatea românilor. În acelaşi context, doresc să-mi exprim îngrijorarea faţă de conţinutul în exces în aditivi din categoria celor periculoşi de tip E-uri, pe care producătorii români îi adaugă în mezeluri, în special în parizer, crenvurşti, băuturi răcoritoare şi supele instant sau alimentele afumate. În calitate de legislator, voi promova legi care să apere sănătatea cetăţenilor pentru a oferi o garanţie prin lege a consumatorilor. Chem la responsabilitate oamenii de afaceri, care sunt implicaţi în producţia de alimente, să ia toate măsurile necesare pentru a garanta că produsele lor nu sunt un pericol pentru sănătatea consumatorilor. Sănătatea este un dar care nu are corespondent valoric. Vă mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc şi eu.
			Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Ştefan Buciuta. Aveţi cuvântul.
			Domnul Ştefan Buciuta: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Etnicii ucraineni din România omagiază în fiecare an în luna martie pe marele poet ucrainean Taras Şevcenko care s-a născut la 9 martie 1814 şi a murit la 10 martie 1861. Nu mulţi scriitori din cei care au dobândit recunoaştere mondială reprezintă simboluri pentru popoarele lor, precum Taras Şevcenko, "un fiu de ţăran ce a ajuns conducător în imperiul sufletului", aşa cum l-a descris un al titan al literaturii ucrainene, scriitorul Ivan Franko. Ideile şi operele lui Taras Şevcenko au forţă hotărâtoare în trezirea conştiinţei naţionale a poporului ucrainean, idei care nici până în prezent nu şi-au pierdut din actualitate. Dacă ne amintim doar de cuvintele lui: "Uniţi-vă, fraţii mei, vă rog şi vă implor!", înţelegem că numai prin unire, prin aceeaşi gândire, prin iubire de neam putem să ne edificăm şi nu doar ca naţiune, ci ca să perpetuăm moştenirea noastră culturală. Sărbătorirea Zilei Taras Şevcenko în întreaga lume ne demonstrează că acesta este un fenomen cultural nu numai pentru ucraineni, dar şi pentru cei care iubesc cultura. În România, etnia ucraineană cinsteşte memoria Marelui Cobzar prin adunări festive, seri literare, concerte, recitări de poezie în şcoli, cămine culturale, oraşe şi sate. Datorită sprijinului primit din partea Secretariatului General al Guvernului şi a administraţiei locale, Uniunea Ucrainenilor din România a dezvelit bustul marelui poet ucrainean în Bucureşti, Negostina, Satu Mare şi Tulcea, iar liceul ucrainean din oraşul Sighetul Marmaţiei poartă numele de "Taras Şevcenko". O mare manifestare culturală a avut loc anul acesta în localitatea Negostina, Siret şi la Paltinul în judeţul Suceava, la care au fost invitaţi ucraineni din judeţele vecine, Botoşani, Maramureş, precum şi oaspeţi din Ucraina. A participat poetul şi omul politic al Ucrainei - Ivan Feodorovici Draci, deţinător al Premiului Naţional al Ucrainei "Taras Şevcenko", a Premiului Internaţional pentru Literatură "Antonovici", fiindu-i de asemenea acordat şi Premiul "Nichita Stănescu" pentru traducerea operei marelui poet cu acelaşi nume. La manifestarea culturală din judeţul Suceava au mai participat reprezentanţi ai autorităţilor regionale din Cernăuţi şi ai administraţiei locale din Kamyanetz-Podilsky. În această acţiune culturală, am primit sprijinul din partea Consulatului general al Ucrainei la Suceava. Evenimente culturale dedicate marelui poet ucrainean Taras Şevcenko continuă în luna martie şi aprilie în toate judeţele unde vieţuiesc ucraineni. Vă mulţumesc pentru atenţie.
			Domnul Marian Sârbu: Vă mulţumim şi noi.
			Din partea Grupului de deputaţi fără apartenenţă la un grup parlamentar, domnul deputat Ioan Munteanu.
			Domnul Ioan Munteanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Despre maghiarii care nu se simt români". Au trecut mai bine de 20 de ani de când UDMR s-a bucurat şi se bucură în continuare de privilegiul de a se afla la conducerea României, situaţie în care a ştiut să impună uneori tot felul de pretenţii şi să obţină mereu avantaje, unele dintre ele, ce-i drept, justificate. Obişnuiţi să primească tot ceea ce le pofteşte sufletul, au cerut funcţii în guvern, în structurile administrative locale, inscripţii bilingve pentru localităţile din Covasna, Harghita şi din alte judeţe, predarea istoriei şi a geografiei României în limba maghiară... În plus, conform legilor nescrise impuse de către politicieni, au decis ca drapelul secuiesc să fie arborat ca steag al judeţului Harghita, iar imnul Ungariei să fie intonat cu prilejul tuturor evenimentelor maghiarimii. Mai nou, vrând să verifice "loialitatea" partenerilor de guvernare, au decis să ceară, nici mai mult, nici mai puţin decât studii de medicină în limba maghiară la Târgu Mureş! Încă un pas, mic dar sigur, pentru impunerea unor condiţii şi solicitări care încep să depăşească orice închipuire. Se vede prea bine că legea care guvernează activitatea liderilor UDMR este cea a şantajului politic pe care ei o folosesc pentru a-şi apăra interesele. Interese pe care le cunosc foarte bine (spre deosebire de colegii lor români) şi prin care o minoritate a devenit majoritară în luarea deciziilor din România. Câţi dintre cei din regiunile din Europa locuite majoritar de români şi-ar permite să facă uz de şantaj şi de ameninţări, câte din satele lor sunt inscripţionate bilingv, câţi dintre ei nu se feresc să vorbească româneşte de teama repercusiunilor? Maghiarii din România sunt oprimaţi ?! Asta doar în mintea mai marilor udemerişti, pentru că oamenii de rând o duc bine cu românii, trăiesc aceeaşi viaţă de privaţiuni, ca şi ei şi respectă legile nescrise ale convieţuirii în bună înţelegere. De ce ei sunt singura minoritate mereu nemulţumită, mereu gata să lanseze noi controverse şi atacuri nefondate? Ar cam fi cazul să observăm că nu trebuie să-i judecăm pe maghiari după spusele şi atitudinea conducătorilor, lucru dovedit de istoria noastră comună. Solicitarea predării în limba maghiară la UMF Târgu Mureş apare ca o sfidare la adresa românilor dacă ne gândim la faptul că grupul minorităţii maghiare din Parlamentul Slovaciei a fost de acord cu partidul aflat la guvernare ca în toate instituţiile din ţară limba de comunicare să fie cea slovacă. Iar în Slovacia maghiarii reprezintă 10,7%, faţă de 6,6% în România. Sunt prieten cu mulţi români de etnie maghiară. Un exemplu: doctorul Köszeghi, de 40 de ani lucrează în Neamţ, cel mai tânăr medic primar care a obţinut examenul din judeţ de la noi, de peste 20 de ani este cel mai bun chirurg al nostru... Căsătorit cu o româncă. L-am întrebat dacă şi-ar fi dorit să facă medicina în limba maghiară. Răspunsul a fost categoric nu. Cum ar fi relaţionat el cu bolnavii, cu vânzătorul de legume, cu vânzătorul de fructe, cu cel care-i dă lapte. Aşadar, România este ţara românilor, a celor care respectă limba, istoria, tradiţiile şi legile ei, care gândesc şi simt româneşte. Vă mulţumesc foarte mult.
			Domnul Marian Sârbu: Mulţumim şi noi.
			Din partea Grupului parlamentar PDL, domnul deputat Mihai Cristian Apostolache. Aveţi cuvântul.
			Domnul Mihai Cristian Apostolache: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Aduc în atenţia dumneavoastră astăzi o situaţie incredibilă care se petrece în localitatea Drajna din judeţul Prahova. În această comună, primarul PNL Gavrilă Mihai, reprezentant de frunte al USL-ului din zona Văii Teleajenului, se luptă cu proprii cetăţeni. Da, este corect ceea ce aţi auzit. Se luptă cu proprii cetăţeni. În loc să lupte pentru interesele cetăţenilor din Drajna, primarul Gavrilă Mihai duce un război pe viaţă şi pe moarte în principal cu locuitorii satului Ogretin, care la alegerile precedente şi-au permis să voteze altceva decât a dorit dumnealui. "Auzi, conaşule, vorba lui nenea Iancu, cetăţenii au făcut altceva decât le-a spus dictatorul Gavrilă. Păi, pentru asta trebuie pedepsiţi!" şi a spus în minte, dar şi cu voce tare întâiul cetăţean al localităţii şi nu oricum, ci făcându-i să sufere pe copiii acestora, al căror păcat este acela că sunt copiii oamenilor care şi-au permis să-l înfrunte pe atotstăpânitorul şi atotştiutorul Gavrilă Mihai. Pentru a le da o lecţie celor care au altă opinie decât a sa, primarul Gavrilă s-a gândit că ar fi bine să închidă şcoala de la Ogretin, unde învaţă 97 de copii, că, nu-i aşa, doar copiii mai rămăseseră de lovit, în rest a lovit în toată lumea. A lovit în crescătorii de animale, cărora le-a impus taxe astronomice pe terenurile închiriate de la primărie, a lovit în cadrele didactice pe care le-a lăsat fără salariu, a lovit în adversarii politici, pe unii chiar excluzându-i din şedinţele de consiliu local, iar altora călcându-le în picioare pur şi simplu dreptul de a reprezenta interesele cetăţenilor în forul deliberativ local, cum este cazul domnului Voiculescu Vasile. Stau şi mă întreb după ce va lovi şi în interesele celor 97 de copii din Ogretin prin închiderea şcolii din acest sat, cu cine se va mai război. Înţeleg că la propunerea sa, consiliul local dominat de PNL a votat săptămâna trecută în favoarea închiderii şcolii de la Ogretin. Probabil că acum se va lupta cu Inspectoratul şcolar Prahova, instituţie care nu doreşte închiderea şcolii şi care nu i-a acordat avizul de închidere. Legat de consiliul local, trebuie cunoscut faptul că toţi consilierii PNL, dar de cele mai multe ori şi cei ai PSD votează la comanda politică a primarului. Acest lucru nu este deloc de mirare, ţinând cont că patru din cei opt consilieri locali ai PNL lucrează la firma patronată de primarul Gavrilă, unul dintre aceşti consilieri fiind chiar fiica primarului. Ceilalţi patru consilieri au legătură mai apropiată sau mai îndepărtată cu primarul Gavrilă, în sensul că în afară de domnul Paraschiv Dumitru care este preşedintele Asociaţiei moşnenilor de Drajna, ceilalţi trei au legătură strânsă cu primarul, astfel: unul este viceprimar, ajuns în funcţie la propunerea primarului, celălalt este angajat al Apacons, societate a consiliului local, iar ultimul este persoana care îngrijeşte gospodăria primarului. Astfel, având o majoritate confortabilă în consiliul local, primarul Gavrilă îşi permite orice. De la aprobarea reeşalonării datoriei propriei firme, care se ridică la circa 4 miliarde lei vechi, la desfiinţarea de şcoli, toate îi sunt la îndemână primarului patron Gavrilă. Spun patron, pentru că în timpul serviciului este şi om de afaceri, mare parte din timp petrecând-o la propria firmă, iar primăria lăsând-o pe mâna administratorului public al localităţii care este în acelaşi timp şi salariat al Apacons. Întâiul cetăţean al localităţii, Gavrilă Mihai, cu datorii de miliarde la bugetul local al comunei Drajna, a învins, i-a învins pe cetăţenii din Drajna. Punându-şi în mişcare maşinăria de vot, a reuşit să treacă prin consiliul local, după cum spuneam, hotărârea prin care se propune desfiinţarea şcolii din Ogretin, adică se propune ca 100 de copii să facă naveta câţiva kilometri, desigur, un fleac, până la cea mai apropiată şcoală prin vânt şi ploaie, expuşi în permanenţă şi pericolului de accidente. Îl întreb pe primarul PNL Gavrilă Mihai dacă nepotul său ar învăţa la această şcoală, ar mai închide-o? Sau dacă fiica sa ar fi cadru didactic la aceeaşi şcoală, mai lua această măsură? Cu siguranţă că nu. Dar cum nimeni din cei apropiaţi primarului nu este afectat, cum să nu ia asemenea măsură? Că doar, nu-i aşa, oamenii trebuie să vadă cine e stăpânul. Demersul administraţiei din Drajna de închidere a şcolii va fi stopat, sunt convins, printr-o acţiune în Justiţie a prefectului dar sunt la fel de convins că aşa cum primarul Gavrilă a obţinut o victorie de moment în lupta sa cu copiii din Drajna, la fel părinţii, bunicii, rudele şi prietenii acestora vor obţine o victorie categorică împotriva domnului Gavrilă la alegerile din iunie a acestui an. Democraţia se restabileşte prin vot, iar votul le aparţine cetăţenilor. Îi spun domnului primar Gavrilă că pe străzile din Drajna s-a strigat zilele trecute "Jos dictatorul!" şi nu poate cumpăra cât putem noi vota. Cred că victoria cetăţenilor e aproape. Vă mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc şi eu.
			Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Korodi Attila.
			Domnul Korodi Attila: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, 15 martie este Ziua naţională a maghiarilor de pretutindeni, este ziua în care sărbătorim dorinţa de libertate, solidaritate, iniţiativă, curajul poporului maghiar, dar şi al tuturor popoarelor din Europa Centrală. Este ziua în care maghiarii de pretutindeni, astfel şi comunitatea maghiară din România îi comemorează pe Petöfi, Kossuth, Jókai, Széchenyi, Landerer, Gábor Áron, Tuzson János, Gál Sándor şi alte personalităţi marcante ale tuturor popoarelor participante la Revoluţia din 1848. 15 martie este sărbătoarea libertăţii. Iniţiatorii Revoluţiei din 1848 au luptat pentru libertate. Astfel, în fiecare an, de 15 martie, mă gândesc la ce înseamnă libertatea pentru omul de azi, pentru comunitatea maghiară în general şi pentru comunitatea maghiară din România. Libertatea este darul dat de Dumnezeu nouă, tuturor, indiferent de naţionalitate şi trebuie să ne bucurăm de acest drept. Problema omului de astăzi este că nu mai trăieşte în acelaşi sens de solidaritate, de respect pentru celălalt şi de curaj, precum cei din 1848. Omul de azi este egoist, se gândeşte numai la sine, se consideră mai important, mai bun decât celălalt indiferent dacă acela îi este vecin sau popor conlocuitor. Spre deosebire de iniţiatorii Revoluţiei din 1848, omul de azi vorbeşte mult şi face puţin. Foloseşte vorbe mari, în loc să facă lucruri măreţe. Vrea să facă totul de unul singur, în loc să conlucreze. Pe de altă parte, omul de astăzi foloseşte ca instrument dezbinarea, adică ceea ce se învaţă din cărţile de istorie ca principiu după care marile imperii îşi menţineau puterea şi aici fac referire la principiul "divide et impera". În loc să trăiască în spiritul libertăţii şi al egalităţii se duşmăneşte şi denigrează prin atacuri aduse la valorile şi tradiţiile celuilalt. Şi, ce e mai rău, se simte puternic şi liber nu pentru că conlucrează în spiritul solidarităţii, nu pentru că respectă pe cel care trăieşte alături de el oricât de diferit ar fi, ci se simte puternic şi liber doar dacă se situează într-o poziţie superioară faţă de celălalt, doar dacă are ocazia să-şi manifeste forţa majorităţii absolute faţă de celălalt. Cu ocazia comemorărilor prilejuite de ziua de 15 martie, mi-au venit tot mai des în minte versurile poetului maghiar Heltai Jenő: "Până când şi tu eşti mai liber ca altul/Nici tu nu eşti încă liber, eşti doar... rob mişel." Cred cu tărie că aceste rânduri ne transmit un mesaj la care trebuie să reflectăm cu toţii în viaţa de zi cu zi, astfel încât să putem să fim liberi la rândul nostru. Să fim liberi la Cluj-Napoca, la Bucureşti, la Belgrad, la Budapesta, la Bratislava, la Kiev, la Chişinău, la Sofia sau chiar în oraşul meu natal, Miercurea Ciuc. Vă mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc, domnule deputat.
			Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Nicolae Bud.
			Domnul Nicolae Bud: Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi, Pentru început aş vrea să vă fac mărturisirea că sunt de acord cu colegul meu, domnul deputat Ştefan Buciuta, în legătură cu declaraţia politică pe care Domnia Sa a susţinut-o astăzi în Parlamentul României legată de memoria lui Taras Şevcenko, creatorul limbii moderne ucrainene. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ziduri întristate". "Pe-un pat alb ca un linţoliu, zace lebăda murindă, Zace palidă, vergină, cu lungi gene, voce blândă, Viaţa-i fu o primăvară, moartea, o părere de rău, Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare, Şi din liră curgeau note şi din ochi lacrimi amare, Şi astfel Bolintineanu începu cântecul său." Poate recunoaşte orice şcolar această secvenţă eminesciană din "Epigonii". La 20 de ani, Eminescu privea cu voluptate "zilele de aur a scripturilor române, cufundat ca într-o mare de visări dulci şi senine". În jur, precum ştim, colindau dulci şi mândre primăveri, oceanele de stele se întindeau asupră-i, dar lăsând loc şi zilelor cu trei sori în frunte şi pentru verzi dumbrăvi cu filomele. Eminescu privea cu încântare la poeţii ce au scris "o limbă ca un fagure de miere". Pe Dimitrie Bolintineanu îl vedea printre ei. Să revenim la cartea de citire din vremea noastră. Ea ne învaţă că tatăl poetului venea din Macedonia, dar mama cobora din Maramureş. Este şi motivul ce m-a îndemnat să ajung la Bolintin Vale, locul său de naştere şi punctul în care s-a întors să-şi doarmă somnul de veci. Nu despre prolificul scriitor, nu despre marele gazetar şi nici despre căuzaşul paşoptist şi unionist doresc a rosti câteva fraze, ci despre o adresă de pe hârtia târgului de azi fixat între două râuri de câmpie, Argeş şi Sabar, la doar 25 de kilometri de Capitală. Aduc vorba despre o veche clădire de şcoală, care a găzduit în anii interbelici gimnaziul unic industrial ce purta numele scriitorului. După război, aici, s-au ţinut vreme de mulţi ani cursurile liceului teoretic, singurul din întreaga zonă. S-a mutat peste drum într-un nou sediu. În ce priveşte pe cel vechi, Dumnezeu cu mila! Nu mai interesează pe nimeni de amar de ani. E ceva timp de când zidurile vechii şcoli contemporane cu autorul legendelor istorice, pe care şi cei din generaţia noastră le recitam pe la sărbători şcolare, privesc cu ochii trişti la scurgerea anotimpului. Cândva singura clădire cu etaj din localitate, dominată ani şi decenii la rând de un ceasornic impunător, unicat în felul său - chiar, pe unde-o mai fi, mă întreb? - aceasta se vede tratată cu excesivă indiferenţă şi cu total dispreţ. Acoperişul a căzut din locul său, fragmente copioase din ziduri, şi ele, iar ceasul a dispărut fără urmă. Aşa a apărut în centrul cochetei aşezări, la doi paşi de locul unde poetul Bolintineanu îşi doarme somnul de veci, o ruină deprimată prin înfăţişare, lăsată să se prăbuşească sub pumnul nemilos al viscolelor şi ploilor, dar, mai ales, al nepăsării generale. Construcţia principală beneficia de o amplasare pricepută în mijlocul unei incinte încăpătoare, şi ea în paragină. În spatele porţii de intrare de altădată, în partea stângă, fosta cancelarie, acum cu înfăţişare de canton părăsit. Mi-aduc aminte că poetul şi-a trăit ultimele clipe de viaţă agresat de suferinţă şi neputinţă materială. Pentru a-i alina existenţa, prietenii au participat la o loterie care consta din licitarea cărţilor din propria-i bibliotecă. A câştigat-o, dacă mi-amintesc bine, Alecsandri. Bardul de la Mirceşti a achitat suma stabilită, dar i-a lăsat colegului său de condei şi de luptă politică şi bunurile scoase la vânzare. Asta s-a putut atunci. Sunt trist să constat că prin derivaţie ori extrapolare nu s-au găsit idei, resurse şi acţiuni capabile să păstreze pe picioare acest sediu de legendă în partea locului. Într-un oraş ca Bolintin Vale, vestit pentru priceperea zidarilor săi, nu s-a descoperit acel inimos iniţiator al demersului de evitare a degradării şi repunerii în valoare a acestui lăcaş ce face parte din istoria locurilor. Reabilitarea clădirilor respective se cuvine privită ca o datorie. Cuvintele mele se doresc un apel la acţiune grabnică şi temeinică. Cine se simte în stare să scoată din ruină fosta şcoală din Bolintin Vale, reabilitată şi adusă în stare normală, clădirea poate deveni un centru de cultură multifuncţional, un laborator de afaceri. Poate fi plasată acolo o instituţie reprezentativă, biblioteca oraşului, ori una care să rămână deschisă pentru întreaga zonă, sau poate un muzeu districtual cu profil cât mai încăpător. Ştiţi la ce mă gândesc? Vin alegerile. Ce bine ar cădea pe agenda electorală a diferiţilor candidaţi pentru viitoarele demnităţi locale, judeţene ori parlamentare datele de proiectare legate de refacerea şi valorificarea clădirii-monument. Ar fi, sunt convins, o tresărire necesară de orgoliu, bine-venită pentru viaţa şi sufletul localnicilor. Ar fi păcat ca şi apropiata campanie electorală să treacă fără a configura vectorul constructiv capabil să îndepărteze de pe obrazul oraşului Bolintin Vale această cicatrice urâtă şi neavenită. Vă invit să reţinem: sub privirea din bronz a lui Dimitrie Bolintineanu se aude plânsetul în hohote al unor ziduri bătute de soartă. Mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: Mulţumesc, domnule deputat. Întrucât nu mai doreşte nimeni să intervină, încheiem şedinţa de astăzi consacrată declaraţiilor politice şi vă urez o zi bună.
			(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Domnul Andrei Dominic Gerea: "Bulgaria ne dă din nou lecţii de economie, România dă doar lecţii de populism electoral" În timp ce în România, în primul trimestru din 2012, PIB-ul se va contracta atât faţă de trimestrul IV/2011, cât şi în termeni anualizaţi, înregistrându-se astfel două trimestre consecutive de scădere a economiei şi, deci, reintrarea în recesiune, Bulgaria anunţă încasări mai mari la buget şi intenţia, în lunile următoare, de a reduce din nou fiscalitatea. România intră din nou în recesiune, având numai în luna ianuarie încasări diminuate cu peste 200 de milioane de euro la buget, dar preşedintele Băsescu nu consideră scăderea CAS, aşa cum ar fi fost firesc, ca fiind absolut necesară atât pentru mediul privat şi impulsionarea pieţei muncii, cât şi pentru bugetul de stat, vlăguit de evaziunea ridicată, motivată la rândul ei de nivelul aberant de ridicat al fiscalităţii din România. Ce să mai vorbim de scăderea TVA, atât de necesară. În acelaşi timp, în Bulgaria, lucrurile stau exact pe dos: încasările bugetare, în primele luni ale anului, au fost bune pentru bugetul acesteia, cu 200 milioane de leva (circa 100 de milioane de euro) peste nivelul planificat şi ca urmare a acestor rezultate, acesta a decis ca în perioada următoare să recurgă la un nou plan de reducere a fiscalităţii. De ce? Pentru că vecinii bulgari au constatat, ca şi românii, pe vremea Guvernului liberal Tăriceanu, că scăderea fiscalităţii aduce venituri mai mari la buget, tocmai din creşterea economică creată de o astfel de măsură. Preşedintele Traian Băsescu susţinea, la sfârşitul anului trecut, că România are cea mai scăzută fiscalitate din Uniunea Europeană, uitând să ia în calcul şi comparaţia cu Bulgaria, care a devenit cea mai atractivă piaţă pentru investitorii străini şi chiar pentru cei români, din cauza faptului că are în prezent o cotă unică de doar 10% şi un TVA de 20%. În anii trecuţi, sub guvernarea PDL, susţinută în Parlament de gruparea ilegitimă a UNPR, în timp ce economia românească era sufocată de tot felul de taxe şi impozite, care de care mai stupide - vezi impozitul forfetar, care a distrus sute de mii de firme, sau creşterea fulminantă a TVA, dintr-un foc, la 24% - Bulgaria atrăgea, ca un veritabil magnet, atât firmele româneşti, cât şi firmele mari străine care se mutau cu miile peste graniţă, încântate de fiscalitatea acesteia, cu mult mai redusă, precum şi de birocraţia semnificativ diminuată. În aceste zile, Bulgaria a anunţat că ar putea reduce TVA de la 20% la 18%, în funcţie de evoluţia situaţiei bugetului, după ce în primele luni veniturile încasate au fost peste aşteptări, iar România rămâne cu un TVA de 24%. România nu reduce nici CAS-ul, nici cota unică, dar Bulgaria adoptă periodic măsuri de reducere a fiscalităţii - intenţionează să reducă din nou şi cota unică - şi dovedeşte că are politicile economice potrivite şi atrage mereu din ce în ce mai multe investiţii. Este adevărat că politica scăderii de taxe şi impozite va reveni şi în România odată cu instalarea noului guvern al USL, dar până atunci mai avem. Şi, din păcate, aceşti oameni care au distrus România mai au încă suficient timp să distrugă şi ce a mai rămas în picioare în economia românească. Oare, ce credeţi, încotro se vor duce toţi întreprinzătorii privaţi, sufocaţi intensiv, timp de trei ani, de guvernul de "dreapta" al PDL...? Guvernul care s-a declarat de dreapta mereu, dar care a urât ca nimeni altul întreprinzătorul privat. Până atunci, această "mişcare anti-România", atât de impopulară, condusă şi reprezentată exclusiv de personajul de la Cotroceni, va încerca să păcălească, să mintă şi să mituiască pe aceia pe care i-a sărăcit, sfidat şi batjocorit. Dar, să fiţi siguri, dacă un animal trebuie să fie dresat ca să refuze un os venit "de la Băsescu", poporul român nu are nevoie de condiţionări pentru a respinge orice cadou otrăvit venit "de la Băsescu". Poporul român nu mai poate fi păcălit nici măcar de tardiva reparaţie a refacerii salariilor tăiate abuziv şi inutil, pentru că poporul român ştie ce aţi făcut cu banii săi! Poporul român ştie că i-aţi băgat mâna în buzunar pentru a vă hrăni nesătula clientelă politică! Şi pentru asta vă dispreţuieşte şi nu vă va ierta. Şi pentru asta veţi pierde alegerile!
			Domnul Andrei-Valentin Sava: "Este nevoie de soluţii viabile cu efecte pe termen lung, care să vizeze familiile monoparentale" Statele Uniunii Europene caută în acest moment să comunice din ce în ce mai mult în vederea găsirii de soluţii comune pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a gradului de sănătate a populaţiei. Multitudinea de probleme urgente, de nivel economic, financiar şi educativ lasă uneori în umbră situaţii ce pot deveni problematice în viitor, cum ar fi schimbările demografice mai puţin vizibile, care vor avea efecte pe termen lung asupra societăţii europene. Dacă scăderea ratei natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei a fost deja pusă în discuţie la nivel european, statele membre UE, România nefiind o excepţie, se confruntă cu o nouă situaţie, şi anume creşterea continuă a ratei divorţurilor şi implicitcreştereanumărului de familii monoparentale. Măsurile de protecţie socială adoptate de guvernele statelor Uniunii Europene, inclusiv de ţara noastră, au avut în vedere, de-a lungul timpului, susţinerea familiei clasice şi a cazurilor excepţionale devenite tradiţionale - văduvie, abandonul minorilor din raţiuni economice, încurajarea adopţiei copilului de către un cuplu, de preferinţă căsătorit. Foarte puţin este abordat şi legiferat, însă, cazul familiilor monoparentale, care devine din ce în ce mai întâlnit în întreaga lume. În majoritatea cazurilor de divorţ, după cum o arată statisticile realizate la nivelul întregii Uniuni Europene, custodia copilului este acordată în mod tradiţional mamei, astfel că, familie monoparentale conduse de mamă sunt cele mai des întâlnite, în special când copilul are sub 5 ani. În acelaşi timp, rapoartele de specialitate arată că aceste familii se confruntă cu o serie de probleme de ordin social şi economic, consecinţe care se răsfrâng asupra copiilor. Venitul mic şi prezenţa redusă a tatălui în viaţa copilului îl expun pe acesta la o serie de probleme, în special la riscul inadaptării sociale, scăderea interesului pentru şcoală şi dezvoltarea profesională, afectându-i viitorul în mod negativ. Chestiunea comportă consecinţe importante la nivelul întregii societăţi şi a dezvoltării economice a ţării pe termen mediu şi lung. Conform noii Legi a asistenţei sociale, adoptate prin asumarea răspunderii de către Guvernul Boc, familiile monoparentale beneficiază de asistenţă financiară sub formă de alocaţii lunare, dacă venitul net per membru de familie este în mod clar sub cel minim stabilit la nivel naţional. Această alocaţie este graduală, oferindu-se în funcţie de cuantumul venitului şi numărul de copii aflaţi în îngrijirea unui părinte singur. Cu toate acestea, cred că suntem cu toţii de acord că aceste tipuri de ajutor social sunt binevenite, dar nu suficiente. Este nevoie de mai multe măsuri active de ameliorare a vieţii persoanelor provenind din familii monoparentale, având în vedere şi datele prezentate în cel mai recent studiu realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii. Conform acestui studiu, în România,maipuţin de 15% dintre părinţii singuri sunt angajaţi, fapt care înseamnă că 85% dintre familiile monoparentale depind exclusiv de asistenţa socială oferită de stat (alocaţiile de creştere a copilului, ajutoare sociale pentru familii cu venit mic) şi venituri obţinute din munca temporară. În acest sens, consider oportună luarea în considerare, spre exemplu, a posibilităţii de acordare de reduceri la plata taxei de creşă pentru mamele singure care se reîntorc în activitatea profesională înainte de finalizarea concediului de creştere a copilului, ca măsură de armonizare a vieţii profesionale cu cea de familie. Un argument în plus pentru acest lucru este reprezentat de statisticile europene care arată că peste 70% dintre mamele singure, la nivelul întregii Uniuni Europene, sunt şomere în momentul în care copilul împlineşte 3 ani. Totodată, în condiţiile în care statul român are încă resurse limitate şi se află în imposibilitatea înfiinţării de noi creşe sau grădiniţe, susţin adoptarea unor măsuri care să încurajeze companiile private să creeze creşe şi grădiniţe pentru copiii angajaţilor, fapt care se întâmplă în statele dezvoltate ale Uniunii Europene. În momentul de faţă ne confruntăm cu nevoia de a găsi soluţii complementare pentru susţinerea familiilor monoparentale. Fac aici referire inclusiv la dezvoltarea minorilor provenind dintr-o astfel de familie, implicit a accesului la educaţie şi prevenirea unor serii de probleme, cum ar fi abandonul şcolar, ce decurg ca urmare a veniturilor reduse.De aceea, doresc să lansez un apel către Ministerul Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, precum şi către reprezentanţii autorităţilor locale pentru formarea unor comisii care să identifice, să analizeze situaţia actuală şi să propună dezvoltarea de programe şi politici sociale, care să conducă la soluţionarea problemelor esenţiale cu care se confruntă aceste familii.
			Domnul Angel Tîlvăr: "Cer mai multă înţelegere pentru micii întreprinzători" Întreprinzătorilor români li se aplică unele dintre cele mai multe controale ale instituţiilor statului din UE, toate sub pretextul reducerii evaziunii fiscale. În realitate, însă, una dintre ţintele anunţate şi de noul Guvern Mihai-Răzvan Ungureanu este aducerea de venituri de cel puţin două miliarde de euro la bugetul statului. Cum? Şefii instituţiilor care se ocupă de controale au primit ordin clar de la primul-ministru. Cei care nu reuşesc să aducă bani, plătesc cu funcţia. Până aici totul sună bine. Ceea ce mă intrigă, este faptul că în ultima perioadă se face abuz de aceste acţiuni, vorbindu-se din ce în ce mai mult de realizarea unui plan la amenzi întocmai ca în vremurile pe care le credeam apuse. Tot mai mulţi agenţi economici se plâng de faptul că organele de control nu fac absolut deloc activităţi de îndrumare sau de prevenire, limitându-se exclusiv la aplicarea de sancţiuni. Doresc să fiu bine înţeles: nu pledez pentru toleranţa faţă de cei care încalcă legea! Trăim însă o perioadă deosebită care ne obligă la un comportament responsabil. Să nu uităm că adevărata coloană vertebrală a economiei româneşti o reprezintă micii întreprinzători care au de înfruntat o birocraţie excesivă, încât le este practic imposibil să nu greşească ceva. În România, statul percepe mai mult de 300 de taxe, din care aproximativ 20 sunt fiscale, iar restul sunt parafiscale, adică aplicate punctual pentru autorizarea diverselor activităţi antreprenoriale. Pe lângă faptul că autorităţile care le percep sunt deosebit de ingenioase în a inventa noi impuneri de plată oamenilor de afaceri, acestea consumă şi foarte mult din timpul plătitorilor. De aceea fac apel la mai mult discernământ al organelor de control care riscă să producă efectul invers celui scontat. Viitorul guvern are obligaţia să reducă birocraţia astfel încât să se elimine arbitrariul din actul de control, iar interpretarea legilor să fie redusă la minimul posibil. Este inadmisibil ca agenţilor comerciali să li se spună că "trebuie să li se aplice o amendă." Actualul guvern ar trebui să se concentreze pe marea evaziune. În acest sens am atras atenţia încă de anul trecut, din luna martie, în plenul Camerei Deputaţilor, că în urma unei interpelări, trimisă la sfârşitul anului 2010, ministrului finanţelor, solicitând informaţii referitoare la numărul de camioane cu legume care sunt taxate zilnic la punctele de frontieră, am fost uimit sa aflu că în luna februarie 2010 au fost taxate la punctele de frontieră 3 camioane cu legume. Îmi vine greu să cred că în plin sezon rece, când în România producţia de legume este foarte scăzută, aproximativ 20 de milioane de oameni au consumat doar 3 camioane cu legume. Mai mult decât atât, în iulie un singur camion a fost taxat, iar în august niciun camion cu legume nu a fost taxat la punctele de frontieră. Acesta este unul dintre motivele pentru care consider că actualul guvern ar trebui să se concentreze mai mult pe reducerea marii evaziuni şi nu să sufoce micii întreprinzători cu controale şi măsuri care de foarte multe ori ridică mari semne de întrebare.
			Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf: "Ce vrea opoziţia, până la urmă?" Ne aflăm de săptămâni bune în criză parlamentară provocată de partidele din opoziţie. Scopul PSD şi PNL+PC este, mai mult sau mai puţin declarat, de a se organiza cât mai urgent alegeri anticipate, dacă se poate şi locale, şi generale, şi prezidenţiale. Am mai declarat în faţa dumneavoastră faptul că scăderea în sondaje a partidelor din opoziţie determină un comportament politic complet haotic şi cel puţin dăunător pentru democraţia din România. Pseudoliderii Antonescu şi Ponta şi-au asumat rolul de salvatori providenţiali ai unei ţări care nu îi cere. În sondajele umflate cu pompa, cei doi lideri au procente care nu le aparţin, au procente crescute doar din nemulţumirea îndreptăţită a oamenilor faţă de măsuri economice dure, necesare în faţa crizei. Până la urmă, ce vrea opoziţia? Se plâng că arcul guvernamental şi Preşedinţia nu le oferă dialogul. Cât fariseism! Nu numai că refuză orice dialog democratic în Parlament, refuză consultări cu premierul şi cu preşedintele Băsescu. Mai mult, în lumina ultimelor dezvăluiri ale presei, cel ce se vrea premier, Victor Ponta, a refuzat să îşi asume responsabilitatea de prim-ministru al României. Laşitatea acestor lideri ai opoziţiei depăşeşte comportamentul de şacal cu care deja ne-au obişnuit. Vor puterea, dar fără responsabilităţi, fără luptă, fără programe politice şi economice. Opoziţia vrea, practic, cadavrul puterii să le cadă în braţe. Această declaraţie politică este destinată practic colegilor mei parlamentari din partidele din opoziţie, acelor colegi care conştientizează politica dezastruoasă pe care liderii Crin Antonescu şi Victor Ponta o duc pe scena publică. Intenţiile celor doi lideri de carton, aparţinând baronilor locali cu istorii vechi în devalizarea ţării, este doar de a menţine alianţa contranaturii, USL, peste limita supravieţuirii politice, recte 50% în alegeri. Panica este totuşi dată chiar şi de sondajele lor proprii în care se regăsesc undeva pe la 46%. De aceea, fac apel la colegii mei parlamentari din opoziţie să înceteze copilăreasca grevă de lux, în care i-au băgat liderii lor de carton, şi să se întoarcă în Parlament pentru a dezbate legi vitale pentru România şi cetăţenii care i-au votat! Este suficient a reaminti doar legea energiei şi ar trebui ca bunul-simţ, atât moral, cât şi civic sau politic-profesional, să vă îndemne, stimaţi colegi parlamentari, să vă impuneţi autoritatea şi să vă întoarceţi la munca pentru care v-au girat cetăţenii, şi nu Ponta sau Antonescu.
			Domnul Ciprian-Florin Luca: "Diversiunea cea de toate zilele" Vin în atenţia dumneavoastră cu un alt gust amar lăsat de prestaţia preşedintelui din cadrul ultimei sale apariţii televizate. Faptul că l-a ajuns disperarea pe al nostru preşedinte este un lucru binecunoscut de toată lumea, la fel cum este binecunoscută si plăcerea sinistră a preşedintelui de a crea diversiuni si disensiuni între toate categoriile sociale. Ba, mai mult, în frigul disperării care l-a cuprins, ultima carte pe care o joacă acum preşedintele este distrugerea USL prin diferite săgeţi otrăvite aruncate înspre USL în mod constant. Printre hăhăielile-i binecunoscute, preşedintele nu a uitat să anunţe faptul că i-ar fi propus lui Victor Ponta funcţia de prim-ministru. Şi ca toată treaba să fie cât se poate de veridică a prezentat şi stenogramele şedinţei respective. Cei care mai au urechi să audă şi raţiune să înţeleagă consideră declaraţiile preşedintelui ca fiind inutile şi vădit gândite să distrugă o uniune care prin toate mijloacele luptă să cureţe ţara de cancerul numit Traian Băsescu şi Partidul Democrat Liberal. Victor Ponta şi USL au dobândit până în prezent înţelepciunea de a nu cădea în plasele aruncate de Traian Băsescu. USL nu-şi doreşte puterea cu orice preţ, îşi doreşte să câştige alegerile în mod legitim prin programul pe care îl are si prin voinţa sinceră de a repara tot ceea ce această putere a distrus. Iar timpul nostru abia acum soseşte, pe când al vostru s-a încheiat demult.
			Domnul Nicolae-Ciprian Nica: "PDL ia mâncarea de la gura copiilor ca să dea la clientelă" Una dintre ultimele găselniţe, abuzive de altfel, ale Guvernului PDL este suspendarea ajutoarelor sociale pentru persoanele care nu şi-au plătit impozitele şi taxele locale. Această decizie a dus la o situaţie fără precedent în România: mii de mame beneficiare ale indemnizaţiei pentru creşterea copilului sunt în imposibilitatea de a-şi mai putea hrăni bebeluşii, asta în condiţiile în care sporul natural în România este negativ de câţiva ani buni. Dar, cum guvernul PDL are o inimă mare, le-a dat posibilitatea persoanelor afectate de această măsură să-şi plătească în termen de cinci luni impozitele pentru a-şi recupera sumele a căror plată a fost suspendată. Mă întreb, lucru pe care actuala guvernare nu îl mai face de mult, în tot acest timp, mamele acestea cu ce îşi hrănesc şi îşi îmbracă copiii? Dincolo de partea aberantă a acestei decizii a guvernului, indemnizaţia de creştere a copilului este un drept câştigat de mamele care în anul anterior datei naşterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. În concluzie, guvernul nu face o favoare mamelor atunci când acestea beneficiază de indemnizaţia de creştere a copilului, ci mamele sunt cele care şi-au câştigat acest drept prin muncă, un drept prevăzut şi în constituţie. Însă, pentru a-şi ascunde incompetenţa, aparatul guvernamental pedelizat este în stare să creeze legi speciale, care duc la un tratament abuziv, să calce în picioare constituţia, şi toate acestea pentru a proteja acele firme private care sunt "scutite" de la plata datoriilor către stat, firme către care, într-o formă sau alta, însuşi PDL are "datorii". În aceste condiţii, sub pretextul economiilor la buget, statul ia de la gura bebeluşilor hrana, economisind sume infime, dar în acelaşi timp, conform unui raport al experţilor britanici de la Institutul Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă Clinică, Ministerul Sănătăţii cheltuieşte inutil zeci de milioane de euro pentru compensarea unor medicamente care nu ar avea ce căuta pe lista celor decontate de stat. Am mai aflat, tot de la acea parte a mass-media care a mai rămas independentă în România, că directorul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este susţinut în funcţie de persoane care au interese în domeniul sanitar. Acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care cred că PDL este un partid care doreşte să îi aducă pe români la sapă de lemn. Fără nicio jenă, PDL face afaceri de milioane de euro în domeniul sănătăţii, dar nu se sfieşte deloc să dea legi discriminatorii prin care să îi îngenuncheze pe românii de rând. Facilitarea afacerilor grupurilor de interese din jurul PDL a devenit politică de stat.
			Domnul Costică Macaleţi: "Sănătate să ai, frate, dar ai bani?" Declaraţia mea politică se referă la situaţia absolut mizerabilă în care se găsesc românii care nu se pot trata de afecţiunile de care suferă din lipsa banilor. Astfel, conform unei statistici realizate şi date publicităţii de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), trei din patru români au renunţat în 2010 la îngrijire medicală din cauza lipsei banilor. Această cifră ar trebui să atragă atenţia autorităţilor şi să ridice multe semne de întrebare. Mai ales că vorbim de milioane de români care nu au apelat la medic atunci când au fost bolnavi, de teama costurilor ridicate ale analizelor şi medicamentelor şi care, deşi lunar îşi plătesc contribuţia de sănătate, nu merg la un consult medical decât atunci când starea lor de sănătate se agravează. În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, 89,4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani nu au mers la medic atunci când au avut nevoie. Acest lucru are un impact asupra societăţii, pentru că un om bolnav nu va avea aceeaşi contribuţie la economia naţională ca un om sănătos. Studiile arată că fiecare o sută de români pierd 16 ani de viaţă activă din cauza condiţiilor precare ale sistemului de sănătate. Iar această situaţie nu este una recentă. Conform unui raport făcut de Banca Mondială în anul 2005, privind sistemul de sănătate din România, gospodăriile cu venit minim pe economie erau de două ori mai dispuse să renunţe la îngrijire medicală decât celelalte. Femeile au renunţat mai uşor la îngrijirea medicală de care aveau nevoie la un moment dat, 74,9% din respondente declarând că nu au consultat un medic specialist din motive financiare. Situaţia este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât are la bază principala problemă a sistemului sanitar - subfinanţarea. România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat sănătăţii - 3,6%, care este de două ori mai mic decât media europeană, de trei ori mai mic decât Franţa, care se află în fruntea clasamentului alocând peste 9% din PIB, şi sub media ţărilor africane. De asemenea, la nivel european, România se situează printre ultimele locuri la capitolul cheltuieli cu sănătatea per capita, alocând 600 euro, în timp ce media europeană este de 1.800 euro. Aşadar avem de a face cu o situaţie deosebit de delicată care ne arată că nivelul de viaţă al concetăţenilor noştri este mult, mult, foarte mult îndepărtat de un slogan deja devenit desuet "Să trăiţi bine!"
			Domnul Marius Cristinel Dugulescu: "Revizuirea constituţiei - pentru consolidarea democraţiei româneşti" Revizuirea Constituţiei României reprezintă un deziderat determinant pentru consolidarea democraţiei româneşti şi a statului de drept, astfel încât drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor români să fie recunoscute, garantate şi efectiv protejate. Revizuirea Constituţiei României trebuie să pornească de la trei premise esenţiale: rezultatul referendumului din noiembrie 2009, invocând art. 2 din Constituţia României, potrivit căruia poporul îşi exercită suveranitatea direct prin referendum sau indirect prin aleşi; necesitatea de adaptare şi adecvare legislativă din perspectiva statutului României de membru NATO şi UE; şi eliminarea anomaliilor de cooperare instituţională la nivelul puterii legislative, executive şi judecătoreşti. Nu trebuie să cădem în capcana "dogmatică" a separaţiei puterilor în stat, în sensul în care să fie exclusă orice ingerinţă a unei puteri în sfera de control a celeilalte puteri, pentru că, în definitiv trebuie să recunoaştem, în coerenţa logicii constituţionale, faptul că singura putere care poate funcţiona în regim de separaţie, este în mod incontestabil puterea judecătorească. De aceea, revizuirea constituţională nu trebuie să suspende controlul judecătoresc asupra actelor care privesc politicile fiscale şi bugetare, tocmai pentru a impune echilibrul puterilor în stat şi garantarea efectivă a drepturilor fundamentale ale omului, prin salvgardarea oricăror forme de abuz de drept, în materie fiscală sau de proprietate, din partea autorităţilor statului. Modificarea constituţională trebuie să vizeze în mod direct trecerea de la bicameralism la unicameralism, reducerea numărului de parlamentari, de la 471 la 300, introducerea avizului obligatoriu al Curţii Constituţionale cu privire la suspendarea preşedintelui, eliminarea caracterului prezumţiei licite de dobândire a averii, imunitatea parlamentară, deficitul bugetar care nu poate fi mai mare de 3% din produsul intern brut, iar datoria publică care nu poate depăşi 60% din PIB, aşadar teme majore pentru evoluţia democraţiei româneşti şi pentru consolidarea statului de drept. Revizuirea Constituţiei României nu reprezintă un "proiect de context politic", ci mai ales un act de viziune politică pentru reclădirea fundamentelor constituţionale ale statului român, de aceea consensul întregii clase politice trebuie să reprezinte un răspuns direct pentru recunoaşterea valorilor democraţiei româneşti şi pentru evoluţia statului de drept.
			Domnul Marius Cristinel Dugulescu: "Necesitatea armonizării dispoziţiilor OUG nr. 4/2012 cu prevederile OUG nr.62/2010 - «Reforma în domeniul proprietăţii»" În contextul recesiunii economice, statul român trebuie să asigure prin politicile sale un just echilibru faţă de respectarea dreptului la despăgubiri aferente imobilelor preluate abuziv, dar şi faţă de condiţiile economice şi sociale, invocând în mod constant teoria impreviziunii, ca o metodă juridică demnă de a relativiza angajamentele asumate. Concret, se impune armonizarea dispoziţiilor OUG nr. 4/2012 cu prevederile OUG nr. 62/2010, deoarece prin suprapunerea celor două texte de lege s-a creat o serie de inadvertenţe legislative, iar ca membru al Forului Legislativ al ţării, mă văd îndreptăţit să le semnalez pentru a fi corectate. Astfel, în articolul unic, alin.(1), din OUG nr.4/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.169 din 15 martie 2012, se prevede faptul că: "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă, pe o perioadă de 6 luni, emiterea titlurilor de despăgubire, a titlurilor de conversie, precum şi procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri, prevăzute de titlul VII «Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv» din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare." Pentru a înţelege deplin această reglementare, se cuvine a invoca art. III din OUG nr. 62/2010, publicată în Monitorul Oficial nr.446 din 1 iulie 2010, care dispune: "1. Pe o perioada de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă emiterea titlurilor de plată prevăzute în Titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Pe perioada de suspendare prevăzută la alin.(1), valorificarea titlurilor de despăgubire emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor se va face doar prin conversia lor în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea", corespunzător sumei pentru care s-a formulat opţiunea. 3. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, au optat pentru acordarea titlurilor de plată, dar acestea nu au fost emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pot opta pentru conversia titlurilor de despăgubire în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea". Persoanele care nu optează pentru conversia titlurilor de despăgubire în acţiuni emise de Fondul "Proprietatea" vor primi titluri de plată după expirarea perioadei de suspendare prevăzute la alin.(1), potrivit procedurii stabilite prin Titlul VII din Legea nr.247/2005, cu modificările şi completările ulterioare." Aşadar, începând cu data de 2 iulie 2012, ANRP ar trebui să emită titluri de plată în cazul persoanelor care au optat anterior, conform alin.(3) al art. III din OUG nr.62/2010, pentru acordarea acestora, iar prevederile OUG nr.4/2012 nu acoperă aceste inadvertenţe legislative cu privire la conversia titlurilor de despăgubire, drept pentru care se impune armonizarea cadrului legislativ.
			Domnul Daniel Buda: "Procesul de reformare şi modernizare a statului continuă cu revizuirea legii fundamentale" În actualul context european, în care România este stat cu drepturi depline, prevederile constituţionale actuale trebuie puse în concordanţă cu directivele şi tratatele ratificate. Înainte de a fi una dintre priorităţile Partidului Democrat Liberal, revizuirea legii fundamentale se impune ca o necesitate în ceea ce priveşte reaşezarea relaţiilor instituţionale respectiv, avem nevoie de o clarificare a evaluare a raporturilor dintre Parlament, Preşedinţie, Guvern şi alte instituţii ale statului. Un nou text constituţional, raportat la realităţile curente şi europene, se impune mai ales dacă este să fac referire la faptul că, actuala Constituţie nu o dată ne-a dovedit că este o inepuizabilă sursă de dezbateri politice şi lasă loc interpretărilor legislative, practic nu mai reprezintă liantul firesc între sistemul politic şi sistemul public, adică nevoile şi opţiunile suverane ale cetăţenilor nu mai îşi găsesc soluţionarea în textul legii fundamentale. După cum menţionam anterior, din momentul preluării actului guvernamental, ne-am asumat în faţa cetăţenilor un angajament ferm, şi anume acela de a demara un amplu proces de reformare şi modernizare a statului român în toate domeniile esenţiale, indiferent că vorbim de sănătate, educaţie, turism, agricultură, economie, administraţie publică sau justiţie. Modificarea cadrului constituţional, care să corespundă noului context instituţional românesc, contextului european şi internaţional, este practic o chestiune de curs firesc în evoluţia societăţii româneşti, care se justifică ca urmare a reformelor statului. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că în 2009 întreaga clasă politică le-a mai promis ceva cetăţenilor, şi anume reducerea numărului de parlamentari şi Parlament unicameral. Aşadar, nu avem nicio justificare să nu respectăm voinţa românilor exprimată la Referendumul din 2009. Este una dintre promisiunile asumate de toate partidele politice, tocmai de aceea în acest proces de reformă constituţională se impune ca toţi actorii politici să participe la acest proces fundamental de reaşezare a sistemului constituţional. Reforma şi modernizarea statului va continua în acelaşi ritm, iar revizuirea legii fundamentale trebuie să aibă loc, tocmai de aceea am convingerea că măcar cu această ocazie, având în vedere importanţa proiectul de modificare a legii fundamentale, parlamentarii opoziţiei vor avea "bunul-simţ" să renunţe la bătaia de joc practicată de câteva săptămâni prin implementarea unui nou model politic nemaiîntâlnit în niciun stat european democratic, şi anume grevă plătită. În caz contrar, nu pot decât să cred că sunt în continuare preocupaţi exclusiv de interesele proprii sau ale partidului pe care îl reprezintă, şi nicidecât de interesele celor pe care îi reprezintă. Statul român european are nevoie de un alt tip de politică, de o responsabilitate clară a clasei politice, are nevoie de sistem juridic eficient, transparent şi independent, iar toţi aceia care refuză realităţile curente, consider că nu mai au căderea morală de a fi reprezentanţii cetăţenilor în forul legislativ. Însă, un aspect este cert, şi anume faptul că cei din PDL au dovedit consecvenţă în decizii, tocmai de aceea procesul de modificare a legii fundamentale intră în linie dreaptă, deoarece nu putem la nesfârşit să aşteptăm ca reprezentanţii opoziţiei să-şi asume promisiunile faţă de cetăţeni, unicul deţinător direct al suveranităţii naţionale. Mai mult de atât, dezbaterea proiectului este cu atât mai binevenită acum, cu cât avem nevoie să introducem în constituţie şi prevederile Tratatului fiscal ce tocmai a fost semnat la începutul lunii martie care impune respectarea unor principii de macro economie, principii esenţiale pentru buna funcţionare şi sigur pentru a preîntâmpina un nou val de recesiune sau criză financiară.
			Doamna Doiniţa-Mariana Chircu: "Reformă şi neîncredere" Nu este nicidecum o caracteristică a noastră, a românilor, de a privi cu scepticism măsurile de reformă demarate în anumite domenii. Oricine ar crede acest lucru ar comite o gravă eroare. Vă invit să analizaţi reacţia cetăţenilor italieni în faţa reformei sistemului de pensii, a cetăţenilor greci faţă de reformele fiscal-bugetare sau a cetăţenilor francezi faţă de modificarea Codului muncii. Am putea chiar spune că românii sunt mult mai deschişi spre reformarea unor sectoare importante ale vieţii economice şi sociale şi sunt în continuare dispuşi să le susţină. Ceea ce putem, însă, spune cu certitudine despre români este faptul că nu au avut poate suficientă încredere în susţinerea reformelor demarate în România din ultimii douăzeci de ani. De multe ori, această neîncredere a fost şi justificată, ea provenind din implementarea nu tocmai reuşită a unor principii valoroase. Altfel spus, reformele s-au împiedicat în erori de implementare, umane sau logistice, mai mici sau mai mari, care au compromis însăşi ideea de reformă. În ultimii trei ani au fost demarate restructurări şi reaşezări fundamentale pentru cele mai importante domenii ale vieţii sociale şi economice din România. Reforma sistemului de pensii, de salarizare, reforma sistemului judiciar sau reforma din educaţie sunt mizele majore ale societăţii româneşti, de al căror succes depinde în mod crucial modernizarea ţării noastre. Experienţa mea de o viaţă, dedicată aproape în exclusivitate asigurării unor servicii de educaţie mai bune pentru copiii noştri, îmi spune că Legea Educaţiei Naţionale nu a fost decât primul pas în direcţia unei educaţii mai bune şi mai performante. Autorităţile abilitate în implementarea acestei reforme au însă obligaţia de a recâştiga încrederea românilor în termenul de reformă. Când spun acest lucru mă refer la faptul că fiecare direcţie de reformă trebuie să fie atent monitorizată şi orice ezitare a vreunui responsabil sancţionată. Părinţii, elevii şi studenţii trebuie să recâştige încrederea în procesul de reformă, să fie informaţi mai bine şi să poată conştientiza că toate eforturile din ultimii ani trebuie să fie în scopul asigurării unui proces educativ superior calitativ.
			Domnul Dorel Covaci: "Campania electorală PDL, din perioada premergătoare Sărbătorii Învierii Domnului, trece la un alt nivel" Aşa cum am semnalat în urmă cu ceva timp, PDL a dat startul campaniei electorale, odată cu apropierea Sărbătorii Creştine a Învierii Domnului, folosindu-se de această perioadă binecuvântată, pentru a mitui creştinii cu pelerinaje în locuri sfinte şi mese gratuite, la pachet cu discursuri autoelogiative, antiopoziţie şi sugestii de a le fi răsplătit efortul, printr-o conduită favorabilă la vot. Înscrierile s-au făcut în birourile liderilor locali ai partidului, tocmai pentru a exista un contact direct şi personal cu cel care acceptă beneficiile, în aşa fel încât acesta să fie conştient că va exista şi un revers al medaliei, un moment în care se va încasa preţul. La ora actuală, s-a trecut la o altă etapă - vizitele din casă în casă, efectuate de liderii locali ai PDL, care au un pachet de oferte generoase şi destul de diversificate pentru votanţi: pentru cei care, din păcate sau din fericire, lucrează în instituţii de stat, şantajul şi ameninţările sunt directe, fără ocolişuri sau menajamente. Celor vizitaţi li se oferă bani, pentru fiecare persoană cu drept de vot care se obligă să voteze portocaliu, iar celor mai îndărătnici, care fac alergie la această culoare, partidul le dă recompense, pentru a rămâne pe la casele lor în zilele de vot. Drept garanţie, li se confiscă cărţile de identitate, astfel ca mai marii să fie siguri că neghina nu s-a strecurat printre "seminţele bune", care dau rod bogat la urne. Pentru ca loviturile să vină din mai multe direcţii, capii de la centru s-au gândit că, din nou, strategia "dezbină şi cucereşte" poate da rezultate bune, aşa că, preşedintele nostru a ieşit pe post ca să "dezvăluie" stenograma discuţiei de la Cotroceni cu liderii opoziţiei, în care le-ar fi formulat propunerea de a-l numi pe Victor Ponta premier. Analizând momentul, contextul şi conţinutul "bombei prezidenţiale", putem decela două variante, care explică acest demers: 1. În cazul în care, într-adevăr, propunerea a fost rostită, trebuie să tragem un semnal de alarmă cu privire la coerenţa şi consecvenţa mesajelor preşedintelui. Să înţelegem că domnul preşedinte i-a propus funcţia de premier celui pe care, până nu demult, îl califica drept "imatur şi iresponsabil", "copilot la maşină", celui care "nu îi dă nimeni volanul", deci este incapabil să ia ţara în mâini? "Nu cred că are maturitatea să conducă Guvernul, nu în mandatul meu" preciza suplimentar preşedintele. Acelaşi Traian Băsescu ne mai spunea că decizia cu privire la numirea lui Răzvan Ungureanu în funcţie a fost luată la sfârşitul anului trecut, deci mult înaintea presupusei propuneri formulate opoziţiei, din februarie anul acesta. Să tragem concluzia, aşadar, că actualul premier este doar un surogat al lui Victor Ponta, un produs de mâna a doua, a şaptea roată la căruţă, care a prins castana, în absenţa acceptului opoziţiei? 2. Mai putem asuma că Traian Băsescu este capabil să terfelească propria prerogativă de desemnare a primului-ministru, folosind-o pentru a mânji cu minciuni, intrigi şi mizerii formaţiunea politică şi liderii care i se opun. Informal, ne aflăm în campanie electorală, iar PDL-ul doreşte spălarea creierelor şi îndesarea în mintea electoratului a imaginii unei opoziţii laşe, incapabile, iresponsabile. Manipularea şi lipsa de scrupule nu mai cunosc limite. Se sugestionează ideea unei opoziţii corupte, inclusiv prin lansarea unor afirmaţii nefondate, dar plasate la momentul oportun, fără explicaţii sau dovezi, dar care dau frâu liber imaginaţiei omului de rând, încă indecis în opţiunea electorală: "S-ar putea ca Victor Ponta să aibă ceva pe conştiinţă de n-a acceptat. Nu ştiu..." spune şeful de la Cotroceni, în aceeaşi "dezvăluire incendiară". Ca să ne edificăm asupra variantei reale, interesant ar fi scoaterea la iveală a stenogramei discuţiilor cu perdelele trase dintre preşedinte şi capii PDL, asupra tacticilor şi strategiilor de manipulare a românilor. Doar acestea ne-ar confirma adevărul sau minciuna din spatele afirmaţiilor preşedintelui. Dacă Victor Ponta s-a făcut preş în faţa lor, este un pilot misogin, imatur şi iresponsabil, Crin Antonescu este un puturos care doarme mult, cu siguranţă că mai rămân ei, PDL-iştii imaculaţi, care se folosesc de perioada premergătoare Praznicului Învierii Domnului, pentru a-şi ţese mrejele şi intrigile. S-au autodepăşit şi ne întrec aşteptările, în ceea ce priveşte rafinamentul tehnicilor pe care le aplică pentru decimarea adversarilor. Cu un istoric atât de bogat, în ceea ce priveşte devierile de la etică, morală, conştiinţă, onestitate, nu trebuie să ne mai mire nimic din ceea ce fabrica PDL, de distrugere a reputaţiei contracandidaţilor, poate să producă şi să arunce în rândul opiniei publice.
			Domnul Dorel Covaci: "Pompierii, eroii de fiecare zi, trăiesc la limita subzistenţei" Pompierii sunt cei care se luptă cu flăcările, cu moartea, cu natura şi timpul, simultan, şi pot ieşi învingători. Lucrează în ture de 24 de ore, fie sâmbătă, duminică sau sărbătoare, departe de cei dragi, care îi aşteaptă acasă cu teama că i-au întâlnit poate pentru ultima oară. Se aruncă de bunăvoie în cele mai cumplite situaţii, fie că e vorba de foc, inundaţii, accidente, zăpezi uriaşe, cutremure, fiind prima linie în ocrotirea vieţii celor în primejdie. Această perioadă a anului, în care verdele plantelor se străduieşte să răsară de sub covorul uscat, este plină de riscuri şi încercări pentru pompierii din România. Focurile lăsate nesupravegheate, puse pe întinderile moarte, pentru a face loc vieţii, culorii, energiei naturii, pot provoca pagube şi dezastre imense florei şi faunei. Într-o astfel de intervenţie, am fost alături de Unitatea de Pompieri din oraşul Făget - Timiş şi am putut să le văd curajul, disciplina, implicarea, spiritul de sacrificiu şi să iau contact cu problemele pe care le confruntă. Poziţionaţi pe un onorant şi meritat loc întîi în topul încrederii populaţiei, aceşti eroi de fiecare zi, deşi nu se plâng, se zbat, alături de familiile lor, în sărăcie şi nevoi, victime ale tăierii salariilor bugetare, aplicate de actuala conducere a ţării. Pe lângă pericolele, care îi pândesc la fiecare pas în exercitarea meseriei, se adaugă şi cele suplimentare, generate de lipsa logisticii adecvate, astfel că, de multe ori, intervin în situaţii de viaţă şi de moarte, cu autospeciale vechi de 40 de ani sau chiar primitiv, cu găleata şi lopata. Pompierul este un cavaler al focului, un simbol al jertfei şi iubirii faţă de aproape, pe întreg globul. În România, curajul şi dedicarea lor parcă este şi mai mare, în contextul în care îşi fac meseria, aproape cu mâinile goale, şi primesc în schimb remuneraţii de mizerie. Să avem în vedere că a fi pompier nu este o simplă meserie, ci devine profesiune de credinţă, vocaţie, care conferă nobleţe şi atingerea unor înalte idealuri celui care o practică. Facem apel pentru recâştigarea drepturilor băneşti şi modernizarea dotărilor unităţilor de pompieri! Este ruşinos că le aruncăm resturi, celor care îşi pun sufletul pe tavă pentru salvarea semenilor lor, şi numai după moarte, doar unora dintre ei, li se răscumpără munca şi sacrificiul, prin onoruri şi distincţii, de care nu se mai pot bucura.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: "Umilinţa prezidenţială" La Cotroceni este jale mare: preşedintele României plânge! Dacă se gândeşte cineva că Traian Băsescu plânge de grija "poporului suveran" se înşală. Preşedintele îşi plânge singur de milă şi, în încercarea sa disperată de a mai impresiona ultimii câţiva votanţi rătăciţi, ameninţă că îşi ia jucăriile şi pleacă: "În prima zi în care am plecat de la Cotroceni, plec din viaţa politică, mi-a ajuns. Funcţia de preşedinte a reprezentat pentru mine cea mai mare umilinţă a vieţii mele. Am fost bun meseriaş, un om care şi-a făcut meseria cu plăcere şi cu demnitate, iar ce s-a întâmplat din 2007 încoace, jignirile de dimineaţă până seara nu au făcut decât să mă umilească". Sunt exact cuvintele preşedintelui, un preşedinte care se victimizează şi care s-a transformat rapid din "jucător" în "preşedinte bocitor". De la "dragă Stolo" încoace, Băsescu abordează tehnica plânsului cu uşurinţa unui actor profesionist. A impresionat pe cineva această smiorcăială? Poate pe cineva care nu îl cunoaşte şi care nu trăieşte realitatea zilnică din România. Înainte de a-şi plânge soarta, s-a gândit preşedintele câţi români a umilit girând îngroparea milioanelor de euro în tot felul de proiecte portocalii inutile sau ciopârţindu-le salariile? S-a gândit acest "şef de stat", cum îi place să se numească, dacă bugetarii graşi sau pensionarii nesimţiţi s-au simţit umiliţi de această catalogare? Traian Băsescu a "primit" prea puţin faţă de cât merita să primească un personaj care a încercat să discrediteze instituţiile statului, după cum i-a dictat interesul personal şi imediat, care i-a "ciuruit" pe cei care nu erau pe listele portocalii şi i-a umilit pe cei pe care ar fi trebuit să îi reprezinte. Eu cred că românii respectă şi nu umilesc instituţia prezidenţială, dar nu pot accepta să fie reprezentaţi de un preşedinte care cunoaşte numai legea bunului plac, un preşedinte care se răzgândeşte de la o zi la alta şi al cărui răspuns la întrebări incomode este hăhăiala caracteristică. Există un motiv pentru care Băsescu ar trebui să se simtă umilit: nu a realizat nimic în nici una din funcţiile publice pe care le-a ocupat de mai bine de 20 de ani! A fost ministrul transporturilor în mai multe guverne. Este inutil să reamintesc situaţia jalnică a transporturilor din România. A fost primar general al Bucureştiului. Nu a rămas nimic în urma lui. Din 2004 este preşedintele ţării. O ţară dominată de haos, învrăjbire, fraudă, incompetenţă, hoţie, umilinţă, aroganţă... A primit voturile a 5 milioane de români şi nu a făcut nimic pentru ei. Promisiunile electorale au rămas doar la nivelul de promisiuni electorale. Singurii de care a ţinut cont şi de care are grijă în continuare sunt portocalii lui. Către ei au fost direcţionaţi banii pentru investiţii, lor le-au înflorit afacerile din contracte pe bani publici, ei au fost numiţi în funcţii înalte doar pe baza apartenenţei la gaşcă şi tot ei au dus tupeul la un nivel despre care mulţi nici nu bănuiau că există. Acestea sunt, într-adevăr, motive serioase pentru care Băsescu ar trebui să se simtă umilit, nu pentru faptul că unii au avut curajul să îi critice activitatea şi comportamentul. Nu a putut preşedintele să doarmă o noapte de grija celor care nu îl iartă că le-a tăiat salariile? Foarte bine! Cei cărora le-a tăiat salariile nu au dormit multe nopţi, gândindu-se cum să îşi drămuiască banii şi să se descurce cu preţuri din ce în ce mai mari şi salarii mai mici. Faptul că românii nu vor uita umilinţele acestui regim îi sperie pe disperaţii de la putere, mai ales că se apropie alegerile locale, iar ei sunt conştienţi că nu mai au şansa de a câştiga. Vor încerca orice în această luptă electorală care a început deja, neoficial, şi pentru care însuşi preşedintele a venit la tribuna Parlamentului şi a cerut ca puterea să găsească soluţii pentru "reîntregirea salariilor bugetarilor". Acelaşi Parlament pe care a încercat să îl discrediteze sistematic, aceleaşi salarii pentru care, cu o lună în urmă, nu existau banii necesari. Vor încerca să mascheze această reîntregire a salariilor ca pe o mare realizare a numeroaselor guverne Băsescu, unul mai incompetent ca altul? Nu ne mai miră nimic. Nu ştim ce porumbei va mai scoate puterea din jobenul magic, dar ştim că preşedintele vrea să renunţe la scena politică după ce îşi va încheia mandatul. Îl invităm călduros să nu mai aştepte şi să renunţe de azi pentru că, altfel, s-ar putea să sufere umilinţe mult mai mari decât cele de care s-a plâns până în prezent. Dacă umilinţa pe care a trăit-o în perioada în care a fost suspendat din funcţia de preşedinte a fost "îndulcită" de votul dat la referendum şi de reîntoarcerea sa la Cotroceni, a doua oară nu va mai fi la fel de norocos. Nivelul de încredere al cetăţenilor în preşedintele Băsescu este atât de mic încât, odată suspendat, votul populaţiei nu îi va mai asigura revenirea în funcţie. De abia atunci veţi cunoaşte, domnule preşedinte, umilinţa pe care o meritaţi!
			Domnul Eugen Constantin Uricec: "Terenurile agricole sub presiunea străinilor" Toată lumea cunoaşte bogăţia cernoziomului românesc şi orice stat din lumea aceasta şi-ar dori să-l aibă. Unii experţi agricoli chiar au întocmit clasamente ale calităţii solului şi rodniciei acestuia, în primele trei poziţii aflându-se cel românesc, polonez şi solul francez. Cu toate acestea, nu mai putem contesta faptul că, la mai bine de două decenii de la căderea comunismului şi reconstituirea dreptului de proprietate, sute de mii şi chiar peste un milion de hectare de terenuri agricole continuă să rămână necultivate. Mulţi au dat vina pe slaba capacitate a fermierilor din România, în a se dezvolta şi extinde suprafeţele cultivate. Alţii consideră că tocmai fărâmiţarea suprafeţelor reprezintă unul dintre motivele unei slabe utilizări a terenurilor. Din punctul meu de vedere, susţinerea pe care Guvernul a acordat-o, mai ales în ultimii trei ani, prin intermediul subvenţiilor la hectar plătite la termen, nu poate fi însă invocată. Ceea ce cred, însă, că face ca agricultura să nu fie suficient de atractivă pentru români, este incapacitatea acestora de a valorifica la un preţ corect, stimulativ, produsele obţinute. Stocarea producţiei şi penetrarea chiar pe piaţa locală sunt marile dureri de cap ale fermierului român. Fermierii sunt astfel constrânşi, fie să vândă producţia la recoltare, pentru că nu au unde să o stocheze, fie să o vândă prin intermediari, care de cele mai multe ori câştigă mult mai mult decât producătorul, prin distorsionarea pieţei. Dacă agricultura s-ar transforma într-un business real, previzibil în venituri certe pentru fermieri şi mai ales profitabil, vă garantez că nu ar mai exista în România nici un metru pătrat neexploatat, necultivat. Astăzi, când miza produselor agro-alimentare a depăşit cu mult atât problema energiei, a combustibililor sau chiar şi unele probleme politice, pieţele şi investitorii străini "vânează" cele mai fertile terenuri, indiferent de poziţionarea sau preţul lor. Observăm cu toţii că apetitul străinilor pentru terenurile agricole s-a intensificat, din Banat şi până în Dobrogea, din Moldova şi până la Dunăre. În scurt timp, nu vom mai avea nici un fel de verigă legală prin care să limităm achiziţia acestor terenuri la o scară şi mai largă decât în prezent. Statutul nostru de membru al Uniunii Europene nu ne mai permite astfel de limitări. Singura verigă prin care putem împiedica înstrăinarea terenurilor către investitorii străini este creşterea profitabilităţii activităţilor agricole pentru români. Dacă activităţile agricole vor fi stimulative pentru români, aceştia nu vor mai fi nicidecum înclinaţi să renunţe la proprietatea lor asupra unei reale surse de prosperitate. Pentru aceasta, fermierii români trebuie să fie sprijiniţi şi direct, prin facilitarea achiziţiei de maşini şi utilaje, dar şi indirect prin înlăturarea distorsiunilor dintr-o piaţă neloială. Aşadar, de acţiunile întreprinse de Guvern în acest an depinde viitorul celei mai importante resurse naţionale, terenurile agricole.
			Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Actul medical din România" În ultimii ani, cu zeci sau poate sute de milioane de euro plătiţi din banii publici, altfel zis, din buzunarele pacienţilor, spitalele au fost utilate cu aparatură medicală, cu tehnică de ultimă oră de investigare şi diagnosticare, dar oamenilor nu le este mai bine, nu sunt mai sănătoşi. Pacienţii continuă să moară în autosanitarele echipate necorespunzător sau chiar în spitale, înainte sau după intervenţii chirurgicale de rutină. Cauzele sunt multiple şi complexe. Unele ţin de indolenţa medicilor, insuficient stimulaţi de pacienţi. Altele ţin de slaba acoperire a relaţiei medic-pacient de către legislaţie. Altele, cu o puternică componenţă obiectivă, ţin de managementul defectuos din unităţile sanitare. De multe ori este invocată lipsa banilor. Cu toate acestea, sumele care tranzitează prin sănătate sunt imense. Acest raport se întâlneşte şi în ţările în care se operează cei mai înstăriţi şi mai populari români, cu deosebire că procentele sunt distribuite exact invers faţă de ceea ce se întâmplă la noi. Cred că a venit vremea să recunoaştem că o principală cauză a extrem de proastei calităţi a actului medical din România o reprezintă indolenţa cu care noi, instituţiile statului, am tratat şi tratăm condiţionarea actului medical de către medic sau asistent, în funcţie de "prestaţia" pacientului. De multe ori, salariile medicilor, care, oricum, au ajuns, în unele cazuri, la 2 mii de euro pe lună, reprezintă simple venituri colaterale, faţă de "atenţiile" venite drept "mulţumiri" din partea pacienţilor. Dacă sunt adevărate justificările unor medici care primesc aceste atenţii ca să nu-i jignească pe pacienţi refuzându-i sau, mai savant, pentru că stă în firea poporului român să-şi arate a priori recunoştinţa, este absolut obligatoriu să-i fixăm un cadru legal acestei "recunoştinţe".
			Domnul Florin-Cristian Tătaru: "Acordul ACTA, revoluţie în mediul virtual sau un pas către o societate orwelliană" Chiar dacă Uniunea Europeană, (care a suspendat ratificarea Acordului comercial de combatere a contrafacerii «Anti-Counterfeiting Trade Agreement, ACTA» şi a trimis textul la Curtea Europeană de Justiţie) va oferi prin Comisie un punct de vedere pe baza concluziilor Curţii de Justiţie Europene, Parlamentul European dar şi parlamentele naţionale trebuie să îşi facă o evaluare proprie. Nu este timp de stat prea mult pe gânduri, pentru că prin această dezbatere, se va produce o schimbare de perspectivă, legală şi de dezvoltare, care va fi, în opinia mea, revoluţionară. Acordul de schimb anticontrafacere şi piraterie poate schimba radical, în funcţie de varianta care va fi ratificată, viitorul internetului. Interesul pentru internet este foarte mare în România, pentru că asigură accesul la multă informaţie pentru o populaţie lipsită de mijloacele financiare ale Occidentului. Chiar dacă acordul se adresează tuturor produselor contrafăcute şi pirateriei şi poate să aibă o influenţă pozitivă în aceste domenii, în domeniul internetului poate schimba cursul dezvoltării unor zone extinse la nivel global. Mai mult, există dezbateri extinse în cadrul ONU cu privire la gestionarea internetului, demersuri care vor genera tensiuni politice majore şi care vor influenţa dezvoltarea economică viitoare. Înţelegând necesitatea celor mai mari puteri de a-şi proteja producţia şi comerţul de mărfuri, dreptul la proprietate asupra propriilor creaţii şi de a limita modalitatea unor economii de a se dezvolta prin furt de tehnologie, acest acord este un pas înainte într-un război geopolitic pentru care trebuie să cântărim avantajele şi dezavantajele. Nu vorbim de partea legală pe care obligatoriu trebuie să o respectăm în clubul select al naţiunilor care respectă dreptul de proprietate şi la un comerţ corect, ci de a ne pregăti pentru o schimbare de perspectivă şi de acţiune foarte complexă. Acum, ce ne interesează mai mult este pericolul reprezentat de acest acord, apărut de nicăieri în viaţa publică românească. Chiar dacă Uniunea Europeană, prin diferite organisme recomandă procese ample de informare şi consultare, o transparenţă totală pentru a se evita interpretări şi acţiuni îndreptate împotriva individului, libertăţilor şi drepturilor sale, fostul ministru PDL al comunicaţiilor se întoarce dintr-o deplasare cu un acord semnat, de care publicul nu ştia nimic. Cam toţi europenii au fost luaţi prin surprindere şi unii au blocat procesul de ratificare, însă ridicăm din sprânceană la capacitatea administrativă a României de a comunica demersurile la care ne angajăm în plan internaţional. Mai mult, noul ministru PDL observa doar caracterul vag al tratatului, când de fapt sunt mult mai multe motive de îngrijorare. În primul rând, monitorizarea utilizatorilor de internet este o poartă largă pe care abuzul împotriva cetăţeanului prin accesul la informaţiile personale reflectă teama noastră faţă de sisteme totalitare. Este clar că prin această monitorizare, sporită şi aşa mult după atentatele de la 11 septembrie 2001 şi după adoptarea legislaţiei anti-terorism, ne pune în faţa unei înfăptuiri orwelliene. Nu putem să luăm de bună atitudinea deţinătorilor de informaţii confidenţiale fără un control obiectiv asupra utilizării lor. Este spaima omului modern. În al doilea rând, aplicarea justiţiei fără a trece prin procesul juridic instituţionalizat este un abuz grosolan şi presupune că cel care deţine dreptul de proprietate intelectuală decide actul de justiţie printr-o firmă care furnizează serviciile de internet, fapt absolut inacceptabil. În al treilea rând, tratatul este chiar vag în suficiente aspecte care să pună probleme de aplicare şi să excludă abuzuri posibile. Prevederi juridice complexe şi laxe permit penalizarea celui acuzat, fără a se explica clar culpa. Conceptul de avantaje economice "indirecte" ridică semne de întrebare de la ridicol la abominabil. În al patrulea rând, lipsa totală a dezbaterilor şi a informării ne obligă la o asociere nefericită cu un act impus şi la care cetăţenii nu au nici un drept de exprimare. Secretomania din jurul acestui tratat stă marcă a ceea ce încearcă să ascundă şi ceea ce organizaţiile neguvernamentale acuză că acest tratat va aduce, şi anume, control sporit interesat. Mai mult, comunitatea academică europeană a avertizat că implementarea acestui model pune probleme legate de etica economică şi că va favoriza corporaţiile în defavoarea micilor companii. Mai mult, problematica încălcării drepturilor personale ale individului este departe de a fi rezolvată şi recomandă acordarea unei atenţii deosebite. Aşa cum se poate observa, ACTA va aduce schimbări importante în mai multe domenii, iar impactul este departe de a fi explicat în totalitate. Cert este că, aşa cum state mai dezvoltate au pornit la o consultare acerbă şi transparentă, la o dezbatere asupra impactului şi la o clarificare a acestui instrument juridic, aşa şi noi, statul român trebuie să facă la fel. Ni se cere democraţie la nivel global, însă atunci când vine vorba de impunerea unor interese private, dezbaterile şi procesele democratice de luare a deciziilor sunt eludate. Chiar dacă nu trebuie să ne isterizăm, sunt foarte curios ce are de spus mediul academic românesc cu privire la impactul unei secţionări a internetului. Aflaţi la o distanţă uriaşă de posibilităţile financiare ale Occidentului, românul mediu şi chiar sărac se va afla şi mai departe de informaţie, atunci când, pe modelul tratatului, va trebui să plătească sume imposibile pentru nivelul nostru. Trebuie realizată, de asemenea, o evaluare cu privire la impactul economic asupra divizării internetului şi a creşterii costurilor pentru companiile mici şi mijlocii. Astfel, până la clarificarea tuturor aspectelor neclare şi amendarea corespunzătoare a Tratatului şi până când în România nu se porneşte la o dezbatere transparentă şi o consultare publică largă, solicit PDL-ului să ceară europarlamentarilor săi să respingă în Parlamentul European ratificarea Tratatului, dacă acesta este supus procedurii mai repede decât este necesar.
			Domnul Georgian Pop: "Indiferenţa guvernanţilor faţă de situaţia copiilor bolnavi de inimă" Ca urmare a contribuţiei financiare private a unor companii, fundaţii, oameni simpli, dar şi a alocării de către Guvern a sumei de 1,7 milioane euro s-au strâns banii necesari pentru amenajarea şi asigurarea dotărilor funcţionării unei secţii de chirurgie cardiologică, cu adevărat modernă şi atât de necesară pentru salvarea vieţilor copiilor cu probleme de acest gen, în cadrul Spitalului Marie Curie. În total, investiţia este de 3,5 milioane euro! Acum un an de zile spaţiul era gata de funcţionare. Departamentul are o suprafaţă de peste 500 m▓, cuprinzΓnd o salπ de cardiochirurgie, o salπ de neurochirurgie, 2 saloane de terapie intensivπ (6 locuri), un laborator de cateterism dotat cu singurul angiograf biplan cardiac din ţară şi toate spaţiile anexe necesare pentru funcţionarea conform standardelor actuale. În laboratorul de cateterism s-ar putea efectua intervenţii complexe (investigare, diagnosticare şi cardiologie intervenţională) ceea ce ar creşte eficienţa tratării copiilor cu probleme cardiace. Practic, departamentul există, dar copiii cu probleme cardiace congenitale nu pot fi trataţi aici. Deşi s-au aprobat 76 de posturi de personal medical, angajările nu se pot face! Pentru ocuparea posturilor ar trebui aplicat principiul la 7 persoane concediate, o persoană angajată. O regulă imposibil de aplicat, având în vedere faptul că Spitalul Marie Curie are deja un deficit de personal de peste 120 cadre medicale. Iată cum, un spaţiu utilat şi amenajat la standarde moderne este sub lacăt din cauza indiferenţei guvernanţilor. Este de-a dreptul revoltător cum o investiţie de acest gen nu îşi atinge finalitatea din cauza dezinteresului autorităţilor guvernamentale. Tot ceea ce trebuia să facă Guvernul era să asigure resurse bugetare pentru demararea angajării de personal şi pentru asigurarea materialelor şi substanţelor consumabile. Cu atât mai mult cu cât, între timp, zeci de copii cu afecţiuni cardiace grave trebuie să îşi caute salvarea în clinicile din străinătate. Iată câteva cifre relevante: salariul pentru tot personalul din acest departament, pentru un an de zile, ar fi de 500.000 euro; costurile pentru operaţiile şi tratamentele în străinătate a 20 de copii se ridică la 600.000 euro; în Departamentul de cardiochirurgie de la Spitalul Marie Curie s-ar putea face aproximativ 300 de operaţii anual; numărul copiilor care pleacă în străinătate pentru intervenţii chirurgicale pe inimă este până în 200; o operaţie la o clinică în afara României costă în medie 20.000 euro, în timp ce aceeaşi intervenţie la Spitalul Marie Curie s-ar ridica la suma de 3.000 euro. În România, anual se înregistrează sute de cazuri noi de copii cu probleme de inimă. Unii dintre ei, ai căror părinţi nu îşi permit tratamentul în afara ţării sunt, practic, condamnaţi la moarte. Este o realitate tristă şi edificatoare pentru cât de absurdă şi, de-a dreptul, inumană, poate fi politica de austeritate aplicată fără discernământ şi o minimă analiză. Deficitul de personal din sistemul de sănătate românesc este evident. În fiecare an, mii de medici şi asistenţi români părăsesc sistemul, îndreptându-se spre statele dezvoltate ale Europei, motivaţi nu doar de veniturile mai mari, ci mai ales de dorinţa de a practica meseria în condiţii optime. În 2011, peste 2.800 de cadre medicale au solicitat certificate profesionale de la Colegiul Medicilor pentru a putea profesa în ţări precum Germania, Belgia, Marea Britanie şi Franţa. Cifra este aproximativ aceeaşi şi pentru anii 2009 şi 2010. Nu este chiar atât de greu de înţeles că unii dintre specialişti s-au săturat să practice medicina în spitale şi cabinete vechi şi sărăcăcioase, adesea fără a avea un minim de consumabile. Dar fără medici specialişti plătiţi la nivelul omologilor din Uniunea Europeană şi nu pe grila unei politici de austeritate iresponsabile nu vom avea o secţie funcţională la Spitalul Marie Curie. Cum am putea explica situaţia în care se află în prezent Departamentul de cardiochirurgie a Spitalului Marie Curie? Consider că pe de o parte este vorba de o politică de austeritate absurdă şi inumană a Guvernului şi a Ministerului Sănătăţii, şi, pe de altă parte, este un exemplu grav de indiferenţă - indiferenţă faţă de vieţile copiilor, indiferenţă faţă de banul public şi faţă de efortul agenţilor privaţi şi al oamenilor simpli, care au înţeles strigătul de disperare al părinţilor cu copii cu afecţiuni cardiace şi au donat bani pentru acest proiect. Fac un apel la guvernanţi şi, în special la primul ministru al României, de a găsi soluţii de finanţare şi de a demara, de urgenţă, procedurile de angajare a personalului acestui departament. Secţia de cardiochirurgie a Spitalului Marie Curie trebuie să se transforme din "muzeu" în locul în care se salvează vieţile copiilor noştri!
			Domnul Gheorghe Ciobanu: "România va adera la Spaţiul Schengen în acest an" Proiectul aderării României la spaţiul Schengen reprezintă unul din eforturile coerente ale politicii externe naţionale. Aderarea la acest spaţiu de liberă circulaţie este angajamentul pe care autorităţile române şi l-au luat faţă de cetăţenii acestei ţări şi partenerii săi externi. De aceea, în condiţiile în care România a îndeplinit la timp toate condiţiile necesare aderării, presiunea publică resimţită ca urmare a tergiversării luării unei decizii în acest sens nu poate fi decât îndreptăţită. După cum a declarat şi preşedintele Băsescu, proiectul european nu poate fi periclitat de atitudinea populistă a unui guvern şi a unei ţări, a cărei proprii istorii a reprezentat de-a lungul timpului tocmai ideea de toleranţă, diversitate şi libertate în Europa. Este vorba, desigur, de Olanda. Chiar şi aşa, semnalele de la Bruxelles ne sunt favorabile. Datorită progreselor semnificative în domeniul reformei justiţiei şi al combaterii corupţiei, este exclus ca o decizie finală privind aderarea României şi Bulgariei să nu fie luată până la sfârşitul acestui an. Mai mult, preşedintele Jose Manuel Durao Barosso, în întâlnirea cu Mihai- Răzvan Ungureanu de săptămâna trecută, a declarat că România poate conta pe presiunile pe care le va exercita Comisia Europeană pentru ca o decizie să fie luată chiar mai devreme, până în luna septembrie. Astfel, ne bucurăm de un suport clar la Bruxelles, pentru a încheia negocierile privind aderarea noastră la zona de liberă circulaţie. Putem spune că zarurile au fost aruncate în această privinţă. România va deveni membră Schengen până ca acest an să se fi încheiat. La nivel personal, mă bucură foarte mult felul în care a tratat premierul României, Mihai-Răzvan Ungureanu, această problema. S-a dovedit un actor politic foarte curajos şi responsabil, iar cererea sa privind urgentarea rezolvării situaţiei în care se află ţara noastră este dovada clară a unei schimbări majore de atitudine. România nu trebuie să se mulţumească în postura de stat european de rang secundar. E ţară membră cu drepturi depline şi trebuie tratată ca atare. După prestaţia premierului la Bruxelles, am mare încredere în progresele care vor fi înregistrate de acum încolo în planul politicii externe. Dar chestiunea Schengen trebuie pusă în context. Ea aduce în discuţie un element de mult mai mare anvergură decât simplul refuz al unei ţări de a acorda României şi Bulgariei statutul de membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene. Este un aspect care, în funcţie de cum va reacţiona UE, poate marca consolidarea sau fragmentarea Uniunii. Este vorba de atitudinea din ce în ce mai pregnantă a unor state de a trata selectiv politicile şi acordurile Uniunii Europene. Altfel spus, se pare că Uniunea Europeană este bună doar pentru a oferi privilegii, nu şi îndatoriri. Aceasta pare a fi calea populismului european, şi iresponsabilităţii pe care am văzut-o de atâtea ori şi pe scena politică românească. Toată această tevatură privind Schegen este o ocazie bună de a înţelege că Uniunea Europeană este o construcţie ce poate doar exista, prin dorinţa statelor membre de a împărţi atât beneficiile, cât şi sacrificiile acestui proiect. România, prin Traian Băsescu, s-a poziţionat clar în această privinţă. Ţara noastră susţine o mai bună integrare a statelor în Uniune, dar şi tratarea acestora ca parteneri egali, cu drepturi depline.
			Domnul Gheorghe Dragomir: "Traian Băsescu prezintă poveşti de adormit copiii la televizor" Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică seara, într-o emisiune televizată că, după demisia lui Emil Boc din funcţia de premier, i-ar fi oferit liderului PSD Victor Ponta mandatul de prim-ministru, însă a fost refuzat. "Eu am avut surpriza refuzului mandatului de prim-ministru când i l-am oferit lui Victor Ponta", a afirmat Traian Băsescu, precizând că a făcut această ofertă în timpul consultărilor de la Cotroceni cu USL. Şeful statului a menţionat că Victor Ponta nu i-a răspuns, dar că "în locul lui" prima dată a răspuns liderul PNL Crin Antonescu, iar apoi liderul PC Daniel Constantin. "Victor Ponta n-a spus nimic. A răspuns Antonescu şi a răspuns ăla micu', cum îi spune, Constantin", a mai afirmat Traian Băsescu. Declaraţiile şefului statului fac parte, aşa cum am fost obişnuiţi, din aceeaşi tehnică securistă a lui Traian Băsescu, prin care nu doreşte nimic altceva decât să abată atenţia electoratului de la temele importante din ţară. Lansarea acestei poveşti cusute cu aţă albă are de fapt rolul de a acoperi probleme extrem de delicate pentru guvernare, pentru PDL şi pentru apropiaţi ai preşedintelui României. Mă gândesc aici la intenţiile Guvernului legate de sectorul energetic, la scindarea pe criterii etnice a UMF Târgu Mureş şi, nu în ultimul rând, la recentul scandal cu iz penal din jurul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Trecând peste neseriozitatea mesajului, chiar dacă ar fi adevărat că şeful statului l-a dorit în funcţia de premier pe Victor Ponta, cum crede oare Traian Băsescu că această ţară poate fi guvernată alături de un partid ostil şi de o adunătură de trădători şi traseişti politici, care împreună formează în Parlament o majoritate nocivă României? USL va guverna însă numai atunci când Parlamentul va fi format dintr-o majoritate benefică, constructivă întregii ţări, nu numai intereselor portocalii. Pe de altă parte, după două luni, Traian Băsescu spune că l-a rugat pe Victor Ponta să fie premier, în februarie 2012, după demisia lui Emil Boc. Să presupunem că nu l-am auzit pe preşedinte când se lăuda, după învestirea noului premier, că se gândea şi discuta despre varianta Mihai-Răzvan Ungureanu la Palatul Victoria încă din decembrie 2011. Când oare a fost sincer domnul Băsescu? În momentul întâlnirii cu cei trei lideri USL sau atunci când îi ridica osanale actualului prim-ministru? Ori atunci când îl batjocorea cum îi venea la gură pe Victor Ponta? Poate memoria îi joacă feste domnului preşedinte, dar îi reamintesc că dumnealui spunea despre co-preşedintele USL că "face frumos ca maimuţica", că "linge preşul la Cotroceni", că este "imaturul care nu e în stare să conducă o maşină, să se ţină de un volan", şi câte şi mai câte. Iar după un an şi ceva de jigniri constante, de atacuri suburbane, Traian Băsescu l-a reevaluat pe Victor Ponta şi i-ar da ţara pe mână. Orice om cu minte nu vede din această aşa-zisă propunere decât o glumă aruncată la mişto, o şmecherie pe care niciunul dintre cei trei lideri ai USL nu a putut să o ia în serios, pentru simplul motiv că a fost făcută într-un mod neserios, în cadrul unor consultări făcute la mişto, pentru că premierul era oricum decis încă din "decembrie 2011". Iar dacă tot aţi făcut publică stenograma întâlnirii cu liderii USL din februarie 2012, domnule preşedinte, vă propun să daţi opiniei publice şi stenogramele de la întâlnirile cu liderii partidelor aflate la guvernare.
			Domnul Ioan Balan: "Codul fiscal trebuie să fie următoarea ţintă a reformei din România" În ciuda contestărilor, în ciuda protestelor şi a opoziţiei cvasiradicale a celei mai mari părţi a populaţiei, Guvernul României a reuşit să impregneze ţării noastre un coridor de reformă absolut necesar progresului şi dezvoltării societăţii româneşti. Reforma educaţiei, a sistemului salarial, a sistemului de pensii, reforma sistemului de justiţie sunt numai câteva dintre exemplele măsurilor, în cea mai mare măsură nepopulare, care trebuie să conducă ţara noastră către modernizarea dorită de noi toţi. Săptămâna trecută vă enumerăm argumentele favorabile ale adoptării Pactului fiscal de către România şi ajustarea fiscală necesară pentru toate statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că simpla ratificarea a Tratatului fiscal nu va aduce automat mai multe venituri bugetare şi o consolidare a acţiunilor Guvernului şi o dezvoltare armonioasă a mediului privat. Pactul fiscal este o condiţie necesară, însă nu şi suficientă. Consolidarea finanţelor publice din România depinde într-un mod crucial şi de reformele legislative şi instituţionale interne, care, din nefericire, au rămas ancorate în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană. Nu cred că trebuie să mai repet şi eu faptul că, în ciuda unei poveri fiscale însemnate, România se află în continuare între statele cu cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în produsul intern brut, de aproape 33%, faţă de o medie europeană de peste 44%. Paradoxul unei astfel de situaţii porneşte atât de la instabilitatea legislaţiei fiscale, cât şi de la ineficienţa sistemului fiscal în vigoare. Recunosc faptul că şi eu sunt uimit de faptul că în opt ani de la adoptarea Codului fiscal, acesta a suferit peste 50 de modificări şi completări. Mai mult, multiplele exceptări de la regulile fiscale generale au crescut atât de mult complexitatea acestuia încât şi persoanele de bună-credinţă sunt în dificultate atunci când doresc să-şi achite obligaţiile fiscale. În acest context, mi-aş dori ca, în perioada imediat următoare, toate forţele politice, precum şi reprezentanţii mediului de afaceri sau ai societăţii civile să înceapă o dezbatere amplă asupra unei noi structuri a regimului fiscal din România. Avem nevoie de un nou Cod fiscal, simplu şi eficient, bazat pe reguli şi impuneri puţine, fără de excepţii şi stimulativ pentru toţi plătitorii de taxe de bună-credinţă. Economia şi societatea ne-au arătat că nu cu ameninţări şi amenzi se colectează eficient taxele, ci cu înţelegere şi stimulente. De asemenea, nu trebuie evitată şi o largă dezbatere publică asupra înăspririi sancţiunilor penale aplicate celor de rea-credinţă, pentru că evaziunea fiscală şi sustragerea cu premeditare de la plata datoriilor fiscale nu pot fi considerate nicidecum fapte de o gravitate redusă. În aceste condiţii, stimaţi colegi, vă garantez că România îşi poate dinamiza economia, o poate face mai atractivă, iar acel spaţiu fiscal pe care ni-l dorim pe toţi va veni de la sine. Aştept şi susţin orice iniţiativă care ar veni în acest sens.
			Domnul Ion Dumitru: "Încălcări ale legilor în procesul de retrocedare a pădurilor" În anii de tranziţie, în procesul de aplicare a legilor fondului funciar, unele comisii pentru reconstituirea dreptului de proprietate au încălcat prevederile legilor funciare, determinând ca statul român să fie prejudiciat cu sute de milioane de euro. În cea mai mare parte, procesul de retrocedare a terenurilor forestiere s-a încheiat. Printre cazurile nefinalizate încă, dar susţinute cu ardoare de către solicitanţi, se înscriu însă numeroase solicitări neîntemeiate legal, pentru care, în general, comisiile de reconstituire a dreptului de proprietate nu au dat hotărâre de validare. Cazurile menţionate au ajuns însă pe rolul instanţelor judecătoreşti, obţinând sentinţe favorabile retrocedării, în unele cazuri rămânând definitive. Situaţii de acest gen sunt multe la nivelul ţării, fiind semnalate în judeţele Alba, Bacău, Bihor, Buzău, Caraş-Severin, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vrancea etc. Dacă în situaţiile întemeiate legal, foştii proprietari şi moştenitorii acestora au, în general, conştiinţa dreptului de proprietate şi a ocrotirii bunului restituit în proprietate - adică, în cazul nostru, pădurea, în cele mai multe din situaţiile de solicitare, contrar prevederilor legii, pădurea este privită ca o sursă imediată de câştig material, fie prin prisma valorii materialului lemnos, fie prin însăşi valoarea imobiliară a terenului. Realitatea ne-a dovedit că în multe de astfel de cazuri pădurile au fost distruse, exploatate, brăcuite, procedându-se astfel la tranzacţionarea repetată a bunului dobândit în scopul creşterii valorii imobiliare a terenului. Analiza actelor doveditoare ale dreptului de proprietate în cadrul comisiilor prevăzute de lege a relevat o serie de cazuri în care lipsea actul doveditor al fostei proprietăţi asupra pădurii solicitate, fie nu se făcea dovada calităţii succesorale după autor sau fie terenurile erau solicitate de categorii de persoane juridice care nu sunt prevăzute de lege. Cazurile de acest gen au fost semnalate şi chiar centralizate, existând în acest sens evidenţe în cadrul instituţiilor cu atribuţii în domeniu: primării, prefecturi, autoritatea publică centrală care răspunde silvicultură şi în instituţiile din subordine, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, direcţiile silvice etc. Din punctul meu de vedere, în situaţiile în care retrocedarea nu este suficient documentată, va duce, în final, la prejudicierea patrimoniului statului şi îmbogăţirea peste noapte a unor persoane fizice sau juridice neîndreptăţite. Cine va face "lumină" în cazurile sus-menţionate va fi salvatorul instituţiei proprietăţii forestiere din România.
			Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu: "Guvernul este contaminat de... mereuneză" Ce este mereuneza? Este o limbă română foarte frumoasă, vorbită "ca la carte" de Premierul MRU, graţie căreia poţi spune sau scrie, după caz, ore şi, respectiv, zeci de pagini, epatând publicul fără a-i comunica nimic şi trimiţându-ţi partenerul de dialog în corzi, cu zâmbetul pe buze, cu o lovitură sub centură, ori de câte ori te simţi în pericol de a fi făcut KO. Dacă mereuneza nu s-a putut învăţa niciodată în şcolile de cartier, am putea bănui că este rodul anilor de studiu aprofundat în serviciul... serviciilor, unde, se ştie, manipularea şi intimidarea sunt ridicate la rang de artă. Ori poate că exagerăm şi mereuneza nu e nimic altceva decât limba care i-a inspirat lui Eminescu celebrele versuri: "... Când nimic nu ai a spune,/Înşirând cuvinte goale/Ce din coadă au să sune..." La urma urmelor, dacă prin asta doreşte domnul M.R.U. să intre în istorie, îl priveşte! Pe noi ne îngrijorează altceva: mereuneza este... virală. Puteţi să vă convingeţi personal, accesând http://www.cdep.ro/interpel/2012/r8359A.pdf. Acolo veţi găsi un răspuns... superb, semnat de cineva "pentru" doamna ministru Claudia Boghicevici, la o interpelare pe care i-am adresat-o... premierului, pe tema necesităţii reglementării finanţării activităţii comisiilor judeţene pentru protecţia copiilor, tocmai pentru că actuala legislaţie a omis acest lucru. Vă dau doar ultimul citat din documentul mai sus amintit: "Legea-cadru nr.330/2009 a fost elaborată în colaborare cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, care au solicitat eliminarea bonusurilor de această natură şi, ca atare, nu au mai fost cuprinse în această lege. Complexitatea situaţiilor şi a cazuisticii care este supusă permanent atenţiei şi analizei CPC, precum şi responsabilitatea pe care aceasta şi-o asumă în raport cu deciziile pe care le adoptă în vederea asigurării interesului superior al copilului justifică o atenţie specială faţă de modul în care este asigurată funcţionarea acesteia. Cu deosebită consideraţie..." Acum să traducem în româna uzuală: Solicitarea 1: Domnule premier, vedeţi că o comisie din care fac parte funcţionari de excepţie, şi aşa prost plătiţi - din cauza predecesorului dumneavoastră, cu 75% din salariu, care are responsabilitatea să hotărască viitorul unor copii aflaţi în dificultate, nu poate fi plătită pentru această activitate. Schimbaţi legea urgent şi plătiţi oamenii, că nu fac muncă patriotică... obligatorie! Răspuns: Nu domnul Boc, ci Banca Mondială, FMI şi CE au hotărât să nu mai dăm "bonusuri de această natură" şi de-aia domnul Boc nu le-a inclus în lege! Dar, da, ştim cât de importanţi sunt copiii şi suntem foarte atenţi cum funcţionează comisiile. Solicitarea 2: Doamnă ministru, nu e vorba despre niciun bonus! Este vorba despre o activitate pe care aceşti funcţionari o desfăşoară în plus faţă de activităţile pe care le desfăşoară ceilalţi. Şi da, ar merita şi un bonus, pentru corectitudine, pentru încărcătura de stres cu care pleacă acasă gândindu-se dacă decizia lor a fost sau nu spre binele copilului... Lăsaţi, doamnă, mereuneza, şi treceţi pe româna vorbită şi înţeleasă, măcar de dragul copiilor finanţaţi activitatea!
			Doamna Lucia-Ana Varga: "Guvernul Ungureanu atacă dreptul la proprietate" Printr-un proiect de act normativ, Guvernului României loveşte în foştii proprietari deposedaţi în mod abuziv în timpul regimului comunist, suspendând pe o perioadă de şase luni despăgubirile în numerar. Lipsa resurselor este motivul invocat de către oficialii de la Palatul Victoria. Deşi Fondul "Proprietatea" a fost creat ca un mecanism şi o instituţie de natură să corecteze nedreptatea făcută proprietarilor de către regimul comunist, actualii guvernanţi aleg să vină cu măsuri care să îngreuneze şi mai mult situaţia acestora. În anii de dictatură comunistă deţinerea de proprietate devenise aproape o infracţiune, iar naţionalizarea proprietăţilor se transformase într-o normă cotidiană. Tocmai de aceea, prin înfiinţarea Fondului "Proprietatea", foştii proprietari care primesc titlul de despăgubire pentru o sumă de până în 500.000 de euro ar fi trebuit despăgubiţi în numerar, în vreme ce persoanele cu despăgubiri de peste 500.000 de euro ar fi trebuit să primească numerar şi acţiuni la Fondul "Proprietatea". Decizia Guvernului de a amâna plăţile pentru şase luni este cu atât mai păguboasă cu cât dreptul la proprietate în România a suferit încălcări şi amânări timp de zeci de ani. În momentul de faţă sunt 38.000 dosare pe rol care îşi aşteaptă soluţionarea, iar această decizie este de natură să prejudicieze demersul petenţilor de a-şi recupera un drept şi un bun al lor. Proiectul de act normativ încalcă prevederile art. 44 din Constituţia României, care stipulează dreptul la proprietate privată al cetăţenilor români, acest demers al Guvernului amânând despăgubirile celor deposedaţi abuziv de către regimul comunist şi care au aşteptat ani în şir pentru a-şi recâştiga drepturile. Nu este normal ca un partid care se pretinde a fi de dreapta să fie de acord cu încălcarea unui drept fundamental - dreptul la proprietate! Mai mult decât atât, cred că bilanţul susţinut de guvernanţi vizavi de această problemă trebuia să conţină măsuri de eficientizare a activităţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii, şi nu măsuri de natură să încalce legea fundamentală. În calitate de parlamentar, atrag atenţia asupra pericolului ca România să facă din nou subiectul unor sancţiuni la nivelul instituţiilor europene ce pot fi sesizate pentru această încălcare a unui drept fundamental.
			Doamna Manuela Mitrea: "România, codaşa Europei la reciclarea deşeurilor" Protecţia mediului va fi una dintre principalele provocări ale secolului al XXI-lea, alături de asigurarea apei şi hranei, de sănătate şi de educaţie. Uniunea Europeană este vârful de lance al luptei pentru protecţia mediului, având cea mai avansată legislaţie în acest domeniu, dar, din păcate, şi la acest capitol suntem printre codaşii Europei. Aşa cum reiese dintr-un recent studiu al Uniunii Europene cu privire la reciclarea deşeurilor menajere, România se situează pe ultimele locuri între statele membre UE la capitolul reciclare. Conform studiului, 99% din toate deşeurile municipale din ţara noastră sunt depozitate în gropi de gunoi, în timp ce media europeană este de 38%. Proporţia reciclării este de numai 1% în România, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 42%. În ţări precum Danemarca, Germania, Austria, Belgia rata de reciclare este peste 80%. Deşi au fost realizate multe încercări de îmbunătăţire a situaţiei în România, problema este încă de actualitate din cauza defectuoasei implementări a directivei-cadru privind deşeurile, dar şi din cauza educaţiei ecologice precare a populaţiei. Majoritatea depozitelor de deşeuri urbane din România sunt construite în anii ´60 şi sunt supraîncărcate. Astfel, pentru aceste depozite vechi nu există proiecte şi măsuri de remediere a poluării, singurul mod de a rezolva această problemă fiind închiderea lor. Societăţile colectoare care activează pe piaţa românească acoperă mai puţin de 40 de oraşe din ţară şi nu răzbesc în mediul rural, deoarece nu există infrastructură. În zonele urbane containerele sunt destul de puţine şi de multe ori amplasate în locuri în care oamenilor nu le este la îndemână să aducă deşeurile. Încă nu am învăţat că reciclarea ar duce la conservarea energiei şi resurselor naturale, şi la diminuarea poluării prin utilizarea în procesul de fabricaţie a materialelor rezultate din reciclare şi mai puţin a celor primare. De asemenea, reciclarea ar crea locuri de muncă "verzi" şi ar creşte competitivitatea industriei manufacturiere, căreia i-ar oferi resurse mai ieftine şi avantaje economice pe termen lung. Soluţia ar fi ca directiva-cadru privind deşeurile să fie bine pusă în practică, astfel România să închidă gropile de gunoi neconforme şi să crească gradul de absorbţie a fondurilor europene pentru dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean. Este obligaţia autorităţilor publice centrale şi locale, inclusiv a noastră, a Parlamentului, să dăm un semnal clar că vrem să reciclăm deşeurile, că dorim să investim în educarea cetăţenilor pentru a recicla, iar Guvernul trebuie să vină cu soluţii concrete şi eficiente în acest sens.
			Domnul Marian Ghiveciu: "Prin agricultură putem să obţinem maximum de «efect economic» şi de «efect strategic»" După ce preţurile benzinei şi motorinei s-au majorat aberant, producătorii agricoli şi distribuitorii au şi o să aibă curajul să crească şi ei preţurile cu 15-20%, la carne, lapte şi pâine. Evenimentul n-a rămas nesemnalat, cei din "fruntea" ţării afirmând că, vezi Doamne, creşterea preţurilor acestora este nejustificată. Însuşi preşedintele Băncii Mondiale a declarat că preţurile alimentelor pe plan mondial au crescut până la un nivel periculos, iar cele mai importante economii ale lumii trebuie să ia măsuri pentru protejarea săracilor. Acesta a numit preţurile ridicate şi schimbătoare "cea mai mare ameninţare la adresa săracilor din lume". Cu toată producţia agricolă mare obţinută în România în 2012, nu s-a ajuns la o scădere a preţurilor alimentelor, ci din contră, au crescut. Chiar dacă se anunţă sfârşitul crizei, asta nu înseamnă că noi românii trebuie să ne bucurăm, în perioada următoare putând să ne aşteptăm la o creştere masivă a preţurilor la alimente. În acest sens lucrurile merg foarte prost în România. Dacă vinovat este poporul român, atunci trebuie spus răspicat că responsabilă de vina poporului român este puterea actuală. Această putere iresponsabilă se face vinovată pentru că a jefuit economia până la disperare. Dumnezeu a creat oamenii foarte diferiţi, dar numai unii au vocaţie de conducători. Pe aceia trebuia să-i caute şi să-i aleagă poporul român drept conducători, nu pe actuala putere, care i-a adus în zona foametei. Singurul lucru sigur în România de astăzi este "riscul", inclusiv riscul de viaţă. A devenit o adevărată aventură a trăi în România de când ne conduce actuala putere!
			Domnul Marin Almăjanu: "Racolarea de primari a devenit politică de stat pentru PD-UNPR" Cu mai puţin de trei luni înainte de data alegerilor locale, PD şi UNPR au trecut, din nou, la o vânătoare furibundă de primari ai USL. Pentru PD, un partid profund populist, care a uitat definitiv ce înseamnă practicarea metodelor corecte de campanie şi de atragere democratică a electoratului, situaţia critică a scăderii lor în sondaje este compensată cu racolarea de aleşi locali, pe bandă rulantă, considerând că aceasta ar fi singura lor salvare de la dezastru. Şantajului practicat de către principalul partid aflat la guvernare i-a fost ataşat acum, ca o formă de atracţie instant şi de umflare, peste noapte, a numărului de primari portocalii, mita electorală, sub forma alocărilor guvernamentale, preponderent către aleşii PD-işti, dar şi către cei vizaţi pentru înregimentare forţată, în partidul tuturor promisiunilor mincinoase. Deşi premierul Ungureanu vrea să pozeze într-un politician modern şi corect, care nu are în plan utilizarea metodelor guvernamentale subversive şi şantajiste, acesta pregăteşte o hotărâre de guvern prin care se doreşte deturnarea unor sume fabuloase de la Ministerul Dezvoltării şi direcţionarea lor pentru cumpărarea unor primari ai USL. Se vorbeşte de cinci - zece miliarde de lei vechi în două tranşe, una acum şi una până la alegeri, pentru cei care ar trece în barca puterii. Alocarea discreţionară de fonduri publice pe criterii politice, şantajul şi presiunea asupra autorităţilor locale dinspre putere au ajuns la un nivel fără precedent şi au afectat grav funcţionarea administraţiei publice. Presiunile politice la care sunt supuşi aleşii locali ai PNL, în special de către PD şi UNPR, arată disperarea puterii, care nu mai are nicio limită şi nu mai ţine cont de nimic. În ultima perioadă, PD şi UNPR au ridicat la rang de politică de stat racolarea de aleşi locali, făcând presiuni agresive, fără precedent în politica românească, asupra primarilor USL. Intimidare, şantaj, deturnare şi alocare discreţionară de fonduri, toate acestea au devenit un mod abuziv şi antidemocratic de a face politică. PD încearcă, pe ultima sută de metri, să-şi suplinească pierderile mari şi rapide de electorat, prin tot felul de căi ilegale, prin oferte de vânzare-cumpărare, practicate, eventual, în lumea unde democraţia nu este cunoscută încă. Într-o ţară membră a UE astfel de metode de cultivare a trădării şi a traseismului prin subfinanţarea crasă a administraţiei locale conduse de aleşii opoziţiei şi apoi prin aruncarea pe piaţă a mitei electorale trebuie definitiv eliminate.
			Domnul Marius Rogin: "Noi negocieri în conflictul cu Iranul" Înalta reprezentantă a politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a trimis în Iran o nouă ofertă de negociere în numele Germaniei, Franţei, Marii Britanii, dar şi în numele Chinei, Rusiei şi SUA. Oferta este prezentată în numele tuturor puterilor cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU şi UE - principalul motor economic al Europei. Data şi locul desfăşurării noilor tratative sunt în curs de stabilire, dar nu vor avea loc înainte de a doua jumătate a lunii martie, potrivit unor surse de la Bruxelles. Ultima încercare de soluţionare a crizei pe cale diplomatică a eşuat în ianuarie 2011. Iniţiativa noii runde de tratative aparţine totuşi Teheranului, fiindcă negociatorul-şef al Republicii Islamice, Saed Jalili, a fost cel care i-a propus doamnei Ashton reluarea dialogului. Totodată, Iranul s-a declarat între timp dispus să permită inspectorilor ONU accesul într-o bază militară în care există bănuiala că se desfăşoară activităţi nucleare secrete. Până acum discuţiile s-au dovedit sterile, fiindcă Teheranul nu a manifestat o reală voinţă de compromis. De această dată, mulahii iranieni nu vor mai reuşi însă să tragă de timp, câtă vreme preşedintele SUA, Barack Obama, a spus că oferă diplomaţiei o ultimă şansă, cu prilejul întrevederii pe care a avut-o la Washington cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Israelul se simte ameninţat de un Iran dotat cu arma atomică - fiindcă Barack Obama nu vrea să-şi pericliteze realegerea în funcţie la scrutinul din 6 noiembrie. Atacarea Iranului ar însemna scumpirea substanţială a petrolului, ceea ce ar anula timida relansare a economiei americane. În aceste condiţii, regimul de la Teheran nu ar ezita o secundă să riposteze masiv la un atac israelian asupra instalaţiilor nucleare. Urmările ar fi greu de anticipat într-o regiune aflată în plin proces de schimbare. Sigur este doar că Orientul Mijlociu nu are nevoie de un război care nu va avea câştigători, ci numai învinşi.
			Domnul Mihai-Aurel Donţu: "USL susţine scăderea de urgenţă a CAS" USL este de acord cu faptul că revenirea la salariile din 2010 ale bugetarilor trebuie făcută, deşi noi credem că această măsură drastică, care a afectat grav veniturile salariale a milioane de români, dar şi consumul, deci întregul mers al economiei, nici măcar nu trebuia luată. Credem că această decizie ar fi putut fi, mult mai corect, suplinită de măsuri reale de reducere a cheltuielilor nefireşti, pe tot felul de proiecte costisitoare, menite să avantajeze doar clientela portocalie, dar şi de măsuri de reducere a fiscalităţii, contribuind astfel, în mod direct şi susţinut, la o relansare economică. Considerăm că reducerea CAS reprezintă o astfel de măsură, care ar avea rolul de încurajare şi oxigenare a mediului privat, motivat astfel pentru reinvestirea banilor economisiţi, dar şi cu un efect real, de energizare a pieţei muncii. România se află în acest moment, din nou, în recesiune, iar acest lucru se repetă deoarece politicile economice practicate de PD nu au contribuit, în niciun fel, la susţinerea creşterii economice. PD a luat numai măsuri de austeritate, dar nu a găsit nici măcar o soluţie care ar fi putut impulsiona creşterea economică şi atrage noi investiţii. Reducerea CAS are un astfel de rol, corect şi neinflaţionist, care ar aduce beneficii atât angajatorilor, cât şi angajaţilor şi ar putea relansa şi consumul. Este un fapt demonstrat şi invocat permanent, în ultimul timp, atât de marii economişti ai lumii, cât şi de cei autohtoni - şi o simţim şi noi, românii, de prea multă vreme, în România - că luarea exclusivă a unor măsuri de austeritate, fără oprire, nu are rezultate economice favorabile, iar pe termen lung efectele sunt din ce în ce mai defavorabile, fără contrabalansarea acestora cu măsuri menite să creeze locuri de muncă, să atragă investiţii masive şi să susţină iniţiativa privată. Ce să înţelegem prin faptul că anunţul domnului Ungureanu, în privinţa intenţiei sale de reducere a CAS, a fost imediat anulat de cererea domnului Băsescu - proaspăt uns şef de campanie al PD-UNPR - de reîntregire a salariilor de la 1 iunie, înainte doar cu 10 zile de data alegerilor locale? Cumva, că bunul mers al economiei româneşti este, din nou, doar la mâna preşedintelui, jucător de premieri şi de viitor al românilor şi al economiei?!
			Domnul Mihai Lupu: "Reducerea CAS este imperios necesară pentru economie" Nu, România nu mai trebuie să aleagă între reducerea CAS şi o revenire a salariilor la cuantumul lor de dinainte de tăierea din mai 2010. România nu mai are voie să întârzie în luarea celor mai rapide măsuri de revigorare a economiei. Este deja o realitate statistică faptul că economia, în loc să-şi repornească motoarele cu ajutorul politicilor guvernamentale, aceasta a fost şi rămâne, în bătaia vânturilor crizei, într-o degringoladă permanentă. De la o contracţie a PIB-ului de peste 7%, în 2009, cea mai mare din Europa, de -1,2% în 2010, şi o creştere de doar puţin peste 2%, în 2011, în anul 2012 România se întoarce la recesiune. Oare de ce ţara noastră nu reuşeşte să evolueze corect, adică să fie mereu în ascensiune, din punct de vedere economic şi social, şi nu face altceva decât să se întoarcă la sărăcie, falimente şi un nivel de trai din ce în ce mai anemic? Răspunsul este simplu, dar nefast, din păcate: deoarece guvernele PD-iste nu au luat, până în prezent, nici măcar o măsură benefică pentru revigorarea economiei şi pentru susţinerea mediului privat. Nu au făcut altceva decât să arunce întreaga povară a crizei în spatele cetăţenilor, fie ei salariaţi, pensionari, mame sau persoane cu nevoi speciale. Toate guvernele aflate sub comanda şi asistenţa directă a domnului Traian Băsescu nu au făcut decât ce li s-a spus, ad litteram, de către echipa FMI - preşedinte, iar rezultatele economice actuale sunt, din nefericire, o dovadă vie a faptului că toate deciziile luate, în sensul unei austerităţi continue, fără nicio gură de oxigen pentru mediul privat, nu au reuşit decât să sugrume orice iniţiativă privată, să respingă pe bandă rulantă investiţiile străine şi să menţină poporul român, într-o sărăcie cruntă şi din ce în ce mai acutizată. Reducerea CAS ar fi însemnat un impuls real pentru piaţa muncii şi pentru mediul privat. Astfel, creşterea economică ar fi putut fi stimulată dacă s-ar fi adoptat o variantă bună: 1. reducerea CAS la angajator, de preferat, deşi mai greu de vândut ca mesaj electoral, permite angajatorului nu doar canalizarea banilor pe multiple canale, dar şi amplificarea fluxului:poate direcţiona bani către angajaţi, poate investi în actuala afacere, poate plăti arierate, poate investi suplimentar, poate angaja suplimentar; 2. reducerea CAS la angajat, de evitat, dar mai uşor de promovat ca mesaj electoral, se direcţionează în consum şi economisire/rambursarea creditelor în funcţie de mesajul public optimism/pesimism, respectiv în funcţie de cum este percepută suma faţă de statu-quo - dacă este percepută ca bonus, supliment faţă de statu-quo, se duce mai mult în consum; dacă aceeaşi sumă este percepută ca reîntregire a statu-quo-ului atunci marea majoritate a sumei se duce în economisire/replată a creditelor. După instalarea sa la Palatul Victoria, premierul Ungureanu a ieşit cu o veste bună, şi anume cea a intenţiei de a reduce CAS. Dar imediat după acest anunţ preşedintele Băsescu i-a retractat promisiunile premierului şi a venit cu propria sa variantă de populism pur, şi anume cea a reîntregirii salariilor, invocând că ambele decizii, cea de reducere a CAS şi cea de revenire a salariilor, nu se pot lua, sub nicio formă, în acelaşi timp. Normal şi previzibil răspunsul domnului Băsescu. Doar dumnealui este cel care s-a erijat în şeful de campanie al PD şi coordonează, mai nou, desaga cu daruri electorale...
			Domnul Mircia Giurgiu: "Solicitările protestatarilor din municipiul Cluj-Napoca (III)" Solicit, pe această cale, domnului prim-ministru, să rezolve, de urgenţă, problemele pe care le-au ridicat protestatarii din Piaţa Unirii din municipiul Cluj-Napoca. 25. Prevenţia bolilor este mult mai uşor de realizat cu costuri mai mici şi se referă la un set complet de analize anuale gratuite care să fie inclus în pachetul de bază şi de care să beneficieze fiecare cetăţean al României. Atâta vreme cât fiecare dintre noi plăteşte contribuţii la asigurări sociale de sănătate, angajat şi în acelaşi timp plăteşte şi angajatorul, considerăm că este necesară asigurarea unui pachet care să vină în depistarea bolilor, fiindcă odată instalata boala tratamentul ar costa mult mai mult. 26. La Roşia Montană să nu înceapă exploatarea până când nu sunt stabilite clauze clare prin care să fie specificată cota parte pe care ar primi-o statul român, dar şi metodele pe care le va folosi firma care doreşte să exploateze bogăţiile subsolului. Este nevoie ca şi în urma lucrărilor ce vor avea loc la Roşia Montană să nu fie afectat mediul şi să garantăm generaţiilor viitoare aer şi apă curată, fără cianură. 27. Pentru a asigura exprimarea corectă la vot a cetăţenilor, în sensul de a fi aleşi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene în urma obţinerii majorităţii voturilor, este nevoie de două tururi de scrutin la alegerile locale. Se va evita astfel un câştigător cu două sau trei voturi diferenţă sau 15-20% din opţiunile electorale. 28. Acordarea banilor tuturor celor păgubiţi de FNI şi care şi-au obţinut dreptul în instanţă. 29. Reducerea TVA- ului la produsele alimentare de bază la 5% . 30. Modificarea Legii nr.309/2002, iar cei care au lucrat în detaşamente de muncă în timpul stagiului militar să beneficieze de: - pentru fiecare lună lucrată în DGSM să primească câte 8 lei; - să primească un bilet de odihnă şi tratament de 18 zile; - să primească scutire de impozit pe locuinţă şi pe maxim un hectar de teren; - să primească 6 călătorii gratuite pe mijloacele de transport feroviar şi cu mijloace de transport auto interjudeţean; - să se considere muncă grea (grupa I şi II) pentru cei care au lucrat în mine, la canal, construcţii şi irigaţii. Solicităm toate acestea datorită faptului că dintre cele 2 milioane de persoane care au lucrat în detaşamente militare au mai rămas în viaţă mai puţin de 175 de mii, având vârsta de peste 75 de ani. 31. Să se înfiinţeze creditul agricol cu părţi speciale, care să ofere dobânzi reduse şi ani de graţie pentru redresarea agriculturii, iar zootehnia să fie încurajată, pentru a se înfiinţa ferme prin asociere. 32. Statul să acorde sprijin pentru irigaţii, pentru a creşte productivitatea terenului, dar şi a producţiilor agricole. 33. Toate minele ce sunt considerate rentabile, chiar dacă au fost închise, să fie redeschise, pentru a crea noi locuri de muncă şi pentru a exploata bogăţiile naturale. 34. Punerea în funcţiune, după finalizare, în cel mai scurt timp a celor aproape cincizeci de hidrocentrale neterminate, pentru a produce energie ieftină. 35. Valorificarea energiei eoliene, care poate fi dezvoltată la noi în ţară alături de energia solară. 36. Instalarea de camere de luat vederi în toate secţiile de votare pentru a asigura un proces de vot corect, care să exprime dorinţa alegătorilor.
			Domnul Miron Ignat: "Anul Nou Piscicol" Anul Nou Piscicol este sărbătorit fie de Sfântul Alexie (17 martie - "Ziua Peştelui"), fie de Sfântul Andrei Mrejarul la Blagoveştenie (în noaptea de 25 spre 26 martie). Ziua Peştelui este o veche sărbătoare tradiţională din Dobrogea, zi în care pescarii mâncau peşte crud pentru a fi feriţi de cele rele. De obicei, luna februarie era dedicată pregătirii sculelor de pescuit. Cei care sărbătoreau începutul sezonului piscicol de Alexii ţineau toată ziua post negru, iar apoi mâncau un peşte crud. În cazul celebrării "Anului Nou Piscicol" pe 25/26 martie, ceremonialul era unul mai complex: se mergea la biserică, se sfinţeau alimentele pe bază de peşte şi se împărţeau, apoi sfinţeau sculele şi bărcile, iar la final avea loc o masă tradiţională la Starostele Pescarilor. În ultima perioadă, aceste ritualuri nu mai sunt practicate de către pescari, deoarece situaţia pescuitului s-a înrăutăţit, iar marea parte din populaţia Delta Dunării a rămas fără posibilitatea de a-şi asigura traiul de zi cu zi. În acest an, obiceiurile şi tradiţiile practicate de "Anul Nou Piscicol" au fost prezentate prin exponate şi preparate tradiţionale de peşte la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale şi la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Tulcea.
			Domnul Octavian Bot: Pe zi ce trece, sunt tot mai convins că prim-ministrul Mihai-Răzvan Ungureanu este un mit fals. Cât timp a fost şeful SIE, aflându-se în culise - la adăpostul secretomaniei care caracterizează un serviciu de informaţii - părea un om calculat şi pregătit. Acum, când Mihai-Răzvan Ungureanu a intrat pe "scenă", lasă impresia unui filfizon de salon, exersând arta conversaţiei cu nişte băieţi de prăvălie, miniştrii din cabinetul său. Aducându-şi probabil aminte că a fost cândva UTC-ist de frunte, printre primele măsuri luate de Guvern se numără amânarea acordării despăgubirilor celor deposedaţi de propriile case de către partidul pe care l-a iubit, Partidul Comunist Român. Atenţie, Mihai-Răzvan Ungureanu pretinde că ar fi om de dreapta! Primul-ministru nu este decât o jucărie în mâinile dibaciului Traian Băsescu, care-l foloseşte pentru a menţine PDL pe linia de plutire. Mihai-Răzvan Ungureanu nu-şi dă seama că s-a urcat într-o "barcă găurită" chiar de comandantul său, Traian Băsescu. Asistând la multe seminarii despre spioni şi diversiuni, fostul şef al SIE încearcă acum să pună în practică ce a văzut şi a auzit, în speranţa că va decredibiliza USL. Odată aruncă pe piaţă ştirea că vorbeşte la telefon cu Victor Ponta, altădată vorbeşte că este membru al PNL, autosuspendat. Sunt trucuri ieftine, copilăreşti, pentru care SIE, nu că nu l-ar angaja director, nu l-ar pune nici măcar responsabil la popotă. În curând, Mihai-Răzvan Ungureanu va sfârşi privind la unduirile duioase ale Elenei Udrea şi visul său de mărire se va spulbera.
			Domnul Petre Petrescu: "Bani investiţi aiurea de Ministerul Agriculturii" România a fost şi va rămâne o ţară cu mari posibilităţi în domeniul agriculturii, putând hrăni cu uşurinţă până la 80 de milioane de oameni. România dispune de 14,7 milioane hectare de teren agricol reprezentând peste 66% din suprafaţa ţării. Cu toate astea, România importă peste 60% din necesarul de produse agricole. Ca urmare a neglijării agriculturii în ultimii ani, oferta de produse agricole şi alimentare indigene a devenit o problemă gravă, care ar trebui să preocupe toţi factorii de decizie. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va avea în 2012 un buget mai mic cu aproape un miliard de lei, respectiv de 14,9 miliarde de lei, faţă de peste 15,9 miliarde de lei în 2011. Preţurile la care importăm produse agroalimentare sunt cu până la 40% mai mari faţă de cele la care vindem aceleaşi produse în afară. Anul trecut, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 3,9 miliarde de euro, în timp ce valoarea produselor importate s-a ridicat la 4,3 miliarde de euro, potrivit unei balanţe comerciale prezentate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, bazată pe datele Institutului Naţional de Statistică şi ale Autorităţii Naţionale a Vămilor. Deficitul comercial (decalajul dintre valoarea exporturilor şi cea a importurilor) în sectorul agricol s-a ridicat astfel la 376 de milioane de euro. Cu toate că deficitul a scăzut cu 48,5% faţă de nivelul din 2010, acesta rămâne la un nivel îngrijorător, mai ales în contextul în care valoarea importurilor a crescut cu 498,3 milioane de euro în 2011, care a fost un an agricol excepţional, cu recolte peste aşteptări. Acest deficit este cauzat, în mare parte, şi de diferenţele semnificative dintre preţurile la care cumpărăm şi cele la care vindem pe pieţe străine aceleaşi produse. Spre exemplu, vindem seminţe de floarea-soarelui cu 430 de euro/tonă şi importăm acelaşi produs cu 39,5% mai scump, respectiv cu 600,6 euro/tonă. Mai mult, situaţia este agravată de faptul că seminţele de floarea-soarelui ocupă locul al doilea ca pondere în totalul exporturilor româneşti de produse agroalimentare, cu 13%, fiind, totodată, pe a patra poziţie după ponderea deţinută în total importuri, cu 3%. Cu alte cuvinte, exportăm acest produs în cantitate mare la preţ mic şi-l importăm tot în cantitate mare, dar la preţ ridicat. În loc să facă o prioritate din stimularea agriculturii, Guvernul aruncă sume importante de bani pe diverse nimicuri. De curând, Ministerul Agriculturii a lansat "Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală" (RNDR), un proiect lansat din bani europeni, prin care fermierii români ar urma să primească informaţii despre fondurile europene. Problema este că pentru acest site, pentru newsletter-ul lunar prin care membrii reţelei vor primi invitaţii la toate evenimentele în domeniu şi pentru 100 de broşuri se vor cheltui 25 milioane de euro. Însă nu este prima dată când Ministerul Agriculturii toacă banii pe nimicuri. În 2010, acelaşi minister a alocat 2.082.000 euro pentru achiziţionarea de "materiale specifice de informare" şi "materiale promoţionale personalizate", tipărirea de pliante, broşuri, agende, mape. S-au mai cumpărat 89.000 de pixuri, 10.000 de şepci, 10.000 de tricouri, 10.000 de pelerine, 208 steaguri de exterior şi 624 de steaguri de interior. 80% din aceşti bani au provenit din fonduri europene, iar 20% din bugetul naţional.
			Domnul Petru Călian: "Schengen - dreptul la egalitate" Optimismul privind şansele de aderare la spaţiul Schengen nu poate fi umbrit de păreri şi poziţii ale altor state, care, sub o formă sau alta, se luptă cu aceleaşi probleme ca şi ale noastre: criză financiară, corupţie, scandaluri politice şi diplomatice. România n-are nicio vină pentru amânarea aderării. E doar o amânare din motive politice, nu tehnice. Probleme cu justiţia şi corupţia sunt în toată Europa, nu doar în România şi Bulgaria, dar acum noi suntem cei vizaţi. E greu de spus dacă la noi problemele sunt mai mari sau mai mici decât în restul statelor europene. În urma raportului de evaluare din ianuarie am fost amânaţi din nou. În acest sens, avem nevoie de un armistiţiu politic, să ajungem la un numitor comun pe Schengen, o înţelegere, pentru a depăşi acest "hop". Acordul în sine a presupus o serie de criterii, iar aceste criterii au fost îndeplinite de către România. După cum ministrul de externe afirma, am făcut eforturi şi cheltuieli însemnate, care au reprezentat economii pentru alte state aflate in interiorul UE. Statutul de membru al UE ne dă drepturi şi şanse egale, drept urmare, este obligaţia UE faţă de un partener de a-i respecta şi promova drepturile. Limita aşteptării ne-a fost depăşită cu aproape un an, chiar dacă preşedintele Comisiei Europene ne-a promis tuturor faptul că va insista ca până în septembrie acest deziderat să fie realizat. El a afirmat că angajamentul Guvernului pentru reformă are toată aprecierea CE, şi a fost bine reflectat în raportul intermediar al Comisiei. E de notat şi de amintit faptul că Olanda este al treilea partener economic al României, iar atitudinea pe care o are faţă de aderarea noastră ar trebui să fie în consonanţă cu raporturile politico-economice pe care le desfăşurăm. Numărul mare de europarlamentari care au votat în favoarea aderării României la spaţiul Schengen demonstrează încă o dată că ţara noastră a îndeplinit toate criteriile de aderare şi merită să facă parte din spaţiul european de libertate, securitate şi justiţie. Votul favorabil reflectă încrederea parlamentarilor europeni în capacitatea noastră de a asigura securitatea frontierelor Uniunii Europene şi de a gestiona la nivelul standardelor Schengen toate responsabilităţile ce derivă din statutul de stat membru. Am încrederea că vom fi mereu cu faţa înainte înspre viitor, înspre o democraţie autentică, înspre o Europă unită, înspre spaţiul Schengen, înspre moneda unică europeană.
			Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: "Urgent, deblocarea posturilor în învăţământul universitar!" În cele ce urmează, mă voi referi la situaţia delicată, iscată în urma uneia dintre măsurile luate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în 2009, şi anume, blocarea posturilor din învăţământul universitar românesc. Acest demers nu a făcut altceva decât să împiedice dezvoltarea resursei umane din universităţile noastre, ajungându-se, în prezent, la o adevărată criză a sistemului din acest punct de vedere. Există o discrepanţă flagrantă între, pe de o parte, prevederile noii Legi a educaţiei, ce vizează îmbunătăţirea funcţionării sistemului de învăţământ universitar în vederea ocupării unor poziţii bune în ierarhia universitară internaţională şi, de cealaltă parte, menţinerea unor măsuri care împiedică atingerea acestor obiective. Măsura de blocare a ocupării posturilor de conferenţiar şi profesor în universităţile româneşti demotivează puternic resursa umană din sistem. Sunt multe cadre didactice universitare care astăzi îndeplinesc condiţiile de promovare într-o funcţie didactică superioară deşi, cu siguranţă, nu va exista o avalanşă de cereri de promovare în sistem, şi aceasta datorită aplicării criteriilor exigente prevăzute de legislaţia subsecventă Legii nr.1/2011. În ciuda apelurilor constante venite din partea conducerilor universităţilor, a comisiilor de specialitate din Parlamentul României, nici până în acest moment nu s-a luat măsura aşteptată şi, de altfel, promisă de reprezentanţii MECTS de mai multe ori, de deschidere a sesiunilor de concurs pentru ocuparea posturilor vacante. Stimaţi colegi deputaţi, solicit să depăşim barierele născute din actuala criză parlamentară şi să ne unim într-o singură voce pentru a determina Guvernul, MECTS să renunţe la o măsură contraproductivă şi care va conduce, în scurt timp, la o situaţie dureroasă în sistemul de învăţământ superior românesc.
			Domnul Constantin Severus Militaru: "Diferenţe semnificative de dezvoltare la nivel naţional" Din când în când, statisticile europene ne mai întorc cu picioarele pe pământ asupra diferenţelor mari de dezvoltare dintre România şi alte state ale Uniunii Europene. Zilele trecute, Comisia Europeană ne arăta că România are şase dintre cele 20 cele mai sărace zone din spaţiul Uniunii Europene. Nu că nu am fi ştiut, însă arareori ne aducem aminte, mai ales atunci când facem comparaţii între standardele diferite ale nivelului de trai dintre cetăţenii europeni. Este evident că, în ultimii douăzeci de ani, cele mai puternic afectate zone ale României de către restructurările economice au fost cele monoindustriale şi zonele miniere. Aici, orice indicator economic sau social arată într-o lumină gri situaţia dificilă a cetăţenilor: şomaj mare, de obicei cu două cifre, familii numeroase, cu mulţi copii, din care nu toţi ajung să urmeze cursurile şcolii, absenţa serviciilor de sănătate, condiţiile de viaţă grele, infracţionalitatea mare, precum şi migraţia externă a forţei de muncă. În prima parte a anilor ´90, politica zonelor defavorizate, promovată în zonele miniere, şi-a demonstrat atât ineficienţa, cât şi limitele. Eşecul unei astfel de politici este vizibil şi astăzi, zonele defavorizate rămânând la acelaşi stadiul de dezvoltare ca în anii ´80. Speranţa unor intervenţii guvernamentale puternice nu a dispărut nici astăzi pentru cetăţenii români. Însă, cum însuşi guvernul trece prin perioade financiare dificile, este greu de anticipat că ceva se va schimba în perioada imediat următoare. Pentru acest motiv, eu propun ca priorităţi fundamentale ale Guvernului României stimularea investiţiilor străine directe în aceste zone, singurele capabile să creeze cu cea mai mare viteză noi locuri de muncă, plătite decent. De asemenea, fondurile nerambursabile care urmăresc creşterea coeziunii economice şi sociale trebuie orientate cu precădere spre aceşti cetăţeni şi către viitorul copiilor lor. Dacă nu vom reuşi să asigurăm o dezvoltare armonioasă a României, pe toate domeniile şi în toate regiunile ei, degeaba ne vom bucura de ameliorările din statistici, care în cele mai multe cazuri ascund dezechilibre teritoriale mari.
			Domnul Vasile-Silviu Prigoană: "Violenţa domestică - educaţie şi reglementare" Violenţa domestică reprezintă "orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru din aceeaşi familie care provoacă sau poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale sau psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate". Provocarea unor stări de tensiune psihică, ameninţările verbale, actele de gelozie, controlul vieţii personale, interzicerea activităţii profesionale, privarea de mijloace economice ori de hrană sau medicamente, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, izolarea partenerului de familie, comunitate ori prieteni, privare intenţionată de acces la informaţie sau ridiculizarea valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase sunt doar o parte dintre violenţele domestice interzise prin noua Lege privind violenţa în familie. "Dai în ea? Dăm în tine! Cu legea" a fost mesajul din anul 2011 al "Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor". Anul 2012 aduce reglementări importante în lege, iar sloganul din 2011 se înţelege la un alt nivel. Problema existentă în acest moment este educaţia acestor persoane abuzate. Informarea victimelor asupra drepturilor lor, asupra măsurilor pe care acestea le pot lua, şi, nu în ultimul rând, asupra oamenilor care le pot proteja. Campanii de informare sunt necesare, mai ales în mediul rural, unde acest flagel este foarte extins, iar populaţia de cele mai multe ori nu-şi cunoaşte drepturile legale. Totodată, mediul urban reprezintă pentru victime un mediu nociv, deoarece ruşinea, frica şi mai ales dezinteresul oamenilor din jurul lor le fac să nu caute ajutor. Mulţi ziarişti sau analişti invitaţi la talkshow-uri au afirmat că tragicul eveniment din data de 5 martie nu ar fi avut loc dacă Legea împotriva violenţei domestice era în forma actuală. Totodată, nu poţi determina sau prevedea acţiunile unui om aflat sub influenţa alcoolului şi al altor substanţe. Din păcate, acest lucru va rămâne la nivel de speculaţie. Salut iniţiativa domnului preşedinte Traian Băsescu de a organiza o conferinţă de presă asupra acestui subiect şi sper că, organele abilitate a aplica această lege vor lucra intens şi vor diminua acest fenomen din păcate destul de extins în România anului 2012.
			Domnul Ştefan Daniel Pirpiliu: Aş dori să trag un semnal de alarmă în ceea ce priveşte intensificarea practicilor înşelătoare ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii, fenomen care se poate extinde în perioada următoare, pe fondul apropierii sărbătorilor pascale şi, implicit, al creşterii vânzărilor. În perioada dificilă din punct de vedere economic pe care o traversăm, o bună parte dintre comercianţi încearcă să-şi vândă marfa, deseori de calitate îndoielnică, păcălindu-i pe consumatorii neavizaţi. Practicile de care fac uz sunt dintre cele mai variate şi includ deseori: comercializarea de produse sub sigla publicitară a unor campanii promoţionale expirate, lipsa informaţiilor privind durata ofertei promoţionale sau limita stocurilor produselor din ofertă, oferte promoţionale nereale, prin care consumatorii sunt induşi în eroare şi determinaţi să achiziţioneze un anumit produs, fără a beneficia de un avantaj real, alimente expirate şi nesigure, publicitate falsă, bunuri contrafăcute, loterii false şi cumpărături de pe internet pe care nu le primiţi niciodată. Dintre toate aceste nereguli, aş spune că promoţiile îi magnetizează pe cei mai mulţi dintre clienţi, numai că, o parte dintre acestea nici nu există cu adevărat, iar produsele se vând la preţul iniţial. Deşi inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor fac faţă cu greu acestei avalanşe de încălcări ale reglementărilor privind protecţia consumatorului, consider că şi noi, clienţii, trebuie să devenim mai exigenţi, să ne expunem oficial problemele, întrucât, în prezent, mai puţin de 10% dintre cei care constată că au fost înşelaţi depun plângere. Cu toate că există o serie de instituţii care au responsabilitatea de a proteja consumatorii, este necesară o mai bună informare a cetăţenilor vizavi de etapele pe care trebuie să le parcurgă o persoană care este lezată în drepturile sale de consumator. Atunci când ştim cum trebuie să fie, care este prevederea legală privind respectarea drepturilor noastre, avem obligaţia să cerem respectarea acestor prevederi, şi nu să aşteptăm doar instituţiile de stat să ne protejeze acest drept. Personal am achiziţionat, ulterior sărbătorilor de iarnă, o sticlă de băutură răcoritoare pe care al cărei dop era menţionat faptul că sunt câştigătorul unui alt produs similar. Aceasta deşi data limită de revendicare a premiilor expirase. Practic, deşi campania promoţională se terminase, comercializarea produselor continua sub aceeaşi siglă publicitară, cu efectul inducerii în eroare a consumatorilor. Fiecare dintre noi trebuie să fie conştient că de modul cum vom cere respectarea drepturilor noastre de consumator, dar şi de respectarea obligaţiilor care ne revin, depinde şi sănătatea noastră, a fiecăruia, şi a întregii societăţi.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: "Revizuirea Constituţiei nu este refren electoral" Din când în când, mai ales când interesele de moment o cer, se readuce în discuţie modificarea Constituţiei. Suntem acuzaţi că blocăm revizuirea Legii fundamentale, că opoziţia nu vrea să schimbe nimic în Constituţie. Cred că trebuie să fac câteva precizări. În primul rând, USL este de acord cu revizuirea Constituţiei, cu o condiţie, însă: ca această revizuire să fie făcută în interesul României. Comisia specială pentru revizuirea Constituţiei a fost înfiinţată în urmă cu aproape doi ani. Dacă nu ştiaţi că există o asemenea comisie, aflaţi acum. S-a întrunit această comisie, a dezbătut ceva? Nu! De ce s-a bătut pasul pe loc? Cred că ne poate răspunde mai bine la aceste întrebări domnul Daniel Buda, care conduce comisia cu pricina. În toamna anului trecut, acelaşi domn a anunţat că discuţiile vor fi "mutate" în Comisiile juridice ale celor două Camere. Îi rog pe colegii mei din Parlament să spună când au fost convocaţi ultima oară la o dezbatere pe această temă. Oricum, vă spun eu, nu s-a discutat nimic, nu s-a întâmplat nimic. Am auzit diverşi politicieni ai puterii care ne acuză că nu vrem să reducem numărul parlamentarilor. Ştim că minciuna şi hoţia sunt armele de bază ale actualei guvernări, nu ne mai miră nimic, dar există o limită în toate şi nu poţi să spui cu seninătate asemenea neadevăruri! Suntem de acord cu reducerea semnificativă a numărului de parlamentari, păstrând o normă democratică şi europeană de reprezentare. Mai mult decât atât, am iniţiat un proiect de lege în acest sens, proiect depus în Parlament de mai bine de o jumătate de an şi care ar rezolva mult mai repede această problemă, pentru că poate fi votat printr-o procedură legislativă normală. Vom veni la dezbateri, dacă cei de la putere sunt de acord să discute această lege. Actualizarea numărului de parlamentari trebuie oricum realizată în lumina rezultatelor recensământului. Pe de altă parte, considerăm că este periculos pentru viitorul democraţiei în România să desfiinţăm o Cameră a Parlamentului. Putem vorbi despre regândirea atribuţiilor Senatului, putem avea alegeri diferite pentru Cameră şi pentru Senat, dar avem nevoie de două Camere ale Parlamentului. Dezavantajele unicameralismului ţin de potenţialele riscuri pentru democraţie şi de calitatea activităţii legislative: o reprezentare mai scăzută şi mai puţin fidelă a voinţei electoratului, o reflectare mai slabă a unui spectru cât mai larg de interese şi aspiraţii, pericolul subordonării sau dominării Parlamentului de către partidul care deţine majoritatea sau de către Guvern, plus scăderea calităţii şi consistenţei actului legislativ, în favoarea celerităţii. Nu suntem de acord să transformăm revizuirea Constituţiei într-o temă de campanie electorală. Avem nevoie de o dezbatere democratică adevărată despre modificarea Constituţiei, şi nu de o simplă simulare grăbită. Sunt şi alte aspecte importante care trebuie discutate, analizate. S-a văzut, în multe rânduri, cât de neclară este Constituţia şi câte interpretări îngăduie. Dezechilibrul dintre Executiv şi Legislativ, în favoarea celui dintâi, este unul dintre efectele structurale ale semiprezidenţialismului. Am asistat, în ultimii ani, la o subminare fără precedent a Legislativului. Guvernul legiferează prin ordonanţe de urgenţă şi asumări de răspunderi. Parlamentarii majorităţii stau ţintuiţi în bănci, execută ordine, nu au niciun cuvânt de spus. La conducerea Camerei Deputaţilor se află, în continuare, un preşedinte care s-a compromis prin conduita incorectă. O constituţie trebuie să conţină mai ales garanţii împotriva derapajelor de putere. Ne putem întreba dacă România are nevoie de o altă organizare instituţională, dacă sistemul parlamentar ar aduce beneficii României, românilor, democraţiei din România, nu unui partid sau altul, nu unei persoane sau alta. Reforma instituţională nu poate fi decât rezultatul unei dezbateri largi, fondate pe expertiză imparţială. După alegeri, noul Parlament poate pune în discuţie întregul eşafodaj constituţional. Revizuirea Constituţiei nu este şi nu poate fi nici refren electoral, nici sarcină de partid. Constituţia este Legea fundamentală a unei ţări şi de stabilitatea ei este legată stabilitatea întregului sistem juridic dintr-un stat. În acest moment, un astfel de demers reprezintă doar o abordare pur politicianistă, lipsită de finalitate. Pentru revizuirea Constituţiei este nevoie de acordul a 2/3 din parlamentari, ceea ce nu este posibil în actuala configuraţie. Astăzi, Parlamentul României nu mai reprezintă voinţa românilor, atâta vreme cât nu se respectă configuraţia politică rezultată din alegeri. Aşadar, Constituţia României se poate revizui numai cu un Parlament cu o reprezentare corectă, reieşită din alegeri.
			Domnul Teodor Atanasiu: "Un guvern susţinut prin şantaj, presiune şi troc" Mai aveţi vreun dubiu, vis-a-vis de independenţa deciziilor domnului prim-ministru Ungureanu?! Cred că deja, după numai o singură lună de mandat, este evident faptul că dumnealui nu are niciun cuvânt de spus, în propriul său Guvern! A demonstrat acest lucru recent, arătându-ne, în direct, că nu are cheile niciunei decizii şi nu ştie răspunsurile corecte nici pentru binele cetăţenilor, nici pentru cel al economiei! Zilele trecute, UDMR, buturuga mică din interiorul Coaliţiei aflate la guvernare, a demonstrat că face ce vrea şi când vrea, din marii şi neclintiţii PD-işti, şi a trecut la varianta hard în relaţia sa cu PD, şantajându-l pe faţă, atât pe premierul Ungureanu, cât şi pe greul Coaliţiei, PD-ul, cel ce se vroia partidul-ştie-şi-hotărăşte-tot! Dacă UDMR nu mai vrea reformă în sănătate, preşedintele Băsescu n-are decât să-şi pună tot poporul în cap şi tot nu rezolvă ce şi-a propus, fără permisiunea UDMR! Dacă acelaşi preşedinte Băsescu a venit, cu câteva zile în urmă, în Parlament şi a clamat, a mia oară, necesitatea desfiinţării judeţelor, a reducerii numărului de parlamentari, a adoptării Legii alegerilor parlamentare prin vot uninominal pur sau a trecerii la Parlament unicameral, dar UDMR nu doreşte, asta-i viaţa: preşedintele Băsescu vorbeşte, din nou, singur! Iar dacă UDMR visează, peste noapte, aşa, ca o decernare de premiu întâi, pe covorul verde, chiar înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile locale, înfiinţarea unei facultăţi în limba maghiară la Târgu-Mureş, fie ea şi prin amestecul flagrant al politicului în autonomia academică sau prin încălcarea legislaţiei în vigoare din domeniul educaţiei, se face, în regim de urgenţă! Dar se face, bineînţeles, numai prin şantaj direct! Săptămâna trecută, UDMR a ameninţat guvernul cu ieşirea de la guvernare, periclitând astfel încheierea intempestivă a mandatului domnului Ungureanu, şi a boicotat lucrările Parlamentului, bătând cu pumnul în masa Coaliţiei, că vrea, imediat, o universitate în limba maghiară! Guvernul Ungureanu a hotărât imediat că o va face, dar, ca să nu pară totuşi atât de presat, deşi liderii UDMR ies în fiecare zi cu ameninţări noi, o vor adopta după o perioadă de zece zile! Ce a făcut ministrul educaţiei, domnul Baba, ca să apere legislaţia în vigoare şi să susţină, aşa cum i-ar sta bine şi corect unui ministru, independenţa Senatului UMF din Târgu Mureş? Nimic mai dezolant decât ameninţarea conducerii universităţii respective că-i retrage finanţarea imediat, dacă nu se conformează şantajului UDMR-ist! În ce ţară am ajuns să trăim, domnilor din marea Coaliţie, dacă guvernele dumneavoastră funcţionează numai prin şantaj permanent, corupţie fără margini, troc ilegal şi imixtiune politică flagrantă?!
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "«Noi a trebuit să trecem Titanicul fără să atingem icebergul»... Chiar aşa?" Domnul primar spunea acum câteva zile că a trecut Titanicul fără să atingă icebergul. Dumnealui poate că nu l-a atins, veniturile pe care le are i-o permit. Însă zeci de mii de ieşeni s-au izbit în plin de facturile enorme la căldură. După ce a avut în programul electoral şi în 2004 şi în 2008 drept prioritate scăderea valorii facturilor la agentul termic, domnul Nichita a dirijat ieşenii spre un impact financiar copleşitor, fără a efectua nicio manevră de evitare, ci doar strigăte neputincioase din tribună şi aruncarea pisicii în curtea altora. Facturile ar fi fost mai mici dacă accesarea fondurilor europene pe mediu ar fi fost făcută nu pe asamblarea unui filtru de 7 milioane de euro, ci pe retehnologizare, aşa cum au făcut-o cei din Bacău. De asemenea, instituirea unui program coerent de ameliorare termică a blocurilor ar fi fost de natură să scadă semnificativ cheltuielile pe căldură. Timişoara a accesat fonduri de 10 ori mai mari de la Guvern, pentru un astfel de program, decât Iaşiul. Scuza pe care ne-o tot flutură domnul primar este că face parte din opoziţie şi de aceea nu a avut niciun sprijin de la Guvern. Ii reamintim că şi Bacăul şi Timişoara au primari din opoziţie, dar probabil că sunt buni gospodari.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Alimentele ce ne pot ucide" În condiţiile în care opt din zece româniprezintă intoleranţă alimentară la cel puţin un aliment, iar trei din patru copii nu asimilează corespunzător laptele de vacă şi albuşul de ou, tragem un semnal de alarmă privind intoleranţa la gluten. Boala celiacă (celiachie, intoleranţa la gluten sau enteropatie glutenică) este o boală digestivă cronică, datorată ingestiei de gluten, ce duce la împiedicarea absorbţiei nutrienţilor, vitaminelor şi mineralelor la nivel intestinal, prin antrenarea unei reacţii imunitare anormale, ce duce la distrugerea atât a glutenului, cât şi a mucoasei intestinale. La persoanele celiace, ingestia de gluten antrenează o reacţie imunitară anormală în intestinul subţire. Această reacţie distruge nu numai glutenul, ca şi cum ar fi periculos pentru organism, dar atacă şi mucoasa intestinului. Concret, în ciuda unei alimentaţii sănătoase, persoanele celiace suferă de malnutriţie. Glutenul este o masă proteică elastică şi vâscoasă prezentă în majoritatea cerealelor (grâu, orz, ovăz şi secară) responsabil de dospirea produselor de panificaţie şi care serveşte drept liant alimentar. Reacţia alergică este îndreptată împotriva gliadinei (o fracţiune de proteină prezentă în glutenul din grâu), a hordeinei (în cazul orzului) sau a secalinei (pentru secară). Boala celiacă este cea mai răspândită boala genetică din Europa, afectând între 2-15% din populaţie. Raportările făcute de către spitalele din România indică aproximativ 200.000 de bolnavi cu celiachie, dar numărul pacienţilor ar putea fi mult mai mare. Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor a adoptat cu unanimitate de voturi Propunerea legislativă privind etichetarea produselor ce conţin gluten sau lactoză. Urmează ca prin adoptarea în plen să fie salvată viaţa a sute mii de români ce au zilnic existenţa pusă în pericol de aceste produse. Cauzele implică atât factorii genetici, cât ţi cei de mediu şi se consideră căatunci când un membru al familiei este afectat, riscul de survenire a bolii este de 10%. Sunt incriminate obiceiurile alimentare din primele luni de viaţă: durata alăptării, momentul introducerii cerealelor în alimentaţia sugarului şi cantitatea de cereale consumată, iar declanşarea la adult este adesea legată de un stres fizic (chirurgie, sarcină, naştere, infecţii virale) sau de un stres emoţional puternic. Simptomele diferă de la un caz la altul, de la simptome uşoare, care trec deseori neobservate, la simptome şi complicaţii severe, care au un impact negativ asupra vieţii de zi cu zi. Cel mai adesea au un caracter intermitentşi includ: meteorism, disconfort abdominal sau durerile abdominale; sunt cauzate de digestia proasta a alimentelor la nivelul intestinului subţire şi a colonului (intestinul gros). tulburări de tranzit: de obicei diaree apoasă cu scaun deschis la culoare, spumos şi urât mirositor. Scaunul conţine o cantitate mare de lipide (grăsimi) şi are un aspect lucios, strălucitor, fiind de asemenea foarte aderent; scăderea în greutate, în ciuda unui apetit normal, importantă mai ales în rândul copiilor, care datorită tulburărilor de digestie şi absorbţie nu se mai dezvoltă normal (subnutriţi), astenie, fatigabilitate, anemie; osteoporoză şi alte probleme osoase, datorate slabei absorbţii intestinale a calciului alimentar; infertilitate feminină şi amenoree (lipsa menstruaţiilor); pubertate întârziată; infecţii respiratorii recurente (frecvente); tulburări de memorie şi concentrare; tulburări psihice, precum iritabilitatea la copii şi depresia la adulţi. Toate aceste simptome nespecifice, care pot apărea şi în alte afecţiuni, întârzie deseori diagnosticul bolii. Complicaţiile includ: Limfomul şi adenocarcinomul sunt tipuri de cancer care pot afecta intestinul. Osteoporoza reprezintă o afecţiune în care structura osoasă se slăbeşte, oasele se fisurează şi se rup foarte uşor. Slaba asimilare de calciu este un factor care contribuie la apariţia osteoporozei. Pierderea sarcinii şi malformaţiile congenitale ale copilului, ca de pildă probleme ale canalului/tubului neural, sunt unele dintre riscurile care apar în caz că mamele însărcinate nu au urmat tratament contra celiachiei, datorate proastei asimilări de substanţe hrănitoare. Statura mică apare ca urmare a proastei asimilări de substanţe hrănitoare în perioada critică de creştere şi dezvoltare a copilului. Copiii care sunt diagnosticaţi şi primesc tratament înainte ca perioada de creştere să se fi terminat, pot avea o perioadă de recuperare. Atacurile de apoplexie sau convulsiile apar ca urmare a proastei asimilări de acid folic. Lipsa acidului folic produce depozite de calciu, numite calcifieri, care se formează pe creier, care în timp creează atacuri de apoplexie. Diagnosticul bolii, diferenţial, se face cu alte afecţiuni, precum intoleranţa alimentară sau sindromul intestinului iritabil, fiind deseoride excludere al celorlalte afecţiuni cu simptome similare, dar care nu răspund la tratament. Diagnosticul este confirmat de efectuarea unei biopsii a intestinului subţire, intervenţie realizată în timpul endoscopiei digestive (explorarea video a tubului digestiv). Nu există un tratament care să vindece boala celiacă. În schimb, adoptarea pe viaţă a unui regim fără gluten permite dispariţia completă a simptomelor, tratarea carenţelor şi prevenirea eventualelor complicaţii. În marea majoritate a cazurilor, ţesuturile mucoasei intestinale se refac. Această vindecare se produce în câteva luni la un tânăr, în timp ce la pacientul adult perioada de refacere poate dura 2 - 3 ani. În mod excepţional, simptomele pot persista chiar şi la câteva luni după adoptarea unei alimentaţii fără gluten. Regimul fără gluten: Regimul fără gluten presupune interzicerea mai multor alimente consumate în mod obişnuit: pâinea şi pastele de grâu. Dar glutenul nu se găseşte numai în cereale, ci se ascunde şi în numeroase alimente din comerţ, ce utilizează glutenul ca ingredient. Întrucât o cantitate infimă de gluten poate afecta intestinul, determinând reapariţia simptomelor, este necesară o mare vigilenţă în alegerea produselor. Produsele ce conţin gluten: Produsele cerealiere: grâu, griş, cuscus, orz, ovăz, secară şi soiurile hibride. Se pare că secara pură este tolerată, dar riscul contaminării cu alte cereale este crescut. Hrişca trebuie uneori evitată. Aceste cereale se găsesc sub numeroase forme (făină, griş, fulgi) în produsele de brutărie, de patiserie, în paste, batoane de cereale, biscuiţi, aluaturi etc. Produsele din comerţ Glutenul se găseşte în iaurturile cu fructe, îngheţată, ciocolată caldă, cuburi pentru ciorbă, anumite tipuri de brânză, carne la conservă, cârnaţi, sos de tomate, unt de arahide etc. Glutenul serveşte de liant alimentar şi se ascunde sub mai multe denumiri în listele de ingrediente ale produselor: malţ, amidon (de grâu, orz, secară etc.), proteine vegetale hidrolizate şi proteine vegetale texturate. Glutenul se găseşte şi în anumite băuturi: bere, gin, whisky. Chiar şi unele produse cosmetice (rujul) pot conţine urme de gluten. În bucătărie, trebuie acordată o atenţie deosebită pentru a nu contamina alimentele fără gluten. Contaminarea se poate produce atunci când produsele fără gluten sunt preparate într-un vas nespălat, în care s-au aflat alimente ce conţin gluten. Se întâmplă ca produsele fără gluten să fie contaminate în timpul proceselor de producţie, transformare sau ambalare. În această privinţă, produsele etichetate "fără gluten" sunt mai sigure. Alimentaţia persoanelor celiace trebuie să fie bogată în alimente proaspete, cât mai puţin transformate: fructe şi legume carne, peşte leguminoase şi soia unele cereale: orez, mei, quinoa unele tipuri de făină: de orez, porumb, cartofi, năut, soia majoritatea produselor lactate pot fi consumate, dar persoanele cu intoleranţă la lactoză le pot evita timp de câteva luni. Tratament medicamentos De cele mai multe ori nu este necesar un tratament medicamentos pentru boala celiacă. În cazul copiilor cu boala celiacă, poate fi necesară suplimentarea dietei cu fier şi calciu. Odată cu începerea dietei alimentare fără gluten, simptomele dispar de obicei după 2-3 săptămâni şi odată cu vindecarea leziunilor intestinale, absorbţia revine la normal. Medicaţia este necesară doar în cazul în care apar complicaţii severe ale bolii sau în cazul copiilor care au simptome persistente, în ciuda dietei fără gluten. Medicaţia este administrată până la remiterea simptomelor. Unele complicaţii, precum deficitul staturo-ponderal, nu se pot trata prin administrarea medicamentelor. Rar, unii copii cu boala celiacă şi cu dietă fără gluten au nevoie de tratament cu medicaţie corticosteroidă pentru a reduce inflamaţia intestinală şi a îmbunătăţi absorbţia intestinală a nutrienţilor şi vitaminelor.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Şapte dintr-o dependenţă" Unpacient de 27 de ani a ajuns de şapte ori în doar două zile în serviciul de urgenţă în urma consumului de droguri. Pacientul este dependent de drogurile de sinteză etnobotanice şi cele clasice şi ajunge fie în urma intoxicaţiei acute sau sevrajului. Sunt probleme majore în terapia acestor pacienţi care, asociate celor cauzate de comportamentul agresiv al unor astfel de cazuri, pun în discuţie necesitatea existenţei unui centru de toxicologie. Suntem convinşi că aceste cazuri ar fi mai puţin frecvente dacă legea pe care am iniţiat-o şi care prevede introducerea educaţiei pentru sănătate în şcoli (care să informeze şi asupra riscurilor legate de consumul acestor substanţe) ar fi mai repede adoptată de Parlamentul României.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Pseudopistă pentru biciclişti" Primăria Iaşi vrea să mute între Fundaţie şi Breazu pista pentru biciclişti care urma să fie construită în zona Palat şi Anastasie Panu prin proiectul "Dezvoltarea reţelei rutiere în zona cultural-istorică şi turistică a municipiului". Este evident că primarul ori nu ştie ce înseamnă să mergi pe bicicletă, ori doreşte să pregătească o echipă consistentă de ciclişti, care să spulbere orice record la turul Franţei. O pistă de biciclete între Fundaţie şi Breazu nu poate fi funcţională decât pentru coborâre, dacă vehiculul stă bine cu frânele, cât despre urcare, ori se va apela la biciclete foarte performante, ori cicliştii vor fi foarte antrenaţi, ori vom folosi spitalele de pe traseu drept puncte de escală şi resuscitare. Proiectul este la fel de folositor ca o fabrică de gheaţă la Poli.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Alcoolemie peste limita supravieţuirii" Un pacient de 34 de ani din Rediu a ajuns în stare critică la urgenţă după ce a consumat aproximativ 4 litri de vin şi 2 litri de ţuică. Pacientul a fost găsit în stradă şi transportat de ambulanţă la urgenţe. Aflat în comă etilică cu valori ale alcoolemiei peste limita supravieţuirii (585mg%), pacientul a necesitat măsuri de resuscitare respiratorie, intubaţie orotraheală, ventilaţie mecanică, nootrope, terapii de suport asociate evaluării clinice, imagistice şi biologice. Pacientul este internat la ATI iar prognosticul este rezervat, datorită gravităţii formei clinice şi riscului de complicaţii. Pacientul nu lucrează şi nu plăteşte asigurări de sănătate. Conform ALIAT, 20% dintre persoanele care se adresează unui medic de familie şi până la 40% dintre pacienţii secţiilor de medicină generală şi chirurgie, nu reprezintă diferenţe semnificative între specialităţi. Iar România ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte binge drinking-ul - o formă episodică de consum excesiv de alcool, ce reprezintă un factor de risc pentru suicid, se asociază cu deteriorarea relaţiilor sociale, accidente, încălcarea legii - în special vandalism şi violenţă. Creşterea numărului de cazuri de pacienţi etilici ajunşi în serviciul de urgenţă m-a determinat să iniţiez un proiect legislativ ce prevede decontarea cheltuielilor legate de tratamentul etilismului acut. În fiecare an un, oraş de 50.000 de locuitori este tratat pentru etilism, ceea ce reprezintă echivalentul morţilor evitabile din România. Cei mai mulţi dintre aceşti pacienţi sunt neasiguraţi, iar cheltuielile anuale depăşesc peste 25 milioane de euro, şi chiar în contextul existenţei unei asigurări, aceasta nu ar trebui să se refere la excesul etanolic. "Discriminarea" acestor cazuri este doar pozitivă pentru că, în timp ce pacienţii bolnavi de cancer nu au medicamente, iar vârstnicii sunt supuşi coplăţii, autorităţile preferă să deconteze aceste cheltuieli din fondul şi aşa redus al asigurărilor de sănătate. Solicit tuturor parlamentarilor să voteze proiectul legislativ prin care cei care consumă alcool în exces să deconteze spitalizarea considerând că acest lucru poate constitui şi o modalitate de prevenţie a creşterii consumului de alcool.
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Primăria a făcut praf şi pulbere Iaşiul" Administraţia domnului Nichita ne poluează viaţa. Într-un oraş a cărui industrie a ajuns în ultimii zece ani în moarte clinică s-au înregistrat zeci de depăşiri ale nivelului maxim de pulberi în suspensie, datorate faptului că edilul produce doar găuri în buget, tranşee în carosabil şi mult praf în ochii ieşenilor. După ce ne-a oferit pe bani grei topirea naturală a zăpezii, primăria ne aruncă iar praf în ochi şi ne sufocă cu eternele pulberi produse cu insistenţă prin neîndepărtarea materialului antiderapant, starea precară a drumurilor, veşnicele şantiere electorale mai vechi şi mai noi, dejecţiile a 40.000 de câini comunitari şi salubritate nesatisfăcătoare. În aceste zile, cele 6 staţii automate de măsurare a calităţii aerului din municipiul Iaşi au înregistrat valori record ale nivelului de pulberi, de 66,66 microni pe metru cub, cu mult peste valoarea limită acceptată pentru protecţia sănătăţii, de 50 de microni pe metru cub. Zona Podu de Piatră a devenit o zonă de risc toxic în urma celor 14 depăşiri ale nivelului de pulberi şi va impune curând purtarea măştilor de protecţie. Ieşenii pot să ceară spor de mină de la primărie sau pensionări pe caz de boală. Numărul prezentărilor la urgenţe a celor cu afecţiuni alergice, respiratorii, dermatologice, oftalmologice, cardiovasculare a crescut de peste cinci ori. Copiii şi vârstnicii sunt categorii extrem de vulnerabile, iar expunerea pe termen lung la pulberi duce la cancere şi moarte prematură. Cu toate acestea primarul continuă să ne arunce praf în ochi, intenţionând să ne mai păcălească pentru a treia oară, umplând Iaşiul cu noi şantiere. Vedem doar că primarul încearcă să îngraşe suina în ajun şi să-şi asigure sursa de finanţare a campaniei electorale. Autocanonizatul sfânt Nichita propovăduieşte de vreo 10 ani că lucrurile importante au nevoie de timp. Ieşenii simt în fiecare zi că domnul Nichita a avut prea mult timp pentru a face praf şi pulbere Iaşiul. Soluţii de la urgenţă pentru un oraş sănătos: 1. salubrizarea corespunzătoare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie, cât şi a spaţiilor dintre blocuri, eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri. Programul de salubrizare stradală (măturare - aspirare - spălare) cât şi cel de colectare a deşeurilor se poate desfăşura noaptea, între orele 20.00 şi 6.00; 2. refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens şi întreţinerea permanentă a acestora; 3. întreţinerea corespunzătoare a spaţiilor verzi şi eliminarea terenurilor virane.
			Domnul Viorel Hrebenciuc: "Cu privire la finanţarea alegerilor locale din 2012" Prin OUG nr.3/2012privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2012, Guvernul a decis ca alegerile locale să fie organizate la data de 10 iunie 2012. În acest scop, a fost alocată suma de 100 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară, bani care vor fi direcţionaţi în principal de către prefecturi, urmând a fi recuperaţi din bugetele locale, de la primării şi consilii judeţene. Primăriilor şi consiliilor judeţene care nu vor respecta ordinul Executivului li se va sista alimentarea bugetelor locale, cu cote defalcate din impozitul pe venit şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, acest lucru semănând mai degrabă cu un şantaj politic mascat şi mai puţin cu preocuparea faţă de cheltuirea eficientă a resurselor publice. Deşi se ştia de anul trecut că în 2012 vor fi alegeri - necomasate, din nefericire pentru strategiile politice ale puterii - în proiecţia de buget pentru acest an nu au fost prinse sume în acest sens, sumele fiind trase, acum, de la Fondul de rezervă. După cum se ştie, la momentul respectiv au fost o serie întreagă de discuţii privind acest aspect, însă Guvernul Boc a preferat să evite observaţiile - în ideea că va reuşi să comaseze alegerile - deşi ştia foarte bine problemele bugetelor locale. Din punctul de vedere al administraţiilor locale, neglijat de către decidenţii guvernamentali, ordonanţa Guvernului nu ţine seama de context: Executivul obligă practic autorităţile locale să facă nişte cheltuieli fără a indica sursele de finanţare. Guvernanţii "au uitat" că în unele judeţe un mare număr de localităţi nu au suficiente resurse financiare pentru funcţionare (şi cunoaştem problemele din toamna anului 2011, când în majoritatea judeţelor exista, în medie, o pondere de aproximativ ╝ dintre localitπţi aproape de faliment). În aceste condiţii, Guvernul a venit cu o presiune suplimentară, chiar contrară legii, am putea spune, deoarece legea finanţelor publice nu permite mutarea unor sume de la un capitol bugetar la altul, până în trimestrul III al anului fiscal. Mai mult, prefecţii vor fi cei care vor cheltui banii, iar primarii şi preşedinţii de consilii judeţene nu vor avea niciun cuvânt de spus, ci doar obligaţia de a returna banii Fondului de rezervă, de la care practic sunt împrumutaţi pentru a organiza alegeri. Iată de ce Guvernul şi în special Ministerul Administraţiei şi Internelor ar trebui să reconsidere problematica finanţării alegerilor locale din acest an, ţinând cont, cel puţin punctual dacă nu în ansamblu, şi de argumentaţia pertinentă a administraţiilor locale.
			Domnul Filip Georgescu: În declaraţia politică de astăzi doresc să mă refer la noua garnitură a Guvernului Ungureanu, mai precis la veniturile acesteia. O primă observaţie ar fi aceea că miniştrii actualului Guvern cu cât sunt mai tineri, cu atât sunt mai bogaţi. Stai şi te întrebi, şi se întreabă şi alegătorii, de unde poate un demnitar ministru cu puţin trecut peste 30 de ani să acumuleze atâta bănet, case şi terenuri? Şi te mai întrebi: oare ce servicii a prestat pentru partidul de guvernământ pentru a fi pus într-o demnitate publică aşa bănoasă? Nu ai de unde să afli, dar ce se poate şti este ceea ce a aflat toată lumea din mass-media despre câştigurile acestor demnitari. Nu mai departe ministrul actual de Finanţe, ca să dăm un singur exemplu, a câştigat numai anul trecut o grămadă de bani, adică peste 200.000 de euro. Ce a putut face un tânăr de nici 35 de ani să câştige această sumă colosală? Răspunsul îl aşteptăm de la dumneavoastră, colegii dânsului de partid. Să câştigi, în România zilelor noastre, ţară aflată într-o criză continuă, peste 17.000 de euro pe lună înseamnă că la nivelul ministerelor şi al instituţiilor centrale nu există niciun fel de criză economică. Criza trebuie să o simtă cei mulţi, cei cărora dintr-un condei, la ordinul Cotrocenilor, li s-au diminuat veniturile cu 25 la sută. Să nu mai vorbim de cei din mediul rural, unde câştigul mediu se ridică la circa 100 de euro. Subliniez: o sută de euro, stimaţi colegi. După un simplu calcul, cu cei 17.000 de euro câştigaţi de marele demnitar de la finanţe, la sate trăiesc într-o lună circa 170 de persoane. Deci, actualul ministru de finanţe a câştigat într-o lună a anului 2011 cât au câştigat 170 de muncitori necalificaţi. Este de necrezut. Poate nu făceam referire la acest subiect dacă nu observam că marele nostru finanţist a făcut parte, în anul 2011, din cinci consilii de administraţie: CEC-Bank, Eximbank, Fondul Proprietatea, Electrica şi AVAS. Deci de la aceste instituţii adună lunar cele 17.000 de euro. Dar ştiţi, stimaţi colegi, care este aberaţia? Din cei 17.000 de euro, mai bine de jumătate, adică circa 8750 de euro, proveneau de la CEC-Bank, instituţie bancară deţinută de stat. Or, se ştie că majoritatea clienţilor de la această străveche bancă sunt cu venituri medii şi submedii. În context, vă pot spune că, lunar, sunt plătite pensiile prin card la sute de mii de persoane. Adică tot amărâtul de pensionar, care beneficiază de serviciile acestei bănci, trebuie să susţină, din comisioanele plătite pentru operaţiunile bancare, cu sume colosale asemenea demnitari. Oare ce contribuţie a avut ministrul respectiv în Consiliul de Administraţie al CEC-Bank de a fost răsplătit pentru întregul an 2011 cu suma colosală de 105.000 euro? Răspunsul nu-l ştiu, nu-l ştiţi nici dumneavoastră şi nu o să-l ştie lumea niciodată. Grupul de interese condus de la Cotroceni lucrează din plin, cu batista pe ţambal. Tare sunt curios ce explicaţii le daţi alegătorilor de la sate la întrebarea legată de câştigul unui demnitar, care este egal cu cel al unui număr de 170 de lucrători din trei, chiar patru localităţi rurale. Dumneavoastră, cei de la putere, aveţi ce aveţi cu cifra 170. Parcă la această cifră s-a împotmolit şi actuala şefă a Camerei Deputaţilor. Părerea mea este că aţi scăpat hăţurile, fraţilor!
			Domnul Adrian Florescu: "Socoteala de la urne nu se va potrivi cu cea din Kiseleff" Cine l-a urmărit duminică seara pe Liviu Dragnea la "televiziunea de casă" a USL, n-a avut cum să nu remarce faptul că moderatorul îi ridica mingea la fileu cu fiecare întrebare, cu fiecare intervenţie. Şi, cu toate astea, domnul Dragnea n-a părut să fie tocmai "în largul său", mai ales când a venit vorba despre disputele din USL, cu privire la candidaţii pentru alegerile locale. Deşi iniţial a susţinut că nu sunt probleme, până la urmă, la insistenţele moderatorului, a trebuit să recunoască faptul că sunt probleme la toate nivelurile şi că vor fi cazuri în care se vor confrunta pentru aceeaşi funcţie un liberal şi un social-democrat. Când a venit vorba despre Teleorman, Liviu Dragnea şi-a recăpătat suflul şi morga de atotputernic şi atoateştiutor. Poate că moderatorul a crezut sincer în spusele lui Dragnea şi l-a lăsat să peroreze fără întrerupere despre situaţia din Teleorman... Dar cei care cunosc cu adevărat situaţia din judeţ, printre care mă număr şi eu, n-aveau cum să fie păcăliţi de spusele celui care, în urmă cu patru ani, îi asigura pe militanţii social-democraţi că toate funcţiile de deputaţi şi senatori din Teleorman vor reveni PSD. Dar s-a dovedit că şi în politică "viaţa bate filmul" şi PSD n-a câştigat decât 3 parlamentari din 9; de fapt, Teleormanul n-a câştigat nimic, pentru că niciunul nu prea a mai fost văzut prin judeţ de atunci. Cred că mai degrabă liderul social-democrat încearcă să-şi mobilizeze trupele după principiul "curaj găină, că te tai!". Pentru că, exceptând municipiul Alexandria şi oraşul Zimnicea, unde se ştie sigur care vor fi candidaţii, în rest situaţia este incertă. La Roşiorii de Vede, disputele din cadrul USL s-ar putea să genereze un război fratricid la alegerile locale. La Turnu Măgurele, se încearcă convingerea actualului primar să candideze pentru al cincilea mandat, alt pretendent decât acesta neavând nicio şansă în faţa candidatului nostru. La Videle, un fief tradiţional al PDL, primarul nostru n-are contracandidaţi, iar la nivelul comunelor situaţia s-a schimbat radical în ultimii ani, şi nu în favoarea USL. De altfel, ultimele evenimente demonstrează că USL este în degringoladă, că n-are soluţii, iar refuzul lui Victor Ponta de a accepta funcţia de premier a confirmat faptul că şefii USL erau mai interesaţi de anticipate decât de scoaterea ţării dintr-o eventuală criză politică. Coaliţia guvernamentală a fost informată despre intenţia preşedintelui şi am aşteptat reacţia celor care au dorit să folosească electoral ieşirea oamenilor în stradă. Însă ei n-au făcut decât să confirme faptul că n-au alte soluţii valabile pentru această perioadă, şi conştienţi că peste câteva luni oamenii vor fi din nou în stradă, de data asta împotriva lor, au refuzat propunerea preşedintelui Băsescu. Noi am ştiut şi ştim foarte bine ce avem de făcut şi ne-am asumat toate riscurile, inclusiv pe cele electorale, dar evoluţia lucrurilor atât în plan intern, cât şi în plan extern confirmă justeţea măsurilor adoptate, iar cetăţenii încep să înţeleagă acest lucru. Aşa se explică îngrijorarea domnului Dragnea că lucrurile nu vor merge în direcţia dorită de USL, nici în Teleorman şi nici în restul ţării; cu atât mai mult perspectiva de a nu realiza majoritatea absolută în Parlament le dă frisoane şi le amplifică astenia de primăvară. Sunt sigur că rezultatele viitoarelor alegeri vor confirma vechiul proverb, care, parafrazat, sună cam aşa: "Socoteala de la urne nu se potriveşte cu cea din Kiseleff"’.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: "Premierul patinator şi tichia de mărgăritar " Când preşedintele Comisiei Europene îţi spune verde în faţă că absorbţia fondurilor europene în România este "dureroasă" şi că în mod normal, dacă s-ar desfăşura după legile firescului, aceasta ar putea să asigure o creştere a PIB de aproape 2 la sută anual, ar trebui să iei atitudine din secunda în care te-ai întors acasă de la Bruxelles având coada între picioare. În niciun caz să te ocupi de patinoare artificiale enorm de scumpe construite din fonduri de la bugetul de stat. Dar poate că noi, opoziţia, şi premierul României avem o înţelegere fundamental diferită asupra priorităţilor care ar scoate România din colţul la care a fost trimisă în Europa în ultimii patru ani. Iar dacă Executivul tot are o poftă de cheltuit bani fără măsură pentru sprijinirea activităţilor sportive, ar fi putut măcar să se concentreze pe finalizarea investiţiei de la Sala Polivalentă din Craiova. Cred că toţi locuitorii oraşului au pierdut deja şirul anilor de când aceasta se află într-o perpetuă construcţie. Am aflat săptămâna trecută că Sala Polivalentă va fi inaugurată "după alegeri", termen care echivalează pentru craioveni cu "la calendele greceşti", pentru că, în definitiv, nimeni nu a spus exact care alegeri. De altfel, termenul finalizării construcţiei de la Sala Polivalentă este ca un fel de fata morgana - fenomen paranormal, vehiculat anual, dar niciodată atins. Pentru cei care au pierdut şirul anilor de când un monument al sportului aşteaptă să fie reconstruit, le reamintesc data de 19 noiembrie 1994, zi în care Sala Polivalentă a ars. Au trecut 18 ani. Revenind la patinoarele premierului, nu pot să nu constat o oarecare ipocrizie. Pe de o parte, seceră proiectele doamnei Udrea de a construi bazine de înot, considerându-le o cheltuială inutilă. Pe de altă parte, semnează practic o factură de 34 de milioane de lei din bani publici pentru un singur patinoar artificial amplasat la Poiana Braşov. Trecând peste analiza oportunităţii unor cheltuieli bugetare pentru tichia de mărgăritar a proverbialului chel, ar trebui să îi aducă cineva aminte premierului că dacă România mai are totuşi în istoria recentă campioni mondiali şi olimpici la înot, la patinaj artistic... poate face guvernul performanţă.
			Domnul Horea-Dorin Uioreanu: "Carnetul portocaliu face să dispară incompetenţa!" Corifeii din Partidul Democrat, în frunte cu domnul preşedinte Traian Băsescu, secondat de doamna Elena Udrea, vorbesc pe la toate colţurile, oriunde găsesc pe cineva să-i asculte, despre incompetenţa oamenilor din USL. În paralel, partidul prezidenţial se dă de ceasul morţii să convingă primarii PSD şi PNL să candideze la viitoarele alegeri locale sub sigla democraţilor. Cum ar spune nenea Iancu, curat democraţie să încerci să-ţi "completezi" jalnica garnitură de aleşi locali cu "incompetenţii" din USL! Era de aşteptat ca PD să încerce să racoleze primarii şi viceprimarii buni gospodari aleşi sub sigla PNL sau PSD, dar în aceste zile campania de racolare a atins cote inimaginabile. Ameninţări discrete, alocări uriaşe de bani pentru a astupa trei gropi sau pentru a pietrui o uliţă, controale "concentrate" la firmele rudelor, nimic din arsenalul şantajului nu este uitat în încercarea disperată de a găsi oameni dispuşi să candideze din partea PD. Ce mi se pare ciudat este faptul că în timp ce liderii locali ai PD au pornit asaltul asupra primarilor, liderii naţionali nu contenesc cu jignirile la adresa membrilor USL. După ce au cheltuit milioane de euro într-o campanie de denigrare a parlamentarilor opoziţiei, distribuind sute de mii de fluturaşi şi afişe, după ce i-au categorisit pe liderii USL ca leneşi, somnoroşi şi chiulangii, pediştii au început să se exprime şi mai puţin elegant când vine vorba despre adversarii politici. Acum membrii USL sunt incompetenţi şi lipsiţi de curaj. Păi dacă aşa stă treaba cu liderii Uniunii, oare de ce vrea PD să fure primarii unei alianţe politice formată şi condusă de incompetenţi? Se vede treaba că aceşti incompetenţi sunt consideraţi de PD ca fiind o şansă de salvare a partidului de la dezastru. Liderii PD speră că "primenirea" membrilor prin racolarea primarilor liberali şi social-democraţi în funcţie să aibă acelaşi efect ca şi nominalizarea lui Mihai-Răzvan Ungureanu la şefia Guvernului, respectiv să crească un pic partidul. Atâta doar că pedeii nu ţin seama de faptul că această creştere a fost una de moment şi că partidul lor şi-a reluat trendul descendent. Racolarea primarilor nu va avea succesul scontat, pentru că vor ceda şantajului şi mitei electorale doar acei primari care chiar au probleme cu justiţia sau care stau prost la capitolul competenţă. Deşi se pare că, în opinia liderilor PD, carnetul portocaliu face să dispară şi incompetenţa şi alte eventuale probleme de natură juridică.
			Domnul Vasile Mocanu: "Spitalul în care se moare cu zile" Există în municipiul Iaşi - al doilea mare centru universitar al ţării - un spital unde mulţi bolnavi mor cu zile. Cum se poate aşa ceva? La Clinica de arşi din cadrul Spitalului Sf. Spiridon, în cazurile grave - în care este afectată mai mult de 30% din suprafaţa pielii - mortalitatea este şi de cinci ori mai mare decât media mondială. În pofida eforturilor extraordinare ale medicilor, de cele mai multe ori un pacient cu arsuri grave nu are nicio şansă. Cauzele principale ale acestor tragedii care se tot repetă sunt lipsa banilor pentru medicamente şi lipsa dotărilor absolut necesare. Din păcate, această situaţie se agravează de la un an la altul. În fiecare an, peste 200 de pacienţi ajung la Clinica de Chirurgie Plastică şi Reparatorie din cadrul Spitalului Sf. Spiridon din Iaşi. Dintre aceştia, 20% nu mai pot fi salvaţi. Iar procentul de mortalitate se află pe o curbă ascendentă. De ani de zile, medicii denunţă condiţiile improprii în care sunt obligaţi să-şi desfăşoare activitatea. Este groaznic că, deşi această clinică de arşi este unica din Moldova, ea deservind prin urmare o populaţie de circa 5 milioane de locuitori, factorii de decizie au ignorat de fiecare dată problemele care li s-au adus la cunoştinţă. Deşi are cadre medicale excelent pregătite, clinica nu are bani pentru medicamente, nu are dotările absolut necesare unor intervenţii reuşite în cazurile grave şi îşi are sediul într-un spaţiu impropriu. În acelaşi timp, în România se construiesc piscine olimpice şi patinoare la preţuri cel puţin duble faţă de restul Europei. Dar nu pentru sănătatea românilor, ci pentru clientela politică!
			Domnul Ion Călin: "Umilirea reîntregirii salariilor" De peste o săptămână şi mai bine se discută despre mărirea sau reîntregirea salariilor bugetarilor. Când bugetarii îşi fac speranţe, când apar dezamăgirile în funcţie de importanţa celor care fac declaraţii, încât nimeni nu mai înţelege nimic. Dacă la sfârşitul anului preşedintele nu era de acord cu asemenea lucru, acum, probabil după ce a văzut cum stă partidul în sondaje, vine chiar dumnealui cu iniţiativa de creştere a salariilor, considerând că este cea mai bună măsură de relaxare a politicilor fiscale. Astfel salariile vor fi mărite cu 15%, după ce au mai crescut, în ianuarie 2011, cu 15%. Bineînţeles condiţiile de revenire la salarizarea anterioară reducerii temporare s-au îndeplinit la 31.12.2011, dar această creştere a salariilor vine exact în iunie, în prag de alegeri, şi nu are nimic de-a face cu data alegerilor locale. Această măsură nu este una menită să câştige voturi, ci este "o măsură de echitate", nu se dă dovadă de populism, ci este "coincidenţă cerească", după cum încearcă să ne convingă mai marii PDL-ului. Acum este vorba de reîntregirea salariilor bugetarilor şi nu de creşterea lor. Practic, este o restanţă pentru a reîntregi salariile, prevăzută în programul de guvernare cu care întreaga coaliţie este de acord. Chiar dacă acest lucru a fost o greutate pentru cei de la putere timp de doi ani, se speră ca în această primăvară sau vară să se realizeze acest angajament care depinde de crearea condiţiilor economice şi nu e o măsură cu caracter electoral. De unde bani pentru reîntregirea salariilor bugetarilor? Bineînţeles că acesta este problema Guvernului, care trebuie să pună în aplicare dorinţa partidului-stat. Dacă brusc v-aţi reamintit că sunteţi datori cu reîntregirea salariilor bugetarilor conform promisiunilor din programul de guvernământ, poate vă readuceţi aminte că în 2004, România avea vreo 800 de mii de salariaţi bugetari, pentru ca în perioada de guvernare a lui Traian Băsescu să crească numărul lor spre 1,4 milioane, iar acum să scadă la 1,1 milioane, că România avea datorii reduse şi deficite bugetare foarte mici şi încercaţi să luaţi măsuri şi pentru îndreptarea acestora. Şi cum măriţi sau reîntregiţi salariile dacă ministrul de finanţe ne informează că în primul trimestru din 2012 va fi o scădere faţă de trimestrul anterior, trim. IV 2011? Tehnic, putem intra în recesiune, de fapt recuperarea va fi certă, dar cu cât sau exact când nu este cert încă. Probabil toate aceste declaraţii contradictorii încearcă să contracareze marea deficienţă a guvernării PDL, aceea de a comunica şi lipsa de dezbatere publică. Această poveste nu este nicio mărire, este ceea ce aţi tăiat din salarii pentru a vă menţine clientela politică cu bani în aceşti ani, mai ales că în timpul dezbaterii pe bugetul din 2012 aţi afirmat că pot fi daţi banii înapoi la salarii, cu anumite condiţii, iar preşedintele spunea atunci că nu se poate. Acum, brusc, preşedintele doreşte această reîntregire de salarii, nedorind să mai fie umilit măcar de bugetari, acel "gras" care stă pe spinarea "slabului", statul român. Normal că a fost umilit datorită multelor insulte şi jigniri primite în calitate de preşedinte şi a primit tone, dar nici Domnia Sa n-a rămas dator, nu a rămas categorie socială care să nu fie umilită de preşedinte. Vorbind serios despre umilinţe, cred că poporul român a fost cel umilit când, în locul premierului, Traian Băsescu a stabilit politici fiscale şi măsuri de criză, au fost umiliţi profesorii, medicii şi au fost sfătuiţi să-şi ia tălpăşiţa din ţară. Dacă v-aţi amintit de prevederile programului de guvernare, poate încercaţi să-l respectaţi în totalitate de la un cap la altul, iar cât priveşte umilinţa, cred că cei mai umiliţi sunt cetăţenii români care după mandatul lui Traian Băsescu, vor trăi într-o România mult mai săracă, mai îndatorată şi fără speranţă. Iar dacă preşedintele s-a simţit atât de umilit, trebuia să nu mai candideze în anul 2009, astfel nici noi nu am fi fost atât de umiliţi ca cetăţeni, ca popor.
			Domnul Adrian Rădulescu: În declaraţia mea politică de astăzi am să mă refer la un subiect de mare actualitate, subiect cu care se confruntă producătorii agricoli din ţara noastră şi agricultura, în general. Confruntaţi cu o serie de probleme de ordin material, social, tot mai mulţi fermieri ajung în situaţia de a renunţa la această activitate de bază a economiei româneşti. Ca un agricultor cu state vechi în domeniu, vă pot spune, stimaţi colegi, că ne aflăm într-o situaţie destul de delicată privind producţia agricolă din acest an. Chiar dacă în toamna anului trecut, însămânţările de toamnă au fost efectuate, în general, pe suprafeţele prevăzute, datorită secetei prelungite, precum şi a gerului din iarnă, producţiile estimate par că nu se vor atinge. Iată de ce fermierii, pe lângă pregătirea campaniei de primăvară, mai au o problemă în plus. Această problemă se referă la folosirea unor tehnologii moderne pentru salvarea recoltei de păioase din acest an. Totuşi, aflându-ne în a doua parte a lunii martie, cu temperaturi destul de ridicate, se poate spune că ne apropiem de perioada optimă de semănat porumbul şi alte culturi prăşitoare. Însămânţările din primăvara acestui an devin din ce în ce mai costisitoare, având în vedere explozia preţurilor la carburanţi. Dacă fermierii cu potenţial agricol mai ridicat pot să execute la timp toate lucrările prevăzute, producătorii individuali se descurcă din ce în ce mai greu. Sperăm că în această primăvară agricultorii din toată ţara vor primi la timp subvenţiile din partea statului. Astfel vor beneficia de un sprijin material atât de necesar în această perioadă. Desigur că, până la a ajunge pe piaţă recolta acestui an, mai sunt multe lucrări de efectuat. Mă refer la întreţinerea culturilor, recoltarea şi depozitarea cerealelor. Aici ajungem la punctual critic al agriculturii anului 2012: depozitarea recoltei, prioritatea priorităţilor pentru orice fermier din toată ţara. Orice om de bună-credinţă, nu numai agricultorul, ştie că cea mai mare pierdere se înregistrează atunci când producătorul este obligat să îşi vândă produsele direct din câmp. În acest mod, pierderile au fost estimate între 30-50% din valoarea produselor. Nu mai spun că fructele şi legumele sunt luate la preţuri infime de la producător de către aşa-zişii comercianţi din pieţele capitalei şi ale marilor oraşe şi aceasta pentru că nu dispunem de depozitele necesare care să păstreze legumele şi fructele pe timpul iernii. Este cunoscut faptul că atât silozurile de cereale, cât şi depozitele pentru legume şi fructe costă enorm. Dar din experienţa mea vă pot spune că, chiar cu aceste costuri ridicate, investiţia este rentabilă, deoarece producătorul îşi amortizează investiţia într-o perioadă de timp relativ scurtă. Am spus de atâtea ori şi ţin să repet şi aici că fermierii ar trebui să facă o prioritate din construirea de silozuri şi depozite. Desigur că, la acest efort uriaş din partea producătorilor, statul trebuie să sprijine cu mijloace financiare efortul fermierilor. Un program naţional privind construirea de silozuri ar veni în sprijinul imediat al agricultorilor. Trebuie să schimbăm de pe acum mentalitatea producătorilor mici şi medii care susţin că silozurile nu sunt prioritare pentru ei. În ceea ce mă priveşte, în primul rând ca agricultor, apoi ca specialist, am să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru realizarea unui program amplu de construire de silozuri. Desigur că în acest program vor fi antrenaţi atât Ministerul Agriculturii, cât şi asociaţiile de producători din diferite sectoare ale agriculturii. Dacă dispunem de silozuri şi depozite în toate zonele agricole ale ţării, vor avea de câştigat producătorii reali, dar mai ales economia românească.
			Domnul Victor Paul Dobre: Ieri, reprezentanţii PDL au arătat încă o dată că se tem de apropiatele alegeri, se tem să se confrunte cu românii. Disperaţi că vor pierde într-un mod lamentabil alegerile locale, şefii PDL s-au gândit că dacă nu le-a ieşit comasarea alegerilor, ar fi o soluţie pentru ei ca scrutinul electoral local să fie dublat de un referendum pentru modificarea Constituţiei. Ce legătură au alegerile locale cu referendumul pentru modificarea Constituţiei, unde este legea de revizuire a legii fundamentale, când se realizează procesul de consultare şi informare publică? Toate acestea sunt doar câteva întrebări absolut normale în condiţiile anunţului făcut ieri de PDL. Pentru ei însă nu contează care este realitatea, ci contează un singur lucru: menţinerea cât mai mult timp posibil la putere, indiferent de voinţa electoratului. Suntem, de fapt, în faţa aceleiaşi situaţii ca în urmă cu câteva săptămâni când se punea problema comasării alegerilor. Avem de-a face cu aceleaşi deficite democratice, cu acelaşi amestec al temelor electorale, cu aceeaşi încercare de ameţire şi inducere în eroare a electoratului. Interesul politic meschin de a se menţine la putere cu orice preţ îi împinge pe cei de la PDL să încalce cu bună ştiinţă practici europene în materie electorală despre care chiar Curtea Constituţională a arătat că nu pot fi încălcate. Stimaţi colegi din PDL, vă place să vă recomandaţi europeni, să participaţi la întruniri la nivel european unde poza de grup este tot ce contează, pentru că participarea este de cele mai multe ori lipsită de consistenţă şi viziune. Singura dumneavoastră viziune în actul de guvernare ce transpare în politicile publice promovate, se circumscrie câtorva clişee păguboase pentru români - creşteri de preţuri, diminuări de salarii şi pensii, servicii medicale pe bani, fonduri publice acordate clientelar şi comunităţi locale conduse de primari ai opoziţiei, subfinanţate, investiţii publice megalomanice în detrimentul atragerii de investiţii private cu valoare adăugată pentru economie. Valoarea adăugată trebuie să ajungă doar în buzunarele reprezentanţilor puterii, precum şi ale acoliţilor portocalii, iar populaţia trebuie menţinută într-o stare perpetuă de dependenţă şi umilinţă, pentru ca sacoşa portocalie din alegeri să fie mană cerească pentru poporul sărăcit. Aţi spus că comasarea alegerilor vă economiseşte nişte bani, însă nu de la buget, aşa cum aţi argumentat, ci din fondul Partidului Democrat destinat mitei electorale, astfel că urma să cumpăraţi voturi cu sacoşa doar o dată. Dacă nu v-a ieşit cu comasarea, iar Curtea Constituţională a recunoscut ceea ce ar fi putut susţine cu argumente extrem de puternice şi un student în primul an la facultatea de drept, aţi venit acum cu tema dublării alegerilor locale cu un referendum pentru modificarea Constituţiei. Stimaţi colegi de la putere, vă anunţ că indiferent ce veţi face, veţi pierde alegerile. Trebuie să înţelegeţi şi să acceptaţi acest lucru. Aşa este democraţia, aşa funcţionează ea în toate statele lumii. Nu încercaţi să "inventaţi apa caldă", în materie democratică.
			Domnul Eugen Bejinariu: "Separarea maghiarilor de populaţia românească se adânceşte". În România trăiesc şi muncesc împreună, alături de poporul român, minorităţile naţionale: maghiari, rromi (ţigani), ucraineni, sârbi, poloni, ruşi ş.a. Populaţia românească este ospitalieră şi manifestă o bună comunicare şi conlucrare cu minoritarii, această convieţuire interetnică realizată de-a lungul vremii servind drept model. În anii de după Revoluţia din Decembrie 1989 au tot fost promovate demersuri şi reglementări prin care separarea populaţiei maghiare de populaţia majoritară s-a accentuat. S-a pornit cu separarea copiilor şi a tinerilor în şcoli, înfiinţându-se şcoli şi licee în limba maghiară, la care astăzi, potrivit Legii educaţiei naţionale, asumate prin angajarea răspunderii Guvernului Emil Boc, a ajuns ca şi istoria şi geografia României să se predea în limba maghiară. Acum liderii maghiari cer înfiinţarea liniei de învăţământ în limba maghiară şi la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. O asemenea măsură va însemna învăţământ medical în limba maghiară, inclusiv pentru activităţile de pregătire practică a studenţilor, viitorii medici. Înţelegem că aceşti medici pregătiţi în limba maghiară vor putea comunica cu cetăţenii de etnie maghiară, în vreme ce comunicarea şi relaţiile cu pacienţii români vor fi diminuate sau vor lipsi. Spre a evita ieşirea de la guvernare, PDL face acum noi concesii liderilor maghiari prin susţinerea unei reglementări prin care se accentuează separarea românilor de etnicii maghiari. Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu a elaborat o hotărâre de guvern pe care a lansat-o opiniei publice pentru dezbatere, urmând ca după 10 zile să fie aprobată în Guvern, ceea ce va însemna o nouă formă de separare a etnicilor maghiari de populaţia majoritară. Dar ce nu face guvernul pentru a rămâne la guvernare? Menţionăm că la Târgu Mureş funcţionează Universitatea Sapientia, universitate privată şi în care se predă numai în limba maghiară. Nicăieri în statele Uniunii Europene minoritarii nu îşi aleg separat parlamentarii. La noi s-a ajuns ca în Camera Deputaţilor să fie aleşi 17 deputaţi ai minorităţilor naţionale. Ar mai urma ca minorităţile să aibă reprezentare nu numai în Camera Deputaţilor, ci şi în Senat şi să ajungă să aibă în Parlamentul României 34 de reprezentanţi. O asemenea idee se mişcă în anumite zone ale comunităţilor cu majorităţi minoritare. În alte zone se vorbeşte de promovarea ideii potrivit căreia UDMR ar trebui să devină partid politic şi abia apoi să participe separat la alegerile parlamentare. Astăzi, când UDMR se află în continuare la guvernare, s-a ajuns ca drepturile populaţiei româneşti din judeţe ale Transilvaniei să fie nesocotite, limitate şi obstrucţionate. De aceea socotesc declaraţia liderilor USL, dacă vor ajunge să formeze guvernul, de a renunţa la negocierile cu UDMR pentru eventuala participare la guvernarea României drept o promisiune raţională, legitimă şi morală. Prezenţa UDMR în Parlamentul României o vor decide alegătorii din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Pe această cale vom beneficia de revenirea la o bună comunicare, respectarea specificului şi a identităţii naţionale şi la deplina convieţuire între români şi românii aparţinând minorităţii maghiare.
			- pauză -
			După pauză, şedinţa este condusă de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Niculae Mircovici, secretari.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 326 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 101, sunt absenţi 225, din care 35 participă la alte acţiuni parlamentare, cu precizarea că în paralel cu plenul se desfăşoară şi şedinţa Comisiei juridice, aşa cum a aprobat ieri Biroul permanent, şi pe urmă completarea ordinii de zi a aprobat-o plenul. La punctul 22 înţeleg că a mai venit un raport care este distribuit către liderii de grup. Deci intrăm în proiectul la care rămăsesem ieri. Înainte de asta, domnul deputat Negruţ Clement. Vă rog.
			Domnul Clement Negruţ: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Am cerut cuvântul înainte de începerea şedinţei pentru a exprima un protest faţă de declaraţia domnului preşedinte Victor Ponta, făcută ieri într-o - să spun aşa - dezbatere publică, când a spus, încerc să citez, următorul lucru: "deputaţii Partidului Social Democrat şi ai PNL-ului nu vor participa la şedinţă întrucât nu vor să se amestece cu hoţii şi hoaţele." Dacă vreţi să nu fie considerată o declaraţie politică, fac trimitere şi la procedură, întrucât art.13 din Statutul deputaţilor şi senatorilor face referire la atitudini, comportament şi mod de dialog al deputaţilor. E un protest pe care eu personal şi, dacă vreţi, în numele celor prezenţi în sală, îl fac şi, de asemenea, îl rog pe domnul deputat Victor Ponta, tot public, să-şi ceară scuze faţă de colegii săi parlamentari. Fiind şi jurist, îl rog să fie foarte atent cu aceste declaraţii, pentru că fie că ne uităm în DEX la definiţia de "hoţ", fie că ne uităm în Codurile de procedură penală, trebuie să fie foarte bine întemeiate aceste declaraţii. Şi nu cred că acest lucru cadrează cu poziţia pe care o ocupă şi, mai ales, cu ceea ce doreşte Domnia Sa să devină peste un timp mai scurt sau mai lung. Vom vedea lucrul acesta. Mulţumesc frumos.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu pentru această intervenţie.
			22. Intrăm în dezbaterea Propunerii legislative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Produse Aromatice şi de Sinteză. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul. Nu sunt intervenţii. Înainte, am să dau cuvântul comisiei pentru raport. Vă rog.
			Domnul Stelian Ghiţă Eftemie: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Cu adresa nr.472 din 27 iunie 2011, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată în fond în conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu dezbaterea Propunerii legislative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Produse Aromatice şi de Sinteză. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 22 iunie 2011, în calitate de primă Cameră sesizată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură, avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii, punctul de vedere negativ al Ministerului Sănătăţii. Comisia pentru sănătate şi familie a dezbătut propunerea legislativă menţionată în şedinţa din 29 noiembrie 2011. La şedinţa comisiei au participat 17 deputaţi din cei 17 membri ai comisiei. Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi. În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Produse Aromatice şi de Sinteză, din următoarele considerente: având în vedere condiţiile economico-financiare actuale, precum şi strategia Guvernului de reducere a cheltuielilor publice şi a agenţiilor guvernamentale, nu se consideră oportună înfiinţarea unei noi autorităţi care să gestioneze problema substanţelor psihoactive apărute pe piaţă. Înfiinţarea unei noi structuri nu este necesară, întrucât, după cum se prevede în art.2 al Legii nr.141/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele stupului, autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul plantelor medicinale, aromatice şi produselor stupului este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Punerea sub control, printr-o lege distinctă, a produselor aromatice şi de sinteză ar putea crea confuzii între produsele reglementate prin acest act normativ şi obiectul Legii nr.491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele stupului. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Prin raport se propune respingerea proiectului de lege. Prin urmare, rămâne la votul final.
			23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.54 din 24 ianuarie 2003 a sindicatelor. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Atunci, am să invit comisia, domnul deputat Ghiţă Cornel, ca să prezinte raportul.
			Domnul Cornel Ghiţă: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii sindicatelor nr.54/2003. În prezent, prin unele contracte colective de muncă încheiate la nivel de unitate, părţile contractante convin, printr-o clauză expresă, plata unei contribuţii lunare de către salariaţi, alţii decât membrii de sindicat, pentru desfăşurarea negocierilor colective. Prezenta propunere legislativă urmăreşte eliminarea acestui abuz. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative întrucât a rămas fără obiect, Legea nr.54/2003 fiind abrogată prin Legea dialogului social nr.62/2011. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 25 de deputaţi din totalul de 27 membri ai comisiei. Raportul comisiei de respingere a iniţiativei legislative a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 12 octombrie 2011. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind intervenţii, prin raport propunerea este de respingere. Proiectul de lege rămâne la votul final.
			24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Atunci, raportul comisiei, vă rog să-l prezentaţi, domnule deputat Negruţ Clement.
			Domnul Clement Negruţ: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 26 aprilie 2010. De asemenea, propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ. Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine această propunere legislativă. Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 29 noiembrie 2011. la dezbateri au participat, în calitate de invitat din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, domnul Pistru Eusebiu, secretar de stat, şi doamna Carmen Pop, şef serviciu. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate respingerea propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final.
			25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii de aprobare a Ordonanţei nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorilor? Nu. Atunci am să invit pentru raport tot pe domnul deputat Negruţ Clement, cu rugămintea ca cei care urmează să prezinte rapoartele, fiind respingere, să se apropie de prezidiu, fie să stea sus, fie jos, pentru că aşa suntem mai operativi. Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Clement Negruţ: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii de aprobare a Ordonanţei nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 31 martie 2010. De asemenea, propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ. Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine această propunere legislativă. Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic şi avizată negativ de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cu avizul nr.22/157/21 aprilie 2010. Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 29 noiembrie 2011. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât în unanimitate respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii de aprobare a Ordonanţei nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci, urmează votul final.
			26. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 29 din Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorului? Nu. Atunci, vă rog, domnule deputat Iorguş, să prezentaţi raportul.
			Domnul Zanfir Iorguş: Doamnă preşedinte, Asupra acestei propuneri legislative Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic a fost sesizată prin adresa Pl-x 598 din 7 noiembrie 2011 cu dezbatere pe fond, în procedură obişnuită. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Raportul de respingere al comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 31 octombrie 2011, şi fac precizarea că Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenţii. Atunci, urmează votul final.
			27. Proiectul de Lege pentru completarea art.10 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Atunci, raportul comisiei, vă rog.
			Domnul Zanfir Iorguş: Faţă de acest proiect de lege, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senat în forma iniţială. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.10 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou alineat, alin.(1), în care se propune ca funcţionarul public parlamentar să nu se afle în situaţii de incompatibilitate dacă a fost desemnat printr-un act administrativ emis în condiţiile legii să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor în vigoare. Punctul de vedere al Guvernului a fost de respingere a acestei iniţiative legislative. În urma examinării, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea proiectului de lege. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, facem precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind, prin raport solicitându-se respingerea, urmează votul final.
			28. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.94 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. Intervenţii din partea iniţiatorilor? Nu sunt. Raportul comisiei, vă rog.
			Domnul Zanfir Iorguş: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a acestei propuneri legislative pentru modificarea alin.(1) al art. 94 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public. Facem precizarea - Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere legislativă în şedinţa din 31 octombrie 2011. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă. Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiativei legislative. Punctul de vedere al Guvernului a fost de respingere. În urma examinării, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea Proiectului de Lege privind completarea art.10 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar. În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Urmează votul final.
			29. Propunerea legislativă pentru combaterea sărăciei extreme şi prevenirea unei catastrofe sociale. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Atunci, raportul comisiei, vă rog.
			Domnul Adrian-Henorel Niţu: Este un raport comun al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru combaterea sărăciei extreme şi pentru prevenirea unor catastrofe sociale, cu scopul de a proteja viaţa şi demnitatea umană. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art.73 din Constituţia României, şi a fost respinsă de Senat, în şedinţa din data de 31.10.2011. Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pentru combaterea sărăciei extreme şi prevenirea unor catastrofe sociale. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Atunci urmează votul final.
			30. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorilor? Nu. Atunci îl invit pe domnul deputat Niţu Adrian să prezinte raportul.
			Domnul Adrian-Henorel Niţu: Raport comun al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi asupra propunerii legislative privind modificarea Legii nr.656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, actualizată. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere legislativă în data de 30 mai 2011. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a trimis un aviz negativ. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar Guvernul României nu susţine adoptarea iniţiativei legislative. Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul definirii noţiunii de clientelă, precum şi al modificării condiţiilor răspunderii contravenţionale. Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Având în vedere cele constatate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative privind modificarea Legii nr.656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, actualizată. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Urmează votul final.
			31. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei. Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorilor? Vă rog, aveţi cuvântul.
			Domnul Iosif Moldovan (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale): Bună ziua. Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi deputaţi, Legea privind modificarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei are ca scop instituirea unor măsuri de reglementare şi control al activităţilor cu caracter pornografic şi stabileşte modalităţile de acces la materialele pornografice disponibile prin intermediul sistemelor informatice, cu scopul de a pune în ordine informaţia care se prezintă în această materie şi în acest domeniu, atât pentru protejarea minorilor, precum şi a demnităţii persoanei, pudorii şi moralităţii publice, educaţia şi creşterea îndeosebi a minorilor şi a tineretului. Prin această lege se doreşte crearea condiţiilor necesare limitării răspândirii materialelor cu caracter sexual şi erotic. Deci, completarea acestei legi vine, de fapt, în asentimentul solicitării deputaţilor europeni privind luarea unor măsuri tehnice şi de combatere a pornografiei pe internet. Aşadar, Guvernul susţine această iniţiativă legislativă. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Întâi comisia, raportul comisiei, vă rog.
			Domnul Aledin Amet: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind transmis Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a transmis un aviz favorabil, cu amendamente; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a transmis un aviz favorabil; Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat negativ această iniţiativă legislativă. Proiectul de lege a fost respins de Senat, în şedinţa din 26 aprilie 2011, în calitate de primă Cameră sesizată. Iniţiativa legislativă a fost dezbătută în şedinţele comisiei din datele de 7 şi 15 iunie, respectiv 7 septembrie 2011. În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă îşi menţine punctul de vedere şi propune plenului respingerea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc şi eu. Intervenţii? Domnul deputat Márton Árpád, vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Această lege a fost retrimisă, mi se pare, de două ori la comisie. Reprezentanţii Guvernului au fost prezenţi când s-au dezbătut elementele acestei legi. Această lege are primordial un element practic necontrolabil. Deci, se referă la modalitatea de control a internetului, care - în forma în care a fost înaintată - este pur şi simplu inaplicabilă. Să nici nu vorbim de scandalul creat în urma acelui minunat pact Acta. Ca atare, dacă reprezentanţii Guvernului ar fi fost atenţi la ce s-a dezbătut în comisie, n-ar mai susţine în continuare acest proiect de lege, în primul rând, pentru că, aşa cum arată el, este inaplicabil. Vă mulţumesc. Deci, în mod evident, trebuie să fie respinsă. Dacă se doreşte o altfel de reglementare în spaţiul internetului, atunci trebuie să se vină cu un alt proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Dacă sunt alte intervenţii în cadrul grupurilor parlamentare? Raportul este de respingere. Rămâne la votul final.
			7. Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Este în procedură de urgenţă. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, vă rog.
			Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege în discuţie îşi propune consolidarea corpului grefierilor, din perspectiva rolului acestei categorii de personal, ca suport al activităţii judiciare a instanţelor şi parchetelor din România. Cariera acestei categorii de personal este unitar reglementată, începând de la procesele de recrutare, selecţie, promovare, evaluare, formare profesională şi până la fixarea principiilor care guvernează activitatea acestei categorii de personal, precum: răspunderea, responsabilitatea, integritatea, imparţialitatea şi profesionalismul în exercitarea atribuţiilor. Modelul legii este unul de inspiraţie europeană, pentru că însuşi proiectul este o exigenţă a mecanismului de cooperare şi verificare, motiv pentru care principalele schimbări preconizate vizează: introducerea funcţiei de manager de instanţă, care impune un transfer al atribuţiilor administrative ale conducătorilor de instanţe şi parchete către această nouă funcţie înfiinţată. Apoi, înfiinţarea funcţiei de grefier judiciar, după modelul german, pentru degrevarea judecătorilor de sarcini administrative şi unele atribuţii jurisdicţionale în materie necontencioasă, o exigenţă repetată în rapoartele de ţară privind mecanismul de cooperare şi verificare. Întreaga profesie este organizată, aşa cum spuneam, în mod unitar. Iată că, din 34 de angajatori, în legătură cu această categorie de personal, legea se rezumă la 3, respectiv cei care administrează şi folosesc categoriile de personal prevăzute de lege. Suntem de acord cu raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi cu amendamentele făcute în comisie. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc şi eu. Raportul comisiei, vă rog, domnul deputat Andronache Gabriel.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. Potrivit dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, şi dispoziţiilor cuprinse în Regulamentul Camerei Deputaţilor - Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avizat favorabil această iniţiativă legislativă. Cu privire la obiectul de reglementare, acesta v-a fost prezentat pe larg de doamna secretar de stat Lidia Barac. Mai menţionez că, în urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele care sunt redate în anexa nr.1 la prezentul raport, iar amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr.2, care face parte integrantă din acest raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Fiind procedură de urgenţă, vă propun 5 minute pentru dezbateri generale, şi câte un minut pentru dezbaterea pe articole. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc şi eu. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, pe procedură.
			Domnul Marian Neacşu: Doamna preşedinte, După cum vă este cunoscut, ieri, în şedinţa Biroului permanent nu am avut nicio obiecţiune ca acest proiect legislativ să fie discutat în procedură de urgenţă, iar Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să lucreze în paralel cu plenul, pentru a întocmi raportul. O singură întrebare aş avea către reprezentanţii comisiei - domnul preşedinte sau domnul secretar al comisiei, domnul Andronache, să ne precizeze dacă - pentru curiozitatea mea personală - dacă printre cei 12 membri prezenţi la şedinţă a fost prezent şi domnul Boldea Mihail?
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog, domnule Andronache.
			Domnul Gabriel Andronache: Cu privire la solicitarea dumneavoastră, fac precizarea că domnul Boldea nu a fost ieri prezent la comisie. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul deputat Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Cu părere de rău, poate iarăşi am să supăr, dar am nişte probleme procedurale destul de mari. Ieri, am acceptat, s-a presat tot aşa, prin plen, o lege cu care suntem de acord, dar care, însă, în comisie - deşi legea prevede că ea aplică o decizie-cadru a Uniunii Europene - printr-o mică modificare mare în comisie, vorbeşte despre cu totul altceva decât despre ceea ce vorbeşte decizia-cadru. Şi, spun, încă o dată, în lege scrie că se aplică acea decizie, contrară deciziei. Acum avem un proiect de lege pe care l-am citit, şi aşa cum este el suntem de acord, în această Comisie juridică, însă, s-a parcurs, cum s-a parcurs nu ştiu, a fost cvorum, nu a fost cvorum, a fost domnul Boldea, nu a fost domnul Boldea, cine ce amendamente a propus... Domnul Iordache, de exemplu, dacă şi-a susţinut amendamentele acceptate de comisie sau le-a depus în scris, dar vă rog să priviţi: asta am primit astăzi! Deci, este un raport care are o sumedenie de amendamente, unele, ca să zic aşa, cam de râsul lumii, dar nu are nicio problemă. Deci, pentru ca cineva să aibă ceva, se spune să aibă o activitate (la lit.b) profesională deosebită, evaluată cu calificativul "foarte bine" în ultimii 3 ani. Corect! S-a mai pus încă o literă, c): "să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani", adică în aceeaşi perioadă în care a avut "foarte bine" nu a fost sancţionat. Nu este nicio problemă, nu este o contradicţie, dar cineva se gândeşte că cineva poate ar primi "foarte bine", şi totodată să fie şi sancţionat disciplinar, nu ştiu?! Mai există astfel de stângăcii, ca să zic aşa, de formulări, dar există şi nişte decizii de fond contrare legislaţiei pe care o avem. Adică, din moment ce s-a crescut vârsta de pensionare, s-au scăzut toate sporurile în plus, la un moment dat, pentru a primi la pensionare o sumă de trei salarii brute, până acum, conform proiectului de lege, era nevoie de o activitate de 25 de ani, care este prezentă pe tot parcursul legii, şi la acel articol această perioadă de 25 de ani a fost scăzută la 20 de ani, tot prin amendamentul comisiei. Nu am reuşit să citesc tot raportul. Dacă doriţi, vă mai dau încă 10 exemple, unele de stângăcii, altele de contradicţii cu legislaţia pe care o avem. Deci, noi suntem de acord, ori să se voteze legea în forma în care a venit - fără raport - deci fără acest raport, ori să încercăm să mergem băbeşte, articol cu articol, şi mâine va fi aprobat tacit, tot în forma în care a venit la Cameră. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog, domnul Daniel Buda.
			Domnul Daniel Buda: Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor colegi, Câteva precizări legate de acest proiect de lege. Este un proiect de lege extrem de stufos, proiect de lege care a fost discutat nu mai puţin de vreo 7 - 8 şedinţe în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, unde am discutat toate amendamentele pe care le-am primit, inclusiv de la CSM, de la toate structurile profesionale implicate în acest proiect, în acest act normativ, şi aici mă refer inclusiv la cei care fac parte din Sindicatul grefierilor, încercând să dăm spaţiului public un proiect care să fie cât mai aproape de nevoile acestora. Sigur, domnule deputat Márton Árpád, eu vă mulţumesc foarte mult că apreciaţi şi că aţi studiat acest proiect de lege, şi dumneavoastră spuneţi acolo că sunt unele chestiuni care, mă rog, vi se par ca fiind neclare. Poate, dacă faceţi a doua citire, o să vedeţi că aceste lucruri sunt cât se poate de clare, pentru că acolo unde se face vorbire de a nu fi sancţionat 3 ani de zile, cumulat cu alte chestiuni care - domnule Márton, dacă mă şi urmăriţi, poate şi reuşiţi să înţelegeţi ceea ce spun - ori dacă aţi făcut intervenţia la microfon doar să fie făcută, deşi eu întotdeauna sunt foarte atent la ceea ce spuneţi dumneavoastră. Şi în comisie domnul deputat Máté András-Levente ne corectează, chiar şi pe limba română, şi-i mulţumesc pentru ceea ce face în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Dar vreau să vă spun că acest proiect de lege a fost discutat cu maximă seriozitate în cadrul Comisiei juridice. Nu vreau să intru în alte aspecte legate de cvorumul de şedinţă, pentru că întotdeauna am lucrat în cvorumul de şedinţă, pe care l-am avut la fiecare şedinţă. De asemenea, legat de ceea ce înseamnă acea vârstă de 25 de ani versus 20 de ani, vreau să vă informez că a fost a discuţie în cadrul Comisiei juridice, ieri, şi, pe lângă această variantă, şi eu am fost cel care, iniţial, am vrut să mă opun la coborârea vârstei de la 25 de ani la 20 de ani, însă mi s-a spus că şi la magistraţi este aceeaşi vârstă, şi am apreciat că da, fiind vorba de o activitate similară sau, mă rog, împreună cu cea a magistraţilor, am mers pe aceeaşi unitate de măsură. Nu ştiu câte proiecte au fost discutate în Comisia juridică aşa cum a fost discutat acest proiect. Eu spun că acest proiect răspunde cerinţelor momentului, chiar dacă, poate pe alocuri, au mai rămas unele chestiuni care, mă rog, pot fi corectate la Senat, dacă chiar sunt chestiuni care trebuie să fie corectate, însă eu spun că acest proiect este un proiect foarte bine lucrat, un proiect la care au participat şi colegii dumneavoastră, şi cred că putem să-i dăm votul final astăzi, pentru că altfel va intra pe adoptare tacită, şi, de aici, cu toate consecinţele pe care le avem.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul deputat Máté András.
			Domnul Máté András-Levente: Doamna preşedinte, De credeţi, de nu credeţi, şi domnul Daniel Buda are dreptate, dar şi domnul Márton Árpád are dreptate. Cu domnul deputat Daniel Buda, vreau să vă spun că lucrăm în comisie şi din când în când mai fac corectură pentru limba română, pentru că se fac şedinţele în limba română, dar colegul meu, domnul Márton Árpád, este printre puţinii deputaţii care, într-adevăr, doresc şi citesc într-adevăr rapoartele depuse. Iar probabil dumneavoastră, doamna preşedinte, nu ştiţi, dar staff-ul comisiei a lucrat până noaptea târziu. Acum îmi confirmă domnul preşedinte, până la 1,30 noaptea. Şi-mi pun, aşa, o întrebare retorică, dacă tot nu se plătesc sporuri, da, şi îi ţinem să lucreze până la 1,30 noaptea, este corect ca dimineaţă să avem raportul gata făcut de staff-ul comisiei? Da, este corect! Dar acest staff lucrează pentru noi. iar, într-adevăr, dacă ne grăbim în comisie, nu staff-ul este de vină, ci noi, care lucrăm în comisie şi facem greşeli, pentru că pot exista, într-adevăr, contradicţii în acel raport. Iar faptul că domnul Márton Árpád a ieşit şi a spus că nu a reuşit să citească, este tocmai datorită faptului că ieri seara am reuşit să terminăm acest proiect de lege, raportul a fost făcut noaptea de staff-ul comisiei, şi astăzi a fost distribuit. Dar mă întreb, tot retoric, şi probabil cineva care cunoaşte Regulamentul Camerei Deputaţilor aşa cum îl cunosc şi eu, câte zile trebuie să treacă pentru a primi un raport şi ca toţi colegii noştri să-l citească, pentru că, dacă luăm aşa, prin sondaj, şi întrebăm colegii noştri, cam câţi au citit raportul care a fost distribuit, vă spun sincer că o să ne uimim cu toţii, cam foarte puţini. Şi, ca să vă dau răspunsul: 5 zile trebuie să treacă de la primirea raportului şi până la votul în plenul Camerei. Deci, din acest punct de vedere, domnul Márton Árpád are perfectă dreptate.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog, domnul deputat Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamna preşedinte, Încă o dată, noi susţinem acest proiect de lege. Credem că avem chiar o formă destul de bună venită de la Guvern, dar totodată, aşa cum am precizat, în cadrul comisiei s-au adoptat nişte elemente, cum era şi exemplul pe care l-am dat cu cealaltă lege, la care de aceea am zis, haideţi să încercăm să-l luăm articol cu articol. Nu înţeleg, şi nu ştiu dacă Guvernul, ministrul finanţelor, primul-ministru ştie de aceste modificări. Vă dau un element: Şcoala Naţională de Grefieri este condusă de un consiliu de conducere format din 7 membri: modificat în comisie din 7, în 9 membri. De ce? Amendamentul domnului Iordache. Deci, un element care nu există în lege. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la alin.(1), se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din salariul de bază brut lunar, fără a se putea depăşi salariul de bază brut lunar avut la data pensionării. Deci, se vorbeşte despre pensii egale cu salariul de bază, teoretic, pentru fiecare an un procent de 1%, acceptat de comisie. Ştie primul-ministru? Ştie Ministerul Finanţelor Publice de astfel de modificări? Îmi pun întrebarea? Nu spun că nu ar fi eventual justă această decizie, dar îmi pun nişte întrebări, pentru că, aşa cum a fost precizat aici, a fost terminat, şi s-a reuşit să se termine cu o forţare, într-adevăr, enormă această lege, a fost un raport. Nu ar fi mai bine să adoptăm în forma venită de la Guvern, fără raport, şi eventual colegii noştri care au depus acest raport să îl trimită la Senat şi acolo să îl modifice chibzuit, să nu greşim. Aceasta este propunerea mea, procedurală. Şi, încă o dată, nu am nimic împotriva acestor elemente care s-ar putea să fie juste, dar nu avem timpul necesar de a chibzui corect.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Buda şi după aceea doamna ministru, imediat.
			Domnul Daniel Buda: Din punct de vedere procedural, la Comisia juridică, amendamentele care se depun de către colegii parlamentari sunt luate în discuţie, şi ele, dacă sunt adoptate se trec în raport, iar dacă sunt respinse, se trec la amendamente respinse. Deci, ceea ce a vorbit domnul deputat Márton Árpád, acum am şi verificat, este un amendament respins al domnului Iordache, mă refer la cel cu pensiile. Legat de ceea ce înseamnă modificarea în comisie a Consiliului de conducere, de la 7 la 9 membri, sigur, Ministerul Justiţiei şi Guvernul au venit cu o propunere în comisie. În cadrul comisiei, în urma discuţiilor, au fost cooptate încă două persoane, încă doi reprezentanţi ai unor instituţii în boardul de conducere. Or, cred că nu o dată, în cadrul comisiilor din Parlament, se modifică legea cu care vine Guvernul în Parlament. Pentru că, până la urmă, am mai spus, şi nu o dată, că Parlamentul este cerul şi pământul, şi poate să facă tot ceea ce doreşte în ceea ce priveşte proiectele de lege pe care le primeşte, inclusiv de la Guvern.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Doamna ministru, vă rog.
			Doamna Lidia Barac: Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege nu are în vedere cheltuieli de natură a impune un punct de vedere expres în legătură cu amendamentele în discuţie. Mărirea numărului de la 7 la 9 reprezentanţi în Consiliul de conducere nu are legătură nici măcar cu un leu, fiindcă nimeni nu este remunerat, nici măcar o indemnizaţie. Este un Consiliu onorific, nu se pune o problemă financiară. Apoi, proiectul a fost avizat de Ministerul Finanţelor Publice, pentru că, repet, este o exigenţă cuprinsă în ultimele două rapoarte de ţară, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care prevede înfiinţarea funcţiei de grefier judiciar, pentru care proiectul, încă din forma iniţială, avea impactul bugetar scris într-un articol din lege la care nu s-a făcut niciun amendament şi, evident, înfiinţarea managerului de instanţă. Cam atât. Deci, nu s-au operat modificări care să aibă un impact bugetar. Iar cele trei retribuţii la plecarea din sistem sunt prevăzute şi în prezent în legea în vigoare a acestui personal. Cât priveşte discutarea legii, ca atare, aşa cum s-a precizat aici, în 12 februarie, ţin perfect minte, au fost cele mai ample discuţii în legătură cu fiecare articol din această lege în comisie, aşa că, pe fondul lor, au fost discuţii foarte clare. Ceea ce s-a întâmplat ieri au fost doar câteva mici corelări şi se poate observa din natura amendamentelor făcute ieri. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun. Înţeleg că, până la urmă, opţiunea este... sigur, luând în considerare faptul că sunt o serie de corecturi care trebuie făcute, dar ele nu sunt, să spunem, de fond şi noi suntem prima Cameră sesizată, putem să mergem mai departe şi să intrăm în dezbaterea amendamentelor admise. Titlul legii: "Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei". Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 4 la punctul 10 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 11 la punctul 23 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 24 la 50? Vă rog.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă preşedinte, Aici este acel element care, teoretic... cu niciuna dintre cele două elemente nu am probleme, numai că puse una lângă alta, este cam de râsul lumii. Deci persoana respectivă care poate să beneficieze de pe urma acestor prevederi, conform lit.b), trebuie să aibă o activitate profesională deosebită, evaluată cu calificativul "foarte bine" în ultimii trei ani. Şi trebuie să mai corespundă şi lit.c) care este propusă de comisie, să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani. Întrebare: e posibil ca cineva, în ultimii trei ani, să fi avut calificativ "foarte bine" şi să fi fost totodată şi sancţionat disciplinar? Dacă este posibil, poate să rămână aşa. Dacă nu, atunci una dintre cele două - şi mi se pare cea aprobată de comisie - trebuie să dispară, pentru că nu poţi să dai trei ani la rând calificativ "foarte bine" unei persoane care a fost sancţionată disciplinar. Aşa cred eu.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog. Domnul secretar Mircovici.
			Domnul Niculae Mircovici: Doamnă preşedinte, Apreciez cu totul deosebit rigoarea pe care o are colegul nostru, domnul deputat, dar există anumite situaţii în care oameni care profesional sunt foarte buni pot să aibă o anumită greşeală, poate colaterală profesional, şi pentru care să fie sancţionaţi. Am întâlnit în activitatea noastră cazul în care un om a fost sancţionat pentru că a întârziat la serviciu, deşi profesional a fost întotdeauna foarte bun, sau a venit după un chef de o noapte întreagă, dimineaţa mirosind, să zicem, a alcool şi totuşi a fost sancţionat pentru acest lucru în condiţiile în care profesional a fost foarte bun. Deci pot fi astfel de situaţii şi cred că putem fi de acord cu ceea ce Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a făcut sub aspectul amendamentului propus.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog. Domnul deputat Buda. Vă rog.
			Domnul Daniel Buda: Doamnă preşedinte, vreau să fac o precizare legat de această lege şi pe domnul Márton îl rog să aibă în vedere precizarea pe care o fac. Şi anume că foarte multe aspecte le-am luat şi din legea privind magistraţii. Şi acolo, în această lege, există o astfel de prevedere şi nu exclude una pe cealaltă. Da? Ca să ne înţelegem.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Înţeleg că mergem mai departe. Bun. Dacă între 24 şi 50 sunt alte intervenţii? Nu sunt. Adoptate. De la 51 la 60 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 61 la 70 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 71 la 80 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 81 la 90 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 91 la poziţia 100 dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Adoptate. De la 101 la 110 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 111 la 121 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 122 la 134 dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Adoptate. De la 135 la 147 dacă sunt observaţii? Vă rog. Domnul deputat Márton Árpád. Vă rog să menţionaţi şi poziţia.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, din cauza acestui maldăr de hârtii mai şi greşeşte omul. Deci, îmi cer scuze. Într-adevăr, acel amendament despre care am vorbit este un amendament respins. Aş avea doar o întrebare, pentru că, începând cu poziţia 143 şi până în 209 există ceva la 143, art.110 - "Ordonanţa Guvernului nr.75/2000 privind organizarea activităţii de expertiză se modifică şi se completează după cum urmează ..." Deci, de la 143 până la 209 avem poziţii care nu au fost nici în proiect de lege şi n-au venit nici de la Senat. Nu ştiu care este situaţia acestora, nu care cumva să ne trezim că iar vine Curtea Constituţională şi ne zice că, dacă nu a trecut printr-o Cameră... Mă scuzaţi, e prima Cameră sesizată. Deci, dacă puteţi să ne argumentaţi de ce au fost introduse aceste capitole în plus, argumentare din partea ministerului şi dacă este o solicitare a dânşilor, încă o dată spun că, din păcate, mai păcătuieşte şi Ministerul Justiţiei... de ce nu au venit cu proiectul de lege exact cu aceste capitole. Sunt mai multe capitole băgate din comisie.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog, doamnă ministru.
			Doamna Lidia Barac: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Domnilor deputaţi, Motivul este unul simplu: statutul acestei categorii de personal de la articolul din ordonanţa cu pricina a fost prevăzut în Legea nr.567 a statutului personalului de specialitate, al grefierilor, despre care vorbim. Au fost două opţiuni: abrogăm în întregime Legea nr.567, prin acest nou act normativ, sau parţial. Soluţia aleasă şi logică - să avem o singură lege. Şi întrucât prin această lege, o să observaţi la finalul ei, am abrogat în întregime 567, această categorie de personal ar fi rămas fără un statut reglementat. În acest fel, s-au reluat unele norme şi evident că s-au adaptat şi la exigenţele de răspundere, de evaluare a personalului, de recrutare, la fel ca şi la cealaltă categorie de personal de suport al instanţelor. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog. Domnul Daniel Buda.
			Domnul Daniel Buda: Doar pentru stenogramă, doamnă preşedinte, vreau să subliniez un lucru, de asemenea, foarte clar, că suntem prima Cameră sesizată, merge la Senat, iar, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi cred că la orice comisie din Camera Deputaţilor se pot formula câte amendamente se doresc. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun. Încă o dată, dacă în afară de această observaţie, de la 135 la 147 sunt intervenţii? Nu sunt. Atunci, se consideră adoptate. De la 148 la 160 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 161 la 170 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 171 la 180 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 181 la 190 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 191 la 200 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 201 la 210 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 211 la 220 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 221 la 230 nu sunt observaţii. Adoptate. De la 231 la 240 observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 241 la 250 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 251 la 260 nu sunt observaţii. Cu aceasta, am epuizat dezbaterea pe marginea acestui proiect de lege şi el merge către votul final.
			32. Propunerea legislativă pentru completarea art.28 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18 din 1991 şi ale Legii nr.169 din 1997. Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul? Nu. Atunci, raportul comisiei.
			Domnul Kelemen Atilla-Béla-László: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art.28 din Legea nr.1 din 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18 din 1991 şi ale Legii nr.169 din 1997. Propunerea legislativă are un conţinut în sensul că terenurile aparţinând formelor asociative pot fi înstrăinate către persoanele fizice sau juridice române cu drept de preempţiune în favoarea statului român prin Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA. În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere a propunerii legislative. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun. Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor? Nu sunt. Prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului de lege. Prin urmare, el rămâne la votul final.
			33. Şi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile. Dacă doreşte să ia cineva dintre iniţiatori cuvântul? Nu. Atunci, raportul comisiei, vă rog, domnule deputat Negruţ Clement.
			Domnul Clement Negruţ: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Ne aflăm în faţa unui raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile. În conformitate cu prevederile art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, precum şi Comisia pentru industrii şi servicii, au fost sesizate cu adresa PL-x 713 din 10 noiembrie 2011, în vederea unei noi examinări şi depunerea unui nou raport cu privire la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul susţine adoptarea. Proiectul de lege a fost dezbătut în Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 noiembrie 2011 şi s-a decis retrimiterea raportului la comisiile sesizate în fond, pentru o nouă examinare şi elaborarea unui nou raport. Având în vedere că prin art.68 alin.(2) al Legii privind regimul deşeurilor, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile se abrogă, această iniţiativă, respectiv PL-x 713/2010, nu mai are obiect. În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 6 decembrie, în prezenţa a 26 de deputaţi, iar Comisia pentru industrii şi servicii a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 22 noiembrie 2011, în prezenţa a 25 de deputaţi, din totalul de 30 de membri ai comisiei. În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege. Această lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Prin raport se propune respingerea. Urmează votul final.
			34. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Atunci, vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Domnul deputat Cantaragiu.
			Domnul Bogdan Cantaragiu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură obişnuită. La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului, avizul negativ al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Menţionez că Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 14 iunie 2011. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, prin acest raport comun. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnul deputat independent Giurgiu.
			Domnul Mircia Giurgiu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Am venit la microfon şi în calitate de iniţiator. Este vorba despre stabilirea clară a destinaţiei terenurilor din punct de vedere al mediului. Din păcate, acest proiect, în forma pe care am propus-o împreună cu ceilalţi colegi iniţiatori, nu a fost adoptat. Sperăm să reuşim să pregătim un alt proiect, care să fie aprobat, să primească un punct de vedere pozitiv de la Guvern şi apoi în comisii. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mai sunt alte intervenţii? Nu. Atunci, oprim aici plenul şi ne revedem la ora 12,30 pentru votul final. Este Birou permanent la ora 12,00.
			După pauză
			În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Dumitru Pardău, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Domnul Ioan Oltean: Doamnelor şi domnilor colegi, vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Vă rog să verificaţi dacă aveţi cartelele... cel puţin o cartelă fiecare deputat. Stimaţi colegi, vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Părinte, vă rog să ocupaţi şi dumneavoastră locul în sala de şedinţă. Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Domnule deputat Cionca, vă rog frumos. Doamnă deputat, vă rog să ocupaţi locurile! Şi doamna doctor! Vă rog să pregătiţi cartelele, să facem o primă verificare a cvorumului. Vă rog să ... rog regia tehnică să urmărească îndeaproape funcţionarea normală a instalaţiei de vot. Domnule deputat Olar, vă rog să ocupaţi şi dumneavoastră loc în sala de şedinţă. Vă rugăm să apăsaţi tastele 1 şi 4 pentru o primă verificare a cvorumului. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi. Rog liderii grupurilor parlamentare să verifice dacă sunt probleme în ce priveşte exprimarea votului. Stimaţi lideri, avem probleme? Domnilor lideri, vă rog să-mi comunicaţi şi mie care este rezultatul. Vă mişcaţi cam încet. Stimaţi colegi, Întrucât au mai apărut şi alţi colegi de-ai noştri, actuali şi foşti miniştri, care n-au avut posibilitatea să-şi verifice cartelele dacă funcţionează corect, aş vrea să repetăm votul. Mai facem o verificare suplimentară pentru a ne asigura că suntem în cvorum. V-aş ruga să ocupaţi loc. Domnilor colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile pentru a putea să vă exprimaţi prin vot. Domnul Alin Popoviciu! Şi vă rog să fiţi atenţi să vă folosiţi cartelele. Cei care n-aveţi cartela, ridicaţi mâna. Vă rog să votaţi: unu şi patru, vă rog. Da, rog secretarul să facă apelul. Facem apelul. Domnule secretar, vă rog să faceţi apelul.
			Domnul Dumitru Pardău: Adomniţei Cristian Mihai - absent Albu Gheorghe - prezent Alecu Valeriu - prezent Almăjanu Marin - absent Amet Aledin - prezent Ana Gheorghe - absent Anastase Roberta Alma - prezentă Andon Sergiu - absent Andronache Gabriel - prezent Anghel Florin Serghei - prezent Antal István - prezent Antochi Gheorghe - absent Apostolache Mihai Cristian - prezent Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă Arion Viorel - prezent Atanasiu Teodor - absent Avram Marian - absent Axenie Carmen - prezentă Balan Ioan - prezent Balcan Viorel - prezent Banu Mihai - prezent Barbu Sulfina - prezentă Barna Maria Eugenia - absentă Bădălan Eugen - prezent Bădulescu Adrian - prezent Bănicioiu Nicolae - absent Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent Bejinariu Eugen - absent Berci Vasile - absent Béres Ştefan Vasile - prezent Blaga Iosif Veniamin - prezent Bleotu Vasile - absent Boabeş Dumitru - absent Bobeş Marin - absent Bode Lucian Nicolae - prezent Boghicevici Claudia - prezentă Boiangiu Victor - prezent Boldea Mihail - absent Borbély László - prezent Bordeianu Dan - absent Bostan Emil - prezent Bot Octavian - absent Botiş Ioan-Nelu - prezent Boureanu Cristian Alexandru - prezent Brătianu Matei Radu - absent Brînză William Gabriel - prezent Buciuta Ştefan - prezent Bud Nicolae - prezent Buda Daniel - prezent Buda Viorel-Vasile - absent Budurescu Daniel-Stamate - absent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent Buican Cristian - absent Burcău Doina - absentă Burlacu Cristian-Ion - prezent Burnei Ion - absent Buta Sorin Gheorghe - prezent Calimente Mihăiţă - absent Canacheu Costică - prezent Cantaragiu Bogdan - prezent Cazan Mircea Vasile - absent Călian Petru - prezent Călin Ion - absent Cărare Viorel - prezent Câmpeanu Mariana - absentă Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă Chirilă Constantin - prezent Chiriţă Dumitru - absent Chisăliţă Ioan Narcis - absent Chiţoiu Daniel - absent Chiuariu Tudor-Alexandru - absent Cindrea Ioan - absent Ciobanu Gheorghe - prezent Ciocan Gheorghe - absent Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent Ciucă Liviu-Bogdan - absent Ciuhodaru Tudor - absent Coclici Radu Eugeniu - absent Coroamă Gheorghe - prezent Covaci Dorel - absent Cristea Victor - absent Cristian Horia - absent Croitoru Cătălin - prezent Damian Ioan - absent Dascălu Constantin - prezent Derzsi Ákos - prezent Dobre Ciprian Minodor - absent Dobre Cristina Elena - prezentă Dobre Victor Paul - absent Dolineaschi Andrei - absent Donţu Mihai-Aurel - absent Dragomir Gheorghe - absent Drăghici Mircea-Gheorghe - absent Drăghici Sonia-Maria - absentă Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent Dugulescu Marius Cristinel - prezent Dumitrache Ileana Cristina - absentă Dumitrescu Cristian-Sorin - absent Dumitrică George Ionuţ - absent Dumitru Georgică - prezent Dumitru Ion - absent Duşa Mircea - absent Edler András György - prezent Erdei Dolóczki István - prezent Farago Petru - prezent Farkas Anna-Lili - prezentă Fenechiu Relu - absent Firczak Gheorghe - prezent Florea Damian - absent Florescu Adrian - prezent Fuia Stelian - absent Gabor Gheorghe - absent Ganţ Ovidiu Victor - prezent Gavrilescu Graţiela Leocadia - absentă Geantă Florian Daniel - prezent Georgescu Filip - absent Gerea Andrei Dominic - absent Gheorghe Tinel - prezent Gherasim Vasile - prezent Ghiţă Cornel - prezent Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent Ghiveciu Marian - absent Giurgiu Mircia - prezent Gliga Vasile Ghiorghe - absent Göndör Marius-Sorin - prezent Gorghiu Alina-Ştefania - absentă Gospodaru Gabriel-Dan - prezent Grama Horia - absent Grosaru Mircea - prezent Gurzău Adrian - prezent Gust Băloşin Florentin - prezent Hogea Gheorghe - prezent Holban Titi - absent Holdiş Ioan - prezent Horj Pavel - absent Hrebenciuc Viorel - absent Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă Iacob Strugaru Stelică - prezent Ialomiţianu Gheorghe - prezent Iancu Iulian - absent Ibram Iusein - prezent Ignat Miron - prezent Ionescu George - prezent Iordache Florin - absent Iordache Luminiţa - prezentă Iorguş Zanfir - prezent Irimescu Mircea - absent Itu Cornel - absent Jipa Florina Ruxandra - absentă Jolţa Nicolae - prezent Kelemen Atilla Béla-László - prezent Kelemen Hunor - absent Kerekes Károly - prezent Korodi Attila - prezent Kötö Iosif - prezent Leşe Doru Braşoan - prezent Liga Dănuţ - prezent Longher Ghervazen - prezent Lubanovici Mircea - prezent Luca Ciprian-Florin - absent Lup Silvestru Mircea - absent Lupu Mihai - absent Macaleţi Costică - absent Manda Iulian Claudiu - absent Manolescu Oana - prezentă Marian Dan Mihai - prezent Marin Mircea - prezent Marinescu Antonella - absentă Martin Eduard-Stelian - absent Márton Árpád-Francisc - prezent Máté András-Levente - prezent Mazilu Constantin - prezent Merka Adrian-Miroslav - prezent Militaru Constantin Severus - prezent Mircovici Niculae - prezent Mitrea Manuela - absentă Mocanu Adrian - absent Mocanu Vasile - absent Mocioalcă Ion - absent Moldovan Carmen Ileana - absentă Moldovan Emil Radu - absent Morega Dan Ilie - prezent Motreanu Dan-Ştefan - absent Movilă Petru - prezent Munteanu Ioan - prezent Mustea-Şerban Răzvan - prezent Nassar Rodica - absentă Năstase Adrian - absent Neacşu Marian - absent Nechifor Cătălin-Ioan - absent Neculai Marius - prezent Negoiţă Robert Sorin - absent Negruţ Clement - prezent Nica Dan - absent Nica Nicolae-Ciprian - absent Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent Nicolicea Eugen - prezent Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă Nistor Laurenţiu - absent Niţă Constantin - absent Niţu Adrian Henorel - prezent Nosa Iuliu - absent Novac Cornelia Brînduşa - prezentă Oajdea Daniel Vasile - prezent Olar Corneliu - prezent Olosz Gergely - prezent Oltean Ioan - prezent Oprea Gabriel - prezent Oprişcan Mihai Doru - prezent Orban Ludovic - absent Pál Árpád - prezent Palaşcă Viorel - absent Palăr Ionel - absent Paleologu Theodor - prezent Pambuccian Varujan - prezent Pandele Sorin Andi - prezent Panţîru Tudor - absent Pardău Dumitru - prezent Păduraru Nicuşor - absent Păsat Dan - absent Păun Nicolae - prezent Pâslaru Florin-Costin - absent Petö Csilla-Mária - prezentă Petrescu Cristian - prezent Petrescu Petre - absent Pieptea Cornel - absent Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent Plăiaşu Gabriel - absent Pocora Cristina-Ancuţa - absentă Ponta Victor-Viorel - absent Pop Georgian - absent Pop Virgil - absent Popa Florian - absent Popa Octavian-Marius - absent Popeangă Vasile - absent Popescu Adrian - absent Popescu Cosmin Mihai - prezent Popescu Dan-Mircea - absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent Popov Duşan - prezent Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent Postolachi Florin - prezent Potor Călin - absent Preda Cezar-Florin - prezent Prigoană Vasile-Silviu - prezent Radan Mihai - prezent Rădulescu Adrian - prezent Răţoi Neculai - absent Rebenciuc Neculai - prezent Resmeriţă Cornel-Cristian - absent Riviş-Tipei Lucian - prezent Rizea Cristian - absent Rogin Marius - prezent Roman Gheorghe - prezent Roman Ioan Sorin - absent Roşca Lucreţia - absentă Rusu Valentin - prezent Sava Andrei-Valentin - prezent Săniuţă Marian-Florian - prezent Săpunaru Nini - absent Sârbu Marian - prezent Scutaru Adrian George - absent Seremi Ştefan - prezent Seres Dénes - prezent Socaciu Victor - absent Solomon Adrian - absent Spînu Teodor-Marius - prezent Stan Ioan - absent Stan Ion - absent Stan Nicolae - absent Stanciu Anghel - absent Stavrositu Maria - prezentă Steriu Valeriu-Andrei - prezent Stoica Mihaela - prezentă Stragea Sorin Constantin - absent Stroe Ionuţ-Marian - absent Stroe Mihai - prezent Stroe Radu - absent Stroian Toader - prezent Surpăţeanu Mihai - prezent Surupăceanu Mugurel - absent Şandru Mihaela Ioana - prezentă Ştefan Viorel - absent Ştirbeţ Cornel - prezent Ştirbu Gigel-Sorinel - absent Tabără Valeriu - prezent Tabugan Ion - prezent Taloş Gheorghe-Mirel - absent Tărâţă Culiţă - prezent Tătaru Florin-Cristian - absent Teodorescu Horia - absent Tiţa-Nicolescu Gabriel - prezent Tîlvăr Angel - absent Toader Mircea-Nicu - prezent Trăşculescu Alin Silviu - prezent Tudose Mihai - absent Turcan Raluca - prezentă Tuşa Adriana Diana - absentă Ţaga Claudiu - prezent Ţintean Ioan - absent Ţîmpău Radu Bogdan - absent Ţurcanu Florin - absent Ţurea Răzvan - prezent Udrea Elena Gabriela - prezentă Uioreanu Horea-Dorin - absent Uricec Eugen Constantin - prezent Vainer Aurel - prezent Varga Attila - prezent Varga Lucia-Ana - absentă Vasile Aurelia - prezentă Vasilică Radu Costin - absent Vişan Gelu - prezent Vîlcu Samoil - prezent Vladu Iulian - prezent Vlase Petru Gabriel - absent Vlădoiu Aurel - absent Voicu Mădălin-Ştefan - absent Voicu Mihai Alexandru - absent Voinescu-Cotoi Sever - prezent Vreme Valerian - prezent Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent Zătreanu Dan-Radu - prezent Zgonea Valeriu Ştefan - absent Zisopol Dragoş Gabriel - prezent Zoicaş Gheorghe
			Domnul Ioan Oltean: Haideţi să vedem care-i situaţia. Vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Am reţinut, domnul Zoicaş este prezent. În urma numărării, a rezultat o prezenţă de 170 de deputaţi. Suntem în cvorum. În consecinţă, putem să ne continuăm şedinţa noastră. Stimaţi colegi, Vă rog să mă urmăriţi cu atenţie. Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Domnul deputat Toader! Vă rog, dacă nu sunt locuri suficiente la putere, uitaţi-vă câte sunt libere la opoziţie. Vă rog să vă aşezaţi unde vă cade bine. Îi rog şi pe distinşii colegi de la UDMR, domnul deputat Olosz, te salut cu respect, vă rog să ocupaţi locul în sala de şedinţă. Stimaţi colegi,
			V-aş ruga să mă urmăriţi un pic cu atenţie. Pe ordinea de zi nu aveam înscris votul privind solicitarea ministrului justiţiei privind încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a deputatului Boldea Mihail. De aceea, v-aş ruga să fiţi de acord să înscriem pe ordinea de zi acest punct. O să vă rog să vă pronunţaţi prin vot asupra acestei propuneri. Deci, aş vrea să completăm ordinea de zi şi cu aceasta să şi începem, cu votul prin care să ne exprimăm poziţia faţă de solicitarea ministrului justiţiei. Vă rog să votaţi. Haideţi! Haideţi! Haideţi! Haideţi, doamna deputat, aşa, că iarăşi scăpăm. detalii vot
			Da, 151 de voturi pentru şi opt abţineri. Solicitarea de înscriere pe ordinea de zi a fost aprobată. Stimaţi colegi, În această situaţie, urmează să dezbatem raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi privind cererea ministrului justiţiei de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, a reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail în dosarul nr.68/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În legătură cu dezbaterea şi votul asupra acestei solicitări şi a raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, vă propun următoarea procedură: mai întâi se va da citire solicitării domnului ministru, apoi se va prezenta raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, urmează intervenţia domnului deputat Mihail Boldea, pe urmă constituirea Comisiei de numărare şi validare a voturilor, după care vor avea loc dezbateri cu participarea grupurilor parlamentare. Şi ultima procedură în acest complex act este exprimarea votului secret cu bile asupra cererii ministrului şi a raportului comisiei sesizate în fond. Dacă asupra acestei proceduri sunt observaţii, sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu, supun votului dumneavoastră... Da, domnul deputat Márton Árpád. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Fiind un raport mult mai concis decât cel de azi dimineaţă, am reuşit să-l parcurg integral. Din raport reiese că, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, s-a votat pe trei probleme. Deci, am înţeles din raport, că aşa scrie, că aţi votat separat pentru percheziţie, separat pentru reţinere şi separat pentru arestare preventivă. Noi vom vota împreună sau separat? Aceasta este întrebarea. Deci vom vota pentru arestarea preventivă şi percheziţie împreună sau separat? Pentru că în comisie s-a votat separat. Aceasta este întrebarea.
			Domnul Ioan Oltean: Da, domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.
			Domnul Daniel Buda: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Aşa este, în cadrul comisiei am dat trei voturi, când ne-am pronunţat - mă rog, pe cele trei cereri formulare de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deci, fiind făcute trei solicitări, am dat de trei ori votul pe cele trei solicitări, pentru că nu puteam să dăm un vot global, riscând să se invoce această chestiune, mă rog, într-o cale procedurală. Numai o clipă, ca să lămuresc lucrurile cum se votează, se supune la vot prima cerere, a doua şi a treia, care e problema? (Vociferări.) Evident...
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, numai puţin, aş face două precizări. În primul rând, că suntem în faţa unei singure solicitări, unei singure adrese din partea Ministerului Justiţiei. În al doilea rând, da, domnule deputat Máté? Da, vă rog să poftiţi şi continui după intervenţia dumneavoastră.
			Domnul Máté András-Levente: Deci, domnule preşedinte, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul deputat Daniel Buda a avut perfectă dreptate. Într-adevăr, a venit o singură cerere ca şi act, da. Dar, sunt trei instituţii separate, şi de asta am votat în comisie separat. O dată este o măsură care se referă la percheziţie, este o măsură care se referă la reţinere, o altă instituţie din dreptul penal, şi a treia este arestarea, care este o altă instituţie. Şi, dacă vă uitaţi în raport, domnule preşedinte, inclusiv foarte corect s-a specificat în acest raport că 11 voturi erau pentru încuviinţarea percheziţiei, 11 voturi pentru arestarea preventivă şi doar 10 voturi pentru încuviinţarea... deci, inclusiv la rezultatul votului am avut în comisie deja diferenţă. Scrie clar în raport, deci 11 voturi au fost depuse, din care, 11, şi 10, cum am specificat pentru fiecare instituţie separat. Deci, domnul preşedinte a avut perfectă dreptate, separat trebuie tratată fiecare instituţie.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc foarte mult. Dacă sunt şi alte puncte de vedere? Deci, stimaţi colegi, v-aş ruga să urmăriţi cu atenţie... domnul secretar al comisiei juridice, vă rog să ocupaţi loc în sala de şedinţe. După afirmaţiile preşedintelui şi ale vicepreşedintelui Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi rezultă că noi trebuie să ne exprimăm de trei ori prin vot asupra a trei chestiuni distincte. Deci, vă rog să aveţi în vedere dacă aceasta este, acesta este punctul de vedere al comisiei, el trebuie să fie însuşit de către plenul Camerei Deputaţilor. Domnule preşedinte, domnule deputat Daniel Buda, vă rog.
			Domnul Daniel Buda: Nu vreau altceva decât să întăresc ceea ce spuneţi dumneavoastră, pentru că plenul este suveran în deciziile care se iau. Noi am vrut să fim mai catolici decât Papa. Subliniez încă o dată, fiind vorba de trei cereri distincte, nu puteam, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să discutăm altfel decât aşa cum am procedat şi reiese din raport, dând un vot pe fiecare dintre cele trei cereri formulate. Fiind vorba de trei instituţii în Codul de procedură penală distincte.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Da, domnule secretar, vă rog să poftiţi, aveţi cuvântul. Domnule secretar, aveţi cuvântul.
			Domnul Niculae Mircovici: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Sigur că respect punctul de vedere al comisiei şi ceea ce va hotărî plenul. Plenul fiind suveran, vom rezolva problema conform hotărârii plenului, dar eu aş vrea să vă reţin atenţia asupra faptului că nouă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ne-a prezentat un raport referitor la scrisoarea domnului ministru. Sigur că acolo, dat fiind faptul că au fost solicitate trei elemente diferite, au fost trei voturi. Dar noi avem un singur raport, nu avem trei rapoarte din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avem un singur raport, şi în acest raport sunt cuprinse..., aşa cum ne va prezenta Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, acceptarea celor trei elemente. Or, eu aş vrea să vă fac precizarea care rezultă din art.193 alin.(7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
			Domnul Ioan Oltean: Numai puţin, domnule secretar. Stimaţi colegi, vă rog să păstraţi liniştea în sala de şedinţe. Domnule Seres, domnule deputat, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţe. Domnule deputat Marius Rogin, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţe. Domnilor colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţe. Vă rog, domnule secretar, continuaţi.
			Domnul Niculae Mircovici: Revin, art.193 alin.(7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor face următoarea precizare: "Raportul comisiei, împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor". A fost înaintat un raport al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care a fost discutat şi aprobat în Biroul permanent şi trimis spre aprobare Camerei Deputaţilor. Deci un singur raport. Raportul grupului parlamentar nu e cazul, întrucât deputatul nu face parte din nici un grup parlamentar, dar din moment ce noi avem un singur raport, e normal să votăm, după părerea mea, acest raport, aşa cum prevede expresis verbis art.193 alin.(7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc. Domnul deputat Oajdea, vă rog.
			Domnul Daniel Vasile Oajdea: Domnilor colegi, Eu cred că suntem într-o eroare care pleacă chiar de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Avem trei instituţii, trei solicitări diferite, trei voturi diferite şi doar un singur raport. Nu mi se pare corect. Dacă am avea trei, legi cu trei teme diferite şi cu un singur iniţiator, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi face un singur raport? Nu cred. De aceea, cred că în mod normal, aşa cum în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-a votat separat, aşa ar trebui şi aici, şi nu cred că e corect să avem un singur raport, ci ar trebui trei pe fiecare solicitare în parte.
			Domnul Ioan Oltean: Da, mulţumesc. Domnul deputat Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităţilor, altele decât cea maghiară. Vă rog, domnule coleg.
			Domnul Varujan Pambuccian: Adică aţi folosit titulatura unui grup care nu există. Pentru că grupul nostru se numeşte Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi atât.
			Domnul Ioan Oltean: Absolut corect.
			Domnul Varujan Pambuccian: Vă mulţumesc. Noi ne asumăm identitatea prin ceea ce suntem, nu prin ceea ce diferim faţă de alţii. Şi acum să revin la chestiunea pe care voiaţi..., care este în discuţie. Aşa cum ministrul justiţiei a trimis o singură solicitare pentru trei chestiuni diferite, la fel şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a îndeplinit, a scris un raport pentru trei chestiuni diferite. Cele trei chestiuni diferite, am înţeles de la colegii mei din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, au fost votate separat, în baza unei solicitări unice în care ele erau detaliate. Cred că este firesc ca şi noi să votăm cele trei puncte separat, în baza unui raport unic, aşa cum a fost el întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Eu nu sunt jurist, sunt matematician, dar mi se pare foarte logic şi simplu lucrul acesta. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră, ca procedură de lucru, să fie cea pe care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi deja a prezentat-o prin preşedintele ei Daniel Buda. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Adică trei voturi distincte, un vot pentru percheziţie, un vot pentru reţinere şi un vot pentru arestare. Sunt trei instituţii distincte, trei voturi distincte, propune Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Deci, acest lucru îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să... deci repetăm votul. Rog asistenţa tehnică să urmărească cu atenţie funcţionarea corectă. Deci, reluăm votul, stimaţi colegi. Vă rog să votaţi. detalii vot
			Da, cu 142 de voturi pentru, 8 împotrivă şi 4 abţineri procedura propusă de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost adoptată.
			Vă rog, acum, să-mi permiteţi mie să dau citire solicitării domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiţiei. (Coboară la tribună.) "Doamnei Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. Referitor la solicitarea de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a deputatului Boldea Mihail. Stimată doamnă preşedinte, Vă transmitem alăturat, în temeiul art.72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, al art.24 din Legea nr.962006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi al art.193 alin.(2) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicată, cu modificările ulterioare, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia pentru investigarea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Boldea Mihail, în prezent deputat în Parlamentul României, în dosarul nr.68/D/P/2012. Ataşăm prezentei adrese documentaţia pusă la dispoziţie de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, respectiv, referatul şi copia Dosarului nr.68/D/P/2012 al DIICOT, serviciul teritorial Galaţi, conţinând 15 volume: volumul I - 253 file, volumul II - 261 file, volumul III - 119 file, volumul IV - 420 file, volumul IV bis - 89 file, volumul V - 467 de file, volumul VI - 381 file, volumul VII - 56 de file, volumul VIII - 203 file, Vvolumul VIII bis - 278 file, volumul IX - 414 file, volumul X - 359 file, volumul XI - 464 de file, volumul XII - 328 file, volumul XIII - 606 file, volumul XIV - 404 file, volumul XV - 113, deci 113 file, după cum rezultă din adresa cu nr.541/C/2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cu deosebită consideraţie, ministrul justiţiei, Cătălin Marian Predoiu." Vă mulţumesc. (Îşi reia locul la prezidiu.) Mulţumesc stimaţi colegi. Îl rog acum pe preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul Daniel Buda, să prezinte raportul comisiei. Da, îl va înlocui domnul secretar Gabriel Andronache, ca de obicei. Vă rog, domnule secretar, vă ascultăm cu atenţie.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Raport cu privire la scrisoarea domnului Cătălin Marian Predoiu, ministrul justiţiei, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia pentru investigarea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Boldea Mihail. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu adresa nr.541/C/2012 a înaintat ministrului justiţiei, domnul Cătălin Marian Predoiu, referatul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu nr.68/D/P/2012 din 19.03.2012 privind pe Boldea Mihail, deputat în Parlamentul României, pentru ca în temeiul art.72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi art.24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor să solicite încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive faţă de învinuitul Boldea Mihail, pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorii de caz. Prin rezoluţia nr.68/D/P/2012 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul Boldea Mihail pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri scrisuri oficiale în formă continuată, instigare la fals intelectual în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, instigare la fals în declaraţii în formă continuată, instigare la fals privind identitatea în formă continuată, instigare la mărturie mincinoasă în formă continuată, favorizarea infractorului şi complicitate la spălare de bani. Ministrul justiţiei, aşa cum am arătat, a transmis Camerei Deputaţilor solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţiei. Preşedintele Camerei Deputaţilor, prin adresa nr.1/427/R/A din 19.03.2012 a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi scrisoarea domnului ministru al justiţiei. Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi de asemenea i-au fost înaintate, alături de referatul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi o copie a Dosarului nr.68/D/P/2012 conţinând 15 volume. În cadrul şedinţei, domnul Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a informat membrii comisiei cu privire la faptul că a fost transmisă prin fax şi prin SMS o invitaţie scrisă domnului deputat Mihail Boldea pentru a participa la şedinţa comisiei şi pentru a-şi prezenta în plenul acesteia punctul de vedere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Facem aici menţiunea că domnul deputat Boldea nu a fost prezent, nu s-a prezentat la şedinţa comisiei. Conform listei de prezenţă, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi 17 deputaţi din numărul total de 23 de membri ai comisiei. La vot a participat un număr de 11 deputaţi. În cadrul activităţii, din comisie au fost distribuite după dezbateri buletinele de vot şi au fost înscrise pe buletinele de vot trei situaţii, respectiv: vot pentru încuviinţarea percheziţiei domiciliare, vot pentru încuviinţarea reţinerii şi vot pentru încuviinţarea arestării preventive. În urma numărării voturilor valabil exprimate, domnul Daniel Buda, preşedintele comisiei, a prezentat rezultatul votului. 11 voturi pentru încuviinţarea percheziţiei domiciliare, 11 voturi pentru încuviinţarea arestării preventive a domnului deputat Mihail Boldea şi 10 voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi un vot împotrivă. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să înainteze raportul Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în conformitate cu dispoziţiile art.193 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar. Dacă domnul deputat Mihail Boldea este prezent? Îl rugăm să poftească la microfon, pentru a-şi exprima poziţia în raport cu solicitarea ministrului justiţiei şi, evident, în raport cu punctul de vedere exprimat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Înţeleg că domnia sa nu este prezent în sala de şedinţă. În consecinţă, nu putem lua act de punctul de vedere al domniei sale. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină pe marginea celor două materiale deja prezentate, şi anume: adresa ministrului justiţiei şi raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Consecvent poziţie Partidului Democrat Liberal pentru a nu obstrucţiona sub nici o formă Justiţia, şi considerând că singura care poate să hotărască despre vinovăţia sau nevinovăţia unui om şi cetăţean, inclusiv a unui deputat este Justiţia, Grupul parlamentar al PDL va vota cererea Procurorului General.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule lider. Domnul Eugen Nicolicea, vicelider, lider, lider incontestabil al Grupului parlamentar progresist din Camera Deputaţilor.
			Domnul Eugen Nicolicea: Întrucât incidentul de procedură..., şi anume faptul că se dă câte un vot pentru fiecare solicitare în parte, întrucât acest incident de procedură a fost depăşit, Grupul parlamentar progresist va vota în favoarea acestor solicitări, ţinând cont că asupra vinovăţiei şi nevinovăţiei unei persoane se poate pronunţa doar instanţa.
			Domnul Ioan Oltean: Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni să mai ia cuvântul. Stimaţi colegi, Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite în sala de şedinţe colegii. Vă rog, liderii grupurilor parlamentare, să faceţi propuneri pentru Comisia de numărare şi validare a rezultatului. Rog secretarii de şedinţă să-i reţină. Domnule Mircea Toader, vă rog.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Din partea grupului nostru, domnul Marius Rogin.
			Domnul Ioan Oltean: Domnul Marius Rogin, din partea Grupului parlamentar al PDL. Domnul lider Pambuccian, vă rog, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
			Domnul Varujan Pambuccian: Din partea grupului nostru parlamentar, ca întotdeauna, domnul Mihai Radan.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc foarte mult. Domnul Máté, domnul deputat Máté András-Levente, din partea Grupului parlamentar al UDMR.
			Domnul Máté András-Levente: Domnule preşedinte, din partea UDMR, pe domnul deputat Pál Árpád, îl propunem.
			Domnul Ioan Oltean: Da, mulţumesc foarte mult.
			Domnul Eugen Nicolicea: Din partea Grupului parlamentar progresist propunem pe domnul Ţaga Claudiu.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc foarte mult. Avem nominalizată şi Comisia de numărare şi validare a rezultatului votului. Da, domnul preşedinte, nu... Îl rog pe domnul lider Mircea Duşa să nominalizeze şi Domnia Sa un reprezentant al Grupului PSD la Comisia de numărare a voturilor.
			Domnul Mircea Duşa: Domnul deputat Marian Neacşu.
			Domnul Ioan Oltean: Rog liderii grupurilor parlamentare să îşi invite colegii în sală. Şi ocupaţi locurile, stimaţi colegi! Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă. (Domnii deputaţi Victor-Viorel Ponta şi Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu intră în sala de şedinţă.) Salutăm greii opoziţiei. Greii opoziţiei sunt bine-veniţi la şedinţa noastră, stimaţi colegi. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să supun atenţiei dumneavoastră următoarea chestiune. Domnule deputat Alin Trăşculescu, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţă. În temeiul unei cutume, pe care noi am neglijat-o chiar la începutul dezbaterii, repet, în situaţii similare, când s-a cerut arestarea sau reţinerea şi arestarea, Camera s-a pronunţat printr-un singur vot, şi nu prin vot distinct în raport de fiecare operaţiune juridică: arestare, reţinere, arestare. În opinia mea, şi astăzi ar trebui să procedăm la fel, să avem un singur vot, pentru că există o singură solicitare din partea ministrului justiţiei pentru percheziţie, reţinere şi arestare, un singur raport al comisiei. Nu putem crea situaţii distincte faţă de cele pe care noi le-am avut până acum create în plenul Camerei Deputaţilor. Vă rog, domnule deputat Márton Árpád-Francisc.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Nu putem vorbi de cutumă, că nici măcar o dată n-am votat aşa. Am avut solicitare de percheziţie în cazul doamnei Ridzi şi am votat numai pentru percheziţie, nu şi pentru arestare preventivă. A existat în Senat o solicitare numai pentru arestarea preventivă a domnului senator care a şi fost arestat. Eu, teoretic, sunt de acord să nu rupem reţinerea de arestarea preventivă, fiind două instituţii apropiate, deşi pentru reţinere este nevoie doar de decizia procurorului, iar pentru arestarea preventivă e nevoie de decizia judecătorului. Dar să lăsăm la latitudinea judecătorului. Dar pentru instituţia percheziţiei şi reţinere şi arestare preventivă, cred că se justifică două voturi distincte pentru că sunt două instituţii distincte şi în Codul de procedură penală sunt nişte solicitări distincte pentru care se pot da. Aşa cred eu că ar fi corect. Dacă doriţi dumneavoastră să votăm împreună, supuneţi votului şi în mod evident, dacă va exista o prezenţă şi un vot, mergeţi pe ea. Dar, încă o dată vă spun, asta ar fi un precedent foarte periculos, pentru că sunt două instituţii distincte. Pentru percheziţie am nevoie doar de o idee că ar putea să existe o infracţiune, iar pentru arestare preventivă am nevoie... în Codul de procedură penală sunt descrise cele trei situaţii destul de grave pentru care se poate acorda. Dar... decideţi dumneavoastră.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Eu vă reamintesc cazul domnului deputat Dan Pasat, în care exista o solicitare din partea Ministerului Justiţiei privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, iar votul a fost unul, un singur vot secret pentru cele două instituţii distincte, dacă le luăm din acest punct de vedere. Domnule deputat, vă rog.
			Domnul Teodor-Marius Spînu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Am fost şi eu, ca şi dumneavoastră, la acel vot legat de domnul Dan Păsat, iar atunci a fost o singură solicitare cumulată, şi pentru reţinere, şi pentru arestare. Nu au fost, ca astăzi, trei lucruri diferite cerute pe o singură hârtie. Ar fi aberant să cerem ministrului justiţiei să trimită trei hârtii diferite cerând în fiecare câte un lucru. A cerut pe o singură hârtie trei lucruri diferite. Au fost trei voturi diferite în Comisia juridică, am votat în plenul Camerei, cu o largă majoritate, trei voturi diferite, pe cele trei lucruri. Sugestia mea, domnule preşedinte, ca să nu începem nici să ne facem de râs, să dăm aceste trei voturi diferite, pentru că nu există nicio diferenţă între două voturi şi trei voturi. Deci, ori se dă un singur vot, ori trei. Dar ar trebui date trei voturi diferite, aşa cum aţi solicitat plenului şi plenul acum trei sferturi de oră s-a exprimat spunând că fiecare trebuie să fie acceptată diferit. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Daţi-mi voie să exprim în numele dumneavoastră regretul că domnul deputat Victor Ponta ne părăseşte. Ne simţeam mult mai compleţi... Vă dorim succes, domnule preşedinte. Domnul deputat Marian Săniuţă. Vă rog, domnule ministru, pe procedură.
			Domnul Marian-Florian Săniuţă: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Intervenţia mea este strict legată de procedură şi am să vă rog să-mi permiteţi ca, indiferent ceea ce vom hotărî prin vot, în plen, astăzi, hotărârea să conţină formularea din Constituţie, şi nu din ceea ce s-a spus până acum, respectiv "sau arestarea", pentru că atât timp cât nu putem discuta despre decizia unui magistrat, nu putem noi să ne pronunţăm ca acest om, vinovat sau nu, să fie arestat. Este o problemă pe care vă rog frumos... este consemnată în art.72 alin.(2) la care trimiterea domnului ministru Predoiu într-adevăr se regăseşte. Şi permiteţi-mi, pentru conformitate, să dau citire art.72 alin.(2) în baza căruia se cere ca noi să hotărâm astăzi: "Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa de judecată aparţinând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie." De aceea, cred, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să îndreptăm această eroare materială din raport şi din ceea ce s-a spus astăzi, urmând a ne pronunţa. Iar formula urmează să o hotărâm împreună, dacă va fi un vot sau trei, pentru percheziţie, reţinere sau arestarea colegului nostru. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Domnule Eugen Nicolicea, vă rog.
			Domnul Eugen Nicolicea: Nu poate fi invocat un precedent greşit. Asta este o primă regulă. Doi, nu poate fi invocat un precedent asupra căruia votul a fost negativ. Deci, în cazul domnului Păsat, votul a fost negativ. Trei, votul a fost negativ tocmai pentru că aţi dat un singur vot pe două chestiuni diferite. Vă pun următoarea întrebare: dacă cineva ar fi de acord să voteze pentru arestarea preventivă, dar nu ar fi de acord pentru reţinere, cum ar vota respectivul? Există riscul să voteze contra, pentru că în totalitate nu este conform convingerii. De aceea, cele două chestiuni nu pot să fie alipite, dacă nu vreţi să prejudiciaţi într-un fel rezultatul votului. Foarte multă lume votează cu dragă inimă arestarea preventivă, în sensul că ajunge la judecător şi acesta stabileşte. Aşa cum a spus colegul Árpád, în privinţa reţinerii este o problemă, în sensul că aceea se face imediat la dispoziţia procurorului, iar percheziţia pentru strângerea de probe, mi se pare de-a dreptul hazliu să mai faci percheziţie pentru strângere de probe după ce ai dispus arestarea, socotindu-l deja vinovat. Adică, întâi arestăm şi pe urmă căutăm strângerea de probe? Deci, cele trei, după părerea mea, dacă vrem să avem un rezultat pozitiv, ar trebui să fie separat. În rest, plenul decide. Noi nu vrem să punem piedici justiţiei, iar intervenţia mea este tocmai în sprijinul justiţiei, pentru că amestecarea celor trei chestiuni poate să ducă la un rezultat care este nefavorabil.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Domnul preşedinte Daniel Buda.
			Domnul Daniel Buda: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Este o vorbă între jurişti, că unde sunt doi jurişti sunt trei păreri. Doamnelor şi domnilor colegi, Votul pe care trebuie să-l dăm astăzi sau votul care se va da astăzi este un vot care are în vedere cererea formulată de către ministrul justiţiei. Dacă plenul hotărăşte să se dea un vot pe cerere, fără să facă diferenţierea pe cele trei voturi, vreau să vă spun că este corect. Nu este absolut niciun fel de problemă să se dea un vot, dacă vreţi, pe toate cele trei capete de cerere formulată de către ministrul justiţiei. Prin urmare, plenul decide asupra acestei chestiuni dacă într-adevăr facem într-o formă sau alta. De-a lungul timpului a fost o cutumă, a mai fost un vot, într-adevăr, în Parlamentul României, în care s-a dat un singur vot, fără să fie disecată cererea în două. Închei încă o dată subliniind faptul că votul care se va da astăzi aici este un vot care vizează cererea formulată de ministrul justiţiei şi poate fi dat un singur vot.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul deputat Daniel Oajdea.
			Domnul Daniel Vasile Oajdea: Domnilor colegi, Eu vreau să fac o observaţie. Nu intenţionez nici pe departe să-l apăr în vreun fel pe domnul Boldea. Dar vreau să subliniez încă o dată în plus modul în care justiţia îşi face datoria în România. Aceste fapte pentru care Boldea este azi pericol public au fost făcute undeva prin 2007. Eu aş aştepta de la ministrul justiţiei, dacă Boldea era un pericol public de atâta vreme, să-şi fi făcut datoria, poate astăzi să fi fost şi condamnat dacă e vinovat şi aş fi aşteptat ca odată cu această scrisoare să dea vreo câteva sancţiuni sau să ne aducă la cunoştinţă care au fost persoanele din Ministerul Public sau din Ministerul Justiţiei care au fost sancţionate pentru că şi-au făcut datoria cu tardivitate sau cu rea-credinţă. Ce să aştepte ţara de la un sistem juridic care funcţionează astfel?! Un om care ziceţi că e pericol public, nu ştiu, se va vedea în urma procesului, este cercetat abia după şase ani de la săvârşirea unei fapte. Păi dacă lucrurile merg atât de greu în această ţară pentru unii şi atât de repede pentru oamenii simpli, nu avem oare o mare problemă?!
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Vă rog să nu confundaţi instituţiile. Noi doar încuviinţăm şi nimic altceva. Încuviinţăm ca organele statului abilitate în această privinţă să-şi facă datoria. Domnul deputat Seres. Vă rog.
			Domnul Seres Dénes: Stimaţi colegi, Ministerul Justiţiei ne cere să avizăm urmărirea penală a colegului nostru în cele trei instituţii. Noi ori suntem de acord cu urmărirea, ori nu suntem de acord cu urmărirea. Şi nu defalcăm şi punem pe diferite instituţii. Dacă considerăm că putem fi de acord cu urmărirea şi declanşarea urmăririi penale pentru colegul nostru, atunci putem vota o singură dată. Dacă nu, nu.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Domnule deputat Pambuccian, vă rog.
			Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Noi putem să stăm, să vorbim mult, dar noi am votat un lucru. Hai să trecem şi la votul acela cu bile şi să încheiem subiectul odată, că senzaţia mea este că, nu ştiu, vă face plăcere aşa să avem o şedinţă lungă de tot. Haideţi să trecem odată la votul acela cu bile, totuşi.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Întrucât se degajă deja păreri diferite legate de procedura de vot, pentru a înlătura orice fel de dubiu, şi vă rog să mă urmăriţi cu atenţie, mai ales preşedintele Comisiei juridice. Stimaţi colegi, Vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă, ca să ştiţi despre ce este vorba. Chiar dacă noi ne-am pronunţat printr-un vot asupra unor proceduri pe care să le urmăm, între timp s-au degajat mai multe puncte de vedere oarecum contradictorii. Pentru a evita o situaţie de acest fel, eu vă supun votului dumneavoastră ca raportul Comisiei juridice să fie aprobat sau respins printr-un singur vot, şi nu pe fiecare instituţie în parte. Deci, repet, supun votului dumneavoastră propunerea ca raportul Comisiei juridice să fie aprobat printr-un singur vot secret cu bile, şi nu prin trei operaţiuni de vot distincte pe cele trei operaţiuni juridice. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. detalii vot
			96 de voturi pentru, 34 împotrivă şi 16 abţineri. Propunerea a fost adoptată. Rog staff-ul tehnic să pregătească... Domnul Mircea Duşa, pe procedură. Vă rog.
			Domnul Mircea Duşa: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur n-am intervenit în disputele dumneavoastră pe procedură, aveţi majoritate, puteţi să votaţi, să schimbaţi proceduri, să stabiliţi proceduri prin vot, că dumneavoastră ne spuneţi că plenul este suveran, dar am observat totuşi că cvorumul de şedinţă este la limită. De aceea, l-am rugat şi pe colegul meu, pe domnul Tăriceanu, pentru că noi nu dorim să ne opunem mersului înainte al justiţiei, pentru a asigura cvorumul necesar să rugăm câţiva colegi pentru zece minute să înceteze protestul parlamentar şi să venim în sală pentru a asigura cvorumul. Dacă aveţi nevoie de doi, de trei, de patru, de cinci deputaţi, să ne spuneţi de câţi aveţi nevoie, şi noi vom invita colegii noştri să participe la acest vot în sală. Încă o dată, repet, nu dorim să ne opunem mersului înainte al justiţiei şi nici să nu se dea un vot azi în Cameră datorită lipsei de cvorum.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule lider. Domnul lider Mircea Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Cvorumul de şedinţă a fost stabilit prin apelul nominal, dar gestul pe care doresc să-l facă sau să facă cele două grupuri parlamentare este de apreciat, pentru că într-adevăr trebuie să participe la o decizie foarte importantă prin care nimeni nu este mai presus de lege, indiferent dacă e apărat de un regulament sau o prevedere expresă pentru parlamentari. Şi-i aşteptăm să vină în sală să voteze.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Pe procedură, domnul deputat Mircea Duşa.
			Domnul Mircea Duşa: Domnule Toader, sigur că noi purtăm acelaşi nume, dar cred că nu mai era cazul să mai interveniţi. La apelul nominal aţi stabilit dumneavoastră cvorumul, dar l-a stabilit un secretar al dumneavoastră, nu de la opoziţie. Eu totuşi că cvorumul corect este cel care se afişează pe tabela aceea şi care ne spune că nu sunteţi 164 în sală.
			Domnul Ioan Oltean: Domnul deputat Pambuccian, şi pe urmă domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.
			Domnul Varujan Pambuccian: Domnule preşedinte, Grupul nostru parlamentar rămâne în sală, votează pentru raportul acestei comisii. Dar, vă rog, pentru că ştiţi punctul nostru de vedere, niciodată n-o să ne opunem chestiunilor care ţin de justiţie, dar chestiunilor care ţin de procedură, da. O să vă rog să fie ultima oară când revenim cu voturi în felul acesta. Odată ce s-a votat un lucru, vă rog să respectăm votul şi să nu-l întoarcem de şapte mii de ori, pentru că este o formă de respect faţă de timpul nostru. Noi am fi votat de trei ori la fel, de trei ori pentru, dar respectam o procedură pe care am hotărât-o cu toţii. Vă rog să fie ultima oară când revenim de şapte mii de ori asupra unui vot. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule lider, pentru precizările făcute. Domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.
			Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vreau să adaug câte ceva la ceea ce a menţionat deja colegul meu Mircea Duşa. Considerăm că momentul de astăzi este mult prea important pentru a lăsa semne de echivoc în ceea ce priveşte atitudinea Parlamentului în combaterea fenomenelor de justiţie. Cred că cu toţii ne uităm în viitor. Urmează şi aşteptăm cu toţii momentul în care Mecanismul de Cooperare şi Verificare va fi abrogat. Se va considera atunci că România îşi îndeplineşte toate condiţiile de a nu se face niciun fel de rabat în privinţa ei de la regulile Uniunii Europene. Şi, ţinând cont de acest punct extrem de important şi de interesul României de a vedea cât mai repede Mecanismul de Cooperare şi Verificare ridicat, am hotărât să venim să ne asociem la acest vot în măsura strict în care este necesar. Nu vreau să politizez foarte mult acest subiect, în tărâmul luptei dintre partidele noastre. Cred însă că puteţi să contaţi pe ceea ce este nevoie astăzi ca număr de voturi suplimentare, în aşa fel încât cererea de ridicarea imunităţii deputatului Boldea să poată să treacă de Parlament, şi asupra Parlamentului, ca instituţie fundamentală a României, să nu planeze niciun dubiu, aşa cum de multe ori s-a încercat să se inducă această părere, că Parlamentul este o instituţie unde corupţia stă bine şi este apărată. Din punctul nostru de vedere, această măsură trebuie adoptată şi puteţi să contaţi strict pe ceea ce este nevoie din partea noastră ca sprijin în privinţa numărului de voturi. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Vă asigur că prezenţa opoziţiei este bine-venită şi astăzi, şi mâine, şi în fiecare zi, pentru că locul opoziţiei este aici, şi nu în altă parte. De aceea, nu faceţi decât să veniţi în întimpinarea dorinţei noastre de a fi prezentă opoziţia zilnic la lucrările în plenul Camerei şi în plenul comisiilor sesizate în fond. Domnul secretar doreşte o precizare. Şi pe urmă trecem la vot.
			Domnul Dumitru Pardău: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, O singură precizare aş vrea să fac, fiindcă s-a făcut referire la numărul de parlamentari, de deputaţi prezenţi în sală atunci când am efectuat eu apelul nominal. Vă asigur că a existat cvorum la acel moment, în sală, 170 de oameni, 169 plus domnul Zoicaş care a intrat imediat ce am terminat apelul. Deci, e bine-venită prezenţa colegilor noştri din opoziţie la acest vot, dar nu aş vrea să se înţeleagă că am fraudat cumva noi cvorumul şi dumnealor salvează acest lucru. Suntem noi în cvorum. Sunt bine-veniţi şi dumnealor şi astfel şedinţa poate continua. Vă mulţumesc mult.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc. Domnul Mircea Duşa.
			Domnul Mircea Duşa: Domnule secretar, prezenţa făcută de dumneavoastră... vedeţi acum în loc să trecem la vot discutăm alte chestiuni. Prezenţa făcută de dumneavoastră este făcută de un om, care este subiectivă. Imediat la două minute s-a făcut un vot electronic şi eraţi 163.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule lider. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră Comisia de numărare şi validare a votului care a fost nominalizată, dar nu a fost aprobată prin votul dumneavoastră. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. detalii vot
			143 de voturi pentru, 3 abţineri şi două voturi împotrivă. Comisia a fost aprobată. Stimaţi colegi, Rog chestorii să-şi ocupe locurile pentru distribuirea bilelor. Vă reamintesc, stimaţi colegi, că potrivit art.126 din regulament, procedura de vot este următoarea: bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru; bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot împotrivă; ambele bile introduse în aceeaşi urnă înseamnă vot nul. Cred că sunt îndeplinite toate condiţiile tehnice pentru a începe votul. Rog secretarul de şedinţă să dea citire catalogului pentru a începe votul. Domnii chestori, domnul chestor Alin Albu, domnul chestor Seres Dénes, vă rog să vă ocupaţi locurile pentru a distribui de îndată bilele. Haideţi, domnilor. Vă rog puţintel mai repede. Domnule Albu, eşti un greu. Vă rog să vă... Domnule secretar, daţi citire catalogului.
			Domnul Dumitru Pardău: Dacă sunteţi de acord, domnule preşedinte, să încep cu miniştrii, pentru că am înţeles că trebuie să plece la o şedinţă. Bode LucianNicolae - prezent Boghicevici Claudia - prezentă Borbély László - absent Fuia Stelian - absent Kelemen Hunor - absent Mustea-Şerban Răzvan - prezent Oprea Gabriel - prezent Petrescu Cristian - prezent Voinescu-Cotoi Sever - prezent   Adomniţei Cristian Mihai - absent Albu Gheorghe - prezent Alecu Valeriu - prezent Almăjanu Marin - absent Amet Aledin - prezent Ana Gheorghe - absent Anastase Roberta Alma - prezentă Andon Sergiu - absent Andronache Gabriel - prezent Anghel Florin Serghei - prezent Antal István - prezent Antochi Gheorghe - absent Apostolache Mihai Cristian - prezent Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă Arion Viorel - prezent Atanasiu Teodor - absent Avram Marian - absent Axenie Carmen - prezentă Balan Ioan - prezent Balcan Viorel - prezent Banu Mihai - prezent Barbu Sulfina - prezentă Barna Maria Eugenia - absentă Bădălan Eugen - prezent Bădulescu Adrian - prezent Bănicioiu Nicolae - absent Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent Bejinariu Eugen - absent Berci Vasile - absent Béres Ştefan Vasile - prezent Blaga Iosif Veniamin - prezent Bleotu Vasile - absent Boabeş Dumitru - absent Bobeş Marin - absent Bode Lucian Nicolae - prezent Boghicevici Claudia - prezentă Boiangiu Victor - prezent Boldea Mihail - absent Borbély László - absent Bordeianu Dan - absent Bostan Emil - prezent Bot Octavian - absent Botiş Ioan-Nelu - prezent Boureanu Cristian Alexandru - prezent Brătianu Matei Radu - absent Brînză William Gabriel - prezent Buciuta Ştefan - prezent Bud Nicolae - prezent Buda Daniel - prezent Buda Viorel-Vasile - absent Budurescu Daniel-Stamate - absent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent Buican Cristian - absent Burcău Doina - absentă Burlacu Cristian-Ion - prezent Burnei Ion - absent Buta Sorin Gheorghe - prezent Calimente Mihăiţă - prezent Canacheu Costică - prezent Cantaragiu Bogdan - prezent Cazan Mircea Vasile - absent Călian Petru - prezent Călin Ion - absent Cărare Viorel - prezent Câmpeanu Mariana - prezentă Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă Chirilă Constantin - prezent Chiriţă Dumitru - absent Chisăliţă Ioan Narcis - absent Chiţoiu Daniel - absent Chiuariu Tudor-Alexandru - absent Cindrea Ioan - absent Ciobanu Gheorghe - prezent Ciocan Gheorghe - absent Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent Ciucă Liviu-Bogdan - absent Ciuhodaru Tudor - absent Coclici Radu Eugeniu - absent Coroamă Gheorghe - prezent Covaci Dorel - absent Cristea Victor - absent Cristian Horia - prezent Croitoru Cătălin - prezent Damian Ioan - absent Dascălu Constantin - prezent Derzsi Ákos - prezent Dobre Ciprian Minodor - absent Dobre Cristina Elena - prezentă Dobre Victor Paul - absent Dolineaschi Andrei - absent Donţu Mihai-Aurel - absent Dragomir Gheorghe - absent Drăghici Mircea-Gheorghe - absent Drăghici Sonia-Maria - absentă Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent Dugulescu Marius Cristinel - prezent Dumitrache Ileana Cristina - absentă Dumitrescu Cristian-Sorin - absent Dumitrică George Ionuţ - absent Dumitru Georgică - prezent Dumitru Ion - absent Duşa Mircea - prezent Edler András György - prezent Erdei Dolóczki István - prezent Farago Petru - prezent Farkas Anna-Lili - prezentă Fenechiu Relu - absent Firczak Gheorghe - prezent Florea Damian - absent Florescu Adrian - prezent Fuia Stelian - absent Gabor Gheorghe - prezent Ganţ Ovidiu Victor - prezent Gavrilescu Graţiela Leocadia - absentă Geantă Florian Daniel - prezent Georgescu Filip - absent Gerea Andrei Dominic - absent Gheorghe Tinel - prezent Gherasim Vasile - prezent Ghiţă Cornel - prezent Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent Ghiveciu Marian - absent Giurgiu Mircia - absent Gliga Vasile Ghiorghe - absent Göndör Marius-Sorin - prezent Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă Gospodaru Gabriel-Dan - prezent Grama Horia - absent Grosaru Mircea - prezent Gurzău Adrian - prezent Gust Băloşin Florentin - prezent Hogea Gheorghe - prezent Holban Titi - absent Holdiş Ioan - prezent Horj Pavel - absent Hrebenciuc Viorel - absent Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă Iacob Strugaru Stelică - prezent Ialomiţianu Gheorghe - prezent Iancu Iulian - absent Ibram Iusein - prezent Ignat Miron - prezent Ionescu George - prezent Iordache Florin - absent Iordache Luminiţa - prezentă Iorguş Zanfir - prezent Irimescu Mircea - absent Itu Cornel - absent Jipa Florina Ruxandra - absentă Jolţa Nicolae - prezent Kelemen Atilla Béla-László - prezent Kelemen Hunor - absent Kerekes Károly - prezent Korodi Attila - prezent Kötö Iosif - prezent Leşe Doru Braşoan - prezent Liga Dănuţ - prezent Longher Ghervazen - prezent Lubanovici Mircea - prezent Luca Ciprian-Florin - absent Lup Mircea Silvestru - absent Lupu Mihai - absent Macaleţi Costică - absent Manda Iulian Claudiu - absent Manolescu Oana - prezentă Marian Dan Mihai - prezent Marin Mircea - prezent Marinescu Antonella - absentă Martin Eduard-Stelian - absent Márton Árpád-Francisc - prezent Máté András-Levente - prezent Mazilu Constantin - prezent Merka Adrian-Miroslav - prezent Militaru Constantin Severus - absent Mircovici Niculae - prezent Mitrea Manuela - absentă Mocanu Adrian - absent Mocanu Vasile - absent Mocioalcă Ion - absent Moldovan Carmen Ileana - prezentă Moldovan Emil Radu - absent Morega Dan Ilie - prezent Motreanu Dan-Ştefan - absent Movilă Petru - prezent Munteanu Ioan - prezent Mustea-Şerban Răzvan - prezent Nassar Rodica - absentă Năstase Adrian - absent Neacşu Marian - prezent Nechifor Cătălin-Ioan - absent Neculai Marius - prezent Negoiţă Robert Sorin - absent Negruţ Clement - prezent Nica Dan - absent Nica Nicolae-Ciprian - absent Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent Nicolicea Eugen - prezent Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă Nistor Laurenţiu - absent Niţă Constantin - absent Niţu Adrian Henorel - prezent Nosa Iuliu - absent Novac Cornelia Brînduşa - prezentă Oajdea Vasile Daniel - prezent Olar Corneliu - prezent Olosz Gergely - prezent Oltean Ioan - prezent Oprea Gabriel - prezent Oprişcan Mihai Doru - prezent Orban Ludovic - absent Pál Árpád - prezent Palaşcă Viorel - absent Palăr Ionel - absent Paleologu Theodor - prezent Pambuccian Varujan - prezent Pandele Sorin Andi - prezent Panţîru Tudor - absent Pardău Dumitru - prezent Păduraru Nicuşor - absent Păsat Dan - absent Păun Nicolae - prezent Pâslaru Florin-Costin - absent Petö Csilla-Mária - prezent Petrescu Cristian - prezent Petrescu Petre - absent Pieptea Cornel - absent Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent Plăiaşu Gabriel - absent Pocora Cristina-Ancuţa - absentă Ponta Victor-Viorel - absent Pop Georgian - absent Pop Virgil - absent Popa Florian - absent Popa Octavian-Marius - absent Popeangă Vasile - absent Popescu Adrian - absent Popescu Cosmin Mihai - prezent Popescu Dan-Mircea - absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent Popov Duşan - prezent Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent Postolachi Florin - prezent Potor Călin - absent Preda Cezar-Florin - prezent Prigoană Vasile-Silviu - prezent Radan Mihai - prezent Rădulescu Adrian - prezent Răţoi Neculai - absent Rebenciuc Neculai - prezent Resmeriţă Cornel-Cristian - absent Riviş-Tipei Lucian - prezent Rizea Cristian - absent Rogin Marius - prezent Roman Gheorghe - prezent Roman Ioan Sorin - absent Roşca Lucreţia - absentă Rusu Valentin - prezent Sava Andrei-Valentin - prezent Săniuţă Marian-Florian - prezent Săpunaru Nini - absent Sârbu Marian - prezent Scutaru Adrian George - absent Seremi Ştefan - prezent Seres Dénes - prezent Socaciu Victor - absent Solomon Adrian - absent Spînu Teodor-Marius - prezent Stan Ioan - absent Stan Ion - absent Stan Nicolae - absent Stanciu Anghel - absent Stavrositu Maria - prezentă Steriu Valeriu-Andrei - prezent Stoica Mihaela - prezentă Stragea Sorin Constantin - absent Stroe Ionuţ-Marian - absent Stroe Mihai - prezent Stroe Radu - absent Stroian Toader - prezent Surpăţeanu Mihai - absent Surupăceanu Mugurel - absent Şandru Mihaela Ioana - prezentă Ştefan Viorel - absent Ştirbeţ Cornel - prezent Ştirbu Gigel-Sorinel - absent Tabără Valeriu - prezent Tabugan Ion - prezent Taloş Gheorghe-Mirel - absent Tărâţă Culiţă - prezent Tătaru Florin-Cristian - absent Teodorescu Horia - absent Tiţa -Nicolescu Gabriel - prezent Tîlvăr Angel - absent Toader Mircea-Nicu - prezent Trăşculescu Alin Silviu - prezent Tudose Mihai - absent Turcan Raluca - prezentă Tuşa Adriana Diana - absentă Ţaga Claudiu - prezent Ţintean Ioan - absent Ţîmpău Radu Bogdan - absent Ţurcanu Florin - absent Ţurea Răzvan - prezent Udrea Elena Gabriela - prezentă Uioreanu Horea-Dorin - absent Uricec Eugen Constantin - prezent Vainer Aurel - prezent Varga Attila - prezent Varga Lucia-Ana - absentă Vasile Aurelia - prezentă Vasilică Radu Costin - absent Vişan Gelu - prezent Vîlcu Samoil - prezent Vladu Iulian - prezent Vlase Petru Gabriel - absent Vlădoiu Aurel - absent Voicu Mădălin-Ştefan - absent Voicu Mihai Alexandru - absent Voinescu-Cotoi Sever - prezent Vreme Valerian - prezent Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent Zătreanu Dan-Radu - prezent Zgonea Valeriu Ştefan - absent Zisopol Dragoş Gabriel - prezent Zoicaş Gheorghe - prezent
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Invit membrii Comisiei de validare şi numărare sau de numărare şi validare a voturilor să se deplaseze în sala de şedinţe a Biroului permanent, pentru a proceda la numărarea voturilor. Facem o scurtă pauză, până când avem rezultatul votului.
			După pauză
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Vă rog să aveţi îngăduinţa faţă de preşedintele Comisiei de numărare şi validare a voturilor să dea citire procesului-verbal încheiat cu această ocazie. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.
			Domnul Marius Rogin: Mulţumesc, domnule preşedinte. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra cererii ministrului justiţiei de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail. Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot cu bile, asupra cererii ministrului justiţiei de încuviinţare a percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail, în dosarul nr.68/DP/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Comisia de validare şi numărare a voturilor a constatat următoarele: numărul total al deputaţilor - 326; numărul deputaţilor prezenţi - 177; numărul total de voturi exprimate - 168; numărul de voturi anulate - 4; numărul total de voturi valabil exprimate - 164, din care: voturi pentru - 147; voturi contra - 17. Având în vedere că din totalul de 326 de deputaţi au fost prezenţi 177, din care şi-au exprimat votul valabil 168, iar 147 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail, în dosarul nr.68/DP/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci, stimaţi colegi, potrivit rezultatului votului, Camera Deputaţilor a adoptat Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a domnului deputat Boldea Mihail, în dosarul nr.68/DP/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Vă mulţumesc pentru participare, stimaţi colegi. Vă doresc o zi bună în continuare şi o săptămână bună. De altfel, ne vedem în plenul Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare. Să auzim numai de bine. Şedinţa birourilor reunite ale celor două Camere, mâine, la ora 11,00, la Camera Deputaţilor.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 15,20.