Florin-Cristian Tătaru
Florin-Cristian Tătaru
Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2012
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.31/27-04-2012

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
29-11-2023
28-11-2023 (comună)
27-11-2023
22-11-2023
21-11-2023
20-11-2023
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2023 2022 2021
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2012 > 18-04-2012 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2012

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.58 Florin-Cristian Tătaru - declarație politică: "De la CAP la PAC (Politica Agricolă Comună) și piața unică";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

 

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

"De la CAP la PAC (Politica Agricolă Comună) și piață unică"

Nu mai este mult timp și România va intra în cea de-a doua alocare financiară 2014-2020, al doilea ciclu bugetar european de la aderarea noastră la UE.

Așa cum știe toată lumea, nu am reușit să absorbim finanțările publice europene decât într-o măsură rușinos de mică și aceasta cu un impact dezastruos asupra nivelului de trai, România fiind una din țările ai căror locuitori au fost cei mai afectați de criza economică.

După întreruperea rambursărilor pe POS DRU, suntem încă în așteptarea unor soluții miraculoase de creștere a absorbției de fonduri, mai ales că guvernul și-a propus o țintă de creștere economică care va fi mult pe minus dacă nu se reușește acest lucru. Tot ce știm până la acest moment este că s-a dat startul la ceva angajări de personal în instituțiile ce se ocupă cu absorbția fondurilor. Așteptăm cu interes transparență și profesionalism în aceste angajări, mai ales că știm ce nepotisme au ascuns agențiile și autoritățile de management în România, cu efecte serioase asupra eficienței.

Vreau să vă spun că speranțele de dezvoltare economică și socială se leagă fundamental de cele aproximativ 30 miliarde de euro puse la dispoziție de europeni, pentru că acesta a fost unul din motivele fundamentale ale aderării noastre la UE în 2007, plătită și cu costul privatizării celor mai profitabile afaceri ale statului român. Toți politicienii raționali au conștientizat că singura posibilitate de dezvoltare a României se leagă de funcționarea în mod integrat a țării noastre ca parte a Europei unite și vă readuc aminte de acest raționament, pentru că politicienii puterii de azi l-au pierdut.

Acum, ce facem noi pentru a ne pregăti pentru un nou tren al dezvoltării? În primul "tren", prima alocare financiară pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, succesul cel mai mare a fost absorbția de fonduri europene sub forma plăților directe, dar și cea a fondurilor pentru dezvoltare prin SAPARD și ulterior PNDR. S-a învățat în prima fază cum să se dezvolte afaceri în agricultură, acum trebuie să învățăm să ocupăm poziții economice în piață și să le menținem.

Din 2014, vor curge noi surse de finanțare pentru dezvoltare care vor trebui utilizate mai inteligent. Marele câștig al deținerii unui post de comisar, al lui Cioloș la DG Agri, este menținerea aceluiași nivel de finanțare pentru 2014-2020, chiar dacă am arătat performanța negativă că nu îi putem cheltui.

Pentru Maramureș, potențialul este evident în ceea ce privește creșterea animalelor, pomicultură și resursele pădurii. Acum știm că problema principală din tot lanțul de la producător la consumator este structura lanțului de producție sau filierei de produs. Intermediarii câștigă mai mult decât producătorii, unele verigi pe sectoare lipsesc, iar piața de desfacere este viciată de lanțurile de supermarket, produse de proastă calitate și ieftine și chiar de consumatorul needucat. Mai mult, penalizarea producătorilor care produc prost și cu substanțe periculoase este departe de a se întâmpla.

Știm că noua politică de dezvoltare rurală 2014-2020 are obiective stabilite în Strategia Europa 2020 și are șase priorități, conform autorităților europene:

- transfer de cunoștințe și inovații;

- competitivitatea agriculturii și viabilitatea fermelor;

- organizarea lanțului alimentar și gestionare riscurilor în agricultură;

- restaurarea și conservarea ecosistemelor;

- incluziunea socială, reducerea sărăciei și

- dezvoltarea economică în zonele rurale.

Dacă la capitolul transfer de cunoștințe și inovații am reușit să obținem rezultate, la următoarele priorități începem să pierdem din eficiență. Chiar dacă am reușit să ridicăm standardul fermelor și să modernizăm o parte a agriculturii, viabilitatea fermelor este departe de a fi realizată.

Organizarea lanțului alimentar este cel mai mare eșec al întregii politici agricole românești, motiv pentru care în mare parte nu am reușit să evoluăm semnificativ. Trebuie să recunoaștem că agricultura astăzi este altfel datorită PNDR, însă nu unde trebuia să fie. Lipsa reglementării cu succes a lanțului alimentar este motivul pentru care agricultura nu este astăzi în poziție fruntașă în formarea PIB-ului. Interese private sectoriale și o lipsă de preocupare a guvernării de a pune cea mai solidă piatră de funcționare în domeniu sunt motivele pentru care a eșuat în combaterea sărăciei în mediul rural, acesta urmând trendul descendent al depopulării și exluziunii sociale.

Cum putem să ne dezvoltăm?

La această întrebare nu există răspunsuri simple și nici rapide. Complexitatea strategiilor de dezvoltare, dificultățile instituționale, lipsa culturii asociative, tare culturale pernicioase ale fermierilor fac deosebit de dificilă modernizarea unui sector vital. Însă efortul cel mai mare pentru societatea noastră, cu o remanentă determinare a societății față de statul centralizat va aparține tot instituțiilor și funcționarului. Ca informație pusă la dispoziție, nu ca acțiune. Ca acțiune, fermierul are această obligație în piața liberă să se organizeze pentru propriul beneficiu, dar statul trebuie încă să vină mai mult în întâmpinarea acestuia dintr-o mulțime de considerente. Asta dacă dorim să compensăm o înapoiere structurală și să cheltuim energie și resurse pentru necesara adaptare a tuturor. A noastră, a oamenilor în realități din ce în ce mai complexe și mai dificile. Și spun dificile pentru că va urma înțelegerea noii PAC pentru aceiași fermieri români, care de 4 ani au început să înțeleagă noile reguli.

Viitorul regulament cuprinde un set de instrumente de gestionare a riscului în agricultură, ceea ce mi se pare deosebit de important, propunere primită cu multă bucurie în câteva state membre. Aceste noi instrumente vor da o nouă dimensiune businessului în agricultură și trebuie diseminate corect în societatea românească. Ne-am pierdut industriile, să ne salvăm măcar potențialul agricol.

Un alt element important pe care l-am intuit ca importanță și noul regulament îl va cuprinde este că asocierile locale vor deveni mai importante pentru dezvoltare: factorul inovație este transformat în obiectiv, iar guvernarea locală este prioritate politică zero. Ceea ce observ ca trend de dezvoltare, posibilitatea pe care PNDR-ul a dat-o prin axa Leader, prin grupurile de acțiune locală este deosebit de importantă. Nu doar că Europa a observat acest lucru, dar am ajuns să observăm și noi competiția acerbă între regiuni în productivitate și înalta valoare a produsului, bunăstarea cetățenilor și civilizație. Modelul regional, microregional este măsura în care omul locului răspunde mai bine la provocările lumii. GAL-urile vor fi motorul dezvoltării locale, însă au nevoie de ajutor. S-au făcut pași importanți în îmbunătățirea cadrului de funcționare, dar cei implicați știu că nivelul actual de finanțare este insuficient pentru asocierile locale și că este necesară o regândire a rolului și potențialului, a finanțării și a dezvoltării prin aceste instrumente.

Noul regulament include dispoziția privind dezvoltarea locală realizată de comunitate, pentru a asigura faptul că parteneriatele locale sunt libere să utilizeze fonduri europene în mod coordonat. Propun guvernului referitor la posibilitatea asocierii GAL-urilor, în vederea accesării unor finanțări superioare și a unei mobilități superioare a finanțării pe măsuri care sunt rapid și masiv accesate, să pună la dispoziție resurse pentru diseminarea informațiilor, pentru sprijinirea diplomatică și legală a colaborării și coordonării între GAL-uri din România și din alte state membre, obiectiv strategic care trebuie să ofere microregiunilor celor mai active de la nivel național, comunităților celor mai harnice și mai întreprinzătoare, posibilitatea să se desprindă de plutonul leneș al tradiționalismului. Nu mergem frenetic la o modernizare fără o direcție dată de idealuri etice, ci mergem către o dezvoltare predictibilă și transparentă a sectoarelor pe care le mai avem ca atu în viitor.

Se creează premisele unor noi căi de dezvoltare, iar comunitățile rurale vor înțelege greu cum să se adapteze la noile schimbări, motiv pentru care chem guvernul să se mobilizeze pentru o direcție strategică indiscutabilă.

"Slăbiciunea României se vede peste tot" declara fostul prim-ministru britanic Tony Blair. Sper ca această înfricoșătoare remarcă să sune ceasul deșteptător al unei guvernări care nu trebuie să ne înstrăineze resursele doar pentru că acum încă nu putem să le folosim.

Stimați guvernanți, permiteți românilor să fie participanți la scrierea propriei istorii și nu doar spectatori jefuiți atât de idealuri cât și de bucuria vieții! Nu mai cheltuiți banii pe cadouri date baronilor locali și faceți calcule pentru cum puteți absorbi cât mai multe miliarde în următorii 7 ani! Decât să dați unui politruc bani pentru un drum care nu duce nicăieri, o piscină care nu va funcționa și un parc în sat, mai bine puneți tinerii din universități să decidă cum, unde văd și vor dezvoltarea lor viitoare! Puneți banii de cofinanțare în conturi unde trebuie, păziți-i de politicieni rapace care nu au nicio idee despre dezvoltare în contemporaneitate!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 2 decembrie 2023, 21:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro