Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 martie 2012

			Şedinţa a început la ora 8,35. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. În a doua parte, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Dumitru Pardău, secretari ai Camerei Deputaţilor. *
			Domnul Marian Sârbu: Bună dimineaţa, stimaţi colegi.
			Începem şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Pentru început dau cuvântul domnului deputat Mihai Cristian Apostolache, din partea Grupului parlamentar al PDL. Aveţi cuvântul, domnule deputat.
			Domnul Mihai Cristian Apostolache: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi are ca subiect modul în care primarul localităţii Teişani, din judeţul Prahova, îi tratează pe cetăţenii din localitate. Localitatea Teişani este situată în apropierea oraşului Vălenii de Munte, în Colegiul uninominal nr.5, Valea Teleajenului, localitate ce se mândreşte cu pitorescul zonelor colinare şi cu peisaje de neuitat. Dacă la capitolul cadru natural localitatea are cu ce se mândri, nu acelaşi lucru se poate spune despre modul în care este administrată această localitate. Chiar dacă se află în apropierea oraşului Vălenii de Munte şi are deschidere la DN1 A, localitatea Teişani a rămas în urmă din punct de vedere al infrastructurii, iar acest lucru este rezultatul modului defectuos în care este administrată comuna. Nu pot să cred că în opt ani un primar nu poate să dea o altă faţă localităţii, dacă este preocupat constant de dezvoltarea acesteia. Dacă nu este preocupat de acest lucru, cum este şi cazul primarului comunei Teişani, domnul Stanciu Gheorghe, atunci, inevitabil întâlneşti străzi neasfaltate, sediu al primăriei care mai are puţin şi se dărâmă pe cetăţeanul plătitor de taxe şi impozite, cămin cultural înstrăinat unor interese private, apă nepotabilă şi exemplele pot continua. Nu mai vorbesc de lipsa totală de transparenţă a administraţiei, de atitudinea de cele mai multe ori sfidătoare faţă de cetăţean. Nu înţeleg de ce o persoană care ajunge în funcţia de primar uită atât de repede că este aleasă de cetăţeni şi că nu deţine o funcţie moştenită de la cineva. Ca primar, trebuie să serveşti permanent interesul cetăţeanului, nu să te pui deasupra interesului cetăţeanului. Constat că această atitudine de încălcare a drepturilor cetăţeanului, de încercare de intimidare a oamenilor, reprezintă o caracteristică a tuturor aleşilor locali ai USL din zona Văii Teleajenului. Desigur, acest comportament nu poate fi tolerat la nesfârşit, cum nu poate fi tolerată nici indiferenţa autorităţilor locale atunci când vine vorba de nerespectarea unor angajamente contractuale de către operatorii de servicii publice. De exemplu, nu pot să înţeleg - cum de altfel nu înţeleg nici cetăţenii din comuna Teişani - de ce a trebuit ca sistemul de distribuţie a apei din această localitate să fie cedat Hidro Prahova, serviciu care, spuneam şi cu altă ocazie, sfidează cetăţeanul. Cum nu înţeleg de ce această societate nu este amendată de primărie pentru că furnizează apă nepotabilă populaţiei. Probabil că atunci când ai o indemnizaţie lunară de aproape 3.000 de lei ca primar nu-ţi mai pasă de problemele din localitate sau poate te gândeşti că vin din nou alegerile şi îi amăgeşti din nou pe oameni cu vorbe frumoase şi cu sacoşe viu colorate. Sunt convins că vorbele frumoase, spuse numai în preajma campaniei electorale, sau sacoşele viu colorate nu vor şterge din mintea fiecărui cetăţean nedreptăţile de care s-a lovit în relaţia cu administraţia locală. Vă mulţumesc.
			Domnul Marian Sârbu: Vă mulţumesc şi eu. Nemaifiind alţi vorbitori, încheiem aici şedinţa consacrată declaraţiilor politice de astăzi. Vă doresc o zi bună!
			(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: "Medierea obligatorie, şansa sistemului juridic din România" Din ce în ce mai mulţi români apelează la mediere. Este un fapt şi o premisă mai mult decât încurajatoare pentru degrevarea instanţelor de judecată. Însă nu putem aştepta sistemul juridic să se însănătoşească doar prin prisma faptului că justiţiabilii se reprofilează pe metodele alternative de soluţionare a conflictelor. Trebuie să-l ajutăm şi să-l susţinem prin acţiuni concrete, prin modificări legislative necesare, asupra cărora am insistat atât în Parlament, cât şi în cadrul deselor întâlniri cu mediatorii, pe întreg parcursul anului trecut. Aşadar, pledez pentru introducerea medierii obligatorii în anumite litigii şi modificarea legislaţiei în acest sens, însă pentru acest lucru este nevoie de un larg consens şi de susţinere din partea întregii sfere politice. Am convingerea că acceptarea procedurii medierii şi înţelegerea acesteia, ca soluţie absolut viabilă pentru degrevarea instanţelor din România, se va produce de la sine, în condiţiile în care termenele în dosare se dau şi la distanţă de un an sau peste un an. Ce vreau să se înţeleagă este faptul că medierea funcţionează deja în România, are rezultate, şi nu puţine. Întrebaţi mediatorii pe care îi cunoaşteţi, consultaţi rapoartele asociaţiilor mediatorilor din România şi veţi descoperi mii de cauze care au beneficiat de avantajul soluţionării alternative a conflictelor.
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: "Medierea are nevoie de reală susţinere din partea Ministerului Justiţiei" Sunt state precum Italia, Grecia, Belgia şi SUA care au introdus de multă vreme programe-pilot care prevăd obligativitatea medierii în anumite cauze care pot fi soluţionate fără să mai încarce instanţele. Amintesc faptul că proiectul de lege privind obligativitatea medierii se află încă la Comisia pentru drepturile omului din Senat, unde senatorii nu au dat încă aviz şi au cerut Consiliului de Mediere mai multe date. Am solicitat, aşadar, mediatorilor cu care am avut întâlniri în ultima perioadă, să anunţe Consiliul de Mediere nu numai cu privire la medierile reuşite, dar şi cu privire la şedinţele de informare pe care le-au făcut. Pentru că una e să spun la Comisia juridică faptul că au fost 10.000 de medieri reuşite şi alta să spunem 1.500, câte sunt acum înregistrate. În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei, sunt dezamăgită de poziţia ministrului Cătălin Predoiu. Ministerul Justiţiei a dat aviz negativ pe iniţiativa medierii obligatorii, în condiţiile în care înainte de a introduce proiectul de modificare a legii i-am cerut ministrului părerea şi şi-a manifestat deschiderea. Au fost întrebate curţile de apel cum văd punerea în practică a proiectului de lege, majoritatea preşedinţilor de apel au răspuns favorabil medierii, însă avizul a fost unul negativ, pe motiv că nu este momentul să bulversăm şi mai mult sistemul de justiţie din România, mai ales că acum sunt foarte multe modificări legislative. Aşadar, aştept susţinere autentică din partea ministerului pentru un proiect atât de util sistemului. Dacă mai este nevoie de un argument în plus, cei peste 3.000 de mediatori autorizaţi în acest moment în România ar putea prelua din instanţe peste 1.200.000 de dosare din cele aproape 4 milioane de cauze aflate pe rolul instanţelor.
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: "Strategia Naţională Anticorupţie - un simplu document de intenţie" Guvernul a adoptat recent, prin hotărâre de guvern, Strategia Naţională Anticorupţie (SNA), un demers bine-venit şi cerut de multă vreme de partenerii europeni. Din nefericire, această strategie riscă să rămână doar un document de intenţie atâta vreme cât ministerele şi autorităţile publice trebuie să lupte cu acest fenomen cu aceeaşi schemă de personal şi în lipsa unui buget dedicat. Desigur, ideile nu sunt noi, au tot fost discutate, fie în Parlament, fie în dialogul cu societatea civilă, motiv pentru care PNL agreează strategia adoptată de Guvern, dar atrage atenţia asupra faptului că măsurile expuse nu sunt dublate şi de finanţarea necesară pentru punerea lor în practică. Reamintesc Guvernului şi coaliţiei de guvernare faptul că PNL a cerut în repetate rânduri, în Parlament, cu precădere la dezbaterea Legii bugetului de stat, suplimentarea fondurilor Ministerului Justiţiei şi a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul luptei împotriva corupţiei, dar toate amendamentele opoziţiei, pe acest subiect, au fost respinse. Mai mult decât atât, PNL a susţinut, până la momentul revizuirii Constituţiei, toate demersurile societăţii civile privind accelerarea procedurii de ridicare a imunităţii senatorilor şi deputaţilor pentru faptele de drept comun. Intrând pe fond, la o lectură sumară a SNA, este de observat că Guvernul a "uitat" să bugeteze, pentru suplimentarea schemelor de personal, trei actori importanţi ai luptei împotriva corupţiei - Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Deşi suntem în an electoral, Guvernul recunoaşte în nota de fundamentare a SNA că fondurile de aproape 350.000 de lei, necesare suplimentării personalului AEP, nu erau prevăzute în proiectul bugetului pe anul 2012. În cazul AEP, Strategia "urmăreşte şi creşterea capacităţii administrative de control a Autorităţii Electorale Permanente, prin asigurarea resurselor necesare, precum şi organizarea periodică de către Autoritatea Electorală Permanentă a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice". Ca atare a fost propusă majorarea schemei de personal a AEP cu 11 posturi, dintre care 8 la nivelul filialelor regionale şi trei la nivel central, dar acestea nu pot fi ocupate în lipsa suplimentării bugetului. SNA prevede suplimentări bugetare şi la Consiliul Concurenţei, care ar avea nevoie de încă 1,1 milioane de lei pentru cheltuieli de personal, pentru alte zece posturi. "Consiliul Concurenţei, în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie, necesită personal specializat având o înaltă calificare profesională, întrucât activitatea de identificare şi instrumentare a înţelegerilor anticoncurenţiale, precum şi de combaterea concurenţei neloiale este una complexă, iar la nivelul Consiliului Concurenţei se înregistrează, în prezent, un deficit de personal pentru realizarea sarcinilor asumate în cadrul SNA", se arată în nota de fundamentare. Astfel, strategia aprobată de Guvern prevede că "pentru atingerea obiectivelor specifice prevăzute (...) se apreciază ca absolut necesară suplimentarea numărului de posturi pentru personalul cu atribuţii de verificare ex-ante şi ex-post a procedurilor de achiziţie publică cu 14 posturi de consilier superior". Or, numai pentru cheltuielile de personal la ANRMAP este nevoie de o suplimentare bugetară cu 835.536 lei. La aceştia se adaugă 107.000 de lei pentru bunuri şi servicii, în vederea achiziţionării unor servicii de pregătire. Aceste servicii costă 3.500 de euro de persoană, în condiţiile în care şapte angajaţi trebuie să intre în acest training. Este evidentă, aşadar, lipsa de corelaţie între ceea ce scriem frumos pe hârtie şi ceea ce avem în realitate, mai ales în domenii ca justiţia, unde lucrurile nerezolvate au efecte pe termen lung (vezi recomandarea Germaniei de menţinere a MCV). În încheiere, solicit Cabinetului Ungureanu şi ministrului de resort Cătălin Predoiu să respecte principiul transparenţei decizionale şi, pentru a obţine sprijinul opoziţiei pe astfel de măsuri cu mare impact asupra opiniei publice, să organizeze din timp dezbateri publice, înainte de adoptarea strategiilor în şedinţa de guvern.
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: "Planuri dejucate" Vorbesc de cazul deputatului Boldea. Camera Deputaţilor a avut de dat votul pe solicitarea de ridicare a imunităţii acestui deputat, pentru a putea fi percheziţionat şi reţinut. Cazul s-a complicat foarte mult între timp, însă nu asupra acestuia vreau să insist, ci asupra modului de a lucra în Camera Deputaţilor, mai exact în plenul acesteia. Şi aduc în discuţie procedurile, nu vinovăţia sau nevinovăţia pe care o va stabili instanţa de judecată. Pentru un caz atât de mediatizat, cu infracţiuni grave identificate de procurori, mă aşteptam ca puterea, în special PDL, să-şi mobilizeze deputaţii pentru a avea cvorum de şedinţă şi a da un vot valabil. Însă surpriza a constat tocmai în faptul că puterea, în ciuda zgomotoaselor declaraţii despre corectitudinea partidelor şi a raportării la cazurile interne de corupţie, nu a avut interes să-şi adune parlamentarii. La cât de prost este percepută justiţia din România şi ţinând cont de importanţa viitorului raport pe justiţie şi de legătura dintre MCV şi Schengen, am decis să-i ajutăm să facă cvorum. Eu şi alţi parlamentari ai USL am fost în sală şi am votat, toţi cu bilele la vedere, pentru a evita declaraţiile perverse ulterioare, cum că noi am fi votat împotrivă. Insist, aşadar, asupra aspectului deloc neglijabil că noi, parlamentarii "chiulangii", conform definiţiilor PDL, noi, "greviştii de lux", am ajutat justiţia să funcţioneze şi am deblocat mecanismul de verificare a unui om aflat sub protecţia imunităţii, dar şi a partidelor pentru care, de altfel, eradicarea corupţiei este capitol fundamental de campanie electorală. Păcat că rămâne numai acolo, în broşurile împărţite alegătorilor.
			Domnul Marin Almăjanu: "USL îşi demonstrează soliditatea şi unitatea" În ciuda presiunilor din ce în ce mai apăsătoare asupra aleşilor locali ai USL, dar şi a atacurilor furibunde, înteţite înzecit, în ultima perioadă, asupra liderilor şi asupra partidelor componente ale USL, PNL şi-a văzut de treabă şi a definitivat la termenul stabilit procedura internă de desemnare a candidaţilor pentru alegerile locale. Acest proces deosebit de dificil prin care două partide foarte mari şi unul ceva mai mic au trebuit să armonizeze în timp util, la nivel de judeţe, candidaturile aleşilor locali ai celor trei partide, atât pentru municipiile reşedinţă de judeţ şi consiliile judeţene, cât şi pentru toate celelalte localităţi, s-a încheiat cu bine, USL demonstrând astfel că este prima uniune de partide care a putut duce la bun sfârşit o negociere de asemenea dimensiuni. Pe data de 7 aprilie a.c., partidele ce compun USL, PNL, PSD şi PC vor organiza congrese extraordinare prin care vor decide că nu vor avea niciun fel de colaborare politică cu preşedintele Traian Băsescu şi PDL. Preşedintele Partidului Naţional Liberal, domnul Crin Antonescu, a declarat, recent, că pe 7 aprilie, la congresele partidelor componente ale USL, vor fi adoptate documente politice prin care formaţiunile politice ale Uniunii se angajează să nu colaboreze cu PDL: "Noi vom adopta la cele trei congrese documente politice în care o să fie prevăzut foarte clar că ne angajăm foarte clar să nu colaborăm în sensul de a fi la guvernare împreună, nu de a nu discuta, în sensul acesta, pentru că şi acum discutăm, dar vorbim de guvernare cu PDL. Aceste documente, pentru că vor fi adoptate de congrese, vor avea aceeaşi forţă ca şi cea statutară, dar nu le introducem în statut pentru că în statut nu există, un statut este conceput pentru a stabili forme de organizare, şi nu chestiuni strategice sau opţiuni de colaborare politică, el stabileşte chestiuni care ţin de doctrină, mod de funcţionare, deci nu există niciun fel de divergenţă între noi. Suntem foarte fermi, nu vom colabora cu PDL". De asemenea, în congresele celor trei formaţiuni se va decide să mergem împreună la alegerile locale, alegerile generale, la guvernarea de după noiembrie 2012, la alegerile prezidenţiale, când vor avea loc acestea, cel mai târziu în 2014. Prin încheierea negocierilor pentru desemnarea candidaţilor la alegerile locale şi prin organizarea unui eveniment ca cel ce va avea loc în 7 aprilie, de asemenea dimensiuni fără precedent, până în prezent, în ultimii 22 de ani, USL îşi demonstrează unitatea şi soliditatea, dar şi hotărârea de a învinge definitiv o putere care a falimentat şi îndatorat excesiv România, prin minciună nesfârşită şi prin populism permanent, şi a redus speranţa românilor că în propria lor ţară se poate trăi decent. USL este gata să pornească lupta cu marea putere portocalie, care a reuşit, în mai bine de trei ani de guvernare diletantă şi extrem de coruptă, să pună economia pe butuci şi să sărăcească până la epuizare un întreg popor. România trebuie să redevină a românilor!
			Domnul Angel Tîlvăr: "Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului" Săptămâna aceasta se marchează Ziua Internaţională a persoanelor cu autism, prilej cu care aş dori să atrag atenţia asupra lipsei de atenţie acordată de către Guvernul PDL acestor persoane. Problematica autismului în România este una destul de sensibilă, însă numărul persoanelor cu autism este în creştere. Oamenii trebuie să conştientizeze problematica autismului, deoarece se înregistrează un număr tot mai mare de copii diagnosticaţi cu autism. De la 1 din 2.500 de copii până în anul 2003, la 1 din 91 de copii în zilele noastre. Deşi criza economică a dus la creşterea numărului de persoane aflate în stare de nevoie şi vulnerabilitate, măsurile guvernamentale iniţiate în domeniul asistenţei sociale au vizat cu precădere reducerea cheltuielilor din acest domeniu. Spre exemplu, Centrul de zi "Micul Prinţ", frecventat actualmente de 86 de copii autişti, este unul dintre centrele vizate de noul Proiect de lege privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii şi fundaţii, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii. În condiţiile în care proiectul actului normativ va deveni lege, centrul nu va mai primi niciun sfanţ ca subvenţie din bugetul de stat şi drept urmare se va afla în imposibilitatea de a desfăşura în continuare activităţile de recuperare a micuţilor afectaţi de autism. Angajaţii centrului au declarat că trăiesc din subvenţia acordată de stat şi că până acum primeau 30% din suma necesară funcţionării centrului de la bugetul de stat, 30% de la un finanţator privat şi restul din fonduri proprii, donaţii şi sponsorizări. "De la bugetul local nu am mai primit bani din 2007, pentru că nu au avut bani, situaţie în care se află şi alte administraţii locale din întreaga ţară. Dacă noua lege se va pune în aplicare, ca urmare a prevederilor ei, noi vom fi excluşi din start de la finanţare şi drept urmare nu vom mai putea funcţiona", a declarat Gabriela Dima, asistent social în cadrul Asociaţiei "Speranţa Andradei" - Centrul de zi "Micul Prinţ". După cum ştiţi, Centrul "Micul Prinţ" este cel mai mare centru din ţară - ca număr de copii, personal, servicii oferite, dotare, dar şi realizări - destinat recuperării copiilor cu autism. Ca urmare a serviciilor oferite, în anul 2010 s-a reuşit integrarea în învăţământ pentru 15 copii, din care 9 în învăţământul de masă, iar anul acesta opt copii recuperaţi au început şcoala, din care patru în învăţământul de masă. În prezent, specialiştii centrului lucrează cu 86 de copii atât din Vrancea, cât şi din Buzău, Tulcea, Galaţi, Botoşani, Prahova şi Piatra-Neamţ. În situaţia în care acest centru va fi desfiinţat, şansele de recuperare a tuturor acestor micuţi vor fi zero, iar aceşti copii vor pierde şansa lor la o viaţă normală. Nu am vrut să fac declaraţii sau acuze, ci doar v-am prezentat acest exemplu care în opinia mea face cât o mie de cuvinte.
			Domnul Teodor Atanasiu: "USL a intervenit prompt ca Parlamentul să nu blocheze justiţia, deşi puterea portocalie avea alte planuri..." Deşi noi, parlamentarii USL, ne aflăm în protest încă de la începutul acestei sesiuni parlamentare, săptămâna trecută, în cadrul şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor, în care partidele aflate la putere trebuiau să voteze pentru încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a deputatului PDL Mihai Boldea, dar chiuleau pe rupte, am decis, pe loc, să întrerupem protestul nostru, pentru a lăsa justiţia să-şi facă imediat datoria. Bineînţeles, PD şi aliaţii săi, partide de traiseişti şi şantajişti, ne vorbesc non-stop, de dimineaţa până seara, despre valoroasele şi nemaiîntâlnitele calităţi care le justifică rămânerea la guvernare împotriva voinţei poporului român. Nu auzim altceva, în prime-time, decât laude gogonate de sine: cât de buni, corecţi, eficienţi şi perfecţi sunt ei, deşi aproape săptămânal mai apare la lumina zilei şi, evident, a cercetării DNA, câte un caz de corupt sau deja penal, de PD-ist aflat în funcţii importante: în administraţie, Guvern sau chiar membru al Parlamentului. Cazul Boldea este unul jenant, ruşinos şi mai mult decât penibil pentru marele şi curatul partid de buzunar al domnului Băsescu. Potrivit DIICOT, Mihai Boldea face parte dintr-un grup infracţional organizat, constituit din 22 de persoane, alături de un avocat din Baroul Galaţi şi un fost arbitru de la Curtea de Arbitraj Galaţi, care se ocupa cu înşelăciuni în domeniul imobiliar. Şi cu toate acestea, în loc să se mobilizeze de urgenţă şi în mod exemplar pentru a ajuta justiţia să-şi facă cât mai repede datoria, parlamentarii coaliţiei aflate la guvernare au chiulit în masă, încercând să obstrucţioneze, în mod vădit, cererile urgente ale justiţiei. În plină iarnă, când toată România zăcea blocată, la propriu, sub munţi de nămeţi, iar românii au rămas zile întregi fără apă, alimente şi curent electric prin trenuri, maşini sau chiar în casele lor, PD-işii se mobilizau ca la starea de război, iar parlamentarii coaliţiei erau aduşi la Parlament cu "viteza luminii portocalii" - avioane speciale, elicoptere etc. - pentru învestirea Guvernului Ungureanu. La şedinţa în care s-a dezbătut problema deputatului Boldea, aceştia abia dacă au reuşit să-şi strângă forţat şi dezlânat rândurile, şi tot nu adunau numărul necesar cvorumului. În aceste condiţii, liderii USL au decis pe loc să contribuie, prin parlamentarii săi, la întrunirea imediată a cvorumului, când au constatat că în sala de plen erau prezenţi doar 161 de reprezentanţi ai puterii, în condiţiile în care ar fi trebuit să fie minimum 164. Apoi s-a văzut că dorinţa PD-istă era cu totul alta, după ce 10 parlamentari ai USL s-au alăturat, votând la vedere, pentru a înlătura orice fel de suspiciuni ulterioare, totuşi, votul s-a prezentat astfel: 147 de deputaţi au votat pentru încuviinţarea percheziţiilor, 17 au votat împotrivă şi 4 voturi au fost anulate. Când a venit momentul ca Parlamentul României să dea undă verde pentru cercetarea, percheziţionarea şi arestarea unui parlamentar al puterii, o pată imensă pe obrazul instituţiei - şi plantat în Parlament de PD -, cinstita putere a dat bir cu fugiţii şi ne-a lăsat pe noi, cei din USL, să le demontăm laşitatea. Ba, mai mult decât atât, prezumţia de nevinovăţie a parlamentarului PD-isto-independent, Boldea, e perimată, având în vedere faptul că acesta era deja, de ceva vreme, fugit prin ţările calde. Deci demersul nostru, al USL, este pe deplin justificat, iar puterea portocalie demonstrează, încă o dată, că îşi apără corupţii şi ilegalii cu cât mai multe subterfugii posibile şi cu toate armele fariseismului din dotare.
			Domnul Octavian Bot: "Prostia, faţă în faţă cu imunitatea" Cazul deputatului Mihail Boldea ridică serioase semne de întrebare cu privire la competenţa şi profesionalismul unor instituţii fundamentale ale statului de drept. Mulţi dintre cei chemaţi sau nechemaţi să comenteze cazul deputatului PDL s-au acoperit de ridicol. Văzându-i şi auzindu-i, mi-a venit în minte piesa lui Teodor Mazilu, "Proştii sub clar de lună". Pentru orice om cu scaun la cap, este limpede că Boldea nu a plecat din ţară pentru că avea imunitate parlamentară. Mulţi s-au repezit să spună că prevederea din Constituţie, conform căreia deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, trebuie eliminată. Dacă nu ar exista o astfel de prevedere, am asista la o serie de abuzuri, deputaţii şi senatorii din opoziţie ar fi mereu "vânaţi" şi şicanaţi. În orice ţară democratică există o asemenea măsură. Este o măsură menită să preîntâmpine unele abuzuri. Deputaţii şi senatorii, însă, pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate. Nimeni şi nimic nu-i oprea pe procurori să-l urmărească şi să-l trimită în judecată pe Boldea. Prima măsură care trebuia luată era interdicţia de a părăsi ţara. Nu era nevoie de nicio aprobare. Explicaţia procurorului general al României este stupefiantă prin prostia sa. Laura Codruţa Kovesi ne spunea că nu putea fi luată măsura interdicţiei pentru că s-a cerut încuviinţarea Camerei Deputaţilor şi astfel s-ar fi încălcat Codul de procedură penală, pentru că s-ar fi luat două măsuri în acelaşi timp. Procurorul general este într-o gravă eroare care o acoperă de ridicol. Cererea adresată Camerei Deputaţilor nu înseamnă măsură luată. Pentru o asemenea aberaţie, procurorul general trebuie să-şi dea demisia. Nici Monica Macovei nu este mai prejos, tunând şi fulgerând împotriva imunităţii parlamentare. Cel care-i întrece pe toţi în prostie este purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu-Cotoi, care a găsit opoziţia vinovată, deoarece nu vrea să modifice Constituţia. "Cotoismele" deputatului frizează penibilul. Din panoplia celor care s-au făcut de râs nu putea lipsi Traian Băsescu. Domnul preşedinte şi-a găsit de lucru, căutându-l pe Boldea prin Africa. Nu e treaba preşedintelui să localizeze şi să urmărească infractorii. Treaba lui este să existe instituţii care să funcţioneze normal, legal şi profesionist. Traian Băsescu, dacă nu ştie să facă ceea ce-i cere funcţia, încearcă să facă pe detectivul.
			Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf: "Scoaterea României din criză - apreciată de străini şi criticată de PSD şi PNL" Chiar în această săptămână am primit o recunoaştere a eforturilor pe care atât noi, în calitate de cetăţeni ai acestei ţări, nu doar de parlamentari, cât şi Guvernul le-am făcut pentru ca România să poată ieşi din criza în care acum tind să se scufunde state cu un viitor ce nu de mult părea sigur. Iar recunoaşterea este cu atât mai importantă cu cât vine din partea unui politician renumit pe plan internaţional, politician pe care chiar apartenenţa sa la naţiunea britanică îl determină să fie mult mai reticent atunci când vine vorba de laude. Aflat în România, fostul premier britanic, Tony Blair, a afirmat la începutul acestei săptămâni că este foarte optimist în legătură cu viitorul ţării noastre, viitor comun cu cel al ţărilor europene, care trebuie să rămână unite în faţa marilor provocări internaţionale. Totodată, demnitarul englez a recunoscut că România a făcut progrese imense în ultimii 20 de ani şi că potenţialul ţării noastre este unul imens. Mai mult decât atât, el ne-a sfătuit să avem răbdare şi a demonstrat că aceasta este o condiţie de bază pentru marile realizări, vorbind despre experienţa sa personală. Din acest motiv, Tony Blair l-a sfătuit pe premierul român Mihai-Răzvan Ungureanu să se concentreze doar pe câteva obiective pe care le consideră importante, pentru a le putea realiza, în condiţiile presiunii cotidianului. Totodată, el a mărturisit că abia în al doilea mandat al său în fruntea Guvernului de la Londra a putut să realizeze cele mai importante reforme, de exemplu în sănătate şi educaţie. Ţinând cont de sfaturile şi îndemnurile date de un politician a cărui obiectivitate şi realism nu le poate contesta nimeni, trebuie să înţelegem şi noi, cu toţii, indiferent de partidul din care facem parte, că trebuie să avem răbdare. Am trecut prin vremuri grele şi le-am făcut faţă. E drept că au existat sacrificii, dar vor exista reparaţii acum, când suntem pe calea cea bună. Însă ceea ce a înfăptuit Guvernul Boc şi ceea ce continuă acum Guvernul Ungureanu a însemnat, practic, salvarea din prăpastie, prăpastie de care acum se apropie vertiginos ţări care nici nu se gândeau că ar putea întâmpina asemenea greutăţi. Grecia este de mai bine de un an pe muchie de cuţit, fiind la un pas de a nu mai putea finanţa funcţionarea ţării. Practic, politica statului elen de a îngheţa plăţile către terţi în ultimii ani, în contextul dificultăţilor financiare severe cauzate de criza datoriilor, a condus la creşterea restanţelor la 6,6 miliarde de euro, sumă echivalentă cu 3% din produsul intern brut al Greciei. La fel de grav, acum şi Spania se află într-o situaţie asemănătoare. Noul premier, Mariano Rajoy, se confruntă cu cea mai dificilă săptămână de la învestirea în urmă cu trei luni, întrucât trebuie să anunţe vineri reduceri de cheltuieli de până la 40 de miliarde de euro pentru a respecta ţinta de deficit bugetar pentru acest an. Mai mult, acestei veşti cumplite i se adaugă încă una: cea a închiderii a 27 de companii administrate de stat, în cadrul unui program de scădere a cheltuielilor publice. Stimaţi colegi din opoziţie, acestea sunt doar câteva exemple, însă ele ar putea continua. De aceea, înainte de a persista în a aduce critici la toate nivelurile, începând din comunele şi oraşele în care aţi fost aleşi şi până la posturile de televiziune centrale, referitoare la politica economică gândită şi aplicată de miniştrii PDL, ar trebui să vă gândiţi că măsurile pe care le-am luat au scos ţara din prăpastie. A fost şi este încă greu, dar vom trece şi peste asta, pentru că nu ne ameninţă recesiunea, aşa cum se întâmplă în alte state. Există posibilitatea de a li se da angajaţilor înapoi ceea ce li s-a luat şi acest lucru nu trebuie privit aşa cum faceţi dumneavoastră, acuzându-ne de un fel de mită electorală, ci trebuie să realizăm cu toţii că este vorba doar de un act de dreptate pus în practică atunci când se poate. Iar momentul acesta se apropie, fiindcă România a intrat pe un drum stabil, care duce către o creştere economică sigură. Din păcate, dumneavoastră, stimaţi colegi social-democraţi şi liberali, fie nu vedeţi ceea ce văd străinii, fie nu doriţi să vedeţi, iar acest lucru ajunge să fie un lucru înfricoşător pentru naţia noastră. Am ajuns să fim apreciaţi de străini şi criticaţi tocmai de cei care în loc să pună umărul la ajutorarea ieşirii din criză nu au făcut nimic altceva decât să stârnească oamenii împotriva oamenilor şi să denigreze orice încercare de progres. Din acest motiv, v-aş aminti că dacă această ţară încă funcţionează, şi funcţionează bine, aşa cum a remarcat şi fostul premier Tony Blair, acest lucru ni se datorează nouă, celor care am condus România prin criză fără a o îngropa, şi poporului român, care a suportat cu înţelegere şi stoicism greutăţile care abia acum încep pentru alte naţiuni, dar încep cu consecinţe şi suferinţe mult mai mari şi mai grave.
			Domnul Cezar-Florin Preda: "Trebuie să modificăm Legea electorală şi să revenim la liste până la viitoarele alegeri parlamentare" Prezenta declaraţie politică este un alt apel către colegii parlamentari, mai ales către cei din opoziţie, în vederea mobilizării şi prezentării la lucrările Parlamentului pentru a modifica de urgenţă Legea electorală astfel încât aceasta să-i responsabilizeze pe aleşii poporului. Se impune o serie de modificări prin care în lege să fie precizate în mod clar care sunt condiţiile de realizare a unei campanii electorale pentru a evita problema mitei electorale, cât şi în vederea revenirii la modalitatea de alegere a parlamentarilor pe liste. Din punctul meu de vedere, efectele negative ale votului uninominal s-au făcut simţite foarte pronunţat în această legislatură, şi asta pentru că legea în forma actuală a permis ca în Parlamentul României să acceadă oameni de toate felurile, printre care şi oameni iresponsabili sau de o moralitate îndoielnică, care au pus Parlamentul României în situaţii nemaiîntâlnite până acum. Acest fapt a fost posibil pentru că votul uninominal a scos în faţă oameni cu posibilităţi financiare considerabile, care au putut să-şi facă campanie împărţind cadouri cu nemiluita. Legea electorală trebuie să responsabilizeze clasa politică şi parlamentarii români. Închei prin a întări mesajul meu către colegii parlamentari, acela de a face tot ce depinde de noi astfel încât în cel mai scurt timp posibil să modificăm Legea electorală, să nu mai tergiversăm şi să bâjbâim atât pe subiectul acesta, pentru că românii au nevoie de oameni responsabili să-i reprezinte. Noua Lege electorală, din punctul meu de vedere, trebuie să clarifice ce este permis şi ce nu este permis să facem în campania electorală, ce înseamnă şi ce nu înseamnă mită electorală şi, mai ales, să prevadă sancţiuni drastice pentru toate abaterile de la lege. Propun şi voi susţine reintroducerea votului pe liste, pentru că votul pe popularitate a adus în Parlament tot felul de specimene care ne-au creat probleme şi nouă, în calitate de colegi, dar care au adus mari deservicii şi oamenilor care i-au votat.
			Domnul Gheorghe Ciobanu: "Statul va crea un fond pentru agricultorii care accesează fonduri europene" Prioritatea absolută pe care trebuie să o aibă România în perspectiva anului 2012 este absorbţia fondurilor europene. În condiţiile în care vom asista cel mai probabil la un al doilea val al crizei economice, cu o reducere semnificativă a exportului, creşterea economică nu poate veni decât din atragerea a cât mai mulţi bani europeni. Obiectivul pe care Guvernul şi l-a asumat este acel ca în 2012 să absorbim fonduri europene de 6 miliarde de euro - o ţintă foarte îndrăzneaţă, dar, cred eu, tangibilă. Pe de altă parte, e important şi unde vin aceste fonduri. Anul trecut economia României a crescut cu 2,5%, aproape dublu faţă de prognoza de la începutul lui 2011. Acest lucru s-a datorat în cea mai mare parte unui bun an agricol. S-a dovedit cât se poate de clar că potenţialul agriculturii româneşti este foarte mare. Aşa cum spunea un coleg parlamentar: peste 10-15 ani, bogaţii ţării vor fi cei care au investit în pământuri şi culturi agricole. Prin urmare, dacă am combina cele două principii prezentate, e clar că trebuie să ne concentrăm foarte mult pe absorbţia fondurilor europene destinate agriculturii. Ar fi calea cea mai simplă pentru o creştere economică sustenabilă şi beneficiile pentru populaţie s-ar putea înmulţi semnificativ. Ei bine, vreau să transmit prin această declaraţie politică un semnal pozitiv: Guvernul a luat decizia de a se face un fond special pentru finanţarea proiectelor cu fonduri europene. Prin acest fond vor fi ajutaţi beneficiarii de fonduri europene, agricultorii putând să cofinanţeze mai uşor proiectele trimise către Bruxelles. Valoarea totală fondului de creditare a beneficiarilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este de 70 de milioane de euro şi, în măsura în care el se va dovedi un succes, poate fi suplimentat chiar de anul acesta. Având în vedere problemele cu care se confruntau agricultorii, care de multe ori nu au bani pentru cofinanţări, Executivul Ungureanu a considerat oportună o astfel de soluţie. Din punct de vedere tehnic, banii vor putea fi accesaţi direct de către bănci, pe baza unor convenţii încheiate cu Ministerul Agriculturii, apoi băncile selectate vor acorda împrumuturi agricultorilor din fond. În ceea ce priveşte termenele de rambursare, acestea vor fi negociate direct între agricultori şi instituţia financiară. Ca să nu creadă cineva că beneficiul va fi exclusiv al băncilor, punctez de la început că fiecare va trebui să plătească anual Ministerului Agriculturii o dobândă cel puţin egală cu randamentul la titluri de stat emise pe o perioadă de cel puţin zece ani. Deci în această întreagă poveste statul nu pierde absolut nimic, dar reuşeşte să-i ajute pe agricultori şi fermieri. Eu cred că următoarea criză, după al doilea val al crizei economice, va fi una alimentară. România trebuie să se pregătească încă de pe acum şi va avea toate pârghiile pentru a face, la acel moment, un salt în calitatea vieţii locuitorilor săi, pentru că, sper eu, vom avea un avantaj competitiv, având o agricultură mult mai bine dezvoltată. În 3-5 ani, sper ca în România să nu se mai vorbească despre agricultură de subzistenţă, ci în una care să producă profituri. Mai avem 3 ani la dispoziţie să absorbim 8 miliarde de euro din fonduri europene, care pot schimba cu totul faţa satului românesc. De altfel, ţinta pentru 2012 este de a atrage 2,5 miliarde de euro, iar eu cred că este posibil să facem asta, pentru că PNDR avea la începutul lunii martie un grad de contractare de peste 40%, iar proiectele se desfăşoară pe perioade mult mai scurte de timp.
			Domnul Cosmin Mihai Popescu: "Economia are nevoie acum de un impuls" Nu poate nimeni să mai conteste sau să critice măsurile pe care Guvernul condus de Emil Boc le-a luat în anii 2010-2011, în scopul stabilizării finanţelor publice şi sustenabilizării cheltuielilor bugetare. Cine se mai poate îndoi de aceste informaţii ar trebui să privească foarte atent măsurile luate de celelalte state membre ale Uniunii Europene, anul trecut şi anul acesta, concretizate în: ample reforme ale sistemului public de pensii, majoritatea acestora cuprinzând creşterea vârstei de pensionare; creşterea fiscalităţii indirecte; restructurări în domeniul angajaţilor din sectorul public; reajustarea şi reanalizarea oportunităţii unor cheltuieli de asistenţă socială, dar şi altele. Suferinţa provocată de aceste măsuri dure luate de Guvernul Emil Boc nu a mai lăsat loc şi de o interpretare obiectivă a necesităţii acestora. Abia acum, când greul aproape că s-a îndepărtat, românii încep să înţeleagă sensul şi stringenţa acestor măsuri. Astăzi, putem constata cu toţii că cele mai importante echilibre economice s-au stabilizat: deficitul bugetar se va încadra cel mai probabil în ţinta de 1,9% din PIB, deficitul de cont curent, ajutat de corecţia valutară, a scăzut semnificativ la un nivel sustenabil, şomajul, chiar dacă relativ ridicat, tinde să scadă. Cu toate acestea, chiar dacă evoluţiile sunt bune, economia României reclamă un impuls puternic care să o reîmpingă decisiv pe panta creşterii economice, cu rate de creştere substanţiale, şi nu de sub un punct procentual. Aş mai adăuga faptul că nu numai economia, dar şi românii au nevoie de un semn că sacrificiile făcute nu au fost în zadar şi că reluarea creşterii se va vedea în standardul lor de viaţă, într-un mod durabil. Soluţii există, însă ele trebuie calibrate în limita resurselor bugetare aflate la dispoziţia Guvernului. Mai mult, aş spune că nu ne mai putem limita la adoptarea unei singure politici economice, ci avem nevoie de un mix de politici, care ar putea cuprinde: stimuli fiscali, prin crearea unui calendar de reducere progresivă a cotelor CAS; stimuli pentru consum, prin creşterea graduală a salariilor, numai în concordanţă cu resursele bugetare şi cu sporul de productivitate; stimuli pentru IMM-uri, în special pentru crearea de noi locuri de muncă. Toate aceste politici pot conduce la o sarcină bugetară suplimentară, în primă instanţă, compensată ulterior de efectele favorabile pe care aceste măsuri le vor aduce.
			Domnul Costică Macaleţi: "Luna pădurii" "Luna pădurii" este unul dintre cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile încă din anul 1872, când a debutat organizarea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecinţă firească a accentuării despăduririlor. În România, prima dată a fost organizată în anul 1902 de către Spiru Haret, pe atunci ministru al cultelor şi instrucţiei publice, sub denumirea "Sărbătoarea sădirii arborelui". Prin Declaraţia de la Paris, ocazionată de cel de-al X-lea Congres ForestierMondial din 1991, s-a conturat conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor, deosebit de important în demersul specialiştilor din diverse domenii (silvicultori, ecologi, sociologi, economişti etc.), de acontracara efectele negative ale presiunii antropice asupra pădurilor. Acest concept de dezvoltare durabilă a pădurilor urmăreşte, în principal, găsirea unor metode corecte de gestionare a pădurilor şi evitarea interdicţiilor radicale care nu ar conduce decât la accentuarea presiunilor populaţiilor umane asupra pădurilor. Aceasta se concretizează printr-o activitate de exploatare forestieră realizată astfel încât tăierea arborilor să se facă planificat, în relaţie directă cu măsurile de refacere a pădurii şi a funcţiunilor sale. În România, majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice pădurilor, caracterizate printr-o marediversitatefaunistică şi floristică, favorizată de poziţia geografică, de varietatea reliefului, de condiţiile hidrologice, climatice şi pedologie. Pădurea reprezintă baza economică a producţiei de lemn şi alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sunt şi funcţiile speciale de protecţie a mediului prin protecţia solului împotriva eroziunii, a alunecărilor de teren şi deşertificării, îmbunătăţirea bilanţului hidric şi asigurarea purităţii apelor, ameliorarea factorilor climatici dăunători. La noi, fondul forestier cuprinde o serie de arii protejate forestiere, reprezentative din punct de vedere al biodiversităţii, aici fiind prezente numeroase tipuri de habitate de pădure, de silvostepă şi stepă, habitate protejatela nivel european care adăpostesc specii lemnoase cu o valoare ecologică excepţională. Suntem, de asemenea, membri ai Reţelei Ecologice Europeane "Natura 2000", care are ca scop principal acela de a opri declinul diversităţii biologice prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii habitate de interes european. Salut sărbătorirea "Lunii pădurii" şi fac un apel la cetăţeni şi la autorităţi să depună eforturi în conservarea şi îmbunătăţirea plămânului verde al planetei, care este pădurea.
			Domnul Daniel Buda: "Opoziţia a intrat în campania atacurilor electorale" Febra campaniei electorale pentru alegerile locale se pare că deja i-a acaparat pe colegii noştri din actuala opoziţie şi au trecut la ceea ce ei cunosc cel mai bine, şi anume la acuzaţii şi atacuri politicianiste. Sigur, nu exclud faptul că toate aceste acuzaţii vin pe fondul tensiunilor interne, al disperării şi, fără discuţie, al recentului anunţ venit din partea preşedintelui PSD, Victor Ponta, care a recunoscut public la un post de televiziune faptul că "Uniunea Social Liberală nu va câştiga alegerile locale din iunie". Pe de altă parte, frustrarea colegilor din PNL este cu atât mai mare, acum, în prag de alegeri locale, cu cât, se pare că abia acum au înţeles compromisul făcut prin aderarea la construcţia politică Alianţa Socialistă. Dacă este să mă raportez numai la judeţul Cluj, este evident faptul că liderii PNL Cluj nu au reuşit să îşi impună numărul dorit de candidaţi, cedând fără nici cel mai mic regret în faţa PSD, practic, s-au lăsat, fără să conştientizeze, absorbiţi pur şi simplu în această construcţie contra naturii politice. În acest context nu este de mirare faptul că reprezentanţii din teritoriu au trecut rapid la acuzaţii de genul acelora că partidul de guvernământ ar face presiuni asupra primarilor USL, însă în concret nu sunt decât tertipuri care să le justifice lipsa de activitate şi implicare reală în identificarea de soluţii la problemele cetăţenilor care i-au trimis în Parlamentul României să îi reprezinte. De câteva săptămâni bune de când parlamentarii USL se bucură în continuare de toate privilegiile statului de parlamentar fără a-şi îndeplini sarcinile pentru care au fost aleşi, au la dispoziţie tot timpul necesar pentru documentare şi analize, însă, din păcate, toate acestea pe banii contribuabililor. În calitatea mea de preşedinte al uneia dintre cele mai importante filiale ale PDL, nu pot să nu îmi exprim dezamăgirea faţă de incapacitatea colegilor mei din USL de la nivel local de a se implica realmente în rezolvarea problemelor comunităţilor locale, preferând, în schimb, practicarea aceluiaşi tip de manifestare politică după modelul şefilor lor de partid de la Bucureşti, respectiv acuzaţii nefondate. Astfel, tema privind migraţia aleşilor locali a fost preluată de unul dintre viceliderii din judeţul pe care şi eu îl reprezint sub aspect politic. Personal i-am înţeles frustrarea colegului din opoziţie, pe care îl cunosc suficient de bine încât să pot să îmi explic comportamentul acestuia, însă un aspect peste care nu pot să trec cu vederea este faptul că acum, pe sfârşit de mandat, s-au trezit din amorţeală şi şi-au amintit că au un anumit număr de aleşi locali la nivelul judeţului Cluj, pentru care ar fi trebuit să se bată în forul legislativ pentru a le oferi un sprijin real în problemele lor punctuale. Dar au preferat, în schimb, să cheltuiască banii publici având activitate în platourile TV. În egală măsură le înţeleg preocuparea de a-şi pregăti terenul şi argumentele pentru prima înfrângere pe care USL o va suferi, cea din alegerile locale, având în vedere faptul că toate sondajele arată trendul descendent pe care a intrat Alianţa Socialistă. Pe de altă parte, faptul că PNL, un partid care îşi consolidase poziţia de partid de dreapta, a trecut fără nici cea mai mică remuşcare sub umbrela unei alianţe cu ideologie complet opusă, poate fi iarăşi un argument al acestor răbufniri. Este limpede că PNL a fost absorbit de PSD, adică, pe scurt, liderii PSD au obţinut ceea ce şi-au propus, respectiv distrugerea identităţii liberale. Sigur, trebuie să menţionez faptul că nu sunt de acord cu această migraţie, indiferent despre ce este vorba, fie că vorbim de aleşi locali, deputaţi şi senatori şi nu o dată am avut mai multe discuţii referitoare la cât este de morală/imorală. Dar mă întreb: oare faptul că liderii PNL şi-au vândut ideologia şi doctrina unui partid de stânga şi practic i-au forţat pe aleşii locali să accepte o altă ideologie politică nu poate fi considerată o migraţie? Însă, lăsând la o parte aceste acuzaţii ale colegilor noştri din actuala opoziţiei, îi asigur de faptul că Partidul Democrat Liberal este preocupat, în acest moment, de respectarea angajamentelor în faţa partenerilor europeni şi internaţionali, de asigurarea unui nivel de trai decent cetăţenilor pe care îi reprezintă şi mai puţin de a face presiuni la adresa aleşilor locali să îşi părăsească partidul sub sigla căruia au candidat. De asemenea, în continuare, îmi exprim dezamăgirea faţă de colegii din USL care nu au capacitatea de a înţelege că au fost aleşi de un număr considerabil de cetăţeni pentru a-i reprezenta în Parlamentul României, singurul loc unde pot să îşi exprime punctele de vedere, însă am ferma convingere că toată această lipsă de respect faţă de cei care i-au votat va fi taxată.
			Domnul Mihai-Aurel Donţu: "Premierul Ungureanu continuă investiţiile marca PD: costisitoare, păguboase şi folositoare doar PD-iştilor" Deşi, după instalarea sa la guvernare, impusă în stil cotrocenist, domnul Ungureanu susţinea că va lua, imediat, măsurile necesare pentru reducerea cheltuielilor aberante, practicate anterior de către toate guvernele domnului Boc şi chiar o persifla uşor pe doamna Udrea, declarând că: "Nu am o mare apetenţă pentru piscine construite peste tot, nu suntem o ţară de înotători", zilele trecute, acelaşi premier Ungureanu a semnat alocarea a 8 milioane de euro pentru o bază sportivă multifuncţională în Poiana Braşov! Această sumă destul de mare, cu care s-ar fi putut debloca multe alte probleme, ajunse în situaţii-limită, din domenii cu adevărat de interes imediat pentru cetăţenii braşoveni, cum ar fi protecţia copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi, spitalele braşovene aflate în impas, medicamentele pentru tratarea bolilor grave şi altele, banii respectivi sunt alocaţi pentru un obiectiv neprioritar, dar care va fi, bineînţeles, exploatat electoral de PDL. Cu alte cuvinte, ceea ce a spus domnul Ungureanu că va face în regim de urgenţă nu se potriveşte, în fapt, cu ceea ce semnează şi alocă dumnealui pentru cheltuire, în judeţul Braşov. Dacă România se află de atât de multă vreme în criză şi toate austerităţile posibile sunt suportate, din ce în ce mai dificil, de către aproape toate categoriile sociale, iar statul român a ajuns la faza aberantă şi antidemocratică în care condiţionează plata drepturilor mamelor şi ale copiilor de plata la timp a impozitelor, mă întreb de unde tot sunt disponibili atâţia bani publici, fără număr, pentru aceste proiecte pompoase, care au doar rol de căpuşare şi îngrăşare a puşculiţei portocalii?! Spitalul de Oncologie din Braşov se confruntă cu o situaţie critică. Clădirea a fost retrocedată Casei Asigurărilor de Sănătate, iar medicii pleacă pe capete la o clinică privată. Dar cui îi pasă? Institutul de Politici Publice a făcut, recent, o analiză prin care se arată că în anii 2009 şi 2010 aproximativ 20 de miliarde de euro au fost cheltuiţi, de către guvernele Boc, pentru achiziţii publice! Este vorba de aproape 2/3 din bugetul României. Această analiză ne arată foarte clar unde sunt banii românilor şi de ce România se află într-un colaps fără precedent, în foarte multe domenii vitale, cum sunt sănătatea, educaţia sau administraţia. Cum justificaţi, domnilor PD-işti, toată această imensă risipă, care i-a adus pe români în pragul disperării? Le spuneţi cinic: aici sunt banii dumneavoastră?!
			Domnul Marius Cristinel Dugulescu: "Marşul pentru viaţă - proclamarea dreptului la viaţă" Pledez cu fermitate şi consecvenţă pentru inviolabilitatea dreptului la viaţă. Dincolo de justificări dogmatice ale drepturilor omului, trebuie să recunoaştem autoritatea deplină a principiului demnităţii umane, ca unică justificare pentru garantarea şi protejarea efectivă a drepturilor omului în România de astăzi. De aceea, demersul public al societăţii civile româneşti, prin organizarea "Marşului pentru viaţă" la nivel naţional, în mai multe oraşe din ţară, reprezintă un semnal direct de reîntoarcere la adevăratele fundamente ale drepturilor omului, la valorile unei societăţi care condamnă public avortul şi susţine constant drepturile copiilor nenăscuţi, care au dreptul să primească viaţă în mijlocul unor familii puternice. Conform datelor de la ultimul recensământ, în ultimele două decenii, România a pierdut, numeric, patru milioane de locuitori, iar populaţia a îmbătrânit vizibil. Aproximativ 8 milioane de copii, doar conform statisticilor oficiale, au căzut victime avorturilor din anul 1990 până astăzi. Aceste statistici nu pot exprima deplin pierderile incomensurabile, atât în ceea ce priveşte ţesătura morală a poporului român, care se declară creştin, dar şi în pragmatismul vieţii cotidiene, de la piaţa forţei de muncă şi bugetele de pensii sau asigurări de sănătate şi până la echilibrul macroeconomic al statului român. Scăderea natalităţii, identificată ca factorul principal al crizei demografice cu care se confruntă ţara noastră, va continua să cauzeze adâncirea dezechilibrului economico-social, dacă nu vor fi concepute pachete legislative care să favorizeze creşterea natalităţii, scăderea avorturilor, informarea şi consilierea prealabilă a femeilor însărcinate, recunoaşterea familiei ca fiind structura esenţială într-un stat care se ghidează după valori şi principii adevărate. În acest context, pledez pentru înfiinţarea unor cabinete specializate în consilierea femeilor însărcinate, astfel încât responsabilitatea şi luciditatea deciziei de a suprima viaţa unei fiinţe să poată fi cântărită prin filtrul conştiinţei fiecărei mame. Pentru funcţionarea efectivă a acestor cabinete specializate este nevoie de adoptarea proiectului legislativ care propune expres înfiinţarea acestor cabinete, şi mai mult, argumentează în sprijinul necesităţii funcţionării lor într-un sistem instituţionalizat, care să asigure deplina confidenţialitate femeilor însărcinate. Garantarea şi protejarea dreptului la viaţă, condamnarea avorturilor nu este doar o problemă abstractă, etică sau ideologică, prea departe de vâltoarea cotidiană a României de astăzi, ci dimpotrivă, reprezintă o problemă care marchează prezentul şi viitorul societăţii româneşti, în plan moral, cultural, social şi economic.
			Domnul Marius Cristinel Dugulescu: "Strategia Naţională Anticorupţie 2012 -2015 - consolidarea statului de drept" Adoptarea de către Guvernul României, a Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015 reprezintă un demers autentic şi necesar în lupta cu flagelul corupţiei care a cuprins societatea românească. Stabilitatea cadrului legislativ, cooperarea instituţională în combaterea corupţiei, la toate nivelele vieţii publice româneşti, flexibilitatea procedurilor judiciare, dar şi temeinicia probelor acuzării vor contribui la o luptă reală împotriva fenomenului de corupţie. Mai mult, dincolo de sancţionarea faptelor de corupţie, documentul programatic adoptat de Guvernul României şi inclus în Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015, propune concentrarea liniilor de forţă pe prevenire şi educare, de influenţare a mentalităţii cetăţenilor români, pentru a respinge cu vehemenţă orice formă de corupţie, la orice nivel. Trebuie subliniat faptul că strategia elaborată de Guvernul României asigură implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană, în sensul elaborării şi implementării unui cadru comprehensiv şi multidisciplinar, care să vizeze toate puterile statului, deci atât executivul, cât şi legislativul şi puterea judecătorească, în acord cu implicarea autorităţilor publice locale, a mediului de afaceri şi a societăţii civile. Aşadar, lupta împotriva corupţiei trebuie să continue, pentru consolidarea statului de drept, a instituţiilor fundamentale care fac parte din corpusul genuin al democraţiei, pentru garantarea şi protejarea efectivă a drepturilor omului într-un stat democratic, dar această luptă trebuie să vizeze, în mod pragmatic, bugetarea adecvată a tuturor instituţiilor cu atribuţii directe în domeniul luptei împotriva corupţiei, pentru că, altminteri, strategia va rămâne un noian de intenţii instituţionale, dar fără relevanţă în starea de fapt. Corupţia nu face parte din fibra morală a poporului român, cum încearcă unii să insinueze, astfel că trebuie să luptăm împreună, cu onestitate, curaj şi consecvenţă împotriva acestui flagel, care erodează însăşi esenţa democraţiei româneşti... Indivizi şi instituţii pot conduce, prin acţiunile lor, la consolidarea statului de drept.
			Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: "Jocurile preşedintelui" Din când în când, atunci când îi convine, Traian Băsescu intră în pielea preşedintelui-jucător, uitând că rolul pe care i l-a rezervat Constituţia României este doar cel de arbitru. Joaca lui a însemnat, de cele mai multe ori, intervenţia în probleme care nu aveau nicio legătură cu misiunea prezidenţială, unul din locurile sale preferate de joacă fiind Palatul Victoria. Imaginându-se preşedintele-prim-ministru, a visat că luptă şi iese învingător în bătălia cu recesiunea, a visat că a pus criza pe fugă şi că a rezolvat toate problemele nerezolvate de numeroasele guverne portocalii Boc-MRU. Dintr-o altă postură a sa, cea de preşedinte-justiţiar, Traian Băsescu a mimat lupta cu marea corupţie. Din păcate, săracul războinic nu a reuşit să câştige niciuna dintre bătăliile pe care le-a iniţiat. Nu pentru că nu ar fi putut să câştige, ci pentru că nu au fost bătălii adevărate. Au fost doar lupte imaginare, în care armele au fost doar declaraţiile pompoase despre "ce o să fac şi cum o să fac"; am asistat la câteva episoade de justiţie televizată, la telenovele cu acari-păun, cu NUP-uri şi final aşteptat. Cum să îşi dorească preşedintele să câştige bătălia împotriva băieţilor deştepţi când băieţii sunt ai găştii de la putere? Cum să acţioneze Traian Băsescu împotriva furtului şi a hoţilor, când în Parlament hoţia dovedită ocupă scaunul de preşedinte al Camerei Deputaţilor? Cum să lupte acest preşedinte împotriva corupţiei dacă el se află în vârful piramidei celor corupţi, dacă el nu a lămurit nici până în prezent situaţia controversată a averii şi proprietăţilor sale imobiliare? Ce ar putea să mai facă, la ce jocuri de imagine să mai recurgă, pentru a putea dezlipi de pe faţa sa şi a PDL-iştilor eticheta de corupţi şi incapabili? La ce rol s-a gândit acum domnul preşedinte? La cel de detectiv, pe care nu l-a mai exersat de când căuta ziariştii răpiţi în Irak. Având în vedere că a rezolvat toate celelalte probleme aferente funcţiei prezidenţiale, Traian Băsescu s-a hotărât să se implice personal în cazul deputatului Boldea, dat în urmărire internaţională ca şef al unui grup infracţional. Nu ştim în ce calitate va face asta, dar ne-a anunţat că îl va căuta chiar şi în găurile de şarpe din Kenya sau din Congo şi îl va aduce în ţară pe urmărit. Nu ştie cât va dura, dar ne asigură el, preşedintele, că se fac toate eforturile politice şi că s-au declanşat toate procedurile în acest sens. Să îl credem, să nu-l credem? Cel mai bine ar fi să ne aşezăm comod în fotolii şi să aşteptăm începerea noului serial electoral "Boldea şi asociaţii", din ciclul "marii fugari din România". Un gen de serial difuzat cu precădere în campanii electorale. În mod normal, pentru respectarea istoriei, nu ar trebui să lipsească secvenţele filmate în Galaţi, în campania electorală din 2009, când Băsescu, lăuda neobosit PDL-ul local din care făcea parte şi proaspătul fugar. Nu ar trebui uitaţi anii în care personajul a fost vicelider al deputaţilor PDL-işti şi nici perioada în care a aparţinut grupului de traseişti trădători de la UNPR. Conştienţi de gravitatea acuzaţiilor, atât PDL cât şi UNPR s-au grăbit să se distanţeze de personajul Boldea. Din declaraţiile lor caraghioase ai putea crede că nici nu l-au văzut, nici nu au vorbit cu el, aproape că nici nu l-au cunoscut. Îşi imaginează aceste caricaturi ale politicii că le mai poate crede cineva minciunile? Este prea târziu pentru o delimitare a portocaliilor de Boldea, după atâţia ani de complicitate în care au ştiut ce se întâmplă, în care, poate, unii i-au fost parteneri sau doar au închis ochii la matrapazlâcurile pe care acesta le-a făcut, simţindu-se protejat de apartenenţa la grupul de la putere. Cum să ne explicăm altfel lipsa parlamentarilor puterii de la şedinţa în care trebuia să se voteze ridicarea imunităţii deputatului Boldea şi să se aprobe reţinerea şi arestarea acestuia? Dacă USL nu întrerupea pentru câteva minute protestul parlamentar şi nu vota în favoarea solicitării, toate acţiunile ulterioare nu ar fi fost posibile. Aproape la fel ca în cazul Omar Hayssam, când să aibă şi preşedintele-detectiv ocazia să prindă un infractor, acesta scapă ca un adevărat magician şi ajunge într-o ţară caldă. Instituţiile statului, care ar fi trebuit să împiedice plecarea lui Boldea, au fost, ca şi noi ceilalţi, simpli spectatori. SRI a ştiut, dar nu a putut, procurorii ar fi putut, dar erau prea obosiţi. O ştire de ultim moment ne informează că Boldea s-a predat în Kenya. Îi spusese el lui Băsescu să nu se obosească să îl caute că vine singur. În acest caz, primul detectiv al ţării nu a avut mult de muncă. Acum trebuie doar să aşteptăm întoarcerea în ţară a acuzatului. Nu ştim cum va decurge aceasta, dar ştim cu siguranţă că nu vom asista, la fel ca în alte cazuri, la scena îmbrăţişărilor prezidenţiale de la aeroport!
			Domnul Eugen Constantin Uricec: "Reforma bugetară trebuie coborâtă şi la nivel local!" Asistăm cu toţii la presiunile puternice sub care stă reformarea bugetelor naţionale de la nivelul întregii Uniuni Europene, inclusiv bugetul de stat al României. Limitarea puternică a deficitelor şi emisiunilor de bonduri în sarcina datoriei externe, ajustarea severă a decalajelor dintre veniturile sigure şi cheltuielile structurale, reformarea şi eficientizarea utilizării resurselor publice interne sunt liniile de bază ale acţiunii curente ale tuturor statelor. Din fericire pentru Europa şi pentru cetăţenii săi, liderii statelor care o compun au înţeles că aceste reforme nu mai lasă loc nici de interpretare şi nici de vreo amânare. În această logică, majoritatea guvernelor au impus reforme structurale radicale, unele dureroase în domeniul fiscal, în domeniul sistemelor publice de pensii sau salarizare, în domeniul comercial sau al investiţiilor publice. Mărturisesc că, în ciuda faptului că în spaţiul Uniunii Europene vor avea loc în acest an mai multe momente electorale, eu sunt optimist şi cred că statele vor reintroduce în "matcă" comportamentele şi echilibrele fiscal-bugetare, cerute atât de pieţele internaţionale, cât şi de către obiectivele dezvoltării sustenabile pe termen lung. Cu toate acestea, nu cred că paşii importanţi făcuţi de Europa ar trebui să se oprească aici. Acea uniune fiscală, dorită de federalişti, ar trebui să prindă contur în viitorul apropiat, iar creşterea potenţei financiare a bugetului comunitar, prin creşterea contribuţiilor naţionale, să poată contribui la diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre. Chiar dacă au trecut patru ani de la integrarea noastră, încă ocupăm un loc fruntaş în Uniune, având în continuare şase dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene. Acest lucru porneşte atât de la dezvoltarea inconsistentă a afacerilor private locale, în diferitele zone sau unităţi administrativ teritoriale, cât şi de la dimensiunea obscură a bugetelor locale, care stau la dispoziţia autorităţilor publice. Nu este pentru nimeni o mare necunoscută faptul că de mulţi ani, zeci, poate chiar sute de primării din România abia dacă reuşesc să-şi asigure plata facturilor curente din resursele financiare, locale, obţinute din taxele locale, la care se adaugă sumele modeste provenite din cotele defalcate pe principalele impozite directe sau indirecte. Spre aceste zone, atât efortul guvernamental, cât şi cel european trebuie să se concentreze prioritar. Nu mai putem admite că Uniunea Europeană permite astfel de "oaze de sărăcie endemică", din care ştim cu toţii că doar prin efort propriu nu se poate ieşi. Este cel mai bun exemplu al cercului vicios al sărăciei. Cum poate cofinanţa o autoritate publică locală, care are arierate istorice şi nu are resurse curente, fondurile europene nerambursabile? Este o întrebare la care însăşi Comisia Europeană ar trebui să încerce să răspundă în mod obiectiv. În altă ordine de idei, există în România şi autorităţi ale administraţiei publice locale care nu pot fi considerate a duce lipsă de resurse financiare proprii. Cu toate acestea, ritmurile de dezvoltare locală nu par să reflecte bogăţia acestora. Consider că efortul naţional de restructurare a cheltuielilor publice ar trebui să continue, însă de această dată la nivelul autorităţilor locale. Cetăţenii înşişi ar trebui să facă presiuni asupra edililor, ca resursele să fie dirijate către priorităţi de dezvoltare locale şi atragerea de investiţii şi mai puţin în fântâni cântătoare sau panseluţe. Viitorul economiei şi dezvoltării umane româneşti depinde în mod crucial de modul în care autorităţile locale vor reuşi să fructifice avantajele competitive pe care le are ţara noastră şi să atragă către proprii cetăţeni cele mai importante avantaje: infrastructură superioară, locuri de muncă mai bine plătite, securitate individuală, curăţenie, educaţie şi servicii moderne de sănătate. Aş fi foarte încântat dacă cei care vor candida în luna iunie, la alegerile locale, îşi vor însuşi un astfel de comportament, pus în slujba dezvoltării locale şi al cetăţenilor. Aceia ce vor dori modernizarea propriilor localităţi vor câştiga, cu siguranţă, indiferent de culoarea politică sub care vor candida, pentru că o astfel de atitudine pune cetăţeanul în prim-plan, iar interesele politice sau de grup pe plan secund.
			Domnul Florian Daniel Geantă: "Evaziunea fiscală - o problemă reală" Toate statele lumii contemporane se confruntă cu evaziunea fiscală, un fenomen economico-social destul de complex, dar de importanţă maximă. Evaziunea păgubeşte anual Uniunea Europeană cu miliarde de euro, sumă cu care se puteau rezolva o serie de probleme. Nici România nu face rabat de la acest flagel, existând pierderi semnificative la bugetul de stat, cu mari implicaţii la nivel economic şi social, iar lupta împotriva evaziunii fiscale trebuie să fie o prioritate a tuturor instituţiilor implicate, pentru că numai aşa se vor colecta mai multe resurse la bugetul de stat. Este foarte adevărat că nu am valorificat niciodată suficient de bine această sursă de venituri, pierdută de statul român prin evaziune, iar Guvernul actual face eforturi şi sprijină prin orice fel de instrumente toate instituţiile abilitate să facă acest lucru. Mai mult, a impus instituţiilor abilitate ţinte precise de eradicare a evaziunii. La începutul lunii martie Ministerul Administraţiei şi Internelor a dat dispoziţie ca la nivelul fiecărui judeţ să se acţioneze cât mai eficient pentru combaterea acestui flagel, iar controalele din ultimele zile au început deja să dea rezultate. Din statisticile făcute la nivel european reiese că în 2011 România se afla pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte evaziunea fiscală, iar 42% din sumele taxabile nu sunt declarate. Pe cale de consecinţă, statul român are venituri mai mici decât alte ţări cu impozite similare, iar cauza principală o cunoaştem cu toţii, este chiar economia subterană, care este greu de cuantificat. În contextul crizei economice, lupta împotriva evaziunii fiscale este o prioritate atât la nivel naţional cât şi european, iar România trebuie să găsească urgent strategii şi planuri de măsuri pentru intensificarea luptei, pentru că ştim foarte bine că evaziunea alimentează criza economică. Lupta trebuie continuată, dar şi câştigată! Azi, mai mult ca oricând, România are nevoie de relansare, restructurare, modernizare, să se acţioneze nu numai împotriva efectului, ci şi a cauzei, iar cadrul legal să fie cât mai funcţional şi operaţional, pentru că legislaţia noastră chiar are destule pârghii legislative şi instrumente care să diminueze acest flagel internaţional.
			Domnul Andrei Dominic Gerea: "Băieţii deştepţi din energie rămân pe baricade, domnule Ungureanu?" În toamna anului trecut, şeful misiunii FMI în România, domnul Franks avertiza Guvernul Boc: "Trebuie să scăpăm definitiv de un sistem în care băieţii deştepţi din sectorul public şi sectorul privat se bucură de profituri nemeritate, în timp ce angajaţii lor şi publicul larg plătesc aceste activităţi ineficiente", adăugând că Executivul trebuie să grăbească privatizările şi introducerea managementului privat la companiile de stat. Ce a făcut domnul Boc în acest sens? Nimic special. Problemele din sectorul energetic, de exemplu, sunt la fel de alambicate, iar contractele preferenţiale pentru clientelă şi păguboase pentru stat şi cetăţeni, rămân la fel de imbatabile! La începutul lunii februarie, cu câteva zile înainte de instalarea Guvernului Ungureanu, domnul Jeffrey Franks atenţiona, din nou, România că acele contracte bilaterale, de care beneficiază numai anumite grupuri - aşa numiţii "băieţi deştepţi" din energie - creează un cadru inechitabil: "Cetăţenii români, care sunt în ultimă instanţă proprietarii companiilor de stat, pierd 175-275 milioane euro, în fiecare an, numai la Hidroelectrica, din cauza acestor contracte". Să mai socotim oare cât pierde în total România, dacă trecem la catastif toate celelalte companii energetice, care au astfel de contracte SF, încheiate doar pe ochii frumoşi ai băieţilor deştepţi? Astfel de contracte directe au fost încheiate de Hidroelectrica, începând din anii 2000, iar jumătate dintre acorduri au fost prelungite până în 2018. În toamna anului trecut, guvernul de atunci, s-a angajat în faţa FMI ca, până la 31 decembrie 2011, să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzacţia nu a fost încheiată prin intermediul bursei de energie OPCOM. Renegocierea acestor contracte şi anularea, în limitele legii, a acordurilor care nu pot fi renegociate, au fost cerute autorităţilor române de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional. Termenul stabilit de FMI a fost 15 februarie a.c., dar până la acea dată autorităţile nu au finalizat discuţiile. Drept urmare, Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroeletrica, a transmis Ministerului Justiţiei documentele pentru analiză, în vederea anulării contractelor. Guvernul PDL a reînnoit, în anul 2010, pentru o perioadă de încă opt ani, contractele care urmau să expire în 2012 şi care nu mai puteau fi reînnoite, conform ordinelor de ministru date în perioada 2006-2008 de către guvernul Tăriceanu. Cantităţile de energie electrică aferente acestor contracte, pe perioada celor opt ani, se ridică la sume de ordinul a 2-3 miliarde de euro. Avantajele oferite intermediarilor sunt de multe sute de milioane de euro. Domnul Ungureanu se angajase, imediat după instalarea sa la guvernare, să rezolve rapid solicitarea FMI referitoare la băieţii deştepţi! Dar surpriză! Termenul a trecut binişor, Ministerul Justiţiei nu are încă un răspuns final al analizei contractelor respective sau, mai bine zis, a pasat decizia la decidentul firesc, în speţă premierul în funcţie! Dar, domnul Ungureanu tace! În acelaşi timp, guvernul său vrea să impună o nouă lege a energiei! Cu alte cuvinte, ce a făcut PDL, din 2009 şi până în prezent, nu poate să desfacă domnul Ungureanu, aşa, peste noapte, ba, mai mult decât atât, dumnealui are sarcina directă nu de a scăpa de băieţii deştepţi pentru totdeauna, ci de a privatiza cum şi cui trebuie, tot ceea ce înseamnă patrimoniu energetic bun de privatizat... Adică, ceea ce trebuia de fapt rezolvat, s-a rezolvat simplu: nu se poate!
			Domnul Gheorghe Dragomir: "Corupţia din PDL, propagată de şmecheria şi tupeul practicat de Traian Băsescu" "Ne întâlnim la ţepe, în Piaţa Victoriei!" declara cu zâmbetul pe buze Traian Băsescu în toamna anului 2004. Atunci era candidatul opoziţiei, al Alianţei "Dreptate şi Adevăr", agresiv, popular. Acum, după aproape opt ani petrecuţi la pupitrul preşedinţiei, şeful statului afirmă nonşalant că "ţepele anunţate se văd astăzi în condamnările date de instanţele româneşti! Bănuiesc că nimeni nu se aştepta să punem ţepe ca pe vremea lui Vlad Ţepeş". Dacă ar fi să mergem pe aceeaşi logică, automat ar trebui să ne gândim că din revoluţia portocalie anunţată de domnul Băsescu în campania sa electorală pentru primul mandat la Palatul Cotroceni a mai rămas acum doar... portocaliul, că la revoluţie nu trebuia să se aştepte nimeni! Dar la "Dreptate şi Adevăr" trebuia să ne aşteptăm sau nu? Modelul de şmecherie şi tupeu practicat de şeful statului s-a propagat în toţi aceşti ani cu viteză în jos, până la ultimul PDL-ist, şi a devenit carte de vizită şi certificat de... bună purtare portocalie. Milioane de oameni trăiesc în cea mai lucie sărăcie, iar membrii partidului de guvernământ se scaldă în bani, privilegii şi avantaje de toate felurile. Batjocoritori, lipsiţi de orice urmă de omenie, dispreţuitori, mereu nesătui, mereu apucători. Aşa pot fi caracterizaţi portocalii care astăzi sunt la putere. Profitând de faptul că au absolut totul sub control, aceştia jefuiesc sistematic tot ceea ce le cade în mână şi ajung să fie chiar ei cei care cad în plasa instanţelor judecătoreşti. O dovedesc episoadele destul de frecvente când unii reprezentanţi ai PDL sunt prinşi cu ocaua mică pe la sectorul mită, foloase necuvenite, favoritisme şi diverse furăciuni. Să fie oare vorba de inconştienţă sau vor să plece de la ospăţul puterii cu traistele pline şi buzunarele burduşite? Iar cazuri precum Monica Iacob Ridzi, Sorin Apostu, Mircea Man, iar mai nou Mihail Boldea dovedesc încă o dată corupţia din PDL. Iar PDL se face vinovat de promovarea şi susţinerea tuturor celor menţionaţi mai sus, în condiţiile în care singurele criterii de promovare ale partidului aflat la putere sunt capacitatea de a aduce bani şi voturi la partid, indiferent de instrumentele folosite pentru asta. Această "tactică" este recunoscută chiar de unul dintre greii PDL, în speţă Ioan Oltean, care susţine că "fiecare partid vrea oameni care să aibă şi bani, pentru a-şi susţine campania electorală, sau cu influenţe şi cu notorietate, pentru a aduce voturi. Aici apare problema. În privinţa lui Boldea, vă mărturisesc că niciodată nu mi-aş fi închipuit că omul este atât de mârşav, capabil să săvârşească fapte de genul pe care le-a făcut. Mai ales din partea unui tânăr care este de profesie avocat. Dar probabil că aceasta era de fapt structura sa, calată pe un asemenea compartiment", declara secretarul general al PDL. Dar despre "grupul" de la Bistriţa ce ne puteţi spune oare, domnule Ioan Oltean?
			Domnul Horea-Dorin Uioreanu: "Românii sunt mulţi, dar nu şi proşti!" Majorarea salariilor şi a pensiilor undeva în preajma alegerilor a stârnit reacţii în societatea românească. Din păcate, această decizie a stârnit o reacţie neaşteptată din partea domnului Jeffrey Franks, care a râs cu poftă şi îndelung la anunţul privind creşterea salariilor bugetarilor! Decizia coaliţiei de la guvernare de a reîntregi (pentru că nu e vorba de o majorare, ci de corectarea unei nedreptăţi sociale!) salariilor angajaţilor din sectorul bugetar este doar o fumigenă electorală. PD se află în faţa celui mai mare dezastru electoral din istoria sa şi se străduieşte să găsească modalităţi prin care să mai salveze câte ceva. Pentru ei nu contează faptul că bugetul de stat nu cuprinde sumele necesare acestor majorări, nici că Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, consideră că în 2012 nu sunt posibile creşteri de salarii! Populismul şi demagogia au luat locul raţiunii, vorbele aruncate în vânt, promisiunile fără acoperire, minciuna şi înşelăciunea sunt ridicate la rang de politică de stat. Din păcate pentru milioanele de oameni afectaţi de tăierile veniturilor în urmă cu doi ani, adevăratul şef al Guvernului României, domnul Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, a considerat că vestea anunţată de coaliţie şi confirmată de însuşi preşedintele ţării este doar o glumă. Una foarte bună, dacă ne luăm după hohotele de râs pe care i le-a stârnit! Dar este o glumă care acum dă speranţe bugetarilor şi care, neîmplinită, va determina noi valuri de disperare. Premierul şi Preşedintele României ştiu că nu pot opera creşteri de salarii în acest an, dat fiind faptul că vor fi alegeri, şi legea interzice acest lucru. Ei mint, dezinformează, nasc speranţe şi apoi le îngroapă cu dezinvoltura specifică doar copiilor care văd lumea într-un fel care nouă, celor mari ne scapă. Dar dacă cei mici au o scuză, diriguitorii ţării nu au voie, nu au dreptul să înşele oamenii, să işte aşteptări şi apoi să le ignore! Sigur pe înţelepciunea românilor şi de faptul că nu mai sunt aşa uşor de înşelat, sunt convins că promisiunile electorale privind majorarea salariilor nu vor aduce mai multe voturi în zestrea PD. Ştiu că acest popor s-a săturat să rabde umilinţe şi jigniri şi că nu e dispus să primească acum o mită electorală care îi poate fi luată mâine ca fiind nesustenabilă. Poporul e format din oameni mulţi, domnilor de la PD. Şi ei nu sunt proşti!
			Domnul Viorel Hrebenciuc: Guvernul a aprobat, la 16 martie 2012,Proiectul de Lege privind energia electrică şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energetic. Rolul acestei legi ar trebui să fie extrem de important pentru ceea ce înseamnă dereglementarea pieţei energetice şi pentru buna desfăşurare a activităţilor din acest domeniu, conform cu necesităţile României şi cu prevederile cuprinse în Acordul încheiat cu FMI, CE şi BM. După cum se ştie, USL s-a pronunţat constant pentru o politică energetică coerentă, construită pe competitivitate, sustenabilitate şi siguranţă şi, din această perspectivă, credem că proiectul Executivului are unele lacune, lăsând loc la posibile ingerinţe politice pe zona reglementărilor ce ţin de energie. Astfel, prin Proiectul Legii energiei, numirea preşedintelui ARDE este atribuită Preşedintelui României, ca şi numirea vicepreşedintelui şi a celor cinci membri ai consiliului de reglementare. Comparativ cu situaţia din alte ţări europene, România redevine un actor cu un comportament inedit, în condiţiile în care, în perioada 2004-2007, era dată ca exemplu pentru Europa Centrală şi de Est, primul pas pentru intrarea în UE fiind reprezentat tocmai de Capitolul Energie, prin intrarea în UCTE. O comparaţie, fără a avea pretenţia unei perspective exhaustive, ne arată că: în Belgia, reglementatorul (CREG) are în componenţă reprezentanţi ai puterilor publice (guvern federal şi guverne regionale), reprezentanţi ai sindicatelor şi micilor consumatori, reprezentanţi ai patronatelor şi ai marilor consumatori, precum şi reprezentanţii producătorilor de electricitate şi ai celor din transport-distribuţie, dar şi ai organizaţiilor de mediu; în Franţa, preşedintele CRE e numit de Preşedintele Republicii, însă comisia are în componenţă şi doi membri numiţi de preşedinţii celor două Camere (al Adunării Naţionale, respectiv al Senatului); în Danemarca Ministerul Climatului şi Energiei numeşte formal preşedintele reglementatorului (DERA) şi membrii board-ului; în Germania autoritatea se află în coordonarea Ministerului federal al Economiei şi Tehnologiei şi, din 2011, este responsabilă şi de proiectele de dezvoltare a reţelelor naţionale de energie; în Norvegia reglementarea revine unui directorat în cadrul Ministerului Petrolului şi Energiei, în Olanda autoritatea de reglementare este inclusă în rândul Autorităţilor Administrative Autonome (independente de procesul politic), preşedintele fiind numit de ministrul economiei, agriculturii şi inovaţiei; în Suedia, Inspectoratul pentru Piaţa Energetică reprezintă practic o agenţie în subordinea Ministerului Întreprinderilor, Energiei şi Comunicaţiilor, obiectivele şi bugetul fiind stabilite la nivel parlamentar şi guvernamental (directorul agenţiei fiind direct numit de guvern); în Cehia, preşedintele autorităţii e numit pentru o perioadă de şase ani de către preşedintele republicii, însă numirea vine la propunerea Guvernului. Prin urmare, Parlamentele sunt implicate în instituţiile de reglementare, fie direct (cazul Franţei), fie indirect (prin majorităţile care susţin politicile guvernelor respective) mai mult decât în simpla audiere a unor persoane deja numite de o instituţie, după criterii care comportă, şi acestea, discuţii. Acesta reprezintă unul dintre motivele, nu singurul, pentru care USL susţine necesitatea revederii Legii energiei, în sensul implementării unui cadru de reglementare clar şi neechivoc, rezultat în urma unei bune comunicări şi colaborări între instituţii şi autorităţi, în condiţiile în care partidele de la putere doresc în mod sincer o dezbatere publică pe această chestiune.
			Doamna Monica Maria Iacob Ridzi: "2012 - reforma sistemului de sănătate din România" Dincolo de eforturile concertate ale clasei politice întru reformarea statului român, dincolo de contextul general macroeconomic pe care România îl traversează, apreciez că nevoile reale ale oamenilor se impun a fi analizate cu concreteţe şi aplecare. Este unanim acceptat faptul că reforma sistemului de sănătate a trenat. Fie că a fost vorba, poate, de o implicare superficială, fie că resursa financiară alocată acestui domeniu a fost mereu insuficientă, situaţia medicală a sistemului de sănătate din România continuă să constituie un punct slab în cadrul sistemului general de administraţie. Lăsând la o parte declaraţiile politice şi măsurile incomplet finalizate până la acest moment, trebuie să avem onestitatea să recunoaştem că efectele concrete asupra vieţii omului de rând prezintă carenţe majore. În calitate de deputat al Văii Jiului înţeleg, poate mai bine ca oricine, necesitatea unui sistem de sănătate valid, cu reacţii prompte în situaţii de urgenţă, cu dotări şi logistică adaptate situaţiilor limită. Situaţia în care se află astăzi sistemul de sănătate din România este îngrijorătoare. Personalul medical este prost remunerat, iar calitatea serviciilor medicale este la limita acceptabilităţii! Proiectul de Lege privind reforma în domeniul sănătăţii reprezintă un prim pas, însă acesta trebuie supus dezbaterii publice, cetăţenii români fiind aceia care trebuie să-şi dea girul, în mod direct, pe acest proiect. Dincolo de retorica politicianistă, fac un apel spre responsabilizarea factorilor de decizie din domeniu întru conjugarea eforturilor pe acest palier. Doar în acest mod, blocajele inerente, inclusiv cele ce ţin de mentalitate, pot fi depăşite, iar viaţa oamenilor îmbunătăţită în mod real. Nu mai este niciun secret că unii politicieni se opun oricărui proiect, oricât de mic, de reformă şi modernizare a statului. Dacă e să aruncăm o privire retrospectivă asupra acţiunilor acestora, veţi putea observa că, ori de câte ori a venit vorba de un proiect care ar fi presupus limitarea anumitor beneficii clientelare, aceştia s-au încăpăţânat să devină paznici de nădejde ai birocraţiei şi ai trecutului. Însă, oare, chiar atât de puţin valorează, pentru aceştia, viaţa unui om?
			Domnul Stelică Iacob Strugaru: "Creditul neguvernamental inert!" După douăzeci de ani de tranziţie şi progrese economice reale nu putem să nu constatăm că economia se află acum pe cu totul alte baze, iar perspectivele de evoluţie sunt favorabile. De asemenea, sistemul bancar, cel care în anii ‘90 a dat cele mai vii şi puternice emoţii şi şocuri economiei, s-a consolidat şi nu putem să spunem că mai există vreo diferenţă între sistemul bancar din Occident şi cel din România. Din nefericire, însă, băncile care activează în România nu au acţionat, în ultimii ani, de o manieră care să aducă reale contribuţii sectorului privat şi susţinerii acestuia. Băncile din România s-au "hrănit" puternic din creditul guvernamental, profitând de existenţa deficitelor bugetare mari, care necesitau o finanţare pe măsură. Altfel spus, atâta vreme cât Guvernul se împrumuta şi se împrumută mult şi la rate mari ale dobânzii, clienţii mici nici că nu există pentru sectorul bancar. Eforturile Băncii Naţionale a României de a reduce dobânda de referinţă de la peste 10% în 2008, la mai puţin de 6% în prezent, nu s-au repercutat în ratele dobânzilor la creditare. Nici reducerea rezervelor minime obligatorii, în lei sau valută, nu a avut efectele dorite în piaţa creditului. Chiar şi în luna care a trecut creditul neguvernamental a înregistrat o contracţie, care chiar dacă este modestă, reflectă o stare de lucruri. Cunoaştem cu toţii puterea pe care o are pârghia creditului neguvernamental asupra reluării creşterii economice. Cred, cu toată puterea, că prin diminuarea constantă a deficitului bugetar, reflectată într-o nevoie de finanţare mai mică din partea sectorului guvernamental, băncile îşi vor îndrepta atenţia şi asupra creditorilor mici, privaţi, care au nevoie de finanţare pentru dezvoltarea afacerilor, retehnologizare şi chiar pentru consum. Cred că băncile comerciale s-au bazat mult prea mult pe domeniul creditului guvernamental şi au uitat cu totul de creditul privat. Or, chiar şi creditul guvernamental şi sănătatea unei economii depind în mod crucial de sănătatea şi creşterea sectorului privat. Aşadar, recomand băncilor din România să încerce să-şi recâştige încrederea clienţilor privaţi, antreprenori sau consumatori, pentru că epoca creditului guvernamental uriaş este pe cale să se încheie. Avem nevoie de bănci sănătoase, profitabile, dar care să-şi îndeplinească şi într-un mod onest şi eficient rolul pe care îl au în cadrul economiei naţionale.
			Domnul Ioan Balan: "Nu s-a învăţat nimic din lecţia bacalaureatului trecut?!" Poate mulţi au uitat deja, însă nu şi eu, emoţiile vii stârnite în întreaga ţară de eşecul masiv al absolvenţilor de liceu la aşa-zisul "test al vieţii", la bacalaureatul de anul trecut. Ceea ce poate că m-a mirat la acel moment a fost de fapt normalitatea reflectată în faptul că majoritatea părinţilor şi absolvenţilor nu au găsit vreun vinovat instituţional sau vreun alt ţap ispăşitor. Mai mult ca niciodată, a existat un consens fără echivoc în societatea românească asupra faptului că minciuna în care au fost împinşi copiii vreme de douăzeci de ani a produs acest eşec. Atunci când minciuna a fost stopată, adevărul dureros a ieşit la suprafaţă. Nu cred că este cineva care s-ar fi bucurat că acest adevăr a fost scump plătit cu destinele unor tineri şi tinere care au trebuit să o ia de la capăt. Din fericire, mulţi elevi au profitat de a doua şansă şi au promovat bacalaureatul în sesiunea din toamna anului trecut, însă destul de mulţi se pregătesc pentru o nouă şansă anul acesta. Când am spus, la începutul acestei declaraţii politice, că mulţi au uitat bacalaureatul din 2011, m-am referit la acţiunile la care m-aş fi aşteptat din partea tuturor actorilor implicaţi, şi care nu au avut însă loc în anul care tocmai s-a scurs. A nu se înţelege că mi-am îndreptat atenţia exclusiv asupra Ministerului Educaţiei, ci mesajul meu este îndreptat şi către profesori, părinţi, elevi şi chiar către mass-media. Fiecare dintre aceşti actori pot contribui în mod decisiv la performanţele elevilor, nu numai la viitorul examen de bacalaureat, ci chiar pentru tot restul vieţii. Intervenţia mea de astăzi se doreşte a fi o avertizare timpurie asupra rezultatelor care se prefigurează la viitorul examen de bacalaureat, prin prisma testărilor/simulărilor deja efectuate în câteva dintre judeţele ţării. Rezultatele acestor pretestări îmi dau puternice emoţii, având în vedere că, de pildă, în judeţul Iaşi au obţinut notă de trecere doar 27% dintre elevii testaţi, existând licee unde nici unul dintre elevi nu a obţinut nota minimă de promovare. Aşadar, istoria pare să se repete într-un destin implacabil, iar noi, toţi, ne dovedim insuficient de doritori să o stopăm. Profesorii afirmă că elevii sunt lipsiţi de interes. Autorităţile că profesorii nu se dedică suficient. Părinţii, pe de altă parte, caută să compenseze lipsa de implicare a copiilor prin cursuri în particular. Cu toţii par neinspiraţi la probleme care nu mai ţin nici de legislaţie şi nici de management, ci de atragerea copiilor către învăţătură. Apatia elevilor, care provine, potrivit unora dintre aceştia, din lipsa de perspective în ocupare a unui loc de muncă bine plătit, ar trebui să pună pe gânduri toate autorităţile din România şi să sensibilizeze inclusiv mediul privat, prin implicarea acestuia şi susţinerea unui sistem educaţional care face eforturi să se reformeze, ca să performeze. Nu cred că măsurile de reinstaurare a corectitudinii procesului de examinare la bacalaureat au rezolvat problema! Nu cred nici că o rată de absolvire a acestuia de 100%, ca în anii trecuţi, ar trebui să ne extazieze. Cred cu putere că sistemul educaţional va fi realmente performant atunci când tinerii absolvenţi care vor depăşi "testul vieţii" se vor dovedi extrem de bine pregătiţi pentru cererile de pe piaţa forţei de muncă şi suficient de capabili să creeze şi să inoveze în beneficiul nostru, al tuturora. Numai atunci putem avea motive reale de satisfacţie.
			Domnul Ioan Holdiş: "Absorbţia fondurilor europene va avea o contribuţie importantă la creşterea economică a României în 2012" Absorbţia fondurilor europene reprezintă una dintre priorităţile de grad zero ale Guvernului României în acest an. Alocarea fondurilor de la Uniunea Europeană trebuie valorificată optim, acestea reprezentând o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti, mai ales că aceste fonduri au caracter nerambursabil, iar România nu îşi permite să irosească această oportunitate uriaşă. Atingerea obiectivului propus prin Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, şi anume absorbţia a cel puţin 90% din fondurile alocate României, necesită eforturi semnificative din punct de vedere al resurselor umane, dar şi financiare. Bilanţul anului 2008 ne arăta o situaţie dramatică, din punct de vedere al implementării Programelor Operaţionale, fapt ce a dus la impunerea în anul 2009 a unui set de măsuri de urgenţă care aveau ca rol esenţial monitorizarea absorbţiei fondurilor comunitare printr-un Comitet Interministerial coordonat de primul-ministru, aceste măsuri conducând la o accelerare vizibilă a atragerii de fonduri europene nerambursabile în anul 2009 şi în anii următori. Îmbunătăţirea şi simplificarea ghidurilor pentru solicitanţi, precum: reducerea cerinţelor privind documentaţia, îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, flexibilitatea criteriilor de acces la finanţare etc. au condus la o absorbţie de fonduri mai mare şi la un progres vizibil, înregistrat de la an la an. Ţinta pentru anul 2012 este de 6 miliarde de euro, fiind o prioritate absolută; absorbţia completă a fondurilor alocate ar însemna o creştere medie de 4,4% a economiei în perioada 2012-2020. Dacă absorbţia va ajunge la un grad de 100%, aşa cum ne-am propus, estimăm un impact net asupra veniturilor bugetare totale de 1,2 miliarde de euro pe an, iar la o rată de absorbţie de 60%, impactul estimat este de 0,8 miliarde de euro pe an. Impactul pe care îl au fondurile structurale şi de coeziune se reflectă în dinamica PIB-ului, şi anume creşterea investiţiilor cu un procent înseamnă o majorare a produsului intern brut cu 0,29 procente, iar o creştere cu 1% al PIB înseamnă venituri bugetare mai mari cu 0,82 procente. Nevoile majore de dezvoltare ale României şi contextul economic actual, fac imperativă realizarea unui grad cât mai înalt de absorbţie a fondurilor nerambursabile, precum şi o utilizare eficientă a acestora, generatoare de impact semnificativ la nivel naţional, regional şi local. Absorbţia fondurilor europene este vitală pentru noi, fiind măsura care poate aduce venituri suplimentare şi substanţiale la bugetul de stat, venituri ce ne vor ajuta la creşterea economică a ţării. O absorbţie cât mai mare a fondurilor europene va duce la investiţii publice şi private mai mari, creşterea locurilor de muncă; astfel vom rezolva şi problema numărului mare de şomeri şi totodată stimularea consumului în rândul populaţiei, se vor reduce semnificativ decalajale de dezvoltare, va creşte PIB pe cap de locuitor etc., deci, la o creştere economică medie de 4,4% în perioada 2014-2020 vom face un salt în economia ţării. România îşi continuă drumul ei de creştere economică, cu o viteză mai mare sau mai mică, dar sigură, iar unul din factorii care fac acest lucru posibil este atragerea de fonduri europene.
			Domnul Ioan Munteanu: "Proteste împotriva energiei nucleare" Accidentul nuclear care s-a produs la centrala Fukushima ca urmare a cutremurului devastator, dar şi a puternicului tsunami intervenit la scurt timp a creat o psihoză de mari proporţii la nivel planetar. Astfel, la împlinirea unui an de la tragicul eveniment din Japonia, sute de mii de persoane au ieşit în stradă pentru a se opune folosirii energiei nucleare în ţările lor. Germanii au fost cei dintâi care au strigat "Fukushima ne avertizează: trebuie închise centralele, acum!", cei care au organizat ample mişcări de protest, urmate la scurt timp şi de alte state europene. În apropierea reactoarelor din nordul ţării, peste 24.000 de oameni au format un lanţ uman, cu torţe aprinse în mâini, pe o distanţă de 80 de kilometri. Acţiuni asemănătoare au fost organizate în întreaga ţară, ca semn al hotărârii de a renunţa progresiv la energia nucleară. În Franţa, ţara care depinde cel mai mult din lume de energia nucleară (în proporţie de 75%), aproximativ 60.000 de persoane au format acelaşi lanţ uman care simbolizează refuzul de a folosi în viitor energia atomică. Impresionant a fost lanţul uman format de către manifestanţii veniţi din Franţa, Germania, Belgia şi Elveţia de-a lungul văii Ronului, regiunea cea mai nuclearizată din Europa (14 reactoare aflate în funcţiune). Autorităţile elveţiene au promis manifestanţilor că nu vor mai prelungi perioada de exploatate a două dintre centralele din vestul ţării, după expirarea termenului stabilit iniţial. În Spania, protestatarii au cerut închiderea centralei de la Garona, cea mai veche din ţară, a cărei prelungire pentru alţi 5 ani tocmai fusese semnată de către guvern. Cu toate că Australia nu este putere nucleară, ea reprezintă cel de-al treilea producător de uraniu din lume şi principalul furnizor de materie primă pentru centralele nucleare din Japonia, inclusiv a celei de la Fukushima. În semn de solidaritate cu greu încercatul popor japonez, aproximativ 500 de oameni s-au reunit la Melbourne pentru a comemora tragica întâmplare din martie 2011. Manifestanţii au umplut şi străzile din Taipei (Taiwan), cerând închiderea "cât mai curând posibil" a trei centrale nucleare aflate pe această insulă afectată de puternice cutremure. Cei mai îndreptăţiţi să ceară închiderea centralelor nucleare sunt japonezii, care la mai bine de un an de la declanşarea dezastrului, nu deţin încă controlul asupra situaţiei. Cu toate că sute de angajaţi ai companiei naţionale de energie încearcă să remedieze defecţiunile, apa radioactivă de la Fukushima a ajuns în sol, dar şi în apele Oceanului Pacific, situaţie în care China şi Coreea de Sud cer măsuri ferme de limitare a consecinţelor catastrofei. Grav este faptul că materiale puternic radioactive împrăştiate de către valurile uriaşe de după cutremur şi purtate de către curenţii din ocean vor ajunge în următorii trei ani pe coastele de vest ale Statelor Unite ale Americii, după ce vor fi afectat arhipelagul Hawai şi alte state de pe traseu. Cele două dezastre umanitare de proporţii - de la Cernobîl şi de la Fukushima - demonstrează că efectele unor astfel de accidente sunt de lungă durată şi au repercusiuni extrem de grave asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului înconjurător. Închiderea centralelor care prezintă risc de contaminare a zonei, interzicerea construirii altora noi, investiţii consistente în găsirea de energii regenerabile: eoliană, solară, hidro şi geotermală - iată principalele soluţii, dintr-o primă etapă, care se impun de urgenţă în acest domeniu.
			Domnul Ion Dumitru: "Nu este de ajuns o lege a cooperaţiei agricole ca scopul ei să fie atins" Legea cooperaţiei agricole nr.566/2006 a reglementat cadrul legal al organizării şi funcţionării cooperaţiei agricole în agricultură. Deşi au trecut aproape 7 ani de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, actul normativ nu a produs efectul scontat, din motive diferite. Maniera grotească şi brutală în care, după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a căutat să se implanteze cooperaţia în agricultura românească, încălcându-se în mod flagrant unul din principiile fundamentale ale ideii cooperatiste, şi anume principiul convingerii şi al liberei decizii, a reuşit să ducă la compromiterea ideii însăşi de asociere, de cooperare, pentru care suferim şi astăzi. Una din erorile de bază care s-au făcut prin procesul de cooperativizare a agriculturii a fost extragerea funcţiei sociale a proprietăţii agrare, în dauna funcţiei individuale sau, mai bine-zis, prin anularea funcţiei individuale. Corelată cu încălcarea principiului liberului consimţământ, a dus la pierderea factorului cointeresare, care este motorul oricărei activităţi economice. Reluarea vechilor idei cooperatiste se situează astăzi în contextul instabilităţii şi prejudecăţilor. Ele vor avea şanse de succes în practică numai odată cu recâştigarea echilibrului social, economic şi politic, pornindu-se de la noile realităţi, de la erorile trecutului, de la baza materială existentă şi mai ales de la experienţa mişcării cooperatiste internaţionale. Noua proprietate ţărănească este chemată, acum, să contribuie substanţial la economia României. Putem spune că viitorul ţării depinde de viteza şi capacitatea de redresare a economiei micii proprietăţi agrare. Astăzi se resimte din nou ecoul cuvintelor pronunţate de profesorul Gheorghe Ionescu-Şişeşti când a argumentat necesitatea adoptării legii din 1931 privitoare la asociaţiile agricole: "Dacă proprietatea ţărănească nu va fi în stare să hrănească oraşele, să dea un prisos însemnat de produse agricole pentru export, atunci România va fi nevoită să se întoarcă la forme de viaţă socială cu totul primitive". Nu cred că aceste cuvinte mai au nevoie de comentarii.
			Doamna Lucia-Ana Varga: "Bolnavii din România sunt în pericol, din lipsă de fonduri pentru tratamente!" Din păcate, în ultima perioadă România este pe ultimul loc în clasamentul european al sistemelor de sănătate, în special în ceea ce priveşte sumele pe care le alocă statul pentru fiecare locuitor în parte. Dacă în Europa, ţările alocă în medie 1.800 de euro pe cap de locuitor, în România se alocă doar 600 de euro, adică de trei ori mai puţin. În aceste condiţii de subfinanţare, sistemul sanitar nu va putea supravieţui. Din păcate, aşa-zisa reformă făcută de către Guvernul PDL nu a dat rezultate, ci doar nemulţumiri în rândul medicilor, şi a lansat un protest masiv în stradă a unui număr impresionant de români. Chiar reprezentanţii FMI spuneau acum ceva vreme: "Sistemul sanitar românesc este bolnav, risipeşte bani de la buget şi nu asigură asistenţa celor săraci". Proasta gestionare a acestui sistem ne-a adus în situaţii limită. De exemplu, la nivelul judeţului Bihor, sunt spitale în care banii pentru tratarea bolnavilor sunt insuficienţi, ajungând doar până în luna iunie a acestui an. Grav este că un număr din ce în ce mai mare de doctori alege să plece în străinătate, rămânând întrebarea: cu cine se va face asistenţă medicală în România şi ce se va întâmpla cu pacienţii? Alături de colegii mei din PNL am atras atenţia şi am încercat să corectăm prin amendamente aduse la Legea bugetului de stat pentru anul în curs, faptul că sistemul de sănătate este subfinanţat. Atrag din nou atenţia Guvernului Ungureanu asupra pericolului pe care îl reprezintă subfinanţarea sistemului sanitar, existând riscul ca bolnavii din spitale să nu poată fi trataţi şi îi solicit public ca la prima rectificare bugetară să aloce fondurile necesare pentru ca medicii să-şi poată desfăşura activitatea, iar bolnavii să fie trataţi cât mai bine.
			Doamna Manuela Mitrea: "Guvernarea 2009-2012, incompetenţă şi tupeu" Din ce în ce mai mulţi români consideră că cei care ne conduc folosesc criza economică drept pretext pentru a-şi ascunde nepriceperea şi că situaţia dificilă în care se află atât ei, cât şi ţara este cauzată de incompetenţa guvernanţilor instalaţi la putere la sfârşitul anului 2008, mult mai mult decât de criza economică. Criza economică declanşată în anul 2008 a dus în primul rând la scăderea fondurilor pentru investiţii. O guvernare responsabilă s-ar fi axat pe absorbţia fondurilor europene, a căror valoare depăşeşte 30 de miliarde de euro şi pe care ar fi trebuit să le folosim în intervalul 2007-2013. Ar fi fost impulsul pentru repornirea economiei, realizarea de investiţii şi modernizarea României. Din păcate nu s-a întâmplat aşa. Guvernanţii, neştiind cum să gestioneze lucrurile, au ales calea uşoară pentru ei: au împrumutat zeci de miliarde de euro de la instituţiile financiare, concomitent cu luarea unor măsuri dureroase de tăiere a veniturilor populaţiei. Rezultatele acestei politici sunt dezastruoase pentru ţară şi oameni. Sunt evidente lipsa investiţiilor care să repornească economia, risipa inutilă a banilor împrumutaţi, scăderea aproape la jumătate a puterii de cumpărare a românilor, toate acestea în timp ce datoria României s-a dublat în câţiva ani. În timp ce românii abia au bani pentru a supravieţui, guvernanţii portocalii se îmbogăţesc pe zi ce trece şi vor să îşi întindă şi mai mult mâna peste toată ţara. În fiecare zi, mass-media dezvăluie câte un nou PDL-ist acuzat de corupţie, de luare de mită sau de sifonare a banului public. Timp de patru ani ne-au furat şi ne-au batjocorit iar acum, înainte de alegeri, PDL-iştii şi colegii lor au tupeul să vină să ceară votul românilor, spunându-ne că o să ne mărească salariile pe care ni le-au tăiat. Probabil că această guvernare 2009-2012 va rămâne în istoria noastră ca fiind guvernarea incompetenţei şi tupeului.
			Domnul Marian Ghiveciu: "Motive pentru revitalizarea SNIF - SA" Toate studiile efectuate în România conduc la importanţa SNIF în activitatea de îmbunătăţiri funciare, cu impact asupra producţiei agricole, infrastructurii secundare a mediului şi sănătăţii populaţiei. SNIF a fost înfiinţată prin Ordinul Regal 383/12.12.1910 ca serviciu de îmbunătăţiri funciare având misiunea de a studia, proiecta, executa, întreţine lucrări de îndiguire, desecare, irigaţii în Lunca Dunării şi zona râurilor interioare. Serviciile de Îmbunătăţiri Funciare au fost susţinute de statul român prin legi ca: - 1924 - Legea apelor; - 1929 - Legea pentru administrarea generală a statului; - 1932 - Legea pentru a înlesni Asociaţiilor de amelioraţiuni din regiunea inundabilă a Dunării, contractarea de împrumuturi în scopul de a efectua lucrări de ameliorarea funciară; - 1934 - Legea pentru funcţionarea şi administrarea sindicatelor hidraulice din Transilvania şi Banat supuse prevederilor Tratatului de pace de la Trianon/04.06.1920. SNIF este o companie deţinută de statul român, având ca obiect de activitate prestarea de servicii de întreţinere, reparare, exploatare, lucrări de irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului, îndiguiri, baraje şi altele asemenea, inclusiv apărarea împotriva inundaţiilor, gheţurilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice aflate în administrarea ANIF. Reorganizarea SNIF ar putea produce o restructurare financiară. Aşa cum sunt puse în evidenţă de rezultatele recensământului agricol şi ale anchetei structurale în agricultură, principalele probleme ale agriculturii sunt: - existenţa unui sector foarte mare al agriculturii de subzistenţă, fără personalitate juridică, cu o dotare insuficientă cu echipamente şi utilaje agricole, în care se obţin randamente scăzute şi o utilizare incompletă a forţei de muncă. Această situaţie este completată de câteva exploataţii agricole mari, cu personalitate juridică, pe baza concesionării şi arendării terenurilor, sector relativ bine dotat tehnic, care obţine producţii bune, dar care nu utilizează pe deplin potenţialul agricol exploatat. În procesul de privatizare, SNIF poate să constituie operatori de producţie şi servicii de exploataţie agricolă cu personalitate juridică, urmând exemplul din Insula Mare a Brăilei. Această dezvoltare agricolă la nivel naţional poate fi făcută printr-o împărţire în opt regiuni macroeconomice, cele opt regiuni macroeconomice sunt unităţi organizaţionale alcătuite fiecare, în medie, din 4-6 judeţe. Toate regiunile prezintă principalele forme de relief: câmpie, deal, munte, conform studiilor pedologice. Această formă de restructurare a sectorului, în contextul de ţară aderată la UE, creează premisele organizatorice şi competitivitatea produselor româneşti. Trebuie ţinut cont că în România terenurile au un potenţial productiv, dar sunt defavorizate de condiţii naturale specifice ca: zone puternic afectate de eroziune prin apă, zone cu ariditate extremă, zone cu exces de umiditate, zone cu soluri sărăturate. Precizez că acestea au importante componente de biodiversitate, cu potenţial agroturistic ridicat. SNIF deţine infrastructura necesară, având o reţea interconectată largă, pentru implementarea "sistemelor de comandă automată pentru procese tehnologice", practicate la scară mondială în complexele de utilizare a apei din bazinele hidrografice, ex.: China, Franţa, Elveţia, Austria, SUA-California, Italia. Astfel se rezolvă problematica apei, în sistem automat, în canale deschise, cu funcţionare mixtă, cu implicaţii asupra sistemelor de irigaţii, desecări-drenaje, aducţiuni, evacuări. SNIF este o companie care poate asigura mentenanţa amenajărilor hidrotehnice complexe de pe Dunăre şi a coridoarelor navale paneuropene pentru dezvoltarea teritorială europeană. Schimbările climatice, coroborate cu poziţia geografică a României, impun o strategie politică-economică-tehnică unde prezenţa SNIF este necesară. În conformitate cu prevederile ONU, o treime din populaţia globului va suferi de foame şi de lipsa apei, cauzate de lipsa infrastructurii şi a unui management adecvat al planificării. SNIF, datorită expertizei în mentenanţă, coroborat cu infrastructura deţinută, poate participa activ la îndepărtarea efectelor calamităţilor frecvente în ultima perioadă, combătând seceta excesivă, inundaţiile locale/generale, datorate schimbărilor climatice. Situaţia actuală a SNIF se datorează şi pătrunderii pe piaţa de mentenanţă a îmbunătăţirilor funciare a unor firme care au căpuşat SNIF - SA şi care au primit lucrări de la ANIF (pe bani publici) dar care nu se regăsesc pe teren.
			Domnul Mihai Lupu: "USL cere modificarea de urgenţă a Legii electorale pentru evitarea ajungerii la cazuri grave, de genul Boldea" Săptămâna trecută, în momentul în care puterea trebuia să se mobilizeze în mod exemplar pentru a da o dovadă fermă că nu obstrucţionează justiţia şi că-i permite acesteia să-şi facă imediat treaba în ceea ce priveşte cazul Boldea, parlamentarii coaliţiei guvernamentale au dispărut din Parlament! Astfel că, votul pentru încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a deputatului PDL Mihai Boldea a putut fi dat numai cu ajutorul USL, care şi-a întrerupt protestul început la 1 februarie a.c. pentru a completa cvorumul necesar în acest sens! USL a decis pe loc acest lucru, deoarece a fost vorba de o cerere a Parchetului de a percheziţiona şi aresta un deputat. Dacă votul nu s-ar fi dat atunci, riscam, din nou, periclitarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare a Justiţiei! Or, România nu-şi mai poate permite niciun fel de bile negre în acest sens, având în vedere că are deja destule alocate de către UE, din cauza corupţiei! De aceea, Uniunea Social-Liberală solicită puterii formarea unui grup de lucru putere-opoziţie pentru a putea fi elaborată, cât mai rapid, o nouă lege electorală, prin care să se evite ca în Parlament să mai intre alţi Boldea. Acest grup de lucru ar urma să fie asemănător celui din 2007-2008 şi să aibă rolul de a stabili modul în care se desemnează candidaţii pentru Senat şi Camera Deputaţilor, numărul membrilor Parlamentului şi "responsabilitatea parlamentară în situaţii de genul celei a lui Boldea". Trebuie pus punct, odată pentru totdeauna, traseismului politic şi acestui mod defectuos de a reprezenta Parlamentul României! Deşi, încă din iunie 2011, liderii USL au depus o propunere legislativă prin care se propunea un scrutin majoritar uninominal într-un singur tur, reducerea numărului de parlamentari şi pierderea mandatului de către parlamentarii care părăsesc formaţiunea politică ce i-au propus în alegeri, PDL nu a luat în considerare niciun moment această iniţiativă, ba, mai mult decât atât, chiar a uitat-o în sertarele doamnei Anastase, ca şi când nu s-ar modifica nimic important prin acest lucru, deci nu merită luată în seamă o astfel de propunere! PDL şi aliaţii săi guvernamentali trebuie să lase electoratul să decidă de către cine vrea să fie reprezentat în Parlament şi chiar au acum şansa să demonstreze, fără echivoc, că nu se tem de un vot uninominal pur, de reducerea numărului parlamentarilor sau de sancţionarea traseiştilor! Şi asta, chiar dacă PD-iştii îşi susţin, de peste trei ani, guvernele prin voturile unui partid inventat de domnul Băsescu şi format exclusiv din traseişti!
			Domnul Mircia Giurgiu: "Alegeri mai corecte. Se poate?" Elevii claselor a XII-a care au participat la examenul de bacalaureat, fără a concura cu nimeni pentru vreun loc, au fost supravegheaţi video, organizatorii examenului considerând că intimitatea lor nu este încălcată. Datorită suspiciunilor care se ridică la fiecare proces de votare, instalarea acestor camere de supraveghere video ar mai diminua problema reprezentată de furtul voturilor sau votul multiplu. Dacă aceste camere de supraveghere video ar fi fost instalate la Paris, în toate secţiile de votare, nu ar mai fi exitat suspiciuni cu privire la numărul persoanelor care şi-au exprimat opţiunea pentru un candidat sau altul. Din toate aceste considerente, dar şi din alte motive, legate de securitatea procesului de votare, legislaţia trebuie amendată, în sensul instalării de camere video în secţiile de votare.
			Domnul Petru Călian: "Legislaţia - pe viaţă şi pe moarte" Tragedia din comuna suceveană Dărmăneşti, unde un copil a murit după ce a fost muşcat de un câine, şi incidentul de acum câteva luni din judeţul Timiş, când un băieţel, tot de 6 ani, a fost sfâşiat de o haită de câini, mă fac să revin la ideea adoptării şi aplicării legii de gestionare a câinilor fără stăpân. Dacă în toamna anului trecut PDL a strâns semnături pentru susţinerea legii iniţiate în acest domeniu, cred că în momentul de faţă, dacă s-ar organiza un referendum la nivel naţional, peste 80% dintre cetăţeni ar fi de acord cu implementarea unui program drastic de eliminare a acestor pericole. Fiecare dintre noi putem să fim atacaţi de câini fără stăpân sau, mai rău, copiii noştri pot fi mutilaţi de aceste animale. E de menţionat că aproximativ două milioane de câini fără stăpân există la ora actuală în România. Camera Deputaţilor a adoptat, în octombrie, pe articole, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, în forma Comisiei pentru administraţie, care prevede că eutanasierea câinilor va fi decisă de administraţia locală, după consultarea cetăţenilor din localitate. Situaţia câinilor fără stăpân este importantă la nivelul fiecărei comunităţi, iar decizia privind soarta acestora trebuie să o ia fiecare în parte. Dacă asociaţiile de protecţie a animalelor vin cu o altă soluţie, problema poate fi uşor rezolvată, însă propunerea lor s-a rezumat la a nu recurge la metoda eutanasierii şi nu au venit cu un program viabil pentru înlăturarea acestui fenomen. Legea nu dictează nici adoptarea, nici eutanasierea, ci doar stabileşte ca fiind obligatorie consultarea cetăţenilor, de către autorităţile locale, cu privire la rezolvarea problemei câinilor vagabonzi. Curtea Constituţională a decis că legea câinilor comunitari este neconstituţională. Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale două dintre articolele legii - exact acele articole care se referă la procedurile de eutanasiere. Cele două articole au fost retrimise Camerei Deputaţilor, pentru a fi reanalizate şi reformulate, după care va urma un nou vot asupra acestora în Parlamentul României. După decizia Curţii Constituţionale, singurele situaţii în care se acceptă eutanasierea rămân cele stabilite de medici - în cazul animalelor care suferă de boli incurabile. Câinii vor fi ţinuţi în adăposturile înfiinţate de consilii timp de 30 de zile, cu excepţia celor revendicaţi de proprietari. În situaţia în care după expirarea termenului de cazare câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia pot fi returnaţi în teritoriu. Deci am revenit de unde am plecat, avem o lege neconstituţională, care respectă drepturile animalelor în defavoarea drepturilor omului şi mă întreb cine este responsabil moral pentru moartea băieţelului de 6 ani?
			Domnul Valentin Rusu: "Reactivarea dezbaterilor publice asupra natalităţii" Datele provizorii asupra recensământului populaţiei realizat în anul 2011 au îngrijorat practic fiecare cetăţean al României, în principal prin reducerea substanţială a populaţiei ţării noastre, în numai zece ani, cu peste 2,5 milioane de cetăţeni. Foarte mulţi specialişti au pus această dinamică a populaţiei pe seama fluxului migratoriu masiv, mai ales după eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români. Este drept că încă din anul 1990, în ciuda restricţiilor de circulaţie, românii au început să migreze către occident, însă dinamica negativă a populaţiei României nu poate să se bazeze doar pe argumentele migraţioniste. Aş putea spune, după o mai largă analiză a datelor demografice, că România de după anul 1990 a împrumutat mai multe dintre "bolile" occidentului, prin modificări substanţiale în valorile tradiţionale, vizibile mai ales asupra familiei. Familia nu mai reprezintă astăzi nicidecum acea "celulă" a societăţii, în care copii se năşteau şi creşteau. Din ce în ce mai frecvent vorbim despre uniuni consensuale sau despre concubinaje, despre familii monoparentale şi din ce în ce mai rar despre familii biparentale. Mai mult, astăzi, familia tipică e reprezentată de un părinte şi excepţional de doi părinţi şi cel mult un copil, faţă de familiile româneşti tradiţionale, care, chiar cu dificultăţi materiale, creşteau mai mulţi copii. Chiar dacă mulţi vor considera oportun să spună cu uşurinţă că scăderea populaţiei nu reprezintă o caracteristică numai a României, ci a tuturor statelor dezvoltate, eu îmi permit să spun că problema demografică trebuie să ne preocupe într-un mod cu totul deosebit. În primul rând, scăderea populaţiei din România înseamnă scăderea populaţiei tinere, pe segmentele 0-15 ani şi 15-35 de ani. Nu putem să ignorăm faptul că datorită acestui aspect, coroborat cu procentul din ce în ce mai mare de români care ajung la vârsta de pensionare, sustenabilitatea finanţelor publice, mai ales pe componenta fondului de pensii, este pusă sub un mare semn de întrebare. Dacă astăzi efortul bugetar cu plata pensiilor este situat la circa 9% din produsul intern brut, cu un deficit de peste 2% din PIB, estimările FMI, ale Comisiei Europene şi Băncii Mondiale ne spun că în mai puţin de două decenii România va trebui să cheltuiască cu pensiile peste 15% din PIB. Aceasta, în condiţiile adoptării de către coaliţia de guvernare, în urmă cu mai bine un an, a unei noi legi, moderne, a sistemului de pensii publice. Altfel, sistemul de pensii promovat în perioada 2000-2008 ar fi intrat în colaps în mai puţin de doi ani. Mai mult, scăderea populaţiei tinere are implicaţii masive nu numai asupra sistemului fiscal-bugetar, ci şi asupra sistemului de învăţământ, asupra sistemului de sănătate şi chiar asupra consumului intern. Sunt zeci de localităţi astăzi în România în care preoţii nu au mai oficiat un botez de mult timp. Sunt zeci sau chiar sute de sate şi comune în care nu mai sunt copii. Anual se închid zeci de şcoli şi grădiniţe din lipsa populaţiei şcolare. Cred că nu mai putem amâna, sub nici un pretext, chiar şi în contextul economic actual incert, declanşarea unei ample dezbateri despre cum, când şi prin ce metodă, ţara noastră poate să restabilizeze echilibrele demografice. O viitoare politică pronatalistă nu se poate baza, în nici un caz, pe elemente de constrângere, ca în perioada comunistă, ci pe verigi stimulative pentru tinerii care doresc să întemeieze o familie. Mai mult, degradarea familiei tradiţionale, a cărei nostalgie ne încearcă, ar putea fi împiedicată prin relansarea natalităţii. Un copil va uni tinerii în familii şi nu-i va despărţi. Scopul noii politici este acela ca sporul natural demografic să revină cel puţin la nivelul începutului anilor ‘90. Există soluţii şi există şi modele. Putem cerceta progresele pe care le-a făcut Franţa sau Germania, la fel de puternic lovite de criza demografică şi chiar mai devreme decât noi. Cu siguranţă putem spune că actualul trend demografic trebuie stopat, că politicile sociale trebuie orientate spre viitor, iar rivalităţile politice existente între partidele politice nu trebuie să împiedice un demers în interesul naţiunii noastre.
			Doamna Sanda-Maria Ardeleanu: "94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România" Săptămâna trecută, am revenit în capitala Republicii Moldova după aproape patru ani, de data aceasta ca membru în delegaţia Comisiei de învăţământ, cercetare, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor şi membru în Comisia comună interparlamentară pentru integrare între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova. Programul întâlnirilor a fost foarte bogat, permiţându-mi continuarea unor dialoguri începute cu mulţi ani în urmă, pe linie universitară, şi deschizând oportunităţi de colaborare între cele două state în domeniile educaţiei, culturii, cercetării, al activităţii parlamentare. Am avut întâlniri în care dialogul nu a rămas la suprafaţa unei vizite protocolare, dimpotrivă, ca între fraţi, ne-am spus şi bune şi mai puţin bune, încercând concret să ne implicăm în dezvoltarea acestor relaţii de prietenie deja existente, pe baza unor nevoi reciproce aflate într-o dinamică accelerată de evenimentele politice. Am simţit în toate convorbirile şi discuţiile purtate cu oficiali din Parlamentul Republicii Moldova, cu colegii din şcoli, universităţi, cu conducerea Academiei de Ştiinţe, cu membrii Colegiului rectorilor, cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, cu oameni de cultură şi artă o dorinţă sinceră, manifestată direct şi tranşant, de colaborare instituţională de o parte şi de alta a Prutului. Întreg programul vizitei a fost orchestrat de echipa profesionistă a Ambasadei României la Chişinău, în frunte cu Excelenţa Sa domnul Ambasador Marius Lazurca, prezent la majoritatea momentelor (de altfel, programul iniţial a fost îmbogăţit pe parcursul vizitei, la cererea noastră sau la iniţiativa gazdelor, ceea ce a validat încă o dată nevoia de dialog, importanţa contactelor avute şi deschiderea totală spre colaborare). Le mulţumesc şi pe această cale organizatorilor pentru implicare. Ne-am întors la Bucureşti cu un draft de Acord de colaborare între comisiile parlamentare pentru educaţie şi cultură, realizat la iniţiativa noastră dar cu puternica susţinere a preşedintelui Comisiei pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, domnul Chiril Lucinschi şi a doamnei Corina Fusu, vicepreşedintele acestei comisii, în speranţa că forma definitivă va fi semnată cât de curând. Momentele de forţă ale vizitei noastre au fost participarea la şedinţa plenară a Parlamentului Republicii Moldova din data de 15 martie, când s-a votat Proiectul de Lege nr.289 ce prevede transmiterea în folosinţă prin concesiune către Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu" a imobilului fost sediu al Zemstvei Guberniale Basarabene din Chişinău în vederea realizării unui proiect-model de restaurare în scopul promovării activităţilor culturale de interes bilateral, precum şi stabilirii în acest context a sediului Institutului Cultural Român de la Chişinău, avându-l ca director pe domnul Petre Guran, şi participarea "în direct" la bucuria fraţilor moldoveni prilejuită de alegerea unui nou preşedinte, în persoana lui Nicolae Timofti, semnal al încheierii unei crize instituţionale care a stopat multe dintre proiectele unei ţări aflate în drum spre Europa. Printre problemele dezbătute pe parcursul a trei zile de întrevederi, le reţin pe următoarele, ca fiind de o importanţă specială (extrase din proiectul de acord): sprijinirea efortului Republicii Moldova de adoptare a acquis-ului comunitar în domeniul educaţiei, ştiinţei şi cercetării; împărtăşirea experienţei României în domeniul armonizării legislative; promovarea, prin consultări, a unor iniţiative legislative în Parlamentele României şi Republicii Moldova în vederea îmbunătăţirii cooperării bilaterale; stimularea cooperării între Ministerele Educaţiei din România şi Republica Moldova, inclusiv în domeniul curricular, cu o focalizare specifică asupra domeniilor literaturii şi istoriei; iniţierea formării unor colective mixte de cercetători din Republica Moldova şi România şi crearea cadrului de reglementare necesar finanţării acestora (acces la granturile CNCSIS); investigarea şi eliminarea restricţiilor din actele legislative care generează obstacole în realizarea schimbului de elevi şi studenţi; operarea de modificări în legislaţia naţională pentru finalizarea procedurilor de recunoaştere reciprocă a actelor de studii universitare; delegarea, prin adoptarea de acte legislative, structurilor guvernamentale a drepturilor de extindere a numărului de burse pentru studiile de masterat şi doctorat; operarea de modificări la actele legislative întru asigurarea accesului la fondurile culturale din România şi, respectiv, în parteneriat la fondurile europene, UNESCO şi altele; favorizarea, prin ajustarea cadrului normativ, a schimbului de specialişti în domeniul restaurării monumentelor istorice, a prospecţiunilor arheologice; acordarea susţinerii legislative pentru procesul de pregătire a specialiştilor (partea moldavă) în domeniile cinematografiei, conservării şi reabilitării patrimoniului cultural; realizarea transmiterii reciproce de informaţii şi documente privind politicile de tineret şi acordarea suportului legislativ necesar; operarea de modificări, după caz, în actele legislative care reglementează schimbul de sportivi între Republica Moldova şi România; acordarea de către comisiile Parlamentului României a asistenţei legislative cu scopul elaborării şi implementării legislaţiei antidoping. Astăzi este o zi deosebită în istoria noastră: se împlinesc 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă. Constatăm că după vremuri grele, sărbătorim această zi într-un context cu totul special: Republica Moldova are Preşedinte, ce va deschide un capitol nou în istoria ţării prin viziunea sa proeuropeană: România şi Republica Moldova sunt mai aproape ca niciodată, ţara noastră oferind necondiţionat sprijinul în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. La mulţi ani, Basarabia! La mulţi ani, România!
			Domnul Constantin Severus Militaru: "Combaterea corupţiei - o problemă prioritară" Chiar dacă Comisia Europeană, într-un raport publicat luna trecută, a sesizat progresele României în domeniul justiţiei şi în lupta anticorupţie, ţara noastră nu trebuie să se oprească aici, ci trebuie să continue lupta şi să vină cu rezultate cât mai convingătoare, lupta anticorupţie fiind şi în centrul dezbaterii privind aderarea noastră la spaţiul Schengen. Problema corupţiei a îngreunat progresul de dezvoltare economică şi politică a României, iar lupta anticorupţie trebuie să fie una dintre preocupările primordiale ale clasei politice, dar şi ale întregii societăţi româneşti. Trebuie adus în atenţie faptul că săptămâna trecută Guvernul României a aprobat în şedinţa de Guvern Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015, un proiect extrem de important care prevede simplificarea procedurilor de ridicare a imunităţii parlamentare, dar şi de prevenire a faptelor de corupţie, prevenire care este mult mai eficientă decât combaterea acestora. Această strategie asigură implementarea recomandărilor făcute de Comisia Europeană, dar reprezintă, nu în ultimul rând, o componentă centrală în programul de guvernare care vizează lupta împotriva corupţiei la orice nivel. Premierul va propune, de asemenea, Parlamentului României să-şi asume Strategia Naţională Anticorupţie pentru următorii ani, iar în acest sens, sper ca opoziţia să fie responsabilă, să dea dovadă de seriozitate şi să se întoarcă în Parlament, pentru că acest demers trebuie continuat. Nu trebuie să împiedicăm lupta anticorupţie pentru că ea agravează criza clasei politice, care şi-a pierdut din credibilitate. Ţinând cont că Strategia Naţională Anticorupţie mai cuprinde şi modificări privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, sper, stimaţi colegi din opoziţie, să vă întoarceţi în bănci şi să daţi curs invitaţiei noastre de a face ceva extrem de important şi necesar pentru societatea românească şi pentru imaginea noastră în afara graniţelor.
			Domnul Vasile Mocanu: "Ieşenii, din nou nemulţumiţi de E.ON" Am mai abordat de câteva ori acest subiect, cel al nemulţumirilor ieşenilor faţă de compania E.ON- gaz, dar problemele întâmpinate de populaţie nu numai că nu s-au rezolvat, ci chiar s-au înmulţit. Dacă înainte am vorbit de cozile infernale de la ghişeele companiei, de data aceasta este vorba de sumele uriaşe de plată înscrise pe ultimele facturi. Recent, mai mulţi ieşeni au trăit un veritabil şoc când au văzut cât trebuie să plătească pentru gazul consumat în ultimele luni. În cele mai multe dintre cazuri, facturile s-au ridicat la mai multe milioane de lei, foarte des suma depăşind veniturile familiei. Unii dintre ieşeni susţin că facturile au început să vină tot mai mari, mai ales după ce contoarele le-au fost schimbate, în urmă cu câteva luni, de către reprezentaţii companiei. Mai ales că unele contoare au înregistrat, după circa două luni, un consum de aproape 1.000 de metri cubi, pentru un apartament de două camere. Cam mult, nu-i aşa, chiar şi în cazul unei ierni atât de grele precum cea prin care tocmai am trecut?! Mulţi ieşeni se gândesc cu groază la cât vor plăti furnizorilor de servicii, după liberalizarea pieţei energiei, dacă acum facturile sunt atât de mari şi, uneori, imposibil de achitat într-o singură tranşă! Într-o perioadă în care criza şi guvernul PDL au redus drastic veniturile românilor, orice bănuţ contează. Dar şi modul în care anumite companii încearcă să profite de pe urma oamenilor de statutul de monopol!
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: "PSD cere stoparea imediată a PNDI" În orice ţară democratică, rolul guvernării este de a asigura dezvoltarea statului şi a societăţii pe baze sănătoase şi durabile. Aceasta presupune fundamentarea deciziilor pe politici publice, întocmirea, monitorizarea şi implementarea unor planuri naţionale care să vizeze identificarea nevoilor reale ale societăţii şi a pârghiilor de satisfacere a acestora - toate având ca destinatar final cetăţeanul. Ce se întâmplă astăzi în România contravine, însă, tuturor principiilor de bună guvernare. Un exemplu elocvent în acest sens este aşa-numitul Program Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, despre care am mai vorbit şi despre care, sunt convins, vom mai avea ocazia să vorbim. PNDI a fost lansat de Guvern prin OUG nr.105, în noiembrie 2010. Scopul Programului era dezvoltarea într-un mod accelerat a sistemului de infrastructură din România. Nimeni nu contestă faptul că infrastructura României are nevoie de investiţii şi dezvoltare, în special în mediul rural. Dar trebuie subliniat faptul că, la momentul lansării PNDI, erau deja în derulare alte programe, instituite prin OG nr.7/2006 şi Măsura 3.2.2., care aveau acelaşi obiectiv - modernizarea satului românesc. În baza Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural, instituit prin Ordonanţa Guvernului nr.7/2006, avem proiecte de alimentare cu apă şi canalizare şi de asfaltare începute în 400 de localităţi, proiecte nefinalizate până la această oră. Nu s-au mai acordat fonduri. Peste un milion de cetăţeni din aceste localităţi stau şi aşteaptă bani pentru terminarea proiectelor. S-au colmatat puţurile, se alege praful de banii investiţi până acum, dar guvernanţilor nu le pasă. Pe Măsura 3.2.2. "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", avem peste 800 de proiecte eligibile şi nefinanţabile. Desigur, cele mai multe dintre acestea se regăsesc la primăriile PSD şi PNL. Oamenii au muncit, şi-au pus speranţele în aceste proiecte, dar fondurile erau cu "destinaţie", culoarea politică fiind un criteriu de bază în distribuirea banilor. Aşadar, funcţionau în paralel mai multe programe care, independent unul de celălalt, propuneau aceleaşi obiective de investiţii, ceea ce demonstrează clar că nu există nici un studiu de impact care să stabilească oportunitatea programelor de politici publice, nu există nici o strategie sau analiză de etapă necesară implementării lor corespunzătoare şi nici un raport post-implementare. Aşa cum vă spuneam, în noiembrie 2010 a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105 care reglementa PNDI, iar în februarie 2011 a fost adoptată Legea nr. 15 pentru aprobarea şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105. E inutil să mai spun că toate amendamentele PDL au fost adoptate, iar cele ale PSD au fost respinse. Dar este important să spun că parlamentarii PDL au avut grijă să modifice destinaţia banilor. Astfel, "modernizarea satului românesc" s-a transformat "modernizarea localităţilor", moment în care municipii precum Arad, Cluj şi Suceava au putut să concureze pentru banii puşi la bătaie de doamna Udrea cu nişte comune de câteva sute de locuitori. În noiembrie 2011 a fost instituită o comisie tehnico-economică la Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Turismului, în fruntea căreia s-a aşezat doamna Udrea. Această comisie avea responsabilitatea de a selecta şi a de prioritiza proiectele depuse de autorităţile locale. Aproape 60% din totalul lucrărilor au fost realizate în localităţi conduse de primari PDL, chiar dacă, la nivelul întregii ţării, PDL are mai puţin de o treime din primării. Există cifre clare pe proiecte, pe localităţi, pe judeţe, nu fac nicio afirmaţie care nu poate fi probată cu cifre. Cele mai mari sume au ajuns în judeţele conduse de preşedinţi de consilii judeţene înregimentaţi la PDL: Suceava (360.456.451 RON), Bistriţa-Năsăud (311.280.645 RON). Cele mai mici sume au ajuns în judeţe cu preşedinţi de CJ de la PSD şi PNL, precum Brăila (178.675.000 RON) şi Călăraşi (193.862.903 RON). Cele mai multe lucrări le găsim în judeţe conduse de PDL: Alba şi Arad. Cele mai scumpe lucrări - în Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Cluj, Covasna. La acest capitol apare întrebarea: cât costă un kilometru de asfalt în România? În baza prevederilor legale în materie, prin care se stabilesc standardele de cost pentru obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice, am calculat costul mediu al unui kilometru de drum reabilitat/modernizat, iar rezultatul este următorul: 890.000 RON (fără TVA) pentru un kilometru de drum comunal şi 1.500.000 RON (fără TVA) pentru un kilometru de drum judeţean. Precizez că am avut în vedere cazul extrem în care se aplică toate majorările, la nivelul maxim, prevăzute de lege pentru condiţii deosebite. Atunci cum se explică diferenţele uriaşe de preţ? În Bistriţa-Năsăud, un kilometru de drum costă aproape 2,5 milioane RON. În Covasna, Botoşani şi Caraş-Severin - în jur de 1,8 milioane RON. Mult mai puţin costă în Argeş, Dolj, Gorj, Giurgiu, Ialomiţa, Olt, Vâlcea - sub un milion RON. Revenind la modul de selectare a lucrărilor, în Bihor, Timiş, Bacău şi Brăila, localităţile conduse de primari PDL au primit cele mai multe lucrări, deşi atât PSD cât şi PNL au un număr semnificativ de primari în toate aceste judeţe. Este firesc să ne întrebăm cum se explică faptul că în 6 judeţe - Bacău, Bihor, Brăila, Galaţi, Timiş şi Teleorman - nu au fost realizate lucrări de reabilitare drumuri în niciuna din localităţile conduse de primari PSD. Iar acest lucru s-a întâmplat, deşi judeţele respective au primit fonduri consistente prin PNDI, numai că toţi banii au ajuns la PDL. Am cerut în repetate rânduri oprirea acestui program clientelar, care se adresează primăriilor PDL, preşedinţilor de Consilii PDL şi clientelei politice de partid. Reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale şi ai Comisiei Europene au cerut şi ei oprirea PNDI, pentru că acest program nu face altceva decât să toace banii din bugetul statului, fără niciun control şi fără niciun rezultat. Ce au făcut guvernanţii? Au introdus un amendament la Legea nr. 15/2011 prin care se prevede că "prin legile bugetare pot fi devansate creditele de angajament şi creditele bugetare destinate PNDI". Şi astfel au apărut 50 milioane de lei în bugetul PNDI pe anul 2012, deşi, conform OUG nr.105, fondurile urmau să fie alocate abia în 2013. Marii constructori, prieteni ai PDL, îşi freacă mâinile mulţumiţi, acceptând chiar să contracteze credite din care să-şi acopere investiţiile iniţiale, urmând să-şi primească banii în 2013, de la Guvern, care Guvern o fi el atunci. PNDI, un program de 21 de miliarde de RON, a fost exact instrumentul de care aveau nevoie actualii guvernanţi pentru a-şi umple puşculiţa înainte de campanie. PNDI încalcă toate practicile fiscale europene, încalcă Strategia fiscal bugetară 2011-2013 trimisă la CE şi la FMI, agravează deficitul bugetar pe termen lung şi creează o îndatorare a statului care nu se vede în bugetul de stat. Cerem din nou prim-ministrului stoparea imediată a PNDI în toată România, pentru că nu este un program pentru cetăţeni, ci pentru PDL şi clientela politică a celor aflaţi astăzi la guvernare.
			Domnul Ionuţ-Marian Stroe: "A venit momentul ca Ştiinţa să renască" Nu ştiu exact ce factori fotbalistici, politici, mitici s-au suprapus atât de nefericit pentru a ne îngropa Universitatea Craiova, însă ştiu că a venit vremea să spunem toţi cei care am tremurat măcar o dată la unison cu stadionul "Ion Oblemenco", toţi cei care ne ajustam ritmul cardiac la fiecare pasă a echipei, că Ştiinţa trebuie să renască! Ne vrem echipa înapoi! Să repetăm cu toţii aceste cuvinte ca pe un refren al galeriei cântat în acelaşi timp de zecile de mii de oameni prezenţi pe "Oblemenco", făcându-i pe adversari să înghită în sec şi zguduindu-le genunchii, până când culorile alb şi albastru vor reîmpânzi oraşul în zi de etapă a Ligii I. Pentru că această echipă nu este de fapt o echipă. Este o stare de spirit a Craiovei şi a Olteniei, este o moştenire lăsată din generaţie în generaţie, este o legendă a fotbalului românesc şi, mai întâi de toate, este iubirea noastră alb-albastră fără de care suntem trişti, aproape lăsaţi fără identitate, fără freamăt colectiv. Am văzut zilele trecute cum vocile din ce în ce mai puternice ale celor cărora le e dor de Universitatea încep să se audă, drept pentru care consider că a venit momentul ca toţi cei care tânjesc după zilele de meci, zilele noastre de sărbătoare, după pielea de găină din timpul meciurilor şi freamătul asurzitor al tribunelor care se transformau mereu în cel de-al 12-lea jucător, să ne alăturăm acestor voci şi să ne cerem echipa înapoi. Protestul sutelor de suporteri din faţa Guvernului trebuie să dea tonul acestei revendicări. Mă solidarizez cu mesajul lor de susţinere a revenirii Universităţii Craiova în prim-planul fotbalului românesc. Întotdeauna am fost împotriva violenţei de orice tip, indiferent de autorul ei, şi am fost un susţinător al libertăţii de exprimare şi al libertăţii de întrunire, aşa cum sunt ele garantate de Constituţia României. Situaţia actuală este de neînţeles. Cât de mare este Universitatea Craiova şi cât de mult înseamnă ea pentru olteni, pe de o parte, şi cât de mici sunt chichiţele formale care ne-au făcut gigantul să dispară fără ca nimeni să înţeleagă nimic, pe de altă parte. Mă întreb uneori ce fel de interese obscure, inclusiv politice, au putut să ne întoarcă astfel lumea cu susul în jos şi nu mă pot gândi la niciun scenariu logic. Singurele răspunsuri posibile ţin de lipsă de bun simţ faţă de o întreagă comunitate, de desconsiderarea istoriei şi de răutate şi rea-voinţă în formele lor pure. Această situaţie inacceptabilă trebuie să înceteze. A venit momentul ca Ştiinţa să renască!
			Domnul Tudor Ciuhodaru: "Ion Mitican - cetăţean de onoare al Iaşiului" Solicit administraţiei locale acordarea titlului de cetăţean de onoare domnului Ion Mitican. Totodată doresc ca una din străzile din Iaşi să poarte numele de Ion Mitican. Am aflat cu mâhnire, ca şi mulţi alţi ieşeni, de trecerea în nefiinţă a ilustrului Ion Mitican. Poate nu sunt eu cel mai potrivit să evoc personalitatea lui Ion Mitican, dar acest om care a iubit enorm Iaşiul m-a făcut să cunosc prin scrierile sale toate cotloanele Iaşiului şi nenumărate întâmplări istorice marcante sau picanterii din viaţa personajelor oraşului nostru de altădată. Sper că se va găsi cât de curând un urmaş al lui Ion Mitican, care să fie la fel de pasionat în a cercetaistoria oraşului, cu acelaşi talent în a o relata şi care să îmbine harul de povestitor cu tenacitatea cercetătorului de arhive. Prin încercarea sa de a reînnoi mereu pecetea timpului asupra oraşului Iaşi, a rămas şi el o filă din lunga poveste cu iz de legendă a oraşului. Pentru a ne aminti de personalitatea sa şi pentru a-i mulţumi pentru ceea ce ne-a transmis de-a lungul vieţii, propun ca municipalitatea să îi acorde post mortem titlul de cetăţean de onoare al Iaşiului. O merită pe deplin şi noi avem datoria să omagiem astfel de oameni care îşi dedică viaţa comunităţii. Propun, de asemenea, ca o stradă din Iaşi să-i poarte numele, poate chiar una dintre străzile pe care el umbla cel mai des şipe care le îndrăgea atât de mult. Este timpul ca oraşul pe care l-a iubit atât de mult să-i întoarcă favoarea şi să-l consemneze în cartea de onoare.
			Domnul Sorin Constantin Stragea: "Revizuirea Constituţiei şi referendum în 10 iunie - fariseism şi demagogie marca PDL" Recent, pe agenda de lucru a Comisiei juridice din Camera Deputaţilor a reapărut proiectul de lege elaborat în laboratoarele Cotroceniului, privind revizuirea Constituţiei României. Totodată, fostul premier şi actualul preşedinte PDL, domnul Emil Boc, anunţa că referendumul privind validarea hotărârii Parlamentului României va avea loc pe 10 iunie, coincidenţă sau nu, odată cu alegerile locale. Se cunosc foarte bine prevederile legale în materie de revizuire a Constituţiei care prevăd în mod expres cvorumul necesar pentru adoptarea proiectului de lege sus-menţionat, 2/3, respectiv 3/4 din numărul parlamentarilor, ceea ce este important în actuala legislatură. Se cunoaşte foarte bine poziţia PSD, respectiv a USL, privind acest proiect de o importanţă deosebită, aceea că doar viitorul Parlament va revizui Constituţia, deoarece actualul Parlament nu are legitimitate pentru a se pronunţa asupra legii fundamentale. Se trâmbiţează că este necesară punerea în practică a "voinţei populare" consemnată prin acel simulacru de referendum organizat concomitent cu alegerile prezidenţiale din 2009, aceasta fiind încă una din minciunile specifice actualei puteri. Ştim că acel referendum a fost o mascaradă, o temă falsă, fără dezbatere publică, privind Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300. Se ştie că reducerea numărului de parlamentari nu se face prin Constituţie, ci prin lege, proiect de lege pe care USL l-a depus în Parlament. Nici colegii de guvernare ai PDL, UDMR şi Grupul minorităţilor, nu doresc reducerea numărului de parlamentari şi sistem unicameral, atunci cum să ai cvorumul necesar să adopţi în Parlament acest proiect de lege şi să ajungi la referendum tocmai în 10 iunie!? Ideea acestui referendum a încolţit în minţile bolnave ale guvernanţilor, considerând că referendumul organizat concomitent cu alegerile prezidenţiale din 2009 a fost un succes pentru ei şi românii s-au lăsat păcăliţi pe fondul unei acţiuni de denigrare a Parlamentului, fără precedent. Îi asigurăm pe aceşti sforari că, de data aceasta, românii nu mai sunt dispuşi să se lase păcăliţi, de aici derivă şi disperarea PDL, încercând prin orice fel de mijloace, care mai de care mai murdare, să oprească căderea iminentă de la putere şi trimiterea lor acolo unde le este locul - la lada de gunoi a istoriei!
			Domnul Petru Gabriel Vlase: "Activităţi cu caracter politic desfăşurate ilegal în instituţii publice" În data 23.03.2012 la şcoala din Valea Seacă, Judeţul Bacău, toţi elevii au fost trimişi acasă înaintea terminării programului, pe motiv că cei de la PDL trebuiau să-şi desfăşoare şedinţa de partid, în contextul începerii campaniei electorale. Deputatul Mihai Banu şi consilierul judeţean Mihăilă Petrică au fost prezenţi la şcoala din Valea Seacă, şedinţa desfăşurându-se pe parcursul a 50 minute. Elevii trebuiau să-şi desfăşoare programul, conform orarului, până la orele 17,00. Având în vedere faptul că Legea nr. 14/2003 a partidelor politice art. 4 alin. (3) stipulează că "desfăşurarea de activităţi politice la nivelul agenţilor economici sau al instituţiilor publice este permisă, cu acordul acestora, numai în campania electorală", şi ţinând cont de faptul că la această dată nu suntem în perioada de campanie electorală, consider că acest demers al Partidului Democrat Liberal constituie o încălcare evidentă a legii. Imixtiunea politică şi mascat electorală în activitatea educaţională este pe cât de ilegală, pe atât de imorală, căci poate influenţa direct sau indirect orientarea firească şi necesară a educaţiei copiilor noştri. Menţionez că mă voi adresa Guvernului României şi Ministerului Educaţiei pentru a mi se comunica măsurile ce vor fi luate pentru ca astfel de încălcări ale legii să nu se mai întâmple.
			Domnul Dumitru Chiriţă: "Cum să-i furi pe consumatori şi să distrugi un sistem energetic, fără ca cineva să răspundă" Sistemul energetic românesc a reprezentat o miză pentru toate guvernele şi cercurile de afaceri, interne şi internaţionale, motiv pentru care a fost supus unor agresiuni venite din partea "băieţilor deştepţi" şi a autorităţilor, având drept scop jefuirea lui şi a consumatorilor de energie electrică, prin toate metodele posibile. Începând cu anul 1990, sistemul energetic a funcţionat într-o organizare integrată pe verticală, ca un singur agent economic, Regia Naţională de Electricitate - RENEL, puternic reglementat, garantând tuturor categoriilor de consumatori accesul la serviciul public de electricitate. Între anii 1996-2000, regimul Constantinescu şi "vârfurile de lance", Traian Băsescu, ministru al transporturilor şi negociator-şef al României cu Banca Mondială, şi Radu Berceanu, ministrul industriilor şi comerţului, au gândit împreună cu organismele europene şi internaţionale aşa-zisa "reformă" a sistemului energetic naţional, care avea la bază ideea de concurenţă pe piaţa de energie electrică. Prin reformele din domeniul energiei se urmărea, pe lângă liberalizarea totală a pieţei, şi "mari beneficii" pentru consumatorii de energie electrică care, chipurile, în condiţii de concurenţă, ar fi avut acces la energie electrică din ce în ce mai ieftină. În aceste condiţii, în 1998, a început procesul de destructurare a RENEL, prin Hotărârea de Guvern nr.365/1998, şi de introducere a competiţiei pe piaţa de energie, producând în acelaşi timp mari pagube, în egală măsură, consumatorilor şi sectorului energetic. Îmi amintesc faptul că, la un moment dat, în prima parte a mandatului ministrului industriilor şi comerţului, Radu Berceanu, se punea problema creşterii preţului mediu al MWh de la 38$ la 50$ şi întreaga mass-media, sindicatele, patronatele şi alte structuri asociative protestau vehement, inclusiv în stradă, împotriva acestei majorări, cerând demisia guvernului de atunci. Dacă în acea perioadă, 1996-2000, ar fi fost stabilit un preţ mediu pe MWh de aproximativ 50$, RENEL ar fi avut o rată de profit de peste 10%, în condiţiile în care se asigurau resursele necesare pentru întreţinerea şi dezvoltarea sectorului. După aşa-zisa "liberalizare" a pieţei de energie, în 2000, Radu Berceanu, ministrul industriilor şi comerţului, a încheiat primele contracte cu "băieţii deştepţi", deschizând astfel drumul "privatizării profitului" producătorilor de energie electrică, la început al Hidroelectrica, după care au urmat termocentralele Turceni, Rovinari şi Societatea Nuclearelectrica. Foarte multă lume se întreabă astăzi de ce a fost privatizată distribuţia de energie electrică, activitate cu caracter de monopol natural, şi nu a fost privatizată producţia de energie electrică. Răspunsul este cât se poate de simplu, şi anume că după "privatizarea profitului" producătorilor de energie electrică, începând cu anul 2000 şi până în 2014, respectiv 2018, nimeni nu a mai fost interesat să participe la privatizarea centralelor electrice, motivat de faptul că banii veneau mult mai repede şi mai uşor din contractele încheiate cu "băieţii deştepţi". În anul 1999 preţul mediu pe MWh era de aproximativ 38 $, iar în anul 2000 ajunsese la 40$, pentru ca în perioada 2001-2004 preţul mediu să se situeze în jurul a 55$ pe MWh. Adevărata explozie a preţului mediu pe MWh s-a produs începând cu 2005, când a ajuns la 70 euro, pentru ca în 2012 preţul mediu pe MWh să ajungă la 85 euro, în condiţiile în care întregul sistem energetic a fost şi este pe pierderi, iar motivaţia autorităţilor în legătură cu această stare de fapt este că preţurile nu au acoperit costurile de producţie, transport şi distribuţie a energiei electrice. După cum se observă, preţul pe MWh a crescut de la 38$ în 1998 la 85 euro în 2012, direct proporţional cu nivelul jafului realizat de către "băieţii deştepţi". Pe lângă furturile din sistemul energetic şi preţurile foarte mari plătite de consumatori, ca urmare a aşa-zisei "liberalizări" a pieţei, ne aflăm şi în situaţia în care statul nu se mai implică în reglementarea şi asigurarea unui serviciu public de calitate în domeniul energiei. Dacă situaţia din sectorul energetic românesc nu se schimbă rapid şi radical, consumatorii de energie electrică, de toate tipurile, vor ajunge precum chinezii care, în urmă cu 40 de ani, plimbau becul dintr-o cameră în alta, datorită preţurilor foarte mari şi a unei puteri de cumpărare scăzute. Într-un document viitor voi prezenta o opinie legată de măsurile care ar trebui luate pentru ca, în România, activităţile în domeniul energiei electrice să se desfăşoare având ca bază libera concurenţă, accesul nediscriminatoriu la energie electrică şi la serviciile publice de transport şi distribuţie (cu caracter de monopol natural), care să ducă la preţuri accesibile pentru toate categoriile de clienţi, inclusiv pentru cei vulnerabili, precum şi la întărirea rolului autorităţilor statului în exercitarea funcţiilor de reglementare şi control pentru toţi operatorii din sistem.
			Domnul Eugen Bejinariu: Încercăm să surprindem în titlul declaraţiei politice de astăzi triste realităţi cu grave urmări în viaţa poporului român: "Priorităţi, confuzii şi derute pe piaţa informaţiilor publice". În comunităţile locale ajung astăzi lesne informaţiile din viaţa politică a ţării, atât prin mulţimea mijloacelor de comunicare: posturile de radio şi televiziune şi ziarele centrale şi locale, cât şi prin viu grai. Pe baza acestor informaţii oamenii îşi întemeiază păreri, opinii şi convingeri şi în spiritul acestora gândesc şi acţionează în viaţa de zi cu zi, dar mai ales în zilele decisive politic: ziua votului de la alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale. Realităţile economice şi sociale din judeţul Suceava, ca şi cele din toată ţara demonstrează incompetenţa şi incoerenţa guvernării PDL-UDMR-UNPR, la care se adaugă lipsa viziunii şi apartenenţei la interesele cetăţeanului român, cu prezenţa aproape generalizată a corupţiei în toate formele şi de toate gradele. Singurul mecanism social care este în funcţiune astăzi constă în mânuirea sau manevrarea informaţiei ceea ce noi numim manipulare politică. Mutarea atenţiei formaţiunilor politice, a oamenilor politici, a cetăţenilor în general de la realităţile defăimătoare pentru putere se face astăzi cu mare abilitate de către oameni specializaţi şi devotaţi PDL-ului, Preşedintelui României şi Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu. Când Guvernul Emil Boc şi-a pierdut total încrederea în faţa poporului român, măsura a venit prin numirea unui nou guvern, Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu, calificat cu "mândrie patriotică" drept "cel mai tânăr guvern". Când unele posturi de televiziune şi o parte a presei au început să dezvăluie marile afaceri de miliarde de euro cu energia şi gazele, s-a adus în prim-planul informaţiei publice presupusa propunere de a-l desemna ca prim-ministru pe preşedintele PSD, copreşedintele USL, domnul Victor Ponta. Când afacerile cu imobiliarele de la Timişoara şi Galaţi şi arestările oamenilor deputatului PDL, Mihail Boldea, coordonatorul unui grup infracţional organizat, nu se mai opresc, pe piaţa informaţiilor publice sunt lansate alte veşti manipulatoare. Una din aceste veşti priveşte modificarea Constituţiei, deşi toată lumea ştie că în preajma şi în campaniile electorale astfel de demersuri nu sunt constituţionale şi că în Parlament ar trebui să voteze pentru 2/3 din totalul parlamentarilor. Este mai mult decât îngrijorător faptul că astăzi aproape toate posturile de televiziune şi, de la o vreme, de radio sunt subordonate până la umilinţă coaliţiei de la guvernare. La aceste mijloace de comunicare sunt mereu repetate câteva sloganuri, pe modelul picăturii chinezeşti: guvernarea Coaliţiei PDL-UDMR este una bună şi în folosul românilor; măsurile luate de Guvernul Emil Boc au fost dure, dar necesare şi au salvat ţara de la derapaje; toată clasa politică şi toţi politicienii sunt la fel etc. Ceea ce face Uniunea Social-Liberală acum, în protestul parlamentar, ceea ce intenţionează să decidă la Congresele PSD, PNL şi PC din aprilie şi ceea ce fac organizaţiile teritoriale, toate pregătesc alegerile locale din 10 iunie şi pe cele parlamentare din noiembrie. Preluarea puterii de USL va însemna readucerea în România a comunicării publice normale, a demnităţii şi, treptat, a prosperităţii.
			Domnul Ciprian-Florin Luca: "Imagine pe spatele delicvenţilor" Vin în atenţia dumneavoastră cu semnalarea unui fapt care observ că a devenit tradiţie în anii electorali, arestări spectaculoase şi exces de zel în vederea creşterii imaginii electorale. Este foarte interesant cum în fiecare an electoral am avut parte de câte un caz spectaculos: Nicolae Popa, Mihai Necolaiciuc şi lista poate continua. Cazul colegului nostru Mihail Boldea nu ar fi trebuit să constituie vreo surpriză, cum, de altfel, este interesant de aflat cum se face că scandalul a izbucnit abia acum, în condiţiile în care dosarul este instrumentat încă din anul 2007! Pe cine a supărat atât de tare Mihail Boldea că a intervenit justiţia? Dosarul cred că nu ar fi văzut lumina publică dacă Mihail Boldea rămânea obedient... Şi cine are de câştigat din acest scandal? Mereu cel care face din aceste dosare o luptă personală: Traian Băsescu. Ca de fiecare dată, preşedintele s-a arătat extrem de preocupat de aceste dosare, dar de fiecare dată doar la nivel declarativ. În alte cuvinte, acest dosar este bine-venit în speranţa recuperării unor procente electorale. Consider că va fi nevoie de mult mai multe dosare pentru a recupera ceea ce a fost deja pierdut. Şi dacă se tot laudă preşedintele nostru la toate posturile televizate că el va părăsi lumea politică în ziua în care va pleca de la Cotroceni, eu îl sfătuiesc ca măcar pe ultima sută de metri a mandatului său să se preocupe de prerogativele sale şi să lase pe cei îndreptăţiţi să se ocupe de restul problemelor. În definitiv, cred că jocurile ieftine nu mai pot păcăli poporul român, iar presiunea alegerilor ne va mai oferi surprize în peisajul politic. Aşadar, rămâneţi prin preajmă...
			Domnul Ion Călin: "Umilirea refuzului" Preşedintele Traian Băsescu, printre multe alte preocupări, în ultima săptămână, mai are una, inverviuri la televiziuni, chiar duminica seara, ca pe vreme când era primar general la capitală. Schimbând ca de obicei agenda publică, preşedintele aduce în interviuri teme mai puţin interesante pentru cetăţeni, dar acoperitoare pentru problemele economice ale acestora. Pentru acoperirea problemelor Guvernului, pentru acoperirea nefuncţionalităţii Parlamentului, Traian Băsescu a găsit de cuviinţă să amintească discuţiile cu liderii opoziţiei când se pregătea schimbarea Guvernului. Chiar dacă a trecut aproximativ o lună de la acest eveniment, preşedintele a crezut că acum a venit momentul pentru a face publice aceste discuţii şi ca întotdeauna când nu e mulţumit de modul în care i-au fost preluate mesajele după primul interviu, a venit şi la al doilea pentru a înţelege toţi cetăţenii ce trebuie, nu ce vor. Şi ce au aflat cetăţenii români? Că, într-o lună, preşedintele a trecut de la declaraţiile nu tocmai prietenoase la adresa lui Victor Ponta, la propunerea pentru funcţia de premier. După ce îl umileşti cu fiecare ocazie pe liderul PSD, jurându-te că în timpul mandatului tău nu ai să-l numeşti niciodată în funcţia de premier, dintr-o dată vine invitaţia bruscă de a conduce Guvernul. Astfel, dacă atunci la învestirea Guvernului Ungureanu spunea că "numele viitorului prim-ministru fusese de multă vreme discutat şi cunoscut atât de mine, cât şi de fostul prim-ministru al Guvernului României, Emil Boc", iar în ziua consultărilor cu partidele politice, preşedintele Traian Băsescu nu a suflat o vorbă despre propunerea adresată liderilor USL de a-şi asuma guvernarea cu un cabinet Ponta, acum dintr-o dată preşedintele doreşte ca ţara să fie guvernată de un guvern condus de preşedintele PSD. Ca de obicei, preşedintele Traian Băsescu a dovedit că este un actor desăvârşit şi probabil că refuzul lui Victor Ponta l-a luat prin surprindere şi atunci a pus în aplicare planul B, cu Mihai-Răzvan Ungureanu premier independent, susţinut de aceeaşi coaliţie. Oare chiar îl acceptau preşedintele şi PDL-ul pe Victor Ponta sau a fost doar un joc de imagine a preşedintelui? Cum ar fi reacţionat membrii PDL la numirea lui Ponta ca premier? Poate că în fiecare seară ar fi susţinut ce dreptate avea preşedintele când l-a numit pe acesta un simplu copilot. Cred că prin aceasta preşedintele nu a dorit decât să manipuleze, ca de obicei, opinia publică, neavând nicio secundă dorinţa de a-l numi pe Victor Ponta premier. Chiar dacă întâlnirile de la Cotroceni sunt oficiale, propunerea preşedintelui tot în băşcălie a fost făcută, pentru că Băsescu trăieşte din minciuna în politică, nu are nicio clipă responsabilitatea şi seriozitatea funcţiei. Numirea premierului României nu se tratează în glumă, ci în mod serios, cu respectarea Constituţiei şi a procedurilor oficiale. Tot în interviurile cu pricina, preşedintele s-a răzgândit din nou, spunând că după terminarea mandatului nu se mai retrage din viaţa publică, ci doreşte să înfiinţeze o şcoală unde "politicienii să înveţe puţină politică". Ce fel de politică să mai înveţe de la Traian Băsescu? Cea mai bună dovadă că deja pe mulţi i-a şcolit la şcoala Băsescu, este faptul că după declaraţia făcută de preşedinte, mulţi dintre colaboratorii dumnealui au şi "percutat" urgent, afirmând că ştiau despre această intenţie, uitând epitetele pe care i le puseseră lui Ponta şi declaraţiile făcute anterior. Oare nu sunt destui politicieni în PDL şcoliţi la şcoala lui Băsescu? Această şcoală nu a reuşit să producă decât o serie de oameni neomenoşi, profitori, necinstiţi, tot ce este mai rău în firea omenească. Chiar mai este nevoie şi de una specială? Cei din PDL au făcut din politică doar un mecanism de îmbogăţire, răzbunare şi manipulare. S-a dovedit încă o dată, dacă mai era necesar, că preşedintele nu s-a putut detaşa de obsesiile sale privind opoziţia democratică pe care a continuat să o atace. Probabil nu poate să accepte că noi, opoziţia, suntem în ascensiune şi mai mult ca sigur, cu toată opoziţia dumnealui, în urma unui vot popular, va trebui să-l desemneze pe Victor Ponta premier al unui guvern USL, majoritar, pentru că România are nevoie de o schimbare şi nu mai poate fi lăsată să depindă de voinţa arbitrară a unui singur om, fie el şi preşedintele ţării.
			Domnul Adrian Rădulescu: Astăzi doresc să aduc în discuţie un subiect de mare actualitate care a fost neglijat în ultima vreme, şi anume învăţământul agricol din România care trece printr-o perioadă grea, majoritatea liceelor fiind în prag de desfiinţare. Educaţia are un rol important în economia unui stat, de calitatea căreia depinde bunăstarea viitoare a unei naţiuni, atât din punct de vedere economic, cât şi politic şi social. Învăţământul trebuie să schimbe gândirea şi comportamentul tinerilor, formând viitori profesionişti, acum când sunt atâtea oportunităţi de finanţare. Pentru o cât mai bună calitate a învăţământului agricol, trebuie să luăm în calcul şi modelele europene, liceele noastre să menţină o legătură permanentă cu liceele din celelalte state europene, să ofere posibilitatea elevilor de a accesa informaţii de actualitate. Desfiinţarea şcolilor profesionale agricole a dus la o lipsă acută de fermieri cu pregătire adecvată. După cum ştiţi, agricultura României a beneficiat de o reţea de licee agricole. Practic, nu exista judeţ în care să nu fie 2-3 şcoli de profil agricol, în care se pregăteau viitoare cadre cu studii medii, de la mecanizator, zootehnist, horticultor până la agricultorul de cultură mare. Trebuie să recunoaştem cu toţii că, cu toate modificările aduse legii învăţământului, cel agricol a rămas sluga săracă a învăţământului românesc. Nici în universităţile cu profil agricol din ţară situaţia nu este prea bună. Cu programa universitară aproape complet schimbată, asemenea universităţi pregătesc specialişti care numai profil agricol nu prea au. Cei mai mulţi absolvenţi de profil agricol nu lucrează în domeniu şi sunt rare cazurile când medicii veterinari sau inginerii agronomi se încumetă să îşi facă ferme. Sigur că vă pot da exemple concrete care să susţină această afirmaţie: la Cooperativa Muntenia, din cei 100 de fermieri, numai 20 sunt absolvenţi ai unei facultăţi de profil, ceilalţi sunt pregătiţi în diferite meserii ce nu au legătură cu agricultura. Trebuie să recunoaştem că la ora actuală, în rândul tinerilor, nu există o atractivitate pentru agricultură. Poate este o mentalitate moştenită, dar, după părerea mea, este depăşită. Un fermier care are un tractor sau o combină achiziţionată la preţul de 200.000-300.000 euro a câştigat această sumă colosală din agricultură. Daţi-mi un exemplu de funcţionar public care poate câştiga o asemenea sumă. Iată de ce trebuie să punem cu toţii umărul pentru revigorarea învăţământului agricol românesc! Ne trebuie cadre bine pregătite, care să ţină pasul cu tehnologiile actuale şi utilajele performante folosite în acest domeniu!
			După pauză În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Doamnelor şi domnilor deputaţi, Începem lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 326 de deputaţi până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 101, sunt absenţi 225, din care 37 participă la alte acţiuni parlamentare. Pentru început, vreau să fac precizarea referitoare la faptul că sunt în situaţia în care Comisia juridică lucrează în paralel cu plenul. De asemenea, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa în plen din ziua de marţi, 27 martie, programul de lucru pentru perioada 26-31 martie, lista rapoartelor depuse în perioada 19-26 martie, sumarul privind conţinutul fiecărui "Monitor Oficial" al României. Înainte de a intra în ordinea de zi, sunt câteva solicitări făcute de domnul deputat Petru Călian şi după aceea domnul deputat Neacşu. Vă rog.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc, doamna preşedinte Roberta Anastase, şi la mulţi ani! Referitor la ordinea de zi, v-aş ruga mult să supuneţi la vot de pe lista de vot final retrimiterea la comisie a trei proiecte de lege, şi mă refer aici, în primul rând la PL-x 780 (Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei.), punctul 59 de pe lista de vot final, să-l retrimitem la comisie, făcând precizarea că suntem în termen, chiar dacă suntem primă Cameră sesizată, nu au fost depăşite cele 60 de zile lucrătoare.
			Al doilea punct, poziţia cu numărul 69 de pe lista de vot final, PL-x 785/2011 (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr.286/2009 privind Codul penal.), de asemenea, să fie retrimis la comisie. Fac precizarea că aceste proiecte solicit să fie retrimise la comisie şi dezbătute astăzi, astfel încât să fie întocmit raport suplimentar, şi în limita timpului disponibil să le reintroducem în dezbatere pe ordinea de zi de astăzi.
			Şi un al treilea punct, punctul 26 de pe lista de vot final, PL-x 377/2011 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.) solicit, de asemenea, retrimiterea la Comisia pentru învăţământ şi în mod implicit şi la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, deoarece există implicaţii bugetare, astfel încât, în mod concret, alocaţia de 1% din produsul intern brut este greşit stabilită de comisia sesizată pe fond, datorită faptului că nu există stabilit modul în care se constituie acest fond, precum şi sursa de finanţare. Vă mulţumesc. Pentru acest punct aş solicita un termen de două săptămâni. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Să înţeleg că în ceea ce priveşte confiscarea extinsă, personalul auxiliar, solicitaţi ca astăzi să fie, dacă tot e întrunită Comisia juridică. De altfel, pe subiectul acesta am avut o discuţie şi cu liderii de grup, ei au susţinut acest punct de vedere. În ceea ce priveşte cercetarea şi al patrulea punct, pentru rapoarte suplimentare. Da? Cu termen două săptămâni. A, trei puncte sunt. A treia, cercetarea, termen două săptămâni. Vă rog, domnule deputat Neacşu. Şi o să vă rog să pregătiţi cartelele de vot.
			Domnul Marian Neacşu: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. În primul rând, vă rog să-mi permiteţi ca şi în numele meu personal să vă adresez cele mai sincere urări cu ocazia zilei dumneavoastră de naştere, să aveţi parte de sănătate şi de succes! (Aplauze.)
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc mult.
			Domnul Marian Neacşu: În al doilea rând, aş dori să remarc faptul că a fost anunţată o prezenţă de 109 colegi care au semnat lista de prezenţă şi aş dori să remarc, aşa cum am spus-o şi cu prilejul trecut, fără a încerca să cad în desuetudine, că nu este cu nimic mai de admirat faptul că o parte dintre colegii noştri de la putere vin, semnează lista de prezenţă şi nu sunt în sală, raportat la parlamentarii din opoziţie care se află în protest parlamentar. La fel de condamnabilă este atitudinea, dacă doriţi această abordare, şi pentru că... Da, este foarte bună afirmaţia din sală, socotesc şi apreciez că este necesar, că este util ca activitatea de dezbatere să fie mult mai bine reprezentată decât este în momentul acesta şi veţi vedea, probabil, la primul vot electronic că în sală nu sunt prezenţi decât probabil 60-70 din acei 109 colegi. Referitor la solicitarea colegului nostru, viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, nu pot să nu opinez că împărtăşim acelaşi punct de vedere. Din nefericire, şi trebuie să remarc lucrul acesta, la şedinţa de plen de săptămâna trecută mai puţin eu şi mai mult colegul nostru de la UDMR, domnul Márton Árpád a sesizat o serie de inexactităţi, de inadvertenţe în cadrul acelor proiecte legislative pe care dumneavoastră acum doriţi să le întoarceţi la comisie. Faptul că atunci cu, aş spune, aproape un dispreţ suveran preşedintele Comisiei juridice a spus că toate lucrurile sunt în regulă, din nefericire şi doamna secretar de stat ne-a asigurat de acelaşi lucru, ca acum să constatăm că ajungem în Legea privind confiscarea averilor, ca şi pentru condamnări pe motive de încălcare a Codului rutier care sunt mai mari de 5 ani de zile, se confiscă averea, ceea ce este o mare prostie, să constatăm că în actul normativ care reglementează activitatea personalului auxiliar de la instanţe sunt o mulţime de lucruri care nu sunt corelate, cu titlu obiectiv şi concluziv, spun că e bine să încercăm să nu ne mai grăbim când legiferăm, pentru că am început să uităm că legiferăm în folosul oamenilor, şi nu împotriva lor. V-aş ruga frumos - şi am făcut-o şi cu alte prilejuri - să încercăm să ne abţinem de a introduce în fuga mare, pe sub uşă, diferite rapoarte, să dăm posibilitatea ca ele să fie studiate şi dezbătute în regimul constituţional pe care Regulamentul şi Constituţia îl impune. Concluziv, eu personal sunt de acord cu reîntoarcerea la comisie, chiar socotesc că este un lucru necesar şi este bine că în final, evident, s-a ajuns la o concluzie de factura aceasta. Sper ca atunci când vor veni în plen, peste, în cel mai bun caz, trei ore, ele să fie nişte acte normative cu adevărat puse la punct şi care să folosească interesului general.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul Toader, după aceea domnul deputat Márton Árpád. Vorbiţi dumneavoastră, că sunteţi lângă microfon.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Apreciez punctul de vedere al opoziţiei, cu o singură remarcă: se dovedeşte încă o dată că trebuie să fim toţi în plenul Camerei Deputaţilor, fiindcă sunt convins că dacă erau mai multe voci din partea opoziţiei, nu numai un singur reprezentant, puteam să definim atunci întoarcerea la comisie. Deci, apelul pe care îl fac eu - e bine să fim cu toţii în Parlament, că de aceea suntem desemnaţi, să participăm la lucrările Parlamentului. Şi fac încă o dată apel să fim, toată lumea, în plen şi să nu mai avem situaţii de acest tip. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul deputat Márton Árpád. Haideţi să-l lăsăm pe domnul deputat şi după aceea...
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, de foarte multe ori am dezbătut astfel de probleme procedurale: dacă e bine sau nu ca înaintea momentului votului final, chiar de a trecut prin plen o lege, dacă constată plenul, în majoritatea sa, că totuşi ar trebui să se facă nişte corecturi, e bine să reîntoarcem chiar şi în acea fază la comisie. Avem deja şi o decizie a Curţii Constituţionale care ne spune exact acest lucru, că plenul este suveran şi prevederile regulamentare nu trebuie să împiedice majoritatea să ia nişte decizii, în sensul de a legifera corect. Şi am ajuns exact la ideea că e bine să fie reîntoarse ambele legi. Într-adevăr, în cadrul dezbaterilor la ambele legi am avut aceleaşi observaţii. Într-adevăr, şi eu militez pentru ca să avem aceste rapoarte, mai ales dacă sunt consistente, mai repede, să încercăm cât de cât să ne ţinem de cele 5 zile, să încercăm chiar pe un sistem electronic, dacă nu este posibilă scanarea, să avem acces la aceste rapoarte, şi în plen să modificăm, dacă este nevoie, în cazul, de exemplu, a aprobărilor tacite, să avem posibilitatea, poate la modificarea regulamentului, să intervenim, dacă este necesar, chiar şi în plen, chiar şi pe nişte probleme de fond, dacă sunt sustenabile şi rezolvabile în plenul Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Ştiu că deocamdată regulamentul nu ne permite, deci am revenit la modificarea regulamentului, pe care dorim să o facem cu toţii.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc mult. Drept la replică domnul Neacşu. Între timp o să vă rog să pregătiţi cartelele de vot pentru a ne exprima prin vot asupra...
			Domnul Marian Neacşu: Am să fiu foarte scurt, doamna preşedinte. Apreciez aprecierile domnului Toader, liderul arcului guvernamental. Aş vrea doar să fac o scurtă remarcă: s-a dovedit, din nefericire, destul de des aici că nu este nevoie să fim mulţi parlamentari sau multe minţi care dezbat actele normative, am văzut că adesea este nevoie să fim multe mâini. Este şi o chestiune oarecum procedurală la proiectul 780, care acum este la vot final. Am în mână ordinea de zi aprobată pentru săptămâna viitoare şi am văzut că termenul a fost prelungit pentru dezbatere şi vot final până la 21 martie. Nu ştiu dacă ne mai aflăm în situaţia de a-l mai putea dezbate astăzi.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Am să supun la vot retrimiterea la comisie a celor trei proiecte, cu precizarea că în ceea ce priveşte cercetarea termenul este de două săptămâni, în ceea ce priveşte celelalte două proiecte despre care am discutat că merg la Comisia juridică şi asupra cărora există un consens la nivelul liderilor de grup, rapoartele să fie aduse astăzi în plen. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. detalii vot
			71 de voturi pentru, 2 împotrivă şi nicio abţinere. Merg aceste proiecte către Comisia juridică, cu rugămintea, dacă sunteţi, domnule secretar Andronache, să încercăm să le avem în cât mai scurt timp. Intrăm în ordinea de zi... Vă rog, domnule deputat Călian.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Doamna preşedinte, cu scuzele de rigoare, mai avem o propunere din partea Grupului parlamentar al PDL. Tot din lista de vot final, poziţia 54, Pl-x 435/2011 (Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.), vă rugăm să supuneţi aprobării retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, astfel încât să fie emis un raport suplimentar. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Cel care vizează protecţia mediului, înţeleg. Dacă v-aţi lămurit, am să supun la vot această propunere de retrimitere la comisie, cu termen două săptămâni. Votul este deschis, vă rog să votaţi. detalii vot
			Cu 64 de voturi pentru, 9 împotrivă şi o abţinere propunerea a trecut. Termen: două săptămâni.
			Avem solicitarea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative de modificare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, art. 213 alin. (5). Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt. Atunci rămâne la vot final.
			3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Nu. Din partea comisiei? Doamna deputat Sulfina Barbu, vă rog.
			Doamna Sulfina Barbu: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, În şedinţa din 13 martie 2012 Camera Deputaţilor, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a hotărât retrimiterea la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport. La întocmirea prezentului raport suplimentar comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, punctele de vedere negative ale Guvernului. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 29 martie 2010. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare posibilitatea cumpărării şi a altor spaţii, reprezentând extinderi sau dependinţe aferente spaţiilor achiziţionate şi destinate sediilor partidelor politice, prin excepţie de la prevederile alin. (1) al art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisia a reexaminat propunerea legislativă împreună cu raportul aferent în şedinţa din 26 martie 2012. La lucrările comisiei au fost prezenţi 14 deputaţi, din totalul de 28 de membri ai comisiei. În urma reexaminării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea propunerii legislative, cu amendamentele admise, prezentate în anexă. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Atunci intrăm în dezbaterea pe articole. Titlul legii: "Lege pentru modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice". Dacă aveţi observaţii? Nu. Adoptat. La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4? Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 5. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 6. Nu sunt observaţii. Adoptat. Urmează votul final. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil. Dacă sunt observaţii? Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. E în regulă. Atunci, o să trecem pentru câteva minute doar, pentru că este la comisie şi e în drum reprezentantul Guvernului.
			5. Propunerea legislativă pentru modificarea art.31 alin.(2) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
			Revenim la punctul 4, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil. Vă rog, doamna secretar de stat, punctul de vedere al Guvernului.
			Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Intrarea în vigoare a noului Cod civil la 1 octombrie 2011 a generat o amplă modificare a cadrului legal în care se desfăşoară raporturile civile. Acest efort de adaptare a legislaţiei la noua filozofie a Codului civil a implicat adoptarea unor acte normative noi, amendarea normelor în vigoare, abrogarea unor acte, conţinutul acestora fiind preluat de Codul civil, adică o nouă sistematizare legislativă în zona raporturilor juridice civile. Obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2011 este tocmai acesta. În esenţă, prin acest proiect de Lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă s-a intervenit prin modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. De asemenea, a fost completată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contractele comerciale, şi a fost modificată, de asemenea, Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, clarificându-se unele cazuri în care se poate pronunţa divorţul din culpa exclusivă a reclamantului, de asemenea, probleme legate de competenţa soluţionării cererilor în materia executării ipotecilor mobiliare. Suntem de acord cu raportul întocmit de către Comisia juridică şi vă rugăm să îl adoptaţi. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc şi eu. Raportul comisiei, vă rog.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2011. Potrivit dispoziţiilor constituţionale, Camera Deputaţilor este Cameră decizională, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Cu privire la obiectul de reglementare acesta v-a fost prezentat pe larg de reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Barac. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate în Comisia juridică, aceasta a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2011, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Fiind vorba despre procedură de urgenţă, vă propun 5 minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru dezbaterea pe articole şi vă rog să-mi permiteţi să fac o precizare: s-a strecurat, în tabelul cu amendamente admise, o eroare. La punctul maginal 92, unde se face vorbire despre introducerea a trei noi alineate la art.45, cu privire la alin. (10), norma de trimitere se va face la alin. (6) şi alin. (8). Daţi-mi voie să citesc textul complet: "nerespectarea de către vânzător a obligaţiei prevăzute la alin. (6) şi alin. (8)." Acesta este textul aşa cum a rezultat din dezbatere şi textul care vizează corelarea unor reglementări anteriore. Vă mulţumesc mult.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Vă rog, domnul deputat Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am iarăşi o problemă procedurală. Eu înţeleg că este nevoie, mai ales în situaţia în care ne-am băgat datorită adoptării unor legi, ca să zic aşa, nu exact cu dorinţa plenului, din lipsă de informaţie, ca să zic aşa, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi trebuie să lucreze ca să dea raportul pentru astăzi şi că i s-a aprobat ca să lucreze în paralel. Dar nu pot fi de acord ca săptămână de săptămână să votăm legi cu care au fost avizate în fond anumite comisii şi comisiile respective să lucreze paralel altundeva. Adică, noi, ăştia care nu suntem membri în comisia respectivă, vom dezbate, pe articole, o lege sau alta, iar comisia, de data asta, iarăşi cea juridică, este reprezentată de un singur reprezentant. Evident, Guvernul, de un secretar de stat, care se pare că la anumite puncte nu susţine punctul de vedere al ministrului, al ministerului respectiv, ci al altora, aşa cum s-a întâmplat săptămâna trecută, şi ar trebui cumva să facem ordine. să comasăm, într-o oră, - două, dezbaterile cu privire la care sunt vizate anumite comisii, acelea cărora le-am acordat dreptul să lucreze în paralel cu plenul şi, pentru perioada respectivă, reprezentanţii comisiei respective să fie prezenţi în sală, da? Adică nu să dezbată o lege de asemenea importanţă colegii din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, fără să spun nimic, să nu se zică că nu sunt de acord cu competenţa lor, sau cei de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă să dezbată aceste legi, iar colegii care sunt în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să dezbată altceva. Deci, nu ştiu, altfel luat, sau chiar şi aşa, ar trebui să vină şi colegii aici, ca să vedem despre ce dezbatem, care este problema care se ridică şi ar fi, mai ales la aceste legi atât de importante, necesară şi prezenţa opoziţiei, din păcate.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Vă rog, domnul Călian.
			Domnul Petru Călian: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, în principiu, domnul vicelider Márton Árpád are dreptate, însă fac precizarea că avem în sală secretarul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care poate să ne lămurească pe marginea amendamentelor, dacă eventual există, sau pe marginea oricărei probleme pe care ar aduce-o în discuţie unul dintre distinşii noştri colegi. În consecinţă, v-aş ruga să acceptaţi, de această dată, să mergem mai departe cu acest proiect extrem de important, deoarece şi în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se dezbat acele două proiecte pe care le-am trimis şi am votat deja asupra procedurii respective. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog, domnul deputat Mircovici.
			Domnul Niculae Mircovici: Doamnă preşedinte, Domnilor colegi, Sunt perfect de acord cu punctul de vedere al colegului nostru, domnul Márton Árpád. Într-adevăr, trebuie să ţinem cont şi de faptul că la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, din păcate, se întâlnesc foarte multe proiecte de lege, în mod deosebit pentru raport, şi foarte multe şi pentru aviz. Comparativ cu alte comisii din Parlamentul României, volumul de muncă al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este extrem de mare. Eu cred însă că aici este şi o problemă care depinde de noi. Noi avem o serie de comisii care sunt comisii de specialitate în Parlament. Toţi deputaţii din Parlamentul României formăm acest for reprezentativ suprem şi unica autoritate legiuitoare, aşa cum îl prevede Constituţia, Parlamentul României. Sunt foarte mulţi colegi cu studii juridice, în diverse comisii, începând de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi mergând până la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în toate aceste comisii avem oameni cu specialitate juridică. Cred că Biroul permanent, atunci când trimite spre Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu raport, foarte multe iniţiative legislative sau proiecte de lege, ar trebui să fie un pic mai încrezător în puterea de muncă a comisiilor, altele decât cea juridică, pentru că toate au obligaţia de a reglementa prin lege şi nu cred că toate sau foarte multe din proiectele şi iniţiativele care se trimit la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi trebuie neapărat trimise la această comisie. Sunt multe lucruri care pot fi tot atât de bine rezolvate de către celelalte comisii de specialitate din Parlamentul României. În această situaţie, am da posibilitatea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să se ocupe cu prioritate de acele proiecte de lege care cu adevărat reglementează în primul rând activitatea în domeniul juridic, şi nu activitatea în general. Pentru că, dacă am avea o astfel de optică, am ajunge la concluzia că toate proiectele de lege şi iniţiativele legislative, fiind vorba de text care va deveni lege, trebuie să treacă prin Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Şi acest lucru nu este normal. Cred că trebuie să avem mai multă încredere în celelalte comisii de specialitate pe care le avem în Parlament. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc. Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Intrăm în dezbaterea pe articole. Amendamente admise. Titlul legii - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctele 3 şi 4. Dacă sunt observaţii? nemodificate de comisie. Nu sunt. Adoptat. Punctul 5. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctele 8 şi 9, nemodificate de comisie. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 10. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctele 11 şi 12. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 13. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 14. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctele 15, 16, 17 şi 18, nemodificate de comisie. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 19. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 20. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 21. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 22. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 23. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 24. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 25. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 26. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctele 27 şi 28. Nu sunt observaţii. Adoptate. Punctul 29. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 30. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctele 31 şi 32. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctele 33 şi 34. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 35. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 36. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 37. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctele 38, 39, 40, 41, 42, 43 şi 44 sunt nemodificate de comisie. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu. adoptate. Punctul 45. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctele 46 şi 47. Nu sunt observaţii. Adoptate. Punctul 48. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 49. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 50. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 51. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 52. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 53. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 54. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 55. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 56. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 57. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 58. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 59. Nu sunt observaţii. Adoptat. 60. de asemenea, nu sunt observaţii. Adoptat. 61, 62, 63 - articole noi. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 64. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctele 65, 66, 67, 68 şi 69. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. 70. Nu sunt observaţii. Adoptat. 71. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 72. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 73. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctele 74, 75 şi 76. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. 77, nemodificat de comisie. Nu sunt observaţii. Adoptat. Art.78, 79 şi 80. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la 81 la 87 - nu sunt modificate de comisie. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Adoptate. 88. Nu sunt observaţii. Adoptat. 89. Nu sunt observaţii. Adoptat. 90. Nu sunt observaţii. Adoptat. 91. Nu sunt observaţii. Adoptat. 92. Nu sunt observaţii. Adoptat. 93. Nu sunt observaţii. Adoptat. 94. De asemenea, nu sunt observaţii. Adoptat. 95. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 96. Nu sunt observaţii. Adoptat. Proiectul rămâne la vot final.
			6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la Bucureşti la 12 octombrie 2011. Vă rog.
			Domnul Mihai Vasile-Ozunu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acordul în discuţie are o importanţă deosebită pentru ambele părţi, deoarece creează cadrul juridic de desfăşurare a unor misiuni de tip poliţie aeriană, operaţii transfrontaliere şi răspunde tuturor recomandărilor pe această temă, reiterate cu fiecare ocazie de către structurile operaţionale ale NATO. Documentul cuprinde prevederi referitoare la definiţii, scop, principii de bază, responsabilităţile părţilor şi autorităţilor competente, utilizarea spaţiului aerian şi a aerodromurilor, căutare, salvare şi investigarea accidentelor de zbor, pregătire, aspecte financiare, juridice şi compensarea daunelor. Acordul este în deplină conformitate cu normele dreptului internaţional şi respectă legislaţia părţilor, motiv pentru care vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră prezentului proiect de lege. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Mircovici prezintă raportul.
			Domnul Niculae Mircovici: Mulţumesc domnului deputat Canacheu, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru onoarea pe care mi-o face de a prezenta eu raportul comisiei asupra Proiectului de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiunile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la Bucureşti la 12 octombrie 2011. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiunile transfrontaliere de poliţie aeriană, semnat la Bucureşti la 12 octombrie 2011. Proiectul de lege, aşa cum ne-a prezentat şi domnul secretar de stat Ozunu, are ca obiect ratificarea Acordului între cele două ţări privind operaţiunile transfrontaliere de poliţie aeriană, în sensul stabilirii unor prevederi referitoare la definiţii, scop, principii de bază, responsabilitatea părţilor şi autorităţile competente, utilizarea spaţiului aerian şi a aerodromurilor, căutarea, salvarea şi investigarea incidentelor şi accidentelor aviatice, pregătirea, prevederile financiare, serviciile, jurisprudenţa, statutul juridic şi compensarea daunelor. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. El face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem primă Cameră sesizată. Au participat 12 deputaţi din 22 şi, în unanimitate de voturi, acest acord, în şedinţa din 21 martie, a fost adoptat de către comisie. La lucrările comisiei au participat, din partea Ministerului Apărării, domnul secretar de stat Mihai Vasile-Ozunu, precum şi domnul colonel Adrian Codi, directorul Autorităţii Aeronautice Militare. Aş vrea să fac precizarea că, din cauza unei erori materiale, în conformitate cu prevederile art.72 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, textele în cauză au fost modificate de iniţiator, în sensul înlocuirii paginilor 2, 3 şi 5 ale textului din limba română. Pentru conformitatea documentului cu originalul, textele modificate au fost ştampilate şi semnate, fiind anexate prezentului raport. Vă propunem să fiţi de acord cu adoptarea acestui proiect de lege. Noi mai avem un astfel de proiect de lege semnat, un acord semnat cu Ungaria. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final pentru acest proiect de lege.
			9. Propunerea legislativă privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu. Punctul de vedere al Guvernului? Raportul comisiei? Domnul deputat Chirilă. Vă rog.
			Domnul Constantin Chirilă: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Raportul comun asupra Propunerii legislative privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice, trimisă cu adresa nr.208 din 26 aprilie 2011. Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi art.92 pct.1 din regulament, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 20 aprilie 2011. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, conform avizului din 7 decembrie 2010. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ propunerea legislativă. Guvernul, prin punctele de vedere transmise cu adresa nr.466 din 25 februarie 2011 şi nr.2056 din 2 septembrie 2011, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, iar prin punctul de vedere transmis cu adresa nr.2451 din 24 octombrie 2011 susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, cu observaţii şi propuneri. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerul Finanţelor Publice, prin punctele de vedere transmise, susţin adoptarea cu observaţii a acestei propuneri legislative. Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice, în sensul stabilirii regimului juridic al documentelor în formă electronică ce conţin date privind operaţiunile economice de schimb sau vânzare de bunuri sau servicii între persoane, care emit şi primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanţe în formă electronică. În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa comună din 13 martie 2012. La lucrările comisiilor au participat, în calitate de invitaţi, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din regulament, din partea Ministerului Finanţelor, domnul Marius Atomei, director, Direcţia de politici şi legislaţie în domeniile vamal şi nefiscal. În urma examinării propunerii legislative, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare, această propunere legislativă. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Bun. Amendamente admise. Titlul legii - Lege privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 3, observaţii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 4 nu sunt observaţii. Adoptat. La punctul 5 nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 6. nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 7. nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 8. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 9. Nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 10. Nu sunt observaţii. Adoptat. 11. Nu sunt observaţii. Adoptat. 12. Nu sunt observaţii. Adoptat. 13. Nu sunt observaţii. Adoptat. 14. Nu sunt observaţii. Adoptat. 15. Nu sunt observaţii. Adoptat. 16. Nu sunt observaţii. Adoptat. 17. Nu sunt observaţii. Adoptat. 18 şi 19. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. 20. Nu sunt observaţii. Adoptate. 21. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 22. Nu sunt observaţii. Adoptat. 23. Nu sunt observaţii. Adoptat. 24. Nu sunt observaţii. Adoptat. 25. Nu sunt observaţii. Adoptat. 26. Nu sunt observaţii. Adoptat. 27. Nu sunt observaţii. Adoptat. 28. Nu sunt observaţii. Adoptat. 29. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 30. Nu sunt observaţii. Adoptat. 31. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 32. Nu sunt observaţii. Adoptat. 33. Nu sunt observaţii. Adoptat. 34. Nu sunt observaţii. Adoptat. 35. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. 36. Nu sunt observaţii. Adoptat. 37. Nu sunt observaţii. Adoptat. 38. Nu sunt observaţii. Adoptat. 39. Nu sunt observaţii. Adoptat. 40, 41 şi 42. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. 43, 44, 45, 46. Nu sunt observaţii. Adoptate. Urmează votul final. Domnul deputat Firczak.
			Domnul Gheorghe Firczak: Doamnă preşedinte, Stimate colege şi stimaţi colegi, Am cerut cuvântul pe procedură, ca să atrag atenţia asupra unei probleme foarte importante în societatea românească în momentul de faţă. Cu câteva zile în urmă, la Dărmăneşti, în judeţul Suceava, unde, printre altele, ca o paranteză, o spun, există şi o puternică minoritate ruteană, o comunitate importantă a rutenilor, un copil a fost sfâşiat de câinii maidanezi. Cred că noi, parlamentarii, ar trebui să judecăm cu mai multă atenţie această problemă. Din păcate, legea a tot fost amânată (Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân) şi, practic, nu s-a discutat nimic, iar această problemă este una foarte importantă în localităţile României. Fac un apel atât la Birourile permanente, cât şi la dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, ca de urgenţă să găsim modalitatea de a discuta această problemă şi de a lua o hotărâre. Eu nu sunt un adversar şi un duşman al câinilor şi nu sunt pentru exterminarea lor, ci pentru a se face ordine, ca să nu se mai întâmple tragedii, aşa cum s-a întâmplat la Dărmăneşti cu acel copil, despre care nu pot să spun decât: Dumnezeu să-l odihnească! Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Vă rog, domnul deputat Márton Árpád şi după aceea...
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă preşedinte, În legătură cu această intervenţie. Situaţia legii este în felul următor: legea a fost votată în Camera Deputaţilor şi a fost atacată la Curtea Constituţională de colegii noştri. Cei care au semnat poate au sau sper să aibă o problemă de conştiinţă când văd asemenea ştiri, să se gândească că au avut şi ei un aport la această situaţie tragică. Dar, revenind la situaţia juridică, Curtea Constituţională a găsit legea în forma adoptată ca fiind neconstituţională, dar nu esenţa legii, ci anumite elemente. Ca atare, legea respectivă ar fi trebuit de mult să fie dezbătută din nou la Senat şi pe urmă la Camera Deputaţilor, pentru că, ceea ce au constatat cei din Curtea Constituţională este o necesitate de etapizare a posibilităţilor pe care le acceptă autorităţile publice locale. Deci nu o deschidere, fiecare acceptă ce vrea, ci o enumerare de ordine a priorităţilor prin care se iau aceste decizii. Cu o astfel de simplă modificare a acelui articol, aşa cum propune Curtea Constituţională, legea respectivă, într-o lună, poate trece de ambele Camere. Deci, dacă s-a solicitat să se facă ceva de Birourile permanente, este că, deşi există o decizie a Curţii Constituţionale şi obligativitate constituţională ca în 45 de zile să rezolvăm problema, nu s-a reînceput dezbaterea în Senat a problemei găsite neconstituţionale. Deci cred că aici are, într-adevăr, o obligativitate autoritatea Birourilor permanente de a începe prima dată la Senat şi pe urmă în Camera Deputaţilor modificarea acelui articol cu preluarea propunerii făcute de Curtea Constituţională şi problema legii se va rezolva într-un scurt timp, rezonabil, până la sfârşitul sesiunii acesteia. Dar trebuie să avem acest răgaz.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun!
			10. Propunerea legislativă pentru completarea art.42 din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.
			Domnul Gheorghe Popescu (preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Întrucât motivul pentru care iniţial Guvernul a propus respingere pe acest proiect de act normativ nu mai există, suntem de acord cu varianta care a fost aprobată în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Raportul comisiei?
			Domnul Ion Tabugan: Stimaţi colegi, Stimate colege, Doamnă preşedinte, Daţi-mi voie, în numele comisiei şi al meu personal, să vă felicit cu ocazia zilei dumneavoastră de naştere: La mulţi ani şi multă sănătate! Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă pentru completarea art.42 din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. În şedinţa din ziua de 9 noiembrie 2011, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea examinării şi întocmirii unui nou raport. Propunerea legislativă are ca obiect completarea cu un nou alineat a art.42 din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul posibilităţii producătorilor agricoli de a achiziţiona tractoare noi de 300 CP sau maşini agricole autopropulsate în schimbul predării spre casare a cel mult zece tractoare sau maşini agricole autopropulsate uzate. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 20 martie 2012. Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modificări a propunerii legislative. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc şi eu. Vă rog, domnul deputat Tinel Gheorghe.
			Domnul Tinel Gheorghe: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Şi eu aş începe prin a vă ura la mulţi ani, un an bun, plin de bucurii şi de satisfacţii politice. Şi acum, pentru că vreau să revin la subiect, discutăm astăzi modificarea acelui program cunoscut de noi sub titulatura de "rabla pentru tractoare", acea primă de 17 mii de lei pentru un tractor, dar nu mai mult de 40% din valoare. Şi pentru că este reprezentantul Administraţiei Fondului de Mediu aici, aş întreba administraţia cam ce sumă preconizează pentru 2012 a fi consumată pentru achiziţia acestor utilaje extrem, extrem de importante pentru agricultura românească şi aş mai întreba dacă sumele respective sunt deja constituite la Administraţia Fondului de Mediu, dacă sunt prinse, respectiv, pentru că noi am tot discutat de vreo doi ani de zile de programul ăsta, "rabla pentru tractoare", dar el n-a fost operaţional. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor. Lege pentru modificarea şi completarea art.42 din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Dacă sunt alte observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5? Nu sunt observaţii. Adoptat. Domnule secretar de stat, colegul nostru, domnul deputat Tinel Gheorghe, aştepta un răspuns. Vă rog să i-l daţi. Între timp, înţeleg că rapoartele sunt gata. Vă rog să mi le aduceţi de la Comisia juridică.
			Domnul Gheorghe Popescu: Acest program a început să funcţioneze în 2010. Am funcţionat cu el până în luna septembrie. S-au cumpărat de către producătorii agricoli 150 de tractoare, pe acest program. În luna septembrie, Comisia Europeană ne-a sesizat cu necorelare în legătură cu ajutorul de stat pe agricultură, cu nişte condiţii speciale care trebuiau îndeplinite. Programul a fost sistat, a fost reluat de abia după un an, iar în 2011 nu s-a reuşit să se valorifice decât vreo 30 de tractoare prin acest program. Din păcate, în 2012, restricţiile bugetare, care au fost impuse Administraţiei Fondului de Mediu, n-au permis să iniţiem niciun program nou. Deci, în acest an, încercăm să finanţăm doar programele pentru care aveam deja contractele încheiate şi este cunoscută situaţia la nivel de ţară, că avem şi acolo acel program mare de apă-canal, la care de abia jumătate din contracte reuşim să le încheiem acum. Vrem să fim optimişti şi probabil după o rectificare pozitivă din luna iulie să reuşim măcar programul de reţele apă-canal staţie-tratare staţie-epurare - e un program foarte mare, vreo 250 de proiecte pe întreg teritoriul României, să reuşim să-l finalizăm. Dacă evoluţiile vor fi bune, probabil că vom mai avea şi alte proiecte şi va fi avut în vedere şi acest program. Deocamdată, în buget nu este cuprins cu finanţare. Mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun! Şi acest proiect rămâne la votul final. Aştept rapoartele care probabil că vin în două-trei minute de la comisie.
			Vă propun să intrăm în dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr.286/2009 privind Codul penal. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Raportul comisiei. Doamna Bica! Domnul Andronache, lăsaţi-o pe doamna secretar de stat. Vă rog.
			Doamna Alina Mihaela Bica (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc mult, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin acest proiect de lege, categoria măsurilor de siguranţă pe care legiuitorul le-a prevăzut în Codul penal şi în alte legi speciale, se completează cu o nouă instituţie, cea a confiscării extinse. În conformitate cu proiectul pe care Ministerul Justiţiei l-a înaintat Parlamentului spre adoptare, avem de făcut următoarele precizări. Este vorba de aplicarea măsurii confiscării extinse atunci când inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de cinci ani, fapta respectivă este susceptibilă prin natura sa să producă un prejudiciu şi un folos material ilicit şi aferent acestei situaţii de fapt, judecătorul constată, din probele care sunt administrate în cauză, că, pe o perioadă anterioară de cinci ani de la data săvârşirii infracţiunii, bunuri şi resurse materiale obţinute de inculpat sunt susceptibile a avea ca provenienţă acelaşi tip de infracţiune, situaţie în care poate dispune confiscarea acestora. Având în vedere toate aceste considerente, noi apreciem că este o măsură bună, menită a descuraja săvârşirea anumitor tipuri de infracţiuni şi, în acelaşi timp, a extrage resursele financiare ilicite şi bunurile obţinute ilicit din circuitul comercial licit. Vă mulţumesc mult.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Raportul comisiei.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată în procedură de urgenţă cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr.286/2009. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această iniţiativă legislativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, iar Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Bica. Cu privire la acest proiect de lege, plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 27 martie 2012, a dispus retrimiterea iniţiativei Comisiei juridice, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport. În conformitate cu dispoziţiile art.61 din Regulament, membrii comisiei au reexaminat iniţiativa legislativă menţionată mai înainte. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei şi de către invitaţi, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr.286/2009 privind Codul penal în forma adoptată de Senat. Amendamentele respinse sunt redate în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc şi eu. Domnul Toader, vă rog.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, E o neclaritate. Nu sunt jurist, dar când spun o persoană condamnată, se presupune că e condamnată definitiv şi irevocabil; nu? Nu trebuie să mai trecem în text, că e o simplă condamnare la o instanţă inferioară, cred că nu-i suficient. Şi dacă se confirmă, sigur, rămâne textul aşa. din banca Guvernului: Aşa e!
			Doamna Roberta Alma Anastase: Da, vă mulţumesc. S-a notat în stenogramă. Dacă susţine cineva amendamentele respinse? Nu. Doamna secretar de stat Bica vrea să-şi exprime un punct de vedere. Vă rog.
			Doamna Alina Mihaela Bica: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Amendamentul care a fost respins aparţinea Ministerului Justiţiei şi se referea la următorul aspect. În proiectul care a plecat iniţial de la Guvern către Parlament nu exista o listă de infracţiuni, în legătură cu care să se aplice această confiscare extinsă. Noi ne-am gândit să existe trei condiţii cumulative, respectiv: să existe o pedeapsă mai mare de cinci ani; fapta să fie susceptibilă a produce un prejudiciu material - deci nu se pune în discuţie că săvârşirea, de pildă, a unei infracţiuni de ucidere din culpă, pentru care legiuitorul prevede o pedeapsă de la unu la cinci ani, să între pe tărâmul confiscării extinse, ci doar acele infracţiuni care cauzează un prejudiciu; şi, în al treilea rând, să existe probe cum că pentru infracţiuni anterior săvârşite, similare celei pentru care ai trimis în judecată s-a realizat infracţiunea respectivă. Pe lista care a venit de la Senat, avem o serie de infracţiuni trecute, care, prin pedeapsa prevăzută de legiuitor, sunt în contradicţie cu alin.(1) din însăşi legea aşa cum a fost scrisă. De pildă, a fost introdusă concurenţa neloială în listă, care are o pedeapsă de la trei luni la doi ani. Dacă vă uitaţi la alin.(1) din proiectul propus de dumneavoastră spre adoptare, o să vedeţi că discutăm de infracţiuni cu pedeapsă de cinci ani. Deci, practic, judecătorul va avea o problemă în a aplica textul cu lista, cu alin.(1) şi a crea o situaţie de egalitate altor inculpaţi. Avem infracţiuni care au scăpat posibilităţii să aplicăm confiscare extinsă. De pildă, infracţiunile de pe piaţa de capital, care, într-adevăr, pot să genereze resurse financiare importante, nu sunt cuprinse în listă. Deci, prin urmare, dacă eu manipulez bursa şi am o pedeapsă de la doi la opt ani închisoare şi realizez un profit de 200 de milioane de euro, judecătorul nu poate să aplice confiscare extinsă, pentru că dumneavoastră, prin listă, aţi limitat această posibilitate. Şi atunci, noi am susţinut - din păcate, amendamentul a fost respins, mă gândesc că poate vă conving astăzi, poate revenim asupra lucrurilor, că cele trei condiţii cumulative nu permit abuzul. Mai mult decât atât, cele trei condiţii cumulative permit aplicarea echitabilă a legii. Vă mulţumesc foarte mult.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Domnul deputat Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am o întrebare şi, eventual, o propunere. Să ştiţi, doamnă secretar de stat, că eu sunt unul dintre acei deputaţi care dacă i se spune că o directivă zice aşa şi am nişte dubii, mai citesc directiva respectivă. De obicei, dincolo de limba română, mai citesc şi în engleză şi franceză, ca să fiu lămurit. Aşa că am citit această directivă şi propunerea Senatului merge pe linia directivei. Propunerea comisiei pentru care a fost retrimisă la comisie excede acelei directive şi la un anumit moment, chiar devine în contradictoriu cu directiva respectivă. Şi am întrebarea: Dumneavoastră reprezentaţi Guvernul, Ministerul Justiţie sau punctul dumneavoastră de vedere? Pentru că, luni, discutând cu domnul ministru al justiţiei, a fost de aceeaşi părere cu votul dat în Senat. Şi pentru a rezolva această problemă, ori amânăm dezbaterea acestei legi aici şi îl chemăm pe domnul ministru să ne lumineze care este punctul de vedere al Ministerului Justiţiei ori mergem pe mâna comisiei, care este mai uşor de votat, pentru că este un raport al comisiei. Că altă soluţie n-am. Încă o dată spun, acum cam 24 de ore, ministrul justiţiei era de altă părere decât dumneavoastră şi dumneavoastră reprezentaţi aici, conform Constituţiei şi Regulamentului, Guvernul, adică ministerul respectiv. Şi sunteţi în contradicţie cu punctul de vedere al ministrului.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mai vreţi să interveniţi? Vă mulţumesc. Domnul Toader, vă rog.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Cred că argumentele ridicate de domnul Árpád, pe de o parte, şi de secretarul de stat ne obligă să facem o pauză de consultări de cinci minute.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Vă rog.
			După pauză
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun! Înţeleg că lucrurile s-au lămurit şi proiectul rămâne la vot final. Corect! Mulţumesc.
			Al doilea proiect. Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Procedură de urgenţă. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Doamna secretar de stat.
			Doamna Lidia Barac: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege îşi propune să consolideze profesia de grefier în aşa fel încât să se asigure cadrul de funcţionare legală a instanţelor şi parchetelor din România în strict acord cu celelalte legi care şi-au propus să reformeze justiţia română şi fac referire în principal la cele patru mari coduri, cu predilecţie la codurile de procedură. Cariera acestei categorii de personal este unitar reglementată în această lege la nivel european. Proiectul a fost girat şi de alte state membre cu care am fost în cooperare pentru a-l elabora şi este în acord şi cu proiectul pilot, derulat la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii cu experţi germani, foarte multe norme din acest proiect, cum ar fi înfiinţarea grefierului judiciar - o nouă instituţie, fiind preluate din modelul german. Proiectul a fost salutat şi la ultima conferinţă a Uniunii Europene a Grefierilor, care a avut, din fericire, loc la Bucureşti, în septembrie anul trecut. Prin urmare, vă rugăm să adoptaţi raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi aşa cum s-a definitivat astăzi, inclusiv din dimensiunea acelui articol 66, care, practic, este identific cu cel din legea în vigoare şi pe care noi îl menţinem. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Raportul comisiei.
			Domnul Gabriel Andronache: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Economic şi Social a avizat, de asemenea, favorabil iniţiativa legislativă. Cu privire la obiectul de reglementare şi-a expus punctul de vedere secretarul de stat, doamna Barac. Acest raport a fost retrimis Comisiei juridice spre o nouă reexaminare. După reexaminare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu amendamentele admise, care sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr.2, care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Dacă nu sunt, atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise. Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 3 la punctul 100, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la punctul 101 la punctul 200, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Şi de la 201 la 260, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.
			Înţeleg că există un consens între liderii de grup pentru a discuta un raport care este pe ordinea de zi şi vizează proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi Legea privind statutul personalului de specialitate din... Scuze!... Şi raportul suplimentar asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, cu modificările şi completările ulterioare.
			Am să supun la vot propunerea de a discuta acest punct şi, în acelaşi timp, prelungirea programului până la epuizarea dezbaterii acestui proiect de lege şi a celor două rapoarte. Votul este deschis, vă rog să votaţi. detalii vot
			Bun. 59 de voturi pentru, două împotrivă, două abţineri.
			Dezbatem cele două rapoarte. Domnule Andronache, vă rog să le prezentaţi.
			Domnul Gabriel Andronache: Doamnă preşedinte, Raportul cu privire la Proiectul de Lege nr. 372/2011. Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000. Cu privire la acest proiect de lege, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această iniţiativă legislativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa. Guvernul României nu susţine în forma iniţială, nu a susţinut această iniţiativă. Ulterior, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, şi-a modificat punctul de vedere ca urmare a amendamentelor aduse în cadrul comisiei. Această iniţiativă legislativă a mai fost prezentată plenului, iar în şedinţa din 15 decembrie 2011 plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea iniţiativei legislative Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport. Comisia a reexaminat iniţiativa în 20 martie 2012, iar ca urmare a reexaminării membrii comisiei au hotărât menţinerea raportului iniţial şi au propus adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport. În raportul cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Bun. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. În ceea ce priveşte amendamentele, Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Punctul 4. Nu sunt observaţii. Adoptat. De la punctul 5 la punctul 9 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Acest proiect rămâne la votul final.
			Vă rog, domnule Grosaru, următorul raport.
			Domnul Mircea Grosaru: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Prezint raportul asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Transmis cu adresa PL-x 627 din 15 decembrie 2009, înregistrată cu nr.311109 din 15 decembrie 2009. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 noiembrie 2009. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Guvernul României prin punctul său de vedere transmis cu adresa 2126 din 24 august 2009 nu a susţinut adoptarea iniţiativei legislative. Însă, revine transmiţând un nou punct de vedere cu nr.1238 din 10 mai 2010 prin care susţine adoptarea proiectului de lege numai sub rezerva însuşirii amendamentelor, prezentate la art.2 din punctul de vedere.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc frumos. Gata, domnule deputat, mulţumesc.
			Domnul Mircea Grosaru: Vă mulţumesc.
			Doamna Roberta Alma Anastase: Amendamentele admise, dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Amendamente admise. Titlul legii. Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 3 la punctul 9 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi. Ne revedem în circa 20 de minute la votul final.
			După pauză
			(În continuare şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Dumitru Pardău, secretari ai Camerei Deputaţilor.)
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Începe şedinţa de vot final de astăzi, 27 martie 2012. Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţe. Rog liderii grupurilor parlamentare să-i mai anunţe pe cei care încă n-au ajuns să sosească cât mai repede în sală. Pentru a verifica cvorumul, vă rog să ridicaţi o dată cartela, s-o reintroduceţi în aparatul de vot. Îl rog şi pe domnul lider Mircea Duşa să facă acelaşi lucru şi cu toţii să apăsăm pe tastele 1 şi 4. Vă rog foarte mult, votaţi. Vă rog să nu ezitaţi şi să apăsaţi tastele 1-4, vă rog. Rog liderii grupurilor parlamentare să verifice dacă s-au marcat toate cartelele. Da, rog să fie oprită... 157 prezenţi. Să fie oprită... Da, e sfârşit de vot, acum puteţi să intraţi în posesia materialelor. Domnul deputat Eugen Nicolicea doreşte să facă un scurt anunţ.
			Domnul Eugen Nicolicea: În calitate de lider al Grupului parlamentar progresist, în conformitate cu prevederile lit.a) alin.2 art.14 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă anunţ următoarea modificare în componenţa conducerii Grupului parlamentar progresist. Domnul deputat Emil Bostan va îndeplini funcţia de vicelider al grupului, domnul deputat Claudiu Ţaga va îndeplini funcţia de secretar al grupului. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Da, mulţumim şi noi, domnule deputat. Între timp au mai intrat în sală colegi, vă rog să mai repetăm o dată votul de verificare al cvorumului. Au mai intrat colegi. Vă rog să ocupaţi locurile, stimate şi stimaţi colegi, pentru a verifica din nou cvorumul. Întotdeauna, Alin Trăşculescu, eşti ultimul. Da, vă rog să votaţi, apăsând tastele 1-4. Vă rog. Stimaţi colegi, până când intrăm în votul propriu-zis, daţi-mi voie ca în numele meu personal, dar şi al dumneavoastră s-o felicităm pe doamna Roberta Anastase a cărei zi de naştere este astăzi. (Aplauze.) Să-i urăm la mulţi ani, viaţă lungă, sănătate şi bucurii! De asemenea, aceleaşi urări de bine şi la mulţi ani, pentru domnul deputat Sava Andrei Valentin a cărui zi este, de asemenea, astăzi. Şi pentru Domnia Sa, la mulţi ani şi bucurii multe! (Aplauze.) Ieri am avut un sărbătorit, n-am avut ocazia să-l avem aici, de aceea îmi permit ca astăzi să-l felicit şi pe domnul ministru Lázsló Borbély care ieri a împlinit o frumoasă vârstă. La mulţi ani, domnule ministru, cu bucurii şi cu împliniri multe! (Aplauze.) Cred că acestea fiind spuse, da, mi se spune că a fost ziua ieri şi a domnului secretar al Biroului permanent al Camerei, Nicolae Bănicioiu. La mulţi ani şi pentru distinsul nostru coleg, aceleaşi urări de bine, de sănătate şi de bucurie! Da. Cred că suntem în cvorum. Putem începe votul final. Da, o ultimă verificare ca să fim absolut convinşi că lucrurile sunt clare. Încă o dată vă rog, tastele 1-4. Votaţi. A ieşit cineva afară din sala de şedinţe sau nu a votat? Stimaţi colegi, vă rog să mai încercăm o dată. Vă rog să... Deci închidem votul, ca să verificăm încă o dată şi sper să fie ultima dată, scoateţi uşurel cartela din aparat şi o introduceţi la fel de uşurel, adânc, ca să verificăm acum. Deci tastele 1-4, vă rog. Da, rog liderii grupurilor parlamentare... da, domnule Mircea Toader, vă rog.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Vedeţi că este relativ foarte strâns votul şi am o rugăminte. Când se finalizează un vot, dacă nu atinge numărul de voturi, să verificăm şi să-l întrebăm pe cel care a votat dacă îşi menţine votul sau nu a votat, fiindcă în condiţiile astea avem un risc major, pentru un singur vot, din neatenţie sau pur şi simplu de nefuncţionare a aparatului, să blocăm o lege. Şi dacă se întâmplă să nu avem numărul de voturi, fiindcă tot sunt aici, dacă cumva votează cu nu, îşi identifică numele, da, domnule, am votat cu nu şi asta... e poziţia mea. În alte condiţii, există un risc major.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Pambuccian, liderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
			Domnul Varujan Pambucician: Mulţumesc, domnule preşedinte. Văd că deja ne curentează microfoanele, e o feerie tehnologică aici. Plec de la constatarea că nu aveţi ochi în spate, mi se pare şi normal lucrul acesta şi n-aţi văzut că votul nu s-a afişat pe tabelă. Şi, rugămintea mea este să rezolvăm şi chestiunea aceasta, pentru că altfel s-ar putea să apară întrebări în ceea ce priveşte felul în care s-a votat. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Mulţumesc. Regret că n-am ochi şi în spate. Da. Rugăm asistenţa tehnică să asigure înlăturarea acestui mic neajuns şi să apară pe tabela de marcaj exact votul, pentru a fi văzut şi de către reprezentanţii mass-mediei şi de către toţi colegii noştri. Stimaţi colegi, Suntem în cvorum. Înţeleg că afişajul este corect, cvorumul există, să vedem cum ne descurcăm.
			1. Primul vot, stimaţi colegi, se referă la solicitarea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile, a Propunerii legislative de modificarea a Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 art.213 alin.(5). Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 165 de voturi pentru, o abţinere. S-a prelungit termenul de la 45 la 60 de zile, constatându-se complexitatea actului normativ respectiv. detalii vot
			2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 165 de voturi pentru şi o abţinere. Proiectul de hotărâre a fost adoptat. detalii vot
			3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 166 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. Şi acest proiect de hotărâre a fost adoptat. detalii vot
			4. Intrăm în capitolul Legi organice, stimaţi colegi, şi prima lege este o reexaminare a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, reexaminată la cererea Preşedintelui României. Lege cu caracter organic. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, cu amendamentele care au fost însuşite. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 165 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere. Legea a fost adoptată. detalii vot
			5. Lege pentru completarea Legii învăţământului nr.84/1995, reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr.1.595/2011. Lege cu caracter organic. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun admiterea cererii de reexaminare şi respingerea legii. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 163 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri. Legea nu a fost respinsă. Va fi trimisă la Senat. Da, domnul deputat Márton Árpád. Vă rog. detalii vot
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule vicepreşedinte, Neaprobarea propunerii de respingere, conform regulamentului nostru, înseamnă o repunere în discuţie pe vot pozitiv. Deci se reîntoarce la comisie şi pe articole şi vot final încă o dată, dar de data asta nu pe respingere, ci pe adoptare. Şi doar dacă se adoptă, legea trece la Senat sau dacă nu ia votul organic trece la Senat, fiind neadoptată.
			Domnul Ioan Oltean: Da, mulţumesc, domnule deputat, pentru precizările necesare. Deci legea se întoarce la comisiile sesizate în fond pentru o nouă reexaminare, urmând să reajungă în Cameră la votul final. Da, termen 2 săptămâni pentru reexaminare.
			6. Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Lege cu caracter organic. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege. Guvernul este iniţiator. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Vă rog să vă pronunţaţi. Da, 165 de voturi pentru, o abţinere. Proiectul de lege a fost adoptat. detalii vot
			7. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr.286/2009 privind Codul penal. Lege cu caracter organic. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege. Guvernul este iniţiator. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 162 de voturi pentru, 3 abţineri, insuficiente pentru a fi adoptat. Vă rog, domnule lider Mircea Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Deci, am specificat la începutul votului că aş dori să mă uit la o astfel de lege. Avem trei abţineri, dacă şi le confirmă, nici un fel de problemă. Dar dacă nu, s-ar putea să fie un vot care nu funcţionează.
			Domnul Ioan Oltean: Domnul deputat Marian Neacşu, vicelider al Grupului parlamentar al PSD. Vă rog.
			Domnul Marian Neacşu: Domnule preşedinte, Pentru că domnul lider Mircea Toader are o opinie referitor la grupul domniei sale, mi se pare firesc să-şi urmărească voturile. Dar, atâta vreme cât mandatul nu este imperativ, este foarte clar că fiecare dintre colegii noştri votează în cunoştinţă de cauză. N-o să votăm acum şi o să mergem cu munca de convingere până reuşim să trecem un proiect de lege dacă el n-a trecut iniţial. Nu cred că este rodul unei greşeli. Sunt absolut convins că fiecare a ştiut ce face în momentul acela. Deci, nu sunt de acord să reluăm procedura de vot. Faptul că domnia sa vrea să vadă cine a votat sau cum a votat, este cu totul altceva.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Domnule deputat Mircia Giurgiu, vă rog.
			Domnul Mircia Giurgiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, eu m-am abţinut. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Continuăm şedinţa noastră de vot. 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2011... Vă rog, domnule deputat.
			Domnul Doru Braşoan Leşe: Domnule preşedinte, Vă rog să reluaţi votul. Din greşeală la mine este abţinere.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Invit liderii grupurilor parlamentare până la mine. Stimaţi colegi, aş vrea să fac următoarele precizări. Domnul deputat Doru Leşe a precizat că din greşeală a apăsat tasta cu abţinere în loc de vot afirmativ şi a cerut reluarea votului. Vreau să aveţi în vedere că acest proiect de lege este extrem de important pentru România. El face parte din proiectele urmărite prin mecanismul de verificare şi cooperare, iar conţinutul acestui act normativ este extrem de important. Eu am să supun votului dumneavoastră dacă sunteţi de acord să reluăm votul şi v-aş propune ca votul să fie nominal la acest proiect de lege. La sfârşitul şedinţei de vot, dacă veţi fi de acord, vom relua votul la acest proiect de lege printr-un vot nominal. Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 136 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă, 10 abţineri. La sfârşitul şedinţei, reluăm votul. detalii vot
			Punctul 8, Continuăm dezbaterea supunând atenţiei dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil. Lege cu caracter organic. Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Guvernul este iniţiator. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 166 de voturi pentru şi o abţinere. Proiectul de lege a fost adoptat. detalii vot
			9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţii nucleare. Lege cu caracter organic. Comisia pentru industrii propune respingerea proiectului de lege. Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 12 octombrie 2011. ca urmare, s-a hotărât dezbaterea acesteia pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin.(3) din regulament. În urma dezbaterilor din 20 decembrie 2011 şi potrivit art.104 alin.(3) din regulament, astăzi vă resupun votului final adoptarea iniţiativei legislative. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 161 de voturi împotrivă, 3 abţineri şi 2 voturi pentru. Legea nu a fost adoptată. detalii vot
			La poziţia 10... Domnul deputat Petru Călian, vicelider, Grupul parlamentar al PDL. Domnule coleg, aveţi cuvântul.
			Domnul Petru Călian: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, În numele Grupului parlamentar al PDL, solicităm retrimiterea la comisie a acestui act normativ pentru o săptămână, astfel încât să fie emis un raport suplimentar. Vă mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Domnul deputat Marian Neacşu, vicelider PSD. Vă rog.
			Domnul Marian Neacşu: Dacă n-ar fi trist, aş spune că asistăm în continuare la tot soiul de mici trucuri. Păi, ce temei avem? Mai devreme am reuşit să ducem la sfârşitul şedinţei de vot final şi să reluăm votul asupra unui proiect de lege care se votase. Acum, un alt proiect de lege care se votase, îl trimitem la comisie. Credeţi-mă că nu reuşesc să mai înţeleg până la urmă ce doriţi din acest vot final. E foarte adevărat că sunteţi majoritari în sală, aţi putut asigura cvorumul, dar dacă nu faţă de mine, care sunt singurul reprezentant al opoziţiei, măcar la cei care urmăresc activitatea legislativă cred că ar trebui să ne gândim de două ori când facem propuneri de genul acesta.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, La poziţia 10, care n-a fost supusă votului, s-a solicitat retrimiterea acesteia către comisia sesizată în fond. Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere către comisia sesizată în fond, pentru o nouă dezbatere pe marginea acestei legi. Da. Domnule deputat Vainer, vă rog. Domnule coleg, aveţi cuvântul, cu drag vi-l ofer.
			Domnul Aurel Vainer: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Mie mi se pare că este o lege prea importantă ca să o marcăm numai printr-o chestiune procedurală. Ştiţi că vorbim mult de mediul de afaceri. Mulţi spunem că este greoi, formule, umblăm, cozi, durează. Păi cum să nu stimulăm ceva care simplifică, care merge pe o formulă modernă, spre înregistrare, informatică. E marele lucru pe care-l avem... domnul Pambuccian, colegul meu, cândva spunea că vrea să facă tot sistemul de facturare să-l treacă pe... Cum să spun eu? Avem nevoie de progres aici şi oricând o îmbunătăţire nu are decât să facă mai bine acestei lumi a afacerilor care trebuie să pornească din nou mai bine. Atât. Eu aş fi pentru a o trimite la comisie şi pentru a o îmbunătăţi, dacă este ceva care este ceva care n-a plăcut, dar să avem o astfel de lege. Vă mulţumesc foarte mult.
			Domnul Ioan Oltean: Domnule deputat, vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, Vă reamintesc că proiectul de lege care s-a propus să fie retrimis comisiei se referă la Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere către comisia sesizată în fond. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 136 de voturi pentru, 19 împotrivă, 9 abţineri. Propunerea s-a adoptat. Proiectul se retrimite comisiei sesizate în fond. Termen: două săptămâni pentru redezbatere. detalii vot
			11. Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(1) al art.264 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. Este o lege cu caracter organic. Termenul pentru dezbatere şi vot final asupra acestei propuneri legislative a fost depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, urmând a fi trimisă Senatului spre dezbatere.
			12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2011 pentru modificarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Lege cu caracter organic. Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege. Guvernul este iniţiator. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 161 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere. Insuficiente voturile pentru a fi adoptat. 13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2011 privind... Domnul deputat Márton Árpád doreşte să intervină. Vă rog. detalii vot
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Este vorba de o lege de adoptare a unei ordonanţe. Pentru ca să se întâmple ceva din punct de vedere juridic cu această ordonanţă, până când ea nu este respinsă printr-un vot organic, ordonanţa rămâne în vigoare. Şi se rediscută în sesiunea următoare.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Categoric ordonanţa rămâne în vigoare. În sesiunea următoare proiectul de lege va fi reaşezat în dezbaterea la comisia de specialitate şi readus pentru votul final în plenul Camerei Deputaţilor.
			13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.81/2011 privind trecerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, precum şi pentru modificarea unor acte normative. Lege cu caracter organic. Comisia pentru administraţie publică a propus adoptarea proiectului de lege. Guvernul susţine, fiind iniţiator. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 159 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere. Insuficiente pentru a fi adoptat. Proiectul de lege urmează acelaşi traseu ca şi cel anterior discutat. detalii vot
			14. Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.29 din Legea audiovizualului nr.504/2002. Lege organică. Comisia pentru cultură a propus adoptarea propunerii legislative. Constatăm însă că termenul pentru dezbatere şi vot final este depăşit. În consecinţă, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Urmează a fi comunicată Senatului pentru dezbatere.
			15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Lege organică. Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Guvernul este iniţiator, susţine. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. detalii vot
			163 de voturi pentru şi o abţinere. Insuficiente pentru vot. Urmează acelaşi traseu ca şi precedentele ordonanţe de urgenţă. 16. Proiectul de Lege privind modificarea alin.(17) al art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Lege cu caracter organic. Comisiile pentru administraţie publică şi juridică propun adoptarea şi acestui proiect de lege. Punctul de vedere al Guvernului este că susţine acest proiect de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Domnule deputat Movilă Petru, înţeleg că doriţi să interveniţi? V-aş ruga, dacă e legat de votul acesta. Dacă nu... pentru că suntem în procedură de vot, domnule deputat. Vă rog.
			Domnul Petru Movilă: Domnule preşedinte, Am acţionat să votez, nu apare că am votat şi, fără poveştile din sală şi alte comentarii, sunt aici. Vreau să verific dacă apare că am votat, dacă nu, vă rog să reluăm votul.
			Domnul Ioan Oltean: La care proiect?
			Domnul Petru Movilă: La proiectul de lege care s-a votat acum.
			Domnul Ioan Oltean: Da. Vă rugăm să verificaţi dacă este o greşeală sau nu. Vă rog. Numai puţin şi continuăm votul. Numai puţin, vă rog. Stimaţi colegi, Domnul lider Mircea Toader. Domnule Mircea Toader, înţeleg că domnul deputat Petru Movilă apare că a votat. Domnule deputat William Brînză, înţeleg că aţi votat şi nu apare votul dumneavoastră. Domnule Daniel Buda, vă rog. Domnul preşedinte al Comisiei juridice.
			Domnul Daniel Buda: Domnule preşedinte, Eu vreau să vă atrag atenţia că este o lege foarte importantă aceasta cu actele de stare civilă şi v-aş ruga respectuos, în condiţiile în care domnul William Brînză a votat, în opinia domniei sale, şi a votat acel sistem tehnic, dar nu apare ca fiind votat. Deci, să reluăm votul. Şi domnul Mircia Giurgiu, de asemenea.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Înţeleg că domnul deputat William Brînză este în sala de şedinţă. Domnia sa spune că a votat. Nu apare în evidenţa votului. Se propune reluarea votului. Supun votului dumneavoastră această propunere de reluare a votului pentru poziţia 15 din ordinea de zi. Vă rog să vă pronunţaţi dacă sunteţi de acord cu reluarea votului. Şi vă rog să fiţi foarte atenţi, stimaţi colegi. detalii vot
			118 voturi pentru reluare, 18 împotrivă, 17 abţineri. Deci, reluăm votul de la poziţia 15, referitor la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot şi să fiţi atenţi, vă rog din suflet. Vă rog, votaţi. detalii vot
			164 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Proiectul de lege a fost adoptat. Repet: poziţia 15.
			16. Proiectul de Lege privind modificarea alin.(17) al art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Comisiile pentru administraţie publică şi juridică propun adoptarea proiectului de lege. Guvernul susţine. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 162 de voturi pentru, 2 abţineri. Proiectul de lege nu a fost adoptat. detalii vot
			17. Proiectul de Lege privind examinarea psihologică şi psihiatrică a celor ce candidează pentru obţinerea de funcţii de demnitate publică, în administraţia locală sau care ocupă funcţii de înalt funcţionar public sau îndeplinesc calitatea de secretar general, secretar de stat sau ministru în cadrul ministerelor. Lege organică. Comisiile juridică şi pentru administraţie publică propun respingerea proiectului de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Mai departe. Vă rog să mă urmăriţi. Propunerea comisiilor de respingerea iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 22.11.2011 şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin.(3) din Regulament. În urma dezbaterilor din 13 martie 2012 şi potrivit art.104 alin.(3) din Regulament se supune votului final adoptarea iniţiativei legislative. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 133 voturi împotrivă, 8 abţineri şi 23 voturi pentru. Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat. detalii vot
			18. Propunerea legislativă privind posibilitatea angajării în mediul privat a persoanelor pensionate anticipat. Comisia pentru muncă a propus respingerea propunerii legislative. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi în şedinţa de vot final din 22.11.2011 şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea acesteia într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin.(3) din Regulament. În urma dezbaterilor din 13 martie 2012 şi potrivit art.104 alin.(3) din Regulament se supune votului final adoptarea iniţiativei legislative. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 148 de voturi împotrivă, 12 voturi pentru şi 6 abţineri. Insuficiente pentru a fi adoptată. detalii vot
			19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. Comisia juridică a propus respingerea proiectului de lege. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi în şedinţa de vot final din 22.11.2011 şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea acesteia pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin.(3) din Regulament. În urma dezbaterilor din 13 martie 2012 şi potrivit art.104 alin.(3) din Regulament se supune votului final adoptarea iniţiativei legislative. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 150 împotrivă, 5 abţineri, 9 voturi pentru. Proiectul nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat. detalii vot
			20. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Lege organică. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a propus respingerea propunerii legislative. Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul de voturi necesar în şedinţa de vot final din 22.11.2011. Ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din Regulament. În urma dezbaterilor din 13 martie 2012, potrivit art.104 alin. (3) din Regulament, se supune votului final astăzi spre adoptare această iniţiativă legislativă. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 141 voturi împotrivă, 18 voturi pentru, o abţinere. Voturi insuficiente pentru a fi adoptată. detalii vot
			21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale destinate sediilor partidelor politice. Lege cu caracter organic. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a propus adoptarea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 155 voturi pentru, 5 împotrivă, 2 abţineri. Nici această propunere nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptată. detalii vot
			22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali. Lege organică. Vă rog să constataţi că termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin. (2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.
			23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Lege organică. Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această iniţiativă. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 157 voturi pentru, 4 împotrivă, 3 abţineri. Propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesar. Domnul deputat Daniel Oajdea, vă rog. detalii vot
			Domnul Daniel Vasile Oajdea: Vreau să-mi explic votul. Aceasta este o propunere legislativă pe care am iniţiat-o eu, în sensul de a sancţiona corupţia. Am considerat că nu este necesar ca cei care sunt condamnaţi pentru fapte de corupţie, definitiv şi irevocabil, să poată primi pensie. Înseamnă că ei, până la data respectivă, nu şi-au făcut datoria. Au luat şi salariul degeaba, să le mai dăm şi pensie? De aceea, consider că această propunere ar fi trebuit adoptată. Mulţumesc.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Fiind vorba de o propunere de respingere, aceasta îşi urmează cursul firesc: se reîntoarce pentru dezbateri în plenul Camerei Deputaţilor, pe articole, termen, 2 săptămâni să intre în plen.
			24. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.94/2010 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii. Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu o susţine. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 158 voturi pentru, 2 împotrivă şi 3 abţineri. Propunerea nu a fost adoptată. În consecinţă, se întoarce în plen pentru a fi adoptată pe articole. detalii vot
			25. Propunerea legislativă pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu o susţine. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 158 voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri. Insuficient numărul de voturi; se reîntoarce în plenul Camerei Deputaţilor pentru dezbateri. detalii vot
			26. Propunerea legislativă pentru modificarea art.21 alin. (3) din Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia nr.213/1998. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu o susţine. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 160 voturi pentru, 2 abţineri şi niciun vot împotrivă, însă, insuficiente pentru respingerea propunerii legislative. În consecinţă, ea se întoarce, spre dezbatere, în plenul Camerei. Domnul deputat Márton Árpád, vă rog. detalii vot
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Nu vă supăraţi, dar de trei voturi prezenţa este de 163. Deci, este adevărat că nu am avut voturile necesare pentru respingere, dar nici pentru a se fi considerat că votul pentru aceste respingeri s-a dat. Deci, atunci când nu avem o prezenţă de 163, de ce să ne mai încărcăm şi să mai votăm încă o dată adoptarea unui proiect de lege, când pentru acel proiect de lege nu s-a dat votul necesar. Iar pe colegii care sunt prezenţi în sală, îi rog să voteze, că altfel oprim aici; nu are niciun sens să mergem în continuare şi să dăm votul nominal pentru legea pe care am decis s-o votăm. Dar, ca să dăm 80 de voturi în lipsă de cvorum, nu are niciun sens, dacă avem lipsă de cvorum. Adică, stăm aici degeaba. Cele două voturi date cu prezenţa a 163 de persoane nu sunt voturi date. Eu acum am înţeles că la ultimul vot sunt 164, dar verificaţi, la cele două voturi anterioare erau 163 de persoane care au votat sau 158. Deci, în momentul în care nu au existat 164 de prezenţe în sală, nu putem considera că s-a dat un vot. Deci, nici printre cei prezenţi nu a fost contabilizată o persoană care nu şi-a dat votul. Dacă doriţi, putem să mergem în continuare la 80, să dăm voturi tot în astfel de situaţii, de inexistenţă a cvorumului, pentru respingerea unor proiecte de legi, nicio problemă. Şi pentru săptămâna viitoare, să le repunem pentru adoptare toate aceste legi, să mai dăm încă o dată un vot pentru acestea. Deci, este posibil, stăm degeaba aici încă două ore. Propunerea mea este următoarea: să trecem la adoptarea acelui proiect de lege cu votul nominal şi restul s-o lăsăm baltă, să mergem cu celelalte legi.
			Domnul Ioan Oltean: Domnul deputat Eugen Nicolicea, vă rog.
			Domnul Eugen Nicolicea: Cu privire la prezenţă şi la cvorum, nu se poate susţine că acesta nu există, câtă vreme nu s-a cerut verificarea cvorumului. Cvorumul rămâne acelaşi până când un lider solicită verificarea acestuia. Deci, la cele două proiecte de lege a existat un coleg, cel puţin, în sală, care nu a votat. Conform regulamentului şi deciziilor Curţii Constituţionale, deputaţii care sunt în sală, dar nu-şi exercită dreptul de vot, se socotesc în cvorum. Deci, cvorum am avut, mai ales că la al treilea vot, adică la ultimul, am avut 164, este evident că cineva nu şi-a exercitat dreptul de vot. Problema pe care o avem nu este aceea de cvorum, ci este problema dacă avem voturi pentru voturi organice. Dacă se va întâmpla să avem colegi în sală care nu vor vota şi nu avem voturi suficiente pentru adoptare, legea nu este adoptată. Dacă nu avem pentru respingere, legea nu este respinsă. Acesta este un alt subiect. Dacă domnul Márton Árpád doreşte verificarea cvorumului, acesta este un alt subiect.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc, domnule deputat. Îi rog pe toţi colegii noştri să voteze şi să nu scape din vedere acest lucru. Ultimul vot a dovedit că suntem în cvorum.
			27. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora. Lege cu caracter organic. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru agricultură propun respingerea proiectului de lege. Guvernul nu susţine. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 158 voturi pentru, 3 abţineri şi 2 voturi împotrivă. Insuficiente pentru a fi adoptată propunerea de respingere. Vă rog, domnule deputat Toader. detalii vot
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Aş face o propunere, mai ales că trebuie să facem şi un apel nominal pentru o lege, un vot pe apel nominal: v-aş propune ca pentru toate care sunt respingeri, şi de la organice, şi de la ordinare, să facem o sesiune specială, şi să treceţi la ordinarele care sunt pe adoptare şi apoi să facem votul final prin apel nominal pentru legea pe care o reluăm la vot, având în vedere că la ora 15,00 avem şedinţă în plen reunită. Am rugămintea să acceptaţi această propunere a mea, s-o supuneţi la vot, urmând ca pentru toate care sunt respingeri să facem o sesiune de vot specială.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Din câte am înţeles, se propune ca să ne oprim aici cu votul pe legile organice, în care rapoartele sunt de respingere, să ne continuăm votul final cu acte normative care au caracter ordinar, iar la sfârşit ... (Consultări.) Deci, rămâne să ne pronunţăm prin vot doar la legile ordinare care au rapoarte de adoptare şi rapoartele de respingere, atât de la legi organice, cât şi de la legi ordinare să fie planificate într-o şedinţă ulterioară, dat fiind faptul că ne apropiem de ora în care este prevăzută o şedinţă comună cu Senatul. Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 151 voturi pentru, 5 abţineri şi 2 voturi împotrivă. Propunerea a fost adoptată. detalii vot
			De la poziţia 57 avem legi ordinare cu rapoarte de adoptare. Vă rog să urmăriţi. 57. Prima lege pe care o supun votului dumneavoastră este Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, reexaminată la cererea preşedintelui României. Este lege ordinară. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune admiterea cererii de reexaminare şi respingerea legii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 156 voturi pentru, 2 împotrivă şi 2 abţineri. Proiectul de lege a fost respins. A fost adoptată cererea de reexaminare şi respinsă legea. detalii vot
			58. Lege privind modificarea părţii introductive a alin. (21) al art.140 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, reexaminată la cererea preşedintelui României. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune admiterea cererii de reexaminare şi respingerea legii. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. 156 voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere. Are aceeaşi soartă ca şi legea precedentă. Domnul deputat Marian Neacşu, vă rog. detalii vot
			Domnul Marian Neacşu: Domnule preşedinte, Am urmărit cu atenţie întreaga procedură de vot de până acum şi nu pot să nu folosesc argumentele pe care domnul deputat Nicolicea mi le-a oferit ceva mai devreme. În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al PSD, solicit verificarea prezenţei, având în vedere faptul că, la ultimele două voturi, nu am fost mai mult de 160 de persoane în sală.
			Domnul Ioan Oltean: Mulţumesc. Domnul deputat Mircea Toader.
			Domnul Mircea-Nicu Toader: Domnule preşedinte de şedinţă, Solicitarea colegului nostru trebuie s-o respectăm, dar vă rog să facem două lucruri deodată: faceţi şi apelul nominal pentru aprobarea legii - prin apel nominal - şi, vrând, nevrând, avem şi apelul nominal din sală.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, Solicitare îndreptăţită.
			Ne întoarcem la proiectul de lege de la poziţia 7 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr.286/2009 privind Codul penal. În timp ce facem prezenţa, o să vă rog să vă pronunţaţi şi prin vot faţă de această lege. Îl rog pe domnul secretar să facă apelul. În acelaşi timp, să-şi noteze poziţia fiecăruia faţă de actul normativ. Vă reamintesc că este o lege foarte importantă şi v-aş ruga să urmăriţi cu atenţie votul. Vă rog, domnule secretar.
			Domnul Dumitru Pardău: Domnule preşedinte de şedinţă, O să încep, dacă-mi permiteţi, cu membrii Guvernului. Bode Lucian Nicolaepentru Deci, avem atât apel nominal, cât şi votul dumneavoastră pentru poziţia 7. Boghicevici Claudia - absentă Borbély László - pentru Fuia Stelian - pentru Kelemen Hunor - pentru Mustea-Şerban Răzvan - pentru Oprea Gabriel - pentru Petrescu Cristian - pentru Adomniţei Cristian Mihai - absent Albu Gheorghe - pentru Alecu Valeriu - pentru Almăjanu Marin - absent Amet Aledin - pentru Ana Gheorghe - absent Anastase Roberta Alma - pentru Andon Sergiu - absent Andronache Gabriel - pentru Anghel Florin-Serghei - pentru Antal István - pentru Antochi Gheorghe - absent Apostolache Mihai Cristian - pentru Ardeleanu Sanda-Maria - pentru Arion Viorel - pentru Atanasiu Teodor - absent Avram Marian - pentru Axenie Carmen - pentru Balan Ioan - pentru Balcan Viorel - pentru Banu Mihai - pentru Barbu Sulfina - pentru Barna Maria Eugenia - pentru Se subînţelege că cine spune pentru, este şi prezent. Cred că nu are rost să spun şi prezent, şi pentru. Bădălan Eugen - pentru Bădulescu Adrian - pentru Bănicioiu Nicolae - absent Bărbulescu Daniel-Ionuţ - pentru Bejinariu Eugen - absent Berci Vasile - absent Béres Ştefan Vasile - pentru Blaga Iosif Veniamin - pentru Bleotu Vasile - absent Boabeş Dumitru - absent Bobeş Marin - absent Bode Lucian Nicolae - pentru Boghicevici Claudia - absentă Boiangiu Victor - pentru Boldea Mihail - absent Borbély László - pentru Bordeianu Dan - absent Bostan Emil - pentru Bot Octavian - absent Botiş Ioan-Nelu - pentru Boureanu Cristian Alexandru - pentru Brătianu Matei Radu - absent Brînză William Gabriel - pentru Buciuta Ştefan - pentru Bud Nicolae - pentru Buda Daniel - pentru Buda Viorel-Vasile - absent Budurescu Daniel-Stamate - absent Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - pentru Buican Cristian - absent Burcău Doina - absentă Burlacu Cristian-Ion - pentru Burnei Ion - absent Buta Sorin Gheorghe - pentru Calimente Mihăiţă - absent Canacheu Costică - pentru Cantaragiu Bogdan - pentru Cazan Mircea-Vasile - absent Călian Petru - pentru Călin Ion - absent Cărare Viorel - pentru Câmpeanu Mariana - absentă Chircu Doiniţa-Mariana - pentru Chirilă Constantin - pentru Chiriţă Dumitru - absent Chisăliţă Ioan-Narcis - absent Chiţoiu Daniel - absent Chiuariu Tudor-Alexandru - absent Cindrea Ioan - absent Ciobanu Gheorghe - pentru Ciocan Gheorghe - absent Cionca-Arghir Iustin-Marinel - pentru Ciucă Liviu-Bogdan - absent Ciuhodaru Tudor - pentru Coclici Radu-Eugeniu - absent Coroamă Gheorghe - pentru Covaci Dorel - absent Cristea Victor - absent Cristian Horia - absent Croitoru Cătălin - pentru Damian Ioan - absent Dascălu Constantin - pentru Derzsi Ákos - pentru Dobre Ciprian Minodor - absent Dobre Cristina-Elena - pentru Dobre Victor-Paul - absent Dolineaschi Andrei - absent Donţu Mihai-Aurel - absent Dragomir Gheorghe - absent Drăghici Mircea-Gheorghe - absent Drăghici Sonia-Maria - absentă Drăgulescu Iosif Ştefan - absent Dugulescu Marius Cristinel - pentru Dumitrache Ileana Cristina - absentă Dumitrescu Cristian-Sorin - absent Dumitrică George Ionuţ - absent Dumitru Georgică - pentru Dumitru Ion - absent Duşa Mircea - absent Edler András-György - pentru Erdei Dolóczki István - pentru Farago Petru - pentru Farkas Anna-Lili - pentru Fenechiu Relu - absent Firczak Gheorghe - pentru Florea Damian - absent Florescu Adrian - pentru Fuia Stelian - pentru Gabor Gheorghe - absent Ganţ Ovidiu Victor - pentru Gavrilescu Graţiela Leocadia - absentă Geantă Florian-Daniel - pentru Georgescu Filip - absent Gerea Andrei Dominic - absent Gheorghe Tinel - pentru Gherasim Vasile - pentru Ghiţă Cornel - pentru Ghiţă-Eftemie Stelian - pentru Ghiveciu Marian - absent Giurgiu Mircia - pentru Gliga Vasile Ghiorghe - absent Göndör Marius-Sorin - pentru Gorghiu Alina-Ştefania - absentă Gospodaru Gabriel-Dan - pentru Grama Horia - pentru Grosaru Mircea - pentru Gurzău Adrian - pentru Gust Băloşin Florentin - pentru Hogea Gheorghe - pentru Holban Titi - absent Holdiş Ioan - pentru Horj Pavel - absent Hrebenciuc Viorel - absent Iacob Ridzi Monica Maria - pentru Iacob Strugaru Stelică - pentru Ialomiţianu Gheorghe - pentru Iancu Iulian - absent Ibram Iusein - pentru Ignat Miron - pentru Ionescu George - pentru Iordache Florin - absent Iordache Luminiţa - pentru Iorguş Zanfir - pentru Irimescu Mircea - absent Itu Cornel - absent Jipa Florina Ruxandra - absentă Jolţa Nicolae - pentru Kelemen Atilla Béla-László - absent Kelemen Hunor - pentru Kerekes Károly - pentru Korodi Attila - absent Kötö Iosif - pentru Leşe Doru Braşoan - pentru Liga Dănuţ - absent Longher Ghervazen - prezent Lubanovici Mircea - absent Luca Ciprian-Florin - absent Lup Silvestru Mircea - absent Lupu Mihai - absent Macaleţi Costică - absent Manda Iulian Claudiu - absent Manolescu Oana - absentă Marian Dan Mihai - pentru Marin Mircea - pentru Marinescu Antonella - absentă Martin Eduard-Stelian - absent Márton Árpád-Francisc - pentru Máté András-Levente - pentru Mazilu Constantin - pentru Merka Adrian-Miroslav - pentru Militaru Constantin Severus - pentru Mircovici Niculae - pentru Mitrea Manuela - absentă Mocanu Adrian - absent Mocanu Vasile - absent Mocioalcă Ion - absent Moldovan Carmen Ileana - absentă Moldovan Emil Radu - absent Morega Dan Ilie - pentru Motreanu Dan-Ştefan - absent Movilă Petru - pentru Munteanu Ioan - pentru Mustea-Şerban Răzvan - pentru Nassar Rodica - absentă Năstase Adrian - absent Neacşu Marian - pentru Nechifor Cătălin-Ioan - absent Neculai Marius - pentru Negoiţă Robert Sorin - absent Negruţ Clement - pentru Nica Dan - absent Nica Nicolae-Ciprian - absent Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent Nicolicea Eugen - pentru Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - pentru Nistor Laurenţiu - absent Niţă Constantin - absent Niţu Adrian Henorel - pentru Nosa Iuliu - absent Novac Cornelia Brînduşa - pentru Oajdea Daniel Vasile - pentru Olar Corneliu - pentru Olosz Gergely - pentru Oltean Ioan - pentru Oprea Gabriel - pentru Oprişcan Mihai Doru - pentru Orban Ludovic - absent Pál Árpád - pentru Palaşcă Viorel - absent Palăr Ionel - absent Paleologu Theodor - pentru Pambuccian Varujan - pentru Pandele Sorin Andi - pentru Panţîru Tudor - absent Pardău Dumitru - pentru Păduraru Nicuşor - pentru Păsat Dan - pentru Păun Nicolae - pentru Pâslaru Florin-Costin - absent Petö Csilla-Mária - pentru Petrescu Cristian - pentru Petrescu Petre - absent Pieptea Cornel - absent Pirpiliu Ştefan Daniel - pentru Plăiaşu Gabriel - absent Pocora Cristina-Ancuţa - absentă Ponta Victor-Viorel - absent Pop Georgian - absent Pop Virgil - absent Popa Florian - absent Popa Octavian-Marius - absent Popeangă Vasile - absent Popescu Adrian - pentru Popescu Cosmin Mihai - pentru Popescu Dan-Mircea - absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent Popov Duşan - pentru Popoviciu Alin Augustin Florin - pentru Postolachi Florin - pentru Potor Călin - absent Preda Cezar-Florin - pentru Prigoană Vasile-Silviu - pentru Radan Mihai - pentru Rădulescu Adrian - pentru Răţoi Neculai - absent Rebenciuc Neculai - absent Resmeriţă Cornel-Cristian - absent Riviş-Tipei Lucian - pentru Rizea Cristian - absent Rogin Marius - pentru Roman Gheorghe - pentru Roman Ioan Sorin - absent Roşca Lucreţia - absentă Rusu Valentin - pentru Sava Andrei-Valentin - pentru Săniuţă Marian-Florian - pentru Săpunaru Nini - absent Sârbu Marian - pentru Scutaru Adrian George - absent Seremi Ştefan - pentru Seres Dénes - pentru Socaciu Victor - absent Solomon Adrian - absent Spînu Teodor-Marius - pentru Stan Ioan - absent Stan Ion - absent Stan Nicolae - absent Stanciu Anghel - absent Stavrositu Maria - pentru Steriu Valeriu-Andrei - pentru Stoica Mihaela - pentru Stragea Sorin Constantin - absent Stroe Ionuţ-Marian - absent Stroe Mihai - pentru Stroe Radu - absent Stroian Toader - pentru Surpăţeanu Mihai - pentru Surupăceanu Mugurel - absent Şandru Mihaela Ioana - pentru Ştefan Viorel - absent Ştirbeţ Cornel - pentru Ştirbu Gigel-Sorinel - absent Tabără Valeriu - pentru Tabugan Ion - pentru Taloş Gheorghe-Mirel - absent Tărâţă Culiţă - pentru Tătaru Florin-Cristian - absent Teodorescu Horia - absent Tiţa-Nicolescu Gabriel - pentru Tîlvăr Angel - absent Toader Mircea-Nicu - pentru Trăşculescu Alin Silviu - pentru Tudose Mihai - absent Turcan Raluca - pentru Tuşa Adriana Diana - absentă Ţaga Claudiu - pentru Ţintean Ioan - absent Ţîmpău Radu Bogdan - absent Ţurcanu Florin - absent Ţurea Răzvan - pentru Udrea Elena Gabriela - pentru Uioreanu Horea-Dorin - absent Uricec Eugen Constantin - pentru Vainer Aurel - pentru Varga Attila - pentru Varga Lucia-Ana - absentă Vasile Aurelia - absentă Vasilică Radu Costin - absent Vişan Gelu - pentru Vîlcu Samoil - pentru Vladu Iulian - pentru Vlase Petru Gabriel - absent Vlădoiu Aurel - absent Voicu Mădălin-Ştefan - absent Voicu Mihai Alexandru - absent Voinescu-Cotoi Sever - pentru Vreme Valerian - pentru Zamfirescu Sorin Ştefan - pentru Zătreanu Dan-Radu - pentru Zgonea Valeriu Ştefan - absent Zisopol Dragoş Gabriel - pentru Zoicaş Gheorghe - pentru Domnule preşedinte de şedinţă, au votat pentru 171 de deputaţi.
			Domnul Ioan Oltean: Stimaţi colegi, pentru Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal s-au pronunţat pentru 171 de deputaţi. În consecinţă, proiectul de lege a fost adoptat. Stimaţi colegi, Ne oprim aici cu şedinţa consacrată votului final. Ne revedem la ora 15,00, când avem şedinţa comună, împreună cu colegii din Senat, pentru numiri în funcţii ale unor autorităţi ce se află sub autoritatea Parlamentului. Până atunci, poftă bună, să auzim numai de bine!
			Şedinţa s-a încheiat la ora 14,40.