Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 iunie 2012

2.

Respingerea Raportului de activitate al Societăţii Române de Televiziune şi contul de execuţie bugetară pe anul 2011.

	Doamna Roberta-Alma Anastase:
	................................................
	La primul punct din ordinea de zi este înscris Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune şi contul de execuţie bugetară pe anul 2011. Am să-l invit la microfon pe vicepreşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru cultură ale Parlamentului României. Vă rog.
	Domnul Victor Socaciu: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Raport comun privind Raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2011. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-au reunit în şedinţă comună pentru a dezbate documentul sus-menţionat. Şedinţa Comisiilor pentru cultură a avut loc în data de 12 iunie 2012. Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe 2011 este structurat pe următoarele capitole: "Sinteza activităţii" pe 2011, "TVR în context european", "Peisajul legislativ", "Exercitarea misiunii publice prin programe", "Programe de ştiri şi sport", de asemenea, Capitolul VI - "Dezvoltarea online a televiziunii publice", Capitolul VII - "Marketing şi vânzări", "Comunicare de organizaţie", "Relaţii cu publicul", "Serviciul Relaţii Internaţionale" şi "Obiective pe termen scurt şi mediu". Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2011 a fost dezbătut de cele două Comisii pentru cultură ale Parlamentului în prezenţa preşedintelui-director general, domnul Alexandru Lăzescu, şi a unor membri ai Consiliului de administraţie al SRTV. Domnul Lăzescu a făcut o prezentare a raportului de activitate, după care membrii comisiilor au dezbătut acest raport. Au luat cuvântul, din partea Senatului: domnul preşedinte Sergiu Nicolaescu, domnul secretar Radu-Alexandru Feldman, doamna senator Lia-Olguţa Vasilescu şi domnii senatori Georgică Severin, Gheorghe Bîrlea şi Cristian Ţopescu, iar din partea Camerei Deputaţilor: doamna preşedinte Raluca Turcan, deputatul Victor Socaciu, domnul secretar Florin Pâslaru, doamna secretar Cornelia Brânduşa Novac şi domnul deputat Mădălin Voicu. Opiniile membrilor celor două comisii au fost preponderent negative. Au fost reproşate conducerii Societăţii Române de Televiziune situaţia financiară calificată drept dezastruoasă, scăderea ratingului canalelor postului public de televiziune şi managementul considerat ineficient. După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea Raportului de activitate pe anul 2011 al Societăţii Române de Televiziune, rezultatul fiind următorul: 16 voturi împotriva avizării Raportului de activitate al TVR, precum şi două abţineri. Membrii Partidului Democrat Liberal din cele două Comisii pentru cultură nu au participat la vot. Astfel, Comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună plenului Parlamentului respingerea Raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară a SRTV pe anul 2011. Mulţumesc.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Toader, pe procedură.
	Domnul Mircea-Nicu Toader: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Am ascultat raportul pe 2011. Cred că succesiunea logică era să ascultăm întâi raportul pe 2010, să se prezinte raportul pe 2010, şi apoi, sigur, să ne spunem un punct de vedere, eventual, vot şi apoi cel din 2011. Nu putem sări peste un an de zile numai pentru că avem un raport pe 2011, să avem nişte obiective politice neapărat.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Vă rog.
	Domnul Victor Socaciu: Vreau doar să vă spun, domnule deputat Toader, că nu v-a împiedicat nimeni să aduceţi şi să avizaţi sau să nu avizaţi raportul pe 2010. Aţi avut majoritate, puteaţi să faceţi acest lucru. Oricum, în comisie s-a discutat şi acest raport şi s-a dat un aviz favorabil acelui raport pentru anul 2010.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Domnul deputat Toader şi după aceea domnul deputat.
	Domnul Mircea-Nicu Toader: Aia am ştiut şi eu, că aţi discutat în comisii şi raportul pe 2010. Voiam un punct de vedere. Cel puţin trebuie să fie şi acolo un raport, chiar dacă este numai verbal, măcar să fie expus: am fost de acord, nu am fost de acord. Dar cred că nu putem trece peste un an de zile fără să discutăm sau măcar să ne spunem un punct de vedere. Foarte bine. Vă rog să spuneţi: "În raportul pe 2010..." Spuneţi cinci cuvinte acolo, şapte cuvinte, dar spuneţi ceva.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Bun. Vă mulţumesc. Vreau să fac precizarea că la şedinţa comună a Parlamentului au fost invitaţi toţi membrii Consiliului de administraţie din SRTV, precum şi preşedintele-director general, domnul Alexandru Lăzescu. Din partea SRTV, doreşte să intervină cineva pentru a-şi exprima un punct de vedere? Nu există solicitări în acest sens. Doamna preşedinte a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, vă rog.
	Doamna Raluca Turcan: Pot să ofer o explicaţie. Preşedintele-director general nu a primit invitaţia de a participa la şedinţa de plen. Ştiu că este în Parlament şi, dacă îl anunţăm, sunt convinsă că va veni să susţină un punct de vedere. (Discuţii, rumoare, vociferări)
	Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamnă preşedinte, Domnule preşedinte, Directorul general a fost invitat. Este obligaţia Domniei Sale să vină. Nu este obligaţia Domniei Sale să vorbească în plenul Parlamentului. El susţine punctul de vedere al consiliului de administraţie în cadrul Comisiilor pentru cultură reunite, de la Camera Deputaţilor şi Senat. Vă rog frumos să supuneţi la vot raportul comisiilor reunite.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Bun. Înainte de a-l supune la vot, întreb grupurile parlamentare dacă sunt intervenţii. Doamna deputat Raluca Turcan, vă rog.
	Doamna Raluca Turcan: Mulţumesc foarte mult. Doamnă preşedinte, Domnule preşedinte, Vreau să justific de ce membrii PDL ai Comisiilor pentru cultură din Camera Deputaţilor şi Senat nu au participat la acest vot. În opinia noastră, există un viciu de procedură. Evident că plenul este suveran, evident că plenul poate să voteze demiterea acestui consiliu de administraţie, după cum se anticipează. Însă de fiecare dată până acum - şi sunt membră a acestei comisii din anul 2004 - rapoartele de activitate au fost dezbătute odată cu raportul Comisiilor reunite pentru buget, finanţe privind contul de execuţie bugetară. Am înţeles că cei care au pus pe ordinea de zi acest punct sunt îngrijoraţi de situaţia financiară a televiziunii publice. Dacă sunt îngrijoraţi de situaţia financiară a televiziunii publice, cred că ar fi avut obligaţia să analizeze cu atenţie şi contul de execuţie bugetară, şi raportul Comisiilor pentru buget, finanţe. Nu s-a întâmplat lucrul acesta. Art. 39 din Legea nr. 41/1994 prevede şi spune explicit că rapoartele de activitate în plen se dezbat odată cu avizul Comisiilor pentru cultură şi avizul Comisiilor pentru buget, finanţe. Din acest motiv, pentru că nu s-a respectat procedura şi am dorit ca în cadrul Comisiilor pentru cultură să ţinem cu dinţii la un regulament, să ţinem cu dinţii la respectarea legii, noi nu am participat la acest vot. Evident că, aşa cum spuneam la început, există o decizie politică privind televiziunea publică. Dacă nu ar fi fost o decizie politică, atunci, aceste instituţii meritau o dezbatere amănunţită. Meritau ascultate argumentele oferite de conducerea acestei instituţii şi, cu siguranţă, o parte din membrii consiliilor de administraţie ar fi meritat un tratament corect şi constructiv. Ştiţi că eu nu am participat la votarea actualului Consiliu de administraţie. Probabil că v-aţi întrebat de ce nu am participat, pentru că a fost susţinut de o coaliţie din care făceam parte. Nu am votat actualul Consiliu de administraţie pentru că am considerat că va deveni o victimă în cel mai scurt timp, odată cu pierderea guvernării acelei coaliţii. Am considerat că, pentru a fi totalmente depolitizată, profesionalizată şi respectată şi pentru a deveni un reper, televiziunea publică are nevoie de o nouă lege. Ca atare, am propus o nouă lege, însă o parte dintre cei care acum clamaţi politizarea televiziunii publice şi susţineţi demiterea politică a raportului de activitate aţi respins acea lege. Cea mai bună soluţie ca o instituţie să nu fie politizată este să nu mai existe posibilitatea demiterii consiliilor de administraţie după evaluarea anuală a rapoartelor. Angajaţii acestor instituţii, în loc să-şi facă treaba, în loc să fie încurajaţi să se manifeste profesionist, stau şi se uită cum evoluează majorităţile parlamentare şi cum evoluează majorităţile în consiliile de administraţie. Este un lucru dăunător şi este un lucru care va produce consecinţe pe termen lung. Poate că acum, având majoritate parlamentară, veţi fi bucuroşi. L-am demis pe Sassu, ne punem omul la televiziunea publică. Dar să ştiţi că, pe termen lung, acea persoană desemnată să conducă această instituţie şi consiliile de administraţie vor deveni victime clare ale unei legi proaste şi ale unui vot dat de o majoritate în Parlamentul României. Nimeni nu a avut răbdare astăzi în comisiile de specialitate să analizeze situaţia economică pe fond, pentru că asta se clamează acum, că televiziunea publică este într-un dezastru financiar. Nimeni nu ţine cont că actualul Consiliu de administraţie, aşa cum spuneam, victimă, a preluat televiziunea publică la o datorie de 61 de milioane, cu contracte antamate de 38 de milioane, cu un contract colectiv de muncă ce prevede salarii compensatorii pentru disponibilizări şi, de asemenea, prime de Paşti, de vacanţă şi ce mai puteau solicita angajaţii acestei instituţii. Această situaţie nu a început cu actualul Consiliu de administraţie - ce în curând va fi demis -, această situaţie vine din anul 2006. De altfel, dacă spunem că acest Guvern şi această majoritate parlamentară sunt unele corecte, ar trebui să respectăm rapoartele instituţiilor publice. Curtea de Conturi a derulat un control la televiziunea publică şi arată negru pe alb că această situaţie financiară este una preluată şi începută în anul 2006 şi perpetuată în timpul consiliilor care s-au succedat. Vreau să vă spun că sunt om politic, dar, pe de altă parte, sunt un om care tot timpul a fost preocupat de ceea ce am putea crea pe termen lung la televiziunea şi la radioul public. De aceea am dorit o lege nouă şi de aceea mă simt şi responsabilă de ceea ce se întâmplă astăzi în televiziunea publică, pentru că noi am fi putut preveni cu toţii - că sunteţi USL, că suntem PDL, că suntem din alte partide -, am fi putut preveni, dacă ofeream o lege nouă care să depolitizeze, o lege nouă care să ofere pârghii consiliului de administraţie să-şi facă treaba şi să poată să ofere o cheltuire corectă a banului public. Nu s-a întâmplat lucrul acesta. Mai mult decât atât, sunt oameni în consiliile de administraţie care au participat la toate voturile din aceste consilii, care s-au derulat din anul 2006, şi nu i-am auzit luând atitudine, nu i-am auzit manifestându-şi îngrijorarea cu privire la situaţia financiară decât acum, când s-a schimbat puterea politică. Daţi-mi voie să cred că votul de astăzi este o ultimă redută a asaltului început la alegerile locale. Cred că se doreşte înfigerea steguleţului roşu sau de ce culoare o fi el în vârful televiziunii publice, fără să se ţină cont de angajaţii din această instituţie, de membrii consiliului de administraţie care vor veni şi care vor fi stigmatizaţi la un moment dat de jocuri şi interese politice pentru că legea este slabă. Lucrul acesta vă rog să vi-l asumaţi. Am auzit la un început de preluare a guvernării că nu se doreşte soluţie politică pentru televiziunea publică, că se doreşte o lege nouă. Aţi avut posibilitatea să facem o lege nouă. Poate că nu a fost perfectă, însă, dacă nu vom obţine un consens la nivelul clasei politice care să ne permită pe termen lung să creăm un cadru astfel încât Televiziunea şi Radioul - care o să intre în colimatorul dumneavoastră, sunt convinsă - să devină repere de profesionalism, de imparţialitate în societatea românească, să ştiţi că noi, ca oameni politici, nu ne-am făcut datoria în privinţa acestor instituţii. Evident, veţi spune - aşa cum am auzit - că este o chichiţă de procedură, că este un pretext pentru a nu participa la vot. Deopotrivă, îmi doresc ca în Comisiile pentru cultură să fie urmărite interesele acestui domeniu, îmi doresc să fie respectate Regulamentul şi legea. Şi de aceea colegii din PDL nu au participat la acest vot şi nu vor participa nici în plen. Dacă vreţi să-i decapitaţi politic pe cei din conducerea Televiziunii, este decizia dumneavoastră. Îmi pare rău că s-a ajuns la această situaţie, îmi pare rău că s-a procedat aşa şi în alţi ani. Şi Televiziunea, şi Radioul să ştiţi că merită un statut demn, un statut care să le permită să fie profesionişti şi să se manifeste ca profesionişti. Mai este un aspect, oarecum ilar. Ştiţi că pe ordinea de zi a plenului nu se află raportul din 2010, dar în Comisiile pentru cultură a fost votat raportul pe anul 2010. Ca să vă daţi seama până unde merge politicianismul, printr-un vot în Comisiile pentru cultură s-a apreciat favorabilă activitatea Televiziunii în anul 2010, dar a devenit proastă în 2011, când, de fapt, toate problemele financiare existau şi în 2010, toate acuzaţiile făcute anterior cu privire la televiziunea publică existau şi pentru anul 2010. Dar nu contează. Contează că astăzi dorim să dăm un vot. Daţi-mi voie şi mie, daţi-ne voie şi nouă, celor din PDL, să nu participăm astăzi la acest vot şi să ne manifestăm încă o dată părerea de rău că, odată cu schimbarea majorităţii, de fiecare dată se repetă un comportament politic dăunător. Vă mulţumesc. (Aplauze la Grupul parlamentar al PDL)
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Vă mulţumesc. Din partea Grupurilor parlamentare ale USL, era doamna... Nu? Nu. Bun. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Vă rog. Domnule senator Ruşanu, vă rog.
	Domnul Dan-Radu Ruşanu: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Foarte scurt şi câteva remarci. În primul rând, colega mea spunea că nu se ţine cont de angajaţii din această instituţie. Este foarte adevărat acest lucru. Această instituţie are 3 200 de angajaţi, care sunt plătiţi din bani publici, care îşi primesc salariile, dar care, în acelaşi timp, se uită la contractele de colaborare care sunt făcute în afara instituţiei, cu băieţii deştepţi, pentru că şi Televiziunea Română are şi ea băieţii ei deştepţi. Aceste contracte de colaborare înseamnă 2,5 milioane de euro pe an, pe lângă cei 3 200 de angajaţi. Într-adevăr, au fost pierderi şi în 2009, şi în 2010, şi în 2008. În 2009, pierderea era de 40 de milioane, în 2010, pierderea este de 162 de milioane. Deci, de la un an la altul, creşterea pierderii a fost de 500%: în 2010 faţă de 2009. Spuneam că Televiziunea Română are şi ea băieţii deştepţi. Atâta timp cât un post de televiziune are venituri din reclamă şi publicitate de numai 4% din volumul veniturilor, acel post de televiziune este falimentar din start. Niciun post comercial de televiziune sau de radio nu s-ar putea întreţine cu 4% venituri din publicitate. Restul, de 96%, sunt alocaţii de stat şi, cu toate acestea, are pierderi de peste 162 de milioane. Aceasta este realitatea din Televiziunea Română. Este o realitate tristă, unde băieţii deştepţi îşi fac mendrele aşa cum vor ei. Se politizează această instituţie? Poate da, poate nu, dar această politizare excesivă din ultimii trei ani de zile nu a înregistrat-o nicio altă guvernare de până acum. Din cauza acestui management defectuos, din cauza acestor cheltuieli exacerbate, propunem astăzi schimbarea managementului şi un vot negativ Raportului de activitate al Televiziunii Române. Vă mulţumesc.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Vă mulţumesc. Între timp, a venit şi domnul Lăzescu. Dacă doriţi să spuneţi câteva cuvinte.
	Domnul Alexandru Lăzescu - preşedintele-director general al Televiziunii Române: Mulţumesc. Am să fac o intervenţie foarte scurtă şi, bineînţeles, nu voi dori să intru în detalii. Cert este însă că, dacă discutăm onest, problemele de fond din Televiziunea Română sunt vechi. Ele au în spate cauze şi subiective, şi obiective. Repet, am spus-o şi în comisii, există un raport al Curţii de Conturi, pe care vă invit să-l parcurgeţi şi dumneavoastră, şi care radiografiază, după părerea mea, destul de bine ceea ce s-a întâmplat în Televiziunea Română în ultimii ani. Spuneam că sunt cauze şi obiective, şi subiective. Spuneam că veniturile din publicitate sunt în jur de 10%. Sigur că sunt mici, dar trebuie să vedem contextul în care ne mişcăm. A spus domnul senator Ruşanu mai devreme că a fost o pierdere de 50 de milioane. La nivelul euro, ne duceam undeva, în jur de 15 milioane sau 12 milioane de euro. Gândiţi-vă că piaţa de publicitate a căzut din 2009 la jumătate. Dar, cum spuneam, în Televiziunea Română, lucrurile au început de mai multă vreme. Pot să vă spun doar că între 2005, 2006 şi 2010, cheltuielile cu personalul au crescut cu aproape 50%. Astea sunt însă... De ce spun lucrul ăsta? Şi repet, am intrat în mandat..., un management de criză, în care am intrat cu 61 de milioane de euro deficit acumulat şi cu o scrisoare de garanţie de 5,4 milioane de euro pentru un contract cu MBC Universal, care putea fi executată pe loc. Am reuşit să evităm această criză. Dar problemele de fond nu se vor rezolva aşa. Avem nevoie de o altă abordare. Sunt de acord cu vocile din societatea civilă şi vă invit şi pe dumneavoastră să regândiţi din temelii cadrul de organizare al televiziunii publice, pentru că, dacă nu o vom face, nu se va întâmpla nimic. De fiecare dată când e o schimbare politică, va fi schimbat şi consiliul de administraţie. Nu se poate ca o instituţie să poată funcţiona rezonabil, în condiţiile în care, din doi în doi ani, schimbăm consiliile de administraţie. Ceea ce vă spun e raţional. Nu ţine şi nu arăt cu degetul, neapărat, un anumit segment al politicii. Lucrul ăsta s-a făcut în ultima perioadă şi nu e în regulă. Deci, din acest punct de vedere, cred că trebuie să regândiţi fundamental felul în care arată legea care reglementează televiziunea publică. Cred că acest tip de vot politic, care, în mod evident, se dă de fiecare dată, nu e în folosul instituţiei şi cred că ar trebui să ieşim din acest cerc vicios. Atâta... Nu voiam să intervin mai mult. Vă mulţumesc, oricum, pentru atenţie.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Şi eu vă mulţumesc. Acum am să supun la vot raportul Comisiilor reunite pentru cultură, prin care se cere respingerea raportului de activitate al Televiziunii Române. Voturi pentru? Vă rog! Vă rog!
	Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală): Nu se supune la vot. Este raport de respingere.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Deci încă o dată repet. Supun la vot raportul Comisiilor pentru cultură, prin care se propune respingerea raportului de activitate al Societăţii Române de Televiziune. Deci raportul comisiei. Acesta se supune, în mod uzual, la vot. Domnule Toader, vă rog. Nici dumneavoastră nu aţi înţeles?
	Domnul Mircea-Nicu Toader: Eu am înţeles bine, dar raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe 2010 îl supuneţi la vot? Din sală: Raportul comisiei se supune la vot.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Bun. Raportul Comisiilor pentru cultură se referă la raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe 2011 şi pe acesta îl supun la vot. Prin raport se propune respingerea. Doamna Raluca Turcan, pe procedură.
	Doamna Raluca Turcan: Pe procedură de vot. Eu ştiu că miza este 2011, însă ştiţi că o să rămânem cu acest raport pe 2010 pentru o altă şedinţă de plen şi o să fie cel puţin jenant, dacă nu... pentru dumneavoastră să votaţi pozitiv, aşa cum sugerează majoritatea din comisiile reunite, după un raport ulterior, care a fost votat negativ. Gândiţi-vă!
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Domnule Duşa, vă rog.
	Domnul Mircea Duşa: Doamna preşedinte, Îi rog pe colegii noştri să fie atenţi atunci când se aprobă ordinea de zi a plenului reunit. Ordinea de zi a fost aprobată. Aţi venit cam târziu, doamna deputat, să faceţi alte propuneri.
	Doamna Roberta-Alma Anastase: Bun! Haideţi să votăm. Încă o dată, supun la vot raportul Comisiilor pentru cultură, prin care se propune respingerea raportului de activitate al Societăţii Române de Televiziune. Voturi pentru raportul Comisiilor pentru cultură? Rog secretarii să numere. 240 de voturi pentru raport. Voturi împotrivă? Abţineri? (Intervenţie neinteligibilă din sală) Da. Au anunţat deja că nu participă la vot. 4 abţineri. Raportul Comisiilor pentru cultură a fost adoptat. Prin urmare, raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2011 a fost respins. Vreau să fac următoarea precizare. Vreau să vă reamintesc faptul că, potrivit art. 46 alin. (7) din Legea nr. 41/1994, consiliul de administraţie al SRTV este, astfel, demis de drept.