Domnul Filip Georgescu: În declarația politică de astăzi mă refer la câteva chestiuni legate de explozia prețurilor la produsele agroalimentare. Recentele sărbători, și aici mă refer la Duminica Floriilor, dar mai ales la sărbătoarea anului - Sfintele Paști, au făcut ca prețurile să o ia razna. Și cum tot românul consumă de Paști ouă, tocmai acest produs alimentar a fost scumpit cu sută la sută, chiar mai mult. După părerea mea, motivele acestei creșteri de preț sunt destul de puerile, în spatele lor ascunzându-se lăcomia unor comercianți în goana lor după profit maxim. Creșterea prețurilor la o serie de produse agricole este cam exagerată, observându-se de la o poștă că, în acest domeniu, nu există niciun control din partea autorităților, cu toate că dispunem de corp de control la fiecare minister și instituție centrală, gardă financiară, protecția consumatorului, Consiliul Concurenței etc. Pot afirma, fără să greșesc, că pe mine unul nu m-au convins de utilitatea lor asemenea instituții de control, unele chiar parazitare. Nu am văzut nici măcar o dată ca o asemenea instituție să intervină prompt în favoarea cetățeanului, a noastră, a tuturor. Totuși, Consiliul Concurenței s-a angajat să urmărească îndeaproape asemenea scumpiri pentru a comunica celor interesați motivele reale de creștere a prețului la ouă, să zicem. A trecut aproape o lună de zile și din partea instituției amintite nu am primit niciun răspuns. Cumpărătorii nu stau. Ei aleargă zilnic după produse proaspete și ieftine. Și, cu puțin efort, găsesc ce caută. Spun cu puțin efort deoarece cumpărătorii trebuie să bată satele, unde, la marginea drumului principal, producătorii agricoli vând toate sortimentele de legume de sezon, fructe, pastă de roșii, murături, până la ouă și produse lactate. În asemenea situație, țăranii nu mai plătesc transportul produselor până la piața orășenească, nici taraba din piață. Așa se face că, prin prețurile practicate, țăranii au început să facă o concurență destul de mare, în special hipermarketurilor și marilor magazine. Dacă la stradă un kilogram de cartofi costă 0,6 lei, în magazinele mari prețul se ridică la 1,29 lei. La ceapa uscată diferența de preț este mult mai mare: 0,8 lei kilogramul pe uliță, iar la magazin 2,49 lei kilogramul. Totodată, laptele la producător se vinde cu 2 lei litrul, iar la magazin cu 4,4 lei litrul. Și exemplele ar putea continua. Asemenea diferențe de preț există între producătorii agricoli argeșeni și vânzătorii din piețele Ceair, Găvana și Smârdan din municipiul Pitești. De multe ori părăsesc Capitala și o iau spre Pitești pe șoseaua veche, care străbate o serie de localități rurale cu tradiție în producerea de legume, unde locuitorii acestor așezări vând în poarta casei sau a fermei morcovi, țelină, cartofi, praz, verdeață, usturoi, toate din producție proprie, la prețuri de două sau chiar trei ori mai mici decât cele practicate de marile magazine. Și totuși o întrebare există: cine stabilește prețurile așa de ridicate la produsele agroalimentare din marile magazine și din piețele orășenești?
|