|
Domnul Florin-Costin Pâslaru: "Violența din instituțiile școlare" Studiile realizate de instituțiile internaționale plasează România pe primele locuri în rândul țărilor în care sunt raportate acte de violență asupra sau ale elevilor în spațiul școlii sau în timpul orelor de curs. Statisticile realizate sunt îngrijorătoare: în 75% din școlile din România se înregistrează fenomene de violență și 60% din elevii din București au fost agresați verbal și fizic în școală și în familie. Violența în școală nu este un fenomen izolat și trebuie privită în context global și asociată mediului familial și social din România. Fiecare caz de violență școlară mediatizat la nivel național reprezintă un nou semnal de alarmă, pentru că în spatele lui există cel mai probabil zeci de alte cazuri care nu ajung în atenția publică, dar care pot conduce la apariția de efecte severe la nivelul întregii societăți. În România, în prezent, fenomenul violenței în școli a căpătat proporții cotidiene, în condițiile în care opt școli din zece se confruntă cu o anumită formă de violență: violența între elevi, violența elevilor îndreptată împotriva profesorilor, violența profesorilor împotriva elevilor, violența unor tineri din afara școlii față de elevi sau chiar față de profesori. Această violență, deseori manifestată doar la nivel verbal, se transformă deseori în violență fizică. Responsabilitatea pentru propagarea ei este împărțită între stradă (75%), mediul familial (54%), mass-media (23%) și școală (21%). Soluțiile trebuie identificate la nivel de fiecare unitate școlară în parte, la nivel de familie și, nu în ultimul rând, la nivel de individ, și trebuie materializate în medierea conflictelor școlare prin soluționarea disputelor prin intervenția unei persoane neimplicate în conflict, această procedură trebuie urmată de un psiholog sau de un consilier pedagogic; echilibrarea intereselor poate diminua riscul apariției conflictelor școlare, prin acordarea aceluiași statut ambelor persoane participante la conflict. În acest sens, soluționarea problemei este mult mai simplă, iar conflictul poate fi "stins" mai ușor, apoi, corectarea climatului conflictual în familie reduce numărul elevilor-problemă, principalii "suspecți" în declanșarea actelor violente; realizarea unui echilibru al statutului elevilor în școală, fiecare elev învață că este egal în drepturi, indiferent de situația financiară sau de statutul social al părinților. Recomandările ce pot fi făcute pentru limitarea violențelor la nivel individual sunt: identificarea timpurie a elevilor cu potențial violent, implicarea activă a elevilor cu potențial violent și valorificarea intereselor, aptitudinilor și capacității elevilor care au comis acte de violență și evitarea centrării exclusiv pe sancțiune. La nivel curricular, se recomandă dezbaterea și încurajarea exprimării opiniei elevilor, valorificarea temelor relevante pentru problematica violenței, precum și programe și activități extracurriculare.
|
